Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April...

346
N. IORGA 0 IMPTA LITERARA = ARTICOLE DIN SAMANATORTA = VOLUMUL II (lune 1905April 1906) VALEN1I-DE-MUNTE Neamul Romitnese", Tipografie si. Legatorie de carti 1916 * .3

description

eseu

Transcript of Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April...

Page 1: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

N. IORGA

0 IMPTA LITERARA= ARTICOLE DIN SAMANATORTA =

VOLUMUL II(lune 1905April 1906)

VALEN1I-DE-MUNTE

Neamul Romitnese", Tipografie si. Legatorie de carti1916

*.3

Page 2: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

N. IORGA

0 LUPTA LITERARA= ARTICOLE DIN ff SAMANATORUL» =

I VOLUMUL II(Iulie 1905April 1906)

II

VALENII -DE -MUNTE

Neamul Romrtnesc", Tipografie si Legatorie de earn1916

* ,

11

Page 3: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

I.

PRINCIPELE CAROL.

Cine dintre RominT nu s'a simit induiosat vazindpe dragalasul copil regal, asa de blind si de vioia,asa de patruns de viitorul si de chemarea sa, asa despontaneu, de original, de prietenos si plin de omenie,care e prh4isorul Carol' ? Un astfel de copil poatesa inve0 si sa foloseasca mult, chiar si cu profesorilromini, si cu preceptorul strain pe cari s'a Intimplatsa-1 aibti,.11 place oastea, iT place cartea, IT plat copiilnostii, i ara noastra, noT cestia ce sintem pe acest pa-mint. Si, fiindca ne iubeste, II iubim si noT, si fiindcacrede in nolasa cit it ajuta mintea in! de copil,si noT credem in el. In viitorul lui gasim lams pentrucele mai marl ideale ale noastre. Si de aceia se vaceti cu bucurie in toata Rominimea splendida poesie,si bunk, si blinds, si mIndra, pe care-o Inchina, lulCarol copilul poetul cel mai mare al nostru, G. dosbuc,in Revista noastra".

...Mai pot spera s'ajungSA vad pe culmi izbinda vista tale?

Page 4: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

2 0 lupta literary

se'ntreaba Cosbuc. *i care dintre noJ, tot asa de mis-cat Innaintea celor ce le asteptam sa se intimple, cuo evlavie care nu ingaduie cuvintele, nu se Intreabatot astrel ?

10 Julie 1905

Page 5: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

II.

IUNACII BULGARI LA BUCURE§Tl

De Sf. Petru at venit la noI In Bucure§tI nu maIputin de 1.500 de iunacI", ceia ce Inseamna In limbator: voinici", din Bulgaria, membri al Societatilor degimnastica §i tir, care stilt a§a de raspindite §i iubiteIn razboinicul principat vecin. Visitatori! s'at 1nfatisatca oamenT voinici, disciplinati, cuviinciosi in cel maiinnalt grad, mindri do el, de tara si de poporul lor.Exercitiile facute In grading CimegiuluI de oaspetircu cam50 Infoiate §i caciulI de link, alba au placutfoarte mult.

Ni place sa §tim ca peste Dunare se afla un poporcare se respect. §i care cauta prin jertfa tuturor pu-terilor sa se Innalte in ochil lu! §i In ochil vecinilorAceasta cu atit maI mult, cu cit n'avem sa cerem ni-mic Bulgarilor gi el nu pot ajunge du§maniI nostridedit printr'o gresa15. pe care se arata, hotariti sä n'ofaca. Baca, ar face-o, ar isp4i-o MIA Indoiala. Cel cesint de alt& Were, uitA c6, in asemenea imprejurarihotarirea atirna si dela alfceva declt de la anumitecrganisatil §i Insu§iiI, ca ea atirna de la totalitatea ci-

Page 6: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

4 0 lupta literary

vilisatiei unlit popor. Cu toate pAcatele si lipsurile elasupra carora privighem maT mult de un timp, si

trebuie sa privighem §i maT mult noastra,care e de fapt afcs de veche, merits stima tuturor ''e-cinilor nostri. In deosebire de at4ia tinguitorl speriosT,cari °rat maT ler!, tot eY, ce1 maT strasnicT matamorTaT sovinismuluT, sint incredintat c avem in inimi in-tregimea simtuluI datoriel noastre. E destul de tristins, ca ma! e de nevoie a se rasping° astfel de sen-timent°. Pentru a ne hotarl sa facem gimnastica, nue neaparat de trebuin0 si ne speriem si sa ne de-vetim no! insine.

10 Iulie 1905.

civilisatia

Page 7: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

CONGRESUL DIDACTIC PRIMAR" SAU ADUNAREAINVATATORILOR.

Se tine, s'a tinut, sat poate sa sa ma! tie Inc& laBucure§ti In privinta aceasta ma! este Indoialao adunare care se chiama congres" §i nu e alt cevadecit adunarea unuT numar de invaAatorr din sate,cari se §i numesc InvatAtorT, §i din orase, cari se bu-curl de titlul oficial : institutor!, cu mult ma! nobil(vezl d-ta §i cum ora§anul e ma! nobil declt teranul!)§i cari sint bucuro§I sa li se zica profesorI, ceia ce e§i ma! nobil.

S'ar crede ca ace§tI InvatatorI-InvatatorI §i acestlInvAatorl-institutorT-profesorl s'at strins la sfirsitulunul an de munca bucuroasti, de apostolat care-§Iafla In el, Insu§I multamirea, de curate, §i minds jertfapentru cele mal mar! interese ale unuT neam §i celemal sfinte scopurl ale sale, pentru a vorbi intre din§iIfrate§te despre un singur lucru : cum oare ar putealucra qi ma! bine, pe ce cal noun, ar ajunge ma! ra-pede la (inta cea mare : lumina pentru tots ", lumina,con§tiinta §i decl fericirea. Ca e ministru cutare sat

Page 8: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

6 0 lupta literary

cutare, sail cineva care nu e cutare, ca e la cirma,din mila draculul constituOilor, partidul X sail strinsuraY, ce poate sa li pese asa de mult celor citeva mitde oamenI cari sint parintiT sufletelor tinere din a-ceatta Cel mult Statul, risipitorul cel mare,doica de bielsug, care schimba la sin totl copiil ca-selor si al stradelor, eel mult Statul usureaza aduna-rea invatAtorilor prin incuvih4area unuT numar devagoane de oarecare class. Incolo, InvAatoriT stilt sta-pini. El n'an de ce s& se Indrepte nicl macar la revi-soil, call, cum se stie, nu fac parte, nici supt d. Ha-ret, nici mai alessupt d. Vladescu, din invatamint,ci din gloata fabricanOlor de politica. proasta si flea-toare de ran, din bandele pentru puterl si ghesefturl.

Aceasta parere despre congres" poate ti Intaritaprin amintirea foarte frumoaseT adunarT pe care ace-iasT invatatorT si foarte multi preo1I ail .inut-o laBacan, in Insusirea for de conducatorT aT bancilorpopulare. Acolo, in acele zile pe care no le vor uitaparticipanW, s'a facut cea mai buna intelegere gos-podareasca. OamenT, tinerl si batrinT, cu iubire de Or&si de teran, cu adeva.rata iubire de all oamenT, ailvorbit fara ifosurT si &dud ascunse catre ace multiascultatorT unit! prin dorinte nobile si printr'o spor-nica lucrare impreuna. Parc& nici n'ar fi fost paltidepolitico pe acest pamint.

Acum MO, la BucurestI era alt plan si an fost altourmari.

In anul trecut, de cind s'ail schimbat atitea, aveamaceast& stare a invaOmintulul:

tars?

Page 9: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Congresul didactic primar 7

O seoal& rural& prefAcuta dup& nevoile poporuluT,Imbogatita si intarith, indrumata pe cea mai bun&cale; cea d'intaid coal Weasel dupk cum trebuie.

O &coal& primary de orase, ceva mai rea, pentru c&domniT invatatori-institutoil aveau planuri tuna Ito sifacead

O scoala secundara, spoit6 si cirpit& de mai multeorT, cu fatada pedagogic& modernA, cu multi profesorTtined si bun!, dar cu vechile IncaperT mucede ale e-vuluI mediu. pe ling& aceasta, cu atItia profesorTfar& astir:0par si far& sat, impartitl In staulul lacomi-lor si in terenul de antrenare" al generosilor poli-ticiani.

Un Invatamint profesional st agricol, care incepeasl se Infiripeze.

Un Invat&mint normal, pentru Invatatori, foartebun; si

O Universitate ca val de capul eT, formalistI, ab-stracts, farb, initiativa si far& inimy, flrA, influent&stiintific& si far& influent& asupra societatil, framintatade ambitii, de intrigT si de interese politice.

De sigur ca la acest Invatamint era foarte multde lucru. Oricine se putea astepta ca ministril ce erailsa vie dup& d. Haret, Indreptatorul eel bun al 11100-mintului rural si profesional, ea acestl ministri not

dea toata osteneala pentru desavirsirea celeimai folositoare opere ce s'a Indeplinit In Romania a-nilor din urma. i iaras1 putea sA se astepte orIsicineca aceasta osteneala s& fie Intrebuintata pentru apune maI bine la cale sau pentru a preface ramurilede scolI care avead mai multe lipsurI si pacate_

politica.

*i,

s & -si

Page 10: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

8 0 lupta literary

Tata deel care ar fi fost programul :SA se lase In pace §coala satelor pentru a prinde

puterT in Imprejurarile noua, In care fusese a§ezata.SA se pastreze aceias,1 a§teptare plina de Ingrijirepentru §colile de me§te§ugurT. SA se facA §coala ur-ban& tocmaT ca §i cea rurala. SA se u§ureze progra-mul liceelor §i gimnasiilor, sa se -dea un rol covIrgitoreducatier §i sa se opreasca once amestec al politiceT§i al favoritismuluT In ele, Intarindu-se ideia unel au-toritata sanatoase §i statornice. SA se dea o viata noua,(nu o ViatA Noua.", cum Ii -o da guvernul de azl, careli-a dat §i o Cu 'tura Romina,", de aceia§1 valoare)Universitatilor.

Da, insa atuncT n'am maT fi o taxa, care va rivalisacu Serbia §i cu Grecia, cu Uruguayul §i Paraguayul,cu Liberia negrilor africanT in jertfirea orT caruT interesnational fatA de nemernicele pofte ale politicianuluTmincacios §i trufa§.

D. Vladescu, fiind conservator", nu putea sA pri-measca mostenirea d -luI Haret, care e liberal. Cumprin ploaia de fondurT culturale", catedre §i inspec-torate se creasera scriitorT, InvatatiT, artistT, reviste, noTgi nouti, a§a trebuia o qcoala noun-Pouta. Se facurachestionare catre orT§icine, comisiunT alcatuite din orT-§icine §i se aduna Congresul de reforma.

In el a fost un singur lucru Imbucurator. AnumeInfati§area, dorita, de uniT maT mutt, de altil prea pu-tin, a lostului ministru Haret, care a vorbit de la ma-rea innalOme a tuturor meritelor sale §i a avut, Incutare moment, un nea§teptat rol de conducator. Office

Page 11: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Congresul didactic primar 9

om nepgrtenitor va recunoa§te §i realitatea §i Insem-natatea acestel afirma01 morale : a Inceput decI a venivremea oind cineva poate stapini §i prin alt cevadecIt situAia sa oficialg §i interesele pe care le-armultgmi. D. Haret a impus principiul cg §coala satelor,cea d'intahl datorie a Statulul, trebuie six, fie un mareadevar §i sprijinul de cgpetenie pentru ridicarea aceleipaturI romane§t1 careia-I apaqine mai mutt decit Orl-on! Romania.

Si, cu toate c dupe, aceasta au venit institutor! §1invaOtori pentru a vorbi de nevoia urcarii lefilor (ma!Incape vorba!), pare ca. marele congres" era lovitde moarte, in scopul sate adevarat §i invaluit, prin a-ceasta. cuvintare §i prin felul cum a fost primita.

Cad dupg. aceia, In loc sa se visiteze instituti! §ifabric!, aparu In lumina bengala a fal§uluI entusiasm,In ploaia de stele a artificiilor de retorica, figura, peatit de simpatica, pe eft de energica, a d -lu! Gr. G.Tpcilescu. Explosia eloc.venteI sale acoperi toate zgo-motele pamintulul. Pe cerul pustia al congresului, ra-sari steaua mintuitoate a une! excursii : La Craiova,la Tismana, la Severin, la banchete, la discursurl, lamincare degeaba §i la vorba, de clacA.

Numar sa-m! fie permis a nu vedea nic! -un foldsdaca, ni se demoraliseazA pang §i Invatatorit

17 Iulie 1905.

Page 12: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

IV.

INCURAJAREA OFICIALA A LITERATURII.

In decadenta uimitor de rapede a vietii noastre con-stitutionale, pe care acum o primeste oricine asa cumeste, fall nici-o protestare, ca in Polonia innainte deimpartire, am vazut cu indignare numindu -se ca in-spector! a! monumentelor istorice poet! decadent!,creindu-se cite do! inspector! de musics ", facindu-sedintr'o foasta profesoara, de francesa inspectoarea"pentru aceasta limbs, inventindu-se nemal auzitulloc de inspector de religie", decretindu-se un inspec-torat al... artelor, cu toate dichisurile si lefile sale, a-legindu-se inspector! a! corurilor satestl" aT tea-trelor satesti" (auziti risipa ironie!), dindu-se unlitbiet gazetaras misiunea de a scrie viata Regeluluntil batrin gazetar aceia de a traduce pe Kant inromaneste..., aruncindu-se burse netrebnicilor i neche-matilor, gazetarasilor evrei obosit! de munca intelec-tuala" (ma rog !). Fantasi! ar zice ()rice straindintr'o opereta burlesca! i toate acestea in mai pu-tin de un an ! §i, din partea celorlalte formatiuni pc-litice, abia ici si colo, cind si cind, cite-o gluma, cite,

§i

§i§1

Page 13: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Incurajarea oficiala a literaturiT 11

un articola cu litere micT, in locul marelur strigat deindignare §i durere ce ar fi trebuit sa so ridice cindse intrebui*aza astfel scumpul ban, scaldat in Ia-crimi de singe, at milioanelor de sarmanT cari no tin.

Am trait sa vad Ins& §i maT mult decit atita. IerT

a batut la u§a mea un cerOetor in haine negre, careinfAi§a o lista do subscriAie, o jalba ca orlcare alta§i, pe ling& ele, o invOire formala din partea Ministe-riului de InstrucOe al Romaniel ca acel nenorocit, ca-lificat de publicist roman ", sa ceara pomana suptscutul oficial, pentru a stringe datinele teriT. tiatn ca,s'a dat un concediu lung §i multe miT de leT unultinar sociolog" fora nick) cuno§tinta de istorie §i

de alto §tiintT, ca sa scrie (ma rog !) Psihologia popo-rulta roman. Acum §i asta cu lista §i cu datinele"!Doamne, Doamne!... i maT mult n'aT ce sa zict, cistar, fringindu-V mimic do indignare §i de ru§ine.

24 lure 1905.

Page 14: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

V

PRETENVILE LITERARE ALE D-LUIOVID DENSUSIANU.

Viata Noun ", nr. 12. Frumos tipar §1 n4te coperti!pe linga cite un biet baieta§, ce e mai rnic §i

mai urit in sufletul filologului de frunte care e d. 0-vidiu Densusianu. Pacatl D. Densusianu ar dori sa sediscute serios pretentiile sale de critiC literar, poet 4ichiar istoric cad 41 permite a-ml face observatiiistorice asupra calla mele Bucovina; imi pare rail,dar, cu tot respectul pentru filolog, nu pot discutacu un Ovidiu Densusianu critic literar, poet (azi d-saiscale§te Ervin), chiar istoric. fiindca acesta nuexista. °Acne apelurl desperate mi s'ar face, gi supto forma oricit de putin cuviincioasa, nu pot ajutape inimosul mien coleg in donchi§otadele sale, luptindcu teribila sa moara de vint care macina de dour,on pe luna_vint. §i, poate, o parte din reputatiamorarulul.

Cad §i la noT o oarecare reprobatie atinge pe acelacare, pentru o gloriola de ambitios, 4T parase§te co-legil. prietenil, tovara§iI de lupta §i. nemulOmit cu

Incolc,

Page 15: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

PretenOile literare ale d-luf Oviditi Densusianu 13

atita, In deplina necompetin0 II acopere de vorberele §i nedrepte, In aplausele politicianilor de clpg-tuiala 1 §i ale unor indivizT cari represinta, ce e maistricat printre Mizgilitorir de hIrtie. §i la noT sintdestul cari sä 1t4eleaga, ce valoare poate sg. alba odeclaraVe de razboia Impotriva acestuT principiu, a§a.,de simplu §i de firesc,_ca orIce popor trebuie säliteratura care-T convine maT mult, care-1 represint&mai bine §i-1 innainteazA mai lesne. §i la noT se poatecondamna tactica de-a atribui until neinteles du§manpersonal teoril fa*, de a-1 combate ca §i cum el le-ar

1 E interesant a se constata ca odinioara, cind d. Densusianuera bunul nostru prieten, ziarul Conservatorul", in care s'ailtipArit cele mai neauzite enormitati Impotriva noastra, cu toatainterventia repetita a d-lui G. Gr. Cantacuzino, care are cu to-tul alte parer' despre talentul ai caracterul nostru, deci ziarulacesta a! carul colaboratori literati sInt luatl. din drojdia tine -rimil, a batjocorit continua al grosolan pe d-1 Densusianu. As-tad nu s'ar scrie acolo un rind In contra d-sale. Din potriva,d. Densusianu e foarte apteciat: dsa a fost numit In mal multecomisiuni, pe un timp cind acestea all fost alese dui:4 motivestrict politice, d-sa a capatat o leafy pentru seminariul de limb!romanice (ori nu e aaa ? , d-sa a fost numit, deal profesor foarteUnar ai strain de chestiile de InvatAmInt, In comisiunea, foartebine platita, pentru reforma Inviltamintului superior, d-sa a fostdecorat pentru meritele sale atiintifice", dar de fapt pentru cascoate Viatra Noua". D-sa permis odata ca ai-all permisaltil, cite parale fac aceia, nu ma mir ai-a permis sa ma in-fatiaeze, precum face once calomniator, ca un exploatator atatiintil (nu s'a niiacat nimic In inima sa cind a scris aceasta ?).Ea ma margenesc a constata cu durere aceste potrivirl Intretradarea vechilor prieteni ai anumite avantagil, pe care de si-gur le merita d Densusianu cu prisosinta fail a le cautaIrma pe aceasta care.

aib6.

pi-a

Page 16: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

14 0 lupta literara

fi spus §i de a-1 batjocuri ca §i cum al fi capatat princeva acest drept. i la no! este lume care sa se poataindigna auzind ca un profesor de Universitate a vorbitpiny §i studentilor saT, un an Intreg de zile, ca d. Den-susianu, despre poetil... decadent! aT Francie!, spre cariar voi sa se Indrepte talentele noastre.

Pentru un Intelept, ar fi fost de ajuns §i ce s'a ma!spus aid despre rostul VietiT Nona"; ceia ce se spuneastazT nu va stimpara verva putin invidiabila, §i totma de incomensurabila ca a orIcaruT Gavanescul, ad-luT Densusianu, dar va larnuri pe orTqicine asuprarostuluT acestel regretabile polemic! pornite impotrivaputinilor oamenT cum so cade cu un oarecare ta-tent pe cari-T are literatura noastra. Pentru a lua desupt ochiT studentilor i al tinerimil In genera acestdeplorabil §i continuo scandal, nu ar ajunge sa des1pretuim poporul nostru, sa ne Inchinam celor maiblestemate mode ale estetdlor Apusulul, cari ate cul-minat In Oscar Wilde, osindit pentru atentat la bu-nele moravurl, sa negam rolul Junin-fir §i al tuturorcelor ce i au urmat piny in ziva de astazl, sa preco-nisam o literature bucure§teana §i esteta, ci ar trebuima! ales doua. lucrurT : Sa acordam d-luT DensusianuInsu§irl pe care nu le are §i sa ni fuam noun, In§ineInsu§irile pe care s'a Intimplat ca le avem pe careavem con§tiinta ca le Intrebuintam cinstit §i cu do-rinta de bine; adeca: sd schimbdm. Ceia ce, orlcit amvoi pacea cu oamenil de merit §i cu eel ma! bunTinvatatl aT poporuluT nostru, printre cari e fara In-doiala d. Ovidiu Densusianu, nu putem.

De aicl Innainte nu maT datorim publiculul nostru

§i

§i

Page 17: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

PretenOile literare ale d-lul Ovidiu Densusianu 15

nicTo lamurire, iar d-lui Densusianu, care a uitat demult ce i se cade si ce nu i se cade, ce-1 prinde sice nu-1 prinde, nu i-o datoriam nicT pe asta. Pe caleatagaduirilor sl otenselor nemeritate, pe calea zgomo-tuluI pentru zgomot, nu-1 vom urma. nici pe neastep-tatul nedoritul adversar" de astazT, nicT pe oricarealtul ar fi ispitit de un asemenea rol.

Dreptatea ni-o va da publicul de azT, si cu mult maimult publicul, pe deplin luminat, de mine, care nu vaputea uite aceasta parte asa de urn din activi-tatea unuT om atit de capabil In mestesugul luT, ci vanumi un nume asa de onorabil in stiintA, un numecare a fost si al luT Aron Densusianu, care credea ince credem noT, alaturea cu ale d-lor Tanoviceanu,Gavanescul, Tocilescu, alaturea cu redactoriT inexpri-mabill al acelor fol In care se face de Base luni cupietate lauda criticuluT" Ovidiu Densusianu.

24 lulie 1905.

i

.sa

Page 18: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

VI.

UN NOU ALBUM DE TESATUR1 ROMANET11.

Nu e Inca anul de chid profesorul de seminariuComsa din Sibiifi a dat la lumina un mare album,foarte bine alcatuit si splendid executat, cuprinzindmostre felurite din mestesugul de tesut si de brodatal terancelor noastre, mal ales ale celor din acestepart! sibiiene. Astfel se aducea la Indeplinire un vechitiplan de tinerI entusiastI, pe care unit, ca Barcianun'ail trait sa-I vada ajuns o frumoasa si folositoarerealitate. Cheltuielile, foarte Insemnate, ale hicrarif aufost purtate de reuniunea agricola, de societatea plu-garilor ronaliA din

D. Comsa a adus si la BucurestI un numar de e-xemplare. D-sa e un batrin asa de voinic si de ini-mos, Inc It cu greil IT si potI zice batrin. Altul poatear fi expus exemplarele albumuluI la citeva lib-rariIfara interes cum slut toate pentru vinzarea decart! romanestl, si n'ar fi izbutit de loc 0,1'1 raspin-

Album de bred aril teellturt rominegn, compus editat deMinerva Cosma; Sinai 1905.

Sibiid.

I ci §i

Page 19: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Un not album de tesaturl romfnestI 17

deasca lucrarea savirsita cu fngrijire i dra-goste. D-sa a facut altfel: InfAisind personal albumulacelor persoane care Se §tia c& iubesc neamul i fn-Oleg i altfel de arta, decft acea care poarta peceteaeirculAiel internationale, d. Comsa a cistigat albu-

antologieT colorilor romanestl, clteva prietene.De atuncl nu still ce s'a mal facut cu publicAia. Mi-eflea Ins& ca fmpreuna cu d. Comp, a plecat din Bu-curestI interesul pentru acest stralucit prinos pecare unul din orasele Ardealulul 1-a adus artel noastre.

ca femei bogate culte, care arunca, mil de lelpentru desertaciunile cele maT deserte ale vieVT, mis'aii aratat speriate de preVil urias de selzecl de lelpe care trebuie sa-1 dea tine voieste s& aiba la in-dam1na aceasta vesnica, bucurie a ochilor.

Vazhad albumul din Sibihr, anume persoane §i -auadus aminte si de ceia ce se lucrase la noT pe vre-murI In acest sans. Prin anil 1870, cfteva doamne dinclasele bogate prinsesera iubire pentru pInzeturile, hor-botele si scoa4ele de la tarn, pe care mersera cu rab-dare sa le caute din casa In casa, culegind o pradade frumuset,a de care n'au ma! vrut nicrodata sa, sedesfaca. Dupa citva timp, s'a alcatuit i o societate,apol Inca una, pentru comanda, expunerea i viinzareaacsetul lucru ales al satelor chiar a lucrurilor obis-nuite pe care satele pot sa le dea In ceia ce privestetesaturile. i astazT Furnica arata o vitrina cam stearsa

o firma cam uitata pe Calea VictorieT. SocietAilese amintesc maT ales prin acele expositiT vfnzarlpentru saracl, in care e mestera societatea bucures-

stiinta,

muluI,

*tid

si

si

8i

yi

Page 20: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

18 0 lupta literary,

teana si din care unii pleaca luind cumparaturT, iareel ma! multi amintirea atitor obiecte de adevarataarty pe care ar fi dorit sa le poata cumpara.

Dar atunci, cind cu visita d -lul Comsa, am maivazut Insa, iesind din biblioteca romaneasca a une!Mita lte doamne, care 1ntQlege maT bine si cauta ma!staruitor cleat orTcine aceste cirpe", un modest al-bum de tesaturT, tiparit in Bucuresti la Socec. Un al-bum in color! asa de scamp, de zgircit Intrebuintate...Pe vremurl, el a placut Regine!, care iubeste portulnostru de la tarn. Acum insa, se faceat fagaduieli dea se da altfel de mostre ale tesutului si brodatulurteranimil de dincoace. Se adaugia si un simt de ri-valitate, de mindrie regionals: d. Comsa era amenintatcred ca tot amenintarT de astea ar dori si d-lul!era amenintat, va sa zica, cu un mare album de din-coace, care sa-I dovedeasca fara putinta, de tagaduirecu cit intrece veselul rosu argesean si muscelean. al-bastrul trist al VilciT acel negru distins care e temeiulcelor maT adevarate, mai putin Ymprumutate, Impes-triO.te si inriurite din lucrarile sibiiene. Eii maT tra-geam nadejde ca disputa, intrecerea de onoare nu seva opri aicl. Puteau sa lase Sibiienii a li se intunecao glorie pe care o cistigasera dupa. atita punere la calesi straluinta ? Sy, se creada dupa aceia ca nu dinsiT,ci cutare altT RominT ar avea simtul eel mai desavirsitpentru linil si pentru colorT ET aveau datoria sa maldea un album.

Dar societatea noastra bucuresteana a ramas cumo stim: amabila, stralucitoare, primitoare, laudatoare§i grea la japtd. Asteptam Inca albume si de afirmare

Page 21: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Un nod album de tesaturi romine§ti 19

§i de lupta. Ed unul m'as feri poate sa pun soroculaparitiei lui. Cad totdeauna cei saraci si simpli por-nesc mai lute §i mintuie mai usor decit ceilalti.

Daca rivalitatea n'a putut izbucni Inc& Intre Tinu-turi, ea a ie§it la iveala Intre persoane, In Sibiid chiar.Albumul d-lui Cornea a dat de la Inceput mult de lu-cru societatil rom&ne§ti de acolo. FiecAruia i-a plAcuts&-§I aduca, aminte de partea ce a avut-o el §1 ai salIn aducerea la indeplinire a unei astfel de lucrari.Asemenea reclamatil §i neIntelegerl slut totdeaunacele mai onorabile, cad dovedesc qi adincul interespe care-1 treze§te lucrul de care e vorba. Dad, ziareleardelene, care In latura din ce In ce mai multafar&de foita Rava§u1" din Cluj grijile culturale din pro-gramul lor, dacA. aceste ziare, cu scriitorl totu§i aqa.de buns, ad ti cut asupra albumului, multamindu-se areproduce ceia ce se stria, cu admiratie, lute() foaie sa-seascf1, In convorbirile sibiiene s'a discutat Indestulalbumul, care venise pentru multi cam pe nea§teptate.

Si iata ca d-ra Minerva Cosma, fiica unuia din frun-ta§ii vietil economice, foarte desvoltata, a Rominilordin Sibiit, §i-a adus aminte de frumuseta mostrelordo art& popular& pe care Insa§i le strInsese. Iq eleerad cuprinse atitea surpyinderi plAcute §i descopeririscumpe, atita Ingrijire cheUuit& zi cu zi, Melt d-raCosma a trebuit sa creada ca tesaturile dsale shitcele mai frumoase, precum datoria d-lui Comp, e s&creadA, totdeauna ca nu poate fi Intrecut de nimeni.Astfel se ivi ideia celui de-al doilea album, pe care-1primim astazi, executat tot la litografia sibiiana caredaduse pe eel d'intaid §i Infati§at dup& acelea§1 norms

Page 22: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

20 0 lupta literara

, dar aid se vede §i grija, foarte femeiasca, de apune IntImplator §i fondul de patrate care Ingaduiealtor femel reproducerea. Coperta e maI simplg, pedud dincolo pagina In relief a tesatoard este ea In-sa§T o podoaba. Numarul plan§elor e numaI de 20, §iprin urmare pretul a putut fi scgzut la 20 de leT.

Acest pre mic are Insemnatatea lui. Precum onceRom Inca cu stare trebuie sa aibg, Intre albumele eIde arta §i pe al d-luT Com§a, astfel once Rora Inca cese ingrije§te de reputa0a el de femeie cult& e datoaresa, poata arata visitatoruluT strain, mindrindu-se cuaceasta, albuma§ul practic pe care, cu cheltuiala ma-meT sale, d-na Maria Cosma, §i supt ocrotirea Asocia-OeT, maril unirl pentru cultura a Rominilor din Ar-deal, it daruie§te astazI !ntregulul nearn romanesc odomni§oara din Ardeal.

*

Sa-1 cumpere bogatiT, dar ma! mult saraciT. E ominune ce bun, ce harnic §i roditor e banul colorsaracl, binecuvintat prin munca. In el zace totdeaunaputitAa de jertfa, §i to trezesti ca. in alt Tinut arde-lean, ba chiar In cutare ora§ din Romgnia sceptics §iegoista, se string citeva femel de inima, tot din sa-racime, §i dal al treilea, al patrulea album. NoT` vomfi ce vom fi, pans acuma am fost !ma un popor de.t,eranI: poesia noastra, arta noastra, povestirea noas-tra slut tot lucrari de Oranl. Trebue sg, le cunoa§temea mg bine §i maT larg, cad toate publicatiile, °Mitde frumoase, care s'all facut pans acum, trebuie pri-vite numal ca un inceput §i ca o indrumare.

31 Julie 1905.

Page 23: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

VII.

SOCIETATEA TLIRITILOR ROMINI

Societatea turistilor roman! ", presidata de Princi-pele Ferdinand, a fost !nth' Aata pentru placerea per-soanelor ce iubesc calatoriile si suirile de mung. Eavine, de sigur, mai curind prea tirzill dealt prea devreme. Vacant() le noastre cunosc mai mull vilegiaturacu baluri, serate", intrigi, flirturi si fleacurl, trata-mentul la munte cu gazete bucurestene si spurcateromane frantuzesti, decit excuisiile Intaritoare si In-vatatoare grin muntil cu can natura ni-a impodobitasa de imbielsugat Cara. In aceasta, toropeala este siiubirea pentru linistea moliie, dar si necunostinta silitsa de indemn. Putinele calatorii ce se facead, era1lasate la Intimplare, fart, sa se alba o parere cumtrebuie despre drumuri, locuri, mijloacele de train side locomotiune.

Societatea de curind infiintata vrea sa, inlature a-ceste lipsuri si piedeci. E in masura s'o si faca, pen-tru ca ea cuprinde multi oameni cu situatif tnnaltecitiva foarte bunt cunoscatorT al teril (colonelul Ia-nescu, de pita.), citiva artist! sal amatorl de arts,

Page 24: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

22 0 lupta literary

deprin§I a recunoa§te §i reproduce, fie §i pun foto-grafiT, punctele cele maT vrednice de interes, §i insfir§it pe redactorul albumuluT din acest an, prietenulAl. Tzigara-Samurca§, care e in stare sa dea orTcfnd,pe atitea lamuriri §i sfaturl, $i acea pornire ini-moasg fart, de care nu se fac in chip placut excursiile-In ma! multor mid calatoriT, puse la cale In1904 §i 1905, d-sa a dovedit ca poate sa impace §isa calauzeasca fora nemultamirile §i ciocnirile obi§-nuite atitia oamenT, cad, de §i fac parte din lumeamai buns, totu§1 totdeauna masura In pretentil§i in cuvinte §1 nu OA s stea la locul for a§a felIncIt sa nu strice placerea sati chiar lini§tea vecinulul.

Cit despre albumul Insu§T, care ne-a adus la acesteciteva cugetarT, el se Nate ceti cu interes in cea maimare parte. Cuprinde paginT de dd. colonel Ianescu,§tefulescu, Flai§len, Moisil §i altiT, in care se oglinde§tepriceperea special& a fiecaruia dintre ace§t1 scriitorT,precum §i o sincere, dorinta de a Indatori. Citeva iti-nerare vor folosi mult §i altor drumet!. Doua poesiTde o innalta seninatate §i de o trumuseta !impede aleluT Iosif. Sint §i ilustratil bine executate, privitoareuna la muntii GorjuluT, a caror hart& se adauge. Lip-se§te bibliografia. Articolul frances care se intilne§teprintre celelalte, ar fi trebuit neapii rat sa fie prefacutIn limba noastrE.

Intre colaboratoril AnuaruluT Turi§tilor" e ,Si d.Calmuschi, profesor de geografie in Galati, care da §iunele note folositoare cu privire la Dobrogea, cu des-voltarT une orT prea intinse. D. Calmuschi, mare iubitor

Saga

cursul

read

Page 25: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Societatea turistilor romIni 23

de excursiT, calatoreste In aceasta vacanta cu scolariTsaT prin Bucovina si Ardeal. Acest drum de Invataturas'a complicat pe urma cu primirl, cu cintarx, cu re-presintatiT de teatru. Fireste oricine se va bucura a-find el UnguriT din Tinutul BistriteT stiu sa ni cinteDesteapta-te Romine" cind venim de la o granitaca sa iesim pe alta, si ca doamnele romine din cutaretirg au hranit pe scolarl cu felurile galas din minu-sitele for fuse le, ca In sfIrsit elevil d-luT Calmuschistiff ce Inseamna o represintatie. Dar ppate ca Intreatitea surprinderl si placerT a cesti elevl Invata maTmult a se crede ceva decit a §ti ceva. aceasta eTau. Ca si maT sus, n'avem destula putere pentru aspune : cu cuvinte putine se face isprava teat mare,de care nicT nu e nevoie sa rasune foile de pe la noT.

Deci e foarte bine ca, excursia altor scolarT, al li-ceuluT din Constant; se desfasura prin aceleasT lo-curl ardelene, asa incist sat stie despre dinsa numaTcine trebuie sat stie si cine se foloseste In adevar dedinsa.

31 lute 1905.

4i

Page 26: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

VIII.

SERBARITY, DIN SIBIIO.

Asociatia pentru literatura romlna, §i cultura po-poruluT romin" pofte§te pe Rom Ina de orTunde la ma-rile eT serbarl de la SibiiA, care vor dura, de la 6 la15 August. Se vor Linea la aceasta data §edi*le a-nuale ale societatiiT se va inaugura Museul de etno-grafie §i istorie al Romini lor ardelenT §i se va deschide§i o expositie privitoare la intreaga viap, romaneascAdin aceste pArg. Acestea stilt liniile generale, iar a-main ntele le vor vedea §i pretai aceia, foartechiar §i de dincoace de muntl, cari pleaca la Sibiiflzilele acestea pentru o adunare cum n'atl avut multeRominil ping, astazT.

Asociatia" e o societate mare §i veche, car vaImplini In curind cinzecl de and in ImprejurarT cenu se pot prevedea de acuma, dar pe care le dorimprielnice. Ea s'a nascut din curentul neIntrerupt sprelumina, caret a insufietit de o suta cinzed de anTmacar pe ai no§tri din Ardeal §i terile ungure§t1, diniubirea adevArata, catre popor, caruia-1 trebuie §coli

multi,

Page 27: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibihl 25.

tot mat bune §i mat romane§ti, pentru a putea sta a-laturi cu alt! locuitorT al acelut pamInt. Ea s'a adusla Indeplinire- Intr'o clips rara, and amintirile unorprimejdioase lupte purtate Impreuna unisera In inimIpe credincio§il celor doua Biserici, rivale totdeauna,din nenorocire du mane une or!, In care anume Im-prejurari ad Impartit neamul nostru din acele part!amenintate. De la Inceput, Asociatia" a fost §i a luTSaguna §i a lul Sulut, §i a Blajenilor gi a Sibiienilor,0 a Unitilor §i a Neunitilor.

Si aceasta alcatuie§te Insu§irea eT de capetenie §icea mat scumpa. Stim cum traie§te..Rominimea acolo,din voia vremilor ma! mult decIt din pacatele el.E o fericire ca macar fruntagil cleric! §i laid aT or-todoc§ilor se pot aduna in acele soboare cu competentalarga, pe care Saguna le-a daruit, In intelepciunea sa§i simtul sail practic, Biserici! neunite. Acest mic par-lament de gospodarie religioasa e, de sigur, nepretuit,§i e pacat a nu se vede §i la Blaj, unde se adunapentru asemenea lucruri numaT clericil, altul ca din-sul. Dar, In acea adunare, hotarul restrIns al confesi-unit termure§te din toate partile. Pe cind Asociatia",a§a cum este, lucrind Intr'un sens sell in altul, Mfg-ti§eaza ceva mult mat mare. Unde desbina legea, u-ne§te cartea, lumina. Pentru lumina §i pentru cartedecT, In limba lor, care nu se poate uni cu nimeni,nicT schimba, nici preface, nici Injumatati §i imputina,pentru aceste don& tinte mar! ale vietil In societatilemoderne alcatuite pentru desavIr§irea omuluT ca om,

RominiT de amIndoua confesiunile se simt acelagineam, unul qi nedespartit. Aceasta o spun, Innaintea

Page 28: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

26 0 lupta literary

celor ratvoitorT, adunarile din fiecare an, pe carenimeni nu le poate opri, cad In ele e vorba de acea,viat,a a sufletelor care se misc.& liber in tot cuprinsullumiT civilisate.

Chiar acuma in urma, s'a aruncat, vorbindu-se degreselile si ponoasele Asociatier, cuvintUl de Aca-demie". Dar aceasta societate nu e o Academie, caacea din Bucurestl, din Pesta sail orTunde aiurea; nueste, nu trebuie sa se treads a fi. si nu trebuie sa, a-junga nicTodata la aceasta stare. Academie' e maimult sad mai putin In fapta, dar aid e vorba de teo-rie, de doctrina un soboras de invatati de o oare-care virsta, de o faima recunoscuta, cari se Intilneseeadese orT pentru all impartasi descoperirile si planu-rile, pentru a cerceta, cumpani, rasplati si Indreptamersul stiintil sau al literaturil unul popor intreg sailunel party numai din el. Pentru aceasta insa, Arde-lenil sa, n'aiba nicio grija: par. Moldovan, d. losifVulcan si altil vin in luna luT Mart din fiecare an la.Academia Romina in Bucuresti, un mare asezamintde cultura, cu temelil adinci si menire stralucita,care, data e astazT si a cite unul domn Tocilescu,nu va fi mini a caracudeT ambitioase peste pute-rile ei din generatia de astazi. Acolo trebuie sa sefats stiinta si de acolo trebuie sa piece judecata dreapta.si indreptarea fulositoare. Asociatia" in schimb esi adunare a poporulul pentru luminarea luT, o a-dunare a orlcuT din acele rindurT dese, bune, har-nice, intelegatoare ale poporuluT roman de supt aceacoroana strains. Acolo nu se cer memoriT invatate si

Page 29: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din SibiiU 27

scrierl originale, ci prinosul curat al fiecarui ban al O.-racului, care, dad, sunk, ca §i al bogatulul, e binecu-vinta t sa, rodeasca rnnit mai mult decit acela, fiindca.In el zace munca pururea facatoare de minuni. Aidnu slut tovara§i in munca §tiintii, ale§i Mini §i cuscumpatate, ci tovara§1 cu tragere de inima pentruInvatatura romaneasca, cule§I in snopi Imbiel§ugatiprin toate Tinuturile neamulul. A§a. e Asociatia". Dardin aceasta tiinta a eT trebuie sa iasa simtul uneTdatoriT, Si aceasta datorie n'a fost indeplinita pang, a-cum nic1 pe departe. E bine sa se spuie aceasta cuprilejul stralucit de astazi, §i b spun aid, pentru ca,de §i void fi §f erg acolo, gura mi-e Incbisa in tarn.strains.

Poporul romanesc de peste munti vrea lumina; el numai poste in imprejurarile grele de astazi fara lumina;el va rataci necontenit, se va poticni pe toate cara-rile, va cadea §i va peri data nu i se da lumina. Sice fel de lumina ? Nu aceia a ziarelor care vorbescpolitics, iar din literature, traduc Mustangerul negru",viete de sting sag predicT care ag mai rasunat Inca.In atitea limbi, sag cite ceva taiat din revistele bu-cure§tene. Lui 11 trebuie o invatatura statornica, zil-nica, una fa.cuta ca pentru el §i anume pentru el; opine a lul de toate zilele", prin care §i at no§tri safie oamenT aT veaculuT in toata puterea cuvintului.CuT trebuie sa i se ceara acest dar ? Nu Guvernulu!.Nu Rominilor din alte parti. Nu cutaruf om singura-tee. Nu preotulul ca preot §i invatatorului de sat sadde ora§ ca invatator. Ci vistieriel tuturora, faptei tu-turora, gospodariei tuturora, care e Asociatia".

Page 30: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

28 0 lupta literary

Iata, domnilor, e o zi mare ca aceasta; din banibine economisiti v'atI invrednicit a face un frumospalat; un mused, o expositie, lucruri neasteptate sivrednice de admiratie si de multamita. Mai luati ohotartre. Este foaia aceia Transilvania", care iese asade rar si tot deapana la socotell ca la o casa debanca sail la o societate pe actiuni, care c15, In Wartitlurile cartilor ce ati tip1rit Ardelenil si care furni-seaza icl si colo cite ceva invatat,foaie osindita, pecare o primesc toil si n'o ceteste nimeni. Scoateti-odin scutecele care o fac schiloada. Dati -1 viata bung,adevarata si folositoare. Sa iasl in fiecare saptaminamacar, s6, spuie lucrurile ce se asteaptl de toti ingraiul tuturor. Pentru socotell tine nu v6, crede?! §ifaced carti pentru atean ca Matita" Sirbilor, earitraiesc in aceleasi Imprejurari. Nu cart! de la d-voas-trg, ci cart! de la oricine, de stiintl usoarl, de li-teratura, frateasc5,, acelea care ar cadea asupra sate-lor ca 6 binefacere dunmezeiasca.

Asa o fapta ar pretui de sigur mat mult decits1mi se ingaduie a o spunetoate banchetele cite s'admai benchetuit si cite se vor benchetui de acum in-nainte.

7 August 1905.

Page 31: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

IL

MANIFESTATIT CONTRA GRECILOR.

Vacantele ni -au dat In caldurl toropitoare alegerlcomunale si o adunare Impotriva Grecilor, tinuta InBucuresta cu multe cuvintArl, cu o singura resolutiesi cu niclun folos. Se stie c5. Indreptarea pe care odorim e aceasta: mull& treaba, putin zgomot. Ce is-prava, ar putea iesi Insl din astfel de tntrunirl si pro-clamatiI, nu vedem. Grecil ail interese asa de marl InMacedonia, Inc It le vor urmari si dup5, declaratia in-dignaril noastre, si el nu le pot urmari decit potrivitcu temperamentul for 4i cu norma balcanicA, In careasasinatul figureaza printre mijloacele Ingaduite aleluptel pentru idealul national. Din partea noastra, orI-clt am socoti a cinstea noastra care a se face untraill mai bun elementulul arominesc din BB, lean!, nuputem sä ne ascundem 111s . ca sint alte granite, ca-tre care trebuie pironita innainte de toate atentianoastra. Atuncl, ce? Mijloc pasnic de a face pe Grecljnal cumintl si de a-I Incredinta ca. Macedonia nu lise cuvine, nu exist.. Razboit nu Ii putem face.Geamurile nu trebuie sA Ii spargem, fiinda atuncI ar

Page 32: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

30 0 lupta literary

fi o intrecere In salbatacii. Nu vad ce mal raminealta. Si iarasT nu trebuie sä uitam ca, Intro o Greciemare §i o Bulgarie mare, nu cea d'intaiu e cea maTprimejdioasa.

... Spartul geamurilor a Inceput insa, la Giurgiu.

7 August 1905.

Page 33: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

X.

SOCIETATEA DE TEATRU DIN ARDEAL.

Anuariul societatil de teatru romin" din Ardealapare, ca de obiceia, Intr'un foarte frumos volum. Elcuprinde clieva articole privitoare la adunarea dinurma, tinuta, la Brad, In MuntiI Apuseni, undo RominiT

un gimnasiu, al saracilor pentru strati, ridicatasa cum este cu cheltuiala satelor de prin prejur.Printre aceste articole se Inseamna, prin frumuseta sailfolosul lor, al dluI Enea Hodos, care zugraveste cumse Invata pe vremurI la Brad, si al d-luI P. Oprisa,care povesteste de fapt Intemeiarea gimnasiulul lacare InsusI a avut parte. E interesanta si statisticapieselor ce s'aa represintat, in numar imbucurator demare, prin deosebitele locuri unde s'a putut injghebao societate de amator!. Blruieste Alecsandri, cu acelecomedic usoare, care la nol par invechite, dar careprin naivitatea for bunt; prin dorinta vadita de astirni un ris curat, pot sa fact Insa placerea unuIpublic mai putin mestesugit si mal bun la inirfl §iapoI, pentru motive locale care se tnteleg lesne, a, Jo..sif Vulcan, respectabilul director al Familiel". \Tee aped

ail si

Page 34: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

32 0 lupta literar6,

cu mirare comedioarele lui Lupescu §i ale altor actorscari lncrat pentru nevoile -trupei for ratacitoare prinora§e, oraqele §i tirgurr. Sint a4a de naive, dar to tre-ze§ti rizind, cum mi s'a Intimplat §i mie la o repro-sintAie de asta iarna, in Brasov, unde, ce e drept§i aca trebuie sä fie in genere era atita sirguin0§i inOlegere §i bucurie c pot face placere, din par-tea actorilor"... Cetind Anuariul, m'am gindit neap6.-rat Inca o data la caracterul de trufie al literaturiinoastre: avem in teatrul nostru adinci psihologi, scrii-tori elegang, imitators dibaci al celei mai indrAzneteliteraturi straine, dar ce-ar face c4iva oamen! cum secade cari vreafi sä petreaca la o represintAie, dad,n'ar fi Lupescu §i partea cea mai putin pratmita dinopera lui Alecsandri ?

7 August 1905.

Page 35: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XI.

SERBARILE DIN SIBIIU.

tithe. zi.Deschiderea serbarilor din Sibiitl s'a facut in ziva

de 5 August st. v. ou o cuviint.a, o masura, opomp& tnnalOtoare, pe care n'o va uita nimeni dintreaceia cari au avut- fericirea s'o vada, agezind-o- apolin amintirea sa printre taptele adevarat istorice alcaror martor a fost.

Cladita Intr'un lot deschis gi prietenos, ling& un micpare, nu toomal departe de acea catedrala, desprecare gi dupe ce am vazut-o nu pot zice nimic de bine,vecina de curte, In sfir§it, a §colil de fete, Casa Na-Vonala, e o mare zidire trainica, tnnaltA cele treirindurl gospodare§te §1 cam batrine§te in marea ei ti-nereta, fora Insusirl qi far defette In ceia ce priveqtearta. De mai multe zile lucreaza innuntru cu fierberebiurourile d-lui Corneliu Diaconovicf, organisatorulEnciclopedier, organisatorul acestul palat, organisa-torul serbarilor, omul solid, de socotell precise, care e,se poate zice, Marta in aceasta via0, sufleteasca aRomtnilor de dincolo care-§1 aqteapta inca Maria. Grija

linistita

ce-el

Page 36: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

34 0 lupta literara

Incvartiraxil oaspetilor o ail alt,i1; si e In adevar deadmirat cum au ajuns ace! de acolo sa, afle un locu-sor multimii, totdeauna neorinduita, nelamurita si pre-tentioasa, de micT functionarl, de scolar1 In vacant,a,de cocoane si coconite si de marirT ale lumiT acesteiape care In pachete de cite sUpte-opt sute o arunca,lungile trenurl de la Turnu-Ros pe peronul garil Si-bilului. Gil despre oaspegi din aceste parg chiar, eT

cunosc obiceiurile acestor Intrunirl si de mult si-adluat masurile. Pe el nu-1 ve1 vedea Incurcag 1ntr'undialog ca acesta pe care, cu xusine si cu indignare,1-am auzit si In ziva inaugurarii:

Da' ce, domnule, ea ce ? Da' pentru tine sintbiletele...

Pentru membri! Asociatiel si pentru invitag inrindul Intaia.

Da' cum, da' ce, ca el sint de aign NoT sIntemoaspeg.

Cauta,m sa, multarnim pe tog dupe putinta.Da' cum, da' ce, ca noT am luptat. Las' ca ne maT

prinde pe no!, las' ca mai venim no!, las' ca va, ara-tam no!...

Dulce fratie, stinta, politica din Romania si o! des-trabalare...

*

In dimineata zile! de 5 se fac doua, slujbe biseri-cestf, fiindca, aid stilt doua leg! si, cum a spus-o d.Cosma In cuvIntarea sa de la banchet, numal un rital tututor Rominilor. Una la biserica neunitilor de ling&primblarea din sus, cealalta la capela unita. Pe lavre-o 9, cea d'intaid se mintuie, si lumea se grama-deste spre Casa Nationale.

Page 37: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiid 35

Sala sedintelor, foarte Incapatoare pentru proportiilecladiriT, e In curind plina. Pe scent, in fund se vadziaristiT, o gramada, dintre cari BucuresteniT mis'ad parut ca se deosebesc de ceilalti prin forma ae-obisnuita a traditionalelor nasurT evreesti sad grecesti;purtatoriT for avead in cel mal innalt grad chemareade a zugravi un tablod din viata national& ca acesta:natiunea romIna" avea, In adevar, pentru eT si totfarmecul noutatiT, cu sat far& ImpamIntenire.

In fail, comitetul: la mijlocul meseT batrinul presi-dent ulutit, fat& find de batrIn octogenar, cu parulalb, Innalt, des, cu mustata de cavaler, cu ochiT bun!,albastri, supt ochelarT largi; trupul mic, slabit devIrsta, dar vioid Inca si nervos, flutura In redingotaneagra. E nepotul Mitropolituluf unit care a luat partela Infiintarea AsociatieT alaturl de marele Mitropolital neunitilor, Sagan° ; el InsusT a avut totdeauna oactivitate demna si corectri, vrednica de numele sail.La dreapta si la stinga, cleric! de amlndoua legile, inreverends cu margenile rosil si violetei mal tirzitl sevede Intro el, pe ling& profesorul blajean Negrutid.,figura foarte cunoscuta, Intro Rominil de aici a d-luTCosma, Indreptatorul vie0 economics din Sibiit siun om de o mare influents, pe care stie s'o mentiePare un diplomat batrin, care a Incurcat si descurea,tmulte protocoale.

In banca d'intait a publiculuT s'at ]risat cele d'in-taid locurl pentru stapinT: prefectul loculuT si comiteleSasilor, veche dregatorie care traieste mal mult dinamintirl si din frumuseta sever, a costumuluT negrucu sireturl multe si cu calpacul purtind ca la 1600

Page 38: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

36 0 luptd literary

surguciul infoiat. Vin pe urmg scaunele Mitropolitilor.Mitropolitul loan Metianu, de aid, capul BisericiT

neunite sad greco-orientale, vine de cu vreme de sea§eaza. Supt calota ro§ie, o fat& trandafirie, de bdtrinsang,tos, o barb/ mare albs, rasfiratl. E tipul de Sa-guna, In care nu ggse§ti ins,, inviortnd aceastg liniqtesimplg, supusa gi multdmitg, ochiT aceia marl, foco§i,de viatg, de lumina, de mindrie, de putere §i initia-tivg. Preasfintia Sa, Escelentla Sa, e un om al plea,Indeletnicindu-se cu gospodgria, in care e greil a-1intrece.

Cant in zadar cu ochiT pe Mitropolitul din Blaj,Victor Mihdlyi de Ap§a. A doua Excelentg e totu§1aid, a venit asearg, Intro statul-major al canonicilor,purtind haine cu gireturi ro§ii §i cruel dgruite de Im-para,tie. L-au primit la gar& altii decit MitropolitulMetianue la mijloc nu §tiu ce socoteall de visitesi s'a dus aiurea decit la Mitropolitul Metianu. 0clipg care putea sa fie mgreatg, §i innaltgtoare pentruincurcata zi de astgzi §i pentru toate timpurile a fostpierdutg. Nu s'a dat sarutare de pace, nu s'a facutdrumul frgtesc, nu s'a luat masa impreung, cina ceade taint a slujba§ilor aceluia§1 Dumnezed In numeleaceluia§i popor. Nu. Vezi, pe lume sunt forme, ci am,bitii, §i prude*, qi mgriri §i micimi. Uhul de-o parte,altul de alta.

Si locul ocupat al unuia ca si locul got al celuilaltnu shit nicl ele undo trebuie. Oare prin tine s'a ri-dicat din pulbere, s'a recunoscut pe lume, s'a Impgr-tacit din lumina invataturilor, s'a tnnaltat la acela§1rang cu alto natil, s'a organisat In Stat neamul ro-

Page 39: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serb rile din Sibiid 37

manesc din Ardeal decit prin aceastg Bisericg, cu uncap, ca odatg, sad cu doug, ca astge ? Se poate uitaaceasta ? Se poate credo el vechile steaguri cu cruceaad cazut ? Se poate Incbipui printre ai noqtri o mgriremal depling, mal sfintitg prin trecut, mal consfintitgprin decrete Imparateqt1 dectt a color dol ierarhl ?Tronuri, jeturi aurite trebuiad pentru dfn iI In frunte,deosebit de tog gi Innaintea tuturora. 4i, dud colo,iat1-1 dupd prefect, dupd comite, lingd cine tie cine,de dincoace sail de dincolo, care s'a putut cocota inrangul Intgid. In asistentg, protopopY, avocag, depu-tag chiar, prea putinT, cu mult prea pugn1 Oran!.Unele despgrOminte shit represintate prin delegati,altele nu. De la noi, cfgva oamenT tie inimg, cite u-nul care vrea iasd, la ivealg §i profesionititil de /aLiga, cu bgtrinul domn Gradi§teanu; din fericire, cel ceau luptat ci inteleg sg fie rasplgtiti, cgcl altfel parg-sesc... partidul, au ramas pe din afar,. Din fericireiar, cel trel minictri anuntag, d. Badarld ci alg dol,ad renuntat la calgtoria. lor.

D. 4ulutill sine cuvintarea de deschidere, din careprinzl une orl cite o constatare tristg despre miculnumar al color, din bogatie §i inteligentg, can primesca face parte din Asociatie. Nu se aude, dar se as-cultg. Cuviinta e mult superioarg celel de la no! Inasemenea imprejurgrl.

Intrerupere de vre-un ceas pentru ca inaugurareasg se faca tocmal la amiazg.

Chid se deschide din not qedinta, scrisoarea de ras-puns a ImpazatuluT, care multd,me0e din inimg" pen-tru invitare gi regrets c nu poate veni, e cetitd, on

sd

Page 40: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

38 0 lupta literara,

mindrie Innaintea adunariT, care exprima in fata sen-timentele de credinta traditionala. Vine la rind o scri-soare a d -luI Alexandru Mocioni, magnatul ungur deneam romanesc, care nu-0 WO, obirsia, care a datbanl multi pentru acest frumos palat (ca si pentruacea Mitropolie pe care ar fi dorit-o frumoasa) si carear fi acum aice, data nu 1-ar opri boala. Scrisoarea eprimita foarte calduros. D. Vulcan de la Familia"spune citeva cuvinte cu un glas pe care Incearca.a-1 face vibrant. IarasT un lung discuss al presedintelui,care nu-s1 cruta astazT nicTo osteneala. Par. Mangra,vicariul episcopal neunit din Oradea-Mare, daunazi e-piscop ales, dar neintarit, cu toate dovezile de cre-dinta pe care le-a dat tronuluT, patriel" si natiunildominante, spune cu tarie cuvinte care tind sa arateca neizbinda nu i-a dat alto sentimente fata de tron,patrie" si natia dominants.

Ceia ce a fost maT Insemnat data aceasta e de si-gur aparitia Mitropolitu]uI Mibalyi. Figura zimbitoare,find, incadrata de Barba scurta si de calota viorie,innainteaza rapede spre singurul loc care i s'a pututda. E tot vioiciunea si stiinta de lume care deosebescpe capul BisericiT unite. Acuma sta ling& MitropolitulMetianu, si mi se pare ca se privesc intre sine ca doTcalatorr bine-crescutT, unul chiar cu totul elegant, canau facut cunostinta adinioarea in compartimentul forde tren. Si maT departe, in trecut, vad pe MitropolitiiSaguna si Lemenyi Intr'o frumoasa zi de Maid din anul1848, iesind impreuna Innaintea poporulul for adunatIn teas de primejdie si aducind din aceiasi biserica osolie dumnezeiasca. Ceva maT a,proape vad iarasT, pe Sa-

Page 41: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbgrile din Sibiiil 39

guna §i Sulutit, lucrind fiecare cu puterile sale la inngl-tarea clgdiril ideale pentru care s'ail potrivit acum,supt supravegherea d-lui Diaconovicl, pietrele materialeale palatuluT in care stab. astazi ca pe aceia§I bancade vagon urma§il acelor Intern eietori.

Cuvintele de la sfir§it ale d-lui Suluthl rasung clar:Si/ visitam exposifia.

Cu Mitropolitil in frunte, lumea trece la cealaltgclgdire, a scold de fete, unde un sir lung de odaT cu-prind acest Muse') f &r& cheltuialg, numai din prinoase,care se va risipi In parte mini, end fiecare TO va lua,comoara innapol, dar care astazi e la un loo, stralu-cind in ochiT nostri bucuro§1 §i in ochil strginilor.Sint icoane grele cu maiastra imbrgcgminte de argint,carts rufoase, frumoase scrisori de ming de prin tim-purl, antimise de prin 1680 Inca, Intipgrite pe matasa,sail pinz6, sint foarte multe fotografil si chipuri. A-cestea deocamdatg in sectia istorica a MitropolieTsibiiene. Yn altg sectie istorica, a mirenilor de oricelege, se vgd alte asemenea tipariturT, scrisori, lucrurlde arta, moaste de tot felul, expuse de despgrtimintulClujuluT, de societatea studenteascg a Romgnie June"din Viena §i de atitia altil cari ail adus pang in oeasuldin urmg §i cari aduc necontenit, zi de zi. 0 a treiaexpositie istorica, in alte doug odgi, e a BisericiTunite, cu alte icoane, cgrtT, rava§e §i chipurT, !atmcare unul intunecat al Vladicgr luptgtor InochentigClain, rupt §i sfgrimat ca inima lui cea mare, qi analcu fruntea larga, ochil adinci si mustata mica, tuns&§i mincatg, a harnicului §i Indgratnicului Sincar. Sectia,

Page 42: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

40 0 lupta literary

etnografica dA cea mai stralucitA, adunare de tesa-turi, cusaturi qi podoabe care poate fermeca ochil qibucura inima. Bancile, folositoarea pirghie a Intregilviett romAnegti de aice, ail o odaie anume.

PArerea tuturora e cA, s'a facut ceia ce nu se puteaagtepta.

Mitropolitil strabat pe rind Wile, unul cu pacea,cellalt en vioiciunea lui obignuita. Unul lamuregte pecomitele Sagilor, cellalt ortodoxul prime§te la-murirl de la d-na CtIgma. Cind unul, cind altul treceInnainte. Sint doi visitator! distinql, §i nu dol fragstapinT ai case.

E o clipft cind ItqT vorbesc:Acesta e scaunul pe care stall, zice pagnic ca-

lota roqie.SA-tX dea Dumnezed sit star multi, vreme pe el

In pace, raspunde viohi calota viorie.*

Seara, la 9, o a.sistentl aleasa foarte bine ofinduitai a§ezata, se afla stfinsa In sala de teatru, undo se

vor InNiqa porturile iii danturile romane§tI de ama-torT, diletanti, can socot aceasta ca o cinste, §1 decitiva teranl.

De pe scena Impodobita cu 'mull romaneQtT, cadintr'un sat ideal, se coboara In parechT eel d'intaiddankuitorT. Tipurile sint albe, fine, porturile originaleqi de o bog tie care to orbeqte; migearile, stApinitecu o qtiin0 desAvir§ita, sint Intiparite de o InnaltAelegantl. 0 doamna, d-na Triteanu, cinta un eintec detars, cut o a§a_ putere de vibratie, incit de la cele d'in-taiu modulatil ale glasulul sala intreaga e uimitg : d.

Page 43: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiid 41

Sihleanu, care pretuieste asa de bine musica, fostulnostru director al Teatrelor fagaduieste §aptesprezecearticole. 0 alta, sora d -rel Minerva Cosma, care a datneamulul albumul de tesaturi, se iea acum la intre-cere in alt cintec, cu un glas de o nespusa .ginga§ie§i caldura In notele joase. Apol pe rind joaca Bang,teni In cizme nalte §i haine de oral, Ban6tence curochil de tirg §i tulpane, orl fete din Caral-Severin,din vechea rain turceasca a Pap! din Timisoara, curochil bondoace, scurte, cu poveri de galbenl de aur,de marl rotocoale de argint coperindu-li ca o platoqastnurile §i ascunzindu-li fruntea ca un vechid diademdin Egipet. Ca zine din poienile pi durilor ocrotitoareapar acum Sali§tencele cu valuri lungi stravezil, cumined albastril infoiate, cu fote negre ce flutura giscInteie din zale de aur ; minile albe cuprind, douacite dou., Intriun gingaq lanai vhl pe flacail viol cupalariuta rotunda a .eranului din munte. i calpfarilcu caciulile Turcanilor cari ad luptat la Plevna, seIncoarda, se destind, se mi§ca, brusc, mindru, §i batpamintul cu opium In niarquri eroice.

Cine ar putea sa uite o seal% cu aceasta ?

Si acute vad ca uitam banchetul. Am ascultat toas-turile din galerie. Ele se vor tipari. Aid vreail sa, dadnumaf impresil: D. Cosma inching pentru Imparat.CuvIntare masurata, cetita facet, care se aude bine.

Doi profesorl urmeaza, dd. Negrutid §i Onitid, carilead asupra dumnealor sarcina salutarilor gi urarilorobi§nuite.

Foarte clar §i cald, par. Ilia Miron Cristea, asesor

Page 44: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

42 0 lupM literary

consistorial din Sibiid. Recunoa§te c in imprejurArilede azT Rominil din Ardeal §i Ungaria nu pot da mult,dar afirma unitatea for de con§tiinta, cu totsCuvintul de Rondnime al tinerilor suna deosebit de bine.

Intins §i larg cugetat, spus cu avint, toastul profe-sorulul Birseanu din Brasov urmare§te Asociatia" ininceputurile sale pomene§te daruitorii scri§T intabla de our a palatulul nod.

Din partea noastra, s'a auzit glasul d-lui Gr. §te-fanescu, dar nu §1 cuvintele d-sale, ceia ce a fost,cred, mai bine. Colegul Em. Antonescu a vorbit, fru-mos, la inceput prudent, iar pe urma d. Oosma aincheiat §irul discursurilor.

A doua zi.

§edinta a AsociatieT, consacratti, rapoartelor, propu-nerilor si alegerilor.

Sala nu ma! e impodobitd, cu chipurile Mitropoli-tilor: cel din Blaj a plecat, cellalt nu mai are a facede acum cu lucrarile Asociatiel, in care at de lucrualtii. Lipsesc §i oaspetii strain!, surguciul comitelulSa§ilor §i fata ro§ie cu ochelaril stralucitori a prima-rului Drotleff, litograful albumurilor noastre de .tesa-tuft, care a- tinut ieri la banchet un foarte cumintetoast in limba sa maternA" (nu a Statulu!) intimprosldsirea culturii, adevarata liberatoare a nea-murilor.

Aierul salii e mult mai putin serbd,toresc; se vadmai multi terani. Dintre ai nostii, mai nimeni; cutares'a dus fiindca n'a gAsit marele rol de pomp, §i va-nitate pe care-I a§tepta pentru sine. GazetariT au

ceIlalt,T.

si4

Page 45: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiiti 43

plecat, plingindu-se ca tagma for n'a Intimpinat paacest pAmint neospitalier primirea ce s'ar fi cuvenitinsemnatatiT for personale §i folosulul cultural §i na-tional pe care ma rog II aduc pretioasele forpublicatii.

DecT In aceasta lume mal casnicl_incep cuvintarile.liaportorul e ziaristul de la Drapelul", d. Valeria

Brani§te, Una; dar vechid gazetar, care a lucrat siIn presa bucovineana §i §i-a ct§tigat reputatia nail'scriitor politic de temperament, dace, nu a unul cu-getator orientat In toate marile probleme pe carezilnic trebuie sa., le atingtt maT ales un ziar de aid.D-sa arata concentrarea treptata a culturiT romanestidin terile Coroanel Sf. Stefan §i inseamna Si aceaconcentrate a culturil romine Intregi In ultimele tim-purl, pe care o vede numal In Academie. In amanuntee dese on gresit, teoria ins, e buns, ca §i teoria ro-stuluT Asociatiel. Mal departs, d-sa arata putina Incre-dere in iubirea pentru carte a multimilor terane§tf,care ar raspinge lumina sufletulul de la ele: aceastaparte din discurs supara §i treze§te protestarT, spriji-nite pe experienta (in partile bra§ovene, bibliotecilepoporane merg, diu potriva, dbstul de bine). Neastep-tata a propunerea ce face de a se redacta din Insar-cinarea Asociatier" dictionare romino-ungure$1 qiromino- germane, pe temeiul ca asemenea lucrArl ar fide nevoie §i pentru ca Rominil de aid sa Inteleagaatitea lucruri din cartile noastre. Iara§T protestarT in-dreptAite. Clasele culte crescute intr'un media strainall cel mult nevoie de un dictionar romino-german caal d-lul eineanu, data ar fi bun, qi chiar macar -ea, e rail.

Page 46: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

44 0 lupta literar&

Tar teranilor li-al putea lamuri In editiile poporaleunele cuvinte,- dad, n'ar fi greutatea c& uniT dintr'oparte hate leg ceia ce nu tnteleg eel de aiurea, si el,maI la urma urmel, niclun carturar nu poate aveadeplina cunostinta a IntregeT VistieriT a poporulul.

Alegerea de vice-presedinte are o Insemnatate deo-sebita. Venerabilul burin ulutii1, cu eel optzed dean! a! sal, nu poate cheltui decit puterile slabe aleInnaintatelor sale batrinete. Vice-presedintele era pang,ierl d. Atanasie Marienescu, membru al Academie,Men foarte batrin, ocupat In cel maT Innalt grad dechestil de gramatica, In resolvirea carora urmeazavechl ratacirI de tinereta. E un Wen ca cea maImare parte din batrinil nostri; ceia ce ajunge. In legatur& cu o chestie de gramatica, si-a dat demisia,care s'a primit. Numele nouluT vice-president poate s&Insemne o Intepenire In trecut sad descbiderea por-tilor pentru curentul eel noa de care se tricalzestepartea sanatoasa a tinerimil.

0 comisiune de treI se alege, si In numele eT vor-beste canonicul blajean Bunea, care doming, viata cul-tural& a Biserici! unite. El propune ca vice-presedintepe d. Andre! Birseanu, un om Inca Una; iubit lul siiubit noun, pentru poesia sufletulul sail curat si bun,pentru cultura sa Intreaga pentru iubirea de neampe care Intr'o form& asa de aleasA totdcauna o ma-nifesta profesorul brasovean. Birseanu e pentru nolun frate de &duff si un tovaras de fapte. Nu maTe nevoie de votare: rostirea numeluT sail ridic& aplausenesfirsite si puternice strigate de: traiasca". Incercarile ce face pentru a scapa de o cinste care e si

Page 47: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serb Odle din Sibiid 45

o Brea povara, rdmin zadarnice. Aplausele §i. aclama-tiile Incep din nod. Asociatia" va avea un vice-pre-rdinte, care va, da chiar de la Inceput lupta cu inertia,en domnia goal, a formelor, cu minciuna fraselorneroditoare.

...Pe cind acela41 spirit va izbindi oare §i pe altetarimuri, uncle e 0 mat mutt de cucerit pentru cul-tura neamulul ?

*

Rostirea cumpOnita §i hotartta, original& §i corecta,simpaticd, pentru sala Intreaga a noulut vice-prerdinte,se aude dupe, -amiaza, clod d. Birseanu presideaza.

Se dd, premiu invatatorulvt bistritean Teodor Bog-dan pentru culegerea de pove§ti din popor desprecel mat mare Domn romOnesc", zice vorbitorul, §te-fan-Voda cel Mare §i Stint". Dupd, prigonhile pe carele-a adus autorulut carticica sa, e drept sa. I vie gi a-cest ceas de rasplata.

Conferinta d-lut Sextil Purariu despre Ciparid tre-buia s& fie cetita. ; ea a fost rostitO. De la cele d'in-tAid frase spuse ]impede, energic, de la tale cl'intaidInlOntuirl frumoase de judecati drepte, de comparatitnoun §i de alusit duioase, sala Intreaga, In care seaflad totql §i atltia bOtrini, credincio§1 altor teoril §idatint despre limbs, a fost cuceritO. Sphitul nod, drept,Intelegator, iertator pentru greselt §i aspru pentrupacate numat, vorbia prin acest cald glas at InvOta-tulut tInar. Figura lut Ciparid se desfacea luminoa,sa,ca o icoana ImbrOcatO In argintul sufletulut celui matcurat, din sfarimaturile fire§ti ale teoriilor sale. A§a,aplause ca acelea care izbucnird, cind incheie d. Ptc-

Page 48: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

46 0 lupta literary

cariu se vor fi auzit numal rare or In recile §edintesterpe ale AsociatieT", de la banchetele careia nu seIntorcea cineva mai cuminte de cum venise.

D. Silvestru Moldovan ceteste Indelung despre CheileTurzil ", un vestit fenomen geografic- din Ardeal.

In biserica mare §i nepotrivita a MItropolieY, citennul din mu4i1 visita,torT priveste nesaturat la raiulde sfintenie §i frumuse0, pe care 1-a zugravit suptbolta cea mare pictorul Smigelschi, nu care a fostdaruit in generaia, noastra poporul romanesc, ce nu-1§tie Inca §i nu-1 prquie§te fling nici pe a suta partedin nit s'ar cuveni. *irul de figurl alegorice care incun-jura cupola, evangheli§tiT din colWri, chipul cel uriasal Mintuitorulul privind din cheia bolOT cu ochil buntde iertare slut stralucite minunT ale liniilor Inv ,tats,ale atitudinilor indraznete §i noun., ale coloril de ovioiciune care izbucne§te ca fiacarT ro§iT, albastre,vioril, verzi din fondul de beatitudine al mosaiculuTde aur. Picturile Smigelschi vor fi una din gloriileneamului nostru In acest timp.

*

Seara, teatru plin la Mo§ Ciocirlan ", oporeta, desprecare s'a vorbit ard de mult, a compositorulul bucovi-nean Flondor. E o .tesatura u§oara de tablourl tera-ne§t1 bucovinene din timpurile de dupa anexare, certela circiuma. hors, vinatorl de urs, intilnirT In margeneapAduril. Nurnele de Mo§ Ciocirlan vine de la un bd-trin zgircit caruia i se fur& banil. El nu dA caracterulpiesel, In care doming,, mult tnal mult dedit zgircenialul raspingatoare, frumuseta, tinereta, iubirea, vitejia

*

HIT

,

coterie*

Page 49: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbari le din Sibihl 47

Musica e foarte savants, plina de avant si de pu-tere une orT, culeasa din multe amintirT, prea, putinsimp!a, si senina, fara, caracter specific romanesc. ActulIntahl mai ales e greil In mestesugirea la Al doileae prea bun pentru al treilea, care pare sters din toatepunctele de vedere dui:4 dinsul. Asa cum e, ea artrebui sa fie flout& cunoscuta si publiculu! din Ro-mania prin teatrul din BucurestT.

D. Flondor dirija orchestra on multa, caldura, sijocul, cintecul diletantilor, Intro care se observa si unprofesionist din BucurestY, a incintat si fermecat olume care nu era prea deprinsa cu astfel de repro-sintatil romanestl. Rar se vede Mita iubire pentruarta din partea eelor ce o executa. Glasul d-rel Ola-ru era cuprinzator, al d-nel Lucia Cosma de o maregingasie si puritate. Lipsia In de obste caldura si pu-terea. Amindoua se Intimpinau Insa In public nebunde bucurie.

Ziva a treia.

AstazT tine sedinta Societatea pentru fondul deteatru roman, adeca aceia care de multi anT de zilestrange banil unuia si altuia, maT mult aT celor fail,de mult1 banT, cari dat ce nu pot strange, pentru ca°data si odata o cladire de teatru romanesc statornicsa se tnnalte in Ardeal, In acel loc care papa atundva fi dat tale maT multe si maT bune dovezi ca Inel maT mult decIt orTunde aiurea traieste sufletul nea-mului.

Presidentul SocietatiT e d. Iosif Vulcan, pentru lu-crarile sale literare din tinereta, pentru cutare pies.

Page 50: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

48 0 lupta literary,

de teatru tesuta din cintece, pentru staruinta cucare, gi cu scriitorl gi farar scriitorr, pe drumurl bune§i prin coclaurile ratacirilor, conduce Familia", pecare atita lume o prime§te pentru ca s'o ceteascasaa sa faca numaT placere batrinetelor d -lu! IosifVulcan.

D. Vulcan, director de. revista, membru at AcademielRomine, crede de datoria sa §i cu acest prilej sa por-neasca, de la teatrul romin pentru a se fnnalta multmai sus, uncle zborul e mat gred pentru puterl sarace,pe care virsta le-a imputinat §i mai mult. La Inceputse aude in sala despre nevoia unei culturi nationale,despre frumuseta scopului urmarit de Societatea sa,despre bucuria ce trebuie sa aiba calcine acum cind,in noul Palat al natiunii, se afla In sfirqit o scenarid icata de Romini pentru scopurile literaturil dramaticeromanesti. La aceste cuvinte aproba tot! ascultatorii.

Indata Ins& d. Vulcan schimba, nota. D-sa prindea invinui pe scriitoriI finer! din Regat ca ar fi striclnd§i spurcind limba. Aceqti pingaritori gonesc venerabilecuvinte latine §i aduc in schimb uricioase vorbe slave.Vorbitorul aduce §1 probe: vinovatii ar fi zicind slovd,pentru literd, s'ar fi Incrincenind Innaintea cuvintuluipopor, pe cind 1nchinaciunea for merge la hidul norod ;ei ar avea nemernicia de a rosti grozaviile: a alcatui,a prea-slavi, gospodar, care nu s'ar fi auzind nicila Banatenii invecinati cu Sirbil, §i aqa mai departe.Inteun acces de spirit, d. Vulcan, bate') vesel, facechiar o propositie pe care o infati§eaza adunarit pen-tru 'a ride de limba cea noun.

Adunarea nu ride Insa de loc, §i niclun semn de

Page 51: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbari le din Sibiiil 49

Incuviintare nu vine macar pentru ca d. AtanasieMarienescu tace de la batrinul cel mai ramasin urma. Aceia0 adunare a primit Ins ierT cu a-tita caldura pe d. Sextit Puscariu cind a spus cuatita dreptate ca vremea mortilor a mortilord-le Vulcan, ca si a mortilor vii, can in cuvintaripentru a lovi viata cu armele for mucede, rasaritedin noapte, ca vremea mortilor a trecut, ca sfinta,marea, deplina limb& romaneasca din toate Tinuturilestapine0e astazi, In ciuda datatorilor de sfaturl, §ispre folosul nemargeniteT teranimi, care ni-o da casa-T vorbim In ea, peste toata literatura cea noun §ibuns. Cine n'o stie, s o Invete, dar s'o cleveteas.ca nu-TIngaduit nicl chiar unui adev?irat scriitor, care a fost,este §i va raminea, necum uneT marimm literare capre§edintele societatii de teatru. Si, ca sa incheiem,d. Vulcan, care vine la Bucure§t1 pentru a vota toatecurentele netrebnice, pentru a ajuta toate intrigile so-cietatilor, pentru a rasplati toato lucrarile personali-tatilor ca d. Ion Sirbu cu chipul carora 10 1mpodo-be0e apoi paginile d. Vulcan nu credeoare c& e... s& zicem: nu §tiu cum sa batjocureascao gura ca a d-sale acea limb& romaneasca a popo-ruluT, plina, de vorbe din care nu ni e iertat a smulgenimic, pia care a prea-marit-o, Cu respect §i caldura,In cuvinte neuitate, Maria Sa Regale Carol

Alt raspuns a primit d. Vulcan Indata. Dupa o con-ferinta ]impede §i sirguincios alcatuita intr'o limbabun& era vorba de Schiller a tinarului HoriaPetra-Petrescu, profesorul sibiian Ion Borcia, priete-nul §i colaboratorul nostru, vorbe§te adunari,T despre

mortI,

Familial",

I-ill.

Page 52: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

50 0 lupta literary

teatrul lu! Eminescu §i despre ideile luI cu privire lateatru. §i pe Incetul, In expunerea calda si avIntata,sincera si plina de iubire, a frumosulul tinar sfios, a-pare Eminescu cel not, cel descoperit de curIndaplecat cu o dragoste nemargenita, spre or!ce miscare,spre once soapta, din ogorul culturil romanestI, calanz11Iva-tat, Intelept si bun al neamulul Intreg, figura Incare se aduna toate puterile si din care pornesc toaterazele. i acel public ardelean caruia i s'a vorbit a-titia an! de Eminescu cel rat, crunt demon vrajindspre pierzare prin frumuseta lul ratfacatoare, acelpublic Intelege, simte dreptatea, si pentru intaiasI datape aceste tarimurl sufletele tuturora se Inchina Ro-minulul celul mare ce a fost in poetul genial.

Dupa-amiaza e libera. Fetele luminate fac visite.CitIva asculta o conferinta economics. Scriitorul aces-tor rinduri se Intoarce de la Muspul Bruckenthal, Incare intemeietorul a strins, In veacul al XVIII-lea,citeva opera marl ale artel flamande, unele tablourIfrancese bune si apol o mare multime de contraf4cerl4i imitatil care abia se mat pot privi. In aceiasI casa,expun pictoriT sasr de astazI scene ardelenestT, por-trete, schit,e, IncercarI simbolice, dintre care cele maIbune arata siguranta si experienta rece, iar cele maImulte sint curat grozave.

Sara, a doua, represiutatie a lui Mq-Cioctrlan. Sesimte nevoia de a da Miercuri si a treia. Dorinta dea vedea opereta cu costume romanesti e nemargenita.

14 August, 1905.

Page 53: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiit. 51

Ziva a patra.

A doua §eclinO, a societatiT de teatru. Asupra ra-portuluT vorbeste un domn maT batrin cu capul ro-tund si ochiT foarte blinzT. La inceput nu-1 prea as-culta, dar, chid se vede ca glasul Misfit, subliniat degesturl masurate, spune lucruri cumintl, publicul prindesa urmareasca cu un adevarat interes o expunere caretrece de obiceit fail, a fi luata In seama. Vorbitorule avocatul Tripon, din Bistrita, cunoscut i prinprocesul Memorandulul. El arata maT ales care e me-nirea unul teatru In Ardeal si staruieste puterniccu dreptate asupra ideiT ca. arta sa cade sa fie si cu-rata, Indreptatoare i innaltatoare pentru un publicca acesta, care trebuie prin acest mijloc sail for-meze si desavirseasca un caracter.

Lista noilor membri, culesT cu harnicie, printre celadunatT de serbari, se ceteste In mijlocul aclamatiilor.Ea e foarte bogata. Tot asa de bogata fusese si lista,cetita acum citbva zile, a membrilor noT IntratT In Aso-ciaVe, §i aclanArT puternice salutaser& numele epis-copilor Bisericilor unite (afar,, neaparat, de domnulacela Instrainat de la Gherla care-0 zice episcop ro-min), carora li urma inscrierea s'a facut dupe, acelor d'intaid numele Mitropolitulul neunit Metianu.

Dupa amiaza, societatea anuntase un concurs Inna-intea publiculuT, pentru doua burse ce vrea sa dea:bursa de tragedie burst de comedie.

At aparut pe rind un tinar vioiu, dar foarte pre-tentios, care a spus binisor o scent din Despot-Voda"

Nvrila

si

si

*

si

Page 54: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

52 0 lupta literary

apol un altul, corect §i bgtos, care s'a Incercat cu opoesie declamatoare, de bung, seam, a d-lui HaralambLeca, precum §1 cu o paging din Macbeth, spusg, rail;apol un al treilea care a savIr§it de la Inceput gre-§ala de a incepe... nemte§te §i a fost oprit de publicintahl (cam timid In cetatea Saqilor) §i apol de bla-jinul comitet. Urmarg, In costum §i fara costum, citIvastudentl InhamatT la greoaiele anecdote ale d -lu! Spe-rantig: el vreail sa li dea un haz, imitind, maT multsari maT putin bine, accentul romanesc al strainilordo cari e vorba. Tingrul cu nemteasca vine cu pro-ductii cornice propriT, cam naive. La tutT, multa bung,-vointg §i o lncredere cinstita in talentul ce ar aveapentru arta dramatics.

Partea neplgcutg, din acest concurs a fost ivirea pesceng a unui betiv care purta haina respectata a preo-tulul romin. CeT ma! multi pareail aplecati sg ascultepe acest concurent fara cuviintg, pe care comitetul IIingaduise lute() clipg, de nebagare de seams. Chiarpreotil cari erail de fata In numAr mare nu se incu-metat sa -1 opreasca. fac o cinste ca am cerutetl aceasta. Ma a§teptam ca toatg, lumea sa fie de a-ceasta parere, cad poate fi ceva maT scandalos decitbatjocurirea ve§mintului preotesc, care s'a vgzut Incele rindurt ale tuturor mi§carilor noastre, carese vede §i in fruntea neamuluT, §i aceasta pe scenaInca neinaugurata a celul d'intahl teatru romanesc,cu prilejul unel serbarl culturale menite sa se InnalteInnaintea strainilor §i Innaintea clericilor In§iT, inna-intea atItor teranT, cari nu trebuie sg, se deprindg

despretui popa" ? 0 cearta aprinsa se Intete§te

hut

d'intaid

a-gl

Page 55: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbari le din Sibiitl 53

Intro partenitorii si dusmana preotulul be-Vv de pescena. Deputatul Sb,listii, dr. Comp (doctor In medi-cin1) face miscall violente catre preoW din faAa sa;citiva tineri cred de cuviint& sa invoce egalitateatuturor profesiilor" innaintea artel, uitind ca aid kiastad anti-clericalism e si anti-rominism si cea maielementary lips& de recunostin0.. Placida figura ad-lul Vulcan planeaza asupra certelor pe care nu segrabeste a le impaca, dupa cum nu stiuse a le pre-veni. Odata, d-sa d& voie preotului" de pe scena sazica Innainte", si numai la urma face sa piece penenorocitul baiat care nu inOlesese ca de la inceputchiar datoria-I era sa fad, astfel. in sa multamescdin toata inima, si cu sentiments de recunostintacare nu se vor sterge, acestui public ardelean, caredupa citeva clipe si-a uitat de gficeava pentru ca saaclame literatura romaneasea de astad la amintireanumelul unuia dintre muncitoril sM cel mai devotaV,cum se credo aid ca sint.

*

Sara, scena Teatruld romanesc s'a deschis printr'unpreludiu, cu versurl si cintarI, alcatuit intr'o formacorect& de d. Iosif Vulcan insusi, cam n'a vrut sa laseaceasta, osteneala si -aceast& cinste preotilor tineri,dintre cari e de fot,& eel maI mare, avintatul cint&real durerii §i spera*lor neamului, Octavian Gogal Lu-mea aplaud& inteOile bune si sentimentele frumoasecare se afia far& indoiala in acest preludiu.

A urmat represintatia Fintinil Blanduzid". Lungadesfasurare de versurl cintatoare, printre care numaiune on scapar& cite unul cu un foc vita, poema dra-

Page 56: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

54- 0 lupta literary

matica, lipsitg, cu totul de miscare, de fapte, de des-voltare, a fost salvatg, prin jocul superior al d -rel Hor-tensia Cosma si a surorii sale, d-na Lucia Cosma.Cine le-a vi zut In 'rolurile for din acea sari, nu le vauita. Amindoug aveai'i cea mai desgvirsitg, inderninarepe sceng. Ca Geta si Neera, ele pgreat statui antice,miscindu-se euritmic ca intr'un basorelief clasic. D-raHortensia Cosma, pe 1Inga aceasta, las& sg, se vadg,prin transparerqa, de cristal a ochilor sal adevgratulsutlet al Getel, de duiosie dragglasg, poate prey_ deszimbitoare , dacg n'ar fi aid' numai durerea usoargpe care o putea InfAisa In versuri talentul de elegantal lub Alecsandri, D. Zaharia Birsan, colaborator al re-vistel noastre si un poet Eric care ar trebui priAuitcu mult mai sus cleat, rum se face astgzi, nu se vasupgra dacg-I vom spune ca trebuie sa pgraseascg,numal decit atitudinele de sentimentalitate pretenti-oasS pe care Conservatoriul si scena din Bucuresti beimpun orlcul se formeazg prin ele: miscarea necon-tenitg a ochilor In sus, gesturile de balet, tremurarea,misterioasa a silabelor, cglcarea tuturor normelor ves-nice aleThaturii, triste rgmgsite ale scolii vechT fran-ceze, care s'all. Incetatenit de mult in teatrul roma-nesc, dar ar trebui alungate cot mai rapede, pentrubinele actorilor de talent pe cari-I are. §i aici trebuiesg, se facg, astazl chiar, reforma cea mare a sinceri-ritAii si modestiet fa0, de adevar si frumuseta. D-raVoiculescu, care a zis Balada strgmosilor" de d. Da-vila, e o- actr4g bucuresteang, si pgcatele scolii noa-stre s'ail vazut toate in recitarea color, citeva strofeale poesiel: gargarisealg, smulgere pripitg a silabelor,

Page 57: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiid 55

gimnastica ochilor, risul _fills al unel desperki de toatezilele, atitudinea romantic& far& crutare, neingrijirea

stricata prin accentul frances firesc sad volt,Invatarea neindestulatoare. Cele dou6, Sibiience a1 in-vins in chip zdrobitor toat& fal§a §coal& a ConservaptoruluT bucuregtean, qi mie unuia mi -a parut foartebine. Daca se va urm& §i mai departe cu snobismulnostru, va trebui s& se creieze o bursa, Inca o burs&pentru ca diplomatii §i angajatit din Romania s& viesä studieze limba clara, eleganta sever& a miqcarilor,jocul natural §i p1M de idealitate, atit de impersonalMelt piesa pare a ge represinta intr'o lume superioarla e1, in sfir§it insugirile pe care le-ad g&sit §i cigtigatdiletantele din Sibiitl.

Ziva a cincea.

Congrepul bancilor romanegti din Ardeal §i Ungaria,unite de citava vreme intr'o puternica qi binefaca-toare federatie, tine gedinta ei de deschidere Innaintede amiaza. Scaunele sint acum In parte goale. E pleat,nu numaT pentru expunerea amanuntita pe care ocete§te secretariul I. L&pedatu, dar mai ales pentrufrumoasa conferint& a aceluia§i. D. I. LapOdatu e fiulpoetulul din Brasov si fratele istoricului Al. Lap6datu.Poetul a avut numai doT Meg gemeni, cari samanala trup, fat&, innaltime, cari samana la grasime, denu-i pot' deosebi aproape. ET samana ins& tot ma debine In puterea, mo§tenit& de la destoinicul for tat&,de a cuprinde si stapini tot subiectul, de a-1 imp&rtibine §i expune u§or §i elegant. CAI dintre eel de fat&gtialt oare ce este politica de discont, degpre care

dictiunii,

Page 58: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

56 0 lupta literary

scriitorul acestor rinduri n'avea o ideie mult maideplina decit a lor ? La sfirsit nu cred sä fi Minasvre-o nedumerire ascultatorului celui mai putin pre-gatit. Cu bucurie vad iarasi afirmarea si biruinta unuTtinar care vine cu stiinta precisa, .iubirea de adevarsi de rinduiall, cu limba puternica, de un avant larg,a timpurilor noastre. Aid, la band, ca si la Asociatie,d. I. Lapodatu are, de sigur, un rol foarte folositor deindeplinit, fie si cu jertfa intereselor sale materiale.

*

Dupa amiaza, iarasi prin Museil. Biserica neunitaare doua sale de odajdi!, odoare, antimise, chipuri,jeturi, carti si acte. Cea din Blaj expurie, pe ling&acte de acelasi fel, si un minunat covor cu vulturul,lucrat in sir de Base, de catre femeY din Maramuras.

Sectia istorica e expositia de istorie a mirenilor.Se vad scrisorT de la Romania Juna", din Viena, is-calite: Alecsandri, Eminescu, Creanga; ba chiar ma-nuscriptul Romaniei pitoresce" a d-lui VlahuO, ling&alte manuscripte, ardelene. Un Intreg sir de Incaperie prins de expositia tesaturilor, cusaturilor si papusilorin porturl de tara; stapineste mai mult tonul several imprejurarilor sibiiene. Putina, lume se ratacestbin amanita de tablourl si scheme a bancilor.

E interesanta si lumea care vine sa vada. Foartemulta teranime in vesminte de serbatoare. Si e oplacere sa vezi portul 'MI cum se apropie de portulmort, haina mladiata dupa liniile frumoase ale tru-pului de rasa alaturindu-se de aceiasi haina intepenitape lemnul si cirpele papusei. Expositia e astfel indoita,infrumusetata si facuta vie.

Page 59: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiill 57

Cele mai multe sgtence privesc abia In treacgt por-turile din alto Tinuturl. Ele se indreapta raped° spredulapurile unde se InNiseazg ale lor, si acolo staffde privesc Indelung, iar unde sint mai multe la unloc se Incinge discuVa, pp cind degetele aratg si capulda, clatinIndu-se, expresia tuturor sentimentelor: deadmira.tie, de nemultgmire, de desprq.

C6,4ile, fire§te, slut acelea asupra cgrora frumosiIteranl §i albele terance se oprosc maI putin. S'a fgcutgre§ala de a nu se rindui in destul, dupg norme u-pare de priceput, de a nu se lgmuri prin pancartecu slove marl, grauntate, de a nu se preggti princonferinte populare aceastg parte. Astea nu be InO-legem not", auziiu spunind lIngg mine una din cer-cetgtoarele In catrinta ale expositiet

*Concertul societMii bucurestene de cintgli Carmen

s'a dat intfuna din sg,lile miculul palat Unikum. Farsridicare de cortina se in§ira pe fondul rosu al pare-tilor gol eel aproape doug sute de cintaretI. Uneledin doamne §i domnisoare poartg rochii albe, celelaltesint imbricate romlneste; barbaVI sint toil In hainede ora§. Tipurile shit cum e firesc Intr'o Capital,prea amestecate pentru ca tabloul insu§T sg fact, pia-cete si sg serveasca drept fond potrivit cintarilor. Figuravioaie, cu liniile tart si ochil marl de stralucire,amestec de entusiasm, de bucurie pentru opera su-fleteascg, Indeplinitg, §i de ironie, a maiestrululKiriac apare In frunte. De cind 1-am vazut acumcinsprezece an!, ca tIngr de viitor" in casa poetululVlahutg, fata i s'a schimbat, primind ca niste intipa-

Page 60: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

58 0 lupta literary

rirl de lupta. Tricolorul §i harps se vad pe toatepiepturile.

Se cinta putina musics, clasica sad moderns strain&si multe cintece romane§tI. Auditoriul prime§te pe rinddin Musicescu, din Timoteiil PopovicY, din I. Vidu §idin compositiile maestruluT Insu§I. Ariile poporuluinostru se prelungesc In doinirl cu avintul nemargenit,freamata ca de mi§carea frunzelor codrulul veqnic, sadsalt& In mirarl vesele de herd, Intetitd. Unele a cor-durI picura cu o limpeziciune de cristal. Niclodatainsa o mai mare evlavie induio§ata nu s'a coborit Insuflete decit la trezirea Inceata a RasunetuluT dinArdeal" de Vidu. Cind glasul paseril tinguitoare trebuie,sa se desfaca din marele murmur dulce al mu4imiTd-ra Elena Bonciu umple sala cu o cintare ma deputernica, de sigura, de calda, !nett acest cintec deduio§ie §i nadejde nu mai pare a porni dintr'un pieptomenesc, ci pare ca se coboara de-a dreptul din mdrileinnaAimi ale idealulul:

Munti loi ce \TA fAlitl...

AstlizI, mine, cine kitie,De nu0 fi voi sArticie?

tiS'i, supt puterea de vrajire a cinteculu!, vorbele a-cestea pd,trund In suflet ca o profetie Infd§uratd, inscutecele tainel, qi, imbratiOnd toate tale ce ad lost,toate tale ce sint astazY, sufletele raspund cintarii:

AstAzi, mine, tine §tie?..,

Page 61: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbari le din Sibihl 59

Ziva a sasa.

Corul romanesc din Romania a mai fost prin par-tile banaOne, undo a fost intimpinat cu o nespuslcaldura. de °amen' can supt steagurT albastre cintadaceleasi cinturl de unire sufleteasca, de alipire lamarile mulVml bune, care dat Intro atitea altodarurY si aceste melodil. De acolo, din .ara lul Vidu,sosesc soli! de arta romaneasca. A doua zi el pornescspre satul Saliste, lacasul celel maY depline frumusetiromanesti In fatA trup, port, limba, moravur!, satmare si bogat, care seaman& mal mult cu un fel demica, republica a teranilor romini. Trasurile din statiaMist° duc prin marele praf al drumulul neplouat lasirurile de car* trainice si curate, care se stringintro muncelele acoperite cu padurl. Notaresul", d.capitan" Hentiu pe care cine nu-1 cunoaste si nu-1iubeste pentru firea -! de Rom In sfatos, harnip si pri-mitor ? e chid Inteun colt, dud intealtul, voinicca un tinar ca un trial. din Saliste, nu ca unuldin BucurestI, cercetind, rinduind si Indreptind toate.Cad Salistenil nu se lasa cu una cu doua. E1 facpregatirl marl pentru a gati fraJcilor" cintaret1 o pe-trecere pe care sa n'o maT uite.

In scoala de linga biserica Innaltata la 1..784, as-teapta, carul de Weill al Salistel, in frunte cu unuldintre invatatori. Portul alb si negru se desfasurade la un capat la altul al micil scene din sala deserbart i, cind sala Se umple de oaspetl, cinteculromanesc cel mic primeste cu dragoste cintecul romt-nes° cel mare al acestora.

Asa, obositl, fiaminzi cum sint, acestia raspund

ni-ad

Page 62: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

60 0 lupta literara

Fara forme, e iarasi un concert. Se chat& din ale lufDima, care e de fa0 ca si Tim oteT Popovicl, al Si-biiulul, care a Inv Mat insa In Conservatoriul din IasT;se data din ale lul Vidu. Din murmurul de glasurlmulte al Rasunetului" se desface iarasT glasul singurglasul de putere, siguranta, ca o speran0 ce nuvrea, sä se stinga, glasul de chemare al viitoruluT,care prin buzele fetiteT banatene din Bucurest zicein graiul pasariceT mice" din Ardeal, Innaintea celormaI frumosT si mindri dintre ArdelenT:

Muntilor, ce va anti...AstAzi, mine, cine ctie ?

Dupa masa cu ciorba, friptura si yin fara menu,va rog, si tarb, beVe, aproape fart', zgomot In susspre Netedul, unul din dealurile din incunjurime, pelInga bisericu0 veche. Pe muche, linga izvorul recedin care InsetaW beau cu paharele de sticla, cu celede metal, cu cele de hirtie, cu mina si cu gura careprinde sivoiul, se deschide n poiana supt marele al-bastru nesfirsit al cerurilor ocrotitoare. In fund, Indreapta, In stInga, padure veche. Toate cararile sepierd Indata la o cotitura rapede. Aid se face dant,horn de dincoace" si 'fora, de dincolo", cuprinzin-du-se. ApoT se dna : dupa, alte aril ce zboara In li-bertate. Ardealul rasuna" iarasl. Freamatul pare cavine din padurea toata, si glasul de solo, margenin-du-se de coasta muntilor hotarulul, II atinge cu pu-terea preziceril, ca de o varga war& de vrajitor mare,chid strigarea nadejdiT se Irma* acum de-a dreptulspre cerurT:

AstAzi, mine, cine §tie ?...

Page 63: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiiu 61

La plecare, In front de cite patru, cu Salistencefrumoase ca zinele la bratul flacailor for sail flacailornostri, uimit,i, lautarir se trezesc zicind: Desteapta-teRomine". Cine-1 poate opri aid unde sintem numalnor? Si apor cur i-ar putea face Tau, cad nu e vorbadecit de desteptarna cea sigura, prin lumina, de undevin pe rind toate bunurile si toate darurile lumir?

Din cuvintarea pe care o tine un func-Vonar in nu-mele color ce pleaca, innaintea frumoaser case a pro-topopulur Stroie, de uncle- vin paharutele de vin aledesplAirir, se desface acest frumos gind poetic: Data,printr'un cataclism, Rominimea intreaga, ar pieri, eas'ar renaste de la sine in chip spontaneil din acestcolt de eran ".

In sir lung, nesfirsit, prin racoarea serif, supt celed'intaiil clipirl sfioase ale stelelor cerului nostru, pedrumul prafos al seceter si prin miristile de aur, invorbe incete si glume usoare, mergem spre gara. Aid'trenul face calatorilor surprinderea uner Intirzieri dedoua ceasurl. E cit trebuie pentru a juca, pentru acinta si a se imprieteni mar bine. Aid frumosul tinarvinjos cu mustata balaie si poruncitoril ochr albastrr,care a fost atAia aril medicul, cu si far argintl, alSalister sale de nastere, si e acum deputatul er alescu drag, tine o cuvintare limpede, senina si hotarita.InnalVind puterea infraOtoare a cinteculur, afirmindunitatea intangibila a neamulul, ridicind In slava, pu-terea binefacatoare a .eranulur, el asteapta cu Incre-dere dupa ramasul-bun" de astazi un bine 4 vent"de mine.

Page 64: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

62 0 lupta literary,

Lungul tren plead In urale, ducind pe al no§tri deaice, care poartd la ininad lira §i tricolorul.

Ziva a saptea.

CetirT §i confering fora Insemnatate, la Sibiid. EAma bucur In Sali§te de ospitalitatea pdrintelui Stroiesi ma 1ntorc In ora§ numal cu trenul de la amiazd.,,Notaregul" poveste§te in vagon, in duo cu un majorgerman, vinatorr de urs, vechi §i noud, §i toate a-devarate.

Dupe arniaza, in Ra§inarir cari cuprind la un loc lea-gdnul episcopier romane§ti neunite, o casa de teran,mormintul lui Andrei *aguna, marele el Mitropolit sicuibul de fericire lini§tita a celul d'intaid poet al Ar-dealulur, Octavian Goga, la gloria tinara a caruia amvenit In zalele mele de lupta.

Seara, represintatie romaneascd In sala de teatrua °rapid. Se (IA Necinstitir, traducere din roman-cierul italian Rovetta. Alegerea piesel e o grepla, ca

alegerea Fluting Blandusiel". Sint moravurT unite,prea rare, din fericire, aid. Un barbat ce traie§te Inhaul ce i-1 da vinzarea femeiT lul cd.tre uti bd.trin, care,dupA moartea intimplatoare a bdtrinul iT aceluia, vedesardcia venind, care pierde izvorul bielygului de rand,atuncl, nu se poate curd ti de pata care-1 arde, se in-cured iara§i §i fuge, lasind sufletele ascultatorilor ne-multamite §i neimpacate. Diletantir ai1 jucat biniyr,unall mult cu rolurile ne§tiute. ActoriT din Bucure§ti,d. Zaharia Birsan §i. d-ra M. Voiculescu, ad avut pu-tere, miyare, avint, in actele al doilea §i al treilea,

*

kd

Page 65: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibiid 63

care au mirat si atl f ,cuts piing& pe atItia oa-men! simpl! si boiert" din stalurl, pe atitia teranl Inmijlocul lor. Dar de la Inceput pang, la sfirsit se vedebine el domnisoara se gindia la frumoasa-I rochiealba, iar d. Btrsan la figura interesanta, dar nu tocmaIpotrivita cu rolul Meuse. Aproape necontenit aurasunat vocalele prelungite si tremurate, accentulfrantuzit, care se culeg In Conservatoriul nostru. Cineva fi crezut apol cInd va spune actorilor bucurestenica gesturile simple, ca In viata, slut o conditie nea-parata pentru a mica pe ascultatorI ? Cine-I va In-credinta ca lumea vine pentru a vedea rolul prin el,iar nu pe el In rolur! ?

Ziva a @aptea @i a opta.

Ziva de Simbgtg. a fost cea d'intahl cu totul goalg.Pang, atuncl tot ma! fusese conterintt clandestine sailcetirl la care nu voia s mat vie nimenl. Acum siacestea s'ag. Incheiat.

Totusl oaspetil vin necontenit pentru expositie, careramlne deschisa pang hull. De la nol, dupe, dd. C. C.Anion, Vintila Bratianu, si dr. Istrati, sosesc spresfirsit dd. I. Bratianu, cu o Intreaga legiune de tinerlliberal!, d. Em. Costinescu, a caruT batrineta puternicaface o mare impresie, si apoi o gramada de direc-tor!" de reviste, de scriitorl romInt" si Dumnezeutitle mal de ce. Cei de la Inceput ati plecat mal toil.

Dumineca e aleasg pentru excursia cea mare, laSaliste, a Asociatiel": Un tren special duce pestedoua sute de oamenI, cu mult mat mult de cum se

cell

*

Page 66: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

64 0 lupta literary

anuntase dar Salistenif ati hrana, bunatatu si iu-bire pentru orTcit de multi , la ceasurile 3 dap a a-miaza. CitIva visitatorT merg insg, cu trasurl sail cu au-tomobilul pe la Cristian, pe la Sacel si Orlat. La 3-4,toata lumea e In piata SalisteT, si la vederea celord'intaia tirasurT se desface mindra horg, de oamenTfrumosT, care, la pavilion", face, In fiecare Duminecasi serbatoare, podoaba cea maT aleasa, a minunatululsat romanesc. Peste podetul de pe rid" e o mareIngramadire de fete care pared, zboara din marilemined albe din fachioalele albe, negre, ce filfiie inurma lor, de flacaT sprinteni In haine romanestI si dealtiT imbracati nemteste". In curind piata larga e oframintare de value pe care Insa este tine sa le sta-pineasca, un Neptun energic, care-sT strigg, cu glastare, pe romaneste, al sat: Quos ego,notariul Hentiu.Ca si atom citeva zile, intaiti la scoala, la cuvintaresi la cintec, si apoT la Neted, in poiana danturilor sila, obirsia izvorulul rece. Ospatul ospat cinstit, cuplata vine tocmal desearg, innaintea plecariT de la11, cu alt tree special.

Micul cor salistean facut si cu acest al doileaprilej toata datoria; Iarasi a vorbit par. protopopStroie, cel maT mare pops" al SalisteT de astazi, sicare e doctor in teologie de la Iena, ceia ce n'o aratains a, decit acelor cari sint in masura sa-1 cunoascastiinta si trecutul de profesor la seminariul sibiian.Raspunde batrinul director al Albiner, d. Cosma,far& sg, fie insa bine auzit, cu toata luarea-aminte res-pectoasa care urmareste toate cuvintele sale.

La Netedul s'a jucat Romans" si Hategana" si s'a

pi-a

Page 67: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbgrile din Sibita 65

jucat §i cadrilul §i va4u1. Co! ce nu jucail, incunjuraulocul dalAurilor, stand pe Innaltimile de prin prejur cuiarba uscatg §i lunecoasa. Bucurie, de o potriva gi peuni! §i pe al01. Pare c o fratie bung cuprindea petog. Seara, Intorsul pe cara, en copiiI fn frunte, pecfnd Degteaptg-te RomIne cel bun gi far& primejdiesung In urechile color cfgva functionari de Stat §i jan-darmilor. Se aprind focurf de artifica, se strigg, se a-clama de aceI calguzl fh ve§minte albe, cu entusias-mul ca raza soarelul abia rgsgrit, cazi sintS,li§teT.

La cina pentru cele doug, trel sute de oas-peg, pgrintele asesor Ivan, un bunic cu ochil de tIngr,limpezl §i patrunzatori, Incepe toasturile pomenind peaceia dintre eel de fAl cari at venit de departe laserbgrile culturil §i la InfrAirea suflefelor. Cine n'arfi aplecat sg, iea asupra sa cuvintele delicate despreoamenii condeiulu!" §i barba#1 politic!" ? Dec! vor-be§te intgiu d. dr. Neagoe, Ardelean mezat In Bucu-re0, apol un domn prefect, si poetul Proca; acel care acintat sfir§itul neamulu! Intrio doing, aminteqte ver-surile sale de odinioarg §i, recunoscind o gre§eala carea fost a 1ntregii sale generAii, neindestulgtor infor-math, §1 aplecata spre uparele osindiri romantics cepot Indreptati toate desertarile puterilor §i talentelor,recunoa§te Induio§at puterea neinfrInta a neamulufnostril. Aclamatil puternice salutg Inchin area facutg.de un ultim vorbitor cgtre poporul de la tarn, care aIndreptat prin munca sa neintreruptg §i piing de jertfaurmgrile Instraingrif statornice a boierimii §i a car-turarilor qi care nicgieri nu e mult In stapl-

copila§il

intinsg

mai

Page 68: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

66 0 lupta literary

nirea insusirilor sale mintuitoare declt aid, In Saliste.A fort o dovada de bun simt a asupra acestel

dovezT de recunostinta pentru hranitorul, sprijinitorulsi aparatorul nostru al tuturora, care a facut tot tre-cutul si in minile caruia sty viitorul Intreg, s'atl In-cheiat cuvintarile.

Uitam pe d. Holban de la Revista Idealists" cutoastul sat. pentru tog scriitoril ", tinut dupa ple-carea mea. Scriitoril ral il vor fi recunoscatorl.

Ziva a noua.

0 aparitie noua, in expositie: P. S S. Ignatie Pap,episcop de Arad. 0 figura de calugar carunt cu li-niile tarT, pe un trup innalt, slab, cu miscarile still-gace. Sfirseste iute cercetarea colectiilor si merge sa,1'3.4 In incaperile band! Albin; sfintirea scolii demenagiu, adeca, cn voia d-luT Vulcan, regisorul li-teraturil romine In partile CrisuluT, de gospoddrie,pe care o deschide Reuniunea femeilor romtne deaid, dupa ce douazed de ant a tot strins banT cuta]gerul.

Slujba se face innaintea cItorva doamne si damn!din Sibiid. Mi se pare ca obisnuita calota rosie si unomofor abia cusut cu fir aruncat usor In jurul gituluTnu se potrivesc prea mult cu o sfestanie facuta deun episcop, In Cara unde pentru nof cirja lul trebuiesa fie ca un toiag de Domnie. Raspunsurile le da, cinese Intimpla si chiar un baietas f6xa guler. TotusT ede fats si Mitropolitul Metianu, pe care lumea nu-1incunjura asa cum s'ar cuveni, asa cum voia, si stiasa fie Incunjurat un §aguna.

Page 69: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbari le din Sibiiii 67

Gtndul aceste! §coll §i osteneala pentru &Lisa shitmai ales ale d-nel Maria Cosma. Nepoat& a Mitro-politulu! Miron Romanul, innainta§ul celul de astazi,sotie a until om asa de puternic §i de cuminte cume directorul AlbineT", d-na Cosma tine sail fac&pretutindenl influenza simtita, §i fara Indoiala c& a-ceast& femeie priceputa e un factor de capetenie Inviata Sibiiulul; fn expositia de acum, d-sale mai cuseam i se datoregte partea etnografica, a lucruluide mina. Dec! e firesc ca d-na Cosma s& vorbeasc&dupa slujba episcopal& pentru a lamuri asupra ros-tului ,§coliT cele! noun. A§ Intelege-o, nu atit ca tina§ezamint deosebit de §coala superioara case aducea§a de mart foloase tuturor familiilor romane§ti neu-nite, ci In legatura cu dinsa, ca o desavir§ire pentruviata cea adevarata a InvItamintului teoretic, a§a debogat, care se prime§te In ocea §coala. Poate c& laaceasta parere vor ajunge §i conduc&toril §coliT dup&ce, timp de citiva an!, se vor face Incercarile.

Mitropolitul raspunde. Are vorba destul de upara,se Invirte lesne Intfun cerc de idei biserice§ti cu-noscute §i tie s& aminteasca uncle trebuie, vrista saInnaintata. E de sigur prea t&rzitl acum ca s& seaud& o cuvintare cola, §i plina de 1nnaltare pe carear putea-o da atttia dintre aceia, in rangurl mai mid,cari sint de fats. Strabatem cele cIteva odaite joase,cam Mr& lumina, In care e a§ezata cu mult& price-pere §1 cu o Ingrijire fara gre§ §coala gospodinelor,ling& odaia cu masa lungs unde primesc hrana In dar,on cheltuiala Albinel", studentil romini saraci din-toate §colile Sibiiulul.

Page 70: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

68 0 lupta literara

Cu 'coat& ploaia care cade, eel doi arhierel §i vica-riul sibiian Ilarion Pucariu, un scriitor din generaVa,veche, plead, pe jos la rerdinka metropolitanail vadtrecind Incetinel cu umbrMe de-asupra palariilorneIncunjurag de nimeni, abia schimbind Intro el citeo vorba, de toate zilele, §i-mi pare rat pentru aceasta,Biserica, In care ar trebui ss vedem §i astazi cea maiadevarata §i mai hmalta a noastra mindrie. GenerAia.noun, In fruntea careia sta aid asesorul Miron Cristeapom cult, modern §i impunator prin nobleta chipululsat, are mult de lucru pentru a Invia cele ce murisera.

Sara, bal mare In salonul Case de petreceri" a.oraplui. Multe fete frumoase, multe toalete straluci-toare, multa bucurie In tinerime. Daca ar fi de sinestatator, acest bal ar §1 pe cel mai proton-tics Bucure§tean, Parisian, ca ss nu zic Budapestan.,Dar el vine la sfir§itul marilor serbarl ale Asociatiei,.care se tine cu banul tuturor, §i In buns parte cubanul saracimil. alaturea de ace§ti profesori, func-tionarl de banca, militari, studentel, de aceste fiice alefamiliilor care all astazi puterea §i banul, a§ vrea ssvad aces mare mult;ime curata, cuviincioasa, foartefrumoasa §i foarte nobill In chip, In port §i miraff,care a dat stralucire §i mare#e zilelor de la Sali§te§i ni-a adus aminte pe ce temeit sanatos se sprijinlviata hoastra, a color pe can i-a ridicat sus munca,priceperea, mo§tenirea §1 norocul. Boierime" avem,slava Domnuluf, destula In Romania, de la copaculfalnic carell trage radacina din cel mai vechit trecut

multami

Si

Page 71: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Serbarile din Sibii1 69

al terii, pang, la buruiana crescuta sus prin noroculpamintului bun in care i s'a prins saminta. 0 avemdestult, $i am scapa bucuros de o bun& parte din-tr'Insa. S'o mal ntscocim si aid, unde acelasi curentde via0 frAeasc& trebuie sa strabath toate strateleuner societag natdonale pindite si prigonite ?

*

Scirsind, in stt insemn purtarea usuratect si Paraconstiint& a preset romanestr de aid si de dincolo.La nor, serbarile de la Sibiig au mers, in coada in-formatiilor, alaturr cu stirile despre accidente si c111--toriile domnilor ministri, pe cind locul de cinste erapastrat pentru spurcarea zilnica a adversarului politicsag pentru lamurirea Imprejurarilor din .erile galbene§i negre, dui:4 care ni arde inima. Dincoace, Tribuna",Libertatea", Drapelul", Gazeta de Dumineca", Foaiapoporulul ", Telegraful Romfn" cite nume pentrunimica goa15.!, chiar si Unirea" 1, abia all binevoitsg, publics dtava rindurr sect ci sterse, programe im,-pestritate cu nume, off s'ar'i grabit sa, fact curte unuiasi altuia tiparindu-I prosa oficiala a cuvintarii. Tar, In-colo, accidentele din toata lumea, fleacurile, nimicurilesi prostiile din cele cincl continente si vesnica bala-banire cu chestia acelora cars la Pesta se cearta, cuSuveranul pentru a nu-I lass ci nu-I ajuta sä fact,revolutie Impotriva sa. Unul a zis aca, altul a scrisaca, un al treilea are de gind sä faca cutare lucru.§i ce ni pass noun! Nona ni pass ceia ce s'a fAcut

1 Gazeta" din Brasov si-a dat oarecare silinta si a deschisserbtirilor din Sibiia pagina intiiia.

Page 72: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

70 0 lupth literal./

aid, pe ogormul samanaturil noastre culturale, undeni creqte roada care satura. De aceasta trebuia sA,vorbiV,luminatorT aT neamuluT, chemag §i nechemag,precum despre adunarea for de cultura vorbesc zi de,zi, cald, mindru, pins, Saqil, ale caror serbarl se des-fa§ura acum! Cad gazetaria nu e un izvor de ci§tig,.nicT un cal de parada pe care sa to vada lumea,nicl o platforms pentru a atinge situaVI politice, ci,aid ma! ales, o datorie, o jertfa. Cine nu e In starea o face, sarse dea In Muff, §i cine poate, sg, iasa in-nainte §i sail iea cu vitejie §i hotarire locul ce i secuvine. Cad far/ o premenire In ziaristica vom ra-mtnea o gloats care n'are de unde primi sfaturi §in'are cum se lute lege.

* 0

Anul acesta a dat Invataturl pe care adunarea dinanul viitor trebuie sa le urmeze. Dar, ma cumall fost, serbarile neobi§nuite din 1905 all lasat a-mintirT de o frumuse0 trainica ce se vor adAugi la,vistieria sufleteasca a neamuluT.

28 August 1905.

Page 73: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XII.

VERSURI ALE D-REI ELENA VACARESCU.

Dloara Elena Vacarescu ni trimete un nea§teptatvolum romanesc, Impodobit cu o frumoasa, coperta,colorata: Pe urma dragostel, idil& .eraneasca". E oscull& pies& de teatru In prosa, cu amestec de versurL

Cartea se va deschide cu bucurie gi se va Inchidecu triste0, de tog ace ce pretaiesc talentul acestelscriitoare, pe care deosebite Imprejurarl au daruit-oliteraturiI francese, 4 mi§care de uimire neplacutava cuprinde pe ori§icine end va descoperi ca jurna-tate din carte e cuprinsa de un studio laudator is-calit: A. P. Vojen. Va aduceg aminte: poetul re-comandat pentru talentul sail de Shakespeare alArchive", confererqiarul care a strabatut Ardea-lul Mend amintirl ne4terse, dar nu §i dorin0 dea-1 maI auzi. Drama Insaql trebuia scrisa numaldupa, 0 cunoa§tere deplina a traiului teranesc ade-varat, cad nicIodata nu se poate face o opera defrumuse0. decit dintr'un fond de adevar desavIr§itreprodus cu o sinceritate deplina. Nol entem, e a-

Page 74: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

72 0 lupta literary,

devarat, un pppor mic, dar un popor, §i tainele sufle-tului nostru nu se desfa0 decit Innaintea celul carene iube§te cu adevarat, ne urmare§te cu cea matsfinta luare aminte §i prinde a vorbi despre noltuna dud se skate una in suflet cu not. D-ra Vacarescu,careia-I recunomtem bunatatea ce a avut de a seTntoarce la limba noastra, putea Incepe cu acele poesitde viata personals, de pasiune proprie pentru care epregatita prin tot ce a scris Oita astazi §i spre carevadit e aplecata. Cele lalte, ca o asemenea drama, arfi venit la timpul lor, §i atuncT ar fi re1mas.

14 August 1905.

a,

Page 75: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XIII.

BISERICI MARAMURAENE.

In Albina", d. G. Co§buc d,, cu ilustrAiT, §tirT a-sura cltorva biserici din partite maramuragene; Inturnul de lemn Inna It Incunjurat de mat multe altoturnulete de podoabg, d-sa vede o Inriurire scandinava.Articolul e, de sigur, interesant. Astfel de biserici 1110,aq lamurirea oblrgiel for mult mai aproape. Felul decladire al corpulul for aminte§te bisericile muntenecu pridvor, care nu sint mar vechl decit veacul alXVII-lea. Numal de atuncl s'ar fi putut pAstra, chiargi hodorogite cum sint, astfel de Injghebarl de lemn:biserica de stejar de la *cheia In judetal Vas laid edin anul 1650 §i maT are totu§I zile multe. Rominiln'a4 luat bisericile maramura§ene de la Innainta§iIlor, cari le-ar fi avut de zid, ci le-au tacut in§il dinsingurul material ce aveau. Acesta fiind Imbiel§ugatqi neputindu -se adlugi alte podoabe, s'a strIns toat,maretia frumuseta la turnur!. Intimplarea le-a flcut

samene cu acelea din Suedia, unde iara§I ziditorila1 fost si141 s, Impodobeasca, numa! din Damn.

44 August 1905.

§isa

Page 76: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XIV.

BIBLIOTEC1 CIRCULANTE.

Daunazi am vorbit cu o doamna care se fntorsesede la neapAratele WI, tot a§a de sanatoasa cum ple-case, aded, de o sanatate desavir§ita. Era incIntata(afar, de local, fire§te, de hran6 §. a. m. d.; vezY

plingerile TntregiI boierimi marl, din care se compuncxclusiv ttrgovetil romtn1). Petrecuse foarte bine"(asta, se spune totdeauna color ce n'au pleco,t dinBucure§tI, §t41, ca mIngliere).

E ma, de rar sä petred foarte bine", !nett nu m'amput opri s'o Intreb cum a fost petrecerea aceia. Amaflat ca. se Meuse o societate de zece, numal zecepersoane, §i, mal departe, c5, lista trebuia 0, se In-neap& cu o doamna desp&Aita, careia Intfo a douacasatorie i-a Innebuuit barbatul §i care cautg, val,In zildar! pe un al treilea pe care, dupI ImprejurArl§i Insuqirl, sat s6.-1 nebunea,scl sau sä-I lash. Mal fu-seserg, excursiY, orbe§te, prin locurl cu totul necunoscute,de la care se intorcead Innapol fora sa fi vazut, Inteles,simtit §i cf§tigat a mia parte din ce s'ar fi cuvenit. La m0.-

Page 77: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Bib noted circulante 75

nastirea de linga otelul bailor chiar nu fusese: nustill, cum s'a facut". La cutare alta, cu un mare trecutromantic, cercetase numat o pesters, prin care meremult timp pe brincl", etc. 0 a treia e unul din lo-curile sfinte ale Rominilor, pentru un anume mor-mint; fusese, ce e dreptul, In biserica, dar nu vazusenimic vrednic de luare aminte.

CM fusesera prin acele locurT, In nmica societate" cuvaduve de barbag nebunt, sad in societatea cea mare,nu cetise nimic despre aceasta tarn a Rominilor.

i era cald! Trei-patru ceasurl n'aveal ce face;trebuia sa stagy! Intins.

Nu cetiag ?Raspuns elocvent, cu ochi! mart-mart.Saptamini,luni de zile, stall astfel Rucurestenit, Ie-

senit, alV oament cu carte si cu situatit din oraseleRomaniel pe la locurt de bat, pe la manastirl vestite:pun lumea la cale in micl societat,1", de multe orlcu nista rosturl marl, fac calatorIT cu carul sail ca-lk! prin unghiurl de natura sad de trecut de caren'at nicTun habar, Innainte ca si pe urma, si ,,stalltutus!". Din cind in cind umbla gazetele vechi, caremiroase a intrigl, a prostie, a nestiinta si a lane. 0carte nu se vede In mina celor ma! multi; cele citeva,si mat buns si ma! rele, pe care le tine negustorulde jurnale" si de carV postale ilustrate se pateazade plot si se ingalbenesc de soare. Doar cite un romanfranOzesc cu scoa4a galbena se taste terfelit siparfumat cu toate parfumurile printre multe unsor!,ape si pudre.

Niclunul din aceste adapostur! de vary n'arece s'ar

Page 78: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

76 0 lupta literary,

mai mira alto neamuri, din cele grokgane §i plicticoase,fire§teI n'are sr biblioteca de Imprumut, cu litera-turg. bung. la indamtna °rim!, Intfun time chid toilau cel mai mult timp ca sg. ceteasca §i chid, in mij-locul singuratAii frumoase §i maretel taine a Intin-derilor marl, a 1nnaltimilor curate, sufletul se poatedeschide mai bine pentru a primi chipurile ideale §icintarile de armonie.

La intoarcere, fireste, slut afacerile pentru barbati,tar pentru femel iadul de tarabohl zadarnic, de co-lindat cu visita, dupa ziulicg., §i sufletulse hrane§te singur, cu visuri rele, nemultamiri ne-drepte, cu despret §i neintelegere pentru viata.

Astazi, cfnd se cete§te ala de putin, §i mai-numarcartulit de iatac, care se ascund supt perina, scur-soil ale librariilor parisiene, pe care unel femel cins-tite ar trebui sä-I fie ru§ine sa le ceara de la librarie,

niclun librar nu mai tine, dupa oft §tM, bibliotecade imprumut, care nu lipse§te In cel mai pacatoscolt de viata germang englesa sat francesa.

Innainte, era ceva ma! bine.Intgia§1 data m'am cufundat cu patima, cu o bu-

curie salbateca, cu o nestinsa lacomie In raiul car-multamita unel biblioteci circulante. Liceul din

I§I depana lectiile Jul mai mult zadarnice, prostacute, fara drag invatate, lipsite de once legaturacu inima noastra, cu vrista noastra, cu chemareace aveam in viata; desgustatoare buchereala din fie-care zi, pe care se cazniaft §colaril greol, pe cind cei-

rataciat cu &dui in lumea asta mare §i ne-

haI-haT, ziulica

tilor,Iasi

Page 79: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

BibliotecT circulante 77

cunoscutg, Librarul Emanuil Haimann Linea pe StradaMare o pravglie fiances& si, de oare ce se vindeaputin, deschisese si un cabinet de lectura". Dadeaacasg carti taiate, clientilor de incredere chiarnetgiate, dad, se indatoriaa a ceti curat printre foil eprinse. De atuncl sufletul mien a fost acolo. Trecuillla Universitate venerabila scoala cu profesori maimult farg personalitate pentru studeng cari n'aveat,de ce formeze una; urmam cursurile, dgdeamexamenele, dar sufleteste tot la cartile lul EmanuilHaimann Invatam. Am strins atunci un folos nemar-genit, care-mT va Linea toatg viata.

Am trait vre-un an tot nespecialisat, pang mg spe-pentru ca pe urma s& fac ce se cuvine, &rid

specialitg,ti1 ceia ce este al specialitatif, iar luT Dum-nezeil ce este al luT Dumnezetl. Dacg m'ar Intrebacineva ce am facut fn acel an, as spune: funaintede toate, am cetit la Bucuresti cabinetul de lecturgAal luT Ignaf Haimann.

i intaiasT data m'am gindit ca a putea scrie ciefi cind m'ad Intrebat la cabinetul de lectura din IasT:fiindca-mi place aca de mult a ceti, n'ac urea sgscrip ?

Peste citiva anT nu mai era vorba de asemeneaobiceiurT romantice. Se apropia o vristg de fier, far&curiositate sufleteasca, fara sentimentalitate, farg a-plecare spre asemenea mijloace de a pierde vremea.

totusl ce bine ar face asemenea bibliotecT pentruaceia, Inca foarte multi, poate, cari ar dori sa ceteascafar& a putea sg, cumpere!

Sint prea multi library astazT; nu s'ar putea spe-

si

sa-s1

si

cialislia

qi

Si

Page 80: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

78 0 lupta literary

cialisa unul in asa ceva ? Anticvarif v1nd, se zice,din ce In ce mal rani. N'ar putea vre unul din eT, matharnic si fndrkn4 sa, puie In miscare astfel multelecartl, pline de frumuseta si de havatdmInt, care dormuitate prin rafturl ?

Iar In acele ora.le de provincie unde abia sint li-brarl pentru ca.41 de scoala si nu se afla niciun an-ticvar, nu si-ar indeplini astfel maT bine misiunea foracele biblioted de liced, alcatuite din cartile feluriteale daniilor, care zac tnchise sail se pradd, fara ru-sine de profesorl ? La Primdzia din Bacat, de ex.,se afla o biblioteca intreaga, nerdsfoita de cind Wa facutdonatia. i cu cit e mal frumos chid yea la gim-nasiul Sasilor din Brasov cum o lume tntreaga detined i batrinT, de femeT, de fete se Ingramadeste Inzilele de Imprumut pentru a primi pe o sttpamInahrana sufletulul!

Oamen1 de bine, sfltu4i-vd si lucrati, In loc sa vd,dusmanit,,T zilnic sä cd.utatT a IA strica viata !

4 Septembre 1905.

si

Page 81: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XV.

CARTE DE COALA.

Niciodatg, n'ail stat la un loc Intr'o expositie maimulte carti de roala romane§ti decit acuma, la Sibiiil.Le-am rgsfoit mai pe toate; am recunoscut de aceleape care mi-am obosit qi ed copilgria muncitg de leqii§i de note; le-am luat in mina cum lei gerpele carenu mai murg sad )aeteze§ti blana ursulul care nu tomai poate dumica; am dat ins& §1 peste atitea altelecare se cufundg in timpurl cu mult mai depgrtate decitacelea In care am invatat mult ca sa, qtit putin. Lacapatul lungulul §ir statead cgrticelele Ardealului dingeneraVa cea mare a veacului al XVIII-lea §i maiales lucrgrile WI incai pentru §colaril satelor romk-ne§ti: abecedar, catehism, gramatica, aritmeticg.

Era foarte interesant sg urmaregti desvoltarea li-teraturil noastre didactice. Interesant din chiar punc-tul de vedere al qcolii de dincolo qi al qcolii de din-coace, dar, pe algturea, interesant §i din punctul devedere al literaturil romaneql. Anumite epoce se des-faceat pentru cgrtile de §coala din strabaterea car-

Page 82: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

80 0 lupta literara

tuliilor qi carticelelor, de la tipariturile cirilice zdren-tuite §i pingarite de vreme pang la lucrarile aprobate"revazute", adangite", legate in cite unsprezece editilla un loc pentru ca sa arate mai bine biruinta unuTluptator de card pentru copii asupra celorlalti.

MO le din veacul al XVIII-lea se Intimpina numaiin Ardeal §i cite una In Bucovina. Iosif al II-lea adeschis in State le austriace §coll pentru tots copiiisupu§ilor SAT, §i li trebuia, chiar in cele mai joase dinele, cart' sigtematice, rationaliste, potrivite cu spirituleel not. Deocamdata, lipsesc Ins& termeniT, lipse§te°rice pregatire §i orice traditie. Lipsesc modelele, cutotul. Nu orlcine se poate incerca. lie aceia a trebuitpentru deschiderea capitolulul cartilor de §coala In li-teratura romaneasca un incaT.

Nol aveam dincoace card de qcoala grece§ti pentru§colile innalte din Iasi §i Bucure§ti, a caror lumina,aprinsa cu jertfa noastra, se vedea pang departe intot Rasaritul. Ace le cart! sint scrise de oameni inva-tati qi priceputI, §i ele se pot lauda pang astazi, cutot formalismul lor, care era §i formalismul tntreguluiinvatamint enropean din epoca aceia.

Cind ins& veni §i In Principate vremea §colii roma-ne§ti prin sosirea acelui Gheorghe Lazar, care era Afie episcop §i care se multami a fi unicul Invatatoral unet §coll tolerate, nu se putea face o prelucrarepe limba noastra a manualelor ,,eline§ti". Ele eradmenite pentru o treapta mult mai innalta a studiilor.Lazar nu voi sa iea de,a, dreptul, fara munca, tiparulcartilor din Ardeal §i Bucovina. Mal multi ant de zile,el se cazni pentru alcatuirea unor cart' de qcoall, ele-

Page 83: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Carg de gcoala 81

mentare gi neaparate, care erail 0, se publice, dar dinvina Imprejurarilor all ramas netiparite pang, astazi.

Cel mai bun dintre InvgAace i Ardeleanulu!, Ioan RA-dulescu, ce s'a numit Eliad, dadu In sfirgit o grama,-flea noun gi bung, apiece& gpre InOlesul tuturora,scrisa frumos gi limpede, o adevarata binefacere,nu numal pentru gcolari, ci un Insemnat gi frumos darfacut culturil nAionale. Pe o vreme cind focul exage-Axil& latiniste se potolise o clipg, carticica a fostprimita In toate partile RominimiT cu o deosebita bu-curie gi recunogtinta. Inca odata cartea de gcoala eracartea cea mare a unul timp.

Intro scriitoril pentru invatatura celor mid, trebuieO. se pomeneascg, apol In acest timp un om ale caratmerite pentru scrisul romanesc agteapta Inca sä fiepuse In lumina 1: agerul gi glumetul dascal craioveanPlegoianu, acela dintre OltenI care a scris mai bineromanegte. Dincolo de hotar, dupg, citeva Incercaribang4ene, nu prea izbutite gi fara nicTun spirit, caunele ce pomiad de-a dreptul din InrIurirea slrbeasca,nu mai iegiail la iveall tipariturT pentru gcoala vred-nice de a fi pomenite.

Totugi In toate partile lobuite de neamul nostruerail multe scoff, gi gcoll Innalte. Dar Twat/tura sefacea dui:4 manualele dictate de profesorT gi copiatemai bine sail mai rail de gcolari, cari pierdeail astfelgi o bung. parte din zilele menite pentru studiu.

*

I D. N. Ditnescu i-a consacrat citeva studil, cel din urmitIn nAnalele Academiel" din acest an. Nota din 1915.

Page 84: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

82 0 lupta literara

Un mare avant pentru tiparirea cartilor de gcoalase porni In principatul muntean dupa RegulamentulOrganic gi mai ales dupl. anul 1848 venirea InDomnie a lui Von., tirbei. Prin contracts strinse girasplatiri insemnate, Eforia bucure§teana a qcolilorse Ingriji ca manualele de nevoie In toate ramurile§i pentru toate treptele sa se dea la tipar. Unil nuse tinura de cuvint, dar aceia furl putini, In aceletimpuri mai cinstite de cum le credem; altil daduraprelucrari slabe, acute din u§or; se gasira ins& deaceia cari alcatuira cu munca §i iubire opere trainice:sa ne gindim numal la dictionariul frances-romin allui Poenaru, Florian qi Hill, la dictionariul greco-romanal lul Ioanid §i la frumosul dictionarid latin-romtn pecare Incepuse a-1 tipari la Sibiili, cu o ingrijire mi-nunata, un om ca Nicolae Bala§escu.

Deocamdata, In Moldova astfel de tiparituri fura mairare. Dar, chid invatamintul de acolo ajunse in mf-nile lui Laurian, representantul unul curent cultural,ccoala din cellalt principat capata un gir de lucraricomplementare, In fruntea carora statea Istoria Ro-minilor a lul Laurian insu§T, iara§i o carte de §coalacare a fost un eveniment literar.

In Ardeal, Blajul mai ales, cu §colile lul unite, con-tribui tot atunci la literatura didactic& cu ni§te cartiprea curind uitate de mult neatinse.

Prin Laurian Ins dincoace, prin qcoala ciearianadincolo, aceste buns carV de §coala fura cuprinqe Invirtejul ratacirilor de ortografie §i chiar de limb& carele faceaii grele de 1nteles. Indreptarea spre limba po-porului §i a trecutulu!, pe care o dadu, prin anii '60,

§i

§i

.1F

Page 85: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Cart! de scoala 83

Junimea din Iasi, fu gi aid cu adevarat binefacatoare.Scrisa In cuvinte §i forme lesnicioase, cartea de coalse apropi6 intru citva de mintea copilulul §i ajunsepentru el o hrana, In loc sa fie mai departe o po-Tara. Clericulul Zaharia Boiu, autor de multe cart!didactice, IT revine In Ardeal meritul de a fi recu-noscut gi urmat curentul cel

Dar In curind, §i dincoace gi dincolo, cartea de§coala decazu. Se ivira prelucratori ?Ara chemare §ifara §tiintal cari napadira iute toate §colile on mons-truositati caraghioase. Pentru cele de dincoace, fratil1Tadejde, din Iasi, fur& pedepsitorii gi distrugatorii,prin nemiloasa oritica a Contemporanului".

Criticil dadura la rindul lor, prin 1880, o noul seriede cart!. Ele era& bine informate §i cinstite. Ar maifi ramas ca ele sa fie frumoase §i ca ele sa pregateasca,pornind din fiecare specialitate, un suflet moral, o-menos, idealist, armonios, deplin §i indraznEi copilulul.

Aceasta nu s'a flout Insa, qi am avut prin astfel degoo!! o generatie obosita, Innacrita, strain& de orlcebunavointa, In toga Rorpinimea.

Aceasta nu se mai poate rabda Insa. Un popor Inplink, §i puternica Innaintare simte nevoie de alti car -turarl declt rebegitii, fricogii §i obraznicil de astazi.§coala poate da aceasta inteligenfei, aceasta class con-ducatoare.

ScriitorT puternicl §i marl, invatatl original! si a-dincl, facet,I aceasta fapta mare: cu jertfa uneT partildin timpul vostru, dag cartea cea adevarata copiilorcari vor fi frunta§il neamulul romanesc de mine !

11 Septembre 1905.

nod.

Page 86: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XVL

NUVELELE D-LUI AGIRBICEANU.

Volumul de nuvele pe care-1 dä d. Ioan Agirbiceanusupt titlul De la tart" ei care e cea d'intaid editurla noil tipografil a Luceafdrului din Pesta, nu des-chide numal speran0 cu privire la talentul acelutcare 1-a ecris, ci afirmg, In chip netagaduit acest ta-lent. D. Agirbiceanu e, ar6, Indoiala, un tit:tar care-§Iaduce aminte din ce a cetit : cutare deslu§iresad cutare chip falnic de haiduc cu sufletul Inneguratde nedreptAtile vietil, dar nu stricat de ele, vine de la8adoveann; Sandu-Aldea i-a Itmprumutat precisia unoram6nunte de natura, gi de la Ciocirlan are eel maInofi povestitor roman desfa.§urarea fArl o anumit1tints dramaticl a unor capitole de viata caracteris-

Astfel de 1nrlurirl se Inteleg la un Una; §i e delaudat cInd el nu porne§te de la o singura persona-litate maI deplin lamurita gi hotarIt6, decit a Jul. Ceiace trebuie sä se recunoasca Ins& e frumuseta graiu-lul, foarte concentrat §i de multe or! energic, chipulfiresc In care InfAti§eaz1 vorbirea teranilor §i poesiade care e strabatut& natura acestul nuvelist. In deo-

tainica

tica.

Page 87: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Nuvelele d -luI Agirbiceanu 85

seb1 padurea e bine inteleasa, iubitg, cu putere qi tn.fatilata inpunator rii taint.

Se poate zice ca niciunul din tipurile d -luI Agtr-biceanu nu e neinteresant pentru cetitorul obi§nuitli nefolositor pentru acela care se mai bucura pealaturi qi de ctirile noT despre marea §1 felurita ro-minime pe care le aduce acest volum. IcT vezipe bietul satean pe care-1 doboara la pamtnt lo-viturile slujbagului strain far& raspundere, dincolo cio-banul bogat in pove§t1 care farmeca pe copiil satulul,mai departe pindarul tndraznet gi viclean care pa-ze§te ma de bine, holdele incit mina la amend& givitele care n'ad pascut In ogorul strain decit fiindcatot el le-a adus acolo; apoi rasare 1'80. de Intunereca padurarului romin care-0 ucide domnul fiindca aIndraznit sä vada in fata lul o simply jucarie de iu-bire, 0 mai e baciul Wein cu bb.bura lul Wring,popa sarac din satul cu multe nevo!, alt popa inlupta cu tnvatatorul pentru vorbe de femel gi pecare-1 aduce la Impacare nevoia de f}coala, nevoia de§coala noun a satulul; vezi odrasla de vinator care-0pune In primejdie viata de copil numai 0, vada cumse ucide mistretul, vezi Rominul instarit care nu maie omul neamulul sau, ci omul banulul, §i doftorul 0-ranesc, fara arging, al poporulul, fii plutaqii maramu--ra§enT momiti qi omorfti de rachiul JidanuluT, ci hoWcu mina crunta fii inima nepingarita, atitea figuri carelipsiati In galeria noastra national&

Pacatul eel mai mare al d-lul Agirbiceanu e stin-gacia. Cele mai multe povestirl n'az'i In ele chiag §i nullafla singure granitele, ci on n'ajung, on intrec. In

Page 88: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

86 0 lupta literary,

acest punct trebuie Sd fie mat asprg, critica de sineInsuO a acestut tinar. Una singurg dintrebuvelele deastazt ale luT n'are acest pgcat: P/utacii, §i povestea.Induio§ata a oamenilor muntelut pradat de industria.mare" a Evreilor, cari duc pe plutele lor, muncinddin greq, aceastg, prada, §i Sint storI la rtndul lor,prin otrava rachiulul, de aceimi pr.dalnic!, cari ucidastfel frumusEsta In oament ca §i In locurl, e de sigurcea mat bine cumpgnita §i mat tntreagg, din aceastacarte ardeleang, De la Tara", pe care o salutam cal-duros, cu urarl pentru scriitorul

11 Septembre 1905.el.

Page 89: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XVII.

DESPRE INNALTUL CLER AL ROMINIEI DE ASTAZI- CU PRILEJUL UNEi CART! NOUI -

Cetirea car01 pe care de curind d. Nicolae Dobrescua consacrat-o istoriei Biserici! din Romania in a douajurnatate a veacului al XIX-lea treze§te oarecare a-precieri, cgrora li fac loc aice, pentru a se putea sta-bili raspunderi qi scoate, de cgtre cine s'ar intimplasg, alb& bunavointg Indreptgri pentru viitor.

In alts parte am flout, impreung, cu istoria lite-rara, intru citva §i cea bisericeasca a Romtnilor dintoate parOle pang, Ia anul de prefacere 1821. Indatadupg, acest termin, Mitropolia din Bucureqti a cg,patatin fruntea sa pe Grigorie, pe cind de mutt timp IncaScaunul arhieresc al Moldovei cuprindea pe VeniaminCostachi.

Pe atunc! Moldova era despa4itg de Tara-Romg-nea,sca §i Ia Foc§ani trecea Inca o granip, prin trupulneamulul nostru. Dar Biserica de dincoace de munIInu cuno§tea, in ceia ce prive§te sufletul, aceastg, gra-n46. Veniamin Moldoveanul, fiul de boier, §i GrigorieMunteanul, coboritorul unuf neam umil, erall de o po-

Page 90: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

88 0 lupta literary

triva ucenicil scolit celeT bune de cillugarie curata, deiubire pentru InvatAtura, pe care Paisie o Intemeiasela Neamt. Acest Paisie era un strain, un Rus, caresimtia numat pentru ortodoxia lul, pe care de la un timpo Imbraca si In grail, In scris romanese. Pe acelevremurl batea Insa In largul parnIntuluI yomanesc unvInt de innoire care trezia avinturl patriotice si Inalte iniml deelt ale tinerilor. Crezul lul Petro MajorArdeleanul se vestise pretutindenl ca o evanghelie.Veniamin, un scriitor neobosit, se trezi Intr'o bung,dimineata cu acest crez pe buze, si el muri cu dinsul.Grigorie, un scriitor si el, de si mat putin harnic, suteritpribegia, pentru cl Intimpinase eirmuirea cuceritoare-

ugilor prin credinta sa neclintitA Intr'un viitor deo-sebit al nostru. Amindot au 16sat dupe trecerea lordin viata amintirea unor sfintj al chemarit lor si aLneamulul nostru. In zilele lor, 'Astra tacklocul cel d'intglu Intro factoril can lucrau pentru In-naintarea culturil romanestl.

i unul altul au Meat scoala, aceiast scoal& dosfintenie si de 1ntelegere pentru lucrul literar si pentruscopurile Innalte la care el poate servi. Inv6,taceTascultutori de-al lor, tinerl ce crescusera, In cunostintavirtutilor lor nscunse in mare parte lumil, au ajunssi et episcopt Niclunul dintre dinsit n'a fost o energie,un caracter, o fire deosebita de scriitor, dar et aumarturisit In toate faptele lor Invatatura pe care oprimisera. Sfintul episcop Chesarie al BuzAuluT a facutdin tipografia sa cea tipografie religioas& aTeril-Romanestl, a fost un aspru pazitor al rInduielilsi al cuviintet in eparhia but §i un desavirsit des-

Bisorica-sT

d'intaiu

a

gi

si

Page 91: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Despre Innaltul der al Romanie! de astazI 89

pretuitor al bogatiilor ce se pot culege pe patent.Meletie, fratele scriitorulu! Nicolae Istrati, a avut In-susid care all fost ale sale, si pacate politico fata,de Unirea Principatelor , care at fost ale fratelul sat.

Pe atuncI ar fi, trebuit lima oamen! neobisnuig casa, poata pastra, !ntfo epoch noun,, din ce In ce ma!rAspicat modernt, rostul nalauzitor al Bisericil. AcestIoamen! nu s'all gasit chid era nevoie de dInsiI. Apo!In curInd averile bisericest1 trecura In sama Statulul,si episcopilor li cam lipsira, mijloacele pentru a In-demna si grabi Innaintarea culturil. Cause personalese uniad decI cu altele care se puteall schimba ma!grad, pentru a Injosi Biserica In viata cea noun a Ro-mIhilor de dincoace de mung.

Capeteniile cleruluI furl luate de la un timp dintreaceia cari facusera o Invatatura sistematica. RegimulRegulamentulu! Organic adusese prin anil 1830 Into-meiarea unor seminaril noun, cu alto programe si altspirit deet binefacatoarea scoala de preotie a lul Ve-niamin. Multamita for Incepura a se ivi cleric! cull!aducead aminte Innainte de toate ca, erau cleric!,ca faceaA parte din marea Ortodoxie, ca, trebuiallsa lupte cu lin Stat doritor de Incalcare, c aveadde cercetat Intinsele domenil ale teologie pure. Aceiadintre dInsil cari treceat In Rusia pentru desavIrsireastudiilor emu si ma! fixati In aceasta privinta. CeI malbunT cleric! de pe la 1850, fratii Scriban din Moldova,IsI cheltuira de la un timp toate silintile In luptapentru Vladicia canonica Impotriva nesocotintelor laiceale Guvernulul le Cuza. Pe acel timp episcopil, ales!ie mill cum, dupe, influence politico si banestl, supt

Page 92: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

90 0 lupta, literara

controlul de aproape al Statulul §i chiar dupa, intri-gile consulilor strainl un Nifon la Bucureetl, un So-fronie In Tael nu mal infati§all nimic decit apuca,-turile §i slabiciunile lor. Cel din urma episcop vrednicde laud& fusese Dionisie Romano, de la Buzad, unArdelean din Sacele, spirit larg qi iubitor de lumina.

Romania se Intemeiase, fti indata prada lup-telor politico, Din ce In ce mal mult partidele pentruputere pusera mina pe intreaga viata. a unei socie-tatl care simtia Insa alto neva §i Biserica avu aceialrsoarta. Si ea fu supusa Indata, unui regim conrupator,care o Injosi rapede i o aduse In jumatate de veacacolo undo se afla astazi.

Odata Vladicil Incepusera ca ucenicil In calugarieal unor vestiti invatatori. Apol el pornisera ca monahlnol, cu pregatire de seminaria. De acum Innainte, cucreeterea nevoilor vietil nu mar putin, cu nimici-rea desavIr§ita a manastirilor, lipsite de veniturile §ide neatirnarea lor, viitorul episcop ill incepea cariera,dupa, ieqirea din seminarill, ca preot. Daca §tia qi cevacarte, era pe ling& aceasta invatator, institutor, pro-fesor de seminarid sail de Universitate. 0 oarecarecariera politica era de nevoie, de aceia eraft prefe-rag preotil cu talent la alegerl, preotil bucure§teniieeeni, traind In mijlocul luptelor pentru putere qi stra-batuti de dinsele. ba une orl preotil de casa a! cutarilpersonalitatI hotarItoare In politica.

Episcopul Molhisedec, cu cultura superioara ruseasca,ortodox strict faza nicio iubire deosebita pentru sco-purile nationale ale culturil noastre, a luat o parteInsemnata, la munca de eruditie, care a Ingaduit

$i

si ea

ti,

91

sa

Page 93: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Despre innaltul cler al Romaniel de astazt 91

se pun/ temeliile istoriei romane§tI. Dui)/ el s'ar'i luatgi altT episcopl scriitorl, dintre cari unit stilt Inca inviata. Astfel de indeletniciri fac cinste und clpetenilbisericeqti qi-1 ridica, macar din cind in cind, mal pre-sus de nimicurile vietil noastre de astazT. Dar niciMelhisedec el insuql n'a avut o parte hotaritoare inliteratura noastra. Caci, pentru ca s'o ail)/ un om,un curent, o clas6, e nevoie neaparata ca in acelom, curent sari clasa s/ se Intrupeze cel mai nog §imat folositor ideal al neamulul intreg.

Pe ling/ acest ideal preotimea innalt/ a noastra atrecut pan/ astad far/ sä-1 bage in sama, §i astfel§i-a sfarimat rolul pe care putea s/-1 aib/. Fara con-qtiinta de fiecare clip/ a unit/til romane§tY, fArl iubi-rea cea maI plintt de caldura §i mai adeverita prinfapte pentru teranimea care infltiqeaza, gi sprijina a-cea unitate, far/ cele mai marl qi minunate jertfepentru inv/tatura §i cartea romaneasca, clerul superiordin Cara noastra va fi ceia ce este : o tagma de func-tionari, pretuitl foarte putin de societatea laica, cutoata leafa mare ce li se serveqte qi formele straluci-toare, dar zadarnice, care li se Ingaduie.

43, de sigur, una din cele maf marl nevoi de astaz!ca Biserica noastra sa Invie. Acea,sta n'o poate facedecit prin sine.

Ginditi-v/ la acest principin cel cafi, In puterea unelleg!, putin nemerite de alminterea, vetl avea s/ ale-geg mine-poimine un Mitropolit Primat al Regatululroman. Dm/ legea Impiedeca sa ridicati pe tinear trebui, schimbati-o.

18 Septembre 1905.

va

4i

Page 94: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XVIII.

JUNIMEA LITERARA" DIN CERNAUTI.

Junimea Literary" din CernautY Incepe printr'un,calduros articol fnchinat memoriel iubite a luf GeorgePopovici de profesorul sucevean Iancu Nistor, unul dinconducatorif revistei. Se reproduc qi uncle din poesiileprietenului, pline de duio§ie gingaqa, de un sin4 istoricdesavir§it qi de acea ironic fa0 de viata qi oamenfcare a ferit pe George Popovicl de a rataci pe dru-murile tinoase ale vietiT, fndrepthidu-1 in clipa tristade daunazi catre limanul de seninatate eurata al mor--VI. !mole revista bucovineana, cu intentil foarte bunede alminterea, fml pare ca face marele pleat de acanto. originalitatea §i independenta Intr'un drum demijloc, unde nu afli du§mani, dar nu cigtief prietenTl pe care nu se ajunge niciodata nicairf. In fmpre-

jurarile de astazI orfce revista care, din calcul saildin slabiciune, §i-1 va alege, va pen in scurt timp,far& sa fi mi§cat gi schimbat nimic. Cad aid nu evorba de un om sail altul, ci de cinste §i necinste, deadevar Ili neadevar, de lumina §i de Intunerec.

Page 95: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XIX.

LAMPRECHT DESPRE ROLURILE NATIONALE.

Mare le istoric german Lamprecht, affindu-se la,Salzburg, In Austria, la deschiderea cursurilor Univer-sitatil de acolo, a fost rugat sg le inaugureze printfo-cuvIntare. Din ea scoatem unele parer! §i Indemnurtcare par rostite anume pentru Imprejurarile noastre..and pe de-asupra Germaniel", spune unul din cotmaT sanatos modern! din cugetatoriT eT, qi pe de-a-supra AustrieT privim departe, la milioanele de frag atnoatri cari traiesc dincolo de .oceane, atuncT descope-rim cg ma! presus de unitatea politics BO, una §imaT mare, a culturil. Dumneavoastra, domnilor profe-soft, sinteV chemati In rindul Intuit a fi pikrtatorl daculturg pentru poporul dumneavoastra. Numai nqiu-nea care poate infacila mart putert morale, are unPuterea pe care avem s'o combatem, nu poate fiInvinsg pritar'un liberalism far/ credinta, ci prin ore-dinta curatg In ideal, prin aceasta libertateNa! cautam adevarul : nu ajunge sa socotim adevarulca adevgr, dacg, nu voim sa ramInem o fiinta mi-

viitor...

disciplinatel...

Page 96: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

94 0 lupta literary

serabila (ein erbarmlieher Wicht). Cela ce se straduiestediva adevar, trebuie sei fie viteaz... Astazr, end iubireade caries (Strebertunt) qi bizantinismul se rasfatg, la nor,lmpotriva for avem o datorie de a sta de sine... Che-marea noastra e a ni apAra comorile mostenite de lastramosr, a le Ingriji si desvolta mar departe. Nu toatestraturile poporulur nostru pot face aceasta; Innainta-rea nAiunilor mail stl totdeauna In mina celor putinrnumar, a conducatorilor. Dumneavoastra Ins6 domni-lor, cari v5. mindritr ca facet! parte dintre dinsir, lu-aV In plstrare aceste comorl si nu credefl mime!, ciAptuip, In libertate germana §i In adevar german."

Vor cari avetj urechi ca sä nu auziV", cum judecAlaceste cuvinte ale until om mare din -arg, strgina, carepoate fi ded prooroc §i pentru nor?

11 Septembre 1905

Page 97: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XX

0 OBRAZNICIE A BLTNILOR NO*TRIPRIETENI STRATA

A fost vorba nu demult In doug articole dire acea-stg, revistg despre luminatul bgrbat fiances §i me§te-rul stilist Belessort din Paris, care, dupg ce dgdusegata Iaponia Inteo carte de daung21, Indreptase asu-pra noastrg, asupra mice!, umilel, salbatecei RomanilmIncgtoare de Jidan.I care o mInInca Indurgtoarelesale privirl de turist literar, §tiintific §i politic. Ammgrturisit pgrerea, cu totul personall de alminterea,cg asemenea visite ale somitgtilor veaculuI ni s'arputea cruta, fiindcg, afar& de o parte din boierime,bucuroa,sa de trufa§I, no!, ce§tialaltI barbari, nu sintempregatiti pentru a primi pe altii declt pe semen! no§tri.

Cartea d -lu! Belessort a avut totuqI cine cetesteSgmangtorul" §i cine-1 crede In acest mare popor alRoralnilor ? a avut deo! un mare succes. Once Romincu diplomg5 haine §i hirliall de Paris s'a grgbit s5,-0Impodobeasca biblioteca international& cu acest produsplin de savoare al mintil omenegti cultivate.

Compatriotilor d-lul Belessort, cari slat foarte adesea

Page 98: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

96 0 lupt4 literary,

orl, In press qi literatura, coreligionaril aceleia dinlocuitoril Romaniel cari nu vreail sa vorbeasca roma-neqte, In numele Vechiul Testament qi al unel nobiledescendente galitiene, compatriotilor d-lul Belessortcartea nu li-a placut de loc, cel putin In ceia ce pri-ve§te ideile.

NoI ne simtiseram jignitl in con0iinta muncil ceam Indeplinit-o pang astazi prin tonul ugurel gi 1u ,torIn batjocura, foarte politicos de alminterea, In carecalatorul vorbise de trecutul nostru, de care n'aveahabar, de literatura noastra, care-I ramasese cu totulnecunoseuta, de viata noastra politica din care cunos-scuse numal amabilitatea citorva persoane, de viatanoastra, sociall din care zarise numal un lustru in§e-lator. E u§or de Inte les pentru tine are inima la lo-cul el", cum zic conationalil d-luI Belessort, ca nuputea sä ni vie la socoteala, o descriere pe atit depripita, pe cit de ImpodobiU In care era vorba exclu-siv de boil, de cimpil, de Evreil §i de proprietariI desaloane de la noI gi In care nu era un euvint despreMunca noastra cea mal adevarata, mal cinstita §i matrodnica.

El bine, gi aceasta trebuia sa ni fie o stra§nicaInvatatura, In noastre, prea lesnicioase pang.acuma, cu strainii, §i mal ales cu cel de acolo, de la d.Belessort , el bine, critica fiances& socoate. carte&acestul domn ca o colectie de complimente pe carenu' le meritam, ca un buchet de reclama, pe careFite Dumnezeil 1-am fi dorit, 1-am fi cerut, 1-amfi Indrumat, 1-am fi pl tit chiar. Da, din panegiriculproprietarilor de saloane, Evreilor, cImpiilor gi boiler,

parti1

relatiile

Page 99: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 obraznicie a bunilor no§tri prieteni straini 97

noT am ieqi ca un popor de oarecare insemnatate,cultura §i omenie, ceia ce nu sintem intfadevar.

Aceasta o tie §i o spune un domn cu don& numeIn loc de pronume, Ernest-Charles, care face cronica,adeca, a§a cum se inOlege prea adese or! pe acola, unfel de critics flecare, cu piraturi ca sä rizT, la yes-tita Revue Bleue pe care Rominil no§tri o ail mat bu-curos pe masa §i o cetesc mai cu drag decit pe aceiadin bietele noastre reviste sarace ce li vrea mat multbine.

D. Charles acela Ernest, care, nefacind insu§I carti,are meseria de a spurca pa ale altora, §tie toate. Dum-nealuT, care n'a calcat In viata d-sale pe la not, caren'a avut in mina o singura, carte In limbo, noastra,care habar n'are de aceasta limbs, vorbe§te cu ceamai mare incredere §i precisie despre Once ne privecte.

Asa nu i-a ramas ascuns fapttl a n'avem nicIunsentiment national, ca patriotismul nostru nu e altadecit ura Impotriva strainulul harnic, care vine O. tul-bure lenea noastra, lenea Inna,scuta In acest afurisitde neam, al carui teran lucreaza opt bun! pe an cuspinarea rupta pe ogoare de la rasaritul pans la apu-sul, pan6, tarziu dupa apusul soarelu!. MaT poate spunedumnealul ell, sintem un popor Moult, adeca, sä zicem,care ne-am tndaratnicit sa nu invatam carte in impreiu-rarl tocmai a§a de prielnice pentrn cultura ca aceleaIn care s'a lafait poporul d-sale don& miT de an!. Re-gele nostru e un strain, nerecunokator gi nepoliticosfats de FranO, al aril Imparat Napoleon al D1-lea,venit dupa cel d'intaill, care a vrut sa, ne dea §i Ru-sieT, ni-a daruit Unirea, Itt visurile lul sentimentale,

Page 100: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

98 0 lupta literary

pentru care peste citeva ant 1-all dat jos de pe tron.AristocrAia noastra nu mai poate de nemteste. Noltotel murim dupg, Nemg, si sintem asa de pacatosI !n-ett nu murim de dragoste mai curind dupa Rusi, ali-atil Franciei, cari Rusi ar dori 0, murim de dragos-tea vitejiel si civilisatiel lor. Ticalos popor si poporulasta romanesc, domnule Ernest-Charles, de la sail, dipi, cum to simg si d -ta, Revue Bleue, mai mult di pidecit de la Paris !

§i asa yin la rind: casele Bucurestilor, care nu sintfrumoase (cd, e si veche edilitatea bucuresteana!), ma-halalele, asemenea cu ale unul crag chines", cuib deputoare si de calicie viermanoasa, pescariile d -luIAntipa, care n'aduc nici pe departe ce ar aduce dacaam face o sanatoasa politica franco-rusa si am creape atitia Jidani, cari nu vreail sd, fie Romini, macarcetateni romini... §i atitea alto pacate, neexplicabileci care nu se pot ierta! Toate infasurate In glume, inteorii, In cornets de anecdote poleite...

Uite atita pot sa spuie despre Romania tineril noctriEyre! cari stall la Paris si poate oamen! mult mai marldecit dinsil cari ad scat in Bucuresti. Iar d. Charles-Ernest proclama aceste adevaruri in auzul lumii. CevaInsusiri sa fi avind si no!, n'a auzit dumnealui. §i omulIsi scrie senin aceastd, tritica, pe atIt de nedreapta, petit de obraznica.

Dar asa ni se cade. Nu e nici cea d'intaid loviturade picior pe care a primim pentru guduraturile noas-tre fata, de strain!, $i nu va fi cea din urmA. Dupaciteva chelalaiturl vom cere lard* favoarea de a fi gi-dilati pe burta cu virful cizmeT. i iarasl vre-un Er-

Page 101: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 obraznicie a bunilor no§tri prietenl strainT 99

nest, on Charles ne va zvirli de supt masa, dintr'oizbitura.

Paul ce, cu oasele rupte, ne vom Inv Aa °data sanu maT incunjuram cu lingu§iri de clue flamind masanimanul. Pang se va deqtepta qi In aceasta genera0etrufia de Valah salbateca, de care s'ati temut fa0 destramo§il no§tri once neam a ajuns O. ne cunoascA.

Atund nu vom mat fi amabil!, dar vom fi cuminfl.25 Septembre 1905.

Page 102: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXI.

NOII EPISCOPI CATOLICI DIN ROMANIA.

In timptl din urma, Biserica catolica din Romaniasi-a schimbat sea Archiepiscopul din Bucurestl. si e-piscopul din las! nu slut personalitaV care O. se vadaadese or! In via4a noastra socials, si el nu joaca nicl-un rol In cea politica. i unul si altul se Infasura Inacea taina care place catolicismulul, chiar In locurilesi Imprejurarile In care n'are niclo nevoie de dinsa.Lumea noastra-I crede ocupatl cu Intunecoase smo-mill ale sufletelor si, clnd 41 aduce aminte, e numalpentru a li arunca o cautatura de banuiala. Dectt a-masa banuiala fara cunosthAa rostulul Inna101or pre-lag strain! cari locuiesc In mijlocul nostru, e de sigurmat bung, aceasta cunostinp.. Orlon de mare ar fi In-rlurirea nivelatoare a Bisericil romane si a spiritululpropagandist, totusl deosebirile omenest se pastreaza,si ele shit une orl destul de marl pentru a da o pe-cote deosebita fiecaril staptnir! pastorale.

Cea d'intaiil schimbare s'a facut la Iasi. Am cunoscutacolo acum cinci an! pe episcopul Dominic Jaquet,un Elvetian de limb& francesa, fost profesor la Univer-

Page 103: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Noil episcopI catolici din Romania 101

sitatea catolica, bine cunoscuta, din Friburg. Om destulde Innaintat !n vIrsta, foarte cult, cu apucaturi sfioase,de o politica rece §i trista, acest om fin, slab, discretn'avea de loc tniati§area unul aprig cuceritor de con§ti-into:). Foarte primitor gi gata pentru Indatorire, mi-apus Indata la disposiVe arcliiva episcopieI, aruncataIn rIndul de sus al regedin01, bate() odaie pustie carese ruina: nu e de prisos sa, spun ca n'am gasit acolonimic din acele grozavii romantice pe care, dupamodelul Dramelor Parisulu! Ili al haiducilor, §tiad sale 'povesteasca redactoril prostug sail §arlatan1 delaanumite gazete, cari socotiall ca, trebuie sa se maTsamene ura pe Inca o chestie. Scrisorile calugaritelordela Sacr6-Coeur, care in cunoscutul institut de fete,cuprindeail floricele de stil, oftatur1 de fete batrIne qierad ma! la urma urmel neroz11 curate, scrise In ceama! frumoasa caligrafie, pe hirtie MA.

De fapt, episcopul std In casele parohiale de la bise-rica din Strada Mare, ni§te Incaperl marunte §i saraceca val de capul lor, !lite° parte a ormulul care te a-me0§te de acel miros pe care cre§tinii, In necuviintalor, 11 numesc putoare jidoveascg flindca, nu se poategasi alt termin. Personalul case! se alcatuia dintr'obucatareasa lemca, care se certa toata ziva cu vizi.tiul unei trasurl din cele ma! modeste. Atita era toata,pompa; toata taina se Incheia In cele mat buns darurlde strugurl §i In parerea until cleric naiv qk bolnavi-cios ca am pierdut, nefacIndu-ma, catolic, un rost a§ade mare ca acela de cardinal. La dol pa§T era bisericastralucitoare a Trel-Ierarhilor §i, ceva mal departe,greoaiele turnurl ale Mitropoliel noastre cotropiall to-

Page 104: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

102 0 lupta literara

tul cu umbra tor; episcopul Jaquet cuno§tea pe Min-dul Mitropolit Iosif §i avea toata consideratia pentrucucernicia venerabila a stintului batrin.

In acelaqi timp, Archiepiscopul Xaveriu de HornsteinI§I facuse in Bucuresti cu totul alt rost. i el un Svi-terian, dar iuncar, nu profesor, om energic, al caru/spirit cotropitor fusese Intemnitat prea mutt& vremeIn cercul Ingust al unel parohll de sat, el urmarialucrml marl. Palatul pe care gi-1 eladi, e de toata fru-museta §i vorbe§te acelul care-1 vede, de ambiVe qidorinta de putere. Aceste scopurl, marturisite limpede,II stricasera toate legaturile; la palatul RegeluI cato-lie" de care §tia sa vorbeasca foile flecarilor §i alecelor ahtiati de putere, Monseniorul Hornstein era foarterail privit, mat ales de la botezul copiilor princiarl; cuclerul nostru Innalt se stricasera lucrurile din capulloculul. In sfir§it, ceea ce SQ ctie -ma! putin §i se poatespune acum clad unul nu mat traie§te, tar cellalt aplecat de la not ca sa nu se mat intoarca, ceI dot §eftal catolicismulul In Romania traiad rail. Ca,suta dinIasi era un adapost pentru aceia dintre clericl can e-rail urmarit,I cu fulgere din palatul arhiepiscopal dela Bucure§tl.

Cei dot prelatI Infatiqail de asemenea doug felurI cutotul deosebite de a Intelege chemarea Bisericil cato-lice la not. Pentru archiepiscop, ea trebuia 0, Inceapao lupta fart, crutare cu ortodoxia, razimIndu-se 1ntruaceasta pe Puterile strain°, pe Franta, traditionala a,paratoare In Orient a legit latine, pe Austro-Ungaria,adeca, mar mult pe Ungaria. Trebuia sa, fie §i sa, ra-mlie un acezamint strain, de limbo. strains, cu scopurl

Page 105: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Noll episcopl catolicT din Romania 103

strains si cu mijloace tot asa de strains. Clue Incearcaasa ceva, 41 cheltuiegte silintile §i maT In zadar de-oft cu o propaganda. Sintem In masura astaz1 sa pu-nem la locul lul pe oricine 1ncearca a Instraina cevadin ce stap1nim.

Monseniorul Jaquet nu era un om hotarlt, si poateca dose or! IT parea rail clupa linictea catedrei salela Friburg, uncle s'a Tutors acum. Dar era Incunjuratsi sfatuit maT ales de oameniT cari dadusera o coloareepiscopatulul Monseniorulu! Camilli, tnnainta§ulIn rIndul fntfill parintele Malinowski, preot Innascut In tarn din parinti poloni, cari datoriat Roma-nieT o recuno§tinta ce nu e uitata de fiul lor. Pentruacest sere de cleric! latin!, Biserica catolica n'avea dece sa fie strain& si nicT cum sa fie astfel: ea avea aface cu teranT cari, mergind la biserica for deosebita,vorbind In Moldova §i ungure§te, iar In Muntenia ObulgareOe, nu puteall fi crutatI, si n'avead de ce sg, fiecrutati, de o romanisare neaparata. Pe de alta parte,In °rap ea avea credincioO de toate neamurile, carise puteail tnOlege numal romane§te §i aveall nevoiede predica In limba noastra. Catolicismul putea sa aibaun viitor numaT tiindu-se stens de o Romani° careexista acuma, cu nevoile, interesele si idealele sale.Acest partid voia o Biserica remind catolica §i segindia la o Intelegers cu Uniti1 de pests ;nuntl.

CamiliOil all fost 1ntaid InvinO; /episcopul de Iadla irebuit sa piece. Peste putin qi Monseniorul JaquetTO parasia Scaunul; atuncl a fost crisa, care s'a re-solvat si prin moartea neprevazuta a archiepiscopuluT.

Noul Papa Piu al X-lea a facut pe episcopul Camilli,care nu ne-a pierdut din vedere niciodata, sa se

Iasi,sad,

Page 106: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

104 0 lupta literary

intoarca Iar locul din Bucuregtr I-a dat acuma rectorulurColegiului grecesc sail unit al Propagandel din Roma,Raimund Netzhammer, fost profesor §i la Eucure§tr §iun prieten al d -luT Vladimir Ghica, trecut, cum se §tie,la catolicism.

Curentul care tine sama de nor, ne recunoaqte qinu cauta, sprijin in afara, a invins in parte. El marare ins& multe, foarte multe de- schinibat. and semi-nariile catolice vor fi §coll romane$1 ci clerul catolicde la nor nu va fi alcatuit din strain!, ci numal dinRomini luati din Ardealul unit, nu ne vom face catolic!,precum, dad, niam fi trait tot trecutul in catolicism,nu ne-am face ortodoce!, dar or!ce om cuminte va fideplin impacat cu existenta in Romania a organisarilcatolice.

2 Octombre 1905.

Page 107: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXII

GENERATIA. CEA NOUA IN ARMATA1N LEGATURA Cu CARTEA : nINSTRUCTIA TEORETICI A GRADELOR

INFERIOARE §I A SOLDATILOR IN ARMATA. ROWNAN,

DE al'. AL. D. STURDZA.

Pang, acum citiva an1 abia se putea spune ca, a-yearn o scoala sateasca, adeca o scoala pentru prefa-cerea teranilor din Romania in gospodarf luminati,stiind ce sä fad, din pamintul §i alte inlesniri ale lor,si In Rominf constienti de drepturile care le ail si defelul cel mai potrivit, pentru el si pentru Ora, In carele pot exercita. Partea cea mai mare; mai curata maivoinica, In trup si mai cumpanita la minte din locui-toril Regatului roman era Inlaturata, pe tacutele si indosul formelor de civilisatie celor mai stralucitoare, dela binefacerile culturil.

Aceasta s'a recunoscut pe deplin numal In clipa deindreptare, precum e firesc ca numal atuncl sa se re-cunoasca greselile.

D. Haret va pastra totdeauna, in ciuda tuturor de-vetitorilor sal, meritul cel mare de a fi pus cartea Inmina satelor, ceia ce face mai mult de cat o mie dediscursurl inute de cel mai gura-de-aur" politician

Page 108: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

106 0 lupta, literary

al tlrgurilor i decit o mie de istetiml iscodite de celmat maiestru organisator de alegerI. Astaz! Intemeieto-rul scolil poporane nu mat e ministru, i un coleg alsad o, dulce colegialitate a teri! noastre! facece poate pentru a-I strica isprava, c Eli cum ar fivorba de d. Haret liberalul si de d. Vladescu o te-meinia. deosebire de principin si nu de intereselecele mat marl ale neamulut romanesc, care nu e niciliberal, nict conservator §i traieste pentru altceva decitpentru parasitil sat. Putem pastra Insa nadejdeamine, supt liberal' sad supt conservator!, lucrurile vorporni iargst pe calea for norma16, desvoltIndu-se trep-tat si sigur, fara, vre-o alt5. revolutie personala, ca a-cea de astazI.

Chiar atuncl Ins& cind scoala satelor va capata mulede InvAatorl a caror lips& o martufiseste d. Haretpare a o tagadui, prin suprimarea de scoff normale,urmasul s tl, problems luminaril poporulul In Roma-nia nu va fi pe deplin deslegatk In InvtitAmInt nu evorba de ce d scoala, ci de ce pastreazg §colarul,aceasta nu numal In vesta copilarieT, ca o -cununade premil, cu frunzele uscate, care se arunca mat tar-

ci gi mat departe, pans la batrInetil. Trebuie ca§coala s6, indemne la cetitul pe viata, trebuie ca ea

trezeasca In suflet o curiositate, o nevoie de a sti,de a afla zilnic, de a se lamuri asupra oricaror Intro-barl interesante pentru neam.

Pentru aceasta, in alto salt cureurile de repetifie.Ca sd se dea, un exemplu, Sa,si1 din Ardeal, can luptaInviersunat pentru a 'Astra cit mac mult neamul forImputinat, menit sä se stings, potrivesc asa !nett la

zi

sa

ter!

,Cl

$i

si

Page 109: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Generatia cea noun Iti armata 1Q7

maturitate fostul scolar maT are unele legaturT cu In-vatatorul sail si se Intoarce la el de la munca pentruall Improspata viata sufletuluT.

Astfel de cursurl nu le avem !ma. MaT tTrzit se vorputea face, In locurile unde Invatatoril tinerT Sint sioamenT harnid si oamnnl de inima, si unde, pe de altparte, nevoile traiulul nu vor fi prea storcatoare sidemoralisatoare pentru un reran deznadajduit, sezatorlde cetire si sfatur! In lungile ceasurf, moarte pentrumunca, ale noptilor de toamna si de iarna, dud deobiceiu sateanul nostru dormiteaza ca si ogoarele lui.Aceasta Ins& e deocamdata numaT o dorinta pentruviitor.

Dar, dud acela care a Invatat la scoala satuluT ce-titul, socotitul si ce-I trebuie din cunostinta teriT, nea-mulul si a trecutuluT lor, Tmplineste vrlsta de &ma-zed si unul de an!, o nevoie maT tare decit mice 11chiama pe trel an! de zile la deprinderea armelor, lapregatirea ca ostas, pentru apararea pamintulul teril,a cinstel si a viitorulu! eT Pe trel anl el e smuls, ma!=it sail ma! putin deplin, de la datinele sale de trail,de la deprinderile sale de lucru, de la vechile sale a-pucaturi care dese orT nu se maT potrivesc cu vremeanoastra si-1 in In loc fats de alto neamurl. In aceletreizeci si sese de lunT, el e stramutat Intr'un oral,unde lumina se raspIndeste zilnic Intro locuitoril matInstaritT, el locuieste o casa bine cladita, aerisitglstrabatuta, de sokre. El mica pe drumurT pietruite sidrepte, Intro curt! Imprejmuite dupe, cuviinta. Mines.-rea lul e ma! felurita si pregatita mal bine, zilnic ise 1nfat,,iseaza prilejul de a sta de vorba cu oamenT

Page 110: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

108 0 lupta literara

cari, de gi poarta galonul, nu sint decit fra01 sal dearme, cari in ceasul primejdiel shit chemag a infruntaacelea§I gloante pentru mindria steagului §i mintuireatern. In sfir§it, zi. de zi, anumite ceasurl slut Intrebu-intate pentru a i se face §coala.

0 §coala de razboiti, care nu poate avea niciun rost!ma, niciun folos fara trezirea la via0, a vechilor cu-no§tin0 adormite, capatate la invAator, far& Imboga,-.tirea §i potrivirea for pentru nevoi practice ale vietil.

In teorie, a.la este. Regimentul desavir§e§te §coalarurala. Prin Tnvatator §i prin gradatil casarmel popo-rul se de§teapta la lumina, in gospodarie ca §i In cu-getare. §i, cind to uig bine, vezi ca oastea n'a datcelul care a trecut prin ea decit oboseala, o amara-ciune mal mare fats de aceI can ail putere asupra14 o slabire §i mal multa, a simtulul de dreptate§i un numar de Cleprinderl rele, care une orl nu-1fac potrivit pentru via0 Intro aI sal de acasa,uncle ar trebui O. fie acum un sfatuitor bun §i un in-dreptator luminat. Aceia dintre din§il can at purtatgalonul, In loc sa se gaseasca pe urma Intro eel d'intaidat satuluI, yin de-I stria lini§tea §i curMia, cind nuramin pe la o cancelarie ca ()claim! orl scriitorl, cindnu antra In rindurile acelor corpurl la care se cer sadfolosesc cunoqtin0 militare. 0 rutin& seaca, impusa cusila, cu sila pumnilor, ierl, cu sila batjecurilor kii pe-depselor legale, astazl, a mincat folosul color treI anlde zile cari ar putea fi de o valoare nepreOita.

** *

In 1mprejurarile de astazi, nimic nu trebuie ascuns

Page 111: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

GeneraVa cea noua In armata 109

si ingaduit. La lumina zilel trebuie sa se statorniceascatoate raspunderile, ale tuturora. Oil de cite on uniese la iveala, trebuie sd se puie intrebarea: cine evinovat ?

In acest cas, flreste c nimenea altul decit ofrtari-mea cea veche.

In pregatirea e a stapinit Inca, acel spirit anti-cul-tural, acel materialism greoia, acea tiranie strivitoare,acel respect pentru forma goal& i acea lipsa de orien-tare si ideal in lucrurile omenestl si national° care adomnit si domneste In acea Rusie obscurants de undeni-am luat militia. Oarecare deprinderT boierestl si obuns, parte de moda fluturatica parisiana a ajutat lacrearea tipuluI de oflter stralucitor, bun la balurT, bunla parade, mester pe linga dame, a caror strategie ocistigase printeo lung& experien0, foarte Ingrijit de ocariera raped°, destul de amestecate pentru aceastain miseriile politice, iar la casarma comandant. CogmaI mid, suboflt,eril, se luau flreste dupa. el: duld lamahala, aspri la casarma.

E o fericire Insa ca si aid generaVa noun, generatiacea mca noun, para,.seste camaru0 intunecoasa a rutingucigatoare pentru suflet si soarbe aierul invioratoral idealelor largX. Crescut cu Ingrijire in scoll militaredin ce in ce ma! bune, deprins a ceti In afar& de spe-cialitatea luT si invatat a privi critic toate aparenOleinselatoare, oflOrul cel not e un frate bun al tineri-lor cari lupta pentru adevarata Innaintare a neamulu!acestuia. Dupa sirul de poetl al saloanelor si al iubi-rilor usoare, dupa ciripitoril de moda luT $erbanescusi a d -lu! Carol Scrob, un sublocotenent, d. Em. Gir-

rad

Page 112: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

110 0 luptg, literary

leanu, vine de se alipeqte cu cavalerism qi adevarataiubire, prin Fat-Frumos de la Birlad, la mi§carea deinnoire a cugetariT rominegtf. Cetitorl aT revistelorbune se intilne-sc destul printre militaril de astazi, pecind cellalt,1 le tineall pe masa, netaiate, caietele, pang,astazi foarte slab redactate, ale revistelor militare,ci acelea o forma.

In aceste ImprejurgrI, capitanul Al. Sturdza, fiul ba-trInulul §ef liberal, s'a Tutors din Germania, undelTdeprinsese me§te§ugul de militar, Ar fi putut face caatItia altiT: sa, glseasca toate bune §i sa zboare carteo lnnaintare rapede. Si pe acest ofiter ttnar 1-a prinsInsa con§tiinta nevoil de a ne preface cu totul Intoate, de a ne face ma! presus de critica In orice ra-rnura, pentru a putea trai §i atinge, cind va bate cea-sul, culmile tale maT Innalte ale meniriT .noastre. Cuaceasta de sigur ca. §i-a facut multi duqmani, pe caribijcuros ar fi vrut OA aibg, prietenT ling dinsul. Dara staruit maT departe cad aceasta generatie a noas-tra e cea d'intaid care nu se laza, nu se conrupe §inu se obosecte , qi astazi e Invatatorul iubit al tinelInnalte §coli militare. De acolo porne§te cartea carea dat prilej la aceste rIndurl, o carte de spirit notcalda pentru Ora ci neam, bung, pentru teranul suptarms, o carte hoarItg, ci marturisitoare de adevar.

Eall va face drumul, §i ofiterimea ce se ridica as-tazT In ImprejurarT ci ma! bune, va dovedi ce a folo-sit dintr'Insa.

9 Octombre 1905.

Page 113: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXIII

SCHITELE D-LUI N. N. BELDICEANU.

D. N. N. Beldiceanu §i-a adunat In volum sch4elede via* a mahalaleT. Fit al poetulul moldovean N.Beldiceanu, crescut In la*, d-sa eunoacte bine maha-laua din acele parV. In Bucure§t1, uncle sta acum, §i-astrins observatil maT mult sat mal putin adIneT EA e-xacte asupra suburbiilor Capita lei", care nu samanaIns a§a de mult, ca vorba, ca deprinderl §i chiar casuflet, cu suburbiile celei de-a doua Capita le", cadIn acest punct amestecul cu elementele, rat tntelese,ale culturil non& europene" e neasamanat mg mare,precum vechea omenie e cu mult maT mica. Prietenal d -luT Sadoveanu gi staptnit, ca §i alg tinerT, al ca-ror num.r va cre§te necontenit, de felul de a stria,plin de duiocie, de taint,, de InOlegere discreta a na-turiT, care deosebe.gte pe scriitorul Flora Ofelite", d.N. N. Beldiceanu a fost adus ded sa amestece In vul-garitatea subiectelor de mahala qi acea poesie intim&care le poate scapa, dindu-li §i maT multa felurime.Astfel s'a aleatuit un talent, care, de ci nu s'a dove-dit Inca a fi foarte Insemnat, nu poate fi trecut envederea.

Page 114: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

112 0 lupta Meru&

Deocamdata, d. Beldiceanu dä scene hazlil, Inca le-rarl on vorbe groase §i chiar cu schimb de pumni,cite un colt serios, migcat §1 trist din aceste suflete pecare imitaVa lucrurilor ce stall mai presus de ele le-afal§ificat mai mult In forme. In aceasta privinta, temaobi§nuitg, foarte adesea intrebuintata de altminterea,e batrinul §i batrina, indu§manitT de zile grele cari,Intr'o anume clip& rarl 41 aduc aminte de o depar-tata iubire care i-a adus in iadul certelor din fiecareceas.

Odata tinarul scriitor a dat gi un curat tablod dinviata satolor, cu un altfel 'de bgtrtn bt.l.pinind lini§titintro a! sal. Pe acest teren, care nu-1 e necunoscutd. Beldiceanu se mai poate incerca cu izbinda. Ori-cum !ma, dupfl acest volum d'intaia care-1 face un locintro povestitoril de astazi, d. Beldiceanu are datoria,de a cerceta adinc qi Intins, de a prelucra mai Inde-lung resultatul acestor cercetari §1 de a dovedi c ecapabil de acea desvoltare a talentului ball far , decare un scriitor tinar f§1 pierde rapede cetitorif, caroranu li plat repetitlile.

9 Octombre 1905.

Page 115: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXIV.

CALENDARELE CA FACTOR CULTURAL.

Nu toatg lumea, mai ales tntr'un popor !flea, putininnaintat in cultura sufletului, cum e al nostru, tinecarts. Odatg, cel mai sarac §i, mai Innapoiat cetitor a-yea !mg cite o carte de rugaciuni, care-I amintia zil-nic limbs corecta §i ortografia cea bung. Astazi !ma,prin crap macar, nu mai este aga. Dar oricine simte°data pe an nevoia de all cumpgra un calendar. Uniise multamesc cu ctteva fituice calendaristice propriu-zise, cusute impreung cu mersul trenurilor, tarifelede po§ta §i telegraf §i multe anunciuri. Ace§t1 oa-meni economi §i cu mintea ingustg plgtesc a§a cevacu ciVva gologani numai. Dar cel mai multi vreadsg, aibg, pe Rugg aceasta, pentru dtn§ii sail pentru a!lor, §i ceva pove§t1 §i poesii; el se bucurg chid maiafla §i unele ilustratii. Pentru aceOia slut Calendarelemai maricele sail cele marl, pe care trebuie sa, le re-dacteze un scriitor, oricit de mgruntel.

Odatg puneam cu dreptate un mare temeia pe a-ceste calendare. Cu calendarele lui de la Buda, a is-pitit Zaharia Carcalechi pe atitia cetitori din Ungaria

Page 116: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

114 0 luptl literara,

gi din Principate, dindu-li lucruri placute de cetit la-te° form& tipografica neobi§nuit de aleasa. Si el nuera cel d'intliu, ci pe timpul lui, prin anii 1830, ca-lendaristica ronaneasa Implinise mai bine de o ju-mutate de veac de la data chid, In veacul al XVIII-lea,Petru Soanul din Brasov Incerca,se cel d'intaid a ti-Oh o astfel de lucrare.

Dupa Carcalechi, cel mai bun calendarist" a lost Ko-galniceanu insuqi, care, a§a om invatat cum era, n'adespreWit nici acest modest mijloc de luminare. Cu-tare calendar al lui din anii patruzeci, preschimbatapol supt titlu de Almanah", e de toata frumuseta, §i camaterie §i ca orinduire gi ca execuVe tipografic5,. Sedail vederf, foarte bine desemnate, in capitals Mol-dove!, care fusese mai putin tradusa In jidove§te decum e astazi, se insira articole voioase qi spirituale aleeditorului Insu§i, poesil de-ale lui Alecsandri, care a-veal pe atunci tot farmecul noutatil, qi cite altele.Mai toata literatura tinara era represintata In calen-dar.

Putin dupa aceia, librarul Ioanid, din Bucure§ti, In-cepu §irul calendarelor sale, care se raspIndira foartemult. Calendarul literar de spetA negustoreasca ap5.-rea astfel, §i el s'a pastrat, on necontenite Imbunat6.-tiri, pans In zilele noastre.

Iar dincolo de mung calendarele bTa§ovene de prinanii §aTzecl, urmind traditia lui Barit, incepura a dao cetire felurita §i. bine alma until public tot a§sde putin pregMit ca qi al nostru pentru literatura in-nalta.

*

Page 117: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Calendarele ca factor cultural 115

lath acum,in linil foarte generale, cum se infAiseazd,calendaristica noastrd, de prin anil 1880 innainte.

Un timp, calendarele cu basme furl, foarte iubite, siele cuprind un material de povesti destul de insem-nat. Mai totdeauna se dAdead, dupa exemplul lul Ko-galniceanu si at batrinului Asachi, cu calendarele ie-sene ale AlbineT", si naratiuni istorice, en tendintd,patriotic,. Scriitorul de romane haiducestl, de un ca-racter sensational care a zguduit mahalalele, Bucures-teanul N. D. Popescu, incepu sd, scoatd, calendarelepentru toga, care se impodobiail in fiecare an cu citeun capitol de istorie romaneascg, scris pc, slead, dupd,putinta bietulu! romancier popular", si dklead, peling/ multe ilustratil, si o amanuntita cronicd, a anu-ltit. Calendarele d-luT Popescu, cu frontispiciul forsimbolic, iese pdnd, astazi si, pentru unele strate dinpublic, nu stilt, de sigur, o cetire rea. De mult insdele nu shit cele mai cautate, precum erad de sigurIn copilaria mea, cind m Induiosam cetind In elepatimile Brincoveanului si ale neamuluT sau nenorocit.Ele represintd InsS si astazi un gen deosebit In lite-ratura de calendare.

Ling& calendarul istoric trebuie pomenit cel politic.Odata anumiO ziaristi cd,utad sa, InrIureascd, lumea sipe aceasta cale. Raposatul Gh. -Dem. Teodorescu scriacu o deosebitd, verve, necuviincioasd, si usuratecd, acelecalendare ale Ghimpelui care cautad. Injoseasca di-nastia straind.". Un asemenea calendar, de si Mithaz, se zice si umoristic. Multe ziare de caricaturi siglume s'ar'i Incercat in asemenea calendare, care nus'aii prea trecut, precum alto ziare, serioase", intre-

sa

Page 118: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

116 0 lupta, literary

buintall §i pentru acest scop tipografia Ion ma, a facutun timp Blizboiul, pe atunci o foaie foarte raspindita.

Mal mult cleat calendarele de dincoace, cele depeste muntl urmariat; cu tot amestecul, neaparat, denegustorie, scopuri culturale. Librarul Krafft din Sibiiil,foarte priceput la vinzare, si-a ingrijit totdeauna qiilustratiile §i articolele din calendar, care iese decitava vreme supt conducerea preotului Popovic! dinGelmar, fost profesor seminarial. Un alt cleric, par.Mate! Voilean, asesor consistorial, da tipografiei arhi-diecesane din Sibiiil un calendar cu literature intea-les. Un al treilea apare la librarul Ciurcu In Bragovsi mi s'a parut adese ori prea slab. Un al patruleaiese in sfirsit, in conditii bunisoare, la Blaj. Fara O.mai pomenim calendarul pentru sateni qi micutul ca-lendar cirilic dela acelisi Krafft orl calendarele de die-cesa din Banat.

In Bucuresti, Institutul Minerva, care a adus o ade-varata revolutie In conditille materiale ale literaturifromane§ti, trebuia sä se gindeasca si la un calendarliterar si national". Calendarele Minervel ", bine §ibogat ilustrate, cu un material literar superior tuturorcelorralte, all §i luat Indata, local tntaiA printre publi-catiile romanesti de acest fel. puma! Calendarul plu-garilor, scos de citiva invatatori oameni de inima, a-nnme pentru sateni, poate primi, in felul sad., aceleasilaude.

Cu cit ne vom incredinta ma! mult de adevarul,trist, dar netagaduit, ca sint multi oameni cari nucetesc declt calendarele,, vom cauta cu tofil, de la cei

Page 119: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Calendarele ca factor cultural 117

mat mart scriitdri Oa, la cel mid, sg, le facem totmat, bune. MI binele pe care ele -1 pot aduce, e fnafoarte mare.

16 Ootombre 1905.

Page 120: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

xxv.

NUVELELE D-LUI 1 CIOCIRLAN. SCHITELED-LUI A. CIURA.

Traiul nostru" e al doilea volum al d-lul I. Ciocir-lan, InvMatorul din Moldova care a izbutit, In scurttimp, sa, se impuie ca unul din cel ma! bunt povesti-torl printre eel tinerl. Cartea de 127 de paginI, pecare a editat-o Luceafartil" din Pesta, are un cuprinsfoarte amestecat, a caruia unitate o formeaza Ins& unstil doesebit, fara, me§te§ugire In legator!, scurt, taiat,plin de calificative potrivite qi cuvinte noun,, culesedin grain' poporulul. In cutare din aceste povestirI §ischite afli o legends despre Stefan -cel-Mare, spusa.destul de bine; alta e cea d'intlia Incercare a scrii-torulul catre subiecte straine, In care eroiI shit sufleteneobi§nuite qi superioare: e vorba de dot refugiag ru§I,lucratorl stIngaci Itntfun sat moldovenesc, §1 pe cariun vifor de iarna-I inghiata In coliba undo s'all ada-postit (Dour su/lete). Cele clteva paginl intitulate Schi-.te" (mat tot volumul s'ar putea chema a§a) daa poemeIn prow. In Pe Runcu", In Rama§I acasa", InA§teptare" qi Ispita" cete§t1 saute idile -erane§tIcarel amintesc felul de lucru al lul Alecsandri, cu

Page 121: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Nuvelele d -luI I. Ciocirlan 119

toate insugirile defectele sale, de inflorire cam dul-maga. i, putin maT departe, Traiul nostru", Cing"qi De Serbatorl" itl dail In amanunte raid, zdrunci-mate% pline de adevar ci descoperite adesea printr'oobservatie tins, cele maI negre priveli§t1 din viata te-ranimil noastre din Romania.

Povestea cea din urma amintita e de sigur cea maifrumoasa din volumac, i niciunul din cetitorl nu varaminea neindulogat de infatisarea casutel de stir:telein care mi§una eopila iT got, ca,rora °data en vesteaSfintulul Botez, preotul li aduce §i cite o came§uicanoul. E atita tnnaltare in aceasta mica fapta bunsspusa cu o simplioitate deplina! De aceasta istorioaraa dureril mingtiate se poate apropia i amintirearOrbul" cu care se incheie cartea, schiVnd chipulunul batrin jitar fara lumina care prinde din cinteculrfului doinele cu care-fill angina batrinetele.

Din viata satelor Moldove!, undo scriitorul Insu§1 eunul din izbavitoril de saracie i nenorocire prin In-vatatura impartiia copiilox gola§f celor invelitl, dirtaceasta, via0, de adinca suferinta c1 de curatie a ini-mil, d. Ciocirlan I T va culege §i mat departe materia-lul povestirilor sale. Cu vremea el se va deprinde, lu-crind, all strings mai mult hotarele scrisulul, all a-lege ceia ce e in adevar caracteristic ci a cobori asu-pra celel mai desnadajduite nenorociri acea raza, depoesie pe care li-o refusa une or!, aca !neat oarecarejignire a simtiril se amesteca In sufletul cetitorululcu compatimirea cea ma! omeneasca §i mal frateasca;pe de alts parte, el se va feri de a preface traiul te-

$i

gi

Page 122: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

120 0 lupta fiterarl,

'Mese hate° icoan& de vis albastru pe fond de ourqters, cum ail ma! facut-o §i a4ii, gi Indestul pentruca sä n'o mai faca §i scriitoril de astazi. Atunci ta-lentul OA, cu totul 16murit, va avea §i InfAigarea lu!definitiva.

*Cella lt volum noil din editura Luceaflrului" are un

cuprins cu totul deosebit. Supt titlul de Icoane",profesorul, tinarul profesor Alexandru Ciura din Blajpovestegte, In crimpeie scurte, viata de § colar §i destudent a inteligentel" romAne§ti de djncolo. ince-pind cu schita, foarte miqcatoare, a color d'intaia sim-Vri de Instrlinare a copilulul ce a cgzut din cuibulcald al case! In aspra discipline fara iubire a inter-natului, d. Ciura poart& pe rind pe studentul sail la.examene, In adunftrile cu colegil, In ratacirile dupalocuinte ieftene §i la intIlnirile de trecatoare dragosteneaqteptata. Tonul e foarte viii, limba e buns, §i ceiace formeazg o lectura. placuta, pentru ori§icine rg,-mine gi un document folositor pentru o parte, neesen-tia15 dar interesanta, din priveliqtile felurite ale yietiirom5.ne§t1 de astazi.

16 Octombre 1905.

Page 123: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXVI

LA DES VELIREA MONUMENTITLITI LTA ALECSANDRI'.

Cind vor apArea aceste findurf, eel cItiva Iegen1 creq-tini qi multi Evrel ie§enI vor fi avut placerea de avedea pe una din pietele orapluI lor chipul de mar-mura al luI Vasile Alecsandri. Vom vedea din not4eleziarelor a desvelirea statuil s'a f&cut cu o pomp& deo-sebitg Innaintea elementulul oficial al vietil romane§tI.Regina Insa.IT a scris versurl Intrd amintirea acelulpoet, §i national, §i de Curte, care a fost la batrine-tele sale un oaspete iubit al palatulul fie libertate §ipoesie din Sinaia. Fars a mal vorbi de alte ode, depanegirice, dintre care unele a 1 lost mal cumpatate,de medaliile rivale pe care le-ad batut, Intreclndu -seIn uriciune, dintre ace library al cari in sä seafirme, cu tot dreptul, la once manifest4e patriotic&gi culturalg.

Toate aceste semne de admiratie: statuie, discursurI,versurl, prosa, medalil evreie§t1, le-a prev&zut Alecsan-dri In cugetarile sale asupra viitoruluI la care se pu-

1 Era vorba ca la aceastA data ea se fa' desvelirea.

Ia§i lor

Page 124: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

122 0 lupta, literary

tea astepta. Sigur de sine Insusi, de usurinta crea-tiei sale, de farmecul sal cuceritor, de neaparata sim-patie pentru dinsul a color multi si color marl, el apurtat o coroana fara spini si a stralucit farad sa su-fere si fara sa, se mistuie. Si-a trait viata toata, ilucrul sail de scriitor, In loc sa, i-o fi scurtat prin chi-nurile iscodiril de ginduri si faptuiril de cuvinte, prinstraduintele grele Intro lamurirea sinatirii, i-a prelun-git-o poate prin con0iinta stapinitoare a unei glorilcptigate rapede §i pe care pang, la bittrinete a ,stiuta o pastreze.

Cine a cirtit Impotriva lui? Vre-un nemernic a caruilipsa de talent 0 de caracter lua once prat spuselorsale. Cine 1-a tagaduit? Vre-un Una; pe care nu-1 as-culta mai nimeni, si Inca §i acela cu cit Incunjur,cu olta sfiala si pietate!

Si nu i s'a IntImplat macar ceia ce ae intimpla Aa-rilor scriitori cu batrinete lungi pe care mai multeOruri de contimporanl II recunosc pe rind. Niel divazooa,rtea Jul critic& n'a cutezat a vorbi raspicat, a ta-gadui vegnicia semizeului. Din potrivao poetul mort afost rasbunat foarte rapede §i de acele usoare atacuripepe care avuse a le suferi, fa ra. a pagubi nimic prin ele.Pe Incetul, lumea, condusa. de scriitozi $i de criticiide meste§ug, s'a Tutors la vechea parere de Inchinarefara reserva Innaintea lui. El a ramas astfel §i de-a-cum Innainte, cu toata. Intregirea culturil noastre, ontoata adlncirea sufietului nostru, cu toata, crestereasimtului pentru adevarata limb& romaneasca, ma, cumo vorbe§te 0 o intelege acel ce a faptuit-o: poporul;el a ramas deci scriitorul fericit al naturii Eii al oa-

Page 125: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

La desvelirea monumentuluT luT Alecsandri 123

menilor de la noT, armonisatorul maestru al cintecu-Jul popular, vrajitorul trecutulul eroic, aedul renaste-riT noastre, al luptelor si triumfurilor din urma, Intr'uncuvint Intruparea poetics a geniuluT national.

IIn altul, foarte nenorocit de la un capat la altulal vietil sale, creind cu greutate, din maduva si sin-gele sail, opere care 1 -ail Inveninat totdeauna de des-nadejdea idealuluT nelndeplinit, un altul care n'a aflatmacar In iubirea frateasca a tovarasilor, intr'o lute leTgere larga i deplina a publiculul mingliere pentru a-ceasta mare §i vesnica suferinta, un altul pe care dus-maniT nu 1-aa crutat, pe care prostil nu Iran iertat,prietenil nu 1 -au respectat, pe care nimenT nu 1-a In-.teles In Intregimea lul, un oarecare Eminescu,de profesie rind pe rind actor, revisor, gazetar ne-bun, caruia citiva admiratori din eel guralivl i-ad In-chinat caricatura de bolovanl Intr'o plata botosaneana

un bust ca acelea de pe mormintul oamenilor cuavere la Ateneul din Bucuresti, acela a numit pe Ale-csandri, in cea mal scurta mal bung caracterisare:oresnic Una'. ferice". Pe chid el, sarmanul, carelauda asa de frumos, fara nicTun gind de rivalitate,a fost burin in cugetarea sa cu mult Innainte de vreme

prin urmarea fireasca a unor uriase Insusirl nesta-pinite, de el Insusl sad de mediu: vesnic neferice".

*i Warm& ajuns, cum se va jntlmpla totdeaunaorIcaruia din generatia mea, care va fi adus a vorbidespre Alecsandri, la neaparata comparatie cu Emirnescu. Orl cu eft simt istoric ne-am Inarma, oricitpretui linistea si seninatatea, oricit am duri sa nu jig-nim parerl respectabile, nu putem da Jul Alecsandrip

and

si

gi

sigi

si,

Page 126: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

121 0 luptg literary

a cgrui faptg o Intelegem §i o pretuim, inima noas-trg, pe care Eminescu o stapine§te.

!msg. iarg§i intelegem foarte bine, §i prin urmare nuinvinuim, pe ceilalg cari iubesc pe Alecsandri In ace-MO timp In care II recunosc meritele. Cel ce fac unsport din iubirea pentru popor, din iubirea pentru tre-cut, din iubirea pentru neam, din arta stints a poe-siel, aceia nu pot cere mai mult decit ce li dg acestbogat §i strglucit diletant care a fost Alecsandri. i,

iarg§i, exterioril prudeng, cumpatatil, masuratii, piep-tgnaVT, gltitii, solemnil §i pompo§ii nu pot gasi Intoatg, literatura romgneasca un altul din scriitoril marlcare sg-i multameascg atit. Ca e un scriitor mare, nuin cape vorba. Dar la el nu va jigni piclodatA §i penimeni un grind adinc §i obscur, o simVre care sgnimeascg §i sg. arunce In lathe, o comparaVe care sitizbucneascg, un striggt care sä zguduie, un cuvint mgcarcare sg nu se poatg, auzi oricind. Acesta e un perfectom de societate, un respectuos al tuturor formelor §i con-ventiilor, un eminent nici prea-prea, nicl foarte-toarte".

A§a, find, §i lul i s'a consacrat ce i se cuvenia maimult, §i admiratoril lui, cari nu dispun de inima forpentru literature, i-au dat ce puteail da mal stumpand s'a ridicat statuia de marmurA de la Iasi.

ToV aceia can pot face o deosebire hotgrit. Introinsemnatatea istoricg a unul scriitor §i valoarea lulactualg, tog aceia cari cred cl asemenea subiectetrebuie atinse, nu cu me§te§ug de vorbe Inflorite, cicu o depling seriositate de suflet qi cu un %flan sin4de raspundere, §i In zilele obifinuite §i In cele extra-ordinare, vor iscAli aceasta pgrere.

23 Octombre 1905.

Page 127: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXVII

POESIILE ITA OCTAVIAN GOGA

4.cum cinscIprezece ani, dud nicl nu putea sa malfie vorba de o influent& a Ird Vasile Alecsaudri qi chidaceia cari pretindeall ca slut In curentul poetic al In!Eminescu nu Woad alta decit o sarbada, din ce Ince mat sarbada repetitie a cIntarilor durerosulul ma-iestru, se afla de-odata, In Romania noastrg, uncle §iceI mat mititel din poeteI qi poetot ajungead rgpedela oarecare reputatie cu ajutorul, *i priceput, §i desin-teresat, al manufactorilor de gazete, se afla deo! caexist& In Ardeal un om cu numele de George Co§buc,care face poesiI WI tiparurl. Ade Ca el le facea demult, din o mare nevoie intima a sufletuluI sad care nuInvatase poesie la nimenl, dar nu fusese Inca des-coperit. Ardealul acela era pe atuncl foarte departe,cam de zece orl eft pang la Paris. Ce se otnta acolo,nu ajungea aicl. Si pare nu §tia tool& lumea cult& caIn Ardeal se vorbe§te alta limbg ? Prin nu §tid ce In-timplare, Convorbirile literare" &Aura de urma luICo§buc, sad el dada de urma lor. Nunta ZamfireI"aparu, ki nunta§iI de-acolo adusera la o mare petre-

Page 128: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

126 Poesiile lui Octavian Goga

cere a mintif pe tot publicul intelegAtor de literature.Mai aveam un adevgrat poet, §i, ceia ce e mai In-semnat, mai aveam o adevArata poesie.

Poetul din Ardeal a cintat de-atunci despre fru-moase din sat, despre amurguri la tarp, despre raz-boaie stravechi §i despre razboaie noun ale neamuluinostru, despre osta§ii de la Plevna §i despre RegeleCarol, despre sateanul romin, care -urea pgrnint", des-pre bucuria §i datoria vietii, §i despre cite de toate.Se yam indata c& scriitorul cel not era, din Ardeal,dar nu at Ardealului. El aducea o mare obiectivitatesening, un simt de vitejie innaintea vietil, accente deveselie nepasAtoare, puterea de a Inv Ilmg§i mi§cati §imultimi si o indrazneala, o putere, o bogatie de form&ne mai pomenite, caci acestea Sint meritele

Mai trecu vreme, si, pentru un motiv sat pentrualtul, productia poetic& a lui Co§buc se incetini. Atuncipe drumul rivnit de multi, dar calcat de putinf, alpoetilor, se auzi iarg§i un cintec not pe care-1 cintann om din Ardeal. St. 0. Iosif Bra§oveanuf venia dupaCo§buc din NasAud. El aducea cu sine cea mai maresimplicitate de simVre unit& cu cea mai mare bog&-t.ie de forma, un simt ginga§ pentru cele mai ascunsemi§cari ale sufletului, maestria de a smulge accenteputernice din mijlocul dulcii tristeti vis&toare. Celde-al doilea corifeu ardelean al poesiei rom&ne§ti flcubalade, cinturi, satire, de un subiectivistn duios §i dis-cret. i la el se vazu Ins indat& cA, dE3 §i venia dinArdeal, nu era nici el de acolo.

el ca §i Co§buc erat §i maY mult qi ma1 putindecIi un poet al Ardealulul. Acela trgle§te tnsa. astaz1

lu!.

$1

Page 129: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 luptg, literarg 127

§i - §I desavirqe§te din ce in ce mai mult aceasta, insu-Ore a sa. El e Octavian Goga, care-§I trimete astgziIn lume cel d'intaid volum de cintece 1.

Tingrul mic care s'a dezvaluit in pAing vreme castapin sigur peste insugiri de poet mare, s'a ngscut InRaginari, nu dintr'o familie de preoV de acolo, ci dinfamilia preoilor ra§ingreni. Rg§inarul e satul de pestepgdurea Sibilului, un sat vechiti §i mare, un sat ade-vgrat romanesc. El adung, In sine innalta frumuse0 amuntelui cu binecuvintarea ogoarelor §i cu foarte muftetrad4ii, Intiparite in biserici, zugrgveli §i manuscripte.Oamenil de acolo slut instarit,1 ci mindri, §i tocmaide aceia ei shut mai adinc o nenorocire a neamulutlor, supt care iobggimea sgracg, §i smeritg, din altopgrt,,I se plead, fgrg murmur. De jur imprejur, in aceleval §i pe acele coaste sibiiene traie§te, in acel_ea.§1

simtiri §i cu aceleagi datine, cea mai frumoasS §i mainobilg teriinime a neamului romanesc. Cine s'a nas-cut §i a copilgrit acolo, cine s'a Intors de pe depgr-tate plaiuri in acele locuri, ca la un igvor de ming-iere §i de Imbarbatare, acela nu poate fi in viata saIntreaga declt omul acelui pamint, in care slut prinsetoate radacinile suflefului sad. i, fiindca acel Tinute ca o icoana Inaltatl §i limpede a Ardealulul rb-manes°, acel scriitor va fi In stare sari spuie toatefrumusetile, Opt tnOleaga toate durerile, sä-I qopteasc1toate sperantele c1 sä trimbite pentru dinsul imnulluptelor viitoare. Nota dotninanta. a sufletului sail vafi aceasta.

Pesta, editura revistel Luceafttrul".1 Poesil,

Page 130: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

128 Poesiile lul Octavian, Goga

El va fi un poet local, In cel mai fnnalt si maf adinc In-Isles al cuvIntuluf, si va ajunge unul din poqil naVonali,nu plectnd de la teoril sail de la sentimente generale,ci de la nemargenita dragoste pentru casa sa, pentrubrazda sa, pentru biserica sa, pen= satul sail, pen-tru Tinutul sad oltean i pentru .tara sa ardeleana. El,va iubi poporul romanesc, nu din datorie, nu din con-stiinta de carturar sat din simpatie de artist, ci diniubirea trainica si vesnica pentru parintif de-acasa,pentru fratil de joc, pentru vecinil bine cunoscug, pen-tru preotul satulul, si pentru lautarul satulul, si de aidpentru totf oamenii satulul, Tinutulul si terif sale ar-delene.

Orlunde at1 deschide volumul lul Octavian Gogaveil gasi pretutinden1 aceasta siguranta In mice ob-servatie si In once cuvint, aceasta precisie fn ama-nunte, pans, la firul de izma create, ce tremura, In 'atiltpe marginea Oltulul, panel la eel dol put de nevas-tuica," ce se string pentru somn la caderea stint& aserif. Si vet! gasi aceiasi margenire- si intimitate aiubiril, aceias1 Imbraisare strinsa si calda, care prindecutare rfil, cutare dascal schiop si glumet, cutare Ma-tar, pe care-1 chiama Lae Chiorul si a fost un Tiganasupra sfirsitulul caruia se poate piing°, cutare caprar,cutare vecin. Pang, si cind rasuna In strune de aramaun cfntec de marire pentru Voda Stefan Wenn', nu evorba de Moldova lul, de Suceava lul, de luptele luicu Turcil, de cfmpia cu Podul-Innalt si de Valea-Albaa 116,zboienilor, ci sinAul de respect si iubire al poe-tulul se fntoarce de la locurile de strabuna slava

Page 131: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 lupta literary, 129

ramaneasca spre cele de lungg si cumplita robie aaceluiasT neam, uncle se fringe de neputinta de a dafapte mintuitoare sufletul poetulul :

Maria Ta, sintem bang de nevol,La nol In zadar ail plugul,Cad holdelor noastre cu spicul de ourStrilinul li fura bielsugul...

*i e ardeleneascg, caracteristic si aptat ardele-

neascg si aceasta, pornire vijelioasa in care se pareca tremurg, zale si sgbiT se ciocnesc de scuturl, acestmare avint pgtimas si sglbatec pe cimpiile idealulul,In care si un poet tinerel poate ,twinge pe dusman,si cistiga de acele biruinte care preggtesc mintuireapoporulul sad. Aid nu e nimic din caldura patriotic&de acum dougzeci-treTzecl de ani care facea pe unAlecsandri 0, faureascg In ragaz, Innaintea unor pri-vitorT cfstigatT d'innainte, cintg,rile de mgrire ale Ro-manieT noun. Nu, ci e revarsarea, In forme create ng-prasnic, a unel durerT care s'a gramgdit clipg de clip&intr'un suflet neobisnuit de simtitor la singeroaselejignirl ale dreptatii si mindriel neamulul sad, e stri-gatul de agonie al pieptuluT pe care-1 sfgrimg, o stina.

i, flindcg astfel este aceasta carte, nu va fi om tinar,nu va fi suflet tit:tar in Ardeal, care sa nu se inalzeascgde ritmurile razboinice, care sg, nu verse lacrgmile salecele maT buns si cele mal ascunse peste aceste versurIce s'ail inchegat In imam'. Once primire i se va face InRomania, ea nu va putea sg se apropie de aceia pe care ova intimpina In Cara pentru,durerile cgreia 6 Post scrisg.

30 Oct mbre 1905.

Page 132: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXVIII

UN SCRIITOR ARDELEAN : TITU CHITUL

La Chetiu, In p6.4ile nord-ostice ale Ardealulul, afost ingropat zilele trecute Tit Chitul, autor de romaneistorice. Cine a cetit, In toile de dincolo, discursul,foarte mi§cator, rostit asupra mormintului In! Chitulde advocatul Gavrila Tripon din Bistrita, a putut afladin ce sArmana via0 chinuita de beteag farX nadejde,.ologit §i incremenit din cea d'intAie tinere0, purtatpe mini In via ca qi la groapa, au rasarit acelescrieri: O fat de tarabostos" §i Steaua Orientulul ",care, tiparite fArA supraveghere de stil §i in conditilcu totul neprielnice, la tipografia archidiecesana cuortografie cipariana de la Gherla, §i In revista Fa-milia" de acuma, au fost abia cunoscute In Ardeal, iaraiurea, de loc. Din cite paginl ale hi! am rasfoit, amputut vedea ca, acest stingaciu, de multe on banal

fiindca II §i lipsia experien0 vie01 §i mediul lite-ral. ! , avea puterea de a descrie §i un netAgaduit talentde a istorisi. Cred c6,, prin alegeri §i indreptAri, ceia ce arathas pe urma lui ar putea fi apropiat de public macaracum, dupa moartea lui, Intr'o ed4ie mai omeneasca.

30 Octombre 1905.

Page 133: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

CARTEA ITINTLA DISPARUT: FETE" DEL D. MANOLACHE

In spiritul literaturil romane§ti se produce de cItvatimp o netaggduitg ,schimbare, ce se datore§te multormotive, care nu se pot deslu§i Inc& pe deplin. Astfelse intImpla unele cart! In care fara, Indoiall esteputere §i talent, se Inflti§eaza, ca Invechite, cu toatecg, a trecut mama% puting vreme de la aparitia lor.Este IntrInsele ceva care nu mat cl§tigg astazI, pecind cf§tiga aqa de mutt Inca In ajun, ceva care nu-t1place, te jigne§te, te Indeparteaza de dinsele, pe cindacelea§T Insu§irl ar fi fost cele maT gustate pentru ce-titoril zilel de ierT.

nu e vorba aid de un antagonism Intro douggeneratiT sad, mat bine, nu e vorba numal de dinsul. Scrii-toril ace§tia, cari nu ti se pot lipi de suflet, slut multidintre (basil oamenT Inca tiner!, altil ad. murit dau-ngzI plinT de tineretg. Ceia ce era pang maT ierl unsemn al IndrazneliT biruitoare, al noutatii care cuteaza,e acum o pats de boalg, un stigmat de decadere.

La aceste lucrurl trebuie sg to ginde§t1 cind strg-bag multele paginl cu litere mgrunte din care se al-egtuie§te volumul Fete" al luT L Manolache, L D.

ca

i

Page 134: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

132 0 luptg literary,

Manolache, cum IsT zicea elt sail, cum vad ea i se puneastazi numele, I. Manolache-Holda.

Autorul acestel cart! nu mai traieste. Boa la de piept1a luat din mijlocul saraciei acum citeva luni de zile.S'a dus in amare durerT ale sufletulul, cu constiintaca lasg pe al saT fart, ajutor, dupa o scurta inclestarefart', noroc cu soarta. Iesit din scoala, a bgtut la usicare nu i deschis, fiindcg n'a stint sg le aleagg.Citva timp a fost corectorul Revistei Idealiste" a d -lulHolban. Dar nu mai era In stare sa se tie de niciunlucru; puterea, viata se stingeall Intr'insul. L-au dusla tarp, cu sigutanta, pe care o avea si el, cg nicifratia bung cu natura nu -1 poate lecui. Pe urma lulatl rgmas nuvele risipite prin reviste cind la ,,Coti-vorbiri literare", cind la Literature si arta", cind In-chinate d -lut Maiorescu, dud puse supt ocrotirea d-luiPatrascu, si ceva manuscripte. Vaduva la le adungastazi In volumul pe care-1 tipareste Minerva".

Manolache copilarise in Birlad, Inteun oral cumulte intru toate asemenea cu satele. Aid ochiul

lUT patrunzator s'a deprins a cunoaste In acelasi timpdoua felurl de viat,a. cu totul deosebite : a teranimilsarace, cu sufletul curat si cu bunele datini vechl, deo parte, iar, der alta, a mestesugarilor ramasi In urma'altor vremurT, oamenl cu singele amestecat, cu limbaimpestritata si cu setea de cistig In vine. Mai tarzhla cgpatat si cunostinta traiuluT usuratec si pretentiosal functionarilor de tot felul, pe cari i-aq creat tim-purile noastre. to stirsit, el a venit la Bucuresti castudent, si aicl a avut innaintea sa zgomotul, risipa

*

s'ail

,mar

Mall

Page 135: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Cartea unui disparut: Fete" de I. D. Manolache 133

de vorbe cinice, lipsa de orice discipline serioasa astudenOmil din epoca luT, §i a d-lur Tocilescu. Acesteasint elementele de ealitate care-1 stateall la tndemtnapentru ca din ele sa-§1 tlese povestirile spre scriereacarora 11 chema un netagaduit talent.

Astazi Ins& un scriitor nu purcede numal din e,xpe-rienta sa, ci §i din ca4ile pe care a dorit sail s'a Intim-plat sa le ceteasca. Cetirea tinerilor de prin anil 1890se margenia ins& numal la literatura francesa moderns,§i anume la acea parte, mat bogata §i mat bine cu-noscuta, dintr'insa care desfa§ura luptele, placefile qisuferinele unor oameni patima§1 §i nenorociti, unorbiete suflete schiloade gi slabe, menite sa piara 1nt'unchip nevrednic. Din asemenea cetire se desfacea lara§1neIncrederea fa0. de vials, batjocura fata, de idealece pot atinge sail macar servi, §i marl avinturl dure-roase catre acele culmi care stay dincolo de marge-nile puterilor §i chemaril noastre.

Daca ar fi fost un om sanatos, bucuros de trupulsail, sigur de o vials mat Indelungata, el ar fi stapt-nit cIndva pe deplin materialul sari de experienta, §ipoate chiar pe acela de cetire, §1 ar fi dat din boga-tia for opere armonioase, care sa-1 afirme sufletul informa lui definitive.

Astfel Insa, el a scris, In cuvinte frumoase, me§te-§ugit legate fate sine, ciudate vedenil simbolice, careto miqc5, une off, to farmeca id §i colo, dar to orbescmai mult §i to lase cu o impresie de nedumerire §iamaraciune, care se poate preface In compatimire per-sonala. Alta data a luat condeiul pentru a 1110ra po-

Page 136: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

134 0 luptg literarg

ve§t1 de o ironie neagteptata, grea, une orl vulgarg, cain bucata unde ca substrat al creatiunil femeil se des-copere, in locul coastal biblice a lul Adam, coada modern&a Draculul. Cite o sceng a vietiI de astlzi, vgzuta §i In-teleasa de el numal in aparente, trece apoI far& rost§i fail sfirOt Intr'un hohot de ris, carell face rail §ipentru subiect §1 pentru autor. In cutare poem& 'npros& e un sentimentalism ala de diafan, Inca el nuse poate prinde de mintea cetitorulul.

§i totu§1 ce pOtrivite ar fi fost acum citiva an! a-ceste vedeniI de demon! qi ingerl, acest panteism pa-lid, aceasta satira care blastamg o societate tntreagg,in oameni §i a§ezaminte, cuprinendu-se intrInsa onceafarg de teranimea cgreia i se plinge de mil& I

De patru on I. D. Manolache a sapat cu energie §isiguranta In subiectul sail, un bloc mal resistant. 0-data e vorba de o biatg flint& schiloadg, de o fetitgcoco§atg pe care o ura§te §i mama -sa, zicindu-I Mo§-Gheban", dar pe care o iube§te, pang la moartea lul,un tan, tot a.la de prigonit de ursitg. A doua oarg,un teran osindit pe jumatate cu dreptate e primit laieOrea din ocna de un bun boier batrin §i se face celmat cu rivng pgzitor at averil lul. A treia oars, §i,in ordinea tn§irg,ril, scade §i insemnatatea nuvelelor ,un sergent amorezat de nevasta unul bgtrin arde casaacestuia pentru a-§i rasbuna de impgrtirea 1njositoarea fiintef iubite §i capgtg, pe neaqteptate, In locul uriidin partea el, o iubire marturisita innaintea tuturora,pentru ca vinovatul a scos din flgcarl un copil care e alluf. In sfir§it, Diborul", care a fost foarte mult laudatg

Page 137: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Cartea until disparut : Fete" de L D. -Manolache 135

cuprinde pataniile tragicomice ale unuT cojocar Writ,care se folosia de ispravile unul dihor adevarat ca säse Ingra§e din gainile vecinilor.

In aceste bucatl afli §i observatie, §i stil, §i puteredramatics. Cola ce le strica tnsa e, nu atita neputintade a le mIntui, eft aplicarea scriitorulul de a trasnila capat cu un mare efect sentimental sail tragic. Fe-tita cea urita care a trait ca o mucenica §i a simtitca o sfinta, ucide la sfir§it pe sora eT frumoasa. Fos-tul ocna§ care ajunge de apara a§a de credincios a-verva boiereasca, se Infati§eaza la urma Intr'o napras-nica revarsare de lacrhnT. Bietul mosnegut-dihor moarelovit In cap cu parul. i sfir§itul de la nuvela Pojar-niciT", cu prinderea de git a iubitilor Innaintea easelcare se mistuie In flacarT, nu e cel maT firesc.

*

Astfel un curent nenorocit, o §coala fara folos mo-ral, prietenll ratacitoare §i blastamul bold ail pututIntuneca Insu§ir1 care n'az'i fost din cele obi§nuite. Nielpe departe n'hin avut de la acest scriitor ce ar fi fostin stare sa dea.

6 Novembre 1905.

Page 138: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXIX

MARILE DISCURSURI ALE LUI M. KOGALNICEANU

D. V. M. Kogalniceanu e un fid pios al marelul sld pa-rinte. De mar multi anT d-sa tipareqte partI din cores-pondenta politica a lul Mihail Kogalniceanu s.aa daeditiT noun din acele opere ale aceluia,o personalitatetot a§a de puternica In domeniul cugetarii ca gi Inal faptelor de fiecare zi, ce nu se mar puteaa gasilesne de un public care ar putea folosi Inca mult deladInsele.

Acuma, ni se daa kite° editie foarte ieftena 1

lea. pentru 150 de paginl cele doua marl discursurlale WI Mihail Kogalniceanu tinute In 1862 cu prilejuldesbaterif chestiel .terane§t1 In Adunarea Ron:011ie'finite. Se §tie ca, hotarlrea, luata de Cuza-Voda §i a-jutata apol de Kogalniceanu, de a coda teranilor cutitlul de deplina proprietatel fie §i In schimb pentruo despagubire, pamIntul pe care pang, atuncl el 11 lu-crasera ca liberl neliberl, In sama altuia in parte, aIntimpinat o opositie pe atit de Inviersunata, pe citde nedreapta, din partea atitor oamenT bogatl, lumi-naVT §i puternicT, can nu eraa. In stare sa vada ma!

Page 139: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Vasile M, Kogalniceanu 137

departe §i mai sus declt interesul for personal §i deelm/. Acestel cete a privilegiatiler, stills legag Intresine, li vorbe§te luptatorul pentru marele ideal natio-nal de desrobire a teranilor. De end s'aii rostit acelediscursurl, multi cuvIntatorl me§terl, multi cuvIntatoricu gindul adInc, pe Rugg, atitia saltimbancl de vorbesail echilibri§t1 de ider false, ail vorbit In cuprinsulCamerelor romane§ti. Niclunul -Insa, chiar In momen-tele sale cele ma! fericite, n'a putut sa, Imbine, Intr'orevarsare sincera a sufletulul sad, Insu§irile care facdin cuvIntarile lul Kogalniceanu o culme a oratorielnoastre: cuno§tinta deplina, de specialist, de Invatat,a thestie, puterea unel argumentatil fara, gre§, fru-museta limbil celeI mar fire§tr §i celel ma! fermeca-toare §1 un avint care nu slabe§te de la un caplet pan&la cellalt. Decit atitea lectii reel de istorie mat nouna Rominilor, pang §i §colarilor no§tri din clasele marinnalte li-ar folosi on mult mat mult ascultarea acestorstralucite paginl de literature politick, pe care o a§ade ieftena editie le pune la Indemina Drical. §i Romlni-lor de dincolo, cari ail foarte adesea or! parerile celemat gre§ite cu privire la rostul teranimir In regatulnostru §i la causele istorice ale situatieI de astazI, nuli se poate recomanda un ma! bun mijloc de infor-matie, care e In acela§I timp §i o lectie de limbo, oInnavutire §i Innaltare a simtiriI fiecaruia. Poate caa sosit In sfir§it ceasul cind Kogalniceanu, acest marenedreptatit pe toate terenurile, In istorie, literatura §ipolitica, (a umbrit pe mutt! prin marimea culturil §italentulul sad!), poate sa capete, Intro contemporaniIsal, locul care i se cuvine.

Page 140: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

138 0 lupta literary,

La urma se dä gi o scurta bibliografie a owe! li-terare a lui Kogalniceanu; ea poate sg, aduca, foloase§i altora decit cetitorilor obisnuiV.

Asupra ca4i1 in care d. Vasile M. Kogalniceanu seocupa de chestia teraneasca, se va vorbi mai pe urma.

6 Novembre 1905.

Page 141: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXX.

PROPUNERILE D-LUI G. BOGDANDUICA

Revis)a generals a Inva0mIntulul", care urmeaz1cu aceia§T Ingrijire pentru frftrebarile de pedagogie §icu aceia§1 iubire de §coala care se, puteail vedea §iIn cel d'intAid numar al eT , ce contrast cu publi-cAia care se intituleaza Cu Itura Rona Inb,", cu toatalipsa de once culturg, moral& §i social a atitora dintrecolaboratoriT d-luT Gavanescul!, a Inceput a tipari §istudil mal Intinse, In volume deosebite.

Cel d'intaid e a cela pe care d. G. Bogdan-Duicg flconsacrl Seminariulul pedagogic (Seminarul pedagogicnotice §i propuner! ", tip. Carol GOb1). Se §tie cä decipa and s'ail adaus pe lingA UniversitAile noastre,In locul vechilor §coll normale superioare, care eraumai mult ni§te internate pentru bursierT, seminariI",care at de scop sa pregateasca Intr'adevar pe profe-sorT In chip practic pentru me§te§ugul lor. StudenOTno§tri fac incercari asupra sufletulul unor §colarl a-du§I anume pentru din§ir Intr'un lice" mare sal maTmic, dupe, cum stilt §i puterile §i sentimentele pentru

Page 142: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

140 0 luptg, literal./

scoall ale viitorilor profesori si dupg, eft ingaduie fasa,totdeauna foarte gingasa, a inceputurilor,f/r/ a maivorbi de personalitatea acelor cart slut chemati sl In-drumeze pe acest! tinerT neincercag. Astfel unit allcrezut In seminaril si s'all entusiasmat chiar de ele,tar all s'ail ar/tat mat reel fat/ de ele, sail le-ad tg,-gaduit, mergind chiar, printr'o judecata basata pe a-parente, pang, a le lua In batjocura.

Niel d -lul Bogdan-Duica nu-I plat aceste preparatorilale profesorilor in felul cum ele se InfAtiseaz1 astazila not. Dar aceasta judecata, a sa n'are nimic super-ficial si subiectiv. Putinl dintre oamenii nostri de frunteall tratat subiecte asa deosebite ca d-sa, si de sigurcg, nimeni n'a iubit asa de mult, asa de exclusiv, cuatita cinste si jertfa de timp si de atentie, chestia pecare Inteun anumit timp a fost ispitit s/ o cerceteze.Mud acela care a scris pagini asa de folositoare des-pre istorie si istorie literar/, In toate ramurile lor,a ajuns a se ocupa de pedagogie, el s'a ingrijit säcunoasca adinc intreaga bibliografie a subiectului, asacum aceasta se poate care de la eel mai constiinciosspecialist. Urmg,rind Ong, ast/zt mersul ideilor cu pri-vire la pregAtirea practica a profesorilor, d. Bogdan-Duicg, a intimpinat ideia cea nou/realisata ins/ Inatltea locurt din Germaniaa seminariului care chiamg,la dinsul, nu student! cu grip, de cursurl si examenesi can privesc exercitiul for pe terenul pedagogiel cao pierdere de vreme neplacuta, ca o noug, povara peling/ tale multe pe care, fara nick) dreptate, le inpe umeri In virtutea unor regulamente universitaregresite, ci absolveng de .scoll superioare, licentiatt si

Page 143: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Fropunerile d-hil Bogdan-Duica 141

doctorl, carii se pot Inchina, cu tot rAgazul, cu toatAseninatatea §i maturitatea, experientelor de pedagogie.D. Bogdan-Duica, e gi d-sa de pkrere, ca or!ce om cuvederl ma! largi qi cu spiritul ma! fndraznet a, defapt, nu poate fi decit alegerea Intro un astfel de se-minaritl, de §tiinO, con§tiin0 §i iubire, i Intro niclunseminariu, ca pang In ultimele timpuri. In vederea untilministru modern, cum In foarte multe privinl1 a fostd. Haret, autorul acestut studiu d5 qi planul practical IntemeiereI qcolii pentru me§te§ugul de profesor.Intr'o tarn undo se face Incercare cu atItea idel roleflume fiinda. slut noug, ma! §tii ?, poate sa aibb, oare-care noroc §i aceasta ideie, §i nou62, qi bung.

6 Novembre 1905.

Page 144: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXL

0 NOUA. SCRIERE IN CHESTIA TERANEASCA

D. V. M. Kogalniceanu a pregatit Indelung carteaasupra chestiunii terane§t1", pe care o infati§eaza as-tazi, Intr'un timp cind ani de foamete §i cite o ras-coala noun, at atras iara§i atentiunea politicianilor a-supra teranimii §1 chid, prin reorganisarea Invatamln-tulul satesc, prin manifestarea de munch, §i tragere deinima a Invatatorilor §i preotilor, prin alcatuirea, atttde spontanee la inceput, a tovara§iilor de credit §imunca ale teranilor, s'a nascut In cla,sele conducatoare;Intr'o parte a for macar, un interes bun §i o simpatiecalda, care se vadesc in scrierile privitoare la teraniale unor oameni politici de insemnatatea domnilor D.Protopopescu (Agricola) §i Spiru C. Haret D. Kogal-niceanu-fiul e un cautator congtiincios al informatiei,care din nenorocire nu i s'a dat de cite on 'a vrut;e apol un spirit cumpatat §i practic, care se ginde§tela masuri mici §i se sfie§te de solutiile marl; in sfirilit,dad, statornice§te unele legaturi, el nu le tine maideparte In mina §i nu le intrege§te pans la capat.Astfel, cu aceste insu§iri §i defecte, cartea de fats, in-

Page 145: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 noun scriere In chestia teraneasca, 143

trebuin0aza tot materialul vechiil, pe Maga care seadauga acela, foarte pretios, pe care-I dad monogra-fiile de comune rurale, care n'ad ma! urmat (o, mi-nunata consecvent6,0 dupa caderea d-lul Vasile Lascar,citeva publicatil documentare §i rapoartele desprerascoalele din 1888, pe care d. Kogalniceanu le-a avutla Indeming, §i din care da, unele la, sfIrqitul lucrarilsale. Vechid agricultor §i unul din organisatoril Expo-sitiel agrare, d. Kogalniceanu cunoagte Imprejurarilede la Lard altfel cleat un simplu avocat sad un omde teorie. Fost deputat teranesc, d-sa, care nadajduie0esa, mai capete voturile satenilor, lel aminte§te bine §ide anumite datoril suflete§tI pe care i le-a lasat ma-rele sail tats, care a Improprietarit pe teranl: astfelsimpatia sa pentru satent pentru cari se vede c'ardon sa &ease& cuvinte ma! calde dad, ar fi unscriitor, poate fi socotita ca adevarata. In aceste Ina-prejurarl, d. Kogalniceanu face %aid, pe temeiul qti-rilor autentice, critica regimulul rural de astazI: co-vIr§irea proprietatil marl, pe care unit totu§I all cutezats'o tagaduiasca, exploatarea acesteI proprietatI marlde arenda§I strain!, salbatecile tocmell agricole, pecare teranul trebuie sa, le primeasca pentru ca n'aredestul pamint §i n'are de loc paqune, calcarea neruei-nata §i a acestor tocmelT, slabiciunea unel adminis-tratil care nu e nicl destul de luminata, nicl destulde statornica, pentru a tinea piept storcatorilor §i careadauge abusurile sale pe linga ale stapfnitorilor pa,-mintului, greutatea cu care se cauta dreptatea §i, Insflr§it, blastamul ne§tiintiI Intfo tail, cu patru milioanede analfabbtl. D. Kogalniceanu nu se Incalze§te §i

Page 146: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

144 0 lupta literarg,

cred ca raft facede cele doug, marl prefacer! imbu-curatoare ale timpurilor din urma: §coala §i bancaBatelor. In schimb, propune urmatoarele masurT, pecare le In§iram, Insotindu-le de indoielile noastre: 1,facerea unul cadastru, pentru ca satenil s& las& dinIncurcatura de astazi §i sa, Ole In sfir§it la ce aredrept fiecare (dar cei mai multi n'ar avea dreptul lamai nimic; ar fi oarecum o ancheta a boggle celorcari qi-o Incheie In citIva gologanl); 2, alcatuirea deislazurT comunale (sg, nu se cite ins& ca. Intreaga e-conomie de vite ar trebui creatg, din non); 3, b des-voltare a §colil sate§tI, in privinta careia nu se 1ntratnsa in amanunt6; 4, Intemeierea de gospodara model(dupa care nu e ins& sigur ca s'ar lua satenii, fiindca,orlcum, el ar privi pe sateanul-model ajutat de. Cir-muire ca pe un tunctionar, un fel de agent sanitarsati revisor de cercuri WWI,- de corurT sate§ti, deteatre sate§ti §i cum li mai zice); 5, premierea te-ranilor cu gospodaril ma/ buns (primarul s'ar propunefara indoiala In rindul tritaid pe sine, §i cine ar puteaface controlul ?); 6, alcatuirea de tovara§il, ajutate deStat, dar deosebite de bancile populare, pentru vin-zarea productelor (abia slut Inca prin satele noastreoameni pentru un singur fel de tovara§ii); 7, o supra-veghere de aproape a bancilor populare ca sg, nu cad&In camata §i In exploatarea teranulul sarac de celbogat (ternere pe care am auzit-o §i de la altiT §i caretrebuie sa cuprinda adevar; cu ce elernente avem Ins&e de tot gret sg, fad controlul), §i 9, o noug, organi-sare a Ministeriului de Agricultura, (care nu se poate

Page 147: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 noun scriere In chestia teraneasca 145

face dna vreme nu se va taia gtt#a partidelor poli-tics, care schimba, preschimba §i strica toate.

Se va mulOmi Ina, cineva cu acest noil decalogde reforme §i va putea credo ca a gasit lumina ceaadevarata" ? In toata necompeten0, mea, eil a§ credeca aceasta nenorocita chestie teraneasca, careia nu i sepoate gasi un capat, e cu mult prea grea ca sa fiecuprinsa Intr'o singura formula §i intr'o singura so-lutie. Luag cartea d-lul Kogalniceanu chiar: pe o pa-gina e vorba de teranul de la munte, cu livezi, de pruni,pe alta de eel de la §es, care e plugar: s'ar puteascrie altele despre teranul pescar, teranul carau§, sa-lahor, lucrator; una e teranul muntean, lucrInd cu dijma,alta eel moldovean, lucrind In banl; anti un fel e mo§-neanul sal) xaze§uI, in altul Improprietaritul, care matpastreaza ceva, §i iara§1 in alt fel col fara pamint,robit ogoruluT boieresc ca In vremurile iobagiel. Sintmulte lucrurT, §i felurite, §i Incurcate, §i grele de ju-decat, care nu se §tid §i nu se pot §ti in scurta vreme.orlon li-ar parea de rat iubitorilor de solutii grabnice,de cari avem destub. Din punct de vedere material,Statul ar putea vinde, dupa dorinta d-lui Kogalniceanu,ci alte party din domeniul sail teranilor, ar putea se-cularisa mo§iile spitalelor, pentru a le vinde satenilor,cum propune iara§T d. Kogalniceanu. Cu mult mai multdecit atita, ar fi dator, In eel mat scurt timp, sa facalegT pentru a opri trecerea peste un maximum in pre-tul arendeb ogoarelor mid §i peste un minimum inplata munch omene§tt; el ar putea opri pe MochiFischer arenda§ul de a fi rege In Regatul Jul Carol I -HI.

Dar' legile cer o administraVe, §i n'o avem ; dar ele

Page 148: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

146 0 lupta literary

cer o con§tiinta cetateneasca, o convingere de drepturTpe care saracii no§tri n'o all, precum n'ail pricepereace trebuie pentru a se descurca din conditiile nounale munci! cimpulu!. Ceia ce Inseamna a lucrul cetrebuie sä se capete, cad altfel perim, e elementulmoral, simtul de datorie §i pornirea binefacatoare, carelipsesc §i In boierimea proprietarilor §i arendmilor, IliIn ciocoimea mare qi mica a functionarilor ; e ele-mentul de lumina, care fipse§te teranului. Aceste lip.surf trebuiesc Intregite, §i aceasta o poate face itumalfcoala ; alta, §coall declt cea de astazt sail macar de-cit cea de ierl, careia II datorim toata ticalo§ia de azi.Cel mai mare om din Romania va fi acela care vaIntelege 0, ajute cu rostul sail politic silinVle pe carele face astazi Intru acest stop partea cuminte §i din-slit& a tinerimil din Romania, §i niciodata gloria Tro-nului romanesc n'ar fi maT stralucitoare decit atunclchid s'ar Linea neclintit la locul sail, pans la Indepli-nirea operei, acel om. Cad nu prin clrpell materiale,tirIte prin dinVi interesatilor, vom ridica pe picioare.eranimea, ci printr'o porunca sufleteasca ce-T vaIngadui salt iea patul sail §i sa umble".

Trebuie sa se Inteleaga °data ca, aceasta chestiee Innainte de toate o chestie cultural&

13 Novembre 1906.

Page 149: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXII.

CREDINTE" DE IOSIF.

Un nor volum al lul Iosif a aparut, si el trece 'ntacere. Criticii abia ail stiinta de dinsul, II strecoarain citeva cuvinte de mareata graba. Cel, mai blind simai bun dintre scriitorii ce pot sa fie nu poate cis-tiga, se vede, inimilo !rite° societate de intelectuallhirsiti de invidie si framintati in intriga cea mai ne-mernica si mai cutezatoare. Dacia, -1 pomeneste cutaremititelut, aceasta n'n face decit ca sari arate micsuratsi coborit in umbra maririi noun, a lul Goga. Nu uitatica. Goga traleste In Ardeal, ca, el e hotarit sa nu sestramute de acolo, ca asttel nu va putea amari penimeni prin tine stie ce uriasa rasplatire oficipla ameritelor sale, ca acest losif care a ruincat mil si milde lei de la acel ministru risipitor, d. Haret, ale caruipacate fata de banul public le drege astazi cu scum-patate colegul Vladescu. Nu uitati iara§i el pe Goga-1zareste cineva nurnal din cind in chid la Bucuresti,pe cind Iosif are indrazneala de a trai totdeauna aid,suparind pe atftia prin trufia care-1 deosebestei nuuitAl ci . poetul ardelean scrie la Luceafarul" din

Page 150: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

148 0 lupta literary

Pesta, care nu love§te §i nu infrineaza pe nimenT, pechid Iosif se incumeta a se solidarisa cu acel Sama-nator" al suduitorilor", innaintea caruia orice ade-varat punga§ literar, once title brill don-chi ptic 41face truce cu cutremur. A§a. find, cum se poate vorbide Credintele" lul Iosif altfel decit u§uratec sail inaproprierT jignitoare, care nu vor avea macar darul dea tulbura prietenia dintre doua bune suflete frate§t1ca ale acestor poetl tinerl al zilel de astazi ?

i totu§1 ce frumoasa, ce minunat de senina, ce de-savir§it de simply §i de armonioasa §i de cuceritoarein fiecare vers, in fiecare alipire de cuvinte, in fiecarecalificativ ce se coboara u§or §i atinge totdeauna, eaceasta carticica de maturitate lini§tita, §i sigura apoetulul masuril O. ginga§iel ! In aceasta privinta Iosife pentru nol ceia ce a Lost pentru Engles! acel scriitorales printre eel ale§i §i fin totdeauna fara a fi vre°data, rafinat, din care eT altfel de oamenT decit in-teligenta romaneasca in numele careia vorbesc, firs safie vre-o protestare, paraponisitii §i nevoimil de totfelul ! , din care el decl, Englesil, all facut un poetlaureat cu venituri de innalt functionar §i un frunta§al teril, ling, Jorzil In virtutea vechiulul for singe:Tennyson. E acela§1 sinat ascutit pentru tot ce e taina,pentru tot ce e duio§ie, pentru tot ce e amurg, pen-umbra, lumini§ de lunA, freamat, §oapta in lumea lulDumnezeti §i in lumea oamenilor, aceia§T amintire si-gura a lucrurilor stravezil, Invaluite, trecatoare, aceia§1gicire a mi§carilor ascunse ale sufletulul altora, fiindcale afla §i In con§tiinta amanuntita a sufletulul sad,

Page 151: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Credinte de Iosif 149

aceia§T putintg de a se stramuta oricind, de-a dreptul§i cu cea mai mare u§urintg, in acele lumi ale tre-cutulul, ce a fost, §i ale legendelor, care nu pot safie, uncle nu pot rgzbate §i tral decit pu#ne firT descriitbri; e aceia§i maiestrie In, a putea primi in sine,ca qi. cum n'ar cunoa§te 0 n'ar intrebuinta alt limbkacest minunat graiti de icoane noun, de apropierlneaqteptate de armonie &la de &easel. qi totuqi a§ade me§tegugitg.

it

Volumul e alcatuit la intimplare, in once cas nudupg urmarea in timp a bucatilor. Ele se pot impartitusk adeca ele se desfac de /a sine, in: cintece, icoanede nature qi legende. Unitatea intro ele o statomi-cesc acele InsuirT ale poetului pe care am voit sg, lesch4ez mai sus,

Netndoielnic ea, Iosif e astazi singurul poet subiec-tiv al tinerilor, singurul dintre adevaraVi poet,1 carepoate vorbi §i despre sine. Sint, In adevax, foarte fru-moase §i acele cintgri, acele imnurl pline de avintale lui P. Cerna, dar, tocmai fiindcg, sint imnurl, tocmaifiindcg, in ele sentimentul iese din hotarele sale, inneacgduio§ia de la Inceput qi zboarg lute cgtre Inng4imile su-blime ale teoriilor §i ipoteselor filosofice, tocmal deaceia ele nu slut cintece". Cind, pe de altg parte, Gogani vorbe§te despre bucuriile §i durerile sale, qi nu alepoporulul sail, sin4irea e prinsa §i atunc! In strgluci-toare zale grele, §i, acolo unde fgra aceasta inima arfi miratg, gindul admirg. Pe cind nu se poate cintamai adevarat, mai u§or In desfaqurarea forme, mai

Page 152: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

150 0 lupta literary

adinc qi maT comunicativ In fond, o iubire de aceleacare prefao that& vista, decit cum cinta Josif In pa-ginile fnchinate fericiriT sale.

Icoanele slut culese In Carp4. Carpatil de aid sadde dincolo ? Poetul nume§te apa Prahovel, dar aceastan'are tnsemngtate. E, In sch4e de lumina §i albastrusad de aurite apusurT de scare sad de nopV tintatecu stele, vista muntelui nostru. In aceste descrierT, incare §i forma se mladie dup. sufletul popular, chiarfats de cele marl qi sfinte, e aceia* nevinovatie du-ioasg ca In pinzele maestruluT Grigorescu, e aceia§1idealisare care nu vrea sa prindg lucrurile pe care ledesmiarda atingindu-le.

Iar legendele, baladele de zmeoaide, de fete de Domnce mor de jale, de voinici ce merg In luptg, de lebedevrajite, de flacgi rob4T de farmece, par desfgcute,nu ca ritm sail ca rims sad ca nume §i vorbe, ci caTntregime a simtiriI diafane, din fragmentele epopeilromaneqtT.

Fata de Patriarhale", fats de cintarea luT §tefan-cel-Mare, acest volum nod are WA, Indoiala noutateasa. §i aceT cari ar fi bucuro§T s Insemne stIr§itul ca-riereT literare a lul Iosif vor avea de sigur §i alte sur-prinderT.

13 Novei;abre 1905.

Page 153: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXII".

NOTE DE DRUM" ALE UNUI SCOLAR

De la Tirgu-JiiuluT ni sose§te o carte intitulatg Notede drum", ceia ce nu inseamna mare lucru, qi purtindca nume de autor: Gh. C. Ionescu, clasa VIII, LiceulTraian, T. Severin", ceia ce Inseamna ci mar putin.Tot din foaia de titlu se vede c tingrul autor a fostpe la Putna, prin alto locurl din Bucovinaci, pe ici qipe colo, in Maramuraq, Ardeal §i Banat. Acolo se maranunta o int5oducere de Ion Dem. Petrescu, la carenu se va fi lgcomind nime, §i o prefa0 de G. Coebuc,a cami dgrnicie regal,, in adevgr de poet mare, inaceasta privintg e cunoscutg.

Dupg toate acestea, tine ar mai fi aplecat sa, des-chid& volumacul, in care sint noub,zeci §i noun, de sort!la suta ca afli declamatii nationaliste ca la con-gresele anuale ale Ligel, amintirT slabs ale unor lec01care nu vor fi fost nici ele tocmai bune §i mult ro-mantism vorbgret, necopt gi rgscopt ?

Fil p6 pace, cetitorule: baie0§ul acesta a facut ocarte bung, una foarte bung, iar, pentru virsta ce are,una minunatg. Arata 0, fie un fecior d6 teran, dupg

sa

Page 154: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

152 0 lupth literary

felul cum Intelege amanuntele cimpului gi ale vietilde la tarn, precum §1 dupg frumuseta, fireascg qi

bogata, a stilulul sad, care nu e din acelea ce seinvata din compositii" sad din cinstitele gazete. Cubanl de dar, veniti tntr'un chip pe care-I clestainuegte cucompetinta d. Ion Dem. Petrescu, cglatorul a mers lapomenirea din Putna a lul Stefan-eel-Mare. Aiel n'atinut discurs (sg, fi avut atita minte corogea profesorde Universitate de la noi 0, nu s'a imbatat §i n'a spartcapul nimanui (cum ad facut, pentru Stefan -Vedg Raz-boinicul, unii studenti de la noT). Nu, ci Impreung cucitiva tineri Romini din Ungaria, cu cari statuse Incorespondents §i-qi &Anse intilnire la un loc. ca acesta,a pornit pe jos prin Tinuturile locuite de terang nearmului sail. I-a vazut pe ace§tia de acolo de la Putnapang'n Or§ova, facind un mare ocol prin sate roma-neqt1 qi prin ora§e strgine. Scolarul acesta trebuie sgfi fost un harnic cetitor, cad era pe deplin preggtitca sg prindg qi sg lege Mtn+ ele atttea lucrurl ce-T

treceall supt ochi sad IT ajungeafi la ureche ki pe careun altul le-ar fi uitat a doua zi sat mgcar la eel d'in-Wu chef national. Va fi cetit ci lucruri de indrumarebung, care s'ad prins in sufletul lui, fiindca pilot q,reo judecatg sangteasg, gi mature..

S'a Inters acasg cu carnete de note §i a scris inrggaz pentru un prieten, In graiul lul cel bun Ora-nese de acasa, Impodobit cu amintiri din cart! scrisedupg cuviintg, aceste pagini. Ele if fac cea mai marecinste §i vor aduce multora toles, iar oricul be va ceti,plgcere. Cunosc §i eli acele locurl, qi descrierea ce nise dg, e deo exactitate qi de-o bogie vrednicg de

Page 155: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Note de drum ale unui scolar 153

toata lauda. Fireste ca, tInarul scriitor find asa denovice prin acele parg, se dad o mu4ime de lamu-rill naive, dar nu e Mid folos sI se vad5, cum se oglin-deste visa romAneasca de dincolo Intl.' un suflet nes-tutor si copildresc, care poate da astfel impresi/ cutotul noun ci neinrfurite de nimic si de nimenl.

Dupa toate acestea, sä ni dea voie d. Ion Dem. Pe-trescu 0, spunem ca ecolarul G. C. Ionescu e un ti-nar care nu trebuie pierdut din vedere.

18 Novembre 1905.

Page 156: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXIV.

BOIERIMEA, DE TARA, CARE SE DUCEDUPA NUVELELE D-LUI GtALELNU 1. -

Culegerea de nuvele pe care d. Em. Gtrleanu, ofiteruldin Birlad care iscaleste Emilgar", o O. supt titlulde Batrinil", ce mi se pare neindestulator Ili neon-prinzator, e poema in prow, de o foarte aleasa si dis-creta poesie, Inchinata sfirsitulul boierimil de mijloc aMoldova

Vremurile moderne ail adaus, pe ling& pacatele noas-tre cele vechT, si unul noel, foarte gred, ura de class.Pang atunci avusem o .eranime, niste boieri si un cercde carturarl cari puteati trai bine alaturl, inOlegin-du-se In multe lucrur!, iubindu-se In oarecare masura,mai mare de cum ne inchipuim astazT, $i in stare sgse uneasca 'n anumite imprejurari pentru a indeplinifapte folositoare tuturora. Daca era dusmgnie introanumite strate ale societatil, ea nu atingea pe dom-nul gamIntulul In puterea mostenirii, pe acela ling&stramosii cgruia traisera, lucrind aceleasi ogoare, stra-Mosil color cell primiail in fiecare an brazda pe tare

1 Era. GIrleanu-Emilgar, Bettrinii, BucureetI, Minerva, 1905.

Page 157: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

155 Boierimea tle ara, care se duce

aveat .S.0 lucreze, mat mult pentru altul, ci dusmaniase Indrepta, Inteadevar puternica, impotriva clocoimildregatorilor nemilostivi, cari arad cu condeiul si se-cerad cu biciul. Fats, acestor oamenT aI Climuiril des-tepta groaza si numele for se rostia cu blastame. CuboieriT, cum am spus, era altfel: Oranimea recunosteaca el, trebuie sä lie ki nu se gindia la o stare noun delucrur!, In care boierimea ar peri d'innaintea ochilor.

Prin acestea nu !I:Oleg sa indreptatesc, cum mi-atputea veni acest gind ? stringerea pamintulul roma-nesc in mina boierilor, pe al drepte sad mat putindrepte, nici instapinirea color foarte pqinI asupramu4imilor color marl, pe care nu erad in stare sa lecalauz5asca spre mat innalte scopurT. Insemnam nu-maI atita ca .erani1 nostri nu erad, cum se spune as-tAzi, constieng de drepturile for ", ca. nu erad pregd;titi sa, si to ceara innapoI si ca pentru viitor el n'a-vea1 in vedere decit acea binefacere dumnezeiasca auntil boier bun", drept, omenos, milostiv, facator debielsug si de pace. Cu mutt mai dese oil decit cumse credo, dadea Dumnezed acest noroc saracilor si obi-diVor de pe brazde, asa !nett, ca in timpurile de totvechi, boierul era un tel de Voevod §i jude pe parain-turtle sale. Aceasta se intimpla cu deosebire in Mol-dova, undo Grecimea patrunsese mat pqin in rostulde la ard undo neamurile boierestl erad mat yachtpe locurile unde li statea Curtea si undo nu era asade raspindit proprietarul col mic, ahtiat dupa muncarobulul arineI.

Anil de prefacere, de pe la 1840 innainte, ad Intim,

Page 158: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

156 0 luptg

chipat Insg un tip boiereso care se zugaveste §i asatazi in tale mai negre color' pentru a stirni desgustul

minia. Strabunil lul, viclenl amarnicl, au furatogorul terhnimil; ei si tot! urmasil lor, generatie dupggenerAie, all stors, ati batut §i ati schingiuit; rind perind el s'ail hranit din stngele cald pe care 1-ail suptsuferintiil. Nu numai atita: ei Inchinat, pretutin-denI si in toate timpurile, numal interesulul §i banilor;pentru aceasta aU fgcut din cea ma' scumpg cinstecox or picioarelor celor puternici, pentru aceasta §i -ailvindut Domn, tarh, §i ineam (lege, n'at cutezat sy zicg,

cad numal aceasta, oropsith, boierime a stint shramlie, ,supt Turd, cresting).

i cum sg nu se creada aceste lucrurl end le spu-nead insist feciorii de boierl, cu un avint In critics pecare nu-1 avead cellalV?

Pe urma acestor judecAl, s'a fntemeiat o clash sta.-pinitoare noun. 0 vedem astazi, o simtim cu durere,ne Indoim supt greutatea si ne tnrosim de pacateleei; o clash in care boierimea scgzuta ca insemngtatee numal unul din elemente, pe clnd oel ma' puternicfl formeaza oamenil de ban', cari scurs la no' depe toate meleagurile, diba oil, cari a stiut sh,intrebuinteze §i Imprejurarile §i oamenil, apoi funcp-narimea Urania, si ace' politician! cari leaga §i des-leaga, taie si spinzurg, sucesc invirtesc toate, farenicio cunostinta adevarata §i fara niciun ideal vred-nic. Cercetatoril trecutulul au inteles Indatg eft, deputin folosisem cu schimbarea clasel stapinitoare; el

dat samh. cg nu mai poate invia boierimea ve-

s'at

sireV1

$i -all

literart

pi ei

s'atei

si

Page 159: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Boierimea de tarn. care se duce 157

che, cu rostul el politic si ca nu se mal poate da ur-masilor el occidental! acea curatie de viata patriar-hala, acea deplinatate de simt romanesc, acea legaturasufleteasca fats de pamint si de oamenil lul pe care0 avusera rbatrinil pastratorl credinciosl aI unel tra-ditil istorice, al unel vechl mostenirI de cinste. demindrie, de munch. de omenie si de bun& rinduiala,care s'a pierdut; dar pentru aceasta el n'ail tagaduitmerite istorice adevarate. El at1 cautat sa InfAisezecelor de astazi, In locul strigoiulul boieresc cu buzelevinete patate de singe, cu unghiile pline de terna pa-mititulul furat, pe boierul eel adeverit prin marturiilescrise. i prin aceasta constiinta naVonala a Intratdin nod In stapinirea unel largl bucaV de trecut, carefusese aruneata pe maidanul de putregaid al lucrurilorcare trebuie sa se uite.

* * *Un scriitor, un poet, dintre eel mai tinerl, pa can

nu-I mai Impovareaza, prejudecAile si nu-I mal falsi-flea superstiOile, Impiedicindu-I de a cauta do -a dreptuladpvarul ce trebuie sa-I insuflateasca, deci unul dincintaretil puternici si multI al renalteril noastre de as-tazl, s'a Induiosat de stirsitul umil al micil boierimlglorioase si a facut din aceasta drama fara strigate,fara lacriml care se vad, fall, zbuciumarl oratorice sipose desnadajduite obiectul cercetarilor sale. Sad matbine el si-a desteptat amintirile, cad iii orasele dinMoldova, undo a copilarit d. Girleanu, se puteab vedealesne, de oamenl can de cele mal multe or! nu -! In-Olegeatl si n'aveau nicto tragere de ipitua pentru dinsii,ace! batrinl scosl din rostul lor, izgonitI dintr'o che-

Page 160: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

158 0 lupth literary

mare pe care strabuniT bunicil o lasasera, phrintilor,gi cari, neputind lupth cu vremea, cu Inriuririle, cu ocivilisatde strain& 1ntreagh prabusita asupra for pentrua-I strivi, se adhpostiat intr'un colt cakl de iubire bh-trineasch, intr'un ungber de prietenie credincioasa,!nth) singurAtate aromith de ramhsitile unel dragostevechi, pentru a inchide ochiI obositi de lumina crudha prefacerilor. Scriitorul a Tazut cu induiosare acestsfirsit al oamenilor de rash, ascun§1 In tainita In careerail slobozi sa-sT Hugh ranile, pe Chid atitda cari nuslut de rash, ar fi umplut ulitile drumurile de che-lalaielile for ultime.

Pontru asemenea schite poate ca niment nu eramM preghtit decit acest Unar cu sufietul sfios si gin-gas, acest Moldovean blind, piin de evlavie fath detrecutul teriT sale moldovenesti si de compatimire du-ioash pentru acel pierdutT al caror singe e §i singeleshit. Cu simtire dureroa,sh de flu cu iubire duioasade poet Infhtiseazh el pe batrinul boier saracit carerataceste prin mijlocul noroculul altora, pe visatorulneInfrInat care face planuri noul pe priporul chiar alpeiriT, pe dulcil mosnegi cetesc th cutI uniT In ochilaltora, pe iubitoril de copii multi si de cash plink, ca

pe bietil pustnicf cari trebuie sa se multhmeaschnumaT cu un usor sunet de pasI copilhresti In largulmultelor odM golite de moarte.

Une onT d. Girleanu izbuteste sa deti paginT care stiltdin cele mat buns ce s'aa scris In limba noastra. Magindesc la povestea prietenieI dintre dot drumet.1 de -alnostri rhtacitl In Europa" si Intro Neamtul" gasitIn tren i pe care-1 cuceresc pe viath, prin marea for

§i

si

si

carill

si

Page 161: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Boierimea de tarn, care se duce 159

bunatate vesela (Front). Apoi la acel batrin care vinede la hard de depute, slab ca o umbra, pentru ca O.moara In acea incapere unde sufletele innainta§ilorsal ail parasit pa rind fncaperea Invechita a OrillaBatrinul moare pe drum, cu porunca, pe care o qop-te§te fiic&-sa, de a nu tulbura pe nepoti, pe bopiii canslut de fats §i nu inteleg; §i glasul innabuqit al ma-mei spune numai, In mijlocul risetelor nevinovate, acestprohod, mai induio§ator cleat toate rugaciunile:

Copii, taceti, ca doarme bunicul."Iar mai ales, oft prive§te intinderea, mi§carea, pu-

terea, Insemn bucata de la urma, in care se infati-§eaza in adevar dramatic lupta dintre doug generatifduqmane, lupta'n care batrina boierime §tie sa, cadacu cinste.

Aceasta e cea d'intahl carte ce se culege pe un te-ren literar care poate da o tntreaga bogatie de coloare§i de simtire.

20 Novembre 1905,

Page 162: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

MOUNTENIf.

Bro§ura d-lul D. Brezulescu, avocat: Contributiunila studiul proprietatil In devalmg.§ie a munWor no§tri"are Intaid o Insemnatate §tiintifica prin datele §i nu-mele ce cuprinde In leggturg, cu stapfairea 'n comuna multora din muntif no§tri de catre urma§if moftduiIntaid-proprietar, mortertil. E fns., mal ales, strigatulde alarm& (cam multe se tot and de o vreme 0 alunuT iubitor de tail, §i de teranl fmpotriva anarhielsglbatece In care se Invirte viata acestel proprietaV Indevglmg§ie. Sint aqa de multi, de rgspindit,l, de saracf§i de neluminatT mo§neniT, !nett fl fur tine vrea: chia-buril dintre el, can iea1 cit poftesc, politicianif teranican voteazg, pentru eft ad nevoie, arendmil de din-colo, can se fnteleg cu chiaburif pentru a despoia pe

cumpargtorif can dad preturl de batjocurg.Ceia ce e numal o nenorocire cfnd e vorba de morenifInqif, e un scandal stupid cfnd to ginde§t1 la ne-ghioaba, la conrupta administratie, care Inchide °chilsad n'are habar de o stare de lucrurf ce aduce prgpl-direa pgdurilor muntelul de cgtre Jidani §i alte felurI

xxxv.

Page 163: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Mosnenif 161

de straini, rid de not dupg ce ne despoaie (sicu dreptate,, dad, sintem de ris si de despoiat). Nietostatistic, nick) regulare de clrepturl, nicto suprave-ghere, nicTo pedeapsa vinovataor, ca si cInd ag fivorba de o potcoavg ruginitg, care a cazut 411 drum,si nu de o verigg In lantal de bunurl ale poporulutromanese. D. Brezulescu, care e scriitorul acestor cu-vinte frumoase, vede scaparea In& o cercetare orin-duire a lucrurilor din partea Statulut. N'ar fi mat bungo rdscumparare din partea aceluiast, pare ar fi In stare

iea asupra-st pe o scars mare si In condital cru0,-toare si civilisath exploatarea pgdurilor mosnenesti POrl macar o arendare din partea StatuluT a pgduriloracelora, In care s'ar pi tea intrebuinta absolvenVI scold'noastre- de silviculturg, can alit de adesea numat sil-vicultori nu se fac ?

20 Novembre 1905.

cell

si

sa

Page 164: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXVI.

ISTORIA UNDI SAT BIRLADEAN.

Par. Ioan Antonovici din Birlad ni da Inteadevar ocarte frumoasa In Istoria comunel Bogdana" (Tutova),4utorul, el Insusi un Bogdanas", a IntrebuinIat multiand de zile pentru a stringe cu straduinta, materialulde documents si informa#I din viii grait care i -allslujit pentru a-sT alatui lucrarea. E de mirare citecarV domne§d gi zapise, incepind cu vremea lulAlexandru-cel-Bun, all putut fi de.scoperite in aceast&Men& aqezare de raz4T moldnveni. tiri orale s'allcal:Mat iaraqi destule §i destul de bune. Fara sa aib&o ficoall deosebita (de §i a urmat cursurile Facultatilnoastre de Teologie), par. Antonovici a qtiut cum 0,Intrebuinteze izvoarele ce strinsese la un loc. In cead'intaid parte a operei sale, el trateaza pe rind, cuspirit serios gi Intr'o limb& curata, once poate inte-resa din trecutul §i presentul comunef sale, dind astfelcea mai bun& 4i mai deplin& monografie istorica ceavem asupra vre uneia din localitatile rurale din Ro-mania. In dou& qiruri urmeaza apol, pe mai mult de-eft patru sute de pagini, documentele, care merg dinveacul al XV-lea pan& In zilele noastre: ele slut bine

Page 165: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Istoria unul sat Btrladean 1.63

tip ,rite, dupl norms cumin1I I cu toata Ingrijirea,adaugindu-se chiar qi cite o not explicative.

Fireqte el Bogdana par. AntonovicT nu e locul vreunel fapte marl sail vre unel migcarl Insemnate dindesvoltarea neamulul romanesc. Dar qi o parte qi cea-lalta at. o Insemnatate mal mare declt a unel scrierTcu caracter curat local. Imprejurarile, noun, §i vechT,de la Bogdana samana, cu acelea din atitea alto lo-curl ale t eril noastre, gi cugetatorul politic va trebuisa, iea InvAaminte affind din aceste cercetarl cinstiteale unuI Rd al satelor, cu iubire de Oran, ca vechilemegte§ugurl, vechiul port, vechile datine, vechea iu-bire patriarhala intro membril aceleia§1 semintil seduc, qi vin In locul lorlenea, betia qi aplecarea la fap-tele unite qi la faptele rele. Cel mult s'ar putea In-tImpina ca scaderile de odinloara trebuial sl fie malputine Intro oamenl maT pAinT §i ca avem §tiin0astazi numal de o mica parte dintre ele; dar aceastanu Inlatura declt intru Citva dureroasa constatare bineadevtrita. Cele maT multe dintre documente ail §i ele,neaparat, o Insemnatate mai Intinsa, pentru viata po-litica qi cu deosebire pentru cultura noastra. Ele sluto intregire la culegerile, destul de putine qi destul deslabe,In general, pe care le-am putut Injgheba pink. acum.

Se von putea gasi In ele atitea lucrurl nea.1tep-tate, ki eli Insuml am aflat prin ostenelile parintelulAntonovicl qtirl noun, privitoare la familia mamel mole,cad acel tiran Ioan Arghiropol, parucic qi dragomanrusesc, care a luat In -1810 pe Catinca fata Camina-rulul Iordachi Miclescu, facIndull cu zestrea sotiel omare avere pe care a pierdut-o tot dinsul, e bunicul

Page 166: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

164 0 lupta literary

mameT, prin fiul sau, Gheorghe, numit dupa IordachiMiclescu. Olimpiada, sora lu! Gheorghe, a fost maritata,cu fiul vestituluT doctor Samurcaq. Elencu DraghicT,so0a luT Gheorghe, a fost fata cunoscutuluT Mare-Vol',nic moldovenesc Iordachi DraghicT, care a vrut sa dea.o ConstituVe teril sale. Fa.clnd aceste Intregirl, n'amniclun scop de laudare de sine, ca unul ce nu Inte-leg a ma razima niel pe titlurile mole, cu atit maTpAin pd parucicil §i Caminaril ale a1tora, In locul caprora ae fi fost bucuros sa gasesc un. biet .t,eran Qumse cade.

0 intrebare la sfirgit: al1,1 preotT din maple noastren'ar putea sa faca o asa lucrare ca a cdleguluT for dela Birlad, In loo sa string& ban! §i sail spurce yes-mIntul In alegerile politicianilor nemernici cari sugvista neamului ?

20 Novembre 1905.

Page 167: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXVII.

0 PIESA. SI UN ROMAN.

D. St. Miligileanu-Stempo anuntl pp coperta d-saleDona Logodne, pe care a trimes-o onorabilet redactita revistei literare Samangtorul", o drama a sa inpatru acte, Ultima loviturg". Pe aceia i'o cu-nose. Dar comedia de astazt e de tot hazul, detoata nevinovAia §i sangtatea, pe atit de vioaie§i de plink de mi§care, pe oft de mutt Intl:drillde cele mat frumoase sentimente §i de cele mat fo-lositoare ideale pe care astgzi ni to putem pune in-nainte. Am cetit-o de la un capgt la altul, am recu-noscut un Intreg §ir de figurt care trades° §l hotgrascviata romaneasca de astazi: mo§ierit cot cumint,t,can string banul §i nu se gindesc la mofturi proaste,otiOrul de paradg botezat in frantuzeqte §i ofiteruleel adevgrat modern, care-0 are biblioteca Olt culegedin ea invAgminte, inginerul de mine, care §tie sg fiede folos .erit sale, politicianul care trgie§te numal dinpolitica §i pentru politica, In fata fratelul sail, into-leptul gospodar; bgtrinul militar foarte militar, tingrulfunqionar de carierg, sprijinit pe politica tate, gi celemat 2globit §1 mat fermecgtoare din fet4ele care dalo stralucire societAii noastre. La sfIrqit, dragostea cea

Page 168: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

166 0 lupta literazg

bung 1 capata drepturile §i amine numaT in mofluz,care qi acela nu tine ngcaz.

Se va representa aceastcl piesa ? Autorul mai anuntgdoug pe care le tine gata.

Romanul d-lui Edgar Th. Asian Fiica lul Radu-cel-Frumos" (subtitlul zice Traprejurgr1 qi chipurT dintrecut", evitind cuvintul roman") porneqte din inte-resul puternic ce s'a de§teptat In timpurile din urmapentru trecut; el e In legaturg §1 cu serbarile din Iulie1904 In amintirea luT Stefan -cel-Mare gi pate chiarcu izbinda romanulul istoric gi nuveleT iStorice a§a cumle-a scris MihaT Sadoveanu. Fiica luT Radu-cel-Fru-mos" e o lucrare cinstitg, viind de la un om cult, careci-a studiat cu Ingrijire subiectul §i s'a silit pretutin-denT sa fie exact §i In tonul timpulul In care voie0esa ne coboare. D. Asian scrie o limb& foarte bung gidestul de mladioasg. Pe llugg acestea, d-sa a fost In-teadevar Incalzit de Inchipuirea vietiT de roabg, dedumang invinsa, de copilg impovarata de o datoriede ura pe care a dus-o Maria-Voichita din care Stefana fgcut, cu voia sau fart, voia eT, sotia sa §i DoamnaMoldova Totu§T atItea Inlesnirl §i ImprejurarT priel-nice n'all dat d-lul Asian putere de imaginatie gisimtul poetic, Insu§irile creatoare. Cetitoril nu se preaIndupleca Ins& a ceti povestirl Inchipuite care nu seImpartagesc de acele darurf. Fgta lul Radu-cel-Fru-mos" va avea (led soarta, incercariT de roman istorica d -lu! Radu Rosetti istoricul. A 1ntelege qi a iubi, nu1nvrednicesc pe cineva O. gi creeze, ba pia chiar 0,reproduca viata vie.

20 Novembre 1905.

Page 169: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXVIII.

NOUL ROMAN AL D-LUI SADOVEANU: FLOAREAOFILITA ".

La tuceputul carierel sale, d. Sadoveanu a dat unroman pe care-I scrisese In tinereta cea d'intaiu:$oimii. Era vorba de razboinicil lul Ioan Potcoava side Ioan-Voda cel frumos, viteaz $i mtndru, Insust, sarimerg sg, rastoarne da pe Scaunul Moldova momtiabfttrIncioasa si schioapg pe care o umbria steagulSultanulul si s1 puie In el Domn MIL. §i chipes, stOrignitor adevarat. De sigur o vreme plina de interes,cu acele marl contraste !litre oamenl, cu acele trecerlde vadurl $i alergarl de-a lungul clnapiilor de toamna$i iarnl, cu acele ciociiirt !litre ngvalitorl si oastea deCurte a vechiulul Voevod, cu acele stralucitoare Intrarlde biruinta ale voinicilor In Scaunul Domniel, cu aceleneaparate jaturl Qi petrecerl ale Cazacilor apex si ro-gozulul, acele rgtacirl dureroase ale bietel naluct su-brede care -cl caut ad ,post de Invins si, la urma,, cuacea prefacere fulgerAtoare care abura, iarast pe ne-putincios In jetul de stapinire si aruncl pe Fat-fru-mosul ager fili nobil supt securea cllaulut din Lem-

Page 170: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

168 0 lupta literary

berg. Cine ar fi cunoscut cu de-amanuntul §i pe Petru-Voda, §i pe Ioan domni§orul"; pe neamul unuia Ca§i pe neamul celuilalt, razboinicil de o parte ca §i pecei din cealalta, pe sfetnicil Sucevei §i, neapArat, iara§tacea teranime care pindia necontenit, de la stingerealui Stefan -cel -Mare Incoace, sa-1 vie un om de neam,bun de Wboia §i de judecata, o ttrednic'd andura, dinosul cel stint, acela, avind §i puterea de descriersinvietoare a d-lui Sadoveanu, talentul sad cle a mladih,me§te§ugul sad de a zice tainic lucrurile triste §ivechi, acela ar fi dat o opera mare. Sadoveanu celde tot MAy care a scris acele pagini dupa cetiri incronici, In Ioan-Vodd al d-lui Ilasdeu §i in, Taras Bulba,avea ins& limba lui minunat de limpede §i curgatoarepe care nu e cetitor care sa nu ti-o laude, avea aproapein intregime insu§irile sale de stil, care farmeca §istapinesc, a§a incit, cu toate lipsurile pe care de sigurca. Insu0 scriitorul le banuia de la Inceput, romanula avut succes.

*Unii scriitori at din capul loculul mi§carea, puterea

de a luneca de la o situaVe la alta, de a pregati mo-menta de lupta hotaritoare, de a-§1 trace Roil prinImprejurarl noun, §i deosebite, care scot la iveala unadupa alta anumite parg din personalitatea lor. Un darfoarte mare, de sigur. Se poate Intimpla, gi se Intimplachiar dose or!, ca asemenea scriitorl, cari Inteadevarpovestesc §i mina tot Innainte cite un fir din ghemulbogat al puteriX for de invet4iune, ca ei sa n'aibitdarul de a adinci o situaVe §i sa nu fie in stare a daacea forma stilistica, al calif rost e totufg a§a de ho-

Page 171: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Noul roman al -d-lui Sadoveanw Floare Ofi lita" 169

taritor. Alti scram! ins& pornesc la drum cu stilul, cumaiestria situatiilor, care tree de-a dreptul printr'unstil fluid din gindul creator al for in gindul primitoral cetitorilor; pe urma, numaT, personagiile pe care elle pot crea, prind sa, se mite iute.

Pana atuncl ,e prudent ca scriitorul din a doua ca-tegorie sail - aleaga, imprejurari qi un fel de trail caresa-1 fie adinc gi bine cunoscut, in care sail poata,cobori multe amintirl si pe care za-I poata, incunjuracu aureola gtearsa, a simtirilor sale de odinioara. Sa-doveanu copilandruf din, ,4oimiT" nu s'a gindit laaceasta, end s'a apucat sa, scrie acel roman istoric ";Sadoveanu de astazT a nemerit foarte bine dud s'astramutat, pentru lucrul maT indelungat al unel nounpovestirT cu titlul de roman, in mijlocul unul ora§eldin susul MoldoveT, unde s'ai'l perindat de sigur multezile din trecutul sal insu§T.

Dintre cunostintele sale de atunci, el a scos unfond de tabloll" foarte bogat. Alaturi cu EvreiT, carilla§teapta Inca, zugravitorul, alaturl cu mahalagi! aproape.eranT, pe cari scriitorul nostru i-a schitat anume, all-tut! cu TucratoriY, strain! de peste hotare sal teranismuleT de la brazda, carora d. Sadoveanu li-a inchinatfrumoasa $i marea povestire, micul roman care des-chide Durer! innabu§ite", traieqte o mica, boierimede functionar!: batrinl functionarl la pensie, cari-§1 allcasele, functienarl tinerl cari stall on chirie. Lumeasaraca IT cinstegte cu titlul de cuconl" qi, de la oVrista, innainte, dupa, decretul de numire in slujba, qipunerea cununiel pe cap, eel batrinl primesc qi el pedomnil" tinerI in rindurile tacticoase ale cuconilor".

Page 172: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

170 0 lupta literary

Tinedi mai ales chefuiesc _me ori in odaile reservateale unel Mani!, unei circiume boiere§ti; altfel celputin pana, ieri el n'aa some deosebitoare In ca-racter, In obiceiurile traiului, In tinta muncii lor. Tintae pentru tog afara de vrp-un arivist care nu e de-acolo sa, poata sta comod intfo casuta frumu§ica,sa, fumeze multe tigarf bune, sa, soarba cafele meterpregatite, 0, mearga in visits, sa, primeasca visite, O.pofteasca sara la el; sa faca politica, apriga In opo-sitie, moale chid slut in slujba; apol nimic alta. Ve-chill patriarcalism terauesc, datine oriental° din tim-purl, toropeala de provincie slat elementele acestelvieti amortite, prin care nu trece niciun vint tragic,spircuind alburia promoroaca, caldicica. Cu o maremaiestrie a dat Sadoveanu aceasta fire a boierimil"tirgu§oarelor, pe care o intelege §i pentru care maipastreaza chiar oarecare iubire iertatoare. Cutare spuneca de ce samana aqa de bine in romanul Floare-Ofilita" coconul Alecu, coconul Andrie§ §i ceilalti, carrora totu§i scriitorul a cautat sa li dea cite un trecut.Raspunsul e (Ron fiindca ace§ti oameni samana de-savir§it In natura.

*

In astfel de lume e gred sa affi era. D. Sadoveanufill-a ales o eroinet, Jloarea-Ofilita". Nepoata unui ba-trin, crescuta on multa iubire d,e bunicul e!, fata fru-moasa, lini§tita, supusa, cam batrincioasa, tinji-toare, ofilita" de la Inceput. N'a cetit, n'a gindit, n'avoit; n'are nicio parer° despre via* . decit ca. n'ar firail sa fie buna". i aceasta are idealul cuconului"bunic: a sta comod Intr'o asap, frumu§ica, pe care

Page 173: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Noul roman al d-lul Sadoveanu: Floare Ofi lita" 171

s'o Incalzeasca nicl prea-prea, nicl foarte-foarte virtu -tile discrete ale unul barbat cu rinduiala. lea unulcare e frumusel, are functie, e fill de cucon" si aajuns la vrIsta cuconig" si cuconirii". Acesta afost Ins la oaste, §i e bliat alintat. Moare de urit--fiindca n'are niclun scop In viat.asi Incepe a se Ina-bata; o femeie lacoma II prinde In brate. FloareaOfilita" se revolt/ Intait, plinge, cade la pat. Apol,Insanatosata, 41 da seama ca dupa legea de fier aOrientulul asa trebuie 0, fie. Va trai ling, soul usorcorupt, Eli atIta. Ea va raminea cum se cade, dupg,datina. La copil nu se Sindeste. Fratele lul si prietenael, Olguta, cari par a se iubi, vor repeta povestea.

Orisicum aceasta opera, de frumos stil suggestiv, efoarte aclevaratd, §i poate ca ea cuprinde In sine si osatira discreta, a adevarulul pe care-I Infatiseaza.

20 Novembre 1905.

Page 174: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXIX.

IMPOTRIVA CLEVETITORILOR.- L URA CONTRA CULTURII STRiINE-

Rare orl al datoria de a aspunde du§manilor cariIncep declarindu-se du§mani, adeca racnind sail fu-ri§ind cite ceva. Nicl el nu a§teapta aspuns, ci spunpentru 041 decit pentru tine. Acegtia, publicul, o partedin el macar, pot sg, treads. Dacg, e vorba numal detine, aceasta trebuie sg, to lase cu totul indiferent.Cind !rasa aceasta credinta gregita poate atinge uncerc mal mare, poate Infati§a intfo lumina falsg, uncurent intreg, atuncl e bine sa dal lamurirl. Lamuri-rile acestea le dal Ins/ cu fa-ta catre public. La spateramin acel du§mani cari ad provocat, prin ne1nVale-gene sat prin falsificarea voila, explic4a. Aud el?cred el? ce pot sg, zica °I? n'ai sa til in soma. Lup-tator nu inseamna om de cearta, §i harta pentru har0,e altceva decit lupta pentru biruin0.

***S'a zis de multe orl, prin fel de fel de reviste pe

care de tale maT multe orl nu le insufleteqte decitnacazul ca OA binele facut de a4i1 sad ciuda ca, els'a indeplinit supt numele altora, ca aka-numitul ell-

Page 175: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

173 Impotriva clevetitorilor

rent al Saman&toruluI" ar Insemna In. ceia ce pri-ve§te literaturile strains ignprarea sail Inlaturarea forde catre scriitoril earl sInt ce trebuie sa fie. Litera-tura romaneasca in adevar ar fi datoare sä n'aibaniclun fel de legatura, cu dInsele. i de aid Incheie-)rea natural& (a§a de naturala ca fat& de atitia cri-tic! purtag prin toate literaturile nol am fi cel ma!lips4I de lectura dintre oamenl.

Acuma, daca to -uiV la ace§t1 judecatorT, vet vedealesne 4 unul e un onorabil specialist, Inchis cu totulIn §tiinta sa, din care' §i-a facut, o temn4a care-1 stri-vOte mintea, §i oa, In afar& de Indeletnicirile sale§tiir4itice, el se distreaza doar ou cetirea vre undproaste cartulil francese care tine o singura dlip&; caalt cavaler at Europe! literare e un biet bai*,§ de se-mit romin care a calatorit §i el ceva i s'a Infruptat§i el cu cine §tie ce fel de cultura de peste hotare.

i a.ga ma! departs. Pe nimenl nu-1 prinde acest rolde cunoscator at multor forme de cultura contemp9-rank sail clasic5.

Dar sä-11AsAm In fundul infumuraril for care nu poateface rail nimanuia sa ne Intoarcem 1a presupusaura pe care cercul de la aceasta revista 1-ar aveafats de cuItura strains. Apararea e cam grea, precumar fi aceia pe care al Incerca-o chid to -ar Invinui untiriie-brit ca al vrut sa furl caciula soarelui sail scufialunil. Dar anumite star! de civilisAie, ma! ales de ci-vilisa0e morals, ail unele fatalitAl carora trebuie sato supul.

0 literature trebuie sa afirme sufietul until popor Informe care corespund culturi! timpuluf. Acesta e un

0

§1

Page 176: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

174 0 lupta literary

adevar pe care nimenT nu-1 poate tagadui. Debi nucel care scrie aceste rinduri, un istoric, un istoric lite-rar, un om care a avut prilejul de a cunoa§te directdeosebite civilisatiT europene, prin contactul indelun-gat cu dinsele, nu un scriitor care a atins subiectefoarte deosebite, luate din viata minor popoare, nuunul care a avut prilejul de a scrie lucrarT in maTmulte din limbile Europe!, s'ar gindi sa, nege acestadevar fundamental t 4 i banal.

Pentru a scrie decT dupa cuviinta lucrurl de o care-care bogatie §i Innaltime, e absolut de nevoie a cu-noa§te acea culture, a timpulul. *i nu numal a,tita, darnu poate cineva sail dea seama de ce este sufletulpoporuluT sat, data nu 1-a putut compara cu sufietulcelorlalte popoare; numal prin aceasta cercetare com-parata, individualitatea sufleteasca a unul popor sepoate lamuri.

Strabatind Insa literaturile straine multe, cIt demulte ! trebuie A al un plan ili un stop, trebuie sacalatore§t1 cu con§tiinta qi cu economie de suflet §ide timp pe aceste cimpil rodnice, care nu samanauna on alta. Nu to ye! opri Intr'un singur ostrov in-flora, plin de ispite ei de farmec, ca sa to daT robunor puterT care to In§eala prin placer! upare. Nuvita ca nu e§ti un drumet menit numai sa in§ire dru-murile sat sa culeaga florile, ci un om cu socoteala,care-§T aduna pentru viata §i-ei aduna pentru cask.Viata NI, casa /id, acestea trebuie sa I fie totdeaunaIn fundul ginduluT, iar nu raffle de straluciri fugare.

E o comparatie, dar nu numal o comparatie.Cetegti decT, e§tT dator In cel ma! innalt grad 0,

Page 177: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

175 Impotriva clevetitorilor

cete§ti, dar nu pentru carte, nici pentru lauds, nicipentru pierdere de vreme, ci pentru desIvIr§irea su-fletului tall, din care numal dupa aceasta potl Incercasa izvoraqt1 frutnuseta buns, frumuseta limpede, rano-ritoare pentru oamenl. Vei Intreba astfel literaturileclasice, vechile literaturl umane, §i sfinte, ale Medite-rand armonioase, ale AsieT pline de credinta. Vol alegepe urma din scrisul evulul mediu acele lucrarl In caretraiegte mai bine, In forme naive, Inchegate spontaneff,viata tfnara a popoarelor cre§tine; ye! face astfeldrumul de la NibelungT pana la poveqtile francese. InRena§tere vol cauta Inca °data taina armonieT Introfond §i forma, frumuseta a§ezata, cuviincioasa qi plinade masura. *i, In sfirqit, on multa prudent, to veTapropia de acele literaturT contemporane din care nutrebuie 0, alegl luminile putregaiurilor. §i Incarcat dedarurl to vol Intoarce acasci.

Aid nu vol preface casa pe gustul nimanul, N'o volface ca un chior din terile calde, ca un cort dinpustid, ca o ascunzatoare de ghiata, ca o pe§tera, caun templu antic, ca un castel. Casa to sa ramlie aqacum o cer conditiile traiulul tail, dui:4 care trebuie0, se Indrepte fii arta. Dar pot! Indrepta elt vreT Inamanunte ci pot! adlogi podoabe cite vreT, Ina, fara0, schimb! caracterul Insu§T al aceleT locuinte pe careal facutro dupe datina cea buna ki trebuintele celeadevarate.

Cu multi an! In urma am predicat publiculul no-stru, care §i atuncl se dadea In vint dupa toate in-sanit&tile parisiene de astazT, aceasta bun& cale de

Page 178: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

176 0 lupta literary

folos, care Imbogate§te fAra a nimici prin imitatie. Si,spuind acele lucruri,, nu Indreptam pe altii pe dru-mud pe care nu le-a§ fi batut §i rasbatut Insumi.

Afar facusem. Ca ace! critic! al reel cari socot cama Iniosesc puindu -mb In fata margenirea for pari-siant §i contemporana, §i ell ma inchinasem odataspiritului frances din clipa de astazi, §i am vazut eae rad. Apoi am cunoscut bogata literaturg germane,,care pleaca In mare parte de la popor,§i mai ales acealibera, acea find, literature, englesa, aka de Intiparitatotu§r de traditiii. de superstitii chiar. Pe Incetul apoiclasicismul mi s'a trezit iarA§T In minte, nu ca §ablortmort acuma, ca subiect de tame tapene, ci ca izvorde viata. Apol, cind me§te§ugul mied de istoric m'acoborit tot mai adinc §i ma! larg In viata poporululnostru, cind mi-am putut deslu§i legaturile §i carac-terul vechi! §i adevaratei Int cultur!, cind am strabatutCara mea §i Tinuturile toate ale poporulul mied, atunc!am Int.eles In sfir§it la ce trebuie se, slujeasca toatecuceririle ce putusem face.

Prin munca de multi ani de zile, tare. alt InvAtatordectt experienta §i gre§elile mele, am con§tiinta taalai ajuns. MA simt bine §i sigur unde sint, §i nu mamai pot schimba.

Spun ce am Incercat ed. Tot asa ar putea povesti,cu unele schimbari, Co§buo, Iosif, Goga, cIntaretil nea-mulul, Sadoveanu, eel ma! Imbiel§ugat din povesti-toril de astazi, Sandu-Aldea §i toff cellatti.

N'am pornit de la feti§ismul orb pentru Romlni, n'amInceput cu divinisarea, din tine tie ce motive de §i-retenie sad neintelegere, a teranulul, nu ne-am inchis

Page 179: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva clevetitorilor 177

Inteo margenire, ci am recunoscut o necesitate &ease&lnnaintea cgreia trebuie sa se piece orlcine ca Irina-intea oricaril necesitatil a naturil: aceia de a da nea-mulul romanesc o literaturg care sl porneasca de lael, de la ce e may rgspicat ci may caracteristic In elsi de a da In acelasl timp literaturil universale, Ynformele tale may bune ale el, un capitol not si original.

*

i, dace, ni-a pgrut bine cg astfel putem Indeplinifa0 de poporul care ne tine, care ne sprijine ci nemInglie, o datorie de iubire, tine ne-ar putea tineade rail ?

Poate domnil gia mgrgenitii cari n'at nicl senti-mentele noastre, nicl talentul nostru, nicl curatianoastrg, nicl... Niof cultura noastrg In adevar deplina,europeang cuminte ci rabdator elstigatg si cu foldsIntreb u ix4ata !

Putin stimabilii adversary" (ma rog!) ar puteascheuna si urla pe alt registru al cacofoniel.

11. TERANISMUL sAmkNATonuLut .

Pacatul cg urim literaturile strgine pe care nu lecunoastem, ca nicte oamenl far& §tiinta de carte, caniste boxer! (cuvintul 1-a- ci spus un fanatic, pe caresä-1 ierte Dumnezeul Testamentulul sail, eel Vechiti!)ce sintem, pacatul acesta nu e insa singur. Asa oband, nemernica de ticalocitorl aY unei literaturY In-floritoare pang mai ieri, nu s'a may vazut. AvemIndrazneala de a Intemeia o literaturd cerdneascd. Lanol asa e datina: poe0I dna numai iubirY In catrinta,el insist compun cu caciula In cap si cu picioarele In

Page 180: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

178 0 luptg literary

opincl, versurile §i-le scrim pe rgboj, iar mgsura §i-ocintg, cu fluierul ciobanesc sail cu drimba rindaelor;orIce povestire le duce eroil la sat de-I pune Intr'ocasg invelitg cu rogoz, undo n'a cglcat niclodatgpuig de Jidan cu Invg,tgturg, neam de filfizon filflitcare a fost la §coalg ca sg invete a Indruga abstraciineroade. i critica se face tot teraneee: nu e unuldintre adversaril noeri care sg nu fi fost urmgrit cuimprecatil In care evanghelia, luminarea §i alte lu-crurl sfinte erail profanate In chipul cel mal lngro-zitor. Nu InOlegem alta musicg decit aceia Ja carese joacg Sirba popilor. Am pus In case icoane lipo-vcne§tI. Sgragngtorul" acesta ar fi o adevaratg sting,dad. am putea apata colaboraVa etorva din cfnii §imagaril ce trebuie sg se gaseasca In preajma oame-nilor can fac brinza pe lumea aceasta.

El bine, acesta e un scandal farg pgreche. i pentrua-I Inlgtura Te dag mina cu dreptate sclivisiVi de ca-tedrg cu sclivisitii de lumea mare, transcendentalilcan dag In gropI cu ace rakionalieT salbatecI cari sechiamg totue cg, iubesc poporul, cu condiVe fireqtes'a nu mal alba nicI lege, nici cre§tere, nicl omenie,nicI rasa, ci sg fie pur qi simplu proletarl".

Acura, dacg am sta sg, Intrebgm pe toV domnisoriIaceia unde all cetit el ca s'a facut la no! lege de anu se atinge decit subiecte tergneeT, de a nu se dadecit &did §i sentimente tergneeI, de a nu se Intro-buinta decit limba satelor, In frumuseka, dar In sgraciael pentru unele idel abstracte qi noVuni noun, toilace§tI clevetitorl de multe trepte ar fi foarte IncurcatI

Page 181: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva clevetitorilor 179

sg aduca, ceva innainte, ceva scris qi tip grit, ceva ade-vaxat §i nu Inchipuit.

Md rog, aid in aceastg revista printre multi alt.'colaboratorl, in fruntea atitor tineri, scrid poesie: Iosif,Cerna, Vilsan, Moldoveanu, Mindru; scrie une or! d.Nanu. Iosif e Ins& poet liric intim, personal; el nu facepoesia altora, deci nu a teranilor, nicl a jidanilor, nicla ciocoilor, nici a cocona§ilor, nici a baieta§ilor, nicia parvenitilor, nici a boierilor din protipendadS. Vil-san a fAcut bucat,T lirice qi unele bucgti istorice; el adat foarte frumoase tablouri de naturg. Cerna scrie,cu un mare avant, poesi! In care dintr'un sentimentputernic plead, ipotese de filosofie indrazneatg, che-marl cgtre lumile de taina. Moldoveanu cintg iubireaIn sine. Mindru are bucati istorice. Cind a fost d. Nanuautor de idile rurale ? Goga, minunatul cintgret al sa-tului ardelenesc, vine de aiurea, §i el s'a intilnit nu-mai cu no!.

Acum povestitoril no§tri. Sadoveanu tie multe, dinmulte straturi sociale si din multe timpuri. El a zu-grgvit, pe linga atitea feluri de viata, teraneascI, pri-vita din atitea puncte, viata din ateliere, §i viatameqte§ugarilor midi, §i viata calicilor, §i viata maha-lagiilor, §i viata preotilor, §i viata functionarilor, §iviata soldatilor in pace, §i viata for In lupte, §i viataeroilor trecutulu!. E acesta un scriitor cgruia sg-I poatalipi pe frunte o stampilg cel d'intg,iii neghiob care sejoaca de-a critica ? Sandu-Aldea vorbe§te tot a§a, §idespre soldati, si despre arendasi, §i despre boieriladevgrati, §i la inceput el a schitat locuri foartestrgine; acesta e mai molt scriitorul terii, al pamin-

si

si

Page 182: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

180 0 lupta literarg

tulur decit al oamenilor. In cite domenii n'a ratacitoare Musa zglobie §i rautacioasa a lul Vasile Pop ! D.Girleanu dint& sfirgitul buns! boieriml de tetra, patriar-hale, §i de dinsa 11 doare inima. Si acelea§T lunrurl sepot spune despre maT toV eel ce scria in aceasta re-vista, careia i se cautg atitea nodurl in papurA, fiindcgn'are pacatul hotarltor de a fi prost redactatg.

*

Dar de sigur cg, s'ad tipgrit atitea versuri, atiteapagine de prosl inchinate vie0T ergne§ti. Vom ma!tipari, §i ni va 'Area bine de aceasta. Cad nu credsa fie un om cinstit §1 cult, oricit de slab cu mintea,de alminterea, care sa nu Ti4eleagg cele ce urmeazg:

Ca literatura unuT popor cats sä se inspire intaidde la via,O, aceluT popor, ca una ce-T e maT bine cu-noscuta §i maT iubitg decit orIcare alta.

Ca din acel popor, din pgturile care-I alcgtuiesc, eatrebuie sg aleaga ma! mult (ma! mult, nu exclusiv)pe aceia care e mai insemnata, mat' caracteristica,ma! curatg.

Cg in Romania traiesc peste 4.000.000 de .eranTcurAT fat.g, de nici un milion de org§en1 cule§T dintoate naVile, ca aceqt1 teran! au In portul, in dati-nile, In graiul lor, in puterea §i spontaneitatea for deculturg, ceia ce trebuie pentru a da unel opere lite-rare coloare, energie, vioiciune, individualitate.

Ca RominiT de peste hotare shit Inca maT mult unneam de lima-tort de ogoare.

Pe chid iata ce e cu clasele celelalte:Boierimea a fost mult timp Instrainatg a vorbit

franOze§te, a locuit ma! mult In straingtate. Scriitoril

Page 183: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva. clevetitorilor 181

noqtri, cari s'ar'i ridicat dintre satenl sat dintre func-.kionarT, n'o cunosc cum trebuie. Vasile Pop face dinboierul Mihnea" o sperietoare. Iar un scriitor din altcerc, d. Petrascu, care, In Marin Gelea", o carte deacuma, a vrut sa ne introduca In aceste cercurl aleOlimpulul social, zugrave§te monotone chipurl schi-boade qi vitioase care ciripesc frantuze§te gi, chiar cualt talent decit al d -lul Petraru, n'at valoare de arts.

Intelectuali!, aceia slut gred de infAi§at, qi forli trebuie o actiune cum nu se aill rapede. Ce jalnice Gelea acela arhitectul care, cu ochil la ceasul este-tismului, ratace§te printre pacatele unel lumi pe carear avea datoria s'o indrepte! Nuvela, romanul nostrueat Inca minile puternice ce trebuie pentru a fra-minta acest aluat!

Fun4ionarimea, politicianil... Viete chinuite, ambiVIbanale, suflete cterse, ma se Infati§eaza el pe rind,de la d. N. Xenopol, In Brad ri putregal, la d. DuiliuZamfirescu ci In acest Gelea" pe care nu-1 aduc aid,bine Intales, pentru valoarea sa. Ei au dat lul Dela-vrancea pe scirbosul Ianca Moroit, luT Caragiale peGuvidi...

Mahalaua... Intfun sans, ea da caricatura pe carea prins-o Caragiale. In altul, ea se confunda cu satul.keranilor. Atuncl, dud e a§a, ce sa faca scriitorul ?Poate sa urmeze pe d. Zamfirescu In slavirea vInato-rilor romane, chip& care piere lumen la nor, sat ped. Petrascu sch4ind caricaturl de oamenl In viaka, dela Delavrancea la Iepurescu, sari inseilind discu0 ne-guroase de teoril in care nu e acasa nic! autorul ?!

Page 184: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

182 0 lupta literary

Nu-ti trebuie cine §tie ce cuno§tintia de istorie li-terara ca sa vezl ca iubirea pentru viata §i firea te-ranuluT, eel ma! romin Romtn, s'a impus de la sineatItor venig din locur! deosebite §i traitt tomedit cu totul deosebite. Eminescu cel vinturat prinlume, Creanga cel nemi§cat din Moldova sa, Ardelea-nul Slavic!, om foarte cult, apoi autorul Sultanicai, siCaragiale InsusT, In Niipasta §i In cele maT dramaticsnuvele ale lu!, Vlahuta, In cele mal zguduitoare dinschitele ce a scris, tot' ace§tia au cerut acesteTlumI terane§ti cea mat mare putere §i cea ma! mareginga§ie naiva. Mat tarzid, iata Co§buc care vine, cutoata larga lut cetire,, vine §i ramine teran din Ar-deal. Ce at a face tot,T ace§tI scriitorT Insa cu Samarnatorul" din 1905 ? Si ce 4re a face Grigorescu, celmat mare ctntaret, In color! Insa, al clmpiilor noastre ?Si ce are a face Musicescu §i Chiriac §i Vidu, caritnnalta, cintecul teranesc la valoarea arta moderne ?Si pe acegtI binefacatorl aT neamulul i-am teranit not,i-am teranit eU poate ?

Mi se pare ca, dace, a fost vre-odata o revista faraconstrIngere, fara cadre, far& leg! §i regulamente, orevista de buna flatie modest, Intro oamenl tinerT,bucuroqi de harnicia lor, e acest Samanator", Incurtea caruia tot! vecinil hlrbareg vreau sa-§1 aruncelaturile ca pe un maidan parasit, tocmai fiind ca-Iarde In suflet ca, gradina noastra tnflore§te. N'am In-ceput cu cele zece poruncT ale unel revelatil; am spuso vorba bunk, undo am putut, mi-a parut rag ca deatitea orl a trebuit sa spun o vorba aspra: aceata a

scrlitori

Page 185: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

ImpotriVa clevetitorilor 183

fost activitatea mea aice. Tcrvarasii mid at avut Inmine Increderea pe care o trezeste totdeauna un omluminat si un om de caracter. Pentru aceasta !Ina nuam crezut ca as avea dreptul sä fac sarcina de pe-dagog fats de oameni ce Sint de o sama cu mine.

Ce este In Samanatorul", este ffindca trebuie sa,fie. Iubirea pentru Oran ca si celelalte. N'avem ne-voie sä ne intelegem asupra ei, cad ea ni se impunede la sine fiecaruia, ca unor oameni cu simt pentruarts si ca unor oameni cu simt pentru dreptate. Pen-tru aceasta Insa nu raspingem si nu Inlaturam nimicdin cercul interesului nostril. Fiecare clash, 11 are Ins&in mdsura valorif sale artistice, a valorii sale sociale qinationals.

i atit.

III. ADORATIA TRECUTOLUI.

i mai facem un pacat, unul asa de mare, !twit eIn stare sa 1nlature tot talentul ce pot avea colabo-ratoril acestel reviste, toata buns-vointa, foarte adeva-rata si foarte calduroasa, de a sprijini si grabi o des-voltare culturala, de la care atirna, dad. nu situatiade bun romanist a d -luI Densusianu, sad ambitiileneindreptatite de a conduce oameni mai cuminti decit&I:101a atitor nalriitori de gazeta, sad interesele Jido-vimil din mijlocul tuturor popoarelor, de la Galatipang In Argentina, de la care, zic, atirna ceva care-si aretotusi pentru not insemnatatea cov1rsitoare: viata, bi-ruinta, fericirea neamului din care facem parte.

Acest de-al treilea pacat, de care se Ingrozesc de opotriva filologi cari, data ad o inimioara pentru cite

Page 186: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

184 0 lupt6, iterara

o poesioara, iniml pentru viata stramo§ilor lor,In locul careia se AnultAmesc cu o vieata", coman-data de la Paris, foiletoniqt1 cari ati Invatat tot ceiaco qthl din foiletoane, sat. SemilsiT, Armenii qi alti sans -patrie pentru cari e o ofensa personalg, a vorbi de in-nainta.11 In aceasta patrie" menitg, In &dui for s6,fie Transvaalul oricarui vintura-card qi Siberia Imp5,-mintenitilor, e: iubirea pentru trecut.

Ca sä nu se zica pentru a treia oara: iubirea pen-tru acest popor romanesc, a carui via actual& ea§a de Inradacinata 1ntr'un trecut de unde §i a,staziiql poate suge hrana, In acela§T timp chid frunzelede la suprafata, prind lacome cultura moderns, caree Insa numai o conditie de viata, gi nu seva care nu-tre§te.

Deci inchipuitele zece porunci ale Saman&torului"ma! cuprind o margenire §i o idolatrie. Abia dad, sepoate atinge cineva din scriitorii pe cari am cruzimeaambitioasa, vanitoask gi cum se mai zice, de a-1 Lineain lanturile de our ale bogatiei male, ale influentelmale politico (pe la redactfile undo se tipg,resc acestelucruri nu slut dui chi! adevarati cari s5, se stricede ris cind so tiparesc aceste lucruri ?), abia dad,poate incerca s& atinga vre unul clintre ace§tI robi unsubiect de actualitate. De jur Imprejurul nostru sezbate o viata romaneasca moderng, de boggtia §i deInsemnatatea, de originalitatea careia to uimegti. Cestrata sociale bine desfacute, de-asupra teranimil °sin-dite, ce curente de idel, ce Invier§unare sincera Insustinerea teselor cu privire la viata contemporanl !Nu se vad oare zvircolindu-se pofte de tot felul pe

nail

Page 187: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva clevetitorilor 185

toate carb.rile noroioase, nu se and zburind vorbecare nu duc niclun Ir 4eles cu ele, nu e marea0, aceastamahala politics §i intelectuala a ors elor RomanieT, Incare cella nu cant& aprin§i cerul idealuluT, ci pindescinro§4r de lira fiece mi§care, fiece tresarire a veci-nuluT, care e socotit ca un du§man, oil a prietenulul pecare ginde§ti sa-1 zugrumi ? Si not ce luare aminteavem pentru asemenea priveli§ti ? Nicluna. Ursuji, neIntoarcem spre trecut: desgropam mortul, smulgeminelele de our de pe negrele ciolane mucede, aruncampe umeril no§tri cite o frintura putreda din ceia cea fost un ve§mint domnesc §i paradam innaintea unulpublic care a ajuns sa, ne creada, I

Frasa din urma, care are 1nsu§iri, e recomandatatuturor persoanelor care ne du§manesc §i nu OA säsale: de la d. Densu§ianu pang, la reformatoril dingura Prutujui. 0 pot tntrebuinta, razind de pe dinsaironia.

Dec! a§a sta lucrul. Aid In aceasta, revista tog facnumai povestiri istorice, tog cinta numal poesil isto-rice, zed de zed, sute de sute (§i nici Intr'una, dom-nule de pe Galati, nu e vorba de Saul, de Ionatan,de Macabel sail de rosele de pe Ierihon", pentru caregase§te o lacrima de duio§ie consingeanul d-tale celluator In es §i sceptic, d. Ronetti-Roman, ci numalde luptatoril, cirmuitoril §i domn4ele ca ni§te trimale unul neam noll §i prost, care crede intfun proorocpe care Iuda §i Israel de mult 1-ail pus pe truce). Dinpartea mea, ce fac ell alta aici cleat in§ir diserta4i1istorice despre anil de Domnie a! Voevozilor, desprenumarul ostagilor cari s'ai'l ciocnit In lupte indepar-

Page 188: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

186 0 lupta literary

tate, iar la Cronica rare ori vezi altceva cleat un bu-letin critic al migcaril istorice in Romania gi parOlelocuite de Romini.

Acuma Intreb pe cetitoril acestel reviste daca astfelde parer! gi afirmAii nu slut ale unor oamenT cari vi-seaza in amiaza mare gi sutar de Inchipuirl bolnavicioase,care li fumega, Intunecindu-I, din ura ce arde In e?

De fapt ar fi foarte U§OT sa procedez ca In altarticol, amintind numele gi caracteristnd pe fiecare dinacel call le poarta , de fapt, am spus, fiecare -g1 arevoia de a povesti gi de a cmnta ce-I place. i fiecare In-trebuin0aza, aceasta voie cum socoate: unul da o po-veste de-acasa de la dinsul, altul un basm, altul oschita din cutare parte a vie01 romanegtI de astazi.i poqii all strabatut, in Samanatorul", tot nesfirgitul

cimp al inspiratiei lor. Iar, daca e o revista In careoil, istoricul firegte, atita), sä nu fi fa,cut istorie, e

Samanatorul".

Dar ne mindrim cu iubirea pe care cu totim o avempentru trecutul romanesc gi care s'a degteptat In chipfiresc in inima fiecaruia. E foarte bine a, din aceastaiubire all pornit povestiri gi clntece care se vor nu-mara printre cele mai frumoase izbinde ale scrisuluiromanesc. E fara indoiala o migcare In acest sons, giea se Intilnegte gi aiurea decit In revista noastra:oamenl cari nimic a face on dinsa all scris is-torie". Am suflat noT In urechea d -luI Davila ideia dea Invia secolul al XIV-lea In Vlaicu-Voda, am indemnatnoT de-a dreptul la alcatuirea atltor romane istorice, maymult slabe, care all legit In anil din urma, purtind iscalitura

(§i,

nail

Page 189: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva clevetitorilor 187

d-lor Ra du Rosetti (nu poetul), Asian, Silvan ? Prinnot a capatat d. V. Cozmovicl hqtarirea de a scrieun Miron. CoStin", care se va represinta, se zice ?

Nu, inteaceasta nu trebuie sgg, se vada, nici silir3 ascriitorilor ce nu se pot impotrivi Inca inriuririlor,nici dorin0 lingu§itoare de a placea cuiva, nicI so-coteala §ireata a unul specialist care cauta sa iasa, lalumina int-1641nd §i popularisind specialitatea sa (dacaa fi fost decT chimist, a§ fi indemnat la o literaturacu caracterul chimic, in care, e drept, pang, la un oare-care punct, s'ar fi putut amesteca gi rafinata de laBucurecti §i vinzatoril de chibriturt de la Galatt). Nu,ci e un semn al vremilor, una din acele pbruncl pecare o dal Imprejurarile, un adevarat stapin §i cucare nu se discuta, cad' nimice§te pe neascultatort §inesupu§T.

Pe de o parte am ajuns pentru intaia§1 data sa, nesiarkirn §i sa ne iubim, sa ne ingrijim §i sa ne aparam.VezT, pang, acuma am fost ca acel copil care prime§teonce, care ride §i plinge instinctiv la atingerile lurnitdin afara, care n'o §tie nict pe ea, nict nu se §tie peel, care se zbate ca frunza la vint §i sung, in plinssail In ris ca valul ciocnit de piatra. Acuma nu mate a§a. Printr'o urmare &ease& a desvoltaril noastreavem con§tiin0 noastra, intreaga §i puternica. In eacuprindem tot ce se tine de not, dad §i trecutul. Cumle-ar putea raspinge literatura, arta ? i a-I primi in-seamna oare a face romantism ? §i cot ce vorbescde romantism nu §tia et oare a romantismul era matmult o mi§care de nemulOmit,T, de °stag (ca d. Den-

Page 190: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

188 0 luptg literary,

su§iaftu), de visitor! revolutionary (ca ace! de pe Ga-lag), de arti§tI" indiferenti fat& de moral& qi fata denationalitate, de mistic! §i de pociti (ca dumnealor) ?Pe dud noT §tim trecutul, 11 luam de la cercetarileistorice, qi nu de la tnchipuire, §i Intelegem a-1 puneIn legaturg cu presentul §i viitorul neamuluI nostru,precum aiurea a fAcut, firs sA fie invinuit de roman-tism, un Sienkiewicz.

Si putem zice cA, acuma tntgid avem cuno§tintaadevgratl a trecutulu! romanesc. ()data se prindeaddin el nume, date, cu care abia se putead polei roma-ne§te, de la Bolintineanu la V. A. Urechig, chipurt deera! aduse de-a dreptul din magazinul internationalal romantismului apusean. AstAzi, multAmit& urielmunci cinstite, al calif izvor nu e nevoie sg-1 argtell, avem notiunea tntregel cultur!, Intregil vieff ome-twqti de odinioarg. Nu mat ratAcesc nume zadarnice,purttnd pe pieptul for aerian un semn de recunoatereIn cifre, ci oament va aleargi spre no!, se tmbulzesc,In mirgri de bucurie §i de luptg, sad se descopgraplecatl asupra muncil for din toate apropierile ki de-partgrile a doug ma de an! (asta n'o spun pentru d.DepegalatI, care socoate jidove§te cu 5508 ant trinaintede Hristos, o vechime cu care nu ne putem masurg),a doug mil de ant cari slut at lor, dect a! noqtri. Cums'ar putea ca din aceastA, mare bogAtie de our curatcare ni-a cazut, numat me§teril sg null iea parteapentru a lucra juvaierele lor ?

Si oare pentru nAcazul neamurilor straine oplo§itela no!, pentru ginga§ia Instrainatilor prin ccoalg, pen-tru urletele barbarilor §i pentru tipetele razgliatilor,

Page 191: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

189 Impotriva clevetitorilor

ale famenilor cu pielcica suptdre vom Boni nor dinscrisul de astazi acea inspiratie larga care ni vinedin eft s'a muncit, s'a luptat si s'a suferit pe aceastg,Carina romaneasca ? n'avem care dreptul sg simtimIn suflet cea mar indreptatita durere cind se- afla inpublicul nostru omen' cari stall de vorbg cu aceiacari ne urgsc pe nor in fiinta acelor Innaintasi ainostri si schimba cu dfnsir argumente atunci cind artrebui sa li rupg hirtia si sa li-o arunce In fats?

IV. B ,SkMiNATORIIL 0 REVISTA l'EllSONALA ?

Acum doi and un scriitor strain atribuia Sgrogna-torului", far& nicio rea-vointa de altmintrelea, un ca-racter personal si adgugia ca revista, de si bine re-dactatg, va patrunde mar grad tocmal pentru acest ca-racter personal pe care 1-ar fi avind. De atunci, atitiade la no!, acestia cu cea mar Wit& rea-vointg, si cucea mar ulna rea-credintg, ail strigat din gitlejuri marmalt sail mar putin ragusite Impotriva revistel per-sonale care ar fi Samangtorul". Si, de care ce multioameni sint bucurosi sa aiba o parer° gata facutg,pentru a osindi si a despretui, pentru a injosi si cobortIn puterea et, WA, Inca un neadevgr care s'a pututlati In oarecare mgsura Impotriva acestei reviste.

E foarte lesne sa se desrldacineze si sg, se arunce siaceasta clevetire.

Scriitorul acela strain, singurul care constata si nuclevetia, era deprins cu revistele din Cara- lui si dinApus in genere. Acolo este un gust public, o consti-inta publicg, un tribunal al publiculul care judeca ne-contenit si de care oricine trebuie sa tie samg. Acolo

$i

Page 192: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

190 0 lupta literary

sint principiT de care nimenT nu se poate atinge fiindcaele all fost gasite, aparate si Intemeiate de un lungsir de cercetatorI si scriitorI. Acolo, chiar and litera-tura zilel e slabs, un numar mare, un numar urias,pentru concepOile noastre,de cart,T din toate genurile secetesc cu interes, cu patima, de foarte mull cetitorl.In astfel de Imprejurarl, revista are un rol neasa-manat mal mic decit acela pe care, spre folosul eelmal mare al culturiI naVonale, trebuie sa-1 pastrezela noT, astazi si Inca multi. vreme. In revista nu secauta indreptare, nu se cauta Indrumarea de fiecarezi, nu Se cauta nici stop moral, nici tint, naVonala,nici continuitate, nici caracter. Revista e o Intreprin-dere comerciala a unuI editor, a unel societag, a unuTscriitor care vrea sa fact, ban!; In ea se tiparesc lu-crurl care n'au niclo legatura intiina Intre ele, carenu se .kin neap,rat de acelasI curent, necum sa In-cerce a hotart un mers de ide!. Vine poetul care vrea,povestitorul care se Intimpla, cite un critic dibacill sistralucitor, care spune rautatile bine, spiritual, siiata caieOlul injghebat. Se mal presara ilustratii noun,executate in condita de tehnica perfect. Si ce ma!trebuie ? 0 anumita class de cetitorT are cell punepe mesiAa din salon si ce frunzari In ceasuri grele.

No! Ins/ ne zbatem Inca pentru intregina, lamu-rirea si orientarea culturil noastre. Partea buns dintrecut, In care se cuprindeau si uncle traditil literarescumpe si priincioase, s'a naruit odata cu formele po-litice ale trecutulul, dintre care o buns parte macarnu se ma! putea 'Astra. Ni-a cazut astfel casa In carene adapostiseram si, cit nu e gata aceasta noun la

Page 193: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva clevetitorilor 191

care lucram, vinturi stricacioase bat potrivnic dinmulte locurl. Fiindca din bogatia Mena, a Franciel,din innaintata e cultura economic& ci sociala a ra-grit o litera,tura de vorbe care mira, de vorbe careg/dila ci prihanesc, de netrebnicil intemeiate pe zgin-darirea color mal urite patimi saa pe gingavirl idioate,iata unit cari tInales° ci la nol cu cuvintele, demulte orY luate de la, maiectril Tindal& din Paris, iataaltil cari Itmbraca In chipuri situatil intreaga pato-logie sexuala. Fiindca In Rusia muncitorimea supusaunul regim politic de tiranie uita toate pentru a segindi la zorile cele rociT ale fericiril pentru tog oa-menii, pentru ca acolo imprejurarile neobicnuite In-fratesc pe muncitor, pe tinarul din inteligenta", peEvreul prigonit, haide sa facem ci aid acelaci Meru,ci Inca pe cale literara!

i, pe ling& aceasta, se adaug alto motive de_ stri-care a mediulul literar ci cultural.

Sintem un popor mic In acel Inteles ca numai oparte din Romini e In Romania, iar cealalta parte efarimitata In grupari ci mai mid din punctul de ye-dere roma,nesc, i iaracT In acel fnteles ca la luminaconctiintel ridicat numal foarte putinl din mijloculneamulul nostru. Cultural vorbind decT, sintem unfoarte mic popor. Tog se cunosc intre sine, tog sepindesc, se cIntaresc, tog nu !neap unul de altul. Echi-librul european din cele mai stracnice momente decrisa fost o gluma pe linga realisarea unul echilibruIntro aceste personalitag umflate, amarfte Innacritecare cearca necontenit sä se !nature c1 faca

sail

sa-sT rad.

5i

9i

Page 194: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

192 0 lupta literary

Istoria noastra literara e mat greil de explicat dealtoricare alta. Ca sä fuOlegi de ce sooate d. DensusianuViAa Nona", insultIndu-ma numar cu numar, trebuiese pornesti, nu de la anumite principil care ne-ardespart,i, act la colegul mieil dusinan ele s'ail ivitnumat pe urma, ci de la o mie de consideratif per-sonale: rivalitate de cate-dra, nemultamire cu situAiamaterials, legaturf cu d. Eliade, care era sa piece fnstrainatate si avea nevoie de un suplinitor, legaturicu unit oamenf dintr'o anumita, grupare politics, siiarasi tendinO, generals de a nu se p&rea 0, sta fnnimica mai prejos dealt un altul. Cutare Maar a In-ceput dedicindu-mt carg si frabulzindu-se la o cola-borare, pe care, In interesul lut, om foarte capabilaiurea decit In literature, am refusat-o: astazt el scrienecontenit, cu ofense la adresa mea si a celor de laaceasta. revisth, In ziarul Epoc,a", pe care I am ajutatcu o indelungata colaborare gratuita. Un al treileama acopere pe unde poate cu tot feint de clevetirt,la care nu se fncape niclun raspuns, asa sint de co-pilaroase, si numat fiindca i s'a pa,rut luf, colaboratorla aceasta revista, colaborator inbit sipretait si cri4at,ca altuia i-as face un mat mare rost decft lut, pecind el nu intelegea iarasf, ca si tott cellalV, sa, fieIn urma nimaruia.

to poate fnchipui cineva si din nenorocire notnu sintem dintre aceia cari ni Inchipuim numal, civedem zilnic, si suferim, ce haos poate resulta dinacele pravAlirt ale tuturor curentelor straine, din aceaparasire a oricarif trad4it propril, din aceasta nebunaexagerare a personalitAit propril, din aceasta urfta

Page 195: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva clevetitorilor 193

invidie de mahalg., asemenea cu a femeilor celor relecare n'at. alt Sind decit acela ca la vecin sa nu fiema! bine decit In casa si in curtea for si care pentruaceia slut in stare sä spurce, sä strice, sa otraveascgci sg dea foc!

Fats de aceastg stare de lucruri publicul pang, ma!ierI statea indiferent, nehotgrit, apatic, gasind interesnumal end doI adversarT se prindead de git ca sg sezugrume sail se Improscat numal cu artileria pregg-titoare a sudalmilor! i totusl nu era In joc numaT unindivid sail altul, ci interesele tale mai Innalte aleunul popor, eacT pOpoarele traiesc astazi prin cultura lor.

Asa Bind, era o nevoie desavirsitg ca un om cusimt pentru literatura si cu experienta In ea, ca unulcare, avind si alte ocupatil si altg chemare, sa poatgface mat multe silintI spre nepgrtenire, ca un om caresa fi dovedit cg puns anumite scopurt morale si na-tionale maT presus decit interesele faimel sale si in-teresele persoanel sale, decit chiar tale mal dureroasejignirl ce Indurg, ca, dee, un hstfel de om sg seamestece in valmasagul tendintelor inconciliabile si inciocnirea exasperate a personalitatilor. L-am dorit si1 -am asteptat si ell aproape zece anT de zile, In cars,consacrindu-mg numaT stiinta, m'am apropiat numairare orl de literature, care-mT dgduse numai suferintesi umilirl nemeritate. i nu e asa ? ad venit scrii-toil Innaintea talentulul cgrora mg Inchin, dar omulacela n'a venit. Cind linen! can In 1902 vedeat! mu-rind In minele for Sgmangtorul" mi-all oferit mie säiead In cea ma! depling stgpInire aceastg foaie, am

Page 196: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

194 0 lupta literary

stat pe gindurl, i-am rugat sa mat cugete asupraacestul plan §i n'am consimtit sa mi se fact, scrisoareapropusa satl sa mi se Inscrie numele ca director.

Marturisesc nu-ml faceam ilusiI marl. Ma a§tep-tam la du§maniile ce se in §i se vor tinea totdeaunade principiile mete §i de caracterul miefi qi la du§ma-niile, mat multe Inca §i mat Invierqunate, ale celor cenu pot vedea In ochj pe cineva care s'ar putea banuimacar ar fi mat harnic decit et (§i In tot trecutulnostru ne-a ros acest cancer!), ma a§teptam §i la ne-Intelegeil in rnicuta cash, §ubreda pe care veniam s'ointaresc. Eram insa in acea dispositie de spirit entu-siasta pe care o crease in mine- scrierea Istoriellite] aturiI secoluluI al XVIII-lea", scrierea Sateior §ipreotilor in Ardeal", a lucrarilor acelora care maapropiasera mat mult de ceia ce a fost mat bun §imat innaltator In trecutul nostru. De aceia am primit,si nu dintr'o ambitie care mi-ar fi fost pe deplin mul-tamita, cred, pe terenul istoric, §i nici dintr'un stopmaterial, cad as fi socotit ca o mi§elie sa vinez ba-nul acela, care, cind va fi, va merge catre nevoilemult mat marl ale unula din prieteuil sigurl ce stilt§i azt ling, mine.

Am inteles rolul mien asemenea cu acela pe care-Iavusem pe rind In ziarele Independenta" §i Epoca"(v. Cuvinte adevarate") §i fara niclo derivare dinactivitatea §i Indreptarea nip:Lanni. Voiam sa deter-minam un curent In legatura cu ce am mo§tenit matscump din trecut, cu ce avem mat scump astazl, cu cetrebuie sa urmarim mat ales In viitor. Pentru aceastaam scris articolul de fond pus In locul Intaitl numal

ca

ca

Page 197: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Impotriva clevetitorilor 195

dup. asarnanarea ziarelor §i iscalit pentru a-mi insu§iraspunderea, §i cronica, relative, nu numal la litera-tura, ci la toata cultura noastra. In alto rubrics num'am amestecat, n'am facut poesii ca d -ni! Xenopol-Laur, Densu§ianu-Ervin sag alV onorabili savant! cumicT pasionete, ci am fost bucuros and am vazut aacolo a venit de la sine un grup intreg de tineri pecan o nevoie intima a sufletului for IT facea sa semanifesto in acala§T sans cu mine.

Acum ace§t1 tinerT sint literatura romaneasca deastazi. Curentul toentru stabilirea carnia mi-am jprtfitatita, timp §i am primit atitea ofense, stapIne§te Inlargul scrisului romanesc. Ace§ti oamenT can se ames--tecad in literatura pentru jertfele §i.- pacatele for stntcunoscuti oricul cu NO, for cea adevttrata. Un publiccinstit §i credincios s'a trezit In Rominime, Mirareaaceasta a avut noroc.

Ea a avut noroc. De dinsa a fost vorba, pentrudinsa s'a dat lupta. Mate s'ail facut In interesul el.Iar acei carT cuteaza a vorbi, luind pleat asupra su-fletului lor, ar fi bun! sa spuie Intr'o forma asa Meltsa-1 pat& ceti, qi nu In acel limbagiu de ofense po-trivit pentru gazetar! §i pentru bucatarl, ar fi bun!so, spuie dace din aceasta lupta, ed personal, ca situaVepersonals, m'am ales cu altceva dada cu du§maniatinerilor perver§1 dupA, du§mania batrinilor stricAT §icu Inca un §uvoiU de injuril revarsa atre mine dingurile spurcate, uncle este izvorul lbr nesecat ?

Asa reviste personale sa. dea Dumnezeil multe po-porulul acestuia, care are nevoie de ele!

Numerele din 4, 11, 18 ni 25 Decembre 1905.

Page 198: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XXXIX.

CT_TRENTUL NOU."

La GalAT a Inceput, sa apara Inca o revista menita,sa combat& Samanatorul", socialistul Curent nda".Ca si Viats, noun" a tl-lul Densu§ianu, ea arata lim-peie de la cef d'intaia nr. ca intelege O. exclude,, prinincoherent,,a §i un ton cu totul neobi§nuit, once dis-cuVe. Pentru noT acest nr. Intaia e §i eel din urma,§i rugam si£ fim crutag de once va urma,".

Un lucru Ins ar fi interesant de ctiut: nu crede invata-tul mien coleg Densu§ianu, care nu ura.§t e maT putinSamanatorul" decit cetateanul (cred ca e cetacean;ba vad ca votbecte, Ia p. 40, de legea stramo§easca",adeca romaneasca) Sanielevici de pe Galag (maT este§i unul de pe Braila, care iscale§te Ibraileanu), nu crede,va sa, zirsa ca ar putea forma cu acel cetAean un par no-bile fratium" impotriva conrupatorilor literaturiT romine,Impotriva negustorilor de ca4T, a conservatorilor popo-rani§tI" §i a 4eranoilor" conservator' ? Domnul acela depe GalAT $i el un cum nu se poate mat fost elev almien se crede un barbat foarte inva4at poate anumepentru a ispiti Ia tovara§ie pe eminentul romanist.

Page 199: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Curentul not 197

Ca unul e ma de ro§u orl de verde qi altul asa dealb pe coperta, n'are a face: tot lupta cu dracul negru.

§i Inca ceva. Q. venit ()datd la mine un domn dr.Cazacu, Basarabean, care mi-a vorbit despre hicrurlbasarabene cu toata cuviinta ce se potrive§te cu per-soap, §i cu situ4a mea. Acum folicula din Galatitipare§te ni§te injuril la adresa mea supt iscalitura :dr. Cazacu. Once asigurarl mi s'ar da, nu pot credeca. e una §i aceia§I persoan,.

4 Deeembre 1905.

Page 200: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XL.

UN ROMAN DE D. VASILE POP.

D, Vasile Pop e un umorist. Dec! in romanul sail.Domnita Viorica" despre care de alminterea a malfost vorba intimplator In aceastg revistg, care a publicatpartile tole mat frumoase, roman luat din via4a te-raneascg, vor fi foarte multe vorba de haz si, nu nu-mal atita, multe puternice tipuri caricaturale, din mij-locul carora se desface Gheorghe Namilg, cel cu pumnultare. Umorpl presupune Insa totdeauna o putere deanalisa adincg si cruda si o oarecare dispos4ie sen-timentalg, foarte adevaratg, sincerg. Amindoug acesteinsusiri le afig.m in romanul de f4g. In toate miscg-rile multelor Mute ce se Ingramadesc si se invAlmg-sesc in el, autorul a prins stingacia, nepotrivirea.Intro fend sail sinAire si vorba, si le-a zugrAvit cufoarte multg maiestrie. Totusi d. Vasile Pop nu Into-lege sg scrie ca d. Cazaban de pilda, In nuvela ti-paritg, 'n Voin(a Nafionala de mai dg,ungzi, cu acelebrute Orgnestl viclene si nemiloases d. Pop nu in-.elege sg, scrie o satirg impotriva .eranimil, pe careo compatimeste si o iubeste. Elemental sentimental

Page 201: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Un roman de d. Vasile Pop 199

intervine acum, §i avem innaintea noastra scene foarteduioase de credinta pana la moarte, de recuno§tin0adinca, de nemargenita iubire pentru copii, dintre carise ive§te cite unul schitat cu deosebita ir4elegere pecare acest scriitor o are pentru psihologia copilareascape care se poate zice ca, a creat-o la not Sint umo-ri§ti cari at imaginatie de humoriOr §i altiY cari, de-prin§i, prin felul for (le tratare a vorbelor, a mi§ca--rilor, cu exagerarea at1 o mare imaginatie crudd.Aceasta se observe, la anumiV humori§ti americanY.El ad MO, grip, ne fact, §tim acele grozavilnu sint un adevar. La d. Pop nu e a§a. D-sa §i-a su-plinit cuno§tintile despre clasa boiereasca, izvortnd dininchipuirea sa pe odioasabestie de sot al Domnitercaruia fire§te Si da ca ajutor pe Tiganul Harap",schingiuitor ca pe cele mai crunte vremurl ale trecu-tulul. Un mare talent de combinAie In felul WI EdgarPoe e cheltuit_ pentru a da un prilei de Inanifestareacestor salbateci. De aceia§i origine e §i ciudata iu-bita a boierului Mihnea", care prin fel de fel de conspiratiY sa fure sat sa ucida pe Domnita," §imoare facuta piftie In fr4elesul literal al cuvintului

de catre Tiganul razbunator. 0 rascoala teraneascada, iara§1 putinta de a desfa§ura puternice scene co-lorat e tare.

E acesta un roman de viap. teraneasca ? D. Popa cautat sa, arate ca teranimea pe care o cunoa§teare multa bunatate primitive In forme cu totul bar-bare §i ca, daca se pricepe cineva a rasbate pang laizvorul bunat4I acestor suflete, e rasplatit totdeauna,ca acea Domni0 cu ochii alba§tri care se chiama

sa sa ca

cearca

Page 202: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

200 0 lupta, literary

Viorica. Un scriitor realist ar fi vgzut cg formele bar-bare slut numaT o pgrere a noastra, care se Imprgetiela o cercetare iubitoare. Tocmat aceste forme II tre-buiat Ins& until humorist, care are nevoie sail deironic) fins sail de exagergrl aspre.

Astfel trebuie sg se InOleaga aceastg carte In careat dori si §tergt multe pagint pentru a 6astra pe aceleacare slut In adevgr frumoase fiindca slut bune, mi-loase, omene§tT. Nu §tia dacg Brea scriitorulul nostru,alca.tuita din elemente a§a de complete, Ingaduie, hia-turt cu p.trunderea ei cu puterea, o armonie bine-facatoare. Publicul II va iubi Ins& cu atit mat Inuit,cu cit el va cauta mat mult s6, se hiving& tinzinda tre dinsa.

4 Decembre 1905.

Page 203: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLI.

SCHITELE D-LUI ZAHARIA BIRSAN.

D. Zaharia Birsan e poet liric, si In jocul sail (leactor, si In nuvelele, in schitele usoare, In amintirilede copilarie si de via de bohe'me prin Bucurestl pecare le da astazI supt titlul, jails! sentimental si liric,de Ramuri".

In aceste icoane alburil ce tree rapede, in acestescene care se pierd indata In albastru sad In fu-muriti, IntilnestI multi, Inchipuire aeriana, o adevarataputere de a se juca usor cu lucruri stravezil, id sicolo ceva care ar sinceritate dace, ne am &tea in-incredina prin tonul intrebuinOt de poet ca e vorbade lucrurl care se poate sa fie. Limba e foarte volatile,impodobita numai rare orI cu cite o icoana aruncataIn pripa sail prinsa la intImplare In tesatura el des-tramata. E vorba de satul Bodulul, de orasul Bu-curestilor, de locul de nastere al scriitorulul; int-fi-nest! ciobanI si fetiO de la tare, cersitorl si cer-sitoare, prieteni de tinere0 dame din vagon. Dar,cu toata deosebirea for de stare, n'ajungl a-I deo-sebi tecmal bine, cum nu prea MI deosebi nici lo-curile. El vin tots pentru a sopti citeo- poveste de

Page 204: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

202 0 lupta literary

romantism jalnic sad fioros, uncle e vorba de IngelarT,de uciderT, de nebunie; dar, end to WV bine, e camaceia§T poveste.

Poetul n'a scormonit In sufletul ,sAil, el n'a Tasco-lit, 'In largul lumil ce cunoa§te: nu s'a Intrebat nicTpe sine, nicT pe a4iT; n'a sO.ruit asupra subiecte-lor, ci a glumit numal visind, Stilul pe care-1 prindeade obicehl in cheotorile de our ale rimer, lasat desine? se Impra§tie adesea in vInt. line or! IV aducTaminte de prosa, tot a§a de trecatoare §i de palidA, aunuT poet de alts, Insemnatate: Alecsandri.

D. Birsan are Ins& unele glume bune end vorbe§teIn numele teranilor. La poarta Bodulul" e poate ceamar izbutita din aceste jocur! ale InchipuiriT unul vi-sato; pe care ni-ar phrea rad dacl 1-am descuraja prinaceste constatarl, care privesc, nu talentul sail, ci felulcum §i-lingrije§te §i cum §i-1 Inttebuin0aza. Pegasul eun cal caruia-I trebuie Mu §i zabale.

4 Decembre 1905,

Page 205: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLII.

CE ESTE ,SAMA.NATORUL

OrIcine a urmarit cu luare aminte gi nepartenirearticolele care ail precedat pe acesta, calcine a cautatsAgI fact, o Were asupra Sondulur discOel, gi huasupra faptulul daca avem o tacticA mar buns decitcruciAil cari se ridica impotriva noastra, acela tre-buie sa se fi dneredir4at ca aceasta nu e o revistaexclusive, aceasta nu e o revista, de cerc restrIns,de gagcA, sat de persoana, ca, ea nu e supusA niclunurregim de dominaVe, de tiranie sat de exploatare, caea nu apare pentru a da exemple la o anumita teoriecare sA fi fost la Inceputul lucrdrilor.

Trebuie sA, adaug ca nu e nicI o reVista inchinatapolemicel, precum slut tocmal cele, aga de puOn seri-oase gi folositoare, care se scot, drag& Doamne, pen-tru a ne combate, In hatirul acelel mulVmr de pati-magi, de neinOlegatorl, cari nu !neap nicrodata deputinul bine desinteresat, de putinul prinos de jertfaroditoare ce se poste aduce gi In aceasta tarA, celormar Innalte interese ale unlit popor. Astfel de revistepolemice, de reviste-pamflet se scot din partea unor

?

ca

Page 206: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

204 0 lupta literary

ambiltiT jignite, din partea unor invidil zacute §i ama-rite, din partea unor rasbunarT invier§unate, care nuse mar pot stapini §i zbucnesc Intr'o buna zi cu stri-gatul care face sa se opreasca in loc, uimiI, trecatorii:Vread sa.-1 omor, vreau sa-I omor ! Niclunul dintre aceTce se afla astazi la aceasta, bung, vatra veche a Sa-manatoruluT n'are sa-sT rasbune pe nimenT, n'are saprigoneasca pe nimeni, n'are sa faca zile amare §1 zilefripte nimanuia. Tog la un loc n'a inteles niclodatasa tinem un public linga nol prin cite un scandal,prin cite o bolborosire de vorbe groase sad cite o stre-curare de insinuatil In fiecare zi; pentru a§a ceva estede sigur, este,. din nenorocire, un public care se adunain jurul luptatorilor, cum s'ar aduna In jurul atletilorde circ sad a coco§ilor duelang, pentru a insemna §ijudeca valoarea fiecariT loviturl, fiecarii muraturi apliscurilor ascutite; dar de acel public n'avem neVoie,qi n'avem grija: ceie-I tine -T place §i tine poate sa-1write §i sa-I pastreze ! Ace! cari deschid decl revistanoastra precum ar intra la alergarile" spaniole ca saaprecieze talentul unor matadorT, sa, faca bine a cercaaiurea. Samanatorul", care nu e o revista de provo-carl, nu e flier o revista de raspunsur!, §i nu e destulca un scriitor sa fie obraznic ca sa atraga atentianoastra. asupra

Dar Samanatorul" n'a fost si nu poate fi o re-vista moliie §i nehotarita, precum nu poate fi nicT otribuna libera, unde talentul, fie cit de adevarat, sä do,dreptul fiecaruia de a scrie, In once directie §i cuonce stop IT place. Din fericire astazI n'avem un sin-gur mare §i adevarat talent, care, din neintelPgereaideilor sad din perversitatea de suflet, sa serveasca

Page 207: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Samanatorul ? 205

unor curente rele. Cel mult deplingem de, tinarul ofiterde marina care, de dragul idealulul socialist, asterneprosa sa, care are clestul pretuitorl, ling, impertinen-tele mandataruluT de la Galati al Aliantel Israelite,dar, Baca nenorocul ar vroi ca oameni bine Inzestratisa, mearga pe drumurl ratacite, el nu pot fi niclodataadapastiti aid, la ospataria calatorilor cinstiti. Ci vorgasi, de altfel, totdeauna gazde unde se tainuiesc dru-meg de cellaRT.

Tribuna libera, care se poate aamana cu o berariesat cu o cafeneal undo vine si petrece orToine e in starea plati, aceia poate fi buna aiurea, unde literatura n'areacea mare misiune de Indreptare si moralisare pe carecu mindrie trebuie sa, si-o recunoasca si sa o Indepli-neasca la not E usor a zice ca, literatura nu se ex-prima decit pe sine, ca ea da. numal o forma fru-moasa resultatelor observatieT, combinatiilor inchipuiril,marturisirilor inimil, si ca prin urmate nu poate fivorba de moralitatea si imoralitatea, ci numal de ade-varul, frumuseta el, pentru care singura, poate fi trash,la raspundere. Aceasta e Inca, una din superstitiile siprejudecatile ce au ramas din vremea romantismulul,cind se asezase Arta pe tronul pustiil al divinitatil.De fapt, observataile sint totdeauna din realitatea unulsuflet cu o anumita individualitate, si inimile pot ficurate sau necurate. Cu voie sau fail voie cea maTsimply, bucata literary va oglindi un om bun sau unom rat, un antisocial care uraste pe semenil sal, carevrea sa li faca rat, vrea sa-T insele orT IT acopere dedespretul lu!, sail un sociabil, Dare gaseste in iubireade cement, In silintile spre a li fi folositor, minglierea

Page 208: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

206 0 lupta literary

tuturor suferinteior pe care le prime§te de la unil °a-men', §i menirea de capetenie a vietil.

Numal pe ace§tia din urma tntelegem sa-1 aducemInnaintea cetitorilor no§tri.

Pe ace§tI cetitorT, cari shit putinI, dar al caror nu-mar va erect° Impreuna cu raspihdirea ideilor bune,nu ni-I Inchipuim ca ni§te inteligente raziete, ca peni§te rafinatl de arts, ca pe ni§te curio§I de discutie;nu ni-I Inchipuim ca o cash intelectuala sat socials.In eI vedem un popor: catre el intreg ni Inchipuimca vorbim, i aceasta, impune declaratiilor §i scriselornoastre o alts masura, un alt ton leaga de ele unalt simt de raspundere decit acelea pe care le ad dug-,mann no§tri.

Poporul romanesc nu 1 Intelegem ca o entitate me-tafizica, o plasmuire a mintil abstracte, ci-1 intelegemca acea uria§a fiinta,, trecuta prin multe lupte, Incercarl§i suferinte, care a smuls tuturora Insa o yam& defrumuseta sat de amintirl Intaritoare §1 care astazI eIn stapinirea unel mo§tenirl, unul patrimoniu de tra-ditiT, de datine, de istorie traits, care face originali-tatea luT, decl dreptul luT la viata §i Indreptariul lulneclintit. De la acest Ilndreptarid pornim §i potrivit cudinsul ne Intoarcem eatre acest popor, din care facemparte cu singele §i cu inima noastra, §i ne Incercamprintr'o munca iubitoare de fiecare clips sa-1 Innaltamcatre culture modern& a neamurilor carora li e pas-trata stapinirea lumil, a neamurilor con§tiente §i mmndrecare pot fi sigure ca vor trai de sine, la lumina ceporne§te din Insa§T Eilcatuirea for sufleteasca.

In acest Inteles, §i nu In acela de predicatil tru-

gi

Page 209: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Samanatorul" 2 207

face, de sovinism ce se lnseala asupra Insusirilor po-porulul pe care vrea sa-1 serveasca, de suficienta le-nesa care doarme pe mindire putrede ca pe laurifcelor mai stralucite biruinte, In acest Inteles sintemo revista nationals, care ne oferim, care am dori sane putem impune neamulu! romanesc,

Pans acum ilustratia nu si.a avut loc in auntsfoaie saraca, totu§1 RominiI as nevoie de o ilus-tratie care sa, li aduca necontenit aminte cs poseda,In popor si In trecut, o arta adevarata. Fara alegere

fara explicarI dadea o astfel de ilustratie revistaLiteratura si arta romtna", azi cu totul decazutA.

In masura mijloacelor pe ,care ni le pune la In-demina prin abonamente In lumea bogata d-na ElisaMarghiloman, nepoata a lu! Voda-§tirbel, rom puteaIncerca si no! de acum, in chip sistematic, prin ilus-tratii abuse la text, aceasta punere In lumina a artelpoporuluL

Acesta este darul nostru de Anul not", i, dace,vorbele noastre all putut afla cIndva un rasunet Ininimile acelor multi oamen1 cinstitT si de isprava pecari-I are acest popor, ni se va spune un la multian!!," care va fi pentru noI o solie de noroc, In mij-locul atitor nacaturi

146 Ianuar 1906.

*

si

si

si ticalosli.

Page 210: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLIII.

CE ESTE ROMANIA IN MICAREA CULTURI1ROMANETI?

I.

A fost un timp, altfel timp de visari §i ilusii si cuesperante foarte marl, timp clad ni simtiarn aripi depopor mare, de- popor bogat si cu o culturA deplinlce bine cA s'at. dus °data acele vremurl de AAA-cire! , a fost un timp cind fiecare din partile politicodin care se alcatuieste poporul romanesc trAia In altAatmosfera cultural,. NoT, acestia din tarp, ", ne tineamde pulpana fratilor din Prelate, §i din cind In cindmai mergeam sa cerem povete de la urna fn care secuprindea cenusa stramosilor romans, Bucovinenil seImpartasiat, Impreuna cu tots locuitoril din ducatulaustriac al Moldovel -de -sus, de sfinta cultura ger-mana, din care cite o picaturA li luneca si lot pe gibpoi cind inchideati ochil de o neasamanatA fericire.Ardelenii se Incalziaa de poesia maghiara fierbinte aRenasteril unguresti $i, iarasT, se mal prelingeatt elpe buze cu ceva carte nemteasca. Fars a trial vorbide Rominil de peste Prut, cars, In loc sa traiascl

si

Page 211: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Romania In mi§earea culturil romane§tI? 209

Intfo cultur& straina, muceziall In marea incultura, cucare atlta timp s'ad multamit blajinil supu§I al Ta-ruluI.

Ba pan& §i limba era alta. Dup& scrisul smaltat cunedlogisme de prisos, pline de mindrie c&rturareasca,dup& unele 1°041 care niclodata nu pot prinde la nol,recuno§teal pe scriitorul franco-romIn. Dup& defilareatnceata, solemn& a stilulul sail gicial pe tovarapl saagermano-romIn. Iar o limb& smuncita, fndrazneata, ne-supusa legilor cugetaril noastre deosebia pe al treilealucrator la Innaintarea literaturil romine, pe Maghiaro-Romfnul de peste muntl.

Pan& §i ortografia Insemna hotare. Nof ne pierdeamIn incercarl individuale, toate fa.r& viitor, Bucovinenilciunisall dupa Invataturile lul Pumnul, iar fratil dinArdeal ci Ungaria se supuneat disciplinag normelorproclamate de Cipariu.

Aceste deosebirl toate marl de nu se puteall ceticu oarecare rabdare, necum pretni sail admira unul pealtul, pe un timp cind rlvniam unitatea politic& pecare o priviam ca pe vrabia de pe gard, care a§teaptanumal s&-I pill sare pe coada, ca sa Intro In cu§c5.!

*De un timp, aceste neajunsurl fundamentale all slabit,

liana ce astazi putem zice c& n'a mal rams aproapenimic din ale, decit dear la oamenI Wen' can numal cotes° nu la cite un tInar Intarziat.

S'a Inceput on ce era mal u§or, cu ortografia. Bu-covineniT, ca mal putinl, all parasit eel d'intaid cercu-rile lor. Ardelenil s'au despartit numal cu multa du-rere de acea Invatata §i complicata ortografia pentru

Page 212: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 lupta literary

deprinderea careia trebuia o innalta culture Si prega-fire Biologic& specialg. Not, ce§tia din Romania, amajutat din partea noastra acest proces, apropiindu -nela not War de unitatea ortografica. ToV visatorit eti-mologi§ti at fost Invinst, eel cari invinsesera Yn Acade-mia ca §i cellalt,,T. Ortografia temperate a Junimil" aajuns sa, fie, In cea mat mare parte, ortografia Aca-demie! de astazt, §i ortografia fonetica a Scriitorilor §iziarelor, a publiculul de astazi, isi va face Intrare §iIn Academie, mine.

Curatirea limbil din deosebitele provincit de elemen-tele straine faro rost, primite numat pentru paradesat pentru dovada unor teorit, s'a savir§it §i ea peincetul. Sintaxa poporulut, a vechit noastre literaturlse impune tot mat mult.

In stir§it a sosit acum si vremea cind se poatecere literaturil romane§t1 sa se desvolte pe temeiul cu-noa§terii desavilite a poporulut nostru in toate locu-rile §i in toate timpurile §i a cercetarit, preOirit giintrebuintaiii cuminV a tuturor literaturilor de frunteale lumil, In ceia ce ele at mat trainic, mat clasic, matsanatos mat roditor. 0 Intreaga gcoala literary ti-nara scrie in acest sens.

Avem astfel cu totit aceint literature, care e anoastra a tuturora, invesmintata in aceia§I limb& li-terara, acoperitg, de aceias1 ortografia. De acum in-nainte fiecare provincie romaneasca igt va da parteaIn proportia talentelor pe care i le va harazi norocul.

Afars de talente, hotarasc insa intru citva, si flu-prejurarile. Un 1nvatamint curat romanesc, mart a§e-

10

ei

Page 213: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Romania in miwarea culturil romane§ti ? 211

2aminte pentru §tiint,k §i litetatura, contactul cu unpublic romanesc mat larg §i mai bogat, sprijinul demulte feluri al Statului, III stir§it numarul mai mareal locuitorilor unel provincil vor fi puternice motivepentru ca dcel Tinut sk stapineasck pd celelalte Inceia ce privegte cultura. Aceste condi01 se afla Ins&mntrunite in Romania.

Ea poate inspira Rominilor de peste hotare sirnpatie-din multe puncte de vedere, a ckror in§irare nu-§ipoate afla locul !lite° revista, literark. Din punctul devedere al culturil flask nu trebuie sk fie niciunul dintredln§ii care salt ascundk chemarea §i puterea el, careskit inchipuie ca, ea poate fi un element despre caresk, se vorbeasca In chip u§uratec sat cu despret.

Nimeni nu se ginde§te a impune o dictatura aTegatului In cultura Rominimil. Daca astazi el alemai mulg §i mai bunt scriitori, nimic nu Impiedeca,de sigur, ca mine talente mar!, vre-un geniu sä sellama In Bucovina sail In Maramura§. task, oricind, oiubitoare atentie deosebita, plink de InOlegere §i 1ealegere, trebuie sk, se indrepte cktre starile culturalede aici.

Se face aceasta astazi?Nu de toV, §i vom vedea de tine nu, §i pentru ce nu.

II.

Cei mai mulg dintre aceia cari tagaduiesc chemareaiireasck a Romkniel pe terenul- cultural, ca gi pe toatecelelalte, se afla in dulcea" qi atit de nenorocita V)-ripark a Bucovinei.

Page 214: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

212 0 lupta literara

Nu e Insa un fenomen vechid. E drept ca Inca dela anexarea la Austria a acestel provincil, legaturiledintre dinsa §i Tinuturile ramase in Moldova Domnilorromini at. fost destul de slabe. Boierimea s'a grabitsail -dna. mo§iile de acolo; aceia§I oameni n'ail stateo parte din an dincoace §i alta parte dincolo. Maziliibucovinenl n'atl cautat pentru invatAtura copiilor fordrumul Ia§ilor, §i MoldoveniI n'atl fost ispititl matniclodata de bunatatea solid& a §colllor strains cares'at deschis pe rind in aceasta parte pierduta.

Norocul a facut c bunul, patriarhalul, destul de putinluminatul de altfel, boier Doxachi Hurmuzachi, a§a deRomin cu toate cele doua finale grece§t1 ale sale §iobir§ia tarigradeana, care nu era mai veche decit unsecol, sa-§1 iea pamint peste gran4a CordunuluI".Casa lul de tarn a ajuns In curind un focar de viatamoldoveneasca. El nu s'a incuscrit cu strainiI, ci totcu al lul din tara. Fill i-a crescut In cele mal bunsa§ezaminte de cultura, dar au ramas in inima for Ro-mint Hurmuzache§ti, Hurmuzachenil", cum se ziceIn Bucovina, n'atl pierdut niciodata din vedere legatu-rile ce trebuiall sa fie, nu numal cu Rominil din Prin-cipate, cari in 1848 au aflat adapost, mingiiere iii pe-trecere la din§il, ci cu RominiI de pretutindenl.

*

Lor li se datore§te un intreg fericit fii roditor curentin Bucovina. Pana prin ace§ti ant ca lor, 1860-1870,pentru literatura romaneasca Bucovina nu exista de-cit prin teoriile de limba ale lul Aron Pumnul, unArdelean, venit din Ardeal, §i, mal la urma, chemat filiel de Hurmuzachenr, Incalzit, imbracat §i a§ezat de

Page 215: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Romania in mi§carea culturil romane§t1 ? 213

din§ii. Prin el adie intr'un anumit moment §i vintulnod al cintecului romanesc, §i cineva al carui numenu era mai romanesc decit al Hurmuzachenilor",PetrinO, ajunge, supt vadita inriurire a lui Alecsandricel final., care a fost unul din oaspetil easel de la Cer-nauca, cel d'intaid poet bucovinean. In legatura cu acti-vitatea lui Kogalniceanu, incepe Eudoxiu Hurmuzachiadunarea acelor materiale de istorie din care facu penernte§te o istorie a neamului sad. Cind to ginde§tibine, de aici veni §i cea serbare de Infratirede la Putna.

Apol vremurile sterpe se Intoarsera. Afar& de abo-namente la Convorbirile literare", de unele incercaripoetice de tinereta, de neaparatele card de §coala, debune studil istorice, cu totul razlete (ale lui D. On-ciul §i 0-. Popovicl, tiparite In Convorbirl"), de cevateologie, e pace buna. in Bucovina cea cu rInduiala, §iInvatatura. Chiar cind e vorba sä-§I aiba un redactorcum se cade pentru foile partidului national, Buco-vinenil se duc In Ardeal, de unde vine pentru citvatimp un Pipo§, un Bogdan-Duica, sad un Brani§te.

In Ardeal, ba.gati bine de sama, §i nu In Moldovaapropiata. Poarta de bronz dintre civilisatie" §i bar-barie" cazuse deci iara§1.

Acum vre o tint! ant, citiva dintre Bucure§tenii maicunoscutl primira din Austria o foaie cu coperta tran-dafirie, care se intitula Privitorul". Era un privitor"ciudat, care nu vedea foarte multe lucrurl, care vedeaslab pe celelalte, §i care socotia pretutindenl vedemai bine §i adinc &en orf§icine. Critic neim-

d'intaid

camat

Page 216: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

214 0 lupta literara

pacat, unicul redactor ?,1 caietuluT trandafirid cu apa-ri06. neregulata h'avea nick) crutare fat de Impre-jurarile din Romania, uncle nu fusese hicIodata. htoriannastra n'o cuno§tea decit prin cartea d-lul Xenopol.In literatura §i cultura se arata Cu totul neorientat.Si totusT venia ca sä puie la cale supt toate rapor-turile pe Rom Ina pe pretutindenT, pe cel din Ardeal,din Ungaria, undo iara§1 All fusese nicTodata, §i a-caror via IT era cu totul necunoscuta.

Acest om era funcOonarul de societate de asigurare-§i doctor drept Aurel Onciul.

Peste citeva lunT el aparea In Bucure§t't pentru a.verifica parerile sale. Autorul acestor rindur! 1-a vazut§i el in casa sa, pe acest om care se Indoia de orTce-afar& de sine Insu§1. Intro parerile definitive §i ascu-tite pe care le avea despre teranul Romaniei, despre-Statul romanesc §i despre atitea lucrurT din Romania,nu era nicI -o parere despre cultura romaneasca, despre,§6oala romaneasca, despre literatura romaneasca dinRomania. Fa0, de ele, d. Onciul de la Privitorul" nulua nick) pos4ie; ele nu i se paread ca ar avea vre-ochemare.

Pe cind chemarea cea mai Innalta §i maT folosi-toare era, In Romania qi peste Romania, tocmaT a cul-turil, a §coliT, a literaturil.

Se duse innapol In Bucovina. Intrebuingnd. toatemijloacele politico! celel mal moderns mat ameri-cane, muinau-§1 eondeiul 4n toate cernelurile §i In toateotravurite pentru a stIrni sentimente §i pofte de tot.soiul, terfelind pe tine se arata gata sa-1 ajute, d. On-ciul lucre ca agitator, cuvIntator §i ziarist cu ailta.

.fn

Page 217: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Romania in miscarea culturil romanesti? 215

dibacie harnica, incit astazI e, din nenorocire, staptnulBucovinal.

Din nenorocire, si pentru aceia ca intre armele cea intrebuintat a fost si aceia, incalificabila, de aminji zi cu zi rpunca, onoarea, prestigiul Romaniasupt toate raporturile, chiar supt acela, de care nimenrn'are dreptul sa se atinga, al vietif private, pe care ojudeca, dupa povesti neghioabe de berarie. Si Romania.culturala, literara a fost sistematic discreditata.

Vorbele d -lu! Onciul prinsera intro tinerl, intro tinerilinvatatorl ma! ales. Ele as crescut desparOrea cultural&care este intro nor si unil Bucovineni. Cind at. fostscriitoriI acestia din Regat la serbari'le de la Putna,nu odata ne-am strain!. Atiitia ne priviaii cubanuiala, ca pe unii ceam fi pornit dintr'o tara stricata,neorinduita, neserioasa, de undo nu poate veni indrep-tare si calauzire. Si cu alt prilej mi-a fost dat sa, facaceiasI dureroasa constatare, inchinindu-ma biruhAetd-lul. Aural Onciul ca si Innaintea biruinte! lul Thugut.

Si, iata, la sfirsitul anulul trecut, un tax se apucasa puie la cola in revista de invAatorr Scoala" lite-ratura de astazi a Romania Ea are dreptul, prin luptelece se poarta In jurul el, la luarea-aminte serioasa aorl§icul, §i aceia can se pun in buza tunulul pentruizbinda parerilor color butie slut vreduici, credem, deoarecare simpatie, In Romania, dar mal ales afaradin Romania. §titl oe zice domnul acela de laScoala" ? Ca literatura noastra din Regat ar fi unhaos injurios, o troaca si pn tall de pore!. CA §i cums'ar zice ca este razbohl civil Intr'o tara undo zilnic

sirnOt

Si

Page 218: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

216 0 lupta, literara

agentil de siguranta. §i judecatori! prind §i pun la A.-coare pe punga§T.

*Este Ins& In Bucovina o foaie a tinerilor, Junimea

literara", care urmareste destul de aproape cele dela nol.

Citeodata am gasit In ea parer! drepte. Revista, dapoesil, nuvele, schite, Intr'o limb& buna. Dar nu credoare ace! cari o redacteaza, ca, lucrul de capetenie cetrebuie sa, Se faca astazI acolo in ordinea culturala esa lupte fatiq §i energic cu acel curent care culmi-neaza, In articolul din §coala Romina", sa lamureascazilnic asupra desbaterilor de la no! §i sa restituie Ro-maniei rostul ce i se cuvine ?

III.

Cu totul altfel decit Bucovineni! ad Inteles de la obucata de vreme Ronilni! din Ardeal §i Ungaria pro-priu-zisa legaturile ce trebuie sa se pastreze neaparatcu acel focar central al culturil romaneqtl care e Re-gatul roman.

Sail uitat de eel mal multi timpurile cind revistelede aid' abia patrundeau dincolo de mung §i cind celecare aparead la Rominil de acolo nu erau cunoscute malde nimen! la no!, Lupta dintre curentul de la Con-vorbirile literare" qi trecatoarele foite de literature pecare le scoteaa la Bucureqt! desorientati! §i cel cariavead o 1ndreptare rea, catre mode de peste multeter! gi catre naravuri de peste multe marl, n'a fostnic! lnteleasa, nic! pretuita dupa cuviinta dincolo dehotarul Carpatilor. Daca o publicatie ca Revista con-

Page 219: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Romania In miscarea culturil romanestI ? 217

temporana" nu era cetita acolo, nicl Convorbirile"nu erall urmarite cu luare aminte si iubire. Mu ltavreme s'a vazut acolo in d. Maiorescu numal un tinar1ndraznet care, nu numal a se Incumeta sa se atingade unele reputatil sfinte, dar pune In primejdie insasIflints, neamulul romanesc, saptnd la naruirea temeliilorde principil pe care singure el se poate razima. Invi-nuirile a ar fi fost un cosmopolit, WA nicio simtirepentru neamul din care face parte, un schopenhaurian,dusman al vietil !ruses!, raspindite cu dibacie de oamenicars n'aveaa decit aceasta Insusire, n'az'i prins nicairImai bine decit acolo. In schimb, ce se stia la notdespre silintile pe care le facea cite un AlexandruRoman sat cite un profesor razlet pentru a injghebao revista romaneasca In locurl mai putin prielnice ?Dace In asemenea reviste nu se Linea same necontenitde munca innoitoare a celor de aid, nicI Convorbi-rile" sail publicatiile dusmane for nu urmariaa cu citde putina tragere de inima frateasca ceia ce se tipa-ria dincolo: carts de literature, reviste, carts de scoala.

Asa find lucrurile, erall de sigur zadarnice toateavinturile catre un viitor politic, care nu se prega-teste prin sunete de trtmbite si ropote de toba in vint,ci prin culture, printr'o culture cuminte intemeiata,cu staruinta urmarita si potrivita scopurilor color maiinnalte ale vietil nationale.

*Chiar prin anil 1880, de si se/ schimbase mult, nu

se Mouse niclun pas in adevar hotaritor pentru !lite-legerea sufleteasca a Rominilor de pe cele doll& po-virnisuri ale muntelul. E adevarat ca frumuseta Cu-

Page 220: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

218 0 lupta literary

prinsa in scrierile poeOlor gi povestitorilor din cerealJunimii" izbutise a strabate prin cea megtegugitaa pirilor gi clevetirilor. Aproape nielun om cult dingeneratia care imbatrinegte astazI in Ardeal gi Ungarianu s'a putut Impiedeca de a ceti gi apol a ceti dinnod gi a pastra cu scumpatate In biblioteca sa pecite unul din ace! scriitorl din tare . OrIunde, vetafla prin sate, la preotul at Invatatorul earunt, citeun Volum de Gane, de Alecsandri, ma! rare orT vreuna din vechile broguri ale d-luT Maiorescu. IntrareaArdeleanulul Slavic! (care no se stramutase cu totalla no!) Intro tinerl, Intro cutezatorl, Intro realigt1 gifonetigtf, a avut gi ea, de cigar, o oarecare Inriurired. Slavic! a fost totdeauna pentru el Ardelean eel putinatita cit convorbirist". Cit privegte pe marele Emi-nescu, el a fost Intimpinat cu aspre critice, dintre careunele s'atl gi tiparit, pentru un pesimism care n'a In-laturat Inca, la el niclodata, cea maI larga dorinta, dea cunoagte neamul sail In toate locurile gi in toatetimpurile gi cea ma! iubitoare Ingrijire pentru tintelecele marl gi adevarate ale desvoltaril luT.

El a strabatut ins Intru citva, gi, cu el, cu faimaluT cam tarzie, a strabatut acela care eantase a primiin sine maI malt sufletul maestrulul : d. A. Vlahuta.Caragiale, Delavrancea au avut mal putin noroc, ginumal id gi colo s'ar putea gasi ceva din ale lor. Ede mirare cum a aflat o buna primire Gherea, In alecaruia pagin! ins& Ardelenil nu putead gasi alteevadecit umanitarism caldut gi rationalism en tendintestravezil, frumoase, de cigar, dar nu In acel Intelespe care-1 puteat dori at nogtri de peste muntl.

Page 221: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Ce este Romania in miscarea culturil romanestl? 219

inteun arlume nioment, Cosbuc, pe care nol in 1-amcunoscut Muff de pufin pentru toata munca lul literary.de acasa, diri Ardeal, pentru toate dovezile de pueeresi bogatie ea daduse acolo, a venit intro noT, $i a,ramas. Al lul, din Cara lul de nastere, II iubia1 preymutt pentru a-1 pierde din ochi indata, ce a trecuttunhotar care-1 facea numal Inca, maT Romin. Cind $i noram capatat In sfitsit revelatia acestei puteri poetice,era acum o legatura, asigurata Intro ceI din tarn" si.eel de peste mung" in persoana iubita, a poetulul ce-lur nod. In Bucuresti, Cosbuc s'a apropiat de d. Slavici,si la librarul ardelean Sfetea, el as Inceput sa publicerevista Vatra", cea d'intaid care si-a gasit multi ce-titorl dincolo". Pe acelaql time luxoasa Revista,Noua" ramlnea aproape necunoscuta In acele party.

Mai patina, caldura all aratat Ardelenil lul Iosif,poate pentru ca, el n'are un trecut literar ardelean. Inschimb, Goga a IntImpinat dincoace" o primire trium-fala, cum n'a avut-o pe departe Cosbuc. In stIrsitacuma, la, acest Inceput de veac nod, hotarul de cut-tUra a cazut cu totul In aceasta parte. Puterea sufle-tease& a Rominifor din Romania, cuprinsa In scrierilelor, s'a revarsat ca nicTodata asupra Tinutului ce aremal mult nevoie de dinsa. Putem plati astfel In zivade astazi o mare si veche datorie de cultura care seurca pin& in veacul at XVIII-lea, dincolo de care iarasI,timp de doul veacurl, Ardelenil slut datornioil nostri.

Slut foarte putinl Rominil de dincolo cari sa, cu-noasca Romania altfel decit prin ziarele el, care narecomanda &la, de prost si asa de fall, prin calatorll

Page 222: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

220 0 lupta literary

de afacer!, In care nu vezl nicf In dreapta, nici Instfnga, §i prin calatorlI de placere, In care vezl ce tise arata. In aceasta privinta, Ardelenif §i Ungurenilshit In aceia§1 situatie ca §i Bucovinenil. Dese or!auzl §i aid ironic §i vorbe aspre carell tnro§escobrajil, asupra Romaniei noastre, care ar fi destraba-lata §i far& niclun fel de rinduiala. Dar, cu toate acesteprejudecatl, Romini! din Ungaria a>Y dat o Innalta do-vada de 1ntelegere, deschizindull inimile scrisulzanostru.

Aceasta se vede, nu numaf prin cautarea tot matmare a cartilor §i revistelor noastre, ci Inca prin ceva.Acum cItIva and a aparut In Pesta o revista de stu-dent!, care merita doar laudele ce se Indreapta fire§tecatre scopurile pe care ea voia, sa le urmareasca. Inalte timpurl, revista ar fi trait sfios qi ar fi murit cuteca o dragoste de copilandru. Dar spiritul, voia vremila hota,rft altfel. Insufletindu-se de viata cultural& cese alcatuise In Romania, gazduind In frumoasele elpaginl ilustrate pe fruntmil literaturif de astazl dinBegat, ea a devenit tot mat mult un simbol. Un simbolpe care-1 desavIr§e§te colaboratia staruitoare a celordoua mai marl puterl literare ale Romfnilor de pestemuntl: Goga, Agfrbiceanu.

fiinta acestul simbol e unul din lucrurile cele marlale zilel de astazI.

29 lanuar 1906.

§i

Page 223: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLIV.

JUBILEUL D-LIA P. PONI.

tumineca trecuta frunta§il intelectuall at Ia§ilorcitiva represintang at societaglor qtiingfice din Bu-cure§t1 Intro el batrtnul secretar al Academiel Ro-mine, d. D. A. Sturdza, se adunafl la Iasi pentru aserbatori jubileul de profesor §i Inv ,tat al d-luI PetruPoni. Ai fost mulg de fata, de §i unit numai cu tru-pul; at fost Ins& foarte mulg cari ad lipsit. Oricum,cu toate lipsurile §i stIngaciile, a fost de sigur unadin cele mat frumoase serbatorl culturale, din cele matlimpezi fapte bune, §i, fiindca d. Poni, fostul ministru,nu va mat fi, cum nici nu voieste O. fie, un ministru,a fost §i una din cele mat curate multamirl pe carele poate primi un om In vIrsta de la fostil sal §co-lad, de la tog aceia carora li-a folosit sufleteste prinactivitatea sa, de la publicul §fiintific al ten! lor.

D. Petru Poni a fost de dour, ort, scurta vreme, mi-nistru al Instrucgel Publice, demnitate pe care a pri-mit-o fiindca doria sä aduca la Indeplinire un proiectde reform, a invatamintulul. A fost ales multi, vremesenator al Universitagl din Ia§T, Liana ce majoritatea

si

Page 224: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

222 0 lupta literarg,

profesorilor aceleT Universitati at cep ,tat, $i ate 1m-partasit prin votul for si altora, Incredintarea caaltul II poate represinta mult mai bine. A vorbit Insafoarte rar, si numai in chestil de InvAamint. Om po-litic, In InOlesul de om care se lacomeste dupa, putere* o primeste oricind si prin once mijloace, n'a fostniciodata, cu toate ca a avut totdeauna o mare auto-ritate In clubul liberal din Iasi.

D. Poni a scris si cart! de stiinta §i cart! pentru§coala. Academia. Rona Ina, al carer presedinte a fost,a tiparit un Intins studiu al sag asupra petrolulul, §ispecialistii aduc cele mar marl laude acestul studiu,In care se aduna un Indelungat sir de cercetari deamanunte. yScolarii din generatia mea ail avut In minacele dour, carg de fisica si chimie ale d-lnl Poni, siel nu vor uita niclodata forma placuta, tiparul in-grijit, Impartirea metodica, si bogata ilustr4e a aces-tor manuals, cu care put,ine puteall sa se asemene,precum el vor Linea minte tot deauna bielsugul acestorcarti, care li cadea cam greil, si scurtimea unul stilstiintific, care nu Incarca, dar nu Impodobia si nuusura Intelegerea unor lucrurl destul de grele. Dar desigur era de vina si vechiul program, care voia 0,faca din copil niste specialist! in toate ramurile en-.ciclopedieT, $i firea pedants, neiertatoare si necruta-toare a multor profesorl de pe vremun, can, cereallcu atit mar mult, cu cit el basil intelegeau mar putin.

0 alts, fats, din personalitatea d -luI Poni am cunos-cut-o nor Insa nuinal end am Intrat In Universitate.

Page 225: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Jubileul d-lul P. Poni 223

Pe atuncl erail foarte !Mini student? la Innalta scoaladin 14, puOnT student! si Inca mai plAine studente.Nu sla pomenia pe atuncT de Impa4irea, Facultga delitere in atitea si atitea sectil, care, alcgtuite si In-dreptate prost, trebuiad ajungg fi rivals si chiardusmane. Nu numaX ca privirea studenVilor de lalitere" se Intindea asupra tuturor ramurilor de studilcuprinse In Facultate, dar aveam un oarecare interessi pentru alte FacultAT. Ca niste tined simpli si foarteaplecatl spre admiratie ce eram (unde mar sint astazlasemenea sullete de ucenici bunT, plinT de sfiall copi-!grease& si de cuviintg, fiascg !), cercetam adesea pecolegil din alte Facultgg despre profesoril lor, mai ales.despre aceia ale caror nume le cetisem fntaill cu res-pect pe titlul c5.4ilor scrise de dlnsil. Asteptam cunerabdare, cu Wale de inima sa -1 vedem, si, In lbcsa scoatem ochil cu tigara, ca studentil de astazI,profesorilor strain! ", ni faceam o cinste sg, ne desco-perim Innaintea lor.

Despre nimenT dintre lor nu vorbiall ca.de la stfinte" ca despre domnul Puni". Ciracl n'avea,fingusitorI nu puteau sa -1 Incunjure, sireg nu puteausä-1 Insole la examene, limbuV nu puteaa ui-measca; prin niclun mijloc nimenI nu putea sa-1 clin-tease& de la dreptatea care -! Impodobia sufletul. Malerati ca d. Poni profesorl cari nu lipsiab. niclodatA, dela oara lor (puVnT erati aceia o timpurl ! cari fa-ceau altfel), maT erati profesorl cari-sr amintiall Infiecare clip. de Innalta lor demnitate de plImaditorlal sufietelor 4i se opriau In chipul cel mal sever dela gluma prea tare, de la critica necuviincioasa, de la

s

inv*toril

sa-1

Page 226: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

224 0 luptg literary

mice avInturi chiar, de la once spontaneitate origi-nal, gre§ind, de sigur, In aceasta din urma privinta;mal era A dascall de ace§tia cu fata sening, cu mersulInca, cu o Innalta, demnitate impungtoare In toatemirgrile §i vorbele lor. Ins& o dreptate a§a de sigura,a§a de inexorabila ca la profesorul de fisica §i chimienu se mal afla la altul. Cunoscutul zimbet rece fili ves-tita exclamatie pg.catele mele" sublinia la exameneonce Incercare de §iretenie ca §i once dovadg dene§tiinta. Cine o patia odatg pleca hotarlt sg, nu malincerce fg,rg o preggtire depling. Astfel se Inn& lta Inochii studentilor §i profesorul §i materia lul §i qtiintaInsg§I.

Invinsil de la examene vor fi avut poate ngcaz, darnumal pe din§il. Biruitoril plecau cu siguranta cg nuli s'a dat nimic de pomang. §i mill §i altil capatadde la Inceputul carierel for Incredintarea cg, muncadint& nu se poate !nig-tura, nicl Incunjura.

*

§i de sigur ca prin aceasta Insu§ire a lul mal alesjubilarul de astazi a strins In juru-I acel public deoamenl InvgfiatI cari4 multamiat aclamIndu-1, prinaceastg, magistraturg a profesoratulul pe care a re-presintat-o. Va mal trece multg vreme pgna ce o ser-bare cultural, de recuno§tinta va putea sit piece dela acest sentiment.

22 Ianuar 1906.

Page 227: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLV.

AMINTIRILE CAPRARULUf GHEORGHITA"DE M. SADOVEANU.

Cel mai multi' scriitorl ad vazut, 1nteles si zugravitoastea in marile miscall dramatice ale Incaierarilor :,in acest chip el n'ad dat icoana factorilor cari produco lupta, et aceasta lupta numai, adeca momentul. Orica au fost el Insif la asalturl sat la lungile for pre-gatirl migaloase, triste, sure, or! ca. povestesc dupa,MOT, acestl descriitori al razboaielor s'ad t.inut deanumite Indreptare destul de vechi, ad Intrebuintatanume formule bine cunoscute. Este o asamanare Introdinsil si pictorii, multi! pictori cari ad prins pe pimascene de valmasaguri razboinice. Si la unit si la altiise vede bine c Onta e desfacerea din cele spuie princuvinte sad prin linii si color! a unul covirsitor sen-timent de eroism, a uneT marl flacarl de jertfa, rosiecare 0, se tnnal0 pang, la cerul judecAilor si raspla-tirilor, uncle se inseamna aceia can, din supuneresad din convingere, ad murit pentru viata si fericireacelorlaltil.

Alaturi de aceasta majoritate de scriitori care era

Page 228: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

226 0 lupta literary

mai daunazI generalitatea povestitorilor de lupte,se ivesc de o bucata de vreme altil. El au simtireduioas& pentru fiecare suflet de om care se primej-duie§te §i se pierde, el at Intialegere pentru clta viatae adunat& In fiecare unitate din aceste multiml stra-lucitoare, Imbatate de zgomot, de cintece, de pocni-turT, de Indemnurl §i' de o veche pregatire pentruscopul ce se atinge acum; gloria se desface Innaintealor, gi fiecare dintre aceia can se contopesc In fru-museta de colorT, In freamatul mare!, In avintul in-traripat al zguduitoareb tragedib, fiecare vorbe§te, englasul sail omenesc din toate zilele, adevarat, adinc,bun §i jalnic fat& de nevol ale timpurilor de astazIcare nu se pot Inlatura. Poate ca §i felul de a se facerazboaiele In zilele noastre, fraputinarea ispravilor vi-teje§t1 cu arma alba, rarirea framintarilor uria§e Intr'unloc margenit §i, In schimb, jertfirea cetelor midi, a oa-menilor razleg pe lungile drumurT de oboseala undepIndesc bolile grozave, In colturile uitate pe care ledescopar numaT adunatoril mortilor, poate §i aceastaschimbare a fisionomiel razboiulul de astazi sa fi In-rIurit pe ace§tl scriitorl modern! al luptelor.

Intre el s'a a§ezat Sadoveanu prin Povestirile dinTazboiti" pe care le-a dat la iveala d5unazT. Pe aceastafire original& §i cinstita, care nu voie§te sa meargape drumurile lesnicioase batute de altil, care nu vreasa primeasca datina Intemeiata de aceia qi sa se mar-gineasca, la formule de o Intrebuintare veche §i Intinsa,nu 1-an ispitit scenele razboinice traditionale. N'alucrat cu al no§tri" §i inimicul", n'a cintat asalturl"§i retragerT", nu s'a prapadit de bucurie pentru ma-

Page 229: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Amintirile cap rarulul Gheorghita de M. Sadoveanu 227

celurile cele marl care imbraca in purpura, pe birui-toe. Nu i-a placut sd dea In scris ceia ce afl dat invapsell bogate si linil t,apene zugravil, iconaril caripentru o plat, din partea Ministeriulul de Instructieau pingarit in tarcaturl grosolane, fara stiinO, cons-tiin0 si sentiment, toata istoria neamuluI, de la Ste-fan-eel-Mare pang la regele Carol. Nu, el a dat altrazboill, care nu se poate sa nu fie eel adevarat, unrazbohl de mid amanunte amare sal grozave, care totaie pans la lacriml, un razboid In care eroismul as-cuns si tAcut se inna10, din faptura oamenilor umillpang la innalOmi pe care nu le poate cuceri, intrefanfarele sale, marele eroism de comanda si parada.

* *

Dar oamenil aceia care si-au luat hotarirea, earlsi-at acoperit cu 0 spuza de resemnare amintirile, do-rurile si rivnirile, aceia cari, nu se dad si nuse lasg el traiesc panel sa ajunga pe acel drop al jun-gheril (e41 din el ajung la el) o Intreagg, via de oaste,deosebita, de viata obisnuita a tirgurilor, a satelor deunde vin. El capatg, in acele locurl de munca, de bu-curie si de suferinta Impreung, care shit casarmile, oadaugire a sufletulul lor. Acea adaugire o las& in ceamal mare parte °data, cu hainele in care fiind Ira-bracati, au primit-o. Nu vorbesc de unele cunostingsi de unele pacate, care ramin Inca multg vrferne, carepot dura totdeauna. Ci gindese la acele multe de-prinderi, apucaturi, judecAl luate dea gata, sentimentsimitate, la acele miscall ale inimii care se ivesc latotT oamenil ce traiesc oarecum Intemni0.g sip zitT,

flacail

ma

Page 230: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

228 0 lupt& literary

departe de rostul for col mic gi obisnuit, mg, &des°la dorurile ce se ascund ca sg, nu rid& altil, cari Ins&at si eT toomaT aceleasl dorurl, la cautarea zgomo-tuluT care face sä se uite, lucrurT care, toate la unlot, alatuiesc o psihologie militard.

Firile de scriitorl usuratece, cind ajung a vorbi deviata military ", se pierd in glume, In picfleII, In is-pravi de strengarI, care sint gi ele, dar nu slut tot,si nu sint nicl lucruri de apetenie. Asa fac tie obi -

cei1 Francesil, gi asa a facet, In cunoscutele salescene", Germanul Hack Mader. A4ii, naturT raVona-Rate, temperamente de orator! si de oamenT politic!,Oran Innaintea societatil pe stapinil, pe exploatatorilgi tiranil din casarme urmaresc une or! gi In altviata a for decit aceia din mijlocul soldatilor. Asa facecite un Bilse, autorul ofiVar al vestitelor destainuirTscandaloase; asa au facut la no!, cu tot asa de ma-runt talent, Anton Bacalbasa si citT ad InfAisat ofiOrlraginig gi soldag batutT, In aplausele socialistilor de1880-90.

Niel una, laic! alta nu poate da Sadoveanu, care,vede prea adinc si complex, prea aSemenea cu vista,pentru a se hoar! sa Injghebe o serie hazlie sad s6,pronuu0 un rechisitoriu. Asa fiind, Amintirile capra,ruin! Gheorghita", cartea lul din urma, memoriile vie01lul de regiment, are dreptul, nu la un interes trec5.-tor, oricIt de vid, ci 7a cuprinderea intro cartile care

fiindca oglindesc cu adeva.rat, gi Intr'ode arta adevarata, part! din visits, poporulul roman.

Sint aid betIT, sint brutalitAta, Sint inselArt si des-

si-T

rarer], oglinda

Page 231: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Amintirile caprarulul Gheorghita de M. Sadoveanu 229

frinart cite O. scandaliseze o mie de Jidana§l cu inimade purice, sint infrAirl in jurul amintirilor sail la in-naltarea Cu. glas innabu§it a cintecelor terit sail acantarilor Domnulu!, slut marquri rabdatoare pe lunaplink, dud, din atitia oamenl, in parte invrajbitt Intreel, se desface de-o-data. acel lucru mare, sufletul °Oil;sint paze acute la temnitele fiarelor §i ale nenoro-c4ilor. Sint de toate: 'laid la oaste, acest scriitor n'apierdut timpul.

Si, va zice cineva, e bun ofiterul ? Si bun §i ra.il. Esoldatul romin" a§a §i pe dincolo ? Este §i, alta, data,nu e. Dar ceia ce statornice§te o unftate, e sufletulomenos, milostiv, rabdator care stapine§te 'n de ob§teIn lumea color de jos §i care, topind formele aspregi mofturile imitate, preschimba, supt ochil no§tri chiarpe eel de sus (§i aceasta, ce e dreptul, se putea arata-mai bine, mat adevarat).

Amintirile" nu slut facute pentru a sprijini o teorie,ci pentru a face mat Inteleasa, pentru a talmaci prinarta o parte a vietit noastre de astazi.

5 Februar 1906.

Page 232: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLVI.

0 MONOGRAFIE RURALA.

Nu e una singura din monografiile de comune ru-rale, care, cu ajutorul cutarii instance administrativeiese la iveala, din cind In cind, care sa, nu cuprindacite ceva folositor pentru limbs, pentru istorie, pen-tru datini, pentru lamurirea mai deplina, a starii noastrede astazi, cu mult mai complicate de cum binevoiesca o credo teoreticianii politicT. rata din bro§urica pecare o acum la lumina invA0torul Radulescu-Co-din, care a mai tiparit contributif la cunomterea vietiipoporulul de la tars, Monografia comune Priboieni-Mus-eel, iese la iveala o sums de lucrur! interesante.

Se vede ca §i in aceste OAT muscelene Stefan -Voda.4e pentru sateni Domnul prin escelenta, a carul amintirea Inghitit pe a tuturor celorlalg, se vede el ca§i In Tinutul Jiiulul ardelean, oamenT plecatl dintr'unsat alcatuiesc un altUl dindu-T numeie originiT for (Pri-boienil inseamna satul Priboienilor plecati din PriboiU,alt sat, pastrat pang astazl), se vede ca. aid ca §i laTirgovi§te, ca §i In Apusul muraqan al ArdealuluT, lo-cuitoriT unul sat mai mare se impart in SusenT §i Jo-

da

aid,

Page 233: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 monografie rurala 231

seni, ca padurile se numesc une ori dupa proprietari(Cotroceanca, fiindca a fost a manastiril CotrocenT,Cimpulungeanca, fiindca a fost stapinita de manasti-rea Cimpulungulul).

Cu privire la Tmprejurarile de astazi, se descopereca In acest sat de munte se obi§nuieqte gunoiareapamintulul gi gradinaria, lasata aiurea In sama Bulga-rilor, Strbilor, cari aice fac numal carbuni, mangal, inpadurile Muscelulul. Viile filoxerAte se sadesc din non.cu vita, americana. Sint stupl. Multi locuitorl qtid meq-te§uguri (slut creitori cu marina de cusut), se numarapeste 600 de razboaie pentru tesut pinza qi &ma,pentru rogojini" ; batatarnicii" fac precupetde depoame. Se taie came, de macelarT romInT. Este qi bru-tarie (brutar grec). SateniT capitaliseaza qi an spirit deintreprindere (autorul propune a se pune In circulatieSi galbeniT din salbe). Datoriile se fac pentru a Incepeun lucru non, qi nu pentru lux san betie.

Dar locurile se despaduresc, GreoT §i Bulgari storelumea, cultura vitelor a ajuns une on la capra Tiga-nilor §1 a Jidanilor. Autorul e pentru bilciurT, ceia cedovede§te ca pe acolo oameniT nu vor fi fiind betivi.Nevoile politicel de partid mina apa la moara acelorexploatatorl a! fratilor for terani cari slnt alegatoriide Colegiul I-in". Satul are boala saracieT, pelagra.

5 Februar 1906.

Page 234: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLVII.

UN VOLUM JUBILAR.

Profesorul de geologie din Ia§T I. Simionescu scoate§i in bro§ura separata studiul cu care a contribuit lavolumul jubilar ce s'a oferit d-lui P. Poni (Universi-tatile Romine", Ia§T, Goldner, 1906). Nu e una din pa-rerile d-lul Simionescu pe care sa n'o poata iscali miceom luminat, cinstit §i cu adevarata iubire pentru Cul-tura noastra. D-sa tine fireqte la fiinta Universitatilie§ene: nu i se pare intemeiata obiectia ea ea ar aveaprea putinl student!, cind atltea Universitatl straine,despre desfiintarea carora n'a vorbit nimenT, all §i malputinT, ba chiar cu mult maT putint D-sa nu discutaIna obiectia data aceasta Universitate are aeuma §ipoate avea intr'un viitor apropiat destul profesori cumse cade (sa nu uitam di ea a cerut de curind Bucu-re§tilor, Muntenilor", profesori fart. valoare §tiinti-fica real,). Oricum, Universitatea din Iagi nu poateraminea nicl Intr'un chip in conditiile el de astazT,care stnt umilitoare sail strica.cioase, ea nu poatefi mult timp proprietatea politica a cite unuT poli-cian, razimat pe anumiti patron! de cluburl. Ea tre-

Page 235: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Un volum jubilar 233

buie s& fie in necontenite legaturi frate§tI, inteun ne-contenit schimb de studenti, cu gcoala innalta dinBucure§ti.

D. Simionescu atinge ins& §i alte chestii, cu since-ritate, cu iubire §i on pltrundere. El semnaleaza lipsade interes a profesorilor pentru Universitate, lipsa debun& Sntelegere intro pustiirile morale ale invidiei§i spiritului de ponegrire §i de intriga, ciuma politi-cianismului, care IncaIca §i striveqte in toate dome-nfile vietii noastre publice. Cu cit vor fi mai multicart, crezind aceasta, o vor qi spune, cu atit va fi maibine. i, fiindc& astAzi o spune §i d. Simionescu, epoate momentul s& se ceara, cu toata stima pentruInvatat §i afectia pentru roleg, i acestui bun profesorqi om de inima o argire a cercului sau de vedere§i 4de interes, care s& cuprinda gi viata noastra cultu-ral& de aid din Bucure§ti, §i viata cultural, din toatepile romane§ti, §i grelele lupte de fiecare zi care seduo aiurea decit In Iasi pentru izbinda unor idei carese IAA a fi in mare parte §i ale d-lui Simionescu.Cad pan& acuma, ca §i cel mai multi dintre carturariiie§eni, gi d Simionescu s'a aratat destul de recepentru aceste lucruri, de care trebuie s& se intere-seze ins, §i cel mai specialist dintre speciali§ti.

5 Februar 1906.

ei,

Page 236: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLVIII.

CARMEN SYLVA IN LITER,ATURA ROMINEASCA.

De sigur ca Did lute() tara de cultura nu s'a cetitmaY puVn opera literara, foarte bogata, felurita sivioaie, a regalel scriitoare care iscaleste, fern grijaprotocoluluT, Carmen Sy lva, decit in Romania, a carilcoroana de regina ea o poarta. Aceasta se ,stie detoata, lumea, cu toate ca nu s'a spus in acesta formahotarita.

In acest fapt nu e nicTo rea-vointa si nu e, iarasT,acea nepasare orienta/a, acea lips& de interes pentruore lucru maT Innalt, care s'a adus Innainte, cu omare nedreptate pentru societatea noastra. In clasabogata, care urmareste, cu o luare aminte ce nu seoboseste si nu se desgusta niclodata, toate aparitiileliteraturil francese contemporane, si cele ce se impunpubliculuT universal, si cele care nu privesc decit a-numite cercurI din FranO, si cele care nu pot areao legatura, fireasca cu nimenT, se ceteste foarte multaliterature straina. Ardeleni!, Romlnil din Ungaria Sintcetitorl hunk!. Dincoace la noT, o parte dintre func-Vonarl si stude4mea, profesorif tined aduc si un

Page 237: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Carmen Sy lva In literatura romaneasca. 235

adevarat simt critic In cetirea lor, si el nu se oprescnumal la cartea romaneasca, ci rasbat, in m&suracunostintelor de limb& ce pot sä aibd, Intfuna salIn anal multe literaturl- straine.

Nu se poate zice iarasl c& spiritul din scrierile poeteIcare d& un prestigiu de intelectualitate superioara, defin simt pentru arts micil Curti romanestl, c& acestspirit ar fi potrivnic raspIndiril scrierilor In care el sesallsluieste. Carmen Sylva e o fiicl a Rinulul, cres-cut& In mijlocul unel minunate naturl care a ramass&lbatec& in ciuda civilisatiel aka de innaintate a ora-selor ce o fncunjura, dar o respects. Farmecul vechi-lor legends pe care nimic nu be poate goni din acestcuib al lor, a inrfurit-o de la Inceput. Locurile aceleasint asa de adinc strabatute de viata unul lung tre-cut, tncit oricine porneste sä elute acolo nu se poateImpiedeca de a privi in urma, spre zarea fumurie atimpurilor moarte. Cu viata actualg,, nationals, speci-fic& a RinuluT, a Germaniei din once parte a avutfoarte putine leg&turi scriitoarea, care a fost isolatade dinsa Intaill prin situatia el princiara, si apol In-str&inat&, foarte de timpurit, de dinsa prin stramu-tarea In tinuturl cu totul departate. Traind pe urma,In eticheta rece, reservata, a unel Curti noun dintr'otars oarecum primejdioasa, la o parte de privelisteamoravurilor noastre, de Incordarea luptelor ce aduc,pentru nor, pentru Cara In care aceasta dintareat& anaturil, a legendel si a trecutului e regina, bucuril sidurerl asa de puternice si de roditoare cum le afli nu-maI In epocele marl de crisa, si aparata de cunostintalucrurilor si a oamenilor nostri printr'un formalism

Page 238: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

236 0 lupta literary,

care nu face escepOt pentru nimeni, Carmen Sy lva a tre-buit, atunct chid natura de acasa, pierduta de supt ochi,cind legenda 'enema §i trecutul de acolo ad dat totce putead da acestut talent, a trebuit s5, se indrepte,said pe drumul ce duce la simbolul care poate innoitoate subiectele poetice, sad pe aceia care se pierdeIn autopsia sufleteasca, In ve§nica cercetare a sufle-tulut propriu, care nu e nesecat decit atuncea chid ereinnoit totdeauna, prin cetire, prin experien0, prinsalbatecul val de bogAie al fericirilor gi durerilor celormart.

Ce avem not Ins& mat sfint §1 mat inngltator, matsfatuitor spre frumuseta qi spre bine decit aceastacovirgitoare natura felurita, care de doul mit de antImbrati§eaza viata neamulut nostru ? Nu cre§tem oaretoff in §opotirea poveqtilor vecht ca lumea ? Nu neingenunche spre inchinare trecutul nostru, de cite ortel ni rasare 'nnainte ? N'avem not pornirea aceia fi-

reasca a popoarelor din Rasarit, din Rasaritul soarelut,nu din Orientul barbariet, de a iubi §i Intelege sim-bolele, de a imbraca in ele o Intelepciune largA, carevede Oral la capaAul de sus §i de jos al lucrurilor ?Nu ne ispite§te qi pe not, n'a ispitit pe cei mat martdin cintaretit noqtri adincul pfin de taine umbrite alsufletulut in care fiecinell coboara ca tate° Vistierieascunsa lumil comorile fericirit, ale suferintil qi do-rurilor ?

0 scriitoare care s'ar fi inspirat de la viata jute,pripita, incordata, lacoma de bunurile pamintulut, o-rientata spre americanismul luptator, a Germaniel deastazi, aceia n'ar fi putut prinde la not. Iar nu aceasta

Page 239: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Carmen Sylva in literatura romaneasca 237

urma§1 a timpurilor romantismulul" albastru, caretrebuie sa ni plac& §i s& ne tnduiogeze.

Adevaratul motiv pentru care regina noastra a ra-mas pentru not, ceia ce nu se poate sa fi voltnumat Regina, e limba in care a scris Carmen Sylva,care nu putea sa scrie Lisa in alt& limb& dectt aceiaIn care-1 vorbia vechea inspiratie de acasa. Abia citeupul §tie la no! ceva nemte§te, chiar astazt.

Trebuiat traducer!. Scriitoarea tnsa§l a cautat sale dea, atunc! dud Alecsandri era un oaspete al pa-latulut, un prieten. Intro cele d'intaid cart! ce le-amprimit la premit a fost frumoasa editie romaneascaa Poveftilor Pelegului, povegt1 ale muntilor no§tri, spuseIn graiul nostru. Tineril cetitor! can afi primit atunc!cartea at pastrat amintirea et, §i, data Pove§tile"ar fi ie§it an mat puffin lux §i ar fi fost In samaunlit librar vioit, ele §i-ar fi indeplinit chemarea, a-ratind in cercurl largi cum scrie regina ,Romanieldespre tara In care e Doamna.

In ace! an! Alecsandri avea un mare rol, pe carenu 1 -a Inteles. Se ivise un adevarat interes, o maredorinta de a cunoqte acest pamint, In care cIntareatacare se form& abia §i cauta o Indreptare, gicia unal doilea Rheinland, cu natura, pove§tile §i trecutulsat. Alecsandri Insa, marele diletant, vedea naturadin cerdacul case! boiere§t1 In care era staptn, legen-dele pe care le aflase in copilarie se vestejiat. Inmintea In!, §1 nu veniafi s& li iea locul altele proas-pete, smulse atunc! din pamInt, iar trecutul nostrunu 1-a §tiut §i n'a vrut sa-1 §tie niclodat& pentru el §i

Page 240: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

238 0 lupta literary

pentru sine, ci doar pentru vre-o poems, sad drama.In Alecsandri, tovarasa de cintari cauta un Romin, siea a gash un elegant Frances de mods, cam veche,avind ins& incredintarea ca infatiseaza poporul roma-nese caruia-1 este poet national.

De aceia Potestile Peleplui n'a1 avut urmare. Citevanuvele cu subiect romanesc vadesc informatie nein-destulatoare. Mesterul Manole" n'are atmosfera, mi-reasma trecutulul nostru. Clod Alecsandri s'a dus, adisparut cu el singura legatura ce avea regala scrii-trare cu sufletul aestel terT, In literatura si arta el.Traducatorl s'ai'l ivit din interes si din lingusire, tufa-tisind prosy fara vigoare si versurl stingace. in teme-nele si cu mina intinsa.

Iata insa ca, astazi cel maT original de nepractic, deneatirnat, de neintelegator pentru innaltiml sociale,titlurT, onorurl, laude si rasplatirl dintre scriitoril nos-UT, cel d'intaid poet al Rominilor din acest time, Ar-dekanul Cosbuc, incepe traducerea versurilor RegineT.Adinc cunoscator al limbiT germane, stapin pe limbaromaneasca si pe metrul poetic in asa chip Molt facedin ele ce vrea, Cosbuc a primit In sufletul sat poesiilecu poesie si, cind le-a tradus, le-a transpus romaneste,precum transpuT un cintec de pe un registru musical pealtul. Printr'o astfel de lucrare, intliasi data se infra-tesc sufletul poetic format in locurT straine si printr'oviata cu totul deosebita si sufletul mare al neamuluTnostru.

Pana acum aparitia Valurilor alinate" de CarmenSylva traduse de George Cosbuc n'a avut nicT urma-

Page 241: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Carmen Sy Iva in literatura romaneascA, 239

rea banal, a unel audiente. DacA, va marge la Palat,Cosbuc nu va putea fi un Alecsandri. Ar fi ins8 maimult: ar putea fi, el, interpretul poste tap, de noT, in-terpretul nostru fatty de poetg.

fiindca scriitoril afi felurT alese prin care pots'ar putea mu4ami i pentru aceasta tradu-

ducere printr'un dar pe care si literatura universalg1-ar primi cu recunostini d. strins atItea poesilpopulare tomAnestl In edi0 dintre care unele sInt deo grosolgnie revoltatoare. Afar& de culegerea Birseanunu e una singurg in care sa se fi avut ca indreptaridfrumuse0,. Este azl de sigur vremea de a, se face oadunare a color in adevgr frumoase. i este vremeaca, dupg ce, timp de peste cinczecT do anj, nu s'a datlute° limb, raspinditg traducerea cintecelor poporu-lui nostru decit prin prelucrarl acute de ,strAinT 'grachemare, aceasta traducere sa se facg, i anumedupg aces adunare, in limba germang, deprinsaea a cinta astfel de cintece.

Oricine ar fncerca fns?l aceasta tradtwere ar rapi undrept, un sfint duke drept al poete care e reginaRomania

12 Februar 1908.

S'ad

i

Si,multbmi,

9i

Page 242: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

XLIX.

0 INCERCARE DE ROMAN ISTORIC IN ARDEAL.

Nava. liri barbare" de t1ngrul scriitor Lucian Boleage o povestire-schitg, cuprinzind numb, petrecerl, jocurf,lupte din viAa ce se poate bgnui c ar fi trait -oneamul nostru In timpul cel mai depgrtat, pentrucare ni lipsesc izvoarele. Locul ales pentru desfa§u-rarea Intimplarilor e o Inchipuita cetate din parVleCrigulut

D. Bo leag s'a inspirat de la romanul de veche vial;barbarg al d-lul Slavic!. tirile qi le-a cubes din po-ve§tile de cucerire ale Ungurilor, orfnduite apoi Inlatineqte, In chip de cronica, de un povestitor tarzhl.Datinile, graiul slut cele ale teranimi! criqene deastgzi.

Cu toate c mi§carea e. cam zapacitg, cg oamenirse asamang stragnic !ntre sine, cg nelgmurirea In caretrebuie lgsat mediul pentru a da fiorul salbatIciel In-fa§urg qi persoanele de capetenie ci fapta lor, este Inaceasta articia destul pentru a apgta pgrerea ad. Bolcaq va fi un scriitor. Are avYnt, simir de armo-nie, Intelegere pentru naturg gi !ntrebuinteazg o foarte

Page 243: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 Incercare de roman istoric In Ardeal 241

bung limbA, In felul cum generatia noastrg pricepelimba cea bung. Din catirea nuvelel" acesteia, carenu se va impune amintiril cetitorilor, se desface fArAIndoia16, aceastA credinta In viitorul literar al coldcare a scris-o.

12 Februar 1906.

Page 244: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

L.

DESPRE TEATRUL NATIONAL" AL CAPITALEIROMANEST1.

Intro cladirile ceva maT vechT, dar frumoase, aleBucurestilor este si Teatrul zidit dup., planurile unuTarhitect din Viena supt Domnia luT Voda tirbel. AcuracitSva anT i s'au Innadit o multime de impunatoare§i haotice atenanse, cerute de nevoile cele noun, aleInstitutieT, care tine sa, se moderniseze si sa, se im-bogateasca In caramida tencuiala si stn. Un numarde Inn! pe an, ferestila din fat& ale TeatruluT, pe careo firma veche It proclama National, stilt luminate.Dose orT afise marl anunta represintatil: n'am vazutlume oprindu-se la ele. TotusT persoanele care vreailsa scoata in vileag fiinta sail Imbracamintea for re-curg si la sala Teatrulul National". Aceasta explica,Intrarea furtunoasa In gangul razimat pe stilpT a tra-surilor de casa si a birjelor elegante. Totdeauna chide. represintatie, se vad Inca din amurg ratacindpe piata TeatruluT elevT de licet far& permisie de ladirectia scoliT lor, buhosT, cu sapca pe-o ureche, cutigara in guru,, sumbri de toata insemnatatea vrlste!

Page 245: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Teatrul National" al Capita let romanesti 243

for eminamente respectabile; clienti statornicl al ga-Invataceii nostri sint chematl de farmecul ne-

Invins al cuthril din artiste, care nu stie ce ochf defoc o manInca din Olimpul locurjlor ieftine, unde nulipseste admiratorul buhos, ce nu cuteaza a se djt pefats. Arta dramatic, n'are pretuitorl mal convinsi.

Teatrul National" e deschis orlcarul strain careurea faca onoarea de a juca pe scena Jul. Malales daca e Frances, i se face o primire deosebitde prietenoa,sa. IT e Ingaduit strainulul Insa si altscalitate: nu still dad Sada Iaco, Iaponesa, n'a Infa-tisat de pe aceste scindurl nationale" grozavia ago-niilor sale. Mimi!, pantomimil, boscaril, echilibritilstrainata.til, necunoscind menirea Teatrulul nostru Na-tional", n'atl facut Inca cerere de a li se Inchiria salapentru arta specials pe care o represinta. Ar trebuiss li se aduca la cunostinta cs s'ar clod i colaboratiafor pentru Innaltele scopurl de cultura ale acestul age--zamInt.

Rom Inil cari joaca frantuzestff la Teatrul National"stnt mal putin pretuiti decIt strainil cari dad spec-tacole In aceasta limbs, pe care, dreptatea cere saspunem, nicl n'o iubesc mat mult, nicl n'o vorbescmal bine. Totusl vazut $i de acestia. De obiceiaactoril primesc aplause §i alte manifestatil, Imiuntru;o parte din studentime, care n'are Insa niclo ura Im-potriva uneia din cele d'intaia civilisatil ale lumil,dar traieste In ilusia ca, rostul el e acasa la- dtnsa,ail prejudecat asupra aplauselor si a manifestaporsi le-au facut sa se auda qi afar& Pentru care politias'a suparat si i-a Imprastiat. S'a flout gresala de a

lerieT,

sa-t

s'ad

Page 246: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

244 0 lupta literard,

se scrie Ili In press despre incidentul de afar& Ase-menea purtarI de indigent tnnapoiag all avut urmarearea a all rdpit Teatrulu! National" colaborarea In-timplAtoare a Romtnilor cari joacg franOze§te. S'adjignit astfel tradiVile ospitaliere ale institutiel.

Despre Teatru se aude din dud In cind ci astfel&eft prin foiletoanele, foarte scurte sad foarte lung!,pe care le &Item rabd&tor, in solilocvil sad In dia-logurl discrete cu actoril, cronicaril teatrali". Cindse schimb5. Guvernul, domnul director al Teatrelor seduce In oposiVe cu tovar&gil sal de opinil, ci vinealtul. Domni! societar! aca se zice dupa o foarteisteata socotealg fiances& care merge pand In veaculal XVII-lea qi se Inthlege pe deplin acolo, in Franthd-lor nu se schimba Ins& °data cu Guvernul, §i epacat. NAdajduim a vre-un partid cu iubire pentrupopor" se va gindi c1 la contingentul electoral ce potsä-1 represinte absolventil farl ocupatie al Conserva-toriulul de arty dramatic& Astfel actoril liberal! c1censervatorl ar alterna. S'ar putea nnmi §i orator!electoral! can ad dovedit paths tii ctiinta de efect.Amatorl pentru rolurile de intrigant s'ar putea gagdestuT; mullA grandoman! ar navali la rolurile prime.AgenVI partidului ar avea Intrarea gratis vi ar formaun public foarte pasionat. EI ar fi rdsplatig astfelpentru civismul lor. "S'ar alege tot piese tar!. Un spitalar putea fi instalat pentru invin§! In cladirlle aceleadin fund care fil samang a casa de sdn5,tate.

S'a auzit foarte mult de Teatru Ili acuma In urmA.

Page 247: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Teatrul National" al CapitaleT romanesti 245

Inca °data, fluctuatiile politico adusesera schimbareadirectoruluT. S'a dus d. Sihleanu, care se gasia foartebine acolo, $i a venit d. Davila. Alegerea s'a facut!n persoana d-sale pentru ca e autor dramatic Insusl,om de gust si om de societate. S'a dat multa, vreme,qi on un succes deosebit, Manase, drama national&evreiasca, si publicul de aceasta natio a defilat peend Tn maT multe seri la Teatrul National". Piesaera scrisa, de si numal pans la un oarecare punct

cad nu trebuie jignit auditoriul! in romaneste.Din alte nationalitatl nu s'aa ridicat scriitorl dra-maticl pentru a ferici Teatrul ,,National" cu piesa,cu limba, cu publicul for special. Un Grec Tuskun Bulgar, un German, tratind tome nationale, ar fiprins bine. S'a mars atunci cu traducer!, toate smulsedin actualitatea vigil moderne, traduced din fran--tuzeste, din nemteste. Publicul cel putin care vine deobiceia, a mers. M'am mirat chid am vazut ca sareiea repertoriul luT Caragiale, pentru care de multTeatrul romanesc nu avea nitro simpatie. Se Intimpla/ma une orl si lucrurl ca acestea!

Apof iata ca prin ziare, prin discursurl din Camera,prin conversatil se afla de un conflict la Teatrul

Un batrin actor de marit, d. Notara, se duce,se maT duce si unul Una; cu o foarte mare stiinta,a ante! sale, d. Liciu. Mal pleaca, si altii. Cel cerasesc Teatrul cred toata dreptatea; directorul,din partea luT, credo ca n'a gresit nimic, ci repro-slut& nevoia une! discipline. Acuma, ce disciplina semar Tncape organisare ca aceia a societarilor",un parlament de actors, inamovibil, nu se poate In-

pa-ca iii

trite°

Na-tional.

Page 248: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

246 0 lupta literara

telege bine. Directorul pare a fi un fel de preqedinte.Dar preqedintele are dreptul de a face un regula-ment, el singur, §i de a expulsa membri din parla-mentul artistic. E bine sg, nu se vorbeasca prea multde un asemenea drept, cad el ar putea fi strttmutat inParlamentul cellalt, pentru asigurarea unanimitatilordorite. In sfirsit o situatie foarte incurcata. Ea ar in-teresa. maT mult pe publicul cel mare, data el armerge la Teatru. Dar el nu merge,

Nu merge pentru acela§1 motiv, pentru care aparneintelegerT care se pot judeca a§a de greil. FiindcaTeatrul e 0 seen& de spectacole upare pentru spec-tator' uwrated, spectator! cu toalete §I spectator! cu§tipcuta pe-o ureche. Fiindc6. el nu iea niclo parte Inmi§carea noastra cultura16, niciuna. Fiindca, dad, n'opoate inriuri, nu se poate nici Linea de Musa. Fiindae o instituVe demodata, o caricature de imprumut, opapusa de import, in care nu scinteie un suflet. Fiinda,aid nu e nicT de Impacat, nicT de judecat, nici dedres id §i de drpit colo, ci de dat la pamint tot ceeste, ca alezarainte §i ca traditi!, §i de cladit din noti,indrAznet qi cu jertfe.

Despre ce a fost °data Teatrul romanesc §i despre cepoate fi din non, cu ajutorul acelora dintre artist!cari sint §i oamenT cult! §i oamen! capabilI de a puneun ideal ma! presus de gloria lor, va fi vorba ins&in numb.rul viitor.

II.

Inceputurile Teatrului romanesc shit in legg,tura cumi§carea de trezire nationals, de avint cultural car&

Page 249: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Teatrul National" at Capita lel romanestl 247

se iveste, se Imuterniceste si distiga izbInda- tareanil 1820 i 1860. FruntasiI prin nastere si prin

a! Romlnilor din Principate Intelegeau pe atundfoarte bine care pot fi foloasele, care poate fi che-marea unul teatru. El Aveau cunostinta ca se afidintrso tarn foarte Innapoiata, In mijlocul unor oamenlneatinsl de binefacerile InvAaturiI, si sinAiad, In urmaacestel constatarI, nu dorinO, de a fugi, de a se as-cunde In bielsugul, In stralucirea altor neamurl, ciIndemnul. poruncitor de a preface lucrurile de la not,prin lungl i marl silinte desinteresate, In asa fel,!nett el 141 sa nu mai alba, motive de durere si derusine. Acel despretuiV purtatorl de giubeleIntelegead foarte bine, In judecata for practica si cu.temeit, ca nu to Inchinl catre lumina furislndu-teling& focul aprins de altii, ci scaparInd cele d'intaiuscIntel In mijlocul IntunereculuI celul mat adlnc.

Astfel, alaturea cu Grecil de la not, cari aveal acumscopurile for nAionale deosebite, au Inceput a se faceincercarl de teatru, cu °amenl de gust si de talent

ca In Ardealul do astazI prin easel@ boierimil.Mal tarzit, In Tara-Romaneasca, daca, nu In Moldova,a fost o societate pentru teatrul national ", Socie-tatea Filarmonica, 'prin Ingrijirea careia s'a Interheiat.o scoala modesth care a dat Ins actor! cu mestesug,cu destule cunosting (Eliad Radulescu Insusl era,

profesor de literature, fare plats, cred) si cu o ne-margenita tragere de inima. Cu grail s'a capatat apaun teatru, In Bucurest ceva mat curind simal bine -decit dincolo, In Iasi.

si-tuatit

i§licari §i

§i iara§I

Page 250: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

248 0 luptd, literary

Teatrele acestea nu erad Infiintate numat pentrucd. §i alto popoare ail teatre. Ele nu erad Injghebatepentru a dovedi strainOtatil, care n'avea grija noastra,ca sintem vezi bine! In acela§1 rind cu popoa-Tele de culturd, ale lumil. Cet ce cheltuisera munca §idaruisera ban! pentru ca sd, se poata asculta eel d'in-taid actors In rolurt spuse romane§te, nu cautaseraall mat face un loc -de petrecere, old viata social,era foarte restrinsg §i fiecare statea serile mal multacasA la dinsul, afard, doarA de jucatoril de cartt candeprinsesera aceastA placere a vieW de la consulilEurope! §i de la ofiteril Tarulut. Actoril n'avead niclunfel de vanitate, §i scriitoril, traducltorit nu se Indesatidin lacomie. Scopul tuturora era altul: sA Inna4e po-porul for prin acel gen de literature, care prinde peom ma! puternic, 11 stapine§te ma! deplin §1 e ma!mult In masura, s1-1 preschimbe sufletul, prin acelacare coboarA slova din not! In via0. §i pune cuvintulIndreptator, purificator pe buzele unor oamen! cantraiese §i impun astfel ilusia m1ntuitoare. Vezt, a§agindiad Innainta§il aceia cu anterie, scufil, papuc! §iprejuditit a! capeteniilor Romlniet de astAzl.

Pentru a se atinge acest frumos scop de fratie o-meneascd, §i nationals, de Imbunatatire §i Imbogatirea bietelor suflete nelAmurite §i grosolane, et ad alesca sa, le tradued. singurT, el, boierimea cea mare,dasealit COI ma! Invatatl, oamenil eel mat cu greutate,cu autoritate §i cu pricepere din vremea lor, adales dee! ce avead mal bun, mal senin, mai armo-nios §1 mat ajutAtor de Innaintare literaturile nouet fi,vechi ale tuturor popoarelor. Auzitl numat ce s'a Mk

Page 251: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Teatrul National" al Capita lel romanefiti 249

macit pentru scena bucuregteana" Intro anil 1820 §i1840: Hecuba lui Euripid, care a ocupat una din celed'intaih represintatii, Corneille (Heraclius), Racine (Bri-tannicus), Moliere (Pretioasele"), Voltaire (Mahomet),Florian, Beaumarchais, Scribe chiar; din italienecite oopera de Metastasio, tragedir, desavar§ite ca gi celeantice, de Alfieri, de Monti, o comedie de Goldoni,tradusa de un profesor de drept; din nemtegte, Schiller(Kakle and Liebe), §i, fire§te, mai ales foarte popularulKotzebue.

Se putea ca spectatoril unor astfel de represintatil0, nu se apropie pe Incetul de acea noua viata en-ropeana spre care livniat, far& invidie qi fara lin-guqire, patrio0 eel adevar4 al acele epoce ? De sigurca nu. Pang la batrtnetele for unit gi-ad adus amintecu induio§are de citeva din lucrurile ce vazusera qiauzisera la tea,trul romanesc.

*

Am ajuns noT oare de atuncl un popor cultivat ?Am cucerit toate formele Europe moderne, ni le-aminsu§it fara, niclo lipsa, Eii am Innaintat oare acumaap de mutt, Inca se. stapinim in nor §i sufletul careli corespunde §i de Wide, in chip firesc, ele all plecat?A rasbatut lumina In stratele adincl ale multimil ?lar In stratele superioare aflam nol °amen' cart 0,nu se deosebeasca Intru nimic, In &dui qi inima lor,de Apusenil catre cari tindem ?

Cred ca nimenT n'ar putea sa spuie ca da. Dinpotriva, In timpurile din urma tot mai multe glasurliii tot mai calde sfatuiesc crearea fiincei morale a nea-

Page 252: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

250 0 lupt& literar&

mulut nostru, de la care apol vor plena pe rind, pentrua dainui toate. Aceasta creare nu poate fi zabovita,supt cele mal marl pedepse, de Ingenunchiare fatsde straini, de inlaturare chiar.

Decf la nol nu poate fi vorba de teatrul pentrupetrecere, pentru uimirea ochilor prin toalete, pentrugIdilirea patimilor rele prin ghidusil nemernice, potri-vite cu tine stie ce stricaciunf de vechfil oral mare,pentru trecerea unel serf de risete, In glume proaste,In §opotirl la urechile vecinelor.

Sail asa poate sa infiinteze data -1 Ingaduie po-litda un negustor evrea sail grec, care intelege safact, banl magulindu-ni pacatele, de urmarile caroran'are pentru ce s&-I pese. Dar Teatrul este al Sta-tulul. El nu este nici mica al Curtil, de si ar fi fostbine ca el sa i se fi oferit pentru a se da astfel Inc&un prilei de amestecare a Case domnitoare in visits,cultural, a poporulul nostru, precum aceasta se facein vecinatatea noastra nemijlocita, la Viena, undegeneratif intregf de Vienesf all fost adinc recunos-atoll dinastiel pentru Ca prin darul el marinimosad putat sa, se educe la unul din cele d'intaill teatreale lumil. Dar s'a facut aceasti . gresala, care nu stilldm& se poate repara (O. nu uitam ca Regina a scrispentru teatru si ca. Principesa Romaniei are un deo-sebit gust si in aceasta privinta). Teatrul e prin ur-mare al Statulul, si in imprejurarile de astazT Statultrebuie sa fie dascalul, pedagogul cel mare al unulneam intarziat. Cind teatrul are un caracter oficial,

cu toata nevinovata fictiune a societatii drama-matice" , el trebuie sa fie astfel incit sa fact, parte,

Page 253: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Teatrul National" al Capita lei romaneqt1 251

ca un capitol neap ,rat, din marele program al edu-catiel nationale.

Aqa, find, repertoriul institutiei nu poate fi cubesdin piesele strain° care all avut succes In ultimil anisail in ultimele luny gi care pentru viitor pot sa, nuinsemne nimic. El trebuie alcatuit, cn o large, cuno§-tint& literary, §i a cuminte j udecata, -din tot ce afimai bun literaturile lumil fa,ra. deosebire, de la Euripidpang, la Hauptmann, pang, la Cossa, pana la Rostand,la Echegarray §i la Ibsen. Nu en sariturl, ci Inca,sistematic, educativ. El trebue alcatuit din acele lucrurrfoarte bune pe care le avem, dar le-am uitat, afar&doar de Razvan gi Vidra".

Se va zice: lumea nu va veni atuncl la teatru. LaInceput, poate ca. nu. §i anume flindca stricat.Pe urma insa da, de sigur ca da. Iar, data, va fi uaspor de cheltuiall, Statul va plati. N'are decit O. In-terco citiva sugacl din partidele la putere. Sad, dad,nu poate, al lase teatrul In mina particularilor, sa,deserteze cu totul de la o inalta sarcina de cultura.

Acest sistem se aplica fart indoiala mai gret decitcel de astazi. s'ar intreba cineva unde se afla.omul pentru a-1 aduce la indeplinire, unde se Oa di-rectorul reformei ? Directorul cel necesar la teatru, §inu in viata politica navalita. qi 'n teatru, e directorulde scencl. Iar marea misiune culturala de alegere, depregatire pe romanegte a bucatilor, de trezire in lumea,scriitorilor a unul interes pentru teatru, o ar avea inchip firesc, prin delegati al lor, neplatiti, acelezaminte care domnesc asupra culturil noastre gene-

Si

ase-

i -atl

Page 254: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

252 0 lupta literar&

rale sail pregatesc pe cea special& artistic: AcademiaRonitnA, Universitatea, Conservatoriul.

Le spun acestea aid fiindca pare cl ne aflam Inteoclip& de rasgindire chid realitatile practice de jellfncep sä pail, nebunlY, jar utopiile nebune", Indru-mgri cuminV pentru viitor.

49 Februar IA 8 Mart 1906.

Page 255: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

LI.

JUBILEUL EPISCOPULUI POPEA.

La 17 Februar trecut cel mai batrin din arhierei! Bise-ricil ortodoxe din Ungaria a serbat una din aceleversarT Innaintate pe care nu calcine are norocul sg.le ajunga gi care dail celuT ce se hivrednice§te de eleun prestigiu deosebit pe ling& acela pe care gi 1-a stintclqtiga, prin mune& spornicA, qi prin purtarl curate,prin iubire fatl de poporul st1 in mu101 anT ce areacuma In urmA. P. S. S. episcopul Nicolae Popea,, alCaransebequlni, adecA al Banatulul roman de confe-siune ortodoxa, a implinit atunci cinzeci de ani deviatel, caluggreasca, qi optzeol de ani al nista sale.

Un episcop de optzecT de anT, un episcop roman doacea.sta vest& traind in astfel de ImprejurArT cumstilt ale con4ionalilor no§tri din acele par t,1 de pestemuxte so impune prin singura aceastA In.suflire a bi--trInetal sale adinci gi a situatieT sale Innalte respec-tulul tuturora. Dar episcopul Popea are gi calitAgpersonale care-1 !nue lt,A Innaintea WWI romline01.sad Eindc nu avem o singma lame romaneascAmacar to astfel de sentiments frumoase up-trebta-s1-1 Innalte Innaintea Rominilor de pretutindenT.

ani-

Page 256: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

54 0 lupt& literarg,

Anume Prea Sflntia Sa represinta. In Biserica or-todox& din .regatul ungnresc cu that& desgvir§irea unvechiil tip simpatic de cleric: §agunistul". Iar, intimpul chid nu mai gasim acolo scriitorI printre ar-hiereil no§tri de amindoul confesiile, episcopul deCaransebe§ e un om deprins cu lucrul literar, unom de o innalta cultura, care a simtit Inca din ti-nereta iubirea de ctiinta §i a Inte les ca un popor nuse tine numal din materialitatea bunurilor, orIcit deImbiel§ugate, ale acestei him!, ci §i din pinea sufle-teasel, prin care capata con§tiintg, de sine, Increderein viitorul sail, mindrie fat& de alto neamurl, simtpentru idealul care une§te pe oameni mai presus deinteresele §i de patimile lor, trecatoare §i nemernice,§i-1 fac s& se poata pastra in mijlocul celor maT vr&j-ma§e vijelil §i pornirilor celor mai indirjite ImpotrivaluT. Si, In sfir§it, Rominii de orTunde, §i nu printreeel din urma §i noT din Regat, trebuie sa ni amintimcu acest prilej ci Vladica Nicolae din Caransebe§ afost ales membru al Academie! RomIne §i c&, aflindaceasta veste, §i-a pus b&trinetele pe drum, a venit,spre spaima frico§ilor, In Bucure§tT, a cetit cu o vred-nicie, cu un Innalt simt al demnitatii sale care aimpresionat On& la lacrami pe tog cob de fats, cu-vintul sail de doschidere Innaintea regelul Carol, pa-tron al culturil rom&ne§t1, care presida §edinta deprimire a venerabilulu! arhierell. Episcopi a! no§trierail de fat& la aceasta neobi§nuitI serbare a cIrtu-r&riei, a Bisericil §i a unitatiT de cultura care neleap pe toti In amiutirea trecutuluI §1 fn preg&tireaviitorului, Si de sigur a, fast pentru orl§icine, pentru

Page 257: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Jubileul episcopului Popea 255

sufletul cel maI acrit si ma! hirsit, una din aceleprivelisti care nu se uita Intlnirea In aceiasi salaInchinata, noastre, scrisuluI nostru, limbilnoastre, geniuluT neamulul nostru a acestor batrin1dintre cari ceI do! erail purtatoril cirjelor arhierestidin doua marl TinuturT, car cel de-al treilea era !Iasi's!suveranul Romaine! libere. A fost miscatoare si pome-nirea din partea taatrfnulul episcop a Mitropolitululace/ilia mare multamita cattle, RomInil ortodocsT,neunitil" din Ardeal cIstigat neatIrnarea ierar-hica fats de strainil de acelasi lege si o alcatuireInteleapta, care, pe departe, nu are numaT o Insem-natate bisericeasca, ci e Inca un zid de cetate trasfn jurul vietil natiunii noastre. Nimen1 na putealauda cu ma! multa, cunostintk cu ma! mulla caldura,cu ma! multa evlavie de ucenio, de flu dupa, suflet, peAndre! §aguna declt acela care a crescut In preajmaluT, i-a primit Invataturile, vazut vista de tcatezilele, ceia ce Inseamna si ma! mult fn pregatireauneT fir! omenestI de catre alta i-a cules oare-cum mostenirea da traditil. Dupa aceasta, cuvIntare,episcopul banatean s'a Imbolnavit si a stat cilva timpIn primejdie la BucurestI, ca si cum IntImplarea ar fivrut s ni aduca dovada jertfel pe care o facea baptrInul pornind la un drum asa de lung pentruface datoria fata de cartea romaneasca si fat& depoporul caruia ea trebuie sa caute tetdeauna a -! sluji.

Aciivitatea literary, si stiintifica a episcopulu! PopeaIncepe Inca de pe dud era student la Cluj, prin par-

stiintdI

i-a

a-sT

i

Page 258: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

256 0 lupta literara

ticiparea la silintile de literature ale tinerilor rominide la §coala Innalta din acel loc. Tocmal peste vre-odouazed de anT, studentul de odinioara, care a malmers la Pesta §i chiar la Viena, da o lucrare insem-nata, Istoria vechiT MitropoliI ortodoxe romine aTransilvanie!, suprimarea §i restaurarea eT". Aceastacarte din 1870 nu maT are pentru noT pretul pe careI-a avut pentru contemporan! : qi ortografia, §i limbanoastra, §i informatia §tiintifica, §i punctul de vedere

pe care, din fericire, §i clerul final., de arnindouaconfesiunile, it are cu mult mat larg, cu mult matputin aplecat spre du§manirea pentru Papa §i filioquesail contra lu! filioque §i PapeT, in mijlocul unuI bietneam primejduit §i abia atins de culture, nimicdeci din acestea nu mat sint astazT ca atunci. Darorlcine va lua in mina aceasta scriere intinsa §icontra-critica" manila sa o apere va capata impresiaca are a face cu un cercet.tor ingrijit, cu un om in-teadevar cult, cu un cleric cell impune seninatate§i cuviint,a chiar atuncT cind are sa se invinga cugreutate pe sine insu§T.

Nu va fi cu put)* s, scrie cineva despre agunafare s iea ca bass marturisirile §i actele pe careVeniaminul luT le-a raspindit supt mat multe forme,dar mat ales in Memorialul din 1889. A urmari Insa.viat,a lut Laguna e a to stramuta in mijlocul intregilactivitatl de crisa a Rominilor din Ungaria dupa, anul1848. Academia Romina ar putea sa iea asupralTcontinuarea acesteT publicatil, care s'a oprit la volmulI, cu toate ca, autorul are de sigur toate materialele

Page 259: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Jubileul episcopulul Popea 257

pregatite, ca unul ce a copiat cea ma! mare panedin archiva Invatatorului sat.

Acesta ar fi un frumos dar pentru qginta qi araminti aniversara de optzecl de anT a episcopululPopea In acel chip care 1-ar mica mat mutt i pevenerabilul jubilar.

26 Februar 1906.

Page 260: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

LII.

POESII OSTA§EM

D. sublocotenent VulovicT, care stringe intfun vo-luma§ de versuri intitulat Viteje§ti" incerearile saleliterare de pang, acum, e un tinar inimos, cu foartebune sentimente, maT dispus sa cinte datoria §i jertfao§tiril decit amintirile de iubirl fluturatece care arputea ispiti la cintec, pentru colegT 0 pentru o micasocietate de cunosctorT, pe a4iT. Ca unul ce a cetit§i scriitoril ma! noT aceasta se simte §i in inspi-ratia qi in tonul §i chiar in metrica §i stilul unorbucAtT , d. Vulovici are o limb, ward., mlAdioasd,,de sigur buna. In cele citeva poesi! ce Wad tipritIn aceasta revista chiar, este mi§care, avint, puterede a stringe em4e In citeva cuvinte sad intorsaturTde vers; este chiar §i un netdgaduit talent de a chemalucrur! duioase §i nelamurite inteo gam& de altfelcunoscuta. In articia, menitd, une! Intinse raspindirlin caste, maT stilt vre-o dou5.-treT paginT care pot stalinga. acelea pe care le-am dat aid. Sint altele carese pot ceti. Sint multe insd, foarte banale, in carenu e nicT destuld, caldura, nicl destuld, suflare pentru.

Page 261: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Po esil osta§eqtf 259

a Invia Jungul vers mond, solemn al odelor gi al de-dicatiilor, care pare& a ma! Tmbatrinit Inca de laAlecsandri Incoace.

N'ar credo cineva ca aceste elaborate, acute desigur cu tragere de inima, cu mult1 sinceritate §i care-.care rabdare, au acela.71 autor ca legendele ostmilormorg sat chemarea la arme care s'a cetit de putin-timp pe aceste pagini. ,E u§or 0, se afle explicatia.D. Vulovicl n'a cetit Inca destul, n'a legat Inca de su-fletul sail cele cetite, mu §i-a format Inca un gust.Toate lucrurl pe care le poate face §i e dator ss lefacA §i faV, de fndemanarea poeticl cu care e daruitqi care prin staruintA, prin alegere, prin munct. §i bunt,socoteala poate ajunge un talent. D-sa ss nu uite csastfel de sentimente cer o hains de tot potrivitt,pentru a nu putea fi ridiculisate, dintr'un motiv satdin altul.

5 Mart 1906.

4i

Page 262: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

LIII.

TREISPREZECE MART."

I.

IarA§T represintAil francese date de RominT la Tea-trul National", care va trebui impodobit atunci cucolorile nationale francese, din acest Bucarest" pe carevulgul Ii nume§te Bucure§ti. Ziarele romlne§t1 anuntlin ortografia francesa numele persoanelor care vor

Actul de patriotism plead, de la societatea de bine-facere. D. director al Teatrelor n'are, fire§te, "lid()obieqie sI cedeze sala. Frumoasa faptA se va savir§iIn serile de 13 §i 15 Mart. Se vor gasi neapgratdestuf spectatori ca sl aplaude.

StudenOT sl nu mai faca grepla de acum doT anT,sa nu vie pentru a protesta §i a fi batuti de gar-diqtiT de stradA. SA lase cellalt neam decit cel roma-nese petreacl In pace. Dar no!, cegtia din neamulcel de rind qi grosolan, sA ni Insemnam bine In mintsnumele celor ce ne despreOiesc §i sl tinem Barna §ide tine nu va veni.

Petrecere bunt, domnilor!

juca.

sa-§1

Page 263: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 261

0 rugiminte.

Cetitorl cari veld avea in mina acest ziar '; lasatT s&vi se fac& o rugaminte, nu pentru un om, pentru ogrupa de oamenT, pentru un partid, ci pentru aceamare flint& nenorocitA, luptind de doua mil de anTcu Imprejurari cluqmane, pentru literatura lul, pentrulimba luT, pentru sufletul luT. Pentru obrazul acestulneam care e obrazul nostru.

Avem In Bucure§ti un Teatru National.Statul romin subventioneaza acest teatru.0 societate romlneasca de binefacere pentru Ro-

minT d& la 13 qi 15 Mart o represintaVe pe scenaacestul Teatru romanesc.

Ce poate fi maT frumos!Dar trel partiT din aceasta represintatie vor fi ki-

te() limb& strlina, care ne cotropeqte, care ne sub-jug& §1 ne umile§te, care rupe un popor In doul,punind de-o parte pe vorbitorir graiuluT nostru despre-uit, de alta pe eel marl qi bogatl cari vorbesc

an& limbg, cari cugeta, simt, traiesc, iubesc ci morprin aceasta limba.

OrIce bun RomIn va privi aceasta represintaVe cao jignire a celor maT frumoase, ma! nobile sentimentece poate s& alb& un om.

Nimeni n'o poate opri, °data ce d. director al Tea-trelor a Ingaduit-o. Un ministru cu situatia d -lul Via-descu maT puffin dealt once alt ministru. Nu vom care

1 ,Epoc,a."

IL

ear

Page 264: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

262 0 hipta literary

multimii, fie gi multimiI studentilor, sä se amestece.Dar rugam, prin mine, unul dintre eel multi, roaga,

trecutul qi viitorul und neam, care nu e doar menitunel umilinti gi unel batjocurl pentru toate veacurile,rugam pe orlcine simte ca, are o tars, pe oricineaude glasul poruncitor al singelui sad, pe orYcine sepoate gindi la mo§ii, la stramo§ii sa.T, traits cinstit,fn tara romaneasca, cu graid romdnesc, cu suflet romAnesc, rugam pe oricine nu urea sa.-§1 arunce coplitin valma§agul neamurilor, WA, §tie In co limb/11 vor pomeni aceia cars vor veni dui)/ dfn§iT, IT rugam,cu o caldura ce nu se poate calor! In cuvinte, attnu vie la Teatrul Nacional In seara de 13 Mart qi Inseara de 15 Mart 1906.

Al luat bilete ; all facut o fapta, bung pentru g-rad. &I nu vie la represintatie, cad ar face o faptarea fatd de sufletul chinuit al acestu! popor. De ce,pentru placerea for de citeva ceasurI off pentru olegatura, socials, sa strice inima fratilor for rama§1credincio0 neamuld ? De ce ne fnjoseasca, sa, neumileasca, 1njosindu-se §i umilindu-se qi pe dinqiiprintriun act de trodare sufleteascli fatd de patria §inatio, lor ?

i all& rugaminte se Indreapta acum, pentru acelagicuvInt, lumil de tot felul, mai ales tinerimil din qcolT,care obilnuiegte a veni la Atoned.

D. Jules Brun auunta pe seara de 12 Mart o confe-ferinta, fiances& despre poesia noastrA populara. Desprepoesia noastrd populara, In casa noastret de conferintea Ateneulu! Ronan.

s&

Page 265: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 263

nu numal atit.D. Brun .tie romdnefte. Trebuie s6 tie fiindca este

ziarist romfn, fiindca este §i acuma sat a lost macarprofesor renzin.

i tot4 profesorul romin, ziaristul ramin Iu liuBrun, fiindca e de origine francesa, tine a confe-rinta trances& despre cintecul romanesc., In AteneulRomin, Innaintea unul auditoriu romin, Intr'un ciclude conferinte romane§ti.

Dace, aveti inima In vor, tinerilor cari merget,T laconferintele Ateneului, nu yeti cunoaste-o pe aceasta,nu yeti calca pragul salil unde se va tinea o asemeneacon ferinta.

Iar citi dintre- ziari§tii romthi se t.in de acest neam,vor puns §i ei o vorba pentru ca fapta de umilintassä nu se Indeplineasca.

Daca §i unii §i altil, qi ace§ti tinerl sAraci §i aceihobill qi bogati de sus, veft Idea goale cele cloud seatin care se face jertfa mindriei §i demnitatil noastre,atuncl va fi intriaceasta un mare §1 frumos Invata-mint, vrednia de a fi pus alaturl cu cele mai Innaltedin tot trecutul nostru. Atunci vet! fi savIrqit, Impie-decind pentru totdeauna asemenea jignirf, un eveni-ment istoric.

VetT putea oare sa calcati In picioare aceste In-demnuri, aceasta rugaminte a uneia din inimile cesinger& pe urma batjocoriril neamului, vets putea s&proclamati Inca odata, in auzul tututora, c Romaniae Statul-cfrpa al unuX popor-zdreanta, care hu into-lege sa fie stapfn acasa la clinsul ?

$i

Page 266: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

264 0 lupta literara

Vom vedea din aceasta dad, aict mai este pa-mintul de stradanie sfinta al stramosilor sail Trans-vaalul Europe!, cu o limb& strains oarecare, asteptind,chemInd prin inconstienta sa si prin despretul sailde sine insusi, navala spre cistig a tuturor aventu-rierilor WA neam din lumea larga.

Despre drepturile limbil nationale In Statul modernacetic linuttt la Universitatea din Bucureftt in ziva de 12 Mart).

Universitatea, noastra e a stiinteT, si stiinta are da-toriile sale stiintifice. In afar& de aceste datoril alesale stiintifice, ea are ins& si altele mult ma! Intinse,datoril de acelea care se Intind asupra Intregulul po-por. i, pentru a arata aceste datoril, pentru a mar-turisi o foarte legitima dorinta care sta In sufletulnostru al tuturora, se tine aceasta lectie de astazI.

D-lor, temeiul vietil orIcarui popor este limba Jul.Tern eiul acesta al vietii oricarul popor care se nu-meste limbs a fost inteles si recunoscut In toate tim-purile. Nu exist& o singura opera In viata °menhirIn care poporul sa nu se fi adunat In jurul cultuluipentru limba lul cea adevarata.

A fost o vreme cind toata lumea parea ca se adunain jurul a doul limb! invatate, a doua limb/ care tre-buiail sa dominos pe toate celelalte In viata popoarelorlumii. A fost un timp cind se credea ca numat vor-bind latineste si numal vorbind greceste poate cinevasa se arate om cult, poate dovedi el face parte dinlumea civilisata a timpulu! sail.

Page 267: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 265

Rasd,ritul in acea vreme era cu totul cucerit pentrulimba greceasca; Apusul tot cotropit de limba latind..S'a crezut c foarte multi vreme se va putea pastraaceasta stare de lucrurI, §1 totu°T a fost o mare gre-gala., care a disparut rapede. CacT iata ce vedemIndata dupl. alcatuirea vietil noun, de Stat in Europaevului mediu: vedem In toate Statele din Apus limbaInvatAilor, limba stapiniriT, limba Bisericii, adeca limbalatina, caztnd In folosul limbilor deosebitelor popoare.

Pe acea vreme nu era nicr raspindire a instructieTprin §coll, nici raspindiro a instructiel prin cart!,nici raspindire a instrucVer prin ziare; prin urmareIn chip instinctiv, raspunzind uneT nevoi fire§ti, toatepopoarele din Apusul Europe! ad Orbit limba la-tin& pentrn ca sä dea un loc din ce In ce matmare limbilor propril. fn felul acesta, aceste limb!, careplread a fi menite pentru totdeauna oropsiriT, negli-jarii, limbile acestea all ajuns graiurile Europe! mud,.

Pe de alt& parte, chiar In. Rasaritul european, afost un timp cind tot limba latina era socotita ca sin-gura limb, capabila de a exprima cugetari Innalte,sentiments nobile. i n'at trecut nici dou& sute de an!§i limba aceasta latina a fost pard.sita pentru a faceloc limbil grecegti, nu In calitate de limb& elin& su-perioar& limbil latine, ci In calitate de limb& a po-porulul care traia In Rasaritul grecesc.

Mal departe: In afar& de lumea aceasta greceasca,In Orientul Europe! erat alt,1 supu§1 al ImperiuluT, InAsia, can vorbiall limb! deosebite: limba armeneascaIn Nord, limba siriana in Sud. S'a Incercat multd.vreme a Linea pe aceqtI locuitorl de limb& siriana §i

Page 268: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

266 0 lupta literary,

de limb& armeneasc& in cercul culturil grece§ti, darnu s'a izbutit. Limba aceasta greceasck socotita ca.limba cultural& In Rasarit til Europe §1 In ApnsulAsieT, a lost tnvinsa cu desavirqire, §i pe ruinele acestel,pretinse limb culturale unite s'a ridicat o culture noun,s'a ridicat o literatura noun, s'a ridicat o Ntiata sale-tease& a popoarelor din Asia.

Pe de o parte s'a intemeiat literatura armeneasca,din care un popor Intreg s'a nutrit secole intregl,iar, pe de alts parte, s'a intemeiat limba §i literaturanational& siriang. Aceasta ni-o spune prin urmareexemplul celor d'intaid timpuri din evul mediu.

Va adaug acum un alt exemplu. Mal tarzid, inteunanume moment din secolul al XI-lea, niste aventu-hell din Planta, ad venit de ad cucerit Insulele Bri-tanice gi all intemeiat un Stat frances, cgruia i s'atlsupus locuitoriT indigent de nationalitate strains, de'nationalitate germane, Anglo-SaxoniT. Limba de Stat,limba de culturk limba de civilisatie a fost foartemultg, vreme limba frances. Toate actele de Stat sescriad in limba francesa, toate predicile in bisericlnu se facead decit in latineqte sat in limba francesg,orTce opera literary in limba latina sad in cea tran-ces& se stria. Pe atunci iara§T nu erad nici ziare,nici carti, decit foarte putine, nici §colile c a r e'fac educatia, unul popor, gi totu§1 de la sine, prinmersul firesc al imprejurarilor, limba aceasta strains,care atita vreme stapinise un popor de alt suflet,a lost invinsa §i inlaturata, fli a,stfel, in secolul alXIV-lea, poporul engles a ajuns sa introduce In toate

Page 269: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 267

ramurile vietil sale de Stat, In toate ramurile culturilsale, limba national& englesA.

Mar departe, In epoca modernl: °data regii, claseledominante a crezut ca pot schimba dup& plat viata,popoarelot. In Franta s'a socotit ca limba vulgarklimba pe care o Intrebuinta poporul, nu poate con-tribui la Innaltele scopurl literare, atunci, in secolulal XVII-lea, supt Ludovic al XIV-lea, s'a pornitmiscare pentru a crea o limb& de Curte si a socie-tAtif Innalte.

In aceasta limb& de Curte, in aceastA- limb& a so-cietAtiT Innalte, scris operele de capetenie alelitenturil francese din secolul al XVII-lea. (Mainepoate sti Ins& cif, pagub& s'a adas literaturil fran-cese prin adeasta, saracire, prin aceasta imputinare

scAdere a limbil pe care o vorbia poporul.Literatura de Carte, literatura din straturile Innalte,

a durat numal anal/a vreme, i secolul al XVIII-lea adat in ea opere literate de mare slAbiciune, de o lips&de durata si de un caractet de artificialitate cum nuse ma' pomeneso vre-odat& In istoria unuY popor.

Acesta e totdeauna resultatul pe care -1 produce olimb& ce n'are a face cu poporul, ce stl In leg&turinumai cu puterea i slujeste numai StApinirea uneldate sociale asupra altora. Revolutia francesk nu Lutamai In Fruit.% dar i In celelalte ter! ale Europe', aavut de efect transformarea, pentru that& viata, a pa-'pogrelor de cultura. Aceasta revolutie a gait Ins& InGermania o tar& In care pans in ultirriele timpurl

§i

o

sail

si

Page 270: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

268 0 lnpta literary

toate Curti le, farad deosebire, si mdl totT membril so-cietatiT Innalte nu voiat s recunoasca drepturilelimbil germane de a crea o literatura. S'a mers atitde departe cu aceasta, prigonire a limbil nationale,Theft un rege mare, marele rege prusian din secolul alXVIII -lea, Frederic al II-lea, nu voia sa, primeasca pescriitoril germanT si 'Astra toata ironia $i batjocurasa pentru Inceputurile de literatura germana. In schimb,acest rege, care nu cobora nicTodata pe hirtie un cu-vint In limba nationala, care cerea ca toate rapoartelediplomatice, toate actele administrative se -X fie pre-sintate numaT In limba favorita francesa, regele acestaeste scazut si astazi In gloria si insemnatatea sa fatade desvoltarea poporuluT german prin acest mare pacatfacut de dinsul fat& de poporul sal

i aceasta nu s'a Intimplat numaT In Prusia, ci Intoate celelalte OAT ale Germania

Pe en (le mare este Ins& recunostinta poporuluT ger-man fata de criticiT si literatil secoluluT al XVIII-lea,pe atit este de mare despretul pe care-1 poarta astb.z1,In deplina lul constiinta, fate, de acel cari atl spriji-nit, cautind sa o raspIndea,sca In dauna sentimentululnational, o literatura, straina.

In afar5, de Germania aceasta si de Franta supusaunel limb1 artificiale, Intllnim in secolul al XVIII-lea-WI, cum este buns °art Suedia, uncle societatea In-nalt& a primit In toate ramurile vieVI literare, cultu-rale $i sociale literatura francesa. Ce foloase a produsliteratura francesk In Suedia? Toata, adevarata viata,literary, toata adevarata viata de culture a Suediel

Page 271: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

TreIsprezece Mart 269

plead;, din secolul at XIX -lea, dupg, ce aceasta influ-en0 strains, menita sa ramtie totdeauna §i orlundestearpa, a disparut.

Din celelalte State, Rusia are In momentul defap, una din cele maT frumoase literaturT de pe lume,frumoase pentru ca se Indreapta catre multime, fru-moasti, pentru ca. se Indreapta catre totalitatea ace-lora cari formeaza natiunea ruseasca, o literatura careeste in stare astag sa, lupte pentru a Inlatura uneledin relele seculare §i a pune temelia uneX Doug, so-cietat,,T ruse§tY, societate de libertate, societate de drop-tate §i de lumina.

In Cara aceasta, era In secolul al XVIII-lea numalo imitatie servile a literaturiT francese. Imparateasacea mars de atuncT, Ecaterina a II-a, nu void sa §tieca, existad oameni cari jertflat sufletul for ca sa Incercea Intemeia o literatura pentru popor. Nu voia, sa §tieacest lucru: corespundea en Voltaire la Paris, primiainstrucOile sale de govern §i calla) sale de acolo §icauta once slat §i orTce Indrumare de la aceasta de-partata taxa apuseana.

Din aceasta perpetug, neIntelegere Intro SuveranTcari nu voiau sa, Inteleaga spiritul poporulul lor, In-tro clasa dominants, care se servia exclusiv de cul-tura strains, §tig tine a ramas invingator. A ramasInvingator acest popor rusesc, care, In afara de in-fluenOle apasatoare din strainatate, tragIndu-§1 toateinspiratliile din via4a, sa proprie, a dat, cum am spus,una din cele mal frumoase, una din cele mai ome-

Page 272: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

210 0 lupta literara

necti $i mai reparatoare pentru suflet din cite litera-turf s'ai'l scris vre-odata, In 1pme.

*

A venit Revolutia francesa. A creat noua, State, acreat o viata noun pentru popoare, §i, de acum In-nainte, un Stat nu mai este deer, precum era odi-nioara, Statul clasel cuceritoare §i al aceluia care staIn fruntea duel cuceritoare. De acum Innainte, oriceStat deplin consolidat nu este decit expresiunea uneinatiuni, mice Stat nu e decit forma Innaltg de adminis-traVe, de organisaVe §i de con§tiinta a vietil unuipopor intreg. Acesta este bunul mare pe care 1-alasat tuturor popoarelor Revolutia frances&

De acum Innainte prin urmare, existind numa!State menite sä represinte Intrio form& innalt& alca-tuirea §i viata deosebitelor popoare, aceste State nupot sä-§1 arate aceasa unitate a lor, acest suflet co-mun al lor, Intealt1 forma decit In Incurajarea, Incultivarea §i In iubirea nemargenita pentru limba tu-turora.

Limba nu e, d-lor, ,numai un mijloc de a se lute-lege, nu e numal mijlooul practic prin care un ompoate 0.-§1 comunice &duffle §i sentimentele salealtor oamenl; o limb& represinta pentru un popormult ma! mult. Este forma cea mat Innalta, cea mardeplina In care se poate exprima sufletul acelu! popor.

*i viata materials, interesul material, rostul mate-rial al unul popor nu se pot compara niciodata caInsemnatate, In ceia ce priveqte chemarea, In ceia ce

Page 273: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 271

priveste puterea for de a rodi $i de a preface, enviata sufleteasa a until popor. Tot ce stapIneste unmeam la un anume timp, nu sint doar numal formetrec&toare, nu sint elemente brute-ale vietil materialecare se amesteca intro diusele 4i se lupt& pentru In-tiietate, ti numal exptesiunile materiale ale sufle-tului acelu! neam.

Dar in nicio alcatuire nu se poate ,intrupa mai de-plin si mai frumos sufletul unul neam decit in limb/.Limba cuprinde !lite() form/ inteleasa vesnic de tots,intrebuintata necontenit de tog, intreaga via*, timpde secole intregi, timp de mil de an! une 04, a po-porului aceluia. Limba pe care o vorbim acuma, nueste numal limba romaneasa de astazi, nu este ceva-fixat acuma de gramatici, pe care can:lona. s6-11ntre-buinteze dupb. normele ce se afla in aceste grama-tic!: ea este fiinta vie carp ni -vine din timpurile tolemai departate ale trecttului 'nostril, ea este cea mai=rap& mostenire a stramosilor -cari ail .lucrat, ge-neratie de generatie, la elaborarea acestui supremproduct sufletesc care este limba.

Dace, stramocii nostri ail luptat pe acest p6m1nt,dace, stramosil nostri all muncit, ail suferit si ail ginditi ail visat pe acest pg.mint, nu-I niclunul din gin-

durile lor, nu-1 niclunul din visurile tor, nu-1 niclunadin muncile for tole grele, nimic din gloria si dinsuferinta strabunilor nostri, care sä nu fi lasat o lirmanestearsg, in limba.

Stramosil nostri ail fost, d-lor, dus. Dad,n'ar fi fost el, nu ne-am gasi sintem. Cu dinsiinu mai putem corespunde in niclun chip, pe din it

si s'at!-undo

Page 274: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

272 0 lupta literary

nu-I maT putem vedea, nu-I maT putem auzi. Ne In-chipuim numaT despre dinqii, dupg slovele care allrgmas din timpurl §i dupg icoanele din bisericT, darni putem Inchipui ce all fost el, Innainte de toate,prin aceasta limba romaneasca In care gi-au coborltsufletul qi care traie§te pang. astgzI pentru a gene-ratio dupg, genera.tie all ImbogAit-o, spre a o trimetema! bogatg, mai curata §i mal glorioasg color cari allvenit dupg dInsele.

S'a zis cg literatura formeazg o limbo., cg, astfel, cugetarek unul popor, coborindu-se In limbg, o desg,-vir§e§te. Aceastg pgrere este lntru cltva gre§itg.

De fapt, literatura, cugetarea unul popor se for-meaza In foarte mare parte, In mult mai mare partede cum ne Inchipuim de obiceill, din limbg. Ce stiltideile desbrAcate cu desgvir§ire de Inveli§ul for ma-terial, ce stilt ideile lipsite de strglucirea graiulul, ceSint pentru simtirea omeniril ideile pure ?

Este o a§a de strinsa legaturg, Intre ideie gi Introcuvint, !mit ele nu pot fi despartite, §i prin urmaresufletul until popor Intro anumitg epocg gi literaturaunul popor In acea epocg, toate manifestgrile lul deordine ideal& din acel timp, pornesc din asemeneatransmisiunl suflete§t1 cuprinse In limba poporulut

Astfel In aceastg forma, transmisa de epocele an-terioare, fiecare generMie noun coboarg, fmbogAind-o,felul el particular de a cugeta §i felul el particular dea simti. In aceste forme stravechl, In aceastg aka-tuire al aril trecut nu se poate urmgri, atit e de lung,In -aceastg trainica alcatuire materiall coboarg trep-

Page 275: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 27

tat ceia ce all ma! bun §1 ceia ce all mai tnnalt Tin-durile de °amen! care se urmeaza.

*

Dupa to ni dam sam& Cu desavir§ire de ceia recepre-sinta pentru un popor din timpul nostru limba, sa, ye-dem care slut drepturile de care ea se bum* rostulpe care-I are In viata deosebitelor popoare din timpu-rile noastre, pentru ca, apol, constatind ceia ce fac altii,sa, luam invatatura spre a face qi noT tot astfel.

Sint In Europa, In lumea civilisat& de astazr, dou&felurl de State. State care ail o singara natiune §1State care cuprind cite dou& sate mai multe natiuni.

In Statele care all o singur& nattune in cuprinsullor, natiunea aceasta impune o singur& limb& In toatedomeniile viet.ii. In Statele care cuprind doul sailmai multe natiuni, nu se Intilne§te, cum ar crede ci-neva, o limba care s& st&pineasca in toate domeniilelimbile celelalte. Ar fi o greqal& a crede contrariul.

Uitati-v& la Statele-Unite ale Americel, care se al-catuiesc din locuitorl de origine foarte deosebita, caris'ail lacomit la anumite bunurl materiale sail pe cariaceia§! atmosfera de libertate i-a atras. In Statele-Unite se intilnesc German!, Italien!, vechi Olandes!,Frances! de odinioara, pe ling& Englesii aceia cariall pus bass Statulul §i all Intemeiat viat.a material&§i sufleteasc& de acolo. Veti zice: iat& un Stat unclelimba nu joaca nicrun rol, in aceasta mare republicaatit de tnnaintata supt multe raportur!, republic& re-volutionara care std cu mult Innainte In calea viito-rului fat,1 de Statele mice! noastre Europe; iata deo!

Page 276: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

274 0 lupta, literary,

o puternica organisatie de Stat ce n'are nevoie delimb& nationals, n'o cultiva §i n'o poate 1110 lege. Unideal comun de libertate qi de munca, aceasta arputea lnlocui cu desavir§ire acea sentimentalitate co-mull& tuturor oamenilor dintr'un timp care se Intru-peaza In aceasta forma. innalta, a limbil.

Dar nu e a§a: In State le-Unite exists o limb& deStat, care e limba englesa. Limba aceasta nu are niclovaloare In afar& de domeniul Statulul, sat, daca, are ovaloare, ea este numai pentru ace' cetateni can shitel In§iT de rasa §i de limba englesa. Cit prive§te peceIlalti, Germanil se gramadesc In jurul focaruluI limbil§i literaturil lor, Italienil stramutatI tind catre pamintulItalie; eI duc amintirile patriel lox In aceasta, nounregiune a Americel, pAstrind aceiasI iubire pentru limbaitaliana, pentru literatura Italia

In departata Canada, supusa, dominatiei englese deMita vreme, se pastreaza pans astazI cu pietate cul-tul limbiI francese, de oare ce locuitoril acestul pamtntIntins de la Nordul Statelor-Unite nu sint decit Frances'stramutatI in diferite timpuri la Nordul Americel pustil.

Un alt cas: in Europa noastra a existat un Statunit al Suediel qi Norvegiel. Suedia era Cara carepusese mina pe Norvegia; s'ar credo ca, turn& sa, seIntimple suprematia limbil suedese asupra celel nor-vegiene. Ar fi o gre§eala, a se crede astfel. Norvegiafara voia el a fost unit& supt aceia§1 dinastie, suedesa,§i Norvegienil, can nu puteati sit apere independentafor nationala pe calea armelor, WA, In timpul dinurma, s'ati Indreptat In alta directie. care este tot-

Page 277: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 275

deauna fecund& qi binecuvintatg, sere cultul fanatic giasemenea cu o religie al literaturii naAionale norve-giene. i Norvegia a rapus Suedia. Norvegia, caren'avea drept la un steag, Norvegia, care n'avea dreptla un rege, care n'avea drept la un viitor, a produsnnedin cele mai frumoase literaturi a timpurilor noastre:-ea a dat literaturil universale o for ca Ibsen, carett revoluOonat cugetarea §i .simVrea, europeana.

Din aceasta literature a resultat, nu numai stimageneral pentru un popor ce se poate Impodobi cuastfel de scriitorl, dar Inca ceva: un fapt de ordinepolitica, care s'a petrecut In timpul din urma, adec&libertatea Norvegiel ajunsa is deplina cunoetint& acaracterului sail particular qi a viitorului set deosebit,liberarea Norvegiel culte qi consciente de supt jugulSuediel. Aceasta este un efect al literaturii qi culturiinorvegiene, al iubiril exclusive Ou care poporul nor-vegian a Incurajat aceast& literature qi aceast5, cul-turl

La 1815, diplomAii din Viena all crezut a fac ofapta trainica unind Belgia on Olanda, dou& tellmid care se pot tame In viitor de Inc&lcari dinpartea vecinilor. Belgia §i Olanda shit, acum, dour. teri fe-ricite care fac de o potriv& industrie qi comert, tericare Intfun trecut departat fuseser& chiar supt stapt-nirea aceluia§1 domn. Ei bine, In timpul nostru Belgiasci Olanda n'ab. putut s& traiasca allturi, cu toate le-g&turile de traditie istorica, cu that& legatura muncilindustrials §1 comerciale din timpul nostru, on toatasituAia for comuna geograficl qi cu toate primejdiile

Page 278: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

276 0 luptg, literarg,

trecute impreung. Aceste doug, iierl s'ai despgrtit pen-tru ca Olanda intelegea sa aibO o limba, o literaturg,nationall olandesg, qi fiindcg, Belgia trebuia s aibg.limtrile, literaturile el. Cdci in Belgia,,iarg§1 pentru mo-tive de limbO, se lupta intro dinsele doul literaturT,doug culturi gi doul pe de o parte litera-tura, cultura, civiliSaVa francesa, valong, pe de altg.parte, literatura, cultura §i civilisatia flamatidg.

Belgia nu e far& Indoiala o targ, cu totul sta.,torni-citg,, o unitarg; totu1 ea are far& indoiala una dincirmuirile tele mai bune din Europa tisi avantagil eco-nomics pe care le ail foarte putine State, o culturgfoarte innalta §i b foarte mare parte de libertate. Causespentru care ea nu Inseamna nimic in rindul popoarelor,pentru care viitorul Belgiei este necontenit primejduit,pentru care ea a rOmas o formg de Stat fOrg, rosteste a in aceastO taxa conlocuiesc doug doug.literatur! §i doug, limb! care slut menite sg lupte ne-contenit pang ce, sail forma §tatulul se va schimba,sad una din aceste forme va 1nvinge cu desavir§irepe cealaltg.

In apropiere de noi, este Statul austro-ungar. 0bucatg, de vreme era numal monarhia austriaca, deun timp s'a introdus dualismul de .a.stazi: Austria laApus de Leitha, Ungaria la Rasgrit de acest

In Ungaria, limba ctrmuirii, limba Statulul, limbajandarmeriei, a procurorului, a temnicerilor, este limba

1 Viitorul trebuia sd arate c Innalte elements sufletest1 Isepot naate numcd din comunitatea de traditie (1916).

tars

civilisatil,

rid.

civilisatit,

oi

Page 279: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 277

ungureasca; limba Intrebuintata In administratie, Inpolitic), In toate formele vietiI de Stat, In toate for-mole represintind tronul §i Statul la Apus de Leithaeste limba germane.

Va zice cineva: a exereitat poate una din acestelimbl o influents adInca. asupra vieta culturale a po-poarelor supuse aceluia§I regim de Stat? Oricine cu-noagte imprejurarile, va spune ca nu. Limba ungu-reasca ramine In Ungaria limba suprafeteI politice, acelor cari participa aparent la stralucirea acestel viet1superficiale; lncolo, fiecare popor co exist, In Un-garia tine morti§, tine cu toata puterea sufletulul sad,tine cu toata pregatirea pentru jertfa la individuali-tatea national, pe care o alcatuie§te, §i la limba, lacivilisatia §i literatura cc) results dintr'insa.

In Austria, acela§I lucru.nu e vorba pumal de popoarele de numar, de

popoarele de mare trecut, de popoarele de mindruviitor, este vorba §i de popoare ala de marunte, a§ade uitate de imprejurarI, a§a, de maltratate de toatetumulturile razboinice, de toate schimbarile adminis-trative care s'a1 petrecut In Cara vecinA, cum sintSlovacil, de pilda. Ce represinta SlovaciI In Ungaria ?Represinta o minoritate disparenta. EL bine, ace§tISlovacI din Ungaria nu lnteleg s jertfeasca nicl tre-cutul, nicl viitorul for nimanut Pentru a pastra ast-fel aceste traditiunr ale trecutulul, -eft §i pentru apragati viitorul la care au dreptul, se Indreapta, Innaintede toate ace§t1 vecini la izvoarele tineretel ve§nice care

Afar. de Galitia.

i,

1

$

Page 280: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

278 0 lupta literal./

skit limba §i literatura national/. i aiurea, In poporulfSlavilor celor, mai pugni, din regiunea de Sud austro-un-gait, Croatil, s'a ivit la un anume moment un om, morndaunazi, al carul nume trebuie pastrat cu pietate, nunumal de poporul slay supus dominatiei straine, darde to aceia cari iftqeleg rostul in civilisatia modern/al unel vieg omene§t1 consacrata scopurilor el celormal innalte. Acesta a fost episcopul Strossmayer. Dela inceputul pan/ la sfirqitul activitAii sale binecu-vintate, acest prelat n'a fost numaT §eful dioceseT sale,n'a fost numal un membru al BisericiT catoliqe, ciacela care, intrupind toate amintirile ci toate aspira-Vile poporului sad, a luptat cu reaua vointA, a luptatcu neintelegerile, cu indiferenta, a luptat cu vointaexprimat/ de atitea oil a Imparatului sä0. de la Viena.gi a izbutit s5, dea poporului sail o Academie, o lite-raturl qi o qtiinta . national/. Si, and el a murit dam-nazi, moartea sa a fost consideratA de intregui poporca un doliu national, care a flout sa se verse multelacrimi, ca un doliu national, care mull/ vreme a dal.-nuit in mijlocul poporuluT lipsit de conducAtorul sad.

Aceasta este prin urmare viata din. Statele cu maimulte nationality T.

*Sint multe popoare care all pietdut limba lor, ci mai

shit unele popoare care all adoptat limbs biruitorilorlor, care all adoptat limba acelora ce i-ail tntrecut.supt raportul politic §i supt raportul civilisa0e1.

SA vedem care este soarta culturil ci soarta vieVisuflete§tT a acestor popoare.

Irlandesi!, din departate timpuri, au pArAsit cu de-

Page 281: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 279

savirsire limba stramosilot lor. Englesii li-ad impus,venind In cantata de cuceritori In insula vecina, limbaenglesa.

Exists, cum stip', un popor al Mandel care pastreaz&amintirea ca a fost si este an popor irlandes, dap carenu mai vorbeste limba irlandesa. Stiti situatia, suptraportul sufletesc, a acestu popOr ; Trlandesii acestia,cari cer necontenit o viata deosebita, cad cer indarat-nic un regim aparte, acest popor irlandes n'a prQ-dus, din momentul de chid a parasit limba lui proprie,forma proprie a Intruparil vietil sale sufletestioliciunom cu adevkat mare In domeniul cugetarif si al li-teraturil, si viata poporulul irlandes In timp de maimulte secole n'a fost decit viata materiall stearpa,tot asa de putin Insemnata ca viata, buruienilor carerasar In fiecare an pentru ca apoI cOasa, odata sadde mai multe ori, sa, le inlature de pe fata painintului.

In viata aceasta stearpa, in viata aceasta fara im-portant& pentru viitorul poporului irlandes si pentrucivilisatia lumil a trait neamul nenorocit care, suptpovara imprejurarilor, a fost silit sail paraseasca iimba.

Va, void aduce Inca un exemplu, al unui popor caretraieste supt ochii nostri, care traieste supt ura si des-pretul nostru si aceasta ura si despret slut provocateIn mare parte prin faptul a el si-a parasit, cu desa-virsire aproape, toate amintirile nationale, toate visa-rile cinstite si sanatoase si tot rostul unui Stat na=tional. Vread sa vorbesc de nenorocitul popor evreiesc.

Poporul acesta a uitat In timpul evului media limbasa veche, limba ebraica, In care s'a scris ura din gale

Page 282: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

28& 0 luptl literary

ma! frumoase literatuff de pe lume, literature Vechiu-lilt Testament, literature Bibliel; a uitat aceasa limb,care nu se ma! pAstreaz decit ca amintire de. 1130.-tatii lor, de rabinr, numal In slova artilor sfinte, pecare credincioeil nu o mal tnt,eleg.

Si, In schimb, o mare parte din poporul acesta, evre-iesc, aeezata In Germania, a adoptat co, limba obie-nuita. pentru &Use limba germanl, *tiV resultatulacestei str4mutari sufieteeti a poporulul evreiesc dinvechea limba asiatid, In noua lirobl europeana, ger-manit : capabill de a represinta cele mal 1nnalte cu-getall ei cele ma! frumoase sentimente ale poporuluice o vorbeete, aceasta limbd germana a degenerat,ajungind cea maT urita ei vrednica de despret, ei dobatiocura din toate limbile care exists pe fata pamin-tuluT; a ajuns acel jargon evreiesc Innaintea caruia cugroaz. Iel astupa urechile toate popoarele din lume.

A fost apoI de vre-un folos pentru civilisatia german&a limba pe care o poarta a fost transmisa la un popordeprins sä simta ei sa, cugete cu totul altfel de cum sirnteei cuget6, poporul german? Si a fost oare de vre-unfolos pentru acest popor evreiesc fnsuel ?

Evreil nu slut un popor lipsit de insueirT, ci unulager, inteligent, In unele priviute staruitor. All produscugetAtorl ca Spinoza, all produs musicantY, all produsoamen1 de etiinta. De dud poporul acesta nu se malpoate Imbraca sufleteete In limba strarpoeilor sal, cariall auzit graiul Bibliel desfAcindu-se de pe buze vil,din acest moment ce all produs, In largul domeniu atpoesiel, Evreil ?

All dat In limba deosebitelor popoare, lute° limba

Page 283: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 281

care nu era nicl macar acest jargon evreo-german,scriitorT superficial! sail scriitorT cinicT, scriitorl faraputin0 de o inna4are sufleteasca in acele regiunlsupreme catre care poate tinde sufletul omenesc. Uncleeste poporul european care se poate mindri cu litera-tura evreiasca scrisa, in limba lu!, uncle este litera-tura deosebita de literatura deosebitelor popoare dinEuropa pe care s'o fi scris poporul evreiesc; unde estenoua literatura evreiasca pe care s'o fi produs Evreii ?

Acesta este blastamul care atinge totdeauna unpopor, ca poporul irlandes, ca poporul evreiesc, care,fie chiar fara voia lu!, a parasit singura limbs In carese poate exprima pe deplin viata sufleteasca a acelu!popor, fiindca vista sufleteasca, constiinO, limbaunuT popor sint unul acelasi lucru.

intr'un colt din Ardeal traieste pans astazi oparte a poporulul romanec care nu mail stie roma-neste, care s'a pierdut in Secuimea ce locuieste aceaparte a ArdealuluT. Sute mil de oamenT, raspInd41In acest Tinut strain ail fAa de Romin, atl portul deRomin, dar nu ma! still romaneste. Cind intreabacineva ce sint, nu pot spune decit, In limba cotropi-torulul for : Si ea sint Romin! Si alit

AcestI oamenT nenoroc4I, aceasta parte cazuta,pierduta a popdruluT romanesc, maT pastreaza o amin-tire: ca as fost cindva RominT pe deplin i ca maTsint astazi Romin!, in oarecare masura, scazutasi depreciata, prin faptul ca all bisericl deosebitelege deosebita de legea bisericile Secuilor. Dad,n'ar fi existat legea biserica de alta, confesiune, de

si

sisi

si

si

IT

si

sisi

sisi

!

Page 284: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

282 0 lupta literara

mult aceasta frintura a poporulul nostru s'ar fi pier-dut cu desavirsire in mijlocul imbielsugateT natipna-MAT care o incunjoara din toate p rile. Atita vremeinsa eft un neam se pastreaza numaT prin religiasi numaT prin numele prin anumite amintirlistorice, precum se pastreaza, si poporul evreiesc,atita vreme acel popor este condamnat la o viata,stearpa.

Din toate regiunile romaneStI, in adevar, ni-aa venitscriitorT, vanit conducatorl politic!, ni -ati venitcintareti si Indreptatorl al vremurilor. Niclodata nuni -all sosit astfel da oamenT din acea Secuime neno-rocita unde poporul ramanesc a pastrat numaT nu-mete nostru, fara nimic din limba -stramosilor nostri.

In fundul BucovineT, dincolo de Prat, sint sate in-tregT5 un Tinut Intreg de ()amen! oari all fost cindva,RominT si cari acum graiesc limba ruteana.

Am vorbit cu acest! oamenT. ParintiT, bunicil forstiat bine romaneste, se socotiati in toate ca Rominf,Astazt, acestl oamenT abia ma! pot Ingina ctteva cu-vinte romanestl. Nu e priveliste maT duioasa decit sb..vezi cite tin Wen, care, cind IT vorbest1 romaneste,Is! Increteste fruntea cu cea ma! mare Incordare a aten-tieT pentru a culege oarecare cuvinte, intelese Inca,dintr'o limba disparuta pentru $i, cind se adre-seaza cineva catre unul din acestI terani, care nu faidoarecare &limp l aminteste ea, in tinereta WI a trait caRomin, cind Se indreapta catre until din ace! nenstirocitTteranT care nu e nic! Rus, nic! Romin, Intreaba caeste, el da acest raspuns, care lumineaza ma! bins

sa.sail si

ni-aa

dthsiT.

si-1

Page 285: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 283

decit toate teoriile filosofice ce valoare are limba pen-tru un popor: Am fost Rom In clad eram Acura,slut Rus !" Fiindca vorbeste limba ruseasca.

Prin urmare, In mintea acelor oamenT din popor,atit de molt este legata, limbs cu nationalitatea Ind%din momentul ce pierdut datinile vorbeT, ale lim-bil moldovenestl", cum zic dinsiT, din acel momenteT se consider& ca RusT, o spun cu =Uinta, o spuncu rusine, o spun cu durere, si de multe on cu ochiTplini de lacramI, ca si eum si-ar vedea, treelnd innaintea.ochilor Inca °data anil copilarieI lor.

Dup& ce am vazut care este Insemnatatea limbitIn genere, dupl ce am vazut care este Insemnatatealimbil nationals si a tuturor bunurilor ce pornesc din-,tr'lnsa In timpurile noastre, 'Amine s&-fixam care giltdrepturile pe care, In puterea acestel teoril ce s'a des-voltat si a explicatifior ce s'ati dat, le are limba natio-nal& In Statele lumi! culte.

In orTce Stat ce merits numele de cult, Iii onceStat ce Intelege s& tr&iasca, unitar pregateascaun viitor, In once Stat ce are mIndrie, ce are putere

constiinta, limba nationalall mentine toate dreptu,rile In urmatoarele domenii :

Limba national, trebuie s& fie singura limb& de Stat.Nu se poate Intelege In nicTun domeniu din viata pu-blica, din viata de Stat, introducerea unel limbT straine,si In aceast& privintA sintem Inca, !ntr'o privinta, de-parte de idealul acesta. In adevar nu se raspindes6prin administratia noastra acte scrise frantuzeste, dar

tinar...

s'aa

si

si salt

si

Page 286: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

284 0 lupta literary

stie toata lumea ca toata corespondenta noastra diplo-matic& se poarta pd,na acum, precum se purta In Prusiadespretuita nationaliceste din vremea lul Frederic alII-lea, exclusiv In limba francesa 1. Diplomatil nostri,eel mal multi socot ca o datorie sa negli-jeze cu desavirsire limba obisnuita a Statulul In acesterapoarte care trebuie sa lumineze Guvernul nostruasupra lucrurilor ce se petrec in deosebitele Stateunde el shit trimesi ca represintantI.

Al doilea domeniu In care limba national, trebuiesä fie pe deplin stapina este domeniul literaturil, In-tregul domeniu al literaturil. Nu se poate Inchipui calocuitoril de once treapta al unul Stat national dinsecolul al XX-lea sa coboare cugetarea si simtirea forIn opera literare scrise 'n alts limbs decit limba po-poruluI lor, cad altfel este, sail un act de inconstienta,said un act de tradare.

Prin urmare, daca In materie de stiinta cineva esteliber, pentru raspIndirea mal Intinsa a ideilor sale sia cunostintilor sale, sa adopte o limba europeanapIndita, el are datoria, de cite orl scrie o opera lite-Tara, sa nu Intrebuinteze alt mijloc de exprimare de-oft mijlocul acesta natural de exprimare al cugetarilor,impus de ImprejurarI si impus si prin insemnatateasa ideald, care este limba nationals.

tntr'un al treilea domeniu nu se poate admite inniclun chip alts limb& decit limba nationals: in do-

Informatil noun arata cA sa faceafi Inca de la InceputulDonnie' lul Carol I-id gi rapoarte in romaneate (ca ale lul De-gre de la Berlin) (nota din 1916).

dintsInsit,

ras-

5

Page 287: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trefsprezece Mart Z85

meniul cuvinthrit. Dect, fie In predica religioash, fie Inelocventa parlamentarh, fie In discursurile de la Intru--nirl, fie to conferinte, un Stat national nu poate In-gadui .alta limbh decit nurnat limba nationalh.

D-lor, nu =mai In ceia ce priveste predica ce setine Yh religia Oh!, In religia care primeaza, ci -chiarIn predicile ce se in prin bisericile de alts confesiuntdecit cea pe care a admits Statul ea dominanta, nictIn astfel de predict nu se poate admite limba strainh.In privinta aceasta Ins& este o foarte mare deose-bire de flcut, printre lucrurile care se petrec In a-ceasta tarh a noastrh, Intro catolicismul iesean si ca-tolicismul bucure§tean.

VazInd ch, azT, credinciosil catolici al Bisericil din lastapartin unor nationalitatf multe si deosebite, unit fiindPolonest, altit German!, altil Italienl,. vazind acest lucru,un episcop al Issilor, om luminat, un Italian iubitor al po-porulut romanesc, Monseniorul Camilli, a luat masura,care se observa gi pana In momentul de fath, de ase face toate predicile numat In limbs, romaneasch.Acest principiu, pastrat si de episcopul Jacquet, estementinut pan& In momentul da fath, de succesorulacestuia, care e tot Monseniorul Camilli.

Dincoace, la Bucaresti, nu e nevoie sa spun a Incatedrala catolich 13e in predict !ntr'o limb& straina,care nu e nid macar limba majoritatit locuitorilor ca-tolicl, ci este limba francesh, gi se tin, nu ca sh, sevorbeasca, acestor catolicf, de cari clerul catolic dinBucuresti este sigur, ci acelel 04 din societatea ro-mitneasch., care este 'Cu deshvIrsire instrainata, in ceiace priveste limbagiul obisnuit In cash, care este Cu

Page 288: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

286 0 lupta literary,

desavtrqire strains In ceia ce prive§te literatura pecare o 1ntrebuinteaza §i care, de la o bucata de vreme,e socotita In creierul preotilor c poate fi momitachiar de la legea noastra despretuita catre legea careadmite predica In limba nobila francesa.

Domnilor, niclodata o cuvIntare romaneasca nu aadunat atita lume city aduna biserica catolica In fie-care zi de predict cInd vorbe§te ace) cuvintator detalent care este parintele Olivier. i, pentru ca el po-soda §i atractiunea aceasta pe care conferentiaril §icuvintatoriT romInT n'o pot avea, de oare ce el vor-besc limba despretuita a plebeT, el are darul de a a-trage frunta§1T, In ceia ce priveste de multe or chiarviata politica, aT poporulul romanesc.

De cite on vede cineva trecind pe o anumita strad&un §ivoit de multime care n'are caracterul unel mul-timT sarace, ci din potriva, de atItea orT poate fi sigurca la biserica catolica a tinut un discurs In limbatrances& parintele Olivier, propagator biruitor al ca-tolicismulul din causa superioritatil limbiT in care tinepredicile sale.

Adaog iara0 ca nu se poate admite, In margenileunuT Stat national, tinereft de conferinte publice Inalts limba decit In limba poporului acestuia, §i aceastaeste, cu atIt maT impus, cind este vorba de o persoanacare cunoa§te aceasta limba §1 poate sa Oa& anumitelegaturT §i o anumita situatie In societatea romaneasca.

§i am de insistat Inca asupra unuT fapt: ca Statulnostru a dat In deosebitele timpurl o destul de slab&atentiune vietix noastre- culturale, §i, acolo undo Sta-

Page 289: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 287

tul n'a putut s fad. un lucru, 1-am facut noT cu tugdind banul nostru pentru a se ridica in mijlocul Bu-burestilor acea frumoasa cladire care se nume§te Ate-neul Romin, cu gindul ca s& fie izomanesc §i sa lu-creze pentru innaintarea cultural& a poporulu! nostru.Ateneul este Pacut din banil saracilor rominT, acestAtened este cladit din banul tuturor Rominilor §i esteridicat to vederea celul maT Innalt scop al poporululnostru, i acest tnnalt scop nu -se poate servi acolodecit prin cultul necontenit exclusiv 8.1 limbiT noas-tre rom&ne§ti In acest Atenet Romin.

D-lor, invatamintul public sail trivItamintul privat,pentru locuitoril romini de pe pAmintul romanesc, nuse poate intelege in alt& limb& §i In alt& directiunecultural& decit numa! In limba romaneasca §i In di-rectiunea cultural& a poporuluT romin. Prin urmare, decite orT se observa in Cara noastra, §coll intemeiatede pribegi aT culturiT sat de pribegi aT jumatatil decultura sat §fertuluT de culture,, venitl mune cu unanume scop dintr'o anume tarn, de cite orT se observaacest lucru, e Inc& o dovada despre slaba noastracon§tiinta, despre putina ingrijire pe care o avempentru idealul nostru cel innalt; aceasta este Inc& odovad& de lipsa noastra de solidaritate de cite orTviata romaneasca este atacata in cele ma! frumoase§i maT nobile manifestarl ale eT.

Niel invatamintul public nu se poate Intemeia decitpe limba nationals, dar nicl invatamintul privat, dataurea s& capete §colaril §i ecol&ritele sale printre Ro-min!, nu poate cere alto drepturT.

ei

Page 290: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

288 0 luptd, literary

In sfireit, data fiecine are dreptul de a vorbi Incasa sa limba care-T pare mai buns, este o datorieelementary de solida,ritate social& §i nationals, este odatorie de innalts cuviinta a nu face sd, se auda nick,-data In afar& de margenile easel tale alta, limb& decltlimb& nationals.

Nu se poate impune nimanui acest Worn prin legmateriale, dar este o impunere mar putemicd, dealt oimpunere materiald este impunerea conetiintil, esteimpunerea moralitAil superioare a fiecaruia. Dada no!sIntem un popor foarte tolerant In aceasta privinta,orlcine calatareete dincolo de hotarele RomInie1 etiecum poate fi primit ei cum poate fi tratat acela careIntr'un local public din Ungaria, sad din Austria, Ger-mania sad chiar din Fran0., find de acelael neamdu ceilalg paminteni, ei-ar permite sa, intreprind5 di.-dind lumea, o conversatie in alts limb& decit in limbscetMenilor acelul Stat.

In aceasta privinO, fard, Indoiald, cd, biruinta noastava fi mar tirzie, dar va trebui sa se indeplineasca,°data,. Pentra cä, data eel& ce am cuprins In rubri-cile din urma ale acestel le4unT nu se vor indeplini,data nu se va ajunge ca poporul sa, impund, limba sanAionala sentimentului de iubire al tuturor stratelorsale sociale, dacd, nu vom fi in stare prin cetirea ciadmirarea aceleiacl literaturi sd, unim toate paturilesocials ale poporulul nostru in aceiacl mare unitateetnick vom avea soarta Polonier, .tard, care °data,a avut glorie, a avut stralucire ei a aril urma secautd, Inca pe pamtntul Europe!.

Page 291: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 289

IV.

Conferinta de la 13 Mart 1906.

Domnilor,

Sint multamit intAid pentru imprejurArile particulardo innaltatoare in care s'a tinut manifestarea d-voastrade ieri.

In aceasta tall, s'all vAzut multe manifestari studen-te§t1. Din nenorocire, cele mai multe din aceste ma-nifestAri as fost determinate de interesele unui partidsad de interesele celullalt partid. Manifestarile acestea,determinate de vre-un interes de partid, n'at niclovaloare ideal& §i n'ad niclo valoare nationals, qi stu-dentimea trebuie s& traiasca numal pentru ideal §inumal pentru nationalitate. Lasati, cuvintarea meae lungk ascultati-o pan& la sfir§it.

0 voce : Nu se aude.Toata sala: Ba se aude!Voci : Se aude chiar foarte departs!D. prof. N. lorga. Singurul lucru de care nu va pu-

teti plinge, este ca nu se aude.Dec!, cum v& spun, intrunirea de ieri este intaia

pe care studentli ad tinut-o in afar de interesele mes-chine de partid; este intaia intrunire gi intaia mani-festare pe care studentii au fAcut-o pentru intereselesuperioare ale poporulul romAnesc din toate locurile§i din toate timpurile. Este intaia manifestare pe carestndentil au facut-o in cea mai desavir§it& disciplinkpe care slut mindru c& no!, generatla tinAra de pro-fes ri, am putut s'o facem sä se coboare in sufletele

Page 292: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

290 0 lupta literara

d-voastra. Aceasta manifestare facuta cu un astfel descop si in aceste imprejurarl de innalta disciplina poateservi de model orIcaril studentimi, de orlunde, si a-ceasta formeaza bucuria mea in momentul de fats.

S'aa mai facut, d-lor, demonstraVI cu caracter na-tionalist in aceasta tarn. Demonstratiile cu caracternationalist s'all facut lnsa in vederea imprejurarilorde dincolo sad in vederea imprejurarilor de peste Dunare.

El bine, sa-ml datI voie sa cred ca nu e mare vi-tejie in a demonstra innaintea consulatulul strain careeste aparat de politia romaneasca. Ca nu e mare vi-tejie de a provoca aid patimi care se rasbuna dincolope spinarea fratilor nostri can n'ail mijloace de a seapara. Dar este fara Indoiala vitejie ca, intro Carastapinita mai ales de o clasa politica desnationalisata,care se imparte, in adevar, in partide, dar care pas-treaza toate legaturile de la un partid la altul, In careclasa aceasta desnationalisata intelege multa vremesä pastreze ceia ce se cuvine a se ceda poporulul ininfatisarea, in intelesul cel mai Innalt, este o vitejie,este o barbatie ca tinerimea sa manifeste. impotrivaacestor obiceiurl role, in ciuda tutulor sfaturilor, inciuda tutulor presiunilor, in ciuda tutulor mijloacelorde inriurire, in ciuda amenintarilor cu pumnul si is-pitirilor cu deosebitele mijloace pe care oamenil pu-teril le as totdeauna la indemina.

Prin urmare, cum spun, sint mindru de lucrurile in-timplate jell, sint mindru de auditoriul de astazi sisint bucuros ca in tinereta mea Inca am trait sa vado studentime asa de stapinita, de ideal si asa de pa-trunzatoare in ceia ce priveste tinta catre care tre-

Page 293: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Matt 291

Buie sa se Indrepte qi mijloacele prin care o poste,atinge, sa, vad la studentime Mita avant, de o parte,Iii at!ta discipline si masura In manifestarile sale, doAlta parte.

Dupa, aceasta declaratie, sa -ml permitetl sa va tror-best de primejdia national& care result& pentru unpopor din desnationalisarea claseI sale dirigente.

aD-lor, acum citIva and de zile am serbatorit amin-

-Urea lul Stefan -cel -Mare, cea mal mare amintire pecare am pastrat-o din tot trecutul nostru, prinostil-adus celul mal mare om pe care 1-a produs poporillroman. Acesta a fost Intelesul aceleI manifestarl.

Biruinta lul Stefan -cel -Mare, stralucirea Domniel lul,Indelungata el duratd si moartea senina a maxelulVoevod se pot explica In multe felutl. Unii pot sa a--dud, Innainte vitejia boierilor de atuncl; altil pot saaduca Innainte destoinicia teranulul roman din aceavreme, altil iara.11 marele talent militar si genidl po-litic al acelul Voevod. Nicluna din aceste explicatil nu43 deplina. Adevarata explicatie este ca atund, In tint -pul Domniel lul Stefan -cel -Mare, poporul roraln, de §icompus din mal multe clase care aveau interese fi-Te§te deosebite Intre dinsele, poporul acesta era legatprin aceia§1 credinta, vorbia aceiaql limba, avea ace-14 ideal, forma o singura fiinta, represintata de opotriva prin Voevodul feria de pe tron gi prin cel dinurma ostaq biruitor din armatele sale. Aceasta estetaina biruintii lul Stefan -cel -Mare.

Poporul, d-lor, se Impute &este in clase, clasele se

Page 294: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

292 0 lupt& literary

Impart in indivizl. Interesele indivizilor nu se impaclIntre ele, si interesele claselor de multe or! se dus-mAnesc; ins& presus de interesele indivizilor,presus de interesele claselor, trebuie sa se ridice so-lidaritatea nationall, sentimentul de Imitate care slImbratiseze o societate de la un capat la altul. Acestsentiment asigur& mentinerea unul popor, acest sen-timent permite afirmarea unul popor da biruintaIn toate Imprejurarile.

De ce natura este acest sentiment de solidaritatenationals? Acest sentiment de solidaritate national& nuse poate sprijini decit pe urmatoarele temelil, ne-clintite.

Yntii vorbirea limbil nationale de totI aceia canfac parte din acel popor, vorbirea cu aceias1 iubire,cu aceiasT curktie, de Ia cel ma! mare Ia cel maT mic,de la cel ma! bogat la cel mai sarac. De la cel caresty in fruntea unuI popor pan& la eel din urma dintre-supusil sal. Numal pe aceasta bas& se poate 1ntemeia,In rindul acest sentiment de solidaritate na-tionals.

In rindul al doilea, sentimentul de solidaritate na-#onala se sprijin& pe constiinta aceleiasI traditil isto-rice. That& lumea trebuie aminteasca, nu dincartT, nu din lectiuni, ci, ca sa zic ma, din turnarea.In sufletul sail a trecutuluT, de taptele marl pe careIntreg poporul le-a savirsit in curs de mai multeveacurl.

In al treilea rind, solidaritatea aceasta nationalg,care nu are un caracter material, cad nu sintemlaolalta pentru ca este pentru totI acelasi regim vamal,

maT mall

si-T

intait,

s&-sT

Page 295: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 293

aceia§1 administratie, aceleaV imprejurari de via zide zi, nu pentru aceasta, ci pentru cg acela§! sufletine insuflete§te pe tot!, aceasta solidaritate nationallse razimg pe cultivarea aceleiasI literaturi, pe iubi-rea pentru aceimi poesie, pe cintarea aceluia§1-tee, pe urmarirea acelora§i ispravl, pe imbracarea inacelas! ve§mint, de innaltg valoare gi frumusetg, avietil actuale §i a vietil trecute, ca §i a aspiratiilorde viitor ale poporului intreg.

Numai pe aceasta temelie se poate stabili solidari-tatea sufleteascg gi numal prin solidaritatea sufleteascacare merge de la eel d'intaid la cel din urma, caresimbratipazg pe toti locuitorii teritoriului national, carecuprinde pe tog oamenii de acela§1 singe, numal prinaceasta se poate asigura pastrarea tot innainte a untilpopor.

Din trecutul nostru va void aduce dovezi care O.Intgreasca aceasta:

Pe vremea lu! Stefan -cel -Mare, am fost unul din celed'intaid popoare ale Rasaritului Europe!. Astazi tine)se teme de no!? Vecinil de peste Dunare se cred deo potriva cu Rominii, mai vechi decit din§iT. Vecinulde la Rasarit si vecinul de la Nord, de la Apus sintma! puternic! decit no!. Aproape nu mai exista printrevecinil no§tri unul care sg ne stimth3 cu stima aceiacare se indreaptg, nu catre un egal, ci catre unul marbatrin si mai innaintat in civilisatie. Aceasta eStetuatia de astazi, sg nu ne in§elam!

Nu exista in istoria Europe neam mai isolat defrail sat de singe §i mai primejduit, nu exista neamprivit cu ma! multa dusmanie de vecini ca acest sat-

cia-

sip

Page 296: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

294 Q lupt& literary

man neam romanesc din care numat sese milioanlocuiesc pamintul Romania!, iar cetlalg sint In ghiarelesingerate ale tuturor pasbilor pradalnice de la ho-tarele noastre. Da, asa sintem astIzt !

Pe vremea lut §tefan-cel-Mare nu era ins& un vecincare sl nu ne respecte, nu era unul care sä cuteze a.aim pamintul moldovenesc fart, s& se gindeasca lastrasnica rasbunare a tinarulul sati, pe urma, a batrinulutVoevod. De la Inceputul carieret lut gi On& la moartea-Isenina, nu numat in margenile hotarelor terit, ci multdeparte peste aceste hotare! $i, din acele departari alesecolulul al XV-lea, §i astazt el sa innalt& On& la notca o umbra tutelar* t,inind in mina spada vesnic o-crotitoare a terit sale.

Si de ce owe ? Pentru ca In persoana Voevodulut,In sabia Voevodulul sta simtul sigurantel, care pornia.din adev&rata unitate a poporulul Intreg. Pentru c&ace cari -I compuneail nu erall isolatt In clase dug -mane, fiindc& o clasa Instainata Du se formase prinalt ideal de cultura prin alt& limb& vorbita de aces..dasa.

A trecut o bucat& de vreme, i solidaritatea social&ay disparut: poporul romin a cazut adinc supt st&pi-nirea turceasca.

Atunci s'a ivit un om ales de Dumnezeii pentrune ridica iarast la Innaltimea de undo clzuserara.

Acest om a fost Mihal Viteazul.*titl cariera lui Mills.' Viteazul: sfasimind pe de o

parte lanturile care ne tinea4 aid, el a strabAtut, pe-cle pasurila Carpatilor qi a cucerit Ardealul. A.

at

alta,

Page 297: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 295

rasbatut peste hotarele terii de cite on a voit el, pan&prin apropierea Constantinopolei, $i a facut sa se audain toate unghiurile Europe! Inca odata numele untilviteaz roman.

Si 041 cum a fost sfirsitul Viteazul fa0,de sfirsitul lul Stefan-eel Mare. Duna o indelungataDomnie, la vrista cea mai innalta pe care si-o poatedori un om, Stefan-eel-Mare s'a stins linistit in capi-tala Suceve I, iar Mihal Viteazul a cazut tinar supt sabiauntil tradator, pe cimpia Turdei.

De ce ?Pentru ea, pe vremea lul Stefan-cel-Mare, intreg pea-

mul romanen, pe de.asupra, deosebiteler clase, train,aceiasi viata sufleteasca, avea aceiasi constiinta na-Vonala, presinta adevarata solidaritate a neamului.

Pe vremea lul Mihal Viteazul insa, poporul roma-nese era taiat iq doua clase dusmane: de o parte eraboierimea bogata, boierimea viteaza, boierimea stn-pinitoare, in puterea tuturor insusirilor sale covirqi-toare, iar de cealalta parte era teranimea noastra sa-racita, urnilita, teranimea care se rnultamia cu pinesmuceda, de toate zilelo, i Intro clasa aceia de sus,care se ritsfaAa in bielsug, $i cea de jos, ce traia inlucrul grew de plugarie la strain!, care nu-1 aduceaniclo rasplatal nu era niclo legatura; ochjl unora seuitaa cu urn, In °chi' celoria10. i, atuna cind boie-rimea, In frunte cu up Doran genial, a plecat sa eu-ecreasca, Ardealul, teranimea a alma la vatra §i, lu190 sa, mearg4 $i ea dupa steagul marelo1Voevod, aptirrindu-I pan& In momentul dip urma, s'aa vazut mo§noillcan s'a) due In itrdeal, la Alba4ulia, spiv a Cere fa-

lul Mihai

Page 298: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

296 0 lupta literary

rfma for de dreptate de la acela care represinta, In-nainte de toate, interesele boierilor. i acele cete demosneni desbracatT de proprietatile for tutorsInnapoT, nu bucurosl ca au vAzut pe Voevodul for bi-ruitor, ci cu ultime lacramT de desnadejde in ochilfor scurs1 de plfns!

Aceasta a fost causa pentru care a perit MihaY Vi-teazul: disparitia solidaritatil sociale, disparitia unitatilde constiinta a poporuluf romin. §i, pe cfnd tefan-cel-Mare s'a stins fntre vitejil sal, intre sfetnicil sal,Intre eel d'intahl al poporulu! sail, Mihai Viteazul amurit In astfel de fmprejurarl, !nett nimenf nu s'a pu-tut ridica, dintre oamenil cumparatf, dintre oamenilcu leafy, dintre oamenil de vinzare si de inchirierecari statead in jurul WI, tog strain!, totl mercenarlnicTunul nu s'a putut ridica dintre pentru ca saapere, macar printr'o ultima lupta, printr'o ultima ras-bunare, numele bun al sefulul asasinat. A murit introstrain! si de mini straine, si a trebuit sa oe gaseascarivna evlavioasa a until adevarat boier, tovaras de lupta,al sail, ca sa culeaga, macar capul de linga trupul celaruncat pe cimpie si sa -1 aduca spre Inmormin tare&de care pang astazI se bucura crestineste In ma-nastirea parinteluI sail de la Dealu.

De o parte evlavia acestuI singur om, care era Ro-min de neamul sail, pe de alta parte indiferenta, re-ceala acelef gloate, care a luptat cu Mihal Viteazuldud o ducea la biruinta, adeca la prada, si care -1 pA,-rasia dud era invins, fara sa verse apol o lacrimapentru moartea luf. Teranimea era la vatra, ne-dreptatita, fnjosita si saracita, teranim ea nu avea niclo

din§il

sail

Page 299: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 297

tragere de inimg pentru boiera sal, pentru Domnulsad. i acesta a fost resultatul: moartea acelul omcare, dupg Stefan -cel-Mare, a cuprins mal multg pu-tere, care a avut mal multg credinta In viitorul ro-mgnesc din cItI °amen! a dat acest pamint.

Iatg resultatul dusmaniilor de clase, Wad resultatuluril care se iveste Intre acel cari detin totul si ace! carin'az'i nimic, iata prapastia care se deschide intre aceiaearl ieaa si o anumitg cultura strains pentru &DOIsi acel carora li se interzice orIce drept la cultura.

Mergem ma! departe.Mihal s'a dus, si am cazut tot ma! .adInc in robia

turceasca. N'am ajuns In robia turceasca pentru caeram mal raI decit odinioara; am cazut in aceastarobie pentru ca aveam maI putine mijloace de a neapara, pentru ca viata era ma! slabs in no!, si, de _citeorl viata slabeste Intr'un popor, de atitea or! viatamal puternica a altul popor se arunca asupra lul. *iviata unul popor slabeste totdeauna In masura lipselde solidaritate a deosebitelor clase care-1 alcatuiesc.

Pentru ca In secolul al XVII-lea boierimea era simaI rapareta decit odinioarg, pentru ca In secolul alXVII-lea boierimea aceasta se simtia Inca mal putinromaneasca decit Innainte, pentru ca teranul era sima! nenorocit, si mar robit, si mal intunecat, dinaceasta causa am cazut not In acea nenorocita situatiede robie desavIrsita rata, de Tune!. i, cind aa venitGrecil, de ne-ati stapinit Intru citva, cu boierimea lor,cu negustbril lor, cu cartea lor innalta, cti clerul lor su-perior, no a fost vina Grecilor, ci a rost vina noastra.

Page 300: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

298 0 lupte literary

A fost vina, noastra pentru ca, printr'o desvoltaregreoita, printr'o duomanie nenorocita Intre clasele carealcatuiau poporul romin de atunc!, el nu era destul destrins laolalta pentru a Impiedeca Implintarea, patrun-derea necontenita oi dominatia rasel straine. 4i, Infelul acesta, prin sentimentele grsoite ale boierimil,prin lipsa de sentimente a teranulul, coborit pane lasituatia de dobitoc al ogoruluT, am fost supuol In a-eelaol timp la doul roblI: robia brutala a Turculul ofrobia oireata a Greculul.

In Imprejurarile acestea decl am platit, timp de osuta douazed de anl, lipsa de solidaritate nationals.

A venit apol secolul al XIX-lea, secol de trezire apeamurilor, secol de libertate, secol de prefacere a po-poarelor care pot se traiasca.

A fost acest secol al XIX-lea pentru popoare ceiace este primavara pentru mersul naturiI. In prima-vara se Innoiesc toate puterile, oi eel cari nu-oI potInnoi puterile slut In Murat! de natura nemiloasa,care nu sufere sa traiasca milogil, care nu Ingaduie sadainuiasca, scazutil de puterl, care nu 1a,sa se, traiasceacel oaiienl ce nu mal pot fi o fortd, sail acele fiintoes nu mal pot fi podoaba firil.

El bine, acelaol lucru se intImpla oi cu popoarele:secolul al XIX-lea Invie sad face O. dispara neamurl.IaT din secolul al XX-lea nu von ieoi decit stele po-poare care vor dovedi ce se pot intineri, nu vor ieoidin acest secol al XX.lea decit popoarele care von dovedi ca se pot supune condiVilor noun do existentA.Nu vor trei dupe acest secol decit popoarele voinicot

Page 301: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 299

pppoarele fnfloritoare, popoarele unite. Am apucat a-nul 1901, EA ne fereasca DumnezeU ca nepotil floe-tri O. nu apuce niclodatA anul care va Ificepe veaculal XXI-lea sal sa -1 apuce supt acea stapfnire strain&care este ma! rea pentru un popor decit chiar distru-gerea material& a tuturor acelora cari-1 alcAtuiesc,decit chiar moartea, om de om, a tuturor acelora earlformeaza impreung, poporul, pentru cis aceia estemoartea trupulul cu suflet m1ndru, pe cind cealaltAeste moartea sufletuluT In trupul coborlt spre pAmint

Dar pentru a ne reface, pentru a ne reintineri,pentru a ne pune laolalta cu celelalte popoare, am.simtit si nol nevoia de a gusta cultura apuseana.

Nu nits° cultura apuseana, si nimeni n'q poate urt:este o culturA cletigata de multA vreme, cu multa si-lintAl de popoare harnice, dar culture aceasta trebuieluata de aceia cari 1ucrat la alcatuirea el potri-yit nevoilor Ion, si nu ma! mult si nu altfel de eumstilt aceste nevol particulare fle,cgrul neam.

13Atrinil noetri, oarnenl cu multA judecatgintelegWring eel de demult, eel de la 1820 si 1830; este atitatiny de-atund !, decl acestl batrinT dus in strAi-natate ca sa invete carte evropieneasca", Nu s'afl duecu gindul de-a se mindri cu limba strain& pe care arinvata-o acolo, cu gindul de a ne umili pria superio-ritatea for In vorbirea, acestel limb!, si venit in-napol cu gindul sg, facg. la no! colonll straine, sa.causeze peirea noastrA sufleteasca or! sa 1ropiedeceInnaintarea noastra, sii creeze Inca o prApastie !atriumBeam a cArul came era tAiatA de atitea prApastil.

nail

sail

nail

Page 302: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

300 0 lupta, literarg.

N'ail venit cu acest Bind. Ail venit cu gIndul ca, In-tor§i cu acea cultura apuseana, sg grgbeasca Innain-tarea noastra, sg Intareascg puterea noastrg, sg nipregateasca adevg,ratul viitor modern.

Multi dintre bgtrInii ace§tia ail murit In imprejurgrigrele, multi nu se §thl undo sint Inmormtntati, darlacriml de recuno§tinta ar trebui sg, cada pe mormin-tele acelor oameni cari s'ati dus ca sg, aducg din de-partgri, pentru fratiT for de Lard qi de neam, comoaracea scumpg a culturii europene.

Intro dingii e un Petrachi Poenaru, cel d'intaid o-rinduitor al §colil noug romlne, un Eufrosin Poteca,este acel Costachi Moroi 11 care a fost unul din celd'intaid Intemeietorr ai Facultatii noastre de dr113t.

Ace§tia as mars In Europa pentru ca sg, afle In fo-losul nostru care sint cele din urma 1nnaintgri cultu-rale ale popoarelor apusene, ale partil superioare, dinpunctul de vedere al civilisatieT, a locuitorilor conti-nentului nostru. S'ai'l Tutors In targ, ei de pe urma foram folosit : s'a Intemeiat literatura noastrg romaneasoapropriu-zisa, cea noug, §i adevgrata poesie romaneasca.De pe urma for s'a intemeiat Invatamintul superiordin aceasta Lard; de pe urma for am ajuns, In citevadecenii, sä fim alt popor decit poporul de la sfirgitulepocel Fanatiotilor.

Aceasta este Intaia clash, de oameni care s'a dudIn strainatate pentru ca sg guste cultura francesg.

A venit dupg aceia o alta generatie, Generatia a-ceasta s'a dus In strainatate, nu la vrista de matu.ritate, ci la vrista dud un Una'. nu poate a °pule

Page 303: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 301

nicTo resistenta navaliriT cotropitoare a unel culturlstraine, orlcit de nepotrivita ar fi pentru dinsul.

S'ail dus de tined, unit de copiT, in Paris. Orasulacesta i-a uimit, i-a zapacit, i-a Innebunit, ia con-fiscat pe toata viata. Si de acolo nu at adus atItaiubire de cultura si iubire de civilisatie, ci au adus

aceasta a doua generatie, Inca, cinstita, pana la,cel din urma; vom lass pentru mal tarzia pe a treia,care nu e nicT macar In Intregimea eT cinstita , aadus a doua generatie, iubire pentru ideile liberale.

De multe lucrurl era nevoie In anul 1848. Era ne-voie, fara Indoiala, si de anumite asezaminte liberalesi de curente liberale In opinia publics, dar nevoia ce sesimtia la 1848 Innainte de toate, era aceia de a des-robi cele citeva milioane de teranT nenorociti earl lo-cuiau pamintul Moldovel si al TeriT-Romanestl.

S'au Intors domnil aceia de la Paris, vorbind frau-tuzeste perfect, scriind frantuzeste perfect, stiind toatestradele marl si mic1 si toate raspintiile Paiisulul,amintindull toate cursurile, buns si rele, cunoscindtoate institutiile ca si toate Incurcaturile vietil pari-siene din acele timpurT. S'aa Intors mindri, despre-tuind pe parintii lor, despretuind pe bunicil lor, des-pretuind pe stramosil lor, despretuind teranimea Bar-bara a acestul pamint romanesc. S'ail Intors ca oa-men! superiorr, coborItT cu hirzobul din cer.

Cind s'a Intors In tars un Petrachi Poienaru i s'a zisdoar carturarul" Petru Poienaru, cind s'ail Intors oa,-meniT de la 1840 In tars, li s'a zis: auleratil, panto,-

.lonaril" strainatatiT, duelgiiI" strainatatit

Page 304: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

302 0 lupta literara.

Erad Ins& oament cinstitt. Pacatul eel mare nu etaal lor: era al Imprejurarilor rele in care all fost ajunsal Onnoasca si guste cultura europeana. AcesteImprejurart rele faceall ca et sa nu vada nimicpolitica. mai presus de anumite fdrme si de anti-mite idel metafisice. Deci, la 1848, all venit intfotarn de Intunerec, o tarp de miserie, de nedreptate,intt'a -tiara in care milioane de creating vii, supuse tit-turor maltratarilor, etall reduse la o situatie mat reaune oft si decit a dobitoacelor. Ail venit In aceastatar& cu gindul sa ridice steagul tricolor, care, In astfelde imprejurart, nu putea fi dealt o zdreanta, si all ri-&cat zdreanta for cea minds, all adunat imprejurulel lumea strigind tret ouvinte straine pe care nu leIntelegea: libertate, egalitate, fratetnitate, In schimbtilcarora trebuiall sa se auda doul yeah! cuvinte roma-nestt: ontegie dreptate!

venit si ail facut In Bucurestt revolutiune". Nurliscoala, nu ridicare a poporulul: revolutiune !

All facut revolutiunea cu lipscanit greet din Bum-Testi, all facnt-o an frarquziril de la Paris. All oteatAuvernul provisoriu". Ati visat Adunart nationale. AilInceput a corespunde on nu still tine din Londraen nu still One din Paris. 4i In vremea aceia teranimit11 cereafi sa se ridice impotriva asupritorilor.

4i tsranimea va fi zis acestor necunoscuti:Oare nu sinteti d-voastra dintre aceia P Ce

voids facetY cu not ?Voim sa va dam libertate, fraternitate, egalitate.

lar, data vett mud totue de foame, TOM ridica de-a-supra voastra, imbuibatt cu apa chioara a fraternitatiT,

sa

Ad

Ia

si

si

si

Page 305: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 303

libertittil Si egalitittil, vom ridica un monument matedin t,arlha voastra muncita, pentru ca O. se arateaid a trait In suferinta qi a Murit In parasire ten popor I

§i all venit, d-lor, Intfun anume moment, chematlde un Moldovean de inima, pe care trebuie sa41 pre-tuim, de Ion Ionescu de la Brad, ad venit teranl dinCoate colturile Teril-Romaneqtl, ca la judecata, all ve-nit de s'all adunat Intfuna din Wile acestul marecrag, de s'all adunat pentru dreptatea lor. §i, pe dnddonmil aceia din Paris, dintre can nidunul n'aveatreizeci de an! §i can erail plinl de intelepciune

qi de mare experienta, pe clad domnil aceiase multarniad cu exhibitia tricolorulu!, el s'ad adunat

au 'orbit gospodareqte, ail vorbit frumos si respec-tuos fats, de ciocoimea care traise necontenit pe spi-narea lor gi pe sufletul !or, care-I impiedecase sa seInt:tete catre cultura. All vorbit frumos oi all cerut, nusa li se dea dreptatea, cis li se acorde voia s'ofascumpere.

Ail cerut rascumpere demnitatea omeneasca,all cerut rascumpere pi mintul muncit time dedoua mil de an!, neam de neamill lor. All venitrascumpere dreptul de all avea un be pe brazda

un loc supt soare.§i stitl ce spus ideologil de la 1848, plinl poste

cap de ideile frantuze§t1 ? Nu-I de aceasta grabs; grab'hi este sa negociem cu Tamil si on Ruqil, ;ii cu draculi cu lacul, pentru ca lucrurile celelalte se pot face

iliac tarzid. Judecatl data se putead face ma! tarzill!Aceasta all flout. Aceasta o poate face tineretul

instrainat al claml diriguitoare a unul popor bind el

ca

si

sa.-stsalt

salt

po-litica

li-ad

Page 306: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

304 0 lupta literary

pierde legaturile cu familia din care a plecat, cladpierde legaturile cu Cara in care s'a ndscut §i cu po-porul pentru care trebuie sä se lupte.

Stiti care a fost resultatul.Din cite revolutil au fdcut popoarele in 1848, nicTo

revolutie n'a cazut maT adinc In noroid decit revolu-tia boiereascd decit revolutia frantuzita de la 1848.Alte revolutiT ad fost innabusite in singe, In and Lard.ad cazut oameniT dreptI cti ochiT la ideal; in Caranoastra s'a1 risipit fruntasiT in dreapta §i In stings,in Cara noastrd, ad rupt pamintul In fuga fruntasiT,Vara sä se mar uite Innapoi.

Si atunc!, d-lor, .daca nu erad citiva feciorl de O-ran! cari, in momentul cind ad vazut oastea turceasca,suind spre Dealul Spire!, ad simtit miscindu-se ceva ininimile lor, s'ar fi innabusit aceasta revolutie fd,rd, sd,se verse o picatura de singe. Revolutie fara, o pica -turd, de singe, revolutie fdri, lacrAml venite din inimd, ,cine a vazut vre-odata aceasta enormitate, cine avazut vre-odata aceasta stupiditate In viata popoarelorNoT am fost chemati prin boierasil nostri frantuziti,prin entusiastii bonjuristi de la 1848 ca sä incercamaceasta last imitatie a unei miscall nobile ; si cu a-ceasta ne-am fi ales fard ace! Medi din popor cariad infruntat tunurile turce§ti pe Dealul Spire!. Teraniiaceia cari aduseserd, innainte dreptatea for In cuvintecuviincioase, teranil aceia cari nu §tiad de libertate,egalitate si fraternitate si de steagul tricolor, teraniTaceia ad murit cu pieptul Innaintea tunurilor si pus-tilor uneT armate de atitea or! maT mare decit a 1°14

Page 307: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 305

§i a mai venit, d-lor, cu vremea Inc& o generatdede tined plecat! In Apus. Ace§tia nu se ducead, Inatitea casuri, nicT pentru carte, nicf pentru ideT libe-rale: se ducead pentru a straluci cu gheat& frantu-zeasca, pentru a staluci cu Imbracaminte §i palariutafrantuzeasca, pentru a straluci cu bastona§ frantuzesc,pentru a straluci cu o obraznicie pe care o cred fran-tuzeasca!

D-lor, multe Insu§irT are poporul acesta frances, darnu oricine le poate descoperi. Insu§irile lui cele bunenu umbla pe strada §i maT ales nu umbla pe stradala un anume ceas de noapte §i nu se intilnesc In micecafenele §i clrciume deschise °rim!. Aceste Insu§irlmarl ale poporuluT frances, care fac din poporul acesta§i vor face totdeauna dintrInsul unul din cele maimarl §i cele maT nobile popoare din lume, Insu§irileacestea se gasesc in §colile francese, Insu§irile aces-tea se gasesc In societatile literare §i §tiintifice fran-cese, se gasesc In sfinta familie a burghesieT francese,care este temelia neamulul. ET bine, In locurile aces-tea n'ati patruns tot! no§tri can ail plecat camde pe la 1880 ca s& se adape la civilisatia Apusului.Multi credeall numal c& aid In tar& era prea putinacivilisatie pentru tinerI menig la un rol a§a de mare:adeca la friseril no§tri prea putin talent in a stircuimustata, iar la profesoril no§tri o prea adinca igno-rant, a filosofiel de cafenea.

Prin urmare eT dus sä gaseascl. alto lucruri laParis. N'ad plecat onT n'ail lost trime§1 din iu-bire de cultura, din iubirea unel !del; plecat maTales din iubirea noastrA, n'ad plecat ca sa ni fac&

baietil

s'ad

n'ad

Page 308: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

306 0 lupta literary

bine cu ceia ce vor lucra In calea for de munca, cidin sentiment de despret fata de nof s'at aruncat Inbratele culturil straine din acele locuri §i s'ail Intorscu un sentiment de despret inzecit, Insutit §i Inmiitfat& de no!.

N'ad tinut sa pastreze rostul for romanesc decit indour, lucrurl care, singure, nu valoreaza nimic: adtinut sa, pastreze un nume care suns frumos §i. carenu e un nume oarecare de rastaguouere, iar In afarade aceasta ad tinut sa pastreze aid In tarn acele le-gaturi care pot pregati pentru o cariera politic, §ipentru o caries, practica. Atita li-a ramas din rostulfor romanesc. Tot ceia ce ad adus de dincolo n'a fostpentru folosul nostru, §i a fost §i spre mai adinca sca-dere a acestei clase.

Chiar eel bun! sad. Intors a§a, !nett abia f§T mairecuno§tead Cara; §i putini s'ad deprins de atunci ao cunoa§te, §i mai putini a o ,iubi.

i astfel ad trecut imprejurari 1nsemnate pentrutimpurile noastre, ad trecut patruzeci de.ani de lini§te,o jumatate de veac de lini§te, gi, cind va veni cineva,un istoric pe care nimeni 0, nu-1 poata. banui departenire sad vehementg cind va veni cineva§i va Intreba pe aceasta generatie: Ce a! facut cutalantul pe care ti 1-a dat stapinul tad ? Ce a! fcutcu mo§tenirea pe care generatiT muncite §i viteze adlasat-o timpurilor noastre? Ce a! facut cu acef patru-zecl de an!' In cari anumite popoare, cum este popo-rul bulgaresc, s'ail ridicat din nimica §i se afla in uneleprivinti pe aceia§i treapta cu not §i in anume prwingmai presus chiar decit noi? El vor raspunde: In ace§ti

Page 309: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 307

patruzeci de and am vorbit gi cetit frantuze§te, amexploatat teranul, ne-am dus pe la Paris, ne-am tu-tors batjoccrindu-ni tara qi am murit avind mIndriac sintem mal putin Romtni dealt altii.

Aceasta este scara desnationalisaril clasei noastrediriguitoare; aceasta este povestirea pierderil unor andpretio§1 din viata noastra contimporana, aceasta esteistoria scaderil unei clase conducatoare gi a Indepar-Uri! until popor de pe drumul firesc pe care-1 aratatrecutul qi care duce la viitorul sad.

0 alts conferinta va fi tinuta cu prilejul repetitielacelor lucruri frumoase care se vor petrece In vecina-tatea noastra chiar in aceasta salt Joi,la acela§1 ceas,gi In aceiagi salt', dad, ne va Ingadui lumea. cad d-voas-tra qtig bine ca aceasta conferinta trebuia sä se tint',la Liga Culturala; venerabilul pre§edinte al Ligel Cul-turale Ins& a crezut el trebuie sa ni refuse acea saidpentru inconveniente sociale; de la Liga Culturala.am mers deal pe la numeroase alte sale care toateni -au fost refusate pentru motivul ca, precum se §tieIn Cara aceasta, respectuoasa de ordine, studentimeaanului 1906 este privity ca un element de scandal.

Prin urmare, daca ne vom putea Intruni In aceiasTsail, vom vorbi despre partea frantuzita, despre par-tea Instrainata a neamulul, despre domeniile instrai-narii clasel noastre diriguitoare, ca stt vedem §i incercetarea amanuntelor vietii noastre cit de putin aramas romaneso: ca limba de astazi, ca amintiri alezilel de ieri eel ca presimtirT ale zilel de mini.

Page 310: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

308 0 lupta literary

§i, d-lor, am primit astazi dimineata o scrisoare incare, prin mine, d-voastra era invitati la moderatie.

Aceasta scrisoare vorbia de doua lucruri: ca incon-testabil este multa fatalitate in acea directie a in-strainarif §i ca este foarte trumos ca oamenif sä sa-crifice tot timpul lor, sa Intrebuinteze toate relatiilefor sociale pentru a ajuta pe saraci.

La, aceasta scrisoare am raspuns prin alta, pe care-sa-ml dati voie o resum fn liniile ef generale:

Am spus: este In adevar o fatalitate ca, astazrclasele noastre diriguitoare se afla in gradul de instrai-nare pe care-I §tim, dar fatalitatea aceasta este ca.o infirmitate ru§inoasa care se ascunde §i care se incearca a fi lecuita cu sirguinta, iar nu se exhibeaz'nu se scoate In vileag ca un titlu de merit. §i totu§la not o astfel de infirmitate se exhibeaza ca un me-rit on de cite on fats on un popor ale carui idel, alecaruf sentiments, a caruf limb& §i al carui scop sintbine cunoscute, se proclama o alta limbs, care cu-prinde alte amintiri, care se Indreapta catre alt viitor§i care inseamna un element de 1nstrainare §i de sig.,-biciune §i poate de peire In viitor a poporuluf nostru.

§i am mai adaugat In acea scrisoare: ma void ducela oara 6, §i void Linea, impotriva oricui, aceasta con-ferinta; iar, dad, ma Intrebi ce vor face studentil, ti-a§putea spune: aceasta nu ma prive§te. Dar din cele ceam vazut ieri, presupun ceia ce vor face studentif.astazi.

Studentil de azi nu mai Sint cei de acum cin-sprezece, douazeci de an!, cu cari erail deprinse ad-ministratia §1 politia de atunci. Studentil ace§tia de

sa

Page 311: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 309

&stag vor manifests cu cea mai innaltA disciplina. §iam zis iar&si: void numAra Intre cele mai frumoasezile a mete, o void socoti ca una din cele mai fo-lositoare ale timpurilor din urma, aceia in care; impo-triva tutulor puterilor, Impotriva tuturor ispitirilortuturor inriuririlor, impotriva tuturor intrigilor si min-ciunilor, niste tineri Barman! §i far& sprijin, tined cirrin'au fort nici indemnati, nici indreptati de nicaierT, vor fiizbutit sA aducA desvoltaril civilisatiel romanesti unuldin acele foloase care nu se URA.

Trecind acum de la ceia ce a cuprins aceastA scri-soare, void mai spune Inc& un lucru pe care nu-1 pu-team cuprinde in ea, dar pe care vi-1 pot spune edde-a dreptul. MA vet! intreba: ce sA facem ? VA -voidspune asa: In situatia mea, la vrista mea nu pot mergecu d- voastrA... (Unul ride).

D. N. lorga: Nu ride: Vei vedea ca n'ai de ce ski rizi.Clci mai la urma urmei a dori sa, am situatia

vrista d- voastrA ca sA and duc, cu dreptatea cuviintamea, pan& acolo undo se impunge lumea cn tesa--cul sad se InlAtur& lumea cu cotul.

Dar, daca mA vets intreba ce a fi flout ed findin vrista si in situatia d- voastrA, a fi fAcut urmAto-rul lucru: m'as fi dus innaintea acelor oameni cari nurecunosc sufletul romAnesc, ci numai existenta mate-rial, a unul popor roman. M'as fi dus innaintea aces-tor oameni si fi stat pe Piata Teatrului i impre-jurul pietel un ceas, doul, trei ceasurj, n'asfi Mout nimic alt decit ag fi cintat acel imn care re-suml vechile noastre lupte din Ardeal, acel imn laauzul cAruia se va cheltui acolo Inc& multi, vitejie

si

si

sisi

si

assi

Page 312: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

310 0 luptg literary

romAneasca; m'as fi oprit doua-treT ceasurT pe PiataTeatrulul si as fi cintat senin si cu ochil spre viitor:Desteaptl-te Rominel

D-lor, se Intfmpll ca, In Imprejurari care nu sintcele mal bune, sl Intilne§t1 oamenT cum se cade. Estefoarte curios c5. se d5, Intruniril acesteia un caractertulburator pe care nu-1 are, ad ered c5.,, dad. esteun om ce nu poate fi banuit de aptitudini tulburl-toare, slut 11r5, Indoiala et.

4i se mat Intimpll el la o astfel de intrunire tre-buie sa, Main pe prefectul politiel.

Da, d-lor, nu e de ris. E un om foarte cum se cade.MultAmit5. in!, d-voastra la Ateneil ai! putut Impiedecatinerea conferintel straine.

0 voace: Sä traiasca!Nu: Tralasca !,," ; aceia i-o vetT spune-o luT la urma.

Multamita luT, zic, 41 putut demonstra ma de frumos§i asa de senin la Atened. Iata ce zice In adevgr unuldin d-voastra:

D. prefect al politiel ni permite s1 cintam, dar atit."Atha e tot! Atit: Sa. cfntatl De§teapta-te Romine"

§i sa, va juca41 danturile trel ceasur! pe Piata TeatrululNational.

V.

Conferinta de la 20 Mart 1906'.Domnilor,

Acum, d-lor, sarmi dati voie, tocrnal In leggtura ea

1 La adnuarea chiamatti de scriitoril romin!, In frunte cu d.Al. Vlahutii. S'au cetit telegrame de aderenta din toate provin-ciile RomInimil.

Page 313: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart -311

unanimitatea acestor telegrame si cu sentimentele atftde onoratoare si de sincere care se exprima in ele,O. NT& arSt dorintele noastre, ale tuturor scriitorilorde acum, cred, In ce priveste chemarea literaturil ro-m&nestl actuale.

Miscarea din urma s'a Mout pentru limba roma-neasca care serv& drept vesmtnt cugetaril romanestlci da astfel nactere literaturil romanectt.

Literatura aceasta pan& mar daunazI era socotita,numal ca un fel de podoaba, sad, cu un cuvInt vul-gar, ca un fel de floare la ureche". Pe ling atitealucrurl practice si folositoare era si aceasta literatureromaneasca, un numar de cart!, risipite prin vitrine,pe ling& multe cartl numal frantuzest1 odinioara, frau-tuzestl, italienestl, nemtesti si englezestl In timpul dinurma. Cugetarea romaneasca era un element folositornumal In ceia ce priveste aplicatiile el practice: ora-toria romaneasca era necesara numal In ceia ce pri-veste legaturile el cu viata deosebitelor partide. Citpriveste ideia romaneasca, ea era considerat& ca outopie a citgrva naivT, a cItorva nebuni, sat, ca s&intrebuintez un termen mai recent, a citorva dese-ct ilibratI".

Prin urmare se zicea: sIntem mult.amitl ou viatapractice,, entem multamitl cu viata des&virsit ma-terial& pe care o traim de la o bucata de vreme.

In viata aceasta nnaterial&, practice, preocupata de pro-bleme politice de ordin nu tocmal superior, de problemeeconomice nu tocmal bine studiate, de interese parti-culare, in aceasta isT are rostul poporul romanesc.

A ceasta conceptie era o mare gresala din ma!

Page 314: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

312 0 lupta literary

multe puncte de vedere: poporul romanesc nu repro-sinta numaT cele case milioane care locuiesc Romania.De o parte si de alta a granitelor noastre traiesc Ro-n:Lint Unil dintr'insii ad fost odinioara Impreuna cuno!, atunci dud Prutul nu era o granita a noastrA siatunci chid partea de Nord a Moldovel nu fusese In-strainata; traiesc alt! RomInT cari n'ai'l facut parteniclodata, din viata de Stat a noastra si traiesc atItia,si dintr'o categorie si dintr'alta, cari poate nu vor aveaniclodata bucuria de a sta supt acelasT steag cu no!.Si legaturile acestea Intros Rbminil de aid si RominiTdin pa,rtile celelalte, Intro RomIniT de peste Molna, depeste Prut si de peste CarpatT si chiar Intro ace! Ro-mInT cari traiesc In regiuni Indepartate si no!, legaturaIntro totT acestia nu poate sa, fie nicl taria partidelor de lano!, nicT interesul economic, nici interesul politic, nicl in-teresul particular care poate calauzi pe unul sad pe altul.Intro nol si tot! acest! Romini desbinatT, intro no! si tot!acest! Romin! din cari o parte numal se gaseste supt stea-gul regelu! Romanies, Intro tot! acest! Romtn1 instrai-nati sad desrobiti poate sa fie totusi o legatura mare,trainica, o legatura sfinta. Si aceasta legatura, carenu e de ordine materiala, care nu are a face cu oa-meniI practici, aceasta legatura care nu e positiva caa nevoilor si a Intimplarilor de toate zilele, este marealegatura morals, marea legatura tare a limbi! noastreliterare, a limbi! unitare In care ni se Intrupeaza sitrecutul si aspiratiile viitorulu!.

Pot sa, faca, domnilor, politics de realism, pot sa facapolitics, de oportunism, de si o fac si ele cu jertfireamultor interese, acele popoare care se gasesc reu-

Page 315: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

TreTsprezece Mart 313

nite in acela§T Stat, Intr'un Stat unit, care-0 aretoate mijloacele sale de actiune, toate garanttile salepentru viitor, care-§T are toate asigurarile sale In present.

Dar aid ne gasim numal o parte din poporul nos-tru : numal o parte este Intr'un Stat, periclitat §i acela,pe cind atitea elemente vrednice din acela§T poporroman se ggsesc supt stapinirea strainilor.

In asemenea imprejurarl nu putem face politica zide zi, ceas cu ceas, clipa de clip& pe care o pot in-gadui neamurile unite, neamurile fericite. Si numaTatuncl vom putea §ti unde sa Indreptam silintile noas-tre §i unde sa revarsam sentimentele noastre, cindni vom da sama pe deplin de adincimea nenorocirilIn care am trait totdeauna §i traim pans azi. Panacind xlu ni vom indrepta toate silintile pe care le pu-tem cheltui, §i trebuie sa le cheltuim, pentru a trai unitarsuflete§te In mijlocul de primejdie §i de suferinta In carene gasim, pang atuncl legatura aceasta nu va fi pedeplin desavir§ita. Prin urmare noT, ca un popor Impartit,ca un popor periclitat, pindit §i amenintat, ca un po-por care nu poate Intinde catre fratil sal alt mijlocde ajutor decit numal acela care vine din vorbirealimbiT, din cultivarea literaturil, din desvoltarea idea-lulu!, ca un astfel de popor, zic, nu putem sta alaturl depopoarele realists, socotitoare, nu ne putem mul-tami cu pomana de viata practica pe care o aruncgfiece zi, ci toate silintile noastre trebuie sa, se indrep-teze Intfacolo ca sa facem cit mal puternica, citmal trainica legatura tuturor Rominilor intr'un cult§i late° ideie!

Si maT este un motiv, d-lor. E foarte gre§ita pare-

Page 316: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

314 0 lupta literary

rea aceia care crede ca. materialitatea unur popor vinedin alte fenomene materiale, care crede prin urmareca dintr'o organisatie curat brutal, se trece la altsorganisatie brutala, ca din lucrurile care se OA, sesimt, se pipaie, se trece la alte lucruri care se vad,se simt §i se pipaie. Toata infatisarea unu! popor In-tr'un moment dat nu-1 altceva decit efectul unei idel a-propiate sad departate; tot ceia ce se ail& la un poporintr'un anume moment, nu porne§te decit de la aceastadesvoltare a idea, pana ce ideia ajunge la deplina-tatea ei luminoasa, in toata puterea el invietoare,pans, ce ea se poate transforma deci in materialitatetrainica, durabila. Tot ceia ce avem astazT vine de lao ideie mai veche, de la o lupta in numele ideilor;totul nu este decit efectul unor lung1 desvoltarl ideatepe care parintii, mosa §i stramo§ii no§tri ad conti-nuat-o veacur! Intregi. Si, cind no1 datorim totulunor astfel de idel mintuitoare, nu putem zits.: ce nipass noun, de asemenea idel, ca una cari trim dinviata noastra de astazi, din pin a trupeasca de toatezilele...

*Pentru ca sa, vedet.1 ca toata desvoltarea noastra

vine de Ia mersul ideilor mintuitoare, va void aratace a facut literatura rornaneasca pentru acest popor.Se va vedea ca tot ce stapinim astazi nu e, mat Iaurma, decit efectul desvoltAril unel literature pe care oputem urmari din secolul al XVII-lea pana In timpu-rile noastre.

SA, ne gindim ce era neamul nostru In acel secolal XVII-lea. Eram supu§1 robie! turce§t1. In tara noas-

Page 317: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 315

try,, o mare parte din clasa dominants nu era de ori-gine romina; cultura noastra nu era in cea mai mindraparte cultura romina ci cultura slavona sail greceasca.Societatea romaneasca din Moldova sail din Tara-Romaneasca parea o societate menita peirii.

In aceste momente ad aparut citiva oameni luminat/cari s'ad adapat la izvoarele civilisatiei europene, alePoloniel vecine, si ad stabilit In Moldova mareascoala a cronicarilor: a Costinestilor si a urmasilorvrednicl.

Dintre acestia, Dimitrie Cantemir a afirmat in auzulunul popor menit liner decaderl rapezi si disparitieldin rindul neamurilor, a spus In urechea acestui poporca, cu toata umilinta presentului, el este vrednic a sesocoti Intro cele d'intaiti neamuri din lume, de oarece originea lui este o origine care nu cedeaza alteiaIn ce priveste Insemnatatea si nobleta si care nupoate inspira mal putina mindrie decit originea colord'intahl popoare ce se afla In lumea civilisata. Cos-tinestii: Miron, Nicolae, urmati de Constantin Canta-cuzino Stolnicul si de Dimitrie Cantemir, all spusRominilor de pretutindenl, si nu numaf Rominilor dinMoldova, cacT atunci pentru intaia oars, s'a vorbitdespre Rominii din toate partile si de peste toatehotarele sfisierii, li-ad spus: vol veniti de la Romani ;strabunil vostri au facut parte din acel neam care a.stapinit odinioara lumea Intreaga; niciodata nu Vagclintit de pe phmintul acesta romAnesc; neam de nea-mul vostru 1-a aparat cu toate puterile for de jertfa;nu v'att departat niciodata de pe acest pamtnt sfirqitprin munch, si lupta, ci, prin urmare, de la departatil

Page 318: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

316 0 lupta literary

coloni romans §i pan& in timpurile din urma a fostIn aceste parti o continuitate, o singura i nedespar--tita viata romaneasca, ce porne§te de la Roma eterna.§i neamul acesta, care 'Area menit peiriT, care stateaumilit innaintea tuturor celorlalte neamuri, neamulacesta care era strivit supt calcliul Turcului §i stensde git de foamea rapareata a GreculuT, neamul acesta

inteles pentru intiia oars, ca, este pentru dinsul oehemare, ca, are pentru ce intrebuinta silintile sale,§i in puterea idea neamului a inteles ca este pentrudinsul un viitor, ca are pentru ce Intrebuinta zel §iputere. i, acestea descoperindu-le, al nostri ail Intre-prins o .mare lupta, lupta de pe urma careia ne-amregenerat.

Forte materiale, d-lor, eraul; eras totT,Domnul, boierif,oastea, negustorii cei bogati §i puternici, oamenT dinCoate ramurile vietii romane§ti. Dar nu prin fortele acesteamateriale am inviat, nu prin fortele acestea ne-am ridicatdin adinca umilinta §i din marele despret de not in§ine:ne-am ridicat prin ideia pe care trei-patru oameni,numaltrel-patru oameni al unui popor de mai multe milioaneau facut-o sa scinteie pentru a ne mintui.

Aceasta este cea datorie pe care o avemfats de ideie, acesta este cel d'intaid serviciu vrednicde recunoqtinta. pe care ni 1-au facut scriitorii, croni-oarii, deocamdata pentru decoperirea principiuluiromhnesc in trecut. i, multamita, acestor cronicarT, nune-am pierdut cu totul. In veacul al XVIII-lea marelecurent al grecismului, cu §colile innalte grece§ti, cuparte din clerul innalt apartinind nationalitatil grecesti.cu atitea institutii de caracter strain, ne-ar fi

a

d'intaid

Inghitit.

-

Page 319: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 317

Dar s'a mentinut ceva din acea notg de mindrie §i intot cursul secolulul al XVIII-lea, §i aceasta a facutsg ne pgstrgm.

Au venit dupg aceasta o mina de oamenl cari autrezit din noil aceasta, ideie, cari i-au dat iarg§T strg-lucire, §i, rgspindind-o larg, ne -au ajutat in chipul celmaT puternic sä ajungem la sterile de astazi.

AlaturT de noT, in tarn strging, erad RominiT din Ar-deal. Oraele le aveau acolo Sa§iT du§manT a! nea-mulu! nostru; cea mai mare parte din stlpinitoril demo§ii eras! Unguri, cari priviad pe teranil romini cape ni§te dobitoace legate de brazda lucratg din neamin neam in folosul altora; teranul nostru din Ardealn'avea nicTun drept: nici macar dreptul la compati-mire, nicT macar dreptul la mild nu-I avea tergnimearomaneacsa din Ardeal. Ea nu avea niclo clash, con-ducatoare: preotif erau in rind cu teranii, preotii,ca §i credincio§il lor, abia dace, §tiad sa ceteasca; nicIdin§ii nu erati crutatT de domniT pamintulul, de ora§enildin tirgurT, ci despretuitl intocmaT ca teranii.

Si din mijlocul teranilor acestora s'a ridicat o treimede preoti sgracT, o treime de calugari umilT, farg nicT-un fel de boggtie, Mr& nicTun fel de sprijin, farg ci-tu§1 de puting nobletg a singeluT. Ni se pare ciudatcind ne uitam in dep.rtarea veaculuT al XVIII-lea sprea vedea pe incepatoril regenergril noastre nationale cg,in loc sä ggsim cine §tie ce insemnatate de putere,de boggle, de rosturT materiale, descoperim pe acettrel saraci cleric!: Samuil Micul sail Clain, GheorgheSincaT si Petru Maior. Iara§T numal trel oamenl, cari,

Page 320: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

318 0 lupta literara

acestia, nu stateau bine nicl macar cu Biserica lor.Biserica for era Biserica unity din Blaj. Acolo, la a ceaBiserica, era un Vladica foarte bogat, care a intemeiatatitea asezaminte, despre care s'a vorbit cu mutt&laud& In timpul sail si cu multa laud& si dupa timpulsad; acel Vladica insa, loan Bob din Blaj, care n'a In-tales pe SincaI, pe Micu si pe Petru Maior, acel via-dica a fost puternic prin mitra si cirja lul, prin bogatialul, prin sprijinul ce i-1 dadeall cirmuitoril, dar, dusmanal conducatorilor intelept1 a! poporulul nostru, el acazut indata dupa moartea sa in despretul tuturorgeneratiilor urmatoare. Si aceI trel bietl c&rturarl,dintre cari Samuil Clain a murit In miserie, dintrecari Gheorghe Sincal a ratacit pribegind si abia agasit un adapost la un scolar al sail, la un strain,abia a gasit un locusor unde sä moara, cu mult In-nainte de sfirsitul firesc al zilelor sale, iar PetruMaior a fost multAmit cu o bucatica de pine in si-tuatia mica de protopop al unul indepartat Tinutmuntos teranesc din Ardeal, bucurindu-se apoI fad,de margenl cä si-a gAsit hrana in corectarea car-tilor romanestI ce iesiau in Buda, acestl trel at.fost oamenil marl al Rominilor din secolul al XVIII-lea.El ad putut face mai mult decit tot! canonicil lui Bob,ail putut face ma! mult decit toata bogatia lul Bob,au putut face mai mult decit toata stAruinta in a netinea supusl, in a ne impiedeca de la cultura, si a Sa-silor, si a Ungurilor, si a GuvernuluI impar&tesc chiarla o anumit6. vreme. Ca si faima scrisuluI for si ideiacare pornia de la acest scris nu s'a oprit numal InArdealul rob, ci a mers mult mai departe: ea a stra-

Page 321: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 319

batut §i aid. 4i a venit o clips, cind unul care erasa, fie episcop in Sibiid s'a coborit ca dascal sarac inTara-Rom aneasca, Gheorghe Lazar, a caruia sta-tuie, de marmura alba ca sufletul sad, se ridica infata celuT d'intaid a§ezamint romin de cultura a tine-rimil, in fata Universitatil din BucurestI.

Gheorghe Lazar a venit ca pribeag, abia imbracatIn haine proaste, fara niclun ajutor din partea ni-manuT, fara niclun viitor care sa, se deschida inna-intea la A venit ducind cu dinsul numal invatatura14 care cuprindea In sine ideile mintuitoare alecelor treT calugarT §i preotT saracT din Ardeal. Cuaceste fdei mintuitoare §i cu nemargenita bunavointaqi caldura sincera care stateat in sufletul sad, amaT venit el la noT. 4i n'au trecut nici douazecl deanT §i toata viata romaneasca a tost prefacuta, §i InMuntenia §i in Moldova, prin actiunea acestuT pribeagsarman, coborit din Ardealul iobagilor. Iata ce poateface ideia in desvoltarea unul popor !

4i supt actiunea acestel ideT s'a intemeiat la noT,de prin aniT 1830, §i a tinnt pana la 1859 decT

vreme de vre-o douazecT de anT o literature cuefecte ala de binefacatoare, incit abia acum putemsa le pretuim. Literatura aceasta avea in fruntea el,nu numaT oamenT me§terT in a aseza cuvintele uneledupa altele, nu numal oamenT istetT in a gasi cu-vintele care stralucesc §i uimesc, nu puma! oamenTexperientl In a descoperi §i realisa frumosul, ci a gasitapostoli a§a de adevaratT ca scriitoriT acestel literaturT;oamen! cu o adinca bunavointa fata de tot poporul

Page 322: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

320 0 lupta literara

romanesc, cu o innalta congtiinta de datoriile lor, °a-men! de jertfa, oameni de munca, °amen! de solida-ritate nationals. i, atunci, printr'un Asachi, printr'unEliad §i prin toil ace! cari ad venit pe urma lor, s'aintemeiat pe pamintul acesta romanesc pentru intaiaoars o literatura modern& ale carii principil binefa-catoare ne-all trezit din starea in care ramasesempans atunci.

a venit anul 1859, at Uniril, a venit o vremenoua pentru noT. Era firesc lucru O. se a§tepte ca li-teratura romaneasca sä Indrumeze §i mat departedesvoltarea politics §i sociala, sa Indrumeze innain-tarea poporului romanesc. Dar atunci, d-lor, de pe la1859 innainte, literatura noastra face o mare gregala,care a impiedecat foarte mutts vreme desvoltareanoastra, normala in secolul al XIX -lea. Literatil ve-nig pe urma lui Lazar §i a scriitorilor de la 1830-1859n'aa Inteles misiunea lor in acela§! fel cum o !late-lesesera innaintaqii lor. ET n'aU inteles ca literaturaunuT popor cu originea departata trebuie sa urmezetotdeauna o indrumare normala, cacl niclunel gene-ratil nu-1 e ingaduit sa inceapa, din nos calea in-ceputa qi dusa pans la o bucata de vreme de in-naintasi.

El n'ail inteles ca trebuie sa fie o continuitatedesavir§ita intre Innainta§T qi urmasiT lor, n'aU in-teles ca literatura trebuie sa, se inspire innainte detoate de la nevoile gi aspiratiile poporului in mijloculcaruia traie§te, n'aa inteles ca numal cu aceastaconditie literatura are, in acela§! timp, §i caracterultrainic qi caracterul mintuitor, ca numal pornind de

§i

Page 323: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 321

la toata cuno§tinta poporuluT in mijlocul caruia seive§te, numal Intelegind toate nevoile acestui popor,numal prevazind Intregul lui viitor, numal inspirin-du-se din toata bogatia trecutulul qi presentululliteratura ajunge un factor esential in desvoltareaneamulu!.

Prin urmare ce au Meat scriitoriT de la 1860 panala 1880, in curs de alt.! douazeci de anT ? S'au in-dreptat cu lacomie tatre civilisatia Apusulul, cu la-comie, dar nu cu pregatirea ce trebuia pentru a in-telege gi intrebuinta §i literatura cea veche §i lite-ratura cea noun a Apusulul. ET n'ai facut o alegere,n'ad facut o pretuire, nu s'at gindit c din intro-buintarea literaturii universale, din toate timpurile qide la toate popoarele, ea are chemarea sa scoata in-vataturi folositoare, s Intrebuinteze modelele veg..nice pentru binele gi proptigirea poporului romanesc. Auuitat scriitoril ace§tia chiar ea este un popor romanesc,

poporul acesta romanesc trale§te in multesupt multe stapiniff; au uitat scriitoriT aceqtia ca sedatoreqte ceva acestul popor romanesc, ca i se da-toreqte cu atit mai mult, cu cit el este rams mai inurma, cu atit mai mult, cu cit IT trebuiesc mai multesilinte pentru a sta alaturi cu alto popoare cadpoporul care Amine in urma este distrus de cele-lalte popoare. Acest lucru nu 1-au Inteles scriitoril dela 1850 la 1880, ci s'ad indreptat catra un singurizvor de civilisatie, catre minunata civilisatie francesa.

Face un pleat acela care nu recunoa§te tnsemna-

terl,

satl,

ea

Page 324: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

322 0 lupta literary,

tatea acestel civilisatii, precum face un Scat acelacare nti late lege marea fapta buns pe care poporulfrances, tocmai in acest timp, o indeplinise fats denot ajutind Unirea si ajutind viata modern& a popo-rului romAnesc.

In loc sa aduca insa o intelegere desavirsita pen-tru literatura francesa cea bun& si cea clasica, veche,'In loc sa aduca sentimente de recunostinta adevarata,pentru poporul frances al can't Imparat, Napoleonal III-lea, ajutase asa de puternic si asa de frAtestasilintile noastre catre Unire 1 catre viata moderns, Inloc sa faca aceasta, el indreptat numai catre o_parte din literatura francesa, catre partea non& sichiar catre partea mai putin buns a literaturii noua.atunci, act loc sa avem o literatura romaneasca !nen-rita In sens favorabil, in sens cuminte si folositor, deliteratura francesa, am avut o imitatie proasta aacelei literaturi francese, iar unii din public s'ai'lputut Intreba: Baca este sa cetim Intr'o limba ce mi-mei este decit o falsa romaneasca impestritata cu atitde multe cuvinte francese, !nett alcatuteste un fel dejargon not, un volaptik franco-romln, decit sa. cetimIn limba aceasta franco-romina, imitatir ale poesiei sipovestiril francese, sa ne ducem la Insasi aceastapoesie, sa ne ducem la insasi povestirea francesa. §iastfel, d-lor, s'a deprins pentru Intaia oar& lumea sslase la o parte cu dbsavirsire literatura romaneascasi sa se lndrumeze catre civilisatia francesa, care da-dea o literatura mai desavirsita, o literatura maispontanee, mai originals.

Acest pacat, care a Indreptat, cum va spun, In chip

s'ail

4i

Page 325: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Trelsprezece Mart 323

hotaritor o mare parte din public Wire ,singure iz-voarele straine ale literaturil noastre .mal noun, a fa-'ut ca acea mare parte din public sa piarda interesulpe care-1 avuse, marele interes de iubire pe care-I a-vuse pans atunci pentru literatura romaneasca ori-ginals, a facet, pe de alts parte, pe scriitort sa seInvete cu o situatie artificial ./, cu acea situatie ciu--data a omulul care n'are mido legatura cu poporulsad, care traieste intr'un cerc Testrins, oa si isolat, sicare face literatura numat pentru tendintele si tre-buintile sale individuals.

Dupe anul 1880 a inceput o schimbare in acesteimprejurari.

Pe de o parte, s'a cunoscut mat bine, multAmit&si Junimii din Iasi, literatura germane, si cunoaste-Tea acestet literaturi germane, aducind Inca un factorde influent./ intru formatea literaturii noastre moderne,a fost de un mare ajutor.

Vechea iubire pentru literatura francesa s'a fm-binat cu iubirea noel pentru bogata literatura gor-mand, asa inctt cea ce venit de la 1880 pen./ intimpurile din urma as curd.tit iarasi limba romaneascasi gindul romanesc. Intrebind apoi tot trecutul nostru,cercetind toate cartile literaturil noastre istorice, etat putut crea astfel o limba care este In stare as-tag sa exprime in forme desavirsite tot ceia oe ex-prima alte limb! literare ale popoarelor europene.

Cad este sigur, d-lor, ca astazi In limba TOMit-neascl se poate exprima cugetarea cea mat find., sepoate exprima simtirea cea mat gingasa, se poate

as

Page 326: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

324 0 lupta literary

exprima cea ma! mare Innaltime a cugetaril, ca aceast&limba poate fi tot asa de maiestrita cind se afia In minamaiestrului cum shit acelea pe care le Intrebuinteazascriitoril ceI ma! mar! ApusuluI civilisat.

§i, acum, end avem o asemenea limbd, cind avemo astfel de literatura, literatil uneI generatii noun tre-buie sa inteleaga marea misiune care li se deschide In-nainte si trebuie s& se Indrepte si maI mult catre togaceia cari pot fi Innaltatl sufleteste prin graiul si scrisulscriitorilor, s& caute a trece peste hotarele nedreptece ni impus si s& mearga pretutindenl; ea tre-buie sa caute a cuprinde, a resuma, a exprima fnforme superioare intreaga simtire, intreaga cugetare,intreaga constiinta si solidaritatea unica a poporululromin de pretutindenl.

FAA, de acest scop Innalt, rivalitatile personale sat.deosebirile de scoala nu pot avea nitro Insemnatatehotaritoare.

Una pot s& dea pretuire mal mare elementululteranesc, altil pot acorda acestuI element teranesc ovaloare mar mica; uniI pot fi pentru un Imprumutma! mare de la literatura francesa, altil pentru unImprumut mar slab; uniI se pot inspira de la anumitenevol ale poporulul romin, altil de la alto neva Darnicluna din aceste deosebite categoril de scriitorlnu poate,fata de grandioasele dovezI de solidaritateale Romlnimil de pretutindenl, dovezi care culmi-neaza In evenimentele din urma, nu poate sa laseafar& din privirea sa Intregimea acestui popor.

a!

salt

Page 327: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Treisprezece Mart 325

Si, iarA§T, se pot ivi intre nol multe netr4elegeri,dar ele nu pot fi niciodata &la de marl !nett sa neimpiedece de-a conlucra, on iubire frMeasca, la de-savirgirea civilisatiei romaneqti, Intru degteptarea a-.cestui fieam. SA luptam deci impreunA, uitind toateduqmaniile trecutulul, sa luptam frateqte pentru acestscop, eel mai innalt al vietim noastre intregl!

Page 328: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

LIV.

UN ROMAN ISTORIC.

Ciudata ideie §i la d. Gh. Silvan a scrie ValesAlba, 1476, roman", adeca roman istoric! Nu se poatelucru mal grew decit un adevarat roman istoric. Tre-buie a §til perfect epoca pe care ti-al ales-o, atraie§tI in ea ca in lumea d-tale de astazI, sa al oneobi§nuita putere de Inchipuire, un simt; fin al evla-viel ce se datore§te stramo§ilor §i al respectulul cese cuvina adevAruluT, sa capet,T graiul simplu §i cu-minte al vremurilor patriarhale, chid tot poporul vorbiaaceia§1 limbs. Toate acestea trebuie neaplrat. A pututcrede d. Silvan c5, le are ? Daca s'a putut Insela,,nu-Tgreti sä-§I poatA, §i recunoaste gre§ala. imprejurarile, lo-cuintia, vorba, portul, totul e fal§ in aceastA carte, Incare autorul a trebuit a puie totu§1 atItea zile dinviata sa. D-sa pare a creada ca, pe vremea lul tefan-cel-Mare se traia In Alhambra maure cu covoare deIspahan" ! i de fapt, nu era atunc! la Curte decit,traiul unul Oran chiabur. Da, dar, Intelegind acest3devar, d. Silvan n'ar putea a se mal joace cu cuvinte

Page 329: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Un roman istoric 327

care, chiar intrebuintate altf el decit la locul lor, sint instare a uimi pe tineril cu gindurl romantice. Si, iara§1,pe acea vreme era o curatie de simtire raspicata cumse Intilne§te astazi numal In cele mal bune Tinuturiterane§ti. Din potriva, la cintaretul acestel Albe",jupaneasa Ruxandra halucineaza Inca §i, pe clad frage-dul trup al micel jupanite se zbate in frigurl omoritoare",etc. Jupani0 de-alde astea se vad tles pe Calea Vic-toriel cind s'a lasat noaptea, §i sint foarte bucuroasedace, se iea dupe, dinsele vre-un pan", cum scrie d.Silvan. Gaseqti mirat neologisme ca proscrise", svelt",hermelin", intr'un astfel de roman! De ce nu s'ar fiInceput asa: Alteta Sa Stefan principele era pe punc-tul de a pleca la rezbel contra inimicilor, §i princesatrista nu se putea consola de abandonare" ? AlaturT,neologisme turce§ti, care nu exista1 pe vremea lulStefan (mehterhanele, d. p.). Sint locuri a§a de nein-telese ca acesta (p. 105): Ce au mai ramas sa hie....pentru Mehmet Sultan §i pentru barhiduri... §i pentruchirchezari... qi pentru hini". Istoric sint, si nu pricepnimic de aid ! Gre§elile de limbs: surghiund (exilata,gurghiunita), pizanie (sic; ca scrisoare, pe cind inseamnanumal inscriptie pe piatra!) §i altele, se afla din bielsug.

Cred ca am adus o indatorire d-lui Silvan spunindu-Y,cu toata pkerea de rail lucrarea sa nu e mai buns,acestea. Nadajduiesc, de alminterea, ca autorul n'atrirnes cartea cu alt gind decit acela, serios §i sinter, dea ckpata o judecata nepartenitoare, °licit de aspra arfi ea. Judecata e aceasta : o carte cel putin ciudata.

13 Mart 1906.

Val

cS

Page 330: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

LV.

SECTIA LITERARA A ACADEMIEI ROMINE.

Adese orl s'a adus impotriva Academie! Invinuireael ea nu cuprinde in sinul el pe co! d'intait . poet!,povestitorl, dramaturgi a! Virg §i poporulul lor. I-ar fiplAcind mal mult persoane cu individualitatea malputin pronuntatA si cu o activitate literarl ma! putinharnic qi staruitor urmata. Pe de alta, parte, e desigur o observatie tntemeiata aceia c multe din ra-poartele asupra cArtilor de premil slut fAcute, fiindcanu se poate altfel, de scriitorl can vorbesc de lite-tura poetics WA sa fie el ingil poet! sall critic!, 'Da-men! de un gust literar tocmaT ales. Si, trecind de laaceste constatArl, macar Intru citva adevArate, la ex-plicarea for §i la mijloacele de Indreptare, se cereAcademie! sa fact, in adevar literard sectia sa cu acestnume. SA lase sectia istorica istoricilor, §i oamenilorde §tiinta a li se dea sectia fitiintificA, iar represin-taut-a literaturii, poetil in versur! §i prow, sA. aiba Insfir§it sectia literary,.

Pentru faptul ci£ in aceste constatarl §i dorinte seamesteca judecata hunl §i judecata gresita, e binea se da unele lamurie.

Page 331: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

Sectia literary, a Academie! Romine 329

Academia Romany, e de sigur menita a fi un ase-zamtnt de stiinta. In materie de limbs, ea urma-reste cercetarea si deslusirea el in toate privintile,prin studil de morfologie, de etimologie, de sintaxa,de dialectologie In sfirsit. In materie de literature, eaare In vedere culegerea, Intregirea si legatura stirilorprivitoare la scrisul nostru din vremurT. Memoriile,zise poate gresit Ana tele", sectiel literare nu sintmenite a cuprinde poesie sail povestire beletristicade once fel, ci filologie si istorie literary din deose-bitele ramurl. Dupe exemplul AcademieT Francese,a noastra a capatat Inca de la inceput sarcina de apregati si redacta un dictionar al limbil romine, pecare uniT 1-ail planuit prea mare? altil prea mic, altilprea mult stiintific, altil prea mult practic si care azabovit si s'a ratacit de atitea orl pang, a Intrat suptcumintea Ingrijire de astazI a d-lui Sextil Puscariu.

Memoriile, In cite volume le avem pang, astazI, nidail de sigur Insa mult folclor si cite ceva de istorieliterary. Ele n'ati nicT bogatia, nicT intinderea Memo-riilor sectiel istorice. Literature nu se prea publica si,cind publicul asculta versurile cetite de dd. Naum siOlanescu, el nu se gindeste sa le caute apol tipariteIn Ana le", unde chiar ele nu se pot afla totdeauna.

Poetil n'ar gasi, zi de zi, lucru In sectia literary. aAcademiel. Dar Academia are totusl o maT mare ne-voie de dinsii decit cum cred atitia din membril el.Las la o parte ajutorul ce pot da la dictionar, cu sim-tul for fin pentru Intelesul cuvintelor, cu cunostintace au despre bogatia dialectal& a limbil. Dar Academia,care dadea odata in masura mare si care da si astazr,

Page 332: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

330 0) lupta literary

cite putin, traducer!, foarte putin cetite, din literaturaSilatin chiar grecease,c1 ar trebui sa se simta da-

toare a pune la cale, cu o cuminte rinduiala Si avedere larga asupra intregulut, un Sir bogat de tra-duceri din toate limbile moderne, care ar fi o comoarapentru desa,vir§irea culturi! noastre. Cart! ca Eneidatradusa de Co§buc or! Dante tradus de acela§1 saride d. N. Gane ar trebui sa Si fi fAcut parte din bi-blioteca de traducer! rationale a Academie! Romine.

Sa se adauge acum nevoia darilor de seamy pentrupremiT, facuta cu toata competenia de maie§tril deo-sebitelor genurl. §i, in sfir§it, oars n'ar avea niciainsemnatate sa se vada in fiecare an, macar la se-siunea generala din Martie, poetil linga invat.841, ochilde lumina a! celor ling& fruntile de cu-getare ale oelor din urma?

A pune la un loc in orlce prilej pe uniT Si pear fi un lucru gre§it. A face din poet!. membril

corespondent! aT Invatatilor, cum s'a Incercat cud. Vlahut.a, ar fi jignitor. Cel ma! bun lucru e desigur sä se fact, din frunta§iI literaturiT zise beletristicenicte membri agregap la Academie, in numar nedefinit.ET ar avea in mina for rapaartele literare, ar rinduiSi face traducerile, primind rasplata cuvenita pentruaceasta; ei ar putea fi chemati oricind cu dreptul devot la acele intrunir1 ale Academie! unde s'arnevoie de din§il. Iar incetinel, sistematic, filologil §i-arurma la o parte activitatea.

19 Mart 1906.

d'intaia Weil

cel-

simti

Page 333: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

LVL

0 INTRARE LA ACADEMIA ROMINA.

Medicini0i1 in qi eT la profesoril for ci se intere-reseaza qi de alte chestiunT decIt acelea ce se expunla curs. Doctoril in medicina pastreaz6 amintirea pro-fesorilor bunT ce all avut gi prind once prilej ca sä-1maT asculte. Dec! era foarte rani-0, lume la AcademiaRorn Inl in ziva de Vinerl, 10 Mart, cind ci -a (*titdiscursul de intrare Inva,tatul neurolog d-r Marinescu.

D-sa a schitat metodio §i intr'o limbs cit se postede limpede progresele medicine! in ultimele deeeniT.0 asemenea expunere, care as fi fort banalg, dinpartea unuT medic oarecare, era interesanta ci in celemaT micT amanunte- prin aceht ca simtial necontenitcuno§tinta larga a unul mare InvAat, patrunderea,puterea de a prevedea a unul cugetator in stare aatingg cele mai %mite generaliser! ale §tiir4iT sale.Ic! ci colo, d. Marinescu atingea ci intrebarT la ordinea,zileT, preeum stares sanitary de to rea a Oranimil,

aca de rea, !nett cuvIntatorul a putut vorbi de100.000 de pelagro§1. Din nenorocire, adaug, ase-menea constatarT se fac In cart!, In discursur! ci se

Page 334: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

332 0 lupta. literara,

opresc apoi acolo. D. Marinescu a citat cuvintele pline demil/ §i de revolt1 ale unuT om politic, care e §i mem-bru al Academia Acest om politic, fiind la Guvern,n'a facut Insa mai multa isprava in aceasta chestiehotaritoare decit altil can n'at aratat compatimireafor pentru sprijinitorul nenorocit al frumosulu!, dargreului regat romin.

A raspuns d. d-r Babe§. D-sa a avut de Invins pan&mai &mule nedeprinderea de a vorbi limba roma.-neasca. Trebuie sa recunoa§tem ca astAzi profesorulde la Facultatea de Medicina, se exprima, mult maibine declt alt data., §i auzitoriT at trebuit sa, simt,a,placers vAzind silintele pe care §i be dadea oratorulpentru a rosti frase corecte cu un accent bun, lucrula care a izbutit pe deplin. Insu§irea de cApetenie ascurte! §i cuprinzatoarei cuvIntari a fost insa, nu atito InnAltime de privire cu care d. Babe§ ne-a deprins,o ft o caldura neobi§nuita In lludarea noului membrue aruia IT raspundea. Prea des at fost auzite la Aca-demie rAspunsurl care nu se ocupat de acela caretrebuia recomandat colegilor sal §i publiculuT cultural,prea adese orT am rAmas miraV de ratacirea In altschestil a celul ce trebuia sa. Indeplineasca o asemeneamisiune, sat de tonul rece, de Infrinarea gindulul §i avorbel cind era o datorie sa, se dea mAcar la un a-semenea stralucit prilej unit toata preOirea §i recu-no§tinta unuT InvAat meritos, cu o lungg. cariera demunca. D. Babe§ n'a facut a§a; §i nicTun membru alAcademie! n'a fost laudat a§a de frumos la Intrareasa in aceasta instit4e ca d. Marinescu. Se spune ca.eel doi doctor! ar fi prieteni, §i d. Babe§ a aratat a

Page 335: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 Intrare la Academia Rom Ina 333

a fost profesorul iubitor al d -luI Marinescu. Aga fiind,ar trebui ca de-acum Innainte 0, se aleaga, pentruraspunsurl prieteni adevaratt al celul ce vorbe§te. Au-torul aeestor rIndurl, membru corespondent al Aca-demie, cere aceasta Inca de pe acuma.

Publicul a dovedit o simOre aleasa cind, impotrivadeprinderilor de la Academie, a Inceput sa. aplaude,§i a urmat ltdelung, la amintirea din partea d-luiBabe§ a sprijinulul pe care-I dadea d. Marinescu dinmicul still stipendiu de student In strainatate mameTsale batrIne.

19 Mart 1906.

Page 336: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

LVII.

0 CARTE DE FILOSOFIE POLITICA. A UNUI ROMIN.

Pang mat daunazI era1 foarte putine §i foarte slabecg,rtile menite sa vorbeasca strainatatil, care putea ho-tart, punctul nostru de vedere in deosebite chestilmarl care ne ating. Din cind in cind cite un stu-dent In Apus, cite un diletant arata pe scull §i matmult superficial parerile sale, care nu priviail si pealtiI. De la Replica" ardeleana si de la marea lu-crare sistematica, depling, si rece a d-lui Brote n'aapgrut in limb! strgine si pentru strain! niclun studiumal intins si mai solid care sa vie de la un Rominpentru sustinerea intereselor noastre.

N'avem astfel niclo carte de oarecare proportil caresa a/Ate rostul §i dorintile fratilor nostri din Basa-rabia. Nicairl nu si-ad argtat intr'o forma ma! Inca-pgtoare §i ma! hotartta Bucovineni! suferintile §i a§-teptarile lor. Unde avem no!, in limbile francesg ger-mana, englesg, lucrarl asupra Macedoniel, careia totuglpare cg i se acorda de o bucata de vreme atitainteres, care sa poata sta algturi cu acelea cele-all scris dusmaniI noqtri de rasa din acele part!?

Page 337: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 carte de filosofle politica a unui Romin 335

De la d. Brote incoace nu s'a adaus en privire la Ar-deleni nimic de e adevarata insemnatate la infer-matia europeana.

Odata, era altfel. Ce bogata, literatura de brosuri,de articole de revista, de traducerl din literaturanoastra, de studii istorice serise In alto limbi pentruca sa fim cunoscuti in lume, nu s'a revarsat asupraintteguluY public politic european intro 1840 si 1850 !Atunci nu. stria un tinar dornic de notorietate, unstrain pripasit pe la nor, care ne maguleste fare ane iubi, nu scriau oaspeti pe mincare si bautura, alecaror simpatil pentru popor romin" in tocmaiatita eft si mincarea in farfurie. Autoril brosurilor sicercetarilor mai intinse erad dintre cei mai buni re-presintang al generatiei tinere, care lupta, pentru vii-torul national, de la Bratianu pink, la Ion Ghica, far&a pomeni pe cite un Eliad, care avea mai mutt sgrijafaimel sale.

Nu Sint printre aceia can cred ca, prin astfel depublicatil se poate schimba stuatia noastra astazi,ca, ni se poate limpezi prin ele o case impiedecatasi tulbure.

Prin anul .1850 se scriau brosurile In! Bratianu sicelorlalti cu credinta indreptatita ca, 131e vor aduceschimbarea lucrurilor In folosul nostru. In acele tim-puri romantice, opinia publics, avea in unele pri-ving drepturi pe care le-a pierdut de atuncr. Astazialte motive si alto puncte de vedere shit acelea carehotarasc viata si actiunea Statelor. Cu cea mai stra-lucita brosura polemics si cu cea mai bogata cartede informatiuni nu capatam no!, totusi, drepturile pe

nobilul

Page 338: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

336 0 lupt& literal&

care singura mina noastra luptatoare le-ar putea im-pune §i pe care aceasta mina nu-I Inc& destul de pu-ternica pentru a le reclam& §i apara.

Intr'o epoch, de realism, ce n'are ochT pentru drep-tatea desavir§ita, nu scrisul nostru pentru strain!, ciscrisul nostru pentru al nostri, acela care formeaza ocon§tiinta national, §i provoaca sentimentele ratio-nale, acela care treze§te, organiseaz& §i indreapta e-nergia, acela singur ne poate mintui.

Totusl un oarecare rost i-a ramas opiniel publice,care nu mai troneaza §i hotara§te. Pe de o parte,oamenil de Stat, cabinetele europene, ziarele cu inriu-rite trebuie sa capete §i de la noT o informatie bun&in sensul nostru, care este de tale mal multe or! §isensul adevarului; trebuie sa opunem du§manilor no§trisi in aceasta privint& armele noastre legitime §i drepte.

Daca tineriT cari Worn pe hirtie frantuzeste salnemte§te dorinti sentimentale ajuta ma! mult carierafor decit mersul nostru, altfel este on ace! cari, stu-diind pe deplin un subiect in legatura cu viata ro-maneasca, it expun sistematic §i hotarit, cu toata§tiinta ci toata con§tiinta, inteo limb& europeana.

Asa se intimpla astazi cu d. Aurel C. Popovicl,care a trezit mi§care in cercurile ziari§tilor §i cuge-tatorilor politic! §i poate chiar ceva luare aminte inlumea, maT putin impresionabila, a oamenilor politic!din deosebitele teri prin cartea sa State le Unite aleAustrie! Marl", aparuta la Leipzig sint acum citevasaptamini.

D. PopovicI este acela care a scris Replica, cel ma!insemnat, mal trainic si maT luminos dintre produsele

Page 339: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 carte de filosofie politica, a until Romtn 337

literare ce as izvorit din mi§carea de acum zece ana Rominilor din Ungaria tmpotriva unet anumiteapasarT.

Indata dupa aceasta d. Popovid a trebuit sa treacala hot. Viata sa aid poate servi drept exemplu tu-turor Rominilor din alte partt cari ajung sa se a§ezepe pamintul acesta slobod al Romania

D. Popovici n'a batut monad& din jertfele §i pier-derile indurate de dinsul dincolo pentru izbinda cau-ser neamulut ; n'a cerut Impamintenirea, pastrindu-sepentru Ardealul sad. Nu s'a pierdut In multimea oa-menilor cari se in§ira, mime vi!, suflete moarte, Incatastihurile de robie ale cluburilor ; n'a vinat nici osituatie de ban!, nici o situatie de gloriola In viata,noastra de aid. A avut puterea de a trai acesti zeceanT de zile, cari i-au desavir§it flinta, dindu -T o §imat mare barbatie §i putere de a infrunta, muncind,ca profesor, In imprejurart foarte ostenitoare si grele,ca profesor la §colT particulare, undo §i-a Inteles me-nirea cu totul altfel de cum §i-o int,eleg datatoriT denote ieftene obi§nuiti pe acolo.

Daca a facut un moment gazetarie, a facut-o pen-tru neam, qi nu pentru vre-un partid, §i de sigur ca,in desvoltarea ideit §i sentimentului romanesc, Ro-mania Juna," a lui, care a disparut rapede, neflindvenita la ceasul potrivit, a facut, cu toata Infringereaet, maT mult decit o suta de gazete biruitoare, pentruca n'a solicitat publicul lingu§indu-1 sau n'a solicitatpartidele minind la moara for apa din largul traiulutnostru intreg.

In acest timp- de migaloasa mune/ nerasplatita, d.

Page 340: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

338 0 lupta literarg,

PopovicT n'a pierdut niclo clips din vedere preocu-patia cea mare a vietil sale: chestiunea romaneascli,pentru care qi nu prin care, ca atitia altil, el traieste.A cetit necontenit In toate literaturile si iu toate ra-murile, cu gindul c prin aceasta maT ajutI si ulti-mul stop al" cugetaril gi actiunii sale. PAn i in ce-tirile sale de fiecare zi el qi-a fnsemnat totdeauna totce a putut s6 aiba de aproape sal de departe o le-gtitur& cu aceste marl problems de via ale neamululnostru. Astfel, dud a venit momentul cel ma! potrivitpentru a se putea vorbi din partea noastra, d-saavea cartea gata; rAmInea numal sä o coboare pehirtie cu toate informaVile qi cu toate solutlile pre-gltite urmlrite de maT de mult.

Fat& de State le Unite ale Austriel Marl" pot fimulte puncte de vedere. Unil pot zice: ce ni e nounAustria Mare, Mica, sal Mijlocie? Am gustat In deajuns, si nu mal putem primi nicl din paharul deargint curat al nationalismulul celuT mal sinter, pre-cum este al d-lul A. Popovicl. AIVI pot zice: dac5,este vorba s5, nu fim cum am dori, de ce sA malschimblm qi s punem capul nostru sangtos suptalto evangheliT ? Activistil slut slobozl s creada clin cercul de astazI pot lupta maT bine decit In cerculde mine.

Cum se vede, slut multe felurl de a judeca o cartedin punctul de vedere al tendintelor sale, oglindite Inchiar titlul celel de fat.a, Fol, dac.1 nu se poate ras-pinge cu totul parerea d-lul Popovici, are tau.% drop-tate gi acela care credo cu., °data ce se vede cg, nu

Ill

Qi

Page 341: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

0 carte de filosofie politic& a unul Romin 339

putem trai, este tot una dad, ne 1nnecam in lac saddaca ne innecam in fintin&

Intimpl&rile din ultimele zile : intelegerea intre Don-QuichotiT coalitiel ci alcaziT de la Viena, par chiara, smulge c&rtil d-lui PopovicT acel interes practic,acel folios momentan care a contribuit far& indoialala succesul et Dar lute° revista literarl si culturala,pentru alteceva decit pentru aplicatiile for materialstrebuie s& se judece carp, $i, In afar& de .aceastaaplicaVe, Statele Unite ale AustrieT Marl" are o in-doita insemn&tate care nu se poate Inlatura prin te-legramele neplAcute noun care sosesc astazi si potsosi mine, ci nicT prin p&rerea Recaruia asupra sco-puluT politic, asupra programuluT de viitor clruia. 11servecte propaganda acesteT puternice c&rtT. Anume :nicairl nu va gasi cineva adunate cu atita strlduint&informAiT aca de felurite, aca de cu gust puse la o parte,ca In voluraul de acum al cugetAtorului ardelean. 0astfel de lucrare poate sluji de temeiil unel literaturlpolemic° intregi, pe acest toren. In al doilea rind, esteatita putere de a framinta acest mare subiect, de arindui ci folosi atitea stir! de atitea felurT, culese dinatitea locurl, este atita energie de stil, care arat& unscriitor de chemare, !nett aceste insusirT, care ad cis-tigat d-luT Popovici stima strainilor ci chiar a duc-manilor sistemuluT si teoriel sale, trebuie s&-T asigurerecunostinta noastrA, fiindc& s'a impus astfel Inc& unnume romanesc atentiel publiculul celul mare al Eu-ropel.

In literatura noastra, aceasta carte, scrisa in nem-Oste, va raminea, cu atitea altele redactate iarasT In

Page 342: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

340 0 lupta literary

limbi strains, ca o valoare colateral&, ca un mijlocde lamurire subsidiara, care trebuie tinut in seam&pentru a tntelege innaintarea culturil noastre qi des -voltarea cuget6rii romane§t1 in epoca moderns.

Traducerea in romAne§te pe care d. Popovicl opoate intelege ca o datorie, nu e de prisos, dar nuva aduce pe departe acelemi foloase pe care le-aadus originalul german. i pentru acest original secuvine s5.-T multamim.

2 April 1906.

Page 343: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

CUPRINSUL.

Page 344: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

CUPRINSUL.Peg.

Principe le Carol . . . 1

lunacii bulgari la Bucureqti . 3

.Congresul didactic primar sail adunarea invatAtorilor 5

incurajarea oficialA a literaturii . . . 10

Pretentiile literare ale d-lui Ovid DensuOlnu 12

Un notl albant de tesaturi romaneqti 16

Societatea turi§tilor romini . 21

SerbArile din Sibiiti . . 24Manifestant contra Orecilor 29Societatea de teatru din Ardeal 31

SerbArile din Sibiiti . . . 33

Versuri ale dloarei Elena V:iciirescu 71

Biserici maramurapne . 73Bibliotect circulante . 74Carti de qcoala . 79Nuvelele d-lui Agirbiceanu . . 84Despre inn iltul cler al Romaniei de astAzi 87ajunimea Literaras din CernAuti . 92Lauiprecht despre rolurile rationale . . 93O obrAznicie a bunilor noOri prieteni straini 95Noll episcopt catolici din RomAnia 100

Oeneratia cea nova in armata 105Schitele d-lui N. N. Beldiceanu 111

Calendare ca factor cultural . 113Nuvelele d-lui I. Ciocirlan. Schitele d-lui A. Ciura 118La desvelirea monumentului lui Alecsandri 121

.

. .

Page 345: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)

344 0 lupta literarA

Poesiile lui Octavian Goga . . 125

Un scriitor ardelean : Titu Chitul 130

Cartea unit clivArtit : Fete" de I. D. Manolache 131

Marile discursuri ale lui M. Koglilniceanu 136

Propunf rile d-lut G. Bogdan-Duica 139

O noted' scriere in chestia teraneascii 112

oCredinteo de losif . . 147

Note de drum* ale unui scolar 151

Boierimea de tara care se duce 154

Mosnenii 160

Istoria unut sat birladean 162

O pies* si un roman . . . . . 165

Noul roman al d-lut Sadoveanu : Floare ()Mita" 167

impotriva clevetirilor . . 172

sCurentul noti . . . 196

Un roman de d. Pop 198

Schitele d-lui Zaharia Birsan 291

Ce este Samiinatorul" ? . . . . 203

Ce este Romania in miscarea culturit romanestt 9 208Jubileul d-lui P. Poni . . . 221

Amintirile caprarului Gheorghitlia de M. Sacloveanu 229O monografie rural* . 230Un volum jubilar 232Carmen Sylva in literatura romineascii. 234O incercare de roman istoric in Ardeal 249Despre Teatrul *National* al Capitalei romanestt 242Jubileul epistopulut Popea . 553Poesil ost5sesti . 258Treisprezece Mart" 260Un roman istoric . . . 326Sectia literara a Academie' Romine 328

O intrare la Academia Romina . 331

O carte de filosofie politica a unut Romin . 334

.

. .

.

.

Vasil.

....

Page 346: Nicolae Iorga - O Luptă Literară - Articole Din Sămănătorul. Volumul 2 - (Iulie 1905-April 1906)