i:.i11.,'tr i

xxiv sA INIELEGEM uNtuNEA EURoPEANA

Mulgumiri

Ag.dori sH-i mulfumesc editorului Steven Kennedy pentru obig-nurta sa judecatd excelentE gi pentru indemnur gi imbomut ae af?lj?, 1

treia edifie a cirfii. A9 dori s6-i mulgumesc de asemenealui Neill Nugent gi lui. Willie paterson pentru munca depusdin calitate de editori ai seriei, precum gi celor trei revizuitorianonimi [lult* sugestiile lor, ca gi intregului personal de pro_duclie de la Palgrave Macmilran. fn final, ii transmit multu;irigi dragostea mea lui Leanne, pentru sprijinul ei Ei pentru faptulcH gi-a asumat mai mult decat i se cuvenea diningrijirea fiilornogtri Ian gi Stuart in vara anului 2004.

John McCormick

CAPTTOLUL I

Ce este Uniunea

Sistemul internal ional

Logica integrdrii

lntegrarea regionald in lume

Concluzii

Europeani?

Ca sd infelegi Europa trebuie sd fii un geniu sau sd fii francez.Madeleine Albright,

Secretar de Stat al Statelor Unite, 1998

CAnd studiem economia gi politica mondiali gi incercEm sI in-felegem care este pozi[ia noastr6 in sistemul global, majoritateadintre noi gindim in termeni de state gi, in ceea ce ne privegte,ca cetdfeni ai unuia dintre aceste state. Hdrfile lumii arattr conti-nente gi regiuni despdrfite de frontierele dintre state, zone de de-limitare care se afli sub autoritatea diferitelor guverne, precumgi sub sisteme legislative distincte. Atunci cAnd cdlHtorim intredoui state, in mod normal trebuie si prezentdm pa$apoarte sanalte documente gi suntem congtienfi ci ne afldm in tranzit p6niin momentul in care revenim in statul de care 'hparfinem".

GAndim in termeni de state deoarece acestea au reprezentatactorii principali ai sistemului global pentru mai mult de 200 deani, gi pentru cA studiul relafiilor internafionale a reprezentatpentru o lungd perioadd studiul alianfelor, al caracteristicilorschimbdtoare ale cooperdrii gi conflictelor, precum gi al fluctuafii-lor balanfei puterilor intre gi in cadrul statelor. Statul nu este insisingura institufie administrativd, gi nici neap6rat cea mai bun5.De fapt sunt mulfi cei care susfin faptul cH sistemul de stat seafl5 in declin, credibilitatea sa fiind subminatd datoritd asocieriisale, in prima jumitate a secolului XX, cu ideile nafionaliste care

2 SAINTELEGEM UNIUNEAEUROPEANA

au condus la izbucnirea celor doui rdzboaie mondiale, precumgi datorit5 incapacitflfii sale inc6 din 1945 de a satisface cerinleleunei societ{fi moderne mondiale.

Cei care au dorit pacea dupi cel de al doilea r&zboimondialau pus un nou accent pe cooperare in locul competifiei, dar pla-nuriie de a stabili o noui ordine mondialh dominati de EuropaCIccidentalH qi America de Nord au fost subminate de rXzboiulrece. Rfizboiul rece a demonstrat inci o dati criticilor sistemuluide siat faptul c& statele nu sunt capabile de a garanta siguranfaeetfifenilor decAt prin stabilirea unui echilibru de teroare giviolenli cu alte state. Tensiunile care au rezultat au determinatdin nou sprijinirea ideii de pace prin cooperarea internafionalI,care a dus in schimb la o cregtere dramatic$ a numdrului deorganizafii internafionale dupi cel de al doilea rfizboi mondial,in frunte cu Nafiunile Unite, exercitAnd o gami larg5 de funcfiigi acoperind numeroase sfere politice.

Dorinfa de pace a determinat de asemenea acliuni privindintegrarea regional&, proces prin care fdrile renun{& ia barierein calea unui liber schimb gi unei circulalii libere a persoanelorde-a lungul granilelor na{ionale, igi integreazd pielele gi stabi-lesc seturi comune de politici. Dezvoltarea Uniunii Europeneeste una din aceste acfiuni, insd o acfiune care a evoluat cel maimult gi care a adus cele mai mari schimb6ri pentru cet&fenii s6i.$-a mai fncercat integrarea regionald gi in America de Nord,America Latinf,, Caraibe, Acia de Sud gi Sud-Est, precum 6i inanumite pdrli ale Afrieii, dar pflnH acum la o scarH mai mic6. Seconsider6 cf, Uniunea EuropeanA ar putea reprezenta un modelcare sd determine in final disparifia sistemului de stat pi substi-tuirea sa de cdtre o comunitate nouH cu centre 6i refele politiceqi cconomice mai puterniee"

Uniunea EuropeanX a devenit un nou actor important pescena mondiali, a schimbat viefile a mai mult de 450 de mili-oane de europeni, precum pi a tuturor celor care au de-a facecu Europa" UE este totugi incd un "prlzzle" qi un mister pentrumajoritatea oamenilor, aflfindu-ne incfi departe de a fi de acordasupra a ceea ce este cu adev&rat, Uniunea este mai mult decAt osimpl6 organizalie internafional{ obiqnuiti, deoarece define mult

CE ESTI UNTUNEA EUflOPEANA? 3

mai multe puteri asupra membrilor sXi, dar nu este inci un statsau un suprastat. Atunci ce este? IncercAnd sk furnizeze cAteva

rdspunsuri, acest capitol analizeazil natura cooperdrii interna-

fionale qi prezint6 idei indriznete cu privire la modalitatea incare UE a evoluat, precum qi la ceea ce a devenit. Analizeazd deasemenea alte experimente privind integrarea regional&, pentrua incadra UE intr-o perspectivfr mai amplH.

Sistemul internalional

Uitali-v5 la o harti a lumii pi vefi descoperi cX aceasta esfe

imp{rfitd in aproape 200 de state, Ca unitate administrativfi,statul a dominat timp de generafii modalitatea in care gAndirndespre relafiile politice intre oarneni - unii susfin cE incd de laRenagterg allii tncd de la Pacea din Westphalia care a incheiatR5zboiul de Treizeci de Ani in i64& iar al1ii de la inceputul se-

colului nouisprezece. gtatui este o entitate juridicA gi fizicX care

deline patru calitifi de bazH:

. Opereazd intr-un teritoriu fix delimitat de granife 9icontroleazi circulalia de persoane, bani gi bunuri peste

frontierele sale,o Detine suveranitate asupra acestui teritoriu gi asupra

oamenilor gi resurselor din cadrul granilelor sale, qi de-

fine unicul drept de a impune legi gi impozite in limita. granifek:r sale.r Este independentf, din punct de vedere legal 9i politic,

gi elaboreaz& gi conduce sistemul de guvernare al cet[-

fenilor s&i.I Detine legitimitate, cu alte cuvinte este recunoscutfr in

mod normal at&t de poporul siu cAt 6i de celelalte state

ca avAnd jurisdicfie gi autoritate in teritoriul s5u'

Nici una din aceste calitdli nu este incontestabil{, deoarece exis-

tfi limite reale pentru toate patru: pot exista conflicte privindgrani[ele care sd impiedice definirea unui teritoriu; pot exista

dificultdfi legale, economice sau politice care sf, compromitd

E

4 SA INIELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

notiunca de suveranilate; nici un stat nu este cu adev,rat inde-pendent deoarece €ste supus ";i;;;*it grad de presiuneeconomici sau ooliticd. di. ;;;;J,ir. .,ir,"trrile de legiti_

il'1ffi"".il,XTr,1:YTti" d" Ii*;;;-i" care cetasenii unui stat

respectiv. ;tate) respecti puterile qi autoritatea statuluiUn alt factor care complici situafia este faptul cI statele pot

;ffiffi,';,":-"Ti,:", di;";,r". ;;;i'1,i,,,, este o entitate jriri-, t #i ;i ; ;-#; :H',Xffffi i:J :X *:ffi : U :*fjx;**:lit tau exemplu, Japonra este preponderestepreponaJ.uniuruuetc.),dar"iE";;,-"-,"":,#H,H1i.[%.#]

$P tr!,-J,'5#;ffi fi?jT *n*_x :irr,il#; jx,d i ferite, inctu z6n; r;;;i,;": :: I::",' " nume roa se popoa re

:1.,.""pi;,1;#,',"r:','*?*i,l;,,1Xf i#it:,:::lj:*l;#tjmacestui tip de multinalionaiism.il; t"oiu,,rrru, fa[x de stat esreadesea impdrfiti, asa cu.m sunt gi identititile statelor.Puterea sraterors-a diminua;ilffi;iilni, din murte motive:. Lumea a devel! mai complexd, creAndu-se multe IeEd_turi politice gi economic" i"tru rtrL datoritd necesitd-tii

li,i,lilll,iflTllk a" u'tuuiii uffi;t ;;;ffi,''"" JT:

cE ESTE UNIUNEA EURoPEANA? 5

r Incapacitatea statelor de a satisface toate nevoile consu-matorilor privind bunurile gi serviciile se combind cuaparifia corporafiilor multina[ionale in cHutare de noipie,te gi profituri, interesate sI schimbe natura produclieigi si facl mai compacte granifele dintre state.

. Revolutiile din tehnologie, gtiin{5 qi comunica}ii * pre-cum gi nevoia de a aborda probleme colective precumterorismul, poluarea transfrontalierd, gestionarea imi-grafiei ilegale gi rdspAndirea bolilor - au necesitat noisisteme de reglementiri.

in timp ce capacitatea statelor de a satisface nevoile reziden[ilorlor s-a diminuat, a avut loc o cooperare internalionald sporitdin aspectele de interes comun. Aceastd cooperare a luat multefnrme, de la cele cu un fel restrins la cele mai degrabd idealistegi a avut drept rezultat dezvoltarea multor metode gi sisteme deprornovare a cooperirii. Aspectul cel mai comun a fost creareaorganizafiilor internafionale (Of vezi Caseta 1.1), in cadrul c5roracoopereazd diferitele guverne, grupuri de interes, corporafii 6ialte institufii. O astfel de cooperare implici de obicei participareaca p6rfi egale, cu aceeagi putere de vot gi intAlnindu-se pentrua lua decizii impreund.

Atunci cAnd guvernele particip5 la cooperarea internalionald,procesul decizional este descris ca interguvernamental. OI suntadunlriin cadrul chrora guvernele seintdlnesc, impirtdqesc opi-nii, negociazl gi ajung la infelegeri. Calitatea de membru intr-oOI este voluntarH, acestea neavAnd autoritatea de a impune im-pozite, care de obicei depind de venitul provenit din contribufiilemembrilor s5i. Organizafiile nu au autoritatea de a-gi implementadeciziile gi, in mod normal, nu pot impune penaliziri membrilorlor qi nici altesancliuni in afara celor asupra cirora au convenitto[i membrii. In cele mai multe cazuri, singura presiune pe careOl-urile o pot exercita asupra membrilor lor este de naturi moraldsau se refer{ la amenin{area cu expulzarea din organizafie,

Din multe puncte de vedere, Uniunea European5 se asea-mEni cu o Organizalie Interguvernamentald standard. UE este

o asociafie voluntarI de state, in care multe decizii sunt luate

' 3ffi::l"t$:::::l,T':::!,1,, dezvorrandu-se noi sicomplexe caracteristj qgavurtdrr(ltr-se noi gi

turismrt in moox -^]f, pr:yild emigrarea gi crescAndturismul in masi care a elimi

dintre state.rminat barierele psihologice

. l*.,?,0"*,y:l::Tl

oa_meniror s-a schimbat odatd ce minor!l*l5.lll:l*i :'::::rr ; '

ffi;i'lxlffi #iiff ;il: ;i*ffi r:T:;: ::?

*.'-3;1? ffi j iilixi'li:,"T;:l;mf ,:*:f t*l$1'-, l','Jft'l,t%T[T:;in Canada).al kurzilor in Tr.cia ,_,*

x. ulvrsr rrrur rrl rytarea Britanie,in Canart,\ ,;i al Iocuitorilor provinciei euebecStatele nu au fost intotdeauna capabile si satisfac5 cerin_fele cetdfenilor lor in ,

prosperitate, $i d."pr::;;*:#Xlflt" securitateo justifia

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 7

6 SA1NTELECEMUNIUNEAEUROPEANA

Caseta 1.1 Organizaliile interna[ionale

Majoritatea definifiilor unei organizafii internafionale (OI)descriu institufii care promoveaztr cooperarea gi coordonareavoluntar5 intre sau in cadrul membrilor sHi, dar care nu de{innici puteri autonome, Ei nici autoritatea de a le impune regula-mentele sale membrilor stri. Aparifia OI este un fenomen relativrecent, determinat de dorin{a de a stimula cooperarea ca o mo-dalitate de evitare a conflictului interna[ional. in 1900 in lumeexistau doar 220 OI; pAni in 1969 numHrul acestora a crescutla aproximativ 2.000; pintr in 1981 aiunsese la 15.000 iar astiziexisti mai mult de 50.000 de organizafii internafionale (v. situlde internet al Uniunii Asociafiilor Interna{ionale, 2004).

Existi tipuri diferite de OI, care s-au dezvoltat din motivediferite qi cu structuri, metode qi obiective diferite. in linii mari,majoritatea se incadreazl in doui categorii principale:

o Organizatiile interguvernamentale (OIG), care au ca membriBuverne nafionale gi care incearctr promovarea coopertrriivoluntare intre aceste guverne in chestiuni de interes co-mun. OIG au pufinX atrtonomie decizionali sau nu au deloc,deoarece membrii lor sunt cei care igi iau toate deciziile debazb, gi adesea au putini capacitate si implementeze deciziilerespective * sau nu au deloc. Printre exemple se numdrlNa{iunile Unite, Commonwealth, Organizafia Mondial[ aComerfului, Organiza{ia pentru Cooperare gi DezvoltareEconomicl (OCDE) gi Organiza[ia Tratatului Nord-Atlantic(NArO).

o Organizafiile intemafionale nonguvernamentale (OIN), caresunt fie institufii care activeaz[ pe plan internafional in afa-ra guvernelor, fie sunt alcXtuite din grupuri de organizaliinalionale nonguvernamentale, Acestea includ corporafiimultinafionale cum ar fi Royal Dutch/Shell, Sony sau GeneralMotors, insd majoritatea sunt grupuri de interes nonprofit,care coopereaz[ in vederea indeplinirii obiectivelor comuneale membrilor lor sau pentru a exercita presiuni asupra gu-vernelor pentru modific{ri ale politicii. Printre,exemple se

numdrh Crucea Roqie Interna{ionald (activitil}i de ajutorare),

Amnesty lnternational (drepturile omului) gi Friends of the

Earth (Probleme legate de mediu)'

Existtr cazuri mult mai rare de OI lribride' care au ca membrii 9i guverne' 9i

orqanizatii nongru"'nu*"t'iit' iio "trtr

at txemplu este World Conser-

;ffiil;;ill"n tl'e1ia, care se ocup& de probleme legate de conservarea

naturii 9i ile protectia medrului'

carezultatalnegocierilorctintrelideriistatelor'Competenlelesale fiscale sunt limitate, iar veniturile- sale.sunt mici' UE define

putine puted "*u..rr*ii ilt iitiit"1iu" sale detin u".gt19 :"5-

zut de independenla, su"l''' lor fiind in principal tlgtplt-"1::1

obiectivelor statelor menrbre' Nici unrrl dintre oficialii executrvl

nu este ales direct l" i;;;tt; sa' maioritatea fiind fie numi(i' fie

cielin functii din oficiu tat *5*p1u: I*.*btii Consiliului de

Miniqtri delin astfel aI]""eii d"t&it[ faptutui c[ sunt miniltrii

in suvertrele ldrilor de origine)'"' t*;;:i;;;;;li;t;ailxactd' este clar ci uniuuea Europea-

ni este mai mult a*tat o O'gunizafie Interguvernamenta16 obig-

nuitd. Instituliile ,ufu u" u'ltoritatea de a ilabora legi 9i P"J'it'itl

care sunt obligatc'rii-Pli"'-ti'i"rt membre' iar in aria politicl

.*J" ti"Ae ilumU'i au cedat autoritatea Uniunii Europene'

legea europ"u,',e u,u-piil'iot" u'uptu legii na(ionale' Membrii

sdl nu sunt egali, d"J;;;;;'lt" di"t'" d'eciziile sale sunt luate

printr-un sistem d";;;t; este evaluat in funcfie d'e mdrimea

ililffi ;;;;il-;b* in' n*1" domen i i' c u'" "' r' ::::'*:'

Uniunii Europene t s-a acordat autoritatea de a negocra ln nlr-

mele celor ZS ae statJm-*Ui"' i"t celelalte t6ri colaboreaza mai

clegrabl cu institufite Uf aecat tu gt"u"lll" statelor membre'

in mutte domenii, .;;; ii ugri..,ii.,.a, mediul gi competitia,

ooliticile sunt elaborli"'^'i*fit Prin luarea de decizii la nivelul

i;g aecat la cel al statelor membre' .-,--,-r.--..r ,rnr 'in cazurile i" t'* toopt'u*tu conduce la transferul unei

astfel de autoritili, trecem de la interguvernamentalism la suPra-

na[ionalism. e."u'iu utt" o formd dI cooperare in cadrul cireia

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 9 i-iiri r';i..i t.i!{fnIS!ZIrnlV)!.,i '*:i-l--I 't'linl--::-

I sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

este elaborat un alt nivel de autoritate, care este autonom5, maipresus de stat gi define puteri de constrAngere independente destat. In loc sd reprezinte un loc de intAlnire pentru guverne gi sA

ia decizii pebaza intereselor concurente ale acestor guverne/ oorganizafie supranational6 se detageazi de interesele individualeale statelor gi ia decizii pe baza intereselor colective.

Au existat multe dezbateri cu privire la mdsura in care UEeste interguvernamentalI sau suprana]ionali, ori o combinafieintre cele doui. Unele din institufiile sale - in special ConsiliulEuropean gi Consiliul Minigtrilor * sunt mai evident intergu-vernamentale, deoarece reprezint[ locul de intAlnire pentrureprezentanfii statelor membrg iar deciziile sunt luate ca rezultatal compromisurilor care implici pozifii nalionale diferite, Uneledintre celelalte institulii - in special Comisia EuropeanH gi

Curtea Europeanl de |ustifie * sunt mai clar supranafionale,deoarece eviti disculiile legate de interesele nationale $i se

concentreazfr in schimb pe interesele generale ale Uniunii Eu-ropene. Interesele Europei, totugi, sunt definite in cele din urmide interesele nalionale ale statelor membre ale UE, ceea ce facedificil de stabilitin ce mdsur6 este UE interguvernamentalA sausupranalionali.

Nu existi insE nici un dubiu cu privire la faptul cd instituliileUE reprezintl, ca grup, un nivel suplimentar de autoritate tn Eu-ropa, luAnd decizii care au impact atAt asupra guvernelor, cAt gi

asupra rezidenlilor statelor membre. De aceea, este fundamentalca fiecare si inleleagi natura relaliei dintre institufiile UE, dintreguvernele statelor membre gi dintre cetdfenii acestor state. Celedoul concepte cel mai frecvent dezb6tute in discufiile legate derespectivele relatii sunt confederalismul pi federalismul,

Confederalismul

O confederalie este un sistem relaxat de administrare, in caredoui sau mai multe unitifi de organizare igi pistreazi fiecareidentitatea, dar acordfi puteri specifice unei autoritHfi centrale dinmotive de convenienf$, securitate comunl sau eficienf6. Membriisunt suverani gi independenli, iar autoritatea centrali este relativ

Pulcrco crlo dcfinutd do sloto indopandonlo' .

irr"t"ri """i.lr i9i dorivr ouioritotoo de lo sloic

fi;il;;rtt* ai'*'tu osupro cetalcnilor'

SETEMUL TEDEBAL

Puiarco rc imporlo inlro guvcrnul conkol ;i

lt"';:mi;ifi ;oturi t1 -oblin

"'toriroroo do lo

li1ffi ii"-"t;rtd outo'iroic dircct orupro lor'

gI$$,TUt CONTEDERAL

Guvcrnul control

A

I

Stoiclc

A

I

Cot6[onii

Guvcrnul cenkol

tCct6fanii

tStotcle

Flgura 1.1 Comparalie lntre confederalism 9i federatism

slab5, funclion6nd la discrefia.membrilorrsi exercitAnd numai

ceea ce aceqtia ii pu'^i'"buti nigte state ar forma o confederafig

atunci cetileniirot *-u'ifrlti' a'5,gr" q'Yemele proprii gi doar

ir',air".t la autoritatea superioarl (Figura 1'1)'

Un exemplu pt"oit-i" t"ttfuautllit au fost Statele Unite in

per ioad a 1781-88. D;; iltil;';; ;aztoiutu i de in dependenld'

[d;;;;""i.iii'r" i" toop"'ut conform unui acord liber' cu-

noscut sub numele il *;ffi;r"-corrrtattlligi" 'sa1-'Itl:,.",""W' C"t."tt'ti"ttt'ul putea declara rdzboi' adopta monezl

ii incheia tratate, dar nu putea percepe impozite sau controla co-

mergul, iar sistemul dt tttr;;;i' iulio"ura t rabazatpe o refea de

a rm ate de stat. "e "il;liuX'ilP;;; ;i modif icate iirb a cordu I

celor 13 state, iar tratatele 'teceiita' consimlimAntul a cel pulin

1O SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

noua state. Nu exista putere executivi sau judiciard, iar puterileconfederafiei erau in mainile congresului ales, in care fiecarestat avea dreptul la c6te un vot. Congresul se reunea totugi rar,neavAnd un sediu permanent, de aceea puterile sale erau exer*citate de comitete cu configura{ie variabili. Se presupunea cdstatele vor coopera sufieient pAnH la a forma un-sistem comunde guvernare, dar acest lucru nu a avut loc. Abia in anul t7B7a fost iniliatfi dezvoltarea unui sistem federal de guvernare pecare tl glsim astizi in Statele Unite.

Confederalismul a existat gi in Germania in lBlS-71, c6nd afost creatfi o c*nf'ederafie format& din 39 de membri sub dominafia Austriei gi Prusiei, in urma Congresului de la Viena din1815. Bazat pe SfAntul Imperiu Roman de demult, acesta era maimult un imperiu decAt un stat. Erau impuse pufine restricfiiasupra puterilor regatelor, ducatelor gi oraqelor membre, alecXror reprezenianfi se intAlneau rar in Frankfurt (numai de 16ori in istoria confederagiei). Pentru a fi efectuate arnendamenteale constitufiei era necesarA aproape o unanimitate, iar majo,ritatea cclorlalte m6suri necesitau o majoritate de doui treimi.Activitatea obipnuitd era condusd de un comitet intern in carecele mai mari lL state defineau cAte un vot fiecare, iar cele maimici delineau $ase voturiimpreund, Nu existau politici comuneprivind comerful sau comunicatiile, iar dezvoltarea unei armatecomune a fost impiedicatfi de refuzul de a coopera al statelar maimici (Carr, 1987, p.4-5).

Elvefia a fost de asemenea de tip confederal pAnd in lZgB gi,de6i se considerd o federafie qi in prezent, a acordat mai pu]ineputeri guvernelor na[ionale fa{i de alie federatii, cum ar fi Cer-mania, $tatele unite sau Rusia. Constitufia sa din 1874 distribuieputeri speeifice guvernului federal, restul fiind rezervat celor Z0de eantoane gi celor gase semi-cantoane. Elvelienii favorizeazfidemocrafia directS prin organizarea de referendumuri nafiona-le, beneficiazfi de o Adunare Federalfi aleasd prin reprezentareproporfionali gi sunt guvernati de un Consiliu Federal alcfituitdin papte membri, eare este ales de cltre Adunare. Sisteme cuadev$rat confederale in Europa se afl5 acum in Bosnia gi Herfe-govina, la fel a fost in Serbia gi Muntenegru.

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 1 1

uniunea Europeant prezinld mai multe caraeteristici ale

unui sistem confederal:

Cet[fenii stateior membre nu se raporteazd direct la nicio institufie UE, cu excep[ia Parlamentului (pe care ilaleg), ci acestea se raporteaz6la cet6feni in principal pringuiirnele nalionale" ln ciuda puterii dea propune 9i im-plementa politicile, institu{iile debazd aleUE * Comisiakurop*attl, Consiliul de Minigiri, Consiliul Huropean gi

Curtea European& de ]ustifie - oblin autoritatea nu de

la cet6feni, ci de la liderii 9i guvernele etatelor membre"

Acestea sunt formate fie din liderii guvernelor naNionale

(Consiliul de Minigtri 9i Consiliul European), fie sunt

desemnate de citre acegti lideri (Comisia 5i Curtea de

]ustifie).Statele membre tnc6 defin identithfi diferite, defin pro-

priile sisteme de legi, pot semna tratate bilaterale cu alte

itate, pot acfiona unilateralin maioritatea domeniilor de

politiifr externfi gi pot susfine c6 institu[iile UE funcfio-neazd la tliscrefia [or. Nu exist6 un guvern european, insensul unor lideri UE bine determinali * cum ar fi unpreqedinte, un rninictru de externe sau"un cabinet * cu

unica putere de a elabora politici pentrY statele membre'

Cei mii importantri lideri politici UE alegi sunt capii de

guvern ai fiecdrui stat membru in parte"

filu existf, un sistem fiscal european generalizat" UE

colecteaeH fonduri par$ial din contribufii 6i taxe vamale,

care reprezint5 un fel de impozite, dar majoritatea impo-

zitelor * pe venit, pe profif pe proprietate, pe vAnz&ri,

pe profiturile realiiate din capital etc, * sunt colectate

de Lnitfitrile nafionale qi locale ale Suvernelor, care de

asemenea elaboreaz6 politici fiscaie.Nu exist& un sistem european militar sau de apXrare'

Armatele, flotele gi forlele aeriene ale statelor membre

sunt in continuare r6spunzfltoare faffi de guvernele sta-

telor mernbrg degi acestea s-au unit pentru a formabaza

unei forfe de secwitate europeant (v. capitolul 9)' In acest

; }i Egfff rr $iEi$rE€€E}8E8F- r$EFEE#fEEs

E ii tEE#iFI ftasiF*Effifi fi gE tffi gEigE ;r

' gg

i$tgifgggrcgi*igggiggigggg$ffiiig5 il

= r;E EfE P'9il:fiElr 5 s*5 I,g sE€EIi?E :; :E+

$f 5igEi'${ *EEF* 5E: E€ $EiE EffiffrE: 3fEfE; x*u=;$ r E ;#Fatg If t;g8giE IHEE*li{# i€gE

$ g ;

f $E PigE flE 3EE $ iig FfEf $Ff$ f ii FEig flf i

fE.;[r+Hcr<U-ou-k

?ta5,i(J'(E10,9>

(E

{CJ

a(.,)f{{)

6.,L({

6.E'FfEHL,=Uu o_l, 3r

a -If

f sj:5(g1l\ F'l Ll

J >.:r5{lorotu('oox

OJJ

pE

'- 0J

.aoL 6i

!Otfu&

x8JOJOr{Tl (6

s'fro*tr

U iri.

E (n*

>F

JJ (J

vL.lA,

.U;idir0Jl'*<)

oJ 'r

rDitqtutL)a

'13 C

Xri

pPI! ,ru

aiX

UL.

at O"k

cfio"

(, .,

<!,

(rwYU

{

4.X)u.i 0J:rqtv

icrCJ{+(5,?

OJ,

'tA4a;!

16 ;rU:g9iULJ

XE.siU(gaC

'(E dJL.*

=(,,)U

/)\< ,}:

;E< U,

IJitJ

is)iul

l)Q:E-tA("c'ril t

nu9G-

^:.U=

*tt){EUqJ xgCU)EU

cE xglr ti

:]50u7-th

L^uv5 'f0+a5X; irld .:I

+.o

) ifh'),IBf&-l,(J'5(11lvxqiiL$t66

rJm'UF

#(ltn?0JHS ,{EU'!J.GJok

o, O..

h(,I ri,X'r

Xia

: !!.+tE-J CL'!o)s!0

'!6jcJrrE.i!o.r i

iUt

fi*.b(I>c

5FbD;-L(fr'*

#.=+u)LU-i J-ilu0iruloorCrd5

!'a<L

i{,

J X.

:U

loir te'l.uti=(A.rEi

9a'u3Jfto'a.9t

-oel 9€&{

Ifi

(6tr.o'tr

ot-l'(-rIxr, (-9o{J5!0Fal-

-LLUIqrooJ rv

(rm'=;eC

FJ qj

{,r-i:2(Jk

oP^rOil.9;'6[Jqlt x15{u'i 0l!u1 r.riLl!)i)(-,,lEl#

IJrqJI lrr

,6L

"xEboGJ

((!i+:-{,))XLo., ocl

fl.1oi c,axgL o.r

,uue(6v^Xu)1] {U

,5. t ln

- ((6tUg q)')u1)ui),'UI ro,oo iiOtriritGJ.,

tr '..-+:- )fi

rir :,a -

(trE..E5{,(a'5(Ea

.rg r-i

(g (!OJ OJIr f<

'(! )(E

Hgq.J oJX)<G)o]='du-I (r').

iIu:t (.,

Lil,I,}5ri hE(!gqlal

l t;

rQ.)r*L

-S r-r.IQ.;

(6g$smLt

q(OU(s! .rS

'13 iE

cH:: AJ

s5-0o.,'.9vQr-. ti:x3G)u.-/] (r].

fLr,, xui(El

;bt; silJ",.s;i,cIrr: (

k'-

I,^

UA

qr;.JZ UELC.;

r0J(E sD

u'6>vEOJDt<

r {,16Q

U.r'rj,9Ltn-I"r tlJ

=iuu.di-I.. 'l

at

F,T

r(4g ,r

9ELa(atOJr

!tJ

$*rulo0JrtJ(EE.uxc:.j <(!3E{c)ul<J(6rr.Olails.(!

u!i0J'(a.ir'.c"tri.{rE i

qr-gr{Li:LJ xl@F.iA.Lt!r

y(s

.i3LOJ

xg tJ.) .F.i

=+lJ (l)

tr.dn0J

uo"]S92.8<>ul!JEJ(Jr O:JH

,l|T:-.;s.rOl

(Ul

g1(d<ctydEUhoe0Jr

,EqLE

JN

I

)10

1'

Jo.

IJxstl)XOJ

L.,'oL{{6.U.

qJlLllqJUqJ

(,(l,

lrqJ

!5

qJ

Eh

t)

3

Err)

=ruc,lf{utl.

*f{

0)

q,

boL

6GFxoi-i N;E:.J #b*TU'1 ts6u)u=:OJi'd

i=;(']

U{n(rloU

G.)ttt

€&:9?((t)r!JL

{]O!cU!-b/JLU(d

f;g> :-.ol:,vtJogg.EJ r{tlD.Nr.Srd :.1 ,

:9 (g.

= -..i (/).

ul:

.(ariul.(s()xu-lt=*

)6r(,)iI ){s

HL&Ei-r C(! ;t

HAaO

<H ql.!6R

ca5(\J(,J

u'nO- oJ{4>q, o)E .11

t" 1i

,,i1

d!D-iv)rls!6ir3iaI o-.i+.i()

CJI1JioriQ'i

ll.l "t.-J

0rctiL(d-u!F,

(E <Hk

derr:J +j-a

,urHU4!0r

{,){

frrn

(!Ei(,,i

i.{0.,ut^

sr

iil{I} 6

.q,'15

ho,QJrOJ(J ':

x.:!n

':< 7g3(n-!LNa.vo

rg "tro^

a6F1<

u). titr0,.J l.riiou>t.-.GJ

1r'

j.H)>iq.,','t

iri

{r4

(J

Ir

I(g-

a,

U::(6;5(

Jq)'u)!u}Ui13iEr>

rrA.*{

qJN(6

.U(,(s

l.{ 'O(E'etrl

rFr

kOJ

qJ!rrE

0l

kl-t

#{l)c.l

{,)

$fioU

C,

o..ql

L

)t! -UI

Lr(8 1ei+l(E'f6yOJ:ais

+orCtLI ti

:vi(/))-fi

q.)

'(,U

{,)0.!i

{.}

)rq

sl

g,

t{;- \oOE

h^u*{(dau

.o16#(a0r&3.ln

-U

$ol.i IDW"o

j(uj-i

l(g,x

!..

EItrr

#

er!U-LdO{

LCr, t

c -0,1

tbaii.ri

;r bo^Y(E{(,

i5l.-:'H1)(t-:U:<-

CJrk.oI)9 {

L'O+En#GO(/l -:,&6c'E 'aJr-9r(E '<#L0J -r9=

ts-H

I

,(E'

l-{

-(Etuu!!UN-'!r:d ts<1d

, .H 'rtrti vbl'An(r&-t'g;

ro(c-;.,,i +

Pto;vcqr o,€ riu

Irl 16'r0J

dtr{6J(Jlfi,l 0JiFi(E'!i0rlIJ

OJ

U

tr(U

(oatt

{d:

rts!(a1x{0J(qrtti ar(dELJF

a

t{oc)(U

L(!

(u

CJ

(tr

UQt

rola:

l-' rL<r

L -i,

0., ,9

a^L{ l-qJ(roL

zuo*ocafIfJ

t!,zfz.:)Eu(,uJUF-zr/t

.\. r<

oiL

ti

60

14 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 15

care cetAienii o aleg pentru a le rePrezenta interesele. Acest lucruinseamnd ci critica uzualS adusi de eurosceptici cu privire lafaptul cd integrarea va deterrnina pierderea de suveranitate nueste total corectA. Suveranitatea nu a fost pierduti in UniuneaEuropeantr, ci a fost redistribuiti. In timp ce puterea de suve*ranitate era odatl monopolizattr de guvernele na{ionale ale sta-

telor membre, acea$ta este in prezent impirfiti intre guvernelenafionale gi institufiile Uniunii Europene,

gi de schimbare a structurii UE. Totugi, degi UE este departede a fi o federafie pe deplin dezvoltat5, prezinti totuqi anumitecaracteristici ale unui sistem federal:

o Detine un sistem complex de tratate qi legi care suntuniform aplicabile in intreaga Unir-rne Europeand, lacare sunt supuse toate statele membre qi tofi cetlteniiacestora gi care sunt inierpretate 5i Proteiate de Curtea

Furopeanl de Justitie.o In domeniile dc politici asupra cirora statele membre au

convenit si cedeze autoritatea chtre UE - incluzffnd co-merful intraeuropean, mediul, agricultura gi politica so-

ciali - legea UE are ?ntAietate fa[d de legea r-rafionaif,.r Deline o putere legislativi reprezentativ5 aleasl direct,

sub forma Parlamentului Etrropean, care are puteri dince in ce mai mari in procesul de elaborare a legilor euro-pene, Fe mdsurd ce aceste puteri cresc, Puterile legislativenafionale scad,

. Bugetul UE, degi incfr redus in comparafie cu bugetelena[ionale ceie mai mari (doar 100 miliarde Euro sau 120

miliarde USD in 2004), acordi instituliilor UE un elementde independentd financiard.

r Comisia Europeanfr are autoritatea de a controla negoci-erile cu terfe pdrfi in numele tuturor statelor membre, iucAmpurile tn care i-a fost acordatd autoritate din parteastatelor membre^

Caseta 1.2 Guvernare sau guvernanle?Cind studiem politica ne gAndim inevitabil la guverne sau lainstitu(iile gi oficialii (alegi iau desem.rafi) care arc6tuiesc struc-tura de guvernare oficiall a unui stat gi care defin puterea dea elabora legi gi de a stabili agenda politice oficiald. Examinimmodalitatea irr care aceste institutii obtin puterea, ce leglttrr&exist5 intre_ele, precum gi intrc ele qi cetilenii din;urisdicfia ior.Dar degi UE de{ine un grup de institulii'care ,luverne

azd,, nuexist6 un guvern uE, ca alare, in schimb, este utirizat adeseateryely]_?uvernan{i" in relafie cu sistemul <ie autoritate dincadrul UE. Acesta descrie un sistem in care lcgile gi potitlcilesunt elaborate pi implementate fdri existenfa unui set de insti_tufii de guvernare recunoscut oficial, ci in cursul interacliunilordintre 6;rupuri variate gi complexe de actr:ri, care includ guver-nele statelor membrc, instituliile UE, grupurile de interes!l altesurse de influenli.

In miezul orictrrei discufii se afld controversata intrebarelegatA de suveranitate * ce inseamnd, cine o deline 6i ce impactare integrarea asupra puterilor exercitate de statele memb.u. S,.,_veranitatea se clefinegte in m9d normal prin dreptul de a de{inegi de a exercita autoritate. Astfel un stat uit* r.luu.rn, de exemplu,asupra teritoriului siu, ceea ce inseamnd cA clefine puterea de adecide ce se intAmpli in cadrul respectivului teritoriu, precum gide a elabora legi care sh conducd vief ile oamenilor cari locuiescin acel teritoriu. Mai exact, se considerI ci suveranitatea este

9"1i,r".,r,0: Bers:ana sau institufia care exercitE control asupra

teritoriului. ln sisternele democraticc,, aceasta reprezintd le[is,latura na[ionali. Teoretic nu existl rcstricfii legaie asupra u"ncisuveranit6[i, ci doar restric[ii moralc pi practice _ suveranitateanu este rispurnzitoare fafd de nici o autoritate superioarl. darigi poate excrcita puterea in limita competenfei sale pi in misurairr care rell$cgte s5-gi implementeze cleciziile.

^ Jntr-o clcmocrafie, autoritatea suverarri poate sI nu r5spundi

in fa{a niciunei autorit5li superioare, daridspunde in fala ce-tifenilor, deoarece ace$tia clecid cine define puterea suverand.Astfel, suveranitatea este definuti dc cet5leni, chiar dacH putereade suveranitate este exercitat5 in mod normal de institu;ia pc

? 6 SA INIFIEGEA4 UNII]NEA EIIfiOPfiANA

r Soisprezece din state le membre UE au propria moned5,ntonectra Euro. Frin iansarea sa in 2002, f"f iii.**onntu*a fost transre:r,?_d-: ia propriile fa,rci'&"ir_j.

"rti""rf"la Banca Centrall Lluropea'nd djn Frarrkftrrt"

o rnrdalitate c1e ana,zd a practicii federarismurui eurapean esrede a consiriera uE cirept o re{e" t;;;;;;;"care srar mernbru este.1-|i1111 ir.i:

-l lii"r1 11 l",*lugi*

"" parrenerii shi din UE, eirn care se prefera interac[iunea cu cereialte state *"*rrou eJ.atcu trartLl p&r:!i, deoarece acesfe interactiuni creeaed stlrnule:rtepentru co,Jp€rarea in jnteresu.llpnrl {Keohane gi I l*ffinann,199tr, p. 13-14)" Se cansiderl cX UU I ae'enit ,tooptivd,,,

cu altecuvi,re participanfii sdi a, mai rrrult e{e ceptig;[,"rrii"a f"cadrul sistemurui crecit fficfina aoai parte din acesta (I{c,isrergi {iv1vik, l9Z3). Oclatd implirate, jui*r,r*t* statelor rternbretrehuie s6*9i asurne :,lilrd din reiptmsabilitatea penrru a{i-ynlle tlfleprinse de Ub in ansambll, nernaipr.rtffnd incrimjnainstitutiile eu r()pone.

Fe'deralisu.rul nu::lu,,yn coneept absolut sau static gi a luatfornre diferitein situalii diferite qiii*r*urte c{iferite, in funcfiede intensitntea gi,a tr rra p.esiu ni ror poritice, econorn ice, sociare,istorjce qi crrlturale locaje. n" **"nip.,lr, modelul arnerican defcdernlism sc instarass cu mult tirnp fnainte ca lara sd demarezetxpansiunea in pr;111616 de vest, .,, ,lt* cuvinte acest mrrdeiln_clude un sistem in care puterile ceror mai irnporianfe institutligr-rvernamentale nationale sunt se.parate, controfra" gi*irif iU.rbfii*rr adoprar mai *,,rr pu"t", ;ifi;tcorur tegar de hao-* 9itiranie decit pentru a compensa diviziunile siiciiie. Mai mult,a('e$ta s-a schi.mb'at in timp ca rezultat ar unei dr:ehateri cantinuea$Lrpril pruterilor;.u'ernu.hri ,ational 9i Jocal. i. ,.r.,i."u, i;;i;i;,fecleralismrrl a fcist clrnsiderat o *ot,igi*pur'rtru tJificultatea degur'rernare a unuj stat care.exista rreja gi care prezenta profundediviziuni etnice gi culturare. cu""ri'r"i "utionar

definea o vastif1:,1:

-.--.uriv5 qi tegislarivi! conforrn moc{elului ["gt_ U_iim1]1clte, repubricf, federard ra fel ca gi stat*re t-tnite,,'ieati'attiapoliticd a fficur ca puterile si fie cenrrarir"i* **i rnurt fn mainileguv'*rnului na{lonal.

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? 17

Adepqii cei mai entuziagti ai integririi europene ar dori cre-irrca Statelor Unite ale Europei federale, in care guverr"rele nafio-nale de astdzi sd devintr guvl,rne lacale, de{in6nd acelea6i tipurir"le puteri ca gi guvernele landurilor din Germania sau guvernelestaiale dirr Staiele Unite. inainte ca acest lucru si fie posibil, artrebui s* existe * cel pufin - un guvern european ales direct, oconstitufie, un sistem fiscal comun, o monedd unich gi o armat5comunH, iar institufiile UE ar trebui sE fie capabile sX acfioneze?n numele tuturor statelor membre in relafiile externe. Dar cAtde departe ar trebui s6 ajungH procesul de integrare inainte decrearea unei Europe federale este un fapt discutabil. Nu existinici un motiv pentrn care federalismul europeaR ar trebui siarate Ja fel ca nnodelul american, indian sau chiar german: acestaar putea fi mult mai ingiduitor.

i-ogica integrSrii

Care sunt motivele din spatele integrdrii regionale gi cum neajuti acestea sd infelegem Uniunea Europeand? De obicei, ce-tlfenii sau statele coopereaztr sau stabilesc alianfe pentru unuldin urrnitoarele patru motive:

r Pot fi fdcute si se alieze cu forfa.o Se pot aldtura din motive de securitate irr fafa unei ame-

ninfdri externe cornune.r Fot impdrtigi valori gi obiective comune gi pot ajunge la o

tnlelegere cu privire la cum s6 se gttr.,erneze tn ansamblu.r Fot decide faptul c& pot promova pacea gi pot imbundt$fi

calitatea viefii lor rnai rapid gi eficient impreund dec6tseparat.

Pentru rnult timp relaliile interstatale tn Europa au fost influ-enfate qi determinate de primele douA motive, clar din 1945 s-a

trecut la cel de-al meilea qi la al patrulea motiv. Dar inirebarealegati de motivul gi modalitatea in care a evoluat procesul deintegrare rdmAne un punct discutabiL existAnd explicatii teore-tice interesante.

r18 SA1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Studiul relafiiior internafionale dupA eel de al doilea r6zboimr:ndial a fost dorninat de teoria realismuluir eare susfine cX

statele sunt actorii cei mai importanfi pe scena rnondial5 (de-oarece nu existl o putere superioari) gi cE fac tot posibilul sd-6iprotejeze propriile interese. Adeplii teoriei realismului vorbescdespre importanfa supraviefuirii intr-un mediu global ostil gi

susfin c6 statele se servesc atAt de dispute, cAt qi de cooperarepentru a-gi asigura securitatea prin echilibru de putere cu altestate. Pentru ei, UE ar fi o adunare de state suverane/ care definautoritatea a$upra chestiunilor interne, acord5 putere noilororganiza{ii de cooperare doar dac6 este in avantajul k:r gi igirezervd dreptul de a retrage aceasti putere in orice moment.Pe scurt, teoria realismului susline cd UE existfi cloar pentru cd

statele membre au decis c[ acest lucru este cel mai in avantajul1or. Teoria realismului este o modalitate pesimist5 de a privilumea gi a reprezentat un rf,spuns la tensiunile care au apdrutinepoca ameninfdrii nucleare. Aceast& teorie nu a reugit sf, explicevalul din ce in ce mai tnare de co*perare care a urmat celui de

al doilea rSzboi mnndial qi a ldsat multe intreb6ri fSrH rtrspunsin legtturh cu motivele din spatele relafiilor internafionale. Dinaceste motive s-a renunlat treptat la aceasti teorie (deqi principiilesale au fost reluate de ueoconservatori in tirnpul administralieiBush din Statele Unite), iar multe dintre dezbaterile teoretieedespre integrarea european5 s-au axat de atunci pe douI seturidiferite de explicafii: funcfionalismul qi neofuncfionalismul.

Func!ionalismul

Dacd realiptii vorbesc clespre compertilie, conflict^gi interesprc"rpriu, func{ionaliqtii pun accentul pe cooPerare. In timp ce

realigtii varbesc despre legfiturile dintre guverne, func]iona-liqtii sr"rsfin cd persoanele cele mai potrivite pentru stabilireacooperHrii sunt experlii tehnici, qi nu reprezentanlii guvernelor"Ei vorbesc despre dinamica internH a cooperirii, argumentAndcfr dac& statele ar lucra impreunfi in anumite arii restrAn*e 9i ar

crea noi organizalii care sfi supravegheze aceastfl cooperare, arlucra impreunff gi in alte arii, printr-un fel de "mAna invizibil5"

CEISTEUNIUNEAEUBOPEANA? 19

;r integrdrii. Pe scurt, func{ionaligtii sus{in cl integrarea euro-

rrcand are o logicl proprie,la care statele membre cu Sreu s-ar

l',t,i""i*""tririi. Depi siatutul de membru impiic6 contracte care

l,r ""*rii reziliate, acestea au in realitate o autoritate aProape

ir.l[liuiia, ; - in cazul UE -- integrarea a devenitin prezent

() oarte atit de importantd a structurii societhlii europene' incAt

;#;;;;iu. pitati UE, costurile ar depiei rrofitulill, ^r:r.Funclionalismul se bazeazd pe idee3

de a crea o Punte soIIGa

oeste ciiferentele dintre state, prin fondarea unor or6anizalii cu

$;;tr";;ffittut. Astfel, tn iocul tentativei de a coordona pro-

blemele importante cum ar fi politica economici sau de apf,rare'

;;;;;pil, funclionaligtii cred 9.5 P9t "sB stabileasc& pacea"

il;Jb;.; qi s.t*i,r[old',1971', p' 5) prin Promovarea integrilrii

in ariile relativ nor,J<rotro'ersate' t"* ut fi serviciul poqtil sau

,r, ,*.rot special at industriei, sau prinatmonizarea problemelor

tehnice, .r* ut fi greutHlile gi m[surile'Ganditorul asociat *"f**id** cu aceste idei a fost specialistul

in qtiinte sociale n*i* tvtitru"y (1888-1975)' un errglez de origine

,ri.ra"i ."re a definit abordarea funcfionalS drept o tentativd

{e a uni "autoritatea c" o aetivitate specificd' PtiL separarea de

uniunea tradifionaid <lintre autoritate gi un teritoriu definit"

tnfr"r"y, fg AO, p.Zil.ntsusfinea cX organiza[iile transnalionale

nu vor asigura n"*'fU""5starea maI eficient dec6t guvernele

nafionale, ci vor *p,lji"i trans'ferarea dincolo de stat a loialitfilii

;il; ; t"; a*tur*ir',d,'td a stf el cl iminuarea -

gan selor- de $pa ri! ie

a conflictului internalicnal (Rosamond' 2000' p' 33)' in.mod

pr*ao*uf, lvfitrrny ci:nuia*" cA fa11a nu poate fi oblinuti

nrin unificor*u ,ufiiuttald, deoarei" ucett lucru ar determina

5-iil;;;il.our*"i"ro' sisiernului de stat $i ar]1,1,o-c.:r :1::t:1"-interstatale cu tensiunile regionale' El nu spriiinea nict

1:eeacle guvernare mondial5, deslre care considera ci ar anrentn[a

Iibertatea individului'"" i; lucrarea sa clin 1g43, Mitrany sustinea crearea unor or-

ganizalii internalionale separate cu autoritate a$upra domeni-

ilor funcfio.t"f* up*.itit* lun"t ar fi securitatea' transportul 6i

.o*rrrri.*trii1e. Acestea ar trebui s5 fie organisme"executive cu

sarcini qi puteri ri"""**, suslineMitrany' 9i arindeplini funclii

?o 5A INTELEGEM UNtUI,IEA EUROPEANA

sirnilare cu cele ale guvernelor nafionale, dar la un nivel diierit,Aceasti concentrare asupra unor funcfii specifice ar incurajacooperarea internafionald intr-un mod rraai rapid qi eficient decAtactele grandioase. Dimensiunile qi structurile acestor organizaliiinternalionale nu vor trebui sH fie predet*rminate, ci arrtodeter-nrinate (Mitrany, 1966, p. 27-31,72),

Mitrany susfinea cd dupl crearea organizaliilcr func{iona-le, acestea vor trebui sd lucreze una cu ceaialt[. De exemplu,agen(iile feroviare, rutiere 6i de transporturi aeriene vor trebuisd colaboreze in privinfa problemelor tehnicg cum ar fi coor-cionarea orarelor gi acordul privind modalitatea de abordare avclumurik:r mari de trafic de pasageri gi de m$rfuri. Prin colabo-rarea dintre grupurile diferite de agenfii funcfionale, ar exista oplanificare internafionalii coordonatI. Acest lucru ar cieterminanu at6t crearea unui nou sistem, c6t rafionalizarea sistemelorcurente prirrtr-un proces de selecfie naturalE gi evolufie. Statelepot adera $au se pot retrage, pot renunfa la anumite func{ii qi

adopta altele, sau pot incerca propriile experimente politlce gi

sociale. Acest lucru ar determina in cele din urmi "un $isternpolitic complet ,., mdsurile funcfionale vor putea fi intr-adevfirconsiclerate elernente organice ale federali smulu i, instalate trep-tat" (Mitrany, 1966, p. n-8$.

De6i a fost caracterizatd ca fiind '1nai degrabd o atrordaredecAt rr teorie riguroasX" (Taylor gi Croom, 1975, p.1), funclior"ra-iismul a dominat dezbaterile teoretice incfi din 1950 cu privire lamodalitatea de evolufie a UE. Cei doi oameni consiclerafi adeseafondattrrii Uniunii Europene, gi anume omul cle afaceri francez

|ean Monnet qi n'linistrul de externe francez ltobert Schumalt,au fost funcfionaliqti, deoarece au optat pentru integrarea uneizone specifice (industria c"lrbunelui ;i nfelului) in speran{a cd

acest lucru va deterrnina integrarea gi in alte zone. Aqra cum.a declarat Schuman, "Europa nu se va forma deo,latd sau pebaza unui singur plan. Se va forma prirr realiz5ri concrete, care

vor crea mai intffi o snlidaritate de facto" (Declarafia Schuman,rcprodusH in Weigall $i Stirk, 1992, p, 58-9)"

CE ESTE UI,IIIJNEA EUROPEANA? 21

Caseta 1.3 lntegrare regional6: costuri 9i bernetlcii

Opiniile pe care europenii le au cu privire la integrarea regionalX

uJur"ria ra*r*u p*i*p'ctul UH isttpto vicfii lor gi srrnt att*sea

inrf""lr1",* de retorica pupulistd a- mass mediei pro- 5i anr:'':u-

rollene, a part idelor pufiill* li ;r liderilor politicr' in ''ler'baierilei;J;;;.f ;;n..iur. integririi, a fost mai ttgor s'i 1ie evidenliate

co"sturilc decat subliniate bencficiile' Costurile pe cal'c se pllnc

cel mai rnult accentui includ ttrm6toarele:

Pierclerea suveranitilii 6i independen{ei na}itrnale'

fi"reor", identitdfii nalionale pe m5surf, ce legile' normele

gi standardele sunt armonizate'i'uteri re,ltl se perntru guvernele nafion ale'

L;;;;; """i iou nivet, de "guvern mare'' impersnnal atlat

r,.g.',-"11*u, care r,leterminS un trou nivel dr: iegi gi n<rrnre. "

Inn*tunte ,porit6 9i pierdcre cle siulbe <lin cauza elimitr6rii

orotcctiei Pietei.irriit io"ir* de clroguri, crirni gi irnigrare ileiialil elin cattza

etimi nirii controalelor vanra le'

iroUl*"r- f-gate de chestiuni controversate' cum ar fi Polilica

Agricoli Cornuni.

1

2.

3.4.

Pentru proeuropeni, avantaieie integrtrrii includ urmhtoarcle:

Cooperarea reduce posibilitatea rfi zboaielor gi conflictr:lrrr'

ilil;iJ;iu* rd.""rnor europene o arie firai extinsii de

consumatEiri.;;;;;i1;

"si prelulrile creeaz;1 corporafii europene de

i*p"tl""tx"*Lrrclial5. care spriiin5 UE in ccmpetilia cle pe

oiata mondiali.ilfi i';lih;;iutn n1o i mare de circul a! ie trari sf rofi taiierii in

cadrul UE.S. Uiif*a resursele econonrice 9i sociale ale multor state

membre.6" Statele membre care lucreazi irnpreunA se bucurtr de noi

uuteri si irrIlucn[e mondiale'

z. 5"*f- ,**nt* *ui sSrace "se rirlicH" Ia standardele la care

se men[in statele mai avansate'

ry,i s,rui i,z:'t.F*EIIi= .i';[=;S='i*:,1 E ?;I": ilE; i* is f iL"I e;::H f t 'F.;'*E,:li ii+'*€ f * E;: *: iZ .= il*t h.= ? "r': :.- ;: - .. E i'; A; E:# =e= J. =.3 h'=.'- o * 5 n,a "q'- =i* q?* s iE"0 p !,: o i p+ f,i;{* gs i t iEefr I-H+E:IrF;;;U:H +:::iE.;E,[Ea? :bi; i:i'= * r i'{.-rj; C b{r; u;o',.U ".'^.= ti-<U.I = 2.;l.g{ -

ir, '=c.),f ._.':t=Y'pq-s-ru, xr.- t.-';-d=F*:, =iqo ?.4.>

t I;i:ghnsE,;r+EE E:'e,:EF:iFf lE- ig;iH ;Iia ;,EE:iH?EitX;tg Ef g:E:*;iliS E{E,:E *s**l Ui''.nnqiUS!::,=E EL:i;u,jEfd#a zHtE: ;bsh l,::;H{,eEFa.dE€n ETql,rr Ec'E'*:J-EE t::6s "*!:v (:/"\ ru n r* .=6UFF**"a"sEi*'E; *dp; a;:f';*=bIF '''=o'it =*+- E;Hr=E*ri,Ei-f :E €ft5;,;*EEj+; +;X:E tr,:,H3*!ii:GLtF'"' EE H3'[.il3*r!.I=Li 4i!EHF f :f; r H* 5 E"E r. d,:,fr.! E.g E c, r,,.".= + E.:1 r':"i :;.;t =.I I:; b 3,:,; fr,, x .EF:* E =

E k i; *it '.59 *+ u E ": P= e,6 ti *r*'Fr= A " :.,;

! Eo;i L p E EE Eg *E ",=,rE€?;5E€ EI i?:n i-su = i r

Ei$s;E rH FgIAg'F"r;Ii;Ei# ;; r E Eg+FEE i i; itS.: - pfi gil s:: k5'= Fn:"'EE i,"3 EE: i;'u i. e-Ei c';{ "q fr 5'-i; :-E i 6 :*i+ f;Es g; 3 : x.S* 1r ili€!€Sz;i u,s aE"H3:E=,!.E =

E bo= d,'3;';* ! c n'r e'i'1-

E =H

F PEE -giIF t'r g5'I s r: =

;E iE,gHEEi;E€'trE LE u -r*# : qr.:'- y H -'A-= E 5 Q .,,;.*E - 5,:,"=-=-: .-) a 6'F i r,

€ rn !'r E E : E E Lt E r ; r ! r e e p x i : = =

E E g s: E g 3' o

z il 3'.:-;+ Ii;: ECY J, a a I-- -: c -* r'F P tr **;: i5 I\:i7 r" ii-Li 5i ie+ !',z3-L?'

= ?= 't r r E

E;HBHE*: !ig$ie'F e=igi H € ;$sgr€E i fE,1 iEpEE :Ereg; E;irii*i3filtri i :'5s$gFE*tiEft Ff,1€fi E E l;:I;"t€i i *E*;s.Eg.,u '8.!IAEI _EagFlE .E iE:;5r* I i=lPE6iPt Iif;qxr :;F.iiagirfr;;r i ri !5HiE€;P€iritiliEi i i ;es-+i5? i :=E€Eil.*[ s';atEi *Ei$It = ii:*s.E.[E i e,e.EiE:gf EgF'ri: HEAfr4 i ; ; ilFq,H"E"r- | ::,p:;:E'!i f *;;ii ixq:i*d"q ifl E t€$jg;sI i =iF:ErHE +;ruE?fr,*;{3

= i; E 5qx'":F'*'F i a:E;.=:$H ;,F-{i;g*;gg.Xfi i {g'E- i-}5EEa=v i q t'.:;Xt'r="a".,i FEF,sE!;.ii;** i iiI g;+iT6;g i E f r;!E*,E E-;E?EIfFiE:E; i '8':r #s:f ,q:i€ i E:i-gi*.#g=E!:;;EilE*;EH l;,8[* q;;t;!i3 i n *sEEt;{,f;€:Et:r;:f;ieeH i P:E: F{-c.!'iE' ! ; ac'-6P!q i eE*E lyi iisgi i i;!g;;i;t;r:arEtr:*-r'=if I : i:€*;;ii I sq.EEEse.i,iF,.E:IE;Eite;gEi: t-:-_= l- ""]' *--r i *il)= ry c EEH iE g.$,i ?-IjE

,$

r

I\tH

rE

H

Eq

ItIiIiiIII

E!tII

A4 5A INTELEGTM UNIL';\iIA EUROPTAN,{

adrrarea ia UE a statelor curoper-re rnai sfirace din est6i a cercr medireraneene" fn acJta'l-tffi ,i,r*-rti- a-popula{ie sau avufie are statetror rr.r"*ur!'*, p"t*'ir *ripufin sernnificative decSt exietenfa unei fori*

"*ru uA fuajute sfi se uneascs, curn nr fi terneriie stdrnite de tenta-tivele Fran,tei ryi il*rmaniei <le a domina UE.o fuI$eura in eye grupurile cie eXit6 care contrsl*azd poii-tica economicfi in sratetre rnembre #;;;;;'1_ f_i.rii,_tr.acetreagi qralori" -

l

* Intensjtatea aefiuniS*r grupurilor de interes. ?n cazul incare cernsiderE c6 integrare* este fn *"";q;il;r, "_**.gmpuri.,;*ar:fi un r*l fundar::entaiin er;;;.r*;. '* Capacitatea statelor mernhre *e a se adapta ryi de a r&s_pur"rde cerin{elor

tubl1.:l capacit*te eare, }a rAndul ei,clepinde de,nivelul stabilitalii ior interne gi **-Aoiirrtusau vain{a deciden{ilor de a reactiona.

in privinfa tratrir*r aeestar ctrestiuni, uE de{ine un pcten}ia} inte-gratr:r reiativ ffi*re, spre de*selrire rte un *it experi*;r;ffi;_;"cooperarea regionail: Acr:rclul lrJorci-American <te fiU*, S.fri*U,ryllTo).!r..mai jos). Statete U"id;;; , f*rls c{e conducererrnportanti gi sunt mai prospere clecAt h{e.xic. :"rA gr*["rik;_elit* e{in Mexic sunt rnii nu*rtt ir, truro*reu irrtervenliei statuiuipe pia!fi d*est cere din $tatere unite gi ianac{a. sincricatere di*Stateie unire au criricat foarre *"1t riarba i-,.p*i- p"uil"adin Mexic este rnurt rnai str*ns controlaifi gi rnanipulat, decat tnsraiere Unite gi Canada" Exist, *ril.i rffindite - dar dezinfor-rnate * cu privir* ia NAF rA pi irr cadrrll siarercr unite.O repli** la aqiresa eritiril*r o**f**.giorrultu*rri,rif ap#rutsub "forrna tnterguvernarnentalismului, o teorie cdr_e se inspiridin teoria rea I ismui u i gi care .riU.J

"u"fi, ncfion a I ismul pentrufaptui c5 se concentueazttp.*u *"it ur,rp* Am**icii interne aintegrdrii, fir' s6 acorde destur' atentil contexturui mondiai.InterguvernamentaLismui sus{ine;*, d;;*e ce actnrii din afarastatului an un rr:r irnportarrt rr'r integr***,-.*ru*i gi natura iirte-grfirii sunt cieterminate p&n& ia urxrr* Ju gu"*r*ure rra$i*nare,care urmfiresc interesele nafionare; acestea au su'eranitate regard

CT ESTE UNIiJNEA EUftOPLANA? 25

pr*prie, precuffi qi legitimitatea politie6 ce deriv& din statutuLrlc a fi ales (Hoffrnann, 1964). Q variafie a acestl,.ei subiect este

lnt*rguvernarnentalisrnul literal, o teorie care a apfirut in anii'tt) 6i'90 qi e*re a unit visiunea ne*func{ionaiist$ iegatfi de im-

Purtanla politicii interne eu roh:l guvernelcr etatelcr membre ale

[JIi!n luarea deciziiicrpr:litice majore" $e consider& cS integrareacu l opean& a progresat ca rezultat al co:mbinHrii anurnitor fact*ri,l:urn ar fi interesele correrciale ale produc5torilor eccrromici gi

puterea de neg*eiere relativB a guvern*lor irrrportante {pe"ntrur*ctalii, ver"i Moravcsik, X998).

Bntegrareffi resi#malH fm lun:ry

tndiferent de presiuni gi motiva$ii, erlroperrii au construittntre ei,

?ncep&nel car arml 1.95S, a refea c*rrmplexd de leg6turi econon.ricqpolitice 6i scciaie" $uceesele qi egecurile 1*r au determinat nur:re-roase aite ae{iuni de integrare regiona}&, in aite p6rfi aie }untii.Motivele au f*st similar* sau aceleagi * pacea prin eooperare,securitatea fa{fi de inami*ii vecini sau lflai ?ndepXrtaf,i, creareaunor oportunitHli econcrnice mai enari, valori tmp&rt$qite, ob-

{inerea de avantaje, crepterea *fieacit6{ii qi interesele proprii aleelitelor" Dar nil'elurile potentialului de integrare variaz&.

An'lerEclBe

fliiminarea barierelor cornerciale a c$p&tat o nou$ semnificaliepentru $tatele Unite, Canada gi lt{exig {hri care forrrteaz5 tnprezent * son& de liber schirnb mai prosper& dar r.a'rai n:ic6 dec&t

UE {cu un FhIE total de 11,8 trilioane USD pi cu o populafie de420 miiioane). Alian{a a fost creath Be baza unui aeord bilaieraiprivind liherui schirnb Incheiat pe elata de l. ianuarie 1989 intreStatele Ur:lite qi Canada, devenind ulterior NAFTA' prin aderareaMexicului. in 1992.

i* eompara{ie cr-r LlH, obieetivele NAFTA erau m*deste:sd reducH tarifele varnatre tra textitre, confec[ii, irnbrEc&mirtc,automobile, carnioane, piese de schimb ai"lto gi echiparnente de

:€(g

.95!C.,

(U

ru(trrEJ

"t

i=

IJo

5{&.odt

i B H , t 8* s eF * :€ F e tF sa E d 5H A J i fE . {, E"T EE{ .i H i.E € I E E E 'E xs A: : tr-" E ^, 3 s'n i ;"E Er EeEsT x *hS iE # E* nl - L tr C .-? F tr {. 6 56\ Y i q i 'iE E.?'.!? < ; n 'pE.cH I -= :h3I Y = .d {C IEEET;3 EgxrP:*lr;H :g i IaE HE tX F H,=^,I; .rs H^€# EE g-: I*'H'Ett_fi EE tEe Et r1?titgs ;$EE *EE g ritE E? gr 5s * B5 s E tf Hi :*s :si ge 3 Ee EE EB

ifi cf !; F8 sEB$gf;5 HB Ee EfiE$i$B €3 EF

":Frrua

-1

H<cl (,AErl&diq{JuS*3H€'iEilegs-8.$#

i{

I'J(.Lo=u.lz32:3HFLUui

* * fl 5EE'g k j g'e S'6 * E fi'fi'n.ft)6'ils k.r n,.i'l+'F-q E"'*'"5 q"'-'HH H* *"fi.E l* *EE * d.E E.;,H k.3 *g g H.*ij+E *,T5(; b.=: n-*fi

E fr s# h.! Es E,;EFT F ;i e;19 *; ;r * ! EH FE.EE fr E i,,iHE*"trEf El:1 ,;s+HE:S55 fipE*:**e#ET flC'lY ^1 or X E".tE:'=1$aeE€fE #*€fig+frHi frftqgr,; H;t ;,g

ux-kf;sH*f;ei;f r;sEi#ErtfF *tisxxE,$.a EHtrtFfrE$= 3Et * fr H r= i,td*+ H* .il,*;.;; H,q;f *,Hlt#ukks;_ Eri...rr.r": LE.;f.!#*t ** EiE,[H-,e.Y; * q nE.n Ef;"HT.* r ; E!1 rq '.r-. "; ':'H s u H'i$ r r*.E€E i *: ;CS [g*$ *$$E; *$, E$ E,EB :'6H-til 3f s x.#: i:-_u H Y i 2 F: l-;iE ",[,f $ [i1 * {"j +,il ,q.t,H *..i g n-;. I;*jiq (R ,?i'lf, {;fr f 'f; I FI $ **+ fl;qE'*: a }* # *F f 'E E * Fi E o#'E E a.* *,:-f ;; f,{ *-:, jv* r F r r.:','.38 H,* ';rY.; r*i;*;;E:rllfE f;f.=*I+a;iFji st#;sf,E $s sts'n HF 5 r{ : nHttri3 :iT ri"E;,i i * iI5'*I$;;.;*-f { r,E '' ,:- i,.F fi [.;

i *.'e€: f F'H E.H'g'S;.,,8 H: r,F"X fi * u ;.,ii a ri,-"r * rXEE";" -q fil ,I"'r T s,?r e l#*:r4.{#;?; 5* }?i P,}f"= I E ;.i Y.d"lf 5,s 1": *,iii # ft"",+ *, fr ft:i s;;e*{EjJ;;j *iF i?'; ilr;f iH$.8 {rT fi; ;gH : Ef,:,i

E f flfi:i,:srTft *E t5 f i3 It 5 I H E5;#*; *; p +** '' j,;l: c -:*o$ E $;di fl*"= : f;.fi E i E I rf*TH". Ee€ x B{ft5s 3 3 c,s t E d fr "i{# =-": t.L .;: ,'.s .- i-,r S €# I,r; _T ; fr :-* fr =3 +i

2S 5A ir\*if LEGfM UNil.JNeA f;URilPTAF{A

Afrrce Uniunea Var.ralti gi Econnmic6 dinAfrica Centrald {.7964,6 rnembri)

Comur:itat*a din Africa de Est (1967-

7$, reinrr*itE in 191)9, 3 membri)

Curaur'.is.atea Economiefi a Staleloreiin Africa de Vest t1975,16 rnernbrii

Cr:munitatea Economici a Statelordin Africa Ceirtral& i1983, 10 memi:ri)

Comuaritatea Dezvr:itdrii in Africade $ud {1992, tr4 n'rernbri)

Liniunea din Afric;r (z*ryI, 53 rncmbri)

Tahelui ,E,'i Assciatii de inteErcre regional* {c#ntinuare}

luate la sur{ de l?.io Crancirincii din ar-lii'{i0, cu rczultate diferite.{J c:u:mbina{ie dc obiecriive mult prea amhifiorise/ protecfionismp*rsistcrrt, p*liiici autoritariste gi aiegerea inoportun5 a momen-tului a subminat majr:ritatea ar;E:rdt:rilor incheiate pAni acum,{:ar[]nd state]e participanie s&-i9i roodifice periodic obiectivele gi

metodele. ltezr-ritatu! a fr:st * refea coxnPi*x* gi ir"t perpetud trans-fcrrn*re de acard.uri bilaterale gi muitilaterale de triber sci*im.b.

FrirrLui pas s-;r reatrizat prin semnarea 'fratatului de la h{onte-video in 1960, prin care a f*st creatE Asociafia l-atinc-ArnericanXl1p l-ii:erschimbr (l-Ar*1A)" $apte f6ri * Argentina, Brazilia, Chile,hdexic, {'araguay, Feru gi 1-Iruguay * aii. fltlllvenit asupra crefiriiunei ronr qie litrer schim-h pfind ?r'r tQ7?-, ius6 pr*cesi:i a fost ime-rJ rat ir:trerupt de difie uit5fii* inerentq r*xtiltate rlin negcciereaprir.'inii eilminarea ba::ierelor eamerciale, din p;rogramul preaarnbitios ;i din stilul au.tcritar al majorit5lii guvernelor implica-ie. ?n 196? Chile 3i P*ru - frustrate de lipsa de progres '* $-auaLflturat lloliviei, Coluurbiei Ei Ecuador:uk:i ]a crearea CrupuluiAntlr:*ri, * te:rtativii muit rrai dinar:ricii de inteS;rare economicf,,care imptrich impozit* reclus*, terife externfl rrornune qi investiliiin roneie industriale rnai s&race.

CE ESTE UNIUNEA EUROPEAFIA? 29

Progresul sPre LAFTA a fost subminat de problemele eco-

nomice interne in *'l;it;;; F*ito' *a-u*ericane astfel incit

s-a sennnat un alt T*;;;;il;;tevideo in 198o care inlocuia

LAFTA cu Asociafi" l*"gtatii I-atino-Americane (ALADI)' Cu

11 membri 1."i q"pt*^;iJti inrte' impreuni cu Boliv-ia'

Columbia, Ecuador tiV"*'"*fO.$ADIse axa pe importan{a

prefednlelor regionlle tu'" "*A'eau

cregterea exporturilor'

reducerea irnpor,t"tt.,i e;;';;i';tea delalante comerci ale mai

favorabile, .u o *'"pi p"''"*utgitoare.integririi regronale' Diera de bun augur ruttli ta re[imurile autoritariste incepusera

sfr fie inlocuite de gl';;" ;lese <iemocratic' criza datoriilor

latino-american* ai'iu"ii lg0 u a"ttt*inat respectivele guverne

ra i""""1" ia deschiderea 1>ielelor' .- --. aa ^Anrl ar.opntinaCentrul atenqieil)a mJJiiitut in 1985-86' c6nd Argentina qi

Brazilia auinceput sh se concentreze asupra reduceriibarierelor

din comer$ul bilateral' Aqa curn cooPerarea franco-gerrnanE a

constituit punctul #;;;"1.tn::q:::ti resionale in Europa'

;ffi;;il;in*rraiiua a avut un efect economic care s-a ex-

tins qi asuPra "u'uftiluli'l"

i" fggf' acest efect s-a extins prin

semna rea frutott't'i a""i' a*"tiO" intre Argenti na' Bt azilia'

Paraguay qi u"'s"lv';;;;;" ' |::].t]i"'Piala Camuni a co-

nului Sudic,a" Merloit'r' Acest tratat a avutin vedere reciucerea

pro gresivl u tu'if"iJi"uf, o[tu'*' de acordu ri sectori ale' un tarif

extern comun, "t"';;i;;P;"zon1lo1 de liber schimb cu fSrile

vecine sau cu gt"P;ii;;;dtegionale 9i' in cele din urm&' crearea

unei piele.o*t'*uliloii"iu qi"cl'til" sunt membri asocia i'

t,lberuiui,ttti*t"ii" Liiti"""t"x american i-a fost adaugati

o nouh aime"*iutill#; h;ilrile SUA din ultiroii ani de a

crea o zonE de [b;-rl'hi*b,;;r;r;;pereintreaga emisferh de

*,*,,. rJ" u u, f "" ;;il; iH 1'oe0J: i;: ti iil:ffi r"#; #';;iBush, cat" vorbea de crearea uner zor

continentul u*t"tli' inti"JJ" t" at'=ta p6ni Ia Capul Horn'

ldeea a fout p'"l""tfl" -"*'itt* de-oresedirrtele Bill Clinton'

care a fost gazdaiil;;34 de statl la un "sumrnit al conti-

nentu lui u*"'it")l!fi ;;1;illVllami in luna decembr ie 1ee4'

prima intAlnire u-ila"iito' statelor americane dup| 77 Ce ani'

S-a convenit "";;;;iJut" ii^ta' arml2005' cu condilia ca pAni

E@r

s$ sA INTILEGEM LJN|UNSA TUROTTANA

?rr 20*S sd fie re*iirat n'uyl prCISres ccncret'| iar ntinigtrii eorner-{ului s& decid& agertda negocierilor in urma intfilnirilor. 1n iunaaprilie 199E a avut loc ai doilea summit al continentunui american,la $antiag+ Chile, pentru a se demara oficial negocierile. Un altreilea surns&it s-a finut ?n Quebec, Canada, in iuna apritrie 20CI1"Tcrturyi, eleqi corner$ul in cadrul subgrupr.rrilar r*:gi*nal*1 furn erfi NAF?A, h4erc*sur gi Fia{a Comun6 C*ntrai*Am*rican$, s-adezvoltat substan{iai in uitimii ani, FTAA trebuie sS e{ep6qeasc*Gl"rstac$le <Ic rnai rnare anverguri.

tntre t;i.rnp, a avut 3*c o iitegrare ecotlonlic$ mai extinss inregi.unea numit& "Facific Rirn", sub egida Cooperf;rii Ec*ncnniceAsia-Paci{ic {.&PEC}. Aceasta nrl este atfit de muli * institufie, c&trnai de6rabf, un forum pentru eiisculiite legate de probier:releecqrnourice care afecteazfi 21 de state din Asia, Facific qi StateleUniie. Delpi a f*st pronrovatfi ce} rrlai intens, incep&nd cu 19B%de $tateie Unite 6i Australia, candidagii eei mai de seam& pen-tr* conducerea APHC sunt eonsiderate ast6zi Chirra pi lap*nia.*bi*ctivul pe terrnen medlu este crearea unei rcne de liberschiml: !ntr* aceste {*ri p6n5 itr anul 2il?0. F&n* afum, pr*Sre*sutr a fost lent, gi se pare c5 China vede in ]ap*nia rnai pulinun part*ner e&t mai degrabf; un rivai ia cnnducerea ?n repgiune.Pe de atrt& parte, rerlui japonesiior *ste suslinut de mulqi dintreve*inii 1*r, deoareee aferd o contrap*ndere puterii econon"iice aStatelcr llnit*,

Asia

lni{iativele ce}e rnai in:portante in vederea integr6rii regionale tnAsia au fosi r*alizate de Asociafia l.{a}iuniler din Asia eie $ted-Est{ASEAhi}, {ondat& in august 1"957 pentru a inlacui o organizalieanterioar& fondat& ?n 1961. Avfind sedhrl tn Jakafi4 Indanezia,ASHAN are zece membri: statele fondatoare erau Ind*nezia,Matraezia, Filipine, Singapore qi Tailanda, Xa care s-au ad6ugatin 1984 Erun*i, in tr995 Vietnam qi in 1997 Surma, Cambodia giLa*s. De la intsresul in!$ial fe{A de problernele de securitate (prc*tejarea regiunii de rivatritatea cnarilor Buteri qi asigurarea unuiforum pentru rezolvarea problemelor intraregionale), A$HAN

e6" rSTE l",ldi{-!NsA EUR0PEAiltA? 3!

s-a axat apoi pe ccloperarca ecotromich t Pq nyTg$, T*TP*:isdi corrvenind, in ,nll 1g92, sh creeze o ZonB de l-iber Schirnb

ASF,AI{ p6nH in 2S07.

A$EANdispunedeunsistemirrstituticnatrmultmailaxd*c6t US. Corpul deeicional principal este tntSlnlrea $*fi1.,r de

Cuver.n ASEAlil sau Sarrnmit6 AS6AN {echivatrentutr C*nsiiiuiui

A*rcpeun;. Frin"rutr sumntit de acest gen & avl}t loc tn 1$76' ?ns:1

rllt s-a stabilit nici un plan cu privire la tni&lniri periodice p&na

i* *ei de al patrulea sunirnit dio tgq?, cAnd s-a decis ca gefii de

;;";r; si ie tnt6lneasc6 in urod oiicial lafiecare.trei ani gi i-r-r

il*d rneoficial cetr pu{in o dat5 intre aceste date. In tirnp e*sum-

miturile stabileau d,irecgile generale aie activit6{i1*r ASEAI{,

minigtrii de externe se tntAlneau anual {invitfincl si a$i miniry-

trli i"pa caz sau dac6 era nceesar) pentru a eXabora poiitieile

**rr*r*i*, iar ministrii economiei se SntAlneau aRt'ratr p'entru au - Lli schimb" tn tlltirnii ani, 5i ai{i rniniqtrii s-iuera asupra liberuti

auintalnit pericdic pentru a disruta prabtrerrre tregate de errergie,

agricutrturii, turisrn gi tranap*rt. Atunci e$r"ed est* nec*$&r au }cc

ir,ltem*l eonft1.ine de miniqtri, peritfil a promsve c$ovdcnarea

intrasectorials" Fe perioada tntre intAinirile rninigtrilor exlsta un

cornitet pernlarnent, condus de un secretar general, care se ocupfi

,le afaeerile curente, apel&nd la ufi volurn rnodest de birocra$ie

ipagi:ra de r,r'eh ASEAh{, 2004)"" ldal spre vest, candictatul cetr rnai clar pentna a ccnduee o

grupare economicfi regionald este India, cu o poBr'llafie ce toc-

ilaia depa*it rniliardu"l. India a respins ideea de a se implica inaranjamemtele eeononeice regicnaleirnai aies clin cauza reia{iilor

t***i6ate cr.: majoritatea veci?,il*r s6i, in speeiai cu Fakistariul, eu

care din 1947 a purtat trei rszboaie" lxnensitatea trndiei a eauzat gi

* JistriU*triu ir.rigals a puterii?n suef*lAsiei, iar guvellul ie"dian

a preferat se negicieze-acorduribilaterale cu alte 15ri din reg_iune"

Vlcinil mai nnili ai trndiei se tem, la r6ndul 1or, de faptul eS India

va d"ornina inevitabii o asociere regionais, pe car.:-CI va utiliza

pentru a-qi institu{ionaliza autr:ritatea suprems {I-Iardgrave 6i

Kochanek, 20fifi, P. 431).- i" elorda aeestcr ingrijorfiri, incepf;nd eu anii'90 * f*st dema'

rataocooperareregional&rnaiamplfi,careadeterrnirrat{Ieare&

'|ri * cr q q {' * rg='E:E *H' f;EEE *"EE u{tEt fr E$tgEE * E

,r! HH'dY=e 3"itt{ $5H?5gt*It [A *t rrs xEE a.;** E E u}}ztxeJL,S H [r.ciH'nE r*;EE ilE€E€;eEE.fi'$E ilHFix;l;sqtail#?fiEs -J:r * s tu F n'rF:i* k' : Ft a* $,[*6- f]]HfiE",HE Egl*;

# *, (.t O.e?1x e#iH? H"#:r#HEg,'d E q*'il* HiEEy E [i f;*f+ -*s+ifr u;tt6i* g.$t= rz E'lH {! ,n "=j qr *., rr-s q:a[ H & tu"il'

h qEfEE gS;+xEtBii ;ft.If HE*EE*sE{*$AEEEEi,x dB6 E f E $ H'E E In'Eg$$Hs Hu;sB#B;€*;'Ess:X $iEr"J tsk*"5 H5frg il :k"E E I E:€'ilE E':

*E?E E EIgEH€i# E€E EI E#EiE$E$#frEE*EI;"E.AFHF 3r e$E fi E'ges s5{ r,fr9"*.; fr$;.; K;ET E H H fi'l'ilEf ?;<# $ET HEc3f, trn q'firiEcb +: f; E'r":; o'e s'; ry E'!q# S & c 'a tr '* L T E ": d . u E tr 'E :: .E t fi d 6 E u d '3 H ts u P E 3 6 E ia,FESEU gg,E il,[**-E.f E}# 5EE6E5 f H '65.; gE?€ E 3AF Efi"fru.9.*tE gE SEf*E [Efft? EEE X E fiE#;iEEit 5*Eqt#€ il f;"€

gEEi;t fi H€ rF Es fg$ fr f H.i HE; H;t H.it HEEE E nEEn rrr ie E E r€ E E; r:risg*frfEeHsf;E$ [g FFE? rH= lt ; X !

=2-4 =;r {Ze-a'j i=Lr*:'*< 's

A di o o:5 3 C.F* )e'.-g s.E b.S E p * gsiltt s* HEE#E ",HI*:i AS$ H,t fit$ S;H"*,#s#,$ H & *"8(Jtf"*-ftd{#€s.:EEEn;FixHIxilgxt* E*lr'E:r#a+s-*."::'tl+ L" ffi.-- l* t,) (l<*.;.*<*;k rSHiq!*;luFB$€$gtdH*f 3;#*B ax':#aFg{$[.HfiE $ HBJ i

sE'rif [{$gra;$s 6s-me;€;H H {EE H$f,Eil$g

eEx * E ?*r$8flri f :tg$ r$ rg* ;sgs+sttg[tE bOL'"H-="*P E.g ?E f;

f;#*€afifEgffi F#rEEiger*€ r#E$:EErrf,EE frf S xs ;{ f r+.e i;r rsB';!3.f r # g rH $.t FHE:r$ ;c $fiq$$n;Bf; [mH iHs$fif sHE nt rs#sFH86E H'g

E i$g8sBH Ei+cE F ;F'E.SE;fr*r$ f E* p E#g;E[f $,* m Hs;g"*F H-s.E**u:'t;* :rxqers*+ ises ;F# F &sBHE E{ E r H:;#$FHgi#g- .- {u ,--i l: (f- .-,i

H ivspg$ $BEX"; ne:stf ftsE r* # *taEfE ftrflsE ;n e#E c E*H gFtf Ef fr*E r fi$;* E i $*E*$8$f $Eq, wr tm -Y : .I1 1l; ;*s trE*Eg.;$'"Ffi pilf ;E#.glf 6 s€€E$EEAE.fg

H i:II*T:ti€'iE;ilI[;ET EE],;i*t, :rEni-qq EEEAEY,xx,i S ;t;:E:lf. rrt;?lgiEil;Efi ijEn;egsrt^EE*;la;*g ;e;t+gt+FE,i{g; *jl+e*iiig$Et;LiEE; E'fi1;;EisHqE€Al ErE#*F{ilEiE+**riit EE*i:E!tt€gq:H €8fi ll;r*teqE'aiE'r;.$i :E?#-fi'*'=Ea;q'EBu sE*Eg *at i*!* *f t+i;i+ i E Iii*E F,=E=;

;,1$ils*FtFf,E5I*5$i=: 3i"$eEI,gr$aisi{"j,I*asu*Ht;*rr* pE E,pR€ E s,E *-ig.E;;** *if f,*E,qftt: =iE[tFq#;s;t+t.tei:: :; rx:t[fEf :EtIt

,fi.c*[€;Eq#?qpi:: rv?n: rit:Q::::;;:;H +m,?r.ttr H'sB*:t E:r;iIi s ?t$!!E.r Etq ;t :n*igil'+EaaE' rrt€ : e:= 5 i +?i*tI rE*=EI

fi# E gt,9{FFf igFI+'EeB;'FE rt axge IT:.i3

i;;+s*Es*iE- il;;:ig F ift;g; it;ret =ag[a# fifr+EE fE$ r*e fi€ ir ii* Ist *c+f I:t g?+

EEi'*; 5 H p;;Eifie ;$ +tE ;r;+E 88,:I s += ifi E

fe;*r: =

E s#+:l E;ifrst rsa;fS ; ;:f fc Ii=*qii +p^$:,, ar.ie; 5::; i ** i ir i i, ti;;; gE€ E sE f;;x** ;Eg =I*;r*;';

* ri : * s ;E-{FH $H*i HI:fi.;:* i.i -;i rffi;E;i€Ei; iE*;,8.;* F E;;r* i5EFEe

* xtfl*'+ xt [;.5# E *i Ei.d=; +€E EHEEEfiaHT.r[I:* ;5lrF*g*,if cEH$;f E;Fi[$ [g Ei€ ifr;llE*gE Ii{.€;+;5fr t o rlu gtE isE Ei;Es ei;; eE iI *l7 - ili* '; tE# E ees#p e€*e;F*errq.stJEts F:Ef; tr ce:c;rE;:Ji r.*zf,LE#;E33si *.E*$,Eigl

L

:.i:.iIIttII9"",

H,

36 SAINTELEGEMUN|UNEAEUROPEANA

pentru a crea ortanizalii gi institu{ii supranationaie bazate pelegislafie comun6.

Drept rezultat, integrarea regionaH e-cte un concept care de-vine ciin ce in ce mai familiar. Acest lucru este valabil in specialpentru Europa, deoarece legile qi deciziile cars guverneazH vie-lile europenilor sunt luats mai pufin la nivel local sau nafionafcAt mai ales prin negclcieri gi coinprornisilri intre stafele rnembre,A pti ce se petrece la nil,elul UE devine, pentru europ,eni, ia felde imporiant ca a 6tii ce se petrece in propria {ar6. Nu demrilt"un cetXfean infcrmat" era cineva care cunn;tea moclalitatea defunclionare a sistemului nalional de guvernare gi a ecnnomieina(ionale, precum gi structura sncietSfii nafionale. Pentru a fi"informat" in ziua de astizi, ai nevoie de mai multe informafiigi de familiarizarea cu un set nou de institufii, procese gi forfepolitice, economice gi sociale. Este nevoie, de asemenea, de cu-noagterea naturii UE gi a misurii in care aceasta este o asocia{ieconferi*ratrd sau federald

T*tupi, pentru europeni, mai este ceroa cale pffn6 vor in{elegecurn qi de ce s-a dezvoltat cooperarea regicinalfi, sau chiar pAnIsi decidi daci integrarea a fost sau nu o idee buni. Europa a

parcurs un drum lung din anul 1945 gi a reupit sfi depf,geascicrize politice qi econamice gi si ajungi o super-putere econr:micil,care s-a bncurat de cea mai inrielungati perioadd de pace dinistoria sa. Se pune intrebarea: in ce mdsurX este acesta meritulUniunii Europene? Cum ar arIta continentul european astdziff;rl Uniunea EuropeanI? Ar fi mai bogat sau mai sf,rag maipagnic sau mai pulin pagnic? Existfi ?n experienta european5ceva ce ar trebui sd ?nve{e resful omenirii? Existd iucruri pe carear trebui europenii s[ le invefe din paqii efectua{i ?n Asia, Afrieasau America pe calea integ;rdrii regionale?

Opiniile despre valoarea integrXrli regionale - $au despreperspectivele acesteia pe termen lung - rXmAn impXrlite cAtd

vreme sunt rodul confuziei sau sunt complicate de intrebdri gi

dubii privind condiliile care arincuraja integrarea, Iogica pagilorintrepringi spre integrarea qi rezultatul final al acesteia"

DacS se compard cazul Europei cr: alte exemple de integrareregionali din alte pirli ale lumii, putem sd infelegem mai bine

CEESTLUNIUNEAIUROPTANA? 3?

avantaiele Ei dezavaniajele, cu toate cE surrtem inci departe de a

;;;i,;; ,;";d unanim ,,,'ptu a ceea ce determina acest proces si

de a infelege ce am reuqit s5 constluim' Cu at&t rnai confuz este

faptul ci obiectivele gencralc ale iritegr'lrii regionalesunt doar

;";.fi;,i.;- cana "Jqtii Europa cH a ajuns suficient de departe

;.";;;;*t *.,i Cu.r*ste c{eiinilia mai exact& a obiectivului

rili;;a#r"t" doui capirole vor incerca sii raspunclx 11

aceste intrebfiri, scrutAnd **'*lt'1iu' structura 9i efectele Uniunii

Europene.

CAPITC}LIJL 2

ldeem dm ffiaxrepa

Identitntea schimh dtoare a Euroyei

Unde este Europu?

Europa astdzi

Concluzii

Europa este un conlinenl de hihrizi energiciF{.A.L. Fisher, istoric britanic

[-a nivel globai, fr6inr intr-n lu:'i"le europeanH, Este n lume multi-culturalfi, fHrd indoiaiH, dar mare parte cii.n ea a fost cok':nizati,la un anrrmit moment de o putere europeani sau alt4 qi astfei seface cI majcritatea pnpoarelor trliesc in societiif i care sunt fie ?:a-

zate pe tradilia cultural& european&, fie sunt zi de iri influenlatede normele gi valoritre acestei traclifii. "Cultura lumii", asa curno descrie analistul politic american Lucien I'ye (i960), este tiefapt europeanf, la origine, chiar dacf, e in rnare parte pramovat6intens gi exportattr de Statetre Unite (ele insele,'in prirn& instan{d,un produs al culturii europene).

Este cu atAt rirai "qtraniu faptul cd ideea de }iuropa este atet degreu de definit in m*d clar. $tim unde se afl& Europa pe hartd,dar intAmpin5rr"r dificult&ii cAnd incerc&m s{ delimit5m granifeiesale ficice si culturale gi eI clarificfun ce anurrre ii dH un caracterdistinct.Iiunt multe llrcruri careii unesc pe europeni, dar $i n:rai:nulte care ii despari, Ei r'ru au o istorie comure[, vorbesc rnultelimbi diferrte, au valcri sociale diferite, viziunea lor despre loculpe car€ il r:cr-rpfi in lume adesea difcri, au pornit rffzboaie unii?rnpotriva eelor:lalqi cu o f::ecvenfE tragic.l. gi-au redefii^tit ades;ea

loialitatea qi identitatea gi qi-au retrasat deseori frontierele cofi1u-ne, ca urrnare a schimbdrilor survenite fur afiiierea lor politicX.

ffiflr-_.Efiry

L

ee sA iF,s'rfi LI$fiM lJId]u[,i[8, ['rlRCIP[ANA

Cu t*et# sr#$lcil, incep&nr{ c* 1945 cli(*re:tte}* au {c*t treplatinli:cuit* eu irtt*rese, t*luri :ii vale:ri {:tlrnuile, cleterrninat* inparte C* redq*fi*irea l*cu.lul flu::cpei fu"r Xumr*. Fresierni].e rxer-cuat* ;lxup'ra *ur*penl}*r pe.sttna m imhunfit${i mrmniera in car*:

t6i e*lr.rXueemu prr*priile afac*ri.. pelltru a*qt asr:ma mai rnttlttr**p*n*:efuilifi;:te umutr ra{S ei* c*ifrtale g.i p*mtru a facr faf& ienerr

inL:*rtitradini camp:*f:e ,Je selxi!&bdrile ?r ?-)niuitea $n-rvietic& gi ttp*itrr Rns{a, i*au <Xeterrninai sii fie ?ntn-o prim$ *tapfr orlctrta$i spree! !::igi6i {i&'a}lace, 1992. p. ?ti). Odat$ crr aparifia n}ie{:ei Unic*, cusfsrgit'ad s&r"b*iutrui rea* qi derli*ri.t& di$erengelor din ee in ce maiit*ri 6a!fr e** 5tatel*Unil*, *rar*penii au f*stnevni$i *6 reconsi{ier*i*eui p* car"* ?1 *cup&'in trult*: gi s6 ace*pte tt*i resporusabilitfffi,imE:rent* rie altf*l unei n-eii 6i in$lu*nte puteri Slohate. fei eflafiir* afar.'a spaitui:-ii en,rr*pean "u: f*st nevoi$i s&-qi r*eCInsie!etec*neep{i* despre Htrrr:pa, ca:re este acun:l rrrai pr.{iar cl Sr{lparectc state suv*raner c&t xxai eurfrrrct o suprapuiere global$. Lideriimorti. arn*ricar"ti gi i*p*:neri dim lum*a a$acerilsr gi eei guverna-rnentali privesc Eur*pa ca Fe o fifiLt& surs& dr competi$i* pentrlr*blinerea p*t*rii ee*nornice $i a ii'tfluenfei p*litice, in tirnp ce

ralaj*ritatea cet#fenilon statel*r c{irr Eur*pa de Hst sau din Rusiav$r} ts"l *a o **re* f*r{& trtentrua schimi:area porltiv& ecolrosnic5gi p*litii#"

in eiueia acestci reelefiniri a Huropei, {deea unit&{ii etar*pe-ne c&re a prins r*d$cini Ei s-* extitrs rlift t.94$ ?nce>ace nu este r:

noutate. Ile tapt este o idee vecl're, car* & fost readus$ tn prirn

;:1an ryi care, rnai irrtp*rtant, pentnu priina datd a fost T oluntaradoptat$ de r:* num&r mrare d* eurcpeni. Monarhi, papi, E;e-

r"re::e$i gr dicteterri au ccJt"Eceput varia{iuni pe tema unii$qii lnc5ctiri" Evul &,tediu tiurpuriu, iar inteleq:tualii au scrio gi au v*rbitd*spre unlt*te ea d**pre un rn*c{ ds apfirare a frur*pei irnp*:tiiva*i gi a rei*t'd.in a{ara ei, e*l pn{in ine6 din seeolul XIY, Sifmenfaevidents divrtre vrei:rurile in *are qi-arr scris lucrfirile e*cegti oa-mt*ni gt epor;r eonternp$renH este cS existE tn prerent o presr*nepolitic$ muXt mai utare qi un sprijin publie enult inai larg pentruiele*a i:'rtegrSrii"

Acest capitml va inu*rea x& scltif*ze um portret al Eurapei'&ll lincepe cu o discu{ie asupra tn{*Xesului terrnenilor "HutrQpa"

IBETA DE F.UROP,q 4"I

si "suro'#ear'", prczerat"4nfr r.*.n scurt isioric sl idsii de Hurr:pa 9i

ai argu:nerrtelor q;r tflv.)are;i int*grbrii gi unitfi$li pi *onturArul

contextr.rl in *are 3u a\,tlt !l:c pr*gres* dup$ a;rutr 1945 {retratate

in capit*Xuf ii" lo u'toua par*: i capitc'l*l'; este un pr*fil politic'

o.",t lt ," g: s;rci,rl al Iruiope' la trrreputut.se':clului XX{' care ara-

ie -"*e- ri-tiv cl iferen{*i1e cl ixrtre c aiai teristi cile state}-c}r nt*mbre

ale T*I*16,i cel'": a[* ?ecininor i*r"

ldent&tatea in schimbane fi Europ#fi

$fi defimeqti {e iniiearnrlii "Europa' 6i "eutr:pea"" I lo'1,1t1::l:ri.eaun.a un lucru iificil, din earua dezacordarrllor privind-h.mll8+1i:

**t*r"* aie r*giunii gi earacteristiciie preprii ale X*cuit*rixcr ei. trn

zii*le n*astrll, ace$te Pop('are triiiesc experienga unor schirrbhri

nclitiqe 5r econonric".rt* ii tlctern'nind si' gin'imscd Cerpre ei

il;i;i ;Jt p,rti, eX ar fi spnnieii' belgieni sau polonezi' c&t ntai

J,:uraUX cii sunt "eur*perui"", der ac*asta *st* $ tendin!* care

;tfr;;;-i illte intreblri.. ile este E'r;ropa' undetnc*pu!1-yTd*

;;;fat*di- *a qi ce in*e&rrn6, mai exact, sfr fii europ*art? flxisi5

oidentitate*ur*pea*scoerent$.qidistinet&giurrsetdevalori;,;;t;"* de baz&, cu dare se p*r ide:ttifica leicuitorii reg;iuni:?

l-.1*f- $ c&nd a ap6rut ideea ttnitHlii eurcpene 9i curn s-a dex-

v*ltat ea?_ E*oop*,,,, a fostnl*ioclatf, ur.rit6, iar istr:ria sa este caraeteriaa-

tir prin frag:-"rentare, cr:nflicte 9l schin'bdri per;r'anente ale gtani-

1*fu, pofitlr. !r*tinder; mari din cadrr:l Europei au fust ur=tficate

i* *""*.tt* *paci d.in diversc ralluni * ?neep,6ncl *u r,*rrranii,gi

trecAn*. de ia fr-tnci lm hab*hurgi, N*pole*n 5i Hitl*r * dar; tn

,i*p ou mulqi ari visat ia unifi*Jre, ir"reep&nd c* al ctroilea r&zbeii

*oial*t u*rope*ii au irnbriifigai ideea c&:ta{ionaxismrul ar ptat*a

fi lilsat deoparte pentrr.r a $ace loc intenr*ei*r cooperirii regicnaie'

i;;;i;; priir* date trr istoria $ia, apr*aPe irttreaga regiune.este

a:rtrenai& tn prcr:esml lntegr6rii, care ii stirnuqieaz6 pe loeuitorii

,ni ta ga"Aease& 6r *}i, se cilnrporte ca eur*penl' 5i mai pufin ca

,rigt* ,il*"tAri ai unor gru6:Sric-otlturale sau nalio;raie. mai miri

r-i* *'1" tnt&mplare, tricu;esc in acecagi zon$ geografic&"

s H,[ s'E *H p E Fe H *T'l E H I F E'T= E I'E?$ = 'j*71 *;'E +

* Fa:;eH r*T EsF Es [6 ilg it fl* E H+#** t:E; E E itEa ilr:e ElE3*t{* ;;ti;[ttiigHif{ti e;[$:Et*E; ;g ; esE* t,*;+ a E=-*€ fEf'E.H,E txHe# t x+t Et's i=

ie+$eE*;;gt *€ i +*eqElr liel ii .: sEE it il*f;'[-a] f f Fr,Fp €q ;€ rs, n ee* r;'!+H'ig"5 mn s; $;rE,ie;t g*= +; * sEEt+:qB.:c€:$* !* s ;EE.:t A€A f € I r e t ; € s t t pt.q t + E € $ i E E € E'F r t * E s I u [ ilEr* :5 :;*t+

;H+ FI iqE: ecggE ii e i ii rEgEI'!E,ELI stUfiin ; i Hs* ; tE I i nie: E& +ti E; H IgqrE",*t,! r{i rt xgE fj * i E aEi :Et st.Xfrt.f*i.; #d g s e : E-i i r i ug g;r"

E{ i;;il il; iil t+u pgt,i*E I [Ag$-lr!Ft isi}tx3 Fgr5E5ru'a5ig. ltt*t,g$et€:]*c;';

*,E EEf t?$

*,r+ i*s i* i€g;E.Fe.* *; xj'fr I* f$srt r i r.i: f'=r; ; fir ; r,* g+i ii;'id -;E t ri I fE{ ; fii Ir:,e'* g s'E"ula;E s.u r;{ fiE Er }Eag ; x rx g'r5f E*+;}$eE ;xHii*q $f f ri:#r.; EEg ** *s;H E;t! a: EEFsE E rsiE F;=i y,r*; *#*#i *txqilEiifi p5 sg?x*-;E T ?s

# ,;Efr€i E: ri*EE $I[EIiI5E.iI; E *g EE;S:i; fi$r '+Ei [T-*I'rE,lj;f ;E fi$tH* *54'5 ! Ei Ef er*+B E ,

$ i;*,x;* r'r:a:g*+xHt kl}e=*e *fisEx g ;; *a: *n# , ; =E i, +"! r** = J iis t,; $*l; Ai.trm;EE E Ef t;:E &,F" ;;5 i€ 6: r E'EE'p E f:'5 i F t;E , fr f'H.el#E "[: i r Er I +;Z E"ISUF

E a rEF;f rH,[rq*5 *fr#{{'s: sfiFt =tE{;tTFii jF

[ +'i*II&t i e+ri=.*s*F i t.t +tE H E 5:EH [;g aF r*i 3 frf,+*l;,af[s *ti; FIs+E$Ej s $rf;Es,F ai 5e es€s ;# d"* =_I ,?E f+ € Sf 3,i,S e a; ZZag f S6f;T.+; [*;^;

' .. ; i:i.l

. . ...,...",.-.-.,- ....-;.-,*:,' ...L1':!iic

/r4 sA INTELIGTM UNIUNEA EURGPEANA

Pra supugilor lor. Tyqi]: incepurui Evulu: rnediu mi.llooiu,pe la rnijtoc'ul eecorurui Xr, comerfur s-a revigorat, pro&ucqi*agricol& a crescut, p'pulalia a devenit rnai nurnerouJa, or"f"iu,s-au transformat in centre are viefii inteiect,ale pi

"o*u.oi"rr*,a apXrut o noutr clas6 de negustori, monarhia gl ,ri*t".ruiio ,*impus *n control rnai mare Jsupra ieritori*or lor gi arnenintareainvaziei din afara Ellnp*ia dispXrut t" *ro* p*i". f" irpr,'prr,,intermediul cruciadeloi gi prin dezvortarea c'merfului exterior,Europa *. care mult timpa fost tinta invadatcrinor externi _a inceput sr fie ea cea care ataca. pe m'sur6 ce a.matele;.;;;""se reuneau din intreage regiune pentru a h.ra pilrte lu .rrr*irtu,Europa. incep_ea s[ igi c{ezvilte o identitate mai bine eonturatii.

Ferit, asffel de invazii,.o.cultur, europeand incepe,a pii"a*rddlcini in Evul mediu mijiociu gi, in se'colul al XV-iea, iuo**_nul "Europa" era utirizat din ce mai murt de cirturarii'.rremii,tgrme.n care, pentru cei care se aflau ?sr afara Europei u A*"*"itsinonirn cu,'tregtin6tatea,,. De fapt acest din urrnd i"r*"" _ for,rrrai des utilizat decAt.prinrul-Ferrtru a descrie regiunea. i.ur,lucru poate fi privif cu iionie dirc fiinA tulburdrile fa.*

",, ,rrr*,

dupd foarnets ciumfl, r5zboiul de 100 de ani (13g7_14$3), p"t;;;_in cregtere a rnomarhilor gi provocirire la adresa uuto.iiafii p*-palititii, care au condus Ia Reformi gi la dezvotta*, ,lri.i""i",de stat rnodern. Europa s-a divieat tntre rnurfimea ae biseric:protestante gi biserica romanr catoric6 gi a fosi destabirizat{ deIuptele religioase in.rnare parte din secolul ul XVI_I*; $i i;;-putul secoluiui XVII. cu toate acestea, europenii giau inceputcdlitoriile pentru descoperirea Africii, americ*oi gi Asiei,';_aobservat o expansiune;reducafiei bazate pe lucr5rile clasice ar.eautorilor greci gi romani pi a luai avAnt revolulia gtiingiiiA d;descoperirill t-ui lopernic, ale lui Isaac Newion gi *4ii" til"r*aceste dezvotrtf,ri le-au dat.europenilor o noud tnc*aer" qi""nou sens privind locul lor tn lume.

. lelalty (1999 p. 42) considerE ci diversiratea culrural5 dinrnte*orul Europei a fost cea care a deterrninat rimitarea ideiide unitaie europeanX.la prcblemele legate de reac$ia tu ***-ningarea externi, Primii a&ep1i ai unit&fi erau motivagi in partede convingerea cfr o Europd-cregtin{ urniti era esenqiaitr pintru

Bt:sr

IDEEA DE EUROPA 45

reinsuflefirea trmperiulu.i Sf6nt Roman pi de preocupacea peft-tru tripsa de securitate a Europei in fafa cuceridlor otomane dinAsia Mich; majoritatea proptr.nerilor pentru unitate se baeaupe argurnentul cd ar trebui restabiliti suprema{ia papalitd}ii(Heaier, 1992, p"6). Un exemplu r*marcahil a fost sugestia fficutHin 1305 de cfitre francezul Irierre Dubois, avocat gi diplomat deproresie (n. 1255). Aviind in vedere c.l rfrzboaiele luaseri arnploarein Europa in ciuda inv6l5turilor cregtinismului, Dulrois a sugeratcd principatele gi oragele Europei ar trebui sfi forrneze o "repu-blicl cre6tinff' confederald, condusf, de o adunare permanent[a printilor, care sH vggheze la asigurarea p6cii prin aplicareaprineipiilor cregtine. In eventualitatea unei dispute, un consiliude noui iudecdtori s-ar fi putut reuni pentru a delibera, institu-qia papatitt[ii acfionAnd ca o curte finalfi de apei. (Heater, 1"992,

p. 10; Urr,r,in, 1995, p,2).

Renagterea (aproxirnativ 135il-l-S50) a ?r"rregistrat o depla-sare a loialit&tii dinspre institufia Bisericii spre idei bazate peindividualisur qi republicanisrn, ceea ce a determinat apari!ia-giconsolidarea sistemului statal, mai intAi in Anglia gi Fran{a. Inaceste irnprejurHri, ideea unit5fii regionale nu exista in mentali-tatea generalH, ci numai in convingeriie unei rnici rninoritfrli deidealigti. Frintre acegtia s-au numiirat regele George al Boemieigi ambasadorul acestuia, Antoine Marini, care & propus tnfiin-|area unei confederafii Ia nivelul Europei, care sf, rEspundi laameninlarea otoman{ de la mijtrocul secolului al XV-Xea.I}lanullor - care era simiiarin mod remarcabil eu structura instituitipentru Uniunea Europeanf, - implica o adunare care sf, se

intdtrneascd regulai 6i sX igi schirnbe sediul la fieeare 5 ani, uncolegiu de membri perrnanenti, care sE utilizeze sistemul majori-tar decizional, un consiliu al regile-rr gi prinfilor 6i o curte pentrujudecarea disputelor (Rougemon t, 1966, p. 7 1).

Eiserica a devenit atAt de divizatf, la sfArpitul secoiului alXVI-lea, incAt ideea unei Europe cregtine unite a fost abandonatS.Cei care inci mai susfineau unitatea europeanfi nu o consideratlatat CI id.ee intemeiatd pe o religie cornunH, cAt mai degrabX ca omodalitate de a trata cauzele religioase ale conflictului gi ame-ninfarea cresc&ndt din partea puterii casei de Habsburg. Acestea

k r i i, i;; E;;;i Li;; i;E;li ra.:'*.,=ii.E,n**f;;€E U '= s'!l-.9

a i-E;l..[;g;t; icigfiir;yxx:,**!;g;itb$*li; ric *;;? r fi rc l3s; Igig]Ifi.g-;.']i Ci,iE i's=; iil =; I 1E: e u; [E f a* q **;H-s -*t E l:[ [is 6 +?'*"H''i= r E; al; E =*eE i'e s?'e.I--E-E x* I *d a.E;3pE i l;':;i r-u,. > r,;_"r.:; - i- tu;-r i, ir', ".8"1;t$; $j Et?f;+,;*I j;:r fr r3 = *'=g.;"EEE pti i n i ;,i fi tailittE::iI#I,: 5It*,"ii *:E!i,if;Et u t; F E E..itx€ F:€;t*;eEl*! tEt= ' ":' -':i=rr'- * *i e

E f g tS irf L.:EgF f;E#; *:it qE t*; s U*;t:Ef r:g'rt [f r]? iI;.r; z u7, r;; e ;E srs; *;; tE':fi€ [e ;;.l,ilxI.; * fi E E s * c#H i llto.= vxg E lt'--' g E'= I ."* r 5 * E I:! ! i"': F 5 I I [.;l - IS's b"*3-T u = 6-.- [i E*€,rilFEi r***: t*;+ag* Bx ia;i:qlE!ti ; l,i l EEil * i If ?;;;TE E 2-'2,"2 i '* ;rr: q:* LEiE;t.=: 4y',t"--i : i = yi+ gnfi EF :T E i'r! F.i r; ;E i rtEj#!'1;5 f*i..alE E;*sif;i ; E +{HrEEt it;t! E iEi E;#; f*iF;;iitf ii gpiiFst:iit rii?iE;* r'utt;!='E la

;li !E +$ I I ! i i{ =+iu;fr

:iIE EEksHHErlfi*';i;i,lA ;r Es+:E- riii iei ?; F,::= Ei iE*uiet;tiF fi iE q F t+;'lE'?t{f! l{ ; irf; E r3.i fx :: H{ ; E * gt H Li ii"ifii$ pr r:s ; e?g;= sig:i:tE! :i ii i Ei; igIgi EE;.E€c* i s f;igtfr :;?8"* E

YE'=f:n:r FF rErg'i; frnfi fr'rt;-'i.Ei i rX* E rE i**? i Fnet

i ! *isS;;;s ** H il f;* x*: Fn f;*I*iii E L* rs'E s s 3j

5 ;i;T **iiai ;* ;i I IilEiE ritr?t igE EIEiq;A *iE,g r* vgEarriF;; r*e:{=*;$: u i efi

=;,r * OCpsi -E it;iE!r;iF;1i if iif [;Etr *:r{I +a [r:i; r* I* [tt ;=;-^iE!,,t.E:FI;i-iTI;sei;i.; i i * ;€!qEi E I * ;

= , ;:.;: _I t E : =,: I._i i ti *: s E i * 3;;.f .t r *: g

Es : ; H FEEEE$iAg+'br * rqE;:t= [$te=;fr:[it; =i+ [; [,: I+ JE E i${{;; Iic;.: il'I .: a 'f";.i3.{.=€'E ri u E

4E 5A iNTE|-IGEM Lrt{IUNEA EUfiOpEANA

Ia izbucnirea, in anul 1914, a Marelui REzboi, in care au izt'ucnitpAnd la urrni toate tensiunile acum.ulate in interiorul Europei.LTnul dintre rezultatele razboiului a fost haosul din cea mai mareparte a Europei centralg dar pacea oblinuti prin Tratatul de laVersailles, din 1919, a negliiat tot atii de nnuite problerne pe c$tea reugit sE abordeze"

tnainte, ?n tirnpul gi dupX rbzbai, au fost filozofi gi trideripolitir:i care alr continuat sH mediteze Ia ce ar putea s6-i indern-ne pe europeni sI se ridice deasupra nafionalisrnului 1*r gi sX

se considere parte a unei culturi mai mari, ajutdndu-i astfei sE

congtientizeze gi si tnliture cauzeie conflictului qi sX permitHastfei Europei si se apere impotriva amenin[drilor externe. Du-hois, Fen& Saint-Simon Si altii cercetaserfr gi inainte astfel deconcepte, dar ceea ce scriseserH ei se lovise de lipsa de interes apublicului. Acum, ororile Primului R5zhoi Mondiai au creat oaudien{5 mai receptivi la ideea cooperirii europene, iar discufiilei-au implicat in egal5 rn[surd nu numai pe intelectuali, ci gi peiiderii politici. StateXe rnai mici erauin general cele mai entuziastesusfinfitoare, istovite de menghina rivalitdlii marilor puteri, iarcAteva state au tntreprins gi ac{iuni practice citre o cooperareeconomicd. De exemplu,in1,922. Beigia gi Luxemburg au creat ounirrne ecanomicl restrAns5, iar in 1930 s-au aliturat unor Etatescandinave in cadrul unui acord de iimitare a tarifelor.

Unul dintre cei rnai cunoscu{i intelectua}i care au contriLruitla dezbaterea despre unitatea europeani a fost conteie RichardCoudenhove-Kalergi, care a propus o Uniune Paneuropean5(v. Caseta 2.1). El nu a reugit s6-qi adune mul1i adepgi, dar ideilesale au atras interesul unui numir mare de personalitE{i din<lomeniutr artelor; precurn Richard Strauss gi Ortega y Gasset,gi rnai rnulfi aeiuali gi viitori lideri politici, incluzAndu-i aici peGeorges Pompidou, Thcmas Masaryk, Konrad Adenauer, Win-ston Churchill gi doi prim minipirii francezi, Edouard Herriotqi Aristide tsriand. Irnediat dupi rizboi, curentui predominantin Franfa era cel care considera cX o cooperare europeanS eraun vis imposibil ,si cH speran{a pentru pace st5tea in fcrla fran-cez& qi in slHbiciunea germani (Bugga 1998 p. 1.02). Herriot afost unul dintre cei care nu au fost de acord cu aceasti tendinfd

IDEEA DE EUROPA 49

giinl.g24alansatideeacreiriiunor"$tateUnitealeEuropei"'lrr- te

"" t"firipe din cooperarea postbelicd promovatE de Liga

Nafiunilor.' --'i;; il altd parte, Briand a susfinut ideea credrii unei confe-

orurutii ""topdte

acqionind in inieriorui Ligii Ni1li-"1]":-t: i:*ui iggO, a distribuit guvernan{ii6r un memoranclum in care i9:

"*purrea ideiie (Salmon gi Nicoli, 1997' p' 9-14)" In acest memo-

;;ffi,;;i;r.ri, a*"p," necesitatea unei 'regim permaneni de

soliclaritate bazat pe acorduri irrterna{ionale pentruorg}}zarea

rrii"""fa" B"rop"i". El a utilizat termeni precum "Piati C:*-

"?; ;i "Uniunei Europeani" 9i chiar a menfionat necesitatea

e1*rora.l unor politici ipecifice, precum dezvoltarea refelelor de

transport trans-eurr:p"t'*, qi a anticipat ceea ce mai tAraiu avea

ra J-ir*e politica regionata qi social5 a.UE' Deqi el este adesenri

descris in Fran{a ca"unul dintre pdrinfii fondatori ai integrarii

europene, memorandurnul siu a fost finut in urnbrfl din cauza

i*r',uil"ifo, acumulate care au dus Ia aI doiiea rSzbr:i mcrrdial'

Ascensiunea trazismului s*a concentrat asupra corect5rii

"relelor" Tratatului de la Versaitrles 9i asupra creirii unui "spaliu

v';;i;-;er;an. Adotrf liitler a vorbit despre o 'tasX europeanff"

dar nurnai tn termerrii domindrii Serrnane asupra continentului

in i*1, u**rrinfhrii venite dinpartea comuniqtilor qi a "elemente-

lor in{erioare" din interiorul gi din afara Europei' Numeroaseie

tensiuni nafionaliste car*e s-au acumulat in Europa secolului XIX

qi .ur. n-au fost rezolvaie prin Ma.rele Rdzboi au izbucnit aqum

din nou. Hitlet a reugit s[-gi extindi Reichuf incluzind Austria'

Boemia, Alsacia-Lortna gi o mare l"larte din Pcdonia' gi a octlpat

portiuni rnari din restul Europei continentale't-^

brpa,f,rgitul r&zboiului iir anul 1945, scindarea ider:iogici a

erropJi *-u u.iatrgut divizlrii economice qi saciale pre-existente'

astfel incAt s-a considerat, in mod firesg cH aceastd regiune are

,4"",tt"1i *"ttiple: vestul capitalist'. est ul socialis! centrul indus-

trial, sudui *"hit"ru.,"an ginordul scandinav' Cu toate acestea'

in fqgO-fgqf sfArqitul rizboiului rece a pus capitdivizErilor ide-

.f,rli." qi sociale care au fost reprezentate de Zidul Eerlinului 9i

de Cortina de Fier 9u pe rn6suri ce diferenlele intre vest gi est se

micgorau, Europa fr't"pu' sI fie priviti ca un tntreg'

50 sA INTELCGEM UNIT.JNEA EUTiopEANA

Caseta 2.I Faneur*pa

in perioadade pace d* dup5 primul rfizboi rnondiai s_au publicato mulfime de c5r]i gi artiinie car* r* *opl*rrt diverse did;;ipe tema unitdfii errropene. cele urai irrfluente dintre acestearticoL" flrau scrise r:ie cq:ntele tr(ichard Coudenhove"k;;il{1894-1972}, fiuI unuidiplumaraustria*gi rt ropi rale iaponeze,gi fondatorul in trg2t al Lrniunii fr"o"*p*"".

Prr::Lrlemele clr care s,a corrfruntat Eu'ropa dupfi rEzboi l-auconvins pe contele CouCerrhove_Kalergi Ja *irrg.rru garangiepractic, a picii era uniunea poriiici -"$i-u expus aceste ideiintr-o carte intitulati pangriropa, p"Hicaia in 1923. El susf lneac& in timp<e suprema{ia global$ a frrropul ttrr*e sfArgii, cleclinullll?T.:13lc,pei purea ii evitat aace Jtsremur ox" i,*liti. rr?irosrmodernizat, punSndu-se ufl ncu accent pe cooperarea Iascari largd" Schimbirile clin Europa nu puteau sfr se petreacdinsl izolat fald rie restutr lumii, 1", Coua*ii,ove_Kalergl a intuitc5.cea mai i:un$ speran{fi pentru pu"*, lrrrnii

"onstd in creareaa 'tinci csntre de prutere giobale,i

t Americile (excluzfind Canada);u UITSS;* Asia de Est (China gi Japorria)+ Faneuropa (incluafinci iici coionille Europei continentale inA{rica gi Asia de Sud-Lst); ',

Y-*:ou Britanie qi imperiul ei (incluzAnd Canada, Australia,Africa de suci, Orientul Mijlociu gi India),El excludea LJRSS din Europa fiindcd avea prea mult6 diversitategi nu poseda tradi{iile democratice.r*."ri* p*ntru a dezvotrtaPan*uropa. Excludea Marea Britaniq ,., ouiu.*r* dlficultafe,clar proceda astfel r{eoarece intuia c6 aceasta era indeajunsde puternicl incit sfi fie considerata ,rn conilr,eni eu rirepturidepline.

_. ,C:d".hove-Kalergi a sus|inut ed o cursi a inarmdrilor intresrareie europene ar fi distructiv_d gi ar rnenfine Europa intr_opermanentd stare de crizH" in schirnb, el a propus un proces inpatru etape peniru realizarea unitrnii orr:opdr*, o co'rferintd

t: .

IDEIA DE EUROPA 51

a reprezentantiior din cele 26 state erlropene, acorciul a$upratratatelor Fentru rezolvarea disputelor europene, dezvoltareauniunii varnale gi redactarea unei constitu[ii europene federale.El a sugerat, de asemenea, ctr lirnba englez& ar trebui sE devinda dr:ua lirnbtr comun6 pentru Europa, din mornentce era limbagloi:altr ,lcminant6.

l:iuropenii rnai fac incd o mu[ime de distincfii intre ei. Europade Est tnci se mai strdduie$te $A s(ape cle mogtenirea socialis-rnului de stat, iar germanii ine{ mai fac distincfie intre cei dincsi gi cei ciin vest. Diferenfele culturale 6i economice continudde asemenea sH influenfeze percepliile despre Europa: statelernediteraneene din sud sunt diferite de statele maritime dirrr.est sau de stateie scandinave din nord. Totuqi, in comparafiecu dcar o generafie in urrn6, diterenfele care separfi eurCIpeniiau devenit mai Futin distincte gi mai pu{in evidente. iliferen-fele de limb& inc$ rnai reamintesc de deosebirile culturale, darmobilitatea crescuti a europenilor, revolufia comunicafiilor, carea fdcut din Europa c regiune mai rnic5, gi creqterea inregistrat[in dornenir.rl comerfului, care a fdcut ca produsele expuse perafturiXe magazinelor din intreaga regiune eI fie intr-o marevarietate, icate acest*a au contribuit la crearea unui ctlrent deopinie printre europeni, gi anume cH existd mai pufine lucruricare si ii diferen{ieze decf,t ar fi crezut vreodatd.

Unde e*te Europa?

in ciuda tuturoi schimb5rilor econorniee, sociale gi politiceeatre au avut loc in Europa din 1945 incoace, identitatea a{esteiar6an&ne ambigu6 din mai multe moti.ve" [n primul r6nd, pu[inedintre statele mernbre alE UE sunt omogene din punct de veclerecultural gl nu exist{ o rasi europeanfl. Rearaniarea cons{rant& aliniilnr de demarcafie teritr:riald de-a lungul secolelor a creat ositualie in care fiecare stat Buropean are minorittrii nalionale pi

52 sA iNTELEGETVT UNiUNEA EUAOpIANA

illulte dintre aceste rnin*ritfi{i * un exe}:npli: notabil fiirrd bas-cii gi irlandezti * suni despHr{ite cle frontiere nafionale. }viultestate au primit un mare aflux de imigranfi din anii'50 incoace,incluzAnd aici algerieni tn Franla, turci in Cersrarria gi inriieni inMarea Britanie. irJu numai c5 nu existi o cultur5 clorninant&, darrnajaritateo eurr:penilor se infioarii pe bund dreptate la gAndulcS ictentitElile lor srparat* ar trrutea fi subordonate unui fel deeu roci.lltr: ri *rrrogen i zatfr "

Iir al doilea- rAnd, rezidenfii din IJE vorbesc mai rnult de 40 delimbi, care sunt adesea apdrate ferm ca simboiuri ale identitiliinaliorrale 6i care reanrintesc permanent diferen{ele co ex:i.st& intreeurop*ni; unul dirtre faciorii care a ajutat la dezvatrtarea StatelorUniie a fost e;xistenfa unei linrbi cornune. ]r,{ultilingvismul dintriurr:pa insear:rnX totodath c5 toate documentele UE srlnt tra-duse in cele 21 lir:::bi oficiale ale statelor membre, de6i lrrcrfirilein institu{iile UE suni realizate din ce in ee mai rnult in iimbileenglezI gi frar"icez$. Baz&ndu-se pe rfispAndirea sa rupidE calimbX a cornerfului global 6i a diplorna{iei, riornina}ia limbiiengieze crepte qi aceasta devine treptat-treptat limba Europei.Acest lucru ii nemullurneqte pe francezi in particular qi pe dLl1i

europeni in general, dar este probrabil un lucru inevitabil gi vaoferi cel putin europenilcr o modalitate de a vorbi unii. aliora qi

poate ii va ajuta si reducE diferenlele cutriuraie care ii despart.ln al treilea rAnei, istoriitre stateloreuropene s-au suprapus de

secole, pe m6suri ce acestea au inceput sE posede colonii, sE seconfrunte in rfizboaie sau si forrneze alianle. Dar aceast6 supra-punere a accentuat adeseori diferen{ele ciinti'e ele, mai t{egrabiidee$t si le ofere sentirnentul unui trecut comiln, iar integrareaeuropean# s-a dezvoitet in parte qi pentrrr a puile e*pAt cor-rflicte-lor care au aprirut elin aceste diferenqe. DivizErile istorice au fostarnptri{icate de interesele coioniale ale unor state europene/ carele-au determinat si accrde o mai mare importanfi unor prioritdliexterng in locul dezvoltlrii unor iegitl.rri mai strAnse cu veciniiior. Chiar gi acum.lvXarea Britanie, Franla, Spania rti Fortugaliaau ieg6turi strffnse cu fcrstele k:r cotronii, in tinnp ce Germania

- din diverse rnotive * are interese in Europa de Est.

IDT,EA DE EUROPA $3

tn ultimul rind gi cel n-rai important' confuzia din jurul

rh.liniiiei Europei up.ar" din cauza incertitudinii privind gra-

;;i,:;;' ;i-;otiii.u qi ;"og'uri.:e' Toate celelalte continente sunt

rr*rir"rite cte liniile toiau"a**arca{ie, dar in cazul Europei, in

vt'r'lt"!e ce grani{ele satu 'estice'

norclice gi sudice sunt nrareate

rL.()ceanr-rl Atlantir, de Oceanutr Arctic ai rcspectiv de {yeaMcrliteran5, in est il;;tt$ ; frontieri clar*' $t'ict vorb'ind'

irir'i rnicar n o poate il;;;il cle un continent (de obicei definjt

,:,i" t"p*fita he plmAntintinsl' compact[)' ci doar de o parte

,r rrrrttinenlului euro-asiatic' Cu toate acestea' de pcste.2000 de

iuri, EuroPa u f.,ut t*'iul*erat5 ca fiind distinct* cie Asia' chiar

rl.ci nu se poate tp;;;;;evirat unde se termini Europa qi

r r ntle incePe Asia'Frontiera de est a Europei este definiti in rnocl obignuit ca

riituindu-se au-" rrrrigrr *lntiiot Ural, peste Marea Caspicx 9i

il:;il;;i munlilat"Caucaz' dar acestea nu sLrnt decf,t catacie-

ristici geogru{i.e, c*'e au {ost acceptate netinfinciu-se seama de

n.a 1 itiilile pol ltlce. .vlffi ;;;il; ;l-;plu'' au f ost menl ion eti ca

1,,rani{6 cle cHtre "";;i#;"'s din secolul al XVilI-lea' Vasily

'lltishchev, doar pentru ia Rusia sE poath pretindd c5 este o Fu-

trre atAt asiati.a, tat ii *"'op"'"e" DacH am continua si acceptbm

rtl-rnlii Ural ca Sr#6;ttinci inseamnH cI Ease foste republici

sovietice '- R*t""','M;;iJ*"' Ucraina 5i celc.trti state baltice

_- su*t parte a U;il &e irei state Uiltlce (Estoni4 Letonia

pi Lituania) u,, fo'iiffie in ishrria fo1 !e

Europa' iat acum sunt

membre aie Uniunli"E "opt*"' dar mai r[mAn initeh6ri legate

.i. ori"",urua Belarusiei' a Motrdot'ei Qj.Ucrainei'

Cea rnai ,*ot* it"i-rui'a *t' urilil este ci nu rnarcheazd

frontiera ciintre A*iliti'tt' ti se alli adinc in inima Ilusiei' Ru-

gii au iost definili Alept *"ip""i * qi s-au consi'derat ei inqigi

.rstfel * iar ftusia ; "t:; a* r""ti; Urit a fost nurnit5 mult timp

Iiurasia, ,l;n cauza distincfiilo: irnpuse in regiune de europeni

*darl{rrsiadeastdziiqivedeintereselept,litic*gieconorr.eiceca fiind sern$ifica"t'iil-f ii-'i* de ale Eurc'nej' Cea rnai evidenta

nroblemh.utu opu"t tanJnu*tu este definiti ca europeani este

!i".r"t'oori*r'i* "t*t'rzon6 de pfunAnt este la est de Urali

n R H g -E'E'a,s 6s.E 3 e+3s P el.!'E =: E'g#E'* e.l dEsEE EEilESETEfErH,EHIEiafrEE,l f t;fg

A f$g gf r*; Efefi! Hs e: RE€'

E?i[EgIEF#E$iiBaI?]$}gIgBEEBrEfI€;:.eiHx;ti*?Et*:;E;e,$BirffrEEE EEigE *,9 E H:;gA- I J*;EC

AAEE 1?IEiEEBtiEFEi E*qi+= 9pE o..:*E"t:,".:i€; [1t tE H I ]E Eei,.! H: $"Eeu* U .E,E:-s"

;EEEII}€ggigE+IgiIEEEIIftt[+ ?*??r;: Er'EqEire {Egi€grEEE?E:;EE** H tgirf'E,Fti [g H* ;r lCEr: = E x,, o= *E€ E E,;-E [ ;: E*E g 6s.s"-oI5 gU 3 6 d.q * Y fq'='ag'E=Tt H.E';'p t #i;'G"ri=Ea;:EisH?rrt+tE ;.[ttitrt EtiE E Ei E6jy.G,7it'{.! li3:6 2.i t E i =ro E e Z { EE 3 r-.1 o-; ; p ;;i* >

;tE E=isiiiilx[€rt'f a*:;***,i ;* E gtfi5

g,gtn ttrfr;gE i*I il?EfEif; Ee; sfE'fi ;,*rf#E

i ra:ire*;*g f $i{ifEElE,r*EEEgjEE i{-; gE

$; rafH E H iE;f r#j Ef€EHEEEf€ *$fi#frg#E*i

s *ttf+g g$rE$i

EEEiESgE *$EgI rEr6iE{$ilE

g IBfi$IEf3iEIE EtIfigigg3igf i$I Eii#Iiig; ;* i€ r*afrg*tEE rEt;iCsEfl;*nEEE;i I€f;Ei:s ; E i ?;rtE.+i;;fFE rE e +E;$:;:+i;=;'

; i;=*!${+s:sEE- E:jg tE:iE=:i$EEi* EE* fE

- +tuiE t;E;*;s E*Eri* r,a :€ 5 L#'**E I6gfEg3i

=i Hta EI$IIl$-rEua*;? i;**iEt+*E*Er'B ;Epilr itEgg:t;$€Efi[Ef ;r*E?*;

g {gggi1igpft [sr ?BE f i ? g g{g;gi;g$eiBig

Ig$3g; E [} Eil?iAE $# EIg I; ? Hf; :E

; $n : s,*r r$r E$= * $EfiE H$B ;;; *a;g$!It{illIfgE I ggt.E iItES E Tg[;.?E U I E ,; E HIIE"ri

$f #

itrtiisir r;E it i:taetE i[i}g1i[iii}fi sg

'9H.,*'.E.r,VI .r..r,i,,8 i.il i5 I q.E *'ifi:s- + E_fis ,, i* H F"

r5:t*.';Ef i.rrlfxIrirt i;iaiig,€ tfr[nfgaarr#:l o [EfiEi[]n#*E ;?€ryiii; +H;:g;.**'fi.gE[E $s{g3FiEffsi. gi€'E€i3"s rr,*E.HE3,AE 3.S fi p :S fr.p I ; r-" M,, g."f g'f E a : E 3t U ",qif $E"E $;,1 ; Et iE* H:f Ef Et i;E f E; EE rE$ *E5 FF* ; *'I f rE F?+ rE tE :+S q$ g Ig i tI **gg;;:r*fi;sfi,3E fr:f* x+ E,Ii#i a i:?;€ r* :€ *;i *; * rEHE qr; *-E"tE"r EE** s i; = E,$T:l

H i fr fi+$frfiT M EE.gEB.ir; H:E I} EEX lII i.: I F"g? + # rl H3,I E *S-fl E*i+E'S*8 .$e;i,te ltr +g+i rF "!iFs:x" d, 5H#6;flTiiEfn 3E's'i'":prr sI*rIi i rfi:ri;t x i ir E;Ic:t€* [ T*'aE€E;li+"g it:je Hiitl:It Bf is*i;;f cs;;;f;Xf ;iEtEiEsEE i3Eie:*q

= rrIir?EHtEt*&E-gi :=iE5;agrx;i'

*d l*'-i*a:al .j';" L, :ailXFaI:.i:it.ir: xcE**Ef F * *ef;qIEEq;EP. 'S ;:t3;f:'*t &:*fiqH8, II.g;a.i

Tabelul 2.1 Structuri politice gi administrativeUIo

Z--lmrmm

CzcZm

mC:,'gm

z

Albania

Austria

Belarus

Belgia

Bosnia gi HerlegovinaBulgaria

Cehia

CipruCroafia

Danemarca

Elvefia

Estonia

Finlanda

Franfa

Germania

Executi'o

Pregedinte/PM

PreEedinte/Cancelar

PrezidenfialMonarh/PMPregedenlie unitlPregedinte/PM

Pre$edinte/PM

Prezidenlial

Prepedinte/PM

Monarh/PMPrezidenfal

Pregedinte/PM

Pre$edinte/PM

Executiv dubluPregedinte/Cancelar

Legislatio

Unicameral

Bicameral

Bicameral

Bicameral

Bicameral*"

Unicarneral

Bicameral

Unicameral

Unicameral

Unicameral

Bicameral

Unicameral

Unicameral

Bicameral

Bicameral

Guaern*

Majoritar

CoalifeNepartizan

CoalifieCoaligie

CoalilieCoalifie

Coalifie

MinoritarCoalilie

Coaliqie

Coalifie

Coaligie

Coali{ie

Coalitie

Structuraadministratiad

UnitariFederalS

UnitariFederali

Confederald

UnitariUnitard

DirvizatlUnitarlUnitardFederalS

Unitard

UniiariUnitariFederali

Grecia

Irlanda

Islanda

ItaliaLetonia

LituaniaLuxemburg

Macedonia

Malta

Marea Britanie

Moldova

Norvegia

Olanda

Polonia

Portugalia

IlomAnia

Executia

PreqedintelPM

PregedintelPM

PregedintelPM

Pre$edinte/?M

Pregedinte/PM

Executiv dubluMare Duce/PM

Pregedinte/PM

Pregedinte8MMonarh/PM

Executiv dublu

Monarh/PM

Monarh/PM

Executiv dublu

Executiv dubluPregedinte/PM

Legislatio

Unicameral

Bicameral

Unicameral

Bicameral

Unicameral

Unicameral

Unicameral

Unicameral

Unicameral

Bicameral

Unicameral

Unicameral

Bicameral

Bicameral

Unicameral

Bicameral

Guitern*

Majoritar

Coalifie

CoalilieCaalilie

Coali{ie

Coalilie

Coalifie

Coali{ie

Majoritar

Majoritar

Majoritar

Coalifie

Coali!ie

Coalilie

Coalifie

Majoritar

Structuraadministratiui

UnitariUnitard

UnitariUnitariUnitard

UnitariUnitard

UnitariUnitariUnitariUnitariUnitariUnitariUnitard

UnitarE

Unitari

C)mm

(fmmCTo.E

tt1o

Serbia gi MuntenegruSlovacia

Slovenia

Spania

Suedia

Ucraina

Ungaria

Executia

Pregedinte,{PM

PregedintelPM

Pregedinte/?M

MonarhlPMMonarhlPMExecutiv dublu

PregedintelPM

{.egislatiu

Bicameral

UnicameralBicameral

Bicameral

Unicarneral

Unicameral

Unicameral

Cuaern*

Coaligie

CoalilieCoalifie

MajoritarMajoritarCoalifie

CoaliEie

Structuraadmbristrntiad

ConfederaliUnitariUnitarE

UnitariUnitariUnitard

Unitard

Statele membre ale UE sunt prezentate cu litere ingrogate. PM = Prim ministruSituafia in decembrie 2004o* Parlarnent unicameral in republica Srpska

Nofe: in Belarus gi Cipru p;egedintele are majoritatea puterii executive. tn Elvefia puterea estein mare m6suri-delegati. In cazul executivului dual, puterea este impdrfiti intre pregedinte giprim rninistru. tn toite celelalte sistemg pregedingii gi rnonarhii sunfirl ioare parie conducitbrisimbolici.Sursa: In rnare rnisuri bazat pe informafiile din 'Alegeri in intreaga lurne" la zuww.electionusarld.org QAA$.

oro

z-{rnmflm=CzCzmmcFom2

gggg}i rggggggiiiilll-li [;lggigitr;i E

i E?Eii ElElEBiil ErIiBE ES??E!EiE ffiBglt

lat* l* sil at : iqglii t ;gigll1i}g1sg[1}1i

iE EE ?gtE Et Et EEBi iFE E u,

*'**

' 'I'g1I '

I1p1?; g1lgE gllaEata1i*i1

rgggigtigggEgpiraIgfgigggiig gg ggggggi rti rH

EiiaIggiiilggg{

64 SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

mandatelor cAgtigate de partidele concurente este adeseori di-feriti de proporfia voturilor acordate: partidele care au blocurisolide de sprijin intr-o fard oblin locuri in legislativ, pe c6ndpartidele al ciror spriiin e puternic dar mai distribuit adeseaies pe locul al doilea gi cAgtigi mai pufine mandate. Acest lucrua fost evident in particular la alegerile din Marea Britanie din2001, cAnd partidul laburigtilor aflafi la guvernare a cAgtigat 41la sutd din voturi, dar aproape 63la sutd din mandate in CameraComunelor, pe cAnd opozifia conservatoare a cAqtigat 32la sutHdin voturi, dar numai 25 la sut{ din mandate.

RP este mai reprezentativi pentru preferinfele votanfilor,dar votanfii sunt reprezentanfi de un grup de legislatori, nu deunul singur. Mai problematic, sistemul are drept rezultat maimulte pariide care cAqtigi locuri in legislativ, fiind mai pulinprobabil ca un partid sd c6qtige majoritatea. Rezultatul este deobicei o guvernare prin intermediul unei coalilii, ale cirei par-tide membre trebuie s5-gi compromitd lelurile politice pentru amenfine coaliEia gi pot avea o mici majoritate. Majoritatea stateloreuropene sunt guvernate de coalilii, care de obicei funcfioneazibine. Dar coaliliile pot si creeze gi instabilitate, cazul cel maiextrem fiincl cel al Italiei, care a avut aproape 60 de guverne din1945 incoace, unele dintre ele rezistAnd doar cAteva siptimAnipAnH sd fie inllturate. in scopul de a promova stabilitatea, Italiagi-a schimbat sistemul elecioral in 1993, trecAnd de la un sistembazat exclusiv pe RP la unul care utilizeazi o combinalie de RPcu cel in care cAqtigitorul ia tot.

Rezultatul acestei varietdli a structurilor politice este ci pu-terea liderilor individuali din statele membre se bazeazl adeseape fundamente diferite, care pot sI afecteze capacitatea lor de anegocia cu omologii gi echivalenfii lor. De exemplu, prim minig-trii din Marea Britanie, Grecia, Spania, care conduc o majoritateputernic[ in [6rile lor sunt capabili si adopte o pozi{ie relativsiguri in negocierile din interiorul UE, pe cAnd pregedinfii fran-cezi lipsifi de o majoritate legislativi sau prim miniqtrii olandeziori danezi care conduc guverne de coalilie cu echilibru delicatse pot gEsi in pozifii slabe de negociere gi pot fi mai inclinafi siaccepte rezultatele unei negocieri decAt si o conducH.

IDEF-A DE EUROPA 65

Structurile administrative

(]uvernareainstateleeuroPenetindes6fiefoartedecentra]izati.'ibate statele membre, cu excepgia a cinci' sunt sisteme unitare'

insemnAnd cE intreaga putere sernnificativl este concentrat5 ia

nivel nafional. Adminiitralia unitarl inseamni cd un stat are

.loud sau chiar trei niveluri de Suvernare, guvernul nalional fiin'i

resnonsabil pentru politica eiterni 9i de apdrare' conducerea

.'".l!t"*l.r r"ti1i<:rut", pol itica de bun6s tare socia I i' t ransportu l'

*r""g"*"*ulmediului,politicadedezvoltareindustrialS5ialte domenii despre

"u.* s. co"*iideri cd pot fi adrninistrate mai

bine dintr-o perspectivi nafionalX' Pe de altd parte o re[ea.dt:

"ii*t"ri focate at* guvernului - care sunt variate ca denumire'

.r* ,i fi municipaiitatea, comuna,ludefuf parohia' distrktul'

,*i"f, p*tincia, departamentul, sau regiunea * sunt de obicei

,"tp."t"Uife de super,,izarea serviciilor publice cum ar fi plani

f icirea utilizxrii teienurilor, transportul local, gcolile, locuinlele

er"Ufr*, ."f"ctarea degeurllor, mentTerea drumurilor qi serviciile

sociale. Totugi, acestea nu au Puteri independente 9i rdspun'lin

ultimd instanlI in fa(a guvernului rTalional'

Excepliile sunt Austiia, Belgia,-Germania qi Elvefia' care sunt

fecleraliiin care guvernul naliJnal coexist6 cu structurile locale

de guvernare ce au puteri independente 9i responsal-rilitdlile

lor oroprii, iar puteriie sunt mai descentralizate' (Bosnia este o

.#;:.;tte inire Bosnia 9i Herlegovina qi Replblill Srpska)'

puJ"rutit*"l de obicei funllioneazl cel mai bine in [6rile rnari'

una" ,r* sens sd fie guverne locale puternice doar pentru cX

.tiu *"i convenabil; Jau in fsrile care au diviziri sociale sem-

,",ificati"e gi unde descentralizarea ,e acord, diferitelor grupuri

*ui *"fia puterein privinfa propriilor lor interese' Statele Unite

sunt adesebri luate d'rept exemplu de federalism' un aranjarnent

irtitirut.u mijloc de unire a celor 13 colonii inifiale in cadrul unni

sistem comun de guvernare'Federaiismul din Elvelia ipi are riddcinile in diferenfele

de limb[ pi religie; astfel, popula$ile diferitelor cantoane vor-

besc franceza, fermanx sair itatiana qi sunt fie protestante-'-fie

.uiotic" in marla lor majoritate' (Gallagher et al" 1992' p' 137)-

;r

66 SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA

in contrast, federalismlrl din Germania a fostincurajat de puterileinving6toare dupd cel de-al doilea Rizboi Mondiai, ca mijloc dedescentralizarc al statului germa& degi multe dintre landurilecreate sub noul sistem nu aveau nici o tradifie istoric5. Federa-lisn:rul este uneori propus ca un rispuns posibil la problemelesociet5filor divizate cultural gi istoriq cum este Marea Britanigcare deja experimenteazd tendin{e de federalizare pe m5surd ceScofi4 Tara Galilor qi lrlanda de Nord incep sd se obiqnuiascicu noile lor adundri regionale.

Aqa cum am aritat in Capitolul L, federalismul la nivel euro-pean a devenii controversat in ultimii ani, fiind utilizat in modregulat de eurosceptici asemeni unui "steguief rogu,, cu careavertizeazd despre pierderea puterii de cf,tre statele membreale UE. Ei vorbesc adesea despre posibilitatea unei guvernirifederale europene, asociind termennl cu n_oJiuni de genul,,gu,vernul cel mare" gi "pierderea suveranit5fii". in special guverneleThatcher gi Major din Marea Britanie au fost neincrezdtoare ?nacest concept, pentru eel din urmd federalismul devenind ochestiune imporiant5in timpul dezbaterilor asupra tratatului dela Maastricht. Proiectui tratatului includea obiectivul realiziriiunei Europe federale, dar opozifia britanicl a dus la inldturareatuturor referinfelor"la aceasti idee, iar formular*a tratatului afost schimbat$ pAnE la urmS astfei: 'b uniune din ce in ce maistr6ns6 intre popoareie Europei".

In ce m6surd inleleg majoritatea europenilor cu adev6rat cumfuncfioneazH federalismul reprezinti un semn de intrebare, dinmoment ce pufini dintre ei l-au experimentat in mod direct. Ede asemenea indoielnic daci o Europ6 federal& * in caz cH arfi vreodat6 creatfi * ar avea aceleaqi caracteristici ea Austria giGermania federali, Nu existi o definilie exactf; a federalismului;in unele cazuri (cum ar fi India pi Rusia) guvernul nafional esterelativ puternig in altele (precum Elvefia) acesta e relativ slab;in aproape toate cazurile balanfa puterii intre guvernul nafionalgi local se schimbi in funcfie de realitifile economice pi politice.Acesta a fost cu siguran|& cazul $tatelor Unitg unde a existatmult timp o dezbatere despre care dintre niveluri at&rnd maigreu tn aceasta balanfd. Seminlele gurrerndrii europene federale

;l

k

TDEEA DE EUROPA 67

au fost plantate, dar r6mine de v6zut dacd ele vor inflori satr

riac6 organizarea confederali care existila acest moment va fi

rnenfinutd.

5tructurile economice

'[nate statele europene sunt preponderent sisteme capitaliste de

piali liber5, insemnAnd prin aceasta 1e

*-utg. parte din utt.'o.i-'tatea ecernomici e guvernatH - gi pre{urile fixate - de ofert5

qi cerere, iar guvernele igi limiteazi intervenliile pe piat6' Acest

ir.r" t-i f"tfinplat in special in Occident incfr din anii '80' c&nd

g""-*"f ThatJher a piivatizat mai multe companii industriale

.Il ao u*t"i.ii, aflate in proprietatea statulul e.i mai *Yf-:::t-

"rrop.rru continentale i-au urmat exemplul' ln est a devenlt o

realiiate din momentul in care colapsul Uniunii Sovietice a pus

.*patuo.iutismuluidestatinfostelestateclientale-puterii-sovie-tice. Mlrimea sectorului public in majoriiatea !&rilor 1 Laz1t in

moO Auos.Uit de la incep;tul anilor'90 gi au crescut iniliativele

urltr*prunoriale qi concurenf a specif ice" pief ei. lib er*'..(D,,u-li g t'cX in practic[ nu exist6 ceva de genul sistemului capitalist pur* guirernele intervin intotdeauna intr-un mod sau altul pe pia-

1d,ie exemplu prin reglementare, controlul prelurilor qi reguli

privind concurenfa)Statele europene sunt, de asemenea, preponderent post-

industriale, adiii economiile lor au trecut printr-o perioadS

de tranzilie de la agricultur6 la industrie, cu o baz6 puternic5

de servicii. Acesteidin urma sunt activita{i economice care nu

produc produse comerciale tangibile, -eum ar fi' de exemplu'

hi*trit,riir, serviciile de alimen[afie, domeniul bancar' al asi-

dr6ril". gi al altor activit6li financiare. tn majerritatea statel:r

il;;p;"* serviciile reprezintd- ca y !!! l"/" din produ su I jntern

brut, inclustria aproximativ 25-32%, iar agricultura 1-3%' In

la.itu aitt estul Europei agricultura incd mai are un rol impor-

ir"i, t*pturentAnd glzX din produclia economicE (v" Capitolul

tp#rl mai multe detalii). siatele eurof"l: *'l:T.1:]lid "aib6 cele mai extinse sectoare agricole: in timp ce numai.2-4%

dinbritanic i, danezi,germani gi iuedezi lucreazd in agriculturi'

68 5A INTELEGEM UNTUNEA EURoPEANA

Caseta 2.2 Standardulde traiApreciafi dupd aproape oricare mdsuri obiectivi cu privire laY:1,:l^*.t.li, europ.enii din Occident r* o,r*E.i pri.,ti"

"ui *ulprtvlreglatl oameni din lume. Ei au acces la un sistem avansat deed.uca{ie gi dc ingrijire a sXnitsfii,

"o,irt** **tins 6i generos deasistenlI sociali, o societate de consum dinamicE gi un sistem detransport gi comunicafii complex. un copir african este cre 21 deori mai.predispus si moar6 li nagtere dicat un copil european,iar media de viaf6 in Europa este cu 2a de ani mai mare dec6tcea din Africa gi cu 1g ani mai rnare clecAt.* ain India. Euro-penii se bucurd de o alfabetizare aproape universalfr, europeniicare au un loc de muncd beneficiizd de o perioadd mai rnarede conced.iu pletit fi mai mult timp liber J"iat ufli angajati, iaroferta de loruin{e pi hran6 uut" *"i mult decfft adecvatr. uniiautor sunt de pErere c6 nivelul de trai al europenilor il pune inumbrfi pe cel al nord-arnericanilor, ace$tia Ain urma fiind demult timp corsiderafi.ijllj"d in cea mai privilegiatd garX <tinpunct de vcdere social. (Rifkin, 200a).

Multe dintre acestea pot fi atribuite filozofiei acloptate demajoritatea guvernekrr oicidentale dupd al doilea rdeboi mou-dial, conform clreia statul trebuie sX f.ir"ir** o gamd Iargd deservicii sociale de bazd,_creAnd o refea de securiiate priricarechiar qi cele mai sdrace 6i mai neprivilegiate catego.li sociale sf,nu se prfibugeasc6, Astfel, fiecaie dintie cele 25 state membrell* UP a adoptat o formii oarecare cle invlg#Ant de stat 9i de

l:f:ii:: , :illrafii.ta nivel nafionar, iu, fi"o.,rparea pentrurngl'rrlrea copiilor gi a varstnicilor a crescut pe mlsurd ce s_amirit ryi numdrul familiilor morloparentale qi al pensionaritor.Majoriiatea statelor europene stau mai bine in comparafie cuStatele Unite, care ,iefin ierviciile de ingrijire a sindtllii celemai.avansate tehnologic din lumg clar"cdrora le lipsepte unserviciu de shnitate nagional. Apoi, ciegi SUA au una dintre celemai bogate economii din iume, t5% jin populafia lor tr5i;t;totugi in slricie.

Nu toate politicile de ocrotire social{ din Europa au avutsueces" Aceasta este una din marile ironii ale viefii in democra-

IDEEA DE EUROPA 69

Iiile industriale moderne - anume faptul cii in mijloculbogXfieicontinui sX existe lipsuri mari, Siricia nu a fr:st ?nlHturatA gi

in multe locuri ea s-a agravat, creAnd diferen{e importante incadrul Europei. I)e exemplu, in timp ce nurndrui copiilor caretriiesc in sdr5cie se ridica la 4-10?* in Germania, Olanda giSuedia, el este de l6-18% in Marea Britanie gi ltalia. Este totupirrrai bine decAt in Statele Unite, unde ci{ra este cle aproape 30%(statistici citate din Bradford, 1998, p" 265), La tofi acegti indi-caiori, cele t0 g6ri care s-au aiSturat UH in 2004 sunt muli inurmd, dar avaniaiele apartenen(ei la UE le vor ajuta in acelagimod in care all ajutat Grecia, Irlanda, Portugalia ;i Spania, s6-giimbundt6leasc6 economiile, astfel incf;t cele mai mari corporaliieuropene $unt acum capabile sd concureze rnai eficient cu celedin Statele Unite gi laponia.

irr acest domeniu sunt angajati 12-15% din greci 6i portughezi,i8-20% din letoni,litr-ranieni 6i polonezi,40% din romini gi 52%tl in moldoveni (Banca MondialA, 2004),

Europa Occiderrtali a trecut prin experienla unei creqteri(tconomice substanliale din 1945 tncoace, iarin ultimii ani pros-peritatea s-a extins gi in Europa de Est, dar nivelurile de cregteresi prr:speritate au diferit intotdeauna de la o regiune la alta(v. Caseta 2.2). In iinii mari, existfi o zonl economicfi de mare vita-litate in centrul Europei, care se intinde din nordul ltaliei, Elvef ia,pAnd la !6rile Beneluxului gi regiunile invecinate din Franfa gi

Cermania pi continufl dincolo de Canalul MAnecii, de la LondrapAnA la comitatele centrale ale Angliei (Midlands). Aceasta estezona unde sunt concentrate majoritatea industriilor qi productiade energie, avAnd cea mai mare densitate a popula{iei, cele mairnari niveluri ale produsului intern brut (PIB) qi cea mai micdpondere a populaliei care lucreazi in agriculturH,

La modul rnai general, Europa prezintd zone atAt de dina-rnism economic, cAt 6i cle subdezvoltare. Cele mai ridicate nive-luri de activitate se afl& in inima sa economicX, tn particular inlandurile din zona Rinului, in jurul oragelor italiene nordice 6iin jr"rrul Farisului, Rotterdamului gi Londrei. Acestea au zonc

70 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

invecinate cu o dezvoltare economici echilibrat5, cu o combinafiede agriculturi prosperd, cregtere urband moderati, cu industrieugoard gi servicii. In contrast cu aceste zone sunt regiunile in'dustriale aflate in sc6dere economici, cum este regiunea Ruhr,comitatele centrale ale Angliei gi sudul firii Galilor. In fine,periferia Europei are tendinla de a fi cea mai subdezvoltatfi, fiedin cauzi cX au lipsit investifiile adecvate, ci are zone mai izolatesau mai pufin populate, fie - cum este gi cazul Europei de Est* din cauzi cI este mai pulin industrializatf, gi tncfl suferd dincauza planificirii centrale de tip sovietic.

Programul piefei unice a exacerbat diferenfele prin promo-varea competifiei transfrontaliere, permiff,nd industriei gi afa-cerilor s{ se mute in zone de o maximi eficienfi gi cu cele maimari profituri gi promovAnd libera circulafie a forfei de munc5.In acelagi timp totugi, politicile regionale ale UE au ajutat laasigurarea de investifii sporite pentru regiunile mai sdrace, iarpoliticile sociaie au ajutat la plasarea lucritorilor la standarde aleviefii mai echilibrate (v, Capitolul S). Piala Unicd a ineurajat deasemenea fuziunile gi asocierile corporative transeuropene.

Diferenfele economice sunt reflectate in numdrul populafiei.Europa este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume:densitatea globali a populafiei este de aproximativ ll5locuitoripe km2, comparativ cu 30 locuitori/km2 in Statele Unite gi 9 lo-iuitori/km2in Rusia. in cadrul UE, densitatea populaliei variaz6de Ia aproape 470 loc./kmz in Olanda, la aproximativ 1L0-130

locuitori/km2 in Republica Ceh6, Danemarca, Fran{a, Ungaria,Polonia gi Slovacia qi la o densitate redusd, de 20 locuitorilkm2in Finlanda qi Suedia; dispersia acestor valori reflectd factoriide mediu gi nivelurile diferite de industrializare. Cele mai denspopulate pirli ale Europei sunt printre cele mai prospere; nordulItaliei, vestul Germaniei, lirile Beneluxului gi sudul Angliei.Cele mai slab populate zone le includ pe cele mai slrace sau maireci: mare parte din Europa de Est, centrul Spaniei, nord-vestulScofiei, Islanda qi Scandinavia.

Nu e surprinz6tor faptul ce cea mai mare cregtere a popu-lafiei are loc in interiorul qi ?n jurul marilor centre ale indus-

IDEEA DE EUROPA 71

triei gi serviciilor qi in noile zonele rezidenliale 9i de agrernent'

lrpiirf*f" au inregistrat o creqtere incepAnd cu mijlocul secolului

al XIX-lea, atracfia pentru ele provenind- din rolul lor de centre

administrative, cutturule, de servicii 9i de prestigiu' P"iitii-t"l;;1;ri, hr te{elele cle trarrsport nafional' piefele lor exttnse qr

cererea de forfi de munci calificate'lMinshull gi Dawson' 1996'

,. iOgl Regiunile tn refacere inclustriald postbelici' cutn sunt

valea Rinului din Gerrnania 9i comitatell de vest din Marea

Britanie, au inregistrat de asemenea o cre$tcJe.t"tli:::1,"pop"futi"i, intre iimp, regiunile rurale 9i periferice $r zonere

i,',i.,rtrirt" in declin'au sriierit o depopulare constanti' Aceste

tendinte au ficut din Europa 'nu cti"tt" cele mai urbanizate

ffi, ;[ ffi;:il i*o * i.,mui TB% ,Jin americani tr,iesc in

t, rg*, in Belgia pro.u,itulul 99t-e de 97o/o iar pentru Danemarca'

Germania, Olanda, Suedia 9i Marea Britanie este intre 83 qi 90%'

f".,tru statele mai rar populutu gi in cele occidentale bazate pe

agriculturf,..r* u.rrli-'qlsiria, Finlanda' Grecia 9i Irlanda - ca qi

nentru cele zece noi State Membre *' Procentaiul se incadreaza

in intervalul60:70%.Uniunea Europeani a devenit puterea comerciali cea mal

mare clin lume, iar exporturile qi importurile sale au crescut

,upia tn..pAnd cu u.tuf tg+t in mare parte datoriti creqterii co-

merfului intraeuropean' Exporturile mondiale din UE constau

i" pi*.rprf din m#furi industriale magini' vehicule cu motor'

ol"itronica, echipamente de telecomunicafii' produse aerospa-

i*[, *rUtrrnle chimice, imbricdminte' hunuri de larg conslrm/

produse agricole, i;-ii;P ce maioritatea importurilor includ

oetrolul, p.rd.,r"t.''g'it;f" qr materiile prime' Statele tnembre

Xilillii;,'i#" l":, fcti' suveranitatea ior in domenii diverse'

dar cAnrJ este vorba de chestiurri economice' s-a dovedit ci este

mai realist.u u.ur,lu ,alie abordate colectiv * realizarea piefei

u nice, inlesnirea sulstanliala a circulaliei popula[ie'i !lilP,tt'-lului, puter"u Co*itili E'rope'''ede a

"egoiia in numele UE ca

," fr.r,l"g f "

proUtu**f" comlrciale 9i trecerea la moneda unicl

tn 1^2 state ***U,*'* tout" tt**tta au dus Europa aproape de o

uniune econornici dePlin['

72 SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANA

Concluzii

Ideea unitd{ii europene nu e un lucru nou. Conf}ictele care auadus cu ele instabilitate, moarte gi schimbiri in balanla puteriidin Europa de-a lungul secolelor au determinat pe mul[i s5 pro-pund unificarea * sau cel pufin dezvoltarea unui sistem comunde guvernare - ca pe un mijloc de realizare a pdcii. Apariliasistemului statal a subminat aceste propuneri, dar conflictulinterstatal a atins in cele din urmd un nivel la care a devenit unlucru clar cd numai cooperarea putea oferi o cale citre pace. Celedoud rlzboaie mondiale din secolul XX - care in multe privin{eau debutat ca rdzboaie europene - au eviden[iat in mod fermpericolele nalionalismului gi ale promovirii continue a intere-selor de stat in detrimentul intereselor regionale.

De-a lungul ultimelor dou5 generafii, noua concepfie aschimbat in mod dramatic ideea despre Europa. Frontierele deest gi de sud-est ale Europei s-ar putea sd-gi fi pistrat traditia loristorici de schimbare, darin vestul post-industrial gi democraticnatura rela[iei interne dintre statele care compun Europa s-aschimbat radical. Pentru prima dat5, conceptul unitdfii europenea gdsit o largi audienfi. Poate ci publicul si nu fi fostintotdeaunaentuziast, dar a existat o schimbare de generafie din anul L945incoace, gi anume generatia celor care au fost martorii ororilorcelui de-al doilea rEzboi mondial a fost inlocuiti cu a celor carenu au cunoscut altceva decAt o pace generall in regiune. Acolounde intelectualii gi filozofii pledau in izolare pentru ideea cf, cea

mai sigur5 cale citre pace in Europa este cooperarea sau chiarintegrarea, costurile nafionalismului sunt acum mai bine luatein considerare, acordAndu-se o atentie mai mare gi profundtrideii unit{}ii regionale,

Europenii incd mai au multe lucruri care ii despart gi acestediferenfe sunt evidente pentru oricine cil5toregte prin acestcontinent. Existi diferenfe de limb6, de tradifii culturalg de sis-teme juridice, de educalie gi de ingrijire a sdndtdfii, de prioriti{isociale, de specialitifi gastronomice, de moduri de distrac{ie, demodele de comportament, de stiluri vestimentare, de planifica-re gi de construire a orapelor, de petrecere a timpului liber, de

sE;

IDEEA DE EUROPA 73

atitudini fa!5 de provincie 9i chiar de partea drumultti Pe care

,e conduc vehiculele (britanicii, irlandezii, cipriolii 9i maltezii

conduc pe Partea stAng6, toli ceilalgi-pe partea dreaptd)' Euro-

prenii sunt diferili prinmodalitdlile de Suvernare/ prin ceea ce

lu fost capabili sA iealizeze in economiile lor gi in sistemele de

ocrotire social6.Totugi, din ce in ce mai mult, europenii descoperi ci au

multe lucruri in comun. Integrarea economicfi 9i sociald care a

avut loc sub auspiciile Uniunii Europene 9i ale lxecursoriior ei

,1" l" irr.*prtul anilor'50 a reuQit sI alinieze nevoile qi prioritdlile(rurop"tiin.. A incurajat de asemenea restul lumii si cr:nsidere

europeniimaipufincafiindcetd|eniiunr:rstateseparate'qimaiaegrlUX ca cetileni ai aceluiaqi bloc economic' daci nu inci ai

acJluiagi bloc politic. A fost realizati integrarea nu.num.ai intre

Medite;anx giCercul Arctic, dar gi a ,,teritoriilor de rniiloc" *care in timpul rdz-boiului lece au ficut parte din blocul sovietic Qi

clin zona tarnpon creatI de Uniunea Sovieticl pentru a-qi Proteja

frontiera de vest. $i acestea, Pentru prima dati in istoria lcrr' au

devenit acum parte a unei Europe mai mari' Rezultatul a fost o

redefinire fundamentald a ideii de Europa. ln urmitorul capitol

vom vedea care au fost etapele Parcurse de guvernele Europei

p*r",,tl, a construi Uniunea Europeani, motivele fundamentale

lle integrarii gi dezbaterile implicate in procesul iniegrf,rii.

i

E,

EK

CAT'ITOLUL 3

Evolulia Uniunii EuropeneContextul intern gi internalionalPrimii pagi spre integrare (1945-1958)

Co munit at e a E c onamic d Europ e and (1,9 5 I -19 I 6)

Integrarea economicd gi sociald fi.979-1992)

De la Comunitate la Uniune (1992-)

Concluzii

Trebuie sd punem bazele unui fel de State Unite ale Europei.Winston Churchill,

ex-prim ministru britanic, 1946

Ideea de "Europa" a existat de secole dar eforturile semnifica-tive de promovare in mod deliberat a uniteli europene au fostinifiate cu mai pufin de gaizeci de ani in urm6. Abia dupH celde al doilea rdzboi mondial au fost in sfArgit puse in practiciteoriile referitoare la posibilele avantaie ale integrSrii europene.Au existat mai multe puncte de pornire fdrd urmiri, iar primulpas decisiv a fost luat pe data de 9 mai L950, printr-o conferinfide pres6 care a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe dinParis. Ministrul francez de externe, Robert Schuman, a prezentatjurnaligtilor prezenii un plan pe care l-a elaborat impreund cuomul de afaceri francez ]ean Monnet gi cu cancelarul vest-germanKonrad Adenauer, prin care industriile cf,rbunelui gi ofeluluiale Franfei qi Germaniei urmau sd fie administrate de o singuriautoritate comunl.

$i alte firi au fost invitate sH se aliture, insi doar Italia qi

cele trei ldri Benelux gi-au exprimat interesul. Acest experimentmodest care implica $ase state vest-europene a fost primul passpre Uniunea Europeantr de astizi. Existau trei prioritifi inifiale:

76 SA INTELECEM UNTUNEA IUBOPEANA

reconstrucfia economici postbelici, dorinla de a preveni nafi_onalismul^european sH dlc{ din nou ia conflicte.gi ,,*rroiri"securitate in fafa aTeninfdr,or pe care re prezenta rdzboiur rece.Lu. .?.lrl acesto_r principi i exista.ingrfnru.., privind obi gnuitaostilitate intre Franfa gi Cermania qT ulgu mentu I privind faptulcH dacd aceste doudldri puteau.oop"ri u, fi ilda;;;;;;il',integrare europeani extinsd. ' "'

Cei pase membri,ai Comunitdfii Europene a Cirbunelui giOfelului, fondat, in 19f2, 3l11o"ti ""uifiriri ;;_r;;;e;;";rlii,

Economice Europene, in 195g, av6nd Jbiective mai ambitioase.Acestea includeau dezvoltarea ,n"i poiiti.i agricole comune,acordul privind un tarif extern .o*,1r-, p*r-rtru t'ate bunurilecare pfi tru ndeau in Comu ni ta tg precu m gi dezvoltare; """1 ;il"rrnice, in cadrul cireia se.fie poiibild Iibla deplasare; ;;;;

lelo+ bunurilor, capitaluhi $i serviciilor" Num5rul rie membriCEE s-a extins in tgySprin aderare" M;;; Britanii, Danemarceipi lrlandei, urmate in anii g0 de Crecia, portugalia gi Spania., Planurile privind o pia[I unicd erau ,*eni,ilate aLpi.ofi**u-le economice gi de dezacorcJurile privin,t aesfii.,larerLari;;;l;interne pentru comer|, dar problemele r" lort,"f"ti"""t. h1gg6prin aprobarea Actului Unic Europ*ur",, .uru stabilea un termen]:lg -O:

cinci ani pentru finalizarea oUiu.tiu.tu, restante. piatauntca exlstd in prezent, I2 din statele membre r" uaoptui" *o_nedd comund, alte zece ldri

"rt-uuropur," s_au aldturat UniuniiEuropene in 2004, UE clprind" f, .ir., *tuald 25 de fdri cu opopulafie rnai mare de 450 de milioane, aftst aprobat un proiect

:,t-T:l_.1:i1ur:pT, unei noi constitulii europene gi au fost rea_

::::-tr:.t1ese in regdturd cu dezvolrar*a rnbr poiiti"i.o*rnuprrvrnd nlrmefoase aspecte.Itealiz&rile au fost rl*rr.uuitu, al,mulfi europeni au incl p&reri i*parfiteauspre Uniunea Euro_peanfi pi pun sub semnul tntrebErii u"u"tu;uf" int*gr[rii. I* i;timp ce num,rul membrilor u .r"r.rt, **i*i! irr.e iolao*f, f"S;de numeroasele eremente are probremel,ortnce neterminate dinagenda europeand.Acest capitol urezint6 un scurt istoric al integririi europene,incepdLnd cu ar doilea rlzboi *""ai"[-""*erand pagii decisivicare au fosi luafi pe parcursul evolu{iei UE, precum gi motivele

EVOLUT|A UN|Ut\il EUfiOPINE 77

care au stat la baza acestora. Capitolul prezinti mai intAi Tratatulde la Pari+ apoi Tratatul de la Roma, continud cu instituirea pit-'!eiunice gi cu tentativele inifiale de a crea o unitate economic& qiprolitici externc gi sociale comune, iar in final prezinti 'Iratateleeie ia Maastricht, Amsterdam gi Nisa, adoptarea monedei Euroqri polemica privind extinderea gi constitufia, Uniunea Euro-peanfi este o lucrare in curs de desfigurare, de aceea vor mai fischimbdri in viitor,

Contextul intern gi internalional

Uniunea EuropeanX a luat nagtere pe ruinele celui de al doilearizboi merndial. Inainte de rizboi, Europa dominase sistemeleglobale ceimerciale, bancare gi financiare, imperiile sale se ex-tinseserfi de-a iungul intregii lumi, iar superioritatea sa militar5fusese de necontestat. Dar europenii au purtat adesea rf,zboaieintre ei, iar aceste conflicte au subrninat prosperitatea pe carecooperarea ar fi putut-o instaura. Pacifigtii au sperat ca primulrlzboi mondial din 1914-1918 si demonstreze europenilor inurtilitatea gi brutalitatea conflictului armat, dar a fost nevoie deincd o conflagrafie pentru a-i convinge, in cele din urmfi, cfi eranecesar s5 ia serios in considerare relafia dintre ei, daci voiausd oblini o pace trainicX.

Al doilea rdzboi mondial a dus la moartea a mai mult de 40 dernilioane de oameni gi a cauzat devastlri extinse. Oragele erau inruine, producfia agricol$ era in]um6tHliiH, alimentele erarr distri-buite pe baz[ de ratii, iar comnnicafiile erau intrerupte din cauzadistrugerii podurilor, cflilor ferate gi a porturilor. Dacd daunelemateriale cauzate de primr"rl rHzboi mnndial fuseserd relativmici, fiecare lard implicati in al doilea conflict a suferit victimegi daune materiale Ia o scari impresionanti. Rfizboiul a adus olovitur& puternici forlei gi influenfei europene, fdcAnd posibil6instaurarea, ca supraputeri, a Statelor Unite gi a Uninnii Sovietice

6i aduc6nd un nou echiiibru al influenfei politice tn lume.In acest context complicat, un numir de lideri europeni au re-

adus in prin plan argumentul legat de faptul cd statele europene

mffit':i,n

78 SAINTELEGEM UNTUNEAEUROPEANA

ar trebui sd-gi lase lr g nll"givergenfele gi sd stabileascd puntide cooperare, care s6 iiu; ar"p i;;;"';it*;;ffi;;"i;:i1:,:h, gi chiar promovarea uniunii economice qi politiceeuropene' Argumentur avea o noui semnificafiq auno.ilra

"i*-turilor postbelice de reconstructie, dar europenii aveau plreriimpirfite cu privire la valoarea iui:

' Franfa a fost destabilizatd de trauma cauzatd de corabo-rarea cu nazismul pe timpul rdzboiului gi avea * , .""r"lov i t u r i u I te r io a re i n orgot i, t

"i ;r-t i; i;ffi;a;#;J:

suferitd in Indochin a,lnl9S4, qi prin criza din a;;j;;Suez, din 1956. Franfa a fost in,irfol." G;;;;;;;;trei ori in mai putin d9 un secol gi Je fiecare a.iel ,"f*rit pierderi substanfiale. Era deci iimput si ia misurilenecesare ca sd elimine pentru totdeauna ameningarea pecare o prezenta Germania.Cermania era umiliti,.scufundatd in propriile problemegi ocupatd de patru pr.rteri aliate, .ur" i, i*pirfit-o in pa_tru, un sector tn esf socialist, gi alte trei sectoarg in vest,capitaliste. Guvernul cregtin-dlmo.ru, .oiars de KonradAdenauer (1949-1969) a-inifiat uli;iur; Germaniei deVest cu alianfa occidentali gi.urtrOiiiru*uspectabilitdliigermane, obiective care se potriveau perfect cu ideea deintegrare economicd regionall. I -

Austria era gi ea diviza-itr in zone separate de ocupafie,insi nu suferise atAtde mult" airt."i"ri in timpul riz_Pt,:, !,

era capabilisd revini f, "t"?titrtia ei din 1920

vr sa organneze raoid alegeri democratice. ln 1955 s-adeclarat neutri, dara fost p"uter;t.;;;;;pre inregrareaeconomici cu vecinii ei din vest (Schult 2,, 1992).Italia era devastatd si concentratE'pe propriile probleme.Spre deosebire de iermania a

"ergil*Ji pufin si pundba.zele stabilitltii politice 9i u t."irt-fiir, nurr*erut"schimbari de.guvem. nin plnctui;;;:il.. at adminis-trafiei primului ministru Alcide ae Cas[eri (1945-1953),integrarea europeand oferea "" *ryi". i. instaurare apdcii 9i de sprijinire a Italiei i" ,"rJirr*a problemelor

EVOLUTTA UNTUNil EUROPENE 79

economice internq in special cele legate de gomaj gi desubdezvoltarea regiunilor ei din sud.Marea Britanie era stabili din punct de vedere politicgi mai prosperd decAt Franga gi Germania, dar rizboiulprovocase importante daune materiale gi dezorganizareeconomictr. Guvernul laburist al lui Clement Attlee (1945-1951) a lansat un program popular privind nafionalizareagi asigurarea bunistdrii gi a iniliat descompunerea impe-riului britanic; cooperarea cu Europa nu era insi inclus5printre obiectivele britanice.Irlanda rdmisese neutriin timpul rizboiului, dar depin-dea de Marea Britanie din punct de vedere economic; deaceea, atitudinea ei cu privire la cooperarea regionali eradeterminat6 de atitudinea Marii Britanii.Cele trei {iri Benelux - Belgia, Olanda qi Luxemburg

- fuseseri ocupate de Germania nazisti gi, in urmardzboiului, le ingrijora incapacitatea lor de a se autopro-teja. Aceste fdri urmireau o cooperare economicl dup6rLzboi, creAnd o uniune vamalS in 1948 qi convenindasupra Uniunii Economice Benelux in 1958. Tendinfelelor integrafioniste erau evidente pentru to!i.Cele cinci state nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda,Norvegia gi Suedia) au demarat ini[iative postbelice dealiniere a sistemelor lor legislative nalionale qi de luarea Llnor pozilii comune la conferintele internafionale.Consiliul Nordig creat in 1952, a promovat eliminareacontroalelor pagapoartelor, libera circulalie a lucrltorilorgi dezvoltarea societ5{ilor mixte, aducAnd cele cinci firipe calea cooperirii internafionale.Spania gi Portugalia erau excepfii de Ia regula domi-nantd privind stabilitatea democraticd din Europa deVest, fiind sdrace gi marginalizate din punct de vederepolitic. Spania era condusd de Francesco Franco din 1939,

iar Portugalia de Antonio Salazar din 1928; nici unuldintre ei nu favoriza cooperarea cu fdrile vecine in urmardzboiului, ambele state rimAnAnd in afara comunitifiiinternafionale timp de mulfi ani.

80 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

o Grecia se bucura de dezvoltare economici postbelicl,datoritd sprijinuluimilitar gi financiar pri_1,ii" irrr""stateror unite; rdmanea insd sdraca p suterea din cauzatensiunilor politice interne prelungite, care au dus la odictaturd miJftari in 1967_1974.. lyropa de Est, care se afla dtrpd rdzboi sub controlulUniunii Sovietice, a fostindreptuia upr" centralizarea eco_nomici gi guvernarea unui pirtid

"i,i. fa" ilp ...""f "1fdrile respective nu se ardtiu interesate d*; ";;;;;;."semnificativ5 cu Occidentul. in ciuda uc1i.r.rit,o, i"*o_cratice din unele dr:r:" ele, precum Ul,Suriu, ,e;i;;",

se afla sub controrur riguros al crictaturii stariniste cre raMoscova.

Degiprioritdfile interne erau rerativ diferite, guvernere europeneoccidentale au rearizat cd schimbrril" l, "i;& *;ilr lr.ln.rl"ei.no^ufi g,ndire' ln iulie tg44,rcpreii"i".r ai 44 de firi * incru-siv statere unite si toate-fSriie *l.opun" uriate - s-au int6rnit raBretton woods in rvew rlr:ol}]irJ;;;;r" a ptanifica strategiceconomia mondial, postbeliid. Toate au convenit asupra uneipropuneri anglo-americane de promovare a liberului schimb,a non-discriminlrii

6i a unor raie de schimb fixe pi; ;;;;;;;,perspectiva reconstruirii econorniilor statelor "dp*;;;l;-sarea lor pe o baz6 mai stabili.. , .Datoriti faptului ci, in timpul rdzboiului , opoziliaadoptaseidei potitice de sr6nga,,* prod* aupar:ezictiJ,[l*" p#,,,1,spre stAnga. in rnurf it" 1;rieuropen;;;;;r_" atr luar-o partidetesocialiste gi sociar-democrate. rvr"rtu'il"tre no,e guverne aulansat programe de asistenfd ;d;;t,il nafionalizare, accen_tuand planificarea economicf, centralizatd. Funcramentale acesteiabordiri au fost teoriile

""o"o*irt"l"i"i.itr.i. J"h" il;;;;;;Keynes, care pleda f:Ii" un.control guvernamental asupraanumitor aspecte are economiei, in vedJrea contrordrii cicluruide cregteri gi crize economice. X"y.r*rirr.,ismul a devenit bazareconstruc{iei economice postberiie, iar guvernele vest-etlroDe-ne.au inceput str intervini din ce in ce ;;i;il;;;#;ili;

nafionale, pentru a controla inflalia gi purrtr,, a reface industria

EVOLUTTA UNrUNlt EUROPENE 81

i,i agricultura. Cu toate acestea, pentru ca Europa sii fie recon-,,1 ruit5, s-a constatat rapid cd erau necesare invesiif ii substanfiele,lt'capital. Sursa imediatl a unui aserlenea capital erau StateleI lr"rite, care considerau cd reconstrucfia europeand era esen{ialilrt'rrtru propriile interese economice gi de securitate. De aceea.r ficut o investifie de propor{ii pentru viitorul Europei, prinI'lanul lr4arshall (v. Caseta 3.1),

Fiind una dintre cele doui superputeri postbelice, StateletJrrite s-au aflat in postura de a juca rolul "polilistului mondial",r;irrpul lor principal fiind de a apdra Europa occidentald (gi pe elernsele) de ameninlarea sovietici. Presupunerile SUA c5 ldrile e'"r-

r()pene ar avea incl destuld populafie, bani qi resurse pentru a-9irt:veni dupi rdzboi qi ci alialii vor continua sd colaboreze intre eis-au dovedit a fi eronate (Urwin, 1995,p.13-'l'4). Mai mult, aliagiir'uropeni ai SUA aveau opiniiimpirfite despre cAt ar trebr-ri si sel.razeze pe Statele Unite pentru ap6rare, iar scepticii au inceputsi se gAndeasci la o cooperare europeanH sporitS.

Pe moment; aliafii occidentali erau indecigi cu privire ie cumsi procedeze in privinfa Cermaniei. in iur"rie 1948 qi-au u:iit celetrei zone de r:cupafie intr-un nou stat vest-german, cu c nrJuinroned6. Sovieticii au ripostat printr-o blocad5 in jurul BerlinuluiOccidental determindnd crearea nnui masiv pod aerian occjden-tal, pentru aprovizionarea oragului asediat. Congresul americanse opunea angajamentelor sau implicafiilor americane directc irrEuropa, dar era conqtient de necesitatea de a contracara UniuneaSovietic5 gi de a asigura cooperarea pagnicl a Germaniei deVest. In 1949 s-a semnat Tratatul Nord-Atlantic, prin care StatcleUnite conveneau sd sprijine aliafii europeni pentru "a restabili gi

men{ine securitatea zonei nord-atlantice". Acest tratat a mai fcstsemnat de Canada, 1irile Benelu& Marea Britaniq Danemarca,Franfa, Islanda, Italia, Norvegia gi Portugalia, Pactul a cdp5tatmai multi importanfH prin crearea Organizafiei TratatuluiNord-Atlantic (NATO) cu sediul la Paris, fiind mutat apoi, in1966,la Bruxelles. Statele Unite se angajau astfel s5 se implice inasigurarea securitdfii Europei de Vest.

Membrii NATO au convenit cd un atac asupra unuia dintreei si fie considerat atac asupra tuturor, dar fiecare a convenit

EVOLUTIA UNluNll EUROPENIE 8382 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Caseta 3.1 Planul Marshall, 1948-1951

Politica Statelor Unite dupd 1945 era de a-gi retragc forfelernilitare cit mai rapid posibil din Europa. Totugi, era evidentcd Stalin pl5nuia expansiunea sferei de influenf6 sovieticd, iarDepartamentul de Stat american incepea sli congtientizezc faptulci subestimase nivelul de destabilizare economici a Europei;in ciuda unui boom de la sfArqitul anilor 40, nu se intrevedea odezvoltare susfinuti. CAnd Marea Britanie a incetat si acordesprijin financiar Greciei gi Turciei, in7947, din lipsi de resurseecononricg Fregedintele Truman a suslinut ideea ca Statele UnitesI trmple golul l5sat de Marea Britanie, pentru a limita influenlacomunistd in zon5,

Politicienii americar-ri igi dideau searna ci era necesar capiefele europene sd fie reconstruite gi integratc intr-un sistemuruitilateral de comerf mondial gi ci reconstruc[ia economicigi politici va asignra controlul impotriva agresiunii sovietice gi

a nparifiei partidclor comuniste interne (Hogan, 1987, p.76-7),Dc aceea, secretarul cle stat Ceorge Marshall susf inca cH Statele.Unite ar trebui sX acorde Europei sprijinul necesar pentru a luptaimpotriva "feiametei, s{16ciei, disperirii 9i haosului", Propune-rea iniliali din aprilie 1947 aDepartarnentului de Stat privindplanul de ajrrtorare prevedea clar cd unul dintre obiectivelelui de bazl este crcarea unei federafii vest-europene (citat inGillingham, 1991, p, 118-19).

Programul de reconstruc[ie a Europei (cunoscut qi sub nume-Ie de Planul Marshall) a acordat Europei un ajutor in valoare deaproximativ 12,5 miliarde de dolari intrc 1948 qi 1951 (Milward,1984, p. 94), a c5rui distribuire era coordonatl de Organizafiapentru Cooperarea Economicl Europeani (OEEC), o nnr.t& insti-tuIic infiin{atE in aprilic 194& avAnd scdiul la Paris- Cr:ndtrsA deun Consiliu de Miniqtri alctrtuit dintr-un reprezentant al fiecdruistat membru, obiectivele OEEC includeau reducerea tarifclor gi

eliminarea altor barierc comerciale gi aveau in vedere posibilitatea credrii unei zone de liber schimb sau o uniune vamaliintre membrii. Datoriti upozifiei anumitor guverne europene(in special guvernul Marii Britanii, Fran{ei gi Norvegiei), OEECa rimas un forum per tru conferin{e interguvernamentale, in loc

si devin6 o institufie supranalionali.cu puteri proprii (Wexler'

isss,, 209; Milward, 1984, P' 209'10)''"rJ;t t";;i"*i,"tla rtt;"t;Pt' efectelor Planului Marsira Il'

nu se Pune problema i*pJi^i"i sprilinului pe care l-a o(erit

in restructurr.uu *.uno-rirca gi poriiici a Europei 9i irr-urrire;

intcrcselor economice ii p"iiiiti ale Statclor Unite qi Europei

occidentale. planul a fost'o investi!ie. profitabila pentru stateie

ili;;, ;rt* in termcni politici' cat 9i economici' dar-a-avuta

i.;i;;;.1, i.setnnatr qi t'upt' icleii de iltcgrare economtca

- fiind prima acliun" t"ili'"'"a in cooperarea economici' a

1".;;i;;;openii ta ruciei* impreund 9i a evidenliat depen-

denfa reciproch intre -t"""*iifJft'r (Urwin' 1995' p' 20-?)' A

;ili ; il;enea ia liberalizarea come$lui tt"tu"t' tot''*u'.'

;i;;;;; certitudinea ci integrarea cconomicr se va concentra

pe EuroPa Occidentald'

sd riposteze "prin,astfel de acliuni n1m.1i dacH se cotl$idera

necesar". h,uropentt au incercat sI mai faci un Pas spre ProPrla

,prt"t- t""rrta .a'la uu ProPus creal"1y":i Comuniti[i cle Apa-

rare Europeunu, .ur"Iffrti,-,re impiedicatd de op.zifia Pllitica

a Marii Britanii Ci ftu"ttl t"' mai ios)'-Cu.toate ace$tea' Marea

Britanie era dornicd J inttt*1"'e'un fel cle cooPerare militari'

invitAnd Franla, G";;;i; de Vest' Italia si statele Benelux sa

devin, membrii ro.aototi ai Uniunii europei occidentale (uEO)'

prin care membrii t";;;;;;; sr acorde toi spriiinul militar 9i de

oricc alt5 naturd ortcirui membru care era atacat' UEO a uters

rnai departe a* si*prli" i"i*"'* de apXrare' acordul semnat de

cei qapte membri rotlJ'io'i ru Paris in octombrie 1954 incluzAncl

obiectivul de "a Promova unitatea gi de a incuraja integrarea pro-

crcsivd a Europei"' f" alt"tt a" caieva zile de la lansarca UEOin

Hi*; qt i"i" 'a*;;;; G;;aniei cle vest in cadrul NAro'

blocul sovietic u t"ut putt"l de la Varqovia' Erau acum definitc

liniile rizboiului,.;;,';';;rit*iil" sal" erau clar ilustrate de

*u..,i*"n,"le clin Ungaria din 1956'

in octombri", di;;;iilii;t" Nasv a anun[at sfireitul

guvernXrii partiduiui "ttit' e"ut'area trlpelor ruseqti din Un-

Gw'""",!'

li):r

:

j'

.aa

':.:itlir .

i?i:3il

5#,E

ffi,

m

&

84 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

saria/ precum $i retragerea ungariei din pactul de la varqovia.In timp ce Marea Britlnie si F;";ili"""ar" rfipt,ri p;;; "recupera Canarul de suez in urmi nalionaliz'iii ,."Jt.riu-Jir,iulie 1956 de citre Gamal Abdel Nrrr.., ,orieticii au ripostat ladecizia Ungariei prin trimiter", J";;;;;9i tancuri. Starele Unitedoreau s5 critice utirizarea forfei de c,tre sovietici gi si procramesuperioritatea moralf, a vestdrui in fafa forlei ,terei i"-1,."i,Iumi" in formare, dar nu putea proct-Jma aga ceva cAti vrernese producea invazia unitrgilor d. pu.rg.riiEti ite tviarii niitrr-ii giFranfei in Canalul de Suez. M"r";B;il;ie gi Franfa au fost con-damnate in Consiliul de Securit"t" ui fVrEi"nilor Unite, primulministru britanic Anthony Eden a demisionat, iar tentativa dea redobAndi Suezul a fost abandorrati.

^ consecinfele infrAngerii Franlei in Indochina in 19s4, crizaSuezutui gi r6sc.ata Un[ariei * i";;;;;;"nde: Marea Britaniegi Franla gi-au redus dimensiuneu ro.i"ro, ro. rr*ut",-.;;;;;;-c6nd in cele din urmi c,.nu -ri ".*'fr"rori mondiale capabilede acf iu n i semn i f icative i ndepend"r",i"'ir-r' o.i"ntu r Mij lociu sauin orice-altd parte; amAndoui m j"*rrr, un program comunde decolonizare; Marea Britanie , il;;;; a se baza foarte multpe Europa pentru interesele sare econoilice gi de securitate gi adevenit clar pentru europeni faptul .f itrt"f* Unite erau parte-nerul dominant in alianfa Nord-Atlanti.a, fupt."r" iii";;;in mod special pe francezi.

Primii pa$i spre integrare (t 94S_t 9Sg)Dtrpd al doilea rizboi mondiar prioritatea rideriror eur.peniIa s5 creeze condigiire care s,-i impiedrce pentru t.tdeaunape europeni sr mai i.tre in rizboi unii cu uigii. n""tr, ;;ii;,amenin[,rile maiore privind pacea gi securitaiea uru, ,,rgionl'_lismul gi statul-nafiune, ambeie discreditate prin rdzboi. pentrumulfi, problema esenfiald era Germaniu - s* considera ci paceaera posibilS numai dacd Germania ar fi fost restricfionati, iarputerea sa ar fi fost canalizatd spre nigte obiectiu* i,o"rt*.ti-ve/ nu distructive. Trebuia s6 i sL p"r-ite refacerea br;*;;;l;

EVOLUTIA UNTUNI EUROPENE 85

cconomice gi a sistemului politic, in aga fel incAt si nu ameninlesecuritatea europeanf, .

Intre timp, europenii erau ingrijorati de posibilitatea caostilitatea crescfindd dintre Statele Unite gi Uniunea Sr:vieticdsi nu-i faci 'bstatici" ai rlzboiului rece. Era evident cd EuropaOccidentald trebuia sd se protejeze de ameninfarea sovietici, darr:xista ingrijorarea privind misura in care erau in stare europenii,si americani si coopereze gi in care se puteau baza europenii peprotecfia Statelor Unite. Poate ci era timpul ca Europa si se ocupecle propria securitate. Acest lucru necesita totugi un sentimentde unitate qi trn fel comun, la un nivel mai mare decdt cel atinsvreodatd de Europa.

Toate privirile s-au afintit asupra Marii Britanii, care a preluatiniliativa in lupta impotriva nazismului qi care era inci putereadominantd a Europei.[n7942-1943, Winston Churchill a sugeratrlezvoltarea unor "State Unite ale Europei" care sd fie conduse der"rn Consiliu al Europei qi care sd includS bariere comerciale reduse,libera circulalie a pbrsoanelor, o armath comund gi o tnaltH Curtecare si judece disputele (citat in Palmer, L96& p.111). Churchill a fi-cut aceeaqi sugestie intr-un discurs de la Universitatea din Ziirich,in1946, dar era clar cX el considera ci entitatea respectivl ar trebuisi se axeze pe Franfa 9i Cermania, fXri a include neap&rat MareaIlritanie (inainte de rhzboi Churchill declarase cd Marea Britanie"era de partea Europei dar nu fdcea parte din aceasta. Sunteminteresali gi asociafi dar nu absorbili." (Zurcher, 195$ p. 6)).

Grupurile nalionale pro-europene au decis sE organizezeo conferinfi in care si faci publici ideea unit5lii regionale. LaCongresul Europei, intrunit la Haga pe data de L mai 1948, auparticipat delegafi din 16 state gi observatori din Statele UniteEi Canada. Au fost dezb5tute multe idei ambilioase, dar rezul-tatul principal a fost Consiliul Europei, fondat prin semnareala Londra pe data de 1 mai 1949 a unui statut de citre zece [5rivest-europene. Statutul a punctat necesitatea "unei unitSfi maistrAnse intre toate fSrile europene cu feluri comune" gi a pre-zentat obiectivele Consiliului, care includeau "acliune comuniin materie economic5, social6, cultural6, gtiin[ific[, lcgalH giadministrativ6", dar nu gi apdrarea.

I

86 SA INTELEGEM UNiUNEA EUROPEANA

Consitiul, * :^"_1,:,r^lStra.s!o.urg, era condus de un Comitetal Minigtrilor, in care trecare siat detinecon su r ia tiva, ror*, ti a i; i;fi ";Hil:.::: il i:,:lH?::zentanfi desemnafi. de pu.lrmeni"i"

"rt*""f" ^

o"i, """ilr",membrilor Consit iutu i r'.rd;;;;;; ffi ;ffi ,:::l :::dz a I i e i n te rg ;;;;;; *., t a r i. A rr.

" i p * Jri ;irj ::::X_r#i: l:drepturile omului, p.ri;;_l;;;Irrr"

u, chiar si .oo *rr..u:::l iT L.,1

jT l:: :?, ffi ,lX ffi ::1:"i', rp

" i a

" ;il #, i : P"

rn trmp ce OEEC $i Consiliul Europei ii irrcurajau pe euro-p"li rg gAndeascl ta iet qi .t i;;;;;f ederarieiilo;;l;;4rr"rririirr*,b'*",iHjr",Xi1,r1lT,,lffiT;a fdcut jn aga fel incAt ,i.i

""r'r1"1.,"resionaldsemnif icat*.i;.r"i..il,'ili,l,?#[:Tl.r]ffi r.H;mai substanfiare se numirau o*iJ-j"'urrceri gi pranificatorulpostberic francez lean Monnet frias-irz2 gi Robert schuman(i,BB6 -le 6s), pri m mi n isil ;;;;;;?"iri' r*, ei I e52. A m6nd oi:11,1 ll li:"'"u r.pe, isti,, e"t" riuiii

"rru .o.,'tien

f i cr era ti m pulsa sc ra misuri pru:r].: care sI alpa'"** i".i;;;r,,t;.*#"r1,.ale organizafiiror de tipur co"riil"irit.rrop"i gi au Jo'r,enitca punctul logic de.poinire ,r t."uuira fie rezorvarea eterneiPro||:*::relafiei frun"o_germ;;; "' "I',rin 1950 murti rearizaserd deja ci Germania cre vest trebuiaISsatE si-pi refacd baza inaustriaia,;*d urma si joace un rolimportant in alianta vesticd. O prriUiliilte prin care se putearealiza acesr lucru i;.a ,;-i p"rdi;;';;r*rr.,iui sr devind iar oameninfare pentru vecinii ui"r"., ru.-*rtru.liu sd fie efectuatisub auspiciire unei organizafii rr;*-c;rare. Aceasta urma sIincludd Germania intr-un pru."i *ri.*pf, de reconstructieeuropeanr' incerc^ncr sa Iar[*"i ";ffi:l de pornire care se iiesemnificativ, dar nu orea imbigior, lulJrr;; u-a axat pe inclustriilecdrbunelui gi olelului, care_ofereau un potenfial important pentruorganizarea europeanl comuni, din mai multe motjve:

o C5rbunere gi oferur erau funcramentare pentru ir-rclustrie,iar industria ofelutui ,";;;;;* tenctinfa de a cieauniuni numite carteluri. C""p"rrr_" ar fi eliminat pier-

EVOLUTTATJNTUNTTEUROPENE 87

derile qi duplicatele, ar fi desfiinfat cartelurilg ar fi fdcutca producfia clrbunelui pi ofelului si fie mai eficientS pi

competitivd pi ar fi sporit dezvoltarea industrial5.. Deoarece industriile grele din Ruhr reprezentaseri baza

puterii Germaniei, iar Franfa qi Germania se luptaserhpentru rezervele de c5rbune din Alsacia qi Lorena, crea-rea unei industrii supranafionale a cdrbunelui gi ofeluluiar fi putut controla puterea Germaniei,

o lntegrarea cdrbunelui gi ofelului ar determina Germaniasi se bazeze pe comerlul cu restul Europei, sprijinindreconstruclia sa economicl gi determinAndu-i pe francezisI nu se mai tearn6 de dominafia industrialS german5(Monnet 1978, p.292).

Monnet se temea c5, in cazul in care Franfa nu acfiona rapid,litltele Unite ar fi putut si devini centrul unei noi alianfe tran-r,irtlantice antisovietice,lv{area Britanie ar fi fost atrasi de StateleI )rrite, dezvoltarea economici pi militarl a Germaniei ar fi scipattlc sub control, iar Franfa ar fi fost astfel "eclipsati" (Monnet,1978, p,294). tn calitate de preEedinte al comisiei franceze de

lrlanificare nalionald, era conptient cI o planificare economicicficientd depdgea capacitatea statelor individuale. Cunogtea de;rsemenea din experienfH personall c[ organizaliile intergttver-rramentale erau in general restricfionate de guvernele statelorrrtermbre Ei puse in inferioritate in int6lnirile ministeriale. Pentru,r cvita aceste probleme a propus o noud institufie independenticle guvernele nafionalc; aceasta urma sE fie mai degrabl supra-rra{ionali decAt interguvernamentali.

In urma discufiilor cu Monnet gi cu Cancelarul Germanieic'le Vest, Konrad Adenauer, Robert Schuman a dus mai departeaceste idei in conferinfa de presi din mai 1950. Prin declarafia sa(denumitE ulterior Declarafia Schuman), el a susf inut c6 Europanu va fi uniti dintr-o datd sau pe baza unui singur plan, ci treptatprin realizdri concrete. Pentru aceasta era insA necesar5 elimina-rea ostilitdfii franco-germane, Schuman propr-rnAnd ca produc[iaclrbunelui gi ofelului sI fie plasati sub 'b Inalti Autoritate, incadrul unei organizafii deschise c6tre participarea altor liri ale

,,i

iiiit:ri,*.rari:

al,

88 SAINTELEGEM UNTUNEA EURoPEANA

Europei", Acesta ar reprezenta "un prim pas spre o federatie aEuropei" gi ar face din rizboiul dintre Franfa gi Cermania ceva"nu numai de neconceput, ci pi imposibil din punct de vederepractic" (Schuman, citat in Weigall gi Stirk, 1992, p.58-9).

Propunerea lui a fost revolulionard, in sensul ci Franfa seoferea sX sacrifice o m5sur5 din suveranitatea ei nafionali ininteresul fond5rii unei noi autoritf,fi supranafionale, care puteapune capdt rivalitetii traditionale gi contribuia Ia instaurareaunei noi pici europene (Gillingham,199L, p.231). De6i statutulde membru al acestei noi organizalii era accesibil tuturor statelorvestice europene, doar patru dintre ele au acceptat: Italia, caredorea respectabilitate pi stabilitate economicl gi politic5 gi celetrei f$ri Benelux, care erau mici gi vulnerabilg fuseser6 invadatede doud ori de Cermania, se bazau foarte mult pe exporturi qierau congtiente cd singura modalitate prin care puteau avea uncuvAnt de spus in afacerile mondiale gi prin care tgi asiguraupropria securitate era str facH parte dintr-o unitate regionalXmai ampld.

Celelalte guverne vest-europene nu au luat parte din mo-tive diferite: Portugalia gi $pania erau dictaturi gi erau pufininteresate de o cooperare internafionald; pentru Danemarca giNorvegia erau prea crude inci amintirile ncupafiei germane;Austria, Finlanda 6i Suedia doreau s5 rimAn[ neutre; Irlanda erapredominant agricold gi depindea din punct de vedere economicde Marea Britanie; Marea Britanie incd avea interese ample inafara Eurnpei, exporta o cantitate micl din olelul sHu cltre Eu-ropa de Vest, iar noul guvern laburist nafionalizase de curAndindustriiie cf,rbunelui gi afelului pi nu era de acord cu caracterulsuprana{ional al propunerii lui Schuman.

In urma prezent&rii punctelor de vedere, guvernele 'telorgase" au deschis negocierile, iar pe data de 18 aprilie 1951 ausemnat Tratatul de la Paris, pun6nd bazele Comunit$fii Euro-pene a Cirbunelui qi Ofelului (CECO). Noua organizalie qi-ainceput activiiatea tn august 1952, dupi ratificarea condiliilortratatului de cdtre fiecare stat membru, CECO era condusH de otnaltl Autoritate, format6 din noui membri {}ean Monnet fiindprimul prepedinte), iar deciziile erau luate de un Consiliu Spe-

EVOLUTIAUNiUNIIEUROPINE 8t

cial de Miniqtri, alcltuit din gase membri. 0 Adunare Camuni,alcXtuit din 78 de membri, il ajuta pe Jean Monnet sE domoleascd

iemerile guvernelor na{ionale in legdtur5 cu cedarea Puterii,iar disputele dintre state erau solufionate de o Curte de ]ustifieformatH din gapte membri"

Crearea Comunit5fii Europene a Cirbunelui 6i C){elului a

reprezentat un pa$ mic, dar remarcabil, deoarece- pentru primaoari guvernele europene cedaserd puteri semnificative catre o

organizalie supranafionala. Erau permise reducerea barierelortarifare, aboliiea subvenfiilor, fixarea prelurilor Ei colectarea

fondurilor prin impunerea unor impozite asuPra producfiei cir-bunelui qi olelului. Asta a starnit opozifii na{ionale, dar sarcinile

CECO au fost facilitate prin faptul cd unele din fundafiile sale

fuseserl deja puse prin uniunea varnalE a |irilor Benelux (rea-

lizata in 1.948). Cu toate c6 CECO nu a reugit realizarea multoractin obiectivele sale (in special crearea unei pie{e unice pentrucf,rbune gi o{el), ea a fost creati in fond pentru a demnnstra

fezabilitatea integrdrii, lucru pe care l-a reupit.in timp ce CECO a reprezentat un succes limitat, doufi alte

experimente mult prea ample ambilioase pi posibil premature

privind integrarea au fost egecuri:

r Prin Comunitatea Europeani de Apdrare se intenlionapromovarea cooperfirii privind ap6rarea gi integrareabermaniei de Vest intr'un sistem european de ap&rare'

Un proiect de tratat a fost semnat de cei gase rrrembri

CECO in L952 dar nu a fost ratificat, in special datoritifaptului c& francezii se temeau de ideea reinarmHrii ger-

mine intr-un timp at6t de scurt de Ia r&zboi qi nu doreau

s5 renunfe la controlul a$upra forfelor lor armate, De

asemenea Marea Britanie * incd cea rnai mare putere

militar6 europeani * nu era inclus6, gi nu putea exista

o forgd de ap[rare europeand care si funcfioneze firi o

politicd externE comunE (Urwin, P. 53).

. Comunitatea Politic6 Europeanl urma sd reprezinte unprim pas spre o federa$ie european&' 0 schil& de proiect

i fost finalizat[ in 1953, dar prin equarea Comunitifii Eu-

90 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

topene de Apdrare toate speranfele pentru o comunitatepolitici au dispirut, ."f plgii i"*porar.Nereugita acestor rroud inifiative a reprezentat o mare lovitur,pentru inteqratittnigti gi a ia^sat ,,,"a1'a. Eoc in cadrul CECo.Monner a r#untat Ia p;"r;;il il#"", Aurorird{i in 1955, fiind1-*:,3:i,]""t de opoziiia pr,,1"e r#ii activitatea lui si sdtul slffi Il !!5-ffi

co. t i n u a rea p'o'"" i, i d " i"t"g.;;; ii*",*",,

Comunitatea Economici Europeana (l 95g-S6)Chiar daci cECo a avut rearizdri modeste dar soritre in primiipatru ani ai sii, capacit;file,uf* *.u,r li*;_; ;;;*p_li;il,,srmfean cE trebuiau sI re.alizeze.oru *u, mult pentru a da unimputs cauzei integririi' c"i;;;-;*u.i cpco au conveniraslrpra faptultri ce olelut Si .eiil""d" ou ,.,pr"runtat un terende pr:r:br util, rlar aer"c,rturea^il;r"#; a celor c*:u, sectoaredevenea din ce in ce mai difictG. f;#;;._, clintre minigrrii deexterne CECO la Messina, in ftafir, Ji,_, iunie 1955 a clus Ia unacord privi nd fapt tr I cri

"., *o*"nit,l ;r"irrrrrii,, ideii eu ropcne.Minigtrii au adoptat o propuner_ B;r;;;.* ,de

a ac(iona pentrucrearea unei Europe unite prin clezvoliu.*, ,r,n. institufii co_l,une, prin fuziunea progresivd a economiil", ;i;;;;;:.;;;crearea unei pietc co*une qi pri,', armonizarea pr:riticiror sociare,,(Hotirarea de la Messinr,l; w;Jg;ii?ju*, 1992, p.94).A fost infiintat rm comitet.o"nam Je ministrtrl de externebelgian Paut-Henri Spaak 6;;;;;a opfiunile. Rapr:rtulacestuia a eleterrninair: noui ,.,nae a* rlgocieri gi semnarea,in martie 1957, acelor doui Trr;il;;;*l*u, prin care se creaComunitarea Economicd E".;;;r#(;E;j il Comunitarea Eu_ropeanl a Energiei oj::::"]Uirrrto*ffi* au intrat ?n vigoarern ranuarie rg5g' cEE avea o structur! admrnrstrativd sim,ar5cu CECO incluzAnd o.Comisie *.i;;;;ivd formati din noudmembri, un C'nsiliu Ae fvfinigtiicu prr"ri.*.rrionale gi o Curtede Justifie formatd din gapte membri. A fost creatd o nou5 Adu_nare Parramentard formati din142J- "r"#ri, pentru a controla

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPETIE 9l

( lili, CECO gi Euratom. in 1962 aceastl adunare a cipdtat numele, L, l'arlamentul European.

Prin Tratatul CEE, Cei $ase se angajau sI creeze o piafd comunlrr r tlecurs de 12 ani, prin eliminarea treptatd a tuturor restric{iilortrrrnertului intern, stabilirea unor tarife externe comune pcntrul,rruurile care p6trundeau in CEE, eliminarea barierelor din caleaI iberei circulafii a persoanelor, serviciilor gi capitalului iutre statelerncmbrg dezvoltarea politicilor agricole qi de transport comune 9i( r'earea unui Fond Social European 9i a trnei Bdnci Europene cle

lrrvestifii. Urmau sX fie luate misuri in sectoarele in care existau,r(rorduri, iar dezacordurile puteau fi dezbdtute ulterior. Prin Tra-tatul Euratom se dorea crearea unei piefe comune pentru er"rergia

,rtomic5, dar Euratom a rdmas un actor neinsemnat in procesul deirrtegrare, axAndu-se in principal pe cercetarea gtiinlific5.

P0nE in ianuarie 195& cei gase membri fondatori ai Comuniti-Iilor Europene semnaserl trei tratate, reuqiserd crearea unei micirefele de institufii comune gi conveniserd asupra multor obiecti-ve ambigioase prin care se dorea integrarea anumitor activitHlicconomice ale acestora. Pe parcurs au apdrut gi unele problemgclar au fost obfinute de asemenea gi multe realizXri:

. Degi termenul limiti de 12 ani pentru elirninarea bari-erelor cltre o piafd comund nu a fost respectat, tarifeleinterne au scdzut indeajuns de repede pentru a permitecelor $ase si convin5 asuPra unui tarif extern comun iniulie 1968 qi sd declare o uniune vamali industriali.

r Proliferarea birocra(iei era intotdeauna o posibilitate, darcu toate ci cei care criticau integrarea europeanfi acuzauComisia Europeanl de aqa ceva, personalul siu a r6maspugin numeros, iar in aprilie 1965 s-a selnnat Tratatul de

Fuziune, prin care consiliile de minigtri gi comisiile celortrei comuniti[i au fuzionat. Procesui de luare a deciziilora cipitat atAt autoritate, cAt gi sens, prin oficializarea in1975 aunor conferinle periodice la nivel inalt ale liderilorcomunitSlilor europene sub forma Consiliului turopean.CEE a devenit mai democratl prin introducerea in 1979

a alegerilor directe in Parlamentul European.

3 iiiiiiIiBiigiiiftE [i iigiiIi if,E

i i*a*

sielFfitufffggg ;g ff$;$f f*gs#iH#Es5;fi

rfr;#f r*srr$ff r ff *u ffftuffiggfgfff

fs gff

f FFff ff ff ff E ggff

f$gfffff ff; r $ff .e

ggEfg g E fg rf Ef$$ffgEE$Fflffif n# # F Eff $g

U

t:)uUz=z:)Eu(,JUF.z

(n

rffiffi'ffi,

94 SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

cr:rnsidera statutul de membru CEE ca un mod de a continuaplanurile sale de dezvoltare industrial5, bazAndu-se mai pulin peagriculturl gi relaxf,ndu-gi relafiiie cu Marea Britanie" Norvegiaa realieat importanfa pielei CEE. Deoarece patru din membriisii incercau si renunfe, AELS gi-a redus obiectivele, astfel cH qiAustria, Suedia gi Elvefia au solicitat statutul de membri asociafiai CEE; fiind urmate de Malta, Portugalia gi Spania in1962.

Negocierile dintre Marea Britanie gi CEE au fost demarate in1962 qi pdreau sd se indrepte spre un final satisf6cdtor, pAn[ cAnds-au lovit de politica franco-germani a lui Charles de Gaulle. DeGaulle plinuia o CEE fondatd in jurul unei axe franco-germane,vedea Marea Britanie ca pe un rival pentru influenfa francez[ inComunitate, era afectat de faptul cfi nu-i fusese acordat un statutegal in cadrul conferinfelor la nivel inalt ale puterilor aliate intimpul rizboiului gi nu agrea lipsa de entuziasm a }vlarii Britaniiprivind migcirile inifiale de integrare din anii'50. El simfea deasemenea ci statutul de membru acordat Marii Britanii ar fipermis Statelor Unite o influenfd prea mare in Europa,

MonnetinsH era dornic ca Marea Britanie sI devin& membru,incerc6nd chiar sd-l convingH de aceast& idee pe cancelarul Ger-maniei Occidentale, Konrad Adenauer. Acesta tnsl tmpdrt$geaanglofobia lui De Gaulle gi considera gi el ci solufia era dez-voltarea axei franco-germane. In decurs de numai zece zile, inianuarie 1963, De Gaulle a semnat un nou tratat franco-germangi a respins cererea britanici. Mai mult, de Gaulle ia suplrat 6imai mult pe britanici gi pe alfi parteneri ai sii din CEE pentrufaptul ci luase elecizia de veto in mod unilateral pi o anunfaseprintr-o conferin[d de pres5 de Ia Paris. intrucAt solicitarea tr,{ariiBritanii era la pachet cu ale Danemarcei 6i lrlandei, gi aceste dr:uA{5ri au fost respinse.

Marea Britanie a aplicat din nou in 1967, dar Charles deGar.rlle i-a respins din nou solicitarea. DupS demisia lui, dinL969, Marea Britanie a aplicat pentru a treia oar5, de aceastldatd solicitarea fiindu^-i acceptatd, impreunfi cu a Danemarcei,Irlandei qi Norvegiei. In urma negocierilor din 1970-71 privindstatutul de membru, Marea Britanie, Danemarca gi lrlanda auaderat in cele din urmh la CEE in ianuarie 1973. Norvegia nu s-a

IFFLANO

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE 95

\ pouaNo

UKTTAiNEc.utcHt'.^ /

[r'f!i{.ttr *.,rHutlfi.rPY,-r. ...i

t MATJA

TEGENDi

I Membrii fondorari oi CCEO, 1952

ffi Primo axtindere, 1973

f .i I dnro cxtindare, 198l'86

:

tt'".1 t

{,.-{CyonUS

Harta 3.1 Dervoltarea UE, 1952'86

M'ffi

ffil$l'i!i:

96 SA IMIELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

aldturat, datoritd unui referendum public din septembrie.LSTS,care s-a opus statutului de membru. Cei $ase au devenit astfelcei Noui.

O noui rund[ de extinderi a avut loc in anii 'Be lirgind gra-nifele CEE spre sud qi vest, Greciainaintase prima sa propunereoficiai& c{tre CEE la sfArgitul anilor'5O dar fi.rsese refuiat5 pemotivul subdezvoltErii sale economice. I s-a acordat statutul demernbru asociat in 1961, ca o acliune prenrergHtoare aderlriidepline, care ar fi avut loc mai devreme, dacd nu ar fi existatlovitura militar5 din aprilie 1g67, Prin revenirea guvernuluicivil in 1974, Grecia a solicitat imediat statutul de stat membru,suslinAnd cd asta i-ar sprijini tentativele de reconstruire a demo-crafiei, Comunitatea a fcrst de acord, negocierile au fost iniliatein1976, iar Grecia s-a al&turat in 1981.

Spania qi Portugalia solicitaserd negocieri pentru statutul demembri asociali in 1952, insH ambele state erau dictaturi. Spaniaa ob{inut un acortl privind schimburile comerciale prefereirfialein 1970, iar Portugal iatn1973, dar statutul lor de membri ai CEEa fr:st luat in serios numai dupd risturnarea regimului Caetanodin Portugalia in 1973 qi dupd moartea lui Franco din Spaniain 1975. In ciuda sirdciei relative a Portugaliei gi Spaniei, a pro-blemelor privind drepturile de pescuit gi a ingrijordrii privindemigrarea spre nord a lucrfrtorilor spanioli gi portughezi in cd-utare de lucru, CEE considera cfi statutul de state membre ar fiincurajat democrafia in peninsula lbericl qi ar fi adus cele doulfiri mai aproape de NATO gi de Europa de Vest. Negocierile aufost inif iate in1978-79 Ei ambele state au aderat in 1g56, Cei Zecedevenind astfel Cei Doisprezece.

Dublarea num5rului de membri a avut anumite consecinfepolitice gi economicel a sporit influenfa CEE, a complicat procesulde luare a deciziilor, a redus influenfa in ansamblu a Franfei qiGermaniei, $r, prin acceptarea statelor mediteraneene mai sdrace

- a modificat balanfa economici internd a CEE. tn loc s& aibdin vedere continuarea procesului de extindere, ComunitateaEuropeand era decis& si se axeze pe consolidarea relafiei dintreCei Doisprezece. Au fost primite cereri din partea Turciei (lgBT),Austriei (1989), Ciprului qi Maltei (1990), dar deqi Germania de

lr

#,:

M

EVOLUTIA UNlUNll CUROPENE 97

Est a intrat "pe uga din spate", prin reunificarea Cermaniei din1990, pAn6 in 1995 nu atl mai avut loc alte aderlri.

lntegrarea economic5 gi social5 (1979-92)

incep&nd cu anul 19S6 CEE era cunoscutH sub numele simplu de

Comunitatea EuropeanA (CE). Statele sale membre aveau o pCIPu-

lafie totali deSl?milioane qi reprezentau aproximativ o cincirnedin comerful mondial. CE avea propria structurd administrativ5gi un organ legislativ independent, iar cetEfenii s5i aveau repre-

zentare directX (dar lirnitat{)in Parlamentul European'Cu toate acestea, progresul spre integrare nu a fost neted,

Crearea unei piele comune era unul dintre obiectivele de bazd

ale Tratatului de ia Roma, tlar in timp ce uniunea vamal& exis-ta, barierele cdtre libera circulalie a persoanelor gi capitaluiuinu au fost tndep5rtate (inclusiv diferitele standarde nafionalein domeniile tehnicg de sdn6tate gi de calitate, precum qi nivelurile de impozitare indirect&), afacerile europelle nu aveau

o concuren!f, corespunzf,toare pe piala mondiali, iar oarneniide qtiinfd gi industriagii nu colaborau. Se considera ch nu puteaexista o piat6 unicfr adeviratd fdrd o monedi europeanf, comu-nX, aceasta fiind o idee controversati, deoarece ar fi insemnat o

pierdere semnifieativfi a suveranitElii nalionale gi * in terrnenineofunclionaligti * ar {i reprezentat o trecere insernnatX spre

uniunea politici. Aceste chestiuni au inceput s[*i preocupe pe

liderii CE, care au replicat prin cei trei pagi cei mai importanlidin procesul de integrare duph semnarea Tratatelor cle la Paris gi

Roma: lansarea Sistemului Monetar Huropean, acordr.ll privindActul Unic European gi Tratatul Ilniunii Europene.

Tratatul CEE sugerase necesitatea de "a coordona" politicileeconomice, dar nu acordase Comunitifii puteri specifice penirua asigura acest lucru. De aceea, coordonarea fusese minimE. Unnou impuls a fost obfinut in 1969 prin schimbarea conduceriidin Franfa gi Germania de Vest: Preqedintele Georges Pompidou

fusese mai pu{in potrivnic decit de Caulle in ceea ce privegte

consolidarea relaliilor CE, iar Cancelarul Willy Brandt fusese

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE 99

t sr-]loll-i

i,lrnria'il=-iiflr I\{t)

'l-r i

t1- il;!l)-ll</) i

98 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

in favoarea uniunii monetare. Ttrrbulenfa sistemului monetarinternafional de la sfArgitul anilor'50 a accelerat qi a consolidataceaste ideq dar liderii CEE nu se puneau de acord daci s{realizeze mai intAi uniunea economicd sau uniunea monetari(Urwin, 1995, p. 155).

Prirrcipiul de uniune economici qi monetarl (UEM) a fostdezbdtut in cadrul unui summit din 1969 al liderilor CEE deIa Haga, prin care a fost ohtinut un acord privind controlulfluctualiilor valorii monedelor nafionale qi luarea unor mdsurimai ample pentru coordonarea politicilor economice na{ionale,In august 1971, administralia Nixon a eliminat standardul-aurgi a semnalizat sf6rgitul sistemului Bretton Woods prin impu-nerea unor contrcrale asupra veniturilor pi prefurilor interne giprin fixarea unei suprataxe asupra importurilor. Acest lucru adeterminat o puternicE turbuleniS monetari internagionalh, carea fost exarcerbati in 1973 din cauza rdzboiului arabo-israeliangi a crizei energetice mondiale. Deoarece numai Germania deVest, f5rile Benelux gi Danemarca erau capabile si-gi menfindmonedele nationale relativ stabile, obiectivul de realizare UEMp6ni in L980 a fost treptat abandonat.

In 1979 a fost lansatd o noui inifiativd, cunoscutd sub numelede Sistemul Monetar European (SME). UtilizAnd un Mecanismal Ratelor c{e Schimb (MRS) bazat pe un instrument contabilcunoscutdrept Unitatea Monetari European5 {ECU) (v. Capitolul7 pentru detalii), acesta avea drept obiectiv crearea unei zone destabilitate monetard in cadrul cXreia guvernele sd ia rn6suri pen-tru a-gi mentine moneda nafionald ia un nivel c6t mai stabil. Se

spera ca ECU sI devini metocla obiqnuiti de achitare a datoriilordintre membrii Comunitf,fii, pregdtindu-i din punct de vederepsihologic pentru ideea cle morredH unicf,. SME a contribuit lastabilizarea ratelor de schimb, iar in 1,989 Preqedintele Comisiei)acques Delors a decis sd ducd UEM un pas mai departe, prinelaborarea unui plan alcdtuit din trei etape, care sH aibi dreptotriectiv fixarea ratelor de schirnb ;i sd transforme apoi ECUintr-o moned{ unicfi. Aceste sperante au fost insd spr"rlberatede speculaliile de pe piala monetard mondial5, determinAndretragerea Marii Britanii gi italiei din MRS gi devalorizarea

Caseta 3.2 ActulUnic European din 1986

Adoptarea Actului Unic Etrropean a fost considerat in nrare

;:ffi;';;";;p"t'r t"i'*"ii-*potto"t ei de succes in procesui

ili*"g;tJurirop"'"a ac la Tratatul de la I{onra' Acesta a avut

multe consecinle imPortantc:

r A creat piafa ur"ricd qi unitatea comercial5 cea mai mare din

lume. Multe dintre controalele interne vamale qi ale paqa-

;;.b;;; i"t '"d;;;; eliminot"' bincile qi companiile

Duteau face atacerr rn cadrul Comunitfr[ii' reaiderr{ii CLi erau

i;";;"'f il;;;;';,' ;til;ceasca' si-si cieschidi contu ri

ilr"."* li si oblin5 pensii oriunde in Comunitate' protec-

tionismul a devenit il"g;i' iu' -uttopulurile asupra'oricirui

ffi;:'* ;;;i;";"; eiectricitilii la telecomurrica{ii' au

fost desfiintate'r A acorclat institufiikrr comunitare responsabilitf,li pentrtt

noi arii politice to*'i*' i"u"seril cuprinse in Tratatul de la

il;;, .Ln1 u' fi mecliul' cercetarea qi dezvoltarea/ precum

qi Politica regionaii'o A atribuit noi puteri Curfii Europene de.Justifie gi a creat

Curtea de Priml i;;;H- P*tru a.audia anumite tipuri

de cauze 9i p""t'o^u 'lJi"J uut'*"t de lucru al Cur[ii de

JustiIie.. 'e acordat statut legal intAlnirilor dintre qefii de guvern prt'n

Consiliul n,top"J'i'9i'u uitiUuit noi puteri Consiliului de

Minigtri 9i Parlamentului European'

r A acordat statut reg;iCoop"tetii Politice Errroperre (coordo-

narea politicii "*t;;;J;Jntn' co sta:ele-mYnbt" t:-lTI

."iuto"u in politica externd curopeanh 9i s6 se axeze mal

;;i; p; problemele privind apirall qi.securitatea'

r A transformat uniunea economicd qi monetarS intr-un

obiectiv CE 9i a pto*o"^t'toeziunea"'cuvint de euroiargon

desemn&nd al*i""'l"t aifer*n;etor dintre pirlile. sira-ce 9i

bogate ale CE, ""ita"a

uttf"l o "huropi cu doud viteze"'

monedelor nalionale ale lrlandei, Portugaliei 9i Spaniei' in mod

;;;;;,; ;;i;;; "H*;;i speculaliile qi a sporit stabilitatea

= b r E s3 =

rE i rs-E€ E.H E-q EE it iE [! I EfiIEf; 'B,gE3 Er*€IAE sEEEE rggE$E rEE ii*Ei gtEEE il $-E; Eg U g E.E H O

c I;E€EB$EE ;E?[E rgXilE;H€EE eI EEIiiHHEEiE1=

at E*?EnrErEi+EEi?ettuEEga[ffEflae ggi tEt fiEit- E E;*;HEtE Hf F"sE'H H E"fEe,r; EE ++6l:[?5c6H E #E+3 ta;i H i5 [tgHE E i€;'ur E;ti"HEEt'f#E;iH

[eltEEflcttgflIEEEitiiBFE E IBE+ElaEEEEfrIe s :qgE iiEEHE€{f :ET PE!r H'B"F ;F'E €

1?tEEEtE.:r s'Bait *E EE{ :tE fEEteatre?;sitE ?f EE.$EHE Eg+i E? EgH HTa;E EE!g'E1

EEI?BEEEtE??$Eif{= =E

HtEE*IEEEE fi€iEi EE8 ;*t ;lI ll F ES H.E r g E iE"{ [j'ES.e E'; a n &xr'9* s u* E--,I o- :! ; ?.E ?r71Ei tet-?g E pE.g8:3 5& YEUL€= ft- ; d

-* -*igt;tlgEgagggffgt

++ tgE giegal*g,.u s- *.8 I

EI fiif *$E E$Eg$i$gEgsrl$a* iFEu$fEfF;Ig

s g*

*rfifiigE*fifrE$f$Efgff#$E$fur'E H+ $E

a gg,

ifrggt ggiggtgggggg

ggggttgg;g gg gEii

f gEi,gtftt*EuE**$Egg;tf$Eg,g gf= E $ $E rf*

cldM;::i::!itj:li! rrr:r:tilri':i:rt:tii

102 SA1NTELEGEM UNIUNEA EUfiOPEANA

a fScut un pas inainte in 1,989, prin Carta Drepturilor SocialeFundamentale pentru LucrEtori (Carta social[), care promovalibera circulalie a forfei de munc6, remunerafia egal4 condifiide viald gi de muncX imbunEt6fite, libertatea de asociere gi pro-tecfia copiilor gi ac{r:lescen{ilor. Problemele sociale reprezintdin prezent o arie politic8 centralE pentru UE, multe din aclir"rnifiind intreprinse de guvernele statelor membre in conformitatecu prevederile legii UE. Aceasta se ocupd de chestiuni variatecurn ar fi sdnitatea gi siguranfa la locul de munc[, invoire dela locul de munci a p5rinfilor, sHnitate publici gi programe deasistenfd pentru persoanele gi bXtrffni.

in ciuda interesului sporit acordat cr:eziunii, diferenleleregionale existS; diferen[a intre nivelurile cele mai mari gi cele

mai mici ale veniturilor in UE este de doud ori mai mare decAt

in Statele Unite, qi nici UE, nici statele membre nu au fost in starep&n5 acum s* rezolve problema qomajului, care a reprezentat9% tn z*na Euro la miilocul anului 2004 {gi aproximativ 10% inFranla pi Germania), in eomparafie cu 5-6% tn Statele Unite qijaponia. Tratatul de la Amsterdam (v. mai jr:s) a incorporat CartaSocialfi in tratate qi a impus ca crepterea r:cuplrii profesionalelesi devinl un obiectiv UE.

De la Comunitate la Uniune (1992 -)

Ideea controversat5 a integrlrii politice a fost pentru mult timpiisatt deoparte, deoarece se considera ci uniutrea politicd nu pu*tea avea hc f6rh uniunea economici. Mai fuseser6 ffrcute citevaincercfrri nereupite cu Comunitatea PoliticE European6; in 1"961 se

incercase elaborarea unei carte prin care si fie stabilite conditiileuniunii politice (Planul Fouche! vezi Urwin, 1995, p. t0a-Q. Oalti inifiativ5 a fost luatX prin raportul f)avignon din 1970 care

susfinea coordonarea politicii externe, intdlnirile trimestrialeclintre cei gase miniqtri de externe, corelarea acliunilor ambasa-

dorilor CE in capitalele altor !firi gi trasarea unor instrucfiuni CE

comune pe diferite asPecte pentru acegti arnbasadori.

EVOLUTIA UNlUNli EUROPENE 103

intre timp, politicile externe erau coordonate conform unui

nrr)fes denumit Coopelarea Politicl Europeali (CPE), care a avut

:'"i;-;; ,,",.."t. ini1iilc, cum ar fi declarafia politicii t"rnlL:,1

ig ait L970 privind Orientul Miilociu 9i semnarea uonven{rl}or

;;;dd p;iizind spriiinul l6ril*r srrace' ln |0is' qiT:l,T:::]::italian Aido Moro a semnat Actul Final al Conterinler Pnvrllu

Securitatea qi Cnoperarea in Europa (T:1a avut loc la Helsinki)

"in numele Cornunitilii Europene""CPE a ob{inut in cele din

,rr*a ,rr,r,t legat prin AUE' A funclionat bine in anumite sec-

ti:are, dar a ovut rrn catactur mai muit reactiv decAt proactiv' iar

cie cele mai multe ori guvernele curnpene nu reu$eau sA ailn'qa

la acelagi acord' Acesfi iuc'u a devenit clar in timpul crizei din

ilolf din 1990-1991, izbucnite prin invadarea Kuweitului de citre

Irak, cAnd Comur,itJtea, i" l"uu*Uiu' a f[cut apel-la regimul

irakian gi a impus un**-Uutgo asuPra importurilor de petrol ale

acestei !iri, ,"lar pt,1l"e liate'***b'* u' iout totugi inrplicate in

r.iDosta rnilitart, A.uriiu.ru a clevenit Ei mai clarin 1998' cAnd

;,5A ;;;G;r;;tte ;;M.rea Britanie cfnd a arneniulat lrakul cu

nc{iuni miiitare, d".;-;;;;t aprobate dec6t intr-o mic6 it&surd

r,te ceilalli Parteneri UE'Fiind hotXr:At se

'eufi'me pozifia de conducere a Franlei in

cadrrrl CE, la Consiiiut Europea'-t din Fontainebleu din 1984'

preSeclintele Francois Milterind era concentrat asupra iemei

uniunii politice, ceea ce; dus,la Milano' in iunie i985' sd se cearS

convocarea unei conferin{e interguvernamentale (CIG) care sd

sc ocuPe de realizarea uniunii poiiti"*' Reztrltatul acesteia a fost

Tratatul a$upra U"i"niiEuropene' aprobat la summitul Consi-

1i;;;;;;;plan cte l, tvtu"t*itt1tin clicembrie 1991 qi semnat de

rninigtrii ile externe gi ai econermiei din cadtul CE in februarie:iggii". Cuu*ta 3.3)' pi'ieott'l c{e tratat a inc}us obiectivul uniunii

federale, dar Marea Britanie s-a opus acestui lucru' astfel incAt s-a

rlecis'buniuneainceincemaistrenslintreceti[eniiEuropei'in care deciziile sunt luate cAt mai aproaoe de cethtean"'

Penru u intr^i,r,i[I;;;;*""ide la Maastricht trebuia ra-

tificat de toate c*te iz s?ate mernbre. Au existat dezbateri politice

prelungite in frfur.o n'itanie, Franfa 9i Cermania' dar tratatul

a primit cea mai *,t* i""i'"'e ta"O afost respins de alegitorii

F$!i$i

rti

r04 sA INrELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

Caseta 3.3 Tratatulasupra Uniunii Europenedin 1992

La fel ca Actul Unic European de dinainte, Tratatul asuprauniunii Europene - adesei denumit Tratatul de la Maastricht* a adus modificiri fundamentare Ia acordurire dintre stateremembre ale UE:

r ReflectAnd mlsura in care erau statele membre dispuseuneori la compromisuri, s-a aprobat in cadrul Trataiuluide la Maastricht un acord mai deosebit: in loc s6 se dea noiputeri Comunittrfii Europene, au fost creafi trei ,,piloni,,

gi in_treaga structurl a fostnumiti ,,Uniunea Europeini,,. primulpilon includea cele trei comunitXli preexistente (economici,a cdrbunelui 9i ofelulur, gi errergiei itomice), iar ai doilea gi aitreilea includeau doul arii in caie urma sI aibi loc o coopera_re interguvernamentali sporitd de naturtr oficiali: o politicaExterni qi de Securitate Comund (PESC), gi afacerile internegi justifia, De PESC erau responsabile guvernele individuale,nu U!., Acordul privind pilonii repreiint; o strategie diplo-maticl relevantd pentrg intrelegerea UE de astlzi.r A fost aprobat un plan pentru crearea unei monede europeneunice pAnE in ianuarie 199? confirmAnd esenfa planuluistabilit de Pregedintele Comisiei Jacques Delors in igSS.r Responsabilitatea UE a fost extinsf, spre noi arii politice, cumar fi protec{ia consumatorului, poiitica privind sinitateapublici, transportul, educa[ia gi (iu excepgia Marii Britanii)politica sociali.

r S-a decis sd se intensifice cooperarea interguvernamenta!{in dorneniul imigririi 9i aziiului. a fost ireattr o agerrfieeuropeanfi de informafii in domeniul poliliei (Euripol),pentru a combate crima organizattr pi tralicul cle droguri, ifost infiinlat un nou Comitit al Regiunilor 5i au fost,"porit"fondurile regionale pentru statele UE mai s&race.o Cetlfenilor europeni li s-au acordat noi drepturi gi a fostcreatd o'teti{enie" a Uniunii Europene: aceasta se referea,de exemplu, la dreptul cettrfenilor de a locui oriunde dorescin cadrul UE gi de a vota la alegerile locale gi europene.

r Parlamentului European i s-au alocat noi puteri, inclusiv oprocedurtr de codecizie prin care anumite pdrfi ale legislafieisunt supuse unei a treia lecturi din partea Parlamentului Eu-ropean, inainte de a fi adoptate de Consiliul de Minigtri.

danezi, intr-un referendum din iunie 1992. A fost insi acceptatcu greu printr-un referendum din Franfa in septembrie, astfelincAt confinutul siu a fost dezbdtut mai departe intr-o int6lnire aConsiliului European de la Edinburghin decembrie 1992. DupEce s-a clarificat faptul ch danezii puteau si resping5, daci voiau,moneda unici, tnlelegerile privind aperarea comunH, cetdfeniaeuropeane gi cooperarea in materie de justifie gi afaceri interne,s-a organizat un al doilea referendum in Danemarca in mai 1993,

iar tratatul a fost aprobat.Intre timp s-au mai purtat gi alte discufii cu privire la extin-

derea UE. La intAlnirea din iunie 1993 la Copenhaga, ConsiliulEuropean a aprobat un set oficial de condi;ii pentru calitateade membru UE. Cunoscute sub denumirea de Condifiile de laCopenhaga, acestea impun in mod oficial ca statul solicitant:(a) sd fie democratig si respecte drepturile omului gi statul dedrept, (b) si degin[ o economie de piatl liberd gi funcfionalA 9i sd

aibA capacitatea de a face fatH presiunilor concurenliale specificecapitalismului; (c) s[ fie capabil si-gi asume obligaliile acquis-uluicomunitar (corpul de legi 9i politici deja adoptat de UE). A stabiliin ce mdsuri indeplinesc aplicantii aceste criterii s-a dovedit a

fi un lucru dificil, nu in ultimul rAnd din cauza problemei dedefinire a "Europei", dupi cum am v6zut in Capitolul 2.

In anii'80 discufiile despre extindere s-au orientat spre altestate vest-europene, micar pentru faptul ci indeplineau maibine criteriile privind statutul de membru. Pentru a-i pregltipe potenlialii membri, s-au demarat in 1990 negocieri in ve-derea creirii unui Spafiu Economic European (SEE), in cadrulc6ruia condiliile AUE sd fie extinse la cei gapte membri AELS,in schimbul cf,rora urmau sE accepte regulile pielei unice. SEE aintratin vigoarein ianuarie 1994, darincepuse deja s5 piard5 din

EVOLUTTAUNTUNIIEUROPENE t05

106 sA INTELEGEM uNtuNFA EUROPEANA

putere, deoarece Atrstria, Finla.cla, Norvegia gi Suedia ce*iseris.I devini membri CE. Negocierile cu aceste patru state au fosti.cheiale la inceptitur ur'rrliri 1994 qi toate, cu excepfia Norvegiei(unde un referendum s-a opus din nou statutlrt,ri.ie mem#j,au aderat la UE in ianuarie 1995.

in prezent, in afara Norvegiei, existl alte cloud fdri vesticeeuropene care nu fac parte din LJE: Islanda gi Elvelia. Islanda,avAnd o populalie de aproximativ 300.000 d*

"Ltet"r,i ," Uur"u*

ln mare parte pe exportul de pegte oi mai mult de iumltate dincomerful sdu este efectuat cu uE, de aceea este foarte dornic5sd adere la UE. El'i,e!ia, care a aplicat pentru a deveni membruYE

in 1992, arespins SEE, dar in 199E era complet inconjuratdde state membre uE. soricitrrile ca Er'efia si-gi deschida ur'r-tostrizile perltru camioanele UE qi pc,ntru comerful intra_UEau crescut presiunile pentru aderarea ei ca membru UE, dardiscu[iile ulteri*arc' s-i. i.cheiat * ce! pufin tcmporar. - inmartie 2001, cirrd un refererrdum na;ionai a ardtat Ja

"t.,"1i*,.riise opun in mare misurfi statutului de farl membr"i tLE, ctiZi,lodin voturi contra 2301,.

. Parlial ca pregitire a llrgirii spre est dar pi pentru a fine cor:tde progresul integrdrii europene qi, posibil, pentru a rar"" Ufmai aproape de uniunea politicfi, in]g9TAOA} s_an semnat altedoufi tratate. Prirtul a fosi Tratatul de la Amstercram, care a fostsemnat in octombrie 1g97 gia intrat in vigoare ?n mai 1999. Eraumulte aqtept5ri de la acest tratat, dar uniunea politicH nu a fosf lafel de accesibilS ca uniunea economici qi monetard promovati creAUE qi rratatul de la Maastricht, iar cei 1s lideri u, iostincopuuiiisi ajungd la alte acorduri in afara schimbHrilor modeste tr;"ir;modificirile structurii institufiiror TJE tn vederea extindlrii. Aufost dezvoltate politicile privind azilul politig vizele, co.troalelcigranifelorexterne, imigrarea, ocrparei forlei de mnnci, pofiiicusociali, protecfia sAnite$i, protecfia consumatorului gi *u.lirlri;a fost intensificatd c.roperirea intre forfele nafionall de polilie(ceea ce a insemnat activarca. Europoltilui) gi s-au t*U"i_rat;iitaranjame.ntele pentru o pclritici exiernd u uE. s-a incheiat u*ac'rd privind obiectivul adoptfirii unei monede europene.,.icein ianuarie 1999 gi extinderei spre est.

EVOLUTTA UNlUNll EUROPENE 107

I") ('|SELAt{Uri ^\,..r''l.a -'\

I

,,?vl-\l )(_.

.tl *a

I3

rrcer-rnA

Mcmbrii cxi:hnfi

Germoniq dr Est, 19?0

A hcio oxtindcrc, 1995

A polro cxtindare, 2001

itr!

Harta 3.2 Dezvoltarea UE, 1990-2004

108 SAINTELISEMUNTUNEAEUROPEANA

Mai pu{in radical Ei pompos decet AUE sau Tratatul de laMaastricht, obiectivul fundarnental al Tratatuh.ri de la Nisa

- aprobat in decemhrie 2000 gi semnat in februarie 2001 * era

de a realiza schirnb6rile institufionale necesare in pregHtireaextinderii spre est qi de face ca UE sli devinI mai c{emocratic5 9itransparent6" Acest obiectiv s-a dovedit a fi r: decepfie, nereali-zA:rrl altceva dec6t modificarea strurturii irrstitu[iiior:, inclusivcrcgtere;r dimensiunii Comisiei Europene gi a ParlameutuluiEuropeair gi redistribuirea voturilor ?n Consiliul de Minigtri.I-iclerii ettlopeni au fost luafi prin surprinderein iunie 2001, c6ndalegitor:ii irlandezi au respins corrdiliile tratatului, opclnenfiiargumentfind ci acesta implica cedarea intr-o prea rnare misu-16 a controtului nalional, ceea ce-i ingriiora din cauza posibileipierderi a neutralitfilii irlandeze. A avut loc o a doua rundd inIrlanda, in actombrie 2002, dupi ce Ii s-a gai:antat irlandezilorfaptului cd neutralitatea !6rii lot in materie de securitate va firespect*hi. Tr:atatul a fost aprobat cu o majoritate de 53%, tn partegi pentru cX prezenfa la vot a fost mai bunfr'

intre timB UE a fXcr"rt un pas c{ecisiv tn plan ecnnomig prinadriptarea monedei unice la inceputul auului 2002. ln 1995 se

luase hotdrArea ca aceastd moned5 sX fie denumiti Euro, iarplanul convenit prin Tratatr-rl de la Maastricht prevedea ca 1t1tele participante si-gi fixeze ratele cle schimb in ianuarie 1999.

Exisiau aga-zise "criterii de cr:nvergen!5" care erau considerateobligatorii, printre care fixarea unor limite asupra deficitelorbugetului nafional, datoriei publice pi inflaliei, Precum qi a ratelor

clob6nzii pe termen lung. La o corrferinffi special5 UE la nivelinalt din mai 1998 s-a decis ct tq:rate statele, cu exceplia Creciei,

indcplineatr celc patru condilii, dar opinia public[ r;i politic6 dinstatele membre era imp&rfitf, cu privire la care stat va trebui sau

va dr:ri s5-qi fixeze ratele de schirnb' In timp cq in '1998, ratele

inflafiei erau sc6zute in statele membre, ratele 6omajnlui erau

mari, iar rata clezvoltxrii industriale era in scddere in unele dintreele. Exista cle asemenea o opozifie publicd semnificativX fa!6 de

ideea de monedfi unicf, in unele firi, in special in Marea Britaniegi Germania. Prin urmare, toate statelq cu excepfia Danemarcei,

Suediei gi Marii Britanii, au adoptat moneda Euro, iar bancnotele

EVOLUTIAUNIUNIIEUROPENE 109

ryi monezile au inceput si circule tn ianuarie 2002; cele 12 state

;rle zonei Euro au t*"""tr' la monedele" na[ionale in m.artie'

i;;; ;ila oarx ai" upot' romanh' maioritatea Europei avea

o monedd comunfr'Tratatul de la Nisa a intrat in vigoare in februarie 2003'

riar modi{icdriie pe t"*-f"-- 'A"s au iost aProaPe insesizabile'

rlcoarece existaseri a"iu Jir."tri rnai ampre despre necesitatca

ea UE si devind *'i d;;;;;;ticb Ei mai aproape de cetx[eni La

Consiliul European J* f" i""ft*n din decemtrrie 2001 s-a decis

infiinlarea rr",*i to"iinliitutu tX clec.i"fX,viitorul Europei' sb

r.:laboreze un tratat ut"ptu-"nui constitu{ii care si simplifice

6i sd inlocuiascA toate celelatte tratate' sE decidd modalitatea

cle clistribuirc a put;;i;"" UE qi statele membre' si creasca

rlemocrafia qi "fitucit'teu

Uf' 'X

stabileasci rolul parlamentelor

"rii."ril f" cadrul UE 9i s[ pregiteascS drttmul pentru o ex-

tindere uiterioarE'Conventia asupra Viitorului Uniunii Europcne s-a reunit din

f cbruaric 2002 pand iir ;;1j;r00i sub conduce.Lu e*-pr"5"dinielui

lrancez Valdry Citt"a O futaing' la care au participat un total

de 105 reprezentanlialn ri ttute"memb'e UE si 13 [iri candida-

te din zona medite*,,uu"x qi din Europa de Est, din celc 28 de

parlamente rl*tio""il ei'Jitt ruttu*entul European' Conven{ia

a clezblltut.,rr*"'o"t propuneri' inclusiv cele privind existen[a

;il;;;ilintu *i"t 'fconsiliuluiEuropean

Eia unui ministru

de externe al UE, t-tr Ll'*a rie limita numIrului de membri ai

Comisiei Errop*"u,*p;i*;; "-!grri 9i cle securitate comunii a

UE, personalitatea itlriJit' *Uf' alecHrei lesi urmatt si'aib5

prioritate irr fa{a t-lt;'"';;;J p"tu*"ntele ialionale in ariile

5ffiJn*;;"iil uE' n""r*t''"'1"'* d'113f1:':.1t: 5:::'-;;hrffi;.iean (decembrie 2003 qi iunie 2004) pentru a alun8e

!a o inleleger" "d;;;;;tut'i ae tratat' care * ia momentul

elal'ror5rii - urma ui fi* "'pt" unor referendumuri pr'rblice

sau unor voturi gu'"i"'**"t'1* it't maioritatea state'lor'mem-

i:re ale UE. Deqi t*J-f-i- -fectuate la nriilocril anului 2004'au

ciemonstrat cr marea maloritatea a popurafiei statelor membre

cra in favoarea ar"*""rri, "xistau

pulin* sPerante ca votul si

fie simPlu'

4J

6U

0..)

(.)

boti?

'*)H

IL

rl&

i(6.L{

1i{L

.U

a)

nic

A(

-vt

tso!rsl

(n

U.

Li'

.p.o:6

,,lJ

}F

l+

i.E

:'

LL)fi-

ts:

AJ:

.|, :

cdIL,

&'(6.!J .'

8'xd

^t)6

.0-l!.

lqJN)re

)-. <rd

:CL

tt^ -i

)l

A) 'FioU.v){>6r

14

X0.,

{EjU

u

Lp.,(}lo,LJ

af

i'-

:-

L!(

.;1

)adU

5.

!a

6J

l:d

)A

rY

-t1J

E <tt.d t,(q'r i0)(Ei )(

+

c.l rO]r.lg

' -: '

L

(]

n<J

{

.LI )rd

r0,)tc

Glr

t- .lo.

14

{J

E*ErU(!(!r

L

a0,'s!a

,(g

lr

'cJ}L

l+:(J)F,

i?1cr

))='r

--l.

u'r

Ptrdik;

NI

a'r,5 ;Cr{

a5xd'clttr.

,o,!

N

l0Ji6g

I .;,r

i.*J0-

'c"+E.E

c6J!vjA"j($!at-(

0.*),o-o

ir'!(Ji'-o'{6

Ut-

5';L.)icJ., (

4 ':r(

l-t r

><..:

xEa

uL

'5

i6rtE

iU1ro:A

a)in

E IEE{EE EIiEE$Ei r;i{;EE,r

giIggItggggtiiggiiglggErlgi*Eiggff

f :;fE;sep*isr[E]E*t*;*EgigetsHEE s ;*

E I:E $EMggg$EEEfr I;*iEflGII#EE

I [iEifl{tgEtEiit EEEEEtE iE-E i

Z iagati p**+saa EiiEEEEt? !i?

Hl1attlfiltl,HtagffiI€ i itI tilit r* i li$iliigE' 3 E i x t'

i E E gt i I.t E i g 1i r= 1==,2 z i**l'{E.ii: - - -- -

rI2 SAINTELEGEM UNIUNEAEUROPEANA

cercetarea qi dezvoltarea, condiliile de munci, cultura, protecfiaconsumatorului, educalia gi ocuparea profesionale.

Viitr:rul UE pe termen scurt depinde acum in mare misurtrde ce se va intAmpla cu proiectul constitufiei. Pe de o parte,acesta promite - dupd mulfi ani in care noile tratate i-au adusperiodic rnodificiri - sd asi6;ure o anumitd stabilitate qi unpunct de referinfd relativ fix, prin care UE s5 poati fi infeleas6mai bine. Pe de altl parte, constitu{ia este lung6 gi incapabild siinspire, gi creeazi ingrijorlri politice multora dintre cetSfeniiUE. Procesul de ratificare nu va fi deloc simplu; un singur votnegativ s-ar putea sd reprezinte o provocare semnificativi inceea ce privegte viitorul integririi europene.

CAPITOLUL 4

lnstituliile Uniunii EuroPene

O constitu{ie Pentru EuroPa

Comisia EuroPeand

Consiliul llniunii Earopene (Consiliut de Minigtri)

Pnrlamentul EuroPean

Curtea EutoPeand de lustilie

Consiliul EutoPean

Concluzii

...l)niunea trebuie sd ini{ieze adaptare.a.,institutiilor sale pi si

s t ab it e as c d m ai t tr uui ;;: ; ;;;i ; ; ; ;, tt i t i c it e s a.t e, p c n t .r

u c d as t f e t

*rZ'*"i-"gii uizibil ceea ce't'ace gi ceea ce ndzuiegte'

d;; lili 2oo]'' comisia EuroPeanf,

Pe mHsurd ce Uniunea Europeand s'a extins' la fel s-a int6mplat

cu autoritat"u 9i pt"*'ii"j"tlii"iitr"t sale- Din nefericire' schim-

bdrile care au interveni a"-' fG"f an1lo1 au creat o structur6

de guvern6*a"t cu.'l'"; ;ffi?;a 9i 'o"t"u prezintr riscul

cle a induce .ontuz'el atJt'"f i*bdri s-au rretrecut indeosebi

ca un rispur,, l" r'"uoiil;; ;;t** tt.1.tj.$i i' to*p'o*isurile

p.litice, fdrS vreo ,rrirni pe termen lung asupra a ceea ce ar

irebui sd devini in cele din urmi guvernarea Uniunii Europenc'

Tratatele de la AmsteJam 9i NiJ aveau ca obiectiv includerea

unor inovafii importan-te*'-dlr pAni la urmd au oferit intervenfii

prea putin ,"*''iritliiu"'-'tti'iot incorporate in Proiectul dc

Tratat Constitufion'f;;ii;il"ea European6' aflat acum in

deiiberare in statele membre'

Instituliile U"i;ift;;oPene nu P:t.fi lesne comparate cn

organele d* gu'u"tutt 'it "oiufot membre' Colegiul Comisarilor

este o entitate ^'#i#;;; unui cabinet de minigtri' dar nu

113

1 14 SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

intru totul. Parlamentul European are cAteva din puterile uneilegislaturi tipicq dar nu pe toate. Comisia Europeand este o in-stitu{ie birocraticE, dar pe l6ngI aceasta, ea reprezinti mult maimult decAt atAt. Consiliul European gi Consiliul de Minigtri nuseamdni cu nimic din majoritatea guvernelor nafionale" CurteadeJustifie este singura institufie care face o paraieli direct cu celede la nivel nafional * define cele mai multe dintre trdsSturileunei curfi constitufionale tipice. Pentru a complica problemele,institu{iile nu se referd la o 'tuvernare", in accepfiunea conven-lionalS a cuvAntului, pentru ci statele membre delin inci celemai multe dintre puterile de decizie gi sunt r5spunzitoare pentruimplementarea politicilor Uniunii Europene la nivelul lor.

Pentru a rezuma activitatea institufiilor principale: ComisiaEuropeand inifiazd propuneri pentru noi legi gi politici, pe bazac5rora Consiliul de Mirriqtri gi Parlamentul European adopt6deciziile finale. Odatd ce o decizie este adoptatd, Comisia Eu-ropeani rdspunde de supervizarea aplicirii ei de ctrtre statelemembre. In acela;i timp Curtea de lustifie acfioneazi pentrua garanta cH legile gi politicile tndeplinesc condifiile gi spiritr:ltratatelor, in timp ce Cr:nsiliul European reune$te conducitoriistatelor membre la intAlniri periodice la nivel inalt, pentru a

ghida intreaga orientare a integrdrii europene.Aceast6 schili nu iasd sI seintrevadi mai nimic din nuanfele

subtile ale eiaborf,rii deciziei europene, nici nu exprimS multeleaspecte informale ale guverndrii UE: diferitele niveluri de influ-enfd exercitate de statele membre; presiunile politice gi economicecare le influenfeazX deciziile; rolul cheie definut de grupurilede interese, corporafii, personalul Comisiei, grupurile de lucruspecializate in cadrul Consitiului de Minigtri gi reprezentanfiipermanen{i ai statelor membre; qi nici despre efortul continutrgi evolufia incrementalS care adeseori caracterizeazi elaborareapoliticilor Uniunii Europene, precum cea de la nivelul sistemelornalionale de guvernare.

Acest capitol se referi la cele cinci institufii principale aleUE, descriind modul in care sunt structurate, ardt6nd cum sc

incadreazi in procesul politic qi explicAnd in ce raport se af ld unafa[5 de cealaltd gi fald de statele membre" Capitolul inf5ligeazl

lNST|IUTIlLE UNlUNll EUROPENe 1 15

o imagine a unui sistem care este adesea comPlex' din cdnd in

;a"d ffi;i de tact gi-titt**ttic greqit infeles' El argumenteazi

ci institu[iile UE sunt prinse intr-o refea de interese nalionale

^?fr," f" ctncurenli 9i ii forlele contradictorii de interguverna-

mentalism gi ,trp.rJ,liottatitm le.atlaq pe fiecare dintre ele in

rlirecfii diferite, d"r;;; ;;pre1i1ta ioi:$i - din punctul de

veclere al tuturor intentriilor qi obiectivelor - o administrare

confederald a Uniunii EuroPene'

O constitufie Pentru Europa

0 constitulie este, in mod tipic' un document scris care descrie

structura unui sistem'dt ;I;;t"are'. delimiteaza puteril't dl-

feritelor institufii d.;;;t?"re' prezinti iimitele cu privire la

acele puteri, 9i specifte at"pt"iile. cetdienilor in legiturd cu

;;;;t'";;;r' grto de obicei acceptabil de succint5' existtr pre-

vederi adoptate Prm care goate. fi amendatl qi existi o curte

constitulional6 care a-re otitigali' de a interpreta- constitufia'

evaluAnd legile 9i ".tiuite6ft?t 9"u31"3te care vin impotriva

confinutului qi printi;ii-t* to''tttlt"liei' Lucru deetul de ciudat

Dentru o entitate .*,I"ru-"iat de multf, influenld asupra vieli

ffi;;;.;-u;""ea Europeani a funclionat pand acum

ffi; .orlriit.r1i" ofi.i"ie'-e fost in schimb ghidatl de 1'1fede tratate, care au "r"i-*"rt.

dintre e{ectele unei constitu{ii.

;ii;;i;; rJ tt"a['Je aieptutui u! c.are au discutat adesea

despre nevoia a", "fuU*u

o ionstitulie 9i desore "constitufiona-

llzarea" ordinii l.,.iait" t UE (v' Mancin i' t9gl;Dehousse' 1998'

Capitolul 2; Shaw 2ffi;Citt;"I 3)' mul;i conducXtori europeni

au ezitat sE cedeze conirolul, sf, recunoascil Uniunea Europeanl

ca fiind un nou "it;j'J;il;ti"u" 9i in felul acesta si consimtd

ca tratatele s6 fie oiicial"recunoscuie in disculiile politice' ase-

meni unei constitufii'CAnd liderii u,Jutitu"i au hotlrAt sA creeze Statele Unite ale

AJ;;i"ir r"auttut o constitufie care avea Patru caracteris-

ili i*P;ti"t tu' in p'i*ul rAnd' constitufia americar:l era un

contract intre,ntiu'Ie ii'ffi "' itf imitAndu-le roluriie' puterile

ii{i

*tEE.

w

&

&

I 1 6 SA lN TELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

gi drepturile. Apoi, a fost scurti gi concis5, ceea ce f6cea sI fiecititE cu ugurinfi qi inleleasd de aproape oricine. in ar treilearAnd, confinutul constituliei era suficient de ambiguu gi preve-dea pufine detalii cu privire la puterile specifice de guvernarqprin aceasta lisAnd loc pentru schimbare pi evolufie. in sfArqit, aexistat prevederea adoptXrii unor amendamente, clar - printr-ointamplare fericitr * ambiguitdfile fIceau ca cele mai importanteschimbiri la constitufie sd vind ca unnare a interpretiriior jude-citoregti ficute de curtea supremr a statelor unite gi de noite legiadoptate de Congresul Statelor Unite. Acestea au schimbat mulLdintre detaliile structurii de guvernare, permifAnd constitufieisI exprime mai mult sau mai pufin valori politicq economice pisociale predominante.

Tratatele Uniunii Europene nu au avut nici unul din acesteavantaje- in loc sd fienigte infelegeri intre nafiuni qi 6uvern, ele aufost infelegeri intre guverne. In loc si fie concise, ele-au fost lungi,intortochea te gi plic^tisitoa re, adesea incurcdnd chiar specia l igiiiin qtiinfele juridice, In loc sd fie arnbigue (gi in feiul acesta frexibi-le), obsesia conducdtorilor europeni de a minimiza gansele unorgregeli de in{elegere a produs documente care merg pAni in celemai mdrunte detalii legate de puterile specifice ale instituliilorUniunii Europene, de responsabilitdfile in domeniul politicilorUE gi de drepturile cetifenilor. $i in loc sI fie modificate numaiprin amendamente formale, prin interpretare judecitoreascd sauprin schimblri in dreptul UE, s-au flcut revizuiri en-gros, prinadoptarea de noi tratate.

Convenfia constitu{ionali europeand care s-a intrunit in2002-2AB ar fi putut si profite de ocazie gi s6 faci o oarecare'turdfenie de primXvari", urmfind modelul american prin in-tocmirea unui ctocument scurt, ugor de citit qi flexibil, care siinlocuiascd tratatele gi sl le ofere europenilor interpretdri maibune asupra semnificafiei integririi. Comisia ar ii putut, deasemenea/ s5 profite de ocazie ca sI introduc6 unele declarafiiincitantg prin aceasta stimuldndu-i pe europeni s6 o citeascigi sd-i afle aspectele principale. Dar spre deosebire de autoriiconstitufiei Statelor Unitg care intocmeau un nou sistem politicpornind practic de la zero, aveau relativ pufine opinii de luat

TNSTtTUTilLE UNTUNil EUROPENE 117

in considera[ie gi aveau de tratat doar cu 13 state americane inmare mdsur5 omogene, autorii constitufiei UE s-au confruntatcu provocarea de a rezuma o acumulare de tratate produse de-alungul a cincizeci de ani gi sd find cont de opiniile nu numai a

15 state membre, adesea cu valori gi prioritdfi divergentg dar gi

ale inci 13 staie candidate din Europa risiriteani. Rezultatuls-a concretizat printr-un document lung (mai bine de 300 depagini), monoton gi generator de controverse" A fost ratificat deconducdtorii statelor membre in iunie 2004, dar numai dupd odezbatere infierbAntatd. Pentru ca aceasti constitulie sd intre invigoare, toate cele 25 de state trebuie sd o ratifice fie prin refe'rendum nafional, fie prin vot al guvernului.

Comisia Europeani

Procesul prin care sunt elaborate legile gi politicile in UniuneaEuropeand incepe de la Comisia Europeand, trraful ei executiv-birocratic. Comisia rlspunde de elaborarea ProPunerilor de noiIegi 9i politici (v, Caseta 4.1), de supervizarea punerii in aplicarea acestor legi gi politici dupd ce sunt adoptate gi de promovareaintereselor generale ale integr6rii europene. Avdnd sediul cen-tral in Bruxelles, personalul Comisiei Europene igi desflgoar[activitatea in numeroase clddiri din orap, in reqedinte regionalepe tot cuprinsul Uniunii Europene dar gi in capitalele nafionale'Comisia are caracterul cel mai supranafional dintre toate insti-tufiile UE. tn afarl de faptul cd a tncurajat statele membre sA-gi

armonizeze propriile legi, regulamente gi norme in intereseleindepirtirii barierelor comerciale, Comisia a fost gi sursa unoradintre cele mai irnportante ini{iative politicq incepAnd cu anii'60, inclusiv programul piefei unice qi lansarea monedei Euro.

Euroscepticilor le place sd desconsidere Comisia, argumen'tAnd ci este prea mare, prea costisitoare gi prea puternicd, cE se

amestecH prea multin afacerile interne ale statelor membre, ci nuare conducitori alepi gi cd are prea pulin6 responsabilitate publi-c5. Dar de cele mai multe ori aceste critici nu sunt justificate:

I'8 SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

,ji':,,1

[!]:

ii:::''

Caseta 4. I Dreptul Uniunii EuropenePrincipala deosebire

r

#fiHrfi**-ffffi*"xm::::rii,l'ffiTilx:x':'J:"'ilffm"ml'::U",r:

l:[+:.f {{if *l#r:v tt# glrl:m: }.: i: r[*j1,-.,"q#:l'i:tri,if; 1-::ii-tifi ,1,:i:!;'nn*"',,rra,a,ercare au izvor6t mii a""l1ry

r"ni..""iiu,ilff,,;il1:,|"1;1,';i^t'u"t .i,,"",";#""; ;,::ti iI "'''" sec u n d a rc ra" ii

"rr *i.]."

t Regytlamorfele sunt actele de drept tleriv"r,l:.^., :, 1e.re

rnai or"r,,;,,aiJui;#,:,.jj,:jele mai puter_unel legislafii naf i6p.r^ nr" tunvenfionale aletrebuie ia r;.a'"i,".,, jl;lji,llljjr:ect apricabire, ,J;; ;;dreptul nrtionrl. ,r-^; "11il:T],Tisuri

de t.rrrprn"* i,lI*:i l" v.igoare r, . aruffi;,il#

"",i: elemente_tc.ror

sioe lnguste ca scop, r^--., we reguli destul

il:l; ",; ;; ;,:, J; ;y#: Tf,:[ii su n t acr esea t",ti n a iu I

;J Ti ffjX:l": j,TH':, uti;ii; il ; ce pr i ves te rez u r t a t u r

*$$'i;,j;;,i,il,::ffirul:]ffi il*,,:,ffidus r riatcl ;" i, ._ Juli larca.

prodrrsd de in treprincteri Ie in-

l'Jr,:;?;lT":,,tij,1:ii{i,:r:,?.:,y[:ff ;,Ti,T.:ili:::Tr

tNSTtTUTilt.E UNIUNII EUROPENE 119

. [)t:ciziile suut acte de asemenea obligatorii, dar de obicei foar'te precise in scopul lor gi indreptate spre unttl sau mai multestate membre, spre institufii, sau chiar spre particuiari, Unele

sunt indreptate spre producerea Lrnor schimb6ri in atribu{iileinstitufiilor Uniunii Europene, altele sunt indreprtate spre

probleme administrative interne, iar altele sunt emise cAnd

Comisia trebuie sl se pronunte asupra disputelor dintrestatele membre sau societd{i.

. Recoruanddrile qi avizele sunt acte care nu au caracter obli-gatoriu. C6teodati se recurge la ele pentru a analiza reac[iala o noui politici a UE, dar in special pentrtt a convingesau pentru a clferi interpretare in aplicarea regulamentelor,di rectivelor gi deciziilor.

PAnE la irrceputul anilor '90 Uniunea Europeana adr:pta unnumAr uimitor de legi, 6.000-7,000 pe an, dar de atunci numirula sclzut la 1.500-1.800 de legi. Scdderea s-a datorat pe de o parteunei politici deliberate din partea Comisiei, de a se focaliza maimtrlt asupra impiementlrii legilor existente, iar pe dc alti parte

desivirgirii prograrnului piefei unice,

Conduc6torii Comisiei nu sunt alegi, intr-adevir, dar suntnumi{i de conducitorii aleqi ai guvernelor nafionale; incazul in care ar fi fost aleqi, ar fi trebuit sE li se acorde

tipul de independenfd de care chiar guvernele nalionalese tem.Tot adev5rat este cd acfiunile comisiei par a fi cAteodatisecretoase $i anonimc, dar nu mai mult decAt acliuniloradministrafiilor nalionale - iar in unele privinfe suntchiar mai acceptabile.Comisia nu este mare in raport cu volumul sarcinilor sale,

posedAnd un personal destulde redus (pu{in peste 20'000

de angaiali); astfel, este mai micd decAt multe ministereale guvernelnr nafionale, iar costurile sale administrativereprezint6 doar 6uln din bugetul UE.Cel mai important, Comisia nu este un organism deci-zional, ci doar indeplineqte dorinfele statelor membre

rlecidd in m,d infrlriJ, - ruDor srareror membre libertatea s6

:l :::! :r l**l f; # r fiii I Hi"; ff x;ffiilxxn:*fsa transpund Ji;;.t#il',care stalele membreI reb u ie s i nor i f i ce .o*',1,1,t:o

t' L "i"t", i, I;;:,x?:xf;i:

in acest sens. __ *_.,,rsrel buropene ce arlume r"rr_[ii"rj

l

,20 sAIN]ELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

qi traducerea lelurilor generale ale integr5rii ?n ac{iunispecifice. Putere decizionald are Consiliului de lvlinigtri* care se afl6 sub controlul ferm al guvernelor statelormembre - gi Parlamentului Europeary ales de populaliaUniunii Huropene.

Comisia este conclus[ de un Colegiu de Comisari cu 25 de mem-bri (cAte unul din fiecare stat membru). Colegiul igi desfdgoariactivitatea pe o durati de 5 ani gi funclioneazi asemlnltorunui cabinet european, elaboreaefi hotirAri finale cu privirela propuneri de noi legi gi politici, pentru a le trimite apoi spreaprobare. Unul din cei 25 de membri este desemnat pregedintegi fiecare comisar are un portofoliu de care r6spunde, subiecteleportofoliilor reflectAnd responsabilitdtile politice ale UniuniiEuropene (v. Tabelul4.l). Potrivit Tratatului privind ConstituliaEurnpeanX, numSrui de membri va fi redus in anul 2014 la celrnult dou5 treimi din numdrul statelor membre, cu membri alegi

pe baza principiuiui rotafiei.Comisarii sunt numili de guvernele lor nalionale, dar ei nu

sunt reprezentanli nafionali gi trebuie sX depun6 un jurimAntde serviciu, in care afirm5 cX renunli la ap5rarea intereselornafionale. Nu existf, reguli formale in privin{a numirilor, darpropunerile cu privire la candidafi sunt analizate impreunlcu cele pentru funcfia de pregedinte, iar acestea trebuie sX fiesatisfficHtoare pentru celelalte guverne gi pentru ParlamentulEuropean (pentru cletalii asupra procedeului, vezi Nugent,2001,p.82-8).

Pe mlsurd ce puterile Comisiei au crescut, iar UniuneaEuropeanE a devenit o forf6 politied mai importantd, nominali-udrile in cadrr.rl Comisiei au devenit mult mai dezirabile gi maiimportante, iar comisarii sunt acum deopotriv5 mai tineri gi

mai "tehnocra;i".Figura dominanti in Comisie este preqedintele, persoana

care se g5segte cel mai aproape de pozilia de lider al UniuniiEuropene, Cuv&ntul "lider" ar trebui tratat eu ceva precau{ie,totupi, deoarece pregedintele nu are acelaqi statut politic ca alunui pef de guvern, ci este rnai degrabd "$eful Birocrat" al Uni-

Canisarri Statulmentbrtt

Josd lr{anuel Dur&o Portugaiia

Barloso

$iim Kallas Estonia

.lactlues Barrot Franta

CirnterVcrheugen Cermania

Franco Frattini ltalia

MargotWallstrdm Suedia

Ilenita Ferrero- Austria

Waldner

Louis Michel Belg,ia

Markos KYPrianou CiPru

MariannFischer Danemarca

Boei

0l1i Rehn Finlanda

$tavros Dimas Grecia

ClTarlieMcCreevY Irlarrda

Anr{ris Piebalgs Letonia

DaliaGrYbauskait6 Lituania

Viviane Reding Luxemburg

loe Borg Malta

Neelie Kroes C)landa

Vlatlinrir Spidla Republica Cehf, Ocupare'. Afaceri $ociale qi

OPortunitS!i Egale

rNsTlTUTllt[ uNluNll EUROPENE 123

Portaloliut

Pregedinte al Comisiei

Vice-Pteqedinte; Alaceri Adn' i-

,,i.rru,lu", Bilanf 9i Anti-Fraudd

Vice-Pregedinte; TransPorir:: ri

Vice'Preqedinte; intreprincieri qi

Industrie

Vice-Pregedinte; Iustitie' I-iber-

tate gi Securitate

Vice-Pregeclinte; Rclalii Instilu-

fionale 9i Strategie de Comrt-

nicare

Relalii Externe

Dezvoitare Pi Aiutor Umanitar

Sdn$tate 9i Proteclia Consnnra-

torului

Agriculturi qi f)ervoltareRura16

Extindere

Mediu

Piata Intern{ 9i Servicii

Energie

Programare financia16 qi Buget

Societate inforrna{ionali qi

Media

Pescuit 9i Afaceri Maritime

Pr:rlitica in Domeniul Concu-

rentei

Tabelul 4'1 Comisarii Europeni' ianuarie 2005

122 'AINIELEGEM

UNIUNEA EUROPEANA

Comisarul Sfutul membru

Danuta Hribner poloniaPcter MandeJson l(egatul UnitJan Figcl

Slovacia

Janez potodnik Slovenia

Joaquin Almunia SpaniaL.dszlo Koviics Ungaria

Porto/oliul

Politici regionald

Cornerf

,llIff lftffiHre' cu rtu ra si

$tiinfi pi CercetareAfaceri Economice gi MonetareImpozite gi Uniunea Vamal5

ffi ,:,:Tfi 1::1,J,,3x.,1',ii.1,liu-dintere,,;;;

ii#,'fit[:,#:":tyni"d;;;;;;5ffi:,iitf l]glrgffi i[l:ilfi *r,ruuliltHffi ffifltrttl]i;fiii,:;Hllffi i:,Y.11

cu guverner" "r*,* t',X:f:ilffi:;,:aaproba rea Colegi u.

rem an ieze portofol i i pe term";';;;;"(.-;r"nr-rte r'-"#';:?;rili'o6nd oficiului sdu chiar mri mulu_ ln ciuda tuturPreeed i.iJ"r' L"-?llil"?I posibil i ti 1'

tffiT*:?::; t',":;liill ffi, ;ff ,:i'v +:# 1:con d u ce rea **"r.i t, -'l 9: i*: I "' ; ;;; Il'XflLTJ'l*I;:i:]Jacqucs D"il.;;;::ta de rostul minist,rt ra I izat atrtoritatea. :'llf r I ?83 !l ililil'Tffi iumffi,1ltL".::,.i",pff ;'x#:l;*:';Jffi ,l;:r,$:,*ff ;,,,"[ffin.::i: Ififi:ffiilrtr a arrtren'a J;;;; tsuropeana in murte

lr::;::::X#*lif .T:,:,5iflf'l'fi l,:'#1,"**"',T#::fer:ii cle ,,iiirirr"r"'Ilpnm ministru aI Luxembrrg;i,,;:;;;" r;u,Ufu :f :r*1",F,::::rt!"ui::;,TlTtff :[',,',X,#rsronat in masi in iantiarie ,qrr, * ,r*".1

TNSTtTUTilLE UNtUNI EUBOPENE 123

a acuzafiilor de nepotism gi incompeten{5 aduse impotriva unoradintre membrii s5i.

Santer a fostinlocuit cu fostul prim ministru italian RomanoProdi, tn a cirui pregedinfie s-au aprobat Tratatele de la Amster-dam gi Nisa, s-a desfiguratConvenfia Constitufionald, s-a lansatmoneda Euro qi s-a realizat extinderea din 2004. In anul 2005,

Prodi a fost urmat de Jose Manuel Dur6o Barroso, care aveacalitatea de prim ministru al Portugaliei (v. tabelul4.2).

Exist5 puline reguli oficiale cu privire la modul in care estenumit preqedintele (pentru detalii cu privire la recentelenumiri,vezi Nugent,2001., p,63-8). A devenit normal pentru conducitoriistatelor membre si hotirasc{ numirea pregedintelui in cadrulreuniunii Consiliului European desfdgurat in luna iunie, ina-inte ca mandatul Comisiei sd se incheie, desemnAnd pe cinevaacceptabil pentru toli gi pentru Parlamentul European. Numitpentru un mandat de cinci ani cu posibilitatea reinnoirii, pre-pedintele este de obicei un om cu o reputatie politic5 solidX, cuun caracter puternig cu abiliti{i de leadership dovedite gi cu ofilozofie privind Uniunea Europeani care sE fie acceptatl de toficonducitorii importanli ai UE.

Tabelul 4.2 Pregedinlii Comisiei Europene

t958-1967

t967-p7A

1970-"t972

1972-1972

1973-1977

t977-198L

1981-1985

1985,1995

1995-'t999

1999-1999

1999-2004

2004-

Walter Hallstein

|ean Rey

Franco Maria Malfatti

Sicco L. Mansholt

Franqois-Xavier 0rtoliRoy Jenkins

Caston Eclmont Thorn

Jacques Delors

Jacques Santer

Manuel Marin

Romano Prodi

]osd Manuel Dur6o Barroso

Repubiica FederaldGermani

Belgia

Italia

Olanda (interim)

Franfa

Marea Britanie

Luxemburg

Franfa

Luxemburg

Spania

Italia

Portugalia

124 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

Subordonat Colegiului, Comisia este impdrfiti in 26 de di-rectorate-generale (DG-uri), care sunt echivalente ministerelorguvernelor nafionale, qi noui servicii (v. Tabelul4.3). Fiecare Di-rectorat General este responsabil pentrll un domeniu particularde politici, are propriul s5u director general pi este repartizatunui comisar. Unele Directorate Generale sunt mai mari, posedifonduri mai mari, sunt mai ocupate gi mult mai importante decAtaltele, clasificarea fiind o reflectare a gradului in care UniuneaEuropeani este activd in diferite domenii de politici. Cele careau leg6turd cu afacerile externe, cr.r industria gi agricultura suntmult mai puternice gi mai proeminente pe cfrnd cele care aulegdtur[ cu pescuitul, energia gi educafia sunt mai mici Ei maipufin influente. Frin rolul lor, selviciile trateazf, o varietate deprobleme externe, ca de exemplu ajutoarele in caz de urgenldgi in scopuri umanitare; ele au programe externe de sprijin gidezvoltare, problerne aclministrative interne, care se ocupl in-cl"rsiv de fraude gi eoruplie in cadrul institufiilor UE, 6i asigurigi consiliere iuridicd Comisiei.

Sarcina generald a Comisiei este sd asigure ca politicile UEsE fie puse in practicfi conform tratatelor (pentru detalii, veziHdwards gi Spence, 1997, Capitolul 1). Ea tndeplinegte aceastdsarcind in cinci moduri;

t Prerogatiaele de ini{iere. Comisia se asigur* c[ principiiletratatelor sunt transpuse in legi gi poliiici. Ea define unmonopol asupra proiectdrii de noi legi pi poate elaborapropuneri pentru noi domenii de politici, a*a cum a pro-cedat cu Actul Unic European gi cu pachetul Delors pen-tru uniunea econ*mic6 qi monetarl. Propunerile pot venide la un comisar sau de la un membru al personaluluiunuia din directoratele generale. pot veni ca un rdspunsla o hotXrAre a Curfii de Justilie, pot rezulta din cerinfeletratatelor, sau pot reiegi ca urmare a presitrnii exercitatdde cHtre guvernele statelor membrg grup{rile de interes,Consiliul European. Parlamentul European;i chiar soci-et&|i private. Un nou act al legisla(iei trJE va prinde viaf$ca proiect scris de c5tre oficialii de rang mijlociu in unul

IIISTITUTIILEUNIUNItEUROPENE 125

Tabelul 4.3 Directoratele Generale 1i Serviciile Comisiei Europene

t ) i r?ctorstelc Genefile

Afaceri cconomice 9i financiare

Agricr-rlturh

lluget

Centrul Comun de Cercetare

Ccrcetare

Comer!

C--oncuren!6

IJezvoltare

Irducafie 9i Culturi

[,psrgie qi TransPorturi

Ilxtindere

InterPretare

Seraicii

Eurostat

Grupul de Consiiieri in domeniul

Politicilor

Oficiul de Aiutor Umanitar

Oficitrl de CooPerare EuroPeAid

Oficiul de LuPtd Anti'Fraudi

Justitie 9i afaceri interne

Mediu

Ocupare gi Afaceri sociale

Personal 9i Administralie

Fescuit

f iala intern5

Politici regionale

Relalii externe

SAnHtate gi Protec{ia Consurnato-

rului

Societate Informa!ionald

Taxe gi Uniunea vamalh

Traduceri

Oficiul de Publicalii

Secretariatul Ceneral

Servicirrl de Audit Intern

Serviciul Juridic

din directoratele Senerale' Eligi va clntilla: apoi drumul

;;,;;tt diferiteii niveluri ale DG' fiind discutat cu par'

ii.lri.ttii din exterior (ca cle exemplu grupiri de interese

:'r',I";ffiitjii., ,ri. pG, fiind ame;'dat pe parcurs' in

."i" ii" r.*a, proiectul va aiunge la.Colegiul Comisari-

lor, care o poate accePta. o poat* ietpinge' o poate trimite

ir.,"ooi pentru refacerea prr:iectului sau poate s[ amf,ne

ili"; It*ii-.irii' odaie ce propunerea este acceptata'

ua va fi inaintatf, Parlamentului Eutopeu, gi consiliului

)='o ;. ;- .f

h iEzici**HHti;iEEb=q5iEi?! iatEt

e t.*r.111111t11a1att ltttill 11i1?z,

Eg1?taeaBeEaai1leEa E1E4g1g gE?Ei

= i;s'-11

*E1.a1??l11a 11l.Liia -..?El1g5 : E E5.EE'EdE,"Y2 EB H: Hi:a{*

E E Ei:zEEiit",*EtE€E E?E il"ra*Tg q E aE a t;Efi5EH.ltslUuti'E E* SE E lE;,.Eg * 3 i,a es e E-., o, o *g.il8*t E aE H * fl i Ai'e i E ! a c

v,A'i E-o=Z* =p T,€ E E 1 r'-eli*,r c E 3 { r"p E ?f ? EE i'e'; e B d.gi'E ; i'v E :a=

= 4 -* i'.1

= 1; H $Et7-n*;* titEEBi Ee;€i,BIi ?|ir.jTi'.Z

E,r.E*iEEH=5?,t; _EE_x;,Li.E E _pi?,:,z;zEA€tr:EF:'' l=rrTZtz.t. ,i ,Jr.-=.-

[g [*EIgBBEEEE EE?3i,3TBgES}.EgEHEE iH$EE*

iiiffiallaHEffiEgg+itrE;**n;IE$€EEEs95EEEgE*EEafEeritEtBgfiEEt

+,u-s-.r-g+i e HN t gE g

iEEE€E N 3I i gEIE o"E.i E;.E-s : u- E ir5[8,3E*EEr=E.PTggE*gEEiEEg*€Eg:PE:36fli-Fdrtg,: B-E X I E i e H r E F rEPA-N!d--.).-:Uc a., F='i C U X 6,a:LeG o.r6EEE,f{tE-tri*HI

,*E,gE'E gEflEI[f#][*E5;eEg"tfi::f;F€;nEer[estflEE$]E€,i! F,X E€ g E 3,f ri I: E

;tH;q.Eat€E;E:==HEryI Pi;EIiE?ES: g

'LU /uJfirF

'E4"5'; ts f ': c '' <:= rg us

G', (E

6>Y0ik'i mddJ/

ar U!uv-n,

.ru.r/

(d -QnhU

FU

(616o).*UL

16Jduft c'E.--4"Lu#-U nt ,r3 Q.E

@U

UP^ .pVul a!tU*.u)2 tis

rON

128 SAINTETEGEM UNTUNEA TUROPEANA

pa.rtea media gi a fost srrbiectul a murt mai pufine studii acade-mice decAt Comisia sau parlamentuf f"Lp*o.r. Car.'a *riop"r,iise gandesc Ia activitd[ire uniunii guroplne ei au tendinfa sr segindeascd mai intAi Ia Cornisie tEi ,a o i"_probe), uitdnd ci, defapt, consiliur de Miniptri *ruto.**a ieciziile finare. in multecazuri, datorit{ puterilor conferite Consiliului, r."rt;;;; ;;;_,mai mare m,sur, considerat legisrato*rt uE dec6t parlamentur[iuropea.n, degi,_prin noile pute?i ;;r;;;1" parlamenturui in ur-timii ani, Consiliul i$i.exercitfi puterea iegislativf; i;pr;;;"acesta ('to-legislatori,,).

Odat{ ce Comisia a propus o noufi lege sau politic5, ea este,ezbdtut, 9i amendatr d*.*tr* c"";ril de Minigtri gi de c6rreParlamentul European. Cu sediul tr..Uair*, numitd JustusLipsius din Bruxelles, consiliui 1oii.iri,,"*it consiliul uniuniiEuropene) este una din cere *ri i"t*rf"r"rnamentale dintre in-stitufiile UE. El se compune din mini$'tiii ai,",.uAr,risJ;;iili;,nafionale, care se int,inesc in unur aiii u."r*

"n"x i6"-""*it*Consilii Specializate (Tehnice),

"";;;i ;* ",u*b;i'r;;**""t,llT:i:*l.,depinzAnd ae p*ilie*r,t." p"re in discu[ie. Cel mairmportant dintre acestea eite Consiliul ifacerilor-i"li-irr- ii "rRelatjilor Externe (cAcRE), .u." iu""uqi" miniqtrii d.e externe::,Y,?,,1.-,1rl"a

se.pune de acord in linii mari in ;"", ;p;i;;;;rerafrrre rnterne qi externe gi si discute aspecte ae potili.i ,i"idelicate qi sr faci nrop.rneii,re noi legi. Minigtrii eco.omiei sifinanfelor se intirnesc in caarur pcof]i lconsitut Economiei iiFi n an{elor), m i n iqtrii ag ricutru r i i i; ;;;;' i;il,il,; ru;i'jAgriculturd gi Pescuit giaqa mai a"prri".-f_r" asemenea, comisa-rul european relevant asiitX pentri , ,* *rigur* cfi ?n Consihunu se pierde din vedere nici unul dintre irrleresele ;"j;;;;i;uE' Frecvenfa tntalrririlor fiecirui c;;r" este c.ndifionatd deimportanfa domeniului s6u. consilirl-aro.erilor Generare 6i alRelafiilor Hxterne, consiliur u.ono*i"i gi iinanleror gi consiliurAgriculturii qi pescuiturui se intrun;;;il;"r, datoritd volumuruide activitxli de pe ordinea de zi, aur.*riii,e care trateazi arteprr:bleme se intrunese probabil nu**iJ* iu d""d pa;, h pr;;;ori pe an. Cele mai muite int,lniri nu arrerra mai mult cle o zisau dou& qi se desfdpoarA in Bruxelles.

lNSllTUTllLf LJNltrNll EUROPINE 129

tntre ?ntAlnirile miniqtrilor, interesele nafionale sunt protejate

rii promovate in Consiliu prin reprezentante Permanentg gau.de,-

Icgalii nalicnale de aproximativ 30-40 de diplomali protesioni$ti,.are seam6ni mai clegrab6 cu nigte ambasadori la UE' $efii de

illelegafii * Reprezentan{ii l'errnanen]i * se tntAlnesc ?n fiecare

siptxmf,ni in caclrul puternicului Comitet ni Rep.rezerrtanfilorl'ermanenfi ai statelor membre ({:OItEI'JER), ai clrui rol criticiu elabr:rarea politicii Uniunii Europene este in mod obignuitignorat. COREPER acfioneazfl ca o conexiune intre Bruxelles 5i

slateie membre, exprirn& opiniile guvernelor na{ionale 5i finecapiialele nafionale la curent cu evenimentele din Bruxelles'

De foarte rnare importanf& este c6 elaboreazA decizii. fll preg6-

tegte agenda Consiliului, supravegheaz6 comitetele 9i grupurilecte luciu infiinfate s[ examineze propunerile in detaliu, ]rntarfigte

care clintre propuneri avanseazH 6i la care consiliu, 9i totod;"rt6

r,laboreazfi mrrlte ciinire deciziile de accept;rre a unora dintreprropuneri sau de trimitere a lor spre a fi de;bhtute de rrrinigtri.in multe cazuri, deciziilc dificile au fost deia elaborate inainieca minigtrii sX se intAlneasci.

Presedinfia Consiliutui de Miniqtri, care cste definut5 rle unstat membru gi nu de cltre o persoani, direcfioneazl deliberilrileConsiliului 9i ale COREPER, Fiecdrui stat membru al UE ii vinerAnciurl la pregedin{ie pentru un interval de qase luni, qtafeia

fiind predat6 in lunile ianuarie pi iulie ale fiecdrul an' Statul

care isigr-rrH pregedinlia stabile6te agenda perrtru reuniunileConsiliului Ettropeau (gi pentru UE ca un intreg), aranjra:*f; 9i

prezic{eazi intf,lnirile ConsiliulLri de Minigtri, prezic{t:&zx cel

pufin o intrunire a Consiliului European, promoveatrf; cg<t-

perarea dintre statele membre, conduce politica externi a UE

pentru o perioadH de gase luni, aclioneaz& ca principala voce

a UE p" plan global, coordoneazi poziliile statelor membre la

confeiinfele internafionale gi negocierile in care UE est{r impli^catfi gi (impreuni cu preqedintele Comisiei) reprezinti UE laintalnirile cu pregeciintele statelor unite Ei la int&iniritre anuale

ale Crupului celor Opt (GS) al principalelor !dri inclustriatizate.

Succesul unei preqedinlii este apreciat in funcfie de m6sura incare a fost capabili sX realizeze comprornisul qi acordul dintre

AUTORITATIA

Lideri qleti oislqtelor membre

Desemnol de guvcrnolestotelor mombro

Porsonol rocrulot nrins*locfio co11p61i1;r6

Roprezenlonfodiplomolicc olcohielor mombro

Ministri doremnolidin portco guvarnclorslotslor mombrc

INSTtTUTtA

coNStuut.EUROPE^ITI

CURTEA SUROPEANtrDE JUSTII|E

25 msmbri

R oprczintd oclivitotoo prag6titoore(9i io multe dintre dociziilal pentruConsiliul de Miniptri ol UE.

FUHCTTA

lo decizii politice deonvergurd lorg6.Roprozintd intoreseloslotelar mambro.

Eloboreoz&propunori olc unornoi legi pi politici.Rcprozint&inlororslc UE.

lo docizii [inole osupropropunerilor Comisioi inconiuncfio cu Porlomcntul.Reprczintd inleresslaclotolor membra-

Lurrsozd cu Conriliulda Miniptri in privinloomenddrii propunorilor.Raprczintd intoroselecetfifenilor UE.

lmplementoreo gi conso.lidorco aplicdrii logilor.

Arigurd conformitotoolegislolici nolionolo 9io UE cu trolololc.Roprcuintd interesolo UE,

Alqr diroct daol*g&torii rtotelornrombro UE

DEesmnoli da cfitroguvernele ttolclormembre

Colegiu de 25 membri

cornrSraEUNOPEANi

26 Diroctorols Gsnerolo

conl tfl t(

Con

coNStItutDE mtNrpTnt

Consilii tohnics cu c6te25 dc membri fiacare

PARLAMTNTI.'TEUNOFEAH

732 mcmbri

(oMrstA

$AIELE JIAIM8RT

Flgura 4.1 Procesul de elaborare a politicilor in Uniunea Europeani

130 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA lNgTlTUTllLr uNlut'lll EUROPENE 131

il1('rnbrii uE pentru $arcinile care lau revenit respectivulul.stat

r I rcnrbru, precum gi in funclie de punctele care a1r fost intArziatr:'

,1,, ,-,pozi1iu intAmpinath sau de i**o tu a promovat (Bren'in gi

uc,q11lster, 1991). (Pentru detalii cu Privire la ultimele presedin-

Ii i, vezi Elgstrorn, 2CI03,)' ' in ."*J.e prive$te presedinlia Prin rotatie exi$tH qi avantaie'

';i dezavantaje.Printre avantaie se numer;: ea permite conducitoriior statelor

lllcmbresaConvoaceintAlniripisiiansezeinifiativecuPrlvlrei,r problemele de interes nafional, sH,aducd acele probleme mai

i'-r ?u1X in agenda UE pi * dac5 se descurcl bine * sh cAgiige

I ;; ;;i, gt., qi"credibilitate" De asemellea, F'ermite conduc5torilnr

$tntelor mai mici sH negocieze direct cu a\i conduc6tor! ai lurnii

1i sH ccntribuie ia pro-cesul de integrare eurclPeane' f6c&nd ca

i[i sfi apar[ mult mai reali in ochii cetileniior !6rii care deline

l)regedintia.Printre dezavantajc se numHr5: Pe mAsLrrA ce Uniunea Err-

ropeanfi s-a extins, iar activititile ple;edin{iei au devenit mai

grloaie, unele dintre statele mai mi;i au f6cut eforturi deosebite

,ri-gi afirme spiritul necesar de leadership' I{otafia face ca creg-

rcrea num[rului statelor membfe ale UE si se risfr&n8d asupra

rlum5rului de ani dup6 care ii revine fiec[rui stat clelinerea

pt*euai"1ini. intr-o Uniune format5 din L5 state membre' fiecf,-'ruia ti revenea r6ndul la conducere o date la o perioad6 de 7 ani

fi jumXtate, dar intr-o Uniune care cuprinde 25 state membre

clurata a crescut la L2 ani gi jumdtate'

una din prevederile irrcluse in Tratatul col'tstitulional este.sS

se abr()ge araniamentul prin care statele membre delir"r preqedin-

1ia gi, ifi schimb, si existe un pre$eclinte ales de e6tre Consiliul

hrrropuu*, car€ sA prezideze tonsiliul Pentrlr un mandat de 2

irrli Ei iumHtate, care pCIate fi retnnoit o dat[' Dreptul de vot s-ar

exeiciia prin metoda sistem,lui majorit[fii calificate iar persr:ana

ar fi aleis[ cu aprobarea Parlamentului European. Ideea este

si fie desemnatt o persoani care poate stabili asenda 9i poate

cleveni centrul ateniiei politicc $i si se elimine achimbarea e*n-

stantd in leadershipul UE' Marea Britanie, Franla 5i Cermania

sunt toate in favoaiea ideii, dar statele mai mici sunt mai pulin

g lgtl?iel[lEig

*',**i]tl;*Iig[i*lta

i 11 1gsq 1fi*1slffill!ffi ffiffi i l ; t* i

EI 1;iIigiE iIii ffii I AI* 1E tt t gi}l

AAEIA

ggr risigii gggssgEgggigiii;ig tiiig

t f; E j

s iEEs

gr

isifli FEfiFiEFfFgFEgiii$i E i i ii

= q[E6$H

i g ts Iigggggggii;ggiigaggIg;igF sa;gg

134 SAINTELEGEMUNTUNEA EUROPEANA

Tabelul4,4 Voturiin Consiliul de Miniltri

Fran{a 29 Grecia 12 Slovacia 7

Germania 29 Portugalia 12 Letonia 4

Italia 79 Ungaria 12 Slovenia 4

Marea Britanie 29 Austria 10 Estonia 4

Polonia 27 Suedia 10 Cipru 4

Spania 27 Danemarca 7 Luxemburg 4

Olanda 13 Finlanda 7 Malta 3

Belgia '12 Irlanda 7

Cehia 12 Lituania 7 TOTAL 3Zl

Deoarece Consiliul de Miniqtri este institulia in cadrul cireiaconverg interesele nationale, ca sI infelegem cum funcfioneaztracesta ne gandim la cuvinte cum ar fi compromis, negociere gi

diplomafie. finAnd cont de faptul ci minigtrii sunt adesea per-sonaliteti politice importante in statele lor, ei sunt motivafi deinterese politice nafionale. Ei sunt, de asemenea, impulsionafiideologic, iar mandatul lor depinde intr-o oarecare misuri destabilitatea partidului de guvernare sau de coalilie din statelelor" Tofi acegti factori de interese nu fac altceva decdt sd indrepteminiptrii in multe direcfii diferite gi s5 refuee Consiliului tipulde regularitate structurald de care se bucur5 Comisia.

Parlamentul European

Parlarnentul European (PE) a fost mult timp un membru "junior"in sistemul de elaborare de decizie in UE, in special pentru c5,

spre deosebire de legislaturile nafionale, el nu poate prezentalegi sau colecta venituri (care intrfr in atribuliile specifice aleComisiei). PE imparte puterile de amendare gi decizie cu Con-siliul de Miniptri, exercitAnd deci puterea legislativi impreuni.Parlamentul arg de asemenea o problemi de credibilitate; este

cea mai democraticd dintre institutiile Uniunii Europene, pen-tru cd este singura care este direct aleasi de cetdtenii statelor

lNSTlruTllLE uNluNtl EUROPENE r35

rrrt'rnbr€, dar pufini cetdfeni ai UE Etiu ce atribulii are FE qi inc5

rrrr au aceleaqi tipuri i";iiufat"ti pilhologice" cu PE cum au cu

It rlislatorii lor na[ionali'" '''i;.;;;; u."'tt'i "i1ut'ait'p';rarlamentul qi-a folosit clr Per-

:,rricacitate puterile, i"tirrJ '"^t"l mult mai activ in funclionarea

I rr,, li s-a strdduit ";;#':;::::-'i

legi si Politici' PE a

rrrlosrt, de asemenea, arg,Lmente cu privirc laiesporrsabilitatea

,tt'rnocratici, Pentru;'f;' ;;tf;i;Lri1tl" institu[ii si aibh o

, orrsiderafie mai n''are fa$ ae acest concept' Daci pe vremurr

.'(' multumea doarua '"uttionuze^la

proptinerile Comisiei 9i la

voturile consiriurui,ir u d*uerritin prezent mult mai mult activ'

I l rrsAndu-qi p,op'iit" iiffi;;;idt[:11"e"d celelalte institulii

r;ii acorcle mii multa atenfie avizelor tul* - ^*^*.{oop: lpc,ilor t'

PE a c66tiga'*ui*rlitu puteri Penlr-u amendarea legilor qi

r\)ntrolul activitifii iil;;'i;t[t*tti'istfei inc0t acunr se afli pe

pozilie egal{ cu C"Jffi;; Mfiiriindecizia cu privirela care

,lirrtre proPunerlle tt" "oi legi sI fie adoptate Ei carc nu'

parta rnentu I E, ;;;;; #c si ngurul ior p leg i sl ati" :"]:T:jItrnal ir lume care "tiJ'i"t

rrr mod?irect' Are o singttrd camera'

iar cei 732 de*;;;i;i;o'i'munt"t"i European (MI'}E) sunt

,rleqi prin vot unive'isar ii"tia" tatre aleertorii eligibili clin uE

i;i,1,,",:rTr j;*,:i[.,:;;i:tr*,::'#Jfl ili!il]fii,!:l ':Hll;i:1,'Jl'n-;;;t,.,.u'" c"'*'Ji are ee de locuri in

t'a ri a ment i,' rtn'r'tl.' PJ; ;;";;

-F.tJut' t +'s;' Aceastd f or m, I i

semnificd faptul ;;il;'i mari sunt sub-reprezentate''iar

tarile mai *iti "'li*p'o-'up'u'"ntate' Astfel' din nou vorbind

irr termeni ,p'o*in*titli' i;t"""tu"iu' Marea Britanie' Franfa qi lta-

lia au fiecar. rrn *"*Uitr al Parlamentului Europenn la 800'000

tlc cctiteni, in timf ce raportul Pen-tlu Belgia' Republica Cehd'

Ungaria 9i rott'g5i "ti5ii' ifs'000 de ce"tiieni' pentru Malta

t'ste de 1:80'000 Sip"ti" f-"xemburg este de 1:67'000'

in mod t^--Pit:;;J 'ffi;i;;;;famentului strnt rdspAndite

irr trei oraqe;in tirno * tJfift administrative suntin Luxemburg

si com isi il e p"''i}";;;;il;t al'";t in Br uxelles pentru doird-

irei sdptrmarri il;;;;ie lunr (exceptind luna august)' sediul

t,artamentulri "r;;';it;1io struruo"rg, iar MPE-ii se intilnesc

Caseta 4.2 lnstituliile speciatizate ale UEPe mlsuri ce volumul de.activit5fi al Uniunii Europene s-a md-rit, a crescut Ei numirut

9: lsdii;;;,,;;" create sd rratezeaspectele speci f ice a le activii{ gi lo.;.;il;. i; prezen! acesreainclud urmdtoarele:

o Comite.tul Regiunilor (cyat ?n L9g4, situat in Bruxelles).Acestapermite reprezentanlitor unitd;iioi i;;;i; de guvernare sAse intruneasc5 si si discut* "ril;; ,Ii"rirou." Ia problemelocare qi. regronare. cei mai fiiti'H;;i'317 mumb.i rrntmentbrii alegi ai guverntrrii Iocaie.

' curted Auditorilor Q.!77, L.u.xemburg). ,,Card,ianul financiar,,al UE, cuprinde 25 de rraito.t

""fiip i"""., un mandat degase ani ce poate fi reinnoit, care indepiinesc anual rapoartede audit in urma verificrrii .;;il;il;;'i"*tufiilor UE.o Comitetut Economic ai S*td fi;is:;;;_r;;, Acesta permiteangajatoritor, lucritorilor si ,tt;;;J;;;; interesate s{ sereuneascd gi sE-qi exprimc opiniile 10r. iui *ui multi clin cei

li| ff THft:iiX;""".' aii""*"'*rJi.'au,,,,ur,'d;il-

. Age n! ia European d pentru Eoalu area Meilicam entelor (infiinlatd fnanut 1 9 9 5 la Lon d r il. Ar moni r"; ;;it"tea agentri ilor nalio-nale de- reglementare a med-icamentefo.,-r;rte la reducereacosturitor pe care companiile d_ *;;;;;;l;nre te au aruncicind,rrebuie sa obtinf, aprobiriil;;;;;" ra fiecare statTor.bTr.

gi spriiind in dep5girea ,"laj"i_fi. protec[ionisteate sratelor nedornice si aprobe ".i ;;;;;r*enre care arputea concura cu acelea deja produse a"

"xt.o "o*p;;ibdomestice de medicamente.t Banca Centrald Eurone-and figgg, Frankfurrl. A fost creatd s{inlocdiascd Institutul fufon*t* er."fj"r" frfiinfat in 1994.Principala misiune a Btrncii ;;;;.;;iguru ,tubilitot",masei monetare in circulafie prin fi*ur"u ,u"t"for dobAnzilor. T rgnl euro (v. Casera 7.3j. 'e Centrul European pentru pieaenirea gi Controtul Batitor (2004,

?to:kh.oln). Identifiei, evrtueure gi"oL""i"a j"frr*a1ii

in ma_terie de slntrtate umani.in ,.op"r pi"ffiJifala ae ameninle_rite a*uale gi cete eventuuf" ii"pJtriru;;i;, infecfioase.

136 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

tNSTlTl.'TilLE UNrUNlr EUROPENE 137

: Ag,entia Europeani pentru Mediu fi993, Copenlraqrri. Agenfia I

colecteazi informa{ii de la statele memtrre gi de la statei.r I

irrvecinate nemembre ale UE care sunt utilizate pentru a aiuta I

ia dezvoltarea unor politici eficiente de prr:tec{ie a ir..edirrluigi prentru ri evalua rezultatele.

t Banca Euroyean,4. da lrutt:sti[ii fi958, Lutcmbrr.g). Banca esteo institu{ie autonomir creatl str incurajeze "o dezvoltareechilibratl gi constantS" prin acordarea de imprumuturi Eioferir:ea de gararr{ii prin intermediul proiectelor sale cu -sco-pul ajutHrii regiunilor mai s,lrace, sprijinirea modernizirii qii

imbundtifirea competitivitd!ii industriei, aceasta trebuie sf,

contribuie la o dezvoltare echilibratd in interesul cornun alnumeroaselor state mernbre sau pentru UE ca un intrcg. Sin-gurul sdu proiect cel mai important a fost Channel Tr"rnnel"Banr:a Europeani de investifii este condr-rs5 de rrn Corrsilirrde Guvernatori care este format din minigtrii de finarrle aistatelor membre.

. Aficiul European de Palilie (Europo\ (L999, Haga). Eurt;trolpromoveazi cooperarea polilier'.easc5 in cadrul UniuniiEuropene prin coordonarea unui sistem de schimburi deinformafii orientate impotriva terorismului, traficului dedro6;uri pi altor forme importante ale crimei organizate pe

i

plan internafional. I

_lacolo in gedinfe plenare (int6lnirile in plen)pentru trei sau patnrzile in fiecare lun5, mai pufin luna august. IntrucAt in cornisi! sedesfdpoarX cele mai multe negocieri gi revizuiri pi pentru c* laBruxelles se $in gi sesitrni "suplimentare", sunt pufini nrembriiPE care asisti de fapt la sesiunile din Strasbortrg, preferAnd sd

petreacd cea mai marc parte a timptrlui in Bruxelles. Acest aran-jament provine de la guvernul francez, care a insistat ca Stras-bourgul sI rlimAni locul de desfdgurare a sesiunilor plenarel.Acest fapt nu numai ci afecteazi credibilitatea ParlamentuluiEuropean, dar ii incarci gi bugetul.

1 in anul 1952 Strasbourg a devenit sediul Parlamentului European pentru a simbolir.a reconcilierea franco-germantr. (n. trad,)

PE este condus de un pregedinte care prezideazE dezbaterile inlypyl sesiunilor plenare, hot,rdgte.rl* prop,rrreri vor fi inain_tate qi Ia care comisie gi reprezintd,a.r"mlntui in rerafiile cu arteinstitufii. Pre6edintere trebuie sx ri-

"" r**uru ar parramenturuiEuropean (MpE) care sd fie ales J_.air_._ifalti MpE penrru unterrnen de doi ani gijum5tare ce poate fipretungit t;r,i air*_ ai"durata unui termen oarlamenta$ pregeJintele ar fi putrrt proveniHll*11,1:l s_rupuipotiti..u;orirr., l;; ,, fi fost unur, dar decand nrci un partid nu a avut vreod*ti o majoritate, u.uu,, *J*alcs ca un rezurtat ar negocieriil; il;;rrtide. pentru a aiutain desfi gurarea discufiiio, i',tre-*rlr_fl 9; J,f";ird" ;;#;ipolitice din Parlanrent, pre$edintele cerlaboreazi cu pregedinfiid i fe r: i rclor gru p u ri pot i ii cc pa rl, ;;*r;;1" .J. ; I d;;il;i_iPregedin[ilor care intocmejte rg-;;;;;rtru sesiunire prcnareqi supravegheazd activitatea co,iiriitoJparlamentare.

Asemeni celor mai m u I te legisiut,rri'r.,rXior_rale, parlamentulEuropean are comisii p*.*u"Jri*'ii .**irii temporare, carese intalnesc i, Bruxeres pentru ;lJ; i;';..siderare regisrafiarelevanti pentru domeniul to.,u, p*.*r, a erectua ancheteleparlamentare (v. Iudge si EarnshawiiOfji, p. tf1-g6).Comisiilear propria lor ierarh"ie, care reflecta

"r.iEf, niveiurilor de in_fluenf, parlamentard in criferite i-**iip-ritice: printre ceremai puternice sunt acelea care se o."pa ." mediul gi.." n"g_iJ

138 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Tabelul 4.S Repartifia locurilor in parlamentul European

lNsTlruTllLEUNlU$'ll tuRoplNE 139

Cu privire la locurile in comisii, acestea sunt repartizate pe

lrazi unui amestec al ponderii grupurilor politice, experienfei

lrrofesionalI a MPE gi intereselor naliunale. De exempiu, sunt

inai mulgi MpE irlandezi gi danezi in comisia pentru agriculturdrlecit tn cornisia care trateazfi cu afaceri externe qi cu problerne

t1e apHrare.Alegerile la Parlamentul European sunt orgattizate-cu o ro-

talie fixX de cinci ani qi tofi MPE candideazd pentru rea]eger:e inficelaqi timp. Fiecare stat membru utilizeazx districte electorale

"rnulii-membri" gi variafii pe tema reprezentf,rii proportionale(pR), fie considerAnd intregutr lor teritoriu ca un district electoral

unic fie imparfindu-l in mai multe "euro-circumscripfii" elecio-

raie rnari. Locurile srrnt apoi implrfite intre partide 1inAnd seama

cle cota lor din vot. Fran{a, de exemplu , are 78 de locuri, aga c6

dac6 partitlul francez A c&pti8d 50 de procente din voturi, ii vor

fi acoidate 50 c1e procente din iocurile franceze, adicd 39; iar clac5

partidul B car;tiga40 de procente din voturi, ii vor fi acordate 40

de procente din locuri, adicI 31, Ei aga mai departe'

Aga cum am observat tn Capitolul 2, reprezentarea propor-

licnala (RP) are avantajul de a reflecta mult mai just propor{ia

votului u*oid"t diferiteior partide, dar ea de asemenea are rlrept

scop ca multe partide mici iA fie alese in Parlament, desf6qur6nd

iiisiribuirea locuril'r c6tre , gam& larg5 de grupuri politice (dar

de asemenea oblig&nd particlele s6 formeze grupuri multinalional* - r,ezi Casdta +.d;. ne asemerrea, unul din efectele rapre-

zent;rii proporfionale este ca alegatorii s6 fie reprezentali de ungrup,le il,tph ain diferite partide gi circumscripfiile niciodat5,..u

[*t ult ng* s[ afle sau s[ dezvolte legdturi cu un anumit MPE"'

Degi nu are eompetenla leg,islativfi, puterile Parlamentului de

a influenla gi amenda legile UE au crescut. Aga precum are puteri

consultaiive gi d.e s*pervizare stabilite in tratate. Parlarnentul

are cAteva puteri "ne[ative" in esenfi: Comisia incearch sH anti-

cipeze poriliu Parlamentului European in timp ce elatroreazh o

piop.rnure, Farlamentui poate intArzia sau respirr8e o ProPufiereprin respingerea ei 6i, de asemenea, are puterea de a cr:nstrfinge

bornisia s[Iemisioneze (pentru detalii, vezi Westlake. 1994, Ca-

pitolul 3). Din nefericire, preocuparea statelor membre in ceea ce

*"r* "Franfa 7g portugalia 24 Letonia gItalia yg Ungaria 24 Siovenia 7Marea Britanie Zg Suerlia 1g Estonia 6Poionia 54 Austria 1g Cipru 6Spania 54 Danemarca 14 Luxemburg 60landa 27 Finlanda M Malta sBelgia 24 Slovacia 14

Cehia 24 lrlanda 13 TOTAL rc2

I40 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

priveste pdstrarea puterilor lor in elaborarea deciziei in Consiliulde Minigtri a creat un proces legislativ complex:

r Potrivit cu Tratatul de la Roma, rolul consultativ alParlamentului se exercita prin procedura de consultare inconformitate cu care a fost chemat sI dea un aviz (carenu are forfi obligatorie) Consiliului de Minigtri inaintede adoptarea acestora, noilor legi in domenii selectate,ca de exemplu aspecte ale politicii transportului, aleproblemelor de cetdfenie, ale bugetului CE gi amenda-mentelor la tratate. Consiliul putea apoi cere Comisieisd aducl amendamente proiectului, dar Comisia nu aveaobligafia sfi rdspundS.

r Actul Unic European a introdus o procedurd de cooperarecare i-a acordatParlamentului dreptul la o a doua lecturipentru anumite legi avute in vedere de citre Consiliulde Minigtri, cu precldere acelea referitoare la aspecte alepoliticii economice gi monetare.

r Tratatul de la Maastricht a creat o procedurd de co-deciziepotrivit cu care Parlamentului i-a fost acordat dreptul lao a treia lecturd asupra legilor propuse in domenii selec-tate, prin aceasta impirfind puteri cu Consiliul in acestedomenii. De asemenea, prin Tratatul de la Maastrichts-au extins puterile Parlamentului asupra problemelor depoliticX externd prin a indatora pregedinlia ConsiliuluiEuropean de a se consulta cu Parlamentul European cuprivire la dezvoltarea unei politici externe gi de securitatecomunI.

r Potrivit cu procedura de auiz conform, Parlamentul areputere egal5 cu Consilitrl asupra deciziilor care permitaccesul noilor membri in Uniunea EuropeanS, acordAndstatelor nemembre statutul de state asociate gi de aseme-nea asupra acelora cu privire la acordurile internalionaleale UE; deciziile care se referi la toate acestea trebuie sIobfini sprijinul unei majorit5fi parlamentare.

Tratatul de la Amsterdam a crescut in mod semnificativ pute-rile Parlamentului prin abrogarea procedurii de cooperare in

tNSTITUTIILEUNIUNIIEUROPENE 141

Caseta 4.3 Grupurile politice parlamentare

in Parlamentul EuroPean

Membrii Pailamentului European nu sunt reprezentan[i na[i-

onali, aEadar ei nu se t""""tif" Ufocuri nafionale' in schimb'

;t ;il:#io g,t'p"ilJ"ologice transnaf ionaie cu obiective

$i valori aproximatrv 'i*it"*]ntegerile europene din 2004 au

il;;'iad de pergi diferite in cadiul Pariamentul European'

dintre care m.rtte erau c-o*p"o din u.nul sau doi membri; de

vreme ce este pu[in ceea ce aceste entitifi pot realiza singure'

este in interesul lor sa formeze alianfe cu altele' unele dintre

acestea au fost alianfe ri"t"* 'tdsitoriile din interes" gi deqi

"ri" i".u *rrt potenliat ie schimbarc in PE' g'rupurile au c5pitat

mai multi consistenligito'tt"tttutu cu timpul (pentru detalii'

vezi Hix si Lord, 1997)'

Mergind .le la stAnga Ia dreap,ta pe-spectrul ideologic'

grupurile politice parlanientare dupl alegerile din 2004 au fost

dupi cum Lrrmeaza:

. Grupul cotfederal at stdngii unite.europe.nelstdnga aerde notdicd

rcriiiNCli. ur,,.t clin frupurile politice cel mai pulin coe-

rente, este format ittaJosoUi din germani' italieni' greci 5i

cehi cu convingeri de stAnga'

. c ru pi p i,l t uuti i'o'i "ti,,

t iloi ettr o p er ti ( PSE)' Penmu mu lt t i mp'

cel mai *ut" g",;'i;'i"'iu*oit' cu ciliva cx-comuniqti de

stinga aar domiiaiit totuf democrali mai moderali' El

are membri din aproape fiecare lari a Uniunii Europene'

cu Franfa, Spu'lil 9i 6*'*unlu trimi[And ceie mai mari

contingente'. Grupul partiduhri eurlpeatl d'*::i',":? ,1:'::':!:"#l *Iirii,i,iiii;;il' t";od constant al treilea cel mai mare

n.rr, ir, i'urfumentul European' el-cuprinde membri clin 17

lt.# *";;;;.' biij'lr ?- ldcali zat in iermen i ideologic i' cei

il;;;iii ;l;t *"*utii tal stau in sau imprejurul centrului

.i?."r"'tir" satt potitlce nalionale cele rnai mari sunt din

ir4;t.'; Britanie, Italia qi Germania'

.' diri rt r'r rlit w t ot ; nu t' t'ii " a "'np'

n n n U t A,Lil' A vd zut o sub-

stan[ial5 creqtere "t 'tii*ii ani' cu noi adhr'rg5ri la numSrul

142 5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

slu duptr alegerile din 2004 ficAndu-l al patrulea cel maimare grupin Parlamentul European. Urmireqte o varietatede probleme legate de justifia social6.Grupulpartiduluipopular european (democrali cregtini) 9i al dema-

cralilor eurapeni (PPE-DE). Mult timp al doilea grup ca mirimein Padament, acesta a devenit cel mai numeros dtrpi alegeriledin 1999, De centru dreapt4 el ctrprinde MPE din fiecare statmembru al Uniunii Europene, cu delegajii din Germania,Marea Britaniq Italia iar cea din Spania fiind cea mai mare.Grupul uniunii pentru Europa nafiunilor (UEN). Un mic grupde MPE din aripa dreaptl n[scut din Gaullismul francez,dar care a fost mult mai rccent condus de cdtre opozi{iafa1f, de Maastricht gi federalism qi care pAntr acum a refuzatsd se asocieze cu cei mai naturali aliali, grupul partiduluipopular.Grupul pentru Europa dernocratiilor gi diuersitdtii (EDD). AvAndpufine diferen[e fa16 de UEN, EDD este o asociere neobiEnu-itfi de entittrli mici de dreapta sau anti-federaligti din MareaBritanie, Olanda qi Danemarca.

toate domeniile cu excepfia anumitor probleme referitoare launiunea economic5 gi monetati (asupra cirora statele membreau dorit sd mentinX controlul) gi a crescut numlrul de domeniiIa care se aplic[ procedura de codecizie (de la 15 la 38); acestea

includ acum sdnitatea public6, libera circulafie a lucritorilor,educafia gi formarea profesionali, fondurile structurale, politicatransporturilor, cooperarea vamalE, protectia consumatorilor gi

protectia mediului.Pe lingd aceste puteri legislative, Parlamentul are gi com-

petenfe comune cu Consiliul de Miniptri cu privire la stabilireabugetului Uniunii Europene, aga ce cele douiinstitufii consiituie"autoritatea bugetari" a UE - ele se intdlnesc bianual si adopteun proiect gi s6 discute amendamente. PE poate cere sE fie adusemodificlri la proieciul de buget, poate solicita ca noi sume s[ fiealocate pentru domenii care nu sunt cuPrinse (dar nu poate elabo-ra decizii despre cum sX se strang5 fondurile) qi in cele din urml

- cu o majoritate de doui treimi - poate respinge Proiectul.

lNSTlTUTllLEuNluNllEuRoPENE 143

In sfArqit, Parlamentul are mai myite puteri de supervizare

,.di;i;il;ir:*;*:i;[ jl,'X;n:l;']*i1LlH:Xl

::i,1";t':,1# %XTruj, o o il:,p'.:!3 n'* i'u' core s iulu i

,lt' rnembri independe"nii' i;; mai posibil oerturbatoare dintre

.uterile Parlamentuili$;;;i;;"ia in "'o"itatea sa de a forfa

l,xi.J.I"fi iTr:{:hi::",,fi U:,tU,lti"#::iff 5.J,,1('omisarilor, prtn ln Fartam*r,tul aiunsese;,.;; E;i niciodatd uz de aceast[ pute1e,-

ftnrte aproape de t;i;;;]'""'"'i" 199? duPr acuzaliile'de

rrcpotism qi *un'g*il"]lt-Juf"tt'os impotriva a doi membrt at

colegiului' Dar in ;t' ft;ji;1nt'"g"r Colegiu' Parlamentul

Iluropean a optat pentru anchetarea acuzatiii6r' ArrticipAnd o

rno(iu ne a" .utt"'u,'Cti"g t"l S'"ter. a.dem isiona t in luna martie'

chiar inainte ,a f i" p'-Uiitft* tonstatirile anchetdrii' in octombrie

z004, Parlam**'d ;i;;;'d"btl si blocheze nrtmirea noului

comisar italian Rocco Buttiglit"t"' care.gi-a flPrimat pircrile

controvetsa,u tt' piii'i'" iu t'"otnot"*t.ralitate 9i femei'

Curtea EuroPeani de Justilie

Currea de ]ustilie este institufia cea pulin b5gat'.il ::i::.(9tprobabil cea rnai #il;il'*'{te celecinci inititulli rnaiore ale

Uniunii u,'op*""'if ti*p t" Co"lisia 9i Parlamentul European

atrag cea mai mareattrafu ai".parte'a mediilor de informare Ei

a publictrlui Si 'u i*piitl-i't t"fu mai mari controverse poliiice'

Cttrtea a funcgionati; i;;;"' ocupin<fir-se de clarificarea sem-

nificaliei a,uptutJUniunii Europene' Activitilile sale au avut

important5 c'iticipe"tru evolulii integririi "*iopttt*' iar rolul

siu a fost ru r"r a"il'pffi;;ili c;*f,i"i '*' "t l:l:.mentului- 9i cu toate acestea' pugini curopeni-stitt cu ce se ocuPa'

Rolul Cur!ii deJusiiqie este de u'" "igt-"u :il"git"'lllt:::l:

qi europene - $t '#;;;ile internalionale avutein vedere de ca-

treuniunea rr."rJri; :iespecttr tonJiliit" 9i spirirul tratateror

qi cd dreptul UE -PJ;il*Jii""tit' imparqiai qi constant aplicat

pcste tot in """1"

;;;';uu i''ta"pti'i"9te aclst rol prin faptul

B1,

{1;

1'

t

144 SA INTELEGEM UNIuNEA EUROPEANA

cdirotirdgte.cu plivire la,tonstitufionalitatea,, dreptului UE,pronunfand hotdr6ri preriminare r",oti.itur.u oricirui tribunalnafional in cazuri cu privire Ia interpietarea sau variditatea dife-Xt"]::^p::"ed

eri.a le d rep tu tu i .";J; it* 9i sotu f i on 6 nd I itigiilern care se constituie ca pdrfi institufiile UU, ,iut*fe *e*i."societdfi sau persoane fizice.ln ha*p-t'inir", rorurui sdu, curtelacordd autoritate UE gi se asig,ri "ff,o*rarif" Sf prfutlitrrf"sunt compatibile cu prevedeJle tratateior.

Dreptul UE are prioritate.fa* d;ldil nafionale ale statelormembre cAnd cele doud vin i";o;li."t;ar numai in domenii{e .

c.ompetentd,, ale UE: acolo u"a" tii *"e activ, gi acolo undestatele membre au cedat puterifu i" fu*rrea Uniunii Europene.Agadar Currea nu are competenfe ,rupru-a*f;i;iil;i=r:;dreprutui fam,iei, in schimb "*d;-i;;rre din h'tirar,e sarele-a pronunfat cu privire h g;;;l-;;'fiouteme economice incare UE s-a implicit in mod ff;'C;;6; a avut mai pufine derezorvatin domeniile politic,or unde uEl tost mai pufin activfi,ca de. exemplu educalie gi sdn{tate.

Situatd in ,,palais de I1s1r1e", parte a unui grup al institufi-

:l::jl .:-r. *rr.".r-"{:rcer .Centle iir.oin"",, cte pe un platouqeasupra oraqului fuxgmlyr& Curtea deiustilie "ri"

utrtoiitutu,judecrtoreascr supremi a uniinii il;;i; Hortrririre emise decitre aceasta nu not,fi ,.::y.ut: i" frfr'rit"i instanfe. Ea a oferitcele mai murte contribufii ru"au*unlut**il pro."rrr de inteera-re in anii 1e63 si ie64 c6nd , d"i;;;a f;;ilil,r'iif,rfinu a fost doar un tratat, ci un instrument constitufional care aiyfry obligatii directe gi co*rrr."." pri"ir" la statele membregi a cAgtigat prioritate aJupra areptultii intern...- _Crr,:, de Justifie a stabilit at ,uur*n*a precedente supli-mcntare importante prin decizii in cazurica d;;;;;;il A:;;v. Enel (1964) ca.e a.oofir*rtpriJtat"a a..p,.rtri comunitar gic'asis de Dijo, din I9z9 care a'si*p11?i."t r" mare mrsuri desi-l:-toj::ipt"fei unice pri" stuUiUreu pri"c,pirfri de recunoagtererecrprocd: un produs fabricat gi vA*dut in condifii f"grfl ir.,ir;stat membru nu poare fi inteizis ae catie attui'fu. E;prr"hl il:Celelalte hotdrAri ale Cutfii r" ij"irtir' rpor,r"u competenfelorParl amentului, au consolid at a.Jptrri f

" ilitrriarule au promo-

tNSTITUTUIE UNIUNil EUT.iOPENE 145

val libera circulalie a lucrhtorilor, au redus incidenla cazurilor dediscriminare intre sexe gi au ajutat Comisia si doboarebariereletlin calea concurenfei.

Curtea de ]ustifie numiri 25 de judecltori numifi de guver-rrcle statelor membre pentru un mandat de qase ani, cu posibi-litatea de reinnoire. Pentru a menline o arurmitd continuitateqi permanenfl in activitatea Curfii, reinnr:ririle sunt etapizate,astfel cE aproximativ jumltate din numlml de judec[tori ridicdproblema reinnoirii la fiecare trei ani. Teoretiq judecHtorii suntnumifi prin acord comun de citre guvernele statelor membre.aga cX din punct de vedere tehnic nu este vorba de nici o coti-par:te nafionali. Cu toate acestea, pentru cX fiecare stat membruare dreptul str facl o nominalizare, tofi 25 sunt numifi efectivcle cltre statele membre. Persistenla cotelpHrli subliniaztincd odatfi rolul intereselor nafionale in elaborarea deciziilor LIE.

in afari de a fi acceptafi de celelalte staie mernbre, judec6toriitrebuie sd fie inclependenfi, trebuie sI fie competenli ciin punctde vedere legal gi sd evite promovarea intereselor nationale alestatelor de care au fost nominalizafi, Unii au devenit judecitcrrila Curte av6nd experienfd ca minigtrii de guverne, unii aucoordonat birouri electorale, iar allii au avut cariere ca avcr:a[isau univcrsitari; indiferent cu ce s-au ocupat anterior, nu li se

permite si definl birouri politice sau administrative in timp ce

igi incleplinesc mandatul la Curte. Ei pot demisir:na de la Curte,dar pot sE fie revocali numai de c5tre Curte (nu de citre statr.'lemembre sau de celelalte institufii ale UE) - gi asta numai prinacord unanim cil nu mai corespund condiliilor certtte pentruexercitarea funcliilor,

Un iudecItor este desemnat ca pregedinte de ceilalli fudecl-tori, cu maioritate de voturi, pentru un rnandat de trei ani ce poatefi reinnoit. Pregedintele conduce lucririle Curfii, este responsabilde distribuirea cazurilor cdtre judecHtori, prezideazl gi decidetermenele pentru audieri gi.are o influenfa considerabil5 asupraorientdrii politice a Curfii. in ciuda rolului sdu critic in promo-varea integr5rii europenq pregedintele - Vassilios Skouris dinGrecia incepAnd din 2003 - nu a devenit niciodatA o personalitatepublicX importantX, de acelagi calibru ca pregedintele Comisiei.

146 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Pentru a-gi facilita activitatca, Curtea se poate reuni in patrucamere formate clin trei p6nd la gase judccitori, care delibereaziasupra deciziil:rr firrale, cu excepfia cazurilor in care un statmembru sau o irrstitufie soliciti o audieretn plenul Curlii. (ince'pind de la extinderea din 2004, audierilein plenul Curfii au fostir, locurite cu audierile inaintea unei Mari Camere, formate din 1"3

judectrtori.) Pentru a ugura mai mult volumul de munci, judec{-torii sunt asista{i de I avocafi generali, consilieri care revizuiescfiecare caz pe m6surS ce vine gi elibereazd un aviz preliminarcu privire la solu{ia care ar trebui dati gi la legea aplicabild.Nu e obligatoriu ca judecXtorii si fie de acord cu avizul, sauchiar si se refere la el, dar acesta le oferi un punct de plecarede la care sd ajungi la decizie. Cu toate cd avocafii generali sunt6i ei, in teorie, ntrmifi de comun acord/ unul este numit de citrefiecare din cele 5 state membre mari gi ceilalfi patru sunt numifide statele mai mici. CAte unul dintre avocatii generali este numitPrirn Avocat Ceneral la interval de trn an.

Pe rnXsurl ce Uniunea Europeand s-a exting activitatea Curfiide ]ustifie s-a amplificat. In anii'60 Curtea primea in jur de 50de cauze pe an gi se pronuntau in jur de 15-20 de hotir6ri, daracum sunt aproximativ 600 de cauze pe an qi se solulioneaziintre 500-500 pc an.

Pe misur5 ce volumul de munci a crescllt dupl anii '70 gi'8Q Curtea avea nevoie de peste doi ani ca se ajungd la o deciziecu privire la cauzele mai complexe. Pentru a accelera rezolvareacauzelor, in anul 1989 a fost creat Tribunalul de Primi Instan!5,ca primul nivel cle decizie in cauzele mai pugin complicate. Dacio cauzi e pierdute Ia acest nivel, pHrlile implicate pot aduce infafa Curfii un recurs la hotirArea Tribunalului de Primi Instanfd.Tribunalul de Prirni Instanfd este compus din 25 de judecdtori* r'rumi{i prin comun acord de guvernele statelor membre (cAte

unul din fiecare stat membru) - qi utilizeazi aceleagi proceduridebazb, ca gi Curtea de justi{ie.

Activitatea Curfii intri in doud categorii principale:

. Acliunile directe. Acestea sunt cauzele (toate audiate decitre Tribunalul de Primi Instanf6) in care persoane fi-

lNSTITUTIlL.EUNlUNli EUROPENE 147

zice gi juridice, un stat membru sau o institu[ie a Uniun i i

n".op!"* formuleaz[ acliuni impotriva unei institu{ii a

UE sau unui stat membru' De exemplu' ttn stat membrtt

urti p"r"t si nu igi indeplineasci obligafiile care ii re-

vin in conformitate cu diepttrl comunitar' caz in care ()

acliune poate fi iniliati de cetre Comisia Comuniti(ih:r:

n rtop""* sau rle c*tre alt stat membru' Comisia aclcse a

u.fioit"rra in justilie statele membre acuzAndu-le de ne-

indepllnirea obligaliilor ce clecurg din.instituirea Pie[ei

U"i.L. Companiiie private pot sd introduci 9i ele acfiut"ri'

daci socotcic ci un stat membru sc dedd 1a discriminiiriin privinfa Produselor sale'

'Acliuiriie clirecte pot fi clc asemenea introduse tm-

potriva Comisiei sau Consiliului pentru a se aslgura

ie legile UE sunt cc'rnforme cu prevederile tratatelor qi

nentru a se incerca anularea celor care nu sunt' PArAtui

Itt" uptorp"intotdeauna Comisia sau ConsilirrL deoarece

acqiuirile iunt de obicei introduse impotriva unui act pe

care l-au adoptat. Altele pot fi introdu'se impotriva unei

institulii a U E tn constatarea abfinerii de a acf iona in con-

iotmitute cu prevederile ftatatelor' Parlamentul European

a introdus o asemenea acliune impotriva Consiliului de

itai"i*tr in anul 1983 (Cauza 1,3,t83), acuzAnd Consiliul

ci nu a acfionat pentru a conveni o potiticd comun5 in

domeniul iransportr-rrilor, cum prevedea Tratatul de la

Roma. Curtea a decis ci deqi era o obliga$ie care privea

Consiliul, nu fusese convenit nici un calendar 9i' in

.o,i.".ir",p, a fost lisat la latiiudinea statelor membre sil

decidl cum s6 ac[ioneze'. Ac tiuvti p e ntr tt pro nun! ar ea hat drfrr ilor

.yreliminctre' Acestea

constituie cea mai important[ parte din activitatea Curlii'

Sunt acum aucliate eiclusiv de citre Curtea de ]ustifie tsi

.otttrir"i* i" iur de 25-30%din cauzele pe carele judeci'

DacA un tribr-rnal na[ional ridici problema clarificlrii,no* rtp*a,e de drepi comunitar acesta se poate adresa

Curlii pentru a prcinunla o hotdrAre -pre.limi1yd fti:vind interpretarea sau validitatea acelei legi' Membrii

156 SA1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Nu existX nici o indoiald asupra faptului ci relafia dintrestatele membre s-a schimbat considerabil gi cd oricum am descrieacum UE, legitura dintre statele membre este foarte diferittrde cea anterioard creirii UE. Datoritd integririi economiilor, a

acceptirii unor stanclarde pi reguli universale, datoritl dezvol-tdrii unor politici comune in domeniul comerlului, al rela[iilorexterne, protec{iei mediului, transportului gi condifiilor demunc5, diferenlele dintre statele membre s-au diminuat, relafiiledintre acestea s-au schimbat, iar presiunile datr:rate integrdriiau devenit mai profunde gi mai complexe.

Aceastd situa[ie reprezintd un puzzle nu numai pentru euro-peni ingigi, dar gi pentru cei din exterior, a$a cum vom vedea inCapitolul9. In general, lumea exterioari inci mai privegte Europaca pe o regiune cu state suverane, gi realizeazd foarte greu faptulcI acele state vor acfiona de cele mai multe ori unanim in relafiacu restul lumii. Poate ci defin pozifii diferite in cadrul NafiunilorUnite gi a Organizafiei Mondiale a Comerfultri, dar cu siguranfdacfioneazd unanim in probleme importante de politici externdqi voteazi impreund. Pe plan intern, insl, vor exista adesea dis-pute privind acfiunile de prezervare a identitifilor sale nalionaleseparate. Cinic este faptul cd statele membre aleg, pe de-o parte,sH pun5 Europa pe primul loc, atunci cAnd acest lucru le estefavorabil (cooperarea le aduce cele mai mari realizdri), iar pe dealta parte, aleg si punX accentul pe identitatea nafionall, daciacest lucru este convenabil. Privind totugi in linii mai mari, sta-tele membre se regEsesc din ce in ce mai mult ca subiect al unorpresiuni interne gi externe care le-au impins, in mod inevitabil,in direclia construirii trnei politici comune in diferite domenii.Concluzia este cd acestea vor ajunge sX realizeze faptul ci sunteuropene, mai repede decAt restuI lumii,

Lista efectelor integrHrii asupra statelor membre UE estelungi gi cornplexd. Cu scopul de a ilustra aceste efecte, capitolul5 tr:ateazi mai intAi unele aspecte constitufionale gi legale ridi-cate de integrare gi insemndtatea integrdrii pentru relafia dintrestatele membre. Capitolul mai trateazi gi modul tn care suntcreate politicile la nivel european, modul in care procesul politica schimbat relafia dintre pdrfi gi intreg, politicile referitoare la

uE 5l STATELE MEMBRE 157

busetulUE, pentru cala final si prezinte cAteva concluzii despre

;;;?;;l;i igir'ii asuPra stateior membre uE'

ldentitHlile in schimbare ale statelor membre

Sr:cietatea uman[ se aflS intr-o continui stare de schimbare' iar

r:ruropa,,rr"::."1":ilil;i'!'"""f1*";::?L"#t::-:il*:litlintre europeni au suferit transtormart c

ii*ii"t"i'1il;;";: i'""uu mai mare parte de schimbirile din

rlomeniul .o*rt"toliti;; ;i ;i activiiSlii.economice' Conform

(lanitolului 1, sistemll de st't cu care toli suntem familiari as-

inlT t,,""*'a;;;-J;il; ;;; ; ;"",1e, f iincl preced a t de unele

;;il;;;iP.iiti.., "t" insele schimbate constant qi care au con-

clus, bineinleles,la ;;**;t;; ftontierelor politice intre diferite

comunitEfi. o ,.u.tallJoii" intr-.r" atlas isioric al Europe'i arati

schimbdrile .o,',tu"'" ot" frontierelor statelor' chiar pi cele mai

;;;;, ;;* ar fi sfArgittrl anilor 80 9i 90' care au insemnat reu-

rrif icarea Ger*urri"ffi)*"*ururu, Cehoslovaciei, Iugoslaviei

si Uniunii Sovietice't' "i""ir*i"""*i J"-ur doiiea riizboi mon.ial' Europa fellneSponderea puterii gfoU'il Pofiticc' militare 9i economice' 9i actorii

l;;il h i-lriiir""i"*"'iionale erau Marea Britanie' Germania

;i Franfa. sistem't i"ni"tilii"'r era definit in mare parte de

competi{ia dintre puterile euroPene -P^entru

avantaie politice'

t'conomice qi milita're' Acest lucru s-a schimbat dupd 1945' cind

lluropa u ror, p."ruta)il;;tt d1v1$e1e militar qi ideologic' de

citre cele ao.,a "pt'fittJri' Statele Unite 9i Unitrnea'Sr:t:::tti

qi a vdzut deptasat nullcut puterii economice citre noi centre' tn

special Statele U''ii" tJ l'plnia' Aqa^cum.s-a ardtat tl ::.ry1?'."'

3, nevoia a", "r""8";6; J- sinl insigi s-a aldturat nevoii'de

securitate ".ono*i.a !i mititara in perioada postbelici' P:"t:u

a incuraja elitele "uttutoptne sh-caute o iroud semnificafie

a comunitilii regionale qi s[ doreasci mai a"g.tub-" cooP:r.are

decAt competiti"' ;;;i;"intea rizboiului' relaJia dintre statele

membre uru .o.,airia i. .or,.rren[5, acum aceasta se baza pe

cooPerare'

1s0 sA INTELEGEM UNTUNEAEUROPEANA

European a avut,gi insuccese, printre care incapacitatea de aaccelera reforma dindomeni"i;gr.;l ,ru bugetar sau de a sdsiun rispuns comun at UE la crizefe al.i.rt;i;;ffi; vL q b,

Consiliul Europ.ean adoptd a""irii i*portrr,i" iegate dedireclionarea orientdrii de insamitJ u i,tugr,rii poritice gieconomice, de aspectele economic" int*.r.ru, de problemele depolitici externd, di co.troversele asupra bugeturui, de revizuir,etratatelor' de cererire de aderare tu dnirn", Europeanr a noilormembri gi de reformele institufioJu 1"Ja" "*"*prtr schimb,rileaduse in conformitate cu Tratatul a" rI rrlirul. consiliur rearizea-zd toate aceste decizii printr-o ."-Li"rii-,i" uiri"r*r*i"[."dezbaterile bilaterare ji *"rt,ut"i.i" il'r*nru gi cu negocier,e.Mecanismele elabordrii deciziei,e bar"ura p" Urrra organizare gipregdtirea de calitate,.pe abilitdf ile .onJ,r.e.il pregedinfiei (careconvoacd qi prezideazd fiecare intrunireigi p" ,'gu"a;ill"i,lii.agi perso,alE a Iideriror. Dinamica i"i".iJ.*nrrd a participanfiloreste.gi.ea importanti. De exemplu, u*lilrur,.o-germane a avut*IT ti*p o semnificalie poritiie muru-ta-oi intr-o mdsuri maimrla fi1 ctipa c6nd e*ii.d"reu ,t.;;; I'aiminuat numdrut devoturi gi puterea politicd a celor',,Doifvfat,,y. Liderii care s_auaflat in exercifiul fun_cfiunii.o fr"gd p;.ioadd de timp sau ceicare disptrn de un sprijin potitic cJnsiderabil t" pr.piif_ Irrisc'afli in alte pozitiide "ogo.i"ii .r,J'tlai bune decat cei carenu dispun ae o.esie avantaje.

Reuniunile Ia niver inariale cons,iurui au locin run,e iuniegi decembrie are fiecrrui an qi ori d;;ad ori este necesar s6 sedesfdgoare intAlniri s"p[ro"rrtri*. lnrir-irif" sunt gdzclu ite destatul care define pregedinlia conriiiriri uniunii Europene(Consiliul de MiniErri;; in ti*.ul-"f" ,r.lrl". fr"'f;.'rJ#flstatului respectiv, fie intr_o *.tropoiirugionalE ,u, ;;j;;;de excmplu Cardifi BgSn say C"t-[,irg ]; prezentinsd aproapetoate intalnirire se desfigoard ra B.uxefies. organizarea sesiuniise afld in rnare mdsurd in sarcina "rr"iri

membru care definepregedinlia (care de obicei privegtu i,tair,i.,u., p" ,r., fG;;a expune problemele prioritare ale acelui stat membr"y. ag;d;cuprinde problematici Iegate de prioritagiie Uniunii ,ird;;dar gi prioritifi specifice a'ie statuiui;;;r". obiectivur este sd

tNSTtTUTilLE UNtUNil EUROPENE 151

sc convini asupra un set de Concluzii ale Pregedinfiei, un draftavansat, aqteptat de obicei de lideri la inceputul reunir.rnilor,c5rora le oferl esenla dezbaterilor.

Oficial, Consiliul European nll are o agendA prestabiliti,dar finind cont ci trebuie sE existe unele orientiri, este uzualca demnitarii superiori din fara care deline prepedinlia si cola-boreze cu Consiliul de Minigtri pentru alcf,tuirea unei agende,Subiectele aflate pe agendd depind de imprejurlri. Dehgdliilenafionale au de reguld probleme pe care doresc sd le pund indiscr"rfie. Apoi trebuie sI existe o oarecare contintritate fali deirrt6lnirile anterioare; in plus, liderii au de multe ori de-a face cuprobleme neapteptate sau cLt urgenfe care necesiti decizii^

Unele problerne (in special cele ce privesc aspectele eco-nomice) sunt discutate in mod curent, la fiecare reuniune. Deasemenea, Comisia poate promova probleme pe care ar dorisi le puni in disculie. O pregedintie activi ar putea exploatarc.uniunea, aducAnd in disculia $efiior de Guvern subiecte deintercs nalional sau regional.

Pregdtirile pentru fiecare reuniune incep de indati ce unstat nrembru preia pregedinfia in lunile ianuarie sau iulie, iarintAiniri lunare ale minigtrilor de externe incearci si rezolveposibilele neinlelegeri, Pe misuri ce data reuniunii se apropigprimul ministru gi ministrul de externe al statului care definepregedinfia devin din cein ce mai implicali. Aproximativ cu zece

zile tnaintea reuniunii, rninigtrii de externe se intAlnesc pentrtla da o formi finald agendei gi pentru a aplana orice problemisau disputl rEmasd in disculie. Cu cdt sunt mai multe acordurilepe care le pot conveni in avans, cu atAt sunt mai mici riscurileca intAlnirea sd egueze (]ohnston, 1994, p, ?7-31). Unele reuniunisunt obiqnuite pi se sfArqesc in general prin acorduri intre lideri;altele se referi la divergen{e profunde, asupra cdrora s-ar putea ca

statele membre sd refuze si accepte un set comun de concluzii.Reuniunile se desfipoard de obicei pe durata a doul zilq ince-

pAnd cu discufii informale tn timpul micului dejun gi avansAndin detalii in cadrul sesiunilor plenare care au loc diminea{a, dupdamiaza qi, dac[ este necesar, seara. Peste noapte, demnitarii de lapregedinfie 9i de la Secretariatul Consiliului de Minigtri Iucreazd

160 sA INTELEGTM UNIUNEA EUROPEANA

UE in domenii cars su.fsst deja definite ca intrAnd in competenfaUE. in at doitea rind, dezbat";it;;";;;i*r. * absoturizeze dactractiunile sunt mai bine indeplinit* J.,['tur" *;;;" ri.g;;";,de cltre UE acfion,na .u ,., toi r;,;;;. i, aI treitea rAnd, subsi-diaritatea are menirea au u fimltr'ir*.,f" UE printr_o discufiepol i tico-jud iciard despr" .omput*rrf", r"r; ;_;;r;;;;;, ffi il "clari fi care a puter,oi r*r ru "Ju

.*ti1".,tt, *.r.openi, are statelormembre pi ale institu[iilor UE.Integrarea europeani-a fost insofit;

L* o cregtere a corpuluieuropean de Iege qi o scddere u "rpr.itAp, guvernelor nalionalerndependente dc a f11e po.liticd pi llge.inconformitate cu intere_sele gi prioritd[ile

^a1ly|are. si*rlil" iegisraturire nationare atrdevenit mai slabe $i m.1i marginalizate iritr_rrn proces care a fostdescris (peiorativ) ca "fecreraTi s* i.1i".i,".,,. Legi slatu r,e n a[i-onale aveau odi.ioard autoritate rp;;;;- deprind si facd rceirea$a cum credeau de cuviinla memtrji _i, i"-li***,**.Ta,":,.:-.1] I

y t i l,

opi n i a p ubticr, p-u teri te rr,"#.ii, ril; il ; ;;"ffi ,1,pt comunitatea internafionaltr. in prezent, acestea se concentreazidin ce in ce mai muit asupra domenii-lor in .*r" UE nu este inc6f.arte acrivf,, iar in alte er;il;;Jr.,*ra pntrivit cerinlelorlegii UE gi presiunilor integririi ,**i*"f_.Este absoiut discutabil"felul in?r* ."rponsuU;litiqile suntdivizate intre UE sistatele *"*Ur"-1r. .aseta 5.1;. ln sfera ,,po_

l:j:^I::trte" (unconcept rar definit, c{ar perceput de obicei ar nsem na problemele de guverna re universa l*, plrsi rt*rr;;;;;cele mai urgente, .r* uifi politicile exterrra 5i cele econr:mice)statele membre au mai pufin, tiUertate'AJ midr;;*.e;;;#;lAdoptarea monedei UiT? ,f" ---*fi""-. asigurat existerrfa apuline elemente ale politicii o.""o*i.* 6r monetare care sunti:11:'_"J: "satd

mrsurarre Europa ii.t[r" *";;;;:;i*;;rn zona tluro (v. capitolul Z;. in probleme internafi"rrf", ifriridacfi UE mai are mutr p6nfi ; dr;;;i"ma o politici comu_n5' iar statele membre inai au inci multt-ribertate individual'in relafiile din afara Europei sii" *"iriin care ipi definesc 6iexprimi interesele de apdiare, uE devine un actor ce se afirmddisfinctiv pe scr:na *o,rdirt;. UE;;p;;ozifii comune in ma-joritatea pr.blemeror comerciare 6 r" rir"idr" cu anumite regir.rni

uESr STATILE MEMBRE 161

Caseta 5.1 Divizarea responsabilitigilorpe domenii ale politicilor

Unul dintre cei mai importan{i termeni ai eurojargonului est*"competenfa", cn sensul de autoritate in domerriu. De-a lungultimpului, competenfele instittrliilor UE au crescut pe seainastatelor membre. inceputul a fost modest limitf;ndir-se la res-ponsabilitd[ile transferate Comunit&fii Europene a Cdrbunelui giC)gelului. Oricum, chiar 6i in acele responsabilitifi exista promi-siunea rrnor schirnbdri ce Ltrmau sd vini; tratatul, de exemplu, aatribuit CECO responsabilitatea de a asigura folosirea raiionalIa resurselor de clrbune (un precursor al politicilor de rnediu), sIpromoveze conditii de muncS imbunittrfite (precursor al polit!cilor sociale) gi si favorizeze comerf ul internafional (precursorulpoliticilor cr:merciale gi externe'). InccpAnd de atunci, institu{iilorUE le-au fosi atribuite competen{ein diferite clomenii de activ!tate, iar o dat{ cu cregterea acestor responsabilitAti, autoritateastatclor rnembrc a scizut.

Domeniile de politici care intrfl in compctenfcle UE, in pre-zent, sunt schilate in linii generale in tratate, presupunindu-sl:c5 toate celelalte domenii rimAn in responsabilitatea statelormembrc. Dar sistemul este prea arnbip;uu pi nu existl nici odistincfie clarE intre competenfa exclu"sivi gi nonexclusiv.I. Caurmare/ in cele mai multe domenii, autoritatea este divizati,balanfa puterii inclinind spre UE, in unele d*rnenii, 6i sprestatele membre, in altele:

Domefiii de

campetm{d UE

AgricuiturE

Concurenfd

Protec{ia consu-matorului

ActivitS{i bancare

Domenii curesponsabilitdliiwrydr{ite

Culturf,

Ocupare

Energie

Promovareaexportului

Domenii decorrqreter$a

statelpr mtntbre

Audi.ovieual

CetXfenie

Justifie penali

ApErare

154 SAINTELEGEM UNTUNEA TUROPEANA

. .ii ciuda preocupdrilor din unele state mernbre cu privirela federalizarea Europei, institufiilor inci le lipsesc *rit" diocaracteristicile unei forme de guvernare federald convenfionalfr.De exemplu, nu existi,ici o armat5 europeanfi sau forfl aerian6,nici un pregedinte european ales, rrici un sistem de irnpozitareeurope&n, nici o politicfi externd gi de aplrare european6 qi niciun sistem pogtal unic. Mai mult dec6t at6t, centrul eiabor;iii de"ciziei incd incurnbi Consiliului European gi consiriului uniuniiEuropene, arnbele avAnd mai degrabl un caracter interguverna-mental decAt supranalional.

ln mod definitiv, Uniunea Europeanfi este totuqi in cele dinurm6, un acord voluntar pi ti lipsegte capacitatea de a impunestatelor sale membre sX implementeze dreptul gi politica euro_peani. Itetragerea unuia din membrii sdi nu ar fi priviti ca osecesiune.

Cu toate acestea, depi existd inci dezlateri aprinse privindpunctele mai subtile ale eleciziilor elaborate de instituIiile uniu-*ii Europene, guvernele nationale ale statelor membre le-au cedatacestor institu{ii puteri importante. indeosebi cle la Actul LInicEuropean, activitf;fiie Comisiei, Consiliului Uniunii Huropene,Parlamentului Hriropean 6i Curlii de justifie Europene au avuto influenfE directX asupra viefii europenilor. Dar guvernarea inEuropa nn reprezintd numai ce se petrece in capitalele nafionale$i in centrele regiorrale, ci gi ceea ce se petrece in Bruxelles, Lu-xernburg gi Strasbourg.

Raporturile dintre cele cinci institulii majore gi dintre ele 6iguvernele statelor membre se afl5 ?ntr-o schimbare continurE, pernfisurd ce echilibrul de forle se regleaz6 gi se moclificd" Dinti-ocombina{ie c{e convenienle interne gi presiuni externe apare unnou nivel de guvernare, care c&gtig5 mai multe puteri pe mlsurdce statele membre cedeaz6 cu pruden!5 din suveranitatea lorlocalH qi nalionalE cltre nivelul regional. in urmXtoarele doudcapitole vom vedea ce anume a insemnat aceasta pentru statelememtrre pi pentru cetifenii Europei.

CAPITOLUL 5

UE 6i statele membre

ldentitd{ile tn schivnbare ale ststelor membre

in\elegerea pracesului de politicd

Politics dh domeniul bugetului

Caracterul?n schinrbare al UE

Concluzii

Noi rttt ?rc'nm ttas ?napoi frantierele statale p6nd la ma-rginile,

Marii Britanii doar ca sd le aedem impuse din nou' ls tnvet

elffapet?l, dt un superstat eurapean care sE exercite o noud

dotrtina{ie de la Btuxelles' Margaret Thatcher'

prim-ministru al Marii Britanii, 1988

una dintre cele mai interminabile eiezbateri referitoare Ia inte-

;;;;;;;*pean6 se concentreazd in iurul relafiei dintre UE.gi

statele membre. Oare inc[ ar mai trebui s6 considerfim Estonia'

Germaniu, Ungaria,Italia 9i Suedia state independente 9i t1-"-:-

;;;;;" i.atJar trebui sS le veelem ca pe nigie actoriin cadrul

"".i f"t,ipe extin$e? E posibil ca integiarea s[ aclioneze Ia un

*rcrur',irel, iar statele membre sH igi prezerve identitXlile ia un

micronivel? c&t6 autonomie mai a, st*t*lu membre gi cat de mult

au fost subtlrdonate puterilor unui sr'rprastat European? fixist5

in tr-adevdr .rr, r,.rprurtut European? Mulli cethleni europeni su-nt

foarte critici cAnd vorbesc despre ce ainsemnat UE pentru statete

lor gi continuA si lupte pentru cauza identitBlilor na{ionale sepa-

rate gi a pistrlrii plteritot de c6tre guvernele nalionale' ExistX

ins& a{ii ""ru

urruiir, ci aceast[ conCentrare a puterilor nu este

doar benefic6, ci mai mult, c& nu mai existfi Punct de intoar.cere

gi ci identitfllile nafionale pot fi p6smate chiar 9i in condiqiile

unor politici comune 9i instittlfii unite'

155

164 SAINTELEGEMUNIUNEAEUROPEANA

au cele mai stranse legHturi cu !6rile lor, iar guvernele nafiona-le dau tonul integririi regionale. Astfel, integrarea a ajutat defapt la promovarea unei reafirmdri a diferenfelor culturale maidegrab5 decAt la omogenizarea Europei, deoarece europenii aufost educafi si infeleagd gi sE aprecieze varietatea regiunilor incare trHiesc (v. caseta 5.2),

Este des sus{inut faptul ci o Europ5 a regitlnilor ar puteaconcura sau chiar tnlocui o Europ5 a statelor. In scopul de aechilibra diferenfele economice qi impinse de solicitlrile dince in ce mai mari pentru descentralizare, statele europene auinceput regionalizarea sistemelor lor administrative in anii 6Qiar ca urmare, regiunile arr devenit actori importanfi pe scenapoliticl, dar gi elaborarea politicilor sectoriale (Keating andHooghq 1996). I{egiunile au inceput sE vadd UE ca pe o impor-tantX sursi de investifii gi sprijin pentru culturile minoritare,iar in unele cazuri acest lucru a dus la incurajarea migcirilornalionaliste (precum cele din Scofia qi Catalonia), deoarece sesimt rnai pu{in dependente de spriiinul guvernelor nafionale.Concluzia logicX este cX astfel de forfe vor conduce la integrareagi descentralizarea simultani a Europei, presAnd la mijloc statelemembre, aga cum le qtirn noi astdzi.

lnlelegerea procesului de elaborare a politicilor

Politicile publice sunt acliuni (sau inacfiuni) deliberate ale gu-vernului ca rispuns la nevoile societdfii. In momentul venirii laputere, guvernele se confruntX cu o serie de probleme gi provo-cdri, iar rdspunsurile pe care le adoptd (sau le evit[) constituiepoliticile lor. Un alt mod de a concepe aceste politici este de ale descrie drept randamente ale guvernului. Diferitele presiuniasupra guvernului - cum ar fi opinia publicd, schimbdrileeconomice gi presiunile externe * pot fi vizute ca "intriri'i iarpoliticile ca "rezultatele finaie" sau reugitele guvernelor.

Politici existi la nenum6rate nivele, de la o cotnunitate localdla orape, municipii, regiuni, state, la nivel nafional qi - in cazulUE, la un nivel multinational. Politicile sunt adoptate pi urmd-

uE 5l STATELE MEMBRE 155

Caseta 5.2 Cregterea autoritSlii regionale

in mod ironic, pe m5sur6 ce statele na{iuni ale Europei au fost

ocupate cu construireu 'in"i Uniuni Europene' minoritilile na-

tionale din aceste statc au clevenit mai vizibiie' rnai zgomotoase'

i;;;; ;;i;;ita I n.lopn"J".'1a' attf"t spus'. intcgra rea I a acest

macronivel , oam aupiii'l" " o""ture gracl de dezintegrare la

ffi,i.;;i;"i. et"t'Lr"ti"e-a amintit ciEuropa nu este doar o

reqiune impdrliti i" tt;id";;iat ttut" naliuni' ci in mai mult

,lefo sutS de na[ionalitiirls- p"t intilni intr-o cornplexi varie-

tats de la olandezi ei "rrei"'l i' ItA'i"1 Yt!^*ri'

la portughezi

si cantabrieni pu Co'stl Atlanticului' alsacieni 1i franconi in

1,";;:;;;,;;,1,"'i, "i""ti*i ir stirieni in res'iunile din Alpi'

castilieni, andaluzieni qii'g"tL"i itr zona mediterantr central-

vestici, sArbi 9i croali i; B;lcani' cehi' slovaci 9i ruteni in est'

polonezi 9i lituanieni i"'tarnliif" nordice' laponi' finlandczi 9i

ffiiili; ;i,raur nJit (v' iernandez Armesto' 19eZ pentru

mai mrrltq detalii)'in unele cazuri * Prccum cel al locuitorilor din regiunea

Cornwall in Anglia, 'l i'iiti"tii"r din Spania qi al lombarzilor

din Italia - acestc ""ti""i"" fost intcfrate.total in lSrile din

H"i;.;";*' i";ii;;ils*-"" * 11"'t niciodatr desivarqits'

migciri separatiste "". io'i-"'*u active' qi au fost revendicate

o mai mare arrtono*r"-fi chiar indcpendenla. Acest lucru se

l.;ffii, *riut"' in r'loi"u rtit'"ie' undc scofienii 9i galezii au

avut adunHri regionateinci din i999, iar o mare parte a:pini:i

publice din Scofia '* uiuta in favoarea indeperrden{ei' Reven-

dicXri similare sunt "'f"Uiil li Pentru bretoni 9i corsicani in

Franta, pentrrt basci i" '**"'J* ftlnderd Spania'Fran[a' catalani

in Spanla qi valoni irr Belgia'"'"{;'*Ji *i^o'itatlrot"nalionale a constituit o problcmi' a

gltvernelor nalionale, dat iniegrarca elrropeanb a dus Ia rede-

finirea rela[iei ai'"'tt" pa'gi 9i inireg.' A!1.ty: statcle mcmbre iqi

picrrl iderrtitat"' porititi)o"ti"it"i*tlfiti idcntitatt'a culturali

a minoritililo,, qf tto^g-tl pt"tit*"u tl 1"Y:-1-t"' dezintegrlrii'

Este posibil ca drcptlt sporit la autodetcrminare si reduci

::::#'J;^;#;;;l;;ii i"artr a narionariEtiior qi vom asista

pur 9i simplu ru o tuu'"''iit; o'Jiiutunl"ror cu[turale in interiorul

158 SA 1NTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

PAnE in anii '60 gi'70, statele europene inci se raportau unelcla celelalte ca state suverane cu identitlfi na{ionale puternice gl

independente. Aveau propriile lor corpuri de lege igi urmaupropriile politici, iar turigtilor Ii se aminteau diferenlele dintrcldri cAnd treceau granifa gi trebuiau si igi prezinte pagapoartele.Existau controale gi limite in ceea ce privea mobilitatea persoa-nelor, a banilor, bunurilor 6i serviciilor, iar cetifenii unui statcare cdldtoreau intr-un alt stat, simfeau intr-adevdr ci "mergin striindtate". Nafiunea-stat era dominanti, constituind at6tcentrul loialititii publicului larg, cAt qi sursa autoritifii primarepolitice gi adrninistrative. Italienii erau clar italieni, olandeziierau olandez,i, iar polonezii, polonezi - cel pulin asta vroiausi creadi cei mai mulli dintre europeni, fiind incurajafi qi decircumstanle.

Astizi situalia este cu totul altfel, iar relatia dintre UE gi

statele membre s-a schimbat. A avut loc o preluare a autoritdliistatelor mernbre de c6tre UE gi o infelegere de a pune in comunsau a impirtigi exercifiul puterii in diferite domenii. Statelemembre au rimas piesele esenliale in acest proces, dar au depigitcu mult simpla cooperare asociati fireasci cu organizafiile in-ternafionale, construind un nou strat de institufii subscrise unuicorp de legi comun. Dacf, statele membre gi-au cesronat de faptautoritatea gi au creat un suprastat cu puteri suverane proprii,este un subiect vehement dezbitut (v. caseta 1.2).

in acele domenii de politici in care guvernele statelor mem-bre au fost de acord cu predarea autoritilii (a responsabiliti$i)citre UE, liderii na{ionali iau acum decizii importante, nego-ciind cu omologii lor din alte state membre, de obicei in sdlilede conferinfi ale Consiliului de Minigtri sau ale ConsiliuluiEuropean, Der.baterile asupra efectelor gi asupra insemnitIfiitratatelor s-au aliturat discufiilor de zi cu zi ce au loc in cadrulComisiei gi al Consiliului de Miniqtri, cu scopul de a incuraialiderii na{ionali si se indrepte in directia unor compromisurimultinafionale gi a unui consens european. Astfel, a devenit dince in ce mai greu pentru lideri sd defineascd gi sd urmXreascd"interesele nafionale", fiind obligafi sd se gindeascl intAi lainterese la nivelul Europei. Treptat, interesele nafionale gi cele

uE 5l STATELE MEMBRE 159

,rrcEuropei,,o":"::iTX,T'"ol^$if TnT:"""tiJi:.!j!i*I rr acelaqi timP, etlroP"lt'-"-'.,:: :;.'i", ".rr,it"le

care, odin ioarl

[*","1'ff ::i:r;:nm::f r:i:i?J'rj3il]:::'Ji"ir"ro.,'i

"o'Tf"",:l;ii':il::'"dedireriter:lil-i::::::li*:il.13::lr r nor rerere

"o,..pt"*" iJ'*f "* ry

r" :ryii::ill:: ffli::i5;t ra trsport, comuntca[ii' rela{ii de munca' t*"jffi ;lt;i;J;'n".".."iur" qi d*'uolt""' t"t't'lit financiare' *"ii"' 9i altele' Re

zultatul,aupa"'*"'""#'W'11'::t"11Ji3J"1'I;"-?i:;1ruuvernele au avut cle decis "care'din ace

ca o cheie u pa"'a'ii'ii'u'unit6tii' autonomiei 9i idiosincraztet

*ationale, conqtient'J ;;:;;;;tii; politice De care le presupunea

.ieiinirea p'"u *t'tLl;;;f"l;t cirestiuni in terminologia sim-

i,ii;,pir"lT'::"',1$tjiliiil:I"1,,,1?,:H;i:ff ii$x:

$ r p;i;;ili", *:,"*lXi*.iliifiil rii I.i'J"i "r.., iuu. Aces-

luate la cel mai ;os

ta a ap[rut pentru'i]irrla";;; i' toniJ'euroPean' in 1975'

cAnd Comisi" E":p"";; - tu 'a'pu'" la raportul rindemans

[;;;) :'::ld#;;*::t';'.:f, :i:i, ,;iTi:]:

ff [t:

f ffi'li i:'fii ?iil ffi !",'il 1 T:T"1 i:ffi ll B 1l;il'" ".insemnateu'"*"l#liiil'*.*!^t:l1ff-T.'.,Ti,:?lfiil:i:1

u***:1xi$xf f,TigJ:.:ll;ll.'*:T{:';l':il:.-3:"1Tratatului d" 1" Mt";;;cht' acesta u tbst "ti"f

d'intre principalele

puncte aduse in discuqie: , - ^-.^l.,ci,x a conr

,,tn domeniile care nu intr{ in competenta exclusivH a Conrunr-

t6!ii, aceasta *-i'uU'i s[ acfioneze tt'lt"t* principiului subsi-

cliarittrfii, d;; il;;icanJ'ouicctivele acliunii propuse nu pot

fisatisflcato.'"j;il;ilJustut"r*r,r.*ure,giprinurmare,dinmotive d" "'H'fi^;;;;

ale acliunii proPuse' Comunitatea

preia resportLttiii" lr,ieplinirii acestor obiective'"

Existi cel pulin trei probleme ale conceptului de subsidiaritate'

in primul 'a"d' ;:;'I";;;;L fi fuloslti"ntru a reduce puterile

IIii

E

ft

h

I

16S SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

specifice fafd de UE. Aceasta insearnnl dezvoltarea unornoi legi 9i politici care sI rhspundl acestor obligafii gl

adoptarea unor pozifii comune pe parcursul negocierilorde implementare a acestora.

. Initiatiaele indiaitluale ale liderilor nalionali sau ale unotgrupuri de lideri. De exemplu, cele mai multe progresein politica de securitate s-aLr ficut in ultimii ani datoritilinifiativelor lui Tony Blair in Marea Britanie gi ale luijacques Chirac in Franfa (v. Capitolul 9).

. Presiunile opiniei publice. Acestea au fost din ce in ce maiimportante, de exemplu in ratificarea tratatelor gi indezbaterile privind noua constitufie.

: Presitnil interne, cum ar fi preocupirile in privin{a gomaju-lui sau a necesit5fii de a monitoriza miqcarea criminalilorin interiorul UE,

t Presiuni externe, cum ar fi problerne economice in altepirli ale lumii, probleme 6i dispute comerciale sau ne-infelegeri cu alte giri"

. Urgenle sau crize, ca de exemplu atacul SUA asupra Ira-kului, in 2003, sau respingerea tratatului de la Maastrichtde citre Danemarca, sau a tratatului de la Nisa de cdtreIrlanda.

Statele membre au propriile prioritili pi valori gi propriul modde aborclare a nevoile politice. Intr-o lume ideali, agendelepoliticilor ar fi dezvoltate rafional, problemele ar fi prioritizate,alternativele ar fi ciutate si c6ntirite cu grijd, iar cele mai bunesolufii ar fi implementatg monitorizate gi evaluate. Dar societateamodern5 este prea complexi pentru a face posibil un asemeneaideal, iar studiile f,supra politicilor scot la suprafafi carenleleorganizlrii reale. Rezultatul este ci politica este adesea condusdde compromisuri, oportunism gi presiuni politice neprevizute.Acest lucru este real pentru UE, unde identificarea gi abordareanevoilor a peste 450 de milioane de oameni, care au propriileviziuni asupra priorit5lilor lor gi asupra felului de a trata propriile probleme, sunt o provocare rezultati dintr-un sistem politicdefinit de gase caracteristici principale.

uE $l STATELE MEMBRE 169

Comprontis gi negociere'intr-o societate democratd politica este

, r t-hestiune d" .o*pto*is' Nu toli indivizii pot avea lucrurile aqa

('um le vor, purttr.r aa 'o' exista intotdeauna'nltii care ntt vor fi de

,r,;ord cu analiza I"' P;;ilJ; anumiti problem6 sau cu solulia

:,rrgerat5. Cele mai p"1i"t to*promisuii sutnt neccsare intr-un

ristem de guvern6t"a'"t *"i"i cu partide politice majoritare

h',;'il;;; Eritanie qi-sfu"in1' unde nucleul puterii politice se

btzeazdpe un guver;;ii#iformat dint*un singur partid po-

litic. Mai multe compromisuri sunt necesare in sisteme federale

r'run ar fi Belgia 9t c;;;;i; unde existi o divizare a puterilor

i rrtre quvern,rr ,-,utionuiiit"i t"U*utional' sau in statele membre

ll[:rffi;;" "].riii"ia"stria, rrlanda sau Portugalia). crr un

liffi;,t;: ." ""ili tjr, in care structLlra puterii ryr 11te

inca

bine definita, in cu'" 'elaiiile

potitlce inc6 evolueazd 6i in care

"guvernarea" este pi"tit o coatilie a rePrezentantilor statelor

,IJ*f,.*, i"areguI proces politic sebazeaz5 Pe comPromrs'

Unele inifiati"* pnfititi' cum ar fi pialaunici' au fost mai u$or

cle rratat, deoarece;;il;;t de uninalt grad de-spriiin po_li-

tic. Suveranitatea naiionaltr nu ar fi avut foarte mult de srtferit'

in schimb u.o,to*ilt'iuffi;it ar fi avut foarte multe beneficii'

in alte clomenii utuiti" tn"*bre au luptat dur pentru ap;irarea

i

",-.*-iri""lionare "tnducAnd uneoJ

i ]a apa r ti a.f o4at5 u u-t:'

compromisu.i't"i'''ipiiui*ttttt"" f{:-t:tt Agricole Cortrurre' de

exemplu, ,-u .",',t,Jt'ii 1"'t unui cornpromii' Franla c6.qtigArrd

concesiuni in ug,ituii;'a pentt' a le ectrivala pe ccle oblinute

de Germania in inJustrie' in rnod similar' negocieriie care au

J"t fu i*tutul de la Maastricht' au fost prcsdratc cu :oTiro-misuri gi acorduri ilffi;mai otut i''t privinla progranrului de

dezvoltare a Ettro. ldoptarea Euro in sine a fost un compromis'

fiecate stat membr;;;[;J opfiunea de a se alStura sau nu uni-

unii monetare.

loutri politice. In procesul de cdutare de comprornisuri' poli-

tica este redush ra o iupta pentru putere gi influenla, o persoana

sau un grup incercani se cAqtige to''tt"iii de la allii' sau sd igi

impund p.,.tctete il *i*t iit iila altora' ln societatea umalla'

asemenea lupte util*oc .t,iu, gi i" cele rnai mici comunitSli locale,

dar ele cap[t6 ai*"]lti"ni mai mari in UE' datoritd dimensiu-

4

f,

il1

Dowenii d.e

conryeterrld UE

Criminalitatetrarrsfrontatrierfi

Politici rramale

Politici in dome-niul mediuluiRetele de trana-port

Politiea monetari(zona euro)

Pescuit

Imigrare

Comerf

Condifii de muncd

Domenii cu Domenii dercsponsabilitdli cawpetenlaimpdrlite stuttelor rnentbre

l{elafii externe Educalie

Refele deinformare

Ajutor extern

DezvoltarereginnalX

intreprinderi micigi mijlocii

Problemeelectorale

Sfindtate

UtilizareateritoriuluiTransport local

Problemesociale poli;ie

Formare $ervicii po$taleprof'esional&

Politici fiscale

Mullumitfi unei combinafii de.infeiegeri oficiale, pragmatism giefecte adesea ine'itabile ale diversiiici.ii u-.iiritagtor, trebuie:f ur

:5 apro(rpc toate aceste domenii de politici sunt acum in-iluen{ate Intr-un fel sau altul de deciziile juate at6t ta nive.l UE,cdt Ei la nivel na{ional,

162 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

:t,lrTi,,.*r apele.au fcrsr rulburate in mfisura in care Marearrrlranle $l tranta igi urmdresc incd interesete nafionale qi *uialcs^in fostele lor cotronii.In sfera "politicilor joase,, (chestiuni mai mult sectoriale sicare se aflS in continuare pe agendele multor dr_;;;:;;J;fi mediul, cultura gi transportul) existd inci diferenta i,tre /a)problemele care intr* sub juriscticii* UE, ffl ._f_ i*pa;[rili;*

IJE gi statele membre r-*" (.) cele pdstratein atenqia statelor mem-

're. Oricum, aceste diferen;e au ievenit in limpmai p"i; ;i;;;.

ur 9l STATELE MrMBflr 163

N"Jrr sr: mai pune problema asupra faptului ci politica agricolir',,11 ir"r prezent ficutd, aproape in totalitate, la nivel europcan/r',t slibirea semnifica{iei grani(elor interne a fost insofit5 de oirr.irtrrrire a controlului granifelor externe pe bazd de cooperare

l,,in-ouroP€an5, ori cd standardele calitxlii mediului sunt statri-lrtc in totalitate de legile UE" Deciziile in probieme sociale, curt,rr fi angajarea gi rezidenla sunt luate Ia nivel european, drtpi, rrrr mobilitatea populaliei constituie un subiect important in,r1',cnda politicilor. Statele membre incd iau propriile decizii inprivinla transportului intern, degi lucreaz5 tmpreunl cu UEl.r dezvoltarea unor autostr5zi gi cfri ferate trans-europene qi

l,r administrarea sistemului aerian gi a transportului aerian,lrrr-'i au politici nalionale de investifie in eonrl]e rurale siirace qi

,lt. reabilitare urbanS, dar gi acestea sunt influenfate treptat de

l,olitica regionald a UE,De asemenea, au avut loc irnportante schirnbdri psihologice

irr relafia dintre statele membre. Mai existE tnc5 multe lucruri('nre amintesc de diferenlele dintre europeni - cele mai im-

lrortant fiind limbile diverse * dar gi acele diferenfe au deve-rrit mai pu[in evidente de indatd ce euroPenii au devenit maimobili. Na{ionalismul r5mAne o problemi, in special la niveiulrninoritHlilor qi al celor care luptd activ impotriva integrdrii, darrnobilitatea ir"rdividuali crescArrdl a permis europenilor nu doarsi viziteze alte state membre in vacan[fl, ci chiar sE tr6iascl pi sH

"emigreze" in acetre fHri. Europenii iqi transferH treptat loialita-tca de Ia statul individual citre o identitate europeanX mai largdefinitA, simlinclu'se mai pufin germani, bel6ieni sau slovaci, cimai degrahfi europeni.

Criticii integrfirii au susNinut mult6 vreme cd unul ditrtre cele

mai mari pericole ale integr5rii va fi omogenizarea care va avealoc imediat ce statele membreigi vor pierde indiviciualitatea, printrecerea lor la standarde gi reguli general euroPene. Ele susfin cd

autoritatea este transferati de Ia guvernele nafionaie mandatatede populafie cXtre un suprastat european cdruia ti va iipsi unastfel de rRandat. in orice caz, atAta tirnp c&t mai sunt multe cle

fficut pentru a strAnge legfrturile dinfte UE gi cet$lenii sAi (v.

Capitolul 6), UE rf,mAne in fond o confederatie, in care cetifenii

.l,\)

z"*tmrmom3CeCzmmCoEmz

ffi

:iiiTryYPw=ry:::=-=--=77=?i!

lBBIIEH1[}IBE{EriBE$[E.+$sI

aFHIEEEEI1$[[

{H[EBgEEgEaffi

3

srD

'6na,oc

no{o

f1g,

o-

=o-o3o

crroor.+

IEEFrtElgEiigHAt

ffi[[fI1[*-r Blraae+E

rEg[si[f i-E-'[ry*EE

HEIaEEt[IEiE[IIIIBl

[tIa$[rE*[B$$#[*EEB

Cm:4Jt1frfi

=m3(D7rrt

{qJ

166 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA uE 5l STATEIE MEMBRE 1'67

Aceste aspecte explicS, cle exenrpltr' majoritatei ]:Fll"^:timpurii referitoare la politica mediului' creatc asttel tncat

si inliture barierele ii'rtAmpinate cle piafa unicd ridicate

cle diferitele stanc{arde de mediu'. Presiuttilegislntiue.Multe propuneri noi de politici sau de

i"[i "prt

iin sr:tricitirile sau presupunerile conlinute de

uJ.f,liu legi. Acesta este cu siguranld cazul legilor care

inclucl in lorllinutul lor obligiqiiie pentru amendament

sau revlzuire dupd o anumitiperioadd de timp' lucru real

;;i;tt ;it"ctivele cadru ale UE' care stabilesc obiective

generale cu asumarea cX mai multe legi - cunoscute ca

iirective-derivate - vor fi dezvoltate mai tArziu qi vor

oferi mai mtrlte detalii 9i concentrare'o Euolutia qi fuzionarea politicilor' rolili.cltl sunt rareori stati-

.* iut pti,i.ipiile qi crtiectivele pCIliticii UE sunt redefinite

irr mocl corrstant, pc misrrrd tu uputu o mai mare in[e-

i"g;t* a caueelor ii efectelor probiemelor' pe-mXstrrd ce

clezvoltarea tehnoiclgici ofer6 iroi posibilit6li de abordare

a unor veclri proble*", pu mdsuri ce rezultatele equate

of" pofiti.ifor deia existet't" t"t aborddri noi' ce poldelea

intereselor din interiorul statelor tnembre se schimbi' iar

p.i*iiitif" politice, economice 9i sociale a1e integririi

euroPene evolueaz6'', Presiini din partea institu[iilor UE' I]eoarece Comisia deli-

.. *ornpni., I asrtpra dezvoltirii noilor propunerid::^lt^g,i

aceasta clnstitr'rie subiectui unor variate presiu-ni to.IT?':

Qi informale, incluzAnd sugestii din partea t:'T:t',t*:t,rrop*rr, cu privire la obiectivele getrerale ale Potrtlcll

UE, iinvitalii'l din partea Parlamentului European tti a

Consiiiului de Miniitri sE dezvolte noi propuneri'-:".g:ttii

sau cerinle din partea Parlamentului sart a Consllrulul oc

Mir-tigt.i de schimbare a ProPtlnerilor din cadrul Comisiei

giirnpacttrt deciziej Cur[ii cte Justilic asuPra conlinutului

gi naturii legii UE,, berin[ele l$ii intcrnnlianttle' UE' ca unitate' a semnat

numeroase tratate interrralionale in favoatea statelor

rnembre, iar cele mai multe dintre acestea impunobligalii

statelor membre. De asemenea, este posibil ca dreptul la auto-determinare si conducl la clpltarea independenlei de citreminoriti{i in interiorul Uniunii Europene qila o noui trasare aliniilor administrative o data cu cele culturale,

rite nu numai de guvern, dar gi de birocralie, particie politice,lobby-uri gi institufii guvernamentale individ.rutu. ir., cadrul uiexistr multe comuniti_fi diferite care au propriile interese legatede aceste politici, dend astfel nagtere la cbnfiicte. Aici se alinLziat6t cele mai importante institulii (cum ar fi comisia, parlamen-tul, gi Consiliul de Miniqtri), c6t 9i directoratele generale dininteriorul Comisiei, interesele regionale pi nalionale-unnirite destatele membre, politicile transnilionale urmdrite de grupuri deinterese comlrne, cum ar fi lobby in domeniul mediulu-i, f&mieri,corpora[ii, muncitori, uniuni sindicale, gi partide din interiorulParlamentului Eu ropean.

Presiunile care creeazi potiticile gi care au impact asupralor, sunt multe gi complexe, Ia nivel nafional, insn la nivelul'UEaceste complexitifi sunt mixte, Influenfele asupra procesuluide politici sunt atat interne cat gi externe fagr cleinstitufiile uE,formale gi informalg previzibile gi imprevizibile anticipate gioportuniste, structurate gi nestructurate. Acestea includ:-

* Obligatiile din tratate. Tratatele schifeazi atAt obiectivelegenerale qi principiile integririi europene, cAt qi uneledintre cele mai specifice sarcini ale institufiilor UE. Ast_fel, tratatul de la Maastricht spune cH obiectivele generaleale UE erau (printre altele) s6 ,,favorizarea profresuluieconomic ai social,..intlrirea coeziunii economice gisociale...(gi) afirmarea identitlfii pe scena internafionald;,,Aceste obiective generale gi ambigue reprezinti funda_mentul unei politici ce trebuie transformatE in ac{iunispecifice, in principal sub forma unor legi noi.. Presiuni de armonizare a legilor nafionale gi politicilor, utscopul de n evita diferenlele economice gi sociale dintre statelemembre, gi de a asigura funclionarea cu succes a pie{ei unice.

ft

ili

irr

{,

i'l

H

1i

175 SAINTELTGIM r.'NluNEA EUROPEANA

Britanii cregteau, iar hugetul era recalculat in totalitate, fapt cepregitea aderarea Spaniei qi portugaliei, f{ri sirace .ur. ur*u,s5 primeasci fonduri de la comunilate. Aite reforme la care s,aajuns in cadrul consiliului European ctin 19BB priveau sistemulde str6ngere de venituri, care se pistreazX gi aitHzi:

r Bugetul nu poate depigi 1,27"/o din totalul plB-urilorstatelor membre

uEsl STATELEMEMBRE 1?7

De fapt, cele mai rnulte dintre statele membre fac in prezentr.'ontribufii propor{ionale cu dimensiunile economiilor nafionale'LIna dintre marile exceplii este Marea Britanie, a c6rei cregterecconomicX din ultimii ani (economia Marii Britanii a dep$qit-o cle

curind pe cea a Franfei, ocup6nd locul al doilea in UE) a condusla o diferenfi semnificativlintrecontribufia sa labuget (14% dintotalulbugetului UE-15) gi PLB (18% din totalul UE'15).

in ceea ce privegte cheltuieiile, bugetul UE ridicd o alti serie,"1e probleme politice. Ca orice alt bugef cheltuielile UE constauintr-o combinafie de pldli obligatorii, in privin[a cHrora nu se

poate face nimic (de exemplu sprijinul prefurilor agricole) qi pl61iopfionale (curn ar fi cheituielile pentru politica regional5 sau acnergiei) care sunt mai flexibile, Cheltuieliie UE sunt aproapeegal divizate in doud:

in 2004, aproape 46% au constituit suLrvenfii agricole gi

sprijin in domeniul pesculiului. Aceste cheltuieli ga-ranteaz* fermierilor pre{uri minime pentru producfie,indiferent de volumul acesteia. Datoritd reformelor inpolitica agricolA, proporfia cheltuielilor UE direclionatec5tre agriculturi a scflzut semnificativ fafd de punctulculminant din 1970 cAnd acestea tnsumau aproximativ75% dinbuget. Dar aceast$ proporfie este incX substan-

fiali, iar UE este insdrcinat{ sH o pl[teasci.Aproape 31% din cheltuieli au constituit fonduri structu-rale: cheltuieli pentru dezvoltarea regiunilor mai siraceale UE, inclusiv cheltuielile inregistrate sub fclrma Fonrdului Social Europeary msnit sd ajute la compensareaefectelor gomajului, gi investi{ii tn agriculturd. Propor}iacheltuielilor tn acest domeniu aproape s-a triplat de lamijlocul anilor 1970. Alfi 2,9"/o {2,8 miliarde Euro) au fostcheltuili cu scopul de a ajuta cu precddere cele L0 !6ri esteuropene care s-au al5turat UE in 2004.

Aproape 6% constituie cr:sturile administrative ale in-stitufiilor UE"Cea mai rnare parte din fondurile rhrnase (aprox. L2,5

miiiarde) au fost direclionate citre alte domenii de ac-

Aproximativ 73% din venituri provin din contribufiilena[ionalg bazate pe nivelurile plB-urilor nafionale, fie-31e s.taf membru pldtind o sum[ stabilitE in raport cuPIB-ul sdu.Venituri provenite din TVA, numdrAnd putin peste 14%din venituriPufin peste 1L% din venituri provin din taxe vamale peimporturi din state care nu sunt membre UE pi iiin taxeagricole.

Efectul acestor schimbdri a fost transformarea statelor bogatein cei mai mari contribuabili, hr timp ce firile sdrace sa ueniricieze cel mai mult de aceste fonduri Fiind cea mai bogatd {arfidin Europa, Cermania a acceptat in 19gB aceastl formirla, ins*fntorsitura negativd pe care a lirat-o economia germand in ultimiiani au deterrninat ca Germania sfr devinr statfil cu cele mai marinemulfumiri cu privire la buget, incep&nd sfi suslinE aplicareainfeiegerii cu Marea Britanie clin 1984 la toate statele membre"supraincIrcate". Cu ocaeia publicdrii in 1992 a propunerilor'Agenda 2000" ale Comisiei, menite si pregfiteascd **ti*de*e,esticx gi reforma Politicilor Agricole coinune, clar pi fondrrrileregionale, a fost provocat un adev{rat viespar de dez}ateri cuprivire la viitorul bugetului. cAteva fxri care erau contribuabili"net" * inclusiv Austria, Germania, Olanda qi $uedia * auinceput sE faci presiuni pentru re-examinarea bugetului, suge-randu_-se men{inerea contribu}iilor ia eB% din veriitul

"u1ro#"r.Acest lucru a provocat o oarecare nervozitate printre beneiiciarii"net", cum ar fi Spania gi Crecia, ingrijorate ia vor trebui sfi igiasume o mai mare parte din rabaturile fondurilor.

$

\l

ii

li

I

ti

170 sA INTELEGEM uNluNEA EURoPEANA

nilor acesteia, gi datoriti gradurui de competifie dintre stateremembre sau institufii, fdri"ca u""ri"u re ri"-rimitate (pani acurn],de existenfa unei constitufii. Guy p;;; g992, p.106-7)descrietrei seturi de jocuri interconectai*1"-.ui.ur uE,. Ul iocna{ional in interiorul statelor membrg care incear*cI si oblini cdt mai mu lt posibil de la UE- jar s; ;;;cat mai pufin. Acesta "rL

.r,iu. cazul ceror gase statefondatoare, care aveau idei relativ similare referitoare lavaloarea integrlrii gi care erau reiativ omogene. DeoareceUE s-a extins-atf;t rle mult, jocuiu a"uurlir-*uilil;;;rnizele qi avantajele au clevenit mai mari, f" ii*p

"" Uga devenit t,T:1M

fi1n lri diversificair di*il;;;_ y.*d."." politic, economic Ai social.. Un joc dus in interioruf i"rtit"pifo, UE, acestea incerc,ndsi cagtige ma.i murtr putere gi i"ri"lnp raportat ra cererar-te. Nu numai cI mizele ,r., ...r.ut d.-" fr'ingrf'rfdi"i

dar s-a schimbat gi semnificalia iniegrarii europene. Oda-tr aceasta er1 doal gxpu.i**ntui .li, bini rii il;ililr;cirbunelui gi olelului, ajunsi la staaiul.t" prrd;;;integrarea europeana acoperd acuropa-, dezvc,rta# ;il;riff _: r# ;il:,ffi ;?1,#[de domenii. Din cauza acestor,.ti*U.i i.,#;tttd;fnceput jocul_pentru obfinerea unui rol mai important.Keoha,e gi Hofmann- 1rbor, p. ri-i4) concruzioneazr ciUE a devenit,o retea au i"riit^"giicire preferE sd interac_fioneze mai degrabd intre ele, a".at., exteriorul.o Un joc birocratii in care direciorui"t" g","r"ruf" urc Cn*i_siei au propriile cu ltu ri orga n iza gionrf_, f

"pia"a-p"ru"mai.mult spafiu politic. ?i mar* parte, acest joc a fostcon d us d e responi abi I itd f i le UE i.,'dome"i;i 6l ilil;;de noile resurie vatabile p."t* io*isie 6i d[ d#;;fireasci a birocrafiei de a iupta;;r" influenflIntegrarea cu mai multe aiteze, Vechea ,,metodi

comunitari,,. princarc toate statele membre erau obligat" Juronr"ze in acelasi.1,1n.

ri. yd:pli si sd implem*"t"r* u?uruufir"siiip.j,ii;,:H;rnlocuiti de bine cun<jscuta ,,integrare iu mal multe viteze,,,

uE 5r STATELE MEMBRE 171

liuropa "d la carte", o Europi cu o'teometrie variabili" gi o"('ooperare sporit5". Tofi aceqtia sunt termenii unei infelegerit'are si permitA statelor membre sI adopte doar anumite ele-rncnte ale politicii europene. De exemplu, Marii Britanii i-a fost

Pcrmis si nu faci parte din Carta Sociali (v. Capitolul 6), doarl2 state membre au trecut la moneda unicl in 2002, nu toate state-lc membre au renunfatla controlul granifelor, aga cum prevedeaAcordul de la Schengen, iar state,le neutre prin tradi{ie cum suntlrlanda gi Finlanda au hotHrAt sd nu participe Ia politica comunide ap5rare. Tratatul de la Amsterdam a impus unele condi{iicare sH limiteze extinderea aplicIrii'tooperdrii sporite", in timpce tratatul de la Nisa cerea ca cel pufin opt state membre sd fieparticipante, anula dreptul de veto al fiec5rui stat membru gi

pregitea posibilitatea cooperdrii sporite in politica externi.Formal aersus informal. UE a devenit subiectul unor presiuni

formale qi informale din partea diverselor politici. WilliamWallace definegte integrarea formali ca fiind acele actiuni deliberate ale inifiatorilor politicilor de a crea sau modifica iegi, dea stabili gi a lucra prin intermediul unor institufii comune, de aregla, incuraja sau inhiba expansiunile sociale gi economice qi

de a urmiri politici comune. Integrarea informald o definegteca pe niqte tipare de interac[iune care au loc fdrd intervenfia de-ciziilor deliberate ale guvernului, urm6rind dinamica piefclor,a tehnologiei, comunicafiilor gi schimbului social, sau influenfamigc5rilor in mas5. Tot Wallace face diferenla intre integrareacare acfioneazd favorabil (proactiv) pi care are inclina{ii politicecxplicite gi deliberate gi cea care reacgioneazE la schimbiriieeconomice;i sociale (reactiv) (Wallace, 199O p. 5 -5).

DacI toate statele membre ar avea agende poiitice similargstructuri economice gi sociale similare, aceleagi nivele de pro-ductivitate gi bundstare gi aceleagi standarde qi reguli, integra-rea ar fi realizabil5 imediat gi direct gi ar inclina spre formal qi

proactiv, lns6 statele membre au structuri diferite politici, valoriqi nivele de bunistare diferite, gi astfel ele percep integrarea inmoduri diferite. Preocupali sX evite o Europd 'tu mai multeviteze",liderii nafionali au fost pugi de multe ori in situafia dea reacfiona la efectele neprev5zute ale integrlrii, vizindu-se

uE $lSrATELE MEMBRE 18'r

180 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

. lndependenld aersus dependenl d. Europa occidentald constddintr-o refea de state legal independente, dar care suntunite rnai mult decAt ar vrea si recunoascd unii dintre ce-tfifenii acestor4 prin istorie, culturi qi inierese economicegi politice comune. Presiunea integrdrii a strAns qi maitare leg6turile mutuale, iar statele membre au mers de-alungul drumului dinspre independenfi ctrtre o depen-denfi reciprocX. Acest lucru este adevirat cu prec5derein sfera politicii economice, cu creqterea investiliilor,fluxul comercial gi mobilitatea muncitorilor gi eu creareaindustriilor gi corporafiilor paneuropene.

" Campetilie uercus eaop€rare . PAnX la cel de-al Doilea RSz-boi Mondial istoria Europei era una caracterizat5 deconcurenfi, conflicie, alian{e in continui schimbare giechilibre variabile ale puterii" Balanla puterii continua strse schirnbe dar o face mai degrabd intr-un mod inclusivdecAt intr-unul exclusiv gi este determinat{ de nevoia decooperare si nu de eonflicte. Obiectivele concuren{iale alestatelor separate au fost inlocuite de promovarea intere-selor reciproce, iar statele membre UE conlucreaz& din cetn ce mai rnult in variate domenii ale politicilor.

Situarea statelor membre in spa{iul definit de cele trei axe de maisus este subiect de dezbatere, insd existi rnici indoieli cI integra-rea le-a indreptat mai mult citre supranafionalism, dependen{6 gicooperare. Ce a insemnat acest lucru pentrtr statele membre?

In primul rAnd, UE are mult mai mult5 autoritate asuprastatelor rnernbre dec6t a avut o alti organizafie internalionalfr(are a existat vreodatfi, IncE nu a luat forma unui guverru darreprezinti o mixtur{ de guverne nafionale gi institu}ii suprana-f ionale, ale cflror legaturi au creat o confederafie cu tendinfe defederalizare. In timp ce procesul politic al UE poate fi descrisca suprana(ionalism, este susginut faptul ci UE s-a bazat in-totdeauna pe un set de negocieri interguvernamentale. Existfiopinii diferite despre mdsura tn care s-a mer$ clincolo de acestenegocieri. Adeplii teoriei realismului sus{in cH statele membresunt inci actorii principali gi cH integrarea este condus5 de de-

Caseta 5.3 Conferinlele interguvernamentale

Mhsura in care luarea deciziilor in UE esle inci interguverna-

mentalX mai degrabX autllt"ptu"a[ionalfi se re{lecti in faptul

ci cele mai mari anti'iiIin "itl*ii ani a,u fost luate in cadrul

unor conferinle inte'gttil'"u**nt"fu (ClC)' i1 afara cadrului

(ormal ai institu[iilot #, ;;'*ttind n*gocieriintre guvernele

;;;i;;;;r". C".at f.iterite acestor institufii au crescut, cu

atAt CIG au devenit evenimente comune in calendarul UE; au

avut loc 8 CiC din 195:O'ru';di'tre ele s-au {inut incep&nd

ot"rl:rx; CIC a fosi deschisa in mai 1950 9i a fost prezidatd de

I-J il;;";;;o*a"ta"Jiu ttearea CECo"gi la semnareaTrata-

tului cle Ia Paris' A doua a outlifot tu Messina in aprilie 1955 Ei a

condus la creat"a CnU fi Euratomqi Ias*^tt""' T'utatelor de la

Roma. Concentrarea hi;;;;; nalionali a:YPI" oeXrii celor trei

comunitili 9i, pinl*l tl'il'"u' caracterul^inter' guvernamental

in luarea deciziilor in iuJtiJ tu*"rrit&{ii inprimii ani qi ieqirea

clin criza de energie d;;iii;t0' "' d* tu a*tchiderea unei noi

clc,27de ani mai tarri". pr*r.upati de stagnarea integr6rii qi

performanla uto"t'*,ita 1'"t relativ declin a Europei in raport cu

SUA qi laponia, ceo de-a treia CIG fost deschisi in scptembrte

1985 iarin de"u*t'i*'i Joit'rat cadrul a ceea ce utma sX devind

Actul Unic EuroPean'Alte doui CIG au avut 1oc in 1991 pe te-ma integrErii-p^olitice

$i monetare, to'1at"a'ii iu rt'i""r 'ut'p'u

UE' A qasea CIc a fr:st

Liir*;;i6o, u'a''a * principale p""5to in agendi reforma

institu(iona16 $l p*g;tiJrl f u"t".' "*iit'a'::T:t:::1,1, :?;E;instrtulronara $ Pr cB'"'i;i;r;;ti*iau*' n*rorma institu{ionalh

Ia incheierea Tratatului c

s-a afiat qi pe agencla to"futinl"i c11e"a condus la incheierea

il;iliii- luhiso, in iooo' p'iuit3l1's11,r; larsa drept o

dezamXgire, Cea cle-a tp* Cii din 2003 a revizuit planul noii

Constitutii Europene, e'a ittsaqi av6nd drept obiectiv "Promo-

Ju."u rnot noi forme de guvernare:uropTn:Conferin{ele i'''t"'g"'[r"'mentale care au avut loc incepind

din 19BS au fost '"'*goiui* J* o combinafie cle miniqtri ai gu-

vernelor na{ionale qi ,*f**r;ntun{i perma.enli $i au continuat

sa sirnbolizez" *au"'ui" t'l* i"utJ* deciziilor asupra marilor'1

il

ir

174 sA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

Tabelul 5.1 Bugetul Uniunii Europene

Venit

PIB resurse propriiTVA resurse propriiTaxc Ai incasdri

Alte

Cheltuieli

Agricultu16

Fonduri structurale

Politici interner

AcIiuni externer+

Administrafie

Ajutor preaderaret

CompensaEii|

Rezerve

TotalTotal

lLiliarde €

73,2

14,3

1'1,4

08

Miliarde €

45,7

304

7,5

to6,0

?,9

1.,4

0,4

99,799,7

;,ff::ff transportul, energia, rnediul, politica de consum, cercetarea gi dez-

**Include I)ESC 5i aiutor umanitar

t Acordat pentru A-10{ Transferuri la A-10, pentru a le susfine buseteleLrrete sunI valabile pentru 2004

UE $I SIATELE MEMBRE 175

l)uterii pe care o definea Comisia iar aceste propuneri (impreun6r'u opozitia Franlei fa{X de reforma PAC) au dus ia criza "scau-rruiui liber" din 1965.

Presiunea pentru o reform5 bugetari a persistat gi schim-lrirrile de la inceputul anilor 70 au dus la o cregtere a proportieivcniturilor derivate din resursele proprii ale Comunitifii: taxevamale, taxe pe importurile agricole qi un mic procentai din TVA.Au existat insH dou6 probleme: nu s-a luat in considerare meri-rnea relative a economiilor statelor membre, iar sumele colectaterru au fost suficiente pentru satisfacerea necesarului Comunit5fii,cireia nu i se permitea si aibd deficit, sau se imprumute banipentru a acoperi acest deficit. Pentru a inriutX{i gi mai multlucrurile, doui treimi din cheltuieli au fost direcfionate citresprijinirea preturilor agricole, crescAnd pe m5suri ce fermieriir:uropeni oblineau recolte mai mari.Intre timp veniturile pro-venite din taxe vamale au sclzut deoarece tarifele externe aleComunitSfii au fost reduse, veniturile din taxele agricole au scA-

zut la rAnclul lor ca urmare a productiei interne suficiente in CE,venitul din TVA nu a mai crescut suficient de repede din cauzasclderii consumului cul'h din PIB-ul Comunit5lii (Shackletr:n,199O p.10-11), iar cAteva state membre doreau stoparea cregteriiveniturilor proprii ale CE.

La inceputul anilor'8O Comunitatea era aproape de falimentgi singura solulie evidenti era ori cregterea veniturilor ori re-structurarea sau chiar desfiinlarea cheltuielilor. S-a ajuns la unpunct final pe fonrlul irrsistenfelor primului ministru britanic,Margaret Thatcher, in vederea recalculdrii contribufiilor brita-nicilor. Suslin6nd cd Marea Britanie suporti o mare parte dinbugetul ComunitHlii gi cd primegte in schimb o sumd nedrept dernicfr, Margaret Thatcher a cauzat un adevirat cutremur cu oca-zia primei sale aparifii la Consiliul European din1.979, spun6nddirect partenerilor sii din Comunitate: "lmi vreau banii inapoi".Campania inceputi de aceasta a continuat pAnE la inceputulanilor'80 in strAnsi legitur6 cu solicitlrile unei reforme a PAC.Dupi multe dezbateri crAncene a fost gdsitd o scllutie complexA, in1984, cu ocaziaConsiliului European de la Fontainebleu, potrivitcireia contribufiile britanice erau desfiinlate, rabaturile Marii

pe contribufiile nafionale,-puterea politicd a statelor membre aconstituit mare subiect de discu;ii, insS i, momentur in care uE Jfost capabild sd iqi dezvorreproiriii" i.*.re de venit, insritu{iileUE au cipitat o mai mare indepu.,a".,ga.CEE, la fel ca qi cele mai marl organiza(ii interna{ionale, afost fondatr inifial pebazacontrib;t-i"id nafionare. Fiecare statmembru avea o contribufie aproximativ proporfionald cu nu_*eyl.pgprlafiei, asrfei fianga, C**iiu gi Italia au conrribuir

:i:8'/" din buget, Belgia^9i Olanda ,u i,g,iL, iar Luxemb;;;;;0,2n/o.Inincercarea de i cAgtiga *ui *,rtti i"a"p""["ffi;f;;sine, comisia din 19d5 a sugeiat ca venituiinregistrat din tariferepla sate asupra i mportu ri lJr d in e*te.io.;i CE"; ;;;;;;' O*:;Ia Comunitate, fuinizAndu-i astfel ; fffir,,u resurse,,. In ace_Iagi timp, Parramentur.a inceput J tsii*;""i controlur asuprabugetutui, in ideea oblinerii unei mai *riilr,"I"il *r"i,i,.#iaceste condiXii Charles de Gaulle devenea congtieni di *;$t;;;;

il

tt{;

,ti

lli

i

ii

:1

4'

il

i!j

,i

q

'ilIr

It,

I

I

lF

I

184 sA INTELTGEM UNiTJNEA EUROPEANA

Existd de asemenea 6i un consens crescAnd asupra faptululo cooperare intr-o varietate de domenii este mai eficientH doro acliune independentd, ce poate conduce la o competifie igi la repetarea efortului. Este tnc6 mult prea devreme s6despre o relalie federali intre statele membre, gi intre acestegUE, insd tendinla este aceast4 fdrfi indoialfi. Au fost createnivele de guvernare, cu puteri independente. CAt de departemerge cooperarea europeand depinde de modul ?n care asd definim subsidiaritatea, dar in timp ce accst subiect aevim,tot mai important pe agendele negocierilor UE, definirea clarla prclblemelclr care rdmAn in responsabilitatea statelor membrdqi a celor care fin de UE, rfrmAne relativ "fluidi".

$tatele membre defin inc5 controlul, intr-o rnare m*suri, asu*pra politicilor interne, intr-o arie vast6 de domenii importante,de ia politica extern{ la politica cle apirare, politica taxelor, edu"cafie, drept penal qi sdndtate. ln comparafie cu cazul americarlunde, de exemplu, statele au doar responsabilitfifi reziduale tncAteva domenii gi a ciror independenfn faffi de guvernul de laWashington DC este in mare mdsuri simbolicE, statele membreale UE sunt inci actori irrdependenfi foarte puternici. Oricum,este putin probabil cH acest lucru va dura pe termen lung.

Presiunile politice gi economice interne au insemnat o pre-dare gradai5 a puterilor din partea statelor membre, o continu{acumulare de responsabifiteti de cfitre institufiile UE pi senti-mentul crescAnd cd guvernarea Europei se face atAt la Bruxellesi;i tn capitalele statelor membre.

Presiunile externe continufi sfr ingusteze definirea "Euro-pei". Cea mai rnare parte din restul omenirii nu s-a dezmeticitasupra semnificafiilor integr6rii europene gi a modului tn earecele 25 de state membre UE pot gi ar trebui vizute ca o unitatepoliticl pi economic&, care exercit6 influenla sa global5 din ce ince mai eficace. Non-europenii ti trateazi inc6 pe europeni ca pecetdlenii unor state individuale, dar acest lucru se schimb5. Pemisur5 ce aceast6 schimbare are loc, europeniiinpigi vor cdpitain sentiment sporit cH ei p,rt fi pi europeni, pi britanici sau italienisau greci sau cehi sau lituanieni" La r&ndul sHu, aceast$ evolufieva completa definirea conceptului de "Europa".

Uniunea EuroPeanagi cetilenii ctiDeficitut demo*atic

EuroPa oarflenilor

P ar ti ciY ar e Fi Y e7r ezent ar e

Cregterea rdsPunderii

Concluzii

CAPITOLUL 6

Nu aminleles niciodatd de ce trebuieluatdin considerare opinia

pubticd d'cspre idcile auropene' Raymond Barre,

prim ministru al Franlei (i976-81)

l'rataiul de la Maasiricht susline' dlPn t]|::-:Iil:"t:il:il:; t*;;, i"iegrrrii europene.este d:5t::.]*'iJ.iriiru ,e rc

ii #1i *ri:1 :li ::,nHffi]: fJJ:',;::I' iH ;;i;;';'u i * u i

c n t u zi aEt i su, r i n ator i'a1 ffi H;; J,l::i'i T, J;lffi i :H:;

;,t; il;*s ini[iat qi sus[inut 9":1t'11,1'[" o"ii""'rJrrit a" ';;il schimbare' EuroPeanul obiqnutt a

influenla direct "ti"i'";5;ije " n*'ulii[ caie a devenit desiul

de serioas& pcntru " ftT;;t;Ll"d*{iti"'l democratic"'

'cum txmdne t'ii.,;d';t p"tel inlleba cet5lenii euroPenr

oc bunl dreptate' "'il;t";;fP"-^'']l:Y,oin Bruxelles sau dtn

H,"' *;; ffi YIt ia;;i*: tu i:x:i:;""j r i::t:*-*::?J'";il'x'*i.t:il,- : *::n i:ilffi1-i--:#',I-zie. citeeiclata mu'ca"ta?i a'uii qi t''''t"""it caruri de-a dreptul

ostir6. Mrrlte air, a*.irii.:iropoitunte ,,rot trrutu ca rerultat al

185

178 5A INTELEGEM UNIUNEA EUfiOPEANA

tivitate ale UE, incluzAnd transportul, enetgia, mediul,politica de consum, educafia, cercetarea 9i dezvoltarea gi

cdtre activit6fi de politicd extern5'

Bugetul UE este numai parfial o reflectare a politicilor aflate sub

competenfa UE. Arune6nd o privire asupra cifrelor, oricine poate

observa cu uqurinffr cfi Europa nu a fi:st altceva dec6t un exerci-

{iu de clezvoltare agricol6 gi regional[. Totugi trebuie men]ionatfaptul cfi cea mai mare parte a muncii din UE implicE costurioperalionale mici sau inexistente, de exemplu, intregul Programai pielei unice s-a bazat in cea mai mare parte pe dezvoltareaunbr nr:i politici qi legi. Acelapi lucru este valabil pentru politicaconcurenfei, a protecfiei mediului (unde majr:ritatea costurilorsunt acoperite de guvernele nalionale sau locale, sau de compa-

niile private), chestiuni comerciale 6i politicd fiscal6'

I)e asemenea trebuie amintit faptul cE statele membre au

propriile bugete pentru investi{ii in agriculturi;i pentru tipul de

dezvoltare spriiinit6 de fondurile structurale. Deci in acest sens

bugetul UE este pufin mai mult decAt un completare modestfr

adSugat6 eforturilor statelor membre,[n ciuda controverselor iscate de-a lungul anilor, din cauza

contribuliilor 6i pldiilor relative nationale, una dintre caracte-

rirticile bugetului UE este o oarecare pace 9i stabilitate, Acest

lucru reflect[ o datl in plus ci venitul 9i cheltuielile au atins unechilibru convenabil statelor membre, in ceea ce privegte suma,

sursa qi finta.

Caracterulin schimbare al UE

Schimb5rile ce s-au petrecut tn relaliile dintre statele membre

au complicat discu;iite despre caracterul qi efectele relaliilorinternafionale. deoarece UE corespunde doar parfial cu ideileconvenfionale despre modul in care se organieeaz5 qi se auto-

pguverneazH societilile. Dupd cum s-a arAtat in Capitolul 1, U.Iiu este un "stat" deoarece ii lipsesc multe dintre caracteristicile

tipice ale unui stat, incluzAnd o identitate legald puternic5 9i

uEiISTATELEMEMBnE 179

i n dep endentd, u nitate poli t ic5 ei suveran i tili;ir1 ffJi"fiffiXff t.;;:l':::::iJl$",X;*::lilllil;j;;Jrna1iona,e,are trnele dintre cara<

;:;;;;;;"."i.i*'l:l:il.it*.::':".T;i*::n5l.!i':'!-"i':,asttpra mernbrilor sat

liqtisil susf inl * UY:J;;;;; " instituiie' ci este mai degrabb

inteleasfi drePt un 't*lf' t" proces"un :*-qi*'

sau chiar o relea

:;i., ff'; ;r r", *."ljjH*f: STtii:;:,%i :-: " ":: ""'5::ll;*Jls:xlH;i:;[lr,tf #ir:lm*ff:'E

incercarea de a-qt lma$rrtdrE rv*,iinl "xr.,.u oamenii se disputa

ate Europei ei ca "teJise'n';l^ filil:i::" oamenii se disputa

* federafie tu' "oni""J"'a$J

- sunt'inadecvati ii imprectgt

{Monnet, 1978' p't'O:ffiilt caiabil si isnore aceasti chesti-

unc acum go a" oni"{'I;;;;i t'o'i u* ''u-1uu

tu irrtelegcrn rela[ta

<rintreuEqistatereH;;;;I'f -P':1"-11T,'l$11l;J1ilJ;il:;*", .i*,''-sen!ei inte grbrii U E'

"iT1."; :;#i" J"i ur' pt"-

:::il'J [i1,*'lr:"m:'T.T:'+1 I [ ] * fl: I*: ;";l*:iar despre t"'i"^u#Jriil;;;;oP"'nd'se

vorbeqte mai puttn tn

termeni "dac'd" ti *n"t;;;1" ;tA"a"' qi "cum"' Aqadar ar trebut

,?, "

g ; "

I, *,tr; *T;j**fu ru:]f;"*,T [ ;[1,] 1.ii.;lXtT'T,?[i;iii""fl :ili;ilffi f i**ffi :T[I[,?'"'"'europeand, t'ega'l'i ffi;;;;;;b'e in m'i multc direclii:

* Inler\uuernamentnl aers-us'su\rilttn t ional' Una dintre ches-

tiuni le de ba z5 le gate'de i"tt'St1 t*t *u ropea ni constittt ie

m h su ra i,'""1* JE i'" 1- 1" :: 3;,-*ru$:*ll]:;L:

statelor rnemhre sunt detcrmtn;

ro,,',qio,,Xililil9s;11f :XiHH:lYJ,X[t']'ilff ;lor UE ca un intreg (v'

las1ta ' :#;'ril;:r" u''t,,t celuilalt

::Tl:fi r';:u:;:lx'1?''ffi ;i'""'""*i3uforitntitt'p'unutiottitini,, un*t" p"t'li* ju

'ua"tu' uE rdmane

un Pact i""# t"L'i"atp*"a*ni*' iar din aitc puncte ba-

tu"1u potu'it' f"tf'"e Jpre instituliile europene'

lrlondo

Grocio

Portugolio

$ponio

llolis

Iuxemburg

Bclgio

Molta

Lituonio

Slovcnio

Fronfo

U["I5

Slovocio

Ungorio

Cipru

A, r0

Poionio

Lehro

Gormonio

lotonio0londoDonemorcq

Suodio

Finlenda

Eslonio

Austrio

Mqreo Brilunie

25

H N"utru

75 100"/"

f] Nogotivffi Pozitiv f*l "Nu pru"

A ' I 0; Cqlc l0 rtaia coro os odarot ls UE ln 2004Suhq: Eurcboromctru 6l {iullo 2004 - cercqtsrc do loron roalirutd in fobruorio"mortie ?004}

Figura 6.I Opinia publici cu privire la statutul de Stat Membru al UE

188 SAINTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA uNIuNEAEUROPEANA$lcETATEN|lsAl 189

Aceste apinii diferite sunt Probabil rezultatul a Patru factori

,,,.,i;:i; o'ri*"f rdnd integiarea este un subiect relativ nou

,:;:,i;;; -"t[p.r""r ouiqnuit' Este adevdrat cx tratatul de la l{oma

,r lost setnnat in 1952 dlr abi' de la inceputul anilor '90 efectele

nrtcgrdrii au inceput sd se resimth la o siar6 mai largX qi sa aibS

r I rr i mnact asupra vietii eurr:penilor intr-un mod mai direct' Unul

: i

'

;;;J ;i;;i;;; iapt't id rnajoritatea curoPen ilor a inceput

,,i,lu ..'."r,t sd gAndeasid mai sistematic la costurite qi bencficiile

;;.,*#j ;;u-s6 se ir.,t"*r*r. mai muit despre modalitatea in

f irre functiOneaza aceasta'

Un alt rezultat este ci ac{iunile liderilor nationali sunt adesea

in contradiclie cu ;il,nt'maioritarH 1 oPil]*i Ot:";"P:::

,(' considerh, de exemplu, Problema extinderii: numal 447r QlIr

,l,.urenii uE sprijinea; ideca in 2000, in timp ce il]/: t:lfl.liil'',, ,.r.r-ui 26%'consiclerau ca aceasta *t'" o y,tl:l:'X.P'^e.]t'l:H'rrr timp ce 62% nu erau de acord cu aceasta ldee' Lonsecverttcr/

t :.,,miJia a ncgociat ctl statele candidate ?i zece dintre acestea $-au

,rldt,rat in mai ZOO+. f"iiti.a privind euro oferx un alt exemPlui

srrriiinul a crescut de-a tungtrl procesului de adoptare in 2002'

:i;'li,,ji;; t'.eJ*ri." "u#l ss'a in favoare' 37% contra qi B%

i,tJ-.iii. La fel de consecvenfi, liderii celor 12 state membre au

'"r""ir,la moneda nu1io";rta pi au adoptat eurr:' de fiecare datd

,,"o,,nttnAnd problema unui reierendum public' ['a doi ani dupl

;;;;rlr;"^ moneclci euro, ctlropenii aveau in continuare oPrnrr

i;;ilil "r*ri 47o/u erlau mulfumifi' in timp ce.44%erau ne-

'"ifrkrtt (Eurobarometru, Flash EB 1'53' noiembrie 2003)" Acest

clezacorcl int.e opi,t ii'f"Ufice qi cea Politicfi declanpeazfi cinismtrl

cu privire la integraria curoPeana-5i sl5beqte entuz'iasmul'' *

'neupirrg*ruu i*tut"l*i cle la Maastricht de c6tre pr:porul

.lane., iir i,inie 1992 ar fi trebuit sX fie o leclie utilfl; aceasta a re-

prezentat un $oc nu doar pentru guve.rflLrl danez' ci PentIu toate

guvernele "r"rropu''"'

npinup* uitl'qi lucru s-a intimplat odat6

cu rcspingere, trataittL'li deia Nisa de cdtre poporul irlandez'in

iunie 2001. Aceste '*"**'* au ridicat intrc'b[ri cu privire la cAt

de multe alte iniliative ar putea fi respinse * saLl acceptate de

nraioritatea simpH * dacH'ar fi fost supuse unor referendumuri

;;r'*;i; t;;;;-:i; membre' De exempiu' euro a fost respins prin

fl

ill

182 5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

ciziile acestora, in timp ce neofuncEionaliqii sus{in ci igi-a asumat o viali gi un impuls propriu.

irr al doilea rAnd UE are propriul buget gi propriaun corp mare de legi qi tratate ale cdror subiecte suntmembre gi o Curte care poate adjudeca.disputele dintremembre sau intre statele membre gi UE. Dar institufiile saleau puterea de a colecta taxe, nu au nici puterea nici personal oilimpund direct legile gi trebuie sX se bazeze aproape in totalitatcpe infelegerea voluntard a statelor membre. Cele mai puternicedintre institufiile UE - Consiliul UE, Consiliul de Minigtri pi

COREPER * sunt parte integrantf, din structura UH, dar ele constituie locul de reuniune pentru guverne gi nu au o via[5 propriemai presus de cea a statelor membre. Cele mai "supranafionale"dintre institufii - Comisia, Curtea de ]ustitie qi ParlamentulEuropean * de{in inci relativ mai pufine puteri.

In sfArgit, aga curn am mai ardtat in acest capitol, mdsura incare UE define responsabilitatea elabordrii politicilor publicevariazi de la un domeniu la altul. in probleme de agriiulturtrqi economie, balanla inclind in favoarea UE. In chestiuni legatede educafiq polifie, drept penal, balanfa este favorabild statelormembre. Amendamente recente ale tratatelor au dus la o ac-

celerare a transferului (preludrii) responsabiliteiii politice, iarintroducerea monedei euro ainsemnat un pas final qi irevocabilal integrdrii politicilor economice, care in schimb va exercitapresiuni puternice pentru realizarea integrdrii altor aspecte depolitici interne.

Mulli oameni folosesc etichete pentru a-i ajuta si infeleag5mai bine lucrurile din iurul lor; insl pentru UE nu exist5 astfelde etichete, sau, cel pufin, nu unele cu care majoritatea s[ fiede acord. Europenii sunt congtien[i de pericolele diviziunilor

uE 5l STATELE MEMBRE 183

-.**,nm*,1;t*iffill:1,",'ili;:,##,;jql:J,!:,*:::1il3iffil.i'A;?lHit

'l;:lit*til:ai'=':#iii"{iJtrH*xT,"5

jm,,:;$.ilit-,;t ;;l,ositualiela orlal ro'- ".''-,, rrr,re multe caracteristlcl

','il ,.i"'ir in categorii:::'::li;r;, * tta"t unei accentuiri

ll}[*;;"u*ut'to'- *i.*ului, s,ututu ilu]"ut" rispund din

:':,*'::lil5::il'}:ii['T'"i:i::'i**1.,::lr;:;,if I"#r r rr r-cr mai rnare m isu rd tle conteoeT t'';;;;;u

roscepticieste

l#i;;,f',flxlJilffi t'iil"?f fn1'#.:xf'H.;ffi 'T}

li[i"J]i*:xu[:1":!ilii'*i?.::ffr:*:uryi';l';;';; '"

atinse o oarecare '"sY:::ffi* ii'' *oa normal cu

I,"iiitt'i difer-ite de celc Pe care Ie as

federalismul'

Concluzii

i n t i mp ce cre zb ater ue d e spr e t'"::: I l"*''lfffi :'Ytiil$Tj: ti";

#**ffi llffi [rt*:t*t-itilri*?x

*fi*s*tt$rl-*ff*E'ffifost inllturate

'I"*r''* """1e de celelalte'

inifiative ale UE aparfine incl statelor membre. Degi tn tratatahfondatoare nu existi nimic referitor la CIG acestea au devenit o.parte fireasci in calendarul integrhrii europene, iar cele mai mul'te au avut drept rezultat decizii importante.in dezvcitarea UE,

populare, unul din patru europeni considerl ctr cea mai mareparte a bugetului acoperd costurile oficialitdtilor, intrunirilor gi

cl5dirilor. (Duptr cum am vizutin Capitolul 5, acestea reprezintlnumai 6"/o din cheltuielile UE, in timp ce agricultura reprezinttr460lo.) (Toate acestea sunt rezultatele Eurobarometru 61).

Nu sunt ni6te cifre incurajatoare. Va fi foarte dificil pentrueuropeni str capete sentirnentul de apartenenfd Ia UE dactr vorcontinua sI aibl atAt de pufine cunbqtinfe despre aceasta. inplus, gi atAta vreme cAt vor avea prea pufine cunogtinfe, nu-givor putea exprima opinia despre activitatea UE. Acest lucruva perpetua deficitul democratic, iar deciziile vor fi luate incontinuare de o elitd politice, formatS din lideri nalionali gieurocra[i. Ironia este cd lipsa de informare a publicului persistiin ciuda incercdrilor Comisiei de a-gi face munca mai accesibiliprin intermediul presei scrise sau al celei audiovizuale ori prininternet. f)in nefericirg informaliile publicate astfel sunt foarteretorice qi cu un confinut restrAns.

192 5A INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

Deficitul este evidenfiat in mai multe moduri:

o Liderii statelor membre, adunAndu-se in cadrul Consiliu-lui European, iau decizii asupra unor aspecte importanteale politicilor fird a se raporta intotdeauna la electoratelelor. Mai pulin de iumitate dintre statele membre aleUE-15 gi-au intrebat ceti|enii dacd cloresc si se alitureComuniti{ii Europene sau Uniunii Europene. Tratatulde la Maastricht a fost negociat in mare mHsurfr cu uqileinchise, fiind apoi explicat sumar putrlicului europeangi, in ciuda modificirilor importante pe care le-a adusstructurii qi obiectivelor UE, supus unui referendum innumai trei state membre (Danemarca, Fran{a 9i lrlanda),dintre care unul (Danemarca) a spus nu. Tratatele de laAmsterdam 9i Nisa au fost la fel de sumar explicate qi

pulin testate.. In ciuda puterilor sale cle a propune gi dezvolta noi legi

europene, Comisia are prea pufind rtspundere publicidirectd sau chiar indirectd, Numirile in Colegiu trebuie

uNluNEA EUROPEANA $l CETATENII sAl 193

anrobate de Parlament' dar celelal* * l1^"

firf, a se apela

la cetileni' P'u*ai"itit il*iti"i' care este numitinurma

unui mic joc de P';";"t;;i9i in'fo"''tul dintre liderii

,,"I"r.,*L*u"'i;;'";*.i;;l+ff ,":*1""*:i11",

::A:Xffi .:"iilS::;;''6i"irii"asupusdmaidegrabalapricilorria"*'IXiift;i;!!l':f f :T.'"u1:T1;;;5;i;;r : *1

^TikiXf:1"t'ffi iT#:,I io*i,i*i e'

',f$lm* t#';;' ;;; i" tmuu"atbti re) ca aceasta

sa raspunda P"d'ilJ'i;h; ;;toft"n pentru ini!iativele

. ilfrurlilill Eli;"""lui de Minietri ei rePrezentanrilor

oermanenli t' B"j';ti;L^ii*ttit"'i'-t ci'au faptului ci

'multe din cet" *'i i;;;u'"i" i* i'ii -u

t-"p* con! inutu lu i

"i i",i" e i ii P " r# i;;;

" * e'

ffi IJ i ;J-'."X# U,il [ 1pingerii "::.t^t:-t1i*';.;hi,puri de decizii care la nivcl

l',i:xi:i:l'i,Tl;; ;; ;"*t'i irmor adu n f, r i arese' ca re

rispund PentrY i'!I'""ti" '"tr"}a1a electoratului qiin fala

"cur1ii" opinieipublice' 'nstitu[ie aleasd in. u;i;;."iului E'ttop"u''t - sin€ura t

mod democ"tit:';;tJ;;"'n"i ut- -' ii lipsesc anumite

p,,i,i, r

" ""r',*f: :5f l;i; :[;,ll511liffj,veniturile sau ir

citaterimitataae'a"ffi f 'ml1i1l1ff P"";t["HtTI

ilciiiii;;le' A dePus eforturi Pent

noi, insi *u;otiuiJf i*ti'i*"tl * portante pr ivin d Ie gile

. [i,"J':'nykru'"tliiffitiilli t

"p ta c"t ry] ::-1:

P en tr u. c au za :*x* :'$:1':f I''::i*$lffi" IT:

H::"iffi;Tl#'i;];;u 'i au'!l:'u'" sau de contra-

clicliile dintrc'to";;;"Oeand 9i iea nationali' Cu toate

acestea, uu'offi ''"i'" ^i"i un cuvAnt de spus in ceea

ce priveete d;##il il;*ll.tur[ii qi nici nu vor

avea pAnd tail';;; tip de confirmare legislativi care

II

I

[i]!{inJ

t,ll,qi

hf,,

ili,i

H11

1fl

il

fr

I

186 sA INTELEGTM UNTUNEA EUROPEANA

negocierilor dintre liderii politici, iar aleg5torii obiqnuifi suntnumai rareori intrebati ce gAnr{esc. Acegtia pot conrunica cuguvernele nationale, tnsf; aceasta nu este dei6t o formd incti-rectH de reprezentare, iar grrvernele iau adesea decizii firX aIe rnai raporta cetf;{enilor. Interesele aleg}torului sunt directreprezentate in Parlamentul European, dar acea$ta este una dininstitu{iiie europene mai "slabe". Co*risia gi Curtea cle Justifiepromoveazd interesele "Europei'i ilar cetdlenii nu au o influenftdirectr asupra nurnirii in funcfie a liderilor nicirmeia din ceiedoufi institufii,

Mai rHu, majoritatea europenilor sunt indugi in eroare in ceeace priveqte Uniunea Europeand" Jurnaliqtii adesea prezintf; inmnd eronat madalitatea in care aeeasta funcfioneaiA, Comisianu explicx suficient atribufiile acesteia, iar majoritatea scrieriloracademice o prezintS ca fiind neinteresanti gi "legalistff,. Rezulta-tul este corrfuzia qi indiferen{a (cum au demonstrat, de exemplu,rezultatele slabe ale alegerik:r europene). Consiliul European adecis in 1984 sI inceapX promovarea unei "Europe a cetfifenilor,,pentru ca Europa sX fie mai "realfr" pentru cetdfenii sHi, iar trata-tele au fost modificate pentru a pr.omova ,,transparen|a,, (pentruca deliberirile institufiilor UE sd fie mai cleschise spre analizfi),insd argumentul cum c5 entuziasmul cetdlenilor ai putea fi ge-nerat in vreun fel de politicile publice este complet eronat.

Hvolrrfia Uniunii Europene a schimbat felul in care europe-nii se raporteaz6 unii la ceilalqi, in multe moduri diferite. Uneleschimbdri au avnt loc ca rezultat direct al deciziilor in domeniulpr-rliticilor, cum ar fi eliminarea cr:ntroalelor vamale qi extindereaoportunitElitror prin piala unic5. Alte schirnbiri au fost nigtecnnsecinfe indirectq care au apfrrut ca urmare a congtientiz5riieurnpenilnr cu privire la faptrrl cI sunt ansrenafi intr-un procescomun cu implicafii pentru to[i. In aceste condifii, este esen]ialsi fie acnrdati rnai multA atenlie opiniei publice, Comisia, Con-siliul de Minigtri gi Consiliul European sS explice mai bine rolulacestora, liderii nafionali s5 acorde mai multd atenfie publiculi"ri,iar cetd{enii s[ se striduiascX rnai rnult sd tnfeleagH ce se facein numele lor qi si se strSduiasc$ mai activ s5-pi facd liderii sf,inleleagi ce simt ei.

UNIUNEA EI"'RCIPEANA $ICETATENII SAI 187

Acest capitol analizeazfl semnificafia integririi pentlu eu-

rrrpeni qi pentru natura democraliei in UE' Capitolul incepe crt

{, evaluare a problemelor cauzate de deficitul democratic, exa-

rninAncl rela;ia dintre opinia publicfi 9i deciziile luate de lideriirralionali. Analizeaz{ apoi mijloacele prin care europenii lgipot exprima opiniile privind politicile UE * inclusiv alegerile,

rt ferendumurile gi cooperarea prin grupurile de interese * 9i se

incheie cu o discufie privind tipurile de schimbXri care ar trebuiiiicute pentru a aduce Europa mai aproape de cetifenii ei.

Deficitul democratic

UE beneficiazfr de un prosram de cercetare denumit Eurobaro-metru, care investigheazi periodic opinia publici cu privire la

o largi varietate de chestiuni legate de integrarea europeanE,

incep6nd cu perspectivele asupra intregului proces pAnI Iapoliiicile spe,ifice, Sondaiele din ultimii dou$zeci de ani au

elemonstrat cd entuziasmul oamenilor pentru UE a crescut qi a

scXzut: sprijinul a crescut de la 50% in 1980Ia apogeul de 71% in1990 dai a scdzut in Germania dupi reunificare, iar apoi intr-omai mare mHstrrd in intreaga UE, odati cu declangarea controver-sei legate de Maastricht, PAnA in 2000-2004, doar 48'50% dintreeuropeni considerau cil a fi membru UE este un "lucru bun"(Eurobarometru 54, aprilie 2001; Eurobarometru 61, iulie 2004)'

intre timp opinia in A-10 nu era favorabili; numai 40% dintrecei chestionaii arreuu o imagine pozitivi despre UE gi numai 43%

credeau cA apartenenla la UE va fi un lucru bun"A existat un declin gi al num5rului de persoane care c*nside-

rH cA fara lor a beneficiat de pe urma statutului de membru, de

la 58% in 1"990 la 47o/" in prezent. In A-10, nurn6rul de persoanecare considerl cA lara lor va beneficia a scizut de Ia57% la52%in 2003-2004. Dintre cei mai entuzia6ti se numdrd statele mem-bre mai s&race cum ar fi Grecia, Irlanda, Portugalia 9i Spania,

in timp ce scepticii includ cAteva state membre mai noi Silsaumai instfirite cum ar fi Austria, Marea Britanie, f)anemarca gi

Suedia (v. figura 6.1).

196 sA INTELECEM uNtuNEA EUROPEANA

ff:5|:l::i:ffi:.'^":.0." avea un acces mai mare ra documenterer, ;"fi"",,i-);"Jffi1[i;inseamni cd Ii se uu ao pori#,i"i"r ra

.-r,llTt'J.f el!' v,,toii aescrie I ipsa ri spu nd eri i d emocra tice

.:ifii,"f,iifl Lld;":ff'1",';'il*:itil*.,*,;J,l'#T

;; ** :,:":Jmil,I:H *",-, ffi tl,:af; il:il, :: :H,"J.",Tatare, iar ."r,rlrui,11'Ian-euroPen" $i sa carrdideze Ia alegeri ca

; l,l*ll.jmt L ii,xifi i,fl.,?ff ffji, .,il il :fr:,,lfrI*tl*r.x##t::i:ilil5.:nf j[:f*ffu..:a"5

O Europ6 a oamenilorA fost nevoie de r.uup; ,ai fu;"

peste treizeci de ani ca Iiderii politici sd in-pro."* r ;; ;;"-: f

europeni care este opinia l.i.*p.i"*.],,Leo Tindcma n s,-p.':e'

La cererea Consil iu iu i Eu.d;#; ;;t;ffi *j*i;;r*;txl.;tt}fi i,r.;ffi *:i*:H:il:;il::H:iJ I

*:: oa"' i" i' "'.,H;::fi ; iX #nff;

[t 1 ffii tffiT,' ?ffi rTrt]"ffi[ ;U it#i#rilAdonnirrq fost membru itorirn'ur'ffi# a oamenilor". Pietrofost desemnat si mndu"a ,i."*i*;#::1,:lyi European, a

"JXilj[:i3#il1'i'"ini..*"tlr'il,",i:,i:f#LTT:'iiComitetul a aorlba! aranjamentele care fuseseri stabilitedeja pentru ,. orui?lll:rr:^o:ri i; ;;;"rs european. rbarefj::ryi'r:le nafionate au r<rst inlocuji. ;;;"e u ropea n,, s ta n d a rcl i za t, a

" . *r"ori;;;::,::.: cu- u n pa $aport

cu, i ntel e,, LIn i u ne a E u rop eana. i; ffit, "; {ffi ; ::r#"::ffi:

uNluNEA EUROPEANA 5t CETATENil SAI 797

l)recum gi numele gi blazonul firii de origine a defindtorului. Prin,rccasta se asiguri faptul c5 europenii sunt tratafi in mod egaltlc autorititile vamale gi de imigrare din alte liri gi, in plus, li sein'rprimi europenilor sentimentul apartenenlei la UE. Dar, agat'um vefi vedea mai jos, aceste pagapoarte nu fac din posesoriilor nigte cetileni europeni.

intre timp Comisia Europeanl a stabilit e "zi a Europei".rnuali (9 mai, aniversarea Declarafiei Schuman), a adoptat dreptimn oficial european "Oda bucuriei" de Friedrich von Schiller,t:Antatd in Simfonia IX de Beethoven, gi, cel mai important, aadoptat drept steag propriu steagul care fusese utilizat de Con-siliul Europei incepAnd cu 1955 * un cerc cu 12 stele aurii pefond albastru. Steagul european, care fusese conceput de PaulI-evy, director de informare al Consiliului Europei, a fost preferataltor cAtorva modele (Bainbridge qi Teasdale, 1995, p.188-9) 9ia devenit de atunci un simbol fundamental al Europei. Steagulpoate fi vizut fluturAnd pe cl5diri publice gi hoteluri in intreagaUE qi este omniprezent la intAlnirile liderilor UE. (Toatd lumeacredea pAnd la inceputul anilor'90 ci cele 12 stele reprezentaucele 12 state membre, insd num6rul era intAmplHtor, iar modelulnu a mai fost schimbat pe misuri ce numdrul membrilor UE acrescut.)

Actul Unic European a inclus mai multe dintre recomand5rilelui Adonnino, dintre care cea mai importantd a fostdiminuarearestricfiilor privind libera circulafie a persoanelor, Pe vremeaTratatului de la Roma era evident cI o piafi deschisd a forleide muncd era o parte esenliali a piefei unice, insi in timp ce seacorda tuturor cetlfenilor ComunitIfii dreptul de a 'tircula gilocui liber" in toate statele membre, acest lucru era supus unor"limittrri justificate de considerente ale politicilor, securiti{ii sausdnXt[{ii publice". Deoarece la tnceput integrarea era determinat{cle factorii economici, facilitarea circulafiei dintr-un stat in altul apersoanelor active din punct de vedere economic a fost considera-tH o prioritate. Limitele la migrare au fost stabilite ini{ial deoareceguvernele doreau si se protejeze impotriva unor posibile crizede lucrdtori calificali; mai tArziu, limitele s-au datorat lipsei deoportunitifi in statele finti (Barnes gi Barnes, 1995, p. 10S).

190 sA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

referenclum nafional in Danemarca qi Suedia qi ar ti fost aproarrecu sigu ranfa r::pins de.alegitorii germ ani, ;;; ; ;i f;;IilLunui test la mijlocul anilor;gq deiarece sondajele d* ;;;f;"demonstrat cH mai mult de 60% dintre ui u* opurr"au ideii gi nuerau dornici sfi renun{e ra marca germanf,, Datiiind rorrrr u*d.rtiura lCerma niei in privinf a moned[i unice, ; iffifJ;;;;ffi ;?;n tnsemnat o loviturd grea datd programului.

. .,9, treia problemd o constituie fap"tul cd liderii nafionali, inst!ttrfiile europene, media gi experlii acaclemici nu a, e*plicaif;;;,;bine' impli ca l i i re, costurire gi beneficiile iniegrarii. Adevxrul e cdintegrarea estc.un proces complex, care se afld intr_o confinu5scnrmoare, rar imDlicatiile schimbArilor nu au fost intotdeaunaingelese pe deprin, chiar gi de crtre responsabirii poritici - fiecarepas nou a provocat

"{":T neprev5zute (programul piegei unicefiind un prim qxernplu), iar tiecerea la eLro a constituit un saltrn necunosc't' InsS nu a exislatnici o constitufie Ja care cetifeniiilll:,3 apelapentru ldmuriri, tratatelc mai rr,ult incluc in eroareaecar sa clanfice, votlmllfporit de informafii despre UE tind;::::::'::::l::" p* deratiite nesemnificativ* rr* t,it"t*ril ;;oreptul european, acoperirea mass_media euroscepticd induceineroare prin scoaterea in eviden!f, a pdrfilor negative in defavoa-rea celor pozitive, iar europeanut oiliqnuit rdliane *or_rfr"-qrr*riFigura 6.1). Acest lucru este valabil cu precldere tn A-10.

,^.,I^T,:ll],*;.ll rAnd, pi poate cel mai imporrang existi problemaoerrcltul* democratic. Acesta a fost definit de wilria*rs (1gg1.

p.1.62), ca fiind ,distanfa dintre puterile transferate Ia niveluiComunit,fii qi controlul parlamentului ales asupra ;&,,*,*t d1{rctrgr (2000 p. SB) ca ,,trecerea puterilnr ae aecizie ae-iarlrveru r rratronal Ia cel al uE, fdrd sd aibi loc intdrirea cor:troluluiparlamentar al coruurilor executive,," Acsste definifii ,"S;;;;faptul cE cleficitur clemocratic ar putea fi redus prin acordareamai multor puteri parlamentului sau prin acordarea registatu-rilor nalionale unui controi rnai mare asuprs instituliilor UE,dar problema este mult mai romplex$, iar o definifie *ri U"#"defieitului democratic ar fi urmdtoarea: cristantra di,tre puterile: :,,.t",*9,:u.1ulun ".

6i capaciiatea cet5fer.rilo, *o ropJri a* "u

lnttuenfa activitatea gi deciziile acestora.

UNIUNEA EUROPEANA 5I CETATENTI 5A! 191

Caseta 6,1 Deticitul informa[ional

Indiferent c&t de mult incearci Comisia Europeani sX faclf,uropa sH part mai realil cet5{enilor ei 9i indiferent cAt de des

vorbepte Consiiiul European despre irnportanfa transparen-

!ei, o problemh r5mine critic5: europeanul obignuit cunoagte

puline lucruri despre cum funclioneazi UE. Acest lucru a fost

demonstrat prin rezultateie recentelor sondaje Eurobarometru,prin care cei intervieva[i sunt intrebati cat de multe cuno'+tinle

it, despre UE, despre politicile 9i institu{iile acesteia, gi rugafisX-gi aiorde o notfl de la 1 pfrnH la 10 nota 10 insemn&nd cd au

foarte multe cuno6tinfe, iar l insemnAnd ctr au pu{ine' In timpce 6'% au recunoscllt cI nu gtiau nimic in 2004, nu mai pufin de

70% din cei intervievali qi-au acordat note (scdzute) de 5 sau mai

pufin, iar media pe irrtregul studiu a fost de 448, Numai 7% Siauacordat note de b sau mai mult (Eurobarometru 61, iulie 2004)'

Cei care consiclerau ci delin eele mai multe cunogtinfeerau manaseri, absolven[i de facultate, persoane care consultfi

regulat meiiile de informare qi cele cu vArsta cuprinsfl tntre 25

6i S+ rle ani. I'rintre cei cu nivelul cel mai sc&zut de cunogtinfe

ie numdrau lucritori manuali, pensionari gi persoane cu studiisuperioare sau inferioare. in oldine descresctrtoare, austriecii,geirnanii, grecii, danezii gi olandezii considerau cA aveau cele

iral multeiurroqtin!e, in timp ce belgienii, irlandezii, spaniolii,hritanicii 6i pnrtughezii aveau cele mai pu{ine. Este interesant c&

nivelurile de cunogtinfe despre UE erau in mare parte aceleaqi

in A-10 ca gi in UE-15, probabii datorit6 mediatizirii intense a

UE in {firile respective, pe perioada preg6tirii adertrrii lor"

CAnd le-au-fost testate cunogtin{ele despr:e UE, 55% dirtcei intervieva{i credeau in mod eronat c& aceasta a fost creatfr

imediat dup& primul r$zboimondial, 50% nu 6tiau ei menrbriiPadamentului European sunt alepi direct de aleg6iori,4E% cre-

cleau in mod eronat c[ Pregedintele Comisiei Europene^este ales'

iar o treime credea c[ numai 12 statc fac parte din UE' In acelagi

timp in 2004, aProape unul din trei europeni nrr auzise niciodatide Lonsiliul de Mini;tri gi aproape unul din cinci europeninu auzise de Comisia Europeand, Curtea de ]ustifie sau Banca

Centrald European&. in acelaqi timp reflect&nd ptejudecfilile

200 sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

totodatd de dife:

:: : :, d

" r;,s*T.LiinH,..ill"",l ;hL:? JH:H1fi :prrntre care se numd,rd.prog*.;il;onardo da Vinci, .uru pro.moveazd schi mburile iirt"ilr1i*,

f "i" p3"gitire profesiorial&,gi pr.gramul Socrates, .rru ;;;;;u;azi educafia. i, cadrulprogramu lui Socrates ,e a"rfegorre |.rg**uf Erasmus, care seaxeazd pe schimhu:if d" rlr*"f,;i;fesori intre u.,iru-irir;1igi colegii gi inlesnegte t.ansferul J"Lr5ii,* 9i Erasmus rur.rnlrr,care sprijind prog-ra1.eJe internafirc"rf" a" master.at, ce implicdcer pufin trei universir5{i din .cifu,til trci 1e.i.In UE se vorbesc in-prezent 21 h*,GUi oficiale: ceha, danezaengleza' estona' o ,, Y:,1ri;;i*"" *li*ana, g rea ca, irra ndeza,i ta lia na, letona, Iitua n ia na, maghia ra,-malteza, ola ndeza, polone-za, port u gheza, slovaca, rtou#., .f, "i"r, qi rr"a;;l;;"jp"rofi elevii de riceu di" uE i;r,.5i,ji,"

"_lille strsi;e, J;$idoar unii dinrre *i u, gr.,re ;;;,;?rin5 bilingvi sau mul-tilingvi, otandezii $i d;;;;;irr"[_, *ai buni, in timp cebr*anicii sunt cei mai.slabi,;i;;;;; [mba englezd a dive_n i t I imba i nternaf ionaH ;;il;ir,iio""r,ismentu tui si d incauzd ci un numlr mare au

"urop"oiJI i m ba englezi (m a i m u r t dffi ,, ;ffii "T,%::, #ff il ;:lH::nia, Spania, Olancla.Ei Danemarc" ,'f"rE, ca a doua ljmbd). tnacetapi timp, mai oulin cte;;;iltr;;t,Jtevi italieni si germani?nvafd franceza rn'ugina,"_b i;;;;;i, irorl.probrema rimuijor *di;H;#,

^arariei nafionate,afect^ndu-i in special p* fd;;, ;;; r]lu strxa,rit at6t de multsa stoPeze rrspandirei -franglais,iuiii * .rtitirurea cuvintelorengteze in francezd, ..1.an.rJmpiu )iJir.uo jet,, (corecr te prosporteur) 9i

,,te fast food- (oficiai [ri-a_,ii,,gn), netu,nd in consi_derare faptur ci muite."uint. ji**p#i,"rrun.cze

s-au inf,tratin Iimba englezd, dela.amafeuri^ Wir:ii,'rr, clichi, dossier, souaenir$ aague. pentru ca nici o limbi ,i";;';;sugerat ca tofi europenii ,a inu.su u"p;:il1:1ffifffjij*j;:onalS artificiali, creatd pr,"iUAi, ,#.'"". r, fie reactualizaiilimba latind. in ciuda nirmtrrului;;;,t angajafi UE care lu-creaz. ca traducStori' a pubricrrii i..r-""teror uE in toate cele21 dc limbi oficiare si ,'J;;;;;"irr"r","i'ie a combate curtura

UNIUNEA EUROPEANA $I CETATENII SAI 201

Caseta 6.2. Promovarea culturii europene

O istorie Ei o culturi comune sunt elemente importante pentruidentitatea unui stat nafional. Daci acestea existS, statele puterni-ce tind si se bucure de un inalt grad de legitimitate (recunoa$terepublicd) care presupune stabilitate gi longevitate. Dactr acestea

nu existtr gi existi in schimb diviziuni sociale sernnificative,este foarte probabil sd existe instabilitate gi un sim! mai scizutal identit5{ii comune. Franfa este un exemplu de stat cu un nivelinalt de legitimitate culturalS, tn timp ce identitatea nafionaltrbritanictr este sltrbitA de diviziunile dintre englezi, scofieni,galezi gi nord-irlandezi, iar cea belgiani de diviziunile dintrecomunitXlile flamande gi valone.

CAnd europenii se gdndesc la istoria qi cultura lor, este maiprobabil str se gAndeasci la ceea ce-i separi decit la cee'a ce-iunesie. UE a incc.rcat str abordeze aceastd protilemd promovAndideea unei culturi europene comune/ chiar claci aceastl pro-movare poate fi un lucru nedorit pentru r.rnii. Cum puate ficultura reglementatd sau "promovati"? De6i sondajele de oprinre

Eurobarometru demonstreazd cd maioritatea locuitorilor estr: infavoarea lXsdrii politicilor culturale in seama statelor membre,tratatul de la Maastricht a introdus angajamentul ca UE 'ticontribuie la inflorirea culturii Statelor Membre" cu scopulde a imbunitifi cunogtintele despre cultura gi istoria F,uropei,de a prezerva patrimoniul cultural european qi de a sprijini qi

suplimenta schimburile culturale non-comerciale qi "creafiaartisticd gi literari".

Ce a insemnat aceasta p6nH acum, in practici, a fost aloca-rea de fonduri pentru restaurarea clidirilor istorice, sprijinireaproiectelor de instruire in domeniui conservirii gi restaurIrii,conservarea limbilor regionale gi minoritare, subvenfionareatraducerii lucririlor unor autori europeni (in special in limbilemai pu[in r5spAndite) gi sprijinirea evenimentelor culturale. Deexemplu, UE a infiin{at o Orchestrd a Tinerilor gi o Orchestr{Baroitr, pentru a aduce tinerii muzicieni impreuntr. lncepAnddin 1.985, a declarat diferite ora$e europene drept'tapitale eu-ropene ale culturii" (Graz din Austri& Genova din ltalia, Corkdin Irlanda) gi a stabilit o Lun[ Cultural6 Europeanl in diferite

I

iIil

fir

li,r

tj

liItl

I

fi

i

194 SAiNTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

este utilizati la cur{i in multe state membre estetati de UE gi p6ni cAnd persoanele numite la Curtea

]ustifie gi Curtea de Primi Instanli nu sunt invest,si confirmate de Parlamentul European.Drepturile formale trle europenilor legate de InstitufiEuropene sunt modeste: ei au dreptul s5 votezeinrile europene, sf, inainteze o petifie citre Parlamentcitre Mediatorul Etrropean (vezi mai jos), in cazul inconsiderE ci drepturile sau interesele lor au fost inclsd acceseze documentele instituliilor UE (in anumite limi..,te); de asernerlea/ au dreptul si fie reprezentali diplomaticin afara UE de cdtre orice stat membru, cu conditia ca

propria fari s[ nir defind o reprezentanfd locald.

Cea mai mare problemi a deficitului clemocratic este cd repre-zintd o barierl psihologici ddun6toare intre europeni gi Ufi,impiedicAnd dezvoltarea relafiilor care ar trebui si existe intreconducitori gi cet6feni pentru ca sistemul de guvernare sE functi-oneze. ln aceste conclilii, nu este surprinzltor cd europenii se simtatAt de pufin ataqafi de institufiile UE. Nu este surprinziior nicifaptul ci rnass-media antieuropeand este capabilS si generezeat6t de multi neincredere qi resentiment public fali cle acesteinstitufii, care par adesea distante qi misterioase. Accst lucru se

observd cel mai mult in cazul Comisiei. Degi este o institufie micigi productivi, care poate numai si propund gi si strpraveghezeimplementarea noilor legi, aceasta este adesea perceputi ca fiindputernic5, supraplStitS, incapabili de rlspundere gi dominati desecretomanie. l'ercepfia este intiriti gi de faptul ci majoritateapersorralului cornisiei lucreazd intr-o serie de clf,diri anonime,rfispdndite in suburbiile Bruxelles-ului, ca gi de faptul cd accesuleuropenilor obignuifi in aceste clidiri este restrAns cu strictefe.

Comisia Eurr:peand este congtientd de aceste probleme gi

le-a admis cu sinceritate inir-o Carte AlbI publicati in 2001,

referitoare la problemele guvernirii:

"Europenii ... manifest5 din ce in ce mai mult6 neincredere ininstitu{ii gi in polilicl sau sunt pur gi simplu dezinteresafi deacestea. Problema... se resimte mai ales la nivelul Uniunii Euro-

UNIUNEA EUROPEANA 5I CETATENI1 5AI 195

llliiillllli:I:i:'x}'Ji"H;::'iqi;?;1"ffi;["T$il

**ff**fiur*-ll*l***-ffiicl incAt sh fie mat e

::'trJi',:Tri'ia:'#1":;1"'::l;i'#;;;;;;;",,,,,lu,",upiriJi't*i:i**:g:":,'*n:iq$i:il":[r('t'ceptia cI UE nu P<

iiiilill[Lrffi ;i'ffi *Uru*q""fr:.*x,rT*si41fi $*+iti11fii:1ffi ,3:,,':ifi';fto.rm€rlii nu observa

p[:*"'il#irTrT'l!:!:q{i:::ixir*:*nxi::illi".#i'r" liticile pe-care clc insele'*t1:5;;;;'""1' dintre in-

:ffi iil' ;'.' ;:,lT,iJ [i"i; ;ffi :: :: Ll'il.,i" ri, I". :11'j'stitutiile euroPene {

r*nt$fi*i*#xr,s*$.ffiui*tr$[i"#{,ili,mai sistematic" 9i

si acestea'

,.,*'Ifi #;:ft':[q.';T:]lt"riliil*sHi"#i,tciente, mai responsabile rii mai dt*t::ili#il1..J"' aute aceste

#ltiii*:r;i::?r:hf,:;''::"1'::ffi Er-=":xml;.,utionuft if exerciti in prezent ":flg d. ;?;t" ca activitatea

i.'i" e*"trdam a accentuat Tj"t1tl};',[,,,};; deei a stabitit

ffi, iie mai inteligibili 9i mai "transl

204 5A ?NIELEGEM TJN|UNEA EUROPIANA

() altfi schirnb;rre introclusH de Tratatul de la l\,Iaastricht prininiliativa "O Europi a oamenllor" a fost crearea unui MediatorEuropean. Dacd un rezident legal al UE considerd cf; oricaredintre institu{iile UE (cu excep{ia Cr"rrfii de Jrrstifie qi Cur{ii dePrimX lnstani5) est* culpabilS de "p:roast[ adrninisLrar:e" gi poateprezenta un caz solid, Farlamentul European trebuie sd cearfiMediatcrului sfi examineze pl&ngerea gi, clacf, este necesar, $5desflgoarc o anchet5. Aies pentru un manl1at de cinci ani con-comitent mandatuiui parlamentar; Mediatorul trebuie sE fie atAtimpariial, cAt 1i indepencient cle orice [Juvern. tncepfind cu anul1995 cAnd a fost clesemnat primul Mediator, Comisia a fost fintacelor mai multe plfingeri, acuzatd de regulfi ei nu-gi indeplinepteobliga{iile dn ocrotitor al tratatelor, c[-i lipseqte transparenfa qici abuzeazfr de puterea sa. NumdruiplAngerilor a crescut de-alungul anilor, acest lucru fiind probahil rnai pu[in un semn cAIucrurile se inrfiutifesc c0t mai degralrI cH exist,l tot mai n"rullioameni congtienf i de activ itatea lr.{ed iatoru lu i European.

Fartici parea $i reprezentarea

Degi bine intenfior-rat, proiectui "C) Europi a oaruenilor" estein fond sr-rperficiai. A face ca Europa sfi fie mai "realfi" pentrueuropen! este un lucru, dar a le acorda intr*ar{evdr un currAnt despus in prr:cesnl de iuarc a deciziiior * crednd astfel o legdtrrrXreal5 * este cu tntul altceva, Conptientizarea de citre eet5{eniistatelc'r membre a faptului cX aparlin unei entitS,{i exiinse esteceva ce trebuie s5 vini in f<inc1-rlir"r partu"a [or. Trebr,rie ca ei sdtnleleagri implicafiile integririi, sfi observe lpi sfi experinrentezedirect belreficiile aersteia gi s& sinrtfi ci pot avoa ut't impact rcalasupra moc{ului ?n care evolueazi U}1. Bincin{eles, dac6 UEeste o confederaqie (lupit cum susfine aceasti carte), atunci ntrsunt necesare leghturi directc inire insiituliile UE gi europeni:oamenii trag Ia rdspundere guvernele nafionale, care la rindr-rllor le repr:erintii inferesele la nivel europ€fln. Dnr acr"rshr nu estealtceva ciccAt trn ic"ieal, rleoarece liclerii nafii:naii ai Er:n:pel uunnmai cf, urm$resc adesea interese politice Iirnitate, ci qiinch*ie

uNlUNEA TUROPEANA 5l CETATTNII 5Al 205

frecvent acorduri de politica europeanx in ciuda opoziliei cetx-

qenilor lor.sf&rqitul deficitului democratic este posibil dacl europenilor

I i se acordi un rol direct in activitatea U E qi sunt incurajali sH ia

la fel de in serios uE cum igi iau propriiie guvernele nafionale.

Pe mxsura ce "Europa" va deveni un subiect din ce in ce mai

irnportant in politici nalionald, iaralegitorii vor incepe sd {in6coit de atituclinile fatfi de Europa ale partidelor qi liderilor pnli-

tici nalionali, europenii vor cipHta mai multi influen!{ asuPra

pozi{iiior adoptateirr s6lile qi holurile de intrunire ale Comisiei,

bo.iitiutri cle Vini6tri qi Consiliului Egropean. Dar inainte sI

se intAmple aga ceva, existd alte trei mijloace prin care oamenii

pot inftulnla rezultatul deciziilor poiitice euroPene: vot6nd inalegerile europene, participAnd la referendumuri 9i sprijinind

activitatea grupurilor de interese,

Alegerile europene

or8anizate o datd la cinci ani inefi dil.t 1979, alegerile pentrupaiiamentul Huropean (PE), care define un roi din ce in ce mai

important in elaborarea legilor europene, Ie oferd europenilor

oportunitatea de a-i decide structura. Alegdtorii trebuie s6 aib6

*irli*tr* 18 ani qi s[ fie cet[{eni ai unuia dintre statele mem-

bre ale UE. Prin tratatul de la Maastricht, europenii au avut

clreptul s6 voteze in orice {ar6 tn crre igi.au regedinfa gi chiar sd

.urrdid"r* pentru PE oriunde ar locui, indiferent de cetdfenie.pertru u rroiu, membrii UE trebuie sd inainteze o declarafie c&tre

autoritatea electoral& locali 9i sd indeplinea$cH condi{iile locale;

pentru a candiela, ei trebuie si indeplineascfi condifiile din larahe origine. V6rsta minimd pentru candida{i variazd intre 18 pi 25

de anil in {uncfie de [ara tle rezidenqi, existAnd de asemenea 9i

reguli diferite, privind modul de calificare a candidafiior. unele

state membre nu accepti canriidali indepenelenti, altele solicit5

candirla{ilor s5 facS anumite depozite, iar altele le solicitfi s6

adune semn5turi etc. (Westlake, 1994, pag' 84-5)'

Din nefericire, prezen{a la vot pentru alegerilein I'arlamentul

European este redusa, subminand credibilitatea pi influenla poli-

198 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Modificdrile r-1lj3te prin Actul Unic European au permisreziden[itor din UE{S. # !";;il;;"r-l 9i ,e locuiasci or.;undein UE, cu conditia # di,"d ;;;;;" medicald pi un venit su-ficient pentru , l.:.1^"1:li,:,,1;?;;;;entrur sistemur de aiutorsociar al ldrii in care se mutS' Guverneib stateror membre ari fostpreocupate ,,

"*o.T.,=Tuze efectele pr"rirnifo, economice careii deternri,S 0e rucrStori $ pernserrca pa4ire mai sdrace areUE pentru zoirele mai bogati a"i"rrni"ard astfel o cregtere acheltuielilor sociale 9l u go#a,ut"ir.l.-r* rone, gi si controlezecirculafia cetilenilor c; iliilrrr.i," L]E, in speciat turci,nord-africani 9i refugiali di" Bul;;iL uuru dezbareriror pri-vind libera circtrlaliJa ,tu, prnUfu*, iif"._*"f". O,r"rr""ili,_referitoarc la bun5star", J;ir;;';;" pentru care acordulprivind poriticile sociale.o*"""r a"r*t, o prioritate (v. capi-

:"l,T: :J, ;fr ff [:'#'u"'"'oit * t-'

" *il".' u, v a rs rn i c nor a cipria t

Eliminarea barierelor in calea Iiberci circulafii i_a aiutat oeeuropuni sfi devini mai mobiti i" ,lt-i,i]i ro-ril"i;#ff,r.1-rul strdirr,or care rocuiesc in staterJ*"*uru a crescut. in 1g,50existau cinci milioane de imigra"iff"'igr0 erau zece milioangiar astlzi sunt nrobabtl. rp;"'r;;'i; ;, ;orr" desi eriminareabarierelor face ia untorlte'reipi.ri*'rl'r, fic, certe. FIuxul de

lTler?* a fostinifial d. r, ;;i;;;*, l. *4*itatea celor carese mutau erau lucritori din stater" *"a;iuruneene in ciutare delocuri de muncd mai.bine pfei*" il;;;r, li se alIturau apoifamiliile, in orezenr,__frr*rrifu .i",lr,grri" sunr mai complexe._1".:T:::

s-a inregistrat o crcqtere * i,r?ir."rrtia profesionistitor9r managerilor. Dacf, odati europenii se mutau de nevoie, dinmotive economice, acum mu.ltj uJ*uiA f*tru cd vor ei, iar mo-tivele lor sunt variate:.ci pot rii" .;rirrJ, unui mediu diferit del_:f,l:lag in zonete irri .orau ufu Uiru, igi doresc un nournceput intr-o altl tari.

,- Tr:rr-yl a jucat_un rol important pentru mobilitatea eu_ropenilor. Majoritatea europenilor igi permiteau altddatd sdcdldtoreascd doar in 1f,rile loi f.re "p].,ill tr,rismului ieftin in

I1l1 incepand cy sf,aroitui ;;; il {0,'o' ;*,*r* inat o creeterernsemnati a numirului de persoan" ;; Igi petrec vacanfele in

uNruNEA EURoPEANA $r cETATENil sAr L99

rrlte state membre, Excursiile de o zi, iegirile de sfdrgit de siptd-nrdnd, qederile de una sau doui sdptdmAni, inchirierea in grup a

locuinlelor de vacan{X (in sistemul "timeshares"), achizi}ionarealaselor de vacanfd gi viziiele prelungite pentru cei care au timp lad ispozifie au contribuit la imbunXt5firea faciliti;ilor gi cregtereatunfortului tn cdlitoriile pe continent ale europenilor. Diferenfeletle limb5 ridicd incl bariere psihologice, dar diminuarea restric-Iiilor privind mobilitatea, impreuni cu introducerea monedeicuro, a fecut ca celelalte state membre sd le pard europenilorrnai pulin "striine".

'foate aceste modificlri demografice au fost inlesnite de incirun element al raportului Adonnino, care a fost oficializat prinActul Unic European: aranjamentele pentru recunoaqterea re-ciproci a calificirilor profesionale. Degi pregitirea profesionalSde bazi a lucrltorilor in domenir"rl medical (doctori, asistente,dentigti etc.) a fost standardizat5 relativ devreme, acord6ndu-li-se rapid dreptul c{e a lucra in orice stat membru, progresulin alte domenii a fost mai lent, Comisia s-a ocupat de fiecareprofesie in parte, ca si ajungi la acorduri privind condifiileEi apoi si propun5 o lege noui. Dar era o muncd laborioasd gi

de duratd, care a necesitat 17 ani pentru a armoniza condigiilepentru arhitecfi gi 16 ani pentru a farmacipti, Un progres s-afdcutin 1988, prin directiva sistemelor generale, prin care statelemembre conveneau (lucru in vigoare din 1991) si omologhezecalific5rile care soliciti cel pufin 3 ani cle pregdtire profesional6in alte state membre. Lista de profesii recunoscute reciproc a

crescut de atunci pi ii include in prezent pe contabili, bibliotecari,arhitecfi, ingineri gi avocati. Comisia a publicat intre timp unghid conrparativ cu privire la calificdrile na[ionale pentru maimult de 200 de ocupalii, ajutAndu-i pe angajatori si stabilcasc[echivalenfele din statele membre.

Un element imporiantin mobilitatea lucrdtorului este educa-

fia Ei formarea tinerilor, in care UE a inceput sh se implice maimult, conform tratatului de la Maastricht, incurajAncl schimburilceducalionale 6i ocup6ndu-se de problema fundamentali a pred[-rii lir:rbilor striline.Incapacitatea de a vorbi alte limbi reprezintdun obstacol pentru libera circulalie a lucrdtorilor, amintind

.g,(JC:

:>-

rn

+m(n(')

Itp

'ij,'i

;t!l

trlr

fi1,,

fl1

I

li,

illll

l,f

ilIil,1

\iir]

ri

I

.1i

1'

208 SA INTELEGEM UNIUNEA EUBOPEANA

" Alegitorii UE gi_au clezvoltat pufir.re legituri psihnlogicecu parlamentul liuropean, care este prohaLil cea iralcunoscutd institufie UE, dar care este incd anonirnd gidistantd pentru majoritatea dintre acegtia. Dupi

".,* urtemcnfionat in caseta 6.L, numai S0% din europeni .r"orafaptul c5 membrii acestuia sunt aleqi. r

r Mass-media qi politicienii na(ir:nali icor,td relativ pufinfiater fie a legerilor erropene, deterrn i.And astfel

"" Lt"*,mai scdzut al alegdtorilor.r Participarea ia vot scHzutd reflectd o te,ndinfd general5de sc6dere a participdrii Ia alegerile nagionaie il;Jt.dintre statele *e,rbre UE, in"timp ce participarea Iaalegerile pE a scdzut cu 13 procenie inire ,"ii 1gi; iii99g aceasta a scizut cu 10-i4 procente cam in aceeasiperioadl in Franfa, Cermania, Irlanda gi Olrnaa, dLexcmplu (Corliert, 2001).o Participarea la vot reflectd adesea opinia pe care alegitoriio au despre g-uvcrnele nafir:rraie gi prot t*rn"b $,il-Gnafionalt, mulli dintre ei folosind votul pentru o t.or.rr_mite un mesa.! politicienilor nafionali, Acest lucnl esteaccentuat de fap.tul cd rnajoritatea partidelor politice iqitlesff;''arH activitatea rnai degrabd ca nipte particre nati-o,ale, decAt ca r,embrii ai grupurilo, pot;tilu ,ua*u;iuteuropelre". Astfcl dach alegdtnrii nu iunt interersati clepoliticile nafionale, este crr atit mai pufin proUabit sevoterze la aleger:ile europerle"

f, afari cle faptui ci"partir:iparea ia vot este scizuti, alegerileeuropene au impactul gi sernrnificafia subminate rsi cle t,neie pro_bleme structurale:n, au r.c'in aceeagi zi in toate statere,ru*Lr*;ffrri cr"rm ar fi Germania utilizeazd sisterne erectorale diferitepentru alegerile nationale qi europene; statele membre utilizeazfifonle diferite de reprezentare pioporfionali (Rlr). De

"*"*rt.,.in timp ce Belgia, Irlanda gi Itafia utilizeaza f irt". ,*g;o""i_ ;iiliirrrpart ffirile in rnai multe circumscriplii, Danemir.", Filfi;Portugalia gi Spania utilize,azi liste na;ionale Ei-gi ."";il;C;;drept , singur:r circtrmscripfie. Marea Britanie a utilizat p",it..,

UNIUNEAEUROPEAI{ASICETATENIIsAI 209

rrrulti vreme acelagi sistem in alegerile nafionale qi locale, dar,r adoptat RP pentru alegerile PE din L999, pentru a fi la fel cucclelalte membre UE.

Una din sugestiile propuse de cr:mitetul Adonninq care nu;r fbstinci implementatd, se referea la instituirea unei procedurit'lectorale uniforme pentru alegerile europene. AceastX idee abst mai intAi subliniatd in Tratatul de la Paris, fiind apoi reluatdin Tratatul de la Roma gi readusd in disculie cu ocazii diferite,tlar in practicH s-a {5cut prea pufin. Chiar pi definifia termenu-lui "uniforrn" este discutabill in acest context gi povestea incir1u s-a sfArgit, depi la summitul de la Paris din 1974 s-a luat odecizie potrivit cireia obiectivul ar putea fi atins daci alegerilecuropene ar fi secrete, directg prin vot universal gi organizatein aceeagi zi.

Referendumurile

Referendr-rmurile nafionale le permit aleg6torilor europeni sd-siexprime opiniile asupra unor subiecte restrAnse (dar de reguiiiimportante). Referendumurile nu au loc in fiecare far{ gi arr fostutilizatenumai pentru anumite probleme fundamentale, dar atrajuns s5 joace pAnd la urmd un rol irnportant in procesul inte-gr6rii europene, existAnd o presiune morali gi politici sporitlin ceea ce privegte utilizarea lor. Unele referendumuri nu au fostaltceva decAt nigte instrumente de manipulare politicd, precumcel organizat de Marea Britanie in 1975. Aparent acel referendurrrse referea la rSmAnerea Marii Britanii in Comunitate in urrnarenegocierii termenilor, dar obiectivul lui real era si rezolve odivergenli de opinii cu privire la Europa, din cadrul guvernului(Nugent, 2002, p. 483). Altele au avut un impact semnificativasupra cursului integrdrii europene, ca in cazul modificiriiclauzelor tratatelor cle la Maastricht qi Nisa in urma respingeriilor prin referendumurile din Danemarca gi lrlanda. Alegdtorilorle estc acordat[ atAt de rar ocazia de a-gi exprima opiniile asuprachestiunilor UE, incAt referendumurile sunt folosite de regulipentru a se afla opiniile de ansamblu despre UE, gi mai pufincele privind chestiunile concrete.

I

202 sAlNIEtIGEMUN'UNEA EUROFEANA

t-I ;:?::ii:;Ilclr

state ne-rnembrq' cum ar fi Basel, Cracovia sau

I C, toate ci intenfiile din spalele acestor proiecte sunt cJeI liudar, esre gre, ,re alt.,rminaii.;;'";;?"r"cfirna cu adevtrratI sc.imburile culrurale.Or a_rr"f ,rr*'l.ll,O*rr,riifi culturaleI eu ropenc, daci ntr su nt in if iate a"

", ,<:p*n ii ingiqi. Este uqor sd

I ffi:: ;';i*::::1" vi"r'.r"'g-r;' v'i"ilio, c.,.i,r..., *.^*",,I q; ;;;,;;;I;;,i:J lffl.:HXil,,fili::: ;ffixu:i" *I derrrr''sarr a unei identitigi ou.op[n.I. ii'ri.:,. 9i .ot" mai rnobireI fornre de artd -- r'irmur pi'muzicl ;,;;t:';: izhesc crc harierereI pr:eferinleror nc[ionarc, ,r,,nrui o *i;j;; din ceea cc nu s_aI pr.odtrs in limba r-,nglezi

" i,,..gir,.r,11,.,'1u..", comercial in1 afara piefci interne.

L ___

angro-arnericani, este i:rcvitab, ca lirnLra engrezS s5 devirri rimbacomtr,i a Europc.i * pr], ;"te.*"air',l afL.erito, internafir:nalga tc!5grn ulica i i; Ior, a a,u.:.tismc,;;;;;;;';, sportrr ru i.C'iar dacd turisr,uI,

"f f *,,.,.r",io.,Jr",r. tr.,lrnicc clin caleamobiritdfii $i pronr,varea predirii lirnbiior strdi'e c,ntribuie cutoatete Ia Iil,era circutafie;;;;l;til; #grarea nu va etiminaniciodati bar.ierule *:iil* gi prjh.rdl.u'cauzate rte diferenfeledin rufi^a rraiurui cori.liari. i;;;ilrt |ot orrcanci sf, cf,rito-reascfl dintr-tr' stat i..artur r" r;rirr-'.iJ lo..rri de uruncr saupentru a-gi irnburriti[i caritarea

"i"rii iii"rcoperd imcc{iat cd

ffi:i ril::?Hi;:l' i - l; in p'*a "' "#'a,,,;, $,*;,.:;,;

r.,3*'i,.,;;:il::,',-ilf1ffilff I:i'ff ffi :;.X#f.llfi ;cu lirnbi cliferite, tlar.sunt n"uoiEi ua ir.,tl*pir.,e un set nou dereguli gi,orme: practici ,o.iofu"Jifuii*, ,",rr, noi cle semne de:] T:]:,f: u, regu ra me,t" a* tr*f i., p,;;ffi rliferite de inctr i rieregr cumpirare a unei i.1c1infc,, ,riJ."g;i;i, r:bfinerea asiguririiauto sau ia deschiderea unui .ort"ban.ur, pe l6ngi o gam6:::: ,t- p...nd.y:u pc ra.frurile

"ril,";;i.;turiror Iocare. pind sipent ^r

o fa miu e a rncrica ni esre' dr,; r ;i ;; ;; r,;t;il .in: iXsJvedere psihoieigic, sd se dezri6iil; i-iu ," mure ra sute cie

uNruNEA EUROPEANA $r CETATENT| sAr 2O3

rnile distanfi. Dar dacd un italian care se muti in Danemarcasau un suedez care se mut6 in Ungaria ajung p6nd la urmi si seirrve,te cu realitSfile locale, pentru ei provocarea "aculturalizHrii"lste mult mai mare. Iar noile legi ale UE nu pot trata acest tiptle problem5.

O altd schimbare introdusi de Tratatul de la Maastricht a fbst

l)romovarea cetifeniei europene, deqi aceasta nu este ceea ce pare."Cetdtenia" in cadrul democrafiilor este definitd in mod normalr'a fiind apartenenfa integrali gi responsabild la un stat, a fostrlescrisl de anumili specialigti in gtiinfele sociale ca incluz6ndrlreptul la egalitate in fafa legii, dreptul la proprietatea proprie,clreptul la libertatea exprimirii gi dreptul la un standard minimde bunistare economici qi sociali. InsX de toate aceste drepturiheneficiazS, in democrafii, gi non-cetifenii. Ceea ce il diferenfiazlpe un cetdfean de un non-cetdfean in termeni practici este faptulci un cetAfean poate vota qi candida in propriul stat, poate fi ju-rat in statul siu. poate fi apt si se angajeze in fr:rfele armate aleacelui stat (deqi unele fHri accepte gi angajarea non-cetilerrilor),nu poate fi expulzat cu forla din acel stat in altul, are dreptul dea primi protecfie din partea statului atunci cAnd se afli in afaragranifelor, este recunoscut ca aparlinAnd acelui stat de citrealte guverne fiind de obicei obligatoriu si oblind permisiuneaaltor guverne pentru a cdlitori sau locui pe teritoriul 1or. Intr-unplan mai intangibil, cetifenii au sentimentul "apartenen]ei" lapropriul stat.

In conformitate cu Tratatul de la Maastricht, "fiecare persoanicare de[ine cetilenia unui StatMembru va fi cetifean al Uniunii",dar acest lucru are o semni ficalie mult mai redusd decAt pare. Unpas sprc o cetXfenie real6 a fost ftcut prin acordul care spune cE

daci un cet5,tean al unui stat membru are dificulttrfi pe teritoriulunui stat din afara UE, in care tara sa nu are reprezentanfn diplo-matici, acesta poate primi protecfie din partea autorittrlilor diplo-matice gi consulare ale oriclrui stat din UE care are reprezentanfidiplomatici" Un alt pas a fost fdcut prin diminuarea restrictiilorde a vota sau candida, insd cetdlenii unui stat care locuiesc in altstat pot numai s5 voteze gi si candideze in alegerile municipaleqi ale Parlamentului European, nu la cele nafionale.

212 SAINIELEGEM UNTUNEAEUROPEANA

apr.ape cie comisieti.con"s,iur de Minigtri. studii efectuateanii '90 au ardtat "e T.rl1.rqr*i;'"##; de grupuri, care dresc sd i nf Iu enfeze dccizi i le'r u-at;ililh ropean, d in rre ca::^i:l::l*iexistau orn anii ,80

sau dinainre an+^..:*_..l,:,:: e r e. e ra u s., p ;; ; l; ; ;#,',,ffij ::,lj.l _oo'o*, m a t i v 60efresa te d e i nterel u r p ubr i c, t ^r|i;i;;r r :..;::l:u .de

p robremere(otfi:-l:':l|

9i creeiwood, 1998). -'-* ut$?rlizafii profesionale

,"03r;TlH::,iI':1'-1fli,ffirlor de inrerese ra niver eu.

:xi' jf tlr::#x#f :1il:#:I1l'i:,:,tff :r,:"'t'l:""::fl

1996, p.200). cr:rrf,,,,",ji:l"j ']'fionale (Mazey gr nr.nrrar"rl

uNtuNEA EUROPEANA 5t CETATENI SAt 213

( ornitetul UE al Camerei Americane de Comerf (care reprezintirocietf,lile americane care funcfioneazl in Europa).

Forfa de munc5 este gi ea reprezentatd la Bruxelleg in speciall,rin intermediul unor grupuri precum Confederatia Sindicaliliu ropeani (ETUC), ai cdrei membri sunt federafii industriale derrivel european gi federafii sindicale nalionale, cum ar fi TUC dinMarea Britanie sau DGB din Germania.Interesele profesionalesunt reprezentate de grupuri cum ar fi Consiliul Personaluluil'rofesional gi Administrativ European (EUI{OCADRES) gi detot felul de asociafii: arhitecfi, stomatologi, jurnaligti, opticieni,rnedici veterinari etc. Existi mai multe grupuri de interese lallruxelles care cuprind organizatii de membrii din afara UE,('cea ce aratd importanla pe care gi-a dobAndit-o UE in domeniul.rfacerilor qi muncii.

Grupurile care reprezintd interese publice, cum ar fi protecfiacortsumatorului gi mediul, au devenit gi ele mai activg pe mdsurice UE s-a implicat mai mult in aspectele care le privesc, PAnd inanii'70 grupurile cle rnediu gi-au concentrat atenfia mai ales spreguvernele nationaie, deoarece aveau alte prioritdfi gi deoareceo mare parte din deciziile de mediu din Europa Occidentali seluau inc6la nivel nalional. Pe la mijlocul anilor'80, pe m6sur5 ceComunitatea a devenit mai activd in privinfa mediului, aceastaa devenit o finti mai interesanti a grupurilor de interese. Noulaccent care se punea pe activitdlile de nivel european s-a reflec-tat, in a doua jum5tate a anilor'80 in infiinlarea de noi sediila Bruxells de cdtre grupuri de interes cum ar fi Friends of theEarth, Greenpeace gi FondulMondial pentru Naturi; alte grupuriigi angajau firme specializate in lobby, Pe mEsurf, ce grupurilede proteclia mediului au devenit mai activg s-a intensificat qi

activitatea grupurilor care reprezentau perspectiva industrialiasupra problemelor de mediu, cum ar fi Consiliul European alindustriei Chimice, Eurelectric Ai Asociafia Europeani de Pro-tecfie a ltecoltelor.

Accesul sporit la cei ce rdspund de formularea politicilora determinat grupurile de interese s5 adopte o abordare maisistematicd in privinfa lobby-ului. De asemenea s-a manifestato tendinli clarl de abordare a problemelor interne de mediu ca

baz;indu-se p" '.tlir" ,p;;,#il::;"t urmeze evotutia uE,

axat aclesea fu airu.li,rnarea UE d .d,rJ,".1",0c Parcurs, ci s-au

dt' exemplu, uruu ,a"p1iipi.-fi;T;::" rute. Liderii de afaceri,

:;::::x-';:f #.'r'i"rl"'iiii[il;:',xi:Tilff ffi :'i;Errropeani o i,-,"r,.L11'nii

Ei japonezii' in acetagil,*t"illrt,.ru -ro'.*.,,;;';:"i':111'ctivitatea grupurilor d" in t"rn$, ;,il*r-viabilir6fii,',o,tn, r,ll?L119ii

de.speciilitate, ca Iocuri de testaie a

;::ix-lffi5'-f*ili;fi llq;T,,ffi:,-,:ll;s""3i

"ll x L,;',x il r 1 1' t s' w Y

u'ff #:::iii ::l:':?ff [;'.

ii tH ffi H rn dtrtrl'# ifrj"::ra;*iffi$::iff :::Tri:,?::'.'r;;;,il,fi"Iil,TJlT,[::}f$JJ;:T:co;,t ; $; c;ff iti : jHl

l;,jlJ:.iil Tlil l :: *,ii,, ri., o,,1"ru

reprezentate Ia Bruxcllu, ;;;;' ;iillHi15a e1is1a cr;rpora[iiconrpaniiror de robby,, dr. ;; il;;'i#,;ii,: rflil:[:[-*:];::lt} :: :X,HI;,; I

t.. inte..+eie. *, i' #, r to. m em b ri. pri n rreA dt;, ; bil1ilffi ;'J [fl,S,'JJ: ::;:

tl l " 1

Lr.r i:' t;;1 ; ;;, i :

*.rl:Til,i:1'H#iaii'zzs.ii"ir;T,[ffiil'i,i3"';$;':t'."1* * nl-i*;;))1] ;;"l

t"ete condu cr tori i corpo ra-[i ito. "r.of ilcum ar fi Fiat, philip+ lci ii}"*",ij,el

I

iiI1

iiI

I

I

I

cfo(uG-orU

cuE(t(oL:l

(uosroc,(1C€(u

{uo!c,t1,

GI

GEl!o:Q

r(tLdgo

ulu-

-ooo

rt,T\

fr'6 '! q 'i.r =-al 6L--J

ii.; ilE ioR SV h? d -:r:u aJ ts 6 -f\ EcC':-o tr,re!ci^.&6 ';5.=;Nu;Lv-'ar+b.:'O.= or: I fcI- p=I

= eic-

!cH-g.PcroEait'' E"GF::r5tu=8'g'sg#EUEE: =-!-16.:Z uF'E-EeFr:*;'3"icH; F:5 f .EE:F!!1*^::v^4lLR-;tu-- ?'; ro ';,' rrl J ts q., '.- -, -A -.^ 10,)v*-g^s-rd r S ff--GFa.--:E=IiiE sJ3r. d

; -t IE[E gEE=-U =

16 *F; H€.eXqjJtro98,"9tra'.gT-== E 3=a! 8gi H"* I E.Ec,r-(o;.,;€J(!FO--. .f "- ^:r? n- .= P O

'i E i*'S'q q,5.ko.E F ::,o q !b0'i * !! q qE (c,G0J )16 'X --' *1 k'i ,- hO4*F(d.d==-q=# .i < Lf.*j (ti

aa

t.ot

Ezg.t

gtuLJi&Zuo-U&3gl

UJz=z3

1::

cIEg -g i z 't o

etr!$EEEs g ;5s:e*sg3;g;5s*;

s$egfr$ flff 3.${$E6FggiEI#$ 6

$fg$g$FEHE$$fl$EFifgE iE$;F $

fffffgff*mgggggfgffigg f

F $$Eff f $f$$ff $$#iffff rF fi$t f s; Fgifr E E fE

* E€B g F ;g E $J $f *$

zuo:f,u

uZz.:}EUJu.JuZ

\g6I

't

l::-

't

'ra l

1:i l

.::

.!:ii;-

:i

'1':.

;:;,t

I::i.

.

,r:;

li:.

216 5A INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

fost o alti oportunitate de a examina modalitatea in care

fioneazi institufiile, producAnd insi doar schimbHriqi nu structurale pi semnificative. Proiectul de constitutie nualtceva decAt sd reia ideile introduse de tratatele de la Amstedam gi Nisa.

Dat fiind ci in prezent integrarea are un impact tot mai marGasupra viefii europenilor, este timpul sI se facl un nou efortpentru imbunitdgirea gradului de in{elegere de citre public n:

structurii UE, precum gi a rispunderii publice a institufiilor UE,In prezent institufiilor UE le-a fost permis s5-gi extindd putere&ca rispuns la evolufia intereselor UE. Dar UE a devenit activi inatf,t de multe domenii gi are impact in atAt de multe aspecte alevie{ii europenilor, incAt este nevoie de o consolidare a legdturilordintre institufiile UE gi alegdtorii europeni. Printre reformelecare ar putea fi ficute se numdrd:

r Parlamentul European ar trebui sd devin6 un corp le-gislativ real. Pentru a se intAmpla acest lucru, putereade a inilia procesul de elaborare a legilor ar trebui si fietransferati de la Cornisie la Parlament pi ar trebui s5 ise acorde Parlamentului o putere mai mare in privinladeciziilor privindbugetul UE. Parlamentul European artrebui si aibi sediul exclusiv qi permanent la Bruxelles, ca

sI fie aproape de Comisie gi de Consiliul de Minigtri.o Consiliul de Minigtri ar trebui irrlocuit cu o a doua

Camer5 a Parlamentului, superioari, oferind un nivelde reprezentare diferit de cel al Camerei actuale. Arputea fi ceva asemlndtor cu Senatul Statelor Unitg incare fiecare stat are acelaqi numdr de reprezentanfi, in-diferent de dimensiune/ sau cu Bundesratul german, incare numdrul de reprezentanti variaz& aproximativ infuncfie de populaiia fiecdrui land. Sau altfel, pentru ciar fi dificil sE se justifice acordarea aceleiagi reprezentiricelor 400.000 maltezi ca gi celor 82 de milioane de ger-rnani, Camera superioari ar putea reprezenta regiunileinterne ale statelor membre sau interesele sectoriale, cumar fi industria gi profesiunile. Industriei i s-au acordat

uNluNEA EUROPEANA SICETAIENIi SAI 217

deia puteri legislative prin intermutlll.Co*itetuluiRegiunilor iu, p,ott'it'nilor pri" Comitetul Economic qi

Social, astfel cE noua cameri ar putea rezulta dintr-una

r],rril;AndouS comitetele' indiferent de structura

".** fp.",ice Ca*e'e Superioare' aceasta ar trebui

si deflnX aceieaqi P;i;;i bfislati'e ca 9i cea inferioari

: ;* ;t"prttutill ar trebtr-i sr treacd prin acelaqi proces

de introducere, disc"iure, modificare 9i adoptare inainte

s[ devini legi';;;;;"ii Comisiei Europene-a1.tt:P"i ales direct

de to[i alegdtorii p"*t" "" numer limitat de mandate

Ei ar trebui sa aiua Jt"pi"f-gi si aleagl comisarii (fie

din cadrul Parlameniuitli ri" din afari' dar cu acordul

Parlamentului)' fratatul de la Amsterdam cuprinde^o

convenfie refu.itou'"lu t'egterea puterii pregedintelui in

privinf a alegerii coniituiifot gi u **rcitf,rii leadershipulu i

isup.u politicilor, iut-*oJifiterile aduse tratatului de la

Nisi vor permite prel"aitiJ"i sa re1tr11]ureze mernbrii

iffifiili aate iiind extinclerea tot mai rnare a prrterii

p,"eJai,,1i.r::-lli:I;;;l*n*,.ft iT*'i[:T:,*:cine sE fie Preqeotrnale, ci de alegdtorii euroPent'

il;rtid;;isiei Europene ar trebui sl se concentreze

;;;;ild;mentariif Siticilor' cu alte c uvinte' Com isia

ilIili ;r, iua .t"tu'gi tJ .tu o ad m.ini stralie obi gnu it;

5i sd r5spunda ae pun"erea in execu{ie a legilor create qi

idoptate de Parlament'

Numirile in funcliile tt'*i* * inclusiv cele la Curtea de

iltti;; a;ttea de rti*a r"tt^nfd' colegiul comisarilor'

Banca CentralH E"t";;;t;i aite institufiiyE - ar trebui

Iifi;fi;;u ,p-ueiiipuriamentare' La fel' comisarii ei

directorii generali "t

iitiU"i si fie chemali mai desin fala

comitetelor p"rfu*""i* pentru a rlspunde pentru de-

ciziile politice qi pu"ii" "dtivitatea

departamentelor lor'

Tratatele de la Amsterdam 9i Nisa "".?l-1Yiti"s

pe deplin obiec-

tivul lor primar de u ,Jor*, i"stituriile uEin pregAtirea pentru

210 SAINIELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Majoritatea referenclumurilor se referi Ia douiprincipale:

c Dacd sd se sldlure s,

*1?#ffijriwi::!:;::::::;:,;:;ffi iffJai UE, incepand .u Drr,"*rr.;-j;;;;:; f;l"H;l$H',',"Hf;[j-;"i:,::l'IPi1;*"i,:1:"",'deacor{

uNruNEA EUROPEANA $r CETATENil SAr 211

loc referendumuri gi in 199$ cu privire la tratatul de laAmsterdam, ambele fiind pozitive.

r\proape la fel de importanti ca rezultatul unora dintre aces-lr referendumuri este sirnbolistica ataqatd de reguli absenleirlfcrendumurilor. Adoptarea monedei euro a fost o problemir lt'rrsebit de controversat5, gi totuqi a fost supusi la vot in numairkruZr !Xri, Danemarca gi Suedia, rezultatele fiind ambele negati-vr,. In acelagi timp, niciunul dintre cele 12 guverne care au optatl)('ntru adoptarea monedei euro nu a organizat referendumuri,tcnrdndu-se de un rezultat similar, Administralia Blair din Ma-lt'a Britanie a promis un referendum cAnd va veni momentullrotrivit, dar a ezitat, temAndu-se tot de un vot negativ; sondajul, k: opinie Eurobarometru 61 (din 2004) a demonstrat ci 617i dinlrritanici se opuneau adoptirii monedei euro.

Urmitorii ani promit si fie inclrcafi de referendumuri, de-()irece multe dintre cele 25 de state membre (gi antrme MareaIlritanie, Republica Ceh6, Franfa, Irlanda, Portugalia qi Spania)organizeazd votdri na{ionale pentru a hotiri ratificarea proiec-t ului de constitu[ie. Se pare cd va fi un drum anevoios, pentru cicxistd posibilitatea realE ca mai mult de o tari si fie impotrivi.ItdmAne de vdzut cAt timp va rezista constitutia in fa{a opozi[ieipublice.

Grupurile de intereseDaci liderii na[ionali promoveazd agende nafionale, organiza]iilerlon-guvernamentale - sau grupurile de interese * au trecutpeste frontierele nafionale pronrovAnd interesele comune aleunor grupuri de oameni din mai multe state membre. Pe lAng&instituliile UE care reprezinti aceste interesg cum ar fi Comi-tetul Econornic gi Social gi Comitetul Regiunilor (v. caseta 42),in ultimii 25 de ani au apirut sute de organizafii non-guverna-mentale care reprezintd opiniile multor grupuri de oameni, curol important in politica gi legile UE. Multe dintre acestea suntprelungiri ale unor grupuri nafionale preexistente, altele aufost infiinfate in mod special pentru a rhspunde problemeloreuropene, iar multe gi-au deschis sedii in Bruxelles pentru a fi

da r majortatea norvegie.ir.; , i;;;l;;;tJ::j :: _"*tqsi in t r- un a r d o i lea r" f;.;;;;; ffi ,i."d; Ji=tj il :ffill;ffiTil:?"xtll'

"ff r:y.1;

dE;ilfffi"'*a'* ainorsanizar rpfe.o-.r,,1-:l-:",r":-,'" al5turat uE in 1995 auorgani za t referend u m u ri, ra fer .";; ;;Lili lillll ;

8il;:ff i.::l*,:r::;:.1iai.$'fi ,[b?r.,excepf iaCipru tu i). Rez u I ra.rere a, il,. ;i;;;; ffi:fi [T"];:|I::tutului de membru, dar-nivelurif" i" "nt.rriusm au variat:slovacii, tituanienii si ri;"";;i';; ffi:., ma i entuzia 6ti,ctr o majoritate de 90-92%t" fuuori"* aderdrii, in timoce i, Fintancta, Suedia $i M;il';; "rdr;;;.f;;.;;Xaderdrii o majorirate d";r;;;%.*fri.ut exemplu flsteritoriu care a odrlsit UE esie

"*irftrr*rlandei, carese aldturase ir., iszS ., pr.," n prri.'rJ".""i: in 1982 cei- P 090 au optat sd iasl ain UA.

- e' r!'rlL

- uaca sa accepte sfru nu un nou trstat, Asttel de referendu_muri sunt mai recente gi au avut lo;;;, in cAteva f5ri..?rl:llrSr.a supus r, ,ot a.i"r U;.*;;..pean in 1e85,rn principal pentru cd guvernuf j".J'ra dejoace pla-nurile parrarnentulu i, ci're ".r"* r*p.triva ratificf, rii.Majori tatea d anezi lor(s;;t"/d J6i51 |tL r.i in favoa reaActului Unic, insd in.rbgr r; fiIisirltatur de la Ma-astricht cu o maioritate de_numalT0,ii;. i. 2001 tratarulde la Nisa a fost resoin, au S+,2" JJr.,r.". uiu*rar,i irlandezi.

n::1,: nesative i:,jil- p_ 9;ffi;i:: anarizeze maiDrne tratatere respective gi sr Ie ,al.a -.aificdri, Votuldanez asupra tratatului a_ f, Urr"ri.friu ,,rru atenfia

:ti'*XffiJ i if if:i:: l: 1 4' :;liy j' i *

"i'i o", r,r il iiE;

; ;,,il ; ;, x ffi ;H irr,lT :,[ T,ii:ll,J : "":lI;

CAPITOLUL 7

Politica economiciPiafa unicd

Efectele pielei unice

in interiorul zonei euro

Concluzii

Piala unicd a fost leitmotiaul anilor aptzecL Moneda unicd* cel al anilor noudzeci. Acuminsd ne confruntdm cu sarcinadificild de a edifica o economie unicfr, de a pune bazele uneiunitd{ i politice adeadrate,

Romano Prodi,pregedintele Comisiei Europene, 1999.

Aspectele eccnomice au dominat intotdeauna existenla gi acti-vititea Uniunii Europene. incepAnd cu primul experiment, celal integrErii producliilor de c{ibune 9i blef f5cAnd apoi pasulcitre uniunea vamal6, I'olitica Agricold Comun6, stabilizareacursului de schimb, piafa unica gi moneda unicd, planurile UEau fost in cea mai mare parte motivate de probleme legate decomerf, taxe, piefe de desfacere, valute, concurenld gi mobilitateaforgei de muncfi. Agenda integririi s-a extins doar de curAnd lao mai mare varietate de aspecte, de la cele sociale la cele privindprotecfia mediului.

Faptul cH integrarea economica a fost prioritard a fost clar sta-bilit de cele trei scopuri principale ale Tratatului de la Roma:

r () uniune vamall, prin care urmau sd fie eliminate toatebarierele tarifare sau de alti naturtr din calea dezvoltiriischimburilor comerciale dintre membrii CEE, obfine-rea unui acord cu privire la stabilirea unui tarif externcomun, astfel incAt toate bunurile importate de CEE

221

214 5A INTELEGEM UNIUNEA EUBOPEANA

I:le qr:bleme de nivct UE. Comptexitatettncurajargrupurite interne g ,iu;.o cni;;;:^i:"ttrr probteme I

i*f,{ff dtmn*i*?,mri;;ffi id*fi#

uNruNEA EURoPEANA it cETATENil sAr 215

rrrli mare misurX in procesul decizional al UE gi i-a stimulat sE

lrtircl peste guvernele lor nafionale qi sI se concentreze asuprar',ispunsurilor europene la problemele comune.

Cregterea rispunderiilrrtegrarea europeand a inceput ca un acord intre liderii guver-rrclor privind cooperarea in anumite domenii de politici, toatetlcciziile de bazd fiind luate de acegti lideri sau de reprezentanfiihrr. Chiar dacH impactul integrdrii s-a extins, rdmAne incfr unProces condus de elite. $i degi cetifenii exercittr in prezent mairnr-rlt5 influenfi asupra deciziilor luate de UE, opinia publicd esterrtcd marginalizati. Liderii nafionali sunt rispunzltori pentrulaptele lor prin intermediul alegerilor nafionale, prin competifia,"lintrc partide qi prin comentariile mass-mediei. Daraleg5torii atrrrn impact direct scizut asupra deciziilor luate de liderii 1or, innumele 1or, la nivel european.Instituliile UE continui si utilizezeo structurl decizional[ care este in contratimp cu noile realitlgi,ccea ce este o problemd care submineaztr credibilitatea gi eficaci-tatea Uniunii Europene. Dupi cum susline Featherstone (1994,p.168), "natura elitistl gi tehnocratl a construirii institufiilor qi-a

atins probabil scoptrl in anii 50 dar menfinerea ei prevestegteirrstabilitate gi lips6 acutl de legitimitate in sistem".

Reforma institufiilor europene a stat la baza agendei multorintAlniri ale Consiliului European, dar progresul efectuat pAniin prezent a fost limitat de dorinfa guvernelor statelor membrec1e a exercita un control cfrt mai mare asupra deciziilor luate innumelc integririi europene. Discufiile care alr dus la Tratatulde Ia Amsterdam au fost o ocazie de a rezolva problema, darau avut drept rezultat pufine modificlri semr"rificative: au fostrecunoscute rolurile egale ale Parlamentului gi Consiliului deMiniqtri in procesul legislativ, procesul legislativ in Parlamenta fost simplificat, puterile Curfii de Justilie au fost extinse asu-pra unor probleme cum ar fi azilul, imigrarea gi cooperarea tnchestiuni judiciare gi de polifie, iar puterile Curfii de Contr"rri gi

ale Comitetului Regiunilor au fost extinse. Tratatul de la Nisa a

Comisiei, BEMelste,- _" i,ruuru (Dt:rvtr. rondatin lgT4cusprijinut

::::****,iifr !flIiifli,T=,i,:il[i.*L#lffi:^ll:ru"*S reprezintd .""i *rri a"-iiomedru, cu 23 milioar*'lX:1,i*,.n,rrJiflffi Uiiiil'il;ffi

"Tl1'?it;?l*:fl

i. - JIi,",l,X;r'; X X ii: ::: *

. u ro,-s i u p u r i s ea m d n d cu cer e u t j r i za te

::i:it:,i:*J;.##::t:i:l[1+#,ill:,1:"',:',Tr"'.ffillll*"."lr.ea opin ii ror *uriuriroi' f#:::j"1 f

i c red ibi r iti [i i,

ffi :ti:,i;;::*::; j:r,,::i;;',ilfi :;i,ff J:'ijilff 1,,:

;:#,*',H.-*il,;'J.:[T:l[]1*'iilr:*ilf u',il j,n.JI:

. Aspinwall 6i Crntereselor la nivel ].11-T*"oa

(1998) susfin cr reprezentarea

ffi 511fr 5'iir-,ft ff ilLT*,{flil'fl;*ffiii ffi n:tl'j' ff [ l*tru a - pi,;;l];".pu rle. lh tre com i siesp,jinind intens r.ri::,:^t-'.

creat o legdturd simbl;;;;;ffii;r j i,it a r"

" i i;ffi :l:llJ:: i: :lf :X?# ;[ sl

lcora a

" d; r ; ;;;

nand toate eforturile pentru a influenta con tar grupttrile depu-

prc,p u neri ro. por iti." ei r"d,il;;;;:il ;;:Xfl:i : r si dezvorta rea

mecanisnrele Comisier. tra ce acestea parcurg

#itfiHf [,Ji:i:tf :,,;.H::ilx j:::r]?:,,rac.mpen.in afara stru ctu ri i form ale, i"riiirjirj.iui europen ilor cana le

lnflyenta potirica acesteia. r"r"iru'j_rl, ;:, o.,n care si poatdpurilor s5-gi concentrr; n *** I; ffiil [ ii ilT- ]::[,Jilij lltrf : I,.;iiiYi

i,$F3$rEf,friii$f r$$fu

f EFf r$$qj$iBrjr: ;$i iln $,

+EE$i E€ sn r H $€iff flif,fi$$i$€ffff$f f*-**u ffr$$.ffr*

$is F€* es*$ie reffi grrfi$Fi es$&:

grurf;

Efl*fi8Et anr lgggg$#g

it,ilu$tI- 'tu-[

*:gggE}fEt[[lBI?E * [ lE

EiEEEEg[iIEEIEEIEEEaEE[iiEitffi EE-IgtEgIttEI[lgggmagggE*giq[grl

218 sA 1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

extindere. Acum, multe rdmAnln sarcina constitutiei. Chiaraceasta va fi adoptatl, intrebirile legate de relafia dintre euqi institutiile UE inci vor mai rimAne.

Concluzii

Uniunea Europeand a contribuit la redefinirea relafiei dintre eu.ropeni. Degi s-au identificat de multd vreme in termeni nalionalipi au fost legafi, din punct de vedere economic,legal gi cultural,de un stat-nafiune sau altul, eliminarea, in ultimul deceniu, a

barierelor comerciale qi a celor din calea circulafiei oamenilori-a incurajat pe europeni s5 se considere parte dintr-o entitatemai mare, cu interese mai extinse. Politicile comune au avut co

efect transferarea la Bruxelles a unor pdrli esenfiale a puterilorcr: impact asupra vietii europenilor. Astfel un num5r tot maimare de europeni simt acum efectul deciziilor luate la nivelulUH. Mobilitatea personalX a crescut pi ea gi, ldsAnd deopartebarierele culturalg europenii au inceput sd se intereseze maimult de vecinii krr, pe care i*au considerat de-a lungul vremiirivali, "streini" gi de multe ori sursele unor amenin!5ri directela adresa intereselor lor nafionale.

Totugi, degi a avut loc aceastt integrare orizontali, capaci-tatea europenilor de a influenfa direct, "pe verticalX'i UniuneaEuropean6 se lasi agteptatd. Integrarea a fost determinattrde prioritfllile gi de valorile liderilor statelor membre, care auluat majoritatea deciziilor raportAndu-se intr-o mic6 misurdla cetdfeni. Rezultatul a fost crearea unei structuri europenede guvernare care rispunde numai indirect tn fala cet5lenilors{i. Dreptul european este propus gi implementat de o ComisieEuropeani a cirei conducere nu rdspunde in fafa aiegdtoriloreuropeni, Deciziile de bazi privind adoptarea noilor legi qi po-litici sunt luate de reprezentanfii nafionali care se irrtAlnesc insecret in cadrul Consiliului de Minigtri. Singurei institufii carereprezinti direct cetXfenii europeni - Parlamentul European* ii este refuzatd puterea de a propune noi legi, fiind nevoitisi o imparti cu Consiliul de Minigtri.

uNtt,NEA EUROPEANA 5l CETATENII 5Al 219

Opiniile europenilor sunt impirlite cu privire la beneficiile

integrlrii, nr*ri;,*iiutJi'tit""i fii"a ad oXrere ci a fi rnem-

bru inseamnX "un lucru bun" Penlru lara ior; iar majoritatea

lor tecunosc .X ,t, qti' l;t" igi ie'fagourI UE activitatea' Deqi

instituliile *rrropu,t. '* 'tiaa'i"" tH promoveze in fala cet6teni'

';r statelor membre conceptut de integrare, ere suferi din cauza

,,0.""'"t* ""o, .urrut"

"f"ciive ale rdsp-underii qi de perpetuarea

rleficitului democratiJ' itt''i*Uatit" udtrs" de programtl-O r'1-

ropb a Cetdfenilor" gi tezultat"le noilor tratate au ficut ca Europa

;fiffi ; *-*aa'p""t* cetilenii sri' insr paEapoa rtele to3l'ne, steagul urlropuu"-E pig;;b de schimuuri intre studenli

nu au reugit nicidecu'm sa-I [ac5 Pe- euroPeni sii simtl ci sunt

intr-adevir lega1i de"UE' b"fi"it"i democlatic poate fi rezolvat

rrumai prin o ,"ro'*Iloluix-a instituliilor Ud' care si le fac6

rispunz,toar.l., fulu't"ffi"iiot u"topei' qi nu in fala liderilor

fil'#ffi;;;' D;;;;;i;' este un lucru'pe care pulini lideri

nationali l-u, u..eptu a" U"ta voie' chiar gi daci cetifenii lor ar

i'i^"i entuziaqti decAt par in acest moment'

22E SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

Acordul nu s-a extins pi la lIrile A-10 (adicd cele 10 stat(care au aderat tn 2004) cetlfenii lor au nevoie inci, in cdldtoril,de un pa$apott sau de un document de identitate. Controlulfrontierelor interne urmeazi si fie inliturat in momentul incare libera circulalie a indezirabililor va fi controlat suficientrStatelor EU-15 li s-a permis sI menlinH restricfiile cu privire lalibera circulafie a fortei de muncd din Europa de Est pentru celpufin 2 ani de la aderare, iar in unele cazuri chiar pAni Ia 7 ani.Rezultatul a fost crearea a 4 zone in Europa: (irile semnatare aleAcordului Schengen, [Irile non-semnatare, A-10 gi statele dinafara UE. 0 alt[ complicalie a fost creatd de ruperea leglturiloristorice, de turism gi de circulafie a bunurilor tntre teiile A-10gi cele din Europa CentralH care nu sunt membre ale UE, insta-lAndu-se astfel, ca sfr-l citdm pe ministrul polonez al afacerilorexterne, Wlodzimierz Cimoscewicz, o'tortind de sticlf intrestatele membre ale UE gi cele fir[ aceasti apartenenfd aflate inest (Buonanno gi Deakin,2004).

Barierele fiscale

Controlul asupra impozitelor directe gi asupra impozitului pevenit sau pe profit aplicat firmelor rimAne ferm in mdinile guver-nelor statelor mem6re. in cazul rlnora dintre ele, in mod specialMarea Britanie, sugestia de a transfera cfrtre UE responsabilita-tea politicii de impozitare a fost respinsi din primul momenfanaliz6nd dezbaterile cu privire la proiectul de constitutie, deexemplu, guvernul Blair denurnea problema irnpozitlrii'b pro-blema tabu", dAnd semnale clare cH acest asPect nu e$te nicide-cum deschis negocierii. tn acest sens, UE a oblinut prerogativede implicare activi numai pentru impozitele indirecte Precumaccizele gi TVA. In ceea ce privegte pia[a unicd, principala barierlfiscali a reprezentat-o existenta unor cote diferite a impozitelbrindirecte, ceea ce a cauzat distorsiuni concurenfiale gi diferentede pre! artificiale, afect6nd in ultimE instantd schimburile co-

merciale. Datoritfi, in partq influentei CEE toate statele membreau introdus TVA-ul tn anii '7A, dar cotele inregistrate in anii '80variau intre 12% in Luxemburygi22o/, in Danemarca. Acesta a

POLnlcA ECONOMICA 229

hst unul dintre motivele penhu care controlul la frontier6 asuPra

c i rculaliei bunurllor j';#';A;"t: datoritd f aptu lu i ci T'vA-

trl se pldtea lu t'*pulu';"";;;il;"dl::]" exportate se putea

soliciia recuPerarea r"ii*i"rrtruimporturi exista posibilitatea

;il;P"tl-"tot taxesuplimentare''velulaccizel*rstabili"" '

E*iriu.', de asemenea' diferenfeintrent'

rc de diferitere state *"*ur-j,.func[ie g:,Frrd"l de preocupare

oentru sinatate, tr,.l;:i;;il"rii" r"ii'd0, d" exemplu' prelul

linerilo. era in F,'# ;;;;;;e- doud ori mai mare decit in

!f iH1ffi$,j*"#;:;, fm ff*ili,t,'.ii1liiiirliferen{e rePrezentau Y" ::']^::-{]*^',i ,rro* oosibilitatea sh

tranzitarea dintr-o tll'i" ii^' "i'1"1tt1i aveau posibilitatea s[

cumpere alcool ut iffiil;;Uu'a au t'tun si si Ie introduca

tn taia lor de o'igi""li;'t'qi accizele 'up'"'""iu" o alti barierd

i; *h; constituirii pietei unice re minime a TVA-ului'^' "i"

ipsr s-a convenit asupra "":t't:::-Tli'il'J""-'i"1""tlc 15%, existand il;;i*-q':;t *l::f"t'u produse de bazs'

Drecurn alimentele'-iui itt fgqZ s-a convenit 9i asupra unei cote

*ini*" a accizelorli" r'tt" igg3 a intrat in visoare un acord cu

privire la aplicarea t"iJ a" TVI *.tt:.1'"t'a6ate cotei [6rii cle

iestina[ie uu"t"itJ'"iit*'*iil"t' Astfel' s-a obfintrt un consens

cu privire ru tt'iilu'i'""u"t aL 'pricare

aTve-ului la nivelul

i*i*sii uu' siste'i.=i;':"."'q; ;;:}lffi*"Iiili ::T i::';r'*;:rulJ'.H*l'Jff :,il:i:':f

"Hal'i'***:r',"'trui cote int'" ro'u""i" G;;;i;9i Spania 9175"/o in Danemarca'

*-#,l::?$li, or""'* L'.:',p:rllTi

au acceptat relativ uqor

ideea unor.o," *1r|t'iuli"[ve-th"i; multmai freu de ac:eltat

u ro. t ir,ra "e- "

J il :;i"s";; : "::::;i t:'.1ilJ

T"T1"# ::l" i,r,"t iip"tr ie impozite' in mod specr

unui procent *iliHil;ti""ri am".onomiile personale. slg:r:

tia in cauz5 ' t"';;;; i;"ti"6ttii de finanle ai Germantet Et

Franfei ru srarsit'ii;!il ?'g1:d'i' s-aio"it imediat de opozilia

omologului fo' iit'f'fu'ea Britanie' Gordon Brown' Armoniza-

rea impozit*ro''-i"iii"'ent de cota'pentru care s-ar opta' este

considerati h J; il;'e " ti p'ii""iput cltre controlul UE

222 SAINTELEGEil4 UN|UNEA EUROPEANA

-- indiferen, **:, de pitrundere.pe acest teritoriu- si fie supuse,acelo.agi taxe fr- r[u., o" controale. Unscop similar u f:.r,.:i ,riUifi.uu,r.,rui potitici comercialecomune fatd de tdriie r"a" 1r. irliilr,rl.'

3i'rTl'"[y"";,15 unicd i#;r#;) in cadrur cdreia str

t*,t:T;,.ffi #jrffi ,t:l#r:I[xi##]flrenlei prin miniau rtrt.#"....dmlzarea sau chiar elir

siun,e ""o.o*,yrt.ir."ugtoru

ie ;;;;;'"'"""a ajutorului

.u, t

"r,. i io, el ;;f ;*:i:yl*n:,m,::,;:n[

:- 1" prorecfie sociatd 9i au,er"Utltl.,.,,'' : *,j,.i:::f i:l: ;;;;;ff,'I ."," rermieriror si ripi"Ff ;";'r#el Sarantat pentru ptoau"giu ot,r"*r,i,, p,oui,i ii;H::,ir,,#ffij:: asiicore'i ri"'i,tr i-,

Uniunea vamala a fost finalizatd fdrl prea

f ffi?'i i;X HIi .3,:

I * ilffi fi,'T#; ::,[:l Jl[:.l#f,':

a i r!,* r r,",,#: f:i:ltfiil:t, Y:*; a,u 1r

m.a s, r

" "i "ffidardele de' srnrtate gi siguran[d ,n *r.,llolal calitifii,la stan,

taxelorindirecte. r,, -riri,Li"::,::,';t^"":u Precum pi Ia coteleca statele Membre r!T,'L::'t

anilor '70, candrecesiunea ficuse

i:t:i,'ffif ";J,,'ffi ;;"5;H*t#rlifi i:jr;lffi:parte a fondurilor comunitifii, fermierii e'supt" cea mai mare

o supraprodu c{ ie m asivtr1y. ;rii i"i, il ililli"ni inregi str6 ndLa inceputut anilor ,si) a"'".rir" .irl'., se impuneau md_:il.r"q::le care sr resrahiriz_; ;;;;;t_omunitdfii Eurooer

u.:: " ";;il.,;;;ffi?;; rfi tihill##ii:r ;il:T ::*

s t rd i ne. Da cd se red u'cea d lpr i.r,*'"# J i H r.:T

::T,H:ll:l.l_.lli rit.:omune, au.a ru p.# Jr;,;;;iacompaniiloreuropene.pidacd;.ili;;rl"$"rrJ,Tnf:i:T:J:rn catea derulirii ari."rilorlaffi ,;#;ropean,

""u.o*lil"

POLITICA ECONOMICA 223

liuropei puteau deveni mai competitive qi mai eficiente, iar afa-t'erile mult mai profitabile. Aceasti schimbare de abordare a statlabaza Acordului Schengen din 1985 de inliturare a controluluila granife a Actului Unic European din 1986, axat pe constituireaunei piete unice, a eforturilor constante de stabilizare a ratelor deschimb gi, in 2002, a celui mai important pas cltre edificarea uneicconomii regionale integrate, gi anume inlocuirea monedelor na-lionale din 12 state membre cu moneda unici european5, euro.

Piafa uniciLa Summitul de la Bruxelles din februarie 1981 Consiliul Eu-ropean a convenit ci era momentul sI se concentreze din nouasupra unuia dintre scopurile inifiale ale Comuniti{ii Europene,qi anume constituirea unei piele unice, in care si nu existe nici unfel de bariere comerciale. Acest concept a avut o mare importanftrpentru identitatea gi scopurile Comunitilii gi, pe toatd perioadaanilor'50 gi'70, a fost cunoscut sub denumirea de Piafa Comuni.Idealul la care se aspira era promovarea libertifii de acces qi decirculafie in patru arii cheie:

. Persoane: rezidenlii legali ai statelor membre UE sil aibidreptul sfr locuiascd gi sI munceasctr in oricare dintrestatele membre, iar calificdrile profesionale sd le fie re-cunoscute in oricare din aceste state;

. Capital: moneda gi capitalul s{ circule liber dintr-un statinaltul, iar rezidenlii UE sX poati folosi serviciile financiareale oricirei [[ri a UE.

o Bunuri: companiile sd-gi poattr comercializa produsele lanivelul intregii UF., iar consumatorii sd aibi libertatea sicumpere respectivele produse ftrri a trebui sX pltrteascdtaxe suplimentare sau penalitHli.

t Seraicii: orice tip de servicii, de Ia cele arhitecturale laserviciile bancare, asiguriri, consultan{f, juridici, asis-tenti medicali gi nu numai, sd poatd fi oferite in oricaredintre Statele Membre, indiferent de fara de origine af urnizorului respectivelor servicii.

s-ar duce. Existi planuri privind adoptarea unor racorduri elec.trice comune incI din 1992, dar costurile pe care le presupuneschimbarea componentelor electrice din locuinlele gi firmele dope tot tntinsul UE vor fi cu siguranli prohibitive.

232 SA INTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

dar existi gi zone unde se folosesc 110V) sau diferenfele destrucfie dintre gtecherele gi prizele fiecirui stat membru,ii obligX pe cei care cildtoresc sd aibi la ei un adaptor ori

POLITICA ECONOMICA 233

DrePtul de rezidenti'l'r"atatul de la Roma a elat europe:'rilor drepturi liinitate de sta-

r,ilire intr-un att stat,ilffiieiri;; a"t"t1, uisrarea populaliei

('ra percePuti din p""l"ttiue "to1^o:l-:d qi pusi in stransa

i"*a[,i,et*":"f ,:i:i:l*f X"::;ll;X.:.'ii,:f "{:"":li'{T

iila::*T,:,*"jffJti jir::J'Jll*t'*x1?iil{rl)c' la crearea Pleler,' i,oupu orice re zide"; il;;i'i o'lla'" i *t:jil:T:l; H,li:titl,,ffi";cuiasci 5i si rnunceasci in ot

si-si deschidl un tJlrt"l#;; tl-"ug.a un credit' sd transfere

sume neres,ri.tror,#,i"iJiiqi.r.,irii" unele [6ri, sd voteze in

.rlegeri locale'u' ru'lill"iJ"tJp"u"- s au mai menlinut doar o

serie de restriclii;#Hilfiu.y:.di" cele L5 state' dar ele

sunt nri.or"' u" u*,oif'' 'i"a"ittii igi reinnr:iesc permisul de

sc.lere in fiecare "";:tt#o;ita ti- t"a dovada ci iunt inscriqi

i, u,', ..,r, qi cl'r se;J ilffi;"]i""'io'totii si persoanele indc-

nendente fi"u"tiu'p'i*"'l a"p' de gedere pe o perioacld de

b ani, cu reinnoire 'ffiH;"*ii" 'tu i"ttlnca transferabile in

trrtaritate, deqi se f#ffiilIi., uigulugii si qi le poate transte'ra

oriunde ,-" "t"u' iE"' ti'* "*'i,,ii 'p"'

restricliile Pentru

cele 10 fhri care "; ;-t;";; curAnd sunt mai serioass dar cu

timPul vor fi relaxate'

Fuziunile 5i preluirite de companii

Unul dintre efectele cele mai cL:nsiderabile pe care le-a avut cre-

area pielei unitt u fo'i aeschiderea persoectivei pentru corPora-

r i *e eu rop e"" d" ; ;; ;;;EFT "

;t:"]#::ff :H'rli I [T.l]l

l"*r""iia in a lte state ale UE' ln mocl "'"^':3:: ::li ffi ;iil

oneaztr dinurmiti'JrJlilil i"11]tjl";ti se extindi qi atunci

preiau compu"ii 'i"ti" 'it"i mici; au.nevoie de patteneri care sd

^investeasci t'pttli' '" t;;;i"Je reducerea costurilor prin mtc-

Qorarea satariitoJji ;;itil;; ofcrtei de servicii prestate; sau iei

iau misuri a" 'pi:*'liil;t; t;":''l:ntei care toimai a finalizat

o asifei d" f"i';"' P;;i ":*'.*::f;T:Hf,",:ill,fiffXlp" .uru guvernele nalionale o otereau

Un domeniu de interes recent il reprezinti internetul pi co.merqul electronic. O directivd cu privire Ia acest tip de comerf,adoptati de UE in 2001, aplici principiile piefei unice de liberlcircula{ie a serviciilor qi acestui comer[, permifAnd operatorilorsi furnizeze servicii pe toattr intinderea UE. Multe din aspectelecon[inutein aceastd directiv5 erau de naturd tehnicS, referindu-se la protecfia datelor personale gi la reguli cu privire la recla-ma prin mesaje nesolicitate, precum gi la folosirea contracteloronline. UE s-a concentrat gi pe reducerea costurilor de folosire ainternetului, pe integrarea gi liberalizarea pielelor de telecomu-nicafii gi pe facilitarea accesului gcolilor din UE la internet.

ln incercarea de a imbundtfili legaturile trans-europene gi dea mlri traficul, serviciile de telefonie fixd au fost liberalizate inmajoritatea statelor membre gi se lucreazi Ia o relea de serviciidigitale integrate care sd permitd transmisia de mesaje vocale,date gi imagini prin telefon, iar statele membre au fostincurajatesI renunfe la a impune tipuri diferite de licenfe gi de aprob6ri,precum Ei sd pund cap6t monopolului asupra serviciilor detelefonie mobi16.

Efectele pielei unice

Actul Unic European a reprezentat, la momentul respectiv, celmai radical pas in procesul de integrare,europeand de la sem-narea tratatelor de la Paris gi Roma. Nu numai ci a acceleratprocesul de integrare economici, dar a schimbat realmente viafafiecfirui european.

226 SA INTTLEGIM UNTUNIA EUROPEAIIAPOLITICA T(ONOMICA 227

Caseta 7.I. !migra{ia ilegali giterorismulAsemenea Statelor Unite,.care reprezintX de mult timp un::iy:T.t3^::1

irrrisran{ii itegati din Mexic ai,A,merica i"ir.i,lr r.rnlunra brrropeana. prezintd acelaEi tip de atracfie pentrurnuncilori din Eurcrna di Est, regiunea talc'anictr, Turcia, Africade rrrt,rd si orientu r Mtjil;. il:,];;,; ;;;;,, rduce rca i resaride pcrsoane in UE a devenit o adevdrati inclustrie, avind o va_loarc' estimati a profiturilor de cateva mii ae mirioane r:re euroanual. Clbiect al crirnei organizate, acest tip de trafic se datoreaz6

i:::: l:,;^ll : _, r_r ro pei d e Ei t conr b i n u ti c u'i J ; t u ra rc,a g ra rr i

{ eror

r ntc'rL' d r ! rtrc scmnar.a ri i rratatulu i scrrengen. ci frele ;tim;tiv;indicff faptut cA anual, in UE, intrZ circa iimiitate cle milion deoameni originari din Afrlca.OlNor{, r.egiunea t rtcun;ca,Erriofarle Est gi Rusia, cu destinafia Spania, liaha,-austria, Germania;gi Finlanda. Cea mai rnarc parte a acestor imigrarr{i ilegaii suntirfgani, aibanezi, irarrieni, iiakieni, t"rrl *u.r- ji* Bangladesh, Oriati aj,ngi pe tsir:itoriul U E, ei pretinei

"e *ii .*f,rg;agi 9i soiicit*azil poliric (T ltr horwutist, 20 iebruarie I99ti."Ierorismul, la rAncJul sdu, a reprezentat I probleml pentrucuropcni cu nrult inainte ca anrericanii sJ fie fortati, cu lrruta*Iitate, sd se confrunte cu el irr,*pt**urie ioor.-i".a'ii";;i;;

fi '70 in Europa activalr diferite grupflri teroriste, cte lr rupu_ratigtii irl;rndezi, basci sau-cors;caii panii la BrigAzile Ro6ii dinItalia, Fac{iunea Arryiatei i{clgii pi grirpul UuuUn.-nAeinhof clincermania' Prr:brema controrului ini*.ot"tul ai teroriqtiror a fostcliscutatai inc* din 1975 de oficialii a* U variair., ministerele cicjustitie 6i afaceri inter'e care se intarn*u., un,.rrl, in cadrtrr crr"i-pului Trevi, pentru a face.schimb Ue- info.malii. Treptat, ,t*r.,gi*lor a hrceput sfi se inclrepie gi spre ott" ,,""rir-lidri, crrrc veneaudJnspre erima nrganirati qi lluliganii din sect,:rut fotbalr.rlui. Unelcment d.* I:*Jl ingrij+rire it r"epreeenta ."iotiu, ugurirrfi cucare terorigtii di, lirire ltrmii n tieia puteau intra pe teritoriurComunit$fii prin state membre pru.ir* Crecla gi portugalia,unde'controlul Ia frontierd era muit mai slab. pericolul ,*prlr*n-tat de terorism a cdpAtat o nouh dimensiune gi notnrietatr oclatlcu aiacurile teroriste asupra SUA, chiar c{ac5

-UE nu a fost o fint&atit de vizati precunr SUA gi interesele lor,lin streinitate.

Pentru a putea controla efecteie inldturXrii controaielor va'male, statele membre au convenit adr:ptarea unor mdsuri comu-ne cu privire la vize, imigrare, extridare, azil politic ai au intEritcooperarea clintre forlele polilienepti nafionale, creffnd in 1995

Of i;iul Polif iei Europene (Europol), care a inceput s& r:percze iln'rod oficial tn 1998. Cu sediul la Haga, Europolul a ir:st inifialconceput ca un serviciu de informafii, a cirui responsabilitateera stiAngerea qi analizarea de informafii cu privire la trnficulde droguri, sprijinind astfel activitatea forlelor polilienegti na-

fionale. Aria sa clc ac{iune s'a extins de atunci la amenin{irilereprezentate de terorism, traficul ilegal de materiale radioactive

si nucleare, traficul de persoane. imigrafia i1ega15, spllarea de

bani gi crima organiuatH, 9i nu numai la nivelui teritoriuluipropriului, ci pi in Turcia, Polonia, Rusia qi Columbia. Structuratin parte dup6 modelul interpolului, organizalia potrilieneasci

monctiali Europol nu are dreptul sA desfhgoare investign{ii sau

s[ punX sub acuza]ie. llolul siu principal este si creeze o bazh

de date informatizatX, care o[ poat6 f i accesatd de toate birourilesale cle leg[turi din statele membre 9i de forfele polilienegtirra{ionale, in scopul dcsfiguririi unei cooperiri reale peste

granifele statale.

DupS inceperea perioadei de probE, semnatarii Schengen, pffn6la acel moment Austria, Grecia, Italia, Portugalia 9i Spania, au

eliminat controalele vamale gi ale paqapoartelor aproape tntotalitate. Danemarca nu a aderat decAt in 1996, din cauza po-

tenfialului impact al acordului asupra unificirii paqapoartelor

nordice (din Danernarca, Finlanda, Islanda, Norvegia pi $uedia)'

Dup& negocieti, insfr, toate cele 5 [Ari nordice au semnat acordul,

creicAnd num5rul semnatarilor la 1.5. Nici Marea Britanie nu a

semnat acr:rdul in acel moment, invocAnd ingriioriri legate de

problemele de securitaie qi cle situafia sa speciald de stat insular,

har a optatin favoarea anumitor a$Fecte/ in favoarea SI$ precum

6i tn favoarea eooper6rii polilienepti gi iuridice in domeniui in-frac{ionalit6lii, Nici lrlanda nu s-a putut aldtura la acel momentdin cauza acordurilor sale vamale cu Marea Britanie.

,irli .'

[.'iiiltrit I

r!tl

236 SAINTELEGEM UNIUNEA EURoPEANA

ff***g6

ru$F

*r#i';;**rr****,*"*;#*ffia c h i z i l i,orlc; ;ff ffi J,li::T,',"J: U*U * *X#*fj

PoLrrcA EcoNoMrcA 237

,r'r rrrrunicafiilor. Perioad a1989-9A a marcat pentru prima d .*,r,riiirca numdrului de fuziuni la nivelnafional de.-d:^r"ul,^tuti

irrlt'riorul ComunitSlii Europene (Owen gi Dynes, 1992, p. 2221tr h' atunci piafa fuziunilor qi a achizi[iilor europene a depegit_o

.prr tla americand. Exemple remarcabile in acest sens sunt:. F'uziunea dintre mai multe companii farmaceutic" bnit"_

nice, canadiene gi americane, care au dat nagterc conqof-liului GlaxoSmithKline.

. Un lanf de prelulri de cdtre compania franceza d" uri_gurdri AXA, care este acum clasatd printre primelg 3,din lume;

. O serie de prelulri de cdtre Royal Bank of Scotlqrn(Banca Regald a Scofiei), incluzdnd aici preluarea Bi5.iNafionale Westminster a Marii Britanii, a compa5;^.irlandeze de credit First Active gi a bdncii ameriqon-jCharter One, toate plasAnd Banca Regala a Scogiei

Oilocul cinci in lume.r Fuziunile gi achiziliile care, intr-o perioadi de 2 ani, ,,,

fXcut din compania britanicd Vodafone una dintre eo--paniile de telefonie molild cele mai mari din lums"'i-iggg aavutloc fuziunea cu compania americanX AtOIbl,lch, apoi cea cu Bell Atlantic, creAnd cel mai mare furq;l'american de servicii de telefonie mobild. In 2000 a p.et,,^-mult mai marea companie germana Mannesma.r, cuilpreluase inainte Orange cea de-a treia companis jitelefonie mobilS din Marea Britanie.

r Fuziunile din anul 2003 dintre Air France gi compun;"aeriand olandezi KLM pe de o parte, qi dintre compunj-britanicl P&0 Princess gi Carnival din America, pu j]altd partq care au dus la crearea celui mai mare furqlrl,de oferte de croazieri din lume.

r Fuziunea din 2004 dintre compania britanica Securicnngi Group 4 Falck din Danemarca, care a dat nagtere."lilde a doua companii de securitate din lume.

Noile oportunitdli aplrute acash au fost dublate de o cregloro

remarcabild a fluxului de investilii directe, atat cdtre U\, ;tE---

230 sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

asupra procesului de stabilire a impoziteror pe profit, abordar0care ii nelinisteste profr"d p;;;i;li, "rro-r.eptici.

Barierele tehnice

Printre barierele il, :rl": unei piefe unicg cel mai greu de in-ldturat au fost diferenf-ete dilrl:;iil;"ntf;rite gi standardetetehnice are stateror membre. Murte di"ntre ere foroseau standardediferite pentru sdntrtate, siguranla in _r"r,"a, protecfia mediuluisi protecfia consumatorrfil,- i;;;;*'lrarrr; diferenfete erauminore pi fdri con.secirrfe i*prrtrniu. O* "*.*ptu, existu., malmulte definifii are ciocoraterl

"r." r*J"aicatr comerciarizareaciocolatei britanice in atte statc;irbr#Iir insistenfa Germanieide a interzice comercialirur"u il;i;-;;ltd provenienfi dec6tcea autohtoni, dacl nu inctepliner, ,"r*ir* reguli interne cle"puritate". Multe diltre ,."ut" ,*giu;"^rari erau ?n interesulconsumatorului gi de aceea erau qiprimitu fauoruUii;;;;;d";au fost criticate si v5zutc., o for*uie f.oiuclionism ecorromic.comunitaren u ir,.ur.u,; tJil;" ,I#, de bariere tehnice.concepdnd standarde europene qiincuraj,na r,"[1" *"ill;:;se conformeze acestora. sir.i"r'u.ur]rr'r] rru, insd mult timp,a implicat mutr efort gi nrr a

'#JilIJil i1rugir,", Comunitifii- aceea a Llnor eurocrafi care se o-"rt".il, ir"r" r."lrr;i;.;l;existatinsd trei momente care uu

"o"triur]ita depagirea muitoradintre obstacolele birocratice $i p"lil;;""o Decizia din 19-19 a.Clrfii de Justifie, care introduceaprincipiul rec:j:oagte,ri i'reciproce,' ceea ce insemna cddaci un anumit produs indlpii,ea standardele localedintr-o far,, acceiul rau n..pli"u ri irr*urris intr-o artlfari a Uniunii. Cermania ao'V"rirufu#il;;;ru;

lich^ior f rlnf uzes c -C.1 :.:, "

.r. D U;;';_ moriv cd biutu ranu indeptinea condiliile *i"i;;i;puse de Germaniapentru lichiorurile.din fructe. trrrportuto.r"rl a acuzat re-stricfi'narea importurilor, interzisi cle altfel prin Tratatulde Ia Roma. Cuitea au rurtitiu i-u-Jat areptate, contribu_irrd astfel la promovarea liberei circulapii ililil.r;;

POLITICA ECONOMICA 231

serviciilor gi uqurind considerabil eforturilein acest sensdepuse de Comisie.

o Directiva din 1983 cu privire la informarea reciprocS, careprevedea ca fiecare stat membru sX informeze Comisiaprecum gi celelalte state in situalia in care intenfionasi introducA noi reglementlri tehnice, iar in acest cazsi acorde celorlalte state o perioadX de trei luni, pentruca acestea str-gi poatd clarifica pozilia cu privire la po-tenlialul respectivei reglementdri de a crea noi barierecomerciale.

. Raportul Cockfield, care a introdus o noud abordare a

conceptului de reglementare tehnic6. in loc ca Comisia sf,trebuiasci sd obginl acordul statelor membre cu privirela fiecare reglementare de acest tip Consiliul de Miniqtriurma si convini asupra unor legi cu obiective de ordingeneral, iar detaliile specifice si fie intocmite de institutede standardizare deja existentg precum Comitetul Euro-pean de Standardizare (CEN) gi Confederalia EuropeanAa Administraliei Pogtei gi Telecomunicaf iilor.

De atunci s-au inregistrat progrese in procesul de inldturare abarierelor tehnice pentru o gami largi de domenii, de la stan-darclele de siguranf6 9i de rulare pentru autovehicule p6ni laconfinutul alimentelor procesate. RdmAn insi multe de ficut inalte zone, cu precddere in privinfa diferentelor de ordin tehniccare nu pot fi rezolvate de pia15. Una din probleme se referd lastandardizarea bunurilor gi serviciilor electrice. Imediat dupi aldoilea rizboi mondial, in aceastd zond a activat CENELEC (Co-mitetul European pentru Standardizare Eleciro-tehnic5), dupisemnarea AUE acest comitet devenind 6i mai ocupat. Cu sediulla Bruxelles, CENELEC se ocupd de conceperea de standardeeuropene de siguranf6 gi operare, toate cele 25 state membreale UE plus Islanda, Norvegia 6i Elvelia fiind membre ale sale.Degi exist6 deia circa 5.000 de standarde CENELEC operafionale,comitetul nu a reugit si se ocupe incd gi de o serie de problemecu care se confruntfr consumatorii europeni, precum difcrenfelede voltaj (in cea mai mare parte se folosegte standardul de220Y,

$ilt,

240 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

Un sistem de transport european

Un eteS33rf cheie pentru funcfionarea cu succes a unei piete ilreprezint5 infrastructura integratd, adicd transportur, sistemul,,

POLITICA ECONOMICA ?41

Al doilea fenomen este revitalizarea transportului feroviar,care a devenit o alternativd at6t ecologici, cAt gi rentabiiX ca pre{fafd de transportul auto sau aerian. Planurile UE inclucl creareaunei refele feroviare de 35.000 krn pentru trenuri de supervitezd,care si fac[ leg[tura intre principaleie orage ale Europei. Deschi-z.itoare de drumuri in acest sens sunt Franla, cu TGV-ul (trenulci de mare viteza), care insd necesitd qine specialg gi Germania,cu refeaua ICE, care poate folosi in continuare refelele de qinecleja existente. CirculAnd cu viteze tntre 200 qi 300 km/h (trneledintre ele avAnd vagoane de lux la cele mai inalte standarde),trenurile de mare vitezd au dus la sciderea considerabild a du-ratei cildtoriilor. Germania sperd chiar sd inlocuiasci in scurttimp zborurile interne cu acest sistem de trenuri de marc vitezi,bazat in parte pe o tehnologie cu totul specials, intre timp ins5,s-au fdcut investilii in construirea de tuneluri gi poduri care siasigure continuitatea c6litoriilor: in 1"994 s-a finalizat, printr-cinvestifie de 1.5 mii de milioane de dolari, Hurotunelul ,le srrbcanalul M6necii, intre Marea Britanie qi Franf4 iar in 1998 aufost incheiate lucririle la refeaua de drumuri, poduri gi cii fr:ratedintre Danemarca gi Suedia.

Dezvoltarea acestei re.tele transeuropene (TEN) reprezirrtlin prezent una dintre prioriti{ile UE, iar Comisia Europeanddcruleazi un program al cirui scop este dezvoltarea legiturilorde transport pe teritoriul UE; costr.rrile estimate ale programuiuisunt de 400 miliarde de euro p&n5 in 2010 gi vor acoperi finali-zarea a 70.000 km de cale ferati (incluzAnd aici gi 22.000 km degind de tip nou pentru trenurile de mare vitezA) gi 15.000 km de

sosea, cu-prec6dere in zonele mai indeplrtate ale UE. in cacirulprogramului, printre proiectele considerate principale de cltreConsiliul European se numdri proiectul in valoare de 20 miliarde de euro de construire a unei legituri feroviare de marevitez6 intre Berlin gi Verona, un proiect de 13 miliarde de europentru acelagi tip de legdturd feroviard intre Paris, BruxelletKoln, Amsterdam gi Londra, noi goselein Grecia, o Sosea care sdlege Portugalia de Spania qi o alta intre Irlanda, Marea Britaniegi fdrile Benelux, cu o lungime de 1400 de km.

energetic ai refelele.de_ co*u.,ica{ii. DAndu_9t rlr*, i"l*O#l Itanta lor,rJE se implicd activ in dezvoltarea refereror transeuro.pene (TEN), viz6nd integrarea diferitelor sisteme de transport,ju1113re de energie, terJcomunicr*i ;i;;;;i", *"*u1.. fiiiuin 1987, armonizarea sectorurui transporturilor a marcat unul din::"".^:1,1":]"j:i,yice:

nu se gasise nici o mrsum d;;;;, oarnrn acel moment pentru.atezolva probleme precum sistemele dotransporturi aeriene divizate Ia nivel de linii u"ri";;;;io;*(v. mai jos), blocajele de la punctele de control "r*;i;;;;,camioane, refelele de gosele nafionale neconectate intre ele sausisternele de control aerian care utilizau 20 cte sisteme;"

"p;;"cliferite 9i 70 de limbaje de programare diferite. a.""rgi proiUiu*eau re'rezentat-o gi riniile telefonice incapabile sx susgiira

"o*"-nicafiile electronice avansate. De atunciinsd s-au prfJ", aorafenomene_care gi-au pus amprenta intr_un sens pozitiv.Primul dintre ere este dezvortarea extraordinar, a turismului.

I'Je langd faptul cd Europa este principara destinafi" ,rririi.il,:ll"l *g"aial detin,nd circa ObZ ain cifra de afaceri *o"airiaorn ru.sm (statisticile crganizafiei Mondiale pentru Turism,1004). in prezent, in ciuda r6centeloringrijordri cauzate de actere

1".5::::T, eu-ropenii circutd mult mai mutt dintr_o pra i" ,ii,ql rntr-un numdr mai mare, fapt ce a dus la eliminarea anumitorprejudecdgi, la o relafie mult mii familiari a europenilor din dife-rite f5ri precum gi la incurajarea unei cooperdri rnult mai,"ri".."3::::Il ::i:t?,1l"rilor, <ratd fiind ceierea mare de transportla prefuri competitive. In prezent, in turisrn sunt angajafi circa21,5 mili'ane de europeni-(aproximativ i.3% ai" *a,i'.iu r"..,din intreaga UE), iar ieniturile ob{inute c{in turism h tb0;;;ll* il iur de 1,42 trilioane de dotari, adicd pufin sub 12% dlnPIB-ul uE (statisticile Consiliului Mondial pentru Ceix.rriiiTurism, 2004)..Franfa gi spania sunt cele rrai ciutate ,r.rtrirdidin lume, iar Italia, Marea Britanie, Austria gi Germania suntprintre primele 10.

i;l*EEttlfl[$a E gstEitHtifii EE1EEiE1t

iE gE

i}Aagtl ffitg*l gggg glt

at: t i gtig

;$; *fss g5;ggg5gHgE

E*E FisiE;Eff FFEsfs s

Egg$gggr'Erfe;:ig5g

EggfFffffffffgggff$gFEf gg gg$E rEfE$iET#

Eji;FEiFf€ffEgEsig $F* SEFE g iggsg ; E,E'€. H tr.ijHrtgFESEfgE

gffF$f$

*HE-Hil* HE gf,"frTf ESEE

rSxrfggriEfEElggj€E,E5tr;F€'EEEdq+EEr

$ff rr${f f,FEfE€gE$= &s o:;*€ *EES $tj€,Ff ;f f IF r:E I

iH'rr;* s igEF;35$Et

f $g Fsf$jE$f ,5$iff 3flggs:gErF$$#E IrgFsp:i H rr.o E'"H=f IE F! SiHqtgg $r ri EEf gf ;e;E =Hf f$, rg } €j {$ flFs.$E E E

)GIJ

G

oo,tE(g

vt

rc,

ulb(to-oulNr\(!(u(Altj

ltlrOr{

4

=7o\JU4utr::A.

zUJ&oEuUz:f23EuEJ!t"uF.Z

tdrrir1

244 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

:::li:Hil'::, ?j:,*: ;ffi.,, ffi ::l ;:i:'iil?:lln:n?mult maifutl" #ii,i$t^mai reduse, ia

;i ff ; :,;.,tjt;;, ff ffiifllj ::Lffi fi X,il itfl ,i ffi

,:?fl'il',:'# ffi : ffiir.,:lu r B pentru de ta r i

ra ta s om aj u ru i es re j:ff::::Xde ca t in celil,:lm;;Llrn

nrtce gi de investifii, " - -"" orrtrttrr)ilrl tn politicile lor ecoieconomice utu oa"rilliilp:* cd.au resimd, a+ ,*,I'"iJ-.,

;i':ff"1'il:-[]TTi+'f '"1,".",,',Tl':::fr ,:ti"f,t]#gi serviciilor'faoin." uvsrcr crrctrlafie a capitalului, u""u.i

;:[tTiffi :.,f ,":{;l,}lT[iliinq,]JJ::r;:,,,?,?*]precum pi de invesritl, i,., i"i*";r";;.du:,.:-, com.petirivitid.c muncii. Europa a"'r", "i"]J:::I:t"u

qi in calificarea forsirre gi ."rri- frsrJetst

oferd multe oportunirdgi, dar aduce

POLITICA ECONOMICA 245

A krst clar, incl din anii'50, cI oblinerea unor rate de schimb

fllrrlrrlt' ar asigura o parte importantd din funcfionarea pieieiIrlrrr'. l)in fericirq stabilitatea in cauzi la acel moment era asi-

lrrr,rtii de sistemul de rate de schimb fixe de dupl rlzboi. AbiaI i'irrr | ;rcest sistem a incepr.rt si se clatirre, spre sfArgitul anilor '60qt ,r1r1ri cAnd s-a qi prSbugit, odatd cu decizia din 1971 a StatelorI lnilt' cle a nu mai face nici o legiturl intre dolarul american gi

l,r,'lulaurului, uniunea monetard - adic6 acordul asupra unorr,rlt rle schimb fixe gi asupra unei monede unice europene - a

rrr',rt pe lista de prioritifi a integrlrii europene. In 1969-70 s-a

rrlrrit un comitet, condus de primul mirristru luxemburghezl'rr.r're Werner, pentru a discuta acest aspect, gi a ajuns la con-r luzia ci, pAni tn 19BO Comunitatea ar trebui sd parcurgi toater.t,rpele de realizare a uniunii monetare. $efii de guverne din{, i ri k: comunitElii au fost de acord gi s-au ficut primele incercdri,,rl,clindu-se la un mecanism poreclit'tarpele din tunel", pentru,r nrenfine ratele de schimb ale unui stat membru fafi de celelaltel,r un nivel stabil, pe de o parte, gi a monedelor europene fa!6,lt. dolarul american, pe de alta. Problemele legate de valuteleinternationale in pragul crizei energetice din anii'70le-au sub-rrrinat irrsd eforturile gi in 1977 numai 5 din cei 12 membri airrrmunitifii mai erau inci implicali.

0 nouE incercare de a obline stabilizarea ratelor de schimb

;i de a menfine infla{ia sub controi s-a ficut in martie 1979, prinli.rnsarea Sistemului Monetar European (SME). A fost creati omonedl artificial5, numitd unitatea monetarE european5 (ecu)

a cfrrei valoare a fost calculati ca o medie ponderatd a valutelorcuropene, proporfia fiec6reia fiind stabiliti pe baza raportdriila puterea economic{ a fiecSruia dintre statele membre (astfel,marca germani reprezenta 30o/n din ecu, lira sterlini aproxima-tiv 1"1-15%, lira italianl circa 9% gi aga mai departe). Cursul deschimb dintre statele membre era stabilitin ecu, ele av6nd ca felca fluctualia schimbului str nu depdqeascl 2,250/" conform uneischeme de regularizare cunoscute sub numele de mecanismulcursului de schimb (MCS). Cu toate cd unora dintre statele mem-bre le-a fost foarte dificil sd menfinl un cLrrs relativ stabil fafli deecu, acest mecanism a contribuit la instaurarea unei stabiliteti

ln interiorul zonei euro

H#::'::::J,''rl,TI? ':1: conrroverse $i de scrrimbdri eco-

i#*#lT#r*j#,.ffi il*#[[*]*i',:#,,1'i'fiiF: iff :::? ;:,: t r":;; ; s*'""-

11 1,.,,ri,; ., *, itii.p1, 11i1 ni r,ir. ff#':'::Jj:l : : j* [r#,T

m p u f u i . **. i,,-*i r;drntre statele merrconvingereu ., ,,.,11'" ,d'': ';;;;'i; 5::,''"*"

econontice unora

erau a 16 t o u ru. r uu 11. * uu,i u *' ii ; ffij':; Iily;, l r?,illr"tl

i:fi :t',.,ffiT.fu .mrfri,:^,{ffi ii.ff ::fi l;rl;:,":*creoa re ce, p,i n,Eo,a',l? i:f f;:,: i:;ilili:,:,," Ei i

"a.F",,.r"f s,s u vc rnere ceror r 2 qd ri cr in zoi; ;;- : J i l?lr",,f :,"_,.jl::

r::;:ffi :ff::':.:'#ffll"up;;;;;o",ii."deciziireinrportante

;f ii; :: ** a*i,H,'T :lHx tr i [::[$'f;*xtivernare rr,ifi.ri.-

*., t"lou pas cdtre crearea ,r,ri sistum.;.il_

238 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

gi dinspre UE citre alte {iri. in perioacla lgg4-Z,*A,in cele ISstate membre uE s-au i.vestit peste 3 miliarde a" a"i"ri rii.amai m,lt de dublu fafi cle ,r*u irru.rtiU i,", u.".ulip"i."lein statele unite' principalele a"r,i"rii rre invesrifiilor au fostBelgia Luxemburg, Mu.uu n i,r.i" ii'franfa, ele atr5g6nd maimult de jumirate d"in t:r:Ulj,,*riitll", ai, it.i.*":ilpliil-!a investifiilor ficute le UE in afard, uu*u u" ridici la circa 3,gmiliarde de dolari,ldicd.aqloap" J" tr"i "ri**, f"ril;;"aceeagi perioad' de Statele-Unitu ,u., de aproximativ t5 ori ceainvestitr de Japonia. [irile .ur" uu .t Jiuii cere mai mari sumede bani au fosi Marea Brita"l" f*ig;iiior.e aotari), Franfa (653milioane) gi Cermania.(a52 milioane)l.ii.u frrrrirate de OECD

?004). Printre exemplele,le companiiiu.op"r.," care s_au extinsi. afara granifelor i-lE 9i u,, ".";;;.dafii multinafionale senumErd:

r Preluarea din 19gg cle cdtre British petroleum a companieiamericane ATo..9 gi apoi fuziunea clintre np a.i,."'iiAtlantic Richfielct.r Preluarea din 1999 de citre compania germand Daimlera produc,torului american de ritornof,II" Chrt;;;;"'",r Preluarea in 2000 dec6tre compania germani DeutscheTelekom a companiei americarie Vcricestream.

Evident c{ "rnai mard, nu inseamnd automat pi ,,mai bine,,, deoa-rece preluir,e pot conduce ra diminuarea c,ncurenfei gi ,a limi-tarea optiunilor consumatorului; in ptus, existi gi riscul credriiunorzone de clominafie sau monopolin anumit" dorr.,"r.,ii. Eil;,bineinfeles, gi exemrle cle fuziuni i"r"*niio"rle carc au eguat,u^nele din c.auz: importanfei insuficiente care s-a dat companiilorcomponente, altere clin cauza di ferenf elor cu ltu rd- ;# ;il#Dorind si prevind dominafia .rtr"*i, .oiporafiilor mamut, UEa ptrs bazele unei controversate politici a concurenfei, menite s5impiedice abuzuri precum impunerea de frcguri fixe gi sI veghe_ze la preintAmpinarea rara.girit;l;;;rh t"i_ pozifie dominanti,,de citre companiile foarte mari (Cini 9i Mciowan, ir%i:

"""-

- l(egulamentul asupra fuziun,o.'ce drteora'di; iqaq axdreptul Comisiei Europene sd monitorizeze toate fuziun,e de

POLITICA ECONOMICA 239

,rnvergurfr (chiar gi pe cele in care sunt implicate companii din,rfara UE, dar care pot avea vreun efect asupra comunitifii de,rfaceri din UE), iar Comisia supravegheazd efectul subvenfiilorstatului asupra concurenfei din domeniul comercial (Allen, 1996)printr-o analizi a legilor na{ionale care au o anumiti interferen}iru conceptul de concurenfi; un exemplu in acest sens este ordi-nul adresat in 2003-04 Germaniei de a anula o lege adoptati inirnii'60 care impiedica preluarea producdtorului Vcrlkswagen decltre orice alti companie.

Ca o ilustrare a noii influen{e economice a UE la nivel global,r.roile obiective ale investigaliilor Comisiei includ gi corporafiileanrericane. Au risunat ziarele in martie 2004, cAnd Comisiaa dat o amendi record de 479 milioane de euro (622 milioaneUSD) companiei Microsoft, producdtoare de programe pentrui:alculator, ale cirei sisteme de operare pot fi gisite la 90% dintre,utilizatorii de PC-uri, Comisia a acuzat coillpania cI ar fi abuzatde pozilia sa dominantd pe piafd prin includerea in sisternul deoperare Windows a programului Media Player, clienfii interesafisf, cumpere astfel de programe {iind astfel direcfionafi cStre Mi-crosr:ft. Comisia a ordonat companiei Microsoft ca in termen de90 de zile si ofere pe piafi o versiune de Windorvs fdrh programulMedia Player gi sd-gi facl publice codurile de programare, astfelincAt concurenfa sd-qi poatd concepe produse compatibile. Delocsurprinzdtor, Microsoft a ficut recurs.

Acfiunea Comisiei se extinde chiar gi asupra fuziunilor dininteriorul Statele Unite: o propunere de fuziune din 2000 intrecompaniile de telecomunicalii MCI/WorldCom gi Sprint a fostblocati de Comisie de team6 cE respectiva opera[iune ar duceia dominafia companiei asupra gperaliunilor de internet in UE(fuziunea chiar nu s-a finalizat). In 2001 fuziunea dintre GeneralElectric qi Honeyweil a fostblocatl de Comisig din cauza impli-cafiilor pe care le-ar fi putut avea pe piata motoarelor de avioane.InZAA2, Comisia a aprobat insd fuziunea dintre prr:ducltorii decalculatoare Hewlett-Packard gi Compaq.

,il'l

,;!

iil

lili

LfrtE

ili;l!l

iil.i

i{

ii

Ifi

t::

in

i'

t.

ii

lH

248 sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

La reuniunea_de Ia Madrid din decprrrhli^ l.-,oF .;

_IT?o"r.r tioe,r UE au decis sd d"" r1:::9 e tgesa Consitiu{

SI au conveflit ca inr,^,r:::^_- "" ut'1.rrull monedenumele d

a avut to. ir., *11 i.,troar"uruu ,l'#on

monedenumele r:*i

i,ri,'',,,**fr[i:ffi*fid*ffi,*teiinrr,si;;;1t[,:rjT[ClX""#i.*t*.itoi,"l,.*a].o,*{p6nd Ia nivelul

'-;;;' i;;ffiIi'i;t'':du:'rata dob6izilq

: :l:,1 i :"* ;"H*,i:ffi:: :f :Jiyi,".'f i.ni i,,1,"#*u ureuro pi daci deficir,,l r"1,-^I-'_"ct

cs Ldllrlce pentru introdu,co ta i mp u sd ,;*Y;?i"J :il# fi::ff :l'::"#:.ffi ti

In final, in ciuda ;;;;:,;:::':1T":ol .

gerul nagion;;;r'o' faptului ca in Belgia.gi Iralia datoriile la bu.f;.ire m;'i;il iY 'P'"iPe de doui ori

1lr:Li;;Iutml';;*:tj,lx,f:ixl:iT,fi .,Tt[moneda eu ro. Etr ros;Jil;, oiIlT#ln ti','ntenfia cle a adopta

trfi :;11**1.#lr}i[X1il,J:1[:;i1*ru*n,ro,i#;:.,econ om i s r i o, *.',"^ 3$ fiil.# :H'"i1 it;fi

g:,1 t3"' * Iu ro. t u. iii' i;..ltJ ft ?i'J:H:r.:H,XX: *.*: "

a " "*,., r,1'1,,.u

de convergenf i au f,; -;

;, :;;'i llo:p" nea sci aces te crireri i: u, t. o r",iE a",," i" ffi ,H

j :r,"r"A:,; ;:?l.y i." d ;;;; j;:,,

;:,*;*:i1i;i1[fil.#r]a".l1fit^##::::,"_rl:]r,

euro. !drite participante;:* ;,;rarnoua Bancd Cerp e r v i z a re u por i,i. i i'il1ri f

; ;;il ,",i ;':lff d::'T:f *"" :ti$:;::ln*il,1:X,[il']:ffi?;:,.iltr;:J:,:.:t."il;;;;;.H.ropea ni ri i n d co ta ti

uu. t

"n za "iffi ;["i, ::]f::ff IiXiL"r'*:

[',ilT #J:#,i{i :,x:1:t*HI " ::"' * i' "'' i"ii,,importantni;"# jj:JjI,,,""JJffi

il+ jliil.it::T,:tlfil}:iffnf ff j i:o:, l,

* " a,f u.IH;l 1' "^'

cd ei ma jori ta tea

va r o a rea ",.o, ill,,lrr.ia*l ff :".:T:#i"UiF t! E:[rcadere constantd fatd

POLITICA ECONOMICA 249

rh, , r"lelalte valute: astfel, euro scizuse fa!5 de dolarul american,rl,,h 1,17"/" USD la numai 85 cle cen{i USD. Cu toate acestea, pla-Irur ile de trecere Ia moneda unici europeand au continuat inslur tipiirirea a 14,5 miliarde de bancnote euro gi cu baterea a 55nrrliarcle de monede. tn ianuarie 2001 Grecia a devenit cel de-all,' k'a membru al zonei euro, reugind si indeplineascd criteriulrl,. rcducere a ratei inflaliei qi a deficitului bugetar.

Ultima etapi a inceput la 1 ianuarie 2AA2, c6nd toate mo-rrltlt:le gi bancnotele euro au fost introduse pe piaf5. Inifial s-ar onV€flit ca euro sh circule impreunX cu celelalte monede nafi-orrlle timp de 6 luni de la introducerea sa pe piafi, insi ulteriorl,r,rioada a fost redusi la numai 2luni, monedele nafinnale in-, r,lind si mai fie valabile la data de 1 martie 2002. Dupd secoletlt' independenfi financiarl,12 fdri membre ale zonei euro aul,i(rlrt pasul irevocabil de a renun{a la moneciele nafionaie, iarrniircile germane/ drahmele, escudos, francii, lirele, pesetas gi

i'ilingii au devenit istorie.In septembrie 2003, referendumtrl nafional din Suedia s-a

pronunfat impotriva adopt[rii euro in aceastd !artr (cu un w:f de!'6'%la 42'/).ln aceeagi perioadi, administratia Blair din lv{areallritanie s-a declarat in favoarea introducerii euro qi a prorrrisorganizarea unui referendum in acest sens, clata r[rnAnAndirrsd incert6, Opinia publici din Marea Britanie a rdnras fernripe pozifie, impotriva introducerii euro, iar ministrul briianicde finanfe, Cordon Brown, a stabilit cinci "teste economice" ?n

fr"rncfie de care urma si se decidi intrarea sau nu a ]5rii in zoriacuro. Testele respective trebuiau sd verifice siguranfa c(lrrrpil-tibilitelii dintre cercurile de afaceri gi structurile economice pi

misura in care introducerea euro va duce la crearea de conditiimult maibune pentru investitii pe termen lungin Marea Britanie,va susfine pozifia competitivd a ramurii de servicii financiarebritanice gi va promova o cregtere mai mare, dar qi st;rbilitateaprocesului de ireare de noi locuri de muncA. ln privinla celor10 [Xri din ultimul val de aderiri, acestea sunt toate in favoareaintroducerii monedei unice europene, ele trebuind insi sd-gidemonstreze rnai intAi implicarea activi pe pia{a unicd, si inre-gistreze progrese in indeplinirea condi{iilor necesare trecerii la

tl:i

:

l:

li

I

I

:

,

:

I

,it:.ji:ii:

f:'i, '

.lit:i::

5r'

,j,ir

,il' X.L.

:nl{iitrl;#;hriFi#;trl

1Pt-*.

iai.i6rSs*.fr

.,?i{,'.s::fi

i#.i*,*

.:ffi

tH!F*t.

riiBl

t'ri"ii;::t:*,rt:Bi

,i#F"$;a*.sj

;rF{

i$,iiij:,i:*,

!i:I'i:

242 SAINTELrGEM UNTUNEA EUROPIANA

Cerul deschis deasupra EuropeiUna dintre schimbfirile cele mai semnificative introduse de

IITT|1::T,:1,1- resrementr,ii;; p;;," transportul a(v. Amstrong si Bu tmer,"199&. clpirot;iri. 6ffi;|ffi]};:li:|fl :,*T :::::r tT I * i'i i;il a'pu rea su s f i ne pepropriu unele rarnuri economice ;_ *;;;;;;:;ffi ffiilXeste inkrrnafional. p6n5 ?n anii ,g0 *oiori*avealr linii eprip-onrria*^r^ l- -- ff;riior europen$aveau I in i i aeriene

"rtl:lr, " i". propriJtut;; r" tu;.J#r1fi ffi ,

[-"",]? ::1HIY :: I :: i: .r r "

*';r ii. "." a "

n "

e a u m ono por u rla n ive I n ationa I asupra ru rclor i.,tui,.,utionrii'ffi ,il,"ff 1111j

;:l.'l,.f:ili[H:*'ro,'*;;r'ffi; dar si roarte scump

POLITICA ECONOMICA 243

. Cre$terea presiunii asupra liniilor aeriene pentru atszi'ona. ln 2003, de exemplu, dupl numeroase negocieri maiintAi cu British Airways, Swissair gi compania aerianiAlitalia, KLM din Olanda a fuzionat cu Air France, cre-ind astfel cea mai mare companie aerianf, din lume, Arrexistat de asemenea zvonuri despre fuzionarea dintreBritish Airways gi compania spaniol6 lheria, precum gi

despre preluarea de c6tre compania germanf; Lufthansaa companiei $wiss (care a inlocuit Swissair, declaratdfalimentarl in 2002).

r Cre$terea numfrrului de operatori cu oferte de preluricompetitive, precum Easyjet gi Ryanair.

'ltrate aceste schimbhri au avut ca rezultat o diversificare a oferteipentru consumatori, care pot cllXtori acum cu avionul mult maiieftin decdt inainte,

Deqi incepflnd cu 1987 s-au inregistrat progrese corrsiderabilein edificarea pielei unice, mai rdmAneau inci multe de ficut. Iniunie 1997 Comisia a lansat Planul de acfiune pentru piafa uni-cd, vizAnd obginerea angajHrii politice cu privire la finalizarearealizdrii piefei unice pind in ianuarie 1999. Acest plan a im-pirlit acfiunile care se mai impuneau in trei categorii: cele careputeau fi implementate pe termen scurt, deoarece nu necesitaur.r legislalie europeand nouX; cele care fuseseri deja propuse, darmai aveau nevoie de aprobarea Parlamentului gi a Consiliuluide Miniptri; Si cele mult mai complexe, precum reorganizareasistemului de aplicare a TVA-ului. S-a progresat foarte mult inimplementarea celr:r aproximativ 1340 de directive legate depia{a unica, insf; implicafiile acesteia nu sunt inc$ foarte binein(elese de c6tre europeni gi de liderii lor, multe aspecte baz$n-du-se in continuare nu atAt pe decizii politice deliberate, cAt pepresiunea comunitdlii comerciale de a inl6tura gi barierele caretncX mai existd.

O datd cu noul val de aderfiri din 2004 a ap&rut gi o nou& seriede provoc&ri. Cei 10 noi membri au sporit populalia UE cu 20%,dar resursele cu numai 5%. Au introdus o mai mare diversitatesociall gi economici in UE, dar au pi adffncit prdpastia dintre

Schimbdrile au inceput tJin a doui jum&tate a anilor ,gQcand adminisrraria Thatcheru r;;;;gramur de riberarizarein.MSrqa Britanic, program care a dus ia privatizarea liniilorBritish Airwavs in r9B{i t, u.,rr*uri fiirt*rol* negociare cu altccdteva state membr" rr*"uii" -il;;, ffilp, ta Conferinfa Avia.fiei Civile Europene s-a. insistat p_ ii;;;t"rr1i;;;-;;l;i;i;;l"::]:*drt

pi alre grupuri de interese, ,rat iu ,.,ivet ,,agiJn;i;;i$;european (mai ales sindicatele), iar ideea a fost preru"ta ,priiirlc Comisia Europeand gl inctuse in-nupo.tr, Cockfield. MareaBritanie a suslinrit ia*uu, i*ii*p." C#i-,r",a gi Fran{a au fostrezervate; unele statc mai mici siu care a.,eau companii aerienemai pufin eficiente, pr^ecum Spania, Itaiia sau Danemarc4 aufost cu torul imporrtr,. J" u.*nrii rii,rrjil, i. p*.iouda 19gZ_92 s_aajuns Ia trei pachete de regi gi r"gr"*u;tdrita nlverut insrifrrriirnr

U E, ca re a u co. r ribu i t in il-rod J;; t;;, i;i i; ;ffi ,il;'il-,:i :;la- reorga n i za rea piefei tra nsport r-r ri r

"l', -.i",-,". pri ntre cere maidemne de refinr.rt gi care au ipfirut in ultimii ani se nunrdrd:r Cregterea num,ruiui.de alian{e aeriene interna[ionale:

STAR (ai cdrei membri incrud Lufthansa. porish Airrines,Austrian, SAS din Scandinavia 9i UniteJ;ilili;Oneworld (incluzAnd British eirways, Aer tingus dinIrlanda, Finnair,,Iberia din Spania 6i &_ri;;;il;;;.$copul acest*r aria.{e a rort .*aucJi** .o*trr,or, ticket-ing cornbinat gi rute extinse.

Ii

li

ti

ll:.

i

m

lr

252 SA INTELEGEM UNTUNEA EUROpEANA

0 parte dintre probleme legate de euro audevenit clare chielinainre de adoptarea gi r**r,uot ;;;;w,la irrrfl;;;e;ffir*a "Pactului de stabiliiat" qi .."ft".".. frfer.r, din teama cI guvcnele din zona euronr putea incer., *A *tra*r_ p"iil;;Hril,rr$a Bincii Cenrrate Euiopene pJn ;;;ea cheltuiclilor si rrrtndeficite bugerare murt m* ml;;;;;;;i;; ,"mnat de toate iefe Hsta te m cm b re UE, i m p tr nea ca defici tet e b ;;;; ;; J.*,:"::j:::. lla mai p"lil;;% din pI& iar limira ^ugetaresdfiemenlinut&nameniare a fosr stabliu i, oir.i.^orilil: .#,Hi::3:ffiurma sI fie amendati de Comisio i;;for;. ni",."f"".r,;,i*2002-03 majoritatea fariror *J"-trilTi"r* au inrrar in recesiunceconomici, Fran[a,.

9":*i"ji ttalia gi nortugalia viz6ndu_st.astfer in situa{ia cre a depagi rinrita auri.itrtui bugetar; ri s-auardturar trirerior $r :I::T ra6,i,;;;1il;;'._isrd incd un consen.scu privire Ia principiire pactului, foarteLurfi ir critici din cauzainftexib,it,fii sale ?in sens,r ;;;;;;ci o distincfie inrre tdricrr siruarii ".ono,ni.u ltf"rtr");;;r";ilil, cd, pun,rrrt accenrulpe reducerea inflatir

;;,;;;;;iil",i"1liit;li;l:;il?,l;JJ"S#[H,,,Hff ff ?.,:3]:mers pand acoro incat in octornbrieril , spus ci incercdr,ede a intdri pactrr frrd sd r. t,il ;;;i l-?tr, crm s_a scrrimbarsituafia concretd sunt,,stupile,,.

['a jumStatea anurui 20d3, Banca Centrard Europeani avertizacd majoritatea {iriti:r din zona _;;;;;;i; pericorsd c{epdqeas-cd limita deficiturrri br'rgetar, iil;- il; in pericor crcgrereaeconomici. in noierrrbr[ 20fu;;;i_;5"r irr, .r.* sunr cete maiputernice din zona eurq"Franla 6i Cermanla, uu A*pagitlffi;:dar au reusit sr-i impiedil-.f[-;..ruii".iin,u,ri de finanfe dinuH si ,e impund o amend, (o a*.iui*'.*'a fost anulat* de cfitreI:l,f: I::f 11a

de Ju stif i; i;l;il ;ii*]. naio iu,ri i ceror d r:un

POLITICA ECONOMI(A 253

Concluzii

I )c$i activitatea UE s-a concentrat pe factorii economici qi in modspecial pe ideea unor schimburi comercialein cadrul pie{ei unice,liclerii europeni au constatat, printr-o logici rreo-funcfionalS, ciintr:grarea economica are un efect l5rgit asupra mult mai multorriurnenii. Au constatat astfel ch nofiunea de pia!5 unic6 este nrultnrai complexi decAt au crezut ia inceput. Obiectivul inifial al

piegei unice a fost inliturarea barierelor tarifare 9i non-tarifare,ilar in spateie denumirii aparent inofensive de non-tarifar se

ascund numeroase probleme, handicapuri 6i obstacole.

AISturi de multe alte aspecte, integrarea economicd a insem-rrat inliturarea controlului persoanel0r gi bunurilor la frontiere,{c}ntrolul accesului drogurilor 9i terorigtilor, convenirea asuPra

nivelului impozitelor indirecte, armonizarea standardeiortehnice a mii eie proeluse pi servicii, convenirea asupra multoraspecte legate rle proteclia consumatorului, asupra calificdrilorprifesionile, introclucerea dreptului europenilor de a-gi transfera

capitalui qi pensiile in r:ricare !ar[ s-ar muta, deschiderea pietei

"rr.open* pentru fuziuni 9i companii mixte, dezvoltarea de re{ele

transeuropene de transport gi furnizare de energie electrica,crearea de rnodalitifi de cnmunicare electronicX, cr:nceperea

unor viziuni eomune rie coniucrare, stabilirea de standardecomurle asupra mcdiului inconjur1tor, promovarea dezvoltdriizonelor rurale gi urbane sirace, cu scopul de a preveni apariliadistorsiuniicr cOmerciale Ei crearea unui sector agricol echitabilgi eficient"

Dintr-un anumit Punct de vedere, tot ceea ce s-a hot&r&t inanii'60,'70 pi'80 - miile de rlecizii luate de primi-mini6tri, can-

ceiari, preqedin{i, miniEtri qi birocra}i europeni precum 9i miilede directive, regulamente qi decizii concepute gi convenite de

diferitele institulii ale UE * totul a fost un preludiu la cel maimare dintre toate aceste proiecte, qi anume conversia la moneda

unic6 europeanX" in mariie2002, 12 dintre cele 15 state ale UE au

renun{at la monedele 1or nafionale qi au adeiptat moneda euro,

in timp ce celelalte trei * Marea Britanie, Danemarca gi $uedia* au ales sd r5mf,ni in afara zonei euro, cel pulin Pentru o peri

j

ti

i

l

igdri, impreun{ cu omolug.ir ro, nritil; ;;ffi;ffi lfl]",ffii:pactului sunr prea .I]:ii.u, .d,i*;p-ll;r;e^a tor esre nevoie demai n:rrltd flcxibjlitate pentru a fieficiente. In decembrie, pactulajunsese ln colaps. iar in 2004,*";;;ffi atre reguli, cu reitulnoi. de promovare a stab,itrfii fi,;un;l;;n zona euro, i,crusivacordarea permisiunii lirilor _nr; i;iiicultate sE aibf,, tem_Ilorar, deficite mai mari.

l

Caseta 7.3 Banca Centrald EuropeaniO datd cu introducer

,U,l=[,iffi,,l x},ffi ;ffj::''ii:i::ix!Ti:r mp or ta n t in v i a [a t u t u ror ",

;;i;;i;";.' o[, ir1Xl,.X l"T : i:;.r$r mplica rea sa in cti recgio"..;6ti;;:l.i,llapirut gi intrebdri r*"r* j" ^j::':::iir:nanciare

euroPene, au

;#l:}fdu'ffr''q{itr--",}-*ffiB'"il:t: n*;,}#ilii[T,,"i;;I,::f#{ :nmnit*.:prin.ipui *rif, il; :"#'"' ayald sed iu I in i',, t rr.i r"i;, #;de ratd rr- Ir"ui"iiii{ura

stabilitatea financiar; p;;;;;;;il";**r* **i i****, r*l'ir,iffi ilTiliiau.un mandar r.rnic de 8 uni 9t poiiiini*ril;pri^tr-un ord in al .,

T, ! :,J*il;HT4f iH,,t,;*:;cu fdrile ncparticipante este asiguratd de r.in

trfl fi : :il # =l;,?ri

i u; n c i r?i.ce.,." J, X, jii,iX hffi,Tj

care leagd -r;|.1iffi1 u,r nou mecattism de schimb iM&;;euro, iar Banca cen+,.iro:1::I:ratc ate fdrilor,. ,ij." )"#i::io ::r Banca centrrri e"r.p"r#';;.Jl',,*rn afara zoneiin sprijinut ,."rtu. te.i.]i]"T:'i;re aleRtul sd acfioneze

;ffit*ii:["# x",:k x,]1 :*,r,:u:t*Tfft #., "ll""i}l,'fiffi:::.de

a-i convinse pe scepricii sermaninw, p, tis.zft:ffi

ii:i,ii'JtiulT#fffi : il1 gg::"gcentrald Er:ropeand ar trebui,#;;;[_"ra i m oa se i bd n i i serma "" i

" a" p"ni ;ffifi ::i::r_,."#:i icomparafia face chiar ca nylg"idrrLt ri p]1, O"rr,rt de timitaid.Banca Centratr Europeand rrrrJi"rl.i" #;;;, descrisi deia cau nrca gi cea mai ,r*u.ll:1ru"riui"

".,"i"ru,., o,., tu^" ,, (Euro_nyal hice,aprir, iwa). Niciunur;,;;ffiJiuE nu are crreptursa rncerce si inftuenfcz* sun"o, .o;;;il ;il lr* .o.,dr."." ru,,

z4o sA INTELEGEM uNtuNEA ruRopreuA

POLITICA ECONOMICA 247

vrclrna dintre reprezentanfele ei din flrile membre. Singurulorganism care poate juca rolul de supervizor asupra blncii estesubcomitetul monetar al Parlamentului European, careinsd nunre in prezent resursele necesare ca s5-l tragfi la rlspundere pepregedintele bincii, Jean Claude Trichet, din Fran{a. Aceastacste o mare diferen{i fa[5 de situa]ia Trezoreriei Statelor Uniteal cirui pregedinte dh socoteaii periodic pentru politica pe care() pronloveazl in fafa comitetului pentru probleme bancare alSenattilui SUA.

,r ratei de schimb in anii '80 gi la instaurarea celei mai lungi

lrcrioade de expansiulre economici constantd de dupi rlzboi.ln plus, ecu a contribuit la obignuirea europenilor cu ideea uneirnonede unice,

in 1989 un plan inifiat sub conducerea pregedintelui Comisiei,]acques Delors, propunea un alt pas citre introducerea monedeiunice: introducerea in toate statele membre a MC$ restrAngereafluctuafiilor cursului de schimb gi apoi fixarea sa la o cotd ire-vocabilS, precum gi folosirea ecu ca singura monedd de schimb.In ciuda faptului cd in 1992-1993 sistemul MCS a fost aproape decolaps, in urma retragerii Marii Britanii 6i a Italiei, a deprecie-rii monedelor altor citorva fdri qi a mdririi fluctuafiei ratei deschimb cu 159/o, 'Iratatul de la Maastricht a definit principiile debazS care sustineau planul Delors, Statele membre care doreausd adopte moneda unici eurr:pcani trebuiau si indeplineascd oserie de'triterii de convergenfd" considerate cerinfe esenfialel

. un deficit bugetar mai mic de 3% din PIll;e o datorie publicl mai mici de 6A"/" din PIB;r o ratd a inflafiei de consum stabilit5 intr-o limitA de 1,5%

din media a 3 [Sri cu cea mai micd rati;. o rat5 a dobAnzilor pe termen lung stabiliti intr-o limitd

de 2% din meclia a 3 16ri cu cea mai mic5 rati;. menfinerea ratelor de schimb din ultimii doi ani intre

Iimitele de fluctualie aprobate de MCS.

2s6 sA INTELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

$::11',:T:i,:i;'fi il.l.f ILT,L'"TI;ffi ::r:,,a,eremem

*:i[#,,"^.,*,li,l]:l_r"ffi i.,il,il?,."""i,:X"#:l#:ma i u sor r a r ocu ri uy- g; .1i"i.e ; il ff:,1,j1 i #,ii_[[fi

11tl*':::,lti::,i,",f ,fr '{[11ffi 'J*i*H,JHI

I rllcriona ca niste ffi;J r.rui;:'"ffiii11yi in care trdiertunctiondrii eficiente a piefei unjce.

rcani sau cel pufinDin aceste motive, comunit-JLu u i,reorienteze rpru ,rp""i"h

";ilff,':1,o^lt"uPu, treptat str

canrsm care si .",;?l*,._,j^Iill ":": gi spre crearea unui rcanism care ie p".*iteirrr,l;;;i';"t1":,lre crearea unui ma

ale comuniti gii'ca re sJ ;;;;;:,=j-1' :: ]u,t""u. crtre acele zont

;iiJ:.;#?,,*xffiH:i'##"::,Tli,ff :,Tii'.:iiT*'ill

' ';#:;:,r-:'i:;l'"ltlin-carcur incd de Ia rraratur de rr,'" i**i"'i;#tilql''1'?u 1n9i piefe de desra'"*;;;:il;ffi ;r",J,::[T:':"iff fl :i#:ff:i:;*Hiimembre. activitifi asumate impreund de statele

CBE$TEREAcALrrATrrvrET[ 2s7

anii'60, cAnd poluarea apei 9i aerului cauzati de cregtereaeconomic5 a stArnit reacfiile europenilor din ce in ce rnaiinsttrrifi. Diferenfele de calitate a mediului au reprezentato barieri gi in calea piefei unice, astfel Ia inceputul anilor'80 acest aspect se bucuri de mult mai mult6 susfinere.

li[rg clsp*.bire de capitolul de dinainte, care s-a concentratl,tr probleme in principal economice, acest capitol analizeazdirrrpactul integririi europene asupra nivelului de trai gi asupra, r lrrx615.i1or problemelor comune.

Construirea unui teren de acliune echitabil

I a fel ca in cazul oriclrei societdli, UE se confruntd cu o mullime,lc ciiviziri de naturi economici gi social6. In UE se gisesc unelerlintre cele mai bogate comunittrfi din lumg mai aies in orailelerrrari, ins6 bogafii respectivi nu trebuie si caute prea departela sH giseascfr zone industriale l6sate in paragini. zone ruralesubdezvoltate, concentrtrri de sdricie cu o lipsi acut5 de locurir"le munci sau regiuni care depind aproape in exclusivitate devcniturile mici din agriculturd gi pescuit. Aceste diferenle s-auaccentuat gi mai mult odatl cu ultimul val de aderare din 2004,cAnd celor 15 fdri cu un PIB de peste &5 trilioane de dolari lis-au alEturat alte 10 fdri, al ciror PIB de-abia deplqegte pufin 400de miliarde de dolari.

Statisticile arati clar discrepanfele economice gi sociale cucare se confrunt6 UE:

. Dacd dim valoarea de 100 PIB-ului mediu pe cap delocuitor din UE, in 2004, nivelurile variau de Ia 208 inLuxemburg la sub jumitate din medie in [iri ca Estonia,Letonia, Lituania, Polonia gi Slovacia (v. figura 8.1).

r La mijlocul anului 2003 ratele pomajului variau de la 4-5%in Austria, Irlanda, Luxemburg gi Marea Britanie la 9-10%in Finlanda, Franfa gi Germania gi la o coti gi mai mare,de 17-19% in Polonia gi Slovacia (aproape dublu fafd demedia la nivelul intregii Uniuni) (v. figura 8.2).

iiiifri

'I$ilill

fl

jil

' ff|i,,ftTff :!;:

r?," ".,zeazi

reducerea diferenferor eca,

,::l|I",Fil#,iTiil:X',":,;li*xl*i;d*;:ffJ;rnvesrifii in zonele ru.rf" gi piin J.#ea ae legituri intreproducdtori 9i piefele d" ilr..f;;;;

scop in sine i,,ca ry qr!."nr_r,rlHlffiiliil::.:J:

devenir insi orioritr.e d;;;;;r"r,)ro.t Politica sociati, caa "

*1, ".i r"ffif HT:ffiii f iJ":t,;Tff lT J;,.,H*icirculafie u ro.tei aemlicil!il"r:ti de trai si muncdsporite, drepturite l:b_"1:{:.:,fe ffialitor) a fost cutotul ignoratd pAni in anii ,ZO

canJoimigrafia gi accen-:X;::i-l "'rep

a nleror .;;;;i.; ;,Iil"ru,- o pe r i sta d eo Politica de protectie a^mediurui,cireia nu i se diidea in anii's0 nici o atenfie, , h;"prt;i;:ffi; in seami doar in

rl

I

il

iJi

il4

1

I

iliL

l,i

ill$

m}Iflr]

Cind este vorba despre avantajele gi implica{iile introduceuro pdrerile sunt impirfitc. InsI un lucru este sigur: nici

250 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

euro gi a criteriilor de convergenfi. Este vorba acolo de uncare va dura ani de zile.

POLITICA ECONOMICA 257

rntr-una singur5, riscurile fiind incomparabil mai mari decAt cele

r,(.care te-a presuput il;;;illvt'im'it' toate deciziile cheie

I'l ; ;; ;,; ;:r':{Xl;":i*ru I tlffi :,T.'i$1 l. fi [t,r:rrte puline."""li";il;";;i;riil icieii ei nesisuri in ceea ce

I I'XIii; *i::i$1'"I:,ir"i a" p"' Pr intre riscir ne potenti ale

],lc irrtroducerii se Pot enumeral

l. Fiecare fard are ritrnul qi ciclul 3iy eclnomic' iar existenfa

r'tnei moned" p'oo"iit'p"'mit" sa a"precieze' si imprumute'

sf,-qi aiustez* *t"t'i i"#*'r":tr til? "tt

misuri ca reaclie

la diferitele tin"iii"l"**ice' O astfel de flexibilitate nu mar

existi in zon" "'l;:;;;;u i"t't'ura guropeanl nepermif and

diferenfe dt P"li;;;;;"*a'r" uE' Membrii zonei euro

trebuie ri" 'a "i'uii*i"i"tla' {ie s[ sucombe impreuna'

z, Au existat 9""#!iii 'I: t:::::ol[11,['i#'il";":l,.iui," la sitrratia destul de precara^ilr;;;; Ji-p.i"ir" futtrir'Ugz

98 9i au ridicat sernne'de 'i::"::':.';t1;;itt" ti"oosibilitatea 'a

;;;';illuir' tittur" leeate de criteriile dt-

'convergenl5 P;il a permite infiarea ii-t 'onu

euro a unor

,tut. .r'" "" d il;;'il'-"- yll:i;;TiHX::"'."ti'#

toate aceste probleme sI insemne-Pan1lX'.,rtJi# r'""cuirea "''ui

*iiJgui*unu^pt'ternjce cu un euro flri pre -

multi credibil it'a'teit'i*i"a"a ast f el stabilitatea econom tca

a intregii uE i:lf i;;;J =:lil'Hililil:;Tl"f$ilzona euro vor Putea s5 se menltna r:

3,ff,HH"#":?nuvorinvdla",**":';',Ti",l1;tf :-'JtJ ;i;i ;,:i ti;]i.Trffi ilx*:: x;i{il":il,lffic6utarea unrttva fi si p"'ptJ'"Iu il""i'i"r" de boeitie si de siricie deia

ex istentL h d ;fi .ui. J,ur"r *f,lmnf ff '

^X#..";

*,',',lllruf l"Hli"t Iffi i'":,] ffi h;;; a i d ator it 6

liberei ti"t'r"lii I "**itanito'; "''iut"u*tu este situafia di n

UE, unde f'''#*"*-'*bariere au "ut"'a fizich''monetar['

tehnicd si t;;ilil calea liberei circulafii'

episod din istoria integrdrii europene nu a adus cu el at6tmulte indoieli. Introducerea euro a ridicat intrebdri cu orila efectele economice pe termen lung pentru Europa, putirildintre ele infelese pe de-a intregul chiar gi de economigti. printil!avantajele identificate se num6ri:

f . in loc sd fie nevoigi si schimbe banii de care dispun in diferitemonede na{ionalg ori de c6te ori cildtoresc, gi sd pldteascilbunurile pe care le cumplrd cu bancnote gi monede pe car6nu le cunosc, in prezent europenii din zona euro foloseseaceeagi monedd, ceea ce le di in plus gi sentimentul ci facparte dintr-un proces comun de integrare.

2. Existd o mai mare transparenl5 a preturilor, deoarece toateprefurile sunt exprimate in euro, iar consumatorii le potcompara cu mai multi uEurinli. Aceast5 transparenf5 pro-moveaztr cencurenfa, producitorii trebuind sI ofere bunurigi servicii la aceleagi prefuri in zona euro,

3. Existi mai pufine bariere birocratice pentru transferurile debani dintr-o farl in alta, iar firmele nu mai trebuie sI piard5timp gi bani prin scl'rimburi valutare.

4. l'}ielele financiare gi bursele din zona euro iqi vor continuadrumul spre unificare, iar investitorii, in loc si se concentrezenumai pe pielele financiare nafionale, se vor obignui cu ideeaunei burse europene unice.

5. Euro reprezintl in prezent o monedf, de clasS mcmdiali, lafel ca clolarul american gi yenul japonez; prin aceasta, asigurdzonei euro un instrument ce permite mai multd influenf5asupra politicii economice globale, gi nu doar un simplutrarometru care sd reaclioneze la evoluliile din Statele Unitesau ]aponia.

1n acelagi timp introducerea monedei unice europene este insi gio loterie. Este pentru prima datfr cAnd un grup de state suverane,cu o lungd istorie de independen!4 igi unesc monedele nalionale

i,f .

fi,

il,

i.,iILr,

Nlr

? 1ffiHiitlEffittffitEIffi tffiltiH1g tIEte:

***

'?ffi

g1Iq}I};13 Ei1 1it ali aiqg1iig'*

E agt t sgr {t si* ffiitHH ig1ifi ffil

ifIffiffi FssfiFi$gffffi

gi$EriiifE$s

zUOd:}uu:}lEu.l

UJgF,"z

sf\c)e.a

254 SAINIELEGEM UN|UNEA EUROPEANA

s5 vad6 cum evoluea. __. --r-- uLEyuLr ul qeclzta ror de a a$

Iiff :i**ii:j;ifl tffiTf :""; j,;*l,,Hfi :tr#qi creativi decizie rua te,ieo j]} ;",#lT:_1:1 *.1i lizionadva avea euro tn -oJ ai.*"i iii"j,.".,. ;'j,.":-.^"1:li? Ce impafl

noT": a Europei de Est? ' "-rPra dezvolterii eco.

oadi. Sunt multe intrebdri care au rimas fdrd rispuns cu pr:[,ffiTff :X#?l_y*'3;;*iiJ'fi fiLu,o. pi rfi sd ri

CAPITOLUL 8

Cregterea calitilii vieliiConstruirea unui teren de ac{iune echitabil

Politica agricold

Politica regionald

Politica sociald

Politica mediului

Concluzii

Visul Europcan, cu accentul sdu pe ideea de incluziune, de

diversitate, de calitate a uielii, de durabilitatea ecosistemului,de implicare profundd, de drepturi uniaersale ale omului gi

naturii, de pace, este din ce mai tn ce mai atractio pentru ogeneralie dornicd sd fie conectatd la niael global, dar tn acela1itimp gi cu adeadrat implicatd la niael local.

]eremy Rifkirv The European Dream (2004)

tn prima sa perioad6 de existenfd, Comunitatea EconomictrEuropeani, aga cum o sugereazX gi ntrmelg s-a concentrat peaspectele cantitative: reconstruirea economiilor f5rilor EuropeiOccidentale, convenirea unei uniuni vamale gi edificarea uneipiefe unice care sd reugeascd s6 promoveze interesele europeneqi incercirile de a face piala europeand mai deschisd, mai efi-cientd, mai competitivi gi mai profitabil5. Este adevHrat cd unadintre motivaliile de bazd a fost cregterea nivelului de trai alpopoarelor Europei, insd acest aspect este mai degrabd un efectdec6t un motiv primordial.

S-a putut constata foarte repede ctr bunistarea gi eficienlanu pot fi distribuitc in mod egal in cadrul Comunitd{ii at6tatimp cAt existl diferenle de panse gi oportunitdfi, de standardeeconomice Si sociale, de venituri personale, de educafie gi nivel

cere 12 f iri prea s.ab1* f .,;r,: :ff ,xffi::T"ir:fli,ii,frJ;::iT:f, # : :y;:""

n' i

",i"ii p.,,i*,r,

ci rc u m spectesE vadl crrr,. atrnr,,^^]l1,ipi" l!"fJi.u in decizia f".I" r.r.rJ

. Orice s-ar intimpla in urmitorii ani.implicariir,,!if ii,",i.::lf Ur.".lg"'i#L,ojill,il,,::.iltlElpentru partenerii de afaceri ui UU. AcL;,noi opoitunitiii ,ln*titurat o mutlime d" b::,::": bunsstare gt

timp de zeci de ani rocuitorrt il;"pJ;'rTJril::Xl""T;iH,lflcrearea unor legdturi economic" t.unr,_"u.d i n d i ferenf ere n-a1 iona re s, rG r.*;;; ; il:i:,H ;: r# j:Hun nou actor, foarte important pi p"t"r"ia, pe scena mondialtr.

260 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

r in timp ce o proporfie de circa 7A - 72% dineconomicd a majorit5lii celor 15 state bogate estede sectorul serviciilor gi numai 1-3o/" de agriculturtr,viciile asigurd 6L-62o/o din PIB in Slovenia gi in57%in Republica Cehi 9i 54%in Irlanda (v. figuraAtAt in Grecia, cAt gi in Lituania, sectorul agricolbuie cu aproximativ 7% din PIB,

Zonele cele mai instdrite sunt concentrate in partea centralilde nord a UE, in special in interiorul gi in jurul "triunghiuluiaur" format de oragele Londra, Paris, Milano gi Dortmund.mai sirace regiuni sunt cele dinspre granifele din estul, sudulvestul Uniunii: cele 10 [5ri din ultimul val de aderare, Gerde Est, Grecia, sudul ltaliei, Spania, Portugalia, Irtanda,Ide Nord qi vestul Scoliei. Relativa stare de siricie dinzone are mai multe cauze:unele din aceste fdri au regiunicole abandonatg industria pufin dezvoltati gi rate ridicate al*gomajului; altele prezinti zone industriale in declin, cu unitilf{de productie invechite, altele (in special insulele) sunt izola$din punct de vedere geografic de prosperitatea gi oportunit5fil6oferite de piefele mai mari, iar majoritatea suferd de un nivelscdzut al serviciilor de educafie gi sdn5tate gi au infrastructurile,adici drumurile gi utilit5gile, subdezvoltate"

Preambulul la Tratatul de la Roma confine asentimentul cilunitatea ecclnomici gi dezvoltarea "armonioas6" necesit[ o corr-lucrare a statelor membre pentru reducerea "diferenfelor dintrediferitele regiuni, precum gi a rimAnerii in urmd a regiuniklr maipufin favorizate". Aceasti conlucrare avea obazl morald, aceea

de a pune capfit handicapurilor economice gi siriciei acolo undeexistaq dar gi una strategic5: era clar cd diferentele economicedintre statele membre gi-ar fi pus amprenta asupra funcfionlriipiefei unice. Rezultatul ar fi fost migrarea locurilor de muncHcdtre zonele mai sirace, unde forfa de muncl e mai ieftini, inega-litatea ar fi influen[at dezvoltarea unei forfe de munci calificati,Europa ar fi dus lipsH de consumatori instdrili gi educafi, foarteimportanfi pentru o piafd eficient6, iar regiunile mai slrace nuar fi atras investifiile gi infrastructura necesari Europei pentrua putea concura la nivel global.

I uxemburg

.sblclo Unile

Morao Britonio

fron!o

Eolgio

Olondo

Donomorco

Grocio

Loioniof

Suedio

Germonio

Itolio

JaPonia

Slovocio*

Sponio

Portugolio

Polonio"

Austrio

Estoniq'

Ungorio *

finlondo

Lituonior

Slovonio*

Cohio'

lrlondo

CRESTEREAcALlTATllvlETll 257

Conkibufio Proc'ntuol6 16 PIB

I Servicii Fl lndustric [*l Agriculturi

lf*,,Xii{-ml;jj*t$*f t';*};lr#ri$f i*i':iiir'l:iii;i*'''

.fri:

t!l

f1

4i{'

,f,['1,

li

#

t{,f

itl

ll,l,

trr,

!{

Flgura 8.3 Structura economica a statelor membre ale UE

262 SA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

CongtientizAnd aceste probleme, UE a inceput sd deatate realiz6rii'toeziunii", adici reducerii discrepanfelormice in scopul promovlrii "progresului economic Ai social",acest scop, UE gi-a sporit eforturile de a ajuta statele maisi ajungd mai aproape de nivelul de prosperitate alstate partenere, Deqi adepfii piefei libere sperau oricum c6

troducerea piefei unice va avea un efect de "scurgere" * adde deplasare treptati a mai multor investifii cdtre regiunileslrace ale Europei - UE a adoptat o abordare mult mai proactivA,creind mai multe fonduri structurale, astfel incAt eforturile d6ccleziune si fie suslinute de bani. Aceste fonduri includ:

Fondul European de Dezvoltare Regionali (ERDF), carese adreseaz6 in special regiunilor subdezvoltate (malales celor afectate de declinul industriilor traclifionale,precum industria clrbunelui, a ofelului ori cea textilS)pi oragel:r mai mici, Este cel mai mare fond structural,iar fondurile sale au crescut rapid de la 11 miliarde dedolari la 20 miliarde tn 2002.Fondul Social European (ESF), conceput pentru a pro-mova crearea de locuri de muncd gi pentru a stimulamobilitatea forlei de munci, pentru a combate gomajulpe termen lung gi pentru a sprijini forla de munci si se

adapteze Ia schimbdrile tehnologice; o atenfie deosebitise acordi nevoilor forlei de munc5 care migreazE, femei-lor gi persoanelor cu dizabilitSfi. Pentru perioada 2000-05este alocat un buget de 60 miliarde de euro. PAnd in 2004destinatarele acestor fonduri au fost Cermania de Est,

Grecia, lrlanda, sudul ltaliei, Portugalia qi Spania.Fondul de Coeziune, care se adreseazi statelor membrecu un venit pe cap de locuitor de sub 90olo din media UE(adicd, pAni in 2004, Grecia lrlanda, Portugalia gi Spania).Prin acest fond, statele menfionate primesc o compensafiepentru costurile suplimentare pe care au trebuit sd lesuporte pentru asigurarea respectdrii regulamentelor cuprivire la proteclia mediului 6i, in pluo oferfi asistenfdpentru proiecte in domeniul transporturilor.

CRE'TEREACALlrAIllvlETll 263

rSectiunea"Orientare"aFondului^EuropeandeOrien-tare 9i cu,u'"u'-"'egiicota fEO99

care face parte dtn

politice Agricold ctimund (v. mai ios) 9i care are ca scoP

reforma ""tt'iiio' i"t*"iot qi a zonelor rurale'

irnpreunS, fondurile structurale reprezint6 aproaPe o treime din

bairii cheltuili de UE J;il;-J'ma;or in ciearea de bundstare

,si de oportunitefl in'J#"i-' ffi;"ilutu ai" UE' contribuind

lstfel la crearea,""' fi;;tii*uil" de operare pe piafa unic6'

l(epetarea acestei ".i"''i"*" iiin,!6ri1e A-10 reprezintl o pro-

vocare 9i mai *"u, iut pi*tipiitt t::, fl;:"i:ffi;,'iffitl:ffi;; ;;&\T'"' 1.. : #:l ffi,::l j:,:;:1il'#{ii;'si' ;{ ;,'.s6investilii din vest ca

.""t"rit"arii 9i forfa de muncfi din est

Politica agricol6

Agricultura nu Iine capul de afr,S in llSritatea

l5rilor industri-

alizaledeoarece "* o pona"re foarte mici in activitatea econo-

rnic6. l.a nivelul Ug t"5x'"'giiculturi este dintotdeauna o sursa

de ritieii: in ug'i'utilil';'?';;;ii^7',v" din for[a de munci

europeand, potlau'"'11i" nin-"* ae 3olo la nivelul intregii UE'

Cu toate acestea, "'ti o pof*icd dintre. cele mai scumpe qi mai

."*p[..,rii"a,"ill;'ft**:fl I jt*;i.;if lil'$,;i:]i!l

,#i',iXil",Ui[:HiX#iil'd;i*:i:::t^','"?:X,:H'mai mutt dec6r pe il;;';f"',^;il'f.ii,iti la un ioc qi a inregistrat

mai multa uctivitui" pJitica centrata-pe agricult"ti *:1t-l:oricare alt domeniu' Iil;;iminigtrii.dl externe se reunesc rnal

des decAt miniqtriiai'rc"li"tii' iar Directoratul General Pentru

Aericulturd ** :i:;i;;;;lil""siune dintre directoratele

*T,tr:f ,!:'I5f '"til;:r":["i":turardireritide^ccrerarte

politici ale UE, Si;;'*t din doui Puncte de vedere' in prirnul

rAnd, in timp ce rn aProape toate sectoarele de activitate au fost

268 SA INTELECEM UNTUNEA EUROPEANA

astfel un surplus. Pur pi simplu s-au umplut depoatde cereale, lapte praf, carne de vitd, ulei destafide, srnochine 6i chiar ingrEgimAnt natural.spre sfArqitul anik:r'90, aceste surplusuri didar exista pericolul ca prin crefterea prefurilor lamondial ele sfi reapar5.

Fondurile PAC au fost folosite uneori in mod frauduDiferenlele dintre prefurile din UE qi cele de la nmondial au tnsemnat rambursiri serioase, carezentau o tentatie irezistibil5 pentru fermierii maicinstifi gi, in ltalia. pentru crima organizatS (Grant, 1

p. e9 * 101).

PAC a creat o dependenli economicX, susfinAndu-i pe acelfermieri care ar fi fost scogi de pe piafi, a crescut preptlterenurilor agricole gi nu a reu6it-sd inl6ture diferenla di$tre fermierii sdraci gi cei bogafi. tn timp ce in lXrile in carerlsectorul agricol era eficient, precum Danemarca, Franf&gi Olanda, unde mecanizarea gi agricultura intensivh auadus mari profituri fermierilot, in cele cu o agricultur{mai pulin eficienti precum Crecia, Italia gi Fortugalia,fermierii au r*mas destul de siraci. Aceasta pripastie s-aadfincit qi mai mult odatH cu ultimul val de aderare.

FAC a incurajat cre$terea folosirii ingrSg{mintelor pi er-bicidelor, a defrigirii, a distrugerii arbugtilor in scopulcreqterii suprafelei arabilg pentru ca astfel si creasc6rentabilitatea fermelor.in ciuda surplusului existent, PAC a f6cut ca alimentele sH

devin{ mai scumpe pentru consumatori, Tocmai aceastH

contradicEie tnire menfinerea unor prefuri mari, pe deo parte, gi acumularea de surplusuri, pe de alti parte, areprezentat o cauzi principaid a scepticismului fa![ deinfelepciunea conceptului de integrare european5.

intrucAt 46% din veniturile UE (aproximativ 45 miliardede euro in 2004) sunt tnghifite de agriculturH pi pentrucH bugetul Ufi nu este nelimitat, banii care mai rimAnpentru celelalte domenii sunt mai pufini.

CRESTEREACALTATIIVIETII 2'59

. pAC a produs distorsiuni ale p-re!uril?:. *:11*: *agrl.dura, ' ututtut relaliile UE cu alli partenen lm-

portanli qi "

;;;;iidat imaginea de proteclionism a

Uniunii'

('reqterea presiunilor politice qi publice lPntru schimbare a im-

*us uncle incerciri t#;;;t'"i'" potitice aericoli a UE' Prima

s-a flcut in anii'eo, tini i""*u*i to't"ilIr de strbvenfionare

#Fl:i::xrxllf*-** ml J$:,-:.*'H ll'{ililTil':Xi':'il1Ti:l#ffi;"* mai eriJenie' Ideea s-a rovit

insi de o rezisten{5 tief''ementa din partea micilor fermieri din

liranla qi Germania' O"pa "fi"

fncerciri sortite si ele esecului' in

re91 comisar,rt p"'''t#ffi;ffi R;tvtutst'itty a ridicat din

nou aceasti proUU*a, u'?rtizAnd asupra pericolului reprezentat

..i. "."*, r r'rea de J;;i;;;;i J: p1"9:::-:f

:ffi'"";,Ti fi J"T;:,"n.rrtur*u la prefuriie garantate' redLlcer

reale, carne de vita si-ufrt Ei stimularea fermieritor s6-Pi reducf,

suprafetele cultivat: iiilt;l;tt: y $!\ i^ ciuda -op:lf'H5r,"r i;uiii ' sinaicatelor acestora qi in ciuda avertlsmen-

telor Curfii d" C"ntJt"-[titf'.1Ia aparitia oosibilit5lilor de

fraud[, Consiliul p;;il &'icultur6 i a"touut pAni la urml

aceste propuneri, d;;; ii i'"i de ne.gocieri' in mai 1992' De

a tu nci, su rplusu ri te ;[--t#; ;enitu ri"ie fermierilor au crescut'

iar cregterea p"l'#i;t;;;;i" iu "lu"t

mondial a contribuit la

conrracararuu "ru.t#or**ila"rii preluritor pAc. presiunile pen-

tru introdu.u'"" a"'Jtii'"[aiiiu continuat insl tn 1998' cAnd

succesorul fri Vrutlf'"ty' "'"' Ettchler' a sus{inut trecerea de

la compensatiire ac"oiail'rtt*[iiitr atunci cAnd pre[urile scad

sub un anurnit rw.li"-iluffii*ur"* ror nurnai pentru anumite

.in"fififJ:i":X;;enit introdu_cerea de noi reforme. Din 2005

s-a renunlat ue '*"i'i'i"ta1-ga'"ra

tntre subvenfiile Pe care

fermierii le pot primi cu produilia pe care o inregistreazE' ei ur-

mand sE primeasc;;;;#;^tJ !ie.+1rn anumite state rnembre

se va permi* *"Jrrir*i i" "..rri.r si;tem, dacil apare pericolul

pierderii u"*""'*'i'u a"jocuri de munci)' Dar tn acelaqi timp

258 SA1NTELEGEM uNluNEA IUROPEANA

lrrxomburg

lrlondo

0qngmcrco

Marco f,rilonio

Aurtrio

Olondo

Belgio

Suedio

Frtlnfa

Sormonio

Jtolio

Finlondo

Medic pe UE

-tl lecmhurg

i )iando

Arrslrio

I rl)ru

h lando

Spcnio

Cipru *

Grecio

Slovenis *

Portugoiio

A,tolro *

Cehio*

Ungoricr *

Slovocio *

Eslonio *

lituuni<; {

[etonia *

Folonio *

Moreq Britonie

{lonemorcg

Suodia

l..lngoriod

f orlugolio

Sloveniot

Cohicr

0elgio

Mollo*

Itolio

Finlando

Medio pe UE

Gracio

Fronfo

Gormonic

Estoni<r*

Loionicn

$ponio

Liluonio *

Slovocic*

Polonio *

'l:i.itir: t;::lr':l,il.tr,;,1i:ll:tiriiiir.i,{:

t , , ' :'' - ' , '

"", . , ,r.,. ;'', " .. .r';+i. ti.;, , , .

. ',,: r; 1

.w-;J.', :-,-i .,,,,,.;;.+':i..'1 ,

* $tot.l6 A " I S: ralc !0 stclc din rlrimul vol de adarEro$urcq: Silr Eurortct " htlp://europa.au,intfeommfourollol, ?004. eifrala coruspund unului 2003

cRE'TEREACAtiTATtiVTETt| 259

r:1":rf":

';l,1ii;; itr-r.,._:i:,r.,:r:rri

;iiii!;iu:,t*lt,l+ir,

;:iia,{rii;iii,,ii

l. -: j , la],Il -n]]

:; :";i:1'f'!',1' 't1,. .'11.",):l!r1l'i:.it]:i4.,' : :i:ii.i.

::lJit: i ii ;,tr'

ir- ri',,*.$l

:;',:r'1,1r1,'i;1 ; rll:;lilj.

'lf:.

Figura S"L produsui intern brut pe cap de,".u,ror,;-;;;;Figura 8.2 Ratele $omajului in Uniunea EuropeanS

Fron!o

Moreo Brilonio

Garmoniq

Sucdio

Olgndo

Bolgio

Donemorco

Austrio

Itolio

Cchio'Finlondo

Sponio

Slovocio*

Ungorio'Slovcnio'

Esloniqr

lrlondo

Porlugolio

Grgcio

Lslonio*

Poloniq*

Lituonio'

r A - I0: Crlc l0 stoto din u[imul vol dc odororr

Sur:o: rful Bincii Mondiolc, http://ww*-worldbonk.org/doto, 2004, Cifrolo runt prntru onul2002, cu crceplio lrlondci, pcntru corc cilrrlr runl din qnul 2001, Nu cxirt6 cilrc dirponibiLponlru Cipru, luxcmbvrg 1i Molta.

272 SAINTELEGEM UNIUNEA EUROPEANA

Figura 8.4 Populalia angajate in agriculturi

efectele declinului zonelor rurale gi de a incerca sd revigorezevechile zone industriale gi marile oragc. Totugi chiar dacl astfelde programe pot contribui la reducerea diferenfelor economicedin interiorul statelor membre, misurain care pot aborda discre-

CRE5TEREAcALllATllvlETll 2?3

r).rntele dintre state este limitata' De aceea' atata timp cat aceste

Itircrenle exista, i"";;ii;';;1 constr''ti obazd' echitabilS dc

: ; ;ffi ffi :* :ffiyil ff x *;:f ffiffi ;:|,T::JJ;Nrr este deci surPrtnzz()ne din statele membre'

Armstrong (rqgg)"s;;r eaze ceabordllea comune a acestor

r)robleme la nivel ""'"#;;;;" niui-"rt" avantaie: siguranta

l'i fondurile uo' ri to'15""']t'"ill" ^"a" in care este cu adevirat

,rcvoie de ele, too'do::;;;cliJftil" efectuate de fiecare stat

ntembru qi stimulare"""p"tatfi reale-a statelor membre in sco-

utrl depagirii uneia tt:;ffiffiii"iti" u"are in calea integrr rii'

il uolifuca regionare #;Hffiamni totodati faptul ci fiecare

stat membruincepe;;i;;i"t-tat ca Partenerii sdi din Liniune sa

tlobAndeasca uu'''astaie' M;i1;;""*n[ gn'sor iiin pentru elirnirr a-

reaposibler**r"""il"s;ii"i;.li"g*lt$ni::Uffil:#i,'#de rirunci, ceqterea concurenlei Pe Prata)'.

un element p'inorogll iJt"iittii ai" regiunile mai slrace care

il ;*.;';i ;,", E [hli: $tr*]'ffi'*ffi ;,:Iiff ::il liX:f::[:f lffli'xliJil1l1"",i;;rili::*:r':::x:Ilii,"i"'si se asigur"

"a r"rJJLl'i;;"ttil; "ste

flcuta cu eficacitate'

Politica'"gio''uid"u;opea na iqi are- c'riginile in ?"]t:5-1"::':o

Comun it ate' -u"'nffi 'fi:i1::"tm: flfl,; X'ffi ::

',"#g:1fr:1":nxr;::ffi il:':":a"'"ii;"ini'riagri':ore

Comune, au fosr ;i;;;; ionduri pentru dezvoltarea fermel:r

si a echipamentet;; agrlcole' peniru rnodernizarea mctodelor

iolosite in agricultura!i pentru crearea.de beneficii pentru ter-

mieri. in 1969, C;ll; i p'op" o politicd regionali comund'

dar s-a c.,,'tfru'ltat c;;;;6;"iti opozilic din partea Euvernel'rr

*"t?l:.i:',1"#fitatodatiTprlT:1^:*:::*ffi :""t]f "

'70, cAnd iaeea uaopJtii"*i politici regionale comune a devenit

mai acceptabtH d;l;;t; 'It'uiiurtt* to'i'le*e de interese politice

qi economic"' U" J;;;*"titt*tial a fost in anii'50 intrarea

Marii Britanii qi 'i';''tJ"i'

ao'a liri.cu serioase probleme regi-

onale, in 'tlubul bogafilor" (c[ruia Italia nu-i apar{inea)' Ade-

265 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

protejatS de importuri prin tarifele practicate iar statele mersuport5 impreund sariina financia'ri IGatf, de acest lr.rulPAC este p6nd la urmlmai prgi" ffiiitici agricoli, incAt un sisrem comun de subverigii'd"til;griculturi. Minasriculturii fixeazi 11 ri.e93re in;"p; J" #?;;il;:;ililll,ili:?*"':T":illl.:ii1 fi*. pe,,i,., ;il produsere us,i.ohll-u -?u,1

d_i s cu !i i lor e i nesocie ii tor ca re h ;# il :iH,"ff '_:;*;

::fi"H}i:, "i,':TI . "ll:l'i. ut "u'* u,, iiJ. ; fi ; t;1'ilprin Consiliul pentru Agricuttlrd, p* iu ;;;*.{;;"lil1:1,1gi guvernele nafionare, miniptrii stabilesc irm'toarere tipuri dopre{uri:

CBESTEREACALTTATilVTETU 267

a descuraja produc[ia in surplus, plitindu-i pe fermieri ca sX numai produc6 atAt de mult.

Costurile PAC sunt acoperite de Fondul de Orientare gi Ga-rantare Agricoli (FEOGA), care reprezintd cea mai mare compo-nentl a bugetului UE din anul 1962, cAnd a fost iansat (chiar dacdcheltuielile pentru agriculturH au sctrzut de la 85% din buget in1970la aproximativ 46% din buget in 2004). Cea mai mare partea fondurilor sunt alocate Departamentului de Orientare, care arerolul de a achizifiona gi de a stoca surplusurile 9i de a stimulaexporturile din agriculturi. Cea mai mare parte a baniior dinacest fond merg citre producitorii de produse lactate, cereale,uleiuri gi grXsimi, carnl de vaci gi vilel gi zahAr. in acelagi timpDepartamentul de Orientare reprezinti unul dintre componen-tele fondurilor structurale ale UE (v. mai jos in acest capitol) qieste folosit pentru dezvoltarea agriculturii prin investirea inechipamente gi tehnologie gi prin sprijinirea lucrdtorilor dinagricultur5 cu pensii, ajutoare de boalfr gi altele.

Din punctul de vedere al celorlalte scopuri ale sale * cre$-terea productivitXfii, asigurarea unui nivel de trai decent pentrufermieri, stabilizarea piefelor, asigurarea rezervelor gi protejareafermierilor europeni impotriva fluctuafiilor prefurilor mondiale

- PAC este un 6ucces. Fermierii europeni sunt mai insttrrifi dec6tinaintg iar situafia lor este mult mai previzibilX qi mai stabil5.UE este cel mai mare exportator de zah5r, oud, carne de pasire qi

produse lactate din lume gr^acoper6 20% din exporturile mondi-ale de produse alimentare. Incurajafi de existenta prefurilor fixe,fermierii europeni au scos tot mai mult din p{mAnturile lo1, astfelincAt produclia a crescut in toate regiunile UE. UE gi-a devenitautosuficientI, in sensul cI poate produce orice este compatibilcu clima sa (inclusiv grAu, hamei, vin, carne, legume, produselactate) gi produce in prezent mult mai mult unt, cerealg carnede vaci gi zah6r dec6t consum6. Pe lAng& PAC, la acest succes acontribuit gi ajutorul pe care fermierii l-au primit prin intensifi-carea mecanizErii gi a folosirii ingrigimintelor agrochimice.

Din nefericire insi, PAC a generat gi multe problemerr Fermierii din cele t5 firi (vechile state membre ale UE)

produc mult mai mult decdt poate absorbi piafa, creAnd

c prelurile lintd .*..prefurile pe care fermierii speri sX teoblini pe piaqa.liberi pentru a_$i putea acoperi investi-fiile; aceste prefuri sunt de obicei Lt"bilit" l"ri" "irJrfpref urilor mond ia I e, pentru a a sigura r"r* i"'rito, .*nirltde trai mini:

p i subv en1 i i l? k?i,il li i::Hx:=f"T;!\ n1 r mro*u r i

o pre{urile de interu.e.nlie._ prefurile p* cire UE le plltegteca mdsur5 de.ultimi instanll p"r,[ru u."*pa* p.oj*r-sele de pe piafi, in cazul in caie acestea nu obfin prefulfinti;. pre!urile de prng * preturile pentru produsele de imoorrpentru care se pldtesc taxe, aitfel ini6t aceste pruari",ffie, mai pufin competitive;o prelurile de poryi.re - prefurile minime pentru care unprodus poate fi imporiat in UE.

Acest.sistem de prefuri fixe a devenii ins6 din ce in ce maicostisitor si mai comprex, deoarece fermierii din uE ;;;;;mai mult dec,t consumf; piafa. UE a trebuit si achiziii";;;;surplusuri de mirfuri : dnt'."r"rle cui.,e de vitd $ir';il;;s5 le-depoziteze sau si Ie plasez" i" ufuru'UE (spre iritarea ce_lorlalte- liri producltoare de proa"* ugri.ole, Statele Unitg deexemplu), sd Ie dea ca ajutoaie fdrilorcHru.e sa h aist.ug5 sausI le converteasci in alie produse. Vi""f, au exemplu, ar puteafi trarrsformat in alcool, depozitarea ".G;; ;;;[iH ffi;spafiu, sau chiar in combusiibir. uE a inclrcat chiar varianta de

276 SA INTELEGTM UNIUNTA TUROPEANA

reduceri de locuri de mnnci, declinuI industriei,sau infraclionalitate) sau zone care depind in foartemdsur5 de pescuit gi agriculturX. Este vorba despre vechhle zone industriale din Marea Britanie., Fran[a, Germanlngi Spania, cflre num5r$ 18% din pnpulafia celor i5 stat$rmembre, qi cHr:ora le-au fost alocate peste 3 miliarde dteuro tn 2004, in principal din FEDER.

r Promovarea programelor incluse in Obiectivul 3, cargau ca fintd dezvoltarea resurselor umane. Pentru ace$tffprograme este eligibil5 intreaga UE. Scr:pul lor estrreducerea pomajului, lirgirea accesului Ia piala munellqi promovarea egalitHlii panselor intre bXrbafi gi femol,Sumele provin in principal din Fondul Social Europeangi au fost destinate cr-r preponderenlI Gennaniei, MariiBritanii, Franfei, Italiei qi Spaniei (in aceastd ordine). ?n2004 sumele cheltuite in aceste uon€ au fost de circa 3,1miliarde cle enrn.

o Mai existfi, de nsemenea, o mulfime de "Inifiative Cnmu-nitare" cu obiective specifice, trnele dintre ele suprapu-nSndu-se politicii sociale. Aceste programe sunt: InterregIII, care promr:veazI cooperfrrea trans-frontalierS, trans-nafionald gi interregional[ Oi care are ca gintd principalfrechi librarea dezvoltdrii zonelor multiregior"rale; Urban II,care se axeaz5 pe regenerarea oraqek:r pi a zonelor urbaneaflate tn declin; Leader+, care promoveazi sprijinireadezvoltXrii rurale, gi Equal, care se ocupd de problemelelegate de inechit6{i1e gi discrimin5rile de pe piala forfei demuncfi. lmpreunfr, acestea consum* eirca 5% din bugetulfondurilor structurale.

. fn sf$r"qit, UH a pus In punct programe de sprijirr inperioada de pre-aderare peniru cele 10 tdri est-euro-pene candidate (cele I care au aderat deja in 2004, plusIlornAnia gi Bulgaria). Cel mai vechi program de acesttip este programul PHAIIE, inifiat in 1989 pcntru spri-jinirea {Arik:r respective pentru a-gi tnfiin}a institufiiieqi sistemele nece$are aplicilrii corecte a legislaliei UE gipentru a face investilii in infrastructurd gi in dezvolta-

(RESTEREACALlTAIllvitTlt 277

rea sectorului de afaceri' Instrumentul pentru- Politici

Structurale Pentru Pre-aderare (ISPA) reprezintl pentru

"."utu triri echivalentul Fondului de Coeziune pentru

statele membre, iar Programul Special de Aderare pentru

aft-r*i "*'9i Dezvoltire Ruraia (SATARD) (rnenfionat

pi-mai devreme) le-a acordat spriiin pentru participarea

ulterioar5 la FAC'

llste clar cd politica regionald contribuie irr mod real la mic?orarea

il;;Jitntre statSle membre bogate 9i cele sSrace 9i c[ rapor-

trrl economic dintre *i. **t* i" conti:nu, schimbare' Mai existd qi

;;;;; diferenli majorl intre nivelurile produsului intern brut

p"l"p i" r".uiior diir cel mai bogat stat membru (Luxemburg)

ii ."f Lui sdrac (Polonio fi letif* n"alticel'd.ar majoritatea t:l^olJ5

state membr" au inrefisirat cregteri ale PIB-ului' iar cele 10 fHri

{:are au aderat in ZOO+"te vor t:5lca curAnrl Pe urme' Unul dintre

marile stlccese raportate'in aeest sens este lrlanda' al chrei FIE

rap .in rie locuitr:r * .t*u.i,t de ia 61% din media UE in 1986la

fir% i#;iii"s:cr;i0oa 6totiutt.i Hurostat)" Acesre schinrbs ri

au dus la crearea A" "J opt'tunitS{i de afaceri in regiunile mai

;;;;i--rE 9i astfeila-i*d"t'*u *igrxrii forlei de mu116' laaparilia de noi u.rr** J" bt'nfrstare qi ii crearea de noi pie[e de

desfacere pentru restr"rl Europei'

Politica sociali

0 integrare economicb eficient5 presupule reducerea diferen-

[eior socialc eiintre -'i"p-"i' Feia o baztr de salarii egali' fdrtr

corrdi;ii de muncd .t'*fti*Uif*' firb standarde similare privind

;6il;il" anga;alilar'lii ale femeilor 9i frra o cre$tere a for[ei

ele muncd calificate, fundarnentele piefei unice ar fi subminate'

Statele europur"t* *ui *ai"" u' uuu' du suferit efectele concuren{ei

din partea prrt".",ito' rnai bogali din UE' in timp cc f5rile cu

o lcgisla{ie , *.rr,.,i*"ip"f i""p*gresistd qi-ar picrde for!a dc

muned in favoarea .*il,. .Jr* ar ofericondifii cle munc6 mai bune'

il;,; aspecte, impreunl cu o istorie indelu ngat& de Promovare

,1,

t.

tlili r

iil

ilr'

il

u

ii

ii[r

ri

l|,I

Iil1

q

l,'

t.

I

,{1

il

i'

Caseta 8.1 Politica comuni pentru pescuit

Industria pescuitului concentreazi circa 0,27" din forlnmuncl din UE, insX situafia acestei ramuri are implicalii asuptficomunitfifilor din toate zonele de coastl ale UE. Disputelede zonele de pescuit in apele europene au dus uneori la ct)nc:fruntdri serioase intre partenerii UE gi vecinii lor. Un exemplu

,

sunt aprigele rizboaie ale codului, din anii '60 tlintre Marc$ "l

Britanie pi lslanda, cu privire Ia accesul la pescuitul din zonn'de nord a Atlanticului. La fel, in 1984, paza de coasti francezll a 'i

deschis focul asupra vaselor spaniole care pescuiau in interiortrl ,1

linritei de 320 de km a Comunitlfii, gi peste doudzeci din ele nufost interceptate lAngX coastele Irlandei. in acel moment, flotade pescuit a Spaniei era mai mare decit intreaga flota a UE, iar I

drepturile pentru pescuit emu un capitol de mare importanf5 :

in negocierile de aderare a Spaniei la UE. Mai recerlt, vasele depescuit spaniole au devenit un argument de politici interntrbritanic5, intruc6t euroscepticii din guvernul Major includeauprezenfa acestora in apele teritoriale britanice printre multelclor nemullumiri legatc de aderarea Marii Britanii la UE.

Din toate aceste motive, pescuitul a reprezentat un aspectdeosebit de proeminent in conceperea politicilor UE care, din1983, a adoptat o PoliticS Comund pentru Pescuit (PCP). Princi-palul scop al acestei politici comune este rezolvarea conflictelorcu privire la drepturile teritoriale pentru pescuit qi prevenireaexcesului de pescuit prin stabilirea unor cote. Scopurile acesteipolitici sunt urmirite in principal in patru moduri. In primulrAnd, toate apele UE de pe o razl de 320 de km au fi:st deschisetuturor navelor de pescuit, deqi fiecare stat mc'mbru are dreptulsi restrictioneze accesul la zonele de pescuit pe o distanfi de19 km de la {irm. In al doilea rAnd, PCP impiedicd pescuitulin exces prin stabilirea de cote nafionale pentru pescuitul inOceanul Atlantic Ai Marea Nordului gi prin regularizarea zone-Ior 6i echipamentelor de pescuit * de exemplu prirr stabilireade standarde la m5rimea plaselor de pescuit. In al treilea rAnd,s-a infiinlat o organiza{ie de pia{d care si supravegheze pre-

furile, calitatea procesului de marketing gi exportul din acestdomenir"r. De asemenea, orienteazi gi negocierile cu alte fIri cuprivire la accestrl in apele teritoriale precum gi la conservarearezervelor de pegte.

270 SAINTELEGEMUNTUNEAEUROPEANACRESTEREA cAL[ATllvtETlt 277

,rll,' !iri, Precum Marea Britanie' ti1'Y'o1si mearg6 mai depa!-

r,' r,t' ca lea re'f ormel ;; ;;;;' ;'sibi I it atea si j1il:ff t"';S :;

ll, :,i'i;';;;fti'ut 'a aceste reforme'?'tl

,.,. sirntd mai pulin "tl;il;;;iio" i" PAC in sine s5 fie mai

,,r it'ntati spre pia[i' ;tJ#:;;a mt'tt mai rnulte oportunititi

,1,' .liversificare Pen;;tl'Lt*r"ti $i':x':ot intiri pozitia UE in

, r.u.cic rilo, "-. otg'i'li"i'''ii"l'ar:l:*i t"^.i1 ut."'i (oMc)'

r ruonentii au adus' f'- ta^atlf lor' argumentul ca vor trece atri

lI;:;"'H111if .1;::1Sq;';,ff "J,'il1'"?ffi;::".;

,,,,,;;;?l;,";u*ita mirirnii reduse 'a'

ter

,r urocluctivitetii l'J ::;;'i"' i"ttttitiile in agriculturd aur qi o

,,,i,' n i r ic ut i" p.r it i'd::::;il; tl ;tt**y; lX' :#ill; lj

;,,;;';;;;;'ll *u'" dc Persoane c'are rr

,trestor {iri (v' figt:""8'Ii'o*"nia*"' imediati a PAC c"ltre

.,ccste lrri ar d"" I"'s;J;"Ip i"1'r'*:*",,l'f:',,}i,Tli:li't*ri,*U"ie ficute eforturi pentru ca tt

si, nu sc simtS in i"fJo'itoti' Compromisttl la care s-a aluns a

i,,*,a ir,: ?'"': iiiiffif T',#;;if;*t*'r"*lilsriculture' In ace

. 3, to.u'' "

1,' s"t d; il ;' t:*; ::f: grtm* ,1".xx1; t1'it:

"t+l*q*,':',*ils:1mm:d#'*l*ni::'t'Jrulat un Pachet ctc

euro (6,1 miliarde ;:ijaiil;;i*l"g tu oi"tout"te directe sa fie

eqalonate p* o p""JJ'l"'to ut'i' sa inceapa de la 25% in 2004

iili.t*uti; anual cu 5u/"'

Politica regional5

Politica regionali a UE are ca scoP plasarea de investifii in regi-

unile mai 'a'ut"'u"f"

UE' pentru a reduce discrepan[ele econo-

mice qi Pentru ; ;;;'-;"i *lu: :P:iil"ita1i p*'''t'u locuitorii

a c e s tor i on " st I tli: il;;; d il Y i ::Hr.T';:J: #,:ltlffirti

[r]f*iT]:'?f i:il"1$:'ii'xHl;mdeacontracara

280 sA 1NTELEGEM UNTUNEA EUROPEAT{A

1993, p. 750).

. ^^Jn tirnpu I pregedinfiei belgiene a Consiliului de Miniglrl

1?lJ F"":r"ul belgian a lansai ideea unei carte a drepturikrrciale fundamentale, dupH modelul cartei nou acloptat! dei;;ldeea- a fost preluatfi de Jacques Delors gi suslinutH ae hoifir&socialistului Frang*is Mittexra*d de a pr,:rnova poiitica s.pe toata perioada pregedinfiei franceze a CE. in iavoarea eideclarat pi alte state care aveau guverne socialiste * cum autr.u.i1 q1 Spania - prercum ;i"guvernul conserrrator modal lui Helrnut Kohi dln Germinla. singura

"p*iti. - "*"tiriffpartea guvernului conservator din Marea Britanie. trtrrguueii"hatcher a considerat

:.u *:, cu ,,totul n*potri"iy;-;;-i;gi?;

";pri"vi.qe Ia reglementirile cre m*ncd gi proteclie sociard"sfr frpstabilite la nivel de comunitate gi a r*upir,r carta sociaH;u f[incl "o cartl socialistA - conceputa ae socialigtii ,f i" C"*i_i *f :3i1llnuti in rnair:ritare de statele membre socialiste" ffrrrtcrrr,il i

CRE$TEREA {ALlTATll VlETll 281

, ,'ir rlin SLIA sau Japonia (?1% in UE in 2004 comparatir'-cu 6% in:;l )A gi 5,3% in ]aponia). Carrzele sunt neclare, dar unA dintre ele

,^,nte. cu siguranli, relativa sl6.Lrici'ne a sindicatelor profesior'aiq

Irrccum 6irelativa ugurin!6 cu careang*jalii pot {i.co*cedia1i.

i trr ;,rit faitr:r este pr*porfia ocupat6 d'e pia$a neap;rd din Huropa'

r';rrr fl{c}L1cri o cincime din Fllilin anumite state gi care' in Italla

,It, exemplu, ia forrne institulionalizate gi *e confundd cu crima

,,rganizat5. UE a lansat n serie r"le programe de recali(irare pro-

r,,iionai5 qi iqi reorienteaz5 re$ursele cdtre zonele mai sXrar:e

"rlc Uniunii, prin intermediul diferite'lor programe regionale 6i

.cociale, ,lar rlzultatele sunt amestecate" Geyer pi Springer (19?8"

p. 210) cornenteazfi cd politica U E cu privire la gomai are "mult&

viribilitate, riar pulink concentrare" qi cE incercarea de a gdsi

solu{ii este impicdicati r1e lipsa de sus}inere din partea- state}t"rr

rr.icmbre, care rflspund de politicile lor de ocupare a for{ei ele

,runcX. Ei mai observl qi ci US, trebuie sH creasc5 irumdrul de

locuri de muncsin conclilii de cr:mpetitivitate cresctttd, dar incer-

,rAnd lotugi sJ respecte drepturile tradilionaie ale angajirfil'rr'

Una dintre sciriurt [ril*aduse de lratatul cle la Amsterdarn

a fost introducerea unui capitoi cu privire la prohlema ccr"rpitii'

i,", care se fxcea apel ca stirtele memtrre s5 "crlnlucrtze in sc,"ipul

conceperii urrei sirategii unitare pentru drimerriul mrrncii"' Dar

tr:t ceiace acest articol este sH stabileasct faptul c5 statelt'-' tneln-

bre gi Comisia trebuie s6-gi trirnit* reciproc rapoarte' pentru cI

rfispunderea pentru o poiitlcX pentru acest domenir-r al rnuncii

rArnine tclt stitelor rnembre. Pioblema qornajr-rlui a {in't cap*l

ele agenclf, ia c6teva elintre ultimele summituri ale Consiliului'

in carirul cfirora s-au stabilit o serie de linii cflmune ale acestei

p>*litici, inch-rsiv spriiinul Fentrr.t tinerii a{lafi ia inceput de cari-

erd gi pentru persoanele a?late in gomaj o perioadd indelrurgatil'

prn."* gi prlceduri mai simple per"rtru intreprinderile mici gi

Lqtccii. biqi incepand tlin adi qo s-au creat milioane de noi

Ioc,ri de munc5 1a}ivelul intregii Uniu*i, ele fiind in maioritate

posturi ternpr:rare sfiu cu jur:rdtate cle.neirm5, muite din el* inlectorul u*.ri.iilo, $i der cele mai multe ori ocupate de- tine,ri

intrafi praasp$t pe piatra muncii, acest lucru nu a contribuit in

mod reai lu ieroirai.a problemci pomajului de lunga durati'

- !1r{ s-a_pus prolrlema-adoprffrii Cartei pentru DrepturileSnciale Fundamentale ale lr,funcjtorilor {sau Carta $ocia6) insummitul de la Strasbourg clin 1999, Ivlarea Britanie , .*f*uis5 o semneze' Planurire cre a integra aceastH cartr in rratatuide la Maastricht au eguat crin .rr.ria refuz,rui succesorului luiMargaret Thatcher, Jahn Major, de a-i accepta confinutui; abiac6nd Marea Britanie 6i-a schimbat pozi{i*, odut6

"r, nf"g;r";i;

l,Y: ] ": }:y€l ai r,in f runrea guvernului'britanic, "ortJu

p,rtu itr rnte;;rati in Tratatul de la Amsterdam. pe lAngf, alte rrp*.t*,carta consemneaz5 dreptul la libera circulalie,'ia .u*.,rruru"*corectS, la pr*tecfie social& (inclusiv la ajutor de Somaj), fa fiberaasociere.qi la negocieri colective, ra tratiment egar, ri sindiatgsiguran{d qi protec}ie ia locul de munc6 6i la o"pensi* ;r;;;asigure un trai decent.

In ciuda tuturor discursuriror crcspre poiitica sociarr, cea nraimare atenfie s*a acordat,.incepAnd cu anii ,g0, unei singure pro-bleme; egec4l UE de a scddea iata ;omajului, a cdrui p*r[i*tu,lfi,fost la un moment dat cclmparatS-ru persisienfa sdrrciei in suA(Dahrendorf, lgsg, p. 14g), pia{a unic5 nu a reLrpit sfi ereez., sufici-:",** j:.y.i de.m.u.1cd perrrru ctrropeni gi, deqi iata gomajutui ,Jincele 15 state ale UE a sc&zrrt in anii ,90,

este inca mai *are d*"eti

rarea lor nu numai cI a adf;ncit diferenfele economice in cadrulCEE, dar a sporit cererile ltaliei de introducere a unei politiciregionale. Raportul Thomson comandat de Comisie comenta in1973 ci aceste difer:enfe regionale aveau efect de barieri in caleaunttia dintre scopurile prir,cipale ale Tratatuiui de la Roma ("oexpansiune continu5 qi constant5" a activitSlii economice) gi ciamenin{au si submineze planurile pentru o uniune monetaril,reprezentAnd chiar un potenfial pericol pentru pia{a comuntr(Comisia Cornunitdfilor Europene, 1973). Astfel s-a ajuns, in 197$

la decizia de a crea Fondul European de Dezvoltare Regionald,Distribufia fondurilor a fost inifial bazatb pe un sistem de

coti-parte, in care Marea Britanie, Italia qi Irlanda urmau sE fiebeneficiari neti, iar celelalte 6 firi membre si fie contribuabiline\iai Fondirlui European pentru Dezvoltare Regionald GEDER).La sfArgitul anilor'70 atr avut loc reforme in sensul introduceriiideii de non-coti, Comisia putAnd aloca, pe baz.a determindriiunei nevoi a unui stat, 5% din fond. Au apirut voci care spu-neau ci firile rnai bogate ar trebui si renunfe la cota care lerevenea, deoarece igi puteau oricum acoperi singure costurileinterne de dezvoltare. Alte reforme, din 1984, au definit mult maiprecis ideea de regiune care are nevoie de astfel de fonduri, aucrescut segmentul de non*coti la20% gi au irrlocuit cota fixa cucuantumuri situate intre niqte limite minime pi maxime. Astfel,Germania avea o limitl de 3o1,, Fran{a de 10%, Marea Britaniede l9%, Spania de24o/", iar ltalia de29%.

Actul Unic European a atras din nou atenfia asupra politiciiregionak"'prin introducerea Capitolului V cu privire la CoeziuneaEconomici gi Sociali; acelagi act a explicat necesitatea 'tlarificlriiqi ra{ionalizirii" modului de folosire a fondurilor structurale, in1988 s-a trecut la o nou.l serie cle reforme, ca rezultat al insisten[eiMarii Britanii de a se reduce cheltuielile in cadrul PAC 9i de a

se aloca 25% din bugetul Comunitifilor Europene fondurilorstructurale pAnI in 1993, Reformele din 1988 au avut qi scopul dea imbundtifi eficienfa politicii regionale, prin conceperea unuiCadru de Susfinere din partea ComunitHfii care sI permitd o maistrdnsd cooperare intre Comisie, statele memlrre gi regiunile incauz5, pentru atingerea obiectivelor dezvoltirii regionale.

CRE'TEREA CALITAJIIVIETII 27s

$i mai multe schimbdri au fost introduse dupi Tratatul de

ta Maastricht, cAnd r.r'iJri.."ute Comitetul Regiunilo-r 199i1;:ir;;';;.tu::fl,i;:llilT;"H#f

":"J."J.ilH"J"HJ!HljlT;"J:ffi:i :l*.,ii cd uniunea..o,1o*i.a ei monerari

:ffi:;ffi"J jt*r"p..iur. r.gionure, cu atat mai mult cu cat

tirile mai ,arr." "*u'lti ii"

"f"ti"e Ei de-conditia de a-gi reduce

f#i.ffiil;;;;i;t%;" ris' inainte de a-;i putea introduce

moneda unic6,Politica regionalh este in prezent una dintre preocuphrile

p,i;:;;.J"i""u"i""iii""n"**l'fi iItrff TritT#li;fonduri structurale I

ComunitSfii Economicl Europene' in timp ce in prezent au aluns

pAni la aProaPe " ;;;;'Git* q' milia.rde dL eurc' in 2004)'

i'este iu mi tate a i,'t re'"iii1)'ii n u 91;1'::"' de proiecte pl s t ite

din fondurile structurale' Pentru perioada 2000-06 s-a alocat un

buget de 213 miliari;;;;;;' dbiectivele politicii regionale a

UE sunt urmttoarete:. Ajutor p"n*ri, regiunile.incru.ll^!oriectivul L' definite

ca regiuni "undetezvoltarea treneazS" Ei unde PIB-ul pe

cap de fot'iiol*tt* sub 75% din media UE' Regiunile in

cauzd includ 'on*

t" o a*nsitate redusf, a populaliei (cum

ar fi nordul ilil;"1 fi Suediei;' Drecum qi zone inde-

p[rtate, t;;;it;Aiunite franceze din afara granifelor

Franlei. R"gi;;il";lTfibile cuprind oeste 22"h din poPtr-

la[ia celor d;t*il?;;i'"tili ui uh' qi lc-au fost alocate

aProaPe 20;'tli"J; a" ""'oit'

2o04' adicd 65"/o din totalul

su melor tilii;;ili ionautito- struc tu rale' Principali i

destinatari ;i;;;ilt fonduriau fost oinS in 2004 Spania'

Portugalia,ti"ti'' f*fi' gi Germania (pentru investilii

in fosta c"'i""i* a" isq'it' liTP t" Danemarca qi [6rile

Benelux ""'ptit"ut" nici un fel de fonduri de acest gen'

Proiectele u'til;;i; obiectivul t sunt finanfate in prin-

. ipuf ai" ro"l"i E" t:f ","T:lru De zvolta r e Re g ion a li

GEDER) 9i din Fondr'rl de Coeztune'

. Aiutor PJilGiliieinctuse.inObiectivul 2' definite

cu rugi,,ni';uiutiou de dificuttili structurale" ($omaf'

284 5A INTEI.EGEM UNIUNEA EUROPEANA

"bunhstare nepisitoare", reacfii generate de mai bunagtiinlificd a problernelor de mediu, de deteriorarea calitiliilui qi a apei, de o serie de dezastre ecologice care au ficut v6lvdde cregterea bunistlrii clasei de mijloc din occident (pentrumulte detalii v. McCormick, 1995, cap. 3). AEa cum guvernelefionale nu au putut evita ieqirca la rampi cu rlspunsuri laproble,me, rrici UIi nu a putut am6na implicarea inecologice. Primul pas in acest sens a fost publicarea, tn 1979, *primului Program de Acliune Ecologici. Au urmat apoi gi altelcrtoate accentuAnd importanfa protecgiei mediului, vizutl ca partsa cregterii economice "armonioase qi echilibrate". Actul UnicEuropean clin 1986 a conferit politicii de protecfie a mediului unstatut de lege iar alte schimbdri ulterioare au tlat Parlamentululun rol mai substanlial in politica mediului, introducAnd votulmajoritar in cazul legislafiei gi politicilor de mcdiu.

0 astfel de atitudine multinafional5 fa[6 de problemele demediu se justificii prin mai multe motive:

. O burri partc din problemele de mediu, precum cea apoluirii aerului qi apei, nu pot fi limitate de frontierelestatalq aqa incAt igi pot glsi o mai bunl rezolvare princonlrrcrarea interstatald.

. Actionirrd singure, statele ar putea ezita si ia misuri deprotecfie a mediului, ternAndu-se de costurile impovi-rdtoare care ar putea sE le submineze competitivitateaeconomici. Astfel de temeri dispar insi cAnd statele se

implicd impreunl gi in acelagi timp in indeplinirea ace*loragi obiective. Pe mdsuri ce statele se bazeazi tot maimult pe schimbur:ile dintre ele nri pe investi[iile strdinepi pe m5surH ce se inl[turi bariere]e din calea acestorschirnburi, aceste temeri parohiale legate de pierdereaavantajelor economice fa!5 de vecini devin tot mai ne-importante.

. Beneficiile economice ale inlStur[rii barierelor din caleaschinrburilor comerciale (inclusiv a starrdardelor ecologi-ce diferite) compenseazd costurile mfisurilor de protecfiea mediului care trebuie luate.

CRESTERrAcALlTATllvlETll 285

. T5rile bogate pot spriiini telil" ::]i:: in rezolvarea pfo-

ble'melor at ''t*ii"l p'rin asistenla iinanciar[ qi tehnolo-

gic[' Pe t"'*"t it"'g' sereduce l"I1t"l deintreprinderi

inchise qi n.r'tutu'?" [iri cu standarde de mediu rnai

nePreten!ioase'

lblitica comunitard s-a bazat inilial-pe luarea de misuri pre-

ventive qi pe gisire' """ttf"tii'

''ttfJf incit diferen{ele dintre

politicile nalionale -t;;;i;'s[ nu ac[ion el'e ca niqte bariere

i,'r calea liberului u"nffiIt*;; ' problemi a fost observatd

de, Curtea de ]*sti!ie ir, iqso, cdn,l a atras atenlia c& ripsa un.r

reglementiri ecologice co*""u ar putea duce la "distorsionarea

sciioasd" a corlcurent;' il;;"*PlL' statele cu legi maii'nghdui-

toa re in c{omeniul *J;;i;;ti i''aip"lin imoovirate financiar

qi legislativ decAt cetciritl'" tttt"f au regi ""t 'nui stricte qi' in

plus, ar Putea atrage co-mpaniile interesate s5-gi deschidl fabrici

i;r5 ra fie obligate tt ilil;;ttxltt *trtipomente de protecfie a

*tt:[i, inceputul anilor'80' Comunitatea trecuse la o ori-

cntare axatx p- *?" 1g-;"+;i fq'l*: ff.HXl }*f#X".ono*i."

qi sociale' Factorii ecologtct au

considerare qi in alte clomenii' precum agriculturalt:*:,tt::

-r" rf i

" 9i t rarr s p o r ttt t' 9i " in cei at =' * 1 ff 11""ilX':-; ,1;; Jt:,;;;-h mina u'dot'a in conrPara[ie cu ob

ffiff.e*;;d;; a.'; ;';J"parrte rre mediu qi mai departe'

ilil*,' f i *:":::i y ;; lj';;l*:Jiil:L'f; #Ji::"#J.:prin care se conven fruruu foarte atenti a

i-t, va mai putea avea loc inainte cle ana

oosibilului'ei impact asuPra mediului' - : ^^ r-,,rrrr.x ,o . btrn-Actitrnil" uE d;;;;t";r1' 1;algri

se bucurd dc o btrna

sus[inere publicS' So'naulutu Eurobarometru au aritat ci nraio-

ritatea "urop*ttilo#;*il*' ;oii'itir" din domeniul mediu-

lui trebuie ,a rio p'iiliJ'" p" "i""a".UE' inaintea aspectelor

financiare, d" 'Pa;';;'t* [t"E ae piata muncii; maioritatea

considerfi .a potuo'lu "uI;""f"u]cm6 trrcenti Ei imediat5" qi

ci, in acest ao*u"iti'"*i" "*i"titi"nt5o aitiune comtrnd a UE

decdt una ,"putute)'u"littei"i stat in parte' o dovadi clari a

li

I.

h'll

\iui

lr'

4i

i"

3j.

tt,t

{{,

id

ii

/iti

tl

il

i!

I

i

278 sA INTELTGEM UN|UNEA EUROpEANA

a bunistdrii din fiecare stat din Europa Occidentald, au a(politica sociald intre primer;;;;;;;ie agenda UE.Politica sociald se concentreaz5 in priicipal asupra aspect$Iegate de gomaj, drepturi, $r"*;ilil"i,'.,, p"n,ru potenriaactuatii sau footii angajagi. b ";.J;;;;"ru,, o,r, cadrut UE,plica faptul cd UE si_a asumat nu at6t o ,,politici socialtr,, cgtreguta ri za re socia r a,,,.d"";;;;;;;;#*,

pe actiu ni ca reech itibreze ba Ianfa 1,,,f. :;ilil"i"# de. ca r ita tea vief i Iaspectele economice gi nu gi_a'propr"orinio.rrre

a programelde bunistare a starelor *;*b'._ iM;j;r.,*,'rrge p. lAS). Acelacliuni s-au dovedit a fi controvil;;;;;"rece potitica sociojongleazr cu eremente ia"orojl.* ri *rrr,i"i- r"arte dericat" r,nservatorii gi liberat i i nu se- voi pun* "i.i"d;;;;U:;f; T:,iffiIa care ar fi cea *r,p,]l_"ll;;;;ilffi1u, ur,*i baze socist*,!echitabire, iar programe care unora I'i ,-u, prrea cea mai bun[cate spre progres le pot p;rea cetoriritiJr*"ninfare la adreaaprogresului economic sau chiar r, ,Jr".iA"nt;ugii cufii,ffi:i;general, sindicatele nafio:rale u"*ii;;;;rea politicii sociale s,Uniunii, ta fel ca * qg,rf, sip;ffi;*;r European (dominsr.pinI Ia alegerite din 2004 d. p;ilil; r".,1,_r"*"crate), in timpce cercurile de afaceri gi paitidele p;il conservatoare suntlllllll;: ,rguTlnttnd A;;;;#;"i,,',1, sociari ar duce rascaderea competitivitdfii firmelor uriop*. pe piata mondialf;(ceyer 9i Springer, wail, p. ziialrvr

LqrvPtrr I

In perioada de inceput a CEE, problemeror sociare ri s-a1"";;1?: i:T?^*:Jie: insrijora; i#"ac impricariire concu_renf i a Ie a Ie ex i s renf ei, """i o;" tor r" ;;:;rt* #,fi:lili.dffi:;precum gi ale costurilor.iegaie a" piufu *rncii, i_a fdcut pe Cei$ase dirr CEE sd evite criscirtrr.o ii*.,; a probremeror socialein timpul negocierilor care au cius la semnarea ,Iratatului

de laRoma. Tratat-ul s-a bazat pena fa u.#iu p.ur,rprnerea naivdci piafa unicil va crea berieficii.*" ""Iiuce la imbunfrtifireavief i i tuturor muncirorilo, * rop=uii. nl*r.:,p,rr,"rea s-a adeverit

:y Ll,:]f J, cletjeJea sarariiror, inJ f";i; de pe piafa de mun-ca nLr au reusit sE impiedice discriminliii_ fr.,,l*l,lri*;ffi;sexu lui, d i ferentete din tru . i*i ; ;i; ;; **iu rtrr." 9i di ferenf etedin condifiile de strnitat" gi r".rriitutIl"lr.", de munci.

cfiE$TEREACALTTATilVtETil 279

Prin Tratatul de la Roma s-a decis implicarea ComunitEliiin probleme precum libera circulafie a persoanelor, retribuirear.galE pentru prestafii similarg condilii de rnuncfi decente qi

irsigur6ri sociale pentru muncitorii imigranfi. Cu toate acestea,ploblemele sociale au trecut tn planul secundar al prioritifilor('liE, in momentul in care guvernele s-au concentrat pe edifica-lra pielei unice gi pe rezolvarea bitlliei cu problemele agricole,rrroment in care circulafia lucrltorilor a fost serios restriclionatl.Aceste restricfii au inceput sd fie reduse Pe Parcurs, odatI cudebutul crizei de for$ de munc6 tn !5ri1e mari din nord, ceea

ce a dus la un flux de muncitori imigranfi din Europa de Est, $iin special din state precum Grecia, Portugalia, Spania pi Turcia

{care nu erau membre ale CE), ca gi din lugoslavia de pe atunci.Odati cu valul de aderare din 1973, discrepanlele economice lanivel de Comunitate au cre$cut, ceea ce a adus din nou poliiicasociali in centrul atenfiei CE, tn 7974s-atnfiin]at Fondul Socialiiuropean qi a fost lansat primul dintr'o serie de Prograrne deAcfiune Socials (PAS), egaionate pe cffte 4 ani, program ce i6ipropunea crearea unui Plan de Acliune pentru eradicarea Soma-jului, imbunXtdfirea coridiliilor de trai gi de muncH qi egalitateaintre sexe. Din plcate, tnsX, perioada de recesiune, combinatdcu rezistenla ideologic[ venitd din pariea unora dintre lideriieuropeni a fScut ca pufine din aceste planuri teoretice si devindrealitate,

Unul dintre scopurile principale ale Actului Unic Europeanfiind libertatea europenilor de a trdi qi munci oriunde pe terito-riul CE, politica sociald a revenittn atenfie in momentul in care

s-a ridicat problema mobilitHtii lucritorilor qi cea a "dumpingu-lui" social * adic$ migrafia capiialurilor, serviciilor gi firmelorcStre acele p[r]i ale Comunit6fii unde forla de muncfi era maiieftina, iar costurile pentru asigurSrile sociale mai reduse. Co-misia a incercat sb orienteze aientia guvernelor nalionale a$upra"dimensiunii sociale" a pielei unice, dar recesiunea economicla demonstrat cd AUE nu prevlzuse o astfel de problem5. IatX ce

l-a ficut pe pregedintele comisiei, lacques Delors - un socialistmoderat - s[ lanseze in 1998 o chemare la mai mult& atenfie

acordati consecinlelor de ordin social ale piefei unice.

i(iil

frl

Ii'ift

il

iIl

rl

it;jriL;

r(

288 5A INIELEGEM uNluNEA EuRopEANA

il

jl

li

l

l

!I

I

I

Il

ll

,t

I

ifi:lqf 'fi :li:#$"^t aderarea ] a rr' iu ne s-au i mpr ica r ri 16intregimi

"o]..ilr,:e me<tiu' aceasti nolitici ;;'#;,;;

Dcsis_arr i^.;_,-._]jli cerinfe.le legi-slaf iei UE.,.,#.Ti;H;ii,fj:l;:i[:;;**;ilH:';'ill'"''uExpericnfa in rcest ;.j];*rr"t"il;;t ;:=f

care se conceP l'pe ca re I e in t6 m oi n i ;::.::jf 1;#' #;;Ti#iH: ffi ;' llpe care Ie intSmpini cr

--"- qrsrq Ld exlsta probleme mai lolp,rt I t i c i t o r <r ;" ;ffi ; ::::l " T'. 9

e p ol i t i c i t u n i uu l,,J u-u.'ffi : ;"LrDure si tirrd cont de urmdtorii fr"i,,rllt

cRESTEREA CALTTATI VrETil 28c

,rr genera ingrijorare fafd de pierderea suveranitdfii gi fafd de "in-lrrferenta" Comisiei in problemele interne ale statelor membre.lrr plrrs, un control eficient ar presupune resurse imense: pAnH giAp,enfia de Protecfie a Mediului din SIIA, care are un personal deItt.0t)0 de persoane qi un buget anual de mai multr: miliarde de,lolari, nu poate {ine pasul cu tot ceea ce ar trebui sd fac}. Pentruviitorul apropiat Comisia va trebui si se bazeze, ci gi pAni acum,l,t'reclamafiile prirnite de Ia diferitele grupuri ecologiste gi pe,rtlucerea cazurilor de incdlcare in fala tribunalelor nafionale orirrr fafa Curfii Europene de Justifie.

Cooperarea reg;ionalS dintre firi promite a fi o sr:h"rfie mair'.rpidi gi mai eficientd a problemelor ecologice transnationalgt'cl pufin in cazul {drilor cu sisteme politice similare gi afl;rteirrtr-un stadiu comparabil de dezvoltare. Valul de aderare din2004 a tulburat apele destui de serioq din cauza diferenlelort'onsiderabile dintre standardele ecologice moqtenite de ff,rileclin Eurapa de Est din era comunistd. Fcrfele piefei libere ins6, degenul celor introduse de UE, au mai multe posibilitdti sX schim-be situalia decAt impunerea unor reglementdri care stimuletz5foarte pufin industriile aflate ?n curs de dezvoltare si acorde.rtenfie planurilor ecologiste. $tiind c5 problemele de mediu, cr-r

cauzele gi efectele lor, nu respecta frontierele statale qi qtiincl srcI abr:rdlrile comune ale acestor probleme au fost rnult mai eficace decAt cele unilaterale, modelul UE este singurul care Froflteoferi o alternativi viabilI, in primul rAnd pentru ci stimul*az5statele si colaboreze intre ele, nu sd se preocupe de adoptareaunor obiective potenfial conflictuale,

Concluzii

Aborci5rile adoptate de UE in dnmeniul agricutturii, politiciisociale, dezvoltErii regionale gi mediului dezviluie tipurile defor{e care acfioneazd in procesul integrdrii europene gi vizea-zd asigurarea r.rnei baze uniforme de acfiune, erearea de noioportunitifi gi inlSturarea obstacolelor din calea schimburilorcomerciale libere.

. Lip"rs6 resurseror financiare gi tehrrice. '-.'v'rr rqLtt'l ri

' Problenre orsa.izrri;;;;;^t'_::'f :":-:

i:H 65;,,i;l': r:"il ;';:ffi;ill"l;.':l,Ifila acestor legi,

concrete de implementare pi ilp,;;;;. Egecul p.irtTlor irnplicatc in formularea de politici cL,a' all:H.X[:..,T*l[:,'u" ina*pr i"ilii".*,,-," propLrsic,tegistaf iti UE de "f-i

coTitici cle a asigura respe*ared. r.i[sa-[u ;;;

tatre statele rnembre. *

u f, ;;?;;;;:'fi ; ll*ffi i b aze I ega I e pen tru por i t i cn

O alti cxplicatie a nereugitelor este pi difesi prograrnel" .iu r"rtu-',;;"::,': I qrrerenta dintre sistemcLr

,,:::ffi ,:::xfr i,1,1T::iiq#iTi+il,fr i},,;;ltTf trsubdotirii ctr echirr:aceJcapi.;;;;,;;,,:;Iil:::"JiltHf ,#f i,r:i!",.-l;soristicatc rcferitoaI L p,"t".iir'}"}ili:P::lafiei intcrne prca

valie fa15 de adaptare, ";;;;:;j:', rxesrurur gt a Iipsci dc nioti-

;m:.l:: i:*x ri[,1i,mJ, dT il I] :.i#jrr :;;.:;;i: :Tff I

,T.:i,::;;;;;Jiff*J,i:f,,,fi fi "Tff i-",,il:,_.jp*u,"i,1",."',ixImplicarea partamentutui aanez in-;;;il::il're eficiente gi rJcpro tccfie mcc{ iu I u i rc.:r],,,, ;i 5i*;iliffijli

noi i Ieg i sl af i i dc.

_" S-a spus cI a. fi rIxj?f ., i,, oil;;' il"d f i,"'"xffi ,1,:,[T:::': pri n A se n f i aariniere a statetor membre r. .".i1[_r" fiirr.rrj::irT::H:f;:

282 SAINTELEGEM UN|UNIA EUROPEANA

,H:ljg::::ffjsei{a sociati este si imbunrtifirea srardtui femeii. pozitii ru"Ioi-i" po11t;;t;,;," ffi;ffi#iiil'lyl,:l l*:-: :: I::j *_. d, tu1la u" .",; i,, i;; democ ra{ i i r irdar situa{ia variazi semnificariv d,, "..i""ii'ffliiiXljllilij,*:,lri^T":lly:az6 o datr i" pi"* i*porranra p(sociale a UE 9i a scopului au u .ruo o .*I.fr" ffi;fiH f;::*lr:.X.*fl.n.rul, r**"il" *

" Jt*t*[r, buni in starel*nordul Europei, cum ar fi n *n ur.r,'fi;i;;d";ffi[:l

vulnerabill tn statele mai s5race, .;;fi portugalia, SpaGrecia;i cele 10 care au acieratin 200+.-- ^'

Unul din trcianoajafi urrop"ni.ot" f"**ie insl of.erta pr

l:::l{:f."ntri r fe#ei ert" in.l,-r"il, ra.'Lunr m u l r m ai muffi[1it,;]?ilucreaza mai rnult in meseriile traclilional feminine * asirmedicale sau invitiioiD;;;;;,1-ffi,"J:: - ei mai pulin pe posturi managel

orrtr ^r!e:r- -, a rsunt angajate de reguli in sectoarele

;1,:?#lil* :,nn:xr fi i,x* Tr ::sl"jl:,t:: m r;lei]*jfr*:,,x*ji?: Iil Tfi

'

fiif :il:r iffi: tri iffi l*

cfiE$TEREACALTTATIIVIETII 283

Elitismul gi prejudecElile cu privire la sex din cadrul UE potli ilustrate prin situafia angajafilor din cadrul institufiilor U[,t kqi gi aici lucrurile incep s[ se mai imbun6tdleasci. Prima femeierrxnisar aleasd in Comisia Europeana a fost Vasso Papandreau,lin Crecia, in 1991, In caclrul Comisiei din perioada 1999-?004 auIrrcrat 5 femei qi, in urma solicit5rii rdspicate a pregedintelui ]osdManuel Dur6o Barroso de a se propune mai multe femei pentru(bmisie, din cei 25 de membri numifi in 2004,7 sunt femei. De,lsemenea, nurndrul femeilor din Padamentul European a crescut

;i el, ajungind la aproape 190 (30% din numirul total)pe timpulrnandatului din 1999-2004. Totuqi numdrul blrbafilor aflafi inpozi{iile administrative de vArf ale Comisiei gi Consiliului deMinigtri estein continuare mai mare decAt cel al femeilor, acesteagf,sirrdu-se gi acum in numdr mai mare in poziliile de secretariat

;i de intre{inere; in 2004 ntrmai 3 din cei 25 de judecdtori ai Curliide ]usti[ie erau femei gi numai dor.r6 femei, Margaret Thatcherqi fostul prim ministru francez, Edith Cresson, au luat vreodatd

1:arte la reuniunile Consiliului European.

Politica mediului

Aqa cum am mai spus, in timp ce Tratatul de la Rorna consem-na necesitatea imbundtilirii nivelului de trai al europenilor, inaceastH perioad5 de inceput a Comunitfifii s-a acordat foarteprrfinfi atenfie calit5|ii dezvoltirii economice. Este evident cimajoritatea guvernelor gi a factorilor de decizie politicH acor-dau, la acel moment, ptea pufini atenfie problemclor de mediu,in parte gi pentru cS implicafiile lor nu fuseser[ incfi evaluatesau infelese. l'}ufinele legi de protecfie a rnediului care au fostpromulgate in anii'60 se datorau mai pufin grijii propriu-zisepentru calitatea mediului, cAt mai degrabl ingrijorfirii privindmfisura in care standardele diferitele de protecfie a rnediului dinfiecare stat ar fi putut afecta concurenla, punffnd un obstacol tncalea realizlrii pie{ei comune.

La inceputul anilor'70 atitudinea a inceput s[ se schimbe,Au apdrut reaclii publice impotriva a ceea ce se considera a fi o

ma i prost d ecA t bE rbaf ii peni rtr r.;t;;;';;'l ;;;;il,;;' f ffi;80% din salariut unui 6tibat. p*,i" rl; ilri_. i;;;;;.ffi;;7 So/t d int r c femei I e a n gaj a te f .,.r"*a"ii-,-a o*.. n i,., i'.-o;;;;;;;care se exrincte tot mai mult. Statele UE su,t oblisr;;p;il1_g_;l::old..?.n.:dii postnatale; cxist*tr,o ***ore care acordl chiar:::::T-"^dl,

de ingrijire a copilutui pentru birbag, irr."*aifiif" a*,r.S,:rJ,rg a copiilor in sistem public se imbuniiiX"r. .or.tir,url-, Degi drepturile femeilor angu;rt* ru"i.iipulate in T,atatul dela Roma (care stabilesrq de y1.i.'p],i fir*;iil;i;;,ri'b.;;;"srl;pcntru htrrbali gi fernei), probremile ru**iror r,, au fost abordatein prof,nzime prf,rr, in anii ,Ze

cA*cl CUU , irr.*put sd se concen-treze asupra politicii sociaie. f.ngru*J faS iniliat i" fqr; tiiq.o.prL:l sd pronroveze egalitateal.tre sexe in domeniul *rrr,.iigi al calificdrilor, astfel ci i'u apdrut noilusip*cum directiva cuprivire la retribuirea lqa*"din igZS iuu?;a din tg*,,legari detratame.rtul ,ediferenliat. in ciuda fapturui cfr criseriminarea intemeiul sexului, directitr sau inc{irecti, urt* ir,tu.ri;, ;;;l;;;;uE' femeile se contrunta in continirar* *iu.i"re invizibile.

r52 SAINTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

la elaborarea concluziilor pe subiectele din agendi, concluzii carese dezbat in cadrul altei gedinle, in cursul diminefii celei de-adoua zi gi, dup6 caa dupe amiaz5, la o sesiune finald. Reuniunease incheie de obicei cu anunlarea publici a Concluziilor.

Pentru a le face functionalq gedinfele plenare sunt de obiceirestrfinse - in ceea ce privegte participarea - la conduc5toriistatelor mernbre, minigtrii lor de externe gi doi demnitari de laComisig inclusiv pregedintele.

Chiar pi numai cu cdte un singur consilier pentru fiecare stat,cu translatorii, cei doi demnitari de la pregedin{ie, un demnitarde la Secretariatul Consiliului de Minigtri gi trei demnitari dela Comisie, se pot aduna peste o suti de persoane. Consiliul in-cearci sd ajung{ la decizii pe baza unanimit5[ii sau cel pufin pebaza consensului, dar posibila lipsi a unanimitllii poate impuneun vot formal; este posibil ca unele state membre si doreascl sianexeze condilii sau rezervdri cu referire la Concluzii, tntocmaica sesiunile plenare formalg reuniunile continui de obicei incadrul mai multor intAlniri subsidiare, inclusiv intAlnirile dintreminiqtrii de externe gi int6lnirile bilaterale rcgulate dintre prim-minigtrii, la micul deiun sau la o cafea.

Reuniunile sunt intotdeauna evenimente majore pentrumass-media gi sunt inconjurate de o securitate extinsd, o cerin;EdevenitE deoscbit de evidentd odati cu manifesta{iile de straddimpotriva globalizlrii din timpul reuniunii de la G<iteborg, dinSuedia, din iunie 2001. Rezultatelor reuniunilor li se atageazl unsimbolism enorm. Aceste rezultate sunt evaluate in func[ie demdsura in care reprezinid progrese sau ii dezvdluie pe condu-cdtorii Uniunii Europene impotmolifi in neinfelegeri. Egecul qi

succesul se reflect& nu numai asupra preqedinliei, ci gi asupraintregului proces de integrare europeanS. Atenfia presei fafide aceste reuniuni este adesea ea insigi suficientl ca s5-i facipe participanfi si se concentreze, si fie rafionali gi si caute unconsens, degi acest lucru nu s-a intAmplat la reuniunea din de-cembrie 2003 de la Bruxelles, unde se urmdrea si se ajungd la oinlelegere cu privire la proiectul de constitufie. Egecul a fost puspe seama erorilor prepedin{iei italiene gi stilului de leadershipal prim-ministrului Silvio Berlusconi.

lNsTlTUTllLE UNlttJNll EuROPENI ',l SS

Deoarece arein mod evident mai multd putere decizionalii de-

r ,it oricare alte institulie a Unirrnii EuroPene' Consiliul European

.r ilvttt tendin[a sf, dinrinueze clin puteiea celorlaltr: lnstitutii' ]r]

;',;;;i"1t Consiliul poate stabili agentla Comisiei' poate sI nu

i,ffi#d"Jecizileia tut" ' 4""JConsiliul de Miniqtri gi' i.rrrare mhsuri, poate te it""t" thrlamentu.l' f,'lrice speranfi ar fi

,rvttt vreodattr Comisia-itiptiti"lu t'pacit6$i ei de a-gi forma o sie-

r;i de acfiune 9i Puter; it'i"puttatttta' aceasta a dispirut tn mare

rnisur6, odat6 cu ascensiunea Consiliului European' Convingerea

, tr privire Ia prerentuigi posibilul rol viitor al Consiliului Er'rrt'-

r',ean este umbritl a" ''iliig"it5[ile

acestuia' tn privin{a rnelyr]i

iji .J ili;li;;i";," o "r,iitut"

integrat ivf, sau dezintegrativx,

,,pr"iri" ta*rn impHrqite (Johnston' 1994' p' 41-48)'

Concluzii

De la intemeierea sa, Uniunea European{ a r:reat o sr"rbstnnfialfi

i--*ifi- a* ""tit6!i

administrative' Dintre acestea' ele sunt resporr

sabile pentru utuUotui"u gttt"tali 9i detaliati a deciziilor politice'

dezvoltarea qi adoptarea de legi' supravegherga imn-i11:':ti'j,1'

;;til;;ip;titicitor printre statele membre' asigurarea ca acercl

Ei;i i;ii,,.i i"tarn'utt spiritul Ei litera tratatelor qi monitori z'a'

rea activit5filor inE-o v'iittut" ile domenii' de la conduce'rea in

domeniul mediului la transporturi' protec[ia consurnatorului' rc-

;il;;;;;r., traficuiui de tlroguri 9i coope'"rea polilieneasci'

"'--O"qi conduc5torii europ&i "i 3t ivansat niciodati in a

*u u*fii*u atAt de departe' sistemul de func[ionare a[ ace$ior

institufii echivaleazd iu o g"'u'nare confederal[ a Europei' El

corespunde cu stanJardelete definire a confederalieir un sistem

comun de guvernare coexistd cu unitdlile locale de guvernare'

;i*;;;., ffrteri di;l;; si u"to"n*q dar cu balanla inclinatx

in favoarea unitifilor tocate 1in acest caz' statele membre)' Cu

exceplia Purtum"J"tui European' cetllenii Uniunii Europene

nu au o leglturi ii*.,e." rii.i.rr"tu dintre instituliile UE, dar

hr schimb, ,rrrt ,tuUitite iapo'turi cu acestea ptin intermediul

guvernelor nafionale'

148 sA INTELEGEM UNTUNEA EUROPEANA

institufiilor UE se pot de asemenea adresa Curfii pentruhotSrAri preliminare dar cele mai multe sunt adresate innumele tribunalelor nafionale, pentru care aceste hotd-rAri ale Curlii sunt obligatorii in ceea ce privegte cauzaimplicatS.

Spre deosebirc de toate celelalte institufii ale Uniunii Europeneunde engleza devine limba de lucru, lucr5rile Curtii se desf6-goarl indeosebi in limba francezd, degi o cauzh poate fi audiatila cererea reclamantului sau a pAr6tului in oricare limbi oficial5a UE. Procedurile din fala Curtii de |ustifie tncep de obicei cu oac{iune scris6, care descrie cauza qi temeiurile ei. Pregedintelerepartizeazfr cauza unei camere, iar pArfitului ii este acordat untermen de o luni ca si depuni un memoriu de intAmpinare,reclamantului o lund pentru a depune un memoriu in replicl gi

pArAtului mai mult de o lund pentru a prezenta eventual recla-mantului un alt memoriu in duplici. Cauza este apoi dezbitutdde c6tre pdrli la o audiere public6 inaintea unei camere a jude-cltorilor (faza orald). Odatf, ce audierea s-a sfArgit, inchizdndu-seprocedura oral5, judecdtorii se retrag pentru deliberare (fazadeliberXrilor) Si - ajungAnd la o concluzie * se reintorc pentrua se da citire hotirArii lor.

HotfirArile Curfii sunt presupuse a fi luate prin metoda una-nimitS|ii, dar de obicei sunt luate cu o majoritate simpl5. Toatedeliberlrile sunt secretq aqa ci nu sunt niciodatl cunoscutepublic nurnele celor care, dupd caz, nu ar fi de acclrd. Curtea nuare puteri directe ca sd invoce hot[rArile sale, aga cd implemen-tarea este lXsati indeosebi tribunalelor nafionale sau guvernelorstatelor nrembre, iar Comisia vegheazH Ia respectarea implemen-tirii. Tratatul de la Maastricht a acordat Curfii de Justifie noicompetenle permi!6ndu-i str impund amenzi, dar intrebarea cuprivire la modul in care sunt adunate a fost ldsatd in discufie, iarimplicaliile acestei noi competente sunt inc5 neclare.

INSTITUTIILEUNIUNIIEUROPENE 149

Consiliul EuroPean

Consiliul European este adesea descris ca fiind o extensittne a

Consiliului ae Uinigiii, clar el este de fapt foarte diferit' atAt din

il;i;i de rredere ii to*p"ttnlelor' cAt 9i al compunerii sale'

Mai mult un Proces sau unfo' decAt o institulie formal[ (dc91 1a

cleveni una dintre institu{iile Uniunii Europele in :.?'l3t*it:::., fur"aurile Tratatului de instituire a unei Constitulii pentru

liuropa), el este .n*p,ro din $efii d9 Slvqrn ai statelor membre'

miniqtrii lor de extern" qi pt"itai"teleii viceoreqedinlii Comisiei

Comuniti[in, guopu''el Consiliul European se intruneqte de

*ff"ti. cioufi ori p5 '" si lsiqYx orientirea-PolitiT"l':*H'a Giunii Europene' Consiliul European este ceva asemanator

unui comitet de direc{ie sau unui consiliu al directorilor: el

a"J"* prtUlemele piintip-uf" 9i obiectivele UE' lisAnd celorlalte

institulii sE rezolve detaliile'Consiliul U.r,opu*

" fost creatin anul 1"974 ca rEspuns la opi-

,"ria unor conduc[tori europetri conform cireia Comunitatea avea

nevoie de o mai U.t'ta to"'aucere 9i de un organism care shaibd

o viziune *rl ampta p" i"'*u'l iung' El a devenit numaidecAt

;;;;;;""ta informala a structurii decizionale a Comunitdlii'

degi existenta sa a tottitt""otcutfr legal in cele din urmH numai

prin Actul Unic European' Tratatul Je la Maastricht i-a definit

I"i" m*rt "r' ; ; ;" ;il tu f ic ientd c Ia r i ta te p revederii con f or m

cSreia Consiliul e."o"p*o" "va da Uniunii impulsul necesar dez-

-.iie-ri.r 9i va aefi''iorienthrile politice generale ale acesteia"'

Consiliul a constituit o forfi importanti in procesul de.inte-

g..r;-* ;rlte din cele mai imporfante ini{iative in ultimii ani

rezultAnd in urma-discufiilor Consiliului European' Acestea

au inclus crearear ditt-*"i"i Monetar European in 1978 ?i .dl*

culiile care au .nt'a"' tu elaborarea Tratatelbr dc la Maastricht'

Amsterdam 9i Niso' [*uniunile Ia nivel inalt ale Consiliului au

emis gi declaralii l*ioii'"t" cuprivire la crizele internafionale'

au aiuns la decizii importante in ceea ce privegte m?d:fl:Ale

institufionaf* t u iu t'I"*pf" a"ci'ia din anul 1974 privitoare la

alegerea purtu*".lliilu. irin vot universal direct) qi a contribuit

la clarificare" p.liilii;irne a Uniunii Europene' Dar Consiliul

4r

t4

{