AJNUL X X I X . A R A D . 11 /24 Septemvre 1905. l i r . 37.

Biserica şt Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c ă s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

Apare odată în săptămână s DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI. Pentru Austro-Ungariâ:

P e u n a n 10 co r . — p e Va a n 5 co r . P e n t r u R o m â n i a şi s t r ă i n ă t a t e :

P e u n a n 14 fr. : p e j u m S t a t e a n 7 fr.

PREŢUL INSERŢIUNILOR :

P e n t r u p u b l i c a ţ i u n i l e d e t r e i o r i ce c o n ţ i n c a m 150 c u v i n t e 6 cor . ; p â n ă l a 200 c u v i n t e

8 c o r . ; şi m a i s u s 10 co r . v . a.

C o r e s p o n d e n ţ e l e s ă se a d r e s e z e R e d a c ţ i u n e i

.,BISERICA şi ŞCOALA" E a r b a n i i d e p r e n u m e r a t i u n e a

T I P O G R A F I A D I E C E S A N A în A R A D .

Nr. 3961/1905.

Examenul de cvalificaţiune preoţească cu can­didaţii . la preoţie din dieceza Aradului, prescris prin Statutul-Organic şi regulamentul special, se va ţinea Luni în 12 /25 Septemvre 1905 şi zilele următoare la orele 9 ante-amiazi, în sala de se-dinte ă Conzistorului diecezan gr . : or . român din Arad.

La examen sunt admişi toţi acei absolvenţi de teologie, cari conform §-ului 8 din Regulamen­tul special şi-au subşternut aici până la 1/14 Septemvre 1905 , cererile corăspunzător instruite.

Ioan I. Papp E p i s c o p u l A r a d u l u i .

Patru conferente religioase. înainte de asta cu câteva luni, am aflat din

ziare, că în mândru l regat al Românie i a eşit la lumină o carte plină cu h rană sufletească da­tori ta Arhiereului Nifon N. Ploeşteanu, vicarul sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei.

Modestul pr inos , — vorba autorului - - a-dus altarului or todox, e botezat cu cele trei cu­vinte puse în fruntea acestor şire, şi e dedicat cu toată curăţenia sufletului unei sfioase şi rare podoabe a neamului , dnei Ecaterina Gheorghe Gr. Cantacuzino , soţia prim-ministrului Cantacuzino şi .prezidenta »Societăţii femeilor R o m â n e « .

Conferenţele aceste au fost ţ inute în sa la Ateneului R o m â n din Rucureşt i , în faţa uno r as­cultători a leş i ; cea din u rmă în prezenţa M. S. Reginei . Setea cu care au fost căutate şi cerute de credincioşi numitele cetiri religioase, se vă­deşte — cred — îndeajuns din împrejurarea , că

în câteva săptămâni s 'au distribuit —• gratuit —-până în t r 'o filă doară 15 .000 exemplare .

Mierea folositoarei cărticele e aş ternută p e 2 5 6 pagini.

Obiectul conferinţei pr ime es te : Creştinismul şt foloasele aduse de el omenirii. Acest cadou în care se sălăşlueşte religiunea noastră , e prins şi despr ins în lumina sfintei evangelii. cu vorbe în­ţelese, spriginite de a rgumente teologice şi profane.

Cu aceeaş cumpânia îă şi dragoste e plăs­muită şi conferenţa a II, unde nu în l in iamente generale, ci în toate amănunte le ni se l impezeşte originea neamulu i nos t ru şi încreşt inarea lui. Nu cupr inde cărticica aceasta lucruri necunoscu te pân 'aci , da r aranjarea e întocmită aşa, că pre­zintă o icoană senină despre închiegarea p o p o ­rului nos t ru .

Cu asemenea plăcere îţi pr imeşte sufletul şi pe a III: „Intemeiarea Mitropoliilor şi Epis­copiilor în ţările R o m â n e « , unde în culori vii şi demne , se ocupă cu neţărmuri ta alipire de „lege" a credincioşilor noştri în faţa asuprir i lor şi m a l ­tratărilor. Uşor şi bine este prinsă apoi partea despre sforţările iezuiţilor, a căror pradă sunt uniţii, p r ecum măr tur iseş te Arhiereul Nifon.

Ultima lucrare sistematică ţ inută de vicarul Ploeş teanu la Ateneu a fost „Despre credinţă".

Dinstincţiile clare şi desghenuirea f rumoasă a tezelor, menţ inu tă până 'n sfârşit, au făcut-o' conferenţa d e a m n ă de aleşii săi ascultători , între-cari s tă tea 'n frunte Augusta Regină a Român ie i .

F rumse ţ ea acestei lucrări o vor putea-o a-precia mai bine — cred — aceia cari cunosc greutatea, cu care se desvăleşte şi apreciază o n o ­ţ iune abstractă .

Cuvântul »credinţă* îl poar tă autorul p r in creerul cetitorului în atâtea forme, una mai po ­trivită şi mai ingenioasă ca cealaltă, în cât a r dor i să fie lucrarea lungă, lungă . . .

îmi place a crede, câ scopul ce-'l am prin a c e s t e şire, — de-a împrieteni şi generaliza cinstea, bogăţ ia şi demnita tea numite lor conferenţe, — va în tâmpina bunăvoin ţa oameni lor de b ine şi îndeosebi a — preoţilor, cari în predici şi la al te m o m e n t e pastorale vor putea împărtăş i cu «ucces miezul lor.

Conferenţele părintelui Ploeşteanu, care a ti­pări t pân 'aci alte cinci cărţi din diferite domeni i , n 'o r cerut şi nu cer de al tcum laude, căci scri­sele Sfinţiei Sale au fost îmbrăţ işate şi mul t preţui te de pleida bărbaţ i lor cu plete albe, dar schiţarea sus făcută cu toate a s t ea— aşa cred — n 'a fost de prisos.

O rouă binefăcătoare ar fi — negreşit — pentru sufletul credincioşilor noştr i , t ipărirea şi dis t r ibuirea gratuită a acelor conferenţe în t re cei c e ştiu ceti. împăr ţ i rea acestei elemoziuni sufle­teşti, ar efeptui-o cred Ven. Gonzistoare deabu-năseamă, la cazul când şi-ar încheia socotelile an i lo r cu un plus, fie cât de neînsemnat .

Nădăjduim, câ zarea apropiatului viitor ni se va întretăia cu un asemenea — pr i sos !

Prin manile credincioşilor de dincolo se s t recură deja de câţi-va ani încoaci cărţi t ipări te cu cheltueala unor evlavioşi creştini cum s u n t : Iorgu Dumitrescu şi Grigorie Alexandrescu, cari a d u c frumoase capitale morale .

Ce rău, că nu ne tr imite şi n o u ă Geniul nea­mulu i nişte oameni de credinţa celor aci amin­tiţi , câ aşa să — desmor ţ im şi noi puţ in .

Nu ştiu încât va îndrăzni cineva să-şi ceară fie şi prin o cartă poslalâ — dela aulor , din Bucureşt i cărticica ce-o r e o m a n d , dar luând în conziderare boala tradiţ ională a carturi lor noştr i , d e a primi cu plăcere (chiar ziarele!) »gratuit«, pr ind nădejde că dintre bibliofilii noştr i se vor .afla măcar câţiva, cari o vor cere respectuos , căci cea din chest iune se tr imite fiecăruia fără taxă . — Doamne dă să fie aşa !

Tâşad, la 24 August (6 Sept.) 1 9 0 5 .

Petru Popa a b s . d e teol.

Afaceri şcolare învătătoresti. E regulă generală, că la finea şi la începutul fie­

cărui an şcolar a tât învăţătorul cât şi corporaţ iuni le ca susţi i toare de şcoală, să-şi facă bilanţul pe t recut şi proiectul pent ru viitor, în toate afacerile ce pr ivesc şcoala şi învăţământul . Dela rezultatul bi lanţului a t â rnă o ezactă compunere a proiectului pent ru viitor, de oa rece u n bilanţ cu rezultat mai puţin provoacă, de voie de nevoie, o in teresare mai mare , iar un rezul tat c e în t rece toate aşteptăr i le s târneşte dela sine o deo­sebi tă p lăcere de m u n c ă în ju ru l învăţământulu i în îsuşi învăţământul .

Având o şcoală bi lanţ cu rezul tat negativ, cei chemaţi , din cele esper ia te în trecut , vor cău ta mi j ­l o a c e mai multe şi mai bune pent ru o amel iorare co-

r ă s p u n z ă t o a r e ; vor face tot posibilul ca î n v ă ţ ă m â n ­tul să ia un avânt mai m a r e ; iar fiind rezultatul p o ­zitiv, vor grij i ca din viitorul proiect să nu r ămână a -fară nici cea mai mică poziţie, ca re ar putea opri în loc mersul învăţământului din calea apucată .

Şi, ca toate să se poată aduce la îndepl inire , con lucrarea comună a factorilor competenţ i e n e a p ă ­ra t de lipsă. Preot , învăţător , popor, autor i ta te şcolară , toţi au datoria să ia parte activă la toate lucrări le ce pret inde şcoala şi învăţământul , pent ru că lipsind u n factor, mersul învăţământului uşor poa te ieşi din oga-şul său, ba şi poate sta în loc nemişcat .

Acum pre tu t indenea ne este cunoscut rezultatul anului t recut . Ştim unde este pozitiv, ştim unde este negativ. Unde este pozitiv, să-1 lăsăm să meargă p e calea apucată , să nu-i punem nici cea mai mică j u ­decată, iar unde este negativ, cău tând mai întâi c a u ­zele cari au produs negativitatea, să umblăm după m i j ­loacele de mântu i re .

ttunt unii cari susţin, că cauza este învăţă torul . Dar dovedindu-se în multe locuri şi de cele mai mul te ori câ unii ca aceşt ia sunt preocupaţ i , nu prea ne pu­tem lua după ei. Prin asta însă nu subscriem că n u s'ar afla şi învăţători , cari ar fi cauza negaţivităţii r e ­zu l ta tu lu i ; dar putem susţ inea că învăţător conştiu de chemarea sa, care nu duce lipsă de nimic, nu poa te să pună pedeci învăţământului . Pent ru că poate să se afle învăţător , ca re produce rezultatul negativ, din lipsa cvalificaţiunei şi cunoşt inţelor pedagogice ; şi i a -răş se poa te afla învăţător care produce astfel de r e ­zultat din cauza că fiind slab şi neregulat dotat îşi caută traiul pr in ocupaţ iuni la terale cu negligerea ofi­ciului său.

Mai sunt apoi şi alte cauze cari fac rezul ta tul negativ, sau cel puţ in în par te ajută la ajungerea a-celuia ca d. e. frecventaţ iunea neregula tă din pa r t ea e levi lor ; l ipsa de recvizite de învă ţământ şi în fine cauza unui astfel de rezul tat poate fi şi at i tudinea c e o iau ori o exerc i tă factorii nemijlocit chemaţ i a con ­duce afacerile spiri tuale ale şcoalei, învăţători i şi preoţi i .

Cunosc aceste cauze ale negativităţii î n v ă ţ ă m â n ­tului, pen t ru a ne face pe viitor un proiect şi p lan, c a r e să ne dea rezultat pozitiv, avem să căutăm şi s ă apl icăm mijloacele cu cari le putem delătura.

îna in te de toate să apl icăm la toate şcoalele î n ­văţă tor i cvalificaţi, dela cari să putem pret inde progres şi rezul ta t pozitiv. Insti tuirea de învăţători lipsiţi de cvalificaţiune nu numai că taie în" legile şi viaţa şcoalei , dar dă anză la diferite anomali i între popor şi î n v â -ţă tor ime peste tot.

Ni s'a dat ocaziune să auzim cu urechi le şi să vedem cu ochii că în cutare comună fiind aplicat î n ­văţă tor fără cvalificaţiune, poporul s 'a îndat inat a privi în dânsul nu pe învăţător , ci pe zilerul cu care te poţi tocmi pe oră şi pe zi, ca re împlinindu-şi ziua b ine rău , cau tă să meargă mai depar te , lăsându-se cu lucrul dărăburi t . Iar în tâmplându-se ca în u rma lui să fie apl icat învăţător cvalificat după recer in ţe le legii, c ă ­ruia i-se cuvine salar regulat prin lege, evincvenal şi accidenţi i legale, îndată auzi murmur , că mai bine ne -a mers cu Stan ori cu Bran, că nu i-a trebuit 600 c o ­roane p la tă , evincvenal , a mers împrumut la sapă şi la coasă ş. a D'aci apoi năcazur i şi neajunsuri cu î n -cassarea salarului , ja lbe şi neplăcer i în toate păr ţ i le .

După-ce a m aplicat învăţător cvalificat, pent ru a nu- i da prilej la scuze în cazul unui rezultat negativ, să ne îngrijim de înbuntă ţ i rea stării lui mater ia le .

Fi ind în r ând cu învăţătorul să grij im ca f recven­ta ţ iunea şcoalei să fie cât numai se poate de regula ta

spre care scop atât învăţă torul cât şi preotul , cu v reme şi fără v reme , să î n d e m n e poporul la c reş te rea şi lu­minarea t inerimei , să aplice toa te mijloacele mora le c a r e le stau la dispoziţie în astă privinţă, iar obser ­vând ren i ten ţa încăpăţ înată , să pret indă apl icarea l i te­rei legii în toa tă aspr imea ei, ce rând pedepsirea celor reni tenţ i şi s tăruind pe lângă ezecutarea ei, fără a lua în socotinţă eventuale le a runcăr i şi ameninţăr i ce a r obveni din pa r t ee ace lo ra ; pen t rucă nu odată şi nu ţn t r 'un loc s'a întâmplat , că apl icând ' i -se l i tera legii faţă de cei renitenţi , ace ia au devenit şi sunt cei mai iubitori de şcoală şi s 'au împretini t cu şcoala şi învă­ţă torul de minune , văzând că tot ce s'a făcut, spre al lor folos s'a făcut.

Ajungând odată la orttine cu frecventaţi unea şco ­lară , să avem în vedere mai presus de toa te p rove -derea elevilor cu manuale le t rebuincioase , iar şcoala cu recvizitele t rebuincioase , pe cari , de cumva n u l e -a m putea procura direct prin părinţii şcolarilor, să le procurăm din contr ibuir i benevole cât de modes te a d u ­na t e dela locuitorii comunei , pe cari îi vom face atenţi la scopul ce-1 u rmăr im şi-i vom îndemna ia cont r ibu-ire. Şi ca să nu sufere învăţământul , prin o even tua lă risipire de cărţ i , împiedecare ori s tagnare , căr ţ i le să le p rocurăm pe seama bibliotecii parohiale , să le inducem în registrul aceleia şi să pur tăm evidenţă despre ele, să grijim că de cumva cutare şcolar pierde ori n imi­ceşte vre-o car te dată lui spre folosinţă, să nu p r e g e ­tăm a incassa preţul ei dela părinţi i lui. Pr in aceas ta dedăm elevul la păs t rare şi cruţare , iar părinţi i devin mai băgători de seamă la condui ta fiiilor lor

In fine a rmonia în t re preot şi învă ţă tor să fie lucrul de căpe ten ie în toa te şi peste tot. Ajutorul r e ­ciproc în cele bisericeşti , ş co l a r e ; stima rec iprocă în şi afară de biser ică şi de şcoală ; păzirea nepă ta t ă a posiţiunii fiecăruia înaintea obştei, din ambele părţ i să fie călăuzii în toa te afacerile lor.

Aceste cauze pr incipiare , cari a r a d u c e un r e ­zultat negativ în învăţământ , de lă turându- le , putem păş i cu toa tă năde jdea pe o cale bună şi vom ajunge în viitor la rezul ta te tot mai îmbucură toa re , spre în­florirea şi îna in ta rea şcoalei noas t re confesionale atât de mult cerca te în aces te t impuri .

Ioan Cloambeş, î n v ă ţ ă t o r .

Latinitatea limbei române de

Iosif I. Goldiş, fost •profesor gimnzial şi Episcop gr.-or. român al Aradului, traducere liberă de : A l e x a n d r u Munteanu

al lui Vas i l i e preot gr.-or. român.

» D u r c h d i e S p r a c h e e r h e b e n s i c h d ie S c h ä t z e df>r V o r w e l t au f s p ä t e G e s c h l e c h t e r h i n a b , d u r c h s ie s ind d ie W i r k ö n g e n d e r S e e l e d e s S t a m m v a t e r s e i n e r N a t i o n m i t d e m le tz ten N a c h k o m e n v e r b u n d e n « .

H e r d e r , Z u r G e s c h i c h t e 8 T h e i l . 9 3 .

Prefaţă.

La întrebarea, ce s'a pus în ziarul »Alfö'.d« — N r i i : 2 5 4 şi 2 5 5 a. c , că oare sunt Românii de origine romană?", a m răspuns tot aici pe baza latinităţii l imbei r omâne , afirmativ, c u : da, Nr i i : 2 8 0 . 2 8 1 . 2 8 2 . 2 8 3 . 2 8 5 şi 286 .

Dl. Dr. Réthy László, care a dat prilej î n ­trebări i de mai sus în ziarul »Alfdld"prin l u c r a ­rea sa înti tulată : Anonymus despre românii ar­delenii, publică un articol iară în coloanele lui »Alfold« N r i i : 2 8 8 şi 289 , în care constată , că răspunsul m e u este, ce-i drept, o disertaţie, ce atinge nivelul ştienţitic, nu însă şi referitoare la obiectul din cest iune.

Cauza acestei afirmări o găsesc în faptul, că eu, de-astă-dată, a m nizuit să scot în relief lati­nitatea limbei şi, în legătură cu aceasta, origini-nea poporulu i r o m â n , numa i pe baza filologiei, cu intenţ ionata omis iune a conziderâri ior istorice-

Şi, penlru-aceasta , ca să răspund făgăduin­ţei mele, ce a m dat în Nr. 290 al ziarului »Al-fold«, iată supun lucrarea mea într 'o fascicolâ-separa tă aprecierei onora tu lu i public, amplificată cu părţile, cari, pent ru scur t imea t impului , au fost ici-colo ne at inse.

Iar când rog binevoi toarea indulgenţă a onoratului cetitor pentru eventualele mancilăţi ce s 'ar observa, fie încredinţat , că curagiul de-a face pasul acesta mi-la înspira tdra gostea des interes-ată fată d e . ştiinţa patriei . Aceasta a accentuat -o de-alt-fel însuş onoratul autor al »Anonymusu-lui«, în m o d cavaleresc în Nr. 2 9 1 al ziarului »Alfold«, după ce în persoană s'a convins de s ­pre punctul meu de vedere în chestie.

Arad, în luna Decemvre 1880 .

Ioan Ooldis. I

In anul curent , 1880. a apăru t în Budapesta lu ­cra rea dlui Dr. Réthy László, înt i tulată: „Anonymus despre români i (valachii) a rde len i" . In lucrarea aceasta , autorul , pe urmele marelui învăţa t Hunfalvi Pal, p o r ­neşte la drum prin cea ţa secolilor, ca să descopere o-riginea valahilor sau a români lor . Se pare a-i şi s u c ­cede acest lucru, călăuzi t de scriitori slavi — prin ţ i ­nutul Volga — şi cu ajutorul chani lor ismailiţi, pe cari d sa îi învredniceş te de-o predilecţie deosebită.

Să-mi dea voe însă Mult On. Domn redactor , ca, în marginile obiectivitătii , să prezent chest iunea şi din al meu punct de vedere , subiectiv, întru cât ea s'a venti lat deja în Nrii 254 şi 255 ai ziuarului „A fald",, şi astfel a devenit in teresantă îna in tea on. publ ic c e ­titor.

Doresc aceas ta cu a tâ t mai vârtos, ca să nu cad' în bănuiala, că prin t ăcere consimt, ori să s t au— ceea ce e şi mai rău , în ruş inoasă laşitate.

Este depar te de mine intenţia să micşorez câtuş^ de puţin din valoarea rea lă a acestei lucrări , dar, câ tă vreme autorul nesocoteşte scriitorii şi izvoarele din patr ie, cari se r apoar t ă la l imba română , iar în schimb preferă scriitorii s lavi ; ba, abă tându-se dela ca lea lui Hunfalvi, ci tează numai scriitori duşmani R o m â n i l o r : mă găsesc nevoit să declar, că dl Réthy a procedat în mod uni lateral .

Pe când Cogălniceanu şi alţi scriitori români se provoacă la Bonfinius, Anonymus, Benko lozsef, K a -tona, Kornides, şi la alţi scrii tori din patria noastră , ca la unele autori tăţ i , pe atunci Hunfalvi şi Dl Dr. Réthy găsesc, că operele acestora, în mare par te , sun t

poveşti , şi pentru ce ? Pen t ru -câ Cogălniceanu şi-a cu le s „poveşt i le" din Anonymus .

Despre Bonfinius Hunfalvi Pâl z i c e : 1 ) „Privitor la istoria străveche maghiară şi la ţările vechi, Bonfi­nius este un fllecar tot aşa de fără judecată,, precum ne sunt cronicile, — dar, fiind el mai învăţat, adună cu atât mai multe năzbâtii la un loc". Schwicker, la rândlul seu, şi de altă parte, aşa se expr imă despre operele etnografice ale lui Hunfalvi : 2 ) „Sunt tendenţioase, şi cu ele nisueşte a interverti — în detrimentul adevărului şi al etnografiei chestiunile naţionale din Orientul Eu­ropei". Şi apoi Hunfalvi se provoacă la Schivicker ca la au to r i t a t e 3 ) .

Cu toate aces t e , Hunfalvi a scris in teresanta sa lucrare cu mai mul tă dragoste de adevăr decât dl Dr. Rethy, pen t rucă Hunfalvi faţă cu părer i le an t i - româ-neşti ale lui Rosler, de regulă p u n e şi pr incipi ' le con­t ra re ale lui lung, pe când dl Dr. Rethy mai b ine gă­seşte de cuviinţă să nu le mai pomenească .

Mă plec cu adânc respect înaintea lui Hunfalvi Pâl, bărbatul de 'nal tă erudi ţ iune al patriei n o a s t r e ; a m înaltă consideraţ ie şi faţă de chanii ismaeliţi ai dlui Dr. Re thy ; dar nu-mi va putea lua în nume de rău nimeni, dacă atât pe Hunfalvi, cât şi pe dl Rethy nu-i cred infalibili în aserţ iunile l o r ; ba chiar le t rag luare*) aminte, să nu declare atât de uşor opere le de mare valoare ale scriitorilor patr ie i de poveşti, căci, făcând aceasta , joacă rolul lui Samson din Biblie, ca re a scuturat stâlpul pr incipal al casei şi pe sine împreună cu închipuiţii duşmani , s'a îngropat sub; ruinele ei.

Abea cred, mă 'ndoiesc a crede că dl Dr. Rethy să cunoască mai bine pe Români decât pe paloţi Hun­falvi iar dacă acesta a putut greşi în chestia cu pa -loţii, cum dovedeşte Pinter "Sândor, în opul său despre paloţi ; cum dovedesc ziarele 4 ) din ţ a ră — nu p ă c â -tuesc susţiind şi faţă de dl Dr. Rethy posibilitatea gre -şelelor.

Este adevăra t , că l imba r o m â n ă şi-a încetăţeni t însuşit multe cuvinte s t r ă i n e : din cea slavă, maghiară, neo-grecă , şi a lbană. Dar domnilor! Să nu profesăm doct r ine cont ra re tu turor resul ta te lor at inse de fiologie.

Limba e productul instinctiv al spiritului o m e ­nesc . Materialul de nutr i ţ iune consumat în procesul de mistuire se asimilează ; dar tigrul consumând ca rnea mielului nu devine mai blând întocmai aşa face şi un popor , în raportur i le de loc şi t imp, cu vorbele luate din necesi tate . ,

(Va u r m a ) .

Consemnarea manualelor recomandate pentru întrebuinţare în şcoalele poporale confesionale din dieceza Aradului

pentru anul şcolar 1905—6.

* 1. „Istorioare morale" de Dr. f. Barbu Arad ed. III * 2. „Istorioare biblice" „ „ „ „ ,, „ V * 3 . „Istorioare bisericeşti" „ „ „ „ „ III * 4. „Catehism" „ „ „ „ „ V * 5. ,,^16c"-dar carte de cetire de I. Moldovan şi consoţi i

Arad edi ţ iunea IV. * 6. „A doua carte de cetire" de I. Grofşorean şi con ­

soţii Arad edi ţ iunea H-a.

V Etnogra f i a l u i H. B u d a p e s t a a. 1876 p a g . 284 . 2 ) L i t e r a r i s c h e s C e n t r a l - B l a t t für D e u t s c h l a n d Nr . 4, a. 1876 . 3 ) E tnogra f ia , p a g . 4 4 1 . *) >Hon«, a . 1880, Nr . 3 ; „ E g y e t e r t e s " , a c e l a - ş i a n Nr . 4

* 7. „A treia carte de cetire" de N. Ştef şi consoţi i Arad edi ţ iunea I-a'

8. „Carte de învăţătură" pen t ru şcoalele de r e p e ­tiţie de I. Vuia. Braşov ediţ. I-a.

9. „Gramatica română" de M. Pop ediţ. IlI-a 10. „Gramatica română" par tea I-a de Dr. I. P e t r a n

Arad ediţ iunea 1-a. 11 . „Gramatica română" pa r tea Il-a de Dr. I. P e t r a n

Arad edi ţ iunea 1-a. * 12. „Curs practic de literatura română" de I. S t anca

Arad edi ţ iunea I-a. 13. „Limba maghiară" de Grofşorean Moldovan pa r t ea

I Arad edi ţ iunea I-a. * 14 „Limba maghiară" de Grofşorean Moldovan p a r t e a

II Arad edi ţ iunea I-a. , * 15. „Limba m'aghiarâ" de I. Vuia Arad ediţ. I-a. * 16. „Exerciţii intuitive române-maghiare" de 1. Vancu

Arad edi ţ iunea I-a. f i7 . „Aritmetica" par tea I de A. Vlaicu Braşov ediţ. III. 18. „Aritmetica" „ II „ „ „ „ „ III. 19. „Aritmetică" „ III „ , „ „ „ I . 20. „Geometria"' de D. Dogariu „ „ II. 2 1 . „Geografia comitatului Arad" de D. Medrea, Arad

ediţ iunea I-a. 22. „Geografia patriei şi etern, din geogr. univers." de

I. Dariu. Braşov ediţ. V-a. 23 . „ Geografia" de V. Goldiş pa r t ea I Braşov ediţ. I. 24. „Geografia" „ „ „ II „ „ II. 25. „Geografia Ungariei şi elem. din geografia gene­

rală" de Dr. N. Pop Braşov ediţia IX. 26. „Istoria patriei în legătură cu istoria generală"

de V. Goldiş Braşov ediţ. I-a. 27. „Istoria Ungariei şi elem. din istoria generală"

de Dr. N. Pop Braşov ediţia X-a 28. „Constituţia" de V. Goldiş Braşov ediţ. I-a 29. „Constituţia" „ I. Vuia „ „ I-a 30. „Istoria naturală" de I. Vuia,, „ I-a-3 1 . „Istoria naturală" de I. Tuducescu 32. „Economia" de Georgescu Braşov „ IV-a 33.- „Fisica" de I. Dariu Braşov „ IV-a

Manualele mai sus înşirate se r ecomandă în a -ten ţ iunea învăţător imei noas t re pen t ru a le în t rebuinţa în şcoli în cursul anului şcolar 1905/6.

Manualele nota te cu steluţe sunt t ipări te în t i po ­grafia noas t ră diecezană şi se r ecomandă în deosebi tă a tenţ iune , din celelal te pot fi alese acelea, pe cari în ­văţătorii le vor afla a fi mai corăspunzâ toare scopului .

Mai facem două re s t r i c ţ iun i : 1. oprim strict de a se întrebuinţa din acelaşi

obiect de învăţământ şi în aceeaşi clasă manuale diferite; :'. special la studiu ari tmeticei să se în t rebuin­

ţeze escluziv atari manuale , cari valor i le bani lor noştri le socotesc după sistemul de coroană şi bani.

Arad, din şedinţa consistorială a senatului şcolar , ţ inută la 7/20 Septemvrie 1905.

loan I. Papp E p i s c o p .

C R O N I C A . Vizitaţiime canonică. Joi şi-a ţ inut P r e a

Sfinţitul nos t ru Episcop loan I. Papp vizi taţ iunea canonică în Boroşineu, sediul episcopesc de o-dinioarâ.

La gara din Boroş ineu a fost în tâmpinat d e preşedintele comitetului parohial dl George Feier şi de antistia comunală în frunte cu notarul S t ras -

Posta administ rat iunei . Manualele: Legendar m a g h i a r d e l . Vuia, a treia

carte de cetire de N. Ştef şi consoţii, is torioarele religioase-morale de Dr. P . Barbu, sunt sub t ipar dar în două mai mult trei săptămâni sunt gata. în u rma aces tora rugăm pe cei ce au comanda t delà noi aceste cărţi , să fie cu puţ ină răbdare .

Administraţia tipografiei diecezane.

C o n c u r s e . Pent ru îndepl inirea definitivă a staţ iunei î nvâ ţă -

toreşt i cl. inferioare din A l m a ş se escrie concurs , cu termin de 3 0 z i l e dela pr ima publicare în foaia „Bi­ser ica şi Şcoala" .

Venitele acestei staţ iuni s u n t : a) în bani gata 400 cor . b) 20 şinice bucate , anume 12 şinice grâu şi 8 şinice cucuruz, pre ţu i te în 224 cor. c) spese de c o n ­ferinţă 20 cor. d) scripturist ica 10 cor. e) 10 stângeni l emne , din cari 4 stângeni pen t ru încălzirea salei de

Î n v ă ţ ă m â n t f) pentru cura tora t 12 cor. şi 6 măsur i de cucuruz g) cvartir cu 2 chilii, cuină, c ă m a r ă şi V2 «din grădină. Alesul va avea a conduce s t rana s tângă.

în t ru cât alesul va pute înfiinţa şi conduce cor

vocal îi se pune în perspect ivă o remunera ţ îune de 100 cor., din cassa bisericei.

Cvincvenalele le va primi, numai după serviciu de 5 ani în aceas tă parohie .

Recurenţi i sunt avizaţi, ca recurse le lor adjus ta-te cu documente le r ece ru te şi cu ates ta t despre e v e n ­tualul serviciu, adresa te comitetului pa r . din Almaş, să le subş tearnâ la oficiul ppesc din Buttyin (com. Arad) având a se prezentă în careva Duminecă, ori s ă rbă ­t o a r e în sf. biserică din Almaş, , spre a-şi a ră t ă des te-r i ta tea în cele r i tuale .

Din şedinţa comitetului parohia l ţ inută la 28 A u ­gust 10 Septemvrie 1905.

Alesandru Nica loan Iancin • p r e s . c o m . p a r . n o t . c o m . p a r .

în conţelegere cu : loan Georgea pprezbit . insp. şcolar . — • - 2 — 3 ,

Pen t ru îndepl inirea parohiei de clasa a H-a din T ă r i a » , protoprezbi tera tul Orăzii-mari , se escrie c o n ­curs cu termin de alegere pe 9 /22 O c t o m v r i e 1905.

Emolumentele s u n t : 1. Casa parohia lă de 16 holde catast. (22 jug. mici) în care se cupr inde şi c o m -pet inţa de păşune. 3 . Gonpetinţa de bir dela 100 n u ­mere de case câ te u n a măsură bucate şi a n u m e : dela casele cu pământ mai mult de 2 jug. câ te una m u s u r ă de grâu de pâne , ea r dela casele fără pămân t ori cu pământ mai puţin de 2 jug. câ te una măsură de c u ­curuz sfărmat. 4. Stolele îndat inate după uzul din t r e ­cut şi a n u m e : pen t ru botez 40 fii. pen t ru cununie cu vestiri cu totul 4 cor. pentru o înmormânta re mică 2 cor. pen t ru o înmormân ta re mare de clasa I-a 16 cor. cu 12 Evangelii predică, ier tăciuni şi Evangelia lui L a ­zar, clasa a Il-a 12 cor. cu 6 Evangelie predică şi i e r ­tăc iune , clasa a 111-a 8 cor. numai cu ier tăciuni , însă fără Evangelie pe drum, pent ru un stâlp 2 cor., p e n ­tru o feştanie 1 cor. pent ru paras tas cu pomeni re la liturgie 1 cor. pent ru molitvă la 6 săptămâni 20 fileri pent ru săvârş i rea pausului preotul primeşte numai pr -noasele aduse, 5. în t regirea dotaţ iunei preoţeşt i din v i s ­tieria s ta tu lu i , pent ru preoţi cu 8 clase 1280 cor. e a r ă pentru preoţ i cu pregătiri sub 8 clase 480 cor. C o n -tr ibuţ iunea erar ia lă după pământu l parohial p recum şi a p ă r a r e a de apă o va solvi preotul alegând.

Mai depar te preotul alegând a re să catihiseze la şcoala cot idiană şi de repet i ţ ie din parohie, fără p r i ­vire la carac teru l aceleia şi fără a aş tepta vre-o r e -murenă ţ iune dela comuna biser icească ori dela dieceză.

Recurenţi i sunt poftiţi ca recurse le instruite cu documente le prescr isă în §-15 Lit. b) din Regulamen­tul pen t ru parohii , adresa te comitetului pâr. dn Gt. T ă -rian, să-le a ş t ea rnă la subscrisul până în 7/20 Oc tom-vre 1905, având a-se prezentă în vre-o Duminecă or i să rbă tore în s. biserică din Gt. Tărian, sp re a-şi a r ă t ă dester i ta tea îu cele r i tuale şi oratorie .

Comitetul parohia l . In conţelegere c u : Toma Păcală p ro topop .

- • — 2 - 3

Pentru postul învăţă toresc vacant la şcoala gr.-or. rom. din opidul T i n c a ppiatul Tinca cottul Bihor cu termin de alegere pe ziua 4 / T 7 O c t . a. e. p e lângă u rmă toa rea do t a ţ i une :

!. P ă m â n t învăţă toresc în valoare de 80 cor. 2 . Compet inţa de imaş 40 cor. 3 . Venitul din grădina parohia lă 40 cor. 4. Din repar t i ţ ia pe credincioşi 165 cor. 5. Ajutorul dela stat p â n ă la 800 cor. se va ce re pen t ru învăţă tor cvalificat.

Recurenţ i i să-şi subş tearnă recurse le lor adresa te com. par . subscrisului ppresbiter , şi să se p rezen teze

ser, încunjuraţi de sute de credincioşi cari um­plură peronul gării, iar afară 50 flăcăi călare se repeziră în fruntea convoiului până la casa dlui Feier unde P . S. Sa a descălecat.

Serviciul djvin 1-a săvârşi t cu azistenţa p ro-tosinceltilui R. Ciorogariu, p ro topop i i : Const. Gur-ban, G. Popovici , M. Lucuţa, preoţii V. Bălan, I. Moldovan, D. Popoviciu , I. Bodea, protodia-conul Dr. I. Suciu şi diaconul I. Ardelean. In decursul serviciului a hirotezit în t ru ppresbi ter al Peşteşului pe părintete Alexandru Muntean şi pe diaconul I. Ardelean întru preot pent ru parohia Chitihaz. Cuvântul arhieresc a produs adânci im­presii în sufletul poporului vestit din Boroşineu.

După încheierea acestor acte oficiale, Prea-sfinţitul a primit în casa Dlui Feier, autorităţi le civile şi bisericeşti . Preoţ imea noastră , comite­tul parohial , pe preotul rom. catolic, pre tura , judecă tor ia şi antistia comunală . După masa bo­gat servită de dna Feier, Preasfînţitul a plecat cu t reuul de orele 4 x / 2 iarăşi între călăi^ţi şi în aclamaţia poporului ieşit cu mic cu mare afară.

. S o l i d a r i t a t e a " este titlul unei societăţi preoţeşt i din eparhia Dunări i-de-jos, în România, ca re a re de scop ajutorarea familiilor preoţi lor, în caz de lipsă. S o ­cietatea va r idica un asii pent ru preotesele văduve şi orfanii preoţi lor. Episcopul P imen al Dunări i-de-jos a adresat o că lduroasă ci rculară preoţimei sale, învi tân-du-o să îmbrăţişeze aceasta salutară inst i tuţ iune.

C a t e d r a l ă r o m î n ă î n B u l g a r i a . în Sofia s'a clă­dit o catedrală românească . Lucrăr i le de construire s 'au terminat zilele t recute . Sfinţirea se va face în curând cu mare solemnitate .

în biserica din Tinca spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cele ri tuale.

Se recomandă aceas ta s ta ţ iune preoţ i lor cari sunt şi învăţători cvalifieaţî, căci în aces t caz pot fi şi în­văţă tor şi preot .

Tinca, Aug. 28 v. 1905. Comitetul parohial .

In conţelegere cu Nicolae Roxin ppresbiter . — • — 2 - 3

Pent ru staţiunile învăţătoreşt i ppresbi teratul Be-inşului din comunele u rmă toa re se publică concurs conform Ord, Ven. Conzistor din 10/23 Iunie Nr. 692 şi a n u m e :

1. P. M. Câmpani pe lângă salar de 400 cor. şi întregire dela stat până la 600 cor.

2. Spinus ca filia Pomezeu salar sistemizat 632 cor. '

Doritorii de a ocupa vre -una din aces te staţiuni sunt avisaţi a-şi subşterne petiţiile la adresa comitetului parohial subscrisului ppresbi ter în Robogâny până la 17/30 Septemvrie , ear p â n ă la 18 Sept. (1 Oct.) când

. se va ţ inea alegerea a se presenta la s. bis , în Spi -nuş Pomezeu o alegerea se va ţ inea dim. la 11 ore în P . M. Câmpani la 2 ore d am. în Spinuş.

Răbăgani 19 August (1 Sept.) 1905.

Comitetele parohiale . In conţelegere c u : Elia Moga ppresbi terul Beiuşului.

— o - • 3—3

P e temeiul ordinaţ iunei Ven. Conzistor de sub Nr. 2378/905, după t rece rea în stadiul de penziune a înv. Nicolae Debeleac, pent ru îndepl ini rea definitivă a staţ iunei învăţătoreşt i din Drauţ, s ă escrie din nou concurs cu termin de alegere de 30 zile, dela pr ima publ icare .

Emolumente le anua le s u n t : 1. bani în număra r 600 cor. 2. 4 orgii l emne pent ru nvăţător , 3. Cvartir corăspunză tor şi Va g r ă d i n ă ; 4. Spesele pe conferinţă şi pauşal de scripturist ică le supoar tă comuna biseri­cească după t r ebu in ţ ă ; 5. Dela înmormântăr i unde va fi poftit, dela mor t mare 80 fii., dela mor t mic 40 fii. iar dela înmormântăr i cu liturghie 2 cor.

învăţătorul ales a re a conduce s t rana şi a instruâ băieţi i în cântăr i le bisericeşti şi glasuri

Recurenţi i sunt avisaţi ca recurse le lor adjustate cu documente le legale de cvalificaţiune prescr isă în §. 60 din „Regulament" împreună cu declara ţ iunea că de când îşi formează dreptul la cvincvenal, şi adresate comitetului parohial , au a le suş terne P. On. Domn Mihail Lucuţa ppresbi ter în Siria (Vilâgos), p recum şi a*e a se p resen ta până la terminul susindicat în vre-o Duminecă ori sărbă toare în sf. biserieă din Drauţ, spre a-şi a ră ta dester i tatea în cant şi tipic.

Drauţ, la 31 August st. 11. 1905.

Meletie Pop Traian L. Debeleac. p r e ş . c o m . p a r o h i a l n o t a r ,

în conţelegere eu: Mihail Lucuţa ppresb . insp. şcol. — • — 3 - 3

Pentru îndepl inirea definitivă a postului învăţă-toresc din Şuncuiş se escrie concurs cu te rmin de alegere pe 8 Octomvrie n. (25 Septemvrie v.) a. c. Emolumente le încopcia te cu aceas ta s t a ţ i u n e :

1. Cvartir l iber şi supraedificatele necesare ase­m e n e a şi grădina de legume. 2. Bani gata repart i ţ iaţ i

pe credincioşi 600 cor. 3. 6 stângeni de lemne din-, cari a re să se încălzească şi sala de învăţământ . 4. în ­tregirea salarului învăţă toresc dela stat la 800 cor. 200 cor. 5. Pent ru şcoala de adulţi după cum se va: vota prin representanţa comunală n conţelegere cu alegândul învăţător .

Doritorii de a ocupă acest post sunt avisaţi ca recurse le lor adjustate cu toate documente le recerute-adresa te com. par. din Şuncuiş să le trimită subscr i ­sului până la 5 Oct. n. (22 Sept. v.) a. c. Acest, con ­curs se escrie în u rma ordinaţiunei Veu. Conzistor o -rădan dela 10/23 Iunie Nr. 891/şc. 1905.

Bratca la 24 August v. 1905. Ştefan Domocoşadm. ppesc insp. şcolar.

— n — 3 - 3 . Pen t ru îndeplinirea postului învăţă toresc din

Ortiteag ppresbiteratul Peşteş cu termin de a l e ­gere pe 8 Oct. n. '(25 Sept. v ) 1905.

Beneficiile acestui post s u n t : 1. Locuinţă corăs— punzătoare şi grădină de legume. 2. 400 cor. r e p a r t i ­ţiaţi pe poporeni 3. 400 cor. ajutor dela stat, deja. puşi în curgere. 4. Alegândul învăţător pe lângă s to ­lele îndat inate va fi îndatorat a îndeplini şi postul eantora l în şi afară de biserică.

Recurenţi i vor avea să şi înainteze recursele ad ­jus ta te cu documente le de lipsă şi adresa te com. par. din Ortiteag. subscrisului în Bratca până la 5 Oct. n.. (22 Sept. v.) 1905, având recurenţ i i în vre-o Dum. orii să rbă toare a se prezentă la bis. din loc spre a-şi a-ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipicul bisericesc.

Comitetul parohial . In conţelegere cu : Ştefan Domocoş adm. ppresb. insp şcc .

- • — . 3 - 3 -- Pen t ru îndeplinirea parohiei vacante Sarand

ppresb. Peşteş, se escrie concurs eu termin de a legere pe 2 / 1 5 Oct. 1905.

Venitele acestei parohii s u n t : 1. Intravilan şi casa parohială 60 cor. 2. Un alt intravilan 40 cor. 3v 14 holde catastrale pământ a ră tor şi fânaţ, 280 cor.. 4. Birul câ te o vică cucuruz sfărmat dela 114 nu ­mere â 2 cor. - 228 cor. 5 stolele usuate peste an după mijlociu 120 cor. 6. 12 holde păşune socotit în 72 ro r . 7. Congrua după cvalificaţiunea alesului. Doritorii de a ocupă acest post sâ-şi tr imită recurse le adjustate conform §-lui 15 lit. C. din Regulamentul pent ru parohii adresa te com. par. din Sarand, oficiului ppresbi teral în Bratca până la 12 Oct. n. a. c ia r dânşii să se presinte în s. biserică din Sarand pent ru a-şi ară ta dester i tatea în cele r i tuale.

Comitetul parohial .

In conţelegere cu m i n e : Ştefan Domocoş adm. ppresb.

- • - 3 - 3 :

In depozitul tipografiei diecezane gr.-or. române din Arad str„

Revay Nr. 10, se află următoarele cărţi:

Convorbiri între un cercător şi un încredinţat» asupra or todoxiei . bisericei orientale, de Filaret m i ­tropolitul Moscvei — preţul 1 cor.

^,Abc", car te de cetire pent ru elevii clasei I de I. Moldovan, N. Ştefu, N. Boşcaiu, I. Grofşorean, şi P . Vancu, învăţători , Ediţia IV-a 40 fii.

43arte de cetire, pentru elevii cl. a Il-a d e : [uliu Grofşoreanu I. Moldovan N. Boşcaiu, N. Ştefu, P. Vancu învăţători , Ediţia a Il-a 40 fii.

A treia carte de cetire, pent ru cl. super ioare ale şcoalei popora le de : N. Ştefu, I. Grofşorean, I. Mol­dovan, N. Boşcaiu şi P. Vancu, — ediţia 1 40 fii.

Istorioare religioase-morale şi momente din viaţa lui lisus I Carte de religiune pentru şcoalele popor, ediţia a IlI-a, de Dr. P. Barbu preţul 30 fii.

Istorioare biblice II car te de religiune pent ru şcoa­lele popor, ap roba tă de Ven. Conzistorii gr.-or rom. din Arad, Caransebeş şi Oradea-mare , Ediţia 111-a de Dr. P. Barbu — 30 fii.

Istorioare bisericeşti III car te de religiune pent ru şcoalele poporale Aproba tă de Ven. Conzistorii gr.-or. rom. din Arad, Caransebeş şi Oradea-mare . E-diţia III de Dr. P . Barbu 30 fii.

Catehism IV-a car te de religiune pent ru şcoalele po ­porale, aproba tă de Ven. Conzistorii din Arad, Ca­ransebeş şi Oradea-mare , Ediţia V-a de Dr. P. Barbu 40 fii.

Limba maghiară manua l pen t ru elevii şcoalelor popora le rom. pa r t ea 1 de Iuliu Grofşorean, I. Mol­dovan, — 50 fii.

Limba maghiară, ca r tea a I l-a pent ru clasele su­per ioare ale şcoalei popora le de I. Grofşorean şi I. Moldovan — 50 fii.

Curs practic de limba maghiară pen t ru 6 clase ale şcoalelor p r imare de Iuliu Vuia. Aprobată d e Ven. Conzistor din Arad. Cupr inzând: Exerciţii de c e t i r e ; Intuiţ iune şi Gramat i că ; p recum şi E lemente <Iin Aritmetică, Geografie, Istorie şi Constituţie. — Pre ţu l 6 0 fii.

Curs practic de Istoria literaturii române p e n ­tru şcoaiele popora le de I. S tanca înv. — 40 fii.

Exerciţii intuitive în l imba română şi maghiară e-laborat pe baza noului plan de învă ţământ de Ioan Vancu. Aprobat de Ven. Conzistor din Arad 50 fii.

Tâlcuiala Evangheliilor de fericitul Loga cu li tere cirile nelegată 2 cor., legată 3 cor.

Din liturgica bisericei ortodoxe române pen t ru şcoalele medii şi popora le •— 60 fii.

Geografia comitatului Arad pent ru cl. IlI-a şcoa­lelor poporale , scrisă de Damaschin Medrea. Manual aprobat de Ven. Conzistor din Arad şi i lustrat cu mai mul te figuri şi hăr ţ i geografice — 70 fii.

Conspect săptâmînal al materialului de învă ţământ propus în şcoala r o m â n ă popora lă de Ioan Vancu înv. — 3 cor.

•Colinzi si cintece poporale culese d e : T. Daul înv. 50 fileri.

Jlugăciunile şcolarilor şi Cântece bisericeşti pent ru şcolarii şi şcolări ţele dela şcoalele popora le române gr.-or. alese şi întocmite de un pret in al şcolarilor. Ediţia a IH-a legat frumos — 40 fii.

Dutnneseeştile Liturgii a le sfinţilor I e r a r h i i : Ioan gură-de-aur , Vasilie cel Mare şi Grigorie teologul, împreună cu rânduia la chemări i Duhului sfânt. Legat

v4n pele roş ie — 10 cor.

Molitvelnic cu l i tere cirile â 7 şi 8 cor.

Un Memoriu al lui Moise JSficoarâ (monografie i s ­torică) de S. Secula profesor — 1 cor.

Regulament pentru parohii în provincia mi t ropol i ­t ană a bisericei ort. rom. din Ungaria şi Trans i l ­vania — 20 fii.

Statutul Organic al bisericei gr.-or rom. din Un­garia şi Transi lvania cu un Supl iment — 50 fii.

Cercetarea istorică bisericească despre Damian Mitropolitul Moldovei 1 4 3 5 ^ 1 4 5 1 de George Aramă profesor la Seminaru l Veniamin din Iaşi — 50 fii.

Acaftistul preasfintei Născă toare de. D-zeu şi al te rugăciuni , preţul legat 1 cor. 70 fii. în pele roş ie legat 3 cor. 20 fii.

Manual de cîntări bisericeşti sau Octoichul mic care cupr inde Rânduiala Vecerniei , Utreniei şi a L i -turgiei. cele opt glasuri pen t ru Dumineci , Podobii le , Polileul, Pripelele , Catavasii le, Irmocsele, Sfetifnele şi al tele — 1 cor. 60 fii.

Ciaslov (Orologion) t ipări t cu litere s t răbune, cu b i ­necuvân ta rea I. P. S. Sale Domnului Ioan Meţianu Arhiepiscop al bisericei ort. rom. din Transi lvania şi Mitropolit al Români lor gr.-or din Ungaria şi Transilvania. Preţul 2 cor. 40 fii.

Legea despre „penzionarea învăţătorilor" t radusă şi expl icată de Blaşiu Codreanu înv. — 2 cor.

Lecţiuni din Gramatica limbei române, pen t ru şcoa ­lele poporale de Ioan l l ica înv. — 50 fii.

Slujba sftnţireî bisericei după două manuscr ip te din anii 1674 şi 1757. Cu o prefaţă de V. Mangra 1 coroană.

Curs practic despre cultivarea pomilor şi a fragarilor lucrat după a lui Paul Gonczi, pent ru învăţă tor i şi privaţi de Ioan Pop Reteganul înv. — 60 fii.

Eticheta, studiu social d e : I. I. Ardelean pa roh — 1 cor. 20 61.

Fabulele lui D. Cihindeal de Ioan Russu, pa roh — pre ţu l 2 cor.

Compediu de Geografia Universală pen t ru şcoa­lele medii şi p reparand ia le de T. Ceontea profesor, Ediţia Il-a cu figuri originale intercala te în text — 3 coroane

Aritmetica generală şi specială, manua l didactic e labora t în usul preparanzi lor (şcoalelor comercia le şi medii, cum şi a tu turor privaţilor) de Teodor Ceontea profesor. — 3 cor.

Florile inimei. Voezii de Isaia B. Bosco 1 cor 60 fii.

Specialist în pălării preoţeşti.

Cercetaţi marca prăVilic alui

Sommer Jozsef Arad, Strada principală în pala tul toise-

ricei rom.-catolice, ZZXZCZZX^Z Fondată la anul 1863, ^ZZ^ZC^Z^Z

în care vor afla îndeosebi domnii p r e o ţ i :

IWF" pălăr i i preoţeşt i de calităţi deosebite şi dela cei mai experţi mă­iestri, cu preţurile cele mai ieftine ce există. Pe lângă asta on. public român va găsi în marele magazin pe lângă serviciu prompt , având de con­ducă tor al prăvăliei pe u n român , ca on. clienţi să fie pe deplin mulţumiţ i , u rmătoare le articole : i | V pălări i de tot soiu l , ci l indre, şi clac, " • g cămăşi de vară şi de iarnă, gulere, manşete, mănuşi de vară şi de iarnă, cravate, c iorapi, că­ciuli persiane, umbrele, etc. din fabrieele cele mai 7CCSCCZr^:':, renumite franceze şi engleze. CCCCCCCCC-

Sperând, că on. public român din loc şi pro­vincie mă va onora cu vizitele sale punându-şi toată încrederea în firma prăvăliei mele semnez cu

, deosebită stimă: 5—5 Iosif Sommer.

Specialist în pălării preoţeşti de tot soiul.

Cancelar ia arhitectului r o m â n

loan BJIga ARAD, Strada Jdzsef fsherezeg-dt N r . 1.

(lângă „Victoria").

Pregăteşte planuri şi specificări de spese pentru edificii publice şi pr ivate , pr imeşte lucrăr i in sfera ar-hitecturei mai înalte, cenzurăr i , eolaudări . Ca specialist în ritul nostru oriental edifică şi res taurează biserici în mod artistic, din care cauză îl r ecomandăm îndeo­sebi dlor parohL Trimite planuri , schiţe, specificări şi serveşte în lucrări a rh i tec tonice cu desluşiri gratuit.

28—52

Cărţi de scoală. * *>

Să aduce la cunoşt inţa dnilor profesori şi învă­ţători că manuale le scrise de fieiertatul Dr. loan Pe t i an fost profesor la Arad, cărţ i aprobate de Ven. Oonzis-tor şi In. Guvern, se capătă şi mai depar te la dna Văd. Aurelia Dr. Pet ran în Arad str, Lâzâr-Vilrnos Nr. 4.

Manualele sunt. u r m ă t o a r e l e : G r a m a t i c a r o m â n ă pentru învăţământul

secundar par tea primă, Etimologia. Preţul 2 cor. G r a m a t i c a r o m â n ă par tea a doua S i n -

tacsa. Preţul 1 cor. 50 fi.l. G r a m a t i c a e l e m e n t a r ă pentru cl. l l l -a

Preţul 30 fii. G r a m a t i c a e l e m e n t a r ă pentru cl. IV

Preţul 60 fii. Profesorii şi învăţători i cari comandă dela dna

Văd. pr imesc 2 0 % rabat. 4 — 5

^ ^ B P w ! V ^ P W w ^ v 9 ^ 9 -•gj———- j—- j—- J—•"gy—" j—- y—* >—*

£ ^ A f f î « - m contra tusei, răguşelei , dureri i , v 3 % ^ i i ^ ^ ^ i A i de pept, ofticei, tusei măgâreşt i , catarului astmei, greutăţi i de respirat , lungoarei şi tusei seci. Vindecă sigur şi repede . Preţul r cor. 2 o fii. şi 2 cor.

Capsic unsoare. Contra durerii de oase, p o -dagrei, reumat ismului , răcelelor , dureri lor de cap, dinţi şi nervi, precum şi scrintiturilor. Cele mai îmbăt rân i te boale le vindecă. Preţul 1 cor. 20 fii. şi 2 cor.

Centarin. Contra morburi lor de stomac, p r e ­cum lipsa de apetit, mistuirea rea, catarul şi apr inde­rea de stomac, greaţa şi vomarea , sgârciurile cele mai grele. Leac sigur. Foloseşte şi la curăţ i rea sângelui. Preţul 1 cor. 20 fi.l. şi 2 cor.

Kaljodsarsaparî l . Mijloc e s c n l e n t pent ru cură ţ i rea sângelui la morburi secrete 1 sticlă 2 cor.

Laxfoonbons. închiderea scaunului e cauza diferitelor morburi , precum palpitarea de inimă, a m e ­ţeli, dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de în­cheierea scaunului numai decât să comandeze Lax-bonbons zăhărele purgative, plăcute şi dulci la luat. Preţul i cor.

Chemicale, drogue, legaturi şi bandager ie ch i rur -gice. Instrucţie pentru prepararea diferitelor vinarsuri , l iqueruri , rom şi altele. Tee russice, parfumuri , s ăpu ­nuri , crem escelent pent ru faţă de mâni . Articole cos ­metice, oleu pentru păr. Esenţă pentru picatul şi în­tăr i rea părului . Apa de gură şi dinţi p recum şi praf.. Orice fel de articol din branşă. Toate foarte ieftine. Faceţ i în t rebare ,şi Vă veţi convinge 2—10

Cornel Demeter a p o t e c a r îii S z â s z v â r o s , i s k o l a - u t c z a 46 .