Aghata Christie - Misterul de La Sittaford

247
AGATHA CHRISTIE Misterul de la Sittaford Capitolul 1. VILA SITTAFORD Maiorul Burnaby îşi trase galoşii, îşi strânse bine gulerul paltonului în jurul gâtului şi, după ce luă lanterna de pe etajeră, deschise cu grijă uşa vilei şi se strecură afară. Pretutindeni era numai zăpadă – troiene uriaşe şi nesfârşite, răscolite de viscol. În ultimele patru zile ninsese masiv în întreaga Anglie, iar aici pe coline, la marginea Dartmoorului, nămeţii atinseseră în unele locuri o înălţime de peste un metru. În micuţul sat Sittaford, aflat dintotdeauna la capătul lumii, dar acum izolat cu desăvârşire, capriciile iernii constituiau o problemă dintre cele mai serioase. Maiorul Burnaby era însă un om tare, pe care nimic nu-l putea impresiona. Tuşi scurt de două ori, trase adânc aer în piept şi îşi croi hotărât drum prin zăpadă. De altfel nu mergea prea departe. Străbătu din câţiva paşi o străduţă întortocheată, ajunse în faţa unei porţi şi pătrunse în curte. După ce parcurse o alee curăţată cu grijă de zăpadă, se opri în faţa unei case impunătoare, de granit. Uşa se deschise şi în prag apăru o cameristă îngrijit îmbrăcată. Maiorul îşi scoase paltonul şi galoşii, îşi desfăcu de la gât enormul său fular de modă veche şi păşi apoi în sufragerie, având deodată impresia că a pătruns într-o altă lume. Deşi era numai trei şi jumătate, perdelele fuseseră trase şi luminile aprinse, iar în cămin ardea vesel un foc uriaş şi strălucitor. Două femei în elegante rochii de după-amiază se ridicară să-l salute pe vajnicul militar. — Sunt deosebit de încântată că aţi venit, domnule maior, spuse cea mai în vârstă dintre ele. — Plăcerea este ele partea mea, doamnă Willett. Vă mulţumesc încă o dată pentru amabilitatea de a mă fi invitat. Îşi strânseră mâinile. — Domnul Garfield şi domnul Duke trebuie să sosească din moment în moment, continuă gazda. Domnul Rycroft mi-a promis că vine şi dânsul, dar la vârsta sa este puţin probabil să se mai încumete să iasă pe o astfel, de vreme. Este într-adevăr îngrozitor. Simţi că trebuie să faci cu orice preţ ceva pentru a-ţi menţine buna dispoziţie. Violet dragă, mai pune, te rog, un lemn pe foc. — Îmi permiteţi mie, domnişoară Violet? spuse maiorul ridicându- se, plin de curtoazie, să îndeplinească dorinţa gazdei.

Transcript of Aghata Christie - Misterul de La Sittaford

AGATHA CHRISTIEMisterul de la SittafordCapitolul 1. VILA SITTAFORDMaiorul Burnaby i trase galoii, i strnse bine gulerul paltonului n jurul gtului i, dup ce lu lanterna de pe etajer, deschise cu grij ua vilei i se strecur afar.Pretutindeni era numai zpad troiene uriae i nesfrite, rscolite de viscol. n ultimele patru zile ninsese masiv n ntreaga Anglie, iar aici pe coline, la marginea Dartmoorului, nmeii atinseser n unele locuri o nlime de peste un metru. n micuul sat Sittaford, aflat dintotdeauna la captul lumii, dar acum izolat cu desvrire, capriciile iernii constituiau o problem dintre cele mai serioase.Maiorul Burnaby era ns un om tare, pe care nimic nu-l putea impresiona.Tui scurt de dou ori, trase adnc aer n piept i i croi hotrt drum prin zpad. De altfel nu mergea prea departe. Strbtu din civa pai o strdu ntortocheat, ajunse n faa unei pori i ptrunse n curte. Dup ce parcurse o alee curat cu grij de zpad, se opri n faa unei case impuntoare, de granit.Ua se deschise i n prag apru o camerist ngrijit mbrcat. Maiorul i scoase paltonul i galoii, i desfcu de la gt enormul su fular de mod veche i pi apoi n sufragerie, avnd deodat impresia c a ptruns ntr-o alt lume.Dei era numai trei i jumtate, perdelele fuseser trase i luminile aprinse, iar n cmin ardea vesel un foc uria i strlucitor. Dou femei n elegante rochii de dup-amiaz se ridicar s-l salute pe vajnicul militar. Sunt deosebit de ncntat c ai venit, domnule maior, spuse cea mai n vrst dintre ele. Plcerea este ele partea mea, doamn Willett. V mulumesc nc o dat pentru amabilitatea de a m fi invitat. i strnser minile. Domnul Garfield i domnul Duke trebuie s soseasc din moment n moment, continu gazda. Domnul Rycroft mi-a promis c vine i dnsul, dar la vrsta sa este puin probabil s se mai ncumete s ias pe o astfel, de vreme. Este ntr-adevr ngrozitor. Simi c trebuie s faci cu orice pre ceva pentru a-i menine buna dispoziie. Violet drag, mai pune, te rog, un lemn pe foc. mi permitei mie, domnioar Violet? spuse maiorul ridicndu-se, plin de curtoazie, s ndeplineasc dorina gazdei.Puse cu precizie lemnul la locul potrivit i se aeza din nou n fotoliu. Studia ncperea pe furi. Era uimitor gndea el, cum au reuit aceste dou femei s schimbe atmosfera camerei ntr-un mod att de simplu nct cu greu ai fi putut spune n ce consta inefabila schimbare.Vila Sittaford fusese construit cu zece ani n urm de Joseph Trevelyan, cpitan n Marina Regal, cnd acesta ieise la pensie. Trevelyan era un om foarte nstrit i dorise toat viaa s locuiasc n Dartmoor. n cele din urm, alesese micuul sat Sittaford. Satul nu era situat ntr-o vale, ca n cele mai multe cazuri, ci cocoat pitoresc pe umerii landei n umbra colinei Sittaford Beacon.Cpitanul Trevelyan cumprase o suprafa mare de teren i construise aici o vil confortabil pe care o nzestrase cu uzin electric i pomp de ap pentru a-i asigura toate comoditile. Apoi, din spirit comercial, construise alte ase vile mai mici, aezate de-a lungul aleii principale i nzestrate fiecare cu o frumoas parcel de pmnt.Prima dintre aceste vilioare, cea aflat n imediata apropiere a casei sale, o pusese la dispoziia vechiului s i prieten i camarad John Burnaby, n timp ce pe celelalte le vnduse unor persoane care de nevoie, sau pur i simplu din proprie iniiativ, hotrser s triasc departe de restul lumii. Satul propriu-zis era alctuit din trei colibe rneti, pline de pitoresc, dar drpnate, vechea fierrie i oficiul potal care ndeplinea i rolul de cofetriei. Oraul cel mai apropiat era Exhamptonul, situat la ase mile deprtare. Pn acolo trebuia s strbai o osea foarte accidentat, din care cauz ntlneai numeroase indicatoare, cernd automobilitilor s reduc viteza, lucru foarte obinuit pe drumurile din Dartmoor.Cpitanul Trevelyan era aadar un om nstrit. Dar n ciuda averii sale, sau poate tocmai din aceast pricin, era foarte ahtiat dup bani. La sfritul lunii octombrie un agent imobiliar din Exhampton i trimisese o scrisoare n care l ntreba dac este dispus s nchirieze Vila Sittaford. Un client fcuse o propunere n acest sens i ar fi fost dispus s nchirieze casa pe timpul iernii.Prima reacie a lui Trevelyan a fost refuzul, dar apoi se hotr s solicite noi amnunte. Clientul n cauz era o oarecare doamn Willett, vduv, care cltorea mpreun cu fiica sa. Doamna Willett sosise de curnd din Africa de Sud i ar fi dorit s nchirieze o cas n Dartmoor pentru sezonul de iarn. Mii de trsnete! Femeia asta trebuie s fie nebun, spuse cpitanul Trevelyan. Ei, Burnaby, tu ce prere ai?Burnaby mprtea absolut aceeai prere i mrturisi acest lucru prietenului su cu toat vehemena. Oricum, sper c nu intenionezi s nchiriezi casa, spuse el. Las-o pe nebuna aceea s se duc unde-o vrea, dac ine cu tot dinadinsul s se congeleze. i unde mai pui c vine tocmai din Africa de Sud!Dar n acel moment, cupiditatea cpitanului Trevelyan i spuse cuvntul.La urma urmelor nu ai n fiecare zi norocul s gseti un amator care s-i nchirieze casa n toiul iernii, aa nct se hotr s afle cam ce chirie era dispuss plteasc solicitanta.Cnd afl c i se ofer dousprezece guinee sptmnal, cpitanul Trevelyan accept pe loc, se duse la Exhampton unde nchirie o csu modest n mprejurimile oraului, cu numai dou guinee pe sptmn, i ced imediat Vila Sittaford doamnei Willett, care urma s plteasc anticipat jumtate din chirie. Banii nu fac cas bun cu nebunii, mormi cpitanul, renunnd n felul acesta la orice comentariu.Dar n acea dup-amiaz, n timp ce o studia cu atenie pe chiriaa de la Sittaford, maiorul Burnaby era de cu totul alt prere. Destul de nalt i cu un aer aparent naiv, avea o nfiare care trda mai degrab iretenie dect ingenuitate. Doamna Willett avea nclinaie pentru toalete nzorzonate, vorbea cu un distinct accent colonial i prea deosebit de ncntat de tranzacia pe care o ncheiase. Era fr ndoial o persoan nstrit, ceea ce fcea ca ntreaga afacere s par i mai stranie. Nu era tipul femeii despre care s-ar fi putut spune c are pasiunea solitudinii.Ca vecin, doamna Willett se dovedise de o amabilitate aproape stnjenitoare. Invitaiile la Vila Sittaford curgeau una dup alta, fr ntrerupere.Cpitanul Trevelyan era ndemnat s-i considere casa ca i cum n-ar fi nchiriat unor strini.Trevelyan nu era ns omul care s se dea n vnt dup compania cucoanelor. Se spunea c n tineree avusese o decepie sentimental. n orice caz, respingea n mod constant toate invitaiile. Trecuser dou luni de la instalarea celor dou chiriae, iar senzaia pe care o provocase sosirea lor se spulberase acum cu totul.Burnaby, care de felul su era un om taciturn, continu s-i studieze gazda, refractar la orice tentativ de conversaie. Femeia asta vrea s dea impresia c este o proast, dar n realitate lucrurile stau cu totul altfel, conchise, n sinea sa, maiorul. Interesul su se deplas apoi asupra domnioarei Violet Willett. Fr ndoial ncnttoare fat, dar un pic cam slbu, ca toate fetele de astzi, decret maiorul. Burnaby a trebuit n cele din urm s se supun obligaiilor i s intre n vorb cu gazdele. La nceput ne-am temut c nu vei putea veni, spuse doamna Willett. Defapt, dac v aducei bine aminte, aa mi-ai spus la nceput. V imaginai ce ncntate am fost cnd ne-ai anunat c totui vei veni. E vineri, spuse maiorul avnd aerul c a fost ct se poate de explicit. Vineri?! exclam doamna Willett oarecum surprins. n fiecare vineri merg n vizit la Trevelyan. Marea, vine el la mine. Asta de mai muli ani. Bineneles, doar locuii foarte aproape A devenit o obinuin. Mai mergei i acum la dnsul? Vreau s spun de cnd cpitanul Trevelyan locuiete ia Exhampton Ar fi pcat s renunm, spuse Burnaby. Ne-ar lipsi la amndoi serile petrecute mpreun. Participai la diverse concursuri de acrostihuri i cuvinte ncruciate, nu-i aa? interveni Violet. Burnaby nclin afirmativ din cap. Eu m ocup de cuvinte ncruciate. Trevelyan de acrostihuri. Fiecare i vede de propriul su domeniu. Luna trecut am ctigat trei volume la un concurs de cuvinte ncruciate, spuse el din proprie iniiativ. Formidabil! Erau interesante crile? Nu tiu. Nu le-am citit. Nu preau cine tie ce. Totul este s ctigi, nu-i aa? interveni doamna Willett. Dar cum ajungei pn la Exhampton? tiu c nu avei automobil. Merg pe jos! Cum ?! Vorbii serios? ase mile pe jos? E un exerciiu excelent. Ce nseamn dousprezece mile? Mersul pe jos menine condiia fizic, ceea ce este mare lucru. Formidabil! Dousprezece mile pe jos! Dar dup cte tiu, att dumneavoastr ct i cpitanul Trevelyan ai fost atlei de clas, nu-i aa? Pe timpuri obinuiam s plecm mpreun n Elveia. Iarna sporturi de iarn, iar vara alpinism. Pe ghea, Trevelyan e magnific. Acum suntem ns amndoi prea btrni pentru astfel de lucruri. Dup cte am aflat, dumneavoastr ai ctigat i concursul de tenis al armatei.Maiorul se mbujor ca o domnioar. Cine v-a spus? mormi el. Cpitanul Trevelyan. Joe ar fi trebuit s-i in gura. Vorbete cam mult. Dar cum mai e vremea?Din respect pentru stnjeneala maiorului, Violet l nsoi binevoitoare la fereastr. Traser perdeaua i privir afar. O s mai ning, spuse maiorul. Stranic ninsoare, n-am ce zice. Vai, dar e fascinant! exclam Violet. Zpada mi se pare ceva cu totul i cu totul romantic. Pn acum n-am mai vzut fulgi de zpad. Numai c atunci cnd nghea conductele de ap nu vd unde mai e romantismul, scumpa mea, interveni doamna Willett. Ai locuit totdeauna n Africa de Sud, domnioar?La auzul acestei ntrebri, entuziasmul fetei dispru brusc, iar rspunsul trd o oarecare nelinite. Da Pentru prima dat m aflu n strintate. Totul este formidabil i fascinant!Fascinant s te afli izolat n acest stuc de la marginea landei? Ciudat idee, gndi maiorul care nu tia ce s mai cread despre gazdele sale. Ua se deschise i camerista anun: Domnul Rycroft l domnul Garfield.Un omule usciv i n vrst, nsoit de un tnr rumen n obraz, care mai avea nc aerul unui bietan, i fcur apariia. Tnrul vorbi primul. Am reuit s-l aduc i pe domnul Rycroft. Nu l-am lsat s piar ngropat n zpad. Ha, ha, ha! Totul e ncnttor. i ce foc minunat! Tnrul meu prieten a avut marea amabilitate s m scoat cu bine din nmei, spuse domnul Rycroft, n timp ce ddea mna cu cei din jur, foarte ceremonios. Ce mai face domnioara Violet? Stranic ger! Puin cam prea frig pentru luna asta! Apoi se retrase lng foc, unde ncepu s discute cu doamna Willett.ntre timp, Ronald Garfield o luase n primire pe Violet. Spune-mi, te rog, se poate patina prin mprejurimi? E vreun lac prin apropiere? Cred c deszpezirea e singurul sport pe care l vom putea practica. Dar toat dimineaa n-am fcut altceva dect s cur zpada i s fac prtii. Ei, las, nu mai face pe grozavul. Nu rde de mine, minile mi sunt pline de zgrieturi. Apropo, dar ce-i mai face mtua? Ca de obicei: uneori zice c e mai bine, alteori c se simte mai ru, dar n realitate cred c se simte mereu la fel. Groaznic via, te rog s m crezi. n fiecare an m ntreb cum de mai suport toate astea, dar ce s fac? N-am ncotro.Dac n-a fi de srbtori n preajma ei, cred c ar fi n stare s-i lase ntreaga avere unui institut pentru ngrijirea pisicilor. tii c are cinci pisici? Nu scapNici o ocazie s le pocnesc pe afurisitele astea, dei pretind c m dau n vnt dup ele. Mie mi plac cinii mai mult dect pisicile. i mie la fel. Orice s-ar zice, cinele e cu totul altceva. Totdeauna i-au plcut mtuii tale pisicile? Am impresia c fetele btrne ajung cu timpul s fac o adevrat pasiune pentru pisici. Ct despre mine, nu pot s le sufr. Mtua ta e o persoan foarte drgu, dar puin cam sever. Este de-a dreptul nesuferit. mi mnnc sufletul cteodat. Crede pur i simplu c n-am pic de minte. Oare? Uite ce, nu mai vorbi pe tonul sta. Muli oameni fac pe protii i, de fapt, rd pe sub musta de fraierii din jurul lor. Domnul Duke, anun camerista.Domnul Duke se numra printre cei mai noi locuitori ai satului. n luna septembrie cumprase ultima dintre cele ase vilioare construite de cpitanul Trevelyan. Duke era un personaj masiv i foarte tcut, care i consacra tot timpul grdinritului. Rycroft, el nsui un ornitolog pasionat, l luase n primire pe noul venit, ncercnd s reduc la tcere acele glasuri care susineau c domnul Duke este, firete, un om minunat, dar se ntrebau n acelai timp dac, la urma urmelor, noul venit e cu adevrat un personaj respectabil. Nu era cumva doar un simplu comerciant, retras din afaceri?Dar nimeni nu dorea s-i pun aceast ntrebare i cu toii considerau c este mai bine s nu cunoasc adevrul. i asta din cauz c adevrul ar fi putut stnjeni ntr-o comunitate att de mic unde e mai bine ca oamenii fie n relaii bune unii cu alii. V mai ducei la Exhampton pe viscolul acesta? l ntreb Duke pe maiorul Burnaby. n niciun caz. De altfel nu cred c Trevelyan m mai ateapt pe o asemenea vreme. ngrozitor, de-a dreptul ngrozitor, spuse doamna Willett cutremurndu-se. Trebuie s fie cumplit s zaci ngropat, an de an, aici la captul lumii!Auzind aceste cuvinte, domnul Duke i maiorul Burnaby o privir amndoi mirai. Dar n aceeai clip camerista i fcu apariia, aducnd ceaiul.Capitolul 2. MESAJULDup ce se servi ceaiul, doamna Willett propuse o partid de bridge. Suntem ase, spuse ea, doi dintre noi ar putea juca pe rnd.Ochii lui Ronnie strlucir de bucurie. ncepei dumneavoastr patru, suger el, iar domnioara Willett i cu mine intrm n joc mai trziu.Dar domnul Duke mrturisi c nu joac bridge, aa nct Ronnie se posomor pe loc. Ce-ar fi s jucm alt joc de societate la care am putea participa cu toii?suger gazda. Ce-ai zice de o edin de spiritism, interveni Ronnie. Pe o sear ca asta, fantomele par s fi ieit la plimbare. Chiar mai zilele trecute am discutat despre acest subiect, iar ast-sear, n drum spre dumneavoastr, l-am reluat cu domnul Rycroft. Eu sunt membru al Societii pentru Fenomene Parapsihice, explic domnul Rycroft cu preciziunea care l caracteriza. Am reuit s-l lmuresc pe prietenul meu asupra ctorva probleme. Fleacuri, rosti, chiar n clipa aceea, foarte rspicat, maiorul Burnaby. Dar ar fi teribil de amuzant, nu credei? interveni Violet Willett. Vreau s spun c nu e musai s crezi n asemenea fantasme. Totul este pur i simplu un minunat prilej de distracie. Dumneavoastr ce prere avei, domnule Duke? Sunt ntru totul de prerea dumneavoastr, domnioar Willett. Atunci trebuie s stingem luminile i s gsim o mas potrivit. Nu, nu asta, mam. Sunt convins c-i mult prea grea.n cele din urm, lucrurile au fost aranjate pe gustul tuturor. Din camera de alturi au adus o msu rotund cu tblia lustruit. Msua a fost instalat n faa cminului, i dup ce au stins luminile s-au aezat cu toii n jurul ei.Maiorul Burnaby sttea ntre gazd i Violet. De partea cealalt a fetei se afla Ronnie Garfield. Pe faa maiorului se putea citi un zmbet cinic. Pe vremuri, gndea el, erau alte jocuri de societate. i ncerc s-i aminteasc numele fetei cu pr blond i crlionat pe care o inuse de mn n tineree. Dar toate astea se ntmplaser cu muli ani n urm, i jocul fusese ct se poate de amuzant.Ca de obicei n asemenea mprejurri, camera rsuna de rsetele, uotelile i observaiile stereotipe ale musafirilor.Spiritele nu se arat cu una cu dou Doar vin de dincolo de captul pmntului! Tcere, ne pierdem timpul de poman dac nu suntem serioiFacei odat linite! Ei, dar nu se ntmpl nimic Bineneles, aa este totdeauna la nceput Dac ai face linite, lucrurile ar sta cu totul altfeln cele din urm, ca prin farmec ncet orice murmur, n camer se aternu o tcere deplin. Masa asta nu d niciun semn de via, opti Ronnie Garfield decepionat. Tcere!!Deodat, suprafaa lustruit a mesei ncepu s vibreze aproape imperceptibil. Masa porni s se mite uor. Punei o ntrebare! Cine este conductorul? Ronnie, tu eti! Eu ?! Bine, dar ce s ntreb? Cine eti? l ajut Violet. Cine eti, eti un spirit? Urm o smucitur puternic a mesei. Asta nseamn rspuns afirmativ, opti Violet. Cine eti? Din nou aceeai ntrebare rostit cu insisten. Niciun rspuns. Ronnie, cere-i s-i spun numele pe litere. Dar e posibil aa ceva? Desigur, vom numra micrile mesei. A, da, neleg. Spune-i numele, te implor! Masa ncepu s se mite cu violen. A, B, C, D, F, G, H, I I sau J? ntreab din nou: a fost I sau J? O smucitur scurt. E limpede, urmtoarea liter, v rog.Numele spiritului se prea c este IDA. Ai de transmis un mesaj pentru cineva dintre noi? Da! Pentru cine? Pentru domnioara Willett Nu! Pentru doamna Willett? Nu! Pentru mine? Da! Pentru tine e mesajul, Ronnie. Continu i ncearc s-l determini s-l rosteasc.Reuir s descifreze numele Diana. Cine e Diana? Cunoti tu pe cineva cu numele Diana, Ronnie? Da de unde? Cel puin Ei, vezi! tii tu ce tii! ntreab-o dac este vduv.Continuau s se amuze cu toii copios. Domnul Rycroft zmbea ngduitor.La urma urmelor tinerii trebuie s se distreze i ei. Reui pentru o clip s surprind faa doamnei Willett, strluminat de o licrire brusc a focului din cmin. Gazda arta ngrijorat i absent la tot ce se petrecea n jur. Gndurile preau c-i zboar n alt parte.n acest timp, maiorul Burnaby se gndea la zpad. Avea s mai ning n seara aceea. Era cea mai aspr iarn din cte i amintea. Domnul Duke ns luase jocul foarte n serios dar, din pcate, spiritele nu prea i ddeau atenie. Se prea c toate mesajele erau adresate numai lui Violet i lui Ronnie.Violet afl c urma s plece n Italia. Cineva avea s o nsoeasc. Bineneles un brbat, cu numele Leonard.Izbucnir cu toii din nou n rs. Din micrile mesei reuir s descifreze numele unui ora care avea orice rezonan, numai italienesc nu prea s fie. ncepur reprourile obinuite. Fii atent, Violet. Mi se pare c tu miti masa. Jur c nu. Privii, mi-am ridicat minile de pe mas i smuciturile se succed cu aceeai ritmicitate. Nu credei c ar trebui s schimbm metoda? Bineneles. Ce prere avei, domnule? ntreb Ronnie, ntorcndu-se spre Rycroft. n situaia de fa nu cred c ar fi posibil s recurgem la alt metod, replic acesta sec.Urm o pauz. Masa se afla ntr-o imobilitate total i nu mai rspundea la nici o ntrebare. Ida, mai eti aici? Urm o micare lent a mesei. Cine eti? Eti cumva un alt spirit?Niciun rspuns. Deodat masa ncepu s vibreze i s salte cu violen. Ura! Eti un nou spirit? Da! Ai un mesaj pentru cineva? Da! Pentru mine? Nu! Pentru Violet? Nu! Pentru maiorul Burnaby? Da! Este pentru dumneavoastr! Este pentru dumneavoastr, domnule maior!Mesajul, mesajul, te rog! Masa ncepu s se mite uor. Erau cu toii ateni s descifreze literele. TREV Eti sigur c este litera V? Imposibil. TREV n-are niciun sens. Dar asta nseamn Trevelyan, spuse doamna Willett. Cpitanul Trevelyan. Te referi la cpitanul Trevelyan? Da! Ai un mesaj pentru cpitanul Trevelyan? Nu! Bine, dar atunci, despre ce e vorbaMasa ncepuse s se mite ncet i ritmic, att de ncet nct literele puteau fi nelese cu uurin. M urm o scurt pauz ORT! Mort. A murit cineva?Smuciturile care nsemnau Da sau Nu conteniser i masa ncepu s se mite din nou pn cnd ajunser la litera T? Te referi la Trevelyan? Da! Vrei s spui c Trevelyan este mort? Urm o smucitur brusc. Da!Cineva dintre cei prezeni prea c se nbu. n jurul mesei se isc o uoar agitaie. n timp ce-i relua ntrebrile, vocea lui Ronnie prea cu totul schimbat; tnrul vorbea acum pe un ton nelinitit, aproape nfricoat: Vrei s spui c Trevelyan a murit? Da!Urm din nou o pauz. Erau cu toii descumpnii i nu tiau cum s interpreteze acest incident neateptat. i, deodat, masa ncepu s salte din nou.Ritmic i rar. Ronnie descifr literele cu glas tare: CRIMADoamna Willett scoase un strigt ascuit i i trase minile de pe mas. Nu mai vreau s continui jocul sta! Este nspimnttor! mi repugn!Rsun apoi clar glasul lui Duke care punea ntrebri mesei: Vrei s spui c domnul cpitan Trevelyan a fost omort?De-abia apuc s rosteasc ultimul cuvnt c rspunsul i veni. Masa se micase cu atta violen nct, pentru o clip, avur impresia c o s se rstoarne. O singur smucitur n sens afirmativ: Da! tii ceva, spuse Ronnie n timp ce-i retrgea minile de pe mas, mie jocul sta mi se pare o glum stupid! Vocea i tremura. Aprindei luminile, ceru domnul Rycroft.Maiorul Burnaby se ridic i aprinse luminile. Strlucirea brusc a lmpilor ddu la iveal feele palide i speriate ale celor prezeni.Se priveau ngrijorai unul pe altul i, ntr-un fel, nimeni nu tia ce s spun. Aiureli, bineneles, spuse Ronnie cu un rs care trda totui ngrijorarea. Prostii i aiureli, spuse doamna Willett. Nimeni n-ar trebui s fac astfel de glume. n niciun caz glume cu mori, spuse Violet. Nu-mi plac defel. V asigur c nu eu am micat masa, spuse Ronnie, care avea impresia c, n mod tacit, era acuzat c triase. Jur c nu am micat masa. V asigur i eu de acelai lucru, spuse domnul Duke. Dumneavoastr ce spunei domnule Rycroft? Bineneles c nu m-am atins de mas, replic acesta, puin iritat. Sper s nu v nchipuii c m pretez la astfel de glume macabre i de prost gust, mormi maiorul Burnaby. Violet drag, nu cumva Nici vorb, mam, nici vorb. Eu nu a fi n stare s fac aa ceva.Biata fat era gata, gata s izbucneasc n lacrimi.Toat lumea era profund stnjenit. Un nor negru se abtuse pe neateptate asupra acestei adunri pline de voioie.Maiorul Burnaby se scul de pe scaun, se duse la fereastr i trase perdeaua. Privi afar. Este ora cinci i douzeci i cinci, spuse domnul Rycroft, uitndu-se la ceasul de deasupra cminului.Verific apoi ora la propriul su ceas i toi cei prezeni avur sentimentul c, ntr-un fel, gestul su nu era lipsit de semnificaie. Scumpii mei, spuse doamna Willett, ncercnd s par bine dispus. Cred c ar fi mai bine s bem un cocteil. Suntei amabil s sunai camerista, domnule Garfield?Tnrul i ndeplini imediat rugmintea. Camerista aduse toate cele necesare, apoi Ronnie fu ales s pregteasc buturile. Atmosfera ncepea s se mai destind. Ronnie ridic paharul, artndu-le i celorlali cum s amestece ingredientele. i urmar cu toii exemplul, cu excepia maiorului care sttea tcut n dreptul ferestrei. Domnule maior Burnaby, iat cocteilul dumneavoastr.Maiorul se trezi ca dintr-un vis i se ntoarse ncet spre cei din camer. V mulumesc, doamn Willett, eu nu beau.Privi nc o dat pe fereastr i, apoi, cu pai rari, se altur grupului adunat n jurul cminului. Mii de mulumiri, doamn. A fost o sear foarte plcut. Noapte bun. Sper c nu intenionai s plecai? M tem c da. O, dar n niciun caz att de repede i pe o noapte ca aceasta. Scuzele mele, doamn Willett, dar trebuie s-mi fac datoria. Dac am avea un telefon Un telefon?! Da Sincer vorbind, sunt convins a vrea s fiu convins c JoeTrevelyan este viu i nevtmat. Superstiii copilreti, fr ndoial, dar asta este situaia. Bineneles c nu cred n asemenea inepii, dar Nu putei telefona de nicieri. La Sittaford nu exist telefon. Tocmai de aceea. Pentru c nu pot telefona, am s m duc eu nsumi acolo. S v ducei dumneavoastr dar nu putei merge cu maina! Elmer nu-i scoate automobilul pe o noapte ca asta.Elmer era posesorul unui Ford demodat, singura main ce se afla prin partea locului i pe care locuitorii satului o nchiriau contra unui pre piperat, ori de cte ori aveau nevoie s mearg la Exhampton. n niciun caz. Nici vorb de automobil. Pot merge pn acolo cu propriile-mi picioare. Toi protestar n cor. Dar, domnule maior, este absolut imposibil. Chiar dumneavoastr ai spus c o s mai ning. Timp de o or i mai bine nu cred s ning. Pn atunci, ajung eu acolo. Imposibil, decret doamna Willett. Nu v putem lsa s facei o asemenea impruden. Gazda era foarte tulburat i ngrijorat.Dar argumentele nu aveau niciun efect asupra maiorului Burnaby, care era un om ferm i ncpnat. n clipa n care i punea ceva n minte, nimic pe lume nu l-ar mai fi putut abate din drum.Se hotrse s porneasc pe jos pn la Exhampton i s se conving cu propriii si ochi c vechiul su prieten este n perfect sntate. Dup ce repet de mai multe ori acest lucru, cei prezeni i ddur seama c nu-l pot mpiedica. Burnaby se nfur bine n paltonul su gros, aprinse lanterna i i croi drum n noapte. M abat o clip pe la mine s iau o sticlu cu coniac, spuse el bine dispus i apoi m avnt mai departe. O s-mi gseasc Trevelyan un culcu peste noapte. tiu c toat aceast agitaie este ridicol i sunt convins c totul va fi n ordine. Nu v facei griji, doamn Willett. Indiferent dac ninge sau nu, n cteva ore ajung eu la destinaie. Noapte bun. Maiorul plec, iar ceilali musafiri revenir n jurul cminului.Rycroft se uit pe cer i i opti lui Duke c probabil va mai ninge. Va ncepe s ning nainte ca maiorul s ajung la Exhampton, spuse ornitologul amator. Sper, cel puin, s nu peasc nimic pe drum. Duke se ncrunt ngrijorat. Cred c ar fi trebuit s m duc i eu cu el. Nu trebuia s-l lsm singur. ngrozitor, exclam doamna Willett. ngrozitor, Violet! Nu voi mai accepta niciodat astfel de jocuri. Bietul maior Burnaby va fi probabil surprins de viscol, iar dac scap de troiene poate s moar din pricina gerului. La vrsta lui e o mare impruden s se aventureze pe o astfel de noapte. i apoi cpitanul Trevelyan este, bineneles, perfect sntos. Toi repetar ca un ecou cuvntul Bineneles.Dar n acele clipe niciunul dintre cei prezeni nu se simea n largul su. Dac totui i se ntmplase ceva cpitanului Trevelyan Dac totuiCapitolul 3. ORA CINCI I DOUZECI I CINCIDou ore i jumtate mai trziu, cu puin nainte de ora opt, maiorul Burnaby i croia cu greu drum pe poteca ce ducea spre ua Vilei Hazelmoor, casa n care locuia cu chirie cpitanul Trevelyan. Burnaby inea strns lanterna n mn i nainta cu capul n piept pentru a se feri de rafalele orbitoare ale zpezii.Cu aproximativ o jumtate de or n urm ncepuse s ning cu fulgi mari i grei. Maiorul Burnaby pufia ca o locomotiv i respira din greu, asemenea unui om complet epuizat. Trupul i era aproape nepenit din cauza frigului. Ajuns n faa uii, i scutur bine picioarele, trase adnc aer n piept, tui scurt i apoi sun. Soneria scoase un sunet strident i ascuit.Burnaby atept. Dup o pauz de cteva minute, timp n care nimeni nu rspunse, maiorul sun din nou.i de data aceasta niciun semn de via. Sun pentru a treia oar prelung i insistent. Rsun acelai sunet strident i ascuit, dar nimeni nu ddu nici un semn de via.Ua era prevzut cu un ciocna care, n trecut, inuse loc de sonerie.Maiorul Burnaby apuc ciocnaul i lovi cu putere, producnd un zgomot asurzitor ca un trsnet, dar i de data aceasta mica vil rmase cufundat ntr-o tcere de moarte.Maiorul era descumpnit. Zbovi o clip ca i cum nu nelegea ce se ntmpl, apoi strbtu ncet poteca i iei pe poart, ntorcndu-se pe drumul pe care venise la Exhampton. Dup ce parcurse mai bine de dou sute de metri, ajunse n faa micului birou al seciei de poliie. Avu din nou un moment de ezitare, apoi se hotr i intr.Sergentul Graves, care l cunotea bine pe maior, se ridic mirat n picioare. Bun seara, domnule! Sincer s v spun, nu mi-a fi imaginat c ai putea iei pe o vreme ca asta. Uite ce este, i-o tie scurt Burnaby. Am sunat ndelung i am btut cu toat puterea la vila locuit de cpitanul Trevelyan i n-am primit nici un rspuns. A, da, neleg. Azi e vineri, spuse sergentul care cunotea bine tabieturile celor doi. Sper ns c nu vrei s spunei c ai venit pe jos tocmai de la Sittaford pe o noapte ca asta? Sunt convins c domnul cpitan Trevelyan nu se atepta la o asemenea vizit. Nu tiu dac m atepta sau nu, dar eu am venit, spuse Burnaby categoric. ns aa cum i-am mai spus, nu pot intra n cas. Am btut, am sunat, i niciun rspuns.n clipa aceea poliistul pru c ncepe s mprteasc i el sentimentul de ngrijorare. Este ciudat, opti ridicnd din sprncene. Bineneles c este ciudat, replic Burnaby. E puin probabil s fi ieit pe o noapte ca aceasta. ntr-adevr, e puin probabil s fi plecat de-acas. Foarte ciudat, spuse Graves din nou.Maiorul ncepea s dea semne de nerbdare fa de ncetineala cu care reaciona sergentul. N-ai de gnd s ntreprinzi nimic? izbucni el. S ntreprind ceva? Bineneles. Poliistul ncerca s analizeze situaia. Poate i s-a fcut ru, spuse, luminndu-se la fa. Am s ncerc s dau un telefon. Rezemndu-se de birou, apuc receptorul i form numrul cpitanului Trevelyan.Apelurile telefonului rmaser fr rspuns, la fel ca i ritul insistent, al soneriei. S-ar prea c domnului cpitan i s-a fcut ru, spuse Graves n timp ce nchidea telefonul. i unde mai pui c era singur n cas. Cred c ar fi mai bine s-l lum cu noi pe doctorul Warren i s mergem toi trei la Hazelmoor.Casa doctorului Warren se afla n imediata apropiere a seciei de poliie.Doctorul tocmai se aezase la mas cu soia sa i nu primi cu entuziasm invitaia de a-i nsoi. n cele din urm, plec mpreun cu ei, bombnind printre dini, nu nainte ns de a-i pune paltonul, galoii i un fular gros, lucrat de mn.Zpada continua s cad abundent. Infernal noapte, mormi doctorul. Sper c nu m-ai scos din cuibul meu pe o noapte ca asta ca s alergm dup potcoave de cai mori. Trevelyan e tare ca piatra. Nu l-am auzit niciodat vitndu-se c l doare ceva.Burnaby nu rspunse. Ajuni la Hazelmoor, sunar din nou, btur n u cu toat puterea, dar fr niciun rezultat. Doctorul le propuse atunci s mearg n spatele casei i s ncerce s foreze o fereastr. E mai simplu dect s deschidem o u, insist el. Graves fu de acord i se duser mpreun n spatele casei. ncercar s foreze o u lateral, dar fr niciun rezultat. Ajunser n fine pe aleea acoperit de zpad din spatele vilei. Deodat Warren scoase un strigt de uimire. Ia uitai-v! Fereastra biroului este deschis!ntr-adevr, fereastra biroului era puin ntredeschis!i iuir paii. Pe o noapte ca aceasta, un om n toate minile nu ar fi lsat geamurile deschise. n camer ardea o lumin care se rsfrngea pe zpad ntr-un fascicol glbui.Cei trei brbai ajunser n acelai timp n faa ferestrei. Burnaby intr primul, urmat imediat de poliist. Rmaser amndoi ncremenii n prag.Maiorul scoase un strigt nbuit. O clip mai trziu, doctorul intr i el i avu n faa ochilor aceeai privelite.Cpitanul Trevelyan zcea pe podea cu faa n jos i braele larg desfcute.Camera era ntr-o stare de total dezordine: sertarele biroului fuseser forate i trase afar, pretutindeni erau mprtiate hrtii. Fereastra de alturi era spart lng mnerul de nchidere, n locul unde fusese forat. Pe jos, alturi de cpitanul Trevelyan se afla un cilindru lung i gros de culoare verde-nchis.Doctorul Warren ngenunche pe podea. ntr-o clip totul i fu limpede. Se ridic palid la fa. E mort? ntreb Burnaby.Doctorul rspunse afirmativ, apoi se ntoarse ctre Graves: Este de competena dumneavoastr s ne spunei cum trebuie s procedm. Tot ce pot eu face este s examinez cadavrul dei cred c ar fi poate mai bine s ateptm pn vine inspectorul. V pot spune de pe acum cauza decesului. Fractur de baza craniului. i cred c pot ghici i care a fost instrumentul crimei, spuse el artnd cilindrul gros ce zcea aruncat pe podea. Trevelyan obinuia s pun la u suluri umplute cu nisip, pentru a opricurentul, spuse Burnaby rguit. ntr-adevr, un instrument foarte eficient! Fir-ar s fie! Bine, dar izbucni poliistul care de-abia acum ncepea s-i dea seamadespre ce este vorba. Cu alte cuvinte s-a comis o crim!Poliistul se ndrept spre masa unde se afla telefonul.Maiorul Burnaby se apropie de doctor. Avei cumva idee, spuse el, respirnd din greu, cnd s-a produs decesul? n urm cu dou sau poate chiar trei ore. Cel puin aa s-ar prea laprima vedere. Vrei s spunei, ntreb Burnaby, n timp ce ncerca s-i umezeascbuzele uscate, vrei s spunei c a fost ucis la ora cinci i douzeci i cinci?Doctorul l privi oarecum surprins. Ei bine, dac ar fi s stabilesc ora exact, a spune cinci i douzeci icinci. Ooo, de necrezut!Warren l privi lung. Maiorul se ndrept mecanic spre un fotoliu, se prbuipe perne i, n timp ce pe chipul su ncepea s se citeasc un sentiment degroaz, murmur ca pentru sine: Ora cinci i douzeci i cinci?! Formidabil! Deci, pn la urm, a fostadevrat.Capitolul IVINSPECTORUL NARRACOTTn dimineaa urmtoare doi brbai se aflau n micul birou al VileiHazelmoor.Inspectorul Narracott privi n jurul su cu atenie. Ridic nedumerit dinsprncene i rosti gnditor: Mda, mda.Inspectorul Narracott era un poliist deosebit de talentat. Perseverenacalm, logica desvrit i un remarcabil sim al observaiei i asigurauntotdeauna succesul acolo unde alii ar fi euat lamentabil.Narracott era un brbat nalt, cu gesturi potolite, avea ochi cenuii imeditativi i vorbea blajin i rar ca toi locuitorii din comitatul Devonshire.Chemat de urgen de la Exeter s preia cazul, inspectorul sosise cu primultren n cursul dimineii. Drumurile erau inaccesibile, chiar i pentru automobilecu lanuri la roi, altfel inspectorul ar fi sosit nc de noaptea trecut. Acum seafla n biroul cpitanului Trevelyan i tocmai terminase examinarea amnunit acamerei. mpreun cu el se afla sergentul Pollock de la poliia din Exhampton. Mda, spuse din nou inspectorul Narracott.Razele palide ale soarelui de iarn ptrundeau prin fereastr. La aproximativo sut de metri se afla un gard, dincolo de care ncepeau colinele abrupte. Ctvedeai cu ochii, totul era acoperit de zpada imaculat.Inspectorul se aplec din nou asupra cadavrului care fusese lsat n acelailoc, pentru cercetri. Fiind el nsui un sportiv desvrit, Narracott recunoscuimediat n persoana cpitanului Trevelyan tipul atletului umerii puternici,mijlocul ngust i musculatura foarte bine dezvoltat; capul mic era bine prins deumeri iar barba ascuit, caracteristic marinarilor de profesie, era tiat ngrijit.Cpitanul Trevelyan trebuie s fi avut aproximativ aizeci de ani, aprecieinspectorul, dar n orice caz nu arta mai mult de cincizeci i unu. Stranie afacere, spuse inspectorul Narracott. Da! ncuviin sergentul Pollock.Inspectorul se ntoarse spre Pollock i l ntreb ce gndete despre celentmplate. Vedei Cu un gest reflex, sergentul se scarpin n cap. Poliistul era unom foarte precaut, niciodat dispus s vorbeasc mai mult dect trebuie. Vedei,domnule, ncepu el. Dup prerea mea este foarte probabil c omul a venit ndreptul ferestrei, a forat ncuietoarea i apoi a nceput s rscoleasc princamer. n tot acest timp cpitanul Trevelyan pare s se fi aflat la etaj. Mai multca sigur, houl era convins c nu e nimeni acas Unde se afl dormitorul cpitanului? Sus, domnule, chiar deasupra acestei camere. n luna asta, la ora patru este ntuneric. Dac Trevelyan se afla ndormitor, lumina era aprins i atunci houl ar fi vzut, mai mult ca sigur, acestlucru, n timp ce se apropia de fereastr. Bnuii c houl a stat la pnd? Un ho n toate minile nu ptrunde ntr-o cas cu lumina aprins. Dactotui cineva a ptruns cu fora, a fcut-o cu convingerea c n cas nu se aflanimeni.Sergentul Pollock se scrpin din nou n cap. Trebuie s recunosc c totul pare puin cam ciudat, dar asta e situaia. n fine, hai s zicem c pentru moment totul este limpede. S vedem nscum stau lucrurile mai departe. Perfect. S presupunem atunci c domnul Trevelyan aude un zgomot laparter. Coboar s vad ce se ntmpl. n timp ce coboar scrile, houl l aude.Apuc sulul acesta gros, se ascunde dup u i n clipa n care cpitanul intrn camer, l lovete cu putere pe la spate.Inspectorul Narracott fu de acord. Da, totul pare foarte logic. Trevelyan este dobort la pmnt n timp ce seafl cu faa spre fereastr. Cu toate acestea, drag Pollock, explicaia ta nu-miprea place. Cum aa, domnule? Fiindc pur i simplu nu cred c hoii ptrund ntr-o cas la ora cincidup-amiaz. Da, avei dreptate. Poate c totui houl a apreciat c are de-a face cu oocazie rar. S faci o spargere doar pentru c ai vzut o fereastr deschis nu aspune c este o ocazie rar. Asta a fost mai degrab o spargere premeditat.De altfel, privete la harababura din camer. Unde era firesc s alerge mai ntihoul? Bineneles la debara, unde se ine argintria. Avei perfect dreptate, recunoscu sergentul. i apoi harababura aceasta, a zice chiar haosul, sertarele scoase de lalocul lor i lucrurile rvite pretutindeni. Este clar vorba de o nscenare. nscenare? ! Privete, Pollock! Fereastra nu a fost forat. Cineva a vrut pur i simplus simuleze acest lucru.Pollock examin cu atenie ncuietoarea ferestrei i scoase un strigt deuimire. Avei perfect dreptate, domnule, spuse el plin de respect. Cine s-ar figndit la una ca asta? Cineva care vrea s ne induc n eroare, numai c nu-i prea merge cu noi!Faptul c inspectorul se situase pe acelai plan cu el, l fcu pe Pollock s sesimt mgulit. n felul acesta simplu, Narracott reuea ntotdeauna s-i atragsimpatia colaboratorilor si. Deci vrei s spunei c nu este vorba de o spargere ? Cu alte cuvinte,totul s-a petrecut n interior?Narracott ddu afirmativ din cap. Da, spuse el. Curios este ns faptul c ucigaul pare s fi ptruns totuipe fereastr. Dup cum reiese din raportul dumitale i al lui Graves, i dup cumm-am convins eu nsumi, mai sunt nc vizibile pete umede acolo unde s-a topitzpada adus n camer de ghetele ucigaului. Pete umede nu se afl dect naceast camer. Comisarul Graves a declarat categoric c n clipa n care aptruns n hol mpreun cu doctorul Warren nu se zrea nici o urm de zpad.Cnd a intrat n birou el le-a observat pe dat. Deci mai mult ca sigur c ucigaula fost primit n camer pe fereastr de ctre cpitanul Trevelyan n persoan. nconsecin, trebuie s fi fost vorba de o cunotin de a sa. Dumneata eti dinpartea locului, Pollock. Mi-ai putea spune dac Trevelyan avea dumani? Nu, domnule. A spune chiar c n-avea niciun duman pe lume. Era,ntr-adevr, puin cam lacom de bani; era un om sever i nu suportaneseriozitatea, dar, la drept vorbind, aceste trsturi de caracter l fceaurespectat de cei din jur. Niciun duman, spuse Narracott gnditor. n orice caz niciun duman de prin prile locului. Da, ai dreptate. Nu putem ti ce dumani a avut pe timpul cnd activa nmarin. Din proprie experien, pot s-i spun, Pollock, c cine i face dumanintr-un loc va avea dumani pretutindeni. Oricum, nu putem exclude aceastposibilitate. i acum iat-ne ajuni, n mod logic, la mobilul banal al celor maimulte crime banii. Cpitanul Trevelyan era, dup cte am impresia, un ombogat, nu-i aa? Foarte bogat, dup ct se pare. Dar puin cam zgrcit. Nu era omul lacare s ndrzneti s te duci cu o list de subscripie. Aha! fcu Narracott gnditor. Pcat c a nins atta, adug sergentul. Dac nu s-ar fi aternut zpada,am fi gsit mcar urmele ucigaului, ceea ce tot ar fi reprezentat un punct depornire. Se mai afla cineva n cas? ntreb inspectorul. Nu. n ultimii cinci ani, cpitanul Trevelyan a avut un singur om deserviciu, un matroz ieit la pensie. Venea zilnic i o femeie la Vila Sittaford, darfostul matroz, pe nume Evans, era cel care pregtea mncarea i avea grij destpnul su. Acum aproximativ o lun, Evans s-a nsurat, fapt care l-a iritatgrozav pe cpitan. Cred c acesta este de altfel i motivul pentru care a consimitn cele din urm s nchirieze Vila Sittaford doamnei din Africa de Sud. Altfelcpitanul nu ar fi permis nici unei femei s-i intre n cas. Evans locuiete cusoia imediat dup col, pe Fore Street, i venea n fiecare zi s pregteasc celenecesare i s fac ordine pentru stpn. Evans se afl acum aici. L-am chematca s stai de vorb cu dnsul. Mi-a declarat c a prsit Vila Hazelmoor ieridup-amiaz la ora dou jumtate, deoarece cpitanul nu mai avea nevoie de el. Da, foarte bine. Doresc s vorbesc cu Evans. Am putea afla de la el lucruricare s ne fie de folos.Sergentul Pollock se uit ntrebtor la superiorul su. Era ceva ciudat ntonul acestuia. Credei cumva ncepu Pollock. Cred, spuse inspectorul Narracott foarte categoric, c acest caz este multmai complicat dect pare la prima vedere. Cum adic, domnule?Inspectorul nu era ns dispus s se lanseze n explicaii. Spui c omul acela se afl aici? V ateapt n sufragerie, domnule inspector. Perfect. M duc s discut cu el. Dar ce fel de om este Evans?Sergentul Pollock se simea mult mai n largul lui cnd trebuia s raportezefapte, dect atunci cnd era solicitat s descrie pe cineva. Tipul matrozului ieit la pensie, domnule inspector. Dup prerea meanu-i cine tie ce de capul lui. Obinuiete s bea? Dup cte tiu, nu i-a mers faima n sensul sta. Ce poi s-mi spui despre soia lui? A fost cumva vreo simpatie de-acpitanului? O, nu, domnule. Nici vorb de aa ceva. Cpitanul Trevelyan era un omfoarte serios. Presupun c Evans era foarte devotat stpnului su, nu-i aa? Dup ct se pare, da. Altfel, ntr-un orel mic cum este Exhamptonul,s-ar fi aflat imediat. Ai dreptate, spuse Narracott. Ei bine, cred c aici nu mai avem nimic devzut. Am s discut cu Evans i am s cercetez puin i restul casei. Mergem apoila hanul Trei Coroane unde vreau s stau de vorb cu maiorul Burnaby.Afirmaia sa n legtur cu ora la care s-a produs crima mi se pare cam ciudat.Cinci i douzeci i cinci, parc aa a spus, nu? Mai mult ca sigur c tinuieteceva, altfel nu-mi pot explica precizia cu care: a fixat aceast or.Cei doi poliiti se ndreptar spre u. Misterioas treab! exclam sergentul Pollock privind lucrurile aruncaten dezordine pe podea. i pe deasupra nscenarea asta de spargere! Nu nscenarea este lucrul care mi se pare cel mai ciudat, spuse Narracott.n aceste mprejurri era probabil cea mai fireasc soluie. Ceea ce mi se paredeosebit de ciudat n acest caz este fereastra. Cum adic fereastra, domnule? Da. Fereastra. Pentru c m ntreb de ce a trebuit s vin criminalul lafereastr? S presupunem c era o cunotin de-a lui Trevelyan i c acesta i-adat drumul n cas fr nici o discuie. Atunci nu era mai firesc ca persoana s fiintrat pe ua din fa? S ocoleti casa pentru a ajunge la fereastra din spate pe oasemenea noapte, ar fi fost nu numai foarte dificil, dar i neplcut dac inemcont de stratul gros de zpad care mpiedica drumul. Deci trebuie s fi existatun motiv. Poate c omul nu a vrut s fie vzut de pe osea cnd intr n cas. Ieri dup-amiaz nu prea ar fi avut cine s-l vad. Numai cine n-aveancotro ieea din cas pe o asemenea vreme. Nu, nu! Altul trebuie s fie motivul.Pn la urm va iei el la iveal!Capitolul VEVANSEvans i atepta n sufragerie. n clipa cnd intrar, se ridic respectuos npicioare.Fostul matroz era un brbat scund i bine legat. Avea brae lungi i, probabildin obinuin, sttea mai tot timpul cu pumnii strni. Era ras cu grij i aveaochi mici i bulbucai, dar ntreaga sa nfiare voioas i ndatoritoare reueas nlture impresia de buldog pe care i-o fcea la prima vedere.Dintr-o privire, Narracott i ddu seama cu cine are de-a face. Personajinteligent, iret i nzestrat cu sim practic; pare puin cam speriat, i rezum elimpresiile. Apoi inspectorul i puse primele ntrebri. Dumneata eti Evans, dac nu m nel? Da, domnule. Prenumele. Robert Henry. Perfect. Ei, i acum, ce tii dumneata despre aceast afacere? Absolut nimic, domnule. Sincer s v spun, m-a dat gata. Cine i-ar finchipuit c puteau s-i fac de petrecanie cpitanului Trevelyan? Cnd l-ai vzut pe stpnul dumitale ultima oar? La ora dou Da, la dou, domnule. Dup masa de prnz am strnslucrurile i am pregtit cina, dup cum vedei. Cpitanu mi-a spus c nu enevoie s mai vin i seara. n ce consta munca dumitale aici? De obicei m ntorceam seara, pe la apte, i mai stteam vreo dou ore.Uneori cpitanu mi spunea c nu mai are nevoie de mine. Cu alte cuvinte, nu ai fost surprins ieri cnd i s-a spus c seara nu vamai fi nevoie de serviciile dumitale? Nu, domnule. Nici c-o sear nainte n-am mai venit, din cauza zpezii.Cpitanu era un om foarte inimos cnd i vedeai cinstit de treab. Eu l-amcunoscut destul de bine, cu toate tabieturile lui. De fapt, ce i-a spus ieri la prnz cnd ai plecat? S-a uitat pe fereastr i apoi mi-a spus: Sunt sigur c Burnaby nu maivine astzi. Nici nu-i de mirare, a mai zis el. Sittafordul este complet izolat. Pecinstea mea, n-am mai vzut aa o iarn de pe cnd eram copil! DomnulBurnaby era prietenul su cel mai bun. Vinerea venea totdeauna la cpitan ijucau ah i dezlegau acrostihuri. Marea, se ducea cpitanu la maiorulBurnaby. Cpitanu respecta cu sfinenie acest obicei. Dup aceea domnul mi-aspus: Poi s pleci, Evans. Pn mine diminea nu mai am nevoie de tine. n afar de aceast referire la maiorul Burnaby, n-a mai spus cumvadomnul Trevelyan c urmeaz s primeasc o anumit persoan n cursuldup-amiezii? Nu, domnule. N-a suflat nici o vorb despre asta.; n regul, Evans. Dup cte am auzit te-ai cstorit de curnd? Chiar aa, domnule inspector. Cu fiica doamnei Belling de la hanul TreiCoroane. Evenimentul s-a ntmplat acum vreo dou luni. Cpitanul Trevelyan nu a primit vestea cu entuziasm, nu-i aa?Evans zmbi ironic. Cpitanul nu prea s-a bucurat, e adevrat, dar Rebecca mea e o fat deaur i gtete minunat. Speram s ne ocupm mpreun de gospodriacpitanului. Dar domnul nici nu voia s aud de asta. Spunea c nu vrea s-iaduc femei n cas. De fapt, lucrurile erau cam ncurcate cnd a venit doamnaaceea din Africa de Sud i s-a oferit s nchirieze Vila Sittaford pe timpu iernii.Cpitanu a nchiriat casa, iar eu veneam n fiecare zi s-i fac curenie. Sincer sv spun, speram din toi sufletu c pn la sfritul iernii domnul o s serzgndeasc i o s m ntorc cu Rebecca mea la Sittaford. Fiindc nici n-ar fisimit-o n cas. Rebecca ar fi stat numai la buctrie i ar fi fcut n aa fel nctcpitanu s nu dea cu ochii de ea. Ai cumva idee de ce era cpitanul att de pornit mpotriva femeilor? Din obinuin, domnule, asta-i tot. Am mai vzut eu cazuri din astea. Evorba de timiditate i nimic mai mult. O donoar l-o fi luat peste picior i l-atratat cu refuz cnd era mai tnr, i uite aa a rmas! A fost cstorit vreodat? Nu, domnule. tii cumva dac mai avea alte rude? Cred c avea o sor lng Exeter i l-am auzit vorbind de nite nepoi. Veneau pe la el? Nu. Ct despre sora din Exeter, cred c erau certai. tii cum o cheam? Parc Gardner, dar nu sunt sigur. i tii adresa? mi pare ru, dar n-o tiu. Am s dau fr ndoial peste adres cnd o s cercetez hrtiilecpitanului Trevelyan. Evans, ai putea s-mi spui acum ce ai fcut ieridup-amiaz, dup ora patru? Am stat acas, domnule inspector. Unde locuieti? Imediat dup col, pe Fore Street, la numrul 85. i spui c n-ai ieit deloc? Cum era s ies, domnule, pe o asemenea ninsoare? Ai dreptate, ai dreptate. Ar putea veni cineva n sprijinul declaraieidumitale? Cum adic? Este cineva, vreau s spun, care tie c ieri dup-amiaz ai stat tot timpuln cas? Nevast-mea. Erai singuri acas? Da, domnule inspector. Bine, Evans. Sunt convins c aa este. Pentru moment asta e tot.Fostul matroz se legna nehotrt de pe un picior pe altul, dar n cele dinurm i lu inima n dini i spuse: A putea s v ajut cu ceva, s fac puin ordine pe aici? Nu. Totul trebuie lsat aa cum se afl n prezent. Da. neleg. Apropo, Evans, n-ar fi ru s mai rmi pe aici ct timp cercetez restulcasei. S-ar putea s-i mai pun unele ntrebri. Cum dorii dumneavoastr.Inspectorul Narracott nu-i mai ddu nici o atenie i ncepu s cerceteze cuatenie camera. Discuia avusese loc n sufragerie. Pe mas se afla cina: limbfiarta, tiat felii, ardei murai, brnz i biscuii. Pe sobia de lng cmin seafla o crati cu sup. Pe bufet fuseser aezate cu grij o sticl de vin, un sifoni dou sticle de bere. Alturi stteau ordonat aliniate mai multe cupe de argint.Printre acestea un articol cu totul neateptat trei romane aproape neatinse.Inspectorul Narracott examin cteva dintre trofeele de argint i citi inscripiile. Cpitanul Trevelyan a fcut sport, dup cum se vede. Da, bineneles, rspunse Evans. A fost toat viaa un adevrat atlet.Inspectorul Narracott citit titlurile celor trei romane: Amorul este cheia,Bieii veseli din Lincoln, Prizonierul Amorului. Ia te uit! Preferinele literare ale cpitanului mi se par cam fistichii. Despre cri vorbii? spuse Evans rznd. Pi astea nu sunt de citit. Suntpremiul obinut de cpitan la Concursul de acrostihuri al Cilor Ferate. Domnula trimis zece soluii pe nume diferite. A scris i pe numele meu. Dnsul zicea cFore Street, nr. 85, e o adres foarte nimerit pentru aa ceva. Zicea: cu ctnumele i adresa concurentului sunt mai banale, cu att ansele de ctig suntmai mari. i, ntr-adevr, am primit un premiu, dar nu cele dou mii de liresterline mult visate, ci trei romane noi noue, nite cri pe care n-ar da nimeninici doi bani.Narracott zmbi, i ceru din nou lui Evans s mai rmn i i continuinvestigaiile. n colul camerei se afla un dulap uria. Arta aproape ca o debara.Aici zceau aruncate una peste alta dou perechi de schiuri, o pereche de vsleaezate n picioare, vreo doisprezece coli de hipopotam, undie, plase i alteustensile de pescuit, un sac cu bastoane de golf, o rachet de tenis, un picioruria de elefant mpiat i o piele de tigru. Era limpede c n clipa n carenchiriase casa, cpitanul Trevelyan i luase obiectele preferate pentru a nu lelsa pe mna chiriaelor. Nostim idee s cari attea lucruri, spuse inspectorul. Doar nchiriasecasa numai pentru cteva luni. Chiar aa, domnule. Putea s le ncuie i s le lase pe toate la Sittaford.Pentru a doua oar, n cursul acestei discuii, Evans zmbi ironic. Ar fi fost mult mai simplu cum zicei dumneavoastr, dar la Vila Sittafordnu prea sunt multe dulapuri. Arhitectu a fcut planul casei mpreun cucpitanu i, la drept vorbind, numai o femeie e n stare s-i dea seama ctvaloreaz o debara. Aa cum spuneai, era mult mai uor dac nu cram toatelucrurile astea pn aici. N-a fost o treab simpl, pe cinstea mea. Cpitanu nsnu se mpca deloc cu ideea c altcineva i-ar putea bga nasu printre lucrurilelui. Dnsul spunea c n-are rost s pui lucrurile sub lact, fiinc femeia tot le dde urm. La mijloc e curiozitatea, zicea el. Mai bine lai uile larg deschise dacvrei s nu pun nimeni mna pe ele. Dar cel mai sigur este s le iei cu tine i sle pori personal de grij. Aa c le-am luat cu noi i n-a fost uor s le aducempn aici. Cpitanu inea la lucrurile astea ca la ochii din cap.De atta vorb, Evans se opri cu respiraia tiat. Inspectorul Narracottddea din cap, pus pe gnduri. Ar fi vrut s obin i alte informaii i aveaimpresia c a sosit momentul s abordeze subiectul. Doamna Willett, spuse Narracott ca din ntmplare, era o veche prietende-a cpitanului, nu-i aa? Nu, domnule inspector. N-o vzuse niciodat. Eti sigur? ntreb inspectorul pe un ton ferm. S vedei Btrnul marinar fusese luat prin surprindere de tonulinspectorului. De fapt cpitanu nu mi-a spus c n-o cunotea, da sunt convinssut la sut c n-o mai vzuse n viaa lui. i pun aceast ntrebare, explic Narracott, fiindc mi se pare cam ciudats nchiriezi o cas la Sittaford tocmai n timpul iernii. i apoi, dac doamnaWillett l cunotea pe cpitanul Trevelyan i tia cum este mprit casa puteas-i scrie personal c e dispus s nchirieze.Evans ddu din cap. Scrisoarea a fost trimis de Agenia imobiliar Williamson.Inspectorul Narracott ridic din sprncene. Toat afacerea cu nchiriereaVilei Sittaford i se prea foarte stranie. Bnuiesc c doamna Willett a discutat personal cu cpitanul Trevelyan,nu-i aa? Bineneles. Dnsa a venit s vad casa, iar cpitanu i-a artat ncperile. Eti sigur c nu se mai ntlniser nainte? Fr doar i poate, domnule. Se Inspectorul se opri o clip pentru a-i formula ntrebarea ct maifiresc cu putin. Se nelegeau bine? Vreau s spun, erau n relaii prieteneti? Doamna era foarte prietenoas. Pe buzele lui Evans miji un zmbet. Nu-lslbea deloc, cum s-ar zice. Se ntrecea tot ludnd casa i l ntreba dac dnsula fcut planurile. Dar cpitanul?Evans rse din toat inima. O doamn att de guraliv, nu era omu cel mai potrivit s sparg gheaacu cpitanu. Dnsul era foarte politicos, dar numai att i refuza orice invitaie. Ce fel de invitaie? Doamna i spunea s considere casa ca i cum n-ar fi nchiriat i streac pe la ele cnd i dorete inima. Chiar aa spunea. Ai avut cumva impresia c doamna Willett dorea s-l cunoasc mai binepe cpitan?Narracott era nedumerit. Acesta s fi fost motivul pentru care fusesenchiriat casa? Era vorba cumva de o simpl introducere pentru a ctigaprietenia cpitanului Trevelyan? Oare acesta s fi fost jocul? Poate femeia nu s-agndit nici o clip c Trevelyan se va muta tocmai la Exhampton. Poate i fcusechiar socoteala c btrnul marinar se va muta ntr-una din vilioarele din jursau, eventual, va locui la maiorul Burnaby. Rspunsul lui Evans nu-i lmuri nniciun fel aceast dilem. Doamna este o persoan foarte primitoare. Totdeauna invit pe ctecineva la prnz sau la cin.Narracott ddu din cap. i ddea seama c aici nu mai avea nimic de aflat,dar se hotrse s o vad negreit pe doamna Willett. Sosirea precipitat aacesteia trebuia studiat mai amnunit. Pollok, vino ncoace, te rog. Mergem mpreun sus.l lsar pe Evans n sufragerie i urcar la etaj. Ce prere avei? E amestecat cu ceva? ntreb ncet sergentul, fcndsemn cu capul spre sufragerie, unde-l lsaser pe Evans. S-ar prea c nu, rspunse Narracott. Dar nu se tie niciodat. Orice s-arzice, omul acesta nu e tocmai prost. Nu, nu-i prost. Povestea lui pare destul de plauzibil, continu inspectorul. Foarte clari n afar de orice suspiciune. Totui, aa cum spuneam, nu se tie niciodat.Cu aceast concluzie, caracteristic spiritului su prevztor i suspicios,inspectorul se puse pe treab i ncepu s cerceteze camerele. La etaj se aflau treidormitoare i o baie. Dou dormitoare erau goale i, dup toate aparenele, nufuseser folosite de cteva sptmni. Camera n care locuise cpitanul Trevelyanera ntr-o ordine desvrit. Narracott cercet toate colurile, deschise dulapurii trase sertare. Toate lucrurile erau la locul lor. Era camera unui om de opedanterie dus pn la extrem. Inspectorul trecu apoi n baia de alturi. i aicidomneau ordinea i curenia, ca ntr-o farmacie. Aici nu-i nimic, spuse el. Nu, totul pare s fie n ordine. Pollok, cerceteaz hrtiile de pe masa de lucru din birou. Uit-te atentprin ele i spune-i lui Evans c poate s plece. Am s-l vizitez acas ceva maitrziu. Am neles, domnule inspector. Putei lua cadavrul. Apropo, a vrea s discut i cu doctorul Warren. Mise pare c locuiete prin apropiere. St cumva lng hanul Trei Coroane? Nu, domnule. Atunci m duc mai nti la han. Tu continu-i treaba, Pollok.Sergentul se duse n sufragerie pentru a-i spune lui Evans c poate s plece.n acest timp, inspectorul prsea Vila Hazelmoor i se ndrepta grbit spre hanulTrei Coroane.Capitolul VIHANUL TREI COROANEInspectorul Narracott nu a reuit s stea de vorb cu maiorul Burnaby dectdup ce a avut o lung ntrevedere cu doamna Belling, patroana hanului TreiCoroane. Doamna Belling, o femeie gras i foarte emotiv, avea un debit verbalinepuizabil, iar cnd i ddea drumul la gur trebuia s te resemnezi i s oasculi cu rbdare pn cnd se hotra s tac din proprie iniiativ. i ce mai noapte de pomin! Cine i-ar fi nchipuit c bietului om o s i sentmple una ca asta! Am spus-o eu, nu o dat, c ticloii tia de vagabonzipoart toat vina. Nesuferite creaturi. Cine le iese n cale nu scap niciodatteafr. Bietul cpitan Trevelyan n-avea nici mcar un cine care s-i poarte degrij. Dac avea el un cine, altfel ar fi stat lucrurile. Oh, of, i cnd te gndetic nu tii niciodat ce se ntmpl la doi pai de tine! Da, da, domnuleNarracott, i continu ea peroraia, rspunznd printre altele i la ntrebrilepoliistului. Maiorul Burnaby i ia chiar acum micul dejun, l putei gsi ncafenea. Vai, i ce mai noapte a petrecut bietul om, fr pijama, fr nimic, iareu, o vduv neputincioas, care nu l-am putut ajuta cu nimic, dar dnsul s-aartat foarte amabil. Zu c da. Era foarte tulburat i rscolit. i nici nu-i demirare. Cnd te gndeti c prietenul lui cel mai bun a fost ucis. Nite oameniminunai amndoi, n-am ce zice, dei cpitanului i-a cam mers vestea c este unpic cam zgrcit. Doamne, Doamne, eu ziceam c e periculos s locuieti cocoattocmai acolo sus la Sittaford, izolat de restul lumii. i acum iat, nu tii ce s maicrezi! S-i fac de petrecanie cpitanului, nici mai mult nici mai puin chiar aicin Exhampton. Dar aa-i viaa, domnule inspector, la ce te-atepi mai puintocmai aia se ntmpl.Inspectorul fu ntrutotul de acord cu doamna Belling. Ai mai avut i ali clieni ieri? M refer la persoane venite din afar. Stai s m gndesc. Au fost domnul Moresby i domnul Jones,comerciani amndoi. A mai fost i un domn tnr din Londra. n afar de ei n-amai venit nimeni. E i normal s nu prea fie clieni pe vremea asta. Iarna nu emare agitaie pe la noi. A, dar stai! l uitam pe tnrul care a sosit cu ultimultren. Un tinerel cam curios din fire, a zice. Nu s-a sculat nc. Cu trenul de ora zece? ntreb inspectorul. Dac-i aa, nu este cazul sne ocupm prea mult de el. Ce-mi putei spune ns despre cellalt tnr dinLondra? l cunoatei? Nu l-am vzut n viaa mea. Nu-i n niciun caz comerciant, trebuie s fie opersoan ceva mai respectabil. n clipa asta nu-mi amintesc numele lui, dar lgsim n registru. A plecat din Exeter cu primul tren de diminea la ase izece. Mi s-a prut cam ciudat. Sincer vorbind, tare a vrea s tiu ce cuta pe lanoi. V-a spus ce ocupaie are? N-a suflat o vorb. A ieit prin ora? A sosit la ora prnzului, a ieit n jur de patru jumtate, iar la ase idouzeci era napoi. Pe unde s-o fi dus oare? N-am nici cea mai mic idee, domnule. Am impresia c a ieit doar aa, sfac o plimbare. De fapt a plecat nainte de-a ncepe ninsoarea, dar oricum n-azice c era vremea cea mai potrivit s iei la plimbare. A ieit pe la patru i jumtate i s-a ntors pe la ase i douzeci, spuseinspectorul contrariat. Mi se parc puin cam ciudat. A ntrebat cumva decpitanul Trevelyan? Nici vorb, domnule inspector. N-a pomenit niciun nume. A stat tottimpul izolat i tcut. Un tnr foarte drgu, nimic de zis, dar puin cam speriat.Inspectorul se duse s cerceteze registrul. James Pearson Londra, citi el. Asta nu nseamn mare lucru. Vatrebui s facem unele investigaii n legtur cu acest domn James Pearson.Apoi iei i se duse spre cafenea pentru a sta de vorb cu maiorul Burnaby.Maiorul se afla singur n ncpere. Bea tacticos o cafea de o culoare puin camdubioas i citea absorbit cotidianul The Times. Domnul maior Burnaby, dac nu m nel? Exact. Sunt inspectorul Narracott din Exeter. Bun dimineaa, domnule inspector. Ceva nou? Da, domnule. Cred c facem unele progrese. A putea spune cu toatcertitudinea acest lucru. Sunt ncntat de ce-mi spunei, replic maiorul sec. Atitudinea sa trdascepticism i resemnare. Ar fi cteva probleme asupra crora a dori s aflu i prereadumneavoastr, domnule maior. Cred chiar c ai putea s-mi furnizai uneleinformaii care m intereseaz. Sunt dispus s fac tot ce-mi st n putin. mi putei spune, cumva, dac prietenul dumneavoastr avea dumani? Niciun duman pe lume, spuse Burnaby cu fermitate. Dar despre Evans ce credei? Poate fi considerat un om de ncredere? A spune c da. Dup cte tiu, Trevelyan avea ncredere n el. A manifestat cpitanul vreun resentiment fa de cstoria acestuia? Nici vorb de aa ceva. Trevelyan era pur i simplu cam iritat. Nu-i fceaplcere s-i vad n niciun fel tabieturile tulburate. tii cum sunt burlacii de lao anumit vrst. Asta este cu totul alt problem. Dup cte tiu, cpitanul Trevelyan eranecstorit. Avei cunotin de existena unui testament? Iar n caz c exist,tii cumva cine este motenitorul? Trevelyan a fcut un testament, rspunse Burnaby prompt. Dup cte vd, suntei la curent. Bineneles. mi spusese c m-a numit executor testamentar. tii cumva cui i-a lsat banii? Nu v pot spune nimic n acest sens. Se pare c era un om foarte nstrit, nu-i aa ? Trevelyan era un om bogat, rspunse maiorul. A spune chiar c era multmai bogat dect i imaginau cei din jurul lui. tii, eventual, dac mai avea alte rude? Mi se pare c avea o sor i civa nepoi. Nu se prea vedea cu ei, dar astanu pentru c erau certai. Unde este depus testamentul? La Biroul juridic Walters & Kirkwood n Exhampton. Acolo a i fostredactat. Atunci, avnd n vedere c dumneavoastr suntei executorul, ce-ai zices mergem s vedem testamentul? A dori s aflu ct mai curnd coninutulacestui document.Burnaby se uit la inspector puin ngrijorat. Dar ce se ntmpl? Ce legtur are testamentul cu treaba asta?Inspectorul Narracott nu avea ns de gnd s-i dea aa de repede planul nvileag. Cazul acesta nu este chiar aa de simplu cum pare la prima vedere, spuseel. Apropo, ar mai fi o ntrebare la care a vrea s-mi rspundei. Dup cte tiul-ai ntrebat pe doctorul Warren dac decesul a avut loc la ora cinci i douzecii cinci, nu-i aa? Bine, i ce-i cu asta? replic .maiorul cam iritat. M ntrebam ce v-a fcut s v oprii tocmai la aceast or? i de ce n-a fi fcut-o? ntreb Burnaby. Domnule maior, totui trebuie s fi existat un motiv.Burnaby nu rspunse imediat. Inspectorul Narracott devenea tot mai curios.Era evident c maiorul tia ceva i voia s tinuiasc acest lucru. De ce nu a fi spus oare cinci i douzeci i cinci, ntreb el agresiv, saula urma urmelor oricare alt or ase fr douzeci i cinci, patru i douzeci icinci sau mai tiu eu ce? Avei dreptate, spuse inspectorul conciliator.n acest moment nu inteniona s-l contrarieze pe maior; i propusese capn la sfritul zilei s afle adevrul. Cu toate acestea exist un lucru care mi se pare realmente curios,continu el. M refer la nchirierea Vilei Sittaford. Nu tiu cum vedeidumneavoastr lucrurile, dar mie mi se pare foarte curios. Sincer s v spun i mie mi se pare la fel de straniu, spuse Burnaby. Pot considera c aceasta este prerea dumneavoastr personal? Toat lumea a fost la fel de mirat. V referii la cei din Sittaford? Nu numai la cei din Sittaford, dar i la cei din Exhampton. Femeia aceeadin Africa de Sud nu cred c e n toate minile. Da, avei poate dreptate. Dar, tii dumneavoastr, fiecare om aregusturile lui, spuse inspectorul. n orice caz, gusturile ei mi se par cam extravagante. O cunoatei cumva pe aceast doamn? Da, o cunosc. De altfel, m aflam la dnsa cnd Cnd ce? ntreb Narracott, vznd c maiorul se ntrerupsese brusc. N-are nici o importan, spuse Burnaby.Inspectorul Narracott l privi cu interes. Dorea teribil s tie ce ascundeamaiorul. Deruta i stnjeneala acestuia deveniser evidente. Era oare maiorul pepunctul de a face o destinuire? i ce ar fi putut s spun?Toate lucrurile la timpul lor, gndi Narracott. Nu este momentul s strictotul cu o gaf. Domnule maior, parc spuneai c v aflai la Vila Sittaford De ctvreme locuiete doamna acolo? De vreo dou luni.Maiorul se strduia din rsputeri s repare consecinele imprudenei sale idin aceast cauz devenise mai comunicativ ca de obicei. Doamna este vduv i are o fiic, nu-i aa? Exact. A motivat n vreun fel nchirierea locuinei? S vedei Maiorul se scrpin n cap ncurcat. Este o persoan foartevorbrea. Sporoviete ntruna despre tot ce-i trece prin minte: frumuseilenaturii, solitudinea i cte altele. DarMaiorul se ntrerupse din nou. Inspectorul i veni n ajutor. Dar, de fapt, alegerea nu vi s-a prut normal. Da, aa este. Doamna este tipul femeii mondene, mbrcat mereu dupultimul jurnal. Fiica ei este o fat frumoas i inteligent. Era mult mai firescs-i ia o camer la Ritz sau la un alt hotel de lux.Narracott ncuviin. Avei cumva impresia c ncearc s se izoleze de restul lumii? Credei cse ascund de cineva?Maiorul Burnaby respinse categoric aceast posibilitate. Nici vorb de aa ceva. Amndou sunt foarte sociabile, a spune chiarprea sociabile. ntr-un ctun ca Sittafordul nu prea ai motive s refuzi o invitaie.Iar cnd invitaiile curg grl e niel cam penibil. Doamnele sunt extrem deamabile i ospitaliere, a zice puin cam prea ospitaliere pentru mentalitatea unuienglez. Ca toi cei care au trit prin alte ri, spuse inspectorul. Da, probabil. Bnuii cumva c doamna l cunotea dinainte pe cpitanul Trevelyan? n niciun caz. Prei foarte sigur. n caz contrar, Joe mi-ar fi spus. Ai avut vreun moment impresia c ncerca s se bage cu orice chip nsufletul cpitanului?Aceast ipotez reprezenta ceva cu totul nou pentru maior. Rmase ctevaclipe pe gnduri. Drept s v spun, nu m-am gndit niciun minut la aa ceva. E adevratc l copleeau cu ateniile. Dar, bineneles, fr niciun rezultat. Dac mgndesc bine, sta e felul lor. Excesiv de prietenoase, ca toi cei care triesc nstrintate, conchise maiorul n spiritul individualismului insular. neleg, neleg. Dar s revenim la Vila Sittaford. Dup informaiile mele,casa a fost construit de cpitanul Trevelyan? Da. N-a mai locuit nimeni n aceast cas? Vreau s spun nu a mai fostnchiriat nimnui nainte? Nu, niciodat. Cu alte cuvinte, n-am putea spune c reprezenta un punct de atracie.Iat deci un adevrat mister! Mai mult ca sigur c nchirierea casei n-are nici oimportan n cazul nostru, dei mi se pare totui o coinciden stranie. Dar cuiaparine Vila Hazelmoor? Este proprietatea domnioarei Larpent. O femeie ntre dou vrste. nfiecare iarn pleac la Cheltenham, unde locuiete la o pensiune. De obiceinchide casa, dar cnd are prilejul, destul de rar de altfel, o nchiriaz.Aceste amnunte preau lipsite de importan. Inspectorul ddu din cappuin cam descurajat. Operaiunea de nchiriere a fost mijlocit de Biroul imobiliar Williamson,nu-i aa? Da. Biroul are sediul tot n Exhampton? Da, n imediata apropiere a Biroului juridic Walters & Kirkwood.. Atunci, dac nu avei nimic mpotriv, am putea trece i pe la dnii,domnule maior. Bineneles. Mai ales c pe Kirkwood nu-l gsim la birou nainte de orazece. tii cum sunt avocaii. Atunci s mergem.Maiorul i terminase micul dejun, aa c plecar mpreun.Capitolul VIITESTAMENTULLa Agenia imobiliar Williamson i ntmpin un tnr energic care l salutrespectuos pe maiorul Burnaby. Bun dimineaa, rspunse acesta. Sinistr treab! spuse tnrul, cu chef de vorb. De ani de zile nu s-a maintmplat aa ceva la Exhampton!Tnrul savura conversaia, dar maiorul nu vdea acelai entuziasm. V prezint pe inspectorul Narracott, spuse Burnaby. ncntat de cunotin, rspunse tnrul plcut impresionat. Doresc unele informaii pe care cred c mi le-ai putea furniza, ncepuinspectorul. S-ar prea c dumneavoastr ai mijlocit nchirierea Vilei Sittaford. V referii la clienta noastr, doamna Willett? Da, noi am rezolvatnchirierea. Mi-ai putea oferi atunci unele detalii asupra acestei tranzacii? A vrea stiu dac clienta a luat legtur cu dumneavoastr personal sau v-a scris? Ne-a scris. Am primit scrisoarea de la Deschise biroul i rsfoi n grabun dosar. Da, am primit scrisoarea de la hotelul Carlton din Londra. Vila Sittaford era menionat nominal n scrisoare? Nu. Doamna Willett ne-a scris pur i simplu c dorete s nchirieze ocas pe timpul iernii; punea condiia s fie un imobil cu cel puin opt dormitoare,situat n Dartmoor. De altfel n-a menionat dac dorete ca imobilul s se afle napropierea unei gri sau lng un ora. Figura cumva Vila Sittaford n registrele dumneavoastr? Nu, dar era singura cas din mprejurimi care satisfcea exigenelesolicitantei. Doamna menionase n scrisoare c ar fi dispus s plteasc pnla 12 guinee, iar n aceste condiii am apreciat c merit s-i scriem cpitanuluiTrevelyan, ntrebndu-l dac e dispus s nchirieze. Rspunsul a fost afirmativ,iar noi am rezolvat celelalte formaliti. Fr ca doamna Willett s fi vzut n prealabil casa? ntr-adevr, dnsa a acceptat s semneze contractul nainte de a vedeaimobilul. A venit apoi la noi, s-a deplasat dup aceea la Sittaford, a discutat cucpitanul Trevelyan, a pus la punct o serie de amnunte i, bineneles, n celedin urm a vizitat casa. A fost satisfcut? La ntoarcere ne-a declarat c e ncntat. Dar dumneavoastr ce prere avei? ntreb inspectorul Narracott,privindu-l cu atenie pe tnr.Acesta ddu indiferent din umeri. Cine lucreaz n domeniul nostru ajunge s nu se mai mire de nimic,spuse el.Discuia lu sfrit pe acest ton filozofic, iar inspectorul i mulumi tnruluipentru amabilitate. Cu deosebit plcere, spuse acesta nsoindu-i politicos pn la u.Sediul Biroului juridic Walters & Kirkwood se afla n imediata apropiere aAgeniei imobiliare. Ajuni acolo aflar c domnul Kirkwood tocmai sosise, aanct au fost condui imediat n biroul su.Kirkwood era un brbat n vrst, cu o nfiare blajin. Originar dinExhampton, conducea aceast firm care aparinuse familiei sale din tat n fiu.Avocatul se scul n picioare i, lund o nfiare funebr, ddu mna cumaiorul. Bun dimineaa, domnule maior, spuse el. ngrozitoare situaie. BietulTrevelyan! O adevrat tragedie!n tot acest timp privea ntrebtor spre Narracott, aa nct Burnaby llmuri cu cine avea de-a face. Domnule inspector, dup cte neleg, dumneavoastr v ocupai de acestcaz, nu-i aa? Da, domnule avocat. n cadrul cercetrilor mele am venit ladumneavoastr pentru anumite informaii. Voi fi ncntat s v pun la dispoziie orice informaie, numai n msuran care am calitatea s o fac, replic omul legii. Este vorba de testamentul rposatului cpitan Trevelyan, l lmuriNarracott. Dup cte tiu, testamentul este depus la dumneavoastr. ntocmai. Cnd a fost ntocmit testamentul? Cu cinci sau ase ani n urm. Momentan nu v pot spune data exact.Domnule Kirkwood, doresc foarte mult s aflu ct mai curnd posibilconinutul acestui document. S-ar putea s prezinte o importan deosebitpentru elucidarea cazului. Credei? spuse avocatul. Nu m-a fi gndit la o asemenea ipotez, dardumneavoastr suntei mai expert dect mine n materie. Ei bineKirkwood i ndrept privirile spre Burnaby. Domnul maior i cu mine suntem executorii acestui testament. Dacdnsul nu are nici o obiecie N-am nici o obiecie. Atunci nimic nu m mpiedic s dau curs cererii dumneavoastr.Avocatul ridic telefonul de pe birou i ddu cteva indicaii scurte. Pestecteva minute, un funcionar intr n camer i depuse n faa avocatului un plicsigilat. Kirkwood lu plicul, l deschise cu grij, scoase din el un document uria,cu aspect impuntor i, potrivindu-i glasul, ncepu s citeasc:Eu, Joseph Arthur Trevelyan, cu domiciliul la Vila Sittaford, Sittaford,comitatul Devonshire, declar c aceasta este ultima mea dorin:1. i numesc pe John Edward Burnaby, domiciliat la Vila nr. 1,Sittaford, i pe Frederick Kirkwood din Exhampton executori ai prezentului meutestament.2. i las lui Robert Henry Evans, care m-a slujit ani ndelungai cucredin, suma de 100 lire sterline (una sut lire sterline), neimpozabil de taxede motenire, pentru folosul su personal, n exclusivitate, cu condiia ca la datamorii mele s fie n serviciul meu i s nu fi dat preaviz n sensul c dorete s-ischimbe serviciul.3. i las mai susnumitului John Edward Burnaby, ca expresie aprieteniei, afeciunii i stimei mele, toate trofeele ctigate de mine la ntrecerisportive, inclusiv colecia mea de trofee de vntoare, precum i celelalte cupesau premii ce mi-au fost acordate pentru activitate sportiv i toate obiectele devntoare aflate n posesia mea.4. ntreaga mea avere personal, care nu a fost nc repartizat conformacestui testament sau vreunui codicil, va fi distribuit de ctre executori, care vorvinde i vor transforma n bani lichizi bunurile imobiliare.5. Executorii testamentului meu vor trebui ca din banii obinui de peurma acestor vnzri i realizrii de alte venituri s plteasc toate cheltuielilelegate de nmormntare i de punerea n aplicare a testamentului, taxele legatede prezentul testament, de orice alt condicii, precum i alte taxe ce s-ar maiputea ivi.6. Executorii vor pstra sumele de bani obinute urmnd ca apoi s lempart n patru pri egale.7. Dup acest partaj, executorii vor reine o parte pe care o vor da soreimele Jennifer Gardner pentru folosul ei personal.Celelalte trei pri vor fi distribuite celor trei copii ai rposatei mele surori,Mary Pearson, pentru folosul lor personal.ntocmit de mine, Joseph Arthur Trevelyan, care am semnat la data mai susmenionat.Semnat de mai sus-numit testator n prezena noastr.Avocatul nmn inspectorului documentul, iar acesta l citi din nou cuatenie. Rposata mea sor, Mary Pearson, spuse el. Ce mi-ai putea spunedespre dnsa, domnule avocat? Foarte puin. A decedat aproximativ acum zece ani. Soul su, agent deburs, murise cu puin timp nainte. Dup cte tiu, defuncta nu l-a vizitatniciodat pe cpitanul Trevelyan la Sittaford. Pearson, rosti din nou inspectorul dus pe gnduri. nc un lucru, vrog. Testamentul nu menioneaz valoarea averii. La ct credei c se ridicaceast sum? Mi-ar fi greu s v furnizez o cifr exact, spuse Kirkwood care, la fel catoi avocaii, savura posibilitatea de a da un rspuns nclcit la o ntrebaresimpl. Fiindc trebuie s inem cont de averea mobil i imobil. Pe lng VilaSittaford, cpitanul Trevelyan dispunea de cteva imobile n apropiere dePlymouth i, la diverse intervale de timp, mai fcuse i alte investiii a crorvaloare a nregistrat, n mod firesc, unele fluctuaii. A vrea s tiu doar n linii mari la ct se ridic aceast sum, insistinspectorul. Nu a dori s m angajez sugerndu-v o cifr Doar n linii mari, v rog. Am putea spune, de pild, c ntreaga avere seridic la aproximativ 20 000 de lire sterline? Douzeci de mii? Dar bine, stimate domn, permitei-mi s v spun caverea cpitanului Trevelyan este de cel puin patru ori mai mare. Optzeci de miisau mai de grab nouzeci de mii de lire sterline ar fi cifra cea mai exact. V-am spus c Trevelyan era un om bogat, interveni Burnaby.Inspectorul Narracott se ridic n picioare. V mulumesc foarte mult pentru informaiile furnizate, domnuleKirkwood. Considerai c v pot fi utile?Era limpede c avocatul ardea de curiozitate, dar n acest moment Narracottnu era dispus s-i satisfac nerbdarea. ntr-un caz ca acesta trebuie s inem cont de orice, spuse el pe un ton deaparent indiferen. Apropo, avei cumva adresele doamnei Jennifer Gardner ifamiliei Pearson? Despre familia Pearson nu tiu absolut nimic. Adresa doamnei Gardnereste: Vila The Laurels, Waldon Road, Exeter. Pentru moment este de ajuns, spuse inspectorul i i not adresa ncarnet.Apoi puse carnetul n buzunar, mulumi din nou avocatului i plecmpreun cu maiorul. Ajuni n strad, se ntoarse brusc spre acesta infruntndu-l cu privirea, i spuse: Iar acum, domnule, e timpul s aflu adevruldespre ora la care s-a comis crima. Cum ai reuit s stabilii totul cu attaprecizie?Maiorul Burnaby se nroi la fa, enervat. Dar v-am spus odat! Cu mine nu in astfel de explicaii. Sper s v dai seama c n felulacesta putei fi acuzat de tinuire, nseamn, fr doar i poate, c tiai ceva devreme ce i-ai spus doctorului Warren cu atta exactitate c Trevelyan a fost ucisla cinci i douzeci i cinci. i dac m gndesc mai bine, cred c tiu ce-a fost lamijloc. Foarte bine. Dac tii despre ce este vorba, atunci de ce m maintrebai? izbucni maiorul rstit. Mai mult ca sigur erai informat c o anumit persoan urma s aib ontrevedere cu cpitanul Trevelyan n jurul orei cinci i douzeci i cinci. Nu-i aac am dreptate?Burnaby l privi surprins. Nici vorb de aa ceva, mri el. Fii atent, domnule maior. Ce zicei de numele James Pearson? James Pearson?! Cine mai e i sta? Cumva vreunul din nepoii luiTrevelyan? Presupun c da. Unul dintre nepoi se numete James, nu-i aa? N-am nici cea mai vag idee. tiu c Trevelyan avea nite nepoi, darhabar n-am cum i cheam. Tnrul de care v vorbeam a fost noaptea trecut la hanul TreiCoroane. Vzndu-l acolo, probabil l-ai recunoscut. N-am recunoscut pe nimeni, mormi maiorul. N-am vzut n viaa mea peniciunul din nepoii lui Trevelyan. Dar tiai fr ndoial c prietenul dumneavoastr atepta n seara aceeape unul din nepoi? Nu aveam nici cea mai vag idee! se nfurie maiorul.Lumea de pe strad se oprise i i privea; Fir-ar s fie, de ce nu vrei s m credei? Nu tiam absolut nimic desprevizita de care-mi vorbii. Iar ct privete informaiile mele despre nepoii lui Joe,puteam s cred la fel de bine c locuiesc n Honolulu!Inspectorul Narracott prea puin surprins. Era evident c maiorul spuneadevrul, altfel nu ar fi negat totul cu atta vehemen. Totui, cum de-ai tiut ora cu atta precizie? La urma urmelor, cred c a face mai bine s v mrturisesc cum s-aupetrecut lucrurile. Maiorul tui puin stnjenit. Dar s tii c ce v spun eu esteo absurditate. Pur i simplu o aberaie. O fiin raional nu poate crede nasemenea inepii.Inspectorul Narracott era din ce n ce mai surprins. La rndul su, maiorulera i el tot mai stnjenit i ruinat. tii cum se ntmpl cteodat Pentru a face plcerea unei doamnetrebuie s faci concesii. Bineneles, n-am crezut nici o clip c poate fi ceva seriosla mijloc. Dar la ce v referii? La edina de spiritism. La edina de spiritism?!La orice s-ar fi ateptat Narracott, numai la aa ceva nu. Maiorul dduexplicaiile necesare. Se ntrerupea din cnd n cnd pentru a-l asigura c el nucrede n niciun caz n asemenea absurditi i continu cu descriereaevenimentelor din seara precedent i a mesajului primit. i spunei c din micrile mesei ai putut descifra numele cpitanuluiTrevelyan i faptul c era mort, mai bine zis ucis?Maiorul i terse sudoarea de pe frunte. Da. Aa s-au petrecut lucrurile. N-am crezut nici o clip, bineneles. Sesimea tot mai ncurcat. Dar fiindc era vineri, m-am gndit c la urma urmelorn-ar fi ru s m duc s m conving personal c totul este n ordine.Inspectorul reflect cu toat atenia la dificultile pe care le ridicaparcurgerea unui drum nzpezit, lung de ase mile, cu perspectiva unei ninsoriabundente. Totodat i ddea bine seama c, n ciuda dezminirilor sale,Burnaby trebuie s fi fost foarte impresionat de mesajul primit din lumeaspiritelor. Narracott analiza problema pe toate feele. Ciudat ntmplare! Foarteciudata. Genul de lucruri la care cu greu se poate gsi o explicaie satisfctoare.n orice caz, misterioas afacere, gndea el, dar i ddea bine seama c, deipovestea justifica pe deplin atitudinea lui Burnaby, nu avea totui nici oconsecin practic pentru anchet. Inspectorul avea sarcina s se ocupe delumea vie, nu de fantome. Misiunea sa era s-l prind pe uciga i pentru astanu avea nevoie de ajutorul spiritelor.Capitolul VIIICHARLES ENDERBYUitndu-se la ceas, inspectorul i ddu seama c dac nu se grbete, numai prinde trenul de Exeter. Era nerbdtor s aib o ntrevedere cu soracpitanului Trevelyan ct mai curnd posibil, pentru a obine de la ea adreselecelorlali membri ai familiei. Aa nct i lu n grab rmas bun de la maiorulBurnaby i se ndrept n fug spre gar. Maiorul se ntoarse la hanul TreiCoroane. Nici n-apuc bine s intre pe u cnd fu acostat de un tnr vioi, acrui fa rotund i strlucitoare i ddea impresia c ai de-a face cu unbieandru. Domnul maior Burnaby, dac nu greesc? spuse tnrul. Da. Cu domiciliul la Vila Sittaford, nr. 1, nu-i aa? Da, rspunse Burnaby. Sunt reprezentantul ziarului Daily Wire iDar i fu imposibil s mai vorbeasc, fiindc maiorul se dezlnui asupra luica orice militar de mod veche. Vooorba! strig el. i cunosc eu pe cei de teapa voastr. N-avei pic dedecen i ruine! V repezii ca vulturii cnd adulmecai o crim. Dar bag binede seam, tinere, de la mine n-ai ce afla. Nici o iot. Nici gnd de articol pentrublestematul dumitale de ziar. Dac vrei informaii, du-te la poliie. i. mai ales,aibi bunul sim i las-i n pace pe prietenii rposatului.Tnrul nu prea ns deloc tulburat de cele ntmplate i zmbea maindatoritor ca oricnd. mi pare ru, domnule, dar am impresia c la mijloc este o nenelegere.Eu nu tiu absolut nimic despre afacerea asta cu crima.n realitate, lucrurile nu stteau chiar aa. Niciun locuitor din Exhamptonnu putea pretinde c nu este la curent cu evenimentul care zguduise din temeliintreg comitatul. Sunt mputernicit ca n numele ziarului Daily Wire, continu tnrul, sv nmnez acest cec n valoare de 5 000 de lire sterline i s v felicit pentrufaptul de a fi trimis singura soluie corect la Concursul nostru de rebus.Maiorul Burnaby era pur i simplu stupefiat. Sunt convins, continu tnrul, c ai primit nc de ieri dimineascrisoarea noastr prin care v anunam fericitul eveniment. Scrisoarea?! spuse Burnaby. Bine, tinere, dar nu-i dai seama cSittafordul zace ngropat n zpad? n ultimele zile pota n-a mai fost distribuitla timp. Bine, dar n acest caz v-ai vzut probabil numele n ziarul de diminea. Nu. N-am vzut ziarele de diminea. A! Acum neleg! Erai prieten cu victima. Trist ntmplare. Era prietenul meu cel mai bun, spuse maiorul. Foarte trist, replic tnrul, evitnd cu tact privirea maiorului. Apoiscoase din buzunar o bucat de hrtie mov mpturit cu grij, pe care i-o ddului Burnaby cu un gest de respectuoas curtoazie. Cu cele mai bune urri ale ziarului Daily Wire.Maiorul lu cecul i spuse ce se cuvenea ntr-o asemenea mprejurare. Dorii s bei ceva, domnule? M numesc Enderby Charles Enderby. Am sosit aici seara trecut,explic tnrul. M-am interesat cum pot ajunge la Sittaford. Noi inem foartemult s nmnm personal premiile ctigtorilor notri. Obinuim s publicmi un mic interviu. Cititorii urmresc cu mult interes aceste interviuri. n fine, ceide aici mi-au spus c este imposibil s ajung la Sittaford pe o asemenea vreme.Am avut apoi marea ans s aflu c dumneavoastr suntei n Exhampton ilocuii la Trei Coroane. Ziaristul zmbi. N-a fost o problem, s v gsesc. Peaici toi se cunosc ntre ei. Ce dorii s bei? ntreb din nou maiorul. O bere, rspunse Enderby.Maiorul comand dou halbe. Toat lumea pare s-i fi pierdut capul din pricina acestei crime, observtnrul. Orice s-ar zice, este o treab teribil de ncurcat.Maiorul mormi ceva. Era dezorientat de tot. Sentimentele sale fa deziariti nu se schimbaser cu nimic, dar atunci cnd un om i nmneaz un cecde 5 000 de lire sterline, se afl, orice s-ar zice, ntr-o poziie privilegiat. Nu pois te descotoroseti de el, spunndu-i pur i simplu Du-te la dracu! Avea dumani victima? ncepu ziaristul. Nu, rspunse maiorul. Dar dup cte am aflat, poliia nu crede c e vorba de o spargere,continu Enderby. Cum de ai aflat acest lucru? ntreb maiorul.Enderby nu era ns dispus s-i dea n vileag sursa informaiilor. Am mai aflat c dumneavoastr ai descoperit cadavrul, continu el. Da. Trebuie s fi fost un oc ngrozitor.Conversaia se desfura ct se poate de firesc. Maiorul era hotrt s nu-ifurnizeze nici o informaie, dar nu reuea s fac fa abilitii lui Enderby. Acestalansa fel de fel de ipoteze i fcea afirmaii pe care maiorul era silit s le confirmesau s le dezmint, oferindu-i, fr s vrea, tnrului ziarist rspunsurile pe carei le dorea. Se ntrecea n amabiliti, aa nct tactica sa n-avea nimicdezagreabil, ba, mai mult, maiorul ncepuse s-i dea seama c, de fapt, lsimpatizeaz pe acest tnr plin de bunvoin.Apoi Enderby se scul brusc, motivnd c trebuie s se duc la oficiulpotal. Domnule, v-a rmne ndatorat dac mi-ai da o chitan pentru cec.Maiorul se duse la un birou, scrise chitana i i-o nmn tnrului. Presupun, spuse maiorul, c astzi v rentoarcei la Londra. O, nu, rspunse ziaristul. Doresc s fac nite fotografii la viladumneavoastr din Sittaford. S v fotografiez cu animalele, ngrijind mucatelesau n postura care vi se pare dumneavoastr mai caracteristic. Nici nu vimaginai ce mult apreciaz cititorii notri asemenea reportaje. A dori apoi s-mispunei cteva cuvinte pentru rubrica noastr Ce intenionez s fac cu premiulde 5 000 de lire. tii, vreau s scriu un reportaj ct mai viu i convingtor.N-avei idee ce dezamgii ar fi cititorii dac ar fi lipsii de toate acestea. Bine, bine, dar s tii c este imposibil s ajungem la Sittaford pe vremeaasta. A nins mai mult ca oricnd. De trei zile nu mai poate circula niciunautomobil pe osea i probabil c vor mai trece trei zile pn se va reluacirculaia. tiu, e foarte neplcut. N-am ncotro i va trebui s m resemnez i s-mifac veacul pe aici, prin Exhampton. E o plcere s locuieti la Trei Coroane. Vsalut, domnule. Sper s v revd n curnd.Enderby iei pe strada principal i se duse direct la pot de unde telegrafiela redacie c a avut marele noroc de a pica la momentul oportun pentru a puteatransmite de la faa locului n exclusivitate un reportaj senzaional asupra crimeidin Exhampton. Se hotr apoi s-i ia un interviu omului de serviciu alcpitanului Trevelyan, acel Evans, despre care maiorul Burnaby pomeniseimprudent, cnd discutaser mpreun.Dup cteva tatonri ajunse n Fore Street, nr. 85. Evans devenise acum opersoan important. Toi erau dispui, ba chiar dornici s te conduc pn lalocuina lui.Enderby btu discret la u. i deschise un personaj a crui nfiare ispunea pe loc c te afli n faa unui marinar, aa nct Enderby i ddu imediatseama cu cine are de-a face. Suntei domnul Evans, nu-i aa? ntreb Enderby voios. Tocmai vin de lamaiorul Burnaby. Da?! Evans avu un moment de ezitare. Poftii nuntru, domnule.Enderby intr imediat. O tnr durdulie, cu pr negru i obrajii roii, senvrtea prin camer. Enderby trase concluzia c aceasta trebuie s fie doamnaEvans. Trist afacerea asta cu regretatul dumitale stpn, zise Enderby. ntr-adevr, domnule. Trist ntmplare. Cine crezi c ar putea fi fptaul? ntreb Enderby pe un ton ct se poatede naiv, Probabil unul din vagabonzii care miun pe aici, spuse Evans. O, nu, stimabile! Teoria asta a czut de mult. Cum? ! Totul n-a fost dect o nscenare. Poliia a sesizat asta din capul locului. Dar de unde tii dumneavoastr toate astea?Informatorul lui Enderby era camerista de la Trei Coroane, a crei sor sentmpl s fie soia poliistului Graves, dar tnrul i ddu cu totul altexplicaie. Am primit nite informaii confideniale de la sediu. Da, da, spargerea afost pur i simplu o nscenare. Atunci cine e asasinul? ntreb doamna Evans apropiindu-se. n ochi i secitea teama. Hai, Rebecca, n-o mai lua i tu chiar aa, interveni soul ei. Ri i naivi mai sunt poliitii tia, spuse doamna Evans. Nu le pas denimic cnd reuesc s pun gheara pe cineva.Se uita pe furi la Enderby. Avei cumva legtur cu poliia, domnule? Eu? Nici pe departe. Eu sunt redactor la ziarul Daily Wire. M-amdeplasat pn aici pentru maiorul Burnaby, care a ctigat concursul nostru derebus. Cum? ! strig Evans. Ei, fir-ar s fie! Deci, la urma urmelor, nu e nici ourm de neltorie n treburile astea. Dumneavoastr credeai c e o neltorie? se mir ziaristul. Pi cum s nu, domnule, cnd lumea e aa de rea.Evans era puin cam dezorientat i avea sentimentul c exclamaia sa fuseselipsit de tact. Auzisem c n treburile astea se folosesc fel de fel de iretlicuri. Cpitanuspunea c un premiu nu sosete niciodat la adresa cea bun. De aceea foloseauneori adresa mea.Fostul matroz povesti cu naivitate toat ntmplarea cu cele trei romanectigate de cpitanul Trevelyan. Enderby l ncuraja s vorbeasc, gndindu-sede pe acum la un reportaj excelent pe seama spuselor lui Evans. Ceva frumos detot, din care n-ar fi lipsit btrnul lup de mare n postura servitorului fidel. Nu-iputea explica totui nervozitatea i iritarea soiei lui Evans, dar n cele din urmle puse pe seama suspiciunii i simplitii ei. Gsii-l pe ticlosul care a fptuit asemenea mielie spuse Evans. Se zicec ziarele pot s fac multe cnd e vorba de descoperirea unui criminal. A fost o spargere, spuse doamna Evans. Asta-i clar. Bineneles c a fost o spargere, spuse Evans. Cine ar fi putut s aibgnduri rele mpotriva cpitanului, aici la Exhampton?Enderby se ridic n picioare. Acum trebuie s plec. Cnd am s pot, mai trec pe la dumneavoastr smai schimbm o vorb. Dac domnul cpitan a obinut ea premiu trei romane laconcursul nostru, atunci Daily Wire consider c este de datoria sa s-lgseasc pe criminal. Avei perfect dreptate, domnule. Chiar aa s facei.Spunndu-le plin de voie bun la revedere, Charles Enderby plec.Cine o fi fptaul, gndea tnrul n timp ce mergea pe strad. Nu cred s fieprietenul nostru Evans. Poate c totui a fost o spargere. n cazul sta ar fi oadevrat decepie. Ce pcat c n toat treaba asta nu-i amestecat i o femeie!Trebuie s gsim ct mai curnd un element senzaional, altfel cade totul balt.Cum mi-o fi norocul! E pentru prima dat c m aflu la faa locului ntr-un caz casta. Trebuie s profit la maximum. Charley, biete, i surde i ie norocul nvia. Profit ct poi! Mai mult ca sigur c distinsul nostru amic, maiorul, o sdanseze cum i cnt eu dac tiu s-l tratez cu tot respectul i s-o in ntruna cuSir n sus, Sir n jos. Mare mirare dac n-a participat la rscoala din India! A,nu! Nu e chiar aa de btrn! Dar n rzboiul cu burii tot a fost. Am s-l puns-mi povesteasc despre aceast campanie i cu asta, precis, l dau gata!n timp ce i se perindau prin minte cele mai nstrunice idei, CharlesEnderby se ndrepta cu pai vioi spre hanul Trei Coroane.Capitolul IXVILA THE LAURELSTrenul parcurge distana dintre Exhampton i Exeter n aproximativ ojumtate de or. La dousprezece fr cinci, inspectorul Narracott se afla n faaVilei The Laurels i suna la sonerie.Casa familiei Gardner era o construcie drpnat a crei nfiare ar fiavut mult de ctigat de pe urma unor reparaii. Grdina din jur era nengrijit inpdit de buruieni, iar ua de-abia se mai inea n balamale.Proprietarii nu prea se lfie n bani; fr ndoial, sunt cam strmtorai,gndi inspectorul.Narracott era un om de buncredin, dar cercetrile efectuate pn acumpreau s indice clar c Trevelyan nu fusese victima unei rzbunri. Pe de altparte, i ddea bine seama c existau patru persoane care aveau de ctigatimportante sume de bani de pe urma morii cpitanului. Micrile lor trebuiaudeci urmrite cu atenie. Ct despre numele descoperit n registrul de la TreiCoroane, acesta ar fi putut reprezenta un punct de pornire, dar, la dreptvorbind, Pearson era un nume foarte rspndit. n aceast prim etap aanchetei pe care ar fi vrut s o vad ncheiat ct mai curnd, inspectorul doreas evite o hotrre pripit i se silea din rsputeri s analizeze totul la rece.O femeie de serviciu, modest mbrcat, i deschise ua. Bun ziua, spuse Narracott. A dori s vorbesc cu doamna Gardner nlegtur cu decesul fratelui su.Narracott evitase n mod intenionat s-i prezinte cartea de vizit cuatribuiile oficiale, fiindc tia din proprie experien c, n faa unui ofier depoliie interlocutoarea s-ar i simit stnjenit i i-ar fi pus imediat lact la gur. A aflat doamna de tristul eveniment? ntreb inspectorul ca dinntmplare, n timp ce intra n hol. Desigur, a primit telegrama domnului avocat Kirkwood. Atunci e n regul.Femeia l conduse n sufragerie. Ca i restul casei, sufrageria era ntr-o starede serioas degradare, dar cu toate acestea avea un farmec deosebit i era foarteprimitoare Cred c doamna a fost foarte tulburat cnd a aflat de moartea frateluisu, nu-i aa? Nu prea erau n relaii, rspunse tnra puin ncurcat. nchide ua i vino-ncoace! Inspectorul era nerbdtor s vad care esteefectul unui atac prin surprindere. tiai c a fost vorba de o crim? ntreb elbrusc. Crim? !Fata deschise ochii mari, trdnd n acelai timp groaz dar i un interesascuns fa de o asemenea tire senzaional. Vorbii serios, chiar a fost ucis? Bnuiam c nu tie nc. M gndeam c avocatul a vrut, poate, s-o cruepe stpna dumitale. Dar, apropo, cum te cheam? Beatrice, domnule. Ei bine, Beatrice drag, pn la urm tot ar fi aflat adevrul, din ziare. Groaznic! Cine s-ar fi gndit la aa ceva? Dar cum s-au petrecut lucrurile,a fost mpucat sau njunghiat?Inspectorul i satisfcu pe deplin curiozitatea, apoi spuse pe un ton ct sepoate de firesc: Am impresia c stpna dumitale inteniona s plece ieri dup-amiaz laExhampton. Presupun ns c din cauza viscolului a renunat. N-am auzit de aa ceva, spuse Beatrice. Trebuie s fie o confuzie la mijloc.Ieri dup-mas doamna a fost dup cumprturi i-apoi s-a dus la cinema. La ce or s-a ntors acas? Pe la ase.Deci doamna Gardner e n afar de orice suspiciune, gndi inspectorul. Eu nu tiu mai nimic despre familia Gardner. Doamna este cumvavduv? O, nu. Soul dumneaei triete. Cu ce se ocup? Nu face nimic din cauz c este invalid, spuse Beatrice puin surprins. Invalid? N-am tiut. Nu poate s mearg, domnule. St toat ziua n pat. O infirmier carelocuiete cu noi se ocup de dnsul. S tii c nu orice fat ar suporta o casunde i st toat vremea pe cap o infirmier. tii cum sunt ele. n permanenvor cte ceva. Ba s iei o tav, ba s pui ceaiul la fiert, dar ce s mai vorbesc ntr-adevr i trebuie mult rbdare s supori toate acestea, spuseNarracott mpciuitor. i acum anun-o, te rog, pe doamna c a venit cineva dinpartea avocatului Kirkwood.Beatrice plec, iar dup cteva minute n camer i fcu apariia o femeieimpuntoare, cu un aer autoritar. Doamna Gardner avea o fa ieit din comun,cu o frunte foarte nalt. Prul negru, uor albit la tmple, i-l purta pieptnatlins pe spate. Venii din partea avocatului Kirkwood, dac nu m nel? Nu tocmai, doamn. Aa i-am spus femeii de serviciu. Frateledumneavoastr, cpitanul Trevelyan, a fost ucis ieri dup-amiaz, iar eu suntinspectorul de poliie Narracott, nsrcinat cu anchetarea acestui caz.Doamna Gardner era fr ndoial o femeie cu nervii de fier.Avu o scurt tresrire, dar i reveni imediat i l invit pe inspector s ia loc. Ucis? ! Extraordinar! Cine ar fi putut s-i doreasc moartea? Tocmai acesta este lucrul pe care m strduiesc din rsp