CRONIC A BOHOTINULUIDE

RADII ROSETTI.

,,Winfa dela 7 Octomvrie 1905.

Bohotinul ci Branictea Domneasca de Inga Iadi, dela1413 I:Ara la 1632.

Cavalerul Guillebert de Lannoy povestind cltoriile i soliile 1Wspune c, in anul 1421, plecand dela Curtea Marelui Duce Vito Id(pe care 11 numWe Rege) al Litvaniei, spre Romania cea Mica(Wallachia la petite), dupa ce trecir prin multe pustietati, gsi peVoevodul Alexandru, Domnul zisei Romanii i al Moldovei, la unsat al sem nunnit Cozial (et trouvay le ivaiivoude Alexandre,seigneur de la ditte Wallackie et de Moldavie, a ung sien villagenomm Cozial). (1)

D-1 Hasdeu reproducand aceste cuvinte pentru Intaia oarA in Ar-hiva Istoricci, adauga o not In care zice: Cozial sau Cozia desprecare e vorba este Mr& indoiala satul Bohotin pe Cozia, desprecare am publicat un pergament sub No. 176.

Aceast parere este cu buna sam greOta, Cad, precum vornvedea din documentele posterioare calatoriei Cavalerului francez,rudorul Cozia, departe de a fi avut atunci un sat pe malurilelui, se afia in mijlocul unei pustietati. Apoi, in drumul dela Ca-menita la parAul Cozia, cltorul nostru n'ar fi strabatut numai pus-tiuri, ci numeroase sate i chiar orw. Vederat ea avem a facesau cu schimonosirea unei numiri romaneti de &are Lannoy, cuo cetire greit a intaiului editor sau cu un sat Cozia, aezat cu

(1) Hasdeu, Arhiva Istorica, I, p. 129.

pk-

www.digibuc.ro

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

158 RADU ROSETTI

totul in alt parte a terii. Apoi satul Bohotinul, departe de a fi asezatpe paraul Cozia, se afla pe voloaca Bohotinului.

Istoria veche a Bohotinului si a Branistei reiese din urmatoareleacte :

I. 6 Fevruarie 6939 (1431). Alexandru cel Bun harazeste ma-nastirii Bistrita o vamk o manastire de a doua mana i patru pri-saci, din cari una la Bohotin pe Coria. (1)

II. 23 Fevruarie 6946 (1438). Ilie Voevod hargzeste manastiriiNearntului, Intro altele, prisaca dela gura Teitcircii i o moara lagura Jijiei. (2)

III. 10 Maiu 6946 (1438). Acelas Domn harazeste manastiriiProbota o prisaca la Bohotin. (3)

IV. Ianuarie 6961 (1453). Alexandru Voevod (Alexandrel) intrestedania Mouth, manastirii Moldavita, de catre Costea Oras, a prisaciisale din Branistea domneasca, la Bohotin, la Kintclna Tdteircii,daruind manastirii i desetina de pe acea prisaca. (4)

V. 26 Ianuarie 6961 (1453). Acelas Dornn harkeste manastiriiProbota o prisaca in Branistea domneascd, la Bohotin, anumeBozova. (5)

VI. 1 Ianuarie 6962 (1454). Acelas Domn harazeste manastiriiNeamtului, din domneasca Braniste, din Bohotinul Fenutui (?), dindrumul ce merge spre Nouresti, Covasna cu toate obarsiile, jar&prisaca s fie de catre Cozia, unde a fost acel deal mare. (6)

VII. 29 August 6963 (1455). Petru Voevod (Aron), harazeste slugiisale creclincioase, lui Duma Micaci, la Branistea domneascci, laBohotin, un loc din pustiu, anume paraul Cozia, langa prisaca ma-nastireasca, sa-si fac5, sat la capul piscului ... iar hotar s aiba, acelloc din pustiu din toate partile cat va trebui, ca s poata teal unsat si din aratura si din fanete. (7)

VIII. 11 Septemvrie 6985 (1476), tefan cel Mare intreste dania

(1) Ibid, I, p. 122, No. 176.(2) Arhiva Statului, Bucuresti, condica I a manastirii Neamtului, p. 29. Desi in acest

document nu se vorbeste de Bohotin, nu incape indoiala a 'Mares, se afla in regiuneaBohotinului, precum dovedeste documentul de sub IV.

(3) Uricar, XVIII, p. 17(4) Ibid. ibid., p. 21.(5) 1-lasdeu, op. cit. I, p. 103, No. 141.(6) Arhiva Statului, condica citatri mai sus, p. 29.(7) Acad. Rom. Peceti No. 159. Talmacirea la acte No. II. Duma Micaci era unul din

boierii cad alaituiau sfatul lui Petru Aron. Mai vezi Acad. Rom. Peceti 158 si 179.

www.digibuc.ro

CRONICA BOHOTNIILITI. 159

facuta manastirii Homorului de catre Julie Serbici, maica acestuia,Fecica i sora lui, Ana,ca, a dreptei lor ocini: un loc ca s-0 asezeprisaca i jurnatate din acel camp, anume la Zlatareni, Intre izvoare,mai jos de Bohotin, mai sus de Nuoresti, partea cea din jos. (1)

IX. 24 Martie 7039 (1531). Petru Rare;4 Intare0e manstirii Ho-morului : o prisaca la Bohotin, pe acest mal al Prutului, undeau fost stupii eredinciosulul nostru pan Toader Logofatul, descriin-du-i hotarul pe scurt. (2)

X. 21 lulie 7089 (1581) Petru chiopul haraze0e slugii sale,Habiac, un loc de prisaca In Branifte, Intro dijie i Prut. (3)

XI. 13 Dechemvrie 7094 (1585). Petru Schiopul harazeste mamas-tirii Gl4ii, intemeiata, de el, un loc de prisaca mn Bohotin, des-criindu-i pe scurt hotarul ales de Gavrilm; biv Parchlab. (4)

Xll. 26 Fevruarie 7094 (1386). Acelas Domn harazeste mamas-tirii dela Sucev4a un loc de prisaca pe Pietrosul cel Mare, cu iz-voare, locuri de ramnice 0 de fnete, pana In matca Bohotinului. (5)

XIII. 15 April 7097 (1586). Acela Domn haraze0e lui Andrei Hat-manul, Parcalabului de Suceava, un loc de prisac In Branisteadomneascd, pe valea Hemeiosului, cei prea Bohotin, descriindu-ihotarul. Apoi Andrei Hatmanul daruind acel loc de prisaca mamas-tirii dela Pangarati, Domnul, prin acela act, Intareste aceasta danie. (6)

(1) Acad. Rom. Peceti No. 159. TillmAcirea la acte No. I.(2) Ibid. Pachet LXXVIII No. 91. Tiilmcirea la Acta No. III.(3) Arhiva Statului, condica I a documentelor manastirii Neamtului, p. 29.(4) Mentionat in actul LXXXVII de mai jos.(5) Mentionat in actul CXXXVII de mai jos.(6) Acad, Rom. Peceti No. 163. Trilmcirea la acte No V.Din mitrturia hotarnic5, a lui loan Ursoianul (Acte No. LXXXVII), rezult6, c Petrn

Schiopul, un an dup5 ce dlruise lui Andrei Hatmanul locul de prisac5 dela Hemeiosul,ii mai laritzi, la 8 Septemvrie 7098 (1588), satul Podolenii in Bran4tea domneascd, epen-tru o mare slujb5 ce a f5cut-o Domniei i eriie. La 12 Martie 7114 (1606), Irimia Mo-vilL drui Podolenii lui Isac Bahca, atunci Vel C5minar, %xi a pomeni de dania cfitreAndrei Hatmanul i arAtand iar cfi Podolenii fac parte din Branistea domneascfi, dintargul Esiin. La 19 Main 7139 (1631), Moiseiu Movil intAreste satul Podolenii lui StefanBoul i jupanesei sale, Ruxandei, fiicei lui Stefan Tomsa Vod5, edinteun scris al lor ceau avut dela Miron Barnovschi, pe satul Podolenii, la BraniAste, in Vnutul Flciului i pesatul Stroiesti la Harlu, hind ambele sate danie alui Stefan Tomsa Von, atm manIstireaSolca, care minfistire le-a dat zestre lui Stefan Boul i Ruxandei la nunta lore. Dintr'un ispisocallui Vasile Lupul. din 17 Octonwrie 7146 (1637), reies5 cfi s'an judecat inaintea acelui Domn,Grigore Ureche Spatarul, nepat lui Andrei Hatmanul, cu *tefan Boul find Clucer 1 cuneamurile Balicd, pentru stapnirea satului Podoleni, aratand fiecare dovezile lui, i ju-decata a hotArit ca acel sat s fie stapanit de Urigore Ureche. La 9 Martie 7163 (1655,

www.digibuc.ro

160 RADII ROSETTI

XIV. 18 Julie 7109 (1601) Irimia MoviI Intrete manastirii Neam-tului o prisaca in Braniste la Bohotin, pistri la ob5,r0e, care aceaprisac5, a fost a rAposatului Cornii ce au fost BreiniOer i apoia fost dhruita, man5,stirii Neamtului de Anghelina, fata Cornii i cufeciorii ei. (1)

XV. 21 Octomvrie 7115 (1606). Simion Movila intre.,te ma.rfs:tirii Sucevita gun loc de prisac5, care este la Braniste, la fundulBohotinului, la Pietrosul cel Mare, cu care sau silit raposatii ca-lugari Eliseiu i cu Dionisie, grijind i curAtind tocmai din pajitei facnd prisac din dreptele lor averi, au umplut-o cu stupi cas fie dela dnii poman5, sfmtei mnstiri . . apoi descrie pescurt hotarul locului druit intre Pietrosul eel Mare, Sfenicile ;4ip5x5,ul Rodminului, precum fusese ales i insemnat de Gavrila fostLogoft, cu Anastasie Arhirnandritul dela Galata. (2)

Aici se incheie (3) istoria veche a Bohotinului i a BraniFpi.Din cuprinsul actelor de mai sus, reiese mai intalu ca, la origi-

nile Statului Moldovenese, se afla. In megieia Iau1ui o mare Bra-niste sau Opriturcl domnease.

Cuv'antul Braniste vine dela verbul slavon BpdHliT11, a lupt, aimpiedecA sau a opri. Ast5zi, in pArtile paduroase ale Moldovei,cand Statul sau vreun stpan de moie oprete ori ce Were intr'oparte din pdurea lui i o ferete pe vreme rnai indelungat a. deatingerea toporului, aceast5, rezerv se nume0,e opriturci. Brcinis-

Safta, jupiineasa Spfitariului Neculai Ureche, a flcut schimb cu mosul sgu, Logofgtul Ra-coviO Cihan, aruia i-a dat satul Podolenii. Presupu.n c Racovita 1-a daruit In urmgmingstirii FAstki. (Aceastg mingstire fiind din cele Inchinate, actele ei sunt luate decgluggrii greci).

(1) Acad. Rom. Pachet LXXXI No. 130. TaImiicirea la acte No. VI.In condica I a Documentelor mangstirii Neamtului, p. 29, ggsim extractul unei arti

Gospod a lui Simion Movilg, din 1 August 7114 (1606), prin care porunceste lui Buzul cea fost Pgralab, sg iea sama pentru pricina de hotar ce are Moldovianul Brlinifterul cucaluggrii dela Neamtu pentru hotarul mosiei ScoposAnii dela gura Jijiei, urmat de men-(iunea cl Buzul a si dat o mgrturie hotarnicg in aceastg pricing. Din alt document dela7121 (1613) rezultg ca satul Scoposgni ave fiintg de pe atunci.

(2) Acad. Rom. Pachet LXXXI No. 131. Tglmcirea la acte VII.(3) In condica 18 a Documentelor Ilitropoliei din Iasi, Oat& la Arhiva Statului i cu-

prinzAnd scrisorile mosiilor Costulenii i Prisacanii, caH la Inceput erau intregi cuprinseIn Braniste, la No. 1, se vede trecut copia unui ispisoc al lui Moiseiu Movila din 12 August7137 (1630), intgrind Mitropoliei un loc de moarg in Branistea Jijiei, In vadul de pe guraSobrciului, In potriva apei Covasna i hotarul, loc imprejur eat se va puteg da cu sg-geata. D

www.digibuc.ro

CRONICA BOHOTINTAIII.

tile domnelti din vechime nu erau altceva decat ni0e oprituri saurezerve oprite pe sama Domniei. Asemenea oprituri se gsiau atatla camp cat i la munte, unde voiu cit ca pildA acea daruitA deStefan cel Mare manAstirii dela Putna prin uricul din 17 Noemvrie7011 (1502). Aceasta brani0e, pe care se aflA aezath insA ma-nAstirea, cu o Intindere de multe mfi de Wei, cuprinzand aproapetot basenur:de sus al Sucevei, pan& la gura Putnei, era menit deDomn sa fie manAstirii de prins pete i ca sA-0 peed, vitelen. (1)

Brani0ea domneascar de langA targul Ia0 era 0 mai Intinsa. Dindocumentele mo0i1or Tutora, Oprienii, Prisacanii, Morenii i Costulenii cu trupurile, reiese cA, in lungime, se intindea dela UnghenipanA aproape de Dranceni. (2) Necunoscand documentele mo0ilorcari se megieesc cu Bohotinul spre Apus, nu-mi este cu putintA sprecizez lAtimea Brani0ii. Din actele publicate in aceastA lucrare arrezulta c hotarul ei despre Apus se MIA intre dealurile cari despartapele ce se revarsA in Siretiu de acele cari se aruncA in Prut, laVest de culmea despArtitoare (3).

In privinta faptului dacA Brani0ea se intindea i peste Prut saunu, nu mA pot pronunta, deoarece, ineat privWe mo0ile din stangaPrutului, cunosc numai scrisorile mo0ei Fratiene0ii sau FrAsine."-tii, din fata Coltului Cornii, cari le public in parte la actele insotindaceast lucrare. Din ele rezult cA FrAtienetii erau sat vechiuinainte de 1498. (4)

Ac6ast intindere de pAmant cuprindea, pAduri, campii, fanete bo-gate i, pe Maga douA rauri, numeroase garle, parae i bAlti foarteindAmanatice pentru aezarea de mori i facerea de iazuri.

Regiunea scAldatA de paraele Bohotinului 0 al Coziei i imprejurimileei erau cu deosebire prielnice pentru crWerea albinelor. Bohotinul, cai scursurile cari se varsa Intrinsul, ca i Cozia, Covasna i Trestiana,curge intro ni0e dealuri apropiate i inalte, astfel cA valea lui qi vAioa-gele strimte ce se deschid Inteinsul, precum i cele mArginw suntbine apArate de vanturi. AceastA apArare este mai cu samA puternicadespre CrivAt din pricina dealurilor dela Petcu, dela Doi Lei i delaCetAtuia, care se inalta cu 2-300 metri deasupra vAii. DacA adAugim

(1) Dimitrie Dan, Metnetstirea i comuna Putna, p. 1951 urm.(2) Nu cunosc actele mosiilor Grozesti i Zbieroaia dar, dup toate probabilitatile, fficeauele parte din Braniste.

(3) Mosia Hi Eta, una din pris5,cile druite manstirii Sucevita, se afla asezata IntreagaIn basenul Siretiului,

(4) Actul No. I al mosiilor Fratienestii si Co1u1 Cornii.Analele A. R.Tom. XXVIII.Memoriile Serf. Istorice. 11

si

161

www.digibuc.ro

162 tiADti ROS err!

ca, In vechime, dupa cum reiese din acte, toata partea deluroash aBranitii era, acop erita cu paduri, in cari far& Indoiala teiul era, ca

astazi, una din semintele de capetenie, ne dam sama ea' acesttinut era, ca i facut inadins pentru aezare de prisaci, Este deciwr de Inteles pentru ce ma,nastiri i boieri se indesau spre a do-bandi dela Domni danii de locuri de prisaci Intr'insul.

Venitul de capetenie al Branitii era, fara indoiala, zeciuial delastupii din numeroasele prisaci wzate intr'insa de particulari. Me-zarea de prisaci particulare reiese atat din uricul dat rnanastiriiHomor de catre Petru Rare, la 24 Martie 1531, in care vedem caLogoftul Toader (1) 10 tinuse stupii in partea de Brani0e Inta-rita acelei manastiri, din acel al lui Simion Movila din 21 Octomvrie1606, in care ni se vorbete de prisaca aezata de raposatii calu-gri i Dionisie care curatise padurea pe locul domnesc, dinpaji0eD, cat ;;i din documentele posterioare. Ori eine era slobod savie sa faca prisaca pe locul domnese, caci prin aezari de prisacicat mai multe venitul Domnului sporia, atat din punct de priviredomanial, prin produsul zeciuielii platita lui ca stapan al locului, cat0 din punctul de privire fiscal, prin achitarea desetinei Gospod. (2)Aceasta era perceputa de desetnici, iar cea dintaiu de bretnisteri.

Aceti brani0eri, pe cari i-am intalnit in documentele rezumatemai sus, Mat In text cat 0 in note i pe can ii vom mai intalni;i in actele despre caH avem sa ne ocupam de acum Inainte, erauinsarcinati cu paza Brani0ei i cu perceperea veniturilor domanialede pe &Ansa, venituri alcatuite, pe Fang& zeciuiala sau dijrna stu-pilor, de aceea a lanului cosit pe intinsele faneturi de pe esul Pru-tului, de aceea a semanaturilor facute pe locul domnesc de catrelocuitorii satelor megie0te, din plata papnatului vitelor, a oilor in-voite la parsune 0 a mascurilor invoiti in paduri, la ghinda i la jir,

Braniqterii erau fara indoiala platiti in naturk fiind volnici sape locul domnesc stupii i vitele lor, sa coseasca, fnul trebuitor

sa faca araturi fara a mai da dijma. Ei Ii aveau locuinte chiar

(1) Toader Balq (?) LogofAtul lui Petru Ram, dela 1528 pAn1 pe la 1539, privighitorulpus de Domn la reclAdirea mAnastirii dela RAsca, ctitorul manAstirii Homorului pe carea reInnoit-o i unde este ingropat on sotia lui Anastasia.

(2) Nu incape IndoialA crt erau In Braniqte ci prisAci domne0i cari trebuiau s spo-reascA necontenit, deoarece ele primiau pe fiecare an un numAr de roiuri din acel analcAtuind zeciuiala stupilor 1nvoii In Branicte. Dupa un act din 1729 jyezi actul No. LXV)acea zeciuialA era, atunci de un roiu la 20 stupi.

Eliseiu

tie

3

pi

www.digibuc.ro

cnoxIcA 130 nu1n4m.M.ea.

168

In Braniste i par a fi fost luati nu din prostime dar din oamenimai de sama.

Miron Costin ne arata, ea Bucioc Vornicul, in urma batliei delaTutora, a fugit In Braniste (unde fu ucis tot atunci, de epteliciHatmanul si de Goia Postelnicul, starAnul sau, Gaspar Vocla) aunazuit la un hin al sclu, anume Toader Branisteriul, unde i lo-cuia acel Toader. Singur nemerit din risipa, far& slugi pre langasine, precum vremea aceea in risipa otirii ash. aduce i cu multarugaminte si giuruite catre hinul sem s'au oplosit in hicliana fa-gaduinta lui. Tara, a doua zi lau legat hinu si lau dus la Skin-der Pasa (1).

Pe alti Branisteri Ii vedern cu ca Cornea, stapanul satuluiCo 11111 Cornii (2). Pana in veacul al XVIII-lea gasim pe Branisteristand nemijlocit sub poruncile Comisului celui Mare (3). In Domnialui Mihai Racovita apar insa, intre Comis i ei, doi diregatori: Ca-pitanul de Braniste (4) 0 Parcalabul de Braniste (5). Pe langa Bra-nisteri mai intalnim in Braniste i alli oameni domnesti: vanatorii,insarcinati cu paza vanatului i cu indestularea rnesei Domnului. Eise arata adesea ca marturi in hotarnicii sau ca agenti ai puteriipublice (6).

Trebue observat GIL numele de Bohotin nu se marginia in ye-chime numai la tarmurile udate de paraul cu acest nume, ci so In-tindea mai departe, caci daniile acute manastirilor Pobrata, Neamtu,Moldavita, Homor si Galata se afla toate in afara de basenul Bo.hotinului.

Lucru de mirare este ch mnastirile Bistrita, Pobrata si Molda-vita nu s'au folosit nici cdata de daniile facute lor in aceasta Braniste,neluandu-le in stapanire, cad nici o urma nu gasim in acte ca elesa fi stapanit vreodata pamant In Bohotin sau sa fi ridicat macarpretentiuni de asemenea natura.

Iar in cat priveste rnanastirea Homorului, des] se pare ca ea astapanit candva o prisaca la hotarul despre Miaza-Noapte-Apus alBohotinului, nu mi-a fost cu putinla sa aflu unde anume (7).

(1) Letopisete. Ed. 2, v. I, p. 273.(2) Actul No. IEI al mosiilor Coltul Cornii i Fraliene0i:(3) Actele No. XXIX, XXXII, XXXIII ale Bohotinului.(4) Actele No. X, XI i XII ale Coltului Cornii.(5) Actul No. XI, al Coltului Cornii.(6) .Actele No. XIII, si CXXX ale Bohotinului.(7) Faptul c atat uricul lui *tefan cel Mare din 1476 cat i acel al lui Petra Flares, din

1531 se gsesc in hartiilo Bohotinului i sta'panirea Sucevitei asupra HiIiei nu

most:

www.digibuc.ro

164 MIMI ROAETTI

Prti le din Bohotin si imprejurimi daruite de Domni manstirilorsi stapamite de ele erau urmatoarele:

I. Dania lama manstirii Neamtului, In anul 1438, a unei bucatide loc din gura Jijiei, danie care a lost miezul imprejurul careias'a alcatuit mai tarziu mosia Scoposanii (1) si Insemnata pe hartaalaturata cu A.

II. Dania lama aceleias manastiri prin uricul din 1454, la mar-ginea despre Miaza-Noapte a Bohotinului si a Coziei, despre Covasna0 Insemnata pe hart& cu litera B (2).

III. Dania Malta de Andrei Hatmanul manastirii Pangarati prinuricul din 1586, cam in mijlocul Bohotinului, pe paraul Hemeiosuluisi insemnata pe aceeas harta cu litera C.

IV. Dania facuta manastirii Galata in anul 1585, la hotarul col-tului nord-vestic al Bohotinului si insemnata pe harta cu litera D.

V. Daniile facute manastirii Sucevita la 26 Fevruarie 1586 sila 21 Octomvrie 1606, pe paraele Bazga si Trestiana si insemnatepe harta cu literele E. si F, (3).

La acestea se mai adaogiau :VI. Dania facuta la 1453, lui Duma Micaci, pe paraul Coziei, in-

semnata pe hart& cu litera G siVII. Dania lama lui Habiac, la 1581 si cuprinsa. In mosia Sco-

posanii a manastirii Neamtului.Pe Bohotinul propriu zis si pe Cozia nu se afla Inca In anul 1632

nici un sat, dar in imprejurimi aveau fiinte satele Coltul Cornii,mi se pare a reiesi din vreunul din cele doua urice de danie ale acestei manastiri, maface sa presupun ca, la o vreme oarescare, ea a dobandit acel loc dela Homor prinschimb sau prin cumpfirltur, luand si uricele de danie pe cari Guvernul austriac le-apredat pe urma cumparatorIlor.

(1) Yu mosia Scoposanii era cuprinsa dania f5,cuta lui Habiac in anul 1581, trecuti ma-nastirii probabil iaras prin danie.

(2) Manastirea Neamtului a ocupat 0 stapanit aici o intindere insemnati de loc, pecare a facut prisaca, metoh de c5,1ugari si biserica, precum rezulta din aetul LXXXVII, daruricul din 1454 este atat de lipsit de preciziune !neat, cand manastirea s'a gasit in fate,unui megies puternic, ea a trebuit sa renunte la stApanirea ei, neputand-o mantinea favicu descrierile de hotare mult mai precize ale megiesilor.

in cat priveste situatia locului de prisaca daruit maniistirii Neamtului de Anghelina,fata Cornii, la 1606, ea n'a putut s5, fie aflata nici odata.

(3) Astfel vedem 05, a stapa,nit manastirea Sucev4a: E este mosia HiNa si F mosiaBazga de mai pe urma; totus mi se pare ca ambele (Mu se refer& tot la mosia Bazga,cea dintaiu pe parte dintr'insa si cea de al doilea pe tot hotarul acelei mosii. Hilitatrebue sa,11fost cuprinsa in (Muffle manstirii Homor dela Iurie erbici si dela Petru Rams, caH vor fivenit ate Sucevita printr'o transaqiune intre ambelemanastiri, raniasa nougnecunoscut5.

www.digibuc.ro

C RONICA BOB OT 165

Salagenii, Grozetii, Tamaani, Ponce0ii (1), Dranceniii, ScoposhniiPodolenii.

Bohotinul sub Buhusesti dela 1632 pAnA la 1672.

Prin uricul din 26 Noemvrie 7141 (1632), Alexandru Voda (Ilia)haraze0e lui Dumitru Buhu, Treti Logoft, pentru dreptele i ore-dincioasele lui slujbe catre Domn i tara i pentru ca a daruit Dom-nului patru cai buni, preteluiti 160 ughi, un loc de prisaca laBrani0e cu loc de fanete... i cu loc de moara pe apa Jijiei, deunde se impreuna apa Bahluiului cu apa Jijiei, ca s5, socoteascael Insu unde va fi loc bun in locul domnesc, pan& unde cade apaJijiei In apa Prutului, ca sa-0 faca lui mon ci stiadze (2).

Latitudinea data de Dornn lui Buhuc era, mare 0 poate 05, daca,Alexandru Iliac ar fi domnit mai mult, BuhLw 0-ar fi croit dinBrani0e o mo0e i mai mare decat aceea pe care Il vedem stapanmai pe urrna. Dar putine luni dupa danie, tara fiind nemultumita deDomnia lui Alexandru 0 mai ales fierband sub greutatile puse pesteea de Grecul Batite Veleli, se rscoal multimea, silecte pe Domnsa-i dea pe Baticte, 11 face farmi cu topoarelen i alunga pe ne-vrednicul nepot al lui Rarec, care iea drumul Branictei, In jos. Darboierii temandu-se o Domnul s5, nu se indrepte spre 13ugeac pentrua se intoarce In scaun cu ajutor tatresc, reped indat dup5, dansulpe o sm.& din ei, printre cari mai de sama, era, tocmai DumitruBuhuc. Alexandru Voda, se sperie foarte and vaza iar gloat& ve-nind dupg el, 0 cand ei se apropiara, Ii ruga sa crute pe fiul sau,Radu, dar Buhuc Ii zise sh n'aiba grij cad ei au venit numai sa-ispuie o tara dorecte ca el sa mearga la Galati prin Barlad, canu aduca vreun rau tarii dela Tatari. Alexandru, bucuros s scapecu viata, primi sa mearga pe unde vor voi, c1 boierii, pornindul spreBarlad sub paza bun, se intoarsera la Iaci (3).

Dupa, o scurt5, Domnie de cateva luni, Moiseiu Movila fu silit deenergicul sat' concurent, Vasile Lupu, ajutat de Abaza Paca delaSilistria, s plece din scaunul in care Oiuse, in acel decurs de timp,

(1) TAnAsenii Poncestii i Drancenii s'au contopit in Zbieroaia de astozi.(2) Acte No. VII.(3) Letopisete I. Editia 2, p. 294.

i

II.

sa

www.digibuc.ro

166 RADII ROBETTI

sa stranga o insemnatil avere i Lupul li luh locul. Vedem pe Du-mitru Buhu (1) indeplinind slujba de Visternic dela inceputul noueiDomnii i bucurndu-se de favoarea noului sau stapan. El nu pier-duse vreme pentru a se folosi de dania lui Alexandru Ilia : iez1Prutul i fact' pe Jijia nite mori ce fura de mare folos satelorde pe Imprejur, caH pana atuncea erau silite sa se multumeascacu morile manastirii Neamtului dela Scoposani. Prin uricul din 8lulie 7143 (1635), Domnul Ii dada volnicie sa aduca atat oameni dinall& tara cat i din satele sale, spre a face sat In branitea Dom-nului, scutindu-i de numeroasele daH caH apasau pe mieii MarieiSale, insa hotarIndu-i de astadata unde sa, faca satul: In capatulde jos al Branitei i s aiba loc de fanete i de artura i degradina i de hrana . . . (2).

Oamenii, incepand a se strange in satul ce se Infiinta la loc ada,-postit, pe voloaca Bohotinului, Buhu cerii Domnului sa i se facithotrnicia locului daruit i Voda li dada carte Gospod din 20 Martie7144, catre Chico Satrariul cel Mare, poruncindu-i sa socoteasca:uncle este acel loc de mori, s fac la acel loc oamenilor loc cas aiba, unde ara i loc de fanete ci de prisaci i de alta ce vatrebui sa se hrlineasca ... E,d sit aleaga numai loc drept domnesciar nu loc a vreunor manastiri i locul ales sa% fie pe langa loculdruit manastirii Pangarap de calm Andrei Hatmanul. (3)

Precum reiese din mai multe acte posterioare, Chico SatrariulIci indeplini insarcinarea data de Domn, dar nu mi-a fost cu putintapAna acum s descoper hotarnica facuta de el.

Locul de prisaca dela Hemeiu, daruit de Andrei Hatmanul ma-nastirii Pangaratilor, era un spin neplacut in coasta lui Buhu prinapropierea in care se afla hotarul lui de vatra noului sat infiintat pevoloaca Bohotinului, un adevarat cuiu in mocia lui Manic: el nu pierdiitimp pentru a-I impreuna, cu hotarul lui. Prin inscrisul din 21 Maiu7144 (1636), Vasile Lupul Intarecte schimbul facut Intro mnastireaPangaratii i Dumitru Buhu. Acesta lua locul de prisaca dela He-meiu (land manastirii in schimb altul, mai in apropiere, In tinutulBacaului, la Mesteacan, pe malul drept al Bistritei. (4)

Satenii din Podoleni jaluindu-se atm Domn ca Buhu le impre-

(1) Vezi notita asupra familiei Buhus la sfArsit.(2) Acte No. IX.(3) Acte No. X.(4) Acte No. XI.

www.digibuc.ro

CRONICA BOHOTINULIII. 167

soara o bucata de loc din hotarul lor i poirdndu-se de tap cu Vis-ternicul inaintea Doranului, acesta porunci lui Neaniul, Vorniculuide Poarta, prin carte Gospod dela 12 August 7144 (16361, sa meargala fata locului, unde strangand multi oameni buni i batrani, sA ieasama pricinii dupa scrisori, sa faca dreptate i s arate Domnuluiprin scrisoare cum stau lucrurile (1).

Neaniul mergand la fata locului, stranse pe MITA multime deoameni de ptin vecinatate patru vanatori i doi boieri marl : GheorgheRosca Visternicul i Neculai Stratulat Vornicul, i dupa o amanuntita

lungA cercetare, constata printr'o mArturie hotarnica iscAlitA detoti cei de fata, ca Podolenii n'aveau nici o dreptate i ca Buhusnu le impresurase nimica. Cu acest prilej Neaniul mai alesese sistMpise tot hotarul proprietatii lui Buhus: atat dania domneascacat i prisaca dela Hemeius (2).

Fara a pierde vreme Buhus obtinii dela Domn sA-i intareasca,prin uric dela 20 August 7144 (1636), stpanirea lui si mArturiahotarnica a lui Neaniul (3).

Se vede cA Podolenii, la hotarnicia lui Chicos Satrariul, arataseo scrisoare de marturie a megiasilor, favorbila lor, dar pe caren'au aratat-o hotarnicilor celor noi, &AA gaSim o carte Gospod din22 August 7144 (1636), prin care Domnul scrie la vatamanulla toti satenii din sat din Podoleni ...D poruncindu-le sa dea acea seri-soare In maim. lui Neaniul, caci altmintrelea Vornicul de Poarta leva lua, din porunca Domnului, cincizeci boi i ii va duce la Domnie

stie bine a ca vor fi acei boi peitori (4).Paptul de a vedea, pe locuitorii unui sat apartinand unui boier

(Stefan Boul), stand la judecatA in fata Domnului cu alt boier. me-gies (Buhus), pentru incalcarea hotarului satului lor, este din celemai interesante si are o mare importanta. El este o noua i pu-ternica dovada a faptului stabilit de mine pentru iritia oara prinstudiul meu: Despre Clasele Agricole din Moldova cA, din vechiu,locuitorii satelor aveau un drept de uzufruct ereditar asupra pa-manturilor pe cari se hraniau (5).

In vremea cat Bohotinul fusese Braniste domneasca, megiesii eraudeprinsi sa vie sa aseze prisaci, sa coseasca, sa are, sa, aduca vite

(1) Acte No. XII.(2) Acte No. XIII.(3) Acte No. XIV, XVI.(4) Acte No. XVII.(5) Revista Nola, anul I, No. XI.

i

sa%

o

al

ai

www.digibuc.ro

168 RADII ROSETTI

la pasune platind sau nu dijma, dupa cum erau bine sau nu cubrnisterii. Buhus vol sa fie singur staptin pe locul sau. Gasind oa-menii lui (caci cert este ca, Buhus sedea la Iasi si nu la Bohotinundo nu avea asezare) niste oameni de ai Caminarului celui mare,caH arau si cosiau pe mosie, ei le cerura dijma legiuita. Dar oa-menii Caminariului dadura ja1ba deadreptul la Domn si acesta, la20 August 1636, scrie lui Buhus sa scuteasca, pentru anut acela,pe oamenii aminarului de dijmk fiindca stapa,nul lor se afla laTarigrad pentru trebile terii (1).

Acest Carninar care era Iordachi Cantacuzino, stapanul satuluiGrozesti, pe Prut, intorcandu-se in tark scrie fratelui Visternic,poftindu-1 sa," lase pe oamenii din acel sat sa are unde arase pan&atunci, fagaduindu-i ca.-1 va sluji si mai mult (2).

Satul Bohotin era intemeiat 1nainte de moartea lui Buhus, deoarecevedem pe Ursul si pe Patrasco din Bohotin venind la mosia lui delaNeampi, Crivestii, spre a-i da legatura scrisa cumca feciorii lor nuvor merge sa se scrie la calarasi (3). Calarasii fiind oameni dom-nesti, bucurandu-se de privilegii, ei erau pierduti pentru stapanul sa-tului lor, care nu mai avea nici un folos dela ei. Buhus a murit la15 Martie 1647 (4), la Crivesti, unde este ingropat. /nsa intro hartiileBohotinului este un act din 10 August 7163 (1655), prin care SandulMicul, strnepotul lui Durna Micaci, caruia am vazut ea Petru Aronli daruise un loc din pustiu, pe Cozia, la 29 August 1455, (5) vindelui Dumitru Buhus, Visternicul, emosia si pa,raul CoziaD. Indoialasupra datei mortii lui Buhus (pe care nu-1 mai intalnim in niciun document posterior zilei de 15 Martie 1647) nu poate sa existe;alt Dumitru BuhuF,4, Visternic, n'a existat pe acea vreme si fecioriilui fluhus au stapanit Bohotinul cu Cozia. Pe de alt.& parte nupoate incapea, nici cea mai mica incloiala asupra autenticitatii actuluilui Sandu Micul. Singura lamurire cu putingt este ca acLul de van-zare a Coziei flind pierdut, feciorii lui Buhus au pus pe SanduMicul sa iscaleasca alt zapis pe care s'a pus data zilei in care se seri-sese cel original. Aceasta, presupunere mi se pare cu atat mai aproapede adevar, cu cat mai gasim in acesle hartii un act din 23 Martie

(1) Acte No. XV.(2) Acte No. XVIII.(3) Acte No. XX.(4) Melhisedec, 0 vizita la 48 indnlistiri, etc., p. 129.(5) Acte XXIV.

www.digibuc.ro

CRONICA BOHOTINULUI. 169

1656, prin care Mitropolitul ci multi boieri ai Curtii Gospod Incre-dinteaza ct Egumenul de Pangarati a facut schimb cu DumitruBuhuc dandu-i locul de prism& dela Hemeiosul i Wand pe aceldela Mestea6an. Dar ctim ea acest schimb se Meuse in anul 1636 (1).

Chipul in care Dumitru Buhuc a cumpg,rat dela Sandu Micul rnociaCozia este interesant i arunca o lumina destul de vie asupra mo-ravurilor vremii de atunci.

Sandu Micu, un urmac de boieri sapatati, cum erau multi pe atunci,furase patru cai, fusese prins ci Inchis. Nu era de cuguit cu pre-scriptiunile. Pravilei lui Vasile Lupu In privinta furtului de vite

vinovatul trebuia sa se actepte dintr'o clipa', la alta s faca cu-noctinta cu ctreangul. Dar Buhuc, de era sau nu Visternic In acelceas nu ctim, ins& neindoielnic este ea era puternic i stapan al Bo-hotinului, iar pustietatea de pe paraul Coziei in marginea Bohoti-nului. Buhuc se grabi sa se foloseasca de prilej pentru a-ci rotunjihotarul. Sandu ii &Mir mocia, iar Visternicul puse un cuvant bunpentru el, plati Visteriei gloaba cuvenita, puse sa i se ctearga nu-mele din Condici, apoi Ii mai darui aun contac de postav i adoiboi i o vaca ca s'a, se hrAneasca. ci el in lume . . .

Cu un an Inaintea mortii lui, la 15 Martie 1646, Dumitru Bu-huc luase inaintea fostului Parcalab de Cotnar, a oltuzului ci acelor doisprezece pargari din acelac orac, dela Grigore Cornea, stra-nepotul lui Cornea Branicteriul, toata partea lui din Coltul Corniici din Fratienecti, dandu-i in schimb partea lui din satul Prisacanipe Miletin (2).

Dupa moartea lui Buhug, Bohotinul i bucatile din Coltul Corniici din Fratienecti venir In partea feciorului sau, Neculai Buhuc. Separe ca,' acesta avir oareccari greutati ca sa-ci apere mocia Impotrivaapucturilor rnegiecilor ci a relei vointe a brnicterilor, a caror fo-loase se gsiau cu desavarcire reduse In urma daniei catre Buhuc,caci avem un cir de cArti Gospod dela Gheorghe tefan, GheorgheGhika, tefan Vasile Lupu, lstrate Dabija ci Ilia Alexandru, datela mama lui Neculai Buhuc ci a vatamanului sau dela Bohotin, casa fie tari ci puternici sa tie hotarul Bohotinului ci s iea de azecea din tot rodul de pe acel hotar, sau s goneasch' oamenii carise acezase cu dela sine putere pe acel hotar, luandu-le plugurile

(1) Acte, XXVI.(2) Actele moiilor Coltu1 Cornii i Friltieneti No. III i cele urnatoare.

i

www.digibuc.ro

170 RADII ROSETTI

0 vitele. (1) Mai sunt alte acte dela Comivii cei Mari poruncindbrnivterilor sa% lase In pace satul lui Buhuv cu tot hotarul 0 sn'aiba, acolo nici un amestec (2).

Ca vi tatl sAu, Neculai Buhuv cera dela Domni 0 obtiniLin dou'arnduri Invoire WA adua, In Bohotin oameni strini cari fur scutitide plata birurilor 0 a angaralelor pe vase ani 0 pe cinci ani (3).

Pe lAng5, locuitori slobozi furl avezati In sat 0 cAtiva vecini :. uniidin ei fugind, Buhuv obtina dela Domn carte Gospod pentru ur-mhrirea 0 prinderea lor (4).

Domnii schimbAndu-se destul de des intro 1647 vi 1670, iar Bu-huv ternandu-se ca', unul din ei sit nu se rsgAndeasc vi s'a revoacebogata danie a lui Alexandru Iliav, se grbia, la fiecare schimbare ssacearA, intrirea acelei d&nii; In timpul Domniei lui Gheorghe tefan,cerii vi obtinir chiar dou 1ntriri In acelav an (5).

in vremea lui tefan Lupul, rspAndindu-se svonul despre o n6,-vlire a Ttarilor, locuitorii satelor de pe locuri deschise 10 cAutara,cu familiile 0 cu. avutul lor, adpost In prtile deluroase. 0 mul-time de sate de pe Prut, unele cari traesc vi astazi, altele dispArute,lasar vetrele lor vi fugirsa in vioagele Bohotinului. Multimea devite ce o aveau cu d'anvii, rAspAndindu se la pavune pe locul luiBuhuv, ii stricar ru fanatul. (6).

Bejenarii opunndu-se, se vede, la plata striaciunii fcute, Buhuv,atunci Vel Medelnicer, se jlui Domnului care trimise pe un Aprodal Curtii cu carte Gospod, insa.rcin5aidu-1 s socoteasca, paguba M.--cut de bejenari, 85, o ia din spatele lor vi sa.-i sump, de acolos'av mearg acasa, c de nime nice o nevoe n'au avut de sau in-fundat ei acolo cu bejeniile .... Aprodul, mergAnd la fata locului,socoti paguba vi lusa, boii bejenarilor. Bietii oarneni, In primejdies'.'-vi piard5, vitele, azurA, cu mare rugaminte la Buhuv care cumare greu li ierth vi li impc cu Aprodul. Acesta, prirnind delabejenari ciuboten bune, se indatori s5, se duca. 0 sa' nu-i maipArasc5, la Domnie (7).

(1) Acte, XXII, XXIII, XXVII, XLI, XLVII.(2) Acte, XXIX, XXXII, XXXIII, XXXIV.(3) Acte, XXV, XL.(4) Acte, XXXV, XLIII.(5) Acte, XXVIII, XXX, XXXI, XXXVI, XLII.(6) Acte, XXXVII ei XXXVIII.(7) Acte, XXXVIII.

www.digibuc.ro

CRONICA BOROTINULIII. 171

Iar, pentru binele fcut, bejenarii se indatorir sa% slujeasc luiBuhus ca niste megiesi la ce-i va fi trebuint.

In anul 1661 se ivir5, din nou neintelegeri cu Podolenii in pri-vinta hotarului. Domnul insrcinAnd pe Dane, biv Vel Sptar, cucercetarea, acesta fact' o mArturie ce, din notita pus pe copia ei,se vede a fi fost favorabil Podolenilor. InsA, pentru moment, aceastcercetare nu avil nici o urmare. Printre marturi gasim iscAliti peMina, Vtaf de Vanatori (1). Iar in anul urmAtor (1662) BuhusoNina dela Istrati Dabija carte Gospod dAndu-i volnicie s aperetot hotarul Bohotinului despre Podoleni, dupo. hotarnica Mouth, deNeaniul cu Rosca i cu Strtulat (2). In vremea Domniei lui Duca,la 1668, vedem ea. Domnul 1nsArcineaz pe un aprod s5, iea, deunde-1 va gsi, pe Lazr carele a fost din Bohotin vecin si acums face vntor, deci ca ssa. naib vAnAtorii al opri (3)

Interesant mai este zapisul a trei oameni can maxturisesc cNeculai Buhus i-a lsat BA ierneze In niste case fcute de ei pemantul acelui boier pAnh In primavara, iar In primavara s ne gri-jam pentru caci noi nu avem nici o triaM cu acel loc ce ieste adumisale ... (4).

Aici se 1ncheie istoria Bohotinului sub Buhusesti i vedem la 1672pe Comisul Manolachi Ruset, al treilea fiu al Cupariului Ruset, gi-nerele Anitii, Logofetesii lui Neculai Buhus (care Neculai Buhusmurise), stapAmind el Bohotinul.

In rstimpul dela 1632 pa,n5, la 1672, numele Bohotinului si aBranistei se intalnesc de mai multe on In cronici i phmantul loreste de dou on &Meat de cete rAsboinice.

Astfel, dup`a btlia dela SArca, pierduta de Vasile Lupu, MironCostin ne zice : s'au insirat steagurile lui Vasile Vod pe Bahluiuin jos cu fuga, iar pedestrimea au luat pe Bahluet, la Carligatura

Cazacii, cu patina scaderea sa, iar au hlduit pre la Branistesi au n4zuit la Nistru (5).

Apoi cilnd a venit Constantin Voda, asupra lui Ghika Vod5,1-a invins, lupta s'a intins i asupra capatului de sus al Branistii (6).

(1) Acte, XXXIX.(2) Acte, XLI.(3) Acte, XLIII.(4) 'Acte, XLV.(5) Letopise;e, I, p. 339.(6) Ibid.., p. 363.

....

p5.-

I

www.digibuc.ro

172 RADU ROSETTI

Tot aa. cand Constantin Voda a gonit din Iasi pe Stefnit Voda(Lupul) (1).

Precum am zis mai sus, nici Dumitru nici Neculai Buhuq n'auezut la Bohotin. Ei aveau acolo un diregettor sau vataman pus

de da.n0i, insarcinat s apere hotarul, s strangt veniturilejudece pe sateni.

Veniturile erau alcatuite din veniturile morilor 0 a prisacilorboiereq.ti precurn i din dijmele dela locuitori i megie0.

Venitul morilor trebui sa alcatueasca un condeiu Insemnat, caci,afar% de morile lui Buhu i acele ale ctlugarilor dela Nearntu,nu erau altele in imprejurimi i satele de pe Prut erau destul de dese.

Prisacile boiereti se Intemeiau fara nici o cheltuiala, cad dijmacolor miezate pe mo0e de catre locuitori i megie0 (lade& pe fie-care an un numar Insemnat de stupi. Ceara i mierea erau articolede export cautate atat in Po Ionia cat 0 la Tarigrad, valoarea lorfata, de greutate fiind relativ insemnata. Asupra carnenelor (pie-trelor) de ceara era o dare care alcatuia un venit insemnat pentruDomnie. Camanarul sau Caminarul eel Mare, cu un personal Intregde carnanari, erau insarcinati cu strangerea ei (2).

Creterea de oi, de vite cornute, de cai i de ramatori erauobipuite la toate mo0ile mari, este deci probabil ca se practica0 la Bohotin pe o scant mai mica sau mai mare.

Cr4ma satului, care se putea, tine& numai de stapanul locului,alcatui asemenea unul din veniturile de capetenie ale mo0ei, mai alescand satul se afla la drumul mare. Dar satul Bohotinului, find aezatla o parte, caci drumul mare era pe yes, dincolo de Surpa, venitulcramei de aici nu putea sa fie decat neinsemnat.

inst venitul cel mare era adus de dijmele i darile luate dela lo-cuitori. Pentru aceiAia, ca i pentru stapanul mo0ei, exploatarile decapetenie erau prisacile i cre0erea vitelor. Plugarie se face& preapupa, cad data find lipsa de cal de comunicatie, ei n-ar fi avutce sit fact cu rodul semanaturilor. Semanau numai cat le trebuiapentru trebuintele lor, cei mai harnici ceva mai mult spre a puteavinde la ormele din apropiere i a strange pentru ani rai. Dar mierea

ceara erau lucruri ware i scumpe, erau totdeauna cerute denegustori spre a fi trimise peste granita. Asemenea i vitele setransportau cu u0rrinta i erau cautate pretutindeni. Cre0erea vi-

(1) Ibid., p. 369.(2) Ei mai strangeau qi alte venituri.

si s

si

www.digibuc.ro

AV,CRONICA 130130TINTILIII. 173

telor si a albinelor era mult mai uoar i cerea o munch neasa-manat mai mica decat lucrul pamntului.

Mi se pare ca In aceasta imprejurare mai cu sama, trebuestecautata pricina Indolentei proverbiale a taranului moldovan. In cursde veacuri el a fost deprins sa-si capete cele trebuitoare pentruviata lui prin o munch usoara, fara a fi silit s5, munceasca din greu.

Caci nu Incape indoiala ca viata locuitorului din Moldova a fost,pama la mijlocul veacului XVIII, din cele mai usoare In punctulde privire al legaturilor sale cu stetpanul satului In care sedea.Pamantul era roditor i era mult In raport cu populatia. Apoi lu-crul de capetenie pentru stapanii satelof find sa alba In sat cat maimulti locuitori, pentru ca dijmele pe de o parte, veniturile morii i acrasmei pe de alta, s fie cat mai marl, nu le dadea mana sa sopoarte cu asprime sau nedreptate fata de locuitori. Acestia, nefiindde loc legati de gleba, caci rusinea vecinatatii, departe de a fi re-gula In Moldova, era. numai o exceptiune, s'ar fi grabit sa, se muteIn alt sat.

Mare le rau de care au suferit terile noastre, II alcatuiau pustiiriledesavarsite facute de ostile straine si de oardele pagane. Dar dachaceste pustiiri rapiau libertatea taranului, tot avutul, adesea viatalui, nu erau mai putin pagubitoare pentru stapAnii de mosii, a carorsate se spargeau sau erau nimicite prin foc i sabie, lasand ho-tarul neaducator de venit pe vreme Indelungata. GAO% grija, categreutati, ate alergaturi pe urma pentru a strInge din nou oameniiin sat! Stapanii aveau folos mare sa se poarte drept i bland culocuitorii spre a nu capata un nume rau pe care, dup cea dintaibejenie, l'ar fi platit scump.

Numai dupa mijlocul veacului XVIII soarta taranimii merse in-rautatindu-se treptat 'Ana la Regulamentul Organic.

In actele rezumate pana acuma si cari sunt publicate In intregirnemai la vale intalnim, pe lng locuitori, vecini i boieri de toatamaina i o xnultime de, functionari rxici i de oameni domnesti:pitani, Hotnogi, Branisteri, Fustasi, Aprozi, Vnatori i Vatavi de Va-ratori. Acestia top erau oameni mai de sama, scoborltori din boierisau stapani de sate si cari, daca ii urmarim mai departe, consta-tam ca aveau aproape toti sau ate un petec de razsie undeva,sau &ate o mosioara Intreaga. Locuitorii din sate, muncitori de pa-mnt find puini, Domnii aveau grip, s'a aleaga micii drega-tori si osteni printre ei. Tara era plin5, de neamuri de boieri sa-raci, de boieranasi si de rzasi scapatati, atrasi de usurinta slujbei

Ca-

nu-i

www.digibuc.ro

174 RADtr HOSETTI

0 de prilejurile de Inavutire ce ea ofera. Iubitor de phnea ochr-muirii fost-a doarh Moldovanul totdeauna !

Bohotinul sub Rusetesti (1) 'Ana' la cea dintAiu impartire.1672-1739.

Inthiul act ischlit de Manolache (2) Ruset, atunci Vel Comis, este oscrisoare a lui din Ia0, scrish la 27 Martie 7180 (1672) chtre totishtenii de Bohotin, in cars li veste0e ch le-a pus ca socotitor ia-r4 pe unul Constantin yi-i indeamn5, sh asculte de invhthturile cele va da acel Constantin la toate trebile, &ad altfel sh tie bine ca,vor petrece ruine mare 0 vor fi de mare certare.

In acela an Manolache Ruset, gsind ch morile chlugrilor deNearatu erau prea aproape de ale sale, obtinir dela Duca Vodhcare era cumnat cu Iordache, fratele lui Manolache, (tinand amhndoidou surori, fetele Dafinii, Doamnei lui Dabija Vodh, cu DumitracoVodh) i aio lrinei Buhu, sotiei sale, ca sa, trimith la fata locu-lui pe Dumitraco Roca, Vornicul de Poarth, cu carte Gospod po-runcind chlughrilor sh' taie morile 0 sh le scoboare mai la vale, caWA, poath umbl i morile lui Manolache Comisul. (3)

Tot in acea primvarh Il vedem Invoindu-se cu nite oameni cari listricase i-i mncase trei prishci cu 511 stupi. Pe unii din fhptai,cari li stricase o prisda, de 150 stupi, II vedem ierthndu-i duphce ei ii dau douhzeci de stupi (4), pe ceilalti, cari i-au stricat douhprishei, cu 361 de stupi, ii aduce inaintea Divanului Domnese careli osAndete sh plAteasch Intreg pretul stupilor (5).

Vreme de patrusprezece ani nu mai avem nici un act care sh nevorbeasch de Bohotin, In schimb Insh Letopisetile 11 pomenesc. ChndDumitraFo Cantacuzino, la Inceputul anului 1675, se puse In mi--care Impreura cu Caplan Paqa 0 cu Ttarii spre a goni din Ia0pe Petriceico dinaintea chruia fugise, el veni la Fhleiu i apoi laHui. De aici alese 20.000 de Ttari cu cai mai buni i cu Buhu

(I) Vezi notita despre familia Rosetti la sfirsit.(2) Vezi notita despre Manolache Ruset la sfarsit.(3) Acte XLIX.(4) Acte L.(5) Acte LI.

www.digibuc.ro

0/taws 130HOTINttut. 175

Hatmanul, cari lovir, la gura Bohotinului, pe Petriceico i pe Leiice se scoborlse pa.na", acolo i-i puserA pe fug. (1)

Dintr'o mrturie a lui Joan Buhu, cumnatul lui Manolache Ru-set, care era Sulger mare, scris la 5 Noemvrie 7194 (1685), vedernCA soacra lui Manolache, Logofeteasa Anita Buhu; dup5, ce-i dAdusede zestre mo0a Bohotinul, i-o luase iar inapoi. Iar ea murind acum(se vede de curnd), Buhq aflase 1111 izvod fcut de maica noas-tra i cu peciatia Dumisale fAcut4 pe Bohotin qi pre alte uneltedate ziastre dumnilorsale i vkandu-1, 15,sase satul Bohotinul cum-natului s'au. (2)

In anul urrnAtor, 1686, Branitea i Bohotinul suferir o cumplitpustiire dela oOile Craiului Sobieski care, dela Iai, se scobrisej'afuind O. arand pAna la Falciu i apoi se intoarse inapoi (3).

Pentru periodul 7194 (1685)-7204 (1696) iar nu avem niciun document vorbindu-ne de Bohotin. Dintr'o mrbirie hotarnicaisclita de Pilat Vornicul de Poart i purtAnd data de 17 Iu lie7204 (1696), constatm cA, iar a fost pricin de hotArnicie IntroManolache Ruset, acuma Postelnic, mamAstirea Galata i un Mihailtreti Logorat. (4),

La 7217 (1709) Manolache Ruset, ajuns Vel Vornic, ava priciacu Mitr'opolitul pentru un opust ce-I Mouse Mitropplitul pe moiaCostulenii (5) a Mitropoliei i care innech esul Vornicului Mano-

(1) Letopisete, II, 11.(2) Acte LII,(3) Letopisete, II, p. 36.(4) Acte LIII.(5) Harazita Mitropoliei prin dania lui Moiseiu Movila din 12 August 1630, citata

mai sus. lath. de altmintrelea actele de danie a tuturor celorlalte silkti alcatuind moOileCostulenii sii. Prisacanii deslipite din Brankte, luate din condica 18 a Documentelor Mitro-poliei din Iasi, afltoare In Arhiva Statului din Bucure0i:

No. 2. Antioh Constantin Cantemir, la 16 Iu lie 7205 harazeOe lui Andronache Stolni-cul o bucat de loe domnesc In BraniOe, pe Covasna, tinutul Iai, alaturea cu hotarulDobrovatulul.

No. 6. Dintr'un hrisov al lui Constantin Moruzzi, din 10 Septemvrie 1779, reiese ca, laIunie 7226 (1718), Mihai Racovita a daruit lui Constantin Conache Aga san Angheluta,moqiile Mocra 0 $iragurile cari faceau parte din Brankte. In hrisovul lui Moruzi suntcap* Joan sin Agapie, Capitan de Vanatori 0 Vasile Florea Val:Mon

No. 8. Dintr'un hrisov al lui Alexandru Joan Mavrocordat, din 1 Iunie 1775, rezulta caVasile Lupu a harlizit, prin uric dela 25 Maiu 1650, lui Irimia Vnculet, dou a. locuri deprisaci, cu livezi i locuri de fan*, din Brankte, de eumpardtwrd qi-i mai darue0e, totIn Brankte, un loc unde este prisack in jos de moara domneasca, cu balti de peqte,anume Lunga 0 Filipoaea i poiana de fanat de lang5. HatmanuI Patrapo.

-

www.digibuc.ro

176 RADU k0E3grr/

lache. Mihail Vornicul de Poarta ffind trimis s cerceteze lucrul lafata locului, arata prin mrturia scrisa la Costuleni, in 3 Aprilie7217 (1709), c5, acolo unde a facut Mitropolitul acest opust nu fu-sese mai Inainte opust. (1)

In timpul rasboiului dintre Rusi i Turci, in vara anului 1711,Branistea i Bohotinul suferira o nou d cumplit pustiire. Ca.nd,dup5, incheierea pacii, Rusii se intorceau spre Iai Impreuna cu Mol-dovenii lui Cantemir esiau Tatarii de prin paduri bulucuri cuvite, cu robiD. Moldovenii se incercau sa, scoata robii i se rape-zeau la 'Mari dar fr izband, caii cu desavarsire sleiti.Seremeteff le poruncl 55. Inceteze, caci pacea fiind incheiata nu lcpoate da ajutor i robii Ii va scoate Imparatul, fagaduinta desartacare starneste indignarea bunului Neculcea. Dar o ceata de Moldovenicare merge& inainte, se intalni la gura Jijiei, la Scoposani, cu vreosuta de Tatari caH veniau despre Iai cu robi i lovindu-i Caraveste i-au pus sub sabie mai pe toti sau i-au dat In Prut undo s'auInnecat si au scos robii (2).

Uitand mrturia data cumnatului sail la 5 Noemvrie 1685, loanBuhus care acuma era Vel Hatman, vol iar5. s puie stpanire pcBohotin. Amandoi boierii parandu-se de fata inaintea Domnului, acestaii randul s sa judece dinaintea lui Antiohie Jora Vel Logofat,Lupu Costache Vel Vornic, Gheorghe Apostol Vel Paharnic si alui Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, care se afla, in tara. Toatc&Ate le spuse I3uhus cazura Inaintea mrturiei sale din 5 Noem-vrie 1685 si Hatmanul fu dat lamas prin hotarirea din 26 Februa-rie 7221 (1714) (3).

Manolache Ruset a murit inainte de 7 Ianuarie 1717, caci avemo marturie din acea zi a Logofatului Ilie Catargiu, a VorniculuiJoan Sturza si a Sptarului Joan Paladi, randuiti de Domn cajudece neintelegerile ivite intre clironomii s5.i. Prin hotarirea acelorboeri satele Bohotinul si Coltul Cornii raman In stapanirea singu-rului fiu al raposatului, Stolnicul Stefan. Tot el are sa, stapaneaschsatul Bogdanesti dela Bacau, unde a fost asezarea parinteasca cusilistile de pe imprejur l pe un tigan bucatar, numit Tiucul. Res-tul averii are a se Imprti frateste (4).

(1) LIV.(2) Letopisete II, p. 109 0 330.(3) Acte LV.(4) Acte LVI.

sa

fiindmle

www.digibuc.ro

CRONICA BOHOTINIILIII. 177

in anul urmator, Stolnicul -tefan ava pricina, pentru Bohotinchiar cu Voda. Marturia hotarnica a lui Darie Spatarul, din 7 Iu lie1661, Incapand In manile lui Mihai Racovita, el opri o bucata deloc zicand ca.-i de Podoleni, dar convingandu-se In urma ca aceamarturie era rea, inapola, Stolnicului locul i-i dadu, la 26 Ia-nuarie 7226 (1618), carte Gospod la mama ca s tie i sa dijmu-easca tot hotarul Bohotinului (1).

Se vede ca. In Bohotin veniau sa s'aeze multi oameni cari, dupace-i faceau case, nu voiau s plateasca dijma 0 s fac5, micile slujbece li se cereau. Gsim Intr'adevar o carte Gospod a lui Mihai Ra-covit (2) prin care volnicete pe tefan Ruset, biv vel Stolnic, saupe eine va trimite a sa mearga la satul dumisale, la Bohotin i owoameni vor fi avand case pe locul Stolnicului 0 ad piste voia du-misale, ori om domnesc, oH boeresc oH calugresc, pe toti sa fievolnic a le aprinde casele qi. heiurile ... (3)

Prin ispisoc din 20 August 7228 (1720), Mihai Racovita Intare0e0 el Bohotinul Stolnicului tefan Ruset, cu tot hotarul ales de Nea-niul i de Roca, adaugand ca el (Domnul) vazand o marturie delatefanita Voda, 0 dela DaHe Spatarul In privinta hotarului Podo-

lenilor, oprise Stolnicului tefanita Ruset o bucata de loc, dar acestaaratAnd dovada ca marturia infatiata de Podoleni era, mincinoas,Domnul li inapoi5, locul oprit. (41

Dar In Bohotin urmau a se strange i a se aeza oameni nepoftitii nesupu0 la darea dijmei, caci, in Maiu 7233 (1725), Mihai Racovitatrimite om domnesc cu carte Gospod poruncindu-i sa, aprinda caseleoamenilor cari ed pe moia Vornicului tefan Ruset. (5)

Dintr'o marturie hotarnica din 12 Iunie 7233 (1625 (6) se vedec5, Bohotinul era atunci Impresurat pe din sus, langa hotarul Ga-latii, de Comisul Constantin (7) 0 pe din jos de Cluceroaea Lucacioaecu ispisoc de danie a Logeatului Mihail (8). in cartea Gospod cu

(1) Acte LVII. Cnf. pi ceeace este scris pe verso la actul XXXIX.(2) Mihai Racovit& a dilruit, la 26 Octomvrie 7228 (1719), din Braniste, lui Statie Ion

Satrariul, mosia Tutora. Tot Mihai Racovit a dAruit, iar din Braniste, Oprisenii lui StefanLuca. Arhiva Creditulud Funciar Rural. Carton 279, dos. 2100.

(3) Acte LVIII.(4) Acte LX.(5) Acte LXI.(6) Acte LXII.(7) Danie ilcut5. la 15 Martie 7197 (1689 de Constantin Cantemir lui Aga Mihbilfi.(8) Cluceroaea Lucacioaea stApania, se pare pe atunci mosia Grozestii.Analele A. R.Tom. XXVIII.Memoriile Seq. Istorice. 12

www.digibuc.ro

178 RADII ROSETTI

care Racovi ta. randuise pe hotarnici, el avuse grip% sa, le indice ince chip doreste s'a, fie hotarlrea lor, adica dupa cererea Vornicu-lui Stefan, ceeace hotarnicii se grabir s fack

Vornicul Stefan Ruset (1) se bucura, de mare trecere la MihaiRacovit si era chiar oarescum incuscrit cu el, cAci fiul Gel maimare al Vornicului, Iordache Ruset (2), tineh in chstorie pe Catrina,ifica Stolnicesei Maria Costandachi, sora lui Mihai Racovita.Tot in acel an, 1725, Vornicul Stefan avuse judecat cu un fustasde Divan, numit Vlasie Beghiul, din Borosesti peste Prut, pentrua un colac de balt numit Bordunul, din satul Coltul Cornii. In-teresanta este marturia (3) lui Gheorghe Horopcianul ce au fostCapitanD care de treizeci de ani sedea la Bohotin i era, insArcinateu luarea dijmei. Oare s fi fost el acelas Capitan Horopcianu care,cand, la Intaia Domnie a lui Neculai Mavrocordat, era inchis intr'unbeciu al Curtii Vornicul Iordache Ruset (matca tuturor retuteitilor),frate lui Manolache i prin urmare unchiu lui Stefan Vornicul,striga In gura mare : sa% le deie lor Vod pe Iordachi ca ucidcu pietreD ? (4).

Hothrindu-se de Domn o cercetare la fata locului, se lua, delaMitropolitul Gheorghe o infricosata, carte de blestem: herul, pietrele,lemnelea sa% putrediasal i sa% se topeasck iar trupurile lor sa steaintregi netopite ... (5) Apoi hotarnicii randuiti prin carte Gospocldin 3 Iunie 7233 (1725) (6) se dusera la fata locului. Se luara maiintaiu dela mai multi oameni batrAni din Poncesti deosebite mArturiiin privinta vechii sari a locului, marturii in cari ni se povestestedespre niste flci voinici cari ainotau in Prut cu o fata pe spatesi ziceau din cobuz. (7) Printre aceia cari au adeverit mrturiileeste si un Garbo, Parcalab de Braniste.

Punandu-se cartea de blestem i brazda in capul megiesilor, ei auartat, pe sufletele lor, cum au umblat vechile hotare i hotarnicii,gAsind c Vornicul Stefan are dreptate, au insemnat locul cum ce-ruse el (land si mArturie scrish (8). Iar Vod, printr'un lung hri-

(1) Vezi notite despre *tefan Ruset in Apendice.(2) Vezi notite despre Iordache Ruset In Apendice.(3) Actele rnoqiilor Coltul Cornii qi Fratieneqtii, No. VII.(4) Letopisete.(5) Actele Coltului Cornii i a FratieneOilor, VIII.(6) Ibid. IX.(7) Ibid. X i XI.(8) Ibid. XII.

sa-1

www.digibuc.ro

CRONIC A BOHOTINIILIII. 179

soy, in care face istoricul mo0ei Co ltul Cornii, a confirmat prerealor, &and rhmas pe Vlasie Fustmul. (1) Cativa ani mai tarziu.vedempe un Ion sin Artenie Rat& druind Vornicului Stefan partea luidin coltul BA ltii Bordunului. (2)

In anul 1726, Comi0i Curtii Gospod neavand unde ea coseascafan pentru grajdurile domneti (caci Branitea era redus la mainimica), mersera sa fach 100 de stoguri de cari aveau nevoie peBohotin, avand bine hlteles s dea Vornicului Stefan dijma legiuita.Aici insa aflara ca ispravnicul Vornicului invoise nite Mari ca s5,coseasc la Bohotin. Dandu-se de Oire Domnului, acesta se suparatare 0 serise ispravnicului, cu Insu mana lui, poruncindu-i : a ste tiu ea nu 1a0 nici dai voie Tatarilor nici sa.-i primiti ca sp.]faca fan acolo nici pe aiur[e], ea bine sa tii csa de voi ti cu ade-vrat voi trimite i acolo te voi spanzura. Intr'alt chip sa Oh ean'a ff facand tu una ca aceasta. Aceasta scriem.n (3)

Din intada Domnie a lui Grigore (II) Ghica, avem o carte Gospodcatre Parcalabul de Branite, din 20 Maiu 7237 (1729), poruncindu-isa iea sama Intre Vornicul Stefan 0 vecina lui, LucAcioae, call secertau fiecare din ei pretinzand s iea dijma din stupii aezati deun Mihail 0 din fanul cosit de dansul. (4) Observm ca eu eatBrani0ea devenia, mai mica cu ata,ta, se umflau titlurile celor in-sarcinati s'o privigheze.

Folosindu-se de schimbarea Domniei, cumnatii Vornicului Stefan,Neculai Lazu biv \Tel Sulger i Ion Silion, precum 0 nepotul lor, Ma-nolache Costache, II chemara in judecata Inaintea Domnului pentrurarna0telen Vornicului Manolache Ruset, tatal lui Stefan 0 sdcrullor, zicand ea el la acele rAma0tin parte nu le-a facut. Domnulranduindu-i spre judecata la Mitropolitul Antonie 0 la alti trei boieri,aceOia facand inventarul averii lsat de Vornicul Manolache, sta-bilir ce aye& sa mai dea Vornicul Stefan cumnatilor i nepotuluisau. Hotarirea boierilor fu intarita de Domn. (5)

Pe la sfar0tul vietii sale Vornicului Stefanita avii pricina dehotar cu manastirea Sucevitei, cad vedem pe Grigore (II) GhicaIntarind, la 27 Maiu 7245 (1738), stapanirea manstirii dela Suce-

(1) Ibid. XIII.(2) Ibid. XIV.(3) Acte LXIII.(4) Acte LXV.(5) Acte LXVI.

www.digibuc.ro

180 RADII ROSETTI

vita asupra prisacii aezate de Dionisie i Eliseiu i descriindu-idin nou hotarul. Apoi, pe aceia hrtie, gasim o lunga notita a unuicalugr, muntean dupa vorba, prin care se arata venitul luat pe ne-drept de pe locul impresurat de feciorii Vornicului Stefan. Acestvenit este alcatuit din stupi, in i canepa de dijrna, precurn i dinbanii cuveniti pentru dijma fanului i paunatul mascurilor. (1)

Ca i tatal MAI, Stefan Ruset nu a avut aezarea In Bohotin :tine& acolo un ispravnic care-i strange& venitul i judeca oamenii. Ve-niturile moiei i chipul de a le strange erau aceleai ca sub Bu-hueti, raporturile dintre steni i stapanul moiei nu se schim-base.

Dela pacea dela Falciu incoace, Branitea nu mai suferise pus-tiiri. Dar In vremea Domniei a doua a lui Nicolae Mavrocordat,Domnul, din porunca Turcilor, puse sa cur* Prutul care fu intre-buintat de Imparatie pentru aducerea zaharelei la Hotin. Era dusapana la Tutora pe aici trase de oamenii de pe malul ra,ului. Cuacest prilej ostaii Turci cari mergeau cu zahareaua la Hotin faceaufel de fel de jafuri i de siluiri satelor prin cari treceau (2).

IV.

Bohotinul sub Ruseteti dela impArtirea din 1739 pAna lareintregirea lui in anul 1805.

Vornicul tefan a murit inainte de 21 Ianuarie 1739, cand dinporunca lui Grigore Ghica, Logofatul Sandu Sturza face impartealaaverii Intre fiii i ginerii raposatului (3).

El las trei fii: Iordache biv Vel Clucer, Joan i Constantin, ipatru fete : Irina (4) casatorita cu Constantin Bal biv Vel Medel-nicer, Iliana casatorila cu Iordache Sturza Comis, Maria casatoritacu Scarlatache Costachi Vel Arma i Anita necastorita.

Fiul cel mai mare, Iordache, primi pe langa, Bogdnetii qi Har-tinetii (alcatuind un singur trup), pe Oituz, la Bacau, a asea partede Bohotin, casa parinteasca din Iai i trei pogoane de vie la Odobeti.

(1) Acte LXVII.(2) Letopisete, II, p. 347.(3) Acte LXVIII.(4) S'ar preit c Irina murise inaintea Vornicului Stefan.

www.digibuc.ro

CRONICA BOROTINIILIII. 181

Al doilea fru, Joan, prirni pe lng satul Tetcanii, pe Tazlau, laBacau, o a patra parte si o a sasea parte de Bohotin i trei po-goane de vie la Cruce.

Al treilea fiu, Constantin, primi pe langa satul Marginenii delaBacau, uncle era asezarea pArinteascA, cu toate silistile, o a saseaparte de Bohotin i trei pogoane de vie la Cruce.

Constantin Bals;, barbatul Irinei, primi satul Potropestii cu silis-tile, la Vasluiu, si doua pogoane de vie la Odobesti.

lordache Sturza, barbatul Ilenei, primi a patra parte din Bohotin.Scarlatache Costache, barbatul Mariei, primi satul Idricii, cu si-

listile de imprejur i cloua pogoane de vie la Cruce.Nu se vede ca Anita sa fi luat vreo mosie in partea ei, ci nu-

mai tigani, odoare, vite i borfe. Actul de impartealA, foarte ama-nuntit, este interesant prin faptul c el ne arath din ce se compunea,gospodaria casnica a unui boier mare, cu o avere destul de fru-inoasA. RAmanem uirniti in fata sAraciei de rufe si de unelte alemesei ce o vedem.

Actul de ImpartealA mai vorbeste si de alte mosii rAmase nein-parlite. Un document din 28 Octornvrie 7251 (1742) ne arata ca acestemosii, in nurnAr de noua, au fost impartite in acea zi, ixis numaiintre cei trei frati: Iordache, Joan si Constantin (1).

Bohotinul ave.& deci acuma patru proprietari i anume:Iordache Ruset cu o sesime.Ion Ruset cu o patrirne i o sesime.Constantin Ruset cu o sesime.Iordachi Sturza cu o ptrime.Din actele posterioare ar reiesi ca acesti patru partasi In Boho-

tin si-ar fi imparVt mosia de atunci, dar acel act de impartealA nus'a gasit nici odata si din sirul faptelor se vede ca, mosia n'a lostefectiv impartita pana la 1786. S'ar pare& ca Ion Ruset, al doileaIrate, care aveh partea cea mai mare, era insarcinat cu strangereaveniturilor si cu cAutarea mosiei, precum rezulta din hrisovul lui Gri-gore Ghica din 12 Tunic 7249 (1741) din care vedem ca el poartajudecata cu manastirea Sucevitei, care se pretindea, Impresurata deel. ManAstirea pretindea ca sunt doua parae Pietrosul : unul maidin sus, recunoscut de toti i celalalt mai din jos. Calugarii pretin-deau ca locul lor merge pada. in Pietrosul din jos, iar Joan Rusel,sustinea, ca numai un Pietros este: cel din sus, pada in care se in-

(1) Acte LXX.

www.digibuc.ro

182 RADII ROSETTI

tinde mosia Bohotinul. Judecata gsind c calugrii nu putuse do-vedi cu nimica fiinta unui al doilea Pietros, respinse cererea lor,pan& ce ei vor aduce scrisori araland fiinta din vechiu a unui aldoilea Pietros, mai jos de cel cunosout (1).

La 1746 Anita, fata Vornicului Stefan, sora lui Ion sau IonitaRuset, pe care o tinea in cas la dansul si care pare a fi fost bol-nava, drueste fratelui su toat partea ei de avere (2).

In anul 1751, tot Ionita Ruset strange venitul de pe Bohotin, Cadexist& o carte Gospod din 18 Iu lie a acelui an, prin care Domnul,Constantin Racovita, ii da volnicie a stapani, a dijmul acea mo-vie (Bohotinul), sa-O ia de a zecea din gradini cu legumi si din li-e vezi cu porni, si din tot locul, cu tot venitul (3).

Lucrurile mersera astfel Gala vreme Iordache i Ionit Ruset furlin viata, dar ei murira, cel dintalu pe la 1750 si cel de al doileape la 1762. Imparteala fiilor lui Iordache este din 17 Julie 7266(1758), (4) aceea a fiilor lui Ionit din 15 Iunie 7270 (1762) (5).

Pentru usurinta cetitorului dau aici un tablou genealogic al ur-rnasilor lui Manolache Ruset, care mi se pare de neaparata trebuintapentru intelegerea celor ce urmeaza.

Precum reiese din cele doua acte de imprteal, ramura lui IonitRuset pare a fi fost mai avuta In acel moment decal acea a frate-lui su mai mare, Iordache. In privinta vazei, ambele erau cazute:atat Iordache cat si Ionita neurcandu-se peste rangul de Vel Me-delnicer, o boierie de a treia mari. Al treilea frate, Constantin, sesuise pada la rangul de Ban, boierie de mama a doua; precum vorarata actele posterioare, el rasa nurnai o flick Iliana, castorita cuManolache Hrisoveghie. (6)

Partile din Bohotin a fiecareia din aceste ramuri nu fura sub-ImpArtite intro frati, ci date, astfel cum fusese stabilite la 1739, aleunuia din ei. Astfel la 1762, duph moartea lui Ionit Roset, Bohotinul se stapania in chipul urnAlor :

0 patrime i o sesime de catre Stefan, fiul cel mai mare al luiIonit Ruset;

(1) Acte LXIX(2) LXXI(3) LXXII(4) LXXIII a(6) LXXIII b(6) Acte LXXXV i CXXX.

www.digibuc.ro

CRONICA BOROTINULIII 183

sesime de cAtre Lascarache Ruset, al doilea fiu al lui IordacheRuset;

sesime de catre casa lui Constantin Ruset, fiul VorniculuiStefan Ruset;

o ptrime de cAtre Ioni Sturza, fiul lui Iordache Sturza (1)(ginerele Vornicului Stefan).

Despre chipul acestei stAphniri nu stirn nimica.La 15 Septemvrie 7274 (1765) Stefan Ruset biv Vel Satrar,

stpAn pe cea mai mare din prtile Bohotinului, vinde acea parte(o ptrime si o sesime) Vornicului Ionit Paladi i sotiei sale Ca-trinei, vara primara cu dnsul (vnzAtorul), (2) pe pret de 1300 lei.In partea vandut aici este cuprins, dup actul de vaazare,partea ce i se va veni din partea vArului sAu, Ionit Sturza, carese vede c5, rAposase (3).

Satrariul Lascarache Ruset, fiul lui Iordache i var primar van-zatorului, Satrariului Stefan, porneste indata judecata inaintea Domnu-lui, Grigore (III) Ghica. El cere s5, fie invoit sa rscumpere pArtilede Bohotin vndute de Stefan Vornicului Paladi i sotiei sale, inputerea dreptului de protimisis, find insu i v5r primar despretata cu vanzatorul i rams in Bohotin i intorcnd Vornicului Paladibanii sa iea mosia. Domnul si boierii gsind ca, rudenia intro Las-earache si Stefan este mai apropiat decal acea dintre Stefan sijupaheasa Vornicului Paladi, find cea dintAiu pe partea brbteasc

Lascarache mai find si rzas in Bohotin, hotaalsc ca Lascarachesa intoarca Vornicului Paladi banii i s iea mosia. Mai obiecteazAVornicul Paladi c este si el rAzas in Bohotin (clironomia delaIonit Sturza), dar cartea de judecat adaug ca, el n'a putut s.dovedeasca nici un rslc. (4) Rezult de aici ca moOenirea luiIonip Sturza nu era claret.

Dar Lascarache Ruset nu putu sa,' se bucure vreme indelungat5,de cumprAtura lui, cAci Satrariul Stefan avea, o sor, Maria, astoritcu un Medelnicer (5) Dumitrache, atunci Ispravnic la Tecuciu, alcArui nume de familie nu mi-a fost cu put*" s5,-1 aflu si care dis-punea de bani. Indat ce auzi despre vanzarea prtilor de Bohotin,

(1) Dupti continutul actului LXXIV, Ionit Sturza ar fi Incetat din vialA Inainte de 15Septemvrie 1765.

(21 F'iind nepoat5, de ilia Vornicului Stefan Roset (V. Acte LXXV).(3) Acte LXXIV.(4) Acte LXXV.(b) Pe urm5, ajuns Ban.

o

o

pi

ci

www.digibuc.ro

184 RADII ROBETTI

ea se grabi s trimit vrului ei banii ce acesta daduse pe parteade movie a Satrariului Stefan, cerand movia. Dar Lascarache raspunseca el luand movia prin Divan tot prin Divan o va da. Venind impreunla judecata inaintea Mitropolitului vi a boierilor, acevtia hotarira caSatrariul Lascarache sa-vi iea banii Inapoi (land movia jupanesei Me-delnicerului Dumitrache, deoarece sora fund mai aproape decalvrul, dreptul ei de protimisire este mai tare. Insa, Divanul hota-ravte ea, pe Fang& banii sai, s iea Satrarul Lascarache i dobandace i se vine de cand a numarat banii Vornicului Paladi i pada, Inziva in care Medelincerul Dumitrache i-a trimis 0 el n'a vrut sa-iprimeasca. (1)

Printre hartii sa i vede tidula prin care Lascarache Ruset ade-verevte de primirea a 1.495 lei din mana ciauvului de Aprozi Du-mitrache, capetele i dobanda ce i se cuvenia. (2) Vedem deci cadobanda luat5, de Lascarache Ruset dela Iunie, cand a platit baniipana la Noemvrie, cand ii trimisese Medelnicerul Dumitrache banii0 el nu-i primise, e 195 lei. Si aici nu poate fi vorba de camta cide dobanda legiuit, stabilita de Divanul domnesc.

Satrariul Lascarache voind sa urmeze a dijmui i partea ce orascumparase acuma Medelnicerul Durnitrache, acesta se jlui Di-vanului care hotarl ca Satrariul Lascarache sa se mrgineasca adijmul partea sa. (3) Interesant este a constata, iuteala cu care sejudecau aceste pricini vi care ne Indeamn s facem asemanri ne-placute pentru mersul justitiei de astazi.

Se vede ca. iar se ivira, neIntelegeri intre Rusetevtii stapni aiBohotinului i manastirea Sueevitei, cad gasim o carte domneascaa lui Grigore Calimah, din 2 Iu lie 1767, data Egumenului i ca-lugarilor numitei manastiri, prin care intrevte stpanirea manastiriipe locul despre care trateaza uricul lui Simion Movila din 7115. (4)

In primavara anului 1775 murira, unul dupa altul, In Iai, Lasca-rache Ruset vi sotia lui, Iliana Dimachi. Inventarul putinei averiramasa de pe urma lor fu Mout de Jitnicerul Manolache Dimachi,fratele Ilenei, care fu Insarcinat cu epitropia copiilor: RaducanuZoita. Inventariului este alipita socoteala cheltuielilor facute cu Im-

(1) Aote LXXVI.(2) Ade LXXVII.(3) Acte LXXVIII.(4) Acte LXXIX.

www.digibuc.ro

CRONICA BOHOTINIILIII. 186

mormantarea Ilenei Ruset nascut Dimachi. (1) Copiii erau cu de-savarvire saraci, toga, averea lor cuprinzand :

0 vesime din Bohotin, Coltul Cornii i Frasinevti, razaviile cum-parate In Boivtea, Negoievti i Povorcani (Caiuti), casa parinteasc6,din Iavi i un loc stall). (2)

Maria, sopa Medelnicerului Dumitrache, mort in rangul de Ban,venise sa se aveze In Bohotin vi Ii Meuse casa de locuinta in sat,moara vi iaz sub sat. Ea era o femeie agera i harnica, dar o ye-cin nu tocmai placut. Certele de hotar cu Sucevita reincepuravi Grigore Ghica, la 15 Iunie 1776, dada iar un hrisov intarind sta-panirea manastirii (3) asupra locului de prisaca despre care tra-teaza ispisocul din 7115.

Satrariul Gheorghe Ruset (4), fiul lui Ioni i frate Banesei Mariei,ademenit de izbanda cererii de rascumparare a Bohotinului ridicata,de Baneasa, pornise vi el asemenea cerere pentru rscurnparareaunei a treia parti din acea movie vi Divanul hotarlse ca el s in-toarca banii surorii sale vi sa iea movia. La urma Irish% el se In-telese cu Baneasa, luand dela ea 5 firte din via parinteasca delaPiscul Corbului, la Nicorevti vi parte din locul caselor parintevti in

vi-i lasase movia, precum dovedevte actul iscMit de dansul la17 Septemvrie 1777. (5)

0 sora a Bnesei Mariei, Irina, se casatorise cu Polcovnicul BaronBelivtein. Daca numele baronului este nemtesc, numirea de pol-covnic data gradului sail este ruseasca; in lipsa de alte dovezi credca zisul baron era, nu un colonel austriac ci un polcovnic rus deorigine germana. (6) De altmintrelea trebue observat ciL, intre 1770 vi1775, biata Moldova fusese ocupata de armatele rusevti, iar parteade sus rapita de Austria vi ocupata militrevte de ovtirile sale. Era,deci in tara bielvug de baroni cu nume nemtevti.

(1) Acte LXXX. Manolache Diinaohi s'a asatorit cu Masa, iiica Logof6tu1ui NeculaiRuset Roznovanu, la 1776.

(2) Mai aveau niste dugheni i o cr5-vma din Iasi.(3) LXXXI.(4) Pentru Gheorghe Ruset vezi notit la sfarsit.(5) Acte LXXXII.(6) La Academia Romn, in Pachetul XXIII, piesa No. 247 ne aratit pe niste rAzasi,

pe Bleu, vnzAnd, In primgvara anului 1774, pArtile lor de movie am5.rii sale baron fonBilisten i cuconii Irina RusetescuD. Presupun crt acei razasi erau megiesi cu mosia delaSoroca a Irinei, al cfirei nume nu I-am putut descifra pe copia actului de imptirteal dela15 Iunie 7270 (1762). Aotul LXXIII b.

www.digibuc.ro

186 RADII ROSETTI

Gsirn o lunga, anafor a Divanului intrit prin rezolutia dorn-neasca, din 24 Septemvrie 1777 (1), hothrind pricina dintre RaneasaMaria si Baroneasa Irina pentru partea de mostenire a Irinei delaIonit Roset, care ramAsese in parte la BAneasa Maria, sora ceamai mare.

Judecata este pentru 1.000 lei, cativa stupi, cateva vite i . . . .un asternut. Boierii Divanului judec pricina pe lung si Domnulintreste prerea lor. Aceast judecata, ilustreaz bine saalcialipsa de bani in care se aflau acei boieri stapani pe mii de Wei.

Hothrirea Divanului &Muse si Baronesei Irinei dreptul s rescum-pere o a treia parte din Bohotin. ins, prin alcaluirea ce avir loc la 30Septemvrie 1777 intre arnbele surori, Irina renunth la dreptul aceleirscumparri si se imp AGA cu sorsa sa pentru toate pricinile lor (2).

In toamna anului 1785, Manolache Hrisoverghie casatoria, pe frica%sa, Maria, cu Beizadea. Grigore Ghica, fiul rposatului Matei GhicaVoevod, dAndu-i zestre frumoas, care cuprinde intre allele si apatra parte din Bohotin (3).

Bneasa Maria, care seden, la Bohotin i stringe venitul mosieinu prea voi sA-1 irnparta, cu ceilalti coprtasi. Acestia pierzAnd rb-darea, cerur dela Divan, in toamna anului 1785, imparteala rnosiei.Acesti coparLasi erau:

Banul Manolache Hrisoverghie cu a sasea parte (4) Caminarul RA-ducanu Roset, fiul lui Lascarache (4) cu a sasea parte. Clironomiilui Iordache Sturza cu a patra parte. Cu alegerea i hotarnicia

fu insarcinat Ionit Ursoianul, treti Logoft, iar MitropolitulGavril dada o cumplit carte de blestem (5).

Alegerea lui Ionit Ursoianu este scris pe 50 fete de hartie cu-prinde mai ales desbaterea hotarelor mosiei. Cu acest prilej el neciteaz multe acte privind rnosiile invecinate, toate alctuite din prpdeslipite din marea braniste domneasc. Cele mai interesante dinaceste acte au fost rezumate sau citate mai sus.

Cea mai mare parte a lucrArii este privitoare la pricina de ho-tare dintre Bohotin i manstirea Neamtului, atAt in capAtul de sus,

(1) Actul LXXXIV.(2) Actul LXXXV.(3) Zoita, sora lui Rilducanu, chsltoritg cu Beizadea Alexandru Constantin Moruzi i pe

urm 6. el lnsus Domn, dirui fratine-stm, la 1782, toata partea ei din averea parinteascA.(4) El a isalit totdeauna Roset.(5) Acte LXXXVI.

mo-siei

www.digibuc.ro

CRONICA BOHOTINIILIII. 187

prisaca de acolo, cat vi in capatul de jos cu rnovia Scoposanii. Dinaratarile lui se vadevte reaua credinta a calugarilor cari, pentru acuprinde mai mult, Ii aratara nivte ispisoace ce erau privitoare lao movie peste Prut, din Botna voira sa faca Bohotin i rastalmaciautoate

Aceste acle Inv lase pe alt hotarnic, pe Pilipovschie care, nu vtiucu ce prilej, Meuse aici o alegere de hotar la. 1779, ins& ele nu in-velara pe Ursoianul, ce pare a fi fost un oin cu deosebire convtiin-pos. El, in marturia lui, da lungirnile in stnjeni intre diferitelesemne, lungimea total& a moviei vi latimile la capat vi la mijloc, darnu face alegerea partilor (1).

Aceasta alegere se face, In urma unei noua porunci domnevti (2),tot de Ursoianu, sub privegherea a doi boieri mari: Constantin Gre-cianu biv Vel Spatar i Manolache Balv biv Vel Ban, In primavaraanului urinator, 1786 (3). Ambele acte, din 25 Martie 1786, ne dautoate arnanuntimile acestei alegeri. Ele ne arata lungfinile

chipul babesc in care se compenseaza ingustirnea partilorcelor din jos, par Lea fiecaruia, Impartirea morilor vi a iazurilor, in-tinderea viilor i satele in fiinta: Cozia, Bohotinul i Isaia. Aceasta,impartire se intinde i asupra Coltului Cornii vi a Fratienevtilor, incari asemenea se alege partea fiecaruia (4).

Este de observat ca partea lui Iordache Sturza (ginere Vornicullui Stefan) este impartit intre toti rnovtenitorii sai colaterali, dove-dindu-se astfel, ca nu era atunci cunoscut nici un rnovtenitor directal sail.

Aceasta alegere ddiii, chiar dela inceput, navtere unei judecati intreRusetevti i Hrisoverghie, de o parte, cu Logofeteasa Ecaterina Razu,stapana Grozevtilor, de alta, pentru hotarele moviei Co Itul Cornii. Ho-tarIrea Divanului din 3 Aprilie 1786 dada pe Logofeteasa ramasa (5).

(1) Acte LXXXVII.(2) Acte LXXXVIII.(3) Actele LXXXIX i XC.(4) Ibid.(5) Academia Romn. Pach. LXXVIII No. 76. Vedern procesul reincepAnd ei urmind

in anii 1791, 1793, 1802 ei 1806 intre Rducanu Roset i Logofeteasa RAzoaea. Acad. Rom.Pach. LXXXI. Actele urmtoare:

No. 16. 7268 Julie 11. Iaei. Hrisovul lui Ioan Teodor Calimah Voevod, prin care intfireetestkAnirea Hatmanului Vasile Razu peste partea sa de moeie din satul Grozeetii, pe Prut,dela tinutul Upuenii.

No. 17. 1785 Noeinvrie. Carte de hotgirnicie a moeiilor Fratieneetii i Co4u1 Cornii depe Prut, la cinutul Iai1or, Mouth de Ion Ursoianu, biv Treti Logoilt.

numirile.

3i Ihtimi lemosiet,

www.digibuc.ro

188 RADII ROSETTI

Se vede c5,, dup impartealk Baneasa Maria urma sa reprezentepe cei1ali partas4 &act o vedem avand In acelas an, 1786, o ju-decat de hotarnicie cu rnanastirea Neamtului pentru hotarul cap5,-tului din sus al mosiei. Logofatul Gheorghe Sturza, Insarcinat deDomn (Alexandru Mavrocordat) s cerceteze pricina la fata locului,face cunoscut Bnesei c5, hotarul Bohotinului din sus urmeaz5, ho-tarnicia facuta de Treti Logofat Ionit Ursoianul, iar ca pietrele Vor-nicului tefan (1) au rmas rele. Deci Baneasa este poftit s po-runceasch vatavului s nu tread, peste acea linie i dad, a luatdijma dincolo de dansa, trebue s'o inapoieze rnanStirii, CALI altfelse va implini dela dansa cu om domnese (2). Spre desavarsirea In-sarcinrii, Logocatul Gheorghe Sturza facu harta i marturie hotar-nica la mama boierilor Rusetesti (3). Ce pacat ea, acea harta nu maiexista,!

Dintr'o carte a boierilor Divanului Moldovei, din 13 Mai 1789, catredregatorii tinutului Iai, rezult ca nu se pusese Inca pietre-hotareintre deosebitele parp ale Bohotinului. Baneasa Maria, folosindu-sede aceast imprejurare, cotropia partea biv Vel Carninarului Radu-canu Roset i Impiedeca pe vechilul acestuia s stapaneasca mosia.Se dada porunca, dregatorilor sa dea vechilului ajutor pentru ca spoat strange dijma si s Implineasca pe acei ce nu vor vol st deaavaetul mosiei (4).

No. 18. 23 Ianuarie 1791. Zapisul Logofetesei Catrinei Rzoaei privitor la judecata cuCAminarul R5Alucanu Roset pentru hotarul cu Coltul Cornii.

No. 19. 1 Aprilie 1793. Anaforaua velitilor boieri ai Moldovei ctre Domn, in pricina dejudecatil dintre Logofeteasa Ecaterina Razoaea i biv Vel Comisul Rducanu Roset pen-tru Balta Tulbure.

No. 20. 4 Mai 1802. Scrisoarea lui Ionitrt Ursoianu atre boierii Pitari in privinta sem-nelor hotare dela mosia FrAtienestii.

No. 21. 1802 Mai 6. Cartea de alegere Mouth, de boierii Pitari in pricina de judecat5.pentru hotarul satului FrAtienestii.

No. 22. 1805 Mai 30. Jalba Hatmanului Raducanu Roset cAtre Domn pentru impresu-rarea ce-1 face Logofeteasa Ecaterina Rtizoaea In mosia sa Coltul Cornii de pe Prut.

(1) Pietrele Vornicului Stefan erau niste pietre asezate din porunca acestui boier pentrua Insemn hotarul dintre dansul i marastirea Neamtului. Ele fur5, ggsite de Ionit5. Ur-soianul cu prilejul hotrniciei sale si el constat c sunt r5A1 puse. Pe un brulion alnarturiei lui ce se afl la Academia Romana, Dosar Rosati II, se vede un facsimile depe ele. Pe o fa t5. se vd iniialele St. R. si cuvintul Vel Vornic, cu data 7233, apoi VisniiZemlii si mai jos: i Kn[i]gh[ina] ego Safta, iar pe dos o cruce.

(2) Academia Romana, Dossar Rosetti, II, 97.(3) Ibid., ibid., p. 99.(4) Acte, XCIII.

www.digibuc.ro

CRONIOA BOROTINIILIII. 189

Se vede c Baneasa Maria Intrebuinta aceleavi procedeuri i fata,de vecinul s'au de din jos, Banul Manolache Hrisoverghie (1), cazidintr'o jalba a ei caAre Dornn reiese ci banul Hrisoverghie o che-mase in judecata Divanului pentru ca-i stapania parlea de movie

ca Divanul o dacluse ramasa. Prin acea jalba ea arata c a facutpe movie o multime de imbunaTatiri: mori, iazuri i alteleacurn ceilalti razavi ar vrea s iea parte din ele. Cere sa, se ho-tarasca rnovia (2).

La 1 Septemvrie 1791 Divanul d hotArIrea sa in pricina dintreRaducanu Roset i Waneasa Maria care a voit s dea in arena,tot Bohotinul, cu Cozia, pretinzand c alegerea din 1785 nu estebunk nefiind potrivit celei vechi i c Caminarul Rducanu are mo-viile Coltul Cornii i Fratienivtii, iar nimic In Bohotin. Toate ar-tarile ei se dovedesc fara temeiu vi este data ramasa. Se indatoreseinsa boierii Rusetevti a Infatova, vechea Imparteal (3).

Din 1793 avern o scrisoare a unui Andrei Ianco biv vtori Pa-harnic, care vedea, la Coltul Cornii, pe movia biv Vel ComisuluiRaducanu Roset, i voind stpanul moviei s-1 scoatk iea oarevcareindatoriri calre el spre a fi ingaduit sa stea acolo (4).

In toamna anului 1793 vedem pe Comisul Raducanu Roset i peConstantin Gheuca Stolnic judecandu-se cu manastirea Neamtului.Jaluind aceasta ca locul ei de prisaca dela Nourevti-Covasna ar fi co-tropit de acei doi megievi, judecata arat c nu se poate cunoavte undeeste acel loc de prisaca a manastirii Neamtului i o d Amasa (5).

Tot pe atunci a murit i Manolache Hrisoverghie In rangul deSptar. Vechilul lui, Ilie Trifan, scrie Domnului pentru a se jaluica Rusetevtii, raza,vi In Bohotin, vor s tie scrisorile moviei la danviivi nu le las& In pastrarea stapanului su, Beizadea Grigorie Ghica (6).

Baneasa Maria era buclucav vi nu se tine& de indatoririle luatede dansa. In anul 1794 vedem pe frate-su, Gheorghe Medelnicerul,j'aluinclu-se Domnului c5, ea tot nu a indeplinit indatoririle luate catre

(1) De0 o dkluse zestre lui Beizadea, Grigore Ghica la 1785, totus vedem pe ManolacheHrisoverghie stapiinind partea sa de Bohotin pAn la moartea lui.

(2) XCH.(3) XCIII.(4) XCIV.(5) Acte XCVIII.(6) XCV.

si ca

www.digibuc.ro

190 RADII ROSETTI

el prin actul din 1777, neclndu-i locul de cash prevhzut In aceainvoialh (1).

Nu stim rezultatele jalbei Medelnicerului Gheorghe, dar in curandse ivi o nota reclamatie asupra Rinesei.

La anul 1779 ea luase cu Imprurnut si cu dobAndh, dela sopaHatm tnului Vasile Roset, sum, de patru mii lei. De atunci ea Ina-poiase o parte din acei bani, dar amtina, plata rmsitii si a do-banzilor sub fel de fel de cuvinte. Comisul Vasile Roset, mosteni-torul creditoarei, pierzAnd rhbdarea, cerit dela Domn implinireaBanesei (2). Se puse soroc pentru judecare, dar la infhtisare Baneasaghsi iarhs cuvnt de arnnare. Tot astfel i se IntAmpl si la unnou soroc, dar de astdath Domnul hothrl eh, dach datoria nu vafi pi:Att.& In 15 zile, mosia se va strige, la mezat de Telalbasa, peulitile Iasului, in decurs de 40 zile (2).

Ceeace se si fad'. Mosia fu strigath la mezat pe ulitile IasuluiIn decurs de 40 zile de Gheorghe Telalbasa care pare a fi fost grec (3).In timpul mezatului Medelnicerul Gheorghe fAcir, chtre Epistatul Vor-niciei de Aprozi, cerere sh se amane mezatul ca sh poath aterdisi si el.Tot atunci se shvrsi din viata si Baneasa Maria. Mezatul fu amanat,Medelnicerul Gheorghe numra, 6.050 lei, din cari se platira 5.680lei datoria chtre Comisul Vasile Roset si, de vreme ce aye& si elparte de clironomie dela Baneasa In Boho tin, rmase cu mosia, ce-rand Domnului sh i se fach carte de stapanire (4), ceeace Domnulfhch prin carte Gospod din 20 Noemvrie 1794 (5).

In acest timp Insh stapanii Bohotinului avur o surprindere ne-placuth. Vhduva lui Ionita Sturza, Ruxanda, se chstorise din nou,in Tara-Romaneasca, cu un boier de acolo numit Lipanescu. Deodath,In toamna anului 1794, sosi In Iasi fiul Ruxandei din a doua eichshtorie, Clucerul Nicolae Liphnescu, cu vechilirne dela maich-sasi cerir ca ea sh fie push In stpanirea unei a patra parte dinBohotin. Se vede eh Ionith Sturza, prin diata lui, lAsase phrtile deBohotin vaduvei sale, cad o anafor a boierilor, intarita de DomnulMihail Constantin ifttr, cu data de 20 Octornvrie 1776, dada apatra parte de Bohotin, care fusese aleash rnostenitorilor lui Tor-

(1) Acte XCIX.(2) Actul C.(8) Actul CI.(4) Aete CII.(5) Acte CIII.

www.digibuc.ro

CRONIC A BOHOTINIILIII. 191

dache Sturza, partea dela capalul de jos al mosiei, in stApitnireaRuxandei LipAnescu (1). Apoi, deoarece el era, insrcinat s desfactoat5, averea din Moldova a maicei sale, LipAnescu cerh dela Domnca aceast a patra parte de I3ohotin s5, fie strigatA de Telalbasala mezat, ceeace Domnul IncuviintA (2).

Foaia de mezat (3) ne arath c strigarea incepir dela 2.000 de leisi se sul pada, la 5.000 lei. Implinindu-se cele patruzeci de zile,vedem, dupa, o mentiune pe zisa foaie, pe Nicolae Lipnescu pof-tind pe musterii sa% vie la opt ceasuri la Gaminarul Toader Bals.Acolo, dupa, ce Lipanescu mai scrie pe foaie Intinderea mosiei siirnbunsatatirile ce le are pe da,nsa, face hareciu asupra SpAtaruluiDumitrache Sturza drept opt mii lei, pe care acesta Ii plAteste treptatin vreme de trei luni (4).

Inssa Sptarul Durnitrache Sturza nu curnprase a patra parte deBohotin pentru dansul, ci pentru Postelnicul Rducanu Roset, cucare fcii schimb in luna Marlie 1796, dilndu-i Postelnicul toatepArtile ce le Ave& din mosiile Handrestii i Dancenii dela tinutulRomanului (5).

La inceputul anului 1796 murise Irina, sora Banesei Mariei, a luiGheorghe si a lui Stefan Roset, pe care am vzut-o castorit cuPolcovnicul Baron Belistein. Se vede ca% Belistein murise saustoria se desfcuse de rnult, cAci constatam c5, Irina moare sub nu-mele de Stolniceasa Irina 0 c5, are dou5, fete astorite i un fluce poart numele de Lupu Roset. Suntem deci siliti s conchidernc5, Irina se eastorise pentru a doua oar cu un Stolnic Roset, pecare ins& nu 1-am putut identifica, pAn acum.

Tot atunci murl si Vitoria, nscutA Sion, sor cu sotia lui IonitRuset (fiul Vornicului Stefan) si familia, adica, Gheorghe i tefanRuset i copiii Irinei avurg, de ImpArtit clironomiile dela Bneasa Ma-ria si dela Vitoria. Ivindu-se oarecari greutAti Intro clironomi, Domnul,Alexan-lru Joan Calimah, inssarcin pe Logoftul Iordache Ghica,

(1) Academia RomAna. Dosar Rosetti, I. p. 334. Opisul documentelor rnosiei Gura Bo-hotinului.

(2) Acta CIV.(3) Acte CV.(4) Acte CVI.(5) RAducanu Roset si cu Dumitrache Sturza tineau dou 5. vere primare, Blsesti, aman-

doutt cu:numele de Elena: una flica Vistiernicului Iordache Bals, cealaith fiica LogoffituluiTeodor Bals.

c ca-

www.digibuc.ro

192 RADII ROSETTI

pe SpAtarul Dimitrie Saul si pe Banul Mihalache Luca sh cerce-teze pricina i s facii, ImpArtea la (1).

Vedem Ins pe clironomi ImpArtindu-se pacinic intre ei la 22 Mar-tie 1796 (2). Numai nu Inte leg de ce, In partea de clironomie a luiGheorghe, se pune IntreagA a patra si a sasea parte din Bohotin,camd stim cA el cumpArase la mezat partea din acele fractiuni demosie, care nu i se veniau ca clironomie dela sorA-sa.

Urmeaz& dou scrisori, din 1 si 12 Iu lie 1796 (3), a Stolniculuitefan Ruset cAtre frate-sa,u, Medelnicerul Gheorghe, prin can ii re-

clam& 270 lei, dobanda unor bani ce-i are la dansul, schimb descrisori care aratA imensa valoare a banului pe acea vreme.

A sasea parte din Bohotin, iesitA din familia Ruset prin mari-tisul Ilenei, fiicei lui Constantin Ruset cu Manolacbe Hrisoverghie,si care se numia, Isaia, se stapania, atunci pe nedrept, cum vomvedea, mai departe, de Spatarul Vasile Costache. El, jluindu-seDomnului c vecinul shu de din sus, Gheorghe Ruset, cu pArtilecari aveau pe ele satul Bohotinul, Ii cotropise moF,da luase veni-tul (4), pricina fu randuit la ve1iii boieri (5), dar nu gasim urmAdespre acea judecata.

La sfarsitul anului 1804 muri Gheorghe Ruset i averea lui seImparti, la 20 Decemvrie a aceluias an, Intre fiii lui: Iancu i Dumi-trache. In partea lui Iancu venira prtile din Bohotin (6), pe cari levanda la 1 Fevruarie 1805 (7) Hatmanului RAducanu Ruset, dreptdouAzeci de mii de lei plAtiti la facerea zapisului. Scrisorile dela

tefan Ruset (unchiul vanzAtorului) si dela Caminarul Carp (8), unom de casA al Hatmanului, dovedesc grija ce avea, curnpArAtorul sse puie la adapostul drepturilor de protimisis a rudelor mai apropiate.

Prin aceast cumpArAtura, Hatmanul RAducanu reIntrunia, in ma-nile lui toatA Intinderea daniilor ce le avusese Buhus . dela Alexan-dru Ilie Voevod si dela Sandu Micu, afar& de a sasea parte dincea dintalu, trupul Isaia, care ramase in mani strAine. Vom vedea,

(1) Acte, CVII.(2) Acta, CVII.(3) Acte, CX qi CXI.(4) Acte, CXI.(5) Acte, CXIII.(6) Acte, CXIV.(7) Acte, CXV.(8) Acte, QXVI i CXVIE

www.digibuc.ro

CRONICA BOROTINULIII. 193

Irish, in capitolul urrnator, ca el precumpani aceast pagubh, princumparara de alte trupuri mull, mai intinse.

Periodul 1739-1805 vzii o inrautatire a strii legale a tara,-nimii, Inrutatire care deveni din zi In zi mai simtitoare. Generoasainitiativh, a lui Constantin Mavrocordat desfiinta cu desavarsire rusi-nea vecintatii care, precum am mai spus, era in Moldova exceptiu-nea, dar cweimintele cu ponturi sau urbarii, decretate treptat deGrigore [III] Ghica si de urmasii lui, restransera din ce In cedreptul la parnant ce-1 aveau din vechime locuitorii satelor, marindtotodata catimea Indatoririlor lor.

Dela inceputul celui de pe urma patrar al veacului XVIII intalnimin documente o breaslh, necunoscuta pana atunci In tara: aceea, aarendaOlor de rnosii, adica a acelora cari cumparau dela stapanivenitul rnosiilor cu anul.

Primii arendasi in Moldova sunt Evreii si vedem ea ConstantinMoruzi, in urma unei anaforale a boierilor, este silit, din pricina spe-culei neomenesti a taranilor, la care se dadurk sh, le ridice dreptulde a tinea, mosii in arenda. (1) Dar pilda data de dansii nu fu pier-duta : pretutindeni se ivir Moldoveni, Armeni si Greci cari ince-pull a luh mosii in posesie. Ei faceau plugarie prea putina, cacigranitile terii find inchise exportului cerealelor cari se puteau desfacenumai la Tarigrad cu preturile hotarIte de Poart, ele n'aveau cumsh, fie vandute cu folos. In schimb insa ei cresteau numeroase turmede vite cari se cereau mai cu deosebire In Austria, micsorand astfelIntinderea de paF,3uni si de fanete ce era la dispozitia taranilor sispeculau fara scrupul asupra nouelor indatoriri impuse locuitorilorde diferitele asezaminte. Am vazut din actele citate mai sus caI35,neasa Maria, desi sedea, la Bohotin, nu exploath singura mosia,ci vindeh, avaetul cu anul.

Branistea dispare cu totul In urma daniilor succesive si cu dansadispar Parcalabii de Braniste, Brnisterii si Vnatorii.

in periodul 1739-1805 cade intemeierea satelor Cozia, Isaiasi Gura Bohotinului pe partile Rusetestilor, Bazga F,+i Mita pe amanstirii Sucevita.

_

Constatam o simtitoare urcare In pretul mosiilor in decursul ju-matatii a doua a veacului XVIII. A patra si a sasea parte din Bo-hotin se cumpara de Vornicul Ion Paladi cu 1.300 lei In anul 1765;in anul 1795 Spatarul Durnitrache Sturdza cumpara o. patrime din

(1) M. Kogrilniceanu, Arhiva Istorica.Amide A. R.Tom. XXVIII, Memorine Seq. Istoriee, 1 3

www.digibuc.ro

194 RADV liostrri

Bohotin pentru 8.000 lei, iar la 1805, Hatmanul Raducanu Rosetcumpara aceea parte pentru care Ion Paladi daduse, la 1765, sumade 1.300 lei, pentru 20.000 lei. Cu toate ca leul avea la 1805 ovaloare mai mica decal la 1765, totu constatarn aici o deosebirede valoare enorma a aceleia parti de mosie.

V.

Bohotinul reintregit sub Hatmanul Raducanu Roset1805x838.

Hatmanul Raducanu Roset, care cumparase partile din Bohotinale lui Iancu Roset (Tetcanu), era un barbat bogat i puternic, cumnatcu Domnitorul de atunci, Alexandru Constantin Moruzi. Vacluv deInthia lui sotie, Elena, fiica Visternicului Iordache Bal, el se ca-satori, in anul 1806, la Bucureti, cu Efrosina fica DragomanuluiD