Aici Sosi Pe Vremuri
3
AICI SOSI PE VREMURI Ion Pillat „Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, graţioasă, mişcătoare şi indivizibilă paralelă între două veacuri, înscenare care încântă ochii şi, în acelaşi timp, simbolizare a uniformităţii în devenire." (G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pană în prezent) „Pillat cântă bucuriile simple, savurate în cadrul bucolic al peisajului natal, satisfacţiile vieţii patriarhale". (Ovid. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale) ” Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat este o poezie de factură tradiţionalistă, inclusa in volumul ”Pe Argeş în sus”, apărut în 1923. Volumul este reprezentativ pentru tradiţionalismul poetului deoarece poeziile incluse realizează imaginea spaţiului natal patriarhal (moşia Florica), casa părintească, interiorul cu poezia obiectelor, universul rural şi împrejurimile casei, natura câmpenească însufleţită de amintirile copilăriei. Poezia aparţine tradiţionalismului prin idilizarea trecutului, prin cadrul rural, dar şi prin tema timpului trecător -fugit irreparabile tempus. Într-un volum de Mărturisiri (1942), Ion Pillat arată că: „Toată poezia mea poate fi redusă, în ultimă analiză, la viziunea pământului care rămâne aceeaşi, la presimţirea timpului care fuge mereu." Poezia este o meditaţie nostalgică pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociată cu repetabilitatea destinului uman/ ciclicitatea vieţii. Comunicarea poetică se realizează în două registre: lirismul obiectiv, cu elemente de narativitate simbolică şi meditaţie cu caracter general-uman, şi lirismul subiectiv, cu prezenţa eului liric şi comunicarea directă a trăirilor şi a sentimentelor, la persoana I singular. Sentimentul elegiac şi meditativ are ca suport lirismul subiectiv, susţinut de prezenţa mărcilor lexico-gramaticale specifice (pronume personale, adjective posesive şi verbe la persoana I şi a II-a singular; elemente deictice spaţiale şi temporale: „aci -„acolo", „acum" - „atunci). Dar iubirea evocată, deşi aparţine planului trăirii subiective, este ridicată la grad de generalitate, obiectivându-se, prin repetabilitate. Titlul fixează cadrul spaţio-temporal al iubirii ce va fi evocată (timp şi spaţiu mitic, nedefinit), prin indicii de spaţiu (adverbul de loc, cu formă regională: „aci), de timp (locuţiune adverbială de timp: „pe vremuri) şi forma verbală, de perfect simplu: „sosi. „Aci este elementul semantic definitor în raport cu eul liric văzut din perspectiva timpului: „ieri - „acum". Compoziţional, poezia este alcătuită din distihuri şi un vers final, liber, având rolul de laitmotiv al poeziei. Distihurile sunt organizate în mai multe secvenţe poetice: incipitul, evocarea iubirii de „ieri a bunicilor, meditaţia asupra efemerităţii condiţiei umane, iubirea de
description
Ion pillat
Transcript of Aici Sosi Pe Vremuri
AICI SOSI PE VREMURIIon PillatCapodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, graioas, mictoare i indivizibil paralel ntre dou veacuri, nscenare care ncnt ochii i, n acelai timp, simbolizare a uniformitii n devenire." (G. Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pan n prezent)Pillat cnt bucuriile simple, savurate n cadrul bucolic al peisajului natal, satisfaciile vieii patriarhale". (Ovid. Crohmlniceanu, Literatura romn ntre cele dou rzboaie mondiale) Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat este o poezie de factur tradiionalist, inclusa in volumul Pe Arge n sus, aprut n 1923. Volumul este reprezentativ pentru tradiionalismul poetului deoarece poeziile incluse realizeaz imaginea spaiului natal patriarhal (moia Florica), casa printeasc, interiorul cu poezia obiectelor, universul rural i mprejurimile casei, natura cmpeneasc nsufleit de amintirile copilriei.Poezia aparine tradiionalismului prin idilizarea trecutului, prin cadrul rural, dar i prin tema timpului trector -fugit irreparabile tempus.ntr-un volum de Mrturisiri (1942), Ion Pillat arat c: Toat poezia mea poate fi redus, n ultim analiz, la viziunea pmntului care rmne aceeai, la presimirea timpului care fuge mereu."Poezia este o meditaie nostalgic pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociat cu repetabilitatea destinului uman/ ciclicitatea vieii. Comunicarea poetic se realizeaz n dou registre: lirismul obiectiv, cu elemente de narativitate simbolic i meditaie cu caracter general-uman, i lirismul subiectiv, cu prezena eului liric i comunicarea direct a tririlor i a sentimentelor, la persoana I singular. Sentimentul elegiac i meditativ are ca suport lirismul subiectiv, susinut de prezena mrcilor lexico-gramaticale specifice (pronume personale, adjective posesive i verbe la persoana I i a II-a singular; elemente deictice spaiale i temporale: aci -acolo", acum" - atunci). Dar iubirea evocat, dei aparine planului tririi subiective, este ridicat la grad de generalitate, obiectivndu-se, prin repetabilitate.Titlul fixeaz cadrul spaio-temporal al iubirii ce va fi evocat (timp i spaiu mitic, nedefinit), prin indicii de spaiu (adverbul de loc, cu form regional: aci), de timp (locuiune adverbial de timp: pe vremuri) i forma verbal, de perfect simplu: sosi. Aci este elementul semantic definitor n raport cu eul liric vzut din perspectiva timpului: ieri - acum".Compoziional, poezia este alctuit din distihuri i un vers final, liber, avnd rolul de laitmotiv al poeziei. Distihurile sunt organizate n mai multe secvene poetice: incipitul, evocarea iubirii de ieri a bunicilor, meditaia asupra efemeritii condiiei umane, iubirea de acum", epilogul poemului. Cele dou planuri ale poeziei, trecutul (distihurile III-IX) i prezentul (distihurile XII-XIX), sunt redate succesiv, ceea ce accentueaz ideea de ciclicitate a vieii i a iubirii. Se utilizeaz elemente de simetrie i opoziie a planurilor, construite pe relaia atunci - acum". Elemente de recuren sunt, de exemplu, motivul poetic ambivalent al clopotului (nsoind dou momente eseniale ale existenei umane - nunta i moartea), simbol al trecerii i laitmotivul reprezentat de versul final.Primele dou distihuri reprezint incipitul poeziei i fixeaz, prin intermediul unei metafore: casa amintiriica spaiu al rememorrii nostalgice a trecutului, un spaiu mitic, fie locuin a strmoilor, fie loc al sacrei perechi, unde dintotdeauna, de pe vremuri, ca i acum, sosesc cuplurile de ndrgostii.Elementele asociate casei: obloane", pridvoi, pienjeni, poart", zvor" i versul Pienjeni zbrelir i poart i zvor" sugereaz trecerea timpului, degradarea, starea de prsire a locuinei strmoilor, dar i ideea de spaiu privilegiat, izolat, accesibil numai urmaului, care poate renvia trecutul n amintire.Trecutul capt o aur legendar, devine un timp mitic, al luptei haiducilor pentru dreptate: Jar hornul nu mai trage alene din ciubuc/ De cnd luptar-n codru i poteri i haiduc".Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocrii iubirii bunicilor. Dac n poezia romantic, existena naturii era etern, n opoziie cu efemeritatea existenei umane, n poezia lui Ion Pillat, natura devine solidar cu omul, fiind marcat de semnele senectuii, ca i fiina uman: n drumul lor spre zare mbtrnir plopii.n versul Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi" este reluat titlul poeziei i este evocat imaginea din tineree a bunicii cu nume mitologic: Calyopi - Caliope (Kalliope), muza poeziei epice i a elocinei n mitologia greac.- Sugestia mitic a numelui, faptul c poetul este urmaul care eternizeaz n creaia sa iubirea bunicilor i copia" - oglindirea de acum" a povetii de iubire de ieri sunt aspecte care ar putea susine caracterul de art poetic a textului liric Aci sosi pe vremuri, care i reveleaz astfel nivelul de profunzime al semnificaiilor.ntlnirea bunicilor, ndrgostiii de altdat, respect un ceremonial: bunicul ateapt sosirea berlinei, din care coboar o tnr mbrcat dup moda timpului n larg crinolin".Asocierile livreti reflect motivul bibliotecii" ntlnit adesea n poeziile lui Ion Pillat, avnd rolul de a asocia viaa cu literatura i, n acelai timp, de a indica epoca, numind preferinele n moda literar a vremurilor respective. Astfel bunicul i recit iubitei capodopere ale literaturii romantice Le Lac de Lamartine i Sburtorul de I.H. Rdulescu. Atmosfera evocat, peisajul selenar, sunt romantice: i totul ce romantic ca-n basme se urzea".Sunetul clopotului, laitmotiv al poeziei, nsoete protector cuplul de ndrgostii: i cum edeau... departe, un clopot a sunat,/ De nunt sau de moarte, n turnul vechi din sat." Meditaia poetic, tonul elegiac evideniaz idea c eternizarea fiinei umane este posibil doar prin iubire: Dar ei, n clipa asta simeau c-o s rmn...". Eternitatea iubirii, clipa de fericire, este urmat, n versul urmtor de revenirea brutal la realitatea timpului care trece ireversibil: De mult e mort bunicul, bunica e btrn...", portretele fiind singurele care mai pstreaz imaginile de odinioar ale strmoilor: Ce straniu lucru: vremea! - Deodat pe perete / Te vezi aievea numai n tersele portrete. // Te recunoti n ele, dar nu i-n faa ta, / Cci trupul tu te uit, dar tu nu-l poi uita...", n distihul al treisprezecelea, prin intermediul unei comparaii, se realizeaz o paralel trecut -prezent i se produce trecerea la planul prezent: Ca ieri sosi bunica... i vii acuma tu: / Pe urmele berlinei trsura ta sttu". Ca ntr-un ritual, nepoii repet gesturile bunicilor peste timp. Diferenele in de moda vremii: iubita coboar din trsur", iar ndrgostitul i recit poeme simboliste, Balada lunei de Horia Furtun i poeme de Francis Jammes. Din portretul fizic al iubitei se reine doar detaliul spiritualizat, imaginea ochilor, ieri ochi de peruzea", acum ochi de ametist".Un alt element comun celor dou secvene poetice, prezent - trecut, este simbolul berzei, pasre de bun augur, simbol de pietate filial" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicionar de simboluri), dar i simbol al fidelitii, al devoiunii.Sunetul clopotului nsoete din nou momentul ntlnirii ndrgostiilor i sugereaz repetabilitatea existenei umane. Versul final, laitmotiv al poeziei, accentueaz trecerea iremediabil a timpului: De nunt sau de moarte, n turnul vechi din sat".Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat aparine liricii tradiionaliste prin idilizarea trecutului, a cadrului rural, dar i prin tema timpului trector, fugit irrreparabile tempus.
