Afacere - CHINCHILA - crestere pentru blanaCHINCHILA. PREZENTARE GENERALAChinchila face parte din familia rozatoarelor. Ea este originara din tari cum ar fiArgentina,Bolivia,Chile.

Este un animal acoperit cu blana traind libera pe vrfurile muntilor pna la naltimii de aproape de 3000 m. Chinchila s-a adaptat bine la diferente mari de temperatura, zi - noapte, umiditate mica, ceea ce face ca sa reziste o mare perioada de timp fara apa. Fiind rozatoare ea se hraneste cu ierburi, seminte, radacini, tulpini,frunzeale unor arbusti.

Chinchila poate fi confundata cu veverita, deoarece are coada lunga, membrele din fata scurte prevazute cu 5 degete, iar cele din spate lungi prevazute cu 4 degete. Membrele sunt folosite att pentru deplasare ct si pentru apucarea hranei.

Chinchilele au greutati variabile n functie de vrsta si de . Astfel masculii sunt mai usori dect femelele ei avnd greutati ntre 250 - 500 grame. De asemenea att temperatura corpului ct si activitatea cardiaca si respiratorie depind de vrsta animalului.

Chinchila este valoroasa pentru blana ei dar si pentru carne. Astfel cine se hotaraste sa creasca chinchile, pe lnga blana, va avea un profit ce nu este de neglijat prin vnzarea carnii cu care se hranesc alte animale cu blana cu o importanta deosebita la rndul lor. Chinchila este un animal nocturn care se hraneste numai cu nutreturi. Ea se adapteaza foarte usor cresterii n captivitate nefiind deloc pretentioasa. Este blnda si cu ea se poate lucra foarte bine. Daca este prinsa, nu musca, nu zgrie, nu se zbate. i place sa fie mngiata, tinuta n brate.

IMPORTANT! n cazul n care este speriata, chinchila sufera un fenomen ciudat. Rezultatul acestei actiuni l constituie caderea parului si mprastie un miros puternic de migdale. De asemenea elimina un puternic miros de urina.

Din punct de vedere economic, acest lucru este negativ, deoarece blana se reface foarte greu (dupa cteva luni) si poate sa nu mai ajunga la calitatea dorita. De aceea trebuie sa lucram prudent si cu blndete cu ele.

Chinchila se hraneste numai noaptea.

Numele i parvine de la indienii "chincha" pe care spaniolii i-au gasit n America de Sud, atunci cnd au ocupat-o n secolul al VI-lea.Firul de chinchila este foarte subtire, de aproximativ de 200 ori mai subtire dect la om. El fiind foarte subtire si foarte des blana nu face "carari" atunci cnd trecem cu mna prin ea.

SPECII DE CHINCHILAExista trei specii de chinchila:chinchila lanigerchinchila brevicaudatachinchila rexPrima dintre ele ( chinchila laniger ) este cea mai des folosita n crescatorii. Seamana cu veverita, are o greutate medie de 400 g si o lungime a corpului de 28 - 30 cm. Urechile sunt lungi, acoperite de par, are botul ascutit si capul mic. Lungimea parului este de 2,5 cm. Coada este lunga si are par mai gros si mai lung. Culoarea este gri-deschis si alb-murdar pe abdomen. Culoarea gri este data de alternanta culorilor pe traiectul firelor de par.Chinchila brevicaudata este mai mare dect chinchila laniger lungimea fiind de 32 cm sau putin mai mare. Are coada si urechile mai mici. Blana este alb-galbuie pe abdomen si gri-albastrui pe spate, rezultnd din mbinarea mai multor zone de culoare ce se gasesc n lungul firelor de pargri-albastrui la bazagri-galbui la mijlocalbastrui nchis la vrfChinchila rex este cea mai mare avnd lungimea corpului de 38 cm si se aseamana cu chinchila brevicaudata.BLANABlana animalului este una valoroasa, costul ei putnd ajunge pna la 10000 euro. 1 cm2 de blana este foarte valoros. Blana poate atinge maturitatea la 8 - 9 luni. De regula blana de chinchila atinge trei stadii:blana de pui care este rara iar firele cresc;blana tnara care apare dupa 5 luni de la nastere cnd lungimea firelor de par este ajunsa la maturitate;blana matura n care firele au lungimea uniforma iar pielea animalului devine alba;Dupa aceasta prima perioada de maturitate firele pot cadea, iar pielea si schimba culoarea de la alba spre albastru - deschis. n aceasta situatie blana a ajuns la supra - maturitate, dupa care ncepe un nou ciclu ce dureaza 4 luni.Blana la animal apare din perioada intrauterina, astfel ca la nastere puiul are blana.Blana este formata din puf si parul de directie. De regula puful este n trei culori avnd de la vrf spre radacina urmatoarele nuante:albastra sau chiar neagra;alba sau albastru pal;albastra;Aparitia altor culori la blana, n locul celor enuntate arata defecte ale blanii, iar animalele ce le poseda nu se tin pentru reproducere, ci se sacrifica.Corespunzator celor trei zone de culoare ale pufului avem trei zone de producere a lui:voalul;banda;subculoarea;Puful chinchilei se dezvolta pe partile laterale ale corpului si pe spate. Puful care se gaseste pe abdomen este n doua culori si anume la radacina albastru nchis iar la vrf alba.Parul de directie este mai lung si mai gros dect puful.Blana de chinchila este cu att mai valoroasa cu ct sunt ndepliniti anumiti indici de calitate. i vom enumera mai jos pe cei mai importanti si implicatiile lor asupra calitatii blanii de chinchila.1.Dimensiunea blanii are importanta asupra calitatii pentru valorificare. Dimensiunea optima se atinge la maturitatea animalului. Sunt preferate pentru o blana de calitate acele exemplare ce au trunchiul cilindric si nu fusiform cu umerii largi si gtul scurt si gros.2. Luciul blanii este dat de structura stratului solzos de secretia glandelor sebacee. De regula blana are un luciu mai pronuntat n perioada anotimpului rece, scaderea temperaturii avnd un efect benefic.3.Textura blanii de chinchila este data de starea firelor de par. Acestea pot avea un aspect de blana fina, elastica, deasa.IMPORTANT! Daca la trecerea minii prin blana observam un par aspru uscat care nu poseda elasticitate si are aspect de cnepa, avem de-a face cu o blana defecta iar aparitia unui astfel de exemplar n comunitatea de chinchile reprezinta un real pericol pentru comunitatea respectiva. Exemplarul trebuie scos din comunitate si sacrificat iar deficientele ce au dus la acest incident trebuie nlaturate.4.Culoarea este un criteriu deosebit de important n stabilirea valorii comerciale a blanii de chinchila. Chinchilele standard pot avea culoarea de la o tenta pala pna la aproape neagra. n general pot fi 5 nuante:- nchisa;mediu - nchisa;medie;mediu - clara;clara;Astfel cele trei zone ale pufului pot avea culorile:subculoarea este de albastru nchis. Se accepta pentru comercializare si subculoarea albastru deschis, aparitia culorii gri este considerata un defect iar animalul este supus sacrificarii;banda trebuie sa posede culoarea alba sau albastru - slab. Aparitia unei culori a blanii de galben sau maro este considerata un defect;voalul este considerat perfect cnd poseda culoarea albastra sau negru lucios. Voalul trebuie sa ocupe tot corpul cu exceptia abdomenului.Daca accidental voalul prezinta nuante roscate acesta este considerat un defect iar exemplarul se sacrifica;5.Elasticitatea blanii este data de revenirea perilor la forma initiala atunci cnd se trece cu mna prin el. Firul de blana elastic revine imediat la forma initiala;6.Finetea reprezinta rezistenta pe care o opune parul atunci cnd se trece cu mna prin el n sens contrar de la vrf spre radacina. Aceasta marime se masoara n microni. n functie de aceasta, parul blanii de chinchila poate fi usor aspru, foarte fin si extrafin. Finetea firului este cuprinsa ntre 2 - 6 microni, pentru puf si de 10 - 16 microni pentru parul de directie;7. Densitatea blanii nu se masoara ci se determina la pipait sau se apreciaza din ochi. Daca densitatea este mai mica blana este mai deschisa la culoare. Daca se executa "suflarea" deasupra blanii si cantitatea de piele vizibila este mica, avem o blana cu densitate mare.Se poate trage concluzia urmatoare: calitatea unei blani este cu att mai buna cu ct animalul creste, deoarece blana puietului sau a tineretului juvenil este de calitate inferioara. Calitatea difera de la exemplar la exemplar. Caracteristicile unui animal se transmit genetic, de aceea sunt acceptate pentru nmultire acele exemplare ce corespund scopului urmarit. De asemenea calitatea blanii difera de anotimp, perioada iernii fiind propice pentru obtinerea blanurilor de calitate iar primavara se obtine o blana cu potential mic de valorificare.Blana de chinchila poate contine si defecte. Acestea se pot evidentia astfel:blana ciupita datorita custilor deteriorate, a agatarii blanii n bucati de srma, cuie;decolorarea blanii datorita expunerii la soare a chinchilei n cusca;muscaturi pe blanita datorate ncaierarilor cu ocazia montei;caderea parului datorita folosirii hranei cu carente alimentare sau sacrificarea si depozitarea necorespunzatoare a blanii;mpslirea parului caracterizata prin ncurcarea firelor si scaderea rezistentei parului sau micsorarea pufului. Ea apare datorita unei ngrijiri si alimentari necorespunzatoare. Aceste exemplare nu sunt folosite pentru reproducere;par lipit datorita murdaririi de secretii, fecale sau urina. Acesta apare datorita ngrijirii necorespunzatoare sau a conditiilor necorespunzatoare de igienizare a custii;Schimbarile ( mutatile ) de culoare ale blanii chinchileiPiata blanurilor este ntr-o continua transformare. Se cauta si se cer blanuri cu o coloristica ct mai variata, de o calitate foarte buna si calduroase. Mergnd n ntmpinarea pietii crescatorii de chinchila au obtinut prin ncrucisari mutatii de culoare din care cele mai importante suntculoarea albaculoarea neagraculoarea bejculoarea safirculoarea pastelculoarea voalatCuloarea standard a chinchilei este aceea a animalului salbatic, aflat n libertate, n Anzii Cordilieri n America de Sud. Ea este gri-albastrui pe spate si alba pe abdomen. Culoarea gri este data de trei zone colorate diferit: un vrf ntunecat, o zona intermediara de culoare deschisa si o zona inferioara ntunecata. Mutatia reprezinta o transformare brusca n ereditatea unui animal dintr-o anumita specie. Mutatiile sunt foarte rare. n literatura de specialitate se spune ca o mutatie apare la un milion de nasteri. Ele pot aparea att prin modificarea n sens pozitiv a microclimatului dar si prin accidente sau fenomene negative ( radiatiile ). Datorita acestor cauze numarul animalelor cu mutatii de culoare este foarte restrns, iar preturile lor sunt de-a dreptul exorbitante.Pe lnga mutatiile accidentale, oamenii de stiinta au ncercat genetic crearea unor astfel de animale. De exemplu albul dominant ( Wilson White ) a aparut n anul 1950 ntr-o crescatorie dinCalifornia. Blana acestei specii este alba iar urechile sunt gri. Este o blana foarte cautata fiind o blana mutanta. Ea prezinta dezavantajul ca datorita culorii albe poate fi usor confundata cu alte blanuri ceea ce deranjeaza n special cumparatorul. O alta mutatie o reprezinta culoarea negru care a aparut n crescatoria lui Robert Gunning, ea poarta numele de Gunning Black. Spre deosebire de alte mutatii accidentale ea a fost n parte creata. Blana are culoare neagra, o densitate mare si luciu deosebit. Dezavantajul acestei mutatii l reprezinta agresivitatea mai mare a chinchilei negre si prolificitatea scazuta. Femelele nasc un pui, cel mult doi. O alta mutatie o reprezinta negru de carbune care a aparut n S.U.A. si apoi s-a raspndit n ntreaga Europa. Animalele din aceasta mutatie au culoarea pornind de la un negru intens pna la un maro deschis sau gri. Dominantele bej, safir sau voalat. Sunt mutatii recente aparute tot S.U.A., care nu s-au raspndit foarte mult n Europa si desi foarte valoroase prezinta o mai mica importanta n lucrarea noastra.