Concurenta Si Ajutorul de Stat in Dreptul European

8/13/2019 Concurenta Si Ajutorul de Stat in Dreptul European

http://slidepdf.com/reader/full/concurenta-si-ajutorul-de-stat-in-dreptul-european 1/102

Facultatea de tiin e Economice i Administa ie PublicăȘ ț ș ț

MAE anul II Master

CONCUREN Ă I AJUTOR DE TAT !N DREPTU" EUROPEANȚ Ș

"ector uni#$ dr$ Nem oi %abrielaț

1



Cu&rins'Introducere.................................................................................................................................................4Capitolul I..................................................................................................................................................6

I. Concurenţa şi politica de concurenţă-conceptele de bază a UE.............................................................6 I.1. Sediul materiei ...................................................................................................................................6I.2. Politica de concurenţă n Uniunea Europeană.....................................................................................6I.! Principalele re"lementări ale politicii n domeniul concurenţei...........................................................#I.4. Principalii actori implicaţi n politica n domeniul concurenţei..........................................................$2................................................................................................................................................................1%I.&. Interzicerea abuzului de poziţie dominantă.......................................................................................11Capitolul II...............................................................................................................................................14Practicile concurenţiale tran'pun'e n mediul economic (om)ne'c.......................................................14II.1. Con'ideraţii "enerale pri*ind mediul economic (om)ne'c.............................................................14II.2. +tribuirea a,utoarelor de 'tat potri*it le"i'laţiei naţionale şi impactul lor economic a'upra irmelorrom)neşti..................................................................................................................................................16II.!.ă'urile de a,utor 'ocial adoptate de (om)nia n perioada de criză economică.............................21Capitolul III..............................................................................................................................................24(e"lementarea a,utorului de 'tat n conte/tual inte"rarii Uniunii Europene...........................................24III.1. 0erminolo"ie 'au conceptul de a,utorul de 'tat n per'pecti*a le"i'laţiei comunitarei...................2&III.2. Statul şi a,utoarele de 'tat................................................................................................................26

III.!.+,utorul de 'tat n 0ratatul CE................................................................................................2#III.4. Importanţa şi rolul a,utoarelor de 'tat...........................................................................................!1Capitolul I..............................................................................................................................................!E*oluţii le"i'lati*e pri*ind a,utorul de 'tat n conte/tul ac3ui'-ului comunitar n condiţiile inte"rării(om)niei n UE........................................................................................................................................!I.1. pţiuni 'trate"ice pri*ind a,utoarele de 'tat acordate (om)niei n momentul inte"rării n Uniunea Europeană................................................................................................................................................!Capitolul ...............................................................................................................................................41E*oluţiile politicii de concurenţă pri*ind practicile re'tricti*e n plan Comunitar..................................41.1. Primi paşi n domeniul concurenţei.................................................................................................41.2. I'toricul politicii concurenţei pri*ind practicile re'tricti*e.............................................................42.!.Politica n domeniul cartelurilor şi a altor practici re'tricti*e...........................................................44.4.Controlul concentrărilor....................................................................................................................4.&. 5omeniul de aplicare a controlului concentrărilor..........................................................................&!.6. peraţiunile de concentrare - incompatibilitate..............................................................................&6Capitolul I..............................................................................................................................................&#Controlul concentrărilor n 'paţiul (om)ne'c.........................................................................................&#I.1. Cadrul ,uridic naţional pri*ind controlul concentrărilor.................................................................&#I.2. 5einirea 'inta"mei 7dob)ndirea controlului8............................................................................&$I.!. peraţiuni e/ceptate de la controlul in'tituit prin 9e"ea nr. 21:1$$6 ;actualizată prin rdonanţăde ur"enţă nr. &:2%1%<............................................................................................................................61I.4. Procedura autorizării operaţiunilor de concentrare.......................................................................6&I.2.+,utorul de 'tat n (om)nia n 'patiul concentrarilor......................................................................%I.!. Sc=emele rom)neşti de a,utor re"ional n materie de a,utor de 'tat..............................................4I.4. Conceptul de a,utor de 'tat >le"al8 'au >ile"al8 perceput de (om)nia..........................................#

2



Capitolul ...............................................................................................................................................#%Politica de concurenţă - Protecţia ,uridică a practicilor re'tricti*e........................................................#%.1.Sediul materiei pri*ind practicile re'tricti*e.....................................................................................#%.2.E*oluţiile politicii de concurenţă pri*ind practicile re'tricti*e n plan Comunitar...........................#21. Primi paşi n domeniul concurenţei.....................................................................................................#2I.2. I'toricul politicii concurenţei pri*ind practicile re'tricti*e..............................................................#!

I.!.Politica n domeniul cartelurilor şi a altor practici re'tricti*e............................................................#6Studiu de caz - 0-1$:%6 ?C Corp Concurenţă.................................................................................##Concluzii..................................................................................................................................................$@iblio"raie..............................................................................................................................................$$

!



Introducere

(electarea a'upra proce'ului inte"rarii europene pre'upune o clariicare n prealabil aconţinutului ace'tuia.0ermenul de inte"rare e'te olo'it şi n 'en' 'ociolo"ic pentru a de'emna 'tabilireaunei 'tran'e interdependente ntre părţile unei iinţe *ii 'au ntre membrii unei 'ocietăţiA a unei uniuniormate din multiple entităţi 'au din mai multe "rupari de indi*izi. 9iteratura de 'pecialitate conerănoţiunii de inte"rare economică internaţională numeroa'e 'en'uriB trecerea de la micro'paţii lamacro'paţiiA crearea unor an'ambluri economice tot mai *a'teA ab'enţa di'criminărilor 'au eliminarea pro"re'i*ă a ace'tora din raporturile economice ntre dierite 'tateA 'tabilitatea şi eicienţa economică arelaţiilor dintre 'tate.

+'tel trebuie nţele' aptul că inte"rarea economică nu e'te un 'cop n 'ineA ci un mi,locA o cale'pre realizarea unor obiecti*e. Unul dintre obiecti*ele 'pre care 'e tinde e'te realizarea unei concurenţe

perecteA cazul idealA dacă nu 'e atin"e ace't ţel atunci 'e ncearcă prin orice mi,loace reducereaactorilor care duc la o concurenţă neloiala.in)nd 'eama de e*oluţia le"i'laţiei naţionale n materie precum şi de adaptarea ace'teia la

re"lementările comunitareA lucrarea şi propune 'ă oere o prezentare de an'amblu a practicilorconcurenţei n lumina pre*ederilor le"ii concurenţei nr. 21:1$$6A 9e"ii pri*ind concurenţa neloială nr.11:1$$1A rdonanţa de ur"enţă nr. 11:2%%6 pri*ind procedurile naţionale n domeniul a,utorului de'tatA n concordanţă cu le"i'laţia comunitară a directi*elor şi a in'tituţiilor comunitare Con'iliulConcurenţei şi a Curţii Europene de Du'tiţie.

ediul concurenţial poate i aectat ne"ati*e de acti*ităţile anticoncurenţiale care au ca obiecteectul nţele"erilor 'au a practicilor concentrate ntre a"enţii economici puterniciA de abuzul de poziţiedominantă a unor a"enţi economici dominanţiA de a'emenea concurenţa poate i di'tor'ionată prin'ub*enţiile acordate de 'tat unor a"enţi economiciA prin care aceştia 'ă dob)ndea'că o poziţiea*anta,oa'ă aţă de ceilalţi concurenţi pe piaţa re'pecti*ă.

Concurenţa trebuie pri*ită ca >o conruntare ntre a"enţii economici cu acti*ităţi 'imilare 'aua'emănătoareA e/ercitate n domeniul pieţeiA pentru c)şti"area şi con'er*area clienteleiA n 'copulrentabilizării propriei ntreprinderi81

Concurenţa e'te pri*ită şi ca o 'ituaţie de reerinţă n cadrul căreia are loc o conruntare liberăcompletă ntre toţi a"enţii economici la ni*elul oertei c)t şi la ni*elul cererii de bunuri şi 'er*icii de bunuri de producţie şi de capitaluri.

+naliz)nd din acea'tă per'pecti*ă pre*ederile "enerale ale 0ratatului 'e poate con'tatat că principiile concurenţei au la bază realizarea unei politici comerciale comune n 'en'ul de creare a unei pieţe interne n 'tatele member şi de nlăturare a barierelor care pot 'ă apare n circuitul mărurilorA a per'oanelorA a 'er*iciilor şi a capitalurilorA prin implementarea unui cadru ,uridic ce nu permitedenaturarea concurenţei. +propierea le"i'laţiei naţionale de cerinţele uncţionării Pieţei communeA ncare con'umatorii au deplină libertate de ale"ereA n'eamnă impunerea unor re"lementări comunitare . ormele dreptului comunitarA pri*ind 0ratatul 'tabilind Comunitatea Europeană2 ;0CE< precizează că

1 . CăpăţnăA Dreptul concurenţei comerciale. Partea generală, ed.a II-a Ed. 9umina 9e/A @ucureştiA 1$$#A p.2!2 +rt. ! ;"< din 0ratatul 'tabilind Comunitatea Europeană ;0CE<A publicat n Durnalul icial al Comunităţilor Europene nr.C !2&:24.12.2%%2A cu modiicările şi completările adu'e prin 0ratatul de la i'aA D. . nr. C #%:1%.%!.2%%1. Fn "eneral

pentru actele normati*e şi politicile comunitare a 'e *edea şi adre'a oicială de internet a Uniunii EuropeneGGG.europa.eu.int. +ctele comunitare publicate n Durnalul icial al Comunităţilor Europene 'unt di'ponibile şi la adre'a=ttpB::europa.eu.int:eur-le/.

4



acti*itate e'enţială a Comunităţii Europene e'te crearea unui 'i'tem care 'ă a'i"ure un mediu concurenţial nedi'tor'ionat ncadrul pieţei interne. 9e"ea comunitară urmăreşte ca prin normati*ele europene 'ă 'e prote,eze piaţacomuna şi 'ă 'e 'timuleze concurenţa n cadrul 'paţiului economic

Fn con'ecinţă concurenţa n (om)nia poate i con'iderat un domeniu 'en'ibil cu un impactma,or a'upra uncţionării economiei de piaţă n "eneralA iar n particular e'te un domeniu caretrebuie aliniat din mer' la practicile concurenţiale europene.

&



Ca&itolul I

I$ Concuren(a )i &olitica de concuren(ă*conce&tele de ba+ă a UE

I$,$ ediul materiei

Termenul de concurenţă desemnează >relaţiile dintre toţi cei care acţionează pe aceeaşi piaţă pentru realizarea propriilor intere'e n condiţii de libertate economica8. In acelaşi timp concurenţarelectă >ri*alitateaA di'putaA dintre entităţile economice re'pecti*e care urmăre'c acelaşi 'cop şi deaceea intere'ele lor de*in contradictorii8. Concurenţa e'te o condiţie undamentală a economiei de piaţăea iind con'iderată cea mai importantă cauză a pro"re'ului economic şi te=nico-ştiinţiic. Intr-un 'en' de'tul de cuprinzătorA concurenţa e'te o ri*alitateA o luptă du'ă cu mi,loaceeconomice ;reducerea co'turilorA lan'area de produ'e noiA cumpărări de acţiuni< şi e/traeconomice;'piona, indu'trialA acţiuni de 'abota,< ntre producători 'au comercianţiA monopoluriA ţări pentru producerea şi de'acerea unor măruri acăpărarea unor pieţe şi obţinerea de proituri mari.

Politica de concurenţă are ca 'cop punerea n practică şi prezentarea unui 'i'tem ce permite oconcurenţă ără di'tor'iuni n interiorul unui 'paţiu economic. In cadrul teoriei economice liberaleA politica de concurenţă urmăreşte 'ă realizeze pieţe cu o concurenţă perectă şi 'ă pre*ină ormareamonopolurilor şi oli"opolurilor care şi impun preţurile lor n detrimentul con'umatorului.! In UniuneaEuropeană au e/i'tat monopoluri de 'tat n domenii cum ar iB tran'porturileA 'er*iciile poştale şitelecomunicaţiile.

0rebuie 'ubliniat aptul că n realitateA concurenţa perectă nu e/i'tă ea iind o 'ituaţie ideală'pre care 'e tindeA şi că de apt orma concretă de manie'tare a concurenţei e'te cea imperectăA n care participanţii ce 'e dierenţiază ntre ei după o 'erie de criteriiA di'pun de o orţă economică dierită deinormaţii mai re'tran'e 'au mai ample şi de o importanţă dierită.

Concurenţa perectă pre'upune o orma de or"anizare a economiei cu re"uli oarte 'tricte careau drept 'cop in'taurarea unui anumit el de e"alitate a condiţiilor pentru toti a"enţii economici.4

Politica de concurenţă urmăreşte a'i"urarea cadrului nece'ar manie'tării unei concurenţe loiale adică aunei concurenţe care are loc n condiţiile re'pectării de către a"enţii economici a normelor şimi,loacelor con'iderate corecte şi recuno'cute ca atare prin re"lementările n *i"oare din iecare 'tat.

5acă concurenţa e'te neloială ;are loc cu mi,loace şi acţiuni contrare uzanţelor şire"lementărilor le"ale< atunci 'e a,un"e la o di'tor'iune şi o deturnare a concurenţei de la 'copul 'ău prin a*orizarea unuia 'au mai multor a"enţi economici şi prin dea*orizarea altora.

I$-$ Politica de concuren(ă .n Uniunea Euro&eană

Una din c=eile 'ucce'ului inte"rarii economice europene a con'tituit-o e/i'tenţaA ncă de lanceputul con'trucţiei comunitareA a unei politici comune n domeniul concurentei. 5upă 4% de ani de

! Stein EA Ha P. JaelbroecK A European Community Law and institutions în PerspectiveB 0e/t Ca'e' and (eadin"'AIndianapoli'A 1$##A p.6&4 Communit Luideline' on State +Id or En*ironmental ProtectionA D 2%%1 C!:!

6



uncţionareA acea'tă politică continuă 'ă ie o condiţie nece'ară pentru e/i'tenţa Pieţei Interne Unice cea'i"ură libera circulaţie a bunurilorA 'er*iciilorA capitalurilor şi per'oanelor.In ultima in'tanţă A principalul beneiciar al unei politici a liberei concurenţe e'te cetăţeanul n tripla 'acalitate B

- de con'umator ; concurenţa liberă conduce la o di*er'iicare a oertei şi la o reducere a preţului de*)nzare

- de participant pe piaţa orţei de muncă ; libera concurenţă obli"ă la un proce' continuu de ino*aţieat)t a produ'ului realizatA c)t şi a proce'ului de producţie<- de acţionar ; libera concurenţă conduce la creşterea eicienţei şi la realizarea de proituri ridicate.9ibera concurenţă ntre irme a*orizează ino*aţiaA reduce co'turile de producţieA creşte eicienţa

economică şi n con'ecinţăA ridică ni*elul de competiti*itate al economiei europene. Stimulate demediul concurenţialA irmele oerăA a'tel produ'e şi 'er*icii competiti*e din punct de *edere al calităţiişi a preţului.

Politica de concurenţă n UEA la el ca şi n celelalte mari puteri economice mondialeA 'e bazează peconcepţia că pieţele unei concurenţe pure şi perecte 'unt cele mai potri*iteA n 'tare 'ă a'i"ure bună'tarea populaţiei. In con'ecinţăA politica de concurenţă *izează limitareaA controlareaA c=iarinterzicerea comportamentelor ntreprinderilor care aduc atin"ere concurenţei perecte.

0otuşi mulţi economişti recuno'c că pot e/i'ta n anumite condiţii aşa numitele >eşecuri ale pieţei8care 'ă ,u'tiice atunci nere'pectarea re"ulilor liberei concurenţe ntre ntreprinderi A 'au inter*enţiadirectă a 'tatului pentru corectarea ace'tor eecte.

+ce'te eşecuri potA de e/emplu 'ă ţină de e/i'tenţa eectelor e/terne pieţei con'iderate ; acti*itateade cercetare dez*oltare realizată de o mare ntreprindere care poate crea un mediu 'au "enera o 'erie decunoştinte ce 'unt utile şi altor ntreprinderi ără ca ace'tea din urma 'ă i 'uportat co'tul lor< 'au derandamentele de 'cara n creştere. In ace't caz eicienţa ntreprinderilor creşte n uncţie dedimen'iunea lor şi poate i de doritA n anumite condiţiiA pentru an'amblul 'ocietăţiiA ca pieţele 'ă nu ie>atomi'tice8A adică con'tituite dintr-un număr mare de mici ntreprinderiA ca n modelul de reerinţă alconcurenţei pure şi perecte.

onopolurile 'au ntreprinderile a*)nd comportamente de monopol ;de e/empluA cele care 'enţele" a'upra preţului 'au şi mpart piaţa< 'unt primele *izate prin politica de concurenţă.

0ermenul de politică concurenţială e'te de'tul de "eneralA reerindu-'e n linii mari la anumite le"işi acţiuni ntreprin'e de "u*ernA 'au n cazul de aţăA de Comunitate n an'amblul 'au ;ce acţionează prin intermediul Comi'iei Europene<A de'tinate a elimina 'au cel puţin a de'cura,a practicile comercialere'tricti*e cum ar i carteluriA monopoluri 'au alte bariere netariare care ar a*ea ca eectA n termenii0ratatului > pre*enireaA re'tr)n"erea 'au di'tor'ionarea concurenţei8.

Politica n domeniul concurenţei interzice practici caB acordarea de a,utoare publice care creează di'tor'iuni n relaţiile de concurenţă dintre a"enţii

economiciM 'tabilirea preţurilor prin nţele"eri prealabile ntre producători 'au urnizoriM crearea de carteluri care 'ă-şi mpartă piaţaA a'tel nc)t 'ă nu concureze ntre eleM

abuzul de poziţie dominantă pe piaţăM realizarea de uziuni care di'tor'ionează libera concurenţă.

Obiectivele politicii în domeniul concurenţei pot i 'uccint "rupate n trei cate"oriiB

1 . Politica europeană n domeniul concurenţei ;P5C< trebuie 'ă "aranteze unitatea pieţei interne şi 'ă e*ite realizareade nţele"eri ntre irmeA de natură 'ă aecteze comerţul intracomunitar şi manie'tarea liberă a concurenţei.;înţelegerile şi practicile concertate<M&

& Poriroiu LA ariu' +lina , Introducere în realităţile europeneA Ed. EconomicăA @ucureştiA 2%%%A p. $%-$1.



2. Politica n domeniul concurenţei caută 'ă mpiedice 'ituaţiile n care una sau mai multentreprinderi ncearcă 'ă e/ploateze ntr-o manieră abuzi*ă puterea lor economică n raport cualte irme mai puţin puternice a!u" de po"iţie dominantă#$!. 5e a'emeneaA P5C trebuie 'ă mpiedice acele inter*enţii ale "u*ernelor 'tatelor membre care pot al'iicare"ulile ,ocului liber al pieţei prin di'criminări n a*oarea ntreprinderilor de 'tat 'au prin acordarea de a,utoarecătre anumite irme din 'ectorul pri*at a%utoarele de stat#.&

+tra"em atenţia a'upra aptului că re"lementările comunitare din domeniul concurenţei interzicnumai acele comportamente care pot inluenţa ne"ati* relaţiile comerciale dintre 'tatele membreA ără aa*ea n *edere şi 'ituaţiile n care eectele ne"ati*e 'unt *izibile numai la ni*elul unui 'in"ur 'tatmembru ;a'emenea 'ituaţii 'unt de competenţa autorităţilor naţionale n domeniu<. Pe de altă parteAdeoarece n cadrul economiei de piaţă concurenţa reprezintă un *ector e'enţial n a'i"urarea 'ucce'uluieconomicA 'unt con'iderate ca acceptabile anumite practiciA care "enerează eecte poziti*e a'upraeconomiei.

I .3 Principalele reglementări ale politicii în domeniul concurenţei

/a+ele 0uridice ale &oliticii .n domeniul concuren(ei

5eşi politica comunitară n domeniul concurenţei e'te tot mai mult determinată de con'iderenteeconomiceA con'tr)n"erile la care e'te 'upu'ă 'unt n principal de ordin ,uridic.

Baza legală (juridică) a P5C e'te oerităA n primul r)ndA de pre*ederile inclu'e n Tratatului ! A re'pecti*B

N +rticolul #1A pri*ind practicile re'tricti*eN +rticolul #2A pri*ind poziţia dominantă pe piaţăN +rticolul #6A pri*ind ntreprinderile publiceN +rticolele #-#$ pri*ind a,utorul de 'tat.

Fn ceea ce pri*e'c normele dreptului comunitarA 0ratatul 'tabilind Comunitatea Europeană ;0CE< pre*ede căacti*itate e'enţială a Comunităţii Europene e'te crearea unui 'i'tem care 'ă a'i"ure un mediu concurenţial nedi'tor'ionat ncadrul pieţei interne. Fn ace't 'en' art. #1 şi #2 din acelaşi 0ratat # interzic nţele"erile şi practicile concertate care

au ca obiect 'au eect re'tricţionarea 'au denaturarea concurenţei pe piaţa comunitarăA precum şiabuzurile de poziţie dominantă.

Condiţia comună pentru a i aplicabile ace'te norme comunitare e'te ca acti*ităţile 'au inacti*ităţile re'pecti*e 'ăaecteze comerţul ntre 'tatele membre. Fn cazul n careA 'pre e/empluA o nţele"ere care are ca eect re'tr)n"ereaconcurenţei ntr-un 'tat membruA dar nu aduce atin"ere comerţului cu alte 'tate membreA atunci 'ituaţia re'pecti*ă *a intra'ub incidenţa re"lementărilor naţionale n cauzăA ără a i aplicabil art. #1 0CE$.

+rticolele ## şi #$ 0CE re"lementează a,utorul de 'tatA iar art. #6 pre*ede norme aplicabile a"enţilor economici cucaracter public ;e/. re"ii autonomeA 'ocietăţi comerciale la care participarea 'tatului e'te ma,oritarăA etc.<A care 'unt obli"aţi 'ă re'pecte re"ulile 'peciice mediului concurenţialA a*)nd n*edere aptul că 'e ală n 'ituaţii 'pecialeA pri*ile"iate.

6 @ăcanu IA Li!era concurenţă în perioada de tran"iţie spre economia de piaţăA 5reptul nr. $-12:1$$%A p. !2-!&. +rt. ! ;"< din 0ratatul 'tabilind Comunitatea Europeană ;0CE<A publicat n Durnalul icial al Comunităţilor Europene nr.C !2&:24.12.2%%2A cu modiicările şi completările adu'e prin 0ratatul de la i'aA D. . nr. C #%:1%.%!.2%%1. Fn "eneral

pentru actele normati*e şi politicile comunitare a 'e *edea şi adre'a oicială de internet a Uniunii EuropeneGGG.europa.eu.int. +ctele comunitare publicate n Durnalul icial al Comunităţilor Europene 'unt di'ponibile şi la adre'a=ttpB::europa.eu.int:eur-le/.# + 'e *edea n ace't 'en' pa"ina de Geb a Con'iliului Concurenţei GGG.con'iliulconcurentei.ro - 5ocumente oiciale.$ Cu toate ace'teaA trebuie 'ubliniat că interpretarea dată de Curtea Europeană de Du'tiţie art. #1 şi #2 e'te e/tin'ăA 'ubincidenţa ace'tor pre*ederi intr)nd şi 'ituaţii care aparent pri*e'c numai un 'tat membru. Spre e/empluA portul (otterdam ao't con'iderat piaţă rele*antă "eo"raic n nţele'ul art. #2A şiA prin urmareabuzul de poziţie dominantă din acea'tă zonă poate aecta comerţul ntre 'tatele membre.

#



Principala problemă o con'tituie "rupurile de companii care trebuie pri*ite ca una şi aceeaşintreprindere. Fn ace't 'en' Curtea de Du'tiţie a dat un ră'pun' airmati*A cu condiţia ca un membru al"rupului 'ă e/ercite un "rad 'uicient de control a'upra celorlalţi. In cazul )ydrot+erm v andreoli;Cazul 1%:#! ;1$#4< EC( 2$$$< , Curtea de Du'tiţie a deci' că un "rup ormat dintr-o per'oanăA oirmă şi un parteneriat controlat de o per'oană poate 'ă 'e con'tituie ntr-o ntreprindere. Cea de adoua problema care dero"ă de la normati*ele europene o con'tituie raportul 'au le"ăturile care 'e

con'tituie ntre irma-mamă şi ilialele 'ale. In ace't cazA at)t Curtea de Du'tiţie c)t şi Comi'ia '-aulă'at "=idate de principiul conorm căruia dacă 'ub'idiar nu ormează o entitate economică mpreunăcu irma-mamăA acea'ta nu reprezintă o 'in"ură ntreprindere mpreună cu irma-mamă. +ce't lucru poate a*ea inluenţe n cazul 'emnării unui acord le"al ntre irmele-mama şi iliale careA dacă 'untnc=eiate ntre dierite ntreprinderiA ar ncălca politica concurenţei n Uniunea Europeana. Pentru ade*eni eicientăA concurenţa porneşte de la premi'a că piaţa e'te ormată din o'ertanţi independenţiunul aţă de celalalt. 0oti ceilalţi participanţi de pe piaţă i 'upun pe iecare dintre aceştia unei presiuni concurenţiale. Pentru a-i ace pe oertanţi capabili 'ă e/ercite a'tel de pre'iuni pe piaţăAle"ea concurenţei impune interzicerea unor nţele"eri 'au practici care ar putea 'ă-i reducăimportanţa. Politicile concurenţiale europene 'e bazează pe un cadru le"i'lati* comunitarA promo*at ne'enţa de 0ratatul Comi'iei Europene ;articolele #1-$%<. (e"lementările 'uplimentare 'unt a'i"uratede o decizie emi'ă de Con'iliuA cuno'cută 'ub numele de re"lementare a uziunilor. Pe baza ace'tui te/t de le"eA politicile concurenţiale 'e concentrează pe patru domenii principale deactiuneB

Eliminarea acordurilor restricti#e ale concuren(ei )i a abu+urilor de &o+i(ie dominantă ;dee/empluA acordurile realizate pe bază de nţele"ere ntre Intreprinderi concurente pentru a i/aanumite preţuri 'au condiţii a*orabile<.

Controlul 1u+iunii 1irmelor ;de e/empluA o uziune ntre doua "rupuri mari *a duce la poziţiadominantă pe piaţă a ace'tora<.

"iberali+area sectoarelor economice sub 1ormă de mono&ol ; de e/empluA de'c=iderea pentruconcurenţă a 'ectorului monopolizat de 'tat<.

Monitori+area sub#en(iilor acordate de către stat ;de e/empluA interzicerea acordării demprumuturi nerambur'abile de către 'tatA menite 'ă menţină n acti*itate irme deicitare ără per'pecti*a de redre'are<.

9e"ea comunitară urmăreşte ca prin normati*ele europene 'ă 'e prote,eze piaţa comuna şi 'ă 'e'timuleze concurenţa n cadrul 'paţiului economic. Ea nu intră n acţiune dec)t atunci c)nd comerţuldintre ţările membre e'te aectat de practicile re'pecti*e. E/i'tă oarte rare 'ituaţiile cnd normati*eleeuropene şi 'ati'ac eectul aţă de o 'ituaţie de apt ntr-o locaţie "eo"raica mică. 5e e/empluA onţele"ere prin care 'e 'tabile'c anumite preţuriA nc=eiată ntre brutarii dintr-un anumit oraş nu *a a*eanici un impact a'upra pieţei comune. In con'ecinţăA le"i'laţia europeană nu 'e aplică n ace't "en de'ituaţii. 0otuşiA cadrul le"i'lati* n *i"oare ntr-o anumită ţară '-ar putea 'ă acopere şi a'tel de 'ituaţii.Condiţia aplicării 'c=imburilorA e'te determinantă n an'amblul di'poziţiilor Comunităţii Europene.

+numite nţele"eri nc=eiate ntre irme pre,udiciază concurenţa. E/emplul cel mai banal e'te onţele"ere nc=eiată pri*ind preţurile practicate de 7carteluri A8 n care irmele i/eaza ni*elul preţurilorde comun acordA a'tel nc)t con'umatorii nu pot beneicia de concurenţa dintre irmele producatoare pentru a obţine preţuri competiti*e. Pentru con'umatorul inalA rezultatul e'te creşterea preţurilor pe piaţă. +lte ntele"eri au drept 'cop 'au eect 'tabilirea altor condiţii pentru uncţionarea pieţelorA dee/empluA irmele şi pot aloca anumite cote de producţie 'au şi pot mpărţi piaţa ntre ele. In

1%



b< limitarea producţieiA di'tribuţiei 'au a dez*oltării te=nolo"ice n deza*anta,ulcon'umatorilorM

c< aplicareaA n pri*inţa partenerilor comercialiA a unor condiţii ine"ale la tranzacţii ec=i*alenteA pro*oc)nd n ace't elA unora dintre eiA un deza*anta, n poziţia concurenţialăM

d< condiţionarea nc=eierii unor contracte de acceptareaA de către parteneriA a unor clauze'tipul)nd pre'taţii 'uplimentare careA nici prin natura lor şi nici conorm uzanţelor

comercialeA nu au le"ătură cu obiectul ace'tor contracte.Se cere ăcută ob'er*aţia căA n ceea ce pri*eşte temeiul ,uridic al combaterii abuzului de poziţiedominantăA +rt.#2 i 'e adau"ă art.#!A prin care 'e permite adoptarea de re"ulamente şi directi*e şi+rt.#&A care 'e reeră la competenţele de in*e'ti"are ale Comi'iei.

5upă cum 'e ob'er*ăA Art$ 3- 'e con'tituie ntr-un in'trument de control al e/ercitării puterii demonopol pe o piaţă 'au alta. El implică analizarea a două elementeB

T e/i'tenţa unui a"ent economic alat n poziţie dominantăM

T comportamentul re'pecti*ului a"ent economicA care are drept eect aectarea concurenţei pe piaţa re'pecti*ă.

Subliniem aptul că +rt$ 3- 41ost art$ 356 interzice numai abuzul de poziţie dominantăA nu doar 'impla 'ae/i'tenţă.

+ce't articol 'e pretează la numeroa'e controverse. 5acă ormularea inclu'ă aici e'te de'tul de clară n ceea ce pri*eştecombaterea abuzului de poziţie dominantăA ea e'te mai puţin clară n ceea ce pri*eşte puterea de care di'pune Comi'ia ndomeniul controlului concentrărilor $ Cu alte cu*inteA n aplicarea +rt.#6 apar două a'pecteB pe de o parteA controlulcomportamentului abuzi* pe piaţă datorită re'tr)n"erii libertăţii de ale"ere a con'umatorilor determinată de aptul că o irmădominantă pe piaţăA practic elimină concurenţa şiA pe de altă parteA modul n care CEE dă Comi'iei nu numai puterea de ainterzice nţele"erile şi abuzul de poziţie dominantăA ci şi po'ibilitatea de a e/ercita un control prealabil a'upraconcentrărilor economice.

Poziţia dominantă reprezintă 'ituaţia n careA puterea economică deţinută de o irmăA i permite ace'teia 'ăob'trucţionează concurenţa de pe piaţa n cauză. Cu alte cu*inteA poziţia dominantă pe piaţă permite unei irme 'ăinluenţeze n mod co*)rşitor condiţiile n care 'e manie'tă concurenţa.

+'i"urarea impo'ibilităţii recur"erii la abuzul de poziţie dominantă. +cea'ta n'eamnă mpiedicarea

apariţiei 'ituaţiilor n care una 'au mai multe irme ncearcă 'ă e/ploateze n mod abuzi* puterea loreconomică pe piaţă. E'te de remarcat aptul căA 'pre deo'ebire de SU+A n UE nu e'te interzi' n mode/pre' monopolulA ci abuzul de 'ituaţia de monopol.

"educerea & oprirea intervenţiilor guvernului. Lu*ernele 'tatelor membre pot di'tor'ionare"ulile ,ocului liber al pieţei prin di'criminarea a*orabilă a ntreprinderilor de 'tatA acordarea dea,utor "u*ernamental anumitor irmeA şter"erea de datorii.Se ob'er*ăA a'telA că >'copul undamental al politicii n domeniul concurenţei e'te de a promo*a şintreţine un proce' de concurenţă eecti*ăA pentru realizarea unei alocări mai eiciente a re'ur'elor 8.1

5atorită aptului că practicile anti-concurenţiale apar 'ub dierite ormeA e'te nece'ară odierenţiere şi n tipurile de politici practicate n domeniul concurenţei. E'te impo'ibilă e/i'tenţa unui'in"ur model care 'ă *izeze aceleaşi obiecti*e ale politicii n domeniul concurenţeiA deoarece iecare

'i'tem are undamente 'peciice n uncţie de mediul politicA economicA i'toric şi cultural.Se con'iderăA că inte"rarea economică e'te a*anta,oa'ă deoarece "enerează c)şti"uri de

eicienţă ca urmare a parcur"erii dieritelor 'tadii de inte"rare. +ce'te a*anta,e apar ca eecte aleeconomiilor de 'carăA din creşterea e/porturilorA din pre'iunile competiti*e ale importurilor şi dineectele de realocare. +'telA concurenţa şi inte"rarea re"ională au de*enit proce'e interdependente. 'buzul de poziţie dominantă 'e manie'tă atunci c)ndA prin comportamentul 'ăuA o irmăinluenţează 'tructura 'au "radul de concurenţă de pe piaţa re'pecti*ăA c=iar şi n 'ituaţia n care un

1 =ttpB::GGG.,uridice.ro:14!46$:raport-de-acti*itate-al-con'iliului-concurentei-pe-anul-2%1%.=tml

12

http://www.juridice.ro/143469/raport-de-activitate-al-consiliului-concurentei-pe-anul-2010.html





a'emenea comportament e'te rezultatul anumitor di'poziţii le"i'lati*e. Printre po'ibilele abuzuri de poziţie dominantă 'e pot enumeraB

T aptul de a impune n mod direct 'au indirect preţul 'au alte condiţii de tranzacţie neec=itabileM

T limitarea producţiei 'au a pieţelor de de'acere n detrimentul con'umatoruluiM

T aplicareaA n raport cu anumiţi parteneri comercialiA a unor condiţii ine"aleA pentru pre'taţii ec=i*alenteM

T Condiţionarea nc=eierii unui contractA de către acceptarea unor pre'taţii 'uplimentareA ără le"ătură cuobiectul contractuluiM

5eoareceA n ab'enţa abuzului de poziţie de dominantăA +rt.#2 nu 'e aplicăA 'arcina Comi'iei e'tede a do*edi e/i'tenţa ace'tei 'ituaţii şi a eectelor ne"ati*e re'imţite n cazul concurenţeiA al bună'tăriicon'umatorului şi al ni*elului de inte"rare de pe piaţă. Pe de altă parteA irma care ace obiectulin*e'ti"aţiei are obli"aţia 'ă demon'treze că nu ocupă o a'emenea poziţie dominantă pe piaţă şi:'au nuace abuz de acea'tă poziţie. Ceea ce ace diicilă analiza Comi'iei n ace't domeniu e'te aptul că nue/i'tă o deiniţie 'tatutară a poziţiei dominante pe piaţăA ceea ce a ăcut re"lementarea n domeniulmono&olurilor problematicăA ncă de la nceput. Cu toate ace'teaA omi'iunea pare n cele din urmă denţele'A de *reme ce mulţi economişti acceptă aptul că 7teoria economică oeră puţine linii directoaren ceea ce pri*eşte conceptul de poziţie dominatăA de o manieră care 'ă ie de un a,utor 'ub'tanţial n arealiza o deiniţie le"alăR1# .

Ca atareA aplicarea +rt.#2 ridică probleme din cele mai delicateA le"ate de deinirea conceptelor lacare 'e ace trimitereA re'pecti*B

a< Poziţia dominantă 'e deineşte n raport de capacitatea irmei de a aecta concurenţa şi de a acţiona independent dereacţia concurenţilor de pe piaţă şi a con'umatorilor ;decizia CED n cazul United @rand'A 1$#<M1$

b< Piaţa rele*antă 'e poate deini pornind de la trei principali determinanţiB piaţa produ'uluiA piaţa"eo"raică şi piaţa temporală.

1. +naliza realizată n cazul pieţei produsului pre'upune o in*e'ti"aţie pe cla'e de produ'eA piaţa iinddeinită n uncţie de e/i'tenţa altor produ'e 'imilareA 'ub'tituibile ;produ'ele 'ub'tituibile 'unt cele cătrecare 'e pot ndrepta preerinţele con'umatorilor atunci c)nd preţul 'au calitatea produ'ului de bază '-aumodiicatA deoarece ră'pund aceleiaşi ne*oi 'au unor ne*oi 'imilareM e/empluB unt şi mar"arinăA caeamăcinată şi ne''A etc.<.

2. piaţa geograică% re'pecti* teritoriul n care condiţiile de concurenţă 'unt omo"ene. Fn condiţiilee/i'tenţei pieţei uniceA cel puţin teoreticA piaţa "eo"raică e'te piaţa UE. Cu toate ace'teaA de la caz la caztrebuie a*uţi n *edere şi alţi actoriA de *reme ceA cu c)t e'te mai 'trict delimitată piaţaA cu at)t mai e*identăapare poziţia dominantă. Fn analiza 'aA Comi'ia are n *edere identiicarea barierelor la e/portA capacitatea

produ'ului de a i tran'portat dintr-un loc n altul şiA nu n ultimul r)ndA dierite alte bariere ,uridiceAadmini'trati*e 'au te=nice.

!. pieţei temporale% re'pecti* 'c=imbărilor 'tructurale 'uerite n timp de către de o piaţă.

+şa de pildăA analizele eectuate trebuie 'ă aibă n *edere *olatilitatea anumitor pieţeAurmareA ie a actorilor de mediuA ie datorită modiicărilor 'ur*enite n preerinţelecon'umatorilor.

c< Care e'te rela(ia care 'e 'tabileşte ntre e/i'tenţa unei &o+i(ii dominante )i abu+ul de &o+i(iedominantă Fn trecutA Comi'ia şi CED con'iderau că e/i'tenţa n 'ine a unei poziţii dominante pe piaţă con'tituiaun abuz ;*ezi cazul Continental CanA 1$2<. Fncepnd cu 1$$ ;cazul Homann - la (oc=eA nr. #&:6<A Curtea adeinit 7abuzulR ca iind un 7concept obiecti*R şiA mult mai recentA '-a ăcut di'tincţia clară ntre 7poziţiadominantăR şi 7abuzR ;*ezi 0etra PaK IIA 1$$<.

1# .CiniA 9.cLoGanA Competition Policy in t+e European 0nion, 1+e European 0nion 2eriesA 1$$#A p.#!1$ CED n cazul United @rand'A 1$#

1!



Ca atareA 'ubliniem ncă o dată aptul căA n raport cu re"lementările comunitare ;+rt.#2<A Comi'iaA şi CEDA condamnănumai abuzul de poziţie dominantă şi-i penalizează pe cei care comit ace'te abuzuri. E/ercitareaA de către Comi'ieA acontrolului eecti* a'upra abuzului de poziţie dominantă '-a realizat abia la inele deceniului al nouălea.

Capitolul IIPr acticile concuren(iale trans&unse .n mediul economic Rom7nesc

II.1. Con'ideraţii "enerale pri*ind mediul economic (om)ne'c

Concurenţa n (om)nia poate i con'iderat un domeniu 'en'ibil cu un impact ma,or a'uprauncţionării economiei de piaţă n "eneralA iar n particular e'te un domeniu care trebuie aliniat dinmer' la practicile concurenţiale europene.

?enomenul concurenţial 'e bazează pe principiul economiei de'c=i'e şi al liberei concurenţe caunică politică economicăA iar din per'pecti*ă ,uridică şi re"lementează cadrul uncţional prin prezenţaart. #&-$4 din 0ratatul de la (oma.2% Cadrul 0uridic de1ine)te indirect &olitica de concuren(ă ca 1iind un motor

esen(ial al inte8rării )i reali+ării 9marii &ie(e: 4art$ ;< Actul unic6 sau .n ca+ul industriei te=tul de le8e statuea+ă &rinart ,;> 9&rimatul &oliticii de concuren(ă asu&ra &oliticilor industriale )i comerciale:$ Te=tele 1ondatoare deconstituire a Uniunii Euro&ene? men(ionea+ă e=&licit dero8ările de la aceste &rinci&ii 8enerale? e=ce&(ii care&rimea+ă s&re #ia(a socială? s&re interesul &rote0ării consumatorilor? s&re sus(inerea &roducătorilor )i a

.ntre&rinderilor .nsărcinate cu 8estionarea ser#iciilor de interes economic 8eneral$21 !n sens o&us te=tul sus(ine )idero8ări care nu sunt e=&licate .n te=tul Tratatului dar care sunt acce&tate$ Aceste dero8ări (in de'

2% Labriela 5ra"anA 5umitru ironA Economia Integrarii Europene, Litografia ASE, 2002, p. 45.21 5ou"la' uillA Do=n @ac=tler and ?iona Ji'=lade o t=e EC(PA Uni*. o Strat=cldeA in European RegionalIncentives, 14t !dition "#o$%!r&Saur, London, p.54.

14



in'tituţiile pri*ate care 'e bazează pe un a,utor prealabil imperati* n realizarea eecti*ăa unei pri*atizăriA

con'tituie o in,ecţie de capital .ntr*o .ntre&rindere &ublică care trebuie să res&ecte lo8icaac(iunii unui in#estitor &ri#at a1lat .ntr*o situa(ie asemănătoare .ntre&rinderii care o 1urni+ea+ă?

a,utorul de 'tat e'te sinteti+at .n ba+a unui &lan coerent de restructurare care să*i &ermită .ntre&rinderii să se ada&te+e &e termen lun8 la e=i8entele com&eten(ei comunitare?

a,utoarele comi'iei Europene pentru ntreprinderile indu'triale 'unt acordate n uncţiede iecare produ' luat n con'iderare.Potri*it ace'tor dero"ări care 'unt 'au nu acceptate de te/tul de le"e concurenţa e'te un concept

a'upra calităţii producţiei şi a'upra produ'elor de'tinate pieţii. Fn ace't 'en' politicile concurenţiale auca principal obiecti* a'i"urarea calităţii produ'elor comercializate pe piaţa iar 'copul ace'tora e'te at)tde eliminare a irmelor necompetiti*e A de a'i"urare a unui mediu economic cu şan'e c)t mai e"ale şide creare a unor locuri de muncă 'tabileA c)t şi de prote,are a acce'ului con'umatorului la produ'e şi'er*icii de calitate şi la un preţ c)t mai mic. Princi&iile concuren(iale 1a#ori+ea+ă reducerea c@eltuielilor de&roduc(ie? cre)terea e1icien(ii economice )i de+#oltarea unui mediu de a1aceri la un standard ridicat$ !n acest conte=t&rinci&alele domenii ale &oliticii concuren(iale a Uniunii Euro&ene se re1eră la re8lementările antitrust? liberali+areasectoarelor mono&oliste cum ar 1i telecomunica(ii? 8a+e? electricitate? trans&orturi 1ero#iare etc? )i monitori+areaa0utoarelor de stat $

Politica n domeniul concurenţei pentru (om)nia are ca iz*or de in'piraţie cele douămentalităţi iz*or)te din cele două modele economice clasice capitalismul liberal #ersus economie planiicată$ !nacest conte=t atribuirea a0utoarele de stat .ntre&rinderilor .n sco&ul redresării economiei rom7ne)ti nudemonstrea+ă e1icien(a a&licări lor$ unt cunoscute situa(iile de acordare de a0utoare de stat &entru sectoarele1alimentare acordate &e criterii clientelare? men(inerea mono&olurilor? 1ormarea trusturilor )i abu+urilor de &o+i(iedominantă? nea&licarea le8isla(iei .n domeniu )i li&sa de sanc(ionare a abu+urilor? toate aceste &ractici nu #in .nsus(inerea unui mediu concuren(ial .ntre 1irme$ Distorsionarea mediului concuren(ial din Rom7nia a 1ost cau+amultor as&ecte economice ne8ati#e ? de la in1la(ia crescută &7nă la li&sa in#esti(iilor străine directe$

Fn urma 0ratatului de aderare a (om)niei au o't precizate principalele clauze pri*indconcurenţa şi modul de aplicare a a3ui'-ului comunitar.

• Concurenţa 'e reeră la ntărirea controlului a,utoarelor de 'tat de către Con'iliulConcurenţei şi la creşterea capacităţii 'ale de administrare

• A&licarea le8isla(iei .n domeniul a0utoarelor de stat )i antitrust• Restructurarea industriei siderur8ice &rin sistarea tre&tată a a0utoarelor &7nă .n ->>3

• Un ni*el i/ acordat re'tructurării şi reducerii capacităţilor pentru produ'ele inite$

Fncălcarea re"ulilor concuren(ei este asociată? cu atribuirea a0utoarelor de stat acordate &e criterii declientelism unor sectoare 1alimentare? 1a&t &entru care Comisia Euro&eană a semnalat numeroase sesi+ări?incrimin7nd &racticile de 1a#ori+are a anumitor .ntre&rinderi care &ot a1ecta comer(ul .n interiorul s&a(iuluicomunitar$ A0utoarele de la bu8et sunt a&licate .n toate statele euro&ene? ele sunt considerate necesare .n sectoarelecu &oten(ial economic de cre)tere care sunt #itale &entru o de+#oltare economică durabilă$

(om)nia conorm pre*ederilor din 0ratatul de aderare poate 'ă acorde a,utoare inanciaretemporare doar pentru anumite zone dea*orizateA pentru alte domenii ca cercetarea dez*oltarea şi

mediul ncon,urător problema ondurilor e'te de'tul de 'en'ibilăA deoarece aderarea aduce implicit şire"lementări n 'ectorul de concurenţăA 'ector care ace parte din cadrul domeniului Comi'ieiEuropene. Fn ace't 'en' precizăm că numărul a,utoarelor de 'tat scad iar sub#en(iile .)i #or sc@imbadestina(ia )i #or trebui să 1ie bine moti#ate &entru a 1i a&robate? orice .ncălcare a le8isla(iei comunitare #a atra8esanc(iuni din &artea Cur(ii Euro&ene de Justi(ie$

Fn ace't conte/t poziţia (om)niei şi a a"enţilor economici din ţară trebuie e*aluată n raport cure'ur'ele interne şi corelată pentru resurse tangibile B ba+a materială e=istentă )i resurse intangibile B cultură?ima8ine? abilită(i? cali1icări? moti#a(ii )i #alori &ro&rii$

Concurenţa n (om)nia impune alocarea optimă a re'ur'elorA pe baza unor inormaţii şicunoştinţeA ăc)ndu-'e ab'tracţii 'peciice ale pieţii locale naţionale 'au re"ionale. +naliza modului n

1&



care e'te pri*ită concurenţa n (om)nia rele*ă următoarele a'pecteBa< Preţul şi *aloarea re'ur'elor tan"ibile şi intan"ibile ncrederea con'umatorului n produ'ele

proprii con'tituie un actor de creştere economică durabilă şi de manie'tare a unei culturi acompetiţiei şi a concurenţei pe piaţa naţională şi europeană.

b< Con*er"enţa intere'elor membrilor unei or"anizaţii 'au a'ociaţii re"ionale 'au naţionale trebuierealizată prin atin"erea unor obiecti*e 'imple şi clare. Inormarea permanentă a con'umatorului

duce 'pre inalizarea unui pro"ram &rin care acesta &oate distin8e com&etiti#itatea 1irmelor &rin&rodusul lansat &e &ia(ă$ Toate in1orma(iile o1erite 8ratuit )i bene#ol sunt in#esti(ii ale concuren(ilor care#or să*)i #alori1ice &rodusele$

c< 5iminuarea bru'că a *alorii re'ur'elor materiale şi umane a reprezentat un actor iniţial alintrării şi pre"ătirii economiei rom)neşti pentru o piaţă europeană inte"rată. Proce'ul continuude "lobalizare a economiei mondiale 'c=imbă 'tructurile economice tradiţionale. Cererea de bunuri şi 'er*icii nu mai con'tituie o reerinţă pentru con'truirea 'tructurilor economice caree*oluează tot mai mult n uncţie de oerta mondială. 9iberalizarea 'c=imburilor comerciale şiconcurenţa 'unt dublate de o tendinţă nomadă de circulaţie a capitaluluiA a irmelor şi a orţei demuncă$ Firmele din (ările de+#oltate nu mai inten(ionea+ă să in#estească .n &ro&riul stat ci .)i e=tindacti#itatea s&re state .n curs de de+#oltare tocmai &entru a*)i e=tinde ca&italul $ Anual in#esti(iile străinecresc cu *3? comer(ul mondial cu 5 iar o&era(iunile de sc@imb #alutar cu -<$ Aceste e#olu(ii

determină reac(ii &uternice din &arte 1irmelor de#enite transna(ionale care )i ele la r7ndul lor domină &rinin1luen(e ma0ore &ie(ele 8lobale? sau c@iar domeniul &oliticilor 1iscale ale di1eritelor state$ !n acest sens semani1estă tot mai mult o intercorelare )i interac(iuni .ntre strate8iile 1irmelor ? ale statelor )i 0ocurile&ie(elor? ceea ce duc la omo8eni+area re8ulilor de concuren(ă &entru teritorii? economii? structuri economice)i resurse e=trem de neomo8ene? asimetrice$ Din acest moti# Tratatele )i acordurile interna(ionale tind s&reo in1luen(ă na(ională asu&ra &ie(ii na(ionale $

d< Fn condiţiile economiei şi ale concurenţei "lobale şi re'pecti* re"ionale crizele nu 'unt "eneratede ncetinirea pro"re'ului te=nic ci 'unt rezultatul accelerării ace'tuia pe'te limitele 'ur'elor deinanţare care 'ă-i permită ab'orbţia e/pan'iunii 'ale. Con'umul de bunuri indu' artiicial'u'ţinut prin credite artiiciale induce 'pre o criză . +pare a'tel criza pro"re'ului şi pro"re'ulcrizei ără creştere economică.

e< Pro"re'ul te=nic şi ino*area creează n permanenţă e/ternalităţi poziti*e pentru cei care le

realizează şi induc e/ternalităţi ne"ati*e pentru primitori$ Trebuie admisă ideea că cre)tereaeconomică se reali+ea+ă &rintr*o economie construită &e consum )i im&ort? .n acest sens 1irmele na(ionaletrebuie să dis&ună de su1iciente abilită(i in1ormatice &entru a 1olosi la ma=im o&ortunită(ile o1erite$

Potri*it celor airmate concurenţa reprezintă pozi(ionarea unor 1irme cu ca&ital )i mana8eriat strate8ic .nto&ul acti#ită(ilor economice )i di+ol#area altora care nu #or )tii să .)i utili+e+e toate resursele te@nice? materiale )i1inanciare$

II.2$ Atribuirea a0utoarelor de stat &otri#it le8isla(iei na(ionale )i im&actul lor economic asu&ra 1irmelor rom7ne)ti

+derarea (om)niei la Uniunea europeană a a*ut ca impact ma,or un control re'tricţionat a'upraa,utoarelor de 'tat. +ce't control şi "ă'eşte operati*itatea aţă de cadrul ,uridic. Supremaţia dreptuluicomunitar 'olicită 'tatelor membre ale CE 'ă 'e abţină de la adoptarea de norme contrare dreptului

comunitar. Fn practica europeană mă'urile de 'pri,in 'unt con'iderate a,utoare de 'tat dacă 'unt acordatede autorităţile publice din re'ur'ele alate la di'poziţia 'tatuluiA mă'urile trebuie 'ă ie 'electateAa*oriz)nd anumite zone acti*ităţi 'au anumiţi operatori economici şi 'ă 'e reere la comerţul ntre'tatele membre di'tor'ion)nd a'tel concurenţa.

Fn ace't 'en' trebuie a*ut n *edere aptul că de la data aderării (om)niei la Uniunea europeanăAle"i'laţia comunitară n domeniul a,utoarelor de 'tat de*ine direct aplicabilăA iar Lu*ernul a emi'rdonanţa de ur"enţă nr. 11:2%%6 pri*ind procedurile naţionale n domeniul a,utoarelor de 'tat.22

Te=tul de le8e e=&us de 8u#ern are ca sco& re8lementarea &rocedurilor na(ionale .n materia a0utorului de stat .n

22 . . r.1%42 din 2# decembrie 2%%6

16



#ederea a&licării art$ 3*3 din Tratatul de instituire a comunită(ii Euro&ene )i a le8isla(iei secundare ado&tate .nba+a acestuia$

+,utoarele de 'tat care intră 'ub incidenţa re"ulilor de autorizare trebuie notiicate Comi'ieiEuropene pentru e*aluarea compatibilităţii cu re"uli europeneA n ace't conte/t Con'iliul Concurenţeindeplineşte rolul de autoritate de contact n raporturile dintre Comisia Euro&eană )i autorită(ile? institu(iile&ublice? inclusi# cele im&licate .n &rocesul de &ri#ati+are sau c@iar al(i 1urni+ori )i bene1iciari de a0utor de statim&lica(i .n &rocedurile din domeniul a0utorului de stat$2!

+ctul normati* 'tabileşteB Procedura de pre"ătire a notiicării şi inormării? documente care #or 1i su&use a#i+ului Consiliului

Concuren(ei .nainte de transmiterea de către aceasta Comisiei Euro&ene

Procedura n aţa Comi'iei EuropeneA n cadrul căreia autoritatea de concurenţă *a reprezenta(om)niaM

+cti*itatea de monitori+are a a0utoarelor de stat .n urma căreia &e ba+a ra&ortăriilor &rimite de la1urni+orii de a0utor de stat? Consiliul Concuren(ei #a or8ani+a re8istrul a0utoarelor de stat )i #a elaborara&ortul anual al a0utoarelor de stat acordate .n Rom7nia? &recum )i alte ra&oarte necesare .nde&liniriiobli8a(iilor de stat membru al Uniunii Euro&ene

Procedura pri*ind rambur'areaA recuperareaA 'u'pendarea 'au recuperarea pro*izorie aa,utorului de 'tat ile"al şi a a,utorului de 'tat utilizat abuzi* di'pu'e de Comi'ia EuropeanăA n

cadrul căreia 'unt 'ubliniate competenţa pri*ind autoritatea de concurenţă c)t şi pentruurnizorii de a,utor de 'tatM Contra*enţiile şi 'ancţiunile care pot i aplicate de Con'iliul Concurenţei.Urmare a aderării (om)niei la Uniunea EuropeanăA problematica a,utorului de 'tat a de*enit mai

'trin"entă ca oric)ndA re"lementările naţionale n ace't domeniu trebuind 'ă ie conorme cu normelecomunitare aplicabile n materie.

0ratatul pri*ind in'tituirea Comunităţii EuropeneA ncă de la 'emnarea 'aA a impu' 'tatelor membrecaA n realizarea obiecti*elor de politică economică 'ă 'e conormeze principiului unei economii de piaţă de'c=i'eA n care concurenţa e'te liberă. 5e aceeaA orice acte 'au apte care au ca 'cop 'au careconduc la di'tor'ionarea liberei concurenţeA put)nd a*ea ca rezultat uncţionarea necore'punzatoare a pieţei uniceA ceea ce 'e nt)mplă şi n cazul acordării de a,utoare de 'tatA 'unt n principiu interzi'e.

+rt. # alin. 1 ;actual art. 1% alin. 1< din 0ratat pre*ede caB >n aara dero"ărilor pre*ăzute n prezentultratatA 'unt incompatibile cu piaţa comunaA n mă'ura n care aectează 'c=imburile dintre 'tatelemembreA a,utoareleA acordate de către 'tate 'au prin intermediul re'ur'elor de 'tat 'ub orice ormăA caredi'tor'ionează 'au ameninţă 'ă di'tor'ioneze concurenţa a*oriz)nd anumite ntreprinderi 'au anumite produ'e8.

+'telA pentru a caliica o mă'ură de 'pri,in ca reprezent)nd a,utor de 'tat trebuie ndeplinitecumulati* mai multe condiţiiB

a< 'a ie acordată de către autorităţi publice din re'ur'e ale 'tatuluiM b< 'a ie 'electi*aA acea'ta pre'upune ca mă'urile de 'pri,in inanciar 'ă a*orizeze anumiţi operatorieconomiciA zone 'au acti*ităţi. +cea'tă cerinţă di'tin"e a,utoarele de 'tat de mă'urile "enerale de

politică economică ;ca de e/emplu re"imul ta/elor şi al impozitelor<A de care beneiciază toatentreprinderile dintr-un anumit 'tat.c< 'ă a'i"ure un a*anta, operatorilor economiciMd< 'ă di'tor'ioneze 'au 'ă ameninţe 'ă di'tor'ioneze concurenţa 'au comerţul ntre 'tatele membre aleUniunii Europene.

?ără a ace aici o analiză de ond a'upra a,utorului de 'tatA menţionăm că mă'urile de a,utor de'tat care core'pund condiţiilor menţionate mai 'u'A 'untA n principiuA incompatibile cu piaţa comună.

2! +urelia Cotuţiu Leor"eta aleria SabăuA Drept comunitar al concurenţeiA Editura C.H.@ecKA 2%%#A p. 24-24#.

1



Interzicerea acordării a,utoarelor de 'tat nu e'teA n'ăA nici ab'olutăA nici necondiţionată. In ace't'en'A potri*it art. # alin. 2 'i ! ;actual art. 1% alin. 2 'i !< din 0ratatA unele a,utoare 'unt compatibilecu piaţa comună.

Cum am airmat anterior cadrul normati* pri*ind a,utoarele de 'tat n (om)nia e'te reprezentatde rdonanta de Ur"enta nr. 11:2%%6 pri*ind procedurile naţionale n domeniul a,utorului de 'tat 24. Inace't 'en'A Con'iliul Concurentei din (om)nia ndeplineşte rolul de autoritate de contact n raporturile

dintre Comi'ia Europeană şi autorităţile şi in'tituţiile publiceA alţi urnizori de a,utor de 'tat şi beneiciarii de a,utor de 'tatA implicaţi n procedurile din domeniul a,utorului de 'tatA acorda a'i'tenţăde 'pecialitate n domeniul a,utorului de 'tat autorităţilorA altor urnizori şi beneiciarilor de a,utor de'tatA pentru a'i"urarea ndeplinirii obli"aţiilor a'umate de (om)nia n ace't domeniuA n calitate de 'tatmembru al Uniunii EuropeneA inclu'i* n cadrul proce'ului de elaborare a actelor normati*e 'auadmini'trati*e prin care 'e in'tituie mă'uri de natura a,utorului de 'tatA a'i"ura inormarea autorităţilorAaltor urnizori de a,utor de 'tatA a beneiciarilor şi a publicului pri*ind re"lementările europene ndomeniul a,utorului de 'tatA colaborează cu autorităţileA alţi urnizori şi beneiciarii de a,utor de 'tat şi i'pri,ină n *ederea aplicării core'punzătoare a le"i'laţiei comunitare.

Principalele tipurile de a,utor de 'tat care pot i con'iderate compatibile cu piaţa unicăeuropeanăA n 'en'ul cu re'pectării condiţiilor 'tabiliteA i"urează şi a,utorul pentru 'al*area şire'tructurarea ntreprinderilor alate n diicultate.

+tribuirea de a,utoare de 'tat pentru 'al*area şi re'tructurarea unor ntreprinderi alate ndiicultate nu poate i con'iderată le"itimă dec)t n conte/tul re'pectării unor condiţii. Situaţia n 'ine poate i e/aminatăA de e/empluA prin raţiuni de politică 'ocială 'au re"ionalăA din nece'itatea de a luan con'iderare rolul beneic al ntreprinderilor mici şi mi,locii n economie 'auA n mod e/cepţionalA n'copul menţinerii unei 'tructuri de piaţă concurenţialăA n 'ituaţia n care di'pariţia unor ntreprinderi ar putea determina o 'ituaţie de monopol 'au de oli"opol n"u't.

Pe de alta parteA nu ar i ,u'tiicată menţinerea n uncţiune a unei ntreprinderi n mod artiicialntr-un 'ector conruntat pe termen lun" cu 'upracapacitate 'tructurală 'au n 'ituaţia n care ea nu poate 'upra*ieţui dec)t prin intermediul 'ub*enţiilor repetate ale 'tatului. Comi'ia Europeana a elaborat 8rientările comunitare pri*ind a,utorul de 'tat pentru 'al*area şire'tructurarea ntreprinderilor alate n diicultate8 2&A ace'te orientări pre*ăz)nd liniile directoare pentruacordarea a,utorului de 'tat pentru 'al*area şi:'au re'tructurarea 'ocietăţilor comerciale indi*idualealate n diicultate 26.

Intreprinderea n diicultate e'te deinită n rientări ca iind ntreprinderea care nu e'tecapabilăA ie prin re'ur'e inanciare propriiA ie prin re'ur'ele pe care poate 'ă le obţină de la proprietari:acţionari 'au creditoriA 'ă acopere pierderile şi careA n ab'enţa unei inter*enţii din e/teriordin partea autorităţilor publiceA *or conduceA pe termen 'curt 'au mediuA aproape 'i"ur la ieşirea dincircuitul economic a ace'teia .

5upă cum 'e ob'er*ăA a,utorul de 'tat pentru ntreprinderile alate n diicultate poate i de douăeluriB- a,utor pentru 'al*areM- a,utor pentru re'tructurare.

a) 'jutorul pentru salvare

24 Publicata in onitorul icial al (omanieiA partea IA nr. 1%42 din 2# decembrie 2%%6A aprobataA cumodiicariA prin 9e"ea nr. 1!:2%%A publicata in onitorul icial al (omanieiA partea IA nr. !&4 din24 mai 2%%

2& Durnalul icial C 244A %1.1%.2%%426 ormele 'e aplică doar n materie de a"ricultură

1#



+,utorul pentru 'al*are reprezintăA prin natura 'aA o a'i'tenţă temporară şi re*er'ibilă. +ce'ta aredrept obiecti* principal 'ă permită menţinerea ntreprinderii n diicultate n circuitul economic n perioada nece'ară elaborării unui plan de re'tructurare 'au de lic=idare pentru perioada de timpnece'ară Comi'iei 'au autorităţilor naţionale competente pentru a lua o decizie cu pri*ire la ace't plan.

+,utorul pentru 'al*are poate i acordat cu re'pectarea următoarelor condiţiiB- 'a ie *orba de'pre o ntreprindere n diicultateM

- 'ă 'e concretizeze n lic=idităţi nece'areA 'ub ormaA de "aranţii pentru mprumuturi 'au mprumuturicare poarta rate comerciale normale ale dob)nzii ;şi cel puţin comparabile cu ratele de reerinţăadoptate de Comi'ie<M- 'ă 'e limiteze la 'uma nece'ară pentru a menţine ntreprinderea n domeniul de acti*itate n careacea'ta uncţioneazăM- 'ă 'e acorde numai pentru o perioada de timp limitată ;ma/imum 6 luni<A nece'ară pentru a ntocmi planul de 'al*areM- 'a ie ,u'tiicat pe baza diicultăţilor 'ociale şi 'ă nu aibă eecte ne"ati*e "ra*e a'upra 'ituaţieieconomice din alte 'tate membreM- 'a ie n'oţitA la notiicareA de an"a,amentul din partea 'tatului membru n cauzăA de a prezentaComi'iei ntr-un termen ma/im de 6 luni un plan de re'tructurareA un plan de lic=idare 'au do*ada cămprumutul a o't pe deplin rambur'at ori că "aranţiile au ncetatM- 'a ie acordat o 'in"ură dată.

b) 'jutorul pentru restructurare+,utorul pentru re'tructurare trebuie 'ă aibă la bază un plan de re'tructurare ezabilA coerentA

care 'ă *izeze re'tabilirea *iabilităţii ntreprinderii pe termen lun". (e'tructurarea implică de obiceiunul 'au mai multe dintre următoarele elementeB reor"anizarea şi raţionalizarea acti*ităţilorntreprinderii pe o bază c)t mai eicientăA retra"erea din acti*ităţile "eneratoare de pierderiAre'tructurarea acti*ităţilor e/i'tente care pot rede*eni competiti*e şi uneoriA di*er'iicarea lor ndirecţia unor acti*ităţi noi şi rentabile.

(e'tructurarea indu'trială trebuie 'ă ie n'oţităA de re"ulaA de re'tructurarea inanciară ;in,ecţiide capitalA reducerea "radului de ndatorare etc.<. 0otuşiA operaţiunile de re'tructurare nu 'e pot limitala un a,utor inanciar de'tinat a'anării pierderilor anterioareA ără a inter*eni a'upra cauzelor ace'tor pierderi.

Principiul "eneral e'te acela de a permite un a,utor de re'tructurare numai n cazurile n care po'ibilele denaturări ale concurenţei 'unt depăşite de beneiciile de a menţine n *iaţă ntreprindereaalată n diicultate.

+,utorul pentru re'tructurare poate i acordat cu re'pectarea următoarelor condiţiiB

a< 'ă ie *orba de'pre o ntreprindere n diicultateM b< 'ă e/i'te un pro"ram *iabil de re'tructurare:recuperare care trebuie tran'mi' Comi'iei Europene . Planul de re'tructurare trebuieB- 'ă aibă o durată c)t mai 'curtă po'ibilM- 'ă conducă la re'taurarea *iabilităţii pe termen lun" a 'ocietăţiiA ntr-un inter*al rezonabil de timpM- 'ă cuprindăA n 'pecialA un 'tudiu de piaţăM- 'ă conţină mă'uri interne din care 'ă rezulte in'taurarea *iabilităţiiM- 'ă cuprindă mă'uri pri*ind abandonarea acti*ităţilor care ar răm)ne "eneratoare de pierderi 'tructuralec=iar şi după re'tructurareM- 'ă de'crie circum'tanţele care au condu' la apariţia diicultăţilor cu care 'e conruntă 'ocietatea lamomentul notiicăriiM- 'ă conţină 'ituaţia prezenta şi de per'pecti*ă a cererii şi oertei pe piaţa rele*antă a produ'uluiA cu'cenarii care 'ă relecte ipotezele optimi'tăA pe'imi'tă şi intermediarăA precum şi punctele tari şi cele

1$



'labe ale 'ocietăţii.c< 'unt luate mă'uri pentru a e*ita di'tor'iuni ale concurenţeiA de e/empluB ce'iunile de acti*eA reduceriale capacităţii de producţie 'au ale prezentei pe piaţă şi reducerea barierelor la intrare pe pieţelerele*ante n cauza. ă'urile *or i proporţionale cu eectele di'tor'ionante cauzate de a,utor şiA n'pecialA cu mărimea şi importanţa relati*ă a 'ocietăţii pe piaţa rele*antă.d< a,utorul e'te limitat la minimul nece'ar pentru implementarea mă'urilor de re'tructurare.

e< planul de re'tructurare trebuie 'ă ie pu' n aplicare n totalitateM Comi'ia trebuie 'ă ie n mă'ură 'ămonitorizeze punerea n aplicare a planului de re'tructurareA prin raportarea periodică de către 'tatulmembru n cauzăM< a,utorul poate i acordat o 'in"ura data 2.

Pentru limitarea eectului de di'tor'ionare a concurenţeiA *aloarea a,utorului 'au orma n careace'ta e'te acordat *a i a'tel nc)t 'ă 'e e*ite ca 'ocietatea 'ă primea'că un 'urplu' de lic=idităţi carear olo'it n 'copul unor acti*ităţi a"re'i*eA de di'tor'iune a pieţeiA ără le"ătură cu proce'ul dere'tructurare. u *or i acordate a,utoare pentru inanţarea unei in*e'tiţii noi care nu e'te e'enţială pentru re'tabilirea *iabilităţii ntreprinderii.

Fn concluzie crearea unui mediu de aaceri a*orabil e'te o 'arcină comple/ă care implică omultitudine de in'tituţiiA care şi de'ă*)rşe'c competenţa n baza unor interacţiuni 'trate"ice

In ceea ce pri*eşte notiicarea acordării a,utorului de 'tat pentru 'al*are şi re'tructurare pentruntreprinderile n diicultateA precizăm căB

- a,utorul acordat n conormitate cu re"ula de minimis nu trebuie notiicatM- pentru ntreprinderile mariA e'te nece'ară notiicarea pentru iecare caz n parte de a,utor pentru'al*areşire'tructurareM- pentru I-uriA a,utorul pentru 'al*are şi re'tructurare ;p)nă la 1% milioane euro< poate i acordat pe baza unor 'c=eme notiicate de către 'tatul membru şi aprobate de către Comi'ia Europeana. enţionăm căA n acea'tă materie operează principiul nonrecurenţeiA potri*it căruia pentru o perioadă de zece ani beneiciarul a,utorului de 'tat nu poate primi nici un a,utor de 'al*are 'au dere'tructurare 'uplimentar. +ce't principiu al nonrecurenţei e'te de'tinat e*itării olo'irii repetate aa,utorului de 'al*are 'au de re'tructurare pentru a menţine ntreprinderile n *iaţă n mod artiicial.+'telA nu e'te po'ibilă autorizarea acordării repetate de a,utoare de 'tat care '-ar limita la menţinerea status 3uo4ului ;'ituaţiei anterioare<A am)n)nd ine*itabilul şi depla')nd ntre timp problemeleeconomice şi 'ociale a'upra altor producători mai perormanţi 'au a'upra altor potenţiali urnizori.

e/cepţie importantă de la ace't principiu e'te n cazul n care un a,utor de re'tructurareurmează unui a,utor de 'al*areA dar n cadrul unei 'in"ure operaţiuni de re'tructurare. In ace't cazA'al*area şi re'tructurarea 'unt două aze ale aceleiaşi operaţiuniA c=iar dacă ele pre'upun mecani'medi'tincte.

Ieşirea ntreprinderilor ineiciente de pe piaţă e'te o con'ecinţă normala a uncţionării ace'teia.?aptul că o ntreprindere care 'e ală n diicultate e'te 'al*ată de 'tat nu poate con'titui re"ula.+,utoarele pentru operaţiunile de 'al*are şi re'tructurare au o't la ori"inea unora dintre cele maicontro*er'ate cazuri de a,utor de 'tat n trecut şi 'e numără printre tipurile de a,utor cu cele maiimportante eecte de di'tor'iune a concurenţei.+*)nd n *edere că a,utorul de 'tat reprezintă un mi,loc puternic de inluenţare a moti*aţiilor participanţilor la acti*itatea economicaA inter*enţia publicăA 'ub orma acordării de a,utoare de 'tatAtrebuie realizata cu precauţie. Pornind de la con'tatarea unor di'parităţi:dezec=ilibre 'ocio-economiceA politica a,utoarelor de 'tat şi propune corectarea lor ntr-o ordine care 'ă ţină 'eama prioritar de

2 +,utoarele de 'tat acordate ntreprinderilor mici pot aecta concurenţa mai puţin dec)t cele acordate celor mi,locii şimari.

2%



impactul a'upra *ieţii economice şi 'ociale. Ea trebuie n'ă 'ă ie utilizată cu prudenţăA le/ibilitate şi ncondiţii de tran'parenţă.

Fn ceea ce pri*eşte a,utorul de 'tatA autoritatea rom)nă de concurenţă e'te reprezentată n cadrulCon'iliului Intermini'terial pentru +plicarea Politicii n 5omeniul +,utorului de Stat ;CI+S<Aa'i"ur)ndA n acelaşi timpA 'ecretariatul ace'tui or"ani'm. Scopul CI+S e'te de a inte"raA corela şiaplica unitar principiile comunitare de acordare a a,utorului de 'tat de către toate in'tituţiile implicateA

precum şi de a monitoriza impactul politicii n domeniul a,utorului de 'tat a'upra concurenţei. Fn perioada actuală acti*itatea Con'iliului Concurenţei a o't marcată de o 'erie de 'c=imbări importanteat)t din punct de *edere al cadrului le"i'lati* 'peciicA c)t şi al or"anizării interne a in'tituţiei.+'telA noile pre*eder i ale 9e"i ConcurenţeiA ce a o't modiicată prin UL &:2%1%A precum şile"i'laţia 'ecundară nou adoptatăA permit Con'iliului Concurenţei 'ă ie mai le/ibil şi 'ă poatăinter*eni cu mai multă eicienţă ori de c)te ori e'te ne*oieA n *ederea a'i"urării unei uncţionări a pieţelor pe baze concurenţialeA cum ar iB

V acceptarea de an"a,amente din partea companiilor implicate n practici anticoncurenţialeA careconştientizează eectele "enerate de comportamentul lor şiA ca urmareA şi a'umă mă'uri de corectareM

V adoptarea unui nou te't pentru analiza concentrărilor economice ;pun)nd accent pe eecteleconcentrării economice a'upra mediului concurenţial<M

V 'ancţionarea autorităţilor admini'traţiei publice pentru neurnizarea de inormaţii.

5e a'emeneaA a o't introdu'ă pre*ederea conorm căreia o decizie a Con'iliului Concurenţei poate i 'u'pendată la Curtea de +pel @ucureşti doar cu condiţia ac=itării unei cauţiuni de !%O dinamenda 'tabilită prin decizia atacată. n ace't elA *a i ur"entată 'oluţionarea proce'elor ce au ca obiectconte'tarea 'ancţiunilor aplicate de Con'iliul Concurenţei.

Fn ace't 'en' putem 'ublinia că acti*itatea Con'iliului Concurenţei e*aluată de @anca ondialăa prezentat un raportul inal ace'teia care conirmă aptul că autoritatea de concurenţă ace eorturi pentru a-şi mbunătăţi perormanţa n *ederea a'i"urării unui mediu concurenţial şi elimină pre*ederilor le"i'lati*e cu po'ibil impact anticoncurenţial. n acelaşi timp. (aportul a identiicat şi o'erie de mă'uriA care pot conduce la creşterea eicienţei şi *izibilităţii Con'iliului Concurenţei.(ecomandările ormulate de @anca ondială au con'tituit punctul de plecare pentru ntocmireaPlanului de +cţiuni pentru perioada următoareA documentul a o't tran'mi' Lu*ernului (om)niei pentru a i inclu' n planul adoptat la ni*el naţional n conte/tul acordurilor nc=eiate de (om)nia cuin'tituţiile inanciare internaţionale.2#

II$;$Măsurile de a0utor social ado&tate de Rom7nia .n &erioada de cri+ă economică

Pe perioada de criză 'tatul rom)n a elaborat o 'c=emă de "arantare a creditelor de investiţii şi acreditelor pentru capital de lucruA nc=eiate p)nă la !1 decembrie 2%1%. +utorităţile rom)ne au elaborat'c=ema pe baza normelor pre*ăzute n Cadrul temporar pentru mă'urile de a%utor de stat de 'pri,inire aacce'ului la inanţare n conte/tul crizei.

(educerea comi'ioanelor de "arantare 'e poate aplica pe o perioada de p)nă la 2 ani pentru"aranţiile la creditele contractate p)nă cel t)rziu la !1 decembrie 2%1%. Fn cazul n care durata creditului'ub'idiar depăşeşte 2 aniA a'tel cum a o't modiicatăA 'e pot aplica pentru o perioadă 'uplimentarăma/imă de 4 ani. Sc=ema nu 'e aplică 'ocietăţilor care 'e alau de,a n diicultate la 1 iulie 2%%#Anainte de criză creditelor.

2# =ttpB::GGG.,uridice.ro:14!46$:raport-de-acti*itate-al-con'iliului-concurentei-pe-anul-2%1%.=tml

21

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/4422/Investitii


http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2792/Capital

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2456/Anexa


http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2792/Capital

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/2456/Anexa



Lu*ernul (om)niei *a acorda prin E/imbanK "aranţii de 'tat de pe'te 1A& miliarde euroA*iz)ndu-'e n principal irmele din indu'tria autoA ener"ieA con'trucţia de locuinţe şi 'ectorul petroc=imic. +'telA unele irme care au o't aectate de criză aşteaptă 'ă beneicieze de garanţia'tatuluiA cum 'unt ltc=imA 'ord (au )!nault.

*n d!c!+ri! 2008, E-i+an% a lan(at, o (c!+ d! +ini+i( prin car! (! ur+r!/t! finanar!acu dond (u!nionat a op!ratorilor !cono+ici n contul /i n nu+!l! (tatului. rodu(!l! d!natura autorului d! +ini+i( pro+oat! prin E-i+an% (unt

7 credite de dezvoltare pentru ** + pentru inanţarea proiectelor de in*e'tiţii n*aloare de ma/. 1.&%%.%%% EU(A pe o perioadă de p)nă la 1% aniM7 credite pentru capital de lucru + pentru inanţarea acti*ităţii curente a IA n

*aloare de ma/. !%%.%%% EU(A pe o perioadă de p)nă la 1 anM7 microcredit pentru ** + pentru proiecte de in*e'tiţii şi:'au acti*itate curentăA n

*aloarea de ma/. !&.%%% EU(A perioadă de p)nă la 1 an pentru acti*itatea curentă : ma/. & ani pentru in*e'tiţiiM

7 credite pentru domenii prioritare + pentru inanţarea proiectelor din domeniile prioritare ale economieiA de ma/. 1.&%%.%%% EU(A pe o perioadă de p)nă la & aniM

7 credite pentru femeile antreprenor - p!ntru finanar!a in!(tiiilor /i actiitiicur!nt!, n aloar! d! +a-. 100.000 E), p! o p!rioad d! pn la 5 ani p!ntru in!(tiii 1 anp!ntru actiitat!a cur!nt.

Pe l)n"ă mă'urile de natura a,utorului de 'tatA autorităţile rom)ne au iniţiat şi c)te*amă'uri care nu intră 'ub incidenţa re"ulilor de a,utor de 'tat dar care pot a*ea ca eect relan'areaeconomică a unor 'ectoare ale economieiB reabilitarea termică a blocurilor 'au pro"ramul PrimaCa'ă.

Fn plu'A 'tatul rom)n are la di'poziţie 'ume oarte mari pro*enite din onduri europeneAn'ă dob)nzile mari şi ondurile mici e/i'tente la ni*elul autorităţilor locale ridică problemema,ore le"ate de coinanţarea ace'tora şi implicit contractarea lor.

'tragerea ondurilor europene măsură de ajutor social pentruredresare economică-

u trebuie uitat aptul că (om)niaA ca zonă a'i'tatăA di'puneA alături de @ul"ariaA de celemai "eneroa'e procente de inanţare din partea Comunităţii Europene.

+,utorul re"ional poate acoperi n cazul I-urilor p)nă la %O din co'turile eli"ibileAa,un")ndu-'e ca n cazul mă'urilor de economi'ire de ener"ie ace'te procente 'ă crea'că p)nă la #%Odin co'turile eli"ibile n cazul ntreprinderilor mici.

problemă care poate "enera probleme n con'umarea ondurilor europene mai ale' de cătreI-uri e'te utilizarea pe 'cară lar"ă a 'c=emelor de minimi'. 5upă cum 'e ştieA a,utorul de minimi'nu poate depăşi 2%%.%%% de Euro n ! ani i'cali con'ecuti*i. Fn ace't plaon 'unt luate n con'ideraretoate a,utoarele de minimi' primite de o ntreprindere ie ele din onduri comunitareA ie ele naţionale.Fn condiţiile n care aproape toate 'c=emele de'tinate I-urilor au 7'tatutR de minimi'A ontreprindere mi,locieA ie ea şi e/trem de acti*ăA nu *a putea acce'a n ! ani dec)t 2%%.%%% de Euro.(ecomandările Con'iliului Concurenţei ăcute Lu*ernului (om)niei n anul 2%%6 de a utiliza 'c=emelede minimi' doar acolo unde celelalte tipuri de a,utoare de 'tat nu pot i acordate nu au a*ut ecou. Se

2$ Ciprian PilanA Con'tantin Secure, 5specte privind a%utorul de stat în conte6tul cri"ei mondiale. 7ăsuri adoptate de statele mem!re. 2curte consideratii despre 'ondurile europene. 8oul cadrude lucru temporar adoptat de Comisia Europeană, revista Buletinul Direcţiei deMonitorizare Teritorială – Consiliul Concurenţei România, anul I, nr!"#$% iunie,&''(, p! ")*

22



pare că '-a continuat pe o linie de al'ă ec=itate ntre ntreprinderile mici şi mi,locii -nici una mai multde 2%%.%%% de Euro - n loc de a 'timula ntreprinderile 'au antreprenorii acti*i.

5urata de e*aluare mare a proiectelor n cazul ondurilor europene 'e poate datora lip'ei de per'onalA luctuaţiei de per'onalA proiectelor 'labe etc. Fn orice cazA 'ituaţii precum cele din cazule*aluării proiectelor pe domeniul de inter*enţie - Spri,inirea dez*oltării micro-ntreprind!rilor &tr!ui!(c !itat!, p!ntru a gri contractar!a d! fonduri /i con(u+ar!a lor.

Alt! po(iil! prol!+! ar put!a fi in!-i(t!na po(iilitii d! a acc!(a fonduri p!ntru (tart&up&uri

n +!diul uran (au irocraia +ar!. *n pia, prol!+!l! (unt di+inuar!a c!r!rii, n ca:ul (!ctoruluid! produci!, cr!dit!l! p!ntru cofinanar! foart! (cu+p! /i, n g!n!ral, faptul c un!l! fir+! (! t!+ nc ( in!(t!a(c datorit (ituai!i !cono+ic! inc!rt!.

'r a d!in! (oluia +iraculoa( nc!rc+ aici ( (ug!r+ c (u(in!r!a ntr!prind!rilor +ici/i +ilocii, u:itar!a p! (car larg a autorului p!ntru d!:oltar!a r!gional, inclu(i la ni!lulautoritilor local!, ncuraar!a +(urilor d! cr!/t!r! a productiitii +uncii pot fi (oluii p!ntru i!/ir!adin cri: a )o+ni!i.

(om)nia după aderare la UE adoptă n patru etape proiecte de 'c=emă de a,utor de 'tat n'copul dez*oltării economice.

+'tel primul proiect de 'c=emă de a,utor de 'tat pri*eşte dez*oltarea re"ională şi are caobiecti* 'timularea realizării de in*e'tiţii şi crearea de locuri de muncă n ace't 'en' a,utoarele *or iacordate pe perioada 2%%-2%11 iar nr a"enţilor economici care pot beneicia de ace't tip de a,utor de'tat e'te de 12&. Pentru a beneicia de ace't a,utor irmele trebuie 'ă realizeze in*e'tiţii de pe'te unmillion de euro 'au 'ă creeze cel puţin &% de locuri de muncă. In*e'tiţiile 'e pot realize n toate'ectoarele economice iar o altă condiţie e'enţială irmele nu trebuie 'ă ie datoare la 'tat.!%

+ doua 'c=emă de a,utor de 'tat pri*eşte dez*oltarea re"ională prin 'timularea de in*e'tiţiidirecte pentru perioada 2%%-2%12A iar nr mediu annual al a"enţilor economici care ar putea beneiciade ace't a,utor de 'tat e'te de 24. +ce't a,utor *izează a"enţii economici care creează unităţi noi Ae/tind unitatea e/i'tenţăA di*er'iică rezultatul unităţii prin adău"are de produ'e 'uplimentare noi 'auinter*ine o 'c=imbare "lobală de producţie. Condiţia ca ace't a,utor 'ă 'e poată aplica con'tă nrealizarea de in*e'tiţii de pe'te &% milioane euro n una din re"iunile ord-E'tA Sud-E'tA Sud-munteniaşi Sud e't ltenia şi de 1%% milioane euro n zona e'tA CentruA ord-*e't şi @ucureşti Ilo*. 0ot ncadrul ace'tui a,utor de 'tat a"entul economic 'e *a 'upune 'ă in*e'tea'că ondurile n opţinerea a 1%%de locuri de muncă ntr-o zonă cu rata şoma,uluimai mare dect cea medie.

+ treia 'c=emă de a,utor 'e reeră la acordarea de a,utoare de minimis care nu trebuie

notiicate Comi'iei Europene ntre 2%%-2%11A cu po'ibilitatea prelun"irii. Fn acea'tă 'ituaţie a,utorul 'eadre'ează doar anumitor a"enţi economici din anumite domeniiA iar aceştia nu trebui 'ă mai i a*utanterior pe o perioadă de ! ani i'cali *re-un mprumut . @u"etul anula al ace'tui tip de a,utor e'te deun miliard de euro.

Ultimul proiectA 'c=ema 4 de a,utor de 'tat 'e reeră la 'timularea I-urilorA iar numărula"enţilor economici care beneiciază de acea'tă 'c=emă e'te de 2&%. I-urile trebuie 'ă acăin*e'tiţii n imobiliare corporale şi neorporaleA n ac=iziţionarea unor 'er*icii de con'ulţanţă şi a altor'er*icii şi acti*ităţi .

Fn con'ecinţă a,utorul de 'tat 'e acordă doar n aţa 'ati'acerii unor condiţii pre'tabiliteA aptcare induce 'pre e/i'tenţa unui număr de'tul de mic de a"enţi economici care 'ă poată di'pune de ace'ta,utor.

Fn ace't 'en' Lu*ernul (om)niei a ncercat o aliniere le"i'lati*ă aţă de cadrul ,uridic a'i"uratde Comunitatea europeanăA a'tel nc)t a,utoarele recomandate de Comi'ia Europeană 'ă 'pri,ine

balanţa de dez*oltare economică .

!% (omanian Lo*ernment ;2%%%<A Strategia nationala de dezvoltare economica a României pe termenmediu.

2!



acordat con'umatorilor indi*idualiA cu condiţia ca ace't 'pri,in 'ă ie acordat ără di'criminare cu pri*ire la ori"inea produ'elor a*ute n *edereA precum şi 'pri,in acordat n 'copul de a repara pre,udiciile cauzate de deza'trele naturale. In plu'A următoarele tipuri de a,utor pot i con'iderate caiind compatibile cu piaţa comunăA şi anumeB 'pri,in pentru promo*area dez*oltării economice azonelor n care 'tandardul de *iaţă e'te anormal de 'căzut ori unde ni*elul de 'oma, e'te oarte ridicatM'au 'pri,in pentru promo*area e/ecutării unui proiect important de intere' european ori pentru

remedierea unor deicienţe importante din economia unui 'tat. 0ot n cadrul a,utorului de 'tat poate icon'iderat şi 'pri,inul pentru acilitarea dez*oltării anumitor acti*ităţi economice ori a anumitor zoneeconomiceA n cazul n care un a'emenea 'pri,in nu aectează n mod nea*orabil condiţiile comercialentr-o mă'ură contrară intere'ului comun al Comunităţilor Europene 'au 'pri,in pentru promo*areaculturii şi con'er*area patrimoniului n cazul n care un a'emenea 'pri,in nu aectează n mod ne"ati*condiţiile comerciale ntr-o ma'ură contrară intere'ului comun al Comunitatilor Europene. Cadrul"eneralA al a,utorului de 'tat de*ine acceptabil şi c=iar emite 'emnale poziti*e atunci c)nd are drept'cop creşterea capacităţii ino*atoare şi de dez*oltare a ntreprinderilor mici şi mi,lociiA 'au n 'ituaţia ncare are drept 'cop dez*oltarea capitalului uman ;trainin"A noi locuri de muncăA minimalizareaşoma,uluiA creştrea "radului de dez*oltare etc.<. +şa cum am menţionat anteriorA Comi'ia Europeană'uper*izează conormitatea 'c=emelor naţionale de a,utor de 'tat cu re"lementările adoptate la ni*elulUE. biecti*ul unui a'emenea control al a,utorului de 'tat e'teA potri*it precizărilor ăcute n 0ratatulCEA şi anume de a 'e a'i"ura că inter*eniţile in'tituţiilor "u*ernamentale nu di'tor'ionează concurenţaşi comerţul intra-comunitar.

?aţă de acea'tă reerire (om)nia ca 'tat inte"rat n UE adoptă ace't tratat şi 'e n'crie printre'tatele care demarează un cadrul le"i'lati* care 'ă permită aplicarea normati*elor comunitare.

Fn ace't 'en' rdonanţa de Ur"enţă a Lu*ernului nr. 11:2%%6A aprobată prin 9e"ea 1!:2%%Acon'tituie actul normati* ce re"lementează procedurile naţionale n domeniul a,utorului de 'tat. UL11 pre*edeA printre alteleA obli"aţiile autorităţilor rom)ne ce pot acorda a,utor de 'tat şi pe cele ale beneiciarilor unor a'emenea 'c=eme de a,utorA dar şi 'ancţiunile aplicabile n cazul ncălcării ace'torobli"aţii. In temeiul UL :11:2%%A competenţa de a autoriza 'c=emele de a,tuor de 'tat a o'ttran'erată de la Con'iliul Concurenţei la Comi'ia EuropeanăA practic n con'ecinţă Con'iliulConcurenţei reprezintă n prezent punctul de contact n relaţile dintre Comi'ia Europeană şi autorităţileşi in'tituţiile publice naţionale care 'unt urnizori de a,utor de 'tatA precum şi beneiciarii implicaţi n procedurile pri*ind acordarea a,utorului de 'tat.

III$,$ Terminolo8ie sau conce&tul de a0utorul de stat .n &ers&ecti#a le8isla(iei comunitarei

Potri*it dicţionarului de termini ai UE a,utorul de 'tat e'te orice a,utor acordat de 'tat 'au dinre'ur'e ale 'tatului in orice orma care di'tor'ioneaza 'au ameninta 'a di'tor'ioneze concurenta prina*orizarea unor intreprinderi 'au prin a*orizarea indirectă anumitor bunuriA n mă'ura n care e'teaectat comerţul ntre 'tatele membre.

Fntr-o altă ipo'tază a,utorul de 'tat e'te deinit drept orice po'ibil a*anta, admi' pe bază'electi*a >ntreprinderilor8 de către autoritatile publice naţionale n 'en'ul 'uportarii de cătrte ace'tea ainanţări care pleacă din bu"etul 'tatului. Pornind de la ideea că o 'ocietate care primeşte 'pri,in"u*ernamental poate dobndi un a*anta, a'upra concurenţilor 'ăiA 0ratatul pri*ind ComunităţileEuropene interzice n "eneral a,utorul de 'tatA cu e/cepţia cazurilor n care ace't a,utor e'te ,u'tiicat demoti*e de tipul dez*oltării unei economii "enerale. Pentru a a'i"ura menţinerea ace'tei interdicţiiA pede o parteA şi aplicarea e/cepţiilor n mod e"al pe teritoriul UEA pe de alta parteA Comi'ia Europeanămonitorizează acordarea a,utoarelor de 'tat la ni*el naţional cu re"lementările adoptate la ni*elul UE.Comi'ia Europeană trebuie 'ă determine mai nt)i dacă o 'ocietate poate prini a,utor de 'tat n cazul n

2&



care ace't a,utor a o't acordat anterior +cea'tă problemă 'e pune n cazul n care a,utorul acordatntruneşte următoarele criteriiB a e/i'tat o inter*entie a 'tatuluiA care poată i tran'mi'ă prin di*er'eorme ;de e/empluA mprumuturiA e/onerare de la plata impozitelor ori ta/elorA "aranţiiA urnizarea de bunuri 'au 'er*icii la termene preerenţiale cu preţuri mici etc.<M inter*enţia 'u"erează un a*anta,de'tinatarului pe o bază 'electi*ăA de e/emplu unor 7 ntreprinderi8ori 'ectoare 'peciice din economieMconcurenţa a o't 'au poate i di'tor'ionatăM e'te po'ibil ca acea'tă inter*enţie 'ă aecteze comerţul ntre

'tatele membre UE.In "eneralA a,utorul de 'tat de*ine acceptabil atunci c)nd are drept 'cop creşterea capacităţiiino*atoare şi dez*oltarea ntreprinderilor mici şi mi,lociiA 'au c)nd are drept 'cop dez*oltareacapitalului re'ur'elor umane concret ridicarea ni*elului de *iaţă n anumite zone 'au re"iuni. +şa cumam menţionatA Comi'ia Europeană e'te in'tituţia care 'uper*izează conormitatea 'c=emelor naţionalede a,utor de 'tat cu re"lementările adoptate la ni*elul UE. biecti*ul unui a'emenea control ala,utorului de 'tat e'teA aşa cum e precizat şi n 0ratatul CEA şi anume a'i"urarea aptului căinter*enţiile in'tituţiilor "u*ernamentale nu di'tor'ionează concurenţa şi nici comerţul din 'paţiulcomunitar.

III$-$ tatul )i a0utoarele de stat

Fn 'i'temele economice mi/te e'te de re"ulă acceptat ca 'tatul 'ă ,oace un rol acti* n piaţanaţională. oti*ulA precum şi ,u'tiicarea le"ală a ace'tei imi/tiuni poate *aria. 5e e/empluA n trecutAera de' nt)lnit ca 'tatul 'ă deţină monopolul a'upra anumitor 'ectoare de importanta *itală pentru 'tatAre'pecti*A ca toate ntreprinderile din acele 'ectoare 'ă ie naţionalizateA n 'en'ul deţinerii monopoluluiA potri*it celor airmate 'tatul e'te cel care ,u'tiică acti*itatea ace'tora. Prezentul demon'trează oimplicare mai re'tr)n'ă din partea 'tatuluiA n 'copul 'ati'acerii proce'ului de pri*atizare antreprinderilor naţionalizateA şi liberalizarea 'ectoarelor economice cu e/tinderea pieţii comerciale Fn poida ace'tor metodolo"ii de 'c=imbare con'acrate prin directi*ele Uniuni EuropeneA 'tatul continuă'ă deţină un 'tatut pri*ile"iat n piaţa 'a internă.

9e"i'laţia comunitară primară di'pune de o re"lementarea cuno'cută prin articolul 2$&!1 care'tabileşte că re"lementările 0ratatului Uniunii Europene nu *or aecta n nici un mod le"i'laţiile interneale 'tatelor membre pri*ind re"imul proprietăţii. Fn con'ecinţă 'implul apt că anumite acti*ităţi careac parte din 'ectorul public 'au din cel pri*atA nu con'tituieA prin el n'uşiA o ncălcare a normelorcomunitare demon'trează un pa' poziti*. Fn ace't 'en'A articolul 1& 'tabileşte că 'tatele membre şiComunitatea europeană *or a'i"ura condiţiile nece'are concurenţei şi competiti*ităţii n piaţa comună.+ce't articol e'teA n mod e/plicitA ormulat n termenii unor pieţe de'c=i'e şi competiti*e.Con'olidarea ace'tui cadru 'e realizează prin interpretările pe care le adoptă le"i'laţia naţională aiecărui 'tat. Printre acţiunile promo*ate pentru a atin"e ace't obiecti* la cote c)t mai nalte 'e numărăncura,area iniţiati*elor pri*ind dez*oltarea ntreprinderilor n comunitatea europeanaA n 'pecial acelor mici şi mi,locii.

Fn prezent re"lementările comunitare pri*ind a,utoarele de 'tat 'unt in*ocate ntr-un număroarte mare n ata Curţii Europene. Probleme a prezentat aptul că deinirea noţiunii de a,utor de 'tate'te diicila iar abordarea 'a la ni*el de 'tat european a dat naştere la di*er'e interpretări.

+numite e*enimente 'ocio-politice ; e/. atacurilor de la 11 Septembrie 2%%1<A au du' la prezicerea!2 că a,utoarele de 'tat 7*or creşte ca rezultat al uniunii monetareA pe mă'ură ce "u*ernele 'e

!1 +rticolele citate ac parte din orma con'olidata a 0ratatului in'tituind Comunitatea EuropeanaA daca nu 'e mentioneaza altel.!2 S. @i'=opA >0=e European Commi''ionW' Polic 0oGard' State +idB + (ole or (i"orou' Competiti*e +nal'i'8A 1$$A p. #4.

26



*or conrunta cu a,u'tările 'tructurale din nece'itatea de con*er"enţă la o unică monedă8. +nul 2%%1 anre"i'trat multiple cereri care au o't adre'ate Comi'iei pentru autorizarea a,utoarelor de 'tatA şi n'pecial n domeniul liniilor aeriene europene 'au pentru producătorii de aerona*eA 'au n domeniula'i"urărilor de călătorie 'au cele turi'tice.

?rec*enţa cu care companii europene şi ăceau publice cererile de a,utoare de 'tat a *enitacompaniată de o creştere a ritmului de lucru al in'tituţiilor comunitare. Intr-un 'in"ur an de zile

Comi'ia a adoptat (e"ulamente pri*ind a,utoarele pentru ormare

!!

aplicarea principiului de minimi' laa,utoarele de 'tat!4 A şi aplicarea re"ulilor pri*ind a,utoarele de 'tat a'upra ntreprinderilor mici şimi,locii!&A 'au in'trucţiuni pri*ind a,utoarele de 'tat pentru protecţia mediului !6 şi a,utoarele de 'tat pentru pe'cuit şi culturi ac*atice! . 9a Curtea de Du'tiţie Europeana numărul liti"iilor pri*ind a,utoarelede 'tat a cre'cut n ultimii aniA la 0ribunalul de primă in'tanţă deciziile n acea'tă materie cre'c)nd dela un număr de 16 n 1$$# la #% n 2%%% cu e/tindere ma/imă 'pre 2%1%.

Potri*it +rt. # al 0ratatului CEA 7*a i con'iderat incompatibil cu piaţa comună orice a,utoracordat de un 'tat membru 'au din re'ur'ele de 'tatA 'ub orice ormăA care di'tor'ionează 'au ameninţă'ă di'tor'ioneze concurenţa prin a*orizarea anumitor ntreprinderi 'au producţia anumitor bunuriat)ta timp c)t aectează comerţul dintre 'tatele membre8. Duri'prudenţa recentă a atra' atenţia a'upradiicultăţilor decur")nd din natura conci'ă a articolului #A alin. 1.

Problemele de interpretare 'e ridica reeritor la noţiunile de 7anumite ntreprinderi8 şi 7anumite bunuri8. 5e a'emenea e'te diicil uneori 'ă ie identiicat cu e/actitate a*anta,ul conerit ntreprinderiire'pecti*eA 'au producţiei de bunuri.

+lte probleme au apărut n urma manie'tării n ultimii ani a tendinţei de a in*ocare"lementările comunitare pri*ind a,utoarele de 'tat n 'ectoarele n care rolul 'tatului a o'tntotdeauna unul predominantB tele*iziuni publiceA 'er*icii poştaleA medicinăA educaţie şi ta/e 'auimpozite.

oţiunea a,utoarelor de 'tat poate i raportată la aceea de 'ub*enţieA deinită de către Curte!#

n aplicarea art. 4 din 0ratatul in'tituit de Comunitatea Europeana a Cărbunelui şi ţelului. 'ub*enţie e'te deinită n mod normal ca iind o plată n numerar 'au n orice altă ormăA alta dec)t plata cumpărătorului pentru bunurile 'au 'er*iciile oerite de producător. +,utorul e'te un concept'imilarA care 'e e*idenţiază prin eectul 'au. +'telA noţiunea a,utoarelor de 'tat e'te mult mai lar"ădec)t cea a 'ub*enţiilor deoarece n"lobează nu doar mă'uri cu eecte directeA precum 'ub*enţiileA cişi inter*enţii careA prin eectele pe care le au a'upra bu"etului unei ntreprinderiA i oeră ace'teia o poziţie pri*ile"iată.

+cordarea de a,utoare a"enţilor economici de către 'tat ocupă un loc central n cadrul politiciloreconomiceA c=iar şi n acele ţări n care modelul economic al pieţei libere reprezintă o tradiţie. +,utorulde 'tat poate urmări di*er'e obiecti*eA de la preocuparea de 'al*are şi re'tructurare a unor ntreprinderin diicultateA dez*oltarea zonelor dea*orizate şi combaterea 'oma,ului p)nă la dorinţa de a promo*acercetarea 'au ino*area. Politica n domeniul a,utoarelor de 'tat reprezinta parte a politicii deconcurenţă. +,utoarele de 'tat con'tituie mă'uri 'electi*e de 'pri,in inanciar public acordate unorntreprinderiA zone n *ederea atin"erii unor obiecti*e de intere' "eneralA cum ar i protecţia mediuluiAdez*oltarea ntreprinderilor mici şi mi,locii etc.

ă'urile de 'pri,in inanciar iniţiate de autorităţi pot 'ă reprezinte in'trumente eiciente pentrundeplinirea obiecti*elor de intere' naţional. 5acă 'unt bine direcţionateA ace'tea pot 'ă corecteze

!! (e"ulamentul 6#:2%%1 din 12 ianuarie 2%%1A de aplicare a articolelor # 'i ## din 0ratatul CE a'upra a,utoarele pentru ormareA D 2%%191%:2%!4 (e"ulamentul 6$:2%%1 din 12 ianuarie 2%%1A de aplicare a a articolelor # 'i ## din 0ratatul CE a'upra a,utorului de minimi'!& )!gula+!ntul ;0.2001 din 12 ianuari! 2001, d! aplicar! a articol!lor 8; (i 88 din <ratatul =E a(upra autoar!lor d! (tat d!(tinat!

ntr!prind!rilor +ici (i +ilocii!6 Communit Luideline' on State +Id or En*ironmental ProtectionA D 2%%1 C!:!.! Communit Luideline' on t=e E/amination o State +id to ?i'=erie' and +3uacultureA D 2%%1 C1$:.!# Cazul nr. !%:&$A 5e Lezamenli,Ke SteenKolenmi,nen *. Hi"= +ut=oritA 1$61

2



anumite di'uncţionalităţi ale pieţei şi 'ă contribuie la creşterea competi*ităţii a"enţilor economici.Cu toate ace'teaA a,utorul de 'tat trebuie utilizat numai atunci c)nd reprezintă un in'trument adec*at pentru realizarea unor obiecti*e preci'eA atunci c)nd creează moti*aţiile core'punzătoareA c)nd e'te proporţional cu 'copul urmărit şi di'tor'ionează concurenţa ntr-o c)t mai mică mă'ura deoareceeectele ne"ati*e a'upra concurenţei depăşe'cA ade'eaA "raniţele naţionaleA mai ale' n conte/tul actualal "lobalizării pieţelorA ceea ce aectează comerţul dintre 'tate.

Politica de a%utor regional şi cadrul legal

Politica re"ională poate i apreciată şi din per'pecti*a utilizării de către autorităţile publicecentrale şi locale a re'ur'elor de care di'punM combinaţii de in'trumente de politică economică şiinanciară n 'copul 'timulării in*e'tiţiilorA creării de noi locuri de muncă şi al mbunătăţirii condiţiilorde *iaţăA ntr-o re"iune:teritoriu anume. +'emenea in'trumente de politică economică acoperă o pla,ălar"ăA di*er'ă de la cele cu caracter "eneralA ca de pilda cadrul le"al de'tinat 'ă 'u'ţină dez*oltareaAre"lementările economice ale unor mă'uri 'peciiceA ca de e/empluA a,utorul de 'tat acordat irmelorA cu'copul de a 'timula in*e'tiţiile 'au de a 'u'ţine proiecte de re'tructurare p)nă la cele cu c=aracter particular. +,utoarele de 'tat reprezintă un in'trument de tradiţie n Europa cu rol deci'i* pentrureducerea decala,elorA un ec=ipament de inter*enţie al decidenţilor politici de oriundeA inclu'i* n'tatele membre ale UE. Politica concurenţei monitorizează şi limitează a,utoarele publice acordatentreprinderilorA ie că e'te *orba de a,utoare de 'tat 'au de cele care pro*in din ?ondurile Structurale.rice mă'ura co-inanţată de către ?ondurile Structurale trebuie 'ă ie deci compatibilă cu normelecomunitare n materie de concurenţă. Politica re"ională şi cea a concurenţei 'e 'traduie'c 'ăconcentreze a,utoarele publice n zonele cele mai dea*orizate ale Uniunii. Fn ace't 'cop '-au in'tituitre"ulile şi principii care 'tau la baza acordării de a,utoare re"ionale. Uniunea Europeană a 'tipulat n9iniile directoare ale Comi'iei cu pri*ire la a,utorul re"ional. +,utoarele de 'tat re"ionale au ca obiecti*dez*oltarea durabilă a re"iunilor 'lab dez*oltate prin ncura,area eectuării de in*e'tiţii şi a creării delocuri de munca n ace'te zone. Ele a*orizează e/tindereaA modernizarea şi di*er'iicarea acti*ităţilora"enţilor economici localizaţi n ace'te re"iuniA 'e determină crearea de ntreprinderi noi. n 'copula*orizării ace'tei dez*oltări şi al reducerii potenţialelor eecte ne"ati*e ale unor e*entuale relocalizăriAe'te nece'ar ca acordarea ace'tor a,utoare de 'tat 'ă ie 'ubordonată menţinerii pentru o perioadaminima a in*e'tiţiilor realizate şi a locurilor de muncă create n re"iunea re'pecti*ă. 9iniile directoarere"ionale 'er*e'c n principal trei uncţiiB 'ă identiice dieritele cate"orii de zone eli"ibileA 'ădetermine in'trumentele 'peciice de a,utor de 'tat şi 'ă moduleze inten'itatea a,utorului de 'tat primitde dierite re"iuni eli"ibile. Cu pri*ire la deinirea zonelor eli"ibileA intenţia Comi'iei a o't de aa'i"ura c)t mai mult po'ibil concordanţa dintre zonele #;!<;a< şi re"iunile care '-au a'er*it deondurile 'tructurale şi dintre zonele #;!<;c< şi re"iunile dea*orizate.

Procentul total al populaţiei EU eli"ibilă 'ă primea'că a,utor de 'tat re"ional potri*it opinieiComi'ieiA la un ni*elul de 42AO apt care incită da abordarea problematicii pri*ind tematicaondurilor de a,utor

III$;$A0utorul de stat .n Tratatul CE

0otuşiA e/i'tenţa a,utorului de 'tat pune probleme Pietei unice a Uniunii Europene. +ce't lucrue'te cu at)t mai e*ident dacă 'e are n *edere că a,utorul acordat de către un 'tat membru pentru'u'tinerea unei ntreprinderi poate 'ă "enereze ntr-un alt 'tat membruA 'oma,ul 'au alt eect ne"ati*.

2#



Scenariul cel mai neericit ar i acela al unei 7cur'e a 'ub*enţionarilorR ntre 'tatele membre ale UEAadică al unui mediu unde a,utoare competiti*e şi mă'uri cu eect contracaram 'e anulează reciprocA"ener)nd părţilor doar co'turi economice şi nici un el de beneicii. 5e aceeaA n cadrul pieţei uniceeuropeneA a,utorul de 'tat trebuie 'ă ie re"lementat la ni*elul 'upranaţional al Uniunii Europene. +'tel art. # din 0ratatul CE nu conţine o deiniţie e/acta a noţiunii de a,utor de 'tat. n practicăA noţiunea ,uridică de a,utor de 'tat '-a conturat n timpA prin intermediul le"i'laţiei 'ecundare

adoptate n aplicarea art. # al 0ratatului CE şi al deciziilor emi'e n ace't domeniu de către Comi'iaEuropeana şi tribunalele CE. +rt. # ;1< 0CE interzice n principiu acordarea de către 'tatele membrede a,utoare inanciare a"enţilor economiciA indierent de orma ace'toraA n ma'ura n care acea'teadi'tor'ioneaza concurentaA a*orizand anumiti a"enti economici 'au alte acti*ităţi producti*e şi a'telaectează ne"ati* comerţul dintre 'tatele membre. +rt. # ;1< din 0ratatul CE e'te interpretat n modlar"A iind a*orizată o *a'ta aplicare a interzicerii a,utoarelor de 'tat. Pre*ederile din tratatelecomunitare reeritoare la a,utorul de 'tat şi au ori"inea n cele 'tipulate n +cordul Leneral pentruţările amale şi Comerţ ;L+00<A unde noţiunea de bază e'te cea de 7'ub*enţieR. 0otuşiA pre*ederileart. #;1< din 0ratatul CE 'e aplică unei noţiuni mai lar"i dec)t cea de 'ub*enţie. +'telA CurteaEuropeana de Du'titie a airmat clarB conceptul de a,utor de 'tat trebuie nţele' n 'en' mai lar" dec)t celde 'ub*enţieA deoarece el cuprinde nu numai beneicii poziti*eA precum 'ub*enţiileA ci şi inter*enţiicareA n orme *ariateA atenuează 'arcinile ce 'unt n mod normal inclu'e n bu"etul unei ntreprinderi şicareA neiind 'ub*enţii n 'en' 'trictA au un caracter 'imilar şi acelaşi eect. In plu'A de remarcatormularea art. # ;1< 0CEB noţiunea de a,utor de 'tat e'te le"ată nu de orma pe care o mbracăinter*enţia 'tatului ;careA aşa cum *om *edeaA poate i at)t directă - de e/empluA alocaţii bu"etareA 'aun limba, uzualA 'ub*enţii -A c)t şi indirecta - de e/empluA acilităţi i'caleA alte re"lementări care aduc beneicii inanciare unor a"enţi economici:'ectoare economice etc<A ci de eectele economice aleace'teia. +cea'ta permite Comi'iei Europene 'ă şi e/ercite controlul a'upra unei "ame lar"i de mă'uride 'pri,in adoptate at)t la ni*el de 'tat membruA c)t şi n cazurile n care mă'urile de 'pri,in 'unt co-inanţate de către UE n'ăşi ;cum ar i mă'uri de 'pri,inire a in*e'tiţiilor n indu'tria prelucrătoare nzonele dea*orizate prin intermediul ?ondurilor Structurale<. +rt. # ;2< din 0ratatul CE enumerăanumite orme de a,utor de 'tat care 'unt con'iderate a i compatibile cu piaţa comună ;intitulatee/cepţii le"ale 'au automate<B

a. a,utorul cu caracter 'ocialA acordat con'umatorilor indi*idualiA cu condiţia ca ace't a,utor 'ă ieacordat ără di'criminare cu pri*ire la ori"inea produ'elor implicateM

b. a,utorul pentru nlăturarea eectelor cauzate de deza'tre naturale 'au de e*enimente e/ceptionaleM.

+rt. # ;!< din 0ratatul CE enumeră anumite orme de a,utor care ar putea i con'iderate compatibile cu piaţa comunăA printr-o decizie de autorizare a Comi'iei Europene. Conorm art. # ;!<A următoarelecate"orii de a,utor de 'tat pot i con'iderate compatibile cu piaţa comunăB

a. a,utorul pentru promo*area dez*oltării economice n re"iuni unde 'tandardul de *iaţă e'te oarte'căzut 'au n cele cu un ni*el ridicat al şoma,uluiM

b. a,utorul pentru promo*area unui proiect important de intere' comun european 'au pentru remediereaunor 'erioa'e dere"lări n economia unui 'tat membruM

c. a,utorul pentru acilitarea dez*oltării anumitor acti*ităţi economice 'au a anumitor 'ectoareeconomiceA atunci c)nd ace'te a,utoare nu aectează n mod ne,u'tiicat condiţiile comerciale ntr-omă'ură contrară intere'ului comunM

2$



d. a,utorul pentru con'er*area patrimoniului cultural atunci c)nd ace't a,utor nu aectează condiţiilecomerciale şi concurenţa n Comunitatea Europeana ntr-o mă'ură contrară intere'ului comunM

e. alte cate"orii 'imilare de a,utor 'peciicate prin =otararea Con'iliuluiA luată prin ma,oritate caliicatăla propunerea Comi'iei. Prima şi a treia cate"orie de a,utor 'unt con'iderate ca iind cele mai

importante. +rt. # ;!< ;a< 'e reeră la a,utorul re"ional şi e'te aplicabil re"iunilor care 'untdeza*anta,ate. Potri*it (e"ulamentului Comi'iei Europene prind a,utorul de 'tat re"ionalA art. # ;!< ;a<'e aplică re"iunilor care au un PI@:locuitor mai mic de &O dec)t media comunitară. ai multAre"ulamentul precizează că e/cepţia de la art. # ;!< ;a< n mod normal poate i acordată doar n cadrul'c=emelor de a,utor multi 'ectorialA ce 'e aplică ntr-o anumita re"iune şi care 'e adre'ează tuturorirmelor din 'ectoarele de intere'. 5oar n cazuri e/cepţionaleA a,utorul de 'tat re"ional 'e poate acordaunui 'in"ur a"ent economic ;a,utor ad-=oc 'au indi*idual<. +,utorul acordat n baza art. # ;!< ;b<A n principiuA e'te olo'it pentru a inanţa proiecte mari de cercetare şi dez*oltare de intere' europeanA cumar i proiectele de poluare a mediului ori proiecte care urmăre'c 'ă ntărea'ca indu'tria electronică dinEuropaA prin crearea de KnoG-=oG şi reţele de cercetare n toată EuropaA n cadrul cărora cercetătoriiA producătorii de componente şi utilizatorii de 'i'teme lucrează mpreună pentru a a'i"ura independenţa poziţiei Europei la te=nolo"ia de microelectronice de bază. 5e a'emeneaA a,utorul n baza ace'tuiarticol e'te permi' dacă remediază di'unctionalităţi importante ale economiei unui 'tat membruA cum ao't de e/emplu a,utorul acordat Lreciei n conte/tul pri*atizării a 'ute de irme "receşti şi a 'ectorului bancar ca parte a eului economic naţional de redre'are. +rt. # ;!< ;c< acoperă a,utorul re"ional şi dă po'ibilitatea 'tatelor membre de a 'pri,ini re"iunile mai 'lab dez*oltate. 9i'ta re"iunilor care 'e caliică pentru acea'ta e/ceptare e'te e/ecutată de Comi'ia Europeana la propunerea 'tatelor membre.!$

0otodată a,utorul e'te acordat pentru a acilita dez*oltarea unor acti*ităţi economice 'peciiceA cum ariB a,utorul pentru protecţia mediuluiA pentru promo*area cercetariiA pentru 'pri,inirea I-urilor 'au pentru 'al*area şi re'tructurarea irmelor n diicultate. Pentru a clariica tipurile de a,utor de 'tat care pot i compatibile cu piaţa comună şi pentru a 'e a'i"ura că puterea 'a di'creţionară e'te e/ercitată cutran'parenţa core'punzătoare şi că autorităţile şi mediul de aaceri au 'i"uranţa pri*ind poziţia lorle"alăA Comi'ia a emi' de-a lun"ul anilor in'trucţiuniA comunicăriA re"ulamenteA cadre de lucru care auo't publicate n Durnalul icial. 5e e/empluA re"ulamentele 'ile'c concepţia Comi'iei cu pri*ire laceea ce n'eamnă anumite tipuri de a,utor ;de e/empluA dez*oltare re"ionalaA an"a,area orţei demuncăA cercetare-dez*oltareA 'al*area şi re'tructurarea companiilor etc<A metodele prin care e'tecalculat a,utorul de 'tatA beneiciarii eli"ibili şi 'uma totală a a,utorului ce poate i acordată. +'telAace'te re"ulamente *in n 'pri,inul "u*ernelor naţionaleA re"ionale şi locale care ntocme'c a'tel pac=ete de a,utoare de 'tat care pot i autorizate de Comi'ia Europeana. +rt. ## din 0ratatul CE'tipulează procedura n cadrul căreia Comi'iaA pe de o parteA ţine 'ub 'upra*e"=ere toate a,utoarelee/i'tente şiA pe de altă parteA e/aminează propunerile naintate de 'tatele membre n *ederea acordării'au modiicării a,utoarelor de 'tat. Fn cazuri e/ceptionaleA conorm art. ## ;2< IIA Con'iliul iniştrilor poateA acţion)nd 'imultanA 'ă decidă că un anumit a,utor e'te compatibil cu piaţa comună. 5ea'emeneaA art. ## conţine n ultima propoziţie a para"raului III o normă undamentală ;intitulată7clauza 'u'pen'i*aR<A conorm căreia 'tatele membre nu *or implementa mă'ura re'pecti*ă de a,utor p)nă c)nd Comi'ia Europeana nu a luat o decizie inală. In cele din urmaA art. #$ din 0ratatul CEmputerniceşte Con'iliul Uniunii Europene 'ă adopte re"ulamente pentru aplicarea +rticolelor # şi ##n baza art. #$A Con'iliul de iniştri a adoptat n anul 1$$$A pentru prima dataA un act le"i'lati*undamental 'tipul)nd re"uli detaliate pentru aplicarea art. #A şi anume (e"ulamentul nr. 6&$:1$$$.Pre*ederile 0ratatului CE prind a,utorul de 'tat reprezintă baza le"ală pentru controlul şiimplementarea re"ulilor prind a,utorul de 'tat pe tot cuprin'ul Pieţei comune a Uniunii EuropeneB

!$ Xuermonne Dean 9oui'A 9e ''teme politi3ue de l Union europeeneA ontc=re'tien ED+A 1$$4A p.#.

!%



controlul a,utoarelor de 'tat e/ercitat de Comi'ia EuropeanaM controlul ,udiciar al deciziilor Comi'ieieectuat de Curţile Europene şi aplicarea le"i'laţiei a,utorului de 'tat de Curţile Europene şi Curţilenaţionale.

III$<$ Im&ortan(a )i rolul a0utoarelor de stat

Prin aplicarea noilor re"lementări 'e *or re'pecta re"ulile pri*ind concurenţa şi a,utorul de 'tat.+'telA mă'urile de 'pri,in public *or i mai bine direcţionate iar inter*enţia 'tatului pe piaţă *a i pre*izibilă şi tran'parentă n domenii precumB protecţia mediuluiM dez*oltarea ntreprinderilor mici şimi,locii ;I<M dez*oltarea zonelor răma'e n urmă şi eliminarea di'parităţilor ntre re"iuniMdez*oltarea cercetării şi ino*ării. Lu*ernul are competenţa şi re'pon'abilitatea 'tabilirii priorităţilor bu"etare şi a iniţierii unor 'c=eme de a,utor de 'tat care 'ă a'i"ure n (om)nia creşterea economicăAcrearea de locuri de muncăA coeziunea 'ocială. Pornind de la con'tatarea unor dezec=ilibre 'ocio-economiceA politica a,utoarelor de 'tat şi propune corectarea lor ntr-o ordine care 'ă ţină 'eama prioritar de impactul a'upra *ieţii economice şi 'ociale.4%

Prin politica n domeniul a,utorului de 'tat 'e urmăreşte corelarea obiecti*elor de dez*oltareeconomică cuprin'e n planurile naţionale şi 'trate"iile 'ectoriale şi direcţionarea eicientă a ondurilor publice alocate pentru 'timularea dez*oltării economiei şi creşterea perormanţelor capitalului uman.0otodatăA acea'tă politică *a contribui la a'i"urarea unei tran'parenţe 'porite pentru mediul de aaceriAin'tituţiile inanţatoare interne şi internaţionaleA con'umatori n ceea ce pri*eşte orientarea in*e'tiţiilorşi 'timulentelor de care pot beneiciaA deinirea condiţiilor de acce' la ace'te 'timulenteA precum şi aobli"aţiilor la care 'e 'upun din acea'tă per'pecti*ă.41

+derarea (om)niei la Uniunea Europeană *a conduce la nece'itatea reducerii n timp a ponderiia,utorului de 'tat din PI@ pentru ncadrareaA n mod "radualA n limitele con'iderate normale la ni*elcomunitar. +cea'ta *a pre'upune o mai bună orientare a a,utoarelor de 'tat di'ponibile pentru a'ati'ace cu prioritate nece'ităţile de dez*oltare economică a (om)niei n conormitate cu 'trate"iile"lobale şi 'ectoriale adoptate de autorităţile rom)ne. Unul dintre obiecti*e e'te creştereacompetiti*ităţii operatorilor economici. ă'urile de 'pri,in de natura a,utorului de 'tat au rolul de adez*olta perormanţele companiilor prin politici orizontale cum ar iB cercetarea-dez*oltareaA protecţiamediuluiA creşterea perormanţelor cu pri*ire la capitalului uman. Un domeniu important către care'unt direcţionate a,utoarele de 'tat e'te cel al I-urilor.

Se urmăreşteA de a'emeneaA reducerea decala,elor ntre ni*elul de dez*oltare al economieirom)neşti şi cel comunitar. Una dintre acţiunile n ace't 'en' e'te creşterea competiti*ităţii economiceşi dez*oltarea economiei bazate pe cunoaştere. Fn ace't conte/tA 'ectorul I *a a*ea o contribuţie'ub'tanţială la realizarea PI@-uluiA mai ale' n ceea ce pri*eşte crearea de noi locuri de muncă şi'timularea participării la comerţul internaţional. 5e a'emeneaA un rol 'emniicati* n creştereacompetiti*ităţii *or a*ea mă'urile pri*ind con'umul eicient de re'ur'e ener"etice şi ener"ie c)t şireducerea di'parităţilor economico-'ociale ntre re"iuniM direcţionarea eicientă a re'ur'elor princoncentrarea ace'tora 'pre atin"erea obiecti*elor naţionale de dez*oltareM undamentarea politicii ndomeniul a,utoarelor de 'tat pe o analiză economică rainată a impactului ace'toraM aplicarea eicientă aac3ui'-ului comunitar n materia a,utorului de 'tat42

Se are n *edere prote,area şi mbunătăţirea calităţii mediului. ă'urile urmăre'c mbunătăţirea'tandardelor de *iaţă prin a'i"urarea 'er*iciilor de utilităţi publiceA la calitatea şi n cantitatea nece'arăA precum şi mbunătăţirea calităţii mediului. altă prioritate e'te dez*oltarea re'ur'elor umaneA

4% =ttpB::GGG.a*ocatnet.ro:content:article'idY&4%2Zi/zz1z35StUH41 Stein EA Ha P. JaelbroecK A European Communit 9aG and in'titution' n Per'pecti*eB 0e/t Ca'e' and (eadin"'AIndianapoli'A 1$##A p.&4.42 Poriroiu LA ariu' +linaA Introducere n realităţile europeneA Ed. EconomicăA @ucureştiA 2%%%A p. &6.

!1

http://www.avocatnet.ro/content/articles?id=5402#ixzz1MzqDStUH

http://www.avocatnet.ro/content/articles?id=5402#ixzz1MzqDStUH



promo*area ocupării şi incluziunii 'ociale şi ntărirea capacităţii admini'trati*e. Fn conte/tul dez*oltăriidurabile una dintre priorităţi e'te realizarea de in*e'tiţii n re'ur'ele umaneA pentru a determina at)tcreşterea "radului de ocupare a orţei de muncă c)t şi combaterea e/cluziunii 'ociale prin a'i"urareaoportunităţilor e"ale de n*ăţare şi ormare proe'ională precum şi prin ncura,area creării de noi locuride muncă.4! 5ez*oltarea economiei rurale şi creşterea producti*ităţii n 'ectorul a"ricol reprezintăAtotodatăA o prioritate. Politica n domeniul a,utorului de 'tat pentru perioada 2%%6-2%1! pre*ede

ncura,area dez*oltării unei a"riculturi competiti*eA bazate pe cunoaştere şi iniţiati*ă pri*atăA capabilăde o e*oluţie uniormă pe termen lun" n *ederea a'i"urării unui 'tandard de *iaţă decent şi a premi'elor pentru realizarea coeziunii economice şi 'ociale. Se urmăreşte şi diminuarea di'parităţilorde dez*oltare ntre re"iunile ţării. olumul a,utoarelor care 'e *or repartiza n re"iuni *a i dieritAre"iunile 'ăraceA şi ,udeţele mai 'lab dez*oltate beneiciind de cea mai mare *aloare a a,utorului de 'tat.?ondurile *or i direcţionate către acele domenii de in*e'tiţii care au o inluenţă directă a'upradez*oltării re"ionale şi care contribuie la dez*oltarea competiti*ităţii re'pecti*ei re"iuni.

+lte priorităţi pre*ăzute de Politica n domeniul a,utorului de 'tat pentru perioada 2%%6-2%1!'unt le"ate de inalizarea proce'ului de pri*atizare ntr-un orizont de timp c)t mai 'curtA n *edereacon'olidării uncţionării pieţelor. Sc=emele de a,utor de 'tat care urmează 'ă ie promo*ate de Lu*ern*or i elaborate de in'tituţiile competente pe baze multianuale. +,utoarele de 'tat inclu'e n ace'te'c=eme trebuie 'ă ie compatibile cu re"ulile de pe piaţa unică europeană.

Fn primul r)ndA trebuie menţionat căA pentru a 'pri,ini I-urileA 'tatele membre pot utiliza dieritein'trumente care nu 'unt con'iderate a,utoare de 'tat.

ă'urile "enerale de 'pri,inA care pot include o reducere "enerală a i'calităţii n materie deco'turi de muncă şi co'turi 'ocialeA 'timularea in*e'tiţiilor n 'i'temul "eneral de n*ăţăm)nt şi ormareAmă'urile de acordare de orientare şi con'ultanţăA a'i'tenţă şi ormare cu caracter "eneral pentru şomerişi mbunătăţirile adu'e le"i'laţiei muncii nu con'tituie a,utoare de 'tat şi pot i a'tel pu'e n aplicareimediat de către 'tatele membre. Unele mă'uri inclu'ena ' p e c t e precum reducerea termenelor de plată pentru a mbunătăţi lu/urile de numerar ale I-urilor 'au propunerea Comi'iei ca micilentreprinderi 'ă ie 'cutite de 'arcini e/ce'i*e n ceea ce pri*eşte normele contabile şi de a'emeneaA

raportarea 'tati'ticăA nu implică a,utoare de stat!Măsurile de spri+in pentru IMMuri care implică a+utoare de stat în con-ormitate cu articolul

.$ alineatul #"% din tratat tre/uie să respecte procedura privind a+utoarele de stat! 0nele dintreaceste măsuri1

N nu vor -i considerate ca -iind a+utoare de stat, în anumite condiţii2

N vor constitui a+utoare de stat dar pot -i acordate direct de statele mem/re -ără a -inecesară noti-icarea Comisiei2<<

N *or i con'iderateA n "eneralA ca iind a,utoare de 'tat compatibile dacă ndepline'ccondiţiile pre*ăzute n orientările şi cadrele rele*ante ale Comi'iei .<2

Ac!(t! +(uri tr!ui! ( fi! notificat! =o+i(i!i /i pot fi pu(! n aplicar! nu+ai dupc! (&a pri+it autori:ar!a =o+i(i!i.

*n pr!:!nt =o+i(ia a +od!rni:at nor+!l! priind autoar!l! d! (tat p!ntru a ncuraa(tat!l! +!+r! ( cor!l!:! +ai in! in!(tiiil! cu nd!plinir!a oi!cti!lor (trat!gi!i d! laLi(aona p!ntru cr!/t!r! /i locuri d! +unc, pr!cu+ /i a c!lor d! co+p!titiitat!. *n ac!(tcont!-t, >MM&urilor li (&a of!rit o at!ni! d!o(!it & /i po(iiliti (porit! d! acordar! a

4! Pa'cariu Labriela A Uniunea Europeană. Politici şi pieţe a"ricoleA Ed. EconomicăA @ucureştiA 1$$$A p#.44 ,ttp-&&ec.europa.eu&researc,&p&inde/ en.cm0pg1understanding4& ,ttp-&&ec.europa.eu&cip&inde/ en.,tm

!2

http://ec.europa.eu/research/fp7/index_en.cfm?pg=understanding


http://ec.europa.eu/cip/index_en.htm






N >zone asistate4 înseamnă re3iunile care pot /ene-icia de a+utoare re3ionale, ast-el cum suntsta/ilite în 9arta a+utoarelor re3ionale apro/ată pentru statul mem/ru în cauză pentruperioada &''$&'")!

?n acest sens putem discuta despre cîteva situaţii prin care a+utorul de stat poate -iconsiderat un element esenţial în evoluţia 6i dezvoltarea economică!

a# 5%utorul de stat pentru ocuparea 'orţei de muncă E/ceptate de la procedura notiicării 'unt şia,utoarele acordate pentru crearea locurilor de munca şi pentru promo*area an"a,ării per'oanelor cu=andicap 'au deza*anta,aţi. +,utorul acordat indi*idual unei ntreprinderi 'au cel care nu duce lacreşterea numărului de an"a,aţii per total ;'pre e/emplu a,utorul acordat pentru tran'ormareacontractelor de muncă pe durată determinată n contracte pe durată nedeterminată< răm)n 'upu'eobli"aţiei de notiicare. 5e a'emenea re"uli 'peciale au o't adoptate pentru 'al*area şi re'tructurarealocurilor de muncă. +ce't tip de e/ceptare nu 'e aplică n indu'tria cărbuneluiA con'trucţiei de na*e şitran'portului care răm)n 'ubiectele unor re"lementari 'peciale. +,utoarele 'e pot acorda pentru o perioada ma/imă de 2 aniA cu condiţia ca locurile de muncă nou create 'ă reprezinte o creştere netă nnumărul per'oanelor an"a,ateA 'unt menţinute pentru o perioada de minimum ! ani 'au 2 ani n cazulI-urilor şi de ace'te locuri nou create beneiciază peroane care nu au o't niciodată an"a,ate 'aucare 'unt şomeri. C)nd 'e reeră la per'oane deza*anta,ateA cate"oria e'te oarte de'c=i'ăA cuprinz)ndu-i şi pe cei ce aparţin minorităţilor etnice 'au care 'unt imi"ranţi 'au care 'ueră de boli izice 'au p'i=ice.

!# 5%utorul de stat pentru instruirea anga%aţilor In'truirea pentru care 'e acordă ace't tip de a,utor poate i localizată n orice domeniu. Pentru a i e/ceptat de la notiicareA ace't tip de a,utor trebuie 'ăie le"at de proiecte pentru care plaonul de inten'itate inal are un anumit procenta,B

- pentru in'truire 'peciicăA adică pentru poziţia prezentă 'au *iitoare a unui an"a,at anumeA inten'itateaa,utorului nu poate depă'i 2&O pentru irme mari şi !&O pentru I-uriM

- pentru in'truire "eneralaA care duce la caliicări tran'erabile către alte irme 'au domenii de acti*itateA&%O pentru irme mari şi %O pentru I-uriM

- n cazul ambelor tipuriA inten'itatea nu poate depăşi 2&O pentru irme mari şi !&O pentru I-uri.

+,utorul de 'tat ,oacă un rol important şi uncţionează doar n conte/tul obiecti*ului politiciiconcurenţiale. biecti*ul politicii concurenţiale4 a le"i'laţiei europene con'tă n "arantarea unităţii şicoerenţei pieţei comune şi e*itarea monopolizării unor 'ectoare de piaţă. +cea'ta pre'upune'upra*e"=erea acţiunii admini'traţiei 'tatale - n 'en' lar" - din ţările Uniunii EuropeneA ce ar puteadi'tor'iona concurenţaA prin promo*area unor mă'uri ce a*orizează unele ntreprinderi publice 'au prinacordarea de a'i'tenţă unor ntreprinderi pri*ate4#. Unul dintre principalele mi,loace de inter*enţie care

4 + 'e *edeaB icoleta 5iaconuA 9egimul %uridic al a%utoarelor de stat în 0niunea Europeană,7(e*i'ta de drept comercialRA nr. 1%A 2%%#A p. -1$A C. 0urianuA /rupa% de %urisprudenţă a instanţelor %udecătoreşti comunitare în ceea ce priveşte aplicarea principiului egalităţiide tratament, în ca"ul încălcării regulilor concurenţei,75reptulRA nr. $A 2%%#A p. 266-26.

4# Fn cazul n careA după ce părţilor intere'ate li '-a 'olicitat 'ă-şi prezinte ob'er*aţiileA Comi'ia con'tată că a,utorul acordat de un 'tat'au prin intermediul re'ur'elor de 'tat nu e'te compatibil cu piaţa comună n conormitate cu articolul # 'au că ace't a,utor e'te utilizat nmod abuzi*A acea'ta =otărăşte 'uprimarea 'au modiicarea a,utorului de către 'tatul n cauză n termenul 'tabilit de Comi'ie.Fn cazul n care 'tatul n cauză nu 'e conormează deciziei n termenul 'tabilitA Comi'ia 'au orice alt 'tat n cauză poate 'e'izaA prindero"are de la articolele 226 şi 22A direct Curtea de Du'tiţie.9a cererea unui 'tat membruA Con'iliulA =otăr)nd n unanimitateA poate decide că un a,utor acordat 'au care urmează 'ă ie acordat deace't 'tat trebuie 'ă ie con'iderat compatibil cu piaţa comunăA prin dero"are de la di'poziţiile articolului # 'au de la re"lementările

!4



prin con'olidarea ondurilor pentru ormare proe'ionalaA 'er*icii de con'ultanţă şi ino*are .Principalele tendinţe către o inte"rare europeană tot mai completă cu re"uli bu"etare şi

inanciare elaborate pe baza criteriilor de la aa'tric=t au ,ucat de a'emenea un rol important. biecţile politicii de dez*oltare re"ională din ultimii 1& ani au arătat tendinţa de combinare a politicilor re"ionaleşi 'tructurale n 'copul promo*ării competiti*ităţii la ni*el re"ional şi naţionalA n direcţa corelări cudezec=ilibrele teritorial-'paţiale. 5upă cele airmate putem admite că pioneratul pri*ind aplicarea

a,utorului de 'tat şi "ă'eşte pionii n perioade timpurii.

Ca&itolul I

E#olu(ii le8islati#e &ri#ind a0utorul de stat .n conte=tul acGuis*ului comunitar .n condi(iileinte8rării Rom7niei .n UE

I$,$ O&(iuni strate8ice &ri#ind a0utoarele de stat acordate Rom7niei .n momentul inte8rării .nUniunea Euro&eană

Importanţa e/cepţională a Strate"iei naţionale de dez*oltare economică a (om)niei pe termenmediu rezultă din ormularea8 opţiunilor n *ederea inte"rării n Uniunea EuropeanăR. Fn ace'tdocument pro"ramatic 'e precizează 7coordonatele principale ale dez*oltării economiei rom)neşti&2A n per'pecti*a atin"erii 'tandardelor implicate de proce'ul de aderare şi inte"rare n 'tructurile europene.

Prima opţiune 'trate"ică o con'tituie a'i"urarea creşterii economice, prin adoptarea unor măsuriadecvate pentru depăşirea situaţiei de criză în care se găseşte societatea românească, oprirea declinului şi

relansarea economică, concomitent cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor&!. În pofida

afirmaţiilor guvernanţilor, economia românească se confruntă cu o scădere a produsuluiintern brut25, iar rata inflaţiei tinde să depăşească 40% sută. În acelaşi timp, deficitul bugetar pe fondullipsei de credibilitate şi a resurselor imposibil de atras se va ridica la până la !% la sută din "rodusul #ntern$rut.

altă opţiune strategică o constituie continuarea măsurilor de stabilizare macroeconomică prinasigurarea deficitelor bugetare suportabile&. 'utorii Strategiei au convenit asupra(

a. reducerii deficitului cvasi-fiscal;

b. 8estionarea cores&un+ătoare a datoriei &ublice )i a de1icitului contului curent Prin acestemăsuri se urmăre)te reducerea tre&tată a inlaţiei.

&2 5umitru azilu A Inte"rare europeană. 5rept comunitar şi in'tituţiile europeneA ed. + * a A 9umina 9E]A @ucureştiA2%%&! Potri*it notei autorului 5umitru aziluA > 'e impune re'tructurarea şi dez*oltarea economică pe termen mediu prinrecon'iderarea şi mobilizarea eortului n proce'ul creşterii economice . a'emenea creştere trebuie 'ă ie durabilă iind'u'ţinută printr-o *aloriicare proitabilă a 'umurilor rom)neşti. Se *or crea di'ponibilizări pentru creşterea e/porturilordepăţindu-'e e*oluţiile ne"ati*e ără precedent din anii 1$$#-1$$$.2& 5e la 2A2 la 2A# la 'ută n anul 2%%% aţă de 1$$$

!



Creşterea economică ar urma 'ă ie realizată prin de'ăşurarea proce'ului de reormă n intere'ulnaţional pentru modernizarea şi dez*oltarea economiei cu co'turi 'ociale 'uportabile de ntrea"a populaţie n 'copul eliminării de'uncţionalităţilor "enerate de dezec=ilibrul macroeconomice.

"oliticile elaborate din perspectiva integrării urmăresc(

a. a)ustarea structurală a economiei*

b. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale*

c. revitalizarea şi rete+nologizarea industriilor cu potenţial competitiv*

d. contruirea unei agriculturi întemeiate pe epolataţii de dimensiuni optime*

e. di*er'iicarea 'er*iciilor.Politicile economice trebuie 'ă *izeze n acelaşi timp combinarea 'i'temelor concurenţiale şi de

ne"ociere n *ederea "ă'irii de 'oluţii pentru minimalizarea co'turilor 'ociale implicate de reormă şi deinte"ritare n Uniunea Europeană. Creşterea economică n per'pecti*a inte"rării (om)niei pre'upunen acelaşi timp crearea unui mediu de aaceri prielnic care 'ă aciliteze proce'ele de producti*itate şie/tinderea 'c=imbului de măruri n condiţiile şi e/i"enţele pieţei.&4 Pentru a promo*a un mediul deaaceri prielnic e'te nece'ară 'timularea nede'criminării pri*ind mecani'mele 'peciice economiei de

piaţă a a"enţilor economici cu capital de 'tat şi pri*at care realizează producţia n (om)nia.Un mediul de aaceri prielnic implică totodată re'tructurarea 'ocietăţilor comerciale cu potenţial de*iabilitateA moti*area orţei de muncă şi a a"enţilor economici.

Fn conte/tul pre"ătirilor pentru aderararea la UEA cadrul politicii re"ionaleA realizat de autorităţilerom)neA trebuie nu doar 'ă ră'pundă ne*oilor 'peciice economiei rom)neştiA ci şi 'ă ie compatibile cucadrul 'tructural al a'i'tenţei comunitare. +cea'tă ultima condiţie e'te nece'ară nu doar pentru a obţine'u'ţinerea inanciară pentru perioada preaderării ;prin in'trumentele ISP+A S+P+(5 şi PH+(E 2%%%-2%%6< dar şi pentru a pre"ăti momentul n care (om)niaA după aderareA *a beneicia de a'i'tenţa'tructurală comunitară ;prin ?ondurile Structurale şi ?ondul de Coeziune<.

Mar! part! din ac!(t! prol!+! (! conc!ntr!a: a(upra unui a(p!ct (p!cific politicii r!gional!ro+n!/ti, r!(p!cti a(upra folo(irii autoar!lor d! (tat n cadrul progra+!lor d! d!:oltar! r!gional.=oncr!t, (! caut ( (! d!t!r+in! dac in(tru+!nt!l! i+plicnd autor d! (tat folo(it! d! autoritil!ro+n!/ti n ating!r!a oi!cti!lor d!:oltrii r!gional! (unt n concordan cu r!(triciil! i+pu(! d!r!gl!+!ntril! E priind folo(ir!a autoar!lor d! (tat n cont!-t r!gional. )o+nia a d!clarat cacc!pt ntr!g ac?ui(&ul co+unitar priind autoar!l! d! (tat /i c nu (olicit p!rioad! d! tran:ii! (aud!rogri. *n +od i+plicit, (tudiul a conduc! la for+ular!a unor r!co+ndari g!n!ral! priind +odul ncar! tr!ui! proi!ctat! (c!+!l! priind d!:oltar!a r!gionala, n d!plina concordan cur!gl!+!ntaril! E priind autorul d! (tat.

olitica r!gional poat! fi d!finit ca r!pr!:!ntnd utili:ar!a, d! ctr! autoritatil! pulic!, aun!i co+inaii d! in(tru+!nt! d! politica !cono+ic n (copul (ti+ulrii in!(tiiilor, cr!rii d! noilocuri d! +unca /i al +untiri condiiilor d! ia, ntr&o r!giun!t!ritoriu anu+!&& +'emeneain'trumente de politica economică acoperă o pla,ă lar"ăA de la cele cu caracter "eneral - ca de pildăAcadrul le"al de'tinat 'ă 'u'ţină dez*oltareaA re"lementările economice - la mă'uri 'peciice - de

e/empluA a,utor de 'tat acordat irmelor cu 'copul de a 'timula in*e'tiţiile 'au de a 'u'ţine proiecte dere'tructurare.+,utoarele de 'tat reprezintă un in'trument traditionalA cu rol important n 7ec=ipamentul de

inter*enţieR al decidenţilor politici de oriundeA inclu'i* n 'tatele membre ale UE. Cel mai recent(aport al Comi'iei pe ace't 'ubiectA State Aid Survey P% arată că n perioada 1$$&-1$$$A a,utorul re"ional;care reprezinta a,utor public acordat ormelor din con'ideraţii le"ate de politica re"ională< reprezinta circa &6O

&4 (omania ' edium 0erm Economic Strate"A @uc=are'tA arc=A 2%%%A p. 4.&& 0ran'er' and Economic Con*er"ence in t=e EUB 'n 'nal8sis o 'bsorbtion Problems and an !valuation o 9iterature%

omo' erla"'"e''el'c=atA @aden-@adenA 9ouKa' 0'ouKali' ;1$$$<B T,e :e; !uropean !conom8 "evisited% /ordA /ordUni*er'it Pre''A pp.1#-222M "egional Polic8 in t,e !uropean nion% Centre or European Polic Studie'A @ru''el'A pp.1#-!2

!#



din a,utorul de 'tat acordat n UE. E*identA 'tructura c=eltuielilor *ariază at)t ca ni*el c)t şi ca ormă de la un'tat la altulA n uncţie de problemele re"ionale 'peciiceA *iziunea decidenţilor politici şiA nu n ultimul r)ndA dee/i'tenţa re'ur'elor publice de'tinate unui a'emenea obiecti*A ilu'trează *ariaţiile reprezent)nd a,utoarere"ionaleA nre"i'trate n ţările membre n perioada 1$$&-1$$$&6. Autorul d! (tat oac d! a(!+!n!a un roli+portant n int!r!niil! (tructural! al! =o+i(i!i. ! parcur(ul c!l!i d! a doua p!rioad! d!progra+ar! a 'ondurilor Structural! "1994&1999@, E a ori!ntat 40 din ug!tul 'ondurilorStructural! "1;0 +iliard! Euro@ p!ntru a B(u(in! proi!ct! d! in!(tiiiC n r!giunil! !urop!n! a(i(tat!.

0rebuie 'pu' ca totu'iA ncep)nd cu a treia perioada de pro"ramare a ?ondurilor Structurale ;2%%%-2%%6<A Comunitatea a deci' reducerea a,utorului public n a*oarea altor orme 'tructurale deinter*entie ;de e/empluA 'u'tinerea inanciara a ormarii capitalului uman 'i con'tructia inra'tructurii<Aat)t 7ca rezultat al mai 'trictelor re"lementari UE pri*ind a,utorul de 'tat dar şi ca o recunoaştere a pierderilor 'emniicati*e care apar ca ur+ar! a ac!(t!i for+! d! (u(tin!r! &

+,utoarele de 'tat ,oacă de a'emenea un rol important n conte/tul a'i'tenţei de pre-aderareacordate ţărilor candidate prin PH+(E. 5e e/empluA pentru perioada de pro"ramare 2%%%-2%%6A p)năla !&O din ondurile P=are au o't alocate n *ederea 7mbunătăţirii dez*oltării n re"iunile răma'e nurmă 'au 'u'ţinerea proce'ului de re'tructurare a indu'triei "rele conruntate cu diicultăţiR n ţărilecandidate&#

Fn 'i'temul de "u*ernare pe mai multe ni*ele realizat la ni*elul UEA inter*enţiile 'tructurale ale

Comunitatii co-e/i'tă cu politica re"ională a 'tatelor membre. Cu toate ace'teaA n *reme ce Comi'ia şiconcentrează inter*enţiile n re"iunile cele mai deza*anta,ate din per'pecti*a europeanăA 'tatelemembre au ca obiecti* e'enţial reducerea propriilor di'parităţi re"ionale interne. Ca urmare a aptuluică urmărirea unor obiecti*e paralele poate reduce eicienţa inter*enţiilor comunitare la ni*el re"ionalAComi'ia caută 'ă inluenţeze modul n care 'tatele membre alocă onduri re"ionale a'tel nc)t 'ăa'i"ure coerenţa ace'tor actiuni. Fn ace't 'copA Comunitatea 'e 'pri,ina pe abordarea ?ondurilorStructurale ;nece'itatea co-inantarii pentru obtinerea a'i'tentei prin ?onduri 'tructuraleA determinamăcar parţial 'tatele membre 'ă-şi orienteze re'ur'ele 'pre 'u'ţinerea dez*oltării n re"iunile a'i'tate şide UE<. Pe de altă parteA Comunitatea caută 'ă-şi 7calibrezeR modul de c=eltuire a ondurilor n cadrulţărilor membre prin intermediul re"lementărilor pri*ind a,utoarele de 'tat ;de e/empluA limit)ndc=eltuielile re"ionale n ţările cele mai dez*oltate ale UE<. +ce't lucru a o't po'ibil p)nă acum prin

aptul că olo'irea a,utoarelor de 'tat n conte/tul dez*oltării re"ionale cade 'ub incidenţare"lementărilor comunitare pri*ind concurenţa. Fntr-ade*arA a,utoarele de 'tat acordate direct anumitor a"enţi economici ;irme< au capacitatea potenţială de a di'tor'iona concurenţa n cadrul pieţei interneA prin a*orizarea anumitor companii ndeza*anta,ul altor companii. Ca atareA ace't a,utorul public *a i con'iderat ca implic)nd 7a,utor de'tatR şi ca atareA *a intra 'ub incidenta re"lementarilor UE aplicate n ace't caz. ;0rebuie acutăob'er*aţia că re"ulile UE pri*ind a,utorul de 'tat 'e aplică nu numai mă'urilor de 'u'ţinere care 'unt

&6 =ttpB::europa.eu.int:comm:competition:enlar"ement:candidate countrie'< .5in ace't punct de *edereA nici (omania nu reprezinta o e/ceptieB In*entarul a,utoarelor de 'tatA acoperind perioada 1$$6-1$$$A recent

publicat de iciul (oman al Concurentei ;*ezi =ttpB::GGG.oiciulconcurentei.ro:(eport1$$61$$$en"li'=.=tm<A indica aptul ca n perioada 1$$6-1$$#A (omania nu a alocat nici un el de re'ur'e bu"etare pentru a,utoare re"ionale.+cea'ta cate"orie de 'c=eltuieli *a i introdu'a ncepand cu anul 1$$$. Fn acela'i anA a,utoarele re"ionale au reprezentat numai %A16O dintotalul a,utoarelor de 'tat romane'ti. Fn orice cazA ace'te cire trebuie citite cu oarece rezer*e. 5upa cum 'e *a prezenta n detaliu nSectiunea 1A Punctul 1.!A *alorile mentionate anterior n in*entarul a,utoarelor de 'tat nu relecta decat o parte a a,utoarelor de 'tatacordate n (omaniaA i"norand a,utoarele care iau orma acilitatilor i'cale acordate irmelor. ai multA e'te oarte probabil ca cel putin o

parte a a,utoarelor de 'tat incu'e n ace't in*entar drept a,utoare orizontale ;cercetareA mediuA in*e'titii "eneraleA etc< pot iA n modnormalA caliicate ca Ra,utoare re"ionaleR& Comi'ia Europeana ;2%%1<B <econd"eport on !conomic and <ocial 5o,esion 'iA n 'pecialA RPartea IIIB @u"etul UE 'icontributia politicilor 'tructurale la realizarea coeziunii economice 'i 'ocialeRA=ttpB::GGG.europa.eu.int:comm:re"ional^polic:'ource':docoic:oicial:report':p!2!^en.=[m&# =ttpB::europa.eu.int:comm:enlar"ment:pa':p=are

!$

http://europa.eu.int/comm/competition/enlargement/candidate

http://www.oficiulconcurentei.ro/Report19961999


http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/p323_en.h%5Em

http://europa.eu.int/comm/enlargment/pas/phare


http://europa.eu.int/comm/competition/enlargement/candidate


http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/p323_en.h%5Em




inanţate:'u'ţinute e/clu'i* din 'ur'e comunitare dar şi acelora coinanţate de UE prin intermediul?ondurilor Structurale<.

(e"lementările UE pri*ind a,utoarele de 'tat includ o metodolo"ie detaliată pri*ind 'electareaacelor re"iuni europene care pot beneicia de 'u'-amintitele e/cepţii. Fn plu'A 'unt 'tabile criterii preci'e pri*ind aprobarea şi olo'irea a,utoarelor de 'tat n ace'te re"iuniA toate ace'tea iind de'tinate 'ă aducă'ub controlul UE ni*elul a,utoarelor re"ionale c=eltuite n ţările membre&$.

&$ ezi European Commi''ion ;1$$#<B 4uidelines on :ational "egional 'id% D C :nA 1%.%!.1$$#A pp $-!1

4%



Ca&itolul

E#olu(iile &oliticii de concuren(ă &ri#ind &racticile restricti#e .n &lan Comunitar

$,$ Primi &a)i .n domeniul concuren(ei

?actorii principali care au contribuit la ondarea re"ulilor n domeniul concurenţei 'unt dieriţişi au *ariat n timp. ?ără a ncerca 'ă acem trimiteri mult prea ndepărtateA trebuie 'ă ob'er*ăm căA primul 'et de re"uli n domeniul concurenţei a o't introdu' n SU+A n di'poziţiile din 02 2+erman 'ct% din 1#$%.

ă'urile au o't adoptate ca rezultat al n"ri,orărilor cre'c)nde manie'tate la ')rşitul 'ecoluluial ]I]-lea n le"ătură cu creşterea numărului de nţele"eri din domeniul căilor erateA petrolului şi băncilorA care ameninţau 'tabilitatea 'i'temului economic şi politic. Fn dieritele ţări europeneA de lanceputul 'ecolului al ]]-leaA re"lementările n domeniul concurenţei au căutat 'ă a'i"ure un ec=ilibruntre beneiciile economice "enerate de colaborarea dintre irme şi ri'curile politice şi economice pecare acea'ta le implica.

+t)t n LermaniaA c)t şi n Daponia ;ca şi n cazul SU+< după al doilea război mondialA orţelealiate au impu' o le"i'laţie anti-monopol cu 'copul de a re'tr)n"e puterea unor uriaşi inanciari-indu'trialiA care 'u'ţinu'eră eorturile de război ale ace'tor ţări. 5in moti*e 'imilareA pre*ederi anti-tru'tau o't introdu'e şi n 0ratatul CECA 'emnat la Pari' n 1$&4A careA 'pre deo'ebire de 0ratatul CEEA ainclu' de la nceput şi re"lementări pri*ind controlul concentrărilor.

Fn cazul Comunităţii Europene? re"ulile au o't introdu'e n 1$&A prin 0ratatul CEEA dar din raţiuni dierite.Fn ace't cazA re"ulile pri*ind concurenţa au 'er*it pentru a a'i"ura aptul că re'tricţiile - tariare şi netariare - e/i'tente ncadrul relaţiilor comerciale dintre ţările membre şi anulate prin ace't tratatA nu *or i nlocuite de carteluri ntre companii dindierite ţări.

Conorm re"lementărilor comunitareA politica n domeniul concurenţei nu e'te pri*ită ca un 'cop n 'ineA ci ca ocondiţie nece'ară realizării pieţei interne. +'telA +rt.! al 0CE 'ubliniază aptul că 'copul urmărit e'te de a permitein'tituirea unui 7re"im care 'ă a'i"ure aptul căA n cadrul pieţei uniceA concurenţa nu e'te di'tor'ionatăR.

Fn ace't 'en' atra"em atenţia a'upra aptului că re"lementările comunitare din domeniul concurenţei interzic numaiacele comportamente care pot inluenţa ne"ati* relaţiile comerciale dintre 'tatele membreA ără a a*ea n *edere şi 'ituaţiilen care eectele ne"ati*e 'unt *izibile numai la ni*elul unui 'in"ur 'tat membru ;a'emenea 'ituaţii 'unt de competenţaautorităţilor naţionale n domeniu<. Pe de altă parteA deoarece n cadrul economiei de piaţă concurenţa reprezintă un *ectore'enţial n a'i"urarea 'ucce'ului economicA 'unt con'iderate ca acceptabile anumite practiciA care "enerează eecte poziti*ea'upra economiei.

41



$-$ Istoricul politicii concurenţei pri*ind practicile re'tricti*e

I'toria politicii n domeniul concurenţei prezintă o 'ituaţieA care implică apariţia şi con'olidareaunui cadru re"lementar şi in'tituţional bazat pe raporturi interin'tituţionale 'tr)n'eM actuala ormă aP5C reprezintă rezultatul con*er"enţei dintre dinamica internă a politicii şi e/i'tenţa unor actori

e/o"eni di*erşiA de natură politicăA economică 'au in'tituţională

6%

.0ratatul pri*ind crearea CECA din 1$&1? prin +rt.6& şi 66 re"lementează practicile din domeniul cărbuneluiAoţelului şi a concentrărilor economice. Pre*ederile re'pecti*e au o't ulterior preluate n articolele #&;#1< şi #6;#2< 61 ale0ratatului de la (oma din 1$&? deşi era e*ident că in'trumentele re"ulatorii re'pecti*e nu erau adec*ate pentru are"lementa şi alte 'e"mente de piaţă. Politica europeană n domeniul concurenţei '-a bazat şi 'e bazează ncă pe +rt.!;< al0ratatului CEE62 conorm căruia trebuie acţionat a'tel nc)t 7concurenţa la ni*elul Pieţei Comune 'ă nuie di'tor'ionatăRA implementarea ace'tui principiu re"ă'indu-'e n articolele =>(=?) + @6(=@) aleTratatului !.

Pre*ederile re'pecti*e 'e reeră la controlul Comi'iei a'upra aran,amentelor 'au a practicilorre'tricti*e ;'au a cartelurilor<A a e/ercitării abuzi*e a poziţiei dominante pe piaţă şi a controlului pri*indacordarea a,utoarelor de 'tat. +ce'te componenteA 'peciice momentului de nceput al P5C continuă 'ăie şi a'tăzi pilonii centrali ai ace'tei politici.

9a momentul lan'ării P5CA 'tatele membre a*eau re"lementări n ace't domeniu mult mai puţinri"uroa'e dec)t cele menţionate de 0ratatul CEE. +'telA @el"iaA 9u/embur" nu a*eau o a'emeneale"i'laţieA n *reme ce landa beneicia de o le"e pri*ind concurenţa (!conomic 5ompetition 'ct)% din1$&6A dar care impunea oarte puţine re'tricţii. Fn ItaliaA monopolurile şi practicile re'tricti*e eraure"lementate de Codul Ci*ilA n *reme ce n ?ranţaA le"i'laţia 'peciică era detaliată dar e/trem de la/ăn ceea ce pri*eşte re"lementarea practicilor re'tricti*e. Ca atareA Lermania era 'in"urul 'tat membrucare a*ea o le"i'laţie articulată n domeniul concurenţei6!. Urmare a ace'tei 'ituaţiiA 'tatele membre au trebuit 'ă acă eorturi n direcţia adoptării unor re"uli procedurale princare 'ă poată i pu'e n aplicare pre*ederile din 0ratatul CEEA nainte de e/pirarea perioadei de trei aniA pre*ăzută n 0ratat.Fn cele din urmăA 'tatele membre au a,un' la un con'en' pri*ind conţinutul ace'tor re"uli proceduraleA a'tel nc)t n 1$62ace'tea au o't adoptateA acordul re'pecti* iind cuno'cut 'ub denumirea de 9egulamentul A><&= ;te/tul ace'tuia a o't n ceamai mare mă'ură inluenţat de 'i'temul "erman de notiicareA e*aluare şi e/ceptareA şi pre'upunea o aplicare centralizatăA

care reducea rolul autorităţilor naţionale< . + de*enit atunci oarte clar că redactarea re"ulilor a o't ăcută ntr-o a'emenea manieră nc)t

controlul ace'tei politici 'ă răm)nă la ni*el 'upranaţionalA re'pecti* la ni*elul Comi'iei. +'telA P5C ade*enit 2prima politică sectorială autentic supranaţională% care relecta poziţia Comi'iei şi aeorturilor ăcute n direcţia realizării unei politici comune nu doar coordonate n comun.

Primii cincispre"ece ani de e6istenţă AF:4A>=# ai PDC '-au caracterizat printr-o dez*oltarecumulati*ă şi coerentă a unui 'et de priorităţi politice care au permi' Comi'iei promo*area unei atitudini oen'i*e. E*identAn acea'tă perioadăA con'trucţia in'tituţională a o't prioritarăA iind creat $irectoratul general A&$irecţia4enerală A ;5LI<A unul din primele 'er*icii ale Comi'ieiA şi iind numit şi un Comi'ar re'pon'abilde ace't domeniu.

Fn prima parte a anilor 6%A P5C era 'inonimă cu politica pri*ind practicile re'tricti*e

;cartelurile<A a,utoarele de 'tat şi monopolurile iind practic ne"li,ate.

6% M i c 9 e l l e

C i n i , @ e e M cA o a n , C o m p e

61 u m e r e l e

a r t i c o l e l o rs u n tc o n - o r m e c un u m e r o t a r e aa d o p t a t a l a5 m s t e r d a m , i

62 +cum +rt. !;"< al 0ratatului UE6! I d e m ,

p a 3 ! " (

42



+cea'tă atitudine era n parte moti*ată de aptul căA p)nă la mi,locul anilor 6%A obiecti*ulComi'iei a o't de a ncura,a marile companii europene ca o modalitate de a promo*a competiti*itateaindu'triei europene. Cu toate ace'teaA n 1$66 Comi'ia dă publicităţii un 7emorandum pri*ind problematicaconcentrărilor n cadrul pieţei comuneRA document care marc=ează un punct de cotitură n atitudinea ace'tei in'tituţii.

P5C a o't şi continuă 'ă ie o politică complementară preocupărilor le"ate de realizarea pieţei uniceA de *reme ceea oeră un mecani'm de nlăturare a barierelor comerciale dintre 'tatele membreA cre)nd premize a*orabile unei c)t maicomplete inte"rări pe piaţă.

Fnainte de 1$6#A anul n careA n linii mariA a o't atin' 'tadiul de uniune *amalăA controlul comunitar a'upra'ub*enţiilor şi c=iar a'upra practicilor re'tricti*e era mai de"rabă o e/cepţie. dată cu realizarea 0C şi cu nlăturareacotelor şi ta/elor *amale n cadrul 'c=imburilor comerciale intracomunitareA '-a produ' o mutaţie n zona de intere' aComi'ieiA către barierele non-tariare ;@0< ;de la cele te=niceA i'caleA admini'trati*e la cele implic)nd inter*enţia 'tatului

prin 'ub*enţionarea indu'triei naţionale<.5e'pre ne*oia unei politici indu'triale '-a di'cutat abia la inele anilor 6%A pe ondul n"ri,orărilor pro*ocate de

IS5 americane n Europa şi numărul n creştere de preluări de către irmele americane a companiilor europene. Cu toateace'teaA la acel moment nu 'e nre"i'tra un con'en' pri*ind nece'itatea unei 'trate"ii indu'triale europene. Fn ciuda ace'toropiniiA o 'erie de memorandumuriA mai nt)i a'upra concentrărilor indu'triale ;1$6&<A apoi a'upra unei politici indu'triale;1$%< şi a unei politici n domeniul ştiinţei şi te=nolo"iei ;1$%< au 'u"erat aptul că problema inter*enţioni'mului'upranaţional era ncă mult prea puţin di'cutată.

Perioada următoare, A> 4A:A % a o't una n care actorii e/terni au o't cei care şi-au pu' nmod determinant amprenta a'upra P5C. (ece'iunea economicăA determinată de criza petrolului

manie'tată n anii 1$!-4A a "enerat ne*oia unor politici mult mai reacti*e din partea Comunităţii.Pornind de la două rapoarte realizate de Comi'ie n 1 $!A Con'iliul a adoptat pro"rame menite

'ă oere bazele acţiunilor *iitoare din domeniul politicii indu'triale. Unul din domeniile de acţiune erareprezentat de mana"ementul 'ectoarelor indu'triale n declin. Fn ace't cazA Comi'ia a*ea la di'poziţiedouă in'trumente politice64B pe de o parteA controlul a,utoarelor de 'tat acordate de "u*ernele 'tatelormembre şiA pe de altă parteA utilizarea contin"entelor de import n apărarea indu'triei europene n aţaconcurenţei e/terne.

+şa cum anii 6% au o't dominaţi de inter*enţiile realizate conorm +rt.#&;#1< ;pri*ind practicile re'tricti*e<A anii % au o't caracterizaţi prin atenţia acordată abuzurilor le"ate de e/i'tenţaunor poziţii dominanteA re'pecti* 'pre po'ibilităţile de control a uziunilor şi concentrărilor economice;*ezi cazul Continental CanA 6:2A EC( 21 &<. biecti*ul l-a reprezentat 7introducerea unui 'i'tem

in'tituţionalizat al controlului pre*enti*R6&. 0rebuie 'ubliniat n'ă aptul că n acei aniA n cadrul Con'iliuluiA '-anre"i'trat un eşec n realizarea unui compromi' ntre atitudinea "enerală anti-'upranaţională şi dorinţa anumitor 'tatemembre de a menţine controlul ab'olut al politicilor indu'triale naţionaleA atitudine care '-a menţinut p)nă 'pre mi,loculanilor #%. Ca atareA nici la ni*elul Comi'iei nu era e*identă o opinie unitară pri*ind ace't a'pect.

5ezbateri aprin'e n cadrul 5L IA pri*ind apelul la in'trumente inter*enţioni'te n domeniul concurenţeiA au a*utloc ulterior rece'iunii din 1$!. 9a mi,locul anilor %A Comi'ia şi-a rela/at atitudinea pri*ind acordarea a,utoarelor de 'tatAca modalitate de combatere a şoma,ului şi de 'pri,in a 'ectoarelor alate n declin66. Ca rezultatA a apărut tendinţa de a i"norare"lementările pri*ind a,utoarele de 'tatA ceea ce a condu' la apariţia unor 'ituaţii delicateA care au nceput a i corectatedupă ,umătatea anilor #%6.

Perioada A:=4=;;;? reprezintă trecerea către o 7nouăR politică n domeniul concurenţei. ?inalul anilor % aureprezentat un apo"eu al criticilor adre'ate Comi'iei şi modului n care 5L I realiza politica n domeniul concurenţeiAdominante iind acuzele pri*ind caracterul 'upercentralizat al ace'teiaA proce'ul decizional inadec*atA proceduri deimplementare ineicienteA 7'en'ibilitateR cre'cută la pre'iunile politice şi incapacitatea ace'teia n a atin"e obiecti*ele

'tabilite6#.

64I d e m , p ! & $

6& B e r n i n i ,

A ! , T 9 e R u l e

66 M e r G i n 6 i

H i l l i a m s , C o

6 M ! C i n i ,

@ ! M c A o a n ,o p ! c i t , p ! & (

6# I / i d e m

4!



2'Grşitul anilor :; au reprezentat un moment important n e*oluţia ace'tei politiciA care *a de*eni mult maitran'parentă şi cu o mai mare *iteză decizionalăA reuşind 'ă con'truia'că un nou ec=ilibru ntre abordarea neo-liberală şi ceainter*enţioni'tă. Proce'ul de realizare a pieţei unice impunea aplicarea unor mă'uri core'punzătoare şi n domeniulconcurenţei. E'te mai de"rabă un trui'm aptul căA odată ce barierele netariare ;iziceA te=niceA i'cale< n calea relaţiilorcomerciale 'unt nlăturateA irmele şi "u*ernele *or căuta noi metode prin care 'ă re'tricţioneze concurenţa şi 'ă-şi prote,ezeindu'triile naţionale. Fn Cartea +lbă din 1$#&? 25ompleting t,e nternai *aret% 'e arăta căB 7pe mă'ură ce'e *or ace paşi 'emniicati*i pe calea realizării pieţei uniceA *a trebui 'ă 'e acţioneze a'tel nc)t

practicile anti-concurenţiale 'ă nu ia orma unor noi barire protecţioni'te care 'ă contribuie larempărţirea pieţelorR ;Comi'iaA 1$#&A p.!$<.Problemele care '-au alat n centrul preocupărilor politicii n domeniul concurenţei n anii #%

au o't a,utoarele de 'tat şi uziunile. Fn cazul uziunilorA doi actori importanţi au contribuit la acea'tăe*oluţieB

1 . din punct de *edere economic şi politicA piaţa comună nece'ita un control la ni*elcomunitarM inten'iicarea relaţiilor tran'rontaliere ridica *ec=ea problemă a barierelor ,uridice şi admini'trati*eM

2. unele decizii *enite din partea CEDA care indicau căA n anumite mpre,ură riA 'e putea olo'i+rt #&;#1 < pentru a controla uziunile.

5ezbaterile au o't inten'e şi au permi'A n cele din urmăA adoptareaA la inele anului 1$#$A a primului 9egulament privind controlul concentrărilor.

Fn ceea ce pri*eşte a,utoarele de 'tatA inter*enţiile au *izat nu introducerea unor noire"lementări ;menţiunile 0ratatului iind din ace't punct de *edere 'uiciente< ci a unor noiin'trumenteA nece'are pentru punerea n aplicare a pre*ederilor e/i'tente. Fnainte de 1$#&A implicarearedu'ă a Comi'iei n ace't domeniuA tran'orma'e ace't domeniu ntr-unul ca şi ine/i'tent. Fn 1$#&A 5LI a trecut la o re*izuire a metodolo"iei pri*ind acordarea a,utoarelor de 'tatM primul 'et de rezultate aacoperit perioada 1$#1 -1$#6 şi a 'er*it ca punct de plecare p entru *iitoarele analize periodice ale ace'tuidomeniu.

Fn ciuda pre'iunilor *enite din partea celor care 'e pronunţau pentru inter*enţii mult mai protecţioni'teA prin care 'e'olicita pla'area competiti*ităţii naintea concurenţei n ierar=ia obiecti*elor promo*ate de Comi'ieA 5L I a continuat 'ă

promo*eze politica conorm căruia competiţia de aca'ă e'te cel mai bun da'căl pentru a ace aţă competiţiei de aară(2competition at ,ome is t,e best trainer or competition abroad).

Fn concluzieA i'toria e*oluţiei P5C reprezintă o 7,u/tapunere a unor perioade pa'i*e cu uneleacti*eRA a 7unor perioade cumulati*e de e/pan'iune a domeniilor politiciiA prin e/tinderea dar şiaproundarea obiecti*elor urmărite n cadrul ace'teiaR6$. +'telA '-a trecut de la accentul pu' n anii 6% pe

practicile re'tricti*eA la politicile ndreptate mpotri*a monopolurilor din anii % şi la cele orientate 'pre a,utoarele de 'tat şicontrolul concentrărilor din anii #% şi $%A politica n domeniul concurenţei e/tinz)ndu-'e n noi 'ectoare indu'triale dupăanii 2%%%.

.3.Politica în domeniul cartelurilor #i a altor practici restrictive

5acă anumite acorduriA nţele"eri ntre irme pot a*ea eecte beneice a'upra pieţeiA altele potinluenţa ne"ati* proce'ul competiţional%. +rticolul #1 ;o't art.#&< al 0ratatului UE ;0UE< introduce principiul

inter"icerii acelor acordurilor între 'irme, deci"ii şi practici concertate % care au ca obiect 'au ca eect mpiedicareaAre'tr)n"erea 'au denaturarea concurenţei n interiorul 'paţiului comunitarA şi care 'unt 'u'ceptibile de a 7aecta comerţulntre 'tatele membreR.

Un acord re'tricti* reprezintă un acord ntre două 'au mai multe irmeA prin care păr ţile 'e obli"ă 'ă adopte un anumit tip de comportamentA prin care 'unt ocolite re"ulile şi

eectele concurenţei libere pe piaţă. Interdicţiile la care ace trimitere +rt. #1:1 ;o't #&:1< 'e aplică at)t acordurilor ori"ontale ;prin care 'unt *izate acţiuni ale unor irme alate n

6$.CiniA 9.cLoGanA op.citA p.!6%J a c K u e s

e m e ,C o l e t t e e m e ,8 c o n o m i e d el 0 n i o n 8 u r o

44



acelaşi 'tadiu al producţieiA tran'ormării şi comercializării<A c)t şi acordurilor verticale ;'unt *izate acţiuni ale unor irme alate n 'tadii dierite ale proce'ului de producere şi comercializareAneiind concurente ntre ele<.

Hnţelegerea reprezintă un acord ntre două 'au mai multe irme prin careA unul 'au mai mulţi parteneriA 'unt obli"aţi 'ă acţioneze ntr-un mod bine deinit.

Practica concertată 'e 'ituează la un ni*el inerior nţele"erilor şi reprezintă un proce' decoordonare realizat ntre dierite irme dar care nu 'e concretizează n nc=eierea unui acord propriu-zi';nu pre'upune e/i'tenţa unei manie'tări de *oinţă clar e/primatăA ci doar a unei coordonă ri la ni*elul 'trate"iilorcomerciale<.

Cum dierenţa ntre ace'te orme de cooperare nu e'te uşor de realizatA Comi'ia 'e limitează la a ace dierenţa ntre acordurile care intr ă n zona de aplicare a art.#1:1 şi cele care nu

intr ă n ace'te cate"orii.

?acem ob'er*aţia căA atunci c)nd 'e analizează dacă o anumită nţele"ere a ncălcat 'au nu pre*ederile art. #1 :1? *ortrebui luate n con'iderare următoarele trei elementeB

1. dacă e/i'tă ntr-ade*ăr o nţele"ereA decizie 'au practică concertată realizată 'audo*edită ntre anumiţi a"enţi economiciM2. dacă 'unt ar"umente că ntr-ade*ăr concurenţaA n interiorul pieţei comuneA poate impiedicatăA re'tricţionată 'au di'tor'ionată ntr-o mă'ură apreciabilă ca urmare are'pecti*ei nţele"eriM

!. dacă ntr-ade*ăr comerţul dintre ţările membre a o't 'au poate i aectat.

9egislaţia secundară n ace't domeniu include mai multe cate"orii de re"ulamenteA directi*eA noteAemi'e de Con'iliu 'au Comi'ie ;printre care (e"ulamentul 1:1$62 'au (e"ulamentul 1:2%%!<A precum

şi decizii emi'e de Curtea Europeană de Du'tiţie ;de pildăA Cazul &A 1 $6$A EC( 2$&A prin care '-a'tabilit re"ula 2de minimis).

Fn timpA pe baza di'poziţiilor din tratate şi a re"ulamentelor de aplicareA Comi'ia a dez*oltat oade*ărată politică "lobală n domeniul acordurilor şi practicilor re'tricti*e.

+rticolul #1 ;!< a pre*ăzut a'tel posibilitatea autori"ării anumitor acorduri % prin acordarea dee6ceptări în !loc, n cazul anumitor tipuri de nţele"eri con'iderate ca a*)nd eecte poziti*eA precumcele care contribuie la ameliorarea producţieiA a di'tribuţieiA la introducerea pro"re'ului te=nicArealizarea de pro"re' economicA etc.

Fn cazul acordurilor ori+ontale 'au de cooperare ;nc=eiate ntre irme concurente<A menţionăm1BN +cordurile de 'pecializare ;(e"ulamentul 26&#:2%%%<N +cordurile de cercetare-dez*oltare ;(e"ulamentul 26&$:2%%%<

Fn ceea ce pri*eşte acordurile #erticale ;nc=eiate ntre irme alate n 'tadii dierite ale aceleiaşiiliere de producţie 'au di'tribuţie<A ele au ăcut obiectul unor acorduri 'eparate pri*ind acordareae/ceptării pe cate"orii de acorduri 'au tipuri de 'ectoare. Fn prezentA ace'te acorduri 'e 'upun unuire"ulament unic ;(e"ulamentul 2$%:$$ din 22 decembrie 1$$$< prin care 'unt e/ceptate "lobalacordurile *erticale care nu au o poziţie dominantă pe piaţă. Condiţiile impu'e 'e reeră la e/i'tenţaunui pra" ;o ciră de aaceri care 'ă nu depăşea'căA pentru părţile a'ociate n acordA &% milioane euro şinu mai mult de !%O din piaţa de de'acere< şi la e/cluderea anumitor practici re'tricti*e "ra*e.

+lte acorduriA c=iar dacă nu ndepline'c condiţiile para"raului ! al +rt.#1A pot beneicia de 'tatutulde e/cepţiiA n cazul n care 'unt con'iderate a i de importanţă minoră ;principiul 7de minimi'R< şiA caatareA incapabile 'ă aecteze concurenţa la ni*el comunitar. lun"ă perioadă de timpA ace'te acorduriau o't deinite numai prin cota de piaţă şi cira de aaceri anuală a irmelor *izate.

9a inele anului 2%%1A Comi'ia a rela/at c=iar ace't mod de deinireA 'uprim)nd criteriul cirei deaaceri şi ridic)nd ni*elurile core'punzătoare cotelor de piaţă la 1%O n cazul acordurilor *erticale şi la1&O pentru cele orizontale.Fn "eneralA re"lementările pre*ăzute de +rt.#1 nu 'e aplică n cazulB

N (elaţiilor dintre o irmă şi a"enţii 'ăi comerciali 'au ntre o 'ocietate şi ilialeMN +cordurilor de cooperareM

1 T r e / u i e

a m i n t i t- a p t u l c ăd i n i a n u a r i e& ' ' & C o m i s i a

4&



N peraţiunilor de 'ub-contractare.?aţă de ace'te 'ituaţii putem da de e/empluB

a.Inter"icerea unui cartel în domeniul "a+ăruluiFn 1$$#A Comi'ia a interzi' o nţele"ere prin care doi producători şi doi comercianţi de za=ăr din

area @ritanie adoptau o 'trate"ie comună care ducea la creşterea preţului za=ărului. Fn ,u'tiicarea

deciziei '-a arătat aptul căA pentru con'umatorul inalA nţele"erea a du' la creşterea preţului de *)nzarea za=ărului mai mult dec)t dacă ar i e/i'tat concurenţă liber ă.

!.Inter"icerea unui cartel în domeniul termo'icării ur!aneFn octombrie 1$$#A Comi'ia a de'iinţat un cartel al producătorilor de conducte pentru 'i'teme

de tran'port a ener"iei termice urbaneA prin care 'e i/au de comun acord preţurile şi condiţiile delicitare către autorităţile publice. Cartelul u'e'e 'tabilit n 5anemarcaA la ')rşitul lui 1$$%A iindulterior e/tin' n Lermania şi alte ţări ale UEA a'tel nc)t ncep)nd cu 1$$4A acoperi'e ntrea"a piaţăeuropeană. Fn 5anemarca şi LermaniaA irma re'pecti*ă pu'e'e la punct un 'i'tem de 7raudareR a procedurilor de licitaţieB ele 'tabileau 7a*oritulR care urma 'ă c)şti"e iecare contractA ulteriorA celelaltemembre ale cartelului luau parte la licitaţii cu oerte mult mai 'cumpe dec)t ale 7a*orituluiR. Fn plu'Amembrii cartelului şi parta,a'eră pieţele naţionale şi i/a'erăA de comun acordA preţurile pentruconductele olo'ite la tran'portul căldurii. Ca atareA cumpărătorii conductelorA n "eneral autorităţilelocaleA nu a*eau po'ibilitatea unei ale"eri realeA ntre oerte şi preţuri competiti*e.

Comi'ia a aplicat tuturor membrilor cartelului amenzi care '-au ridicat la circa $2 milioaneeuro. Fn ace't cazA '-a arătat că practicile anti-concurenţiale au adu' pre,udicii at)t irmelor care erau naara carteluluiA e/clu'e de pe piaţăA c)t şi autorităţilor localeA re'pecti* contribuabililor.

2ursa Politica de concurenţă în Europa şi cetăţeanul, Comisia Europeană, =;;

+numite tipuri de acorduri au o't ntotdeauna con'iderate periculoa'e de către Comi'ie şi interzi'eA practic ărăe/cepţie'

N Fn cazul acordurilor orizontaleBo ?i/area preţurilorAo E/i'tenţa unor birouri de *)nzare comuneM o ?i/area de cote de producţie 'au li*rareMo Fmpărţirea pieţei 'au a 'ur'elor de apro*izionare.N Fn cazul acordurilor *erticaleBo ?i/area preţurilor de re*)nzareMo Clauze de protecţie teritorială ab'olutăBlimitarea producţieiA di'tribuţiei 'au a dez*oltării te=nolo"ice n deza*anta,ul con'umatorilorM

b< aplicareaA n pri*inţa partenerilor comercialiA a unor condiţii ine"ale la tranzacţii ec=i*alenteA pro*oc)nd n ace't elA unora dintre eiA un deza*anta, n poziţia concurenţialăM

c< condiţionarea nc=eierii unor contracte de acceptareaA de către parteneriA a unor clauze'tipul)nd pre'taţii 'uplimentare careA nici prin natura lor şi nici conorm uzanţelorcomercialeA nu au le"ătură cu obiectul ace'tor contracte.

+*em n *edere ob'er*aţia căA n ceea ce pri*eşte temeiul ,uridic al combaterii abuzului de poziţie dominantăA +rt.#2 i 'e adau"ă art.#!A prin care 'e permite adoptarea de re"ulamente şi directi*eşi +rt.#&A care 'e reeră la competenţele de in*e'ti"are ale Comi'iei.

5upă cum 'e ob'er*ăA +rt. #2 'e con'tituie ntr-un in'trument de control al e/ercitării puterii demonopol pe o piaţă 'au alta. El implică analizarea a două elementeB

T e/i'tenţa unui a"ent economic alat n poziţie dominantăM

46



T comportamentul re'pecti*ului a"ent economicA care are drept eect aectarea concurenţei pe piaţa re'pecti*ă.

Subliniem aptul că +rt. #2 ;o't art. #6< interzice numai abuzul de poziţie dominantăA nu doar 'impla 'ae/i'tenţă.

+ce't articol 'e pretează la numeroa'e controverse. 5acă ormularea inclu'ă aici e'te de'tul de clară nceea ce pri*eşte combaterea abuzului de poziţie dominantăA ea e'te mai puţin clară n ceea ce pri*eşte puterea de care di'pune Comi'ia n domeniul controlului concentrărilor $

Cu alte cu*inteA n aplicarea +rt.#6 apar două a'pecteB pe de o parteA controlul comportamentuluiabuzi* pe piaţă datorită re'tr)n"erii libertăţii de ale"ere a con'umatorilor determinată de aptul că oirmă dominantă pe piaţăA practic elimină concurenţa şiA pe de altă parteA modul n care CEE dăComi'iei nu numai puterea de a interzice nţele"erile şi abuzul de poziţie dominantăA ci şi po'ibilitateade a e/ercita un control prealabil a'upra concentrărilor economice.

Po"iţia dominantă reprezintă 'ituaţia n careA puterea economică deţinută de o irmăA i permite ace'teia 'ă ob'trucţioneze concurenţa de pe piaţa n cauză.Cu alte cu*inteA poziţia dominantă pe piaţă permite unei irme 'ă inluenţeze n mod co*)rşitor condiţi ile n care 'e manie'tă concurenţa.

+naliza realizată n cazul pieţei produsului pre'upune o in*e'ti"aţie pe cla'e de produ'eA piaţa iind deinită nuncţie de e/i'tenţa altor produ'e 'imilareA 'ub'tituibile ;produ'ele 'ub'tituibile 'unt cele către care 'e pot ndrepta

preerinţele con'umatorilor atunci c)nd preţul 'au calitatea produ'ului de bază '-au modiicatA deoarece ră'pund aceleiaşine*oi 'au unor ne*oi 'imilareM e/empluB unt şi mar"arinăA caea măcinată şi ne''A etc.<.

1. piaţa geogra'ică % re'pecti* teritoriul n care condiţiile de concurenţă 'unt omo"ene. Fn condiţiile

e/i'tenţei pieţei uniceA cel puţin teoreticA piaţa "eo"raică e'te piaţa UE. Cu toate ace'teaA de la caz la caztrebuie a*uţi n *edere şi alţi actoriA de *reme ceA cu c)t e'te mai 'trict delimitată piaţaA cu at)t mai e*identăapare poziţia dominantă. Fn analiza 'aA Comi'ia are n *edere identiicarea barierelor la e/portA capacitatea


2. pieţei temporale % re'pecti* 'c=imbărilor 'tructurale 'uerite n timp de către de o piaţă. +şa de pildăAanalizele eectuate trebuie 'ă aibă n *edere *olatilitatea anumitor pieţeA urmareA ie a actorilor de mediuAie datorită modiicărilor 'ur*enite n preerinţele con'umatorilor.

$<$Controlul concentrărilor

Spre deo'ebire de o înţelegere% care reprezintă un acord ntre ntreprinderi independente din punctde *edere ,uridicA n cazul unei concentrări% 'tructura internă a ace'tora 'e modiică iar raporturile de proprietate 'e 'c=imbă. Concentrările pot mbrăca dierite ormeA precum uziuniA participăriAntreprinderi comuneA etcA toate ace'te orme implic)nd o modiicare a raporturilor de proprietate.

0ratatul CEE din 1$& nu conţinea nici un el de pre*ederi pri*ind controlul concentrărilor;principala e/plicaţie iind le"ată de aptul că n anii &%A concentrările tran'-rontaliere erau rare şi "reurealizabile din punct de *edere ,uridicM ca atareA controlul concentrărilor a o't con'iderat un domeniumult prea 'en'ibil pentru a i 7comunitarizatR<.

Pentru perioada următoareA principale e*oluţii pot i 'intetizate a'telB Fn primele două deceniiA Comi'ia a 'tabilit treptatA dar oarte lentA competenţe n ceea ce

pri*eşte concentrările de dimen'iuni 7comunitareR. IniţialA Comi'ia a con'iderat că aplicarea

+rt.#2 pri*ind problema concentrărilor *a trebui ,udecată n uncţie de iecare caz. +'telAComi'arul cu probleme pri*ind concurenţa? on der LroebenA 'u'ţine n aţa ParlamentuluiEuropeanA 7 Cu c)t o irmă ocup)nd o poziţie dominantă 'e apropie mai mult de 'ituaţia demonopol ;prin nţele"erile realizate cu o altă irmă<A pun)nd n di'cuţie libertatea de ale"ereşi de acţiune a urnizorilorA cumpărătorilor şi con'umatorilorA cu at)t mai mult e/i'tă o probabilitate mai ridicată ca acea'ta 'ă intreA datorită concentrăriiA n zona abuzurilor.R Fn'curt timp n'ăA pe ondul lu/urilor ma'i*e de capital *enite din'pre SU+A care proitau dea*anta,ele oerite de noul 'paţiu economicA irmele europene au conştientizat aptul cădimen'iunile lor 'unt mult mai mici n raport cu cele americaneA apt care reducea puterea

4



lor competiti*ă pe piaţă2. 9a nceputul anilor %A '-a ridicat a'tel o nouă problemăBnece'itatea creşterii rapideA dar controlateA a numărului de concentrări n 'paţiul comunitar.Fntre 1$62 şi 1$%A n Comunitatea celor şa'eA numărul concentrărilor ! a trecut de la 1! pe anla 612 pe an ;deci o creştere de pe'te !A& ori<.

5ecizia CED din 1$!A n cazul Continental Can? a de'c=i' calea către controlul e/ post% oerind'u'ţinere proce'ul de control al concentrărilor prin intermediul deciziilor CEDM

"egulamentul 6C76&=@ privind controlul operaţiunilor de concentrare este noua propunerecare reia o idee mai *ec=e4A a controlului prealabil al operaţiunilor de concentrare de importanţăcomunitară.

+doptat n 21 decembrie 1$#$ (e"ulamentul 4%64:#$ e'te 'tructurat n ,urul anumitor norme predominanteB

Un c)mp de aplicare deiniti*ă prin pra"uriM competenţă e/clu'i*ă a Comi'iei pentru peraţiunile de dimen'iuni comunitare prin

in'tituirea principiului 7"=işeului unic8 E/cluderea aplicării art. #& A#6 din 0ratatul de la (oma cu pri*ire la operaţiunile ce ţin

de re"ulament ca iind concentrăriM +plicarea controlului aţă de ntreprinderile din 'ectorul publicM

+'ocierea 'tatelor aţă de deciziile şi acultatea trimiterii cauzei autorităţilor competente a 'tatelormembre UEA la cererea ace'tora potri*it criteriilor 'tabiliteM

Protecţia intere'elor le"itime ale 'tatelor membreM

Clauze de reciprocitate menite 'ă "aranteze ntreprinderilor un tratament compatibil unui 'tat terţ. Concluzion)nd a'tel putem 'pune că inalitatea re"ulamentului a du' la creşterea 'ecurităţii ,uridice pri*indntreprinderileA cadrul important mai ale' n conte/tul mondializării acti*ităţilor economice şi multiplicării operaţiunilor deconcentrare de proporţii tran'continentale.

Potri*it acordului inter*enit ntre 'tatele CEEA re*izuirea (e"ulamentului trebuie realizată anterior anului 1$$!. Fnace't caz ree/aminarea a o't n'ă am)nată pentru anul 1$$6 a*)nd n *edere caracterul e/trem de delicat al domeniul.

ai t)rziu n baza unui 'tudiu a o't adoptat (e"ulamentul nr. 1!1%:$:CE din !% iunie 1$$ care are ca 'copre*izuirea (e"ulamentului nr. 4%64:CEE din 21 decembrie 1$#$. Fnlocuirea re"ulamentului din 1$#$ cu (e"ulamentul#CE< nr. 1!1%:$:CE a in'tituit reorme radicale n domeniul prin implementarea (e"ulamentului ;CE< nr. 1!$:2%%4 alCon'iliului din 2% ianuarie care ace reerire la controlul concentrărilor ntre ntreprinderi&.

oul re"ulament intră n *i"oare n mai 2%%4 şi ntăreşte principiul 7 "=işeului unic8Ancura,ează eecti* participarea autorităţilor naţionale de concurenţă şi 'impliică procedura denotiicare şi de anc=etă.

+doptarea noului re"ulament a o't "enerată de nece'itatea ameliorării controluluiconcentrărilor economice. Fn ace't 'en' Comi'ia Europeană aprecia'e că puternicul "rad de concentrareindu'trială a 'i'temului economic actual impune o analiză economică mai adec*ată şi un 'i'tem decontrol mai amplu. oul re"ulament e*ită ca aceeaşi concentrare 'ă ie notiicată la mai multe autorităţide concurenţă din UE şi reia 7 principiul 'ub'idiarităţii8A potri*it căruia e'te competentă autoritateanaţională cea mai competentă n e/aminarea unei concentrări date.

+plicarea re"ulamentului e'te a'i"urată prin documentele comunitare cum ar iB un noure"ulament de punere n practicăM6 linii directoare pri*ind concentrările orizontaleM un cod de bune

2 Fn anii 6%A o irmă europeană de dimen'iuni mari era ec=i*alentul unei irme de dimen'iuni medii din SU+.

!14 5einiţia Comi'iei reţinută pentru concentrări era o participare inanciară de pe'te &%O.4 Dn ?@=% 5omisia a ăcut o nouă propunere subliniind că piaţa unică% realizată la inele anului ?@@E% nu va trebui sădevină 2un teren de joc rezervat cFtorva oligopoluri.& DUEM 2%%4A 9 24.6 (e"ulamentul #2:2%%4 al Comi'iei din aprilie 2%%4 A reeritor la controlul concentrărilor ntre ntreprinderi ;DUE2%%4M 91!! DUEA 2%%4A C !1.

4#



practici n conducerea anc=etelorA o comunicare pri*ind re'tricţiile acce'orii#M o comunicare pri*indtrimiterea aacerilor de concentrări ntre Comi'ie şi 'tatele membreM$ şi o comunicare pri*ind procedura notiicării 'impliicate.#%

(eorma controlului comunitar al concentrărilor a o't accelerată probabil de criticile care audecur' de la 0ribunalul de primă in'tanţă n =otăr)rile pronunţate din iunie şi octombrie 2%%2 care pri*e'c aacerile irmelor +irtour':?ir't C=oice#1 aţă de cazul aminitit 0ribunalul a anulat deciziile

date deoarece potri*it probatoriului ace'te nu proba'e con*in"ător poziţia dominantă colecti*ă creată prin concentrare. 9egulamentul B;&B<: privind controlul operaţiunilor de concentrare 'tabileşte căB 7operaţiile de

concentrare de dimen'iuni comunitareA care creează 'au ntăre'c o poziţie dominantă şi care au drept con'ecinţămpiedicarea concurenţei eecti*e pe piaţa comunitară 'au ntr-o zonă 'emniicati*ă a ace'teiaA trebuie declarateincompatibile cu piaţa comunăR.

5oncentrarea apare atunci c)nd o irmă obţine controlul e/clu'i* a'upra altei irme 'au a'upraunei irme pe care o poate controla alături de alte irme 'au atunci c)nd mai multe irme preiaucontrolul unei ntreprinderi 'au creează alta nouă.

operaţiune de concentrare ;uzionare a mai multor ntreprinderi 'au preluare a controlului a'upramai multor ntreprinderi< e'te de dimen'iune comunitară atunci c)ndB

T cira de aaceri totală realizată pe plan mondial de toate ntreprinderile *izate e'te 'uperioară

*alorii de & miliarde euroAT cira de aaceri totală realizată n cadrul Comunităţii de cel puţin două din ntreprinderile *izateA

reprezintă o *aloare mai mare de 2&% milioane euroA condiţia iind ca iecare din ntreprinderile*izate 'ă nu realizeze mai mult de 2:! din cira lor de aaceriA n interiorul unuia şi aceluiaşi 'tatmembru.

+tunci c)nd cota de piaţă a irmelor n cauză nu depăşeşte 2&OA nici n cadrul Pieţei comuneA nicintr-o zonă 'emniicati*ă a ace'teiaA concentrarea e'te con'iderată compatibilă cu re"lementărilecomunitare.

Concentrările *izate prin (e"lementare trebuie 'ă ie notiicate către Comi'ieA care di'pune de untermen limitat pentru a 'e pronunţa. S-a e'timat aptul că numărul cazurilor ce *or trebui e/aminate *ai de 4%-&% pe anA apt care '-a *eriicat. +tunci c)nd re'pecti*ele concentrări nu ră'pundeau ace'tor

criterii ele erau 'upu'e controlului autorităţilor naţionale. 5in 1$$% ace'tea au reprezentat mai puţin de1O din toate tranzacţiile notiicateA deşi num_rul de interziceri e'te n creştere.Primul reuz al unei concentr ări a *izat proiectul de ac=iziţie de către 5erospatiale a 'ocietăţii canadiene De )avilland. 9a inele anului 1$$1A

Comi'ia a re'pin' proiectul de ac=iziţieA de către Societatea +ero'patiale ;?ranţa< şi +lena ;Italia<A a 'ocietăţii canadiene 5e Ha*illandA care apar ţinea irmei @oein"A 'ub moti*ul că acea'tă concentrare

putea antrena apariţia unei poziţii dominante pe piaţa a*ioanelor de tran'port re"ional turbopropul'ate. +cea'tă concentrare i-ar i oerit concentr ării +ero'patiale- +lena - 5e Ha*illand &%O din piaţamondială şi 6O din piaţa comunitar ă a a*ioanelor de tran'port re"ionalA 6!O din piaţa mondială aa*ioanelor de &% de locuri şi &O din cea a a*ioanelor de % locuri. 5e a'emenea mai putem menţionaA a o't interzi'_ n1$$1 şi uziunea @oein" cu c5onnell 5ou"la'A care a o't autorizat_ n 1$$ n anumite condiţii ce autrebuit '_ ie re'pectate de @oein". Ca e/emple de control a concentr_rilor economice n 2%%6A Comi'iaa dat ate'tare condiţionat_ uziunii dintre companiile ener"etice Laz de ?rance şi SuezA care operau n?ranţa şi @el"iaA şi de a'emenea o ate'tare condiţionat_ ac=iziţiei de c_tre Do=n'on ` Do=n'on a aacerii

Pizer pri*itoare la '_n_tatea con'umatorilor.+cea'tă primă re'pin"ere a trezit *ii reacţii şi Parlamentul european a o't obli"at 'ă *oteze o rezoluţie prin care 'ă ie luaţi n con'iderare mai mulţi actori pentru analizăA nu numai

criteriul pri*ind apărarea concurenţei.

UneoriA acordarea unei autorizaţii e'te 'ubordonată nece'ităţii re'pectării anumitor condiţiiA darA ceamai mare parte a concentrărilor 'unt autorizate puţin după notiicarea lor.

# DUEA 2%%&A C &6.$ Idem#% IdemA#1 5ecizia din 6 iunie 2%%2A a. 0-!42:$$. (ec.2%%2A p. II-4%1

4$



Fn mod concretA (e"ulamentul 4%64:#$ a oerit Comi'iei dreptul de a e/amina concentrărilenainte de realizarea ace'tora ;e/ ante) a'tel nc)t 'ă poată i e/aminată compatibilitatea cu piaţainternă n timp util.

Fncep)nd cu 1 'eptembrie 2%%% a o't introdu'ă o procedură 'impliicată ;decizia 'e ia la inele perioadei de e/aminareA de 1 lună<A pentru operaţiunile care re'pectă următoarele criteriiB

T două 'au mai multe irme care obţin controlul n comun a'upra altei irme care nu e/ercită 'aunu intenţionează 'ă e/ercite alt tip de acti*itate dec)t ne"li,abilăA pe teritoriul SEE ;SpaţiuluiEconomic European<M

T cira de aaceri a irmei comune şi *aloarea totală a acti*elor cedate irmei comune 'unt inerioare*alorii de 1 %% milioane euro pe teritoriul SEEM

T nici una din părţile implicate nu e/ercită acti*ităţi comerciale pe aceeaşi piaţă a produ'ului 'au pe aceeaşi piaţă"eo"raică ;relaţii orizontale<A 'au pe o piaţă a produ'ului 'ituată n amonte 'au a*alA pe care operează o altă parte aconcentrăriiM

T două 'au mai multe concentrări e/ercită acti*ităţi comerciale pe aceeaşi piaţă a produ'ului şi pe aceeaşi piaţă"eo"raică 'au pe o piaţă a produ'ului 'ituată n amonte 'au a*al de piaţa produ'ului pe care o altă parte aconcentrării şi e/ercită acti*itateaA condiţia iind caA părţile de piaţă cumulate 'ă nu depăşea'că 1&O n cazulrelaţiilor orizontale şi 2&O n cazul relaţiilor *erticale.

Procedura 'impliicată a permi' reducerea con'tr)n"erilor admini'trati*e care apa'ă a'upra părţilor notiicatoare. Ca şin cazul procedurii normaleA 'tatele membre şi terţii au po'ibilitatea 'ă acă ob'er*aţii 'au 'ă inter*ină. Comi'ia şi rezer*ădreptulA n cazul n care con'ideră nece'arA 'ă re*ină n orice moment la procedura normală şi deci 'ă de'c=idă o anc=etă.

9e"i'laţia pre*ede c_ o concentrare -o operaţiune de inte"rare a unor ntreprinderi anterior 'eparate care ar mpiedica n mod 'i"niicant concurenţa eecti*_ n piaţa comun_A n particular prin creearea'au ntreţinerea unei poziţii dominanteA e'te incompatibil_ cu piaţa comun_.

C)nd ntreprinderile din orice 'ector propun o concentrare economic_ care are potenţialul de aaecta piaţa comunitar_A Comi'ia poate iniţia o in*e'ti"aţie. ;+cea't_ dimen'iune a Comunit_ţii e'tedeterminat_ pe baza a"re"atului ntreprinderilorA cira de aaceri total_ şi ab'enţa caracterului naţional.Fntreprinderile care nu au dimen'iunea Comunit_ţii 'unt 'unt ,uri'dicţia autorit_ţilor naţionale.<

u are importanţ_ unde 'unt 'ituate ntreprinderile 'au dac_ autorit_ţile naţionale nu au nici oobiecţie aţ_ de concentrarea economic_. 5ac_ cira de *)nz_ri a ntreprinderilor raportate la pieţele

europene e'te 'uicient de mareA atunci Comi'ia are ,uri'idcţie şi poate pre*eni potenţialele concentr_ri.Fntreprinderile care propun concentr_ri economice trebuie '_ notiice ace't lucru Comi'ieiA care *acon'idera n cadrul unor termene limit_ 'tricte dac_ concentrarea propu'_ creeaz_ 'au ace mai puternic_ o poziţie dominant_A ile"al_ pe piaţa rele*ant_. Fn cazul unui rezultat po'iti*A concentrareae'te interzi'_.

Fn caz contrarA Comi'ia conirm_ c_ acea concentrare e'te compatibil_ cu piaţa comun_ şiautorizeaz_ uziunea cu 'au _r_ condiţii 'uplimentare.

Pot i identiicate două mari tipuri de concentrări neori"ontale(a. concentrări verticale*b.concentrări conglomerate.

Concentrările *erticale implică 'ocietăţi care acţionează la dierite ni*eluri ale lanţului deapro*izionare. 5e e/empluA atunci c)nd abricantul unui anumit produ' ;7'ocietatea din amonteR<

uzionează cu unul dintre di'tribuitorii 'ăi ;7'ocietatea din a*alR<A acea'ta 'e numeşte o concentrare*erticală #2. Concentrările con"lomerate reprezintă concentrări ntre irme care 'e ală n relaţii care nu'unt nici orizontale ;n calitate de concurenţi pe aceeaşi piaţă rele*antă<A nici *erticale ;n calitate deurnizori 'au de clienţi< . Fn practicăA obiectul prezentelor orientări l reprezintă concentrările

#2 Fn prezentul documentA termenii 7din amonteR şi 7din a*alR 'unt olo'iţi pentru a de'crie relaţia comercială ;potenţială< pe care o au entităţile comerciale care participă laconcentrare. Fn "eneralA relaţia comercială 'e caracterizează prin aptul că 'ocietatea 7din amonteR cumpără producţia 'ocietăţii 7din a*alR şi o utilizează ca actor de producţie ncadrul propriei producţiiA pe care ulterior o *inde clienţilor 'ăi. Piaţa pe care au loc primele tranzacţii e'te denumită piaţă intermediară ;piaţă din amonte<. Piaţa din urmă e'tedenumită piaţa din a*al.

&%



economice ntre 'ocietăţi care acţionează pe pieţe 'tr)n' le"ate ;de e/emplu concentrări care implicăurnizori de produ'e complementare 'au de produ'e care aparţin aceleiaşi "ame<.

rientările "enerale prezentate pri*ind concentrările orizontale 'untA de a'emeneaA rele*ante nconte/tul concentrărilor neorizontale. Scopul e'te de a *iza a'pectele pri*ind concurenţaA care 'untrele*ante n ceea ce pri*eşte conte/tul 'peciic al concentrărilor neorizontale. ai multA 'e *a prezentaabordarea Comi'iei cu pri*ire la pra"urile pri*ind cotele de piaţă şi "radul de concentrare în acest contet.

În practică, concentrările economice pot genera efecte atât orizontale, cât şi neorizontale. 'ceasta poate fi situaţia, de

eemplu, în cazul în care firmele care participă la concentrare nu întreţin numai relaţii verticale sau conglomerate, ci sunt,de asemenea, în mod reciproc, concurenţi efectivi sau potenţiali pe una sau mai multe pieţe relevante respective

#!. Fna'tel de 'ituaţiiA Comi'ia *a e*alua eectele orizontaleA *erticale şi:'au con"lomerate n conormitatecu orientările prezentate n comunicările rele*ante .

Interpretarea pe care o dă Comi'ia re"ulamentului pri*ind concentrările economice n le"ătură cue*aluarea concentrărilor neorizontale nu aduce atin"ere interpretării care poate i dată de Curtea deDu'tiţie 'au de 0ribunalul de Primă In'tanţă al Comunităţilor Europene

Fn "eneralA n comparaţie cu concentrările orizontaleA concentrările neorizontale 'unt mai puţin'u'ceptibile 'ă ridice ob'tacole 'emniicati*e n calea concurenţei eecti*e.

Fn primul r)ndA 'pre deo'ebire de concentrările orizontaleA concentrările *erticale 'au con"lomeratenu determină di'pariţia concurenţei directe dintre irmele care participă la concentrare pe aceeaşi piaţă

rele*antă#4

. Prin urmareA principala cauză de eecte anticoncurenţiale din cazul concentrărilor orizontalee'te ab'entă n cazul concentrărilor *erticale şi con"lomerate.Fn al doilea r)ndA concentrările *erticale şi con"lomerate oeră po'ibilităţi importante de 'porire a

eicienţei. caracteri'tică a concentrărilor *erticale şi a anumitor concentrări con"lomerate e'te aptulcă acti*ităţile şi:'au produ'ele 'ocietăţilor implicate 'unt complementare#&.

Inte"rarea acti*ităţilor 'au produ'elor complementare n cadrul unei 'in"ure irme poate "eneracreşteri importante ale eicienţei şi poate a*oriza concurenţa. 5e e/empluA n cazul relaţiilor *erticaleAca urmare a complementarităţiiA o 'căderea a adao'urilor comerciale n a*al *a conduce la o cerere maimare inclu'i* n amonte. parte dintre beneiciile ace'tei creşteri a cererii 'e *or cumula la ni*elulurnizorilor din amonte. irmă inte"rată *a lua n calcul ace't beneiciu. +'telA inte"rarea *erticală poate urniza un 'timulent 'porit pentru a căuta 'ă 'e reducă preţurile şi 'ă 'e 'porea'că producţiaA

deoarece irma inte"rată poate capta un procent mai mare din beneicii. +ce't enomen e'te denumitade'ea 7internalizarea adao'urilor comerciale dubleR. Fn mod 'imilarA alte eorturi ăcute n *edereacreşterii *)nzărilor la un anumit ni*el ;de e/emplu prin mbunătăţirea 'er*iciilor 'au inten'iicareaino*ării< pot a'i"ura o recompen'ă mai mare pentru o irmă inte"rată care *a lua n con'iderare beneiciile cumulate la alte ni*eluri. 5e a'emeneaA inte"rarea poate determina reducerea co'turilortranzacţiilor şi poate permite o mai bună coordonare din punctul de *edere al concepţiei produ'elorA aor"anizării proce'ului de producţie şi a modului n care 'unt *)ndute produ'ele. Fn mod 'imilarAconcentrările care implică produ'e care aparţin unei "ame 'au unui portooliu de produ'e care 'unt*)nduteA n "eneralA aceluiaşi "rup de clienţi ;ie că 'unt 'au nu produ'e complementare< pot "enera beneicii pentru clientA cum ar i un 'i'tem de punctele de de'acere unice.

#! (e"ulamentul ;CE< nr. 1!$:2%%4 al Con'iliului din 2% ianuarie 2%%4 ;D 9 24A2$.1.2%%4 5e e/empluA pe anumite pieţeA irmele din amonte 'au din a*al 'unt ade'ea bine pla'ate pentru a intra n mod potenţial pe piaţă. + 'e *edeaA de e/empluA n 'ectorul electricităţii şi al "azelorA cazul CP:.!44% E5P:EI:L5P ;2%%4<. +celaşi lucru e'te*alabil pentru producătorii de produ'e complementare. + 'e *edeaA de e/empluA n 'ectorul ambala,elor pentru lic=ideA cazul CP:.2416 0etra9a*al:Sidel ;2%%1<.

#4 Cu toate ace'teaA o di'pariţie a concurenţei directe 'e poate produce n cazul n care una dintre irmele care participă laconcentrare e'te un concurent potenţial pe piaţa rele*antă pe care operează celelalte irme care participă la concentrare. +'e *edea punctul de mai 'u'.

#& Fn prezentul documentA produ'ele 'au 'er*iciile 'unt denumite 7complementareR ;'au 7complemente economice&- în cazul în care au mai multă valoarepentru un client, atunci când sunt folosite sau consumate împreună decât atunci când suntfolosite sau consumate în mod separat. e asemenea, o concentrare între activităţi din amonte şi din aval poate fi văzută cao combinaţie de complemente care intră în compoziţia produsului final. e eemplu, atât producţia, cât şi distribuţia îndeplinesc un rol complementar în introducerea unui produs pe piaţă.

&1



peratiunile de uziune comerciala nu 'unt n 'ine ile"aleB c=iar daca uneori ntreprinderile uzioneaza pentru a realiza economiiA concurenta dintre ntreprinderi n cadrul pietei comune e'te la un ni*elridicat. Un control e'te pre*azut de (e"ulamentul Con'iliului ;CE< nr. 1!$:2%%4 din 2% ianuarie2%%4 pri*ind controlul concentrărilor ntre ntreprinderi ;(e"ulamentul CE pri*ind uziunile<. 5eşi'unt aplicabile anumitor concentrăriA conorm ,uri'prudenţei Curţii de Du'tiţieA art. #1 'i #2 nu 'unt'uiciente pentru a controla toate operaţiunile care '-ar putea do*edi incompatibile cu 'i'temul de

concurenţă preconizat n 0ratat. Fn con'ecinţăA acţiunea Comunităţii 'e ntemeiază şi pe art. !%# din0ratatA n temeiul căruia Comunitatea şi poate coneri competenţele 'uplimentare de acţiune nece'are pentru atin"erea obiecti*elor 'aleA precum şi competenţe de acţiune n ceea ce pri*eşte concentrările pe pieţele produ'elor a"ricole.

(e"ulamentul 1!$:2%%4 'e aplică unor 'c=imbări 'tructurale 'emniicati*eA al căror impacta'upra pieţei depăşeşte rontierele naţionale ale unui 'tat membru. Concentrările care nu 'untre"lementate de re"ulament intraA n principiuA n ,uri'dicţia 'tatelor membre.(e"ulamentul 'e aplica tuturor concentrărilor care au o dimen'iune comunitara. concentrare are odimen'iune comunitară dacăB cira totală de aaceri realizată la ni*el mondial de toate ntreprinderile implicate depăşeşte & %%%milioane EU( M cira totală de aaceri realizată 'eparat n Comunitate de către cel puţin doua dintrentreprinderile implicate depăşeşte 2&% milioane EU(A cu e/cepţia cazurilor n care iecare dintrentreprinderile implicate realizează pe'te doua treimi din cira 'a totala de aaceri obţinută nComunitate ntr-un 'in"ur 'tat membru.5e a'emeneaA o concentrare care nu atin"e plaoanele menţionate anterior are o dimen'iunecomunitara dacăB cira totala de aaceri realizata la ni*el mondial de toate ntreprinderile implicate depăşeşte 2 &%%milioane EU(M n iecare din cel puţin trei 'tate membreA cira totală de aaceri realizată de toate ntreprinderileimplicate depăşeşte 1%% milioane EU(M n iecare din cel puţin trei 'tate membre care 'unt inclu'e la lit. ;b<A cira totala de aaceri a cel puţin doua dintre ntreprinderile implicate depăşeşte 2& milioane EU( 'i cira totală de aaceri realizată 'eparat n Comunitate de către cel puţin doua dintrentreprinderile implicate depăşeşte 1%% milioane EU(A cu e/cepţia cazurilor n care iecare dintrentreprinderile implicate realizează pe'te doua treimi din cira 'a totala de aaceri obţinută nComunitate ntr-un 'in"ur 'tat membru.

Concentrările 'unt e*aluate de către Comi'ia Europeana pentru a 'e 'tabili dacă 'unt 'au nucompatibile cu piaţa comuna. 9a eectuarea ace'tei e*aluăriA Comi'ia ia n con'iderareB ne*oia menţinerii şi dez*oltării unei concurente eecti*e pe piaţa comuna a*)nd n *edereA printre alteleA 'tructura tuturor pieţelor rele*ante şi concurenţa reala 'au potenţiala "enerată dentreprinderile alate pe teritoriul 'au n aara ComunităţiiM poziţia pe piaţa a ntreprinderilor implicate şi puterea lor economică şi inanciarăA alternati*elee/i'tente pentru urnizori şi utilizatoriA acce'ul ace'tora la 'ur'e de apro*izionare 'au pieţe şi orice alte bariere le"ale 'au de altă natură n calea intrării pe piaţăA tendinţele oertei şi cererii pentru bunurile şi'er*iciile rele*anteA intere'ele con'umatorilor intermediari şi inaliA şi e*oluţia pro"re'ului te=nic şieconomicA cu condiţia ca ace'ta 'a ie n beneiciul con'umatorului şi 'ă nu reprezinte o bariera ncalea concurenţei.

Concentrările care nu impun bariere 'emniicati*e n calea concurenţei eecti*e pe piaţa internă'au o parte 'ub'tanţială a ace'teiaA n 'pecial ca urmare a creării 'au con'olidării unei poziţiidominanteA 'unt declarate compatibile cu piaţa comunaA iar cele impun a'tel de bariere 'unt declarateincompatibile cu piaţa comună.

&2



Controlul Concentrărilor 'e aplică tuturor ntreprinderilor 'tatelor UEA ntreprinderi care pot 'ă pro*ină din orice domeniu economic.#6 (e"ulamentul pre*ede di'poziţii 'peciale pentru ntreprinderiledin 'ectorul bancar şi inanciar cu pri*ire la pra"urile de competenţă comunitarăA deinirea operaţiunilorde concentrareA intere'ele le"itime ale 'tatelor membre.

Pentru a i 'upu'e re"imului in'tituit n baza re"ulamentului A concentrările trebuie 'ă rezultedintr-o operaţiune ,uridică deinită de (e"ulament prin care 'ă 'e aducă atin"eri concurenţei ,uridice şi

'ă reunea'că ntreprinderile ale căror părţi din piaţă 'ă depăşea'că cire de aaceri care pri*e'c anumite pra"uriA conci' 'ă aibă o dimen'iune comunitară.(e"ulamentul 'e aplică oricărei 7 concentrări8 de 7 dimen'iuni comunitară8 ; art.1.<

concentrare8 e'te reputată ca realizată cnd 'e produce o 'c=imbare durabilă a controlului carerezultă din următoarele cate"orii de tranzacţii ; art. !<a< din 'u"iunea a două 'au mai multe ntreprinderi 'au părţi de ntreprindere anterior independenteM b< din ac=iziţia directă 'au indirectă de către una 'au mai multe per'oane ; deţin)nd de,a controlul cel puţin a'upra unei ntreprinderi< 'au către mai multe ntreprinderi a controlului a'upra uneia 'au maimultor alte ntreprinderi.

Crearea unei ntreprinderi comune care ndeplineşte ntr-o manieră durabilă toate uncţiile uneientităţi economice autonome ;ntreprinderea comună de e/erciţiu deplin con'tituie operaţiune deconcentrare n acea'tă modalitate<.

Conceptul undamental e'te de a 'e 'e'iza orma de control. oţiunea de dob)ndire acontrolului *izează mai multe ipoteze care 'e pot combina ntre ele n uncţie de iniţiatorii operaţiuniide modul de a proceda şi de obiectul operaţiunii#.

Ceea ce e'te de reţinut at)t din ormularea te/tului (e"ulamentului c)t şi din ComunicareaComi'iei nr. $#:C 66:%2 prin care ace'ta ţi-a ăcut cuno'cută interpretarea pe care o dă noţiunii deconcentrare e'te modul pra"matic n care a o't concepută ac=iziţionarea controluluiA apt caredemon'trează că e'te mult mai puţin important procedeul urmat A importanţa iind n cazul rezultatuluiobţinut. Uneori ac=iziţiile de participări minore 'unt n'oţite de pacte de acţionari care nu 'tipuleazăe/pre' dorinţa de a prelua controlul.

(e"ulamentul precizează că operaţiunile de concentrare multipleA 'ubordonate una alteia 'au'tr)n' le"ate 'unt con'iderate ca o 'in"ură concentrare.

Fn ace't 'en' o concentrare dob)ndeşte o 7 dimen'iune comunitară8 potri*it art. 1 n cazulamintit mai 'u'.

Calculul cirei de aaceri e'te prezentată n art. & al noului (e"ulament. (eţinem n ace't 'en' căatunci c)nd concentrarea con'tă n ac=iziţionarea controlului e/clu'i* al părţilor uneia 'au mai multorantreprinderi nu 'e ia n con'ideraţie dec)t cira de aaceri care 'e raportează la părţile care ac obiectulce'iunii.

Clariicarea re"ulilor reeritoare la cira de aaceri o re"ă'im n Comunicarea Comi'iei adoptatăla *ec=iul (e"ulament.##

Potri*it ace'tui comunicat 'e are n *edere *aloarea *)nzărilor produ'elor 'au pre'tarea de 'er*iciieectuate de ntreprinderi cu deducerea 'căzămintelor le"ale de 0+.

Un alt criteriu de'pre care 'e ace reerire e'te 7 criteriul tip !8A care pre*ede o componenţăcomunitară e/clu'i*ă a Comi'iei c)nd toate 'tatele membre 'au cel puţin trei dintre ele ormulează ocerere de trimitere la Comi'ie.

#6 Fn ace't cadru 'e poate *orbi şi de ntreprinderile din 'ectorul public a 'e *edea art. #6 din 0ratatul de la +m'terdamreeritor la or"anizarea şi uncţionarea monopolurilor naţionale.# + 'e *edea art.! par. ! din (e"ulament## DUE 1$$#A C 66.

&4



Controlul e6clusiv şi controlul comun apare c)nd e'te *orba de e/i'tenţa ilialelor comune care pot in'titui o ormă de control. Pactele ntre acţionari pot 'ă aibă n mod 'imilar drept con'ecinţăconerirea dreptului de *eto cu pri*ire la deciziile or"anelor 'ociale#$.

Controlul direct şi indirect poate i e/ercitat prin intermediul unei 'ocietăţi alta dect cea ncauză. 0itularul controlului e'te cel care di'pune de e/ercitarea controlului pe de o parte dar el di'puneşi de beneiciul drepturilor rezultate din contract.

?aţă de ace't tip de controla'e 'e au n *edere operaţiunile care nu cad 'ub incidenţa controluluişi anume operaţiunile de in*e'tiţie 'peculati*e realizate de in'tituţiile de credit 'au in'tituţiile inanciare'au 'ocietăţile de a'i"urare.

?aţă de ace'te operaţiuni e/i'tă 5irecti*a nr.#:66% din 2& iulie 1$#.9inia de demarcaţie dintre domeniul de aplicare al art. #1 CE şi cel al (e"ulamentului CE nr.

4%64:#$ cu pri*ire la concentrăriA n materia ilialelor comuneA a du' la 'oluţionarea unor problemedeo'ebit de delicate Pentru a nlătura ambi"uitatea re"lementăriiA 'ur'ă de incertitudine şi deimpre*izibilitate cu pri*ire la di'poziţiile aplicabileA prin re"ulamentul nr. 1!1%:$ din !% iunie 1$$A'-a limitatB >Crearea unei ntreprinderi comuneA ndeplinind de o manieră durabilă toate uncţiile uneientităţi economice autonomeA con'tituie o operaţiune de concentrare8

5e a'emeneaA Comi'ia a publicat comunicarea nr. $#:C 66:%1A cu pri*ire la 'emniicaţianoţiunii de ntreprindere comună de plin e/erciţiu. Potri*it Comi'ieiA ntreprinderile comune de pline/erciţiu con'tituie concentrăriA trebuind 'ă ie apreciate conorm criteriilor .

9egulamentului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii

- e/i'tă un control comun din partea a două 'au mai multe ntreprinderi ondatoareA apt 'ădetermine e/ercitarea unei inluenţă determinante a'upra ntreprinderii comuneM

- ntreprinderea comună ndeplineşte uncţiile care 'unt n mod normal ndeplinite de altentreprinderi prezente pe piaţa de reerinţă . Fn ace't 'en'A ntreprinderea comună trebuie mai ale' 'ădi'pună de per'onalul adec*at şi 'ă aibă acce' la toate re'ur'ele nece'are pentru a-şi e/ercita acti*itatean mod durabil. ntreprindere comună nu *a a*ea e/erciţiu deplin dacă ea nu preia dec)t o 'in"urăuncţie 'peciică dintre acti*ităţile economice ale ondatoarelorA de pildă acti*itatea de cercetare-dez*oltare. Criteriile precizate n acea'tă comunicareA 'intetizate din ,uri'prudenţa anterioară şiAde*enite cla'ice pentru caliicarea ntreprinderilor comune concentrati*e con'acrate prin (e"ulamentul1!1%:CE:1$$A au o't menţinute n noul (e"ulament al concentrărilor.

(e'tricţiile acce'orii operaţiunilor de concentrare 'unt acelea re'tricţii acceptate dentreprinderile participanteA direct le"ate de operaţiunea de concentrare şi nece'are realizării ace'teia.

Prin comunicarea nr. $%:C 2%!:%& din 14 au". 1$$%A Comi'ia a 'ubliniat propriul punct de*edere cu pri*ire la re'tricţiile acce'orii. +ce'tea trebuiaB

- 'ă ie re'tricti*e de concurenţă pentru părţile participante la operaţiunea de concentrareAneput)nd 'ă *izeze ntreprinderi terţeM

- 'ă ie 'ubordonate obiectului principal al operaţiuniiM- 'ă ie nece'are operaţiunii.Comi'ia a enumerat e/empliicati*A n acelaşi documentA di*er'e con*enţii cu caracter de

re'tricţii acce'oriiB clauzele de neconcurenţăA acordurile de licenţă de drepturi de proprietateindu'trialăA an"a,amente de cumpărare 'au de li*rareA con*enţii careA ade'eoriA condiţioneazăindi'pen'abil dez*oltarea şi *iabilitatea ntreprinderilor comune.

0ratamentul ,uridic al re'tricţiilor acce'oriiA p)nă la intrarea n *i"oare a re"ulamentului nr.1!1%:$:CE - 1 martie 1$$#A decur"ea lo"ic din caracterul lor acce'oriuB clauzele acce'orii re'tricti*eerau tratate mpreună şi n acelaşi mod ca operaţiunea principalăA potri*it

#$ Comi'ia din 14 noiembrie 1$$& A CroGn CorK Seal:Carnaud etal @o/B 'e ncadrează n DCEA 9 4A 2! martie 1$$6.

&&



(e"ulamentului. Fn con'ecinţăA o decizie a*orabilă pri*ind operaţiunea de concentrare airmaine*itabil şi compatibilitatea re'tricţiilor acce'orii cu Piaţa comună.

$5$ O&era(iunile de concentrare * incom&atibilitate

Strate"iile de dez*oltare ale ntreprinderilor uneori au eecte incomen'urabile a'upracon'trucţiei pieţei comunitare. Fntr-o mă'ură importantă ace'te 'trate"ii *izeazăA de'i"urA realizareaoperaţiunilor de re'tructurare şi raţionalizareA n 'en'ul 'ă *aloriice potenţialul competiti* european. Fnacelaşi timpA altele 'trate"ii urmăre'c poziţia controlului p)r"=iilor de dez*oltare economicăA prinintermediul dieritelor orme de concentrare. ?ire'c deci ca politica de concurenţăA mi,locul cel maiimper'onal şi mai puţin di'criminatoriu de control 'ocial al unei economiiA 'ă urmărea'că iltrareaace'tor comportamenteA accept)ndu-le şi 'timul)ndu-le pe cele dint)iA interzic)ndu-le pe celelalte.

Fn ceea ce pri*eşte criteriul de ond pentru analizarea concentrărilorA (e"ulamentul din 1$#$ 'entemeia pe noţiunea de 7poziţie dominantă8A potri*it căreia una 'au mai multe ntreprinderi 'untreputate că deţin o a'emenea poziţie dominantă dacă ele po'edă puterea economică de a inluenţa parametrii concurenţeiA n particular preţurileA producţiaA calitatea producţieiA di'tribuţiaA ino*aţiaA şi 'ăre'tr)n"ă 'en'ibil concurenţa. +plicarea ace'tui criteriu impunea 'ă 'e ştie dacă după concentrare'ubzi'tă o concurenţă 'uicientăA aşa nc)t con'umatorii 'ă di'pună de o ale"ere 'ati'ăcătoare. Potri*itinterpretării pe care i-au dat-o Comi'ia şi ,uri'dicţiile europene de-a lun"ul anilorA ace't criteriuacoperea n mod e"al 'ituaţiile de duo-polA ca şi 'ituaţiile de 7poziţie dominantă colecti*ă8 'auoli"opol.$%

oul re"ulament a inte"rat acea'tă interpretare n criteriul diminuării 'ub'tanţiale a concurenţeiAcare n"lobează ormal toate eectele anticoncurenţiale po'ibile n cazul n care ntreprinderea rezultatădin concentrare nu ar i dominantă n 'en'ul 'trict al termenului. C)mpul de aplicare a nouluire"ulament '-a lăr"itA incluz)nd 'ituaţiile de duo-pol şi oli"opol care pot "enera probleme deconcurenţă. (eţinem aşadar că (e"ulamentul nr. 1!$:CE:%4A 'pre deo'ebire de (e"ulamentul4%64:CE:#$A care olo'ea ca unic criteriu al aectării concurenţei dar ntr-o interpretare e/ten'i*ă -naşterea 'au con'olidarea unei poziţii dominanteA declară incompatibile cu Piaţa comună numai aceleoperaţiuni de concentrare careA au ca eect diminuarea 'ub'tanţială a concurenţeiA mai cu 'eamă princrearea 'au ntărirea unei poziţie dominante pe Piaţa comună 'au pe o parte 'ub'tanţială a ace'teia.

E*aluarea concentrărilor pre'upune două azeBa< determinarea pieţeiM b< determinarea aectării ntr-o manieră 'emniicati*ă a concurenţeiA e*entual pe calea unei poziţii dominante.

a# Delimitarea pieţei

Piaţa 'e 'tabileşte cla'icA ntr-o manieră 'imilară cu aplicarea di'poziţiilor art. #1 şi #2 CEA şianume n uncţie de produ'ele n cauză şi din punct de *edere "eo"raic. 5elimitarea pieţei e'tee'enţială pentru aprecierea puterii de dominaţie a unei ntreprinderi 'au a eectului probabil al uneioperaţiuni de concentrare a'upra concurenţei.

!# Determinarea a'ectării într4o manieră semni'icativă a concurenţei, eventual pe calea unei po"iţii dominante.

$% . Căpăţ)nă , @ nouă reglementare antimonopolistă n 5reptul ConcurenţeiA 5rept nr. :1$$6A p.!4.

&6



Poziţia dominantă poate i determinatăA 'inteticA prin intermediul ace'tor doi indicatori. Fn ceeace pri*eşte puterea economică - a noii entităţi 'au a "rupului de ntreprinderi din care ea ace parteAacea'ta trebuie 'ă ie apreciată concretA n propriul 'ău conte/t. Conte'tabilitatea 'au ela'ticitateaoerteiA criteriu rec*ent utilizat n dreptul comunitarA de'emnează po'ibilitatea pe care o auntreprinderi care nu 'unt concurente ncă 'ă acceadă pe piaţă. E/i'tenţa unei concurenţe potenţialeAdeterminată de ab'enţa barierelor la intrarea pe piaţă e'te un important element de apreciere atunci c)nd

trebuie 'ă 'e e*alueze dacă puterea economică e'te reală 'au numai aparentăA dacă 'ituaţia dedominaţie de care beneiciază la un moment dat o ntreprindere pe o piaţă determinată e'te 'tabilă 'au precară.

Comi'ia a aplicat re"ulile controlului concentrărilor nu numai ntreprinderilor care beneiciazăde poziţie dominantă e/clu'i*ăA ci şi n cazul poziţiei dominante duopoli'tice 'au oli"opoli'tice. Pentrudeterminarea unei a'emenea poziţii 'e iau n con'iderare prioritar caracteri'ticile 'tructurale ale pieţeiBconcurenţialăA permeabilă 'auA dimpotri*ăA 'aturată şi 'tabilă. 'tructură nonconcurenţialăA ncare polii puterii economice 'unt le"aţi prin intere'e comuneA creează 'au măreşte ri'cul unorcomportamente paralele.Pentru a i declarată incompatibilă cu Piaţa comunăA operaţiunea de concentrare trebuie 'ă con'tituie o piedică n calea concurenţei eecti*e pe acea'tă piaţă 'au pe o parte 'ub'tanţială a ace'teia. oţiunea deconcurenţă eecti*ă 'emniicăA 'pre deo'ebire de concurenţa teoreticăA concurenţa po'ibilăA 'auconcurenţa eicace - actuală 'au potenţială.

5omeniul de manie'tare al ace'teia nceteazăA potri*it Comi'ieiA odată cu >po'ibilitatea de aelimina 'au 'lăbi n mod "ra* concurenţii e/i'tenţi 'au de a mpiedica pe concurenţii potenţiali 'ăacceadă pe piaţă$1

altă condiţie impu'ă de (e"ulament e'te aceea ca mpiedicarea concurenţei eecti*e 'ă ie'emniicati*ăA caracteri'tică ce trebuie 'ă ie 'tabilită cu certitudine. Fn con'ecinţăA n ipoteza n careComi'ia nu ar putea produce ar"umente ără ec=i*oc cu pri*ire la mpiedicarea concurenţeiAconcentrarea *a trebui 'ă ieA n *irtutea ndoieliiA autorizată. Fn ab'enţa unui pra" *aloric procentualcare 'ă indice "radul de ob'trucţionare a pieţeiA ca n S.U.+. 'au LermaniaA 'e pune problema criteriilorde care di'pun or"anele comunitare pentru a e*aluaA de la caz la cazA mă'ura mpiedicării concurenţei prin operaţiunile de concentrare proiectate. u orice modiicare de 'tructură e'te periculoa'ă pentruconcurenţă. Un monopolA un duopolA un oli"opol pot a*ea de multe ori o e/i'tenţă eemerăAtemporaritatea lor put)nd i cu uşurinţă decelată din analiza conte/tului pieţei. Fn ace't demer' trebuie'ă 'e *eriice e*entualitatea unei concurenţe *irtualeA prin utilizarea criteriilor enunţate n art. 2 par. ;1<din (e"ulament. +ce'tea 'unt in'trumentele cu a,utorul cărora 'e mă'oară "radul de 'ub'tituibilitate aoerteiB cu c)t barierele la intrarea pe piaţă 'unt mai diicil de trecutA mai >ridicate8A cu at)t e'te maicertă mpiedicarea concurenţei n mod 'emniicati*. Cu c)t noua entitate produ'ă de operaţiunea deconcentrare e'te mai *ulnerabilă ;>conte'tabilă8< n raport cu o concurenţă potenţialăA cu at)t 'ituaţia dedominaţie e'te mai ra"ilăA aşa cum 'e nt)mplă de re"ulă pe pieţele n ino*aţie con'tantă ;aparţin)ndte=nolo"iilor a*an'ateA cu o durată de *iaţă 'curte<A a priori permeabileA 'au pe cele n care importurile ,oacă un rol con'tant important$2

Fn ace't 'en' putem 'ublinia că modiicarea (e"ulamentului şi a,u'tarea ace'tuia a a*ut ca 'cop7redre'area8 Pieţei Comunitare n 'en'ul abordării unei ample de'c=idere 'pre o dez*oltare economică

$1 Com. 14 dec. 1$#&A ECS c:+Kzo C=emieB DCEA 9. !4A !1 dec. 1$#&.$2 Com. 21 dec. 1$$!A PilKin"ton-0ec=nint-Si*B DCEA 9. 1&#A 2& iunie 1$$4.

&



Ca&itolul IControlul concentrărilor .n s&a(iul Rom7nesc

I$,$ Cadrul 0uridic na(ional &ri#ind controlul concentrărilor

Controlul operaţiunilor de concentrare '-a realizat pentru prima dată n le"i'laţia rom)nea'că prin 9e"ea nr. 21:1$$6A art. 11-16A prin preluareaA n principalA a di'poziţiilor (e"ulamentului C.E.E.nr. 4%64 din 21 decembrie 1$#$A dar şi a unor elemente 'emniicati*e din dreptul rancezA anume dinacum abro"ata rdonanţă nr. #6-124! din 1 decembrie 1$#6 pri*ind libertatea preţurilor şi aconcurenţei.

5in păcateA art. 11 din le"eA care ambiţionează 'ă in'tituie o deiniţie pentru operaţiunea deconcentrareA e'te un cola, prea puţin in'pirat al te/telor n materie din ordonanţa ranceză şi din numitulre"ulament.

Potri*it primului alineat al art. 11A traducere idelă a art. !$ din le"ea rancezăA concentrareaeconomică 7'e realizează prin orice act ,uridicA indierent de orma ace'tuia şi careA ie operează

tran'erul proprietăţii 'au al olo'inţei a'upra totalităţii ori a unei părţi a bunurilorA drepturilor şiobli"aţiilor unui a"ent economicA ie are ca obiect 'au ca eect 'ă permită unui a"ent economic ori unei"rupări de a"enţi economici de a e/ercitaA direct 'au indirectA o inluenţă determinantă a'upra unui alta"ent economic 'au mai multor a"enţi economici.8

ImediatA n alineatele ;2<-;&<A "ă'im n'ăA tot n ormă inte"ralăA deiniţia concentrării din art. ! par. 1-4A din (e"ulamentul C.E.E. nr. 4%64:1$#$A aşa cum u'e'e concepută acea'ta nainte demodiicările introdu'e prin (e"ulamentul C.E. nr. 1!1%:1$$.

+'telA potri*it alin. ;2< al art. 11B 7 operaţiune de concentrare economică are loc atunci c)ndBa< doi 'au mai mulţi a"enţi economiciA anterior independenţiA uzioneazăM b< una 'au mai multe per'oane care deţin de,a controlul cel puţin a'upra unui a"ent economic ori unul'au mai mulţi a"enţi economici dob)nde'cA direct 'au indirectA controlul a'upra unuia 'au mai multor

a"enţi economici ori a'upra unor părţi ale ace'toraA ie prin luare de participare la capitalA ie princumpărare de elemente de acti*A prin contract 'au prin alte mi,loace.8+şadar rezum)ndA ambele alineate con'acrăA prin ormulări dieriteA aceeaşi deiniţie a noţiunii

de concentrare economicăB operaţiunea realizată prin orice act ,uridicA a*)nd ca obiect uziunea a doi'au mai mulţi a"enţi economici independenţi 'au dob)ndirea controlului a'upra a doi 'au mai mulţia"enţi economiciA ori părţi din aceştia.

odalitate de 7creştere e/ternă8 a ntreprinderilorA uziunea e'teA potri*it art. 11 alin. ;2< dinle"eA prima dintre modalităţile prin care 'e poate realiza o operaţiune de concentrare. Combin)ndcaracteri'ticile contopirii şi ab'orbţiei şi ăc)nd ab'tracţie de dierenţierile ,uridiceA (e"ulamentul pri*ind autorizarea concentrărilor economice din 2$ martie 2%%4$!enunţă că uziunea e'te combinarea adoi 'au mai mulţi a"enţi economici ntr-unul 'in"urA cu 'copul de a creşte eicienţa economică şi

uneori de a e*ita concurenţa.Conţinutul unei atare operaţiuni include din punct de *edere te=nicA n primul r)ndA tipurilecla'iceA ormale ale uziuniiA preluate cu acelaşi nţele' din dreptul 'ocietăţilor ab'orbţia şicontopirea.

(e"ulamentul pri*ind autorizarea concentrărilor economiceA impre"nat de pra"mati'mul'peciic dreptului concurenţeiA mai adau"ă ncă o modalitateA atipicăA uziunea de 'acto. oţiunea e'tein'pirată de practica dreptului american şi comunitar al concurenţei şi con'tă n combinarea acti*ităţilora doi 'au mai mulţi a"enţi economici independenţi careA deşi şi pă'trează per'onalitatea ,uridică

$! Fn .. nr. 2#% din !1 martie 2%%4.

&#



di'tinctăA n ab'enţa unui act ,uridic le"alA creează un "rup care 'e manie'tă concurenţial ca o 'in"urăentitate economică$4

u toate uziunile pot i caliicate ca iind o concentrare economică n 'en'ul dreptuluiconcurenţei. 9e"ea nr. 21:1$$6 impune ca a"enţii economici participanţi 'ă ie independenţi ;art. 11alin. ;2< lit. a<<A ceea ce n'eamnă o dublă condiţionareB pe de o parteA aceştia trebuie 'ă aibă per'onalităţi ,uridice di'tincte şiA pe de altă parteA trebuie 'ă di'pună de autonomie de decizie.

+şadarA criteriul e'enţial n temeiul căruia o uziune e'te caracterizată ca iind concentrareeconomică e'te 'c=imbarea radicală a controlului a'upra uneia 'au a'upra tuturor părţilor implicate.

I$-$ De1inirea sinta8mei B 9dob7ndirea controlului:

5ob)ndirea controlului reprezintă acea ormă de realizare a concentrărilor economiceA prin carea"enţi economici 'au per'oane izice obţinA direct 'au indirectA o inluenţă determinantă a'upra unuia'au mai multor a"enţi economiciA ori a'upra unor părţi ale ace'toraA ie prin luare de participare lacapitalA ie prin cumpărare de elemente de acti*A ie prin in'tituirea 'au ntărirea unei 'ituaţii dedependenţă economicăA prin contracte 'au alte mi,loace.

Sinta"ma 7dob)ndirea controlului8A ntruc)t e/primă o noţiune mai mult economică dec)t ,uridicăA obli"ă la o 'erie de precizări şi dez*oltări le"ate de elementele 'aleB modalitatea de obţinere acontroluluiA 'ubiectul şi obiectul controlului.

9e"ea nr. 21:1$$6A prin al 'ău art. 11 alin. ;2< lit. b<A e*ocă o "amă multiplă de procedee deac=iziţionare a controlului şi po'ibilităţile lor ininite de combinareA neput)ndu-'e 'tabili o li'tăcompletă a ace'tora. 5in per'pecti*a dreptului concurenţei conteazăA pra"maticA doar rezultatulBconcentrarea inluenţei deci'i*e a'upra politicii comerciale a unui a"ent economic$&

0otuşiA pot i menţionate cele mai de' nt)lnite căi de obţinere a controluluiB participările lacapitalul 'ocial prin ac=iziţionarea de acţiuni ;părţi 'ociale<A inclu'i* n proce'ul de pri*atizareMcumpărarea de acti*eM relaţiile de dependenţă economică ;pct. # din re"ulament<.

Fn timp ce primele două modalităţi 'e e/primă ără ec=i*oc prin acte ,uridiceA cea de a treiacon'tituie o 'ituaţie de apt ce poate i determinată conte/tualA pe baza unui număr de elementeconcreteA de la caz la caz. Starea de dependenţă economică poate iA de e/empluA "enerată de nc=eiereaunor acorduri importante de li*rare pe termen mediu 'au lun" careA combinate cu di*er'e le"ături'tructuraleA coneră o inluenţă determinantă a urnizorului 'au a clientului a'upra partenerului 'ău.

+'tel 'e poate *orbi de mai multe tipuri de control care pot i abordate n cadrul controluluiconcentrărilorB

a< Controlul unic.

Potri*it pct. 6 din re"ulamentA ntr-o primă modalitateA controlul poate i ac=iziţionat n manierăe/clu'i*ăA 'ituaţie n care *orbim de'pre controlul unic. +ce'ta 'e dob)ndeşte de un a"ent economic'au de o per'oană izicăA ce controlează de,aA 'in"ură 'au n comunA un alt a"ent economic.

Participările ma,oritare la capitalul 'ocialA conerind ma,oritatea drepturilor de *otA con'tituiee/emplul cel mai tipic$6A ie că 'unt realizate de a"enţi economici caA de pildăA n cazul ac=iziţionării de

$4 Potri*it pct. 4& din re"ulamentA o uziune de acto poate i identiicată pe baza unor elemente 'peciale ce pot caracterizarelaţiile dintre a"enţii economici implicaţiA caB a< e/i'tenţa unei conduceri uniceA permanenteA a ace'toraM b< compen'areainternă a proiturilor şi pierderilor ntre eiM c< ră'punderea lor comună aţă de terţiM d< deţinerea ncrucişată de acţiuni ntrere'pecti*ii a"enţi economici.$& +urelia CituţiuA Drept romGn şi comunitar al concurenţeiA Editura C.H.@ecKA 2%%# A p. 1$6$6 + 'e *edea pct. 4# din (e"ulament

&$



către (enault a &%A$6 O din capitalul 'ocial al S.C. +utomobile 5acia S.+.$A ie că 'unt realizate de per'oane iziceA ca n cazul ac=iziţionării pac=etului ma,oritar de acţiuni al S.C. ?ora, Sonde S.+.@a'co*$#

Controlul unic 'e mai poate e/ercita prin deţinerea unei poziţii minoritare de control.E/clu'i*itatea controlului a'i"urat prin intermediul unei poziţii minoritare de control poate i le"ală 'aude 'acto.

Controlul unic legal 'e e/ercită de către acţionarul 'au a'ociatul minoritar căruia i-au o'tacordate unele drepturi 'pecialeA cum ar i acţiuni preerenţiale care coneră ma,oritatea drepturilor de*otA ori puterea de a 'tabili 'trate"ia comportamentului comercial ;de pildăA po'ibilitatea de a numi maimult de ,umătate din numărul membrilor or"anelor de conducere<.

(e"ulamentul include n e/ercitarea controlului unic de 'acto de către acţionarul:a'ociatulminoritar două ipotezeB- dacă e/i'tă o probabilitate 'emniicati*ă ca ace'ta 'ă e/ercite ma,oritatea drepturilor de *ot nadunarea acţionarilor:a'ociaţilor din cauza di'ipării acţiunilor răma'eA dată iind ab'enţa şi lip'a dereprezentare a acţionarilor:a'ociaţilor mai mici la adunarea "enerală$$

- dacă acţionarul a'ociatul:minoritar are dreptul 'ă conducă acti*itatea a"enţilor economici şi 'ă ledetermine politica economică.

!# Controlul con%unct.

+cea'tă modalitate de obţinere a controlului e'te numită de re"ulamentA control în comun .+ce'ta 'e dob)ndeşte de doi 'au mai mulţi a"enţi economici acţion)nd n comun ori de o a'ociaţie dea"enţi economiciA 'au de două 'au mai multe per'oane izice acţion)nd n comun şi care controleazăde,aA iecare n parteA cel puţin un alt a"ent economic ;pct. 6 din re"ulament<.1%%

5e e'enţa ac=iziţionării n comun a controlului e'te realizarea unui acord ntre părţi;acţionari:a'ociaţiA ntreprinderi 'au per'oane izice ori ,uridice<A publicA e/pre' 'au tacitA n 'copulobţinerii con'en'ului n adoptarea deciziilor 'trate"ice şi al concentrării inluenţei a'upracomportamentului economic al ntreprinderii. Spre ace't ineA participanţii la operaţiune con*in a'upramodalităţilor de e/ercitare mpreună a controluluiB

• E"alitatea n drepturile de *ot 'au la numirea or"anelor de conducere. +cea'ta e'te ceamai eicientă ormă de control n comun. Ea 'e realizează atunci c)nd a"entul economiccontrolat are numai doi acţionari:a'ociaţi care deţin n cote e"ale capitalul 'ocial şi şimpart n mod e"al drepturile de *ot şi:'au dreptul de a numi membrii or"anelor deconducere.

• 5repturile 'uplimentare de *eto recuno'cute acţionarilor:a'ociaţilor minoritariA e/plicit'au implicitA pri*itoare la deciziile 'trate"ice1%1A cu impact a'upra comportamentuluicomercial al a"entului economic controlatA c=iar dacă titularii ace'tora nu au uzat de

inluenţa lor potenţială .

$ Con'. Conc.A dec. nr. 2%! din 2# 'eptembrie 1$$$A (ap. 1$$$A p. 114 11$.$# Con'. Conc.A dec. nr. 46 din ebruarie 2%%2A prin care a o't autorizată concentrarea realizată de Cri'te'cu . .A

per'oană izică deţin)nd de,a controlulA direct 'au indirectA la mai multe 'ocietăţi comerciale ;P.C. nr. 1:2%%2A p. 2&-2#<.$$ E/i'tenţa controlului unic 'e 'tabileşte prin *eriicarea prezenţei acţionarilor ;a'ociaţilor< la adunările "enerale din aniianteriori. ezi le"ea 21:1$$61%% Conc.A dec. de neobiecţiune nr. 116:1% noiembrie 1$$# pri*ind concentrarea realizată prin dob)ndirea controlului ncomun la SC Steaua (om)nă S+ de către SC C=emical' S+ şi dl. S. Surmen ;(ap. 1$$#A p. &6<.1%1 + 'e *edea pct 61 din re"ulament

6%



• E/ercitarea obişnuită a drepturilor de *ot. 5e a'tă dată 'untem n prezenţa controluluie/ercitat de doi 'au mai mulţi a"enţi economici acţionari:a'ociaţi minoritari la un alta"ent economicA n ab'enţa unor drepturi de *eto 'peciale. Ei con*in printr-un acord cu pri*ire la concentrarea inluenţei lor a'upra ntreprinderii controlate şi la modalităţile dee/ercitare a ace'tei inluenţe.

Fn con'ecinţăA deşi iecare dintre a"enţii economici implicaţi e'te minoritarA mpreună *or a*ea

ma,oritatea drepturilor de *ot şi *or acţiona concertat pentru impunerea deciziilor pe care le con'iderăoportune din punct de *edere concurenţialA ori pentru blocarea celor nedorite.+cordul e'te e/pre'A atunci c)nd părţile şi deine'c e/plicit linia comună de conduită şi 'e

an"a,ează reciproc 'ă acţioneze pentru materializarea ei ; pooling agreement <A 'au c)ndacţionarii:a'ociaţii minoritari şi tran'eră unui alt a"ent economic drepturile cumulate de *otA n*ederea e/ercitării unitare a ace'tora.

+cordul poate i n'ă şi tacitA atunci c)nd con'en'ul n e/primarea *oturilor e'te determinat de puternica le"ătură de intere'e dintre acţionarii:a'ociaţii minoritari.

c# Controlul direct şi controlul indirect.

Controlul e'te direct c)nd e'te e/ercitat n mod nemi,locit de per'oanele izice 'au ,uridice ori dea"enţii economici care l-au dob)ndit n oricare dintre modalităţile prezentate mai 'u'1%2 .Controlul 'e poate realiza n'ă şi di'imulatA prin interpunere de per'oaneA 'ituaţie n care *orbim decontrol indirect. 5e a'tă datăA titularul ,uridic al dreptului de control nu di'pune dec)t aparent de p)r"=iile conduceriiA inluenţa determinantă iind po'edată de o per'oană ori a"ent economic alat n'patele 'ăuA ade*ăratul po'e'or al puterii economice1%!.

Identiicarea ace'tuia 'e poate ace prin depi'tarea 'ur'ei de inanţareA prin determinareaanumitor le"ături amiliale etc

d# Controlul total şi controlul parţial.Pct. din re"ulament precizează că e'te un control totalA atunci c)nd ace'ta poartă a'upra unuia

'au mai multor a"enţi economici care con'tituie entităţi independenteA n inte"ralitatea lor.Controlul parţial *izează n 'c=imb 'ub'tructuri lip'ite de autonomie ale a"enţilor economiciB

entităţi le"aleA 'eparate caA de pildăA ilialeleM 'ubdi*iziuni interne ;'ecţiiA unităţi<M elemente ale onduluide comerţA cărora li 'e poate atribui n mod clar o ciră de aaceri pe piaţă ;mărciA licenţe<.

I$;$ O&era(iuni e=ce&tate de la controlul instituit &rin "e8ea nr$ -,H,5 4actuali+ată &rinOrdonan(ă de ur8en(ă nr$ 2H->,>6

peraţiunile a priori nonconcentraţioni'te şi raţiunea lor. Prin art. 12 din 9e"ea nr. 21:1$$6A'unt e/ceptate a priori patru cate"orii de operaţiuni de la controlul in'tituit prin le"e. umitorul lorcomun l con'tituie aptul că ac=iziţionarea unei ntreprinderi nu e'te moti*ată de *oinţa de a-i

1%2 + 'e *edea pct. 1% din (e"ulament1%! + 'e *edea pct. 11 din (e"ulament

61



determina comportamentul pe piaţă şi deci nu reprezintă o dob)ndire a controlului n 'en'ul re"ulilordreptului concurenţei. Situaţiile a*ute n *edere de le"iuitor 'untB

a< dob)ndirea şi e/ercitarea controlului de către un lic=idator de'emnat prin =otăr)re ,udecătorea'că 'au de către o altă per'oană mandatată de autoritatea publică pentru ndeplinirea unei proceduri de ncetare de plăţiA redre'areA concordatA lic=idare ,udiciarăA urmărire 'ilită 'au altă procedură 'imilară$

Fmputernicirea per'oanelor menţionate de le"e 'e ace pentru protecţia intere'elor creditorilor şiA pentru atin"erea ace'tui obiecti*A 7mandanţii8 in'tanţa ,udecătorea'că 'au altă autoritate publică e/ercită o 'trictă 'upra*e"=ere a acţiunilor lor.

b< ac=iziţionarea de către bănci şi alte in'tituţii de creditA in'tituţii inanciare şi 'ocietăţiinanciareA 'ocietăţi de 'er*icii de in*e'tiţii inanciare 'au 'ocietăţi de a'i"urare şi rea'i"urareA a căroracti*itate normală include tranzacţii şi ne"ocieri de titluri pe cont propriu 'au pe contul terţilorA de participări de capital la un a"ent economicA dacă 'unt ndeplinite următoarele condiţiiB

- ac=iziţionarea titlurilor 'ă 'e acă n *ederea re*)nzării lorM- ntreprinderea ac=izitoare 'ă nu e/ercite drepturile de *ot aerente ace'tor participări

ntr-o manieră care 'ă determine comportamentul concurenţial al a"entului economic re'pecti*A cinumai n *ederea *)nzării totale 'au parţiale a titlurilorM

- durata controlului conerit de titlurile de *aloare 'ă 'e limiteze la un an de la datadob)ndiriiA perioadă n care ac=izitorul trebuie 'ă le *)ndă inte"ral 'au parţialA la un ni*el care 'ăe/cludă po'ibilitatea controlului a'upra a"entului economic re'pecti*.

c< dob)ndirea controlului de per'oanele 'au a"enţii economici pre*ăzuţi la art. 11 alin. ;2< lit. b<din le"eA cu condiţia ca drepturile de *ot aerente participării deţinute 'ă nu ie e/ercitateA mai ale' lanumirea de membri n or"anele de admini'trareA conducere e/ecuti*ăA 'upra*e"=ere şi control alea"entului economic la care deţine participareaA dec)t n 'copul 'al*"ardării *alorii inte"rale a ace'teiin*e'tiţiiA iar nu pentru a determina direct 'au indirect comportamentul concurenţial al a"entuluieconomic controlat.

odelul comunitar nu a o't de a'tă dată urmat cu idelitate. 5acă n norma comunitară'ubiecţii ac=iziţionării controlului nu pot i dec)t anumite 7'ocietăţi de participare inanciară8 1%4A le"earom)nă lăr"eşte n mod ne,u'tiicat 'era ace'toraA pre*ăz)nd n mod indi'tinct că titulari aioperaţiunilor pot i toate ntreprinderile şi per'oanele apteA n "eneralA 'ă -şi aproprie controlul a'upraunuia 'au mai multor a"enţi economici.

Pentru a nţele"e mai e/act marea dierenţă dintre cele două di'poziţii le"aleA precizăm că'ocietăţile de participare inanciară 'unt companiile inanciare de tip =oldin"A 7al căror unic obiecti*e'te de a ac=iziţiona participări n alte companiiA ără 'ă 'e implice ele n'ele direct 'au indirect nconducerea acelor 'ocietăţiA şi ără a pre,udicia drepturile altor acţionari81%&

Suntem deci tot n prezenţa unor operaţiuni 'peculati*eA realizate e/clu'i* n 'copul in*e'tiţiilorAnumai de către aşa-numiţii in*e'titori pa'i*i. Ciudăţenia normei rom)neşti rezidă aşadar n aceea că permite oricărui a"ent economic ori per'oană din cele enumerate la art. 11 alin. ;2< lit. b< 'ăac=iziţionezeA n oricare din modalităţile enunţate n acelaşi te/tA controlul a'upra unui alt a"enteconomicA ără ca totuşi operaţiunea 'ă con'tituie concentrare şi 'ă ie 'upu'ă procedurilor de e*aluareşi autorizare.

Criteriul reţinut de le"e pentru tranşarea ntre cele două caliicări po'ibile e'te ne'i"ur şiaproape in*eriicabilB intenţiile ac=izitorului de a inluenţa:a nu inluenţa conduita concurenţială antreprinderii la care a dob)ndit participările.

d< operaţiunile de re'tructurare 'au reor"anizare a acti*ităţiiA eectuate de a"enţii economiciAinclu'i* de cei care ac parte din "rupuri economice. E*identA re'tructurarea 'au reor"anizarea internă a

1%4 +rt. ! par. & lit. c< din re"ulamentul C.E.E. nr. 4%64:#$ din 21 decembrie 1$#$.1%& 5irecti*a a 4-a a Con'iliului #:66%:CEEA DCEA 9. 222A 14 au". 1$#A modiicată ultima dată prin 5irecti*a#4:&6$:EECA DCEA 9. !14A 4 dec. 1$#4.

62



Pragul de minimis. Fn aara 'paţiului reprezentat de operaţiunile careA prin dimen'iunile lorA 'unt'u'pecte că pot di'tor'iona concurenţa şi careA n con'ecinţăA trebuie 'upu'e cenzurii le"aleA 'e alăacele operaţiuni careA deşi au caracter concentraţioni'tA 'untA datorită proporţiilor redu'e ale părţilorimplicateA e/clu'e de 'ub incidenţa le"ii. Lraniţa dintre cele două cate"orii e'te dată de un aşa-numit pra" de 'en'ibilitate 'au de minimi'.

peraţiunile alate 'ub pra"ul de minimi' 'unt prezumate că 'unt inapte 'ă aecteze 'en'ibil

ec=ilibrul concurenţial al pieţei. 9e"ea nr. 21:1$$6A prin art. 1&A determină acea'tă limită prin raportare la cira de aaceriA preciz)nd că procedura de autorizare nu e'te aplicabilă concentrărilor economice c)nd cira de aacericumulată a a"enţilor economici implicaţi nu depăşeşte ec=i*alentul n lei a 1%.%%%.%%% euro şi nu e/i'tăcel puţin doi a"enţi economici implicaţi n operaţiune care 'ă realizeze pe teritoriul (om)nieiA iecare n parteA o ciră de aaceri mai mare dec)t ec=i*alentul n lei a 4.%%%.%%% lei. Cira de aaceri la care 'ereeră le"ea e'te datăA potri*it art. 6 alin. ;1<A de 'uma *eniturilor realizate din *)nzările de produ'eşi:'au din pre'tările de 'er*icii realizate de a"entul economic n cur'ul ultimului e/erciţiu inanciarA dincare 'e 'cad 'umele datorate cu titlul de obli"aţii i'cale1%6 şi *aloarea contabilizată a e/porturiloreectuate direct 'au prin mandatar

Ea are la bază cira de aaceri contabilăA corectată n'ă prin deducerile indicate de le"e. 5eaceeaA In'trucţiunile cu pri*ire la calculul cirei de aaceri n cazurile de comportamentanticoncurenţialA pre*ăzute la art. & şi 6 din 9e"ea concurenţei nr. 21:1$$6A şi n cazurile de concentrareeconomică o nume'c ciră de aaceri a,u'tată .

Fn uncţie de mediul economic n care 'e produce şi de caracteri'ticile partenerilor care orealizeazăA o concentrare economică e'te 'u'ceptibilă 'ă iradieze un a'cicul comple/ de con'ecinţeAuneori contradictoriiA a căror percepereA deinire şi e*aluare n cone/iunea lorA c=iar dacă nu tocmai'implu de realizatA 'unt nece'are pentru a 'e putea decide a'upra oportunităţii operaţiunii.

0emeiul n raport de care 9e"ea nr. 21:1$$6 or"anizează controlul concentrărilor e'te art. 1!A potri*it căruia concentrările economice 'unt interzi'e numai dacăA a*)nd ca eect crearea 'aucon'olidarea unei poziţii dominanteA conduc 'au ar putea conduce la re'tr)n"ereaA nlăturarea 'audenaturarea 'emniicati*ă a concurenţei pe piaţa rom)nea'că 'au pe o parte a ace'teia.

5arA deşi ormularea le"ală citată pare 'ă adopte principiul comunitar in'tituit prin(e"ulamentul CEE 4%64:1$#$A potri*it căruia 'in"urul reper n raport de care 'unt e*aluate operaţiunilede concentrare e'te cel concurenţial1%A n realitateA prin art. 14A le"ea in'taurează un *eritabil bilanţ"lobalA de a'tă dată modelul urmat iind cel rancez. @ilanţul "lobal pre'upune eectuareaA ntr-un primtimpA a bilanţului concurenţialA urmărindu-'e criteriile enunţate n art. 14 alin. ;1< lit. a<-<.

5acă analiza rele*ă naşterea unei entităţi economice careA prin poziţia 'a dominantăA conţine"ermenele aectării ec=ilibrului concurenţialA 'e treceA ntr-un al doilea timpA la eectuarea bilanţuluieconomicA potri*it art. 14 alin. ;2<A menit 'ă e*idenţieze a*anta,ele economice ale operaţiunii deconcentrare.

Pentru a 'e concluziona că operaţiunea aduce cu 'ine un pro"re' realA trebuie 'ă ie ndeplinitecumulati* condiţiile pre*ăzute la art. 14 alin. ;2< lit. a<B contribuţie la creşterea eicienţei economiceA laameliorarea producţieiA di'tribuţiei 'au pro"re'ului te=nicA ori la creşterea competiti*ităţii la e/port şila art. 14 alin. ;2< lit. c<B dacă pro"re'ul economic con'tatat aduce proituri rezonabile şicon'umatorilorA n 'pecial prin practicarea unor preţuri reale mai 'căzute1%#

1%6 E. i=aiA Concurenţa economică. 9ibertate 'au con'tr)n"ere ,uridică A Editura 9umina 9e/A @ucureştiA 2%%4A p.1%21% (e"ulamentul ;CEE< al Con'iliului European nr. 4%64:#$ din 21 dec. 1$#$A prin art. 2 par. 1A care 'tabileşte criteriile dee*aluare a concentrărilorA a adoptat o poziţie radicalăB 'pre deo'ebire de art. #1 par. ! al 0ratatului de la (omaA care admitedero"ări de la re"imul de interdicţie al antantelorA el nu la'ă Comi'iei Europene nici o po'ibilitate de a accepta oconcentrare anticoncurenţială n 'c=imbul altor beneicii 'ociale 'au:şi economice. El a abandonat deci bilanţul economicAcon'acrat n e*aluarea antantelorA pentru a 'e limita 'trict la bilanţul concurenţial.1%# 5e pildăA n cazul concentrării (omtelecom-terom A precit.A '-a admi' creşterea n termeni reali a tarielor practicatedupă realizarea operaţiuniiA n 'c=imbul creşterii calităţii 'er*iciilor pre'tate. Fn mod 'imilarA n aacerea (enault-5acia

64



notiicarea nu re'pectă cerinţele le"aleA *a 'olicita complinirea lorA abia după aceea notiicareade*enind eecti*ă11%

Deci"iile Consiliului Concurenţei

Eecti*itatea notiicării marc=ează A potri*it art. &1 alin. 1< din le"eA declanşarea primei etape aacti*ităţii de e*aluare a operaţiunii de concentrare economică de către or"anul de control alconcurenţeiA la inele căreia ace'ta poate adopta una din următoarele =otăr)ri 'ub denumirea de deciziiB

a< decizie de neinter*enţieA n 'ituaţia n care operaţiunea de concentrare a o't notiicată deşi nuerau ndeplinite criteriile le"ale care 'ă impună controlul ei.

b< decizie de neobiecţiuneA n cazul n care operaţiunea de concentrare economică notiicatăcade 'ub incidenţa le"iiA depăşind pra"ul de 'en'ibilitateA dar nu e/i'tă ndoieli 'erioa'e pri*indcompatibilitatea cu un mediu concurenţial normal. E'te ipoteza acelor concentrări care 'e *ăde'c a ineutre din punct de *edere concurenţial 'au c=iar beneiceA n mă'ura n careA determin)nd creşterea

puterii de competiti*itate a unora dintre actorii pieţeiA mbunătăţe'c 'tructura ace'teia. Fn con'ecinţăAautorizarea 'e ace ără condiţii111

c< decizie de de'c=idere a unei in*e'ti"aţiiA atunci c)nd 'e con'tată că operaţiunea preconizatăintră 'ub incidenţa le"ii şi prezintă "ra*e ndoieli pri*ind compatibilitatea 'a cu un mediu concurenţialnormal.

a'emenea =otăr)re marc=ează nceputul celei de-a doua etape procedurale de e*aluare nacti*itatea Con'iliului ConcurenţeiA con't)nd n cercetarea pro'pecti*ă ri"uroa'ă a pieţelor rele*anteaectate de modiicările 'tructuraleA *izate n planul de concentrareA care 'e inalizează printr-una dinurmătoarele decizii ;art. &1 alin. 2< din le"e<B

o deci"ie de re'u"112A dacă prin operaţiunea de concentrare economică analizată 'e creează 'au 'econ'olidează o poziţie dominantă care conduce 'au ar putea conduce la re'tr)n"ereaAnlăturarea 'au denaturarea 'emniicati*ă a concurenţei pe piaţa rom)nea'că ori pe o parte aace'teiaM

o deci"ie de autori"areAAA dacă operaţiunea nu determină crearea 'au con'olidarea unei poziţiidominante apte 'ă re'tr)n"ăA 'ă nlăture 'au 'ă denatureze 'emniicati* concurenţa pe piaţarom)nea'că 'au pe o parte a ace'teiaM decizie de autorizare condiţionatăA prin care 'e 'tabile'cobli"aţiile şi:'au condiţiile ce trebuie ndeplinite pentru autorizarea operaţiunii de concentrare

11% + 'e *edea pct. 1!2-1! din (e"ulament111 5ecizia.A Con'. Conc.A dec. nr. 2 din 11 martie 1$$$A Socit Lnrale S+:@anca (om)nă pentru 5ez*oltareA .. nr.12% din 2! martie 1$$$B 7operaţiunea de concentrare economică analizată are ca eect creşterea operati*ităţii şimbunătăţirea calităţii 'er*iciilor pre'tate pentru actualii şi potenţialii clienţiA iar 'tructura pieţei 'er*iciilor bancare nu 'emodiică n mod 'emniicati*.8112 5ecizia.ACon'. Conc.A dec. nr. !4% din 21 iunie 2%%%A 0ubman ;International< 9td.:SC Petrotub S+ (omanA (ap. 2%%%A

p. 1%6-11!B Con'iliul a apreciat căB obţinereaA ca eect al concentrăriiA a unei cote de piaţă de &OA menţinutăA uşor pre*izibilA pentru o perioadă lun"ă de timpA e'te 'uicientă pentru a con'idera că ne alăm n aţa unei poziţii dominanteM căa"entul economic ce deţine acea'tă poziţie nu-i mai percepe pe concurenţii mai 'labi ca reprezent)nd o ameninţare pentruacti*itatea 'aA con'umatorii iind a'tel pri*aţi de beneiciile unei concurenţe reale.11! + 'e *edea decizia Con'. Conc.A dec. nr. 2%! din 2# 'ept. 1$$$A (enault:SC +utomobile 5acia S+.A precit

66



economicăA dacă 'e con'tată că acea'taA cu modiicările re'pecti*eA ar putea i compatibilă cuun mediu concurenţial normal114 Fn ambele modalităţi de autorizareA decizia *izează şi re'tricţiile au/iliareA direct şi nece'ar

le"ate de realizarea concentrării. Fnainte de emiterea oricăreia din deciziile de mai 'u'A Con'iliulConcurenţei poate impune ntreprinderilor implicateA printr-o decizie pri*ind mă'uri interimareA

orice 'arcină 'au obli"aţie pe care o con'ideră nece'ară n 'copul re'tabilirii unui mediu concurenţial

normal ;art. &2 din le"e<.Fn ipoteza n care părţile implicate ntr-o operaţiune de concentrare autorizată condiţionat nu şindepline'c obli"aţiile de remediere a planului iniţialA Con'iliul Concurenţei poate emite o decizie dere*ocare a autorizării iarA ca eectA concentrarea economică 'e 'u'pendă automat.

+şadarA prin mecani'mul autorizărilor condiţionateA n principiuA Con'iliul şi poate menţine uncontrol continuu a'upra ntreprinderilor n cauză .

5eciziile 'e comunică părţilor şi 'e publică pe pa"ina de Internet a Con'iliului Concurenţei oriA pe c=eltuiala 'olicitantuluiA n onitorul icial al (om)nieiA Partea I. Fn ambele 'ituaţiiA 'e iaumă'urile nece'are n *ederea prote,ării 'ecretului de aaceri.

0oate deciziile Con'iliului Concurenţei pot i atacate de oricare dintre părţi la Curtea de +pel@ucureştiA n termen de !% de zile de la comunicare.

+cţiunea n contencio' admini'trati* nu conduce la 'u'pendarea e/ecutării deciziei atacateA care poate i n'ă ordonatăA la cerereA de către in'tanţă.

Intervenţia limitată a /uvernului

9e"ea ;art. &!< şi re"ulamentul ;pct. 146< conţin o di'poziţie care a'i"ură la un ni*el minimal po'ibilitatea de inter*enţie a 'tatului n realizarea concentrărilor economiceB decizia emi'ă de Con'iliulConcurenţei cu pri*ire la o operaţiune de concentrare n care e'te implicată o re"ie autonomă 'enotiică şi mini'trului de re'ort iar Lu*ernulA la propunerea ace'tuiaA n termen de !% de zile lanotiicareA poate luaA pe ră'punderea 'aA pentru raţiuni de intere' public "eneralA o decizie dierită de ceaa Con'iliului Concurenţei.

5intre cele două deciziiA care 'e publică mpreună n onitorul icialA cea care pre*alează e'tecea "u*ernamentalăA acea'ta a*)nd caracter e/ecutor.

5eşi pre*ederea n c=e'tiune ar putea i acuzată că e/primă remini'cenţe aleinter*enţioni'mului etaticA ea rele*ăA n opinia noa'trăA inluenţa marilor 'i'teme de drept europeneB"ermanA rancez şi britanicA careA toateA rezer*ă 'tatuluiA n materie de concentrăriA un ultim şi deci'i*cu*)ntA de natură 'ă a'i"ure coerenţa politicilor indu'triale naţionale.

+naliza di'poziţiilor normati*e ne conduce la ob'er*aţia căA 'pre deo'ebire de le"i'laţiacomunitarăA dreptul intern nu pre*edeA pentru ipoteza n care o operaţiune de concentrare a o'trealizată ile"al ;n ab'enţa notiicăriiA nainte de autorizarea ei de către Con'iliul Concurenţei 'aunainte de e/pirarea termenelor pre*ăzute pentru emiterea deciziilorA cu ncălcarea condiţiilor impu'e prin decizia de autorizare ori n temeiul unei autorizări obţinute prin urnizarea de inormaţiiincomplete 'au eronate< po'ibilitatea emiterii unor decizii de deconcentrare de către or"anul de'upra*e"=ere şi control al concurenţei.

+cea'tă 'arcină con'tituie un apana, al ,u'tiţiei. Potri*it art. din le"eA Con'iliul ConcurenţeiAdacă nu reuşeşteA prin in,oncţiunile pe care e'te ndrituit 'ă le aplice unui a"ent economic care abuzeazăde poziţia 'a dominantăA 'ă re'tabilea'că o 'tare normală de concurenţă şi 'ă pre*ină repetarea abuzuluiA poate cere Curţii de +pel @ucureştiA pentru moti* de aectare "ra*ă a unui intere' public ma,orA 'ăordone mă'urile adec*ate pentru lic=idarea poziţiei dominante a ace'tuia.

114 5ecizia Con'. Conc.A dec. nr. 1& din 1% oct. 1$$A SC 0oan Lrup S+:SC 5anubiana S.+.:SC ictoria S.+.:SCSil*ania S+:SC 0oan (ecap S+ A .. nr. 4 din ! ebr. 1$$#.

6



c< cazul concentrărilor orizontaleA cu condiţia ca 'e"mentele de piaţă cumulate alentreprinderilor implicate 'ă 'e 'itueze 'ub 1& OA şi cazul concentrărilor *erticaleA cu condiţia ca'e"mentele de piaţă cumulate ale ntreprinderilor implicate 'ă ie mai mici de 2& O.

Fn cazurile de mai 'u'A părţile obli"ate la notiicare pot 'olicita Con'iliului Concurenţei permi'iunea de a beneicia de o analiză a concentrării economice n termen de !% de zile de la datanotiicării.

Cererea lor 'e ormulează nainte de nre"i'trarea notiicării şi trebuie 'ă conţină toate datele şiinormaţiile nece'are.Fntr-un termen de zile de la data nre"i'trăriiA direcţia n a cărei 'eră de acti*itate re*ine

analiza concentrării economice re'pecti*eA trebuie 'ă ră'pundă n 'cri' dacă e'te acordată 'au nu permi'iunea procedurii 'impliicate de analiză a operaţiunii.

Fn cazul n care cererea a o't admi'ăA Con'iliul Concurenţei trebuie 'ă emită o decizie dintrecele pre*ăzute la art. &1 din le"eA n termen de !% de zile de la data notiicării.

5eclanşarea unei in*e'ti"aţii are loc prin ordin al preşedintelui Con'iliului ConcurenţeiB dinoiciuA la primirea unei cereri 'au pl)n"eri pri*ind ncălcarea di'poziţiilor art. 1! şi:'au ale art. 16 dinle"eA n condiţiile art. &1 alin. ;1< lit. c< din le"e ;ipoteza notiicării n *ederea obţinerii autorizăriioperaţiunii de concentrare<.

+nc=eta e'te condu'ă de un raportorA numit prin ordinul de de'c=idere a in*e'ti"aţieiA care e'teabilitat cu puteri 'peciale de cercetare şi care e'te ră'punzător pentru ntocmirea raportului a'uprain*e'ti"aţieiA comunicarea lui către părţiA primirea ob'er*aţiilor şi prezentarea n plenul Con'iliuluiConcurenţei.

+udierea părţilor implicate e'te obli"atorie şiA la cerereA preşedintele Con'iliului Concurenţei poate decide şi audierea oricăror alte per'oaneA izice 'au ,uridiceA care 'u'ţin că 'unt n po'e'ia unorinormaţii 'uplimentare pri*ind condiţiile n care 'e realizează operaţiunea de concentrare.

Prezentarea raportuluiA completat cu ob'er*aţiile părţilorA are loc n plenul Con'iliuluiConcurenţeiA urmată iind de audieri.

+ce'tea nu 'unt publice şi 'e de'ăşoarăA n re"ulă "eneralăA 'eparatA contradictorialitatea iinde/cepţia. fi n acea'tă ipoteză 'e iau n'ă mă'urile cu*enite pentru prote,area intere'elor le"itime ale părţilor cu pri*ire la pă'trarea 'ecretelor lor de aaceri.

+cce'ul părţilor n cauză la do'arul cauzei e'te limitat şi condiţionat de ,u'tiicarea unui intere'le"itimA mai cu 'eamă c)nd documenteleA datele şi inormaţiile din do'ar au caracter de 'ecret de 'tatori 'unt conidenţiale.

Preşedintele Con'iliului Concurenţei e'te cel careA n condiţiile le"iiA aprobă 'au reuzăcon'ultarea do'arului ori obţinerea de copii 'au e/tra'e de pe actele procedurii de in*e'ti"aţie.

9e"ea nr. 21:1$$6 şi re"ulamentul 'e concretizează ca iind un mecani'm 'ancţionatorcomple/ pentru cazul ncălcării de către părţile implicate a obli"aţiilor ce le incumbă.

Pe de o parte uncţioneazăA potri*it cu 'peciicul le"i'lati* rom)ne'cA un 'i'tem de amenzicontra*enţionale iarA pe de altă parteA urm)ndu-'e modelul comunitarA '-a or"anizat un an'amblu deamenzi cominatoriiA menite 'ă a'i"ure re'pectarea di'poziţiilor or"anelor de 'upra*e"=ere aconcurenţei.11&

Con'iliul Concurenţei poate obli"a ntreprinderile participante la o operaţiune de concentrareeconomică la plata unor amenzi cominatorii n 'umă de p)nă la & O din cira de aaceri medie zilnicădin anul inanciar anterior 'ancţionăriiA pentru iecare zi de nt)rziereA calculată de la data 'tabilită prindecizieA pentru a le determinaB

- 'ă re'pecte pre*ederilor art. 1! din le"eM

11& + 'e reţine In'trucţiunile din 1% mai 2%%4 pri*ind indi*idualizarea 'ancţiunilor pentru contra*enţiile pre*ăzute la art.&6 din 9e"ea concurenţei nr. 21:1$$6 şi In'trucţiunile din 1% mai 2%%4 pri*ind indi*idualizarea 'ancţiunilor pentrucontra*enţiile pre*ăzute la art. && din 9e"ea concurenţei nr. 21:1$$6.

6$



- 'ă aplice mă'urile enunţate printr-o decizie luată de Con'iliul Concurenţei pentru admitereacererii de dero"are ori de autorizare condiţionată a concentrăriiM

- 'ă urnizeze n mod complet şi corect inormaţiile şi documentele 'olicitate de in'pectorii deconcurenţă potri*it art. 41 din le"eM

- 'ă 'e 'upună in'pecţiei la aţa locului. +menzile cominatorii 'e aplică de comi'iile Con'iliuluiConcurenţei prin decizii.

fi ace'te decizii pot i atacate la Curtea de +pel @ucureştiA Secţia contencio' admini'trati*A ntermen de !% de zile de la comunicare.Fn con'ecinţă trebuie 'ă admitem că aderarea la Uniunea Europeană pentru (om)nia a n'emnat

n primul r)nd alinierea la o le"i'laţie care 'ă permită aplicarea unei proceduri n materia concurenţeicare 'ă a*anta,eze dez*oltarea economică.

I$-$A0utorul de stat .n Rom7nia .n s&atiul concentrarilor

(om)nia a declarat că acceptă ntre" ac3ui' Fn aptA (om)nia şi lua'e de,a an"a,amentul 'ăaplice ac3ui'-ul comunitar n domeniul a,utoarelor de 'tat ncă din momentul 'emnării +cordului de+'ociere la UE. +şa numitele 7+corduri EuropaRA nc=eiate cu UEA includ pre*ederi pri*ind a,utoarelede 'tat conorme cu cele comunitareA pre*ederi prin care autorităţile rom)ne'ti 'e an"a,ează 'ă elimineorice mă'ură implic)nd a,utor de 'tat care pot di'tor'iona comerţul cu 'tatele membreA precum şi 'ăcrea'că tran'parenţa n ace't domeniu.

Fn particularA +cordul Europa 'tipulează interdicţia de a olo'i a,utoare de 'tat care potdi'tor'iona concurenţa ntre ţările a'ociate la UEA interdicţie 'imilară cu aceea inclu'ă n +rt.#;1< CE.Punerea n aplicare a pre*ederilor inclu'e n ace't +cord 'e 'pri,ină pe cooperarea dintre autorităţile dindomeniul a,utoarelor de 'tatA din ţările membre. Ca atareA (om)nia are obli"aţia 'ă ncorporeze ac3ui'-ul comunitar pri*ind a,utoarele de 'tat n propriul 'ău 'i'tem ,uridic şi 'ă creeze cadrul in'tituţionalnece'ar a'i"urării analizei şi monitorizării a,utoarelor de 'tatA ntr-un mod 'imilar celui din UE.

5in ace't punct de *edereA trebuie 'pu' că obli"aţiile a'umate de (om)nia ;şi de alte ţăricandidate< n domeniul a,utoarelor de 'tat 'unt c=iar mai 'tricte dec)t cele a'umate de 'tatele membren'ele. Cele din urmă nu au obli"aţia 'ă ncorporeze ace't ac3ui' n 'i'temul lor ,uridicA ci doar 'ă-laplice. ai multA autorităţile din domeniul a,utoarelor de 'tat din ţările membreA nu trebuie 'ă realizezecontrolul e6 ante şi monitorizarea e6 post, d! r!+! c! =o+i(ia Europ!an r!ali:!a: ac!(t! funcii.=a atar!, r!ali:ar!a la ni!l naional a unui +!cani(+ (i+ilar c!lui din E ridic nu+!roa(! prol!+!l!gi(lati!, t!nic! /i in(tituional!.

*n ac!la/i ti+p, )o+nia !n!ficia: d! o oar!c! fl!-iilitat! n c!!a c! pri!/t! folo(ir!ain(tru+!nt!lor i+plicnd autor d! (tat n cont!-tul politicii r!gional! /i al proc!(ului d! r!(tructurar!

indu(trial. !ntru pri+ii cinci ani d! aplicar! ai Acordului Europa, )o+nia (&a calificat cu ntr!gt!ritoriul n !-c!pia g!n!roa( d! la di(ciplina autoar!lor d! (tat, car! !(t! r!:!rat c!lor +aid!:aantaat! r!giuni !urop!n!, confor+ Art.8;"3@"a@ =E. Ac!(t trata+!nt pr!f!r!nial a fo(t r!c!ntpr!lungit p!ntru nc cinci ani116.

Cea mai importanta di'poziţie le"i'lati*ă n domeniul controlului şi monitorizării a,utoarelor de'tat n (om)nia e'te 9e"ea nr.14!:1$$$ ;onitorul icial nr.!%:! au"u't 1$$$<A care *a i numită deaici nainte Legea privind ajutorul de stat 11 .

116!1 ezi 5ecizia nr.2:2%%% a Con'iliului de +'ociere UE-(om)niaA D 9 2!%:2%%%

11 0e/tul n en"leza e'te di'ponibil la =ttpB::GGG.oiciulconcurentei.ro:le"ea1 en"li'=.=tm

%

http://www.oficiulconcurentei.ro/legea1





Punctul I al 9e"ii pri*ind a,utorul de 'tat ;+rt.1-4< cuprinde concepte ,uridice importanteolo'ite n le"i'laţia comunitară pri*ind a,utoarele de 'tatA de e/emplu deinirea a,utorului de 'tat -inclu'i* o di'tincţie ntre a,utoarele noiA e/i'tente şi cele interzi'eA n conormitate cu deiniţiilecomunitare ec=i*alente. +rt.14 al ace'tei le"i enumeră acele mă'uri care implică a,utor de 'tat;cla'iicate n uncţie de obiecti*ele urmărite< care pot i eli"ibile pentru aprobare ;inclu'i* mă'urile dea,utor de 'tat la ni*el re"ional<A precum şi mă'urile de a,utor de 'tat interzi'e.

+tribuţiile de control şi monitorizare 'unt di'tribuite ntre Con'iliul Concurentei ;autoritateindependentă< şi iciul Concurenţei ;departament 'pecializat din cadrul ini'terului de ?inanţe<.Controlul e6 ante al mă'urilor propu'e ;cu alte cu*inteA analiza mă'urilor propu'e 'pre aprobare< cade'ub competenţa unei autorităţi independenteA re'pecti* Con'iliul Concurenţei11#. Ac!(ta ar!co+p!t!na (a

S !+it d!ci:ii car! ( autori:!:!, ( autori:!:! condiionat (au ( int!r:ic noil!autoar! "Art.14 al L!gii priind autorul d! (tat@D

S (olicit! =urtii d! Ap!l ( ordon! (u(p!ndar!a, r!cup!rar!a (au plata unor autoar!int!r:i(! (au il!gal! "Art.1;&19 al L!gii autorului d! (tatD Bautorul il!galC !(t! d!finit n

Art.16 al ac!(t!i L!gi ca fiind oric! autor pulic of!rit Bfr o autori:ar! din part!a=on(iliului =oncur!nt!i, (au, dup c! =on(iliul =oncur!nt!i a adoptat o anu+it d!ci:i!C n

ac!(t (!n(@D d! o(!rat c d!ci:iil! =urtii d! Ap!l pot fi atacat! n faa *nalt!i =uri d!u(tii! /i =a(ai!, ur+rind proc!duril! ad+ini(trati! "Art.18"3@ (au "4@ al L!gii autoar!lord! (tat@D

S !+it! !-c!ptri n loc n ca:ul anu+itor cat!gorii d! autoar! d! (tat, car! nu or +ai fi(ui!ct al anali:!i (au aprorii "Art.21 al L!gii autoar!lor d! (tat@.

Pe de alta parteA in'tituţia "u*ernamentală reprezentată de iciul Concurenţei realizează următoareleuncţiuniB

onitorizare e6 post priind i+pl!+!ntar!a autoar!lor d! (tat !-i(t!nt! (au noi,car! au fo(t aproat! d! =on(iliul =oncur!n!i "Art.26 al L!gii priind autorul d!(tat@D

'uncia d! in!(tigar!, n ca:ul unor autoar! propu(! (au !-i(t!nt! car! (unt(u(p!ct! a fi inco+patiil! cu L!g!a priind autorul d! (tat "put!r!a d! in!(tigar!a Oficiului =oncur!nt!i !(t! (tipulat n cadrul Art.39&46 din L!g!a nr.211996a(upra =oncur!nt!i@D

)!ali:!a: in!ntari!r!a anual a autoar!lor d! (tat & car! tr!ui! tri+i( =o+i(i!iEurop!n! n irtut!a oligaiilor la tran(par!n, a(u+at! prin acordul Europa"Art.23&24 al L!gii priind autorul d! (tat@.

5etaliile procedurale pri*ind analiza e6 ante pri*ind aprobarea şi cele e6 post priind +onitori:ar!ai+pl!+!ntrii +(urilor aproat! (unt r!gl!+!ntat! prin ur+toar!l! +(uri l!gi(lati!

)!gl!+!ntar!a =on(iliului =oncur!n!i priind for+a, coninutul /i alt! d!talii priindnotificar!a autoar!lor d! (tat (pr! aproar! "aproata prin Fotarr! Gu!rn Hr.2;2000,pulicat n MO, >, nr.12524&03.2000@D

I!ci:ia Gu!rnului Hr.5992000, din 6 iuli! 2000, priind proc!duril! d! raportar!,+onitori:ar! /i tran(par!n n aplicar!a L!gii 1431999 priind autorul d! (tatD

11# Statutul in'titutional 'i or"anizational al Con'iliului Concurentei 'i oiciului Concurentei 'unt 'tabilite prin 9e"ea nr.21:1$$6 pri*ind concurenta ;GGG.oiciulconcurentei.ro:le"ea2^en"li'=.=tm <

1

http://www.oficiulconcurentei.ro/legea2_english.htm

http://www.oficiulconcurentei.ro/legea2_english.htm



Fn ceea ce pri*eşte modul de unctionare al 'i'temului a,utoarelor de 'tat n (om)niaA o primaob'er*atie care trebuie acuta e'te ca le"i'latia rom)nea'ca nu contine nca toate re'trictiile 'iconditionarile care rezulta din le"i'latia comunitara 7'otR ;"=iduri ale Comi'ieiA ,uri'prudentaA etc.< nceea ce pri*e'te olo'irea a,utoarelor.

9a un ni*el mai "eneralA trebuie 'pu' că n ab'enţa unor "aranţii le"ale eecti*e pri*indcontrolul e6 ante şi monitorizarea e6 post, acordate Con'iliului Concurenţei şi iciului ConcurenţeiA

'i'temul rom)ne'c al a,utoarelor de 'tat nu *a putea uncţiona eicient. 5e pildăA e'te cuno'cut la ni*el public11$ faptul ca n pr!:!nt, =on(iliul =oncur!n!i (! confrunt cu prol!+! n pun!r!a n aplicar! ad!ci:iilor d! int!r:ic!r! (au d! aproar! condiionat a autoar!lor, n (p!cial atunci cnd (c!+!l!d! autor (unt inclu(! n d!ci:ii adoptat! d! Gu!rn (u for+a Ordonan!lor d! rg!n.

*n ac!(t (!n(, !(t! !-tr!+ d! gritoar! Ordonana d! rg!n a Gu!rnului "OG@ nr.241998"cu priir! la B:on!l! d!faori:at!C, +odificat ult!rior prin OG nr.;52000@. =on(iliul =oncur!n!i a(olicitat +odificar!a (c!+!i original! d!oar!c! nu cor!(pund!a l!gi(lai!i ro+n!/ti priindautoar!l! d! (tat. =u toat! ac!(t!a, Gu!rnul )o+ni!i nu a tr!cut la +odificar!a (c!+!i /i a(tailit c!l! 35 d! B:on! IC fr a in! cont d! condiiil! i+pu(! d! =on(iliul =oncur!n!i n d!ci:ia d!aproar! condiionat. =on(iliul =oncur!n!i &ur+nd proc!dura (tailit d! L!g!a autoar!lor d! (tat& a atacat (c!+a n faa =urii d! Ap!l #ucur!/ti /i a *nalt!i =uri d! =a(ai! /i u(tii! . Aciun!a afo(t r!(pin( d! c!l! doua in(tan! datorit faptului c o ordonan d! urg!n nu poat! fi +odificat

p! a:a unui act "pr!cu+ L!g!a autoar!lor d! (tat@ !gal ca +ari+! i!raric n l!gi(laiaro+n!a(c. Ac!(t o(tacol l!gal loc!a: pun!r!a n aplicar! a d!ci:iilor =on(iliului =oncur!n!i,di+inu!a: !fici!na r!gl!+!ntrilor ro+n!/ti priind autorul d! (tat /i, nu n ulti+ul rnd, p!r+it!Gu!rnului ro+n ( ignor! c!rin!l! L!gii priind autorul d! (tat, prin adoptar!a d! +(uri (u for+aOG. Lip(a d! garanii l!gal! n (!n(ul c d!ci:iil! =on(iliului =oncur!n!i n do+!niul autoar!lor d!(tat (unt r!(p!ctat! /i pu(! n aplicar!, tran(for+ proc!(ul d! control al autoar!lor d! (tat ntr&unproc!( politic opac, car! ar put!a, n c!l! din ur+a, ( d!(cura!:! =on(iliul =oncur!n!i n a&/i +ai!-!rcita atriuiil! n ac!(t do+!niu. !ntru ca (i(t!+ul d! control a autoar!lor d! (tat ( d!in +ult+ai !fici!nt, a tr!ui g(it o (olui! l!gi(lati car! ( p!r+it d!p/ir!a ac!(t!i (ituaii.

(om)nia a adoptat un cadru naţional prind a,utorul de 'tat şi a introdu' un mecani'm demonitorizare a a,utoarelor de 'tat. +cea'ta are ca obiecti* utilizarea unui 'i'tem de control tran'parental a,utoarelor de 'tatA care 'ă core'pundă cerinţelor dreptului comunitar al a,utoarelor de 'tat.

Principalele in'trumente le"i'lati*e 'untB pe de o parteA 9e"ea concurenţei nr. 21:1$$6A republicată careAiind le"e or"anicăA 'peciică cadrul pentru controlul a,utoarelor de 'tat prin aptul că menţioneazăa,utorul de 'tat ca iind o mă'ură care cade n re'pon'abilitatea Con'iliului ConcurenteiM şiA pe de altă parteA 9e"ea prind a,utorul de 'tat nr. 14!:1$$$ A republicată careA iind le"e ordinarăA urnizeazădeiniţia a,utorului de 'tat şi deineşte modalităţile de autorizareA acordareA controlA in*entariereAmonitorizare şi raportare a a,utoarelor de 'tat. 5eşi a'emănător pre*ederilor art. # ;1< din 0ratatul CEA9e"ea a,utorului de 'tat din (om)nia urnizează deiniţia noţiunii de 7a,utor de 'tatRA enumer)nd n art.2 ;1< din 9e"e criteriile ce trebuie ndeplinite de orice a,utor public pentru a cădea 'ub incidenţanormelor prind a,utorul de 'tat n acelaşi timpA 9e"ea 'tipulează că un a'tel de a,utor e'teA n principiuAincompatibil cu mediul concurenţial. Conorm art. 2 ;1< din 9e"ea a,utorului de 'tatA a,utor de 'tat e'teorice mă'ură de 'pri,in acordată de către 'tat 'au de către unităţile admini'trati*-teritoriale ori de alte

or"ani'me care admini'trează 'ur'e ale 'tatului 'au ale colecti*ităţilor localeA indierent de ormaA caredi'tor'ionează 'au ameninţă 'ă di'tor'ioneze concurenţa prin a*orizarea anumitor ntreprinderiA a producţiei anumitor bunuriA a pre'tării anumitor 'er*icii 'au care aectează comerţul dintre (om)nia şi'tatele membre ale Uniunii EuropeneA iind con'iderat incompatibil cu un mediu concurenţial normal.Ca re"ulă "enerală n dreptul rom)ne'c al a,utorului de 'tatA a,utor de 'tat e'te con'iderat a i oricemă'ură care a*orizează n termeni inanciari una 'au mai multe ntreprinderiA e'te atribuită 'tatului şimpo*ărează ondurile publiceA atunci cnd mă'ura re'pecti*ă are tendinţa de a di'tor'iona concurenţa'au comerţul dintre (om)nia şi 'tatele membre ale UE. 5eci'i* n ace't 'en' e'te eectul mă'urii

11$ E/i'ta numeroa'e inter*enţii n pre'a pe mar"inea ace'tui 'ubiect.

2



re'pecti*e şi nu moti*aţiaA ormaA obiecti*ul 'au de'tinaţia 'a. Ca principiu undamentalA normele prina,utorul de 'tat 'e aplică oricăror mă'uri care ar putea 'ă aecteze buna uncţionare a mediuluiconcurenţial şi care pot i atribuite 'tatului. In timp ce 0ratatul CE nu oeră o li'tă a ormelor po'ibilede a,utor de 'tatA 9e"ea a,utorului de 'tat n (om)nia enumeră e/emple 'peciice de a,utoare de 'tat nart. 2 ;#< din 9e"e. ?ără a i o enumerare e/=au'ti*aA 'e menţionează mă'urile care ar putea con'tituia,utor de 'tat n 'en'ul art. 2 ;11< din 9e"eB

a. 'ub*enţiiM b. anularea de datorii 'au preluarea pierderilorMc. e/ceptăriA reduceri 'au am)nări de la plata ta/elor şi impozitelorMd. renunţarea la obţinerea unor *enituri normale de pe urma ondurilor publiceA inclu'i* acordarea

unor mprumuturi cu dob)nzi preerenţialeMe. "aranţii acordate de 'tat 'au de alte autorităţi publice n condiţii preerenţialeM. participări cu capital ale 'tatului 'au ale autorităţilor publiceA dacă rata proitului ace'tor in*e'tiţii

e'te mai mică dec)t cea normalăA anticipată de către un in*e'titor pri*at prudentM=. reduceri de preţ la bunuri urnizate şi la 'er*iciile pre'tate de către autorităţile publice 'au de către

alte or"ani'me care admini'trează 'ur'e ale 'tatuluiA incluznd *)nzarea unor terenuri aparţinnddomeniului pri*at al 'tatului 'ub preţul pieţei.

In plu'A conorm art. 14 ;!< din 9e"ea a,utorului de 'tatA anumite mă'uri de a,utor de 'tat 'untinterzi'eB

- a,utorul pentru e/port ;a,utor pentru e/port 'au orice contin"ent de a,utor care e'te acordat n uncţiede perormanţa la e/port<M

- a,utorul de operare ;a,utorul pentru compen'area co'turilor permanente ale unei ntreprinderi<M

- mă'urile de a,utor ce di'criminează ntre bunurile interne şi cele e/terne.

E'te "eneral admi' aptul că a,utorul pentru e/port şi cel pentru reducerea c=eltuielilor operati*ereprezintă orme de a,utor care di'tor'ionează con'iderabil mediul concurenţial. +,utorul pentruoperare e'te acel a,utor care 'pri,ină n mod direct co'turile de producţie şi preţurile de *)nzareA ără aconduce la crearea de locuri de muncă 'au de in*e'tiţiiA 'au care nu e'te n'oţit de o contrapre'taţiecon*enabilă din partea beneiciarului de a,utor. +,utorul de operare urmăreşte 'ă diminueze c=eltuielile produ'e de operarea zilnică a ntreprinderii re'pecti*e ără a 'olicita mbunătăţirea 'au re'tructurareaacti*ităţilor de'ăşurate de companie.

+rt. 2 ;alin.&< din 9e"eA a'imilat din pre*ederile core'punzătoare ale (e"ulamentului proceduralcomunitar nr. 6&$:1$$$$A 'tipulează că a,utorul de 'tat poate lua orma unei 'c=eme de a,utor 'au aunui a,utor indi*idual. Sc=ema de a,utor e'te un 'i'tem pe baza căruia pot i acordate alocări 'peciicentreprinderilor deinite n mod "eneral şi ab'tract 'au orice 'i'tem pe baza căruia a,utorulA care nu e'tele"at de un anumit proiectA poate i acordat uneia 'au mai multor ntreprinderi pentru o perioadă detimp nedeterminată 'au ntr-un cuantum nedeterminat. Pe de altă parteA a,utorul indi*idual reprezintăorice ormă de a,utor de 'tat care nu e'te acordat pe baza unei 'c=eme de a,utor. E'te important de ob'er*at că 'ectorul a"ricol şi 'ectorul pi'cicol 'unt e/ceptate conorm art. 4 dela aplicarea pre*ederilor 9e"ii a,utorului de 'tatA a*)nd n *edere că ace'te 'ectoare ac obiectul unorre"lementări 'peciice. +,utorul de 'tat acordat unui anumit a"ent economic pe o perioada de trei ani şicare nu depa'e'te 4 miliarde (9 ;a,utorul 'ub pra"ul de mini- g mi'< e'te con'iderat ca nea*)nd niciun eect perceptibil a'upra concurenţeiA şi nu cadeA prin urmareA 'ub incidenta art. 2 ;1< din 9e"eaa,utorului de 'tatA cu condiţia ca şi celelalte condiţii ale (e"ulamentului aplicabil 'ă ie ndeplinite.

!



'au re"ulile ce mpiedică di'tor'ionarea concurenţei pe piaţa internă ;inclu'i* re"ulile n domeniulconcurenţei aplicabile a,utorului de 'tatA şi anume +rt. #-## din 0ratat<. Concurenţa 'porită ntreautorităţile naţionale şi re"ionale pentru atra"erea in*e'tiţiilor a "enerat n"ri,orare n pri*inţaintroducerii de către di*er'ele 'tate membre a unor re"imuri de impozitare ce *or aecta oarte probabilnu numai localizarea aacerilor ci şi buna uncţionare a Pietei Interne. +'telA n decembrie 1$$EC?I a adoptat un Cod de Conduită pentru Impo"itarea 5'acerilor ca parte a unui pac=et mai

cuprinzător de mă'uri de'tinate abordării problemei concurenţei i'cale dăunătoare dintre 'tatelemembre.(e'pecti*ul Cod in'tituie o 'erie de criterii pentru identiicarea mă'urilor i'cale cu eecte

dăunătoareA inclu'i* a potenţialului lor de aecta localizarea irmelor n 'patiul pieţei interne. u ar i prin urmare deloc 'urprinzător dacăA paralel cu introducerea CoduluiA EC?I ar in*ita Comi'ia 'ă-şiinten'iice controlul a'upra mă'urilor i'cale cu eecte dăunatoare care ac parte şi din cate"oriaa,utorului de 'tat. +'telA n noiembrie 1$$#A Comi'ia a dat publicităţii un document numit 8otice ont+e 5pplication o' t+e 2tate 5id 9ules to 7easures 9elating to Direct Kusiness 1a6ation @!servaţiiasupra aplicării regulilor re'eritoare la a%utorul de stat în ca"ul măsurilor legate de impo"itareadirectă a a'acerilor, pre'curtat Jiscal 5id 8otice#. Jiscal 5id 8otice are doua obiecti*e principaleBclariicarea circum'tanţelor n care o mă'ură i'cala *a putea i ncadrată n cate"oria a,utorului de 'tatMşi ntărirea di'ciplinei pentru ace'tea din urmă.

Fn interpretarea Comi'iei şi a in'tanţelor comunitareA e/i'tă patru condiţii cumulative n car! o+(ur (au tran:aci! !cono+ic n car! !(t! i+plicat (tatul poat! fi con(id!rat ca i+plicnd autord! (tat. Ac!(t! conditii (unt

+a(ura ( i+plic! utilizarea resurselor statului!

mă'ura 'ă conere un avantaj "irmei#"irmelor $ene"iciare!

mă'ura 'ă ie selectiv%!

mă'ura s% distorsioneze (au s% amenin&e cu distorsionarea concuren&ei la niveltrans"rontalier.

0in)nd 'eama de conţinutul Jiscal 5id 8otice /i !-a+innd (!ria d! d!ci:ii al! =o+i(i!i n do+!niulautorului fi(cal, put!+ conclu:iona c o +(ur fi(cal a fi con(id!rat dr!pt autor d! (tat nur+toar!l! circu+(tan!

a. Utilizarea re'ur'elor 'tatului

Conorm +rt. #;1< CEA a,utorul de 'tat poate i acordat Rde către 'tat 'au din re'ur'ele 'tatuluiR.(ezultă că orma n care a,utorul de 'tat e'te acordat e'te irele*antă din punctul de *edere al controluluia,utorului de 'tatB ceea ce contează e'te eectul mă'urii. 5e aptA di'tincţia ntre Ra,utorul acordat de'tatR şi Ra,utorul acordat din re'ur'ele 'tatuluiR are rolul de a ace e/plicit aptul că nu numai a,utorulacordat de "u*ernul centralA ci şi a,utorul acordat de autorităţile de 'tat re"ionale şi localeA precum şi deor"ani'mele publice şi pri*ate ce actionează n numele 'tatului intră n 'era e/clu'i*ă de control aComi'iei. Fn ceea ce pri*eşte orma eecti*ă n care a,utorul de 'tat e'te acordatA aptul că a,utorul de'tat nu 'e reeră numai la c=eltuielile directe ăcute din buzunarul 'tatului ;adică 'ub*enţiile de la bu"et< ci şi la tran'erurile indirecte de re'ur'e ale 'tatului ;ceea ce atra"e pierderi de *enit pentru 'tat<ţine de ,uri'prudenţa "eneral acceptată. Fntr-ade*arA o pierdere de *enituri din impozitare e'tecon'iderată ec=i*alentă cu con'umul de re'ur'e ale 'tatuluiA indierent de ni*elulA re"ional 'au localA lacare e'te 'uportata pierderea.

b. +*anta,area irmei:irmelor beneiciare

&



Interpretarea dată conceptului de Ra*anta, coneritR '-a do*edit importantă n a'i"urarea unei 'erelar"i de cuprindere pentru re"lementările comunitare pri*ind a,utorul de 'tat. Fncă din primii ani aiaplicării re"lementărilor din tratat reeritoare la a,utorul de 'tatA Curtea Europeana de Du'titie ;CED< a

deinit noţiunea de a,utor de 'tat ca Rincluz)nd orice mă'urăA indierent de orma eiA ce reduce po*ara'uportată n mod normal de o irmăA c=iar daca ea nu reprezintă o 'ub*enţie directa n 'en'ul 'trict altermenului ci e'te ec=i*alentă ace'teia n *irtutea naturii şi a eectelor eiR.

Fn con'ecinţăA n Jiscal 5id 8otice =o+i(ia doar r!it!r!a: un conc!pt in!cuno(cut o +(urfi(cal car! (cut!/t! fir+!l! d! po!ri (uportat! n +od nor+al din r!(ur(!l! lor proprii /i (ati(fac! aldoil!a crit!riu din d!finiia autorului d! (tat. =o+i(ia d ct!a !-!+pl! d! +(uri fi(cal! car! conf!r un a(!+!n!a aanta

M(uri c! r!duc a:a fi(cal "pr!cu+ d!duc!ri (p!cial!, arana+!nt! d! d!pr!ci!r!"a+orti:ar!@ (p!cial (au acc!l!rat, includ!r!a r!:!r!lor n ilanul fir+!i@D

M(uri c! i+plic o r!duc!r! parial (au total a (u+!i datorat! ca i+po:it "!-!+plu(cutiril! d! ta-! (au cr!dit!l! fi(cal!@D

A+nar!a, anular!a (au ciar r!!/alonar!a n +od !-c!pional a datoriilor fa d! ug!t.

ai multA c=iar şi mă'urile i'cale care nu ec=i*alează n ultima in'tanţă cu o pierdere de *enit pentru 'tatA precum am)nările de plăţi i'cale şi la bu"etul a'i"urărilor 'ocialeA intră de a'emenea ncate"oria a,utorului de 'tat n mă'ura n care acilităţile de ace't tip coneră irmelor beneiciare una*anta, prin aceea că le permite 'ă utilizeze 'ume de bani care nu '-ar ala altel la di'poziţia lor. ;+şacum *om *edea n continuareA acea'tă modalitate particulară de a acorda a,utor de 'tat e'te e/trem deimportantă pentru 'tudiul no'tru dat iind aptul că n (om)nia ea e'te uzitată nu numai n cazulirmelor alate n diicultate ci şi n conte/tul acilităţilor i'cale oeriteA 'pre e/empluA n zoneledea*orizate<. Fn cazul am luat ca e/emplu 'ituaţia n care 50A Curtea Europeana Du'titie ;CED< i '-a'olicitat 'ă decidă dacă Rtoleranţa e/cepţionalăR de care a dat do*ada SS ;autoritatea re'pon'abilă cu

colectarea contribuţiilor la a'i"urările 'ociale de la irmele bel"iene< aţă de 50A o irmă ndiicultateA toleranţa con't)nd n permi'iunea de a am)na plata contribuţiei datorate pe o perioadă deopt aniA con'tituia a,utor de 'tat. Fn ace't caz CED a =otăr)t căB 7n 'ituaţia n care un or"ani'm publica*)nd re'pon'abilitatea de colectare a contribuţiilor la a'i"urările 'ociale tolerează nt)rzieri la platăace'tor contribuţiiA conduita 'a coneră n mod nendoielnic ntreprinderii receptoare un a*anta,comercial 'emniicati*A uşur)ndu-i re'pecti*ei ntreprinderi po*ara a'ociată prin aplicarea anormală a'i'temului de a'i"urări 'ociale. ;...< ici o dob)ndă 'au penalizare percepută pentru nt)rzierea plăţiiA pecare o ntreprindere ce 'e conruntă cu diicultăţi 'erioa'e ar putea i obli"ată 'ă le plătea'că n'c=imbul acilităţilor "eneroa'e la plataA aşa cum au o't cele acordate 50 ... nu pot anula completa*anta,ul c)'ti"at de acea ntreprindereR.

c. Selecti*itatea

+rt. #;1< CE 'e aplică doar mă'urilor care au o natură 'electi*ăA adică acelora care Ra*orizeazăanumite acti*ităţi 'au producerea anumitor bunuriR. +plicarea criteriului 'electi*ităţii atra"e după 'inetra'area unei di'tincţii ntre mă'urile cu aplicabilitate "eneralăA cu alte cu*inte acele mă'uri care 'eaplică tuturor irmelor şi 'ectoarelor ăăa deo'ebireA şi mă'urile care "enerează a*anta,e doar pentru

6



anumite irme 'au 'ectoare. u de puţine oriA totuşiA e'te e/trem de diicil 'ă tra'ezi o "raniţă clară ntremş'urile de 'pri,in "enerale şi cele 'electi*e. ă'urile i'cale 'unt n plu' diicil de e*aluat pe bazaace'tui criteriu şi din cauza aptului că dreptul comunitar con'ideră că 'electi*itatea anumitor mă'urii'cale poate i totuşi ,u'tiicată prin Rnatura 'au 'c=ema "enerala a 'i'temuluiR ;a'emenea mă'urineiind acoperite de re"lementările UE pri*itoare la a,utorul de 'tat<.

d. 5i'tor'ionarea competiţiei

+rt. #;1< 'e aplică numai mă'urilor de a,utor care au eecte care depăşe'c "raniţele ţării'mutatis mutandis, r!gl!+!ntril! priind autoar!l! d! (tat continut! d! Acorduril! Europ!n! (! aplicnu+ai n ca:ul +(urilor priind autorul d! (tat car! af!ct!a: co+!rul cu E /i ril! +!+r!@. =ualt! cuint!, ac!a(t condii! !(t! ntlnit atunci cnd autorul d! (tat ntr!/t! po:iia fir+!lor!n!ficiar! n raport cu concur!nii ac!(tora angaai n co+!rul intra&co+unitar 120 "(au, n ca:ul

Acordurilor d! A(oci!r!, n co+!rul cu E /i (tat!l! +!+r!@. <r!ui! fcut o(!raia c, totu/i,anali:a r!ali:at a(upra uri(prud!n!i co+unitar! arat c !(t! aproap! un auto+ati(+ n apr!(upun! c +(uril! d! (u(in!r! g!n!r!a: !f!ct! d! di(tor(ionar! car! d!p/!(c grani!l! rii

"cu !-c!pia (ituaiilor n car! (! aplic r!gula autorului +ini+ &Bd! minimis()1*1

(aţiunea pentru care n (om)niaA ca şi n celelalte ţări candidateA olo'irea in'trumentelori'cale e'te preponderentă n cadrul politicii re"ionale e'te de'tul de e*identăB con'tr)n"erile bu"etarecon'tr)n" ace'te ţări 'ă alea"ă in'trumentele indirecte de 'u'ţinereA n locul celor directe ;carereprezintă in'trumente tradiţional olo'ite n cazul politicii re"ionale din ţările UE<122. ;0otuşiA trebuie'ă reamintim aptul căA n ultimii aniA c=iar şi ţările dez*oltateA inclu'i* cele din UEA şi-au 'uplimentatmă'urile de 'u'ţinere cu a,utorul in'trumentelor i'caleA din dorinţa de a creşte atracti*itatea in*e'tiţiilorn zona12!<. Fn ace't 'en' trebuie clariicat de la bun nceput aptul că re"lementările UE nu impun nici unel de re'tricţii pri*ind tipul de a,utoare utilizate n conte/tul dez*oltării re"ionale. Ca atareA pre'erinţa pentru 'olosirea instrumentelor 'iscale este per'ect legitimă atGt timp cGt timp sunt respectate

reglementarile comunitare. Ac!(t! crit!rii /i condiii or fi pr!:!ntat! n continuar!. *naint! n( d! atr!c! la ac!(t lucru, tr!ui! (uliniat faptul c (tat!l! +!+r! car! dor!(c ( di(pun d! autorco+unitar prin int!r+!diul 'ondurilor Structural! tr!ui! ( contriui! cu r!(ur(!l! ug!tar!n!c!(ar!, a(tf!l nct ( fi! r!(p!ctat principiul adiionalitii.

*ntr&ad!ar, confor+ r!gl!+!ntrilor co+unitar!, +(uril! fi(cal! car! i+plic autor d! (tat"confor+ c!lor patru crit!rii cu+ulati! din d!finiia autorului d! (tat, pr!:!ntat! ant!rior@ pot fiaproat! ca !-c!pii, ntr&una din (ituaiil! pr!:ut! d! =o+i(i! prin Art.8;"2@ /i "3@ =E. *n practic,c!l! +ai +ult! din d!ci:iil! d! aproar! !+i(! d! =o+i(i! au n !d!r! con(id!r!nt! l!gat! d!politica r!gional. Ac!(t! d!ci:ii (! or a:a fi! p! Art.8;"3@"a@ =E "/i acop!ra Bautoar!l! d!(tinat! (pro+o!:! d!:oltar!a !cono+ic a :on!lor n car! (tandardul d! ia !(t! !-tr!+ d! (ca:ut (auund! !-i(ta un (o+a (!rio(C@ (au Art.8;"3@"c@ "car! acop!r Cautoar!l! d!(tinat! ( facilit!:!

12% Conirmin" t=i' interpretation or t=e ca'e o ta/ation mea'ure'A Point @.11 o t=e Giscal 'id :otice.121 +. E*and and S. artin ;1$$1<B RSociall +cceptable 5i'tortion' o CompetitionB Communit Polic on State +idRA 16 European9aG (e*ieGA pp. $-111.

122 ?aptul ca ma,oritatea tarilor membre ale UE preera n mod traditional olo'irea 'ub*entiilor bu"etare n conte/tul politicii re"ionalee'te prezentat n Commi''ion ' State +id Sur*e' ;di'ponibil la =ttpB::europa.eu.int:comm:competition:'tate aid:ot=er' <. e/ceptienotabila de la acea'ta re"ula o reprezinta ItaliaA unde ma'urile i'cale ma'oaraA de re"ulaA pe'te &%O din *olumul "lobal al a,utoarelor. 5ea'emeneaA trebuie 'pu' ca n 70arile de coeziuneR ;IrlandaA LreciaA Spania 'i Portu"alia< olo'irea 'ub*entiilor directe n conte/tul politiciire"ionale e'teA cel putin n parteA determinata de cerintele de aditionalitate impu'e de olo'irea ?ondurilor Structurale.

12! eziA de e/empluA C=arle' P.man ;1$$$<B 7Polic Competition or 5irect In*etment - + Stud o Competition amon" Co*ernment' to+ttract ?5IRA EC5 Pari'A di'ponibil la =ttpB::GGG.oecd.or":da:conerence:*ilniu':altenber".pd

http://europa.eu.int/comm/competition/state

http://www.oecd.org/daf/conference/vilnius/altenberg.pdf

http://europa.eu.int/comm/competition/state

http://www.oecd.org/daf/conference/vilnius/altenberg.pdf



d!:oltar!a anu+itor actiiti !cono+ic! (au :on! !cono+ic!, n car! a(!+!n!a autoar! nuaf!ct!a: condiiil! co+!rcial! d! o +ani!r contrar int!r!(!lor co+un!C@.

I$<$ Conce&tul de a0utor de stat le8al: sau ile8al: &erce&ut de Rom7nia

C=iar şi n cazul n care 'e ţine 'eama de 'ituaţia n care mă'urile ori"inale pri*ind a,utorul de'tat au o't adoptate nainte de intrarea n *i"oare a 9e"ii rom)ne'ti pri*ind a,utorul de 'tat 'au dupăA dee/empluA dacă 'c=emele au o't analizate de catre Con'iliul Concurenţei conorm proceduriloraplicabile Ra,utoarelor e/i'tenteR 'au Rile"aleRA ace't lucru nu ar trebui 'ă mpiedice Con'iliulConcurenţei 'ă adopte decizii care 'ă producă eecte n *iitorA n ceea ce pri*eşte compatibilitatea'c=emelor e/aminate. Fntr-ade*arA at)t n UE c)t şi n (om)niaA re"lementările pri*ind a,utoarele de'tat ac di'tincţia ntre conceptul de a,utor Rile"alR şi cel Re/i'tentR. +'telA (e"ulamentul Con'iliului r.6&$:1$$$ pri*ind re"uli detaliate le"ate de aplicarea +rticolului $! din 0ratatul CE124A ;n continuaredenumit 7(e"ulament proceduralR< deineşte 7a,utorul ile"alR drept 7a,utor acordat prin ncălcarea+rt.$!;!< al 0ratatuluiR ;n prezentA +rt.##;!< EC<A care nu a o't notiicat Comi'iei 'pre aprobare;+rt.! din (e"ulamentul procedural<. Fn 'c=imbA noţiunea de 7a,utor e/i'tentR acoperă mă'uri care auo't realizate nainte de intrarea n *i"oare a 0ratatuluiA precum şi mă'urile care iniţial nu au o'tcon'iderate ca implic)nd a,utorA dar careA ulteriorA urmare a e*oluţiilor nre"i'trate de re"lementărileUEA au o't caliicate ca a,utoare de 'tat.

Pre*ederile 9e"ii rom)neşti a a,utorului de 'tat 'unt 'imilare din ace't punct de *edereA +rt.!deineşte 7a,utorul e/i'tentR ca iind a,utor anterior intrării n *i"oare a 9e"ii a,utorului de 'tatA 'aua,utor care a o't autorizat de Con'iliul Concurenţei 'au a,utor acordat pe baza unei 'c=eme de a,utorautorizateA cu e6cepţia ca"ului în care Consiliul Concurenţei nu a cerut în mod e6pres în cadrul

condiţiilor de apro!are a deci"iei, o noti'icare a a%utoarelor acordate individual con'orm sc+emei#. 5ee/empluA după cum am arătat anteriorA Con'iliul Concurenţei e/aminează le"alitatea zonelor libereA'c=emă care a o't adoptată anterior 9e"ii a,utorului de 'tatA conorm procedurilor aplicabile n cazula,utoarelor e/i'tente.

5ierenţa dintre a,utor 7e/i'tentR şi 7ile"alR e'te rele*antă n momentul n care autorităţile dindomeniu i-au o decizie pri*ind compatibilitatea a,utoarelor e/aminate. +'telA n cazul a,utoarelor7ile"aleRA autorităţile *or adopta o decizie care 'ă remedieze at)t eectele trecute ct şi *iitoare alemă'uriiA n *reme ce n cazul celor 7e/i'tenteRA 'e *or adopta decizii care *or produce eect numai n*iitor. Fn practicăA Comi'ia şiA re'pecti*A Con'iliul ConcurenţeiA pot declara o 'c=ema ile"ala ca iindincompatibilă cu 0ratatul CEA re'pecti* cu 9e"ea rom)nea'că a a,utorului de 'tatA şi ordonă at)t'u'pendarea eectelor 'c=emei n *iitor şi recuperarea a,utoarelor acordate n trecut pe acea'tă bază. Fn

cazul unei 'c=eme de a,utor e/i'tenteA Comi'iaA re'pecti* Con'iliul ConcurenţeiA 'unt limitate nadoptarea unei decizii care *a produce eecte numai pentru *iitor. +'telA n cazul Italy v.CommissionA=F , Curtea Europeana de Du'titie a arătat ca 7urmare a +rt.$!;1< şi ;2< al 0ratatului şiconorm principiului certitudinilor le"itimeA Comi'ia e'teA n cadrul proce'ului permanent de re*izuire aa,utoarelor e/i'tenteA ndreptăţită 'ă 'olicite eliminarea 'au modiicarea a,utoarelor e/i'tenteA ntr-o perioadă de timp care urmează a i determinată. +,utorul poate i deci implementat n mod le"alA at)t

124 D 9 #! din 2.!.1$$$A p.1-$

12& Cazul C-4:$1 Ital * Commi''ion ;1$$2< EC( I-414&.

#



timp c)t Comi'ia nu-l *a "ă'i incompatibil cu piaţa comună.R +celeaşi con'tatări 'e aplică şi n cazul'i'temului rom)ne'c al a,utoarelor de 'tat.

Potri*it celor airmate ntrebarea e'te cum ar putea i comentate 'ituaţiile care apar n raport cue*entualele 'olicitări de compen'aţii *enite din partea irmelor rom)ne'ti care c! confrunt cu prol!+ar!duc!rii profiturilor anticipat!, datorit +odificrii (c!+!lor initial!. *n ca:ul n car! =on(iliul=oncur!n!i ar +odifica (c!+!l! d! autor d! (tat fir+!l! car! ar fi !n!ficiat d! o a(tf!l d! (c!+(&ar afla i+po(iilitat! d! funcinar! n ac!(t ca: (tatul ur+nd (a r!curga la r!cup!rar!a autoruluicon(id!rat il!gal.

!ntru a (ulinia r!l!ana ac?ui(&ului co+unitar din do+!niul autoar!lor d! (tat n cont!-tulpoliticii r!gional! ro+n!(ti, !(t! n!c!(ar +ai nti ( r!a+inti+ l!gtura car! (! (tail!/t! n cadrulE ntr! politica r!gional /i politica n do+!niul concur!n!i. *n r!+! c! politica n do+!niulconcur!n!i ar! ca principal oi!cti !li+inar!a di(tor(iunilor priind concur!na +anif!(tat nint!riorul pi!!i co+un!. I!oar!c! a(!+!n!a +(uri i+plic acordar!a d! autoar! pulic! c! potdi(tor(iona concur!na, intr (u incid!na r!gl!+!ntrilor co+unitar! priind autorul d! (tat. *nac!la/i ti+p, autorul pulic r!pr!:int un i+portant in(tru+!nt al politicii r!gional!, la ni!l r!gional,naional (au co+unitar. *n cadrul politicii r!gional! a E, int!r!niil! (tructural! co+unitar! co&!-i(tcu politicil! r!gional! al! rilor +!+r!. =o+unitat!a /i conc!ntr!a: int!r!niil! (tructural! nr!giunil! car! (unt c!l! +ai d!:aantaat! din p!r(p!cti !urop!an, n ti+p c! (tat!l! +!+r! n+od !id!nt "/i l!giti+@ ur+r!(c propriil! oi!cti! int!rn! d! co!:iun!. >nt!r!niil! (tructural!r!ali:at! n paral!l la dif!rit! ni!l! pot un!ori ( r!duc, (au ciar ( anul!:!, !fici!na ac!(tora. I!ac!!a, =o+unitat!a caut ( influ!n!:! politica r!gional a (tat!lor +!+r! a(tf!l nct (&i a(igur!co+patiilitat!a cu propriil! prioriti d! co!:iun!. *n ac!(t (cop, =o+unitat!a folo(!/t!, p! d! o part!,B+agn!ti(+ulC 'ondurilor Structural! "p!ntru a atrag! (tat!l! +!+r! n a&/i ori!nta int!r!niil!(tructural! n r!giunil! a(i(tat! cu prioritat! d! ctr! =o+unitat!@, /i p! d! alt part!, in(tru+!ntulBcor!ctorC al r!gl!+!ntrilor E priind autorul d! (tat. *n particular, r!gl!+!ntril! co+unitar! priindautorul d! (tat i+pun un nu+r d! r!(tricii n utili:ar!a in(tru+!nt!lor d! autor d! (tat n cont!-tr!gional, r!(tricii d!(tinat! ( Bcalir!:!C autorul r!gional acordat n (copul ating!rii prioritilor d!co!:iun!.

rin ur+ar!, ntr! oi!cti!l! ur+rit! d! politicil! r!gional! /i c!l! priind autorul d! (tat aparin!itail! t!n(iuni. =!l! dou (!turi d! politici !cono+ic! !alu!a: rolul /i !f!ct!l! autoar!lor d!

(tat folo(ind crit!rii /i oi!cti! dif!rit!. !ntru d!cid!nii din do+!niul politicii r!gional!, !fici!naautoar!lor d! (tat (! +(oara nu nu+ai n funci! d! contriuia ac!(tora la ating!r!a con!rg!n!i"+acro&!cono+ic!@, ci /i n funci! d! !f!ct!l! priind co!:iun!a (ocial " d! !-!+plu, n ca:ulautoar!lor acordat! cu (copul d! a r!duc! !f!ct!l! (ocial! g!n!rat! d! (o+a, n r!giunil! car! (!confrunt cu r!(tructurri !cono+ic!@. *n (ci+, p!ntru d!cid!nii din do+!niul concur!n!i,autoar!l! d! (tat (unt con(id!rat! u(tificail! din punct d! !d!r! !cono+ic nu+ai n +(ura n car!cor!ct!a: anu+it! i+p!rf!ctiuni al! pi!!i /i nu+ai dac, !f!ct!l! !cono+ic! po:iti! d!p/!(ci+pactul n!gati a(upra concur!n!i. =u toat! ac!(t!a, atunci cnd autoar!l! d! (tat (unt utili:at! ncont!-t r!gional, con(id!r!nt!l! d! co!:iun! au prioritat! n faa c!lor d! +!nin!r! n!di(tor(ionat aconcur!n!i. =a atar!, r!gl!+!ntril! E priind concur!na ad+it !-i(t!na unui nu+r d! !-c!pii,aplicat! toc+ai p!ntru a p!r+it! B+od!lar!aC c!ltui!lilor r!gional! n confor+itat! cu prioritil!co+unitar! d! co!:iun!.

)o+nia a r!ali:at d!a pa/i i+portani n dir!cia (tailirii unui (i(t!+ articulat al autoar!lord! (tat acordat! la ni!l naional. ai multA (om)nia trebuie 'ă introducă "aranţii le"ale care 'ă permită autorităţilor din domeniul a,utoarelor de 'tat ;de e/empluA Con'iliul Concurenţei şi iciulConcurenţei< 'ă ndeplinea'că controlul şi monitorizarea eecti*ă a atribuţiilor - inclu'i* "aranţii pri*ind cooperarea şi coordonarea uncţionale ntre autorităţile care propun şi implementează mă'urile pri*ind a,utorul re"ional şi cele din domeniul a,utoarelor de 'tat.

Fn analiza pe care am ăcut-o pri*ind admi'ibilitatea e*entualelor pl)n"eri naintate in'tantelorde către ace'te companiiA n *ederea obţinerii de compen'aţiiA am ăcut reerire la principiile carerezultă din ,uri'dicţia comunitară rele*antă. +'telA am arătat că primatul le"i'laţiei comunitare a'upra

$



celei a 'tatelor membreA re'pecti* caracterul obli"atoriu al re"lementărilor UE pri*ind a,utorul de 'tat şial deciziilor Comi'ieiA ar trebui 'ă acă inadmi'ibile e*entualele 'olicitări de compen'aţii. Fn plu'A plataunor a'emenea compen'aţii nu ar ace dec)t 'ă perpetueze o 'tare de ile"alitate şi 'ă contra*inăobiecti*elor care urmăre'c re"lementările comunitare pri*ind a,utoarele de 'tat.

Cu toate ace'teaA aplicarea ace'tui principiu şi re'pin"erea oricăror pl)n"eri pri*indcompen'aţiile ca inadmi'ibileA nece'ită că re'pecti*ele mă'urile de a,utor de 'tat 'ă i o't declarate ca

incompatibile cu re"lementările UE n domeniu. 0ran'punerea unui a'emenea raţionament n cazul(om)niei ar putea duce la blocarea ace'tor 'olicitări numai n cazul n care Con'iliul Concurenţei ardeclara acilităţile i'caleA oerite prin 'c=emele ori"inaleA ca incompatibile cu le"i'laţia rom)nă pri*inda,utorul de 'tat. 5acă cele trei 'c=eme caliică ca 7a,utor e/i'tentRA 7nouR 'au Rile"alRA ace't lucru artrebui 'ă nu ie un ob'tacol din ace't punct de *edereA at)t timp c)t eectele le"ale ale unei a'emeneadecizii 'unt aşteptate a 'e produce numai n *iitor.

Cu toate ace'tea problema e'te dacă tribunalele rom)neşti 'unt pre"ătite 'ă aplice unraţionament 'imilar celui 'tabilit de ,uri'prudenţa europeanăA at)t timp c)t actuala ,uri'prudenţă a Curţiide +pel @ucure'ti şi a Fnalta Curte de Ca'aţie şi Du'tiţie 'tabileşte că 9e"ea rom)nea'ca pri*ind a,utorulde 'tat nu poate i olo'ită ca bază le"ală pentru a 'c=imba ;parte din< acte normati*e cu ran" e"al nierar=ia le"i'lati*ă rom)nea'că. (aportul 'u"erează aptul ca ace't ob'tacol ar putea i depăşit printr-unamendament adu' Con'tituţieiA prin care 'ă 'e oere *aloare mandatorie le"i'laţiei rom)neşti care prote,ează concurenţa liberă.

Ca&itolul

Politica de concuren(ă * Protec(ia 0uridică a &racticilor restricti#e

$,$ediul materiei &ri#ind &racticile restricti#e

Potri*it re"lementărilor comunitareA politica n domeniul concurenţei nu e'te pri*ită ca un 'copn 'ineA ci ca o condiţie nece'ară realizării pieţei interne. +'telA +rt.! al 0CE 'ubliniază aptul că'copul urmărit e'te de a permite in'tituirea unui 7re"im care 'ă a'i"ure aptul căA n cadrul pieţei uniceAconcurenţa nu e'te di'tor'ionată.

Fn ace't 'en' 'ubliniem ideea că re"lementările comunitare din domeniul concurenţei interzicnumai acele comportamente 'au acte care pot inluenţa ne"ati* relaţiile comerciale dintre 'tatelemembreA ără a a*ea n *edere şi 'ituaţiile n care eectele ne"ati*e 'unt *izibile numai la ni*elul unui'in"ur 'tat membru ;a'emenea 'ituaţii 'unt de competenţa autorităţilor naţionale n domeniu<.

Pe de altă parteA deoarece n cadrul economiei de piaţă concurenţa reprezintă un *ector e'enţialn a'i"urarea 'ucce'ului economicA 'unt con'iderate ca acceptabile anumite practiciA care "enereazăeecte poziti*e a'upra economiei.

Politica concurenţială a o't şi continuă 'ă ie o politică complementară preocupărilor le"ate derealizarea pieţei uniceA de *reme ce ea oeră un mecani'm de nlăturare a barierelor comerciale dintre'tatele membreA cre)nd premize a*orabile celei mai complete inte"rări pe piaţă.

Proce'ul de realizare a pieţei unice impune aplicarea unor mă'uri core'punzătoare şi ndomeniul concurenţei. E'te mai de"rabă un trui'm aptul căA odată ce barierele netariare ;iziceA

#%



te=niceA i'cale< din calea relaţiilor comerciale 'unt nlăturateA irmele şi "u*ernele *or căuta noimetode prin care 'ă limiteze re'tricţiile a'tel nc)t le"ile concurenţei 'ă-şi prote,eze indu'triilenaţionale.

Politicile concurenţiale europene 'e bazează pe un cadrul le"i'lati* comunitar promo*at ne'enţă de 0ratatul CE art. #1-$%. 0otodată re"lementările 'uplimentare 'unt a'i"urate prin deciziiemi'e de Con'iliul. Pe baza ace'tor politici concurenţiale 'e concentrează cele patru domenii de

acţiune.Fn ace't 'en' prin emiterea 0ratatului 'e urmăreşte pe deplin prote,area pieţei comune şi'timularea concurenţei n cadrul ace'tui *a't 'paţiu economic.

+cordurile şi nţele"erile ntre ntreprinderile nc=eiate n 'copul creşterii producţieiA promo*ării cercetării ştiinţiice şi te=nolo"iei pentru a'i"urarea pro"re'ului economicA pot a*ea eecte poziti*e a'upra pieţei şi pot inluenţa n cel mai bun mod concurenţa pe piaţa internă.

+'tel trebuie nţele' aptul că inte"rarea economică nu e'te un 'cop n 'ineA ci un mi,locA o cale'pre realizarea unor obiecti*e. Unul dintre obiecti*ele 'pre care 'e tinde e'te realizarea unei concurenţe perecteA cazul idealA dacă nu 'e atin"e ace't ţel atunci 'e ncearcă prin orice mi,loace reducereaactorilor care duc la o concurenţă neloiala.

Concurenţa e'te pri*ită şi ca o 'ituaţie de reerinţă n cadrul căreia are loc o conruntare liberăcompletă ntre toţi a"enţii economici la ni*elul oertei c)t şi la ni*elul cererii de bunuri şi 'er*icii de bunuri de producţie şi de capitaluri.

+naliz)nd din acea'tă per'pecti*ă pre*ederile "enerale ale 0ratatului 'e poate con'tatat că principiile concurenţei au la bază realizarea unei politici comerciale comune n 'en'ul de creare a unei pieţe interne n 'tatele member şi de nlăturare a barierelor care pot 'ă apare n circuitul mărurilorA a per'oanelorA a 'er*iciilor şi a capitalurilorA prin implementarea unui cadru ,uridic ce nu permitedenaturarea concurenţei. +propierea le"i'laţiei naţionale de cerinţele uncţionării Pieţei communeA ncare con'umatorii au deplină libertate de ale"ereA n'eamnă impunerea unor re"lementări comunitare .

in)nd 'eama de e*oluţia le"i'laţiei naţionale n materie precum şi de adaptarea ace'teia lare"lementările comunitareA lucrarea şi propune 'ă oere o prezentare de an'amblu a practicilorconcurenţei n lumina pre*ederilor le"ii concurenţei nr. 21:1$$6.

#1



$-$E#olu(iile &oliticii de concuren(ă &ri#ind &racticile restricti#e .n &lan Comunitar

,$ Primi &a)i .n domeniul concuren(ei

?actorii principali care au contribuit la ondarea re"ulilor n domeniul concurenţei 'unt dieriţişi au *ariat n timp. ?ără a ncerca 'ă acem trimiteri mult prea ndepărtateA trebuie 'ă ob'er*ăm căA primul 'et de re"uli n domeniul concurenţei a o't introdu' n SU+A n di'poziţiile din 02 2+erman

5ct, din 1#$%.ă'urile au o't adoptate ca rezultat al n"ri,orărilor cre'c)nde manie'tate la ')rşitul 'ecoluluial ]I]-lea n le"ătură cu creşterea numărului de nţele"eri din domeniul căilor erateA petrolului şi băncilorA care ameninţau 'tabilitatea 'i'temului economic şi politic. Fn dieritele ţări europeneA de lanceputul 'ecolului al ]]-leaA re"lementările n domeniul concurenţei au căutat 'ă a'i"ure un ec=ilibruntre beneiciile economice "enerate de colaborarea dintre irme şi ri'curile politice şi economice pecare acea'ta le implica.

+t)t n LermaniaA c)t şi n Daponia ;ca şi n cazul SU+< după al doilea război mondialA orţelealiate au impu' o le"i'laţie anti-monopol cu 'copul de a re'tr)n"e puterea unor uriaşi inanciari-

#2



nre"i'trat un eşec n realizarea unui compromi' ntre atitudinea "enerală anti-'upranaţională şi dorinţa anumitor 'tatemembre de a menţine controlul ab'olut al politicilor indu'triale naţionaleA atitudine care '-a menţinut p)nă 'pre mi,loculanilor #%. Ca atareA nici la ni*elul Comi'iei nu era e*identă o opinie unitară pri*ind ace't a'pect.

5ezbateri aprin'e n cadrul 5L IA pri*ind apelul la in'trumente inter*enţioni'te n domeniul concurenţeiA au a*utloc ulterior rece'iunii din 1$!. 9a mi,locul anilor %A Comi'ia şi-a rela/at atitudinea pri*ind acordarea a,utoarelor de 'tatAca modalitate de combatere a şoma,ului şi de 'pri,in a 'ectoarelor alate n declin1!2. Ca rezultatA a apărut tendinţa de ai"nora re"lementările pri*ind a,utoarele de 'tatA ceea ce a condu' la apariţia unor 'ituaţii delicateA care au nceput a icorectate după ,umătatea anilor #%1!!.

Perioada A:=4=;;;? reprezintă trecerea către o 7nouăR politică n domeniul concurenţei. ?inalul anilor % aureprezentat un apo"eu al criticilor adre'ate Comi'iei şi modului n care 5L I realiza politica n domeniul concurenţeiAdominante iind acuzele pri*ind caracterul 'upercentralizat al ace'teiaA proce'ul decizional inadec*atA proceduri deimplementare ineicienteA 7'en'ibilitateR cre'cută la pre'iunile politice şi incapacitatea ace'teia n a atin"e obiecti*ele'tabilite1!4.

2'Grşitul anilor :; au reprezentat un moment important n e*oluţia ace'tei politiciA care *a de*eni mult maitran'parentă şi cu o mai mare *iteză decizionalăA reuşind 'ă con'truia'că un nou ec=ilibru ntre abordarea neo-liberală şi ceainter*enţioni'tă. Proce'ul de realizare a pieţei unice impunea aplicarea unor mă'uri core'punzătoare şi n domeniulconcurenţei. E'te mai de"rabă un trui'm aptul căA odată ce barierele netariare ;iziceA te=niceA i'cale< n calea relaţiilorcomerciale 'unt nlăturateA irmele şi "u*ernele *or căuta noi metode prin care 'ă re'tricţioneze concurenţa şi 'ă-şi prote,ezeindu'triile naţionale. Fn Cartea +lbă din 1$#&? 25ompleting t,e nternai *aret% 'e arăta căB 7pe mă'ură ce'e *or ace paşi 'emniicati*i pe calea realizării pieţei uniceA *a trebui 'ă 'e acţioneze a'tel nc)t

practicile anti-concurenţiale 'ă nu ia orma unor noi barire protecţioni'te care 'ă contribuie larempărţirea pieţelorR ;Comi'iaA 1$#&A p.!$<.Problemele care '-au alat n centrul preocupărilor politicii n domeniul concurenţei n anii #%

au o't a,utoarele de 'tat şi uziunile. Fn cazul uziunilorA doi actori importanţi au contribuit la acea'tăe*oluţieB

1 . din punct de *edere economic şi politicA piaţa comună nece'ita un control la ni*elcomunitarM inten'iicarea relaţiilor tran'rontaliere ridica *ec=ea problemă a barierelor ,uridice şi admini'trati*eM

2. unele decizii *enite din partea CEDA care indicau căA n anumite mpre,urăriA 'e putea olo'i+rt #&;#1 < pentru a controla uziunile.

5ezbaterile au o't inten'e şi au permi'A n cele din urmăA adoptareaA la inele anului 1$#$A a

primului 9egulament privind controlul concentrărilor.Fn ceea ce pri*eşte a,utoarele de 'tatA inter*enţiile au *izat nu introducerea unor noire"lementări ;menţiunile 0ratatului iind din ace't punct de *edere 'uiciente< ci a unor noiin'trumenteA nece'are pentru punerea n aplicare a pre*ederilor e/i'tente. Fnainte de 1$#&A implicarearedu'ă a Comi'iei n ace't domeniuA tran'orma'e ace't domeniu ntr-unul ca şi ine/i'tent. Fn 1$#&A 5LI a trecut la o re*izuire a metodolo"iei pri*ind acordarea a,utoarelor de 'tatM primul 'et de rezultate aacoperit perioada 1$#1 -1$#6 şi a 'er*it ca punct de plecare pentru *iitoarele analize periodice aleace'tui domeniu.

Fn ciuda pre'iunilor *enite din partea celor care 'e pronunţau pentru inter*enţii mult mai protecţioni'teA prin care 'e 'olicita pla'area competiti*ităţii naintea concurenţei n ierar=ia obiecti*elor promo*ate de Comi'ieA 5L I a continuat 'ă promo*eze politica conorm căruia competiţia de aca'ă

e'te cel mai bun da'căl pentru a ace aţă competiţiei de aară (2competition at ,ome is t,e best trainer or competition abroad).Fn concluzieA i'toria e*oluţiei P5C reprezintă o 7,u/tapunere a unor perioade pa'i*e cu unele

acti*eRA a 7unor perioade cumulati*e de e/pan'iune a domeniilor politiciiA prin e/tinderea dar şi

1!2 M e r G i n 6 i

H i l l i a m s , Competition 9aGB+ntitru't Polic in t=e Uh and in t=e EECA 9ondonA 1$#4A p.!21!! M ! C i n i ,

@ ! M c A o a n ,o p ! c i t , p ! & (

1!4 I / i d e m

#&



aproundarea obiecti*elor urmărite n cadrul ace'teiaR1!&. +'telA '-a trecut de la accentul pu' n anii 6% pe practicile re'tricti*eA la politicile ndreptate mpotri*a monopolurilor din anii % şi la cele orientate 'pre a,utoarele de 'tat şicontrolul concentrărilor din anii #% şi $%A politica n domeniul concurenţei e/tinz)ndu-'e n noi 'ectoare indu'triale dupăanii 2%%%.

I$;$Politica .n domeniul cartelurilor )i a altor &ractici restricti#e

5acă anumite acorduriA nţele"eri ntre irme pot a*ea eecte beneice a'upra pieţeiA altele potinluenţa ne"ati* proce'ul competiţional1!6. +rticolul #1 ;o't art.#&< al 0ratatului UE ;0UE< introduce principiulinter"icerii acelor acordurilor între 'irme, deci"ii şi practici concertate % care au ca obiect 'au ca eect mpiedicareaAre'tr)n"erea 'au denaturarea concurenţei n interiorul 'paţiului comunitarA şi care 'unt 'u'ceptibile de a 7aecta comerţulntre 'tatele membreR.

Un acord re'tricti* reprezintă un acord ntre două 'au mai multe irmeA prin care păr ţile 'e obli"ă 'ă adopte un anumit tip de comportamentA prin care 'unt ocolite re"ulile şi

eectele concurenţei libere pe piaţă. Interdicţiile la care ace trimitere +rt. #1:1 ;o't #&:1< 'e aplică at)t acordurilor ori"ontale ;prin care 'unt *izate acţiuni ale unor irme alate n

acelaşi 'tadiu al producţieiA tran'ormării şi comercializării<A c)t şi acordurilor verticale ;'unt *izate acţiuni ale unor irme alate n 'tadii dierite ale proce'ului de producere şi comercializareAneiind concurente ntre ele<.

Hnţelegerea reprezintă un acord ntre două 'au mai multe irme prin careA unul 'au mai mulţi parteneriA 'unt obli"aţi 'ă acţioneze ntr-un mod bine deinit.

Practica concertată 'e 'ituează la un ni*el inerior nţele"erilor şi reprezintă un proce' de

coordonare realizat ntre dierite irme dar care nu 'e concretizează n nc=eierea unui acord propriu-zi';nu pre'upune e/i'tenţa unei manie'tări de *oinţă clar e/primatăA ci doar a unei coordonă ri la ni*elul 'trate"iilorcomerciale<.

Cum dierenţa ntre ace'te orme de cooperare nu e'te uşor de realizatA Comi'ia 'e limitează la a ace dierenţa ntre acordurile care intr ă n zona de aplicare a art.#1:1 şi cele care nu

intr ă n ace'te cate"orii.

?acem ob'er*aţia căA atunci c)nd 'e analizează dacă o anumită nţele"ere a ncălcat 'au nu pre*ederile art. #1 :1? *or trebui luate n con'iderare următoarele trei elementeB

1. dacă e/i'tă ntr-ade*ăr o nţele"ereA decizie 'au practică concertată realizată 'audo*edită ntre anumiţi a"enţi economiciM2. dacă 'unt ar"umente că ntr-ade*ăr concurenţaA n interiorul pieţei comuneA poate impiedicatăA re'tricţionată 'au di'tor'ionată ntr-o mă'ură apreciabilă ca urmare are'pecti*ei nţele"eriM

!. dacă ntr-ade*ăr comerţul dintre ţările membre a o't 'au poate i aectat.

9egislaţia secundară n ace't domeniu include mai multe cate"orii de re"ulamenteA directi*eA noteAemi'e de Con'iliu 'au Comi'ie ;printre care (e"ulamentul 1:1$62 'au (e"ulamentul 1:2%%!<A precumşi decizii emi'e de Curtea Europeană de Du'tiţie ;de pildăA Cazul &A 1 $6$A EC( 2$&A prin care '-a'tabilit re"ula 2de minimis).

Fn timpA pe baza di'poziţiilor din tratate şi a re"ulamentelor de aplicareA Comi'ia a dez*oltat oade*ărată politică "lobală n domeniul acordurilor şi practicilor re'tricti*e.

+rticolul #1 ;!< a pre*ăzut a'tel posibilitatea autori"ării anumitor acorduri % prin acordarea dee6ceptări în !loc, n cazul anumitor tipuri de nţele"eri con'iderate ca a*)nd eecte poziti*eA precumcele care contribuie la ameliorarea producţieiA a di'tribuţieiA la introducerea pro"re'ului te=nicArealizarea de pro"re' economicA etc.

Fn cazul acordurilor ori+ontale 'au de cooperare ;nc=eiate ntre irme concurente<A menţionăm1!

BN +cordurile de 'pecializare ;(e"ulamentul 26&#:2%%%<N +cordurile de cercetare-dez*oltare ;(e"ulamentul 26&$:2%%%<

1!&.CiniA 9.cLoGanA op.citA p.!61!6J a c K u e s

e m e ,C o l e t t e e m e ,8 c o n o m i e d el 0 n i o n 8 u r o

1! T r e / u i e

a m i n t i t- a p t u l c ăd i n i a n u a r i e& ' ' & C o m i s i a

#6



Fn ceea ce pri*eşte acordurile #erticale ;nc=eiate ntre irme alate n 'tadii dierite ale aceleiaşiiliere de producţie 'au di'tribuţie<A ele au ăcut obiectul unor acorduri 'eparate pri*ind acordareae/ceptării pe cate"orii de acorduri 'au tipuri de 'ectoare. Fn prezentA ace'te acorduri 'e 'upun unuire"ulament unic ;(e"ulamentul 2$%:$$ din 22 decembrie 1$$$< prin care 'unt e/ceptate "lobalacordurile *erticale care nu au o poziţie dominantă pe piaţă. Condiţiile impu'e 'e reeră la e/i'tenţaunui pra" ;o ciră de aaceri care 'ă nu depăşea'căA pentru părţile a'ociate n acordA &% milioane euro şi

nu mai mult de !%O din piaţa de de'acere< şi la e/cluderea anumitor practici re'tricti*e "ra*e.+lte acorduriA c=iar dacă nu ndepline'c condiţiile para"raului ! al +rt.#1A pot beneicia de 'tatutulde e/cepţiiA n cazul n care 'unt con'iderate a i de importanţă minoră ;principiul 7de minimi'R< şiA caatareA incapabile 'ă aecteze concurenţa la ni*el comunitar. lun"ă perioadă de timpA ace'te acorduri au o't deinite numai

prin cota de piaţă şi cira de aaceri anuală a irmelor *izate.9a inele anului 2%%1A Comi'ia a rela/at c=iar ace't mod de deinireA 'uprim)nd criteriul cirei de aaceri şi ridic)nd

ni*elurile core'punzătoare cotelor de piaţă la 1%O n cazul acordurilor *erticale şi la 1&O pentru cele orizontale.Fn "eneralA re"lementările pre*ăzute de +rt.#1 nu 'e aplică n cazulB

N (elaţiilor dintre o irmă şi a"enţii 'ăi comerciali 'au ntre o 'ocietate şi ilialeMN +cordurilor de cooperareMN peraţiunilor de 'ub-contractare.

?aţă de ace'te 'ituaţii putem da de e/empluB

a.Inter"icerea unui cartel în domeniul "a+ăruluiFn 1$$#A Comi'ia a interzi' o nţele"ere prin care doi producători şi doi comercianţi de za=ăr din

area @ritanie adoptau o 'trate"ie comună care ducea la creşterea preţului za=ărului. Fn ,u'tiicareadeciziei '-a arătat aptul căA pentru con'umatorul inalA nţele"erea a du' la creşterea preţului de *)nzarea za=ărului mai mult dec)t dacă ar i e/i'tat concurenţă liber ă.

!.Inter"icerea unui cartel în domeniul termo'icării ur!aneFn octombrie 1$$#A Comi'ia a de'iinţat un cartel al producătorilor de conducte pentru 'i'teme

de tran'port a ener"iei termice urbaneA prin care 'e i/au de comun acord preţurile şi condiţiile delicitare către autorităţile publice. Cartelul u'e'e 'tabilit n 5anemarcaA la ')rşitul lui 1$$%A iindulterior e/tin' n Lermania şi alte ţări ale UEA a'tel nc)t ncep)nd cu 1$$4A acoperi'e ntrea"a piaţăeuropeană. Fn 5anemarca şi LermaniaA irma re'pecti*ă pu'e'e la punct un 'i'tem de 7raudareR a procedurilor de licitaţieB ele 'tabileau 7a*oritulR care urma 'ă c)şti"e iecare contractA ulteriorA celelaltemembre ale cartelului luau parte la licitaţii cu oerte mult mai 'cumpe dec)t ale 7a*orituluiR. Fn plu'Amembrii cartelului şi parta,a'eră pieţele naţionale şi i/a'erăA de comun acordA preţurile pentruconductele olo'ite la tran'portul căldurii. Ca atareA cumpărătorii conductelorA n "eneral autorităţilelocaleA nu a*eau po'ibilitatea unei ale"eri realeA ntre oerte şi preţuri competiti*e.

Comi'ia a aplicat tuturor membrilor cartelului amenzi care '-au ridicat la circa $2 milioaneeuro. Fn ace't cazA '-a arătat că practicile anti-concurenţiale au adu' pre,udicii at)t irmelor care erau naara carteluluiA e/clu'e de pe piaţăA c)t şi autorităţilor localeA re'pecti* contribuabililor.

2ursa Politica de concurenţă în Europa şi cetăţeanul, Comisia Europeană, =;;

+numite tipuri de acorduri au o't ntotdeauna con'iderate periculoa'e de către Comi'ie şi interzi'eA practic ărăe/cepţie'

N Fn cazul acordurilor orizontaleBo ?i/area preţuriloMr

o E/i'tenţa unor birouri de *)nzare comuneM o ?i/area de cote de producţie 'au li*rareMo Fmpărţirea pieţei 'au a 'ur'elor de apro*izionare.

N Fn cazul acordurilor *erticaleB

#



o ?i/area preţurilor de re*)nzareMo Clauze de protecţie teritorială ab'olutăB

d< limitarea producţieiA di'tribuţiei 'au a dez*oltării te=nolo"ice n deza*anta,ulcon'umatorilorM

e< aplicareaA n pri*inţa partenerilor comercialiA a unor condiţii ine"ale la tranzacţii ec=i*alenteA pro*oc)nd n ace't elA unora dintre eiA un deza*anta, n poziţia concurenţialăM

< condiţionarea nc=eierii unor contracte de acceptareaA de către parteneriA a unor clauze

'tipul)nd pre'taţii 'uplimentare careA nici prin natura lor şi nici conorm uzanţelorcomercialeA nu au le"ătură cu obiectul ace'tor contracte.+*em n *edere ob'er*aţia căA n ceea ce pri*eşte temeiul ,uridic al combaterii abuzului de

poziţie dominantăA +rt.#2 i 'e adau"ă art.#!A prin care 'e permite adoptarea de re"ulamente şi directi*eşi +rt.#&A care 'e reeră la competenţele de in*e'ti"are ale Comi'iei.

5upă cum 'e ob'er*ăA +rt. #2 'e con'tituie ntr-un in'trument de control al e/ercitării puterii demonopol pe o piaţă 'au alta. El implică analizarea a două elementeB

T e/i'tenţa unui a"ent economic alat n poziţie dominantăMT comportamentul re'pecti*ului a"ent economicA care are drept eect aectarea concurenţei pe

piaţa re'pecti*ă.Subliniem aptul că +rt. #2 ;o't art. #6< interzice numai abuzul de poziţie dominantăA nu doar 'impla 'a

e/i'tenţă.+ce't articol 'e pretează la numeroa'e controverse. 5acă ormularea inclu'ă aici e'te de'tul de clară nceea ce pri*eşte combaterea abuzului de poziţie dominantăA ea e'te mai puţin clară n ceea ce pri*eşte puterea de care di'pune Comi'ia n domeniul controlului concentrărilor $

Cu alte cu*inteA n aplicarea +rt.#6 apar două a'pecteB pe de o parteA controlul comportamentuluiabuzi* pe piaţă datorită re'tr)n"erii libertăţii de ale"ere a con'umatorilor determinată de aptul că oirmă dominantă pe piaţăA practic elimină concurenţa şiA pe de altă parteA modul n care CEE dăComi'iei nu numai puterea de a interzice nţele"erile şi abuzul de poziţie dominantăA ci şi po'ibilitateade a e/ercita un control prealabil a'upra concentrărilor economice.

Po"iţia dominantă reprezintă 'ituaţia n careA puterea economică deţinută de o irmăA i permite ace'teia 'ă ob'trucţioneze concurenţa de pe piaţa n cauză.Cu alte cu*inteA poziţia dominantă pe piaţă permite unei irme 'ă inluenţeze n mod co*)rşitor condiţi ile n care 'e manie'tă concurenţa.

+naliza realizată n cazul pieţei produsului pre'upune o in*e'ti"aţie pe cla'e de produ'eA piaţa iind deinită n

uncţie de e/i'tenţa altor produ'e 'imilareA 'ub'tituibile ;produ'ele 'ub'tituibile 'unt cele către care 'e pot ndrepta preerinţele con'umatorilor atunci c)nd preţul 'au calitatea produ'ului de bază '-au modiicatA deoarece ră'pund aceleiaşine*oi 'au unor ne*oi 'imilareM e/empluB unt şi mar"arinăA caea măcinată şi ne''A etc.<.

!. piaţa geogra'ică % re'pecti* teritoriul n care condiţiile de concurenţă 'unt omo"ene. Fn condiţiilee/i'tenţei pieţei uniceA cel puţin teoreticA piaţa "eo"raică e'te piaţa UE. Cu toate ace'teaA de la caz la caztrebuie a*uţi n *edere şi alţi actoriA de *reme ceA cu c)t e'te mai 'trict delimitată piaţaA cu at)t mai e*identăapare poziţia dominantă. Fn analiza 'aA Comi'ia are n *edere identiicarea barierelor la e/portA capacitatea


4. pieţei temporale % re'pecti* 'c=imbărilor 'tructurale 'uerite n timp de către de o piaţă. +şa de pildăAanalizele eectuate trebuie 'ă aibă n *edere *olatilitatea anumitor pieţeA urmareA ie a actorilor de mediuAie datorită modiicărilor 'ur*enite n preerinţele con'umatorilor.

tudiu de ca+ * T*,H>5 FMC Cor& Concuren(ă

OTĂRKREA TRI/UNA"U"UI

##



7Concuren/ă Fn/ele"eri Pero/id de =idro"en i perborat de 'odiu 5ecizie de con'tatare aunei ncălcări a articolului #1 CE Imputabilitatea comportamentului ilicit 5reptul la apărare

bli"a/ia de moti*are8

Fn cauza 0-1$:%6A

FMC Cor&$? cu 'ediul n P=iladelp=iaA Penn'l*ania ;Statele Unite < - reclamantăA

mpotri*a

Comi'iei EuropeneA - p)r)tăA

a*)nd ca obiectA cu titlu principalA o cerere de anulare n parte a 5eciziei C;2%%6< 166 inal aComi'iei din ! mai 2%%6 pri*ind o procedură de aplicare a articolului #1 CEj i a articolului &!din +cordul pri*ind SEE ;cazul CP:?:!#.62% Pero/id de =idro"en i perborat<A n mă'ura ncare o *izează pe reclamantăA iA n 'ub'idiarA o cerere de reducere a cuantumului amenziiA

otăr7re

ituația de 1a&t

(eclamantaA ?C Corp.A e'te o ntreprindere 'tabilită n Statele Unite care controleazăA prinintermediul ?C C=emical' et=erland' @A o'ta ?C C=emical Holdin" @A 1%% O din capitalul'ocietă/ii de drept 'paniol ?C ?oret S+. +cea'ta din urmă comercializaA la data aptelorA pero/id de=idro"en ;denumit n continuare 7PH8< i perborat de 'odiu ;denumit n continuare 7P@S8<. Fn noiembrie 2%%2A 5e"u''a +L a inormat Comi'ia Comunită/ilor Europene cu pri*ire lae/i'ten/a unei n/ele"eri pe pie/ele PH i P@S i a 'olicitat aplicarea Comunicării Comi'iei pri*indimunitatea la amenzi i reducerea cuantumului amenzilor n cauzele reeritoare la n/ele"eri ;D 2%%2AC 4&A p. !<.

5e"u''a a prezentat Comi'iei probe materiale care au permi' ace'teia 'ă realizeze in'pec/iiA la2& i la 26 martie 2%%!A la 'ediile anumitor ntreprinderi.9a 26 ianuarie 2%%&A Comi'ia a tran'mi' reclamantei i celorlalte ntreprinderi *izate o comunicare pri*ind obiec/iunile.

Ca urmare a audierii ntreprinderilor n cauzăA Comi'ia a adoptat 5ecizia C;2%%6<166 inal din ! mai2%%6 pri*ind o procedură de aplicare a articolului #1 CEj i a articolului &! din +cordul pri*ind SEEmpotri*a +Kzo obel A a +Kzo obel C=emical' Holdin" +@A a Eh+ C=emical' +@A a 5e"u''aA aEdi'on Sp+A a reclamanteiA a ?C ?oretA a hemira ,A a 9W+ir li3uide S+A a C=emo/al S+A a SI+Sp+A a Caaro SrlA a Sol*a S+A a Sol*a Sole/i' Sp+A a 0otal S+A a El +3uitaine S+ i a +rKemaS+ ;cazul CP:?:!#.62% Pero/id de =idro"en i perborat< ;denumită n continuare 7deciziaatacată8<A al cărei rezumat a o't publicat n ?urnalul @'icial al 0niunii Europene din 1! decembrie2%%6 ;D 9 !&!A p. &4<. +cea'ta a o't notiicată reclamantei printr-o 'cri'oare din # mai 2%%6.

Deci+ia atacată

#$



Comi'ia a precizat n decizia atacată că de'tinatarii ace'teia au participat la o ncălcare unică icontinuă a articolului #1 CE i a articolului &! din +cordul pri*ind Spa/iul Economic European ;SEE<reeritoare la PH i la produ'ul din a*alA P@S con'iderentul ;2< al deciziei atacatej. Fncălcarea con'tatată a con'tat n principal n realizareaA ntre concuren/iA a unui 'c=imb deinorma/ii importante din punct de *edere comercial i de inorma/ii coniden/iale pri*ind pie/ele intreprinderileA n limitarea i n controlul produc/iei i al capacită/ilor poten/iale i reale ale ace'teiaA

n mpăr /irea cotelor de pia/ă i a clien/ilorA precum i n 'tabilirea i n 'upra*e"=erea re'pectăriiobiecti*elor pri*ind pre/urile.(eclamanta a o't /inută re'pon'abilă de ncălcare 7n comun i n 'olidar8 cu ?C ?oret

con'iderentele ;!#$<-;!$&< ale deciziei atacatej.Fn 'copul calculării cuantumului amenzilorA Comi'ia a aplicat metodolo"ia prezentată n 9iniiledirectoare pri*ind metoda de 'tabilire a amenzilor aplicate n temeiul articolului 1& alineatul ;2< din(e"ulamentul nr. 1 i al articolului 6& alineatul ;&< din Cj ;D 1$$#A C $A p. !A Edi /ie 'pecialăA%#:*ol. !A p. 6$A denumite n continuare 7liniile directoare8<.

Comi'ia a 'tabilit cuantumurile de bază ale amenzilor n unc/ie de "ra*itatea i de duratancălcării con'iderentul ;4&2< al deciziei atacatejA acea'ta iind caliicată drept oarte "ra*ăcon'iderentul ;4&< al deciziei atacatej.

Prin aplicarea unui tratament dieren/iatA reclamanta i ?C ?oret au o't cla'ate n cea de atreia i penultima cate"orieA care core'punde unui cuantum de plecare de 2% de milioane de eurocon'iderentele ;46%<-;462< ale deciziei atacatej.

Fntruc)tA potri*it Comi'ieiA reclamanta i ?C ?oret au luat parte la ncălcare n perioada 2$ mai1$$-1! decembrie 1$$$A i anume timp de doi ani i apte luniA cuantumul de plecare al amenziiaplicate ace'tora a o't ma,orat cu 2& O con'iderentul ;46< al deciziei atacatej.

ici o circum'tan/ă a"ra*antă 'au atenuantă nu a o't re/inută n pri*in/a reclamantei.+rticolul 1 litera ;< din decizia atacată pre*ede căA prin participarea la ncălcarea n cauză n perioada2$ mai 1$$-1! decembrie 1$$$A reclamanta a ncălcat articolul #1 alineatul ;1< CE i articolul &! din+cordul pri*ind SEE.

9a articolul 2 litera ;d< din decizia atacatăA Comi'ia a aplicat reclamanteiA n 'olidar cu ?C

?oretA o amendă n cuantum de 2& de milioane de euro.

Procedura și conclu+iile &ărților

(eclamanta 'olicită 0ribunaluluiB anularea deciziei atacateA n mă'ura n care acea'ta o pri*eteM n 'ub'idiarA reducerea cuantumului amenzii care i-a o't aplicatăM obli"area Comi'iei la plata c=eltuielilor de ,udecată.

Comi'ia 'olicită 0ribunaluluiB re'pin"erea ac/iuniiM obli"area reclamantei la plata c=eltuielilor de ,udecată.

!n dre&t

Cu privire la conclu"iile în anulare

Fn 'u'/inerea concluziilor n anulareA reclamanta in*ocă două moti*e ntemeiateA n primul r)ndA pe ncălcarea obli"a/iei de moti*are iA n al doilea r)ndA pe erori de drept i de apreciere careaectează con'tatarea ră'punderii 'ale pentru ncălcarea n cauză.

$%



Cu pri*ire la primul moti*A ntemeiat pe ncălcarea obli"a/iei de moti*ar. +r"umentele păr /ilor

(eclamanta 'u'/ine căA ntruc)t e'te *orba de'pre o decizie prin care 'e con'tată ră'punderea unei'ocietă/i pentru actele unei alte 'ocietă/iA n 'pecial prin aplicarea prezum/iei pri*ind controlule/ercitat a'upra capitalului unei iliale de către 'ocietatea 'a mamăA moti*area trebuie cu at)t mai mult'ă ie completă.

Prin urmareA Comi'ia nu ar i putut 'ă 'e limiteze la men /ionarea prezum/ieiA ci ar i a*utobli"a/ia de a urniza o moti*are adec*atăA de natură 'ă e/plice modul n care acea'tă prezum /ie nu ao't ră'turnată prin ar"umentele i prin elementele de probă contrare in*ocate de reclamantă.rA moti*ele in*ocate de Comi'ie n decizia atacată n acea'tă pri*in /ă ar i 7neadec*ate din punct de*edere ormal8 i nu ar ndeplini cerin/ele pre*ăzute la articolul 2&! CE.

5ei '-a reerit la le"ăturile dintre 'ocietă/ile n cauzăA n ceea ce pri*ete unc/iile ndeplinitede trei per'oane n cadrul reclamanteiA al ?C ?oret i al ?C C=emical Holdin" con'iderentele;!$1< i ;!$4< ale deciziei atacatejA Comi'ia nu ar i e/plicat n ce mod ace'te circum'tan /e erau denatură 'ă conducă la re'pin"erea ar"umentelor contrare in*ocate de reclamantă.

Fn plu'A reclamanta ar i in*ocat ar"umente prin care 'e urmărea ne"area circum'tan /elor prezentate n con'iderentul ;!$1< al deciziei atacate. Fn con'iderentul ;!$4< al deciziei atacateA Comi'ia

'-ar i limitat 'ă nlăture ace'te ar"umenteA ără a e/plicita moti*ele re'pin"erii lor.(eproduc)nd pur i 'implu elementele de probă in*ocate de ea i de reclamantăA Comi'ia nu ar i prezentat con'idera/iile care au determinat-o 'ă concluzioneze că prezum/ia n cauză nu a o'tră'turnată de reclamantă.

Pe de altă parteA moti*ele in*ocate de Comi'ie n con'iderentul ;!$4< al deciziei atacate nu ar i'uiciente pentru a 'e con'tata ră'punderea 'olidară a reclamantei. Fn primul r)ndA reclamanta ar i men/ionat e/i'ten/a unor 'tructuri or"aniza/ionale 'eparate prin careurmărete 'ă demon'treze că 'ocietatea-mamă i iliala 'a unc/ionau independent n domeniile deacti*itate n raport cu ncălcarea. rA Comi'ia nu ar i e/plicat moti*ul pentru careA n 'pe/ăA ace'telement nu era 'uicient pentru a ră'turna prezum/ia men/ionată.

Fn al doilea r)ndA reclamanta ar i prezentat declara/iile an"a,a/ilor 'ăiA potri*it cărora ?C

?oret i de'ăura acti*itatea n mod independent. Comi'ia n'ăi ar i admi'A n con'iderentul ;!$4<al deciziei atacateA că re'pecti*ele declara/ii con'tituie proba 'tatutului independent al ?C ?oret.0otuiA decizia atacată nu ar con/ine niciun moti* care 'ă 'u'/ină re'pin"erea ace'tora.Fn al treilea r)ndA con'tatarea Comi'iei potri*it căreia reclamanta era de a'emenea implicată n produc/ia de PH i de P@S con'iderentul ;!$4< al deciziei atacatej ar iA pe de o parteA ine/actă iA pede altă parteA in'uicientă pentru a concluziona că reclamanta e/ercita o inluen/ă deci'i*ă a'upra ?C?oret. Simplul apt că anumite 'ocietă/i produc aceleai produ'e nu ar implica adoptarea unei politicicomerciale comune. (eclamanta ar i urnizatA de altelA proba contrarăA care nu ar i o't repu'ă ndi'cu/ie de Comi'ieA cu pri*ire la natura "eo"raică di'tinctă a pie/elorA la localizarea dierită a 'iturilorde produc/ieA la e*olu/ia n timp a aacerilor i la proilul con'umatorilor.Fn al patrulea r)ndA con'tatarea Comi'iei potri*it căreia ?C ?oret e'te o ilială europeană a

reclamantei con'iderentul ;!$4< al deciziei atacatej nu ar adău"a nimic la mpre,urarea că e'te *orbade'pre o ilială controlată n propor /ie de 1%% O. Elementele de probă prezentate de reclamantă ardemon'tra că nu au a*ut loc nicio con'ultare i nicio cooperare n ceea ce pri*ete acti*ită/ile celordouă 'ocietă/i reeritoare la PH.

oti*area deciziei atacate ar i nu numai 7neadec*ată8A ciA n plu'A nu ar con /ine nicioe/plica/ie cu pri*ire la re'pin"erea elementelor de probă prezentate de reclamantă. 5eiA n prezentAComi'ia aratăA n cadrul apărării 'aleA că ace'te elemente nu erau 'uiciente pentru ră'turnarea prezum/iei men/ionateA acea'tă con'tatare nu ar i"ura n decizia atacată.

$1



+duc)nd acea'tă probă contrarăA reclamanta ar i tran'erat Comi'iei 'arcina probei. rA decizia atacatănu ar con/ine niciun moti* de re'pin"ere a ace'tor ar"umente.

Fn opinia reclamanteiA '-ar impune re'pin"erea moti*elor in*ocate de Comi'ieA pentru primadată n a/a 0ribunaluluiA potri*it cărora ră'punderea ncredin/ată domnului +. @. de a 'upra*e"=ea'trate"ia comercială i "lobală a ilialei ate'tă e/ercitarea eecti*ă a unei inluen/e deci'i*e. Fn oricecazA ace'te moti*e noi ar pri*i numai capacitatea teoretică a reclamantei de a e/ercita un control

deci'i* a'upra ?C ?oretA n timp ce ar"umentul reclamantei ar i o't că per'oana n cauzăA domnul+. @.A nu e/ercitaA n aptA un control deci'i* a'upra opera/iunilor curenteA nici n domeniile aerente pretin'ei ncălcări.

Problema inluen/ei deci'i*e ar trebui analizată n raport cu o acti*itate le"ată de ncălcare.+b'en/a implicării n opera/iunile de "e'tiune curentă ar indica aptul că nu 'e e/ercita nicio inluen/ădeci'i*ă n raport cu o a'emenea acti*itate. +'telA 'impla re'pon'abilitate a unui an"a,at de a'upra*e"=ea 'trate"ia comercială i "lobală a ntreprinderii nu ar i 'uicientă pentru a 'e 'tabilie/ercitarea eecti*ă a unei inluen/e deci'i*e.

5omnul +. @.A n calitate de preedinte-director "eneral ;P5L< al ilialeiA nu ar i n mod nece'arimplicat n opera/iunile de "e'tiune curentă a ace'teia. Fn 'pe/ăA ar reiei n mod clar din elementele prezentate de reclamantă că ace'ta a*ea ca 'arcină 'impla 'upra*e"=ere a 'trate"iei comerciale i

"lobale a ntreprinderii. ici pozi/ia domnului J. @.A membru n con'iliul de admini'tra/ie al ?CC=emical Holdin"A nu ar i pertinentăA 'in"urul obiecti* al ace'tei 'ocietă/i iind de/inerea de participa/ii la ?C ?oret. 5omnul L. J.A unul dintre directorii ?C C=emical Holdin"A nu ar i o'tan"a,atul reclamantei.

Fn opinia reclamanteiA n cazul n care decizia de con'tatare a ncălcării 'e ntemeiază pe e/i'ten/aunei rela/ii de control e/ercitat de o ntreprindere a'upra altei ntreprinderiA Comi'ia are obli"a /ia de a prezenta con'idera/iile care permit 'ă 'e 'tabilea'că e/i'ten/a unui a'emenea control. Fn 'pe/ăA Comi'ianu ar i ndeplinit acea'tă cerin/ăA n mă'ura n care i-ar i reiterat pur i 'implu pozi/ia adoptată ncomunicarea pri*ind obiec/iunileA ără a e/plica moti*ele pentru care re'pin"e ar"umentele i probelecontrare in*ocate de reclamantă.

Comi'ia conte'tă ar"umentele reclamantei.

+precierea 0ribunalului

Fn cadrul primului moti*A reclamanta 'u'/ine căA n decizia atacatăA Comi'ia nu a prezentat moti*e'uiciente n ceea ce pri*ete ră'punderea 'a pentru ncălcarea n cauză iA n 'pecialA că acea'ta nu ae/plicitat moti*ele re'pin"erii elementelor adu'e n 'copul ră'turnării prezum/iei care rezultă din aptulcă reclamanta de/inea n ntre"ime capitalul ilialei 'ale care a luat parte la ncălcare.

+tunci c)ndA precum n 'pe/ăA o decizie de aplicare a articolului #1 CE pri*ete o pluralitate dede'tinatari i ridică problema imputabilită/ii ncălcăriiA acea'ta trebuie 'ă cuprindă o moti*are'uicientă n raport cu iecare dintre de'tinatariA n 'pecial cu aceia dintre de'tinatari careA potri*it

deciziei re'pecti*eA trebuie 'ă poarte ră'punderea pentru acea'tă ncălcare. +'telA n pri*in/a'ocietă/ii-mamă /inute re'pon'abilă n 'olidar pentru ncălcareA o a'emenea decizie trebuie 'ă con/inăo prezentare detaliată a moti*elor de natură 'ă ,u'tiice imputabilitatea ncălcării n 'arcina ace'tei'ocietă/i ;a 'e *edea n ace't 'en' Hotăr)rea 0ribunalului din 14 mai 1$$#A SC+ Holdin":Comi'iaA0-!2:$4A (ec.A p. II-1!!A punctele #-#%<.

Fn 'pe/ăA n con'iderentele ;!%<-;!$< ale deciziei atacateA Comi'ia a rezumatA ăc)nd trimitere la ,uri'pruden/a UniuniiA principiile pe care inten/iona 'ă le aplice pentru a identiica de'tinatarii decizieiatacate.

$2



+cea'ta a amintit n 'pecial că 'e poate con'idera că o 'ocietate-mamă ră'punde pentrucomportamentul ile"al al unei iliale n mă'ura n care acea'ta din urmă nu i-a 'tabilit n modautonom comportamentul pe pia/ăA ci a aplicat n e'en/ă in'truc/iunile care i-au o't date de'ocietatea-mamă. Comi'ia a precizat că puteaA n e'en/ăA 'ă prezume că o ilială de/inută n propor /iede 1%% O aplică n e'en/ă in'truc/iunile date de 'ocietatea 'a mamă i că acea'ta din urmă poateră'turna prezum/ia aduc)nd proba contrară con'iderentul ;!4< al deciziei atacatej.

Fn ceea ce pri*ete con'tatarea ră'punderii reclamantei pentru ncălcarea n cauzăA Comi'ia aarătat căA n comunicarea pri*ind obiec/iunileA i-a ntemeiat acea'tă concluzie pe aptul că ?C ?oretera o ilială controlată n propor /ie de 1%% OA c=iar dacă indirectA de reclamantă con'iderentul ;!$%< aldeciziei atacată Fn ')r șitA Comi'ia a arătat căA a*)nd n *edere ace'te con'idera țiiA și menține concluziareeritoare la ră'punderea 'olidară a reclamantei pentru ncălcarea n cauză con'iderentul ;!$&< aldeciziei atacatej. 0rebuie 'ă 'e con'idere că din moti*ele citate anterior reie'eA n mod clar și neec=i*ocAraționamentul n urma căruia '-a 'tabilit ră'punderea reclamantei pentru ncălcare.

Fn ceea ce pri*eșteA n primul r)ndA critica reclamantei ntemeiată pe caracterul ec=i*oc alraționamentului care a condu' la 'tabilirea ră'punderii 'aleA trebuie arătat că rezultă n mod clar din

con'iderentele ;!$%<-;!$&< ale deciziei atacate că Comi'ia și-a menținut concluzia prezentată ncomunicarea pri*ind obiecțiunileA potri*it căreia inluența deci'i*ă e/ercitată de reclamantă a'uprailialei 'ale decur"ea din prezumția care rezultă din controlul e/ercitat n propor ție de 1%% O de acea'tadin urmăA ntruc)t elementele in*ocate de reclamantă n cur'ul procedurii admini'trati*e nu au o't'uiciente pentru a 'e 'tabili autonomia ilialei 'ale șiA n con'ecințăA pentru a ră'turna acea'tă prezumție.

0rebuie ob'er*at căA pe de altă parteA critica reclamantei ntemeiată pe caracterul 7neadec*at8 almoti*ării n cauză 'e bazeazăA n parteA pe ar"umentul 'ău potri*it căruia acea'ta a reu șit 'ă ră'toarne prezumția n cauză.

rA ace't ar"ument ține de le"alitatea ondului deciziei atacate și nu poate i luat n con'iderare ncadrul controlului moti*ării ace'teia.

+'telA n mă'ura n care reclamanta criticăA n ceea ce pri*ește ondulA re'pin"erea ar"umentelorși a elementelor de probă in*ocate pentru a ră'turna prezumția n cauzăA ar"umentația 'a trebuieanalizată n cadrul e/aminării celui de al doilea moti*A ntemeiat pe o eroare de drept și pe o eroare deapreciere.

+*)nd n *edere toate cele de mai 'u'A primul moti* trebuie re'pin'.

Cu pri*ire la al doilea moti*A ntemeiat pe o eroare de drept şi pe o eroare de apreciere+r"umentele părţilor

(eclamanta 'u'ţine că decizia atacatăA n mă'ura n care Comi'ia a con'tatat ră'punderea 'a ncadrul ace'teiaA e'te eronată at)t n dreptA c)t şi n apt. Fn primul r)ndA Comi'ia ar i apreciat n mod "reşit elementele de probăA atribuind unordeclaraţii urnizate de reclamantă o importanţă dierită de cea recuno'cută declaraţiilor date dentreprinderile care au depu' o cerere de clemenţă. Fn al doilea r)ndA acea'ta '-ar i ntemeiat pe uncriteriu "reşit n cadrul aprecierii controlului e/ercitat de reclamantă a'upra ilialei 'ale. Fn al treilear)ndA Comi'ia ar i reţinut elemente de probă ără le"ătură cu perioada pertinentă. Fn al patrulea r)ndA

$!



Cu privire la conclu"iile re'eritoare la reducerea cuantumului amen"ii

+r"umentele părţilor

(eclamanta conte'tă 'tabilirea cuantumului amenzii 'ale. +cea'ta arată căA n cadrul aprecieriinaturii ncălcării şiA n con'ecinţăA a "ra*ităţii 'aleA Comi'ia a redu' de'tinatarii deciziei atacate la o'in"ură cate"orieA airm)nd că aceştia '-au concertat n *ederea aplicării unui proiect de coluziune'ecret şi in'tituţionalizatA iind pe deplin conştienţi de nele"alitatea actului lor con'iderentul ;4&4< aldeciziei atacatej.

ici un element de probă nu ar permite 'ă 'e 'u'ţină con'tatarea că ?C ?oret '-ar i concertatcu ceilalţi de'tinatari n *ederea aplicării unei coluziuni in'tituţionalizate. Elementele prezentate ndecizia atacată nu ar permite 'ă 'e demon'treze că ?C ?oret ar i o't implicată n 'tabilirea proiectului de coluziuneA ciA cel multA că acea'ta ar i o't antrenată ntr-un cadru de coluziunein'tituţionalizată de cele mai importante ntreprinderi şi n mare mă'ură mpotri*a propriilor intere'e.(olul ace'teia ar i o't n e'enţă pa'i*A iar participarea la ntruniri ar i o't 'poradică prin natura 'a.Fn calitate de nou-*enitA ?C ?oret nu ar i a*ut nimic de c)şti"at n cadrul nţele"eriiA ci ar i o't

a*anta,at dacă ar i re'pectat normele de concurenţă. Comi'ia n'ăşi ar i admi' că e/i'ta o dierenţăntre celelalte părţi la nţele"ere şi ?C ?oretA indic)nd că participarea ace'teia din urmă 7lua'ejde'eori alte orme dec)t cele ale celorlalte ntreprinderi8 con'iderentul ;!2!< al deciziei atacatej.

(eclamanta conte'tă teza Comi'iei potri*it căreiaA n mă'ura n care '-a ţinut 'eama de durata participării ?C ?oret la ncălcare n con'iderentul ;46< al deciziei atacateA nu era nece'ar 'ă 'e ţinăcont de acea'ta din nou la momentul aprecierii "ra*ităţii 'ale. Fmpre,urarea că o ntreprindere a intrat pe piaţă tardi* ar putea demon'tra rolul 'ău mai puţin acti* n ncălcare şi acelaşi principiu ar trebui 'ă'e aplice n 'ituaţiile n care o ntreprindere intră ntr-o nţele"ere cu mult după ce acea'ta a o'tin'tituită. 5urata participării unei ntreprinderi la ncălcare ar i o problemă di'tinctă de cea a roluluiacti* 'au pa'i* pe care l-a ,ucat acea'ta ;Hotăr)rea 0ribunalului din $ iulie 2%%!A C=eilDedan":Comi'iaA 0-22%:%%A (ec.A p. II-24!A punctele 11-14<.

Comi'ia conte'tă ar"umentele reclamantei.

+precierea 0ribunalului

Fn 'u'ţinerea cererii de reducere a cuantumului amenziiA reclamanta in*ocă circum'tanţele participării ilialei 'ale la ncălcareA 'u'ţin)nd căA pe de o parteA "ra*itatea participării ace'teia lancălcare ar i mai puţin importantă dec)t cea a altor ntreprinderi şi căA pe de altă parteA Comi'ia ar i

trebuit 'ă recunoa'că n a*oarea 'a o circum'tanţă atenuantă ntemeiată pe rolul 'ău pa'i* n ncălcare.Fn ceea ce pri*eşteA mai nt)iA pretin'a neluare n con'iderare a circum'tanţelor n cauză n cadrulaprecierii "ra*ităţii ncălcării şi a 'tabilirii cuantumului de plecare al amenziiA trebuie amintit căaprecierea menţionată 'e eectuează n raport cu ncălcarea la care toate ntreprinderile au participatA pri*ită n an'amblu.

Fn con'ecinţăA ar"umentaţia reclamantei ntemeiată pe circum'tanţele participării ?C ?oret lancălcarea n cauză nu poate i e/aminată dec)t n cadrul analizei criticilor reeritoare la apreciereacircum'tanţelor atenuante ;a 'e *edea n ace't 'en' Hotăr)rea 0ribunalului din # octombrie 2%%#ACarbone-9orraine:Comi'iaA 0-!:%4A (ep.A p. II-2661A punctele 1%2 şi 1%4<.

$&



Fn ceea ce pri*eşteA n continuareA critica ntemeiată pe reuzul de a acorda ?C ?oret beneiciulcircum'tanţei atenuante reeritoare la pretin'ul 'ău rol pa'i* n ncălcareA trebuie arătat că 0ribunalul acon'ideratA n Hotăr)rea pronunţată a'tăziA ?C ?oret:Comi'ia ;0-1$1:%6A nepublicată ncă n(epertoriuA punctele !!4-!41<A că o 'erie de elemente comparabile cu cele in*ocate de reclamantă n'peţă nu ate'tau rolul e/clu'i* pa'i* 'au imitati* al ?C ?oret n nţele"ereA iind *orba n 'pecialde'pre caracterul pretin' 'poradic al participării 'ale la reuniunile coluzi*eA modalităţile 'peciice ale

ace'tei participăriA precum şi elementele reeritoare la pretin'a 'trate"ie concuren ială a ace'teia peț piaţă.Fn 'pecialA trebuie amintit că ?C ?oret a o't reprezentată 'au inormată cu pri*ire la

ma,oritatea reuniunilor coluzi*e *izate n decizia atacatăA n perioada 2$ mai 1$$-1! decembrie 1$$$.+'telA reclamanta nu poate pretinde n mod *alabilA n acea'tă pri*inţăA că participarea ?C ?oret era'en'ibil mai 'poradică dec)t cea a celorlalte părţi la nţele"ere. Fn mă'ura n care reclamanta in*ocămodalităţile 'peciice ale participării ?C ?oret la anumite reuniuni coluzi*eA şi anume aptul căacea'ta nu a participat izicA ci a o't inormată pe cale teleonicăA trebuie ob'er*at că ace'te modalităşi'unt n acord cu natura clande'tină a nţele"erii şi nu ate'tă un rol e/clu'i* pa'i* 'au imitati*.

Pe de altă parteA n ceea ce pri*eşte ar"umentul reclamantei ntemeiat pe durata participării?C ?oret la nţele"ereA trebuie arătat că ace't element a o't luat n con'iderare n cadrul 'tabiliriicuantumului amenzii con'iderentul ;46< al deciziei atacatej.

Fn plu'A reclamanta nu 'e poate pre*ala n mod *alabil de 'oluţia adoptată n Hotăr)rea C=eilDedan":Comi'iaA punctul 1$ de mai 'u' ;punctul 11<A n care 0ribunalul a luat n con'iderareA naprecierea rolului pa'i*A intrarea tardi*ă pe piaţă a ntreprinderii n cauză. +'telA 'pre deo'ebire decircum'tanţele cauzei n care a o't pronunţată =otăr)rea menţionatăA n 'peţăA ?C ?oret era prezentă pe pieţele rele*ante de la nceputul nţele"eriiA iar aptul că participarea 'a la acea'ta nu a o't 'tabilitădec)t ncep)nd cu data de 2$ mai 1$$ nu ate'tă rolul 'ău pa'i*A ţin)nd cont n 'pecial de celelaltecircum'tanţe ale 'peţei.

+*)nd n *edere cele prezentate mai 'u'A critica ntemeiată pe o pretin'ă circum'tanţă atenuantăreeritoare la rolul e/clu'i* pa'i* 'au imitati* al ?C ?oret n nţele"ere nu poate i primită.Prin urmareA 'e impune re'pin"erea concluziilor pri*ind reducerea cuantumului amenzii şiA ncon'ecinţăA re'pin"erea prezentei acţiuni n ntre"ime.

Cu &ri#ire la c@eltuielile de 0udecată

Potri*it articolului # alineatul ;2< din (e"ulamentul de procedurăA partea care cade n pretenţiie'te obli"atăA la cerereA la plata c=eltuielilor de ,udecată. Fntruc)t reclamata a căzut n pretenţiiA 'eimpune obli"area ace'teia la plata c=eltuielilor de ,udecatăA conorm concluziilor Comi'iei.

Pentru ace'te moti*eA

0(I@U+9U9

declară şi =otărăşteB

,6 Res&in8e ac(iunea$

-6 Obli8ă FMC Cor&$ la &lata c@eltuielilor de 0udecată$

$6



Conclu+ii

Cercetarea eectuată are ca 'cop delimtarea cadrului naţional cu pri*ire la practicileconcurenţiale şi implementarea a,utoarelor de 'tat aţă de a"enţii economici naţionali n conte/tualre"lementărilor directi*elor Uniunii Europene.

Structurată n trei capitoleA primul capitolA 'e'izează cadrul ,udiciar comunitar şi in'tituţiilecompetente care di'pun prin autoritatea care o deţin de pr"iile nece'are 'ati'acerii bunului mer' al

$



(aţiunea principală de a i a politicii n domeniul concurenţei ;P5C< e'te determinată de aptul că piaţanu poateA n mod naturalA 'ă uncţioneze normalA iind nece'are inter*enţii din aarăA care 'ă-i a'i"ure oe*oluţie core'punzătoare. E'te bine cuno'cut rolul undamental ,ucat de piaţa şi concurenţă n"arantarea bună'tării con'umatorilorA n realizarea unei repartiţii optime a re'ur'elor şi n oerirea unormoti*aţii puternice pri*ind creşterea eicienţei şi a ni*elului te=nic şi calitati* al producţiei. 0otodatăA principiul economiei de piaţă de'c=i'e nu implică e/i'tenţa unei atitudini pa'i*e aţă de modul deuncţionare a pieţelorA ci dimpotri*ăA impune menţinerea unei *i"ilenţe con'tanteA pentru a permite

mecani'melor pieţei 'ă uncţioneze corect. +ce't lucru de*ine cu at)t mai nece'ar n actualul conte/tmondialA al "lobalizăriiA caracterizat prin ad)ncirea inte"rării la ni*elul pieţelor. Conorm teoriei economiceA creşterea concurenţei de piaţă *a conduce la o mai bună alocare aeectelorA ca urmare a aptului că preţurile bunurilor şi 'er*iciilor *or tinde către ni*elul co'turilormar"inale. Fn condiţiile concurenţei perecteA preţurile *or i e"ale cu co'turile mar"inale a'tel nc)t proiturile *or i zero. Ca atareA producătorii *or tinde 'ă inter*ină pentru a-şi creşte proiturileA prinmă'uri care 'ă ducă la reducerea concurenţei. Fntr-o "u*ernare caracterizată prin lai''ez-aireA nu '-ar putea inter*eni mpotri*a unor a'emenea opţiuni 'trate"ice.

5upă cum 'puneamA re"ulile concurenţiale nu reprezintă un 'cop n 'ineA ci o premiză auncţionării eiciente a pieţei interne uniceA 7un 'i'tem care 'ă a'i"ure o concurenţă nedi'tor'ionată pe piaţa internă8 ;+rticolul ! alin. 1 "A al 0ratatului CE<.

Potri*it +rt. #1 alin. 1 al 0ratatului CEA n toate domeniile menţionate de aplicare a re"ulilor

concurenţei interdicţiile *izează practicile ce au impact a'upra comerţului ntre 'tatele membreA n'ă ncondiţiile pieţei interne unice nu mai e/i'tăA cu e/trem de puţine e/cepţiiA practici care 'ă inluenţezenumai comerţul din interiorul unui 'in"ur 'tat. Fntruc)t economia de piaţă punctul de reerinţă al politicii economice a Uniunii şi a 'tatelor membre pla'ează concurenţa printre actorii determinanţi ai'ucce'ului economicA acceptarea pre*ederilor ace'tui articol n'eamnă at)t cea mai buna modalitate dendeplinire a ne*oilor con'umatorilorA c)t şi cea mai buna cale de a'i"urare a competiti*ităţiioperatorilor economiciA produ'elor şi 'er*iciilor europene pe piaţa internaţională.

Politica concurenţial_ e'te una dintre cele mai *ec=i politici şi '-a dez*oltat n mod con'iderabilde-a lun"ul anilor. E'te de a'emenea una dintre politicile cu cele mai concreteA cu rezultate uşor*izibile.

biecti*ul central al Pieţei Interne e'te menţinerea unui mediu de aaceri european n care toatecompaniile 'unt 'upu'e aceloraşi re"uli şi c_rora le 'unt oerite şan'e e"ale n ceea ce pri*eşte libera

concurenţ_. Politica de concurenţ_ eecti*_ ncura,eaz_ eicienţa economic_ şi creeaz_ un mediua*orabil pentru creştereA ino*aţie şi pro"re' economicA a*)nd ca eect reducerea co'turilor de producţie. +şadarA politica concurenţial_ e'te punctul de reerinţ_ pentru Piaţ_ Intern_ european_.

Comi'ia European_ 7beneiciaz_ de puteri 'porite 'pre a putea determina companiile şi"u*ernele '_ re'pecte re"ulile Uniunii Europene n ceea ce pri*eşte concurenţa loial_ n comerţul cu bunuri şi 'er*iciiA permiţ)nd totodat_ "u*ernelor '_ inter*in_ dac_ pieţele deza*anta,eaz_ iecon'umatorii 'au a"enţii economiciA 'au 'pre a promo*a ino*aţiaA 'tandardele uniicate 'au dez*oltareamicilor ntreprinderi8.1!#

/iblio8ra1ie

1.+u"u'tin ?uereaA 7anualul 0niunii Europene8A Editura Uni*er'ul DuridicA @ucure'tiA 2%%6.

2.+u"u'tin ?uereaA 7 Drept comunitar al a'acerilor 8A Editura Uni*er'ul DuridicA @ucure'tiA 2%%6.

!.+urelia Cotuţiu Leor"eta aleria SabăuA Drept comunitar al concurenţeiA Editura C.H.@ecKA 2%%#

1!# =ttpB::GGG.eu4,ournali't'.eu:inde/.p=p:do''ier':romanian:C$

$$



4..+ral . Le marc+e interieur de l0nion europeenne, collection 9e'le6e EuropeA Pari'A1$$&

&.@ala''a @.- 1+e t+eory o' economic integration, /eorge 5llenM 0nwin A HomeGoodA 9ondon 1$61

6.@ir'an . Integrarea economica europeana.Introducere în teorie şi practică A Editura Carpatica

Clu,-apoca 1$$&

.CISSI EU(PEEE Con'truirenotre a*enit comun. 5ei' politi3ue et moen' bud"etarie' de lWUnion elar"ie ;2%%-2%1!<A @ru/elle' 2%%4

#!Ciprian Pilan, Constantin ecure, 5specte privind a%utorul de stat în conte6tul cri"ei mondiale.

7ăsuri adoptate de statele mem!re. 2curte consideratii despre 'ondurile europene. 8oul cadru de

lucru temporar adoptat de Comisia Europeană, r evista Buletinul Direcţiei de Monitorizare

Teritorială – Consiliul Concurenţei România, anul I, nr!"#$% iunie, &''(, p! ")*

.5ou"la' uillA Do=n @ac=tler and ?iona Ji'=lade ;1$$$<B European Regional Incentives

1++1++-, London, #o$%!r&Saur

$.E+in!(cu,J.,<ratat d! propri!tat! indu(trial, =oncur!na n!loial, #ucur!/ti, 1984.

1%.E+in!(cu J., =oncur!na n!lo!al. Ir!pt ro+n co+parat, Ed. Lu+ina L!-, #ucur!/ti, 1993.

11. Iordan L=eor"=e @arbule'cuA 7Politicile e/tinderii8A Editura 0ritonicA @ucure'tiA 2%%.

12. Iordan L=eor"=e @arbule'cuA 7Si'temul in'titutional8A Editura 0ritonicA @ucure'tiA 2%%.

1!.Sapir +.- 9egional Integration in EuropeA 0=e Economic DournalA 2%%4

14.oicule'cu 5.- Competiţie şi competitivitateA Editura Economica @ucure'tiA2%%11&.*ar' @.- Economie europeenneA 5alloz A Pari'A1$$

16.European Commi''ion European Commi''ionA +nnual (eport on Competition PolicA 2%%2 int= Sur*e on State +id in t=e

European UnionA C ;2%%1< 4%!;%1<

1.5ră"an LA +tana'iu I , Integrare Economică EuropeanăA Editura EconomicăA 1$$$

1#.Sută A Labriela 5ră"anA 5umitru ironA Politica în domeniul concurenţeiA Campanie de inormare a uncţionarilor publici pri*ind

ac3ui'ului comunitarA C(DA 2%%2

"e8isla(ie

A.European ommission, /irst Report on Economic and Social o0esion "1996@,

2%.)o+anian Go!rn+!nt, 1999, 2000, 2001, Planul ational de Aderare "HA)@,

1%%



21.)o+anian Go!rn+!nt "2000@, Strategia nationala de dezvoltare economica a României pe

termen medi,.

22.(e"ulamentul 6#:2%%1 din 12 ianuarie 2%%1A de aplicare a articolelor # 'i ## din 0ratatul CE a'upra

a,utoarele pentru ormareA D 2%%1 91%:2%

2!.(e"ulamentul %.2%%1 din 12 ianuarie 2%%1A de aplicare a articolelor # 'i ## din 0ratatul CE a'upra

a,utoarelor de 'tat de'tinate ntreprinderilor mici 'i mi,locii

24.9e"ii concurenţei nr. 21:1$$6A

2&.9e"ii pri*ind concurenţa neloială nr. 11:1$$1A

26.rdonanţa de ur"enţă nr. 11:2%%6 pri*ind a,utorul de 'tatA

2.=ttpB::GGG.,uridice.ro:14!46$:raport-de-acti*itate-al-con'iliului-concurentei-pe-anul-2%1%.=tml

2#.=ttpB::2.uKie."o*.pl:JJJ:en.n':%:1+E5+62C1+%61+EC12&6?2+%%!E@41pen

2$.=ttpB::curia.europa.eu:,uri'p:c"i-!%.bin:orm.pl

lan"Yro`,urcd,Y,urcd,`neGormYneGorm`doc,Ydoc,`docopYdocop`docno,Ydocno,`tpeordY+9

90P`numaY`ddate'Y2`mdate'Y4`date'Y2%11`ddateeY4`mdateeY&`dateeY2%11`no

mu'uelY`domaineY`mot'Y`re'ma/Y1%%`SubmitY(ec=erc=er

!1.GGG.con'iliuconcurenţei.ro

!2.GGG.inoeuropa.ro

!!.=ttB::europa.eu.int:eur-le/:le/

Teme de seminar

1. Concuren a i politica de concuren ă. o iuni de 'inteza "enerală.ț ș ț ț

2. Practicile concuren iale n mediul eonomic ;'tudiu de caz pe o 'ocietate<.ț

!. 5irecti*ele concuren iale i implementarea lor n cadrul na ional .ț ș ț

1%1


http://2.ukie.gov.pl/WWW/en.nsf/0/1A7EDA62C1A061AEC1256F2A003EB471?Open

http://curia.europa.eu/jurisp/cgi-30.bin/form.pl?lang=ro&jurcdj=jurcdj&newform=newform&docj=docj&docop=docop&docnoj=docnoj&typeord=ALLTYP&numaff=&ddatefs=27&mdatefs=4&ydatefs=2011&ddatefe=4&mdatefe=5&ydatefe=2011&nomusuel=&domaine=&mots=&resmax=100&Submit=Rechercher





http://2.ukie.gov.pl/WWW/en.nsf/0/1A7EDA62C1A061AEC1256F2A003EB471?Open






4. (e"lementerea a,utorului de 'tat n conte/tul comunitar &. E*olu iile le"i'lati*e pri*ind a,utorul de 'tat n (om)nia.ț

6. Practicile re'tricti*e din premiză comunitară.. Controlul concentrărilor n 'pa iul (om)ne'c.ț

#. Protec ia ,uridică a practicilor ț re'tricti*e.

otă

?iecare ma'terand *a realiza un e'eu cu o temă la ale"ere din cele prezentateA tema 'ă relateze'copulA obiecti*ul cercetării i concluziile tiin iice urmărite.ș ș ț

E'eul *a reprezenta nota la partea de 'eminar. Se *a utiliza biblio"raia de la inalul cur'ului.

Concurenta Si Ajutorul de Stat in Dreptul European

Documents

Transcript of Concurenta Si Ajutorul de Stat in Dreptul European