Adrian Nastase Romania Dupa MALTA Vol1

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

În amintirea tatælui meu øi, cu dragoste, pentru fiii mei

– Andrei øi Mihnea – pentru a duce mai departe

spiritul de la Mænæstirea Dealu

Lucrare sponzorizatæ de Fedmedia

ADRIAN NÆSTASE


875 de zile la Externe

VOLUMUL 1(28 iunie–31 octombrie 1990)

FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU

Bucureøti, 2006

Îngrijitor de ediflie: GEORGE G. POTRA

Coperta: OCTAVIAN PENDA

Redactor: ANA POTRA

Tehnoredactor: OFELIA COØMAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României

NÆSTASE, ADRIAN România dupæ Malta / Adrian Næstase. ° Bucureøti : Editura Fundaflia

Europeanæ Titulescu, 20062 vol.ISBN (10) 973°87148°4°2 ; ISBN (13) 978°973°87148°4°7Vol. 1. ° Index. ° ISBN (10) 973°87148°3°4 ; ISBN (13) 978°973°87148°3°0

327(498)

© Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului

ISBN (10) 973°87148°3°4 ISBN (13) 978°973°87148°3°0

Puflini dintre noi vom avea mæreflia sæ schimbæm istoriaînsæøi, dar fiecare dintre noi putem lupta sæ schimbæm o micæparte a evenimentelor. Istoria unei generaflii se scrie însumândaceste lupte.

Robert F. Kennedy

Cartea pe care cititorul o deschide acum nu este un volum de memoriiøi nici un manual de istorie. Pe de o parte, evenimentele consemnate sunt,la scaræ istoricæ, prea recente ca sæ fie expuse ca „memorii“ øi eu însuminu mæ consider suficient de detaøat pentru a emite judecæfli ex cathedra.Pe de altæ parte, documentele øi notele pe baza cærora am redactat volumulsunt, în mod firesc, doar o parte a efervescentei realitæfli politico°diplomaticea acelei perioade. Ele vor fi cu siguranflæ completate, în anii ce vor veni,cu numeroase alte documente øi mærturii, unele aflate (încæ) în arhiveclasificate.

De ce, totuøi, aceastæ carte apare acum? Îmi propun sæ ræspund explicitla aceastæ întrebare deoarece istoria românilor (øi nu doar istoria!) s°a scrisaproape exclusiv sub semnul lui „biruit°au gândul“. A unei reacflii in extremisîn fafla unei fatalitæfli. Lumea era „aøa cum este“, iar încercarea de a o cuprindeøi a o explica „spæria gândul“. Cronicarul considera cæ „vremurile“ trecinexorabil pe deasupra oamenilor øi singurul mod de a afirma o identitatepoliticæ (øi, implicit, socialæ øi culturalæ) era rememorarea periodicæ a unuitrecut unic, omogen, coerent, exemplar øi indiscutabil. Situându°ne în

7


Pledoarie pentru o reconstrucflie a politicii externe

context, nu putem spune cæ, atunci, acest mod de a vedea lucrurile eraneapærat greøit. „Vremurile“ — reprezentate de imperiile care ridicau pre-tenflii asupra românilor — veneau øi plecau, „creøteau øi descreøteau“, iarromânii ræmâneau pe loc øi°øi puteau, în ræstimpuri, recupera memoria —„gândul biruia“ din nou. Dar cele scrise, cu rare excepflii, repetau un modelstatic al trecutului. Situaflia nu este specificæ pentru români øi nici excep-flionalæ. Ca multe alte popoare mai mici øi/sau færâmiflate politic, noi amsuportat o istorie pe care au fæcut°o alflii. Consecinflele acesteia sunt vizibileîn spaimele, suspiciunile øi idiosincraziile care ræbufnesc acum, zi de zi, înpresæ øi pe scena politicæ.

Modelul contemporan american (occidental) al diplomafliei are catræsæturæ de bazæ lansarea sistematicæ în dezbaterea publicæ (mai restrânsæsau mai largæ, dar publicæ) a unor proiecflii de evoluflie a scenei interna-flionale. Acestea sunt celebrele „scenarii“ elaborate de diverse think°tank°uri,grupæri de specialiøti care pot fi subvenflionate fie de guverne, fie de alfliactori politici sau economici. În aceste scenarii, un rol esenflial îl au datelede intrare: ele trebuie sæ fie cât mai „la zi“, cât mai exacte øi relevante.Dezbaterea acestor scenarii modeleazæ, pe de o parte, aøteptærile publiculuiøi creeazæ acel „orizont predictibil“ indispensabil cercului virtuos al dezvol-tærii. Pe de altæ parte, aceeaøi dezbatere eliminæ voluntarismele øitempereazæ excesele celor care decid. Avem de°a face, prin urmare, cu unmodel al construcfliei diplomatice al cærei rezultat este o istorie aleasæ øiasumatæ. De aici øi preocuparea, constantæ în Occident, de a publica rapidorice informaflii care ar putea sæ ducæ la o mai corectæ apreciere a situafliilorcontemporane.

Am convingerea profundæ cæ, în lumea de astæzi, România, ca øi altenafliuni mijlocii sau mici, trebuie sæ se despartæ de modelul tradiflional dea privi doar trecutul øi trebuie sæ vadæ dinamica internaflionalæ øi celelalteaspecte ale globalizærii ca pe oportunitæfli de afirmare øi dezvoltare. Færæ sæcædem în vanitatea ceauøistæ a independenflei absolute, în ispitele postdecem-briste ale leadership°ului regional sau ale feluritelor axe planetare, trebuie

ADRIAN NÆSTASE

8

sæ ne creæm în permanenflæ — onest, inteligent øi eficient — avantajecompetitive øi proiecte de cooperare internaflionalæ. Pe scurt, acel spiritantreprenorial pe care îl predicæm, de peste cincisprezece ani, românilor,trebuie sæ se regæseascæ — definitoriu — între atributele clasei politice øiale diplomafliei româneøti.

Mæ gândesc deseori la metafora Bursei — acel loc public în care, pornindde la informafliile din teren, se stabilesc valorile de piaflæ ale întreprinderilor.Diplomaflia contemporanæ tinde sæ semene cu o asemenea bursæ în care„valoarea“ nafliunilor este datæ øi de „capital“ (adicæ de atuurile „clasice“:întindere, populaflie, bogæflie), dar øi atuuri neconvenflionale: calitatea manage-mentului, viteza de reacflie, flexibilitatea øi adaptarea la schimbærile dinmediul internaflional, gradul de educaflie øi de implicare al cetæflenilor etc.

Altfel spus, este repusæ mult mai solid în miøcare ideea legæturii dintrepolitica externæ øi ceea ce se întâmplæ în interiorul unui stat. Evit intenflionatconceptul de „politicæ internæ“ pentru cæ de data asta este vorba despre multmai mult. La Bursa despre care vorbeam nu mai influenfleazæ doar, sæspunem, politicile economice interne sau cele de ordine publicæ, ci øicapacitatea societæflii respective de a se organiza în comunitæfli active sauviteza cu care membrii ei se adapteazæ la noi realitæfli economice

Am pregætit, deci, aceste volume având în permanenflæ în minte un modeldinamic al diplomafliei româneøti. Nu este niciodatæ prea devreme sæ facemproiecte øi sæ construim viitorul!

România dupæ Malta. Am ezitat mult înainte de a alege acest titlu pentruo carte°document, care prezintæ cititorului român aspecte necunoscute, sauparflial cunoscute, ale unei perioade extrem de zbuciumate din istoria recentæ,definitæ prin sfârøitul Ræzboiului Rece, destræmarea Uniunii Sovietice øireunificarea continentului european. Amatorii de teorii ale conspirafliei vorfi dezamægifli. Nu le voi confirma pærerile potrivit cærora Summitul ameri-cano°sovietic din decembrie 1989, de la Malta, a fost, prin înflelegerileconvenite, o altæ Yaltæ pentru România. O spun de la început: întâlnirea


9

la vârf dintre SUA øi URSS la Malta nu a fost o nouæ Yaltæ. Efectele eiasupra evolufliei Europei øi României au fost însæ de aceeaøi amploare, chiardacæ nu de acelaøi sens, cu cele ale întâlnirii din iarna anului 1945. Existæ,deci, unele asemænæri, dar øi deosebiri majore între cele douæ momenteistorice.

O stranie coincidenflæ a fæcut ca, imediat dupæ întâlnirea Bush–Gorbaciov,de la Malta (începutæ pe 2 decembrie 1989), în România sæ se declanøezeevenimentele care au dus la schimbarea de regim politic de la Bucureøti(16–22 decembrie). Aøa s°a næscut un mit tenace, conform cæruia Româniaa fost, la Malta, ca øi la Yalta, victima politicii sferelor de influenflæ, atârguielilor între „cei mari“ care decid, cu cinism, soarta celor mici.

Cred cæ nu e de prisos sæ subliniez cæ inclusiv „Yalta folcloricæ“, dinreprezentarea comunæ, alteratæ de diverse propagande, diferæ considerabilde „Yalta diplomatico°istoricæ“ aøa cum rezultæ ea din documente øi dinmærturiile participanflilor direcfli. Contrar mitului care face din Conferinflade la Yalta un „abator“ geopolitic, unde s°ar fi redistribuit sferele de influenflæøi s°ar fi decis decuparea Europei, cu acea ocazie cei trei „mari“ au luat deciziicare priveau subiecte de cu totul altæ naturæ: structurarea OrganizaflieiNafliunilor Unite pentru construirea unei noi ordini mondiale, coordonareaoperafliunilor militare pentru înfrângerea cât mai rapidæ a Reichului,contribuflia sovieticæ la ræzboiul împotriva Japoniei.

Un scurt memento este util. La începutul lui 1945, soarta României,ca øi a Europei, de altfel, fusese deja pecetluitæ. Ea deriva din situafliapolitico°militaræ de fapt de pe continent, din mersul ræzboiului øi din felulîn care aliaflii vedeau organizarea lumii postbelice. În acest context a avutloc întâlnirea de la Yalta, din 4–11 februarie 1945, a celor trei øefi de stat:Franklin D. Roosevelt, Iosif V. Stalin øi Winston S. Churchill.

În ceea ce priveøte Europa, la Yalta au fost abordate trei mari grupe desubiecte. În primul rând, evident, soarta Germaniei, care urma sæ fie ocupatæde armatele celor trei mari puteri aliate, la care Churchill reuøise sæ adauge

ADRIAN NÆSTASE

10

øi Franfla, pentru a limita influenfla URSS. Se instituia Comisia de controlinteraliat øi se stabilea cuantumul despægubirilor de ræzboi øi modalitæflilede platæ, judecarea marilor criminali de ræzboi etc. Tot la Yalta s°a decissoarta Poloniei, care urma sæ fie administratæ de un guvern de „uniunenaflionalæ“ — dominat, ce°i drept, de persoane aservite sovieticilor — pânæla alegerile libere, prevæzute, de altfel, pentru toate flærile din Europa, prin„Declaraflia privitoare la Europa eliberatæ“, care stipula instalarea unor„guverne care sæ fie expresia voinflei popoarelor“. Aceastæ Declaraflie ar fitrebuit sæ constituie cadrul reconstrucfliei democratice a continentului, dupæsfârøitul ræzboiului în Europa, reconstrucflie care s°a constituit într°o a treiamare grupæ de subiecte abordatæ cu acest prilej.

În textul adoptat la sfârøitul celor øapte zile de întâlniri øi de dezbateri,despre România se fæcea o singuræ menfliune, la punctul XI, Sud°EstulEuropei: „Marea Britanie supune atenfliei colegilor sæi urmætoarelesubiecte: a) Comisia de Control în Bulgaria; b) Pretenfliile Greciei faflæ deBulgaria, cu referire specialæ la despægubirile de ræzboi; c) Echipamentulpetrolifer din România“.1

Ar fi bine de reamintit un fapt: celebrul øerveflel pe care s°au notatprocentele influenflei sovietice øi occidentale în România a fost folosit deChurchill în deschiderea „Conferinflei Tolstoi“ de la Moscova, din 9 octom-brie 1944, prilej cu care acesta rosteøte øi fraza mult citatæ ulterior: „Sæ neocupæm de problema Balcanilor“, primul°ministru britanic sugerândpropunerea de înflelegere pe o foaie de hârtie oarecare. URSS urma sæ aibæo influenflæ asupra României în proporflie de 90%, iar Marea Britanie unade 90% asupra Greciei2. (Sæ remarcæm cæ, la acea datæ, Grecia era completeliberatæ de sub ocupaflia germanæ, în timp ce în România, pe frontul dinTransilvania, se dædeau încæ lupte grele. Din acest punct de vedere,


11

1 Modern History Sourcebook, The Yalta Conference; www.fordham.edu/halsall/mod/modsbook46.html#The%20Cold%20War2 Lloyd C. Gardner, Sferele de influenflæ, Editura Elit, 1994, p. 252.

propunerea lui Churchill era poate, mai degrabæ, o încercare de a limitaeventualele pretenflii susflinute de prezenfla trupelor sovietice pe teritoriulromânesc.)

Marea Britanie, care pledase pentru deschiderea celui de°al doilea frontal aliaflilor în Balcani (operaflia de desant „Særitura de pisicæ“) øi nu peflærmurile fortificate ale Franflei, unde se înælfla „Zidul Atlanticului“, era înprimul rând interesatæ sæ°øi apere cæile de transport din Mediterana, vitalepentru supraviefluirea imperiului. În plus, Churchill, care fusese la origineadebarcærii de la Gallipolli, în Turcia, unul dintre cele mai sângeroase episoadeale Primului Ræzboi Mondial, se întorcea, într°un fel, la vechile salepreocupæri legate de sfera de influenflæ britanicæ în Balcani øi în OrientulApropiat, acolo unde americanii îøi fæceau acum, alæturi de ruøi, o intrareîn forflæ.

În concluzie, realitatea de pe câmpul de luptæ, øi nu înflelegerile de laYalta, a generat divizarea continentului. Poziflia de forflæ datæ de ocupafliamilitaræ pe o mare parte a Europei Centrale a permis, ulterior, UniuniiSovietice sæ „deformeze“ înflelegerile de la Yalta în favoarea sa. RæzboiulRece s°a declanøat tocmai ca urmare a refuzului Occidentului de a acceptafelul în care Stalin (øi urmaøii sæi) au folosit înflelegerile de la Yalta.

Dacæ, în primele douæ decenii postbelice, Occidentul s°a aflat oarecumîn defensivæ în fafla blocului comunist (containment°ul era, de fapt, reflexulde a opri expansiunea sovieticæ), la sfârøitul anilor ’60 dinamica economicæ,politicæ øi militaræ de pe continentul european a evoluat în favoareaoccidentalilor. În fiecare dintre flærile din Est, dar øi în sistemul comunistîn ansamblu, încep sæ devinæ evidente pierderea de turaflie economicæ øitensiunile sociale care minau „lagærul socialist“. Cu tot efortul organelorde represiune, „cortina de fier“ devine din ce în ce mai transparentæ. Treptat,„blocul“ comunist se fisureazæ, realitæflile socio°economice din estul Europeise diferenfliazæ, iar Moscova este obligatæ sæ cheltuiascæ tot mai mult ca sæmenflinæ stabilitatea sistemului. Criza se declanøeazæ explicit în momentulîn care trei lideri de la Kremlin (Brejnev, Andropov øi Cernenko) dispar,

ADRIAN NÆSTASE

12

fizic, într°o perioadæ foarte scurtæ de timp. Reformele noului lider, MihailGorbaciov, amplificæ miøcærile de renaøtere politicæ øi civicæ din Est. Procesulse dinamizeazæ mai ales dupæ 1987, iar în cursul lui 1989 flærile din Estîncep sæ se desprindæ de comunism.

Malta reprezintæ, din acest punct de vedere, doar o luare la cunoøtinflædespre noua realitate de pe continentul nostru øi o acceptare explicitæa ei øi a faptului cæ astfel se punea capæt nu doar Ræzboiului Rece, ciøi lumii bipolare, næscutæ în primii ani de dupæ cel de°al Doilea RæzboiMondial.

Pe de altæ parte, finalul Ræzboiului Rece nu a coincis cu un moment încare pacea sæ poatæ fi gestionatæ coerent. Învingætorii nu erau pregætifli sæcâøtige. Principiile în numele cærora Vestul a înfruntat cinci deceniitotalitarismul începeau sæ fie asumate în Est, dar nu existau încæ nicidoctrine, nici politici øi nici instituflii suficient de adecvate acestei noi realitæfli.

La începutul anilor ’90, toate marile teme care aveau sæ marcheze finaluldeceniului øi sæ creeze dezvoltæri øi rezultate palpabile, nu existau încæ decât,cel mult, ca ipoteze de lucru în analize pur teoretice. Lærgirea NATO,extinderea UE, integrarea statelor din Est în procese active de stabilitateregionalæ sau chiar mondialæ ræmâneau încæ, în mæsura în care erau luateîn calcul, simple scenarii sau eventualitæfli.

A fost o perioadæ în care au (re)fæcut joncfliunea douæ lumi care, dincolode numeroase diferenfle, trebuiau sæ gestioneze din direcflii diferite aceeaøiproblemæ: renunflarea la o serie de modele de gândire, de tipare øi chiar deprejudecæfli impuse de trecutul imediat. Erich Fromm spunea cæ pentru afi cu adeværat creativ trebuie sæ renunfli la o serie de certitudini. Adecvareascenei internaflionale la realitæflile de dupæ 1989 a presupus multæ creativitate,iar laboratoarele unde se creazæ noile direcflii ale politicii externe au trebuitsæ renunfle, peste tot, la multe asemenea certitudini desuete.

Inclusiv ideea unui Est monolitizat prin politici comunizante uniformea trebuit revizuitæ serios în Occident (din punctul meu de vedere mai e


13

mult de fæcut øi acum din aceastæ perspectivæ, a înflelegerii specificitæfliicomplexe a fiecærui stat). Nu mai aveam de a face cu un bloc bun contraunuia ræu, ci cu douæ realitæfli care trebuiau sæ intre în cooperare într°unpeisaj general în care alb°negrul læsase locul la mii de culori øi nuanfle.

Cæ la Malta, ca øi cu alte ocazii de acest fel, cele douæ mari puteri post-belice øi°au structurat pozifliile plecând de la imperativul protejærii øiextinderii sferelor proprii de influenflæ este o realitate. De altminteri, niciacum, la mai bine de un deceniu øi jumætate de la præbuøirea „Zidului Berli-nului“, marile puteri nu au renunflat la toate instrumentele øi principiilede politicæ externæ pe care le°au elaborat øi folosit în perioada RæzboiuluiRece. Ideea, dar øi realitatea „sferelor de influenflæ“ sunt lucruri care vordomina scena internaflionalæ o lungæ vreme de aici înainte.

Præbuøirea regimului ceauøist nu s°a aflat, formal, pe agenda întâlniriide la Malta a preøedinflilor George Bush øi Mihail Gorbaciov. Întrebatæ dacæSummitul de la Malta reprezintæ sfârøitul Ræzboiului Rece, CondoleezzaRice, atunci proaspæt integratæ în echipa preøedintelui George Bush øispecialistæ în problemele sovietice, spunea: „Personal, cred cæ principalarealizare a Summitului de la Malta a fost stabilirea unei relaflii de lucru întreStatele Unite ale Americii øi Uniunea Sovieticæ, în primul rând øi, mai alesla nivel de øefi de stat, dar øi de miniøtri de Externe øi de responsabili aicelor douæ guverne (...).

Nu cred cæ Summitul de la Malta poate fi considerat ca marcând sfârøitulRæzboiului Rece, în principal din cauza faptului cæ Germania ræmâneadivizatæ; în Europa Ræsæriteanæ ræmâneau flæri comuniste; Uniunea Sovieticæræmânea dominantæ în Europa din punct de vedere al puterii militare;sovieticii ræmâneau foarte influenfli în Lumea a Treia. Deci eu nu aø vedeaîn Malta momentul încheierii Ræzboiului Rece, dar este sigur cæ ne°a oferitinstrumente care au devenit foarte importante atunci când ne°am îndrep-tat spre încheierea Ræzboiului Rece“.1

ADRIAN NÆSTASE

14

1 www.gwu.edu/°nsarchiv/coldwar/interviews/episode°24/rice.html

Din perspectiva evenimentelor care au avut loc dupæ întâlnirea de laMalta, altceva se dovedeøte cu mult mai relevant, prin consecinfle: structu-rarea unui nou soi de „doctrinæ Brejnev“, amestec de intervenflie preempti-væ øi de suveranitate limitatæ, în care evenimentele din decembrie 1989,din România, sunt, într°un fel, un punct de plecare.

Violenflele care au precedat, dar, mai ales, au urmat înlæturærii de la puterea lui Ceauøescu, au provocat o profundæ preocupare la Washington, undeBaker mormæia „pe sub mustaflæ“ cæ sovieticii „au øi motive, øi capacitateade a face ceva ca sæ opreascæ værsarea de sânge“. Duminicæ, 24 decembrie1989, el declara, în cadrul emisiunii „Întâlnire cu presa“ a canalului deteleviziune NBC, cæ „Statele Unite nu vor obiecta dacæ Pactul de la Varøoviava considera necesar sæ intervinæ în România“.1

În concepflia americanæ — consideræ Beschloss øi Talbott — „trupeletrimise eventual de Gorbaciov sæ zdrobeascæ libertatea în România ar fi pututoferi o contrapondere pentru acfliunile americane din Filipine øi Panama.În felul acesta s°ar fi stabilit tacit o nouæ doctrinæ americano°sovieticæ,conform cæreia ambele puteri ar fi avut dreptul sæ acorde sprijin militarpentru «cauzele drepte» din sfera lor de influenflæ“.2

Nu e mai puflin adeværat cæ sistemul pe care l°ar fi impus o astfel deintervenflie în flara noastræ nu ar mai fi avut caracteristicile ceauøismului.Am fi asistat, cu siguranflæ, la configurarea unui „socialism crepuscular“ detip gorbaciovist cu care Occidentul dovedise deja cæ poate dialoga øi coopera,ceea ce explicæ parflial modul destins în care americanii tratau, în 1989,problema unei intervenflii militare a „Estului în Est“.

Ræspunsul pærflii sovietice la sugestiile americane a fost unul de refuz,Eduard Øevarnadze spunând cæ „sugestia lui Bush este nu sinistræ, ci doar


15

1 Michael R. Beschloss øi Strobe Talbott, La cele mai înalte nivele, Editura Elit, 1994,pp. 240–241.

2 Ibidem, p. 240.

«stupidæ», el fiind categoric împotriva unei intervenflii din afaræ, pentru cæRevoluflia românilor era treaba lor øi a nimænui altcuiva.“1

La fel de relevantæ este øi afirmaflia unui adjunct al lui Øevarnadze, IvanAboimov, fæcutæ în discuflia cu un oficial american: „Se pare cæ v°am transmisdumneavoastræ Doctrina Brejnev“.

Ræspunzând la o întrebare despre Revoluflia Românæ øi despre modulîn care au fost receptate la Washington evenimentele care au dus lapræbuøirea regimului ceauøist, Condoleezza Rice oferæ o imagine despremodul extrem de fluid øi de diferit în care erau percepute evenimenteledin Estul Europei: „România a fost un exemplu despre ceea ce putea mergeræu în acest proces. Revoluflia Românæ a fost cel mai ræu coømar despreceea ce s°ar fi putut întâmpla în tot Estul Europei, øi mai târziu în chiarUniunea Sovieticæ, øi ea reafirmæ øi confirmæ cæ aceastæ evoluflie pacificæ,acest sfârøit al Ræzboiului Rece care se desfæøura atât de bine, are øi o faflæîntunecatæ, tenebroasæ, øi cæ era posibil ca în orice moment sæ ne confruntæmcu o explozie, cu o conflagraflie.

Adeværul este cæ, în legæturæ cu acest subiect, eu îmi amintesc prea puflinelucruri despre Revoluflia Românæ. Eram foarte ocupafli: Germania era pecale sæ se reunifice, Estul Europei se elibera de trecut, Uniunea Sovieticæîncepuse deja sæ aibæ dificultæfli cu statele baltice, toate astea fæceau dificilsæ ne concentræm asupra Revolufliei Române.“2

Foarte importante sunt øi precizærile Condoleezzei Rice privitoare lamotivul pentru care Statele Unite au adoptat o politicæ de cooperare cuUniunea Sovieticæ în ceea ce priveøte situaflia din Estul Europei, în 1989.Ea, ca øi alfli analiøti americani, a considerat cæ una dintre cele mai dificilepiese ale puzzle°ului reprezentat de anul 1989 a fost alegerea modului denegociere cu Uniunea Sovieticæ în problema Europei de Est. Erau cei carecereau Administrafliei Bush sæ facæ un târg cu sovieticii, în ideea cæ: „væ

ADRIAN NÆSTASE

16

1 Ibidem, p. 241.2 www.gwu.edu/°nsarchiv/coldwar/interviews/episode°24/rice.html

permitem sæ væ protejafli sfera de influenflæ dacæ vefli înflelege interesul nostruîn legæturæ cu reunificarea Germaniei“, dar existau øi oameni — afirmæRice — care erau mult mai preocupafli de pæstrarea stabilitæflii în Europade Est decât de eliberarea Europei Ræsæritene.

Erau de asemenea cei care credeau cæ Statele Unite ar fi trebuit sæ forflezeschimbærile în Europa de Est, spunându°le sovieticilor: „Cærafli°væ! Ræz-boiul Rece s°a terminat; acum noi suntem stæpânii“.1

Ceea ce a încercat sæ facæ Administraflia Bush a fost, în opinia doamneiRice, gæsirea unei cæi de mijloc. „Sæ nu acordæm sovieticilor nici un dreptîn Europa de Est, sæ fie o susflinere claræ pentru procesul de eliberare aEuropei de Est øi pentru revenirea la democraflie øi la economia de piaflæ,înflelegând, pe de altæ, parte faptul cæ Uniunea Sovieticæ ræmânea un jucætorîn estul european, în procesele care aveau loc acolo, cæ trebuia sæ luæm încalcul interesele sovieticilor, cu toate cæ ne aøteptam la o serie de evenimentecare sæ ducæ la declinul rapid al puterii sovieticilor în Estul Europei. Eramfoarte preocupafli de modul în care puteam determina retragerea trupelorsovietice din Estul Europei.“2

Aceste afirmaflii meritæ o serie de comentarii, pentru mai buna înflelegerea situafliei pe care a trebuit s°o gestioneze politica externæ româneascæ dupæalegerile libere din 20 mai 1990.

Din punctul meu de vedere, Malta, ca øi Yalta, reprezintæ un reperpe drumul trecerii de la multipolaritate la unipolaritate în relafliileinternaflionale. La Yalta, Statele Unite ale Americii se prezentau øi ca omare putere europeanæ, la fel ca øi viitorul sæu adversar în confruntarea dinperioada Ræzboiului Rece, Uniunea Sovieticæ. Primul Ræzboi Mondial adus la præbuøirea unora dintre marile imperii europene, care nu au øtiutsæ gestioneze o lume multipolaræ. Cel de°al Doilea Ræzboi Mondial a redusnumærul actorilor semnificativi pe scena mondialæ, impunând polarizarea


17

1 Ibidem.2 Idem.

nafliunilor în jurul a douæ superputeri, care s°au confruntat pe toate planurile:ideologic, politic, economic, militar, cultural, imagologic.

„Ultimul deceniu al secolului XX a fost martorul unor ræsturnæri drama-tice în politica mondialæ. Pentru prima oaræ în istorie o putere non°eurasia-ticæ s°a impus nu numai ca principal arbitru de putere în Eurasia, dar øica supremæ putere în lume. Destræmarea øi præbuøirea Uniunii Sovieticeau fost ultima treaptæ în ascensiunea rapidæ a unei puteri din emisferavesticæ — Statele Unite ale Americii — ca singura øi, de fapt, prima puterecu adeværat globalæ.“1

Lumea unipolaræ, generatæ dupæ întâlnirea de la Malta, are alte reguliøi alte principii de funcflionare, iar tranzifliile au fost întotdeauna procesegreu de definit øi de gestionat. Se pune întrebarea: de ce s°au præbuøit atâtde repede Imperiul Sovietic øi apoi Uniunea Sovieticæ? Explicafliile suntmultiple øi adesea contradictorii.

Cea mai uzualæ este aceea cæ Uniunea Sovieticæ nu a rezistat cursei înar-mærilor, declanøatæ de inifliativa strategicæ a Administrafliei Reagan, cunoscutæsub numele de „Ræzboiul Stelelor“. Este însæ explicaflia cea mai facilæ øi maisuperficialæ. „Ræzboiul Stelelor“ era o realitate anterioaræ AdministraflieiReagan øi ea a determinat, în anii ’70 ai secolului trecut, semnarea uneiserii de Tratate referitoare la nemilitarizarea spafliului cosmic øi la limitareaarmelor antirachetæ. În jurul Moscovei era operaflional, tot din anii ’70 aisecolului XX, singurul sistem antirachetæ, compus din peste o sutæ deinterceptoare, din radare de alertæ avansatæ øi din centre de dirijare. Deasemenea, Uniunea Sovieticæ dispunea de o serie de arme antisatelit,concepute øi testate în spafliul extraatmosferic începând cu anii ’60. Maimult, la 15 mai 1987 a fost lansat de la Baikonur prototipul unei uriaøeplatforme de armament nuclear øi cu laseri, staflia orbitalæ Polyus, care trebuiasæ reprezinte ræspunsul sovietic la „Ræzboiul Stelelor“.

ADRIAN NÆSTASE

18

1 Zbigniew Brzezinski, Marea tablæ de øah, Univers Enciclopedic, Bucureøti, 2000, p.2.

Opinia mea este cæ aøa°zisul Imperiu Sovietic postbelic a fost mai degrabæprodusul unei conjuncturi decât al unei strategii premeditate øi aici se aflæøi explicaflia destræmærii lui atât de rapide. La înfiinflarea sa, în 1918–1920,Uniunea Sovieticæ nu øi°a propus construirea unui imperiu. Mai mult, primiiconducætori ai Rusiei sovietice au condamnat virulent Imperiul flarist.Evenimentele care au condus la declanøarea celui de°al Doilea RæzboiMondial, dar mai ales preflul plætit pentru erorile fæcute de I.V. Stalin øide militarii sovietici în gestionarea relafliilor cu Germania fascistæ i°audeterminat pe liderii de la Kremlin sæ profite de rezultatele ræzboiului pentrua construi un spafliu de siguranflæ în jurul Uniunii Sovietice, format dinflærile ocupate din Estul Europei. John Erickson, citat de Lloyd C. Gardner,spunea: „Crearea unui «bloc comunist, în mod oficial, în Europa de Est,nu pare sæ fi fæcut parte din planurile sale (ale lui Stalin, n.n.) la vremearespectivæ...» Se pare cæ, cel puflin la momentul «Conferinflei Tolstoi», laMoscova crescuseræ temerile privind o eventualæ renaøtere a acelui «cordonsanitar» în jurul Uniunii Sovietice, constituit dupæ Primul Ræzboi Mondial.Acele temeri au structurat multe dintre deciziile ulterioare ale sovieticilorprivitoare la soarta flærilor ocupate, în drumul lor spre Berlin“.1

În relafliile cu pærflile componente ale acestui imperiu ad°hoc, sovieticiiau folosit singura experienflæ colonialæ pe care o cunoøteau, cea a Imperiuluiflarist, iar aplicarea ei în flæri cu o altæ culturæ politicæ øi instituflionalæ a generato puternicæ respingere, manifestatæ mai ales sub forma crizelor identitareøi a creøterii sentimentului naflionalist. Mai ales acesta din urmæ va fi speculatde adversarii Uniunii Sovietice, în încercarea lor de a o destabiliza.Ceauøismul, cu excesele sale naflionaliste, este în mare parte produsul ultimeifaze a Ræzboiului Rece, în care redescoperirea naflionalismului øi folosirealui împotriva dominafliei Uniunii Sovietice în Est a atins apogeul. Totnaflionalismul, în diferite ipostaze, va „distruge“ apoi nu doar UniuneaSovieticæ, dar øi Cehoslovacia øi Iugoslavia.


19

1 Lloyd C. Gardner, Sferele de influenflæ, Editura Elit, p. 254.

Brent Scowcroft, consilierul pentru problemele securitæflii naflionale alpreøedinflilor Gerald Ford øi George Bush explicæ modul în care naflio-nalismul lui Ceauøescu a fost folosit împotriva Uniunii Sovietice, pentruca apoi, dupæ ce s°a decis o schimbare de strategie în ceea ce priveøte slæbireaimperiului sovietic, acesta øi, implicit, România, sæ fie izolate de cætre StateleUnite ale Americii:

„Ani de zile Statele Unite au acordat un tratament privilegiat acelor satelifliai Uniunii Sovietice care dovedeau un grad ridicat de independenflæ faflæde direcfliile politice ale sovieticilor sau faflæ de controlul lor asupra politiciiexterne a respectivilor satelifli. Aceastæ abordare era de bun simfl, dacæ doreamsæ creæm complicaflii unei Uniuni Sovietice care ne ræmânea ostilæ. În virtuteaacestei politici, România, unul dintre cele mai staliniste dintre aceste state,a devenit o favoritæ a Statelor Unite.

Dacæ dorim sæ dezvoltæm o relaflie mai cooperantæ cu Uniunea Sovieticæ,cred cæ trebuie sæ înlocuim aceastæ strategie cu una care sæ acorde tratamentpreferenflial acelor satelifli care promoveazæ cu mai multæ vigoare reformepolitice øi economice. Asta înseamnæ sæ încurajæm în mai mare mæsuræguvernele din Estul Europei în promovarea reformelor, în speranfla cæ astfelne vom atinge obiectivele pe termen lung, de a elibera întreaga zonæ. Oastfel de schimbare de politicæ faflæ de zona est°europeanæ va face ca România,din cauza controlului totalitar brutal al dictatorului Nicolae Ceauøescu asupraflærii, sæ coboare de pe primul pe ultimul loc în atenflia noastræ.“1

Din memoriile celor doi rezultæ cæ, la momentul 1989, Statele Uniteale Americii fæceau o diferenflæ netæ între douæ grupuri de flæri din Tratatulde la Varøovia, în funcflie de criteriul enunflat de Scowcroft, cel al voinfleide a promova reforme. Primul cuprindea Ungaria, Cehoslovacia øi Polonia,care vor fi susflinute viguros la începutul anilor 90, inclusiv prin intermediul

ADRIAN NÆSTASE

20

1 George Bush, Brent Scowcroft, „A World Transformed“, Alfred A. Knopf, New York, 1998.pp.38–39.

programelor PHARE, celælalt cuprindea Germania de Est, Bulgaria øiRomânia.

Cei doi se temeau ca nu cumva la conducerea tuturor celor øase flæri sæajungæ, dupæ expresia aceluiaøi Scowcroft, „mici Gorbaciovi“, prea puflindispuøi sæ promoveze reformele radicale pe care le aøtepta Washingtonul,în ideea de a°i îndepærta pe sovietici din Est.

Anticipând (sau chiar øtiind direct de la sursæ) cæ URSS îøi vor slæbiinfluenfla asupra „sateliflilor“, conøtienfli de faptul cæ încheierea RæzboiuluiRece va determina apropierea crescândæ între Europa de Vest øi de Estpunând, cel puflin temporar, sub semnul întrebærii rolul NATO øi reducândsubstanflial posibilitatea SUA de a interveni în problemele europene viaaranjamentele cu URSS, îngrijorafli de forfla economicæ tot mai sporitæ aCEE, dar conøtienfli, pe de altæ parte, cæ aceasta nu se va græbi sæ integrezeflærile slab dezvoltate din Europa de Est, americanii trebuiau sæ gândeascæun scenariu de menflinere øi consolidare a prezenflei lor în Europa. În aceastæperspectivæ, zona est°europeanæ juca rolul unui important cap de pod. Chiarîn eventualitatea unei armonizæri a SUA cu CEE (propusæ, de altfel, înproiectul „noului atlantism“, avansat de James Baker la 12 decembrie 1989),„priza“ asupra zonei de est a continentului îøi menflinea valabilitatea întrucâtoferea un pilon în plus de susflinere a intereselor americane pe continent.

Precipitarea unificærii Germaniei a adus în primæ actualitate punerea înpracticæ a acestei abordæri, dat fiind cæ, alæturi de concurenfla CEE în luptapentru „adjudecarea“ Estului, se profila apariflia unei noi mari puterieuropene pe care istoria øi tradifliile o îndreptæfleau sæ aspire la „dominaflia“asupra teritoriilor ce se întind între ea øi URSS. Germania avea, din acestpunct de vedere, øi atuul economic necesar.

„Pionii“ inifliali au fost Polonia øi Ungaria. Pe lângæ ajutorul economic,absolut indispensabil refacerii acestora, ei au mai fost tentafli øi de altepromisiuni. Spre exemplu: sprijin în direcflia retragerii trupelor sovietice.


21

Ultima componentæ a acestui triunghi, Cehoslovacia, era interesantæ øidatoritæ faptului cæ pærea a fi cea mai vulnerabilæ la „atracflia germanæ“.

În timp ce Iugoslavia pærea mai puflin problematicæ din punctul de vedereal reacfliei pozitive la propunerile atlantiste, Bulgaria pærea nesiguræ datoritæa ceea ce se considera fidelitatea tradiflionalæ faflæ de Moscova.

În aceste condiflii, constituirea unui „bloc pro°american“ în Est depindeaesenflialmente de România a cærei includere era importantæ dintr°o seriede puncte de vedere: o graniflæ foarte mare cu URSS; acces extins la Dunæreøi Marea Neagræ (joncfliune cu turcii); disponibilitate faflæ de Germania.

Neputând determina alinierea automatæ a României prin „solufliamilitaræ“ (Panama), nici prin varianta economicæ tacitæ (pe care absenfladatoriei externe o fæcea inoperantæ), nici prin promisiunea de sprijin pentruretragerea trupelor sovietice (inexistente), unii lideri americani au gânditca element de presiune teza „diferenflierii democratice“.

În depoziflia fæcutæ la 7 martie 1990 în cadrul Comitetului pentru afaceriexterne al Camerei Reprezentanflilor, Lawrence Eagleburger, a inclus abilîn text øi elementele de subtext ale acestei abordæri. Aici pot fi regæsiteelemente importante ale strategiei de constituire a „blocului“. „Speræm —afirma el — cæ flærile est°europene vor forma grupæri regionale øi vom aveanevoie de flexibilitatea necesaræ pentru a ræspunde øi a încuraja aceste evoluflii.Credem cæ asocierile voluntare constituie o cale naturalæ pentru edificareade cætre flærile democratice a unei societæfli civile internaflionale øi pentrudepæøirea vechilor neînflelegeri øi dorim sæ avem capacitatea de a sprijinidezvoltarea unor astfel de asocieri.“

Faptul cæ Ungaria øi, ulterior, Cehoslovacia au fost coautoarele a tot felulde inifliative subregionale, cæ preøedintele Havel a propus întâlnirea de laBratislava a „grupærii alpino°adriatice“ øi a eventualului „triunghi“ Polonia–Cehoslovacia–Ungaria, cæ Cehoslovacia a fost cooptatæ în „gruparea al-pino°adriaticæ“ atestæ astfel de preocupæri.

ADRIAN NÆSTASE

22

În seria argumentelor poate fi inclusæ øi declaraflia maghiaræ cu privirela aderarea la structurile politice ale N.A.T.O.

„Succesul“ obflinut de Mitterrand la Budapesta cu punerea pe tapet aproblemei Transilvaniei, imperativele solicitæri ale emigrafliei maghiare øicereri frontale ale Budapestei, i°au fæcut pe americani sæ înfleleagæ faptulcæ færæ a da satisfacflie Ungariei în aceastæ problemæ øansele de edificare aunui „bloc pro°american“ viabil ræmâneau în suspensie. De aici øi unelepresiuni din SUA asupra României în problema minoritæflilor.

Cât priveøte presiunile exercitate prin intermediul forflelor de „opoziflie“din interiorul flærii, acestea erau menite sæ testeze gradul „desatelizærii“României.

Revoluflia Românæ øi evenimentele care i°au urmat au generat o seriede nedumeriri la Washington, din douæ motive. Primul privea modul violentîn care România a ieøit din totalitarism. Americanii par sæ nu fi înfleles, înprimæ instanflæ, cauzele profunde ale acestui episod atipic al tranzifliilor dinEstul Europei. Evaluærile lor nu cuprindeau asemenea soluflii radicale deschimbare a regimului politic. De fapt, modelul de transformare politicæøi economicæ pe care îl privilegiau americanii era o combinaflie între proceseledin Polonia, cu „masa rotundæ“ øi transferul paønic de putere, øi cele dinUngaria, unde partidul comunist promovase ani de°a rândul reformeeconomice, care, la un moment dat, creaseræ o altæ realitate politicæ øi socialæ.

Al doilea motiv al nedumeririlor lor era legat de felul în care Româniaa ieøit din totalitarism. Spre deosebire de celelalte flæri comuniste din EstulEuropei, care dupæ 1989 au produs guvernæri de dreapta, România a produso guvernare de stânga. De ce s°a întâmplat acest lucru? Nu cred cæ avem,în acest moment, o explicaflie care sæ treacæ dincolo de cliøee de genul„Duminica orbului“, neocomuniøti, kagebiøti, mineriade...

Ca ministru de Externe în guvernul Petre Roman, am avut de luptatcu consecinflele acestor nedumeriri ale occidentalilor în privinfla dorinfleiRomâniei de a promova reforme democratice.


23

De altfel, la 18 iunie 1990, dupæ mineriada din 13–15 iunie, miniøtriide Externe ai CEE luaseræ decizia de a „înghefla“ relafliile CEE–România.Europa Occidentalæ, ca øi SUA — de altfel —, era interesatæ în 1990 înprincipal de evolufliile din URSS øi de soarta lui Gorbaciov — pe de oparte — øi de situaflia flærilor din aøa°numitul Grup Visegrad — pe de altæparte. „Digerarea“ unificærii Germaniei era o altæ temæ. În aceste condiflii,România ræmânea — deocamdatæ — în zona gri, într°o zonæ tampon. Deasemenea, Grupul celor 24 de state membre ale OECD hotærâseræ, dinaceleaøi motive, amânarea includerii României în programul de asistenflæPHARE.

Am afirmat, la un moment dat, cæ am fost obligat, ca ministru de Externe,alæturi de colegii din minister, sæ adun cioburile ræmase în urma mineriade-lor. Dar se pare cæ unele cioburi erau produse øi de alte instrumente, nudoar de bâtele minerilor.

Una dintre principalele direcflii de acfliune în ce priveøte contracarareaefectelor negative ale teoriei „diferenflierii democratice“ a fost ræspunsulprompt øi færæ ambiguitæfli al guvernului român în ceea ce priveøte drepturileøi libertæflile cetæfleneøti. Una dintre primele mele întâlniri oficiale, imediatdupæ preluarea mandatului de ministru de Externe a fost aceea cu delegafliaOrganizafliei „Helsinki Watch“. Am abordat o serie de evenimente la zi,capul de afiø fiind, evident, evenimentele din 13–15 iunie øi consecinflelelor în materie de respectare a drepturilor omului. Cu acest prilej i°am spusvicepreøedintelui „Helsinki Watch“: „Noi vrem sæ imprimæm cea mai marevitezæ proceselor de democratizare a flærii. Suntem interesafli în dialogul cuONG°urile. Dorim sæ înfiinflæm un Institut pentru Drepturile OmuluiRomânia, sub egida Parlamentului, cu o conducere în care sæ fie reprezentatetoate partidele politice.“

Am avut de luptat permanent øi cu o legæturæ forflatæ între drepturileomului øi „drepturile colective“ ale minoritæflilor. Celor care insistau pe folo-sirea acestei legæturi pentru a forfla România sæ accepte o serie de condiflionæriøi de cedæri în acest domeniu sensibil, le spuneam clar: „Nu putem avea

ADRIAN NÆSTASE

24

viteze diferite de schimbare: una pentru majoritate øi alta pentru mino-ritæfli. Schimbærile trebuie sæ fie armonioase øi cuprinzætoare“.

Lupta pentru redefinirea sferelor de influenflæ în Est a provocat destulepagube României, væzutæ de mulfli, dintr°un soi de inerflie a gândirii„realismului politic“, ca fiind în mod natural în sfera de influenflæ a UniuniiSovietice. Am fost tratafli cu o anumitæ ostilitate pentru faptul cæ unii dintreprincipalii „sponsori“ ai schimbærilor din Est credeau cæ este firesc caRomânia sæ ræmânæ în zona de influenflæ sovieticæ, pentru a nu°i crea frustræriøi pentru a nu°i slæbi poziflia lui Gorbaciov, aflat în conflict deschis cuconservatorii din partid øi din armatæ. România, alæturi de Bulgaria, ar fifost un soi de premiu de consolare — de care cred cæ ruøii nu aveaunevoie! — pentru pierderea flancului vestic al Tratatului de la Varøovia.

Ceea ce nu mulfli au înfleles, în acel an 1990, era faptul cæ „imperiul dinîntâmplare“ nu putea avea o viaflæ prea lungæ, cu atât mai mult cu câtcosturile întreflinerii lui erau tot mai mari, consumau resursele unei economiineperformante øi creau frustræri în rândul populafliei, care credea cæ nivelulde viaflæ, evident mai ridicat, în flærile satelite este rezultatul sacrificiilor lor.

De altminteri, nu atât faptul simbolic al plecærii Armatei Roøii dinGermania, Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia a creat emoflie în URSS, câtmai ales problemele sociale care au însoflit aceastæ retragere. Un rol importantîn schimbarea atitudinii opiniei publice sovietice l°a jucat øi ræzboiul dinAfganistan, care a fæcut foarte multe victime øi a generat primele încercæride structurare a unor organizaflii ale societæflii civile în URSS.

Într°un alt plan, evolufliile tehnologice øi schimbarea modului în cares°ar fi purtat un ræzboi în anii ’90 ai secolului XX fæceau inutilæ, de altfel,existenfla unei eventuale zone°tampon din jurul Uniunii Sovietice. Astfel,afirmaflia lui Iakovlev, ideologul reformelor politice din timpul lui Gorbaciov,conform cæreia URSS va surprinde SUA prin faptul cæ le vor læsa færæadversar, confirmæ existenfla acestei evoluflii în gândirea strategicæ a Moscovei.Cu alte cuvinte, din multiple motive, Uniunea Sovieticæ este primul


25

stat care decide sæ°øi dizolve de bunævoie imperiul, pentru ca metropolasæ°øi valorizeze mai bine avantajele în raport cu adversarii sæi. Acesttip de repliere strategicæ, fæcutæ cu pierderi minime, ascunde poate un plande revenire, cu bætaie lungæ, øi mai ales cu alte mijloace de influenflæ, cumar fi resursele energetice.

„Imperiile sunt în mod inerent instabile politic, deoarece pærflile subordo-nate preferæ aproape întotdeauna o mai mare autonomie, iar contra°eliteledin aceste pærfli acflioneazæ aproape întotdeauna, când au ocazia, pentru aobfline o mai mare autonomie. În acest sens, imperiile nu se præbuøesc, cimai degrabæ se dezintegreazæ, de obicei foarte încet, deøi uneori deosebitde repede...“1. Se dovedeøte cæ uneori imperiile decid øi sæ se autodizolve...

Mult mai dramaticæ a fost pentru ruøi, în special, dar øi pentru cei careerau convinøi de faptul cæ ei sunt „cetæfleni sovietici“, înainte de a fi membriai unei anumite comunitæfli naflionale, destræmarea Uniunii Sovietice.Preøedintele Vladimir Putin se referea recent, într°un mesaj despre stareaFederafliei, prezentat membrilor Dumei de Stat, la dispariflia UniuniiSovietice ca la cel mai dramatic eveniment geopolitic al secolului XX. Într°oanume mæsuræ, afirmaflia este corectæ, pentru cæ în acest fel s°au modificatsemnificativ raporturile de forfle la nivel global, iar dispariflia UniuniiSovietice a permis emergenfla unor noi puteri, unele cu vocaflie globalæ, maiales în zona Asia–Pacific, care vor fi, în scurt timp, competitori strategiciatât pentru Federaflia Rusæ, pentru Uniunea Europeanæ, cât mai ales pentruStatele Unite ale Americii.

O ultimæ observaflie în legæturæ cu Malta. Din multe puncte de vedere,Malta poate fi consideratæ un punct de cotituræ øi în ceea ce priveøte evolufliasistemului relafliilor internaflionale bazat pe principiile westphaliene, alesuveranitæflii absolute a statelor. Deøi principiul suveranitæflii absolute astatelor a suferit o serie de modificæri, dintre care cea mai importantæ este

ADRIAN NÆSTASE

26

1 Donald Puchala, The History of the Future of International Relations, în „Ethics and InternationalAffairs“, 8 (1994).

cea a transferului voluntar de suveranitate, care a permis înfiinflarea øifuncflionarea organismelor internaflionale din sistemul ONU, dar mai alessuccesul Uniunii Europene, mutafliile cele mai radicale au apærut dupæacordurile convenite de cele douæ mari puteri la Malta.

Politica externæ a României de pânæ în 1989 a fost structuratæ pe ointerpretare extremæ a principiilor westphaliene, exprimatæ sintetic desintagma „neamestecul în treburile interne ale altui stat“. Lumea realæ pecare am gæsit°o însæ dupæ præbuøirea comunismului era una a interdepen-denflelor crescute øi a „suveranitæflii limitate“.

În principiu, conceptul de „limitare a suveranitæflii“ ar trebui sæ ræspundæatât anumitor aspecte specifice, legate de funcflionarea unor institufliisuprastatale, de genul ONU sau, mai ales, a Uniunii Europene, cât øi nevoiide a facilita gæsirea unor soluflii în cazul în care drepturile øi libertæflilefundamentale ale cetæflenilor sunt încælcate masiv øi sistematic de cætre unregim politic de naturæ totalitaræ.

Din pæcate, ca parte a „doctrinei Brejnev“, acest concept a „justificat“intervenflia din 1968, în Cehoslovacia, a trupelor Tratatului de la Varøovia,cu excepflia României, pentru a înæbuøi reformele „primæverii de la Praga“.Este unul dintre motivele pentru care acum, dupæ episoade precum celeale bombardærii Serbiei de cætre aviaflia NATO, pentru a determina o solufliepentru criza din Kosovo, aceastæ abordare are øi contestatari.

Încercarea de a reevalua conceptul suveranitæflii nu era uøor de acceptatîntr°o flaræ ca România, în care naflionalismul dictatorial al lui Ceauøesculæsase urme profunde, generând multe probleme, atât în structurarea uneinoi politici externe, în acceptarea unor norme europene øi internaflionaleîn materie de drepturi øi libertæfli cetæfleneøti, dar øi în felul în care am abordatrelafliile cu unii dintre vecinii noøtri.

De aceea, principala problemæ cu care m°am confruntat în momentulpreluærii conducerii Ministerului de Externe a fost aceea a definirii, princoncertare cu preøedintele flærii øi cu primul°ministru, a unei strategii de


27

politicæ externæ, într°un mediu extern extrem de fluid, în schimbare rapidæ,øi în condifliile unei instabilitæfli politice interne marcate.

Am fost obligat sæ procedez la o restructurare profundæ a aparatuluiministerului, chiar dacæ recrutarea øi pregætirea noului personal cerea timpøi resurse, pe care, din pæcate, nu le aveam.

Trebuie sæ menflionez aici rolul pozitiv øi constructiv al lui Sergiu Celac,în calitate de ministru al Afacerilor Externe, în guvernul ce a funcflionatpânæ la alegerile din 20 mai 1990.

Încæ din decembrie 1989 ne era clar cæ dimensiunea europeanæ a politiciiexterne româneøti urma sæ devinæ prioritaræ. Exista un consens intern, atâtpolitic, cât øi la nivelul societæflii, în privinfla nevoii de a ne desprinde dinsfera de influenflæ a Uniunii Sovietice, prin ieøirea din Tratatul de la Varøovia,øi, într°o formæ sau alta, de a reveni la tradifliile politicii externe româneøtiinterbelice, care urmærea ancorarea României la blocul european occidental.Cuvintele lui François Mitterrand, rostite la 31 decembrie 1989, sunau cao profeflie, dar øi ca o încurajare: „L’Europe, comme on rentre chez soi, varentrer dans son histoire et sa géographie.“1

Nu ne era foarte clar cum vom reuøi sæ facem acest lucru. Împreunæ cucelelalte flæri membre, am cæzut de acord sæ renunflæm la dimensiunea militaræa Tratatului, urmând sæ pæstræm, mai degrabæ din motive de simetrie cuNATO, o componentæ politicæ, necesaræ pentru a finaliza procesul dereducere a armamentelor convenflionale în Europa, reducere care începusesæ fie negociatæ în condifliile existenflei celor douæ blocuri militare. În celedin urmæ, dupæ Conferinfla la nivel înalt de la Paris a flærilor membre aleCSCE, unde s°a convenit asupra nivelului armamentelor convenflionale înEuropa, s°a renunflat øi la aceastæ dimensiune, Tratatul dizolvându°se prinvoinfla comunæ a flærilor membre.

ADRIAN NÆSTASE

28

1 „L’Histoire“, nr. 286, avril, 2004, p. 36.

Nu ne era foarte clar la acel moment nici viitorul CAER. Multe dintrestatele membre negociau frenetic, pe cont propriu, relaflii economiceprivilegiate cu flærile membre ale CEE øi cu Statele Unite ale Americii. Pefondul promoværii reformelor economice necesare trecerii la economia depiaflæ, cele mai multe dintre flærile membre ale CAER nu mai vedeau utilitateaexistenflei unei piefle integrate în Estul continentului, dominatæ de UniuneaSovieticæ, prea puflin dispusæ, în acel moment, sæ accepte reforma proprietæfliiøi liberalizarea economiei.

Toate aceste evoluflii au generat problema asigurærii securitæflii externea României, cu atât mai mult cu cât procesele centrifuge din UniuneaSovieticæ øi din Republica Socialistæ Federativæ Iugoslavia se accelerau øinæøteau temeri privind dizolvarea lor violentæ øi apariflia unor posibileconflicte armate zonale pe fundal etnic. Iar ceea ce se întâmplase în martie1990, la Târgu°Mureø, nu era un semn bun. CSCE nu ne putea oferigaranfliile de securitate necesare în aceste condiflii, pentru cæ nu era gânditæpentru aøa ceva, iar un alt sistem de securitate colectivæ nu putea fi construitpeste noapte. De aceea o idee bunæ a pærut a fi, la un moment dat, crearea,dupæ modelul interbelic al Micii Antante, a unor mecanisme de cooperareregionalæ, care, eventual, sæ înglobeze øi o componentæ militaræ.

Pæstrarea în 1990 a stabilitæflii politice øi menflinerea integritæflii teritorialea României au fost un rezultat excepflional al acelei perioade, chiar dacæastæzi astfel de concluzii nu mai par atât de impresionante.

Îmi amintesc de o întâlnire pe care am avut°o la Bucureøti, în luna iulie1990, cu Thierry de Montbrial, directorul Institutului Francez de RelafliiInternaflionale. Remarcam atunci cæ se declanøase o competiflie a flærilorest°europene pentru atragerea simpatiei øi ajutorului Europei Occidentale.Complementaritæflile care au existat între flærile est°europene erau pe punctulde a se pierde. Iar în acele condiflii, capacitatea flærilor din fostul bloc socialistde a negocia øi de a°øi promova interesele specifice, în momentul redefiniriiarhitecturii de securitate pe continent, scædea considerabil.


29

Cæutarea de soluflii pe cont propriu a fost atitudinea dominantæ în EstulEuropei la începutul lui 1990 øi în anii care au urmat, pânæ la momentulîn care Statele Unite ale Americii øi Uniunea Europeanæ s°au pus de acordasupra perspectivei comune pe care urmau sæ o prezinte statelor fostesocialiste, în mæsura în care acestea urmau sæ îndeplineascæ o serie de condifliide naturæ politicæ, economicæ øi militaræ. În principal, era vorba de admiterealor în NATO øi în Uniunea Europeanæ. În acest proces, Consiliul Europeia avut un rol de antecameræ!

În perioada care face obiectul acestei cærfli, lucrurile erau departe de afi clare, indiferent de subiectul care era supus analizei. Tofli ne întrebam:Vor ræmâne sau nu trupele americane în Europa, dupæ retragerea sovieticilorøi dupæ dizolvarea Tratatului de la Varøovia? Se reunificæ Germania, în cecondiflii øi cu ce consecinfle? Cum vor putea fi gestionate efectele reunificæriiGermaniei? Cum se vor redefini, în acest caz, sferele de influenflæ pecontinent? Ce se va întâmpla cu Uniunea Sovieticæ? Se destramæ sau nu?Va fi o „parte“ a Europei, sau va continua jocul în doi cu SUA? Ce rol vajuca CSCE? Mai are rafliune existenfla NATO, dupæ dispariflia Tratatuluide la Varøovia? „Poligonul de încercare“ în noile condiflii, de dupæ cædereacomunismului, în ceea ce priveøte redefinirea sferelor de influenflæ, vacuprinde øi România (avea dreptate Huntington?) sau se va opri la Iugoslavia.

Într°o întâlnire cu Tian Zengpei, adjunctul ministrului de Externe chinez,discutând despre posibilele evoluflii din Europa, arætam cæ: „principalapreocupare pentru flærile europene o reprezintæ securitatea lor într°un modelcontinental. Aici, opfliunile sunt diferite. Unii mizeazæ pe dezvoltarea unuinucleu occidental, vest°european; alflii consideræ cæ este important sæconstruiascæ alianfle subregionale sau regionale; alflii cred cæ numai o solufliepaneuropeanæ, în sistemul CSCE, ar putea sæ rezolve aceste lucruri øi cæastfel de abordæri vor fi discutate intens în lunile urmætoare, în negocierila nivelul experflilor, al miniøtrilor de externe øi la nivel înalt, la Paris“.

ADRIAN NÆSTASE

30

La fel de interesantæ a fost discuflia cu Vladimir Zagladin, consilier alpreøedintelui Mihail Gorbaciov, care a prezentat la Bucureøti o viziuneextrem de promiflætoare în legæturæ cu obiectivele politicii europene a URSS.Practic, ei nu se opuneau, de principiu, nici unei inifliative occidentale sauamericane în legæturæ cu viitorul Europei sau cu rolul øi locul NATO saual CSCE în noua arhitecturæ de securitate.

În analiza noastræ, un ræspuns posibil la întrebarea „cum asiguræmsecuritatea României în perioada tranzifliei spre un nou sistem de securitatecolectivæ?“ pærea a fi încercarea de a obfline, într°o formæ sau alta, un soide garanflii de securitate din partea Statelor Unite, singurele care puteaugestiona de o manieræ eficientæ eventuala destræmare, paønicæ sau violentæ,a Uniunii Sovietice. Aveam însæ o problemæ cu Washingtonul, carepercepuse extrem de negativ evenimentele din 13–15 iunie.

I°am spus acest lucru lui Thierry de Montbrial, øi adæugam: „În relafliilecu SUA, ne confruntæm cu distanfla geograficæ øi diferenflele de mentalitate.Nu cunoaøtem încæ alfabetul pentru dialogul politic cu americanii; nuvorbim aceeaøi limbæ. Trebuie sæ luæm totul de la bazæ.

SUA sunt importante din punct de vedere politic, economic, al formæriide cadre, al echilibrului zonelor de influenflæ. Îi aøteptæm pe americani, careînsæ nu vin. Transmitem mesaje, care nu sunt deloc banale øi nu privescsubiecte marginale. Ne°am aøtepta sæ ajute un guvern care se stræduieøtesæ se democratizeze øi sæ democratizeze România“.

În acel moment, nu vedeam foarte clar ceea ce se va întâmpla în Europa.Erau enunflate o serie de principii, se vehiculau o mulflime de scenarii, unelemai utopice ca altele, dintre care nu putea sæ lipseascæ nici ideea „renaøterii“Imperiului austro°ungar!

Îmi amintesc de o discuflie cu Roland Eggleston, de la „Europa Liberæ“,care spunea, foarte convins, cæ Ungaria øi Cehoslovacia vor fi membre aleComunitæflii Europene înainte de sfârøitul secolului. I°am spus cæ sunt


31

convins cæ øi România se va regæsi în CEE, dar cæ procesul nu va fi atâtde rapid pe cât se aøteaptæ el.

Criza irakianæ a fost pentru noi o bunæ øansæ de a reconstrui încredereaîn relafliile cu Washingtonul, deøi reticenflele americanilor persistau. Faptulcæ în Parlament nu se putea gæsi un punct de vedere comun în legæturæ cuevenimentele din 13–15 iunie, care sæ se materializeze într°un Raport publicøi în mæsuri ale Justifliei nu ne°a uøurat deloc efortul de a îmbunætæfli relafliilecu partea americanæ.

Un alt obstacol a fost cel reprezentat de slæbiciunea opozifliei politiceromâneøti. În discufliile cu oficialitæflile americane, am repetat, în mare, acelaøilucru pe care l°am spus în august 1990 ambasadorilor Alan Green Jr. øiRoger Kirk: „Ar fi important ca Statele Unite sæ priveascæ România aøacum este ea, ca o «democraflie în curs de dezvoltare», ca o societate postrevo-luflionaræ; sæ vadæ tendinfla principalæ. Unele elemente sunt negative, altelesunt pozitive. Tendinfla principalæ — democratizarea — este dominantæøi acest curs poate fi ajutat... Opoziflia are o øansæ echitabilæ pentru viitoarelealegeri. O economie stabilæ va fi în favoarea viitorului guvern, care nu s°arvedea obligat sæ ia totul de la început.

Vrem un tratament echitabil, nu favoruri. Nu vrem sæ primim clauzanafliunii celei mai favorizate din considerente exclusiv politice. Ne°am simflifavorizafli de o atitudine echitabilæ faflæ de ceea ce facem.“

Pentru îmbunætæflirea relafliilor României cu Statele Unite øi cu flæriledin Vestul Europei era nevoie de decizii politice curajoase øi radicale, atâtîn domeniul politic, economic, cât øi, sau mai ales, în privinfla respectæriidrepturilor omului. În acest context, respectarea strictæ a embargoului decisde Nafliunile Unite împotriva Irakului, dupæ invadarea Kuwaitului era ocondiflie esenflialæ pentru a ne atinge obiectivele.

Gestionarea consecinflelor economice ale embargoului împotrivaIrakului a fost deosebit de dificilæ. Nu aveam acces la credite, nici de laFMI sau de la Banca Mondialæ, øi nici de pe pieflele financiare private. Lipsa

ADRIAN NÆSTASE

32

resurselor financiare survenea într°un moment critic pentru demarareareformelor economice, iar banii pe care ni°i datora Irakul ne°ar fi permismæcar asigurarea unei aprovizionæri stabile cu petrol. Eram disperafli sæobflinem credite care astæzi ni se par derizorii.

Am ales totuøi sæ respectæm embargoul, cu tot ceea ce a implicat aceastædecizie. Poziflia noastræ principialæ a fost apreciatæ, øi nu doar la Washington.

Este adeværat cæ am fost puøi în fafla unor dileme în momentul în caream luat deciziile privind Irakul. Nu øtiam cum vor reacfliona unii dintrepartenerii noøtri din zona Golfului øi din lumea arabæ. Nu øtiam dacæ relafliileprivilegiate cu unii dintre ei, vitale pentru a asigura aprovizionarea cu petrol,vor rezista deciziei noastre de a ne situa de partea SUA în criza irakianæ.Aveam de gestionat øi alte probleme, dintre care de departe cea mai impor-tantæ era situaflia muncitorilor români din Irak — aproximativ 3.000 —care, la un moment dat, se gæseau, practic, în posturæ de ostatici, de scuturiumane. Readucerea lor în flaræ a fost un adeværat succes.

De asemenea, nu ne era foarte clar dacæ mai puteam funcfliona ca uncanal de comunicare între state aflate altfel în stare de conflict în zonæ.

Un alt aspect important al politicii externe româneøti la mijlocul anului1990 l°a reprezentat problema atitudinii faflæ de Basarabia. Multe voci înRomânia cereau reunificarea, indiferent de consecinfle. Alflii, mai radicali,cereau chiar „anexarea“ Basarabiei. Reunificarea Germaniei era precedentulinvocat. Lucrurile nu erau însæ atât de simple...

În primul rând, este inexact sæ afirmæm cæ în 1990 exista o majoritateunionistæ în rândul cetæflenilor din Moldova sovieticæ. În al doilea rând,nimeni øi nimic nu ne garanta cæ trupele sovietice s°ar fi retras imediat øinecondiflionat, pentru a permite o reunificare færæ probleme. În al treilearând, nimeni nu ne°ar fi „mulflumit“ pentru punerea în discuflie a graniflelorrezultate ca urmare a Conferinflei de Pace de la Paris, din 1947, confirmateprin Actul final de la Helsinki, din 1975 øi, din nou, la Paris, la ReuniuneaCSCE din 1990. În al patrulea rând, destræmarea Uniunii Sovietice era


33

deja o mare problemæ øi nu era în interesul României sæ amplifice instabi-litatea la graniflele sale.

Ræspunzând întrebærii unui jurnalist chinez pe aceastæ temæ, spuneamcæ, în ceea ce priveøte Moldova sovieticæ, „existæ douæ niveluri de analizæ:unul emoflional, istoric — despre ceea ce a fost øi ceea ce este Basarabia înimaginarul colectiv — care priveøte majoritatea populafliei øi dorinflele eidespre cum sæ fie cândva România. Apoi este nivelul politic, al responsa-bilitæflii guvernamentale. Aici trebuie sæ flinem seama de nenumærate ele-mente care privesc situaflia politicæ internæ din URSS. Pe noi nu ne°ar favorizaîn nici un fel o explozie politicæ necontrolatæ în Uniunea Sovieticæ. Nu vremsæ contribuim la accelerarea proceselor centrifuge din URSS. Nici cei dinMoldova nu sunt foarte hotærâfli dacæ ceea ce vor e unirea cu România. ÎnMoldova de dincolo de Prut existæ 2 milioane de ruøi, care pot fi o sursæsuplimentaræ de probleme identitare legate de statutul minoritæflilor, într°oRomânie în care aceste probleme nu lipsesc, aøa cum nu lipsesc nici în URSS.Poziflia noastræ, împærtæøitæ de sovietici, e aceea a «deschiderii supapelor».Sæ dezvoltæm relafliile bilaterale: schimburi de persoane, activitæfli econo-mice, activitæfli culturale foarte bine organizate ø.a.m.d.“

De altminteri, trebuie sæ spun cæ nimeni în Europa Occidentalæ sau înStatele Unite nu ne°a încurajat în aceastæ direcflie. Færæ acordul marilorputeri, reunificarea nu ar fi fost posibilæ. Am ales singura soluflie acceptabilæ:sprijinirea românilor de peste Prut în efortul lor de recuperare a identitæfliinaflionale øi culturale. Timpul va rezolva øi aceastæ problemæ, iar aparte-nenfla României la Uniunea Europeanæ va accelera — sunt convins —crearea unei majoritæfli unioniste dincolo de Prut øi o reunificare pe modelulcelor douæ state germane, în consens cu „alfabetul“ european.

Am læsat la urmæ problemele relafliei cu Ungaria. Recitind acum notelede convorbiri cu oficialii unguri, am ræmas surprins de impasul în care neaflam atunci, de acel adeværat dialog al surzilor. Naflionalismul extrem esteun sfetnic prost. Puteam face mai mult pentru flærile noastre, dacæ ne°am

ADRIAN NÆSTASE

34

fi propus drept model, de la început, reconcilierea franco°germanæ în relafliilebilaterale. Dar atunci slæbiciunile României øi poziflia privilegiatæ a Ungarieiîn raporturile ei politice cu Occidentul au creat o asimetrie nesænætoasæ,care a marcat relafliile româno°ungare. Nu pofli construi încrederea pe afir-maflii de genul: „drumul României spre Vest trece prin Ungaria!“.

Nu pot sæ nu remarc însæ perenitatea unor astfel de abordæri øi, mai ales,tenacitatea cu care teme precum cea a autonomiei teritoriale pe criterii etnice,a drepturilor colective sau a înfiinflærii unor universitæfli de stat destinateexclusiv studenflilor maghiari din România sunt prezente øi astæzi în dezba-terea privitoare la relafliile româno°ungare. Prin astfel de abordæri, ieøimînsæ din logica democraticæ, aceea care reclamæ existenfla unor drepturi,libertæfli øi obligaflii egale pentru tofli cetæflenii unei flæri, intrând în aceea aobflinerii cu orice prefl a unor privilegii pentru anumite grupuri sociale.Atunci când astfel de grupuri sunt constituite pe criterii etnice, mai devremesau mai târziu, se ajunge la impas în relafliile cu populaflia majoritaræ.

Pretenfliile separatiste, exprimate recent de Consiliul Naflional Secuiescpe un ton ultimativ, reprezintæ un semn cæ reconcilierea româno–maghiaræmai are un drum de parcurs, pânæ sæ devinæ o realitate indiscutabilæ. Spercæ dupæ aderarea României la Uniunea Europeanæ lucrurile sæ se schimbede o manieræ mai vizibilæ, pe baza intereselor øi valorilor comune Europei,în ansamblul sæu, aøa dupæ cum apartenenfla celor douæ flæri la NATO aeliminat orice discuflie referitoare la frontiera comunæ.

Cartea aceasta e o încercare de a prezenta coerent øi lucid o perioadæ deistorie marcatæ de confuzie øi pasiune. Multe din evolufliile ulterioare aleevenimentelor au permis concluzii øi decantæri. Istoricii viitorimii vor puteaemite judecæfli valorizante ferite de conjuncturi sau de confuziile uneiperspective de moment. Pe de altæ parte, epoca nu poate fi înfleleasæ cuadeværat færæ a lua în calcul aglomerarea factorilor de presiune øi confuzieøi mai ales faptul cæ tofli actorii implicafli, mari øi mici, din Vest sau din


35

Est, participam la un proces creativ, cu elemente experimentale inevitabile,aproape unic în istorie.

Las cititorului plæcerea de a vedea în ce mæsuræ descoperæ în paginileacestei cærfli posibile ræspunsuri la întrebærile sale, legate de evenimenteledin anul 1990, un an în care România trebuia sæ înfrunte o nouæ realitate,creatæ de înflelegerile de la Malta. Schimbarea regulilor øi a raporturilor deforflæ pe continent øi la nivel global ne°a obligat la un efort de conceptuali-zare a politicii externe româneøti, de redefinire strategicæ øi de adaptare aei la noile realitæfli. Integrarea europeanæ øi euro°atlanticæ a Românieidovedesc cæ atunci, în 1990, cele mai multe dintre deciziile pe care le°amluat au fost corecte. Sigur cæ am avut de plætit un prefl pentru asta. Dar,personal, cred cæ a meritat sæ°l plætim.

Adrian Næstase

ADRIAN NÆSTASE

36

Romania after Malta is a book at the bounds between memoirs, warjournalism and political analysis. Its author, Adrian Næstase, was a ForeignMinister in the Petre Roman Cabinet, a government formed in wake ofthe first free elections in Romania, organized on May 20, 1990, after wholedecades of totalitarian and communist regime.

The present book is an inside view of Romanian foreign policy, at acrucial moment, a moment of substantial transformations, when the bi°polarworld was disintegrating, a break°up resulting from the arrangements thathad structured the spheres of influence at the end of World War II.

People interested in the events following the downfall of communismin Eastern Europe may find unpublished information about a highlytormented period of time in recent history, when a whole empire was fallingdown and a new security architecture was being built up on the Continentand in the world.

The author states plainly that, without being an adept of the“conspiracy theories”, he takes the risk of placing the events occurred in1990 and thereafter under the sign of agreements and understandingsreached after the Malta meeting between the US president George Bushand the Soviet president Mikhail Gorbachev. The Malta Conference, arguesthe author, is a moment marking the end of the Cold War, and a landmarkon the way from a multi°polar world to a mono°polar one, dominated bywhat Hubert Védrine1, the former Foreign Minister of the French Republic,

37

ABSTRACT

1 Hubert Védrine. Om politic øi de stat francez. Ministru de Externe al Republicii Franceze(1997–2002).

used to define as hyperpower. At the same time, the Malta Summit wasplaced under the sign of the “sphere of influence” policy, a perennial policy,full of risks, as proved by the history of the Twentieth Century, a centurydominated by global armed conflicts and the threat of a nuclear holocaust.

The reader will be able to have a close look into the privacy of a publicinstitution, the Ministry of Foreign Affairs, in full process of restructuring,and he will see how decisions were made and relevant public policies weredrawn up; he will possibly better understand the link between Romania’shome and foreign policies and will experience again defining events forthe future of Romania and of the European Continent.

The author relates the official meetings with high governmental andpolitical decision°makers, from Western Europe, the United States, theUSSR and from Romania’s neighbour countries, the discussions on sensitivesubjects, as for instance the future of CMEA and the Warsaw Pact, therole of CSCE and of NATO in the new framework of the EuropeanContinent, of the reduction of conventional armaments, the reunificationof Europe, the regional cooperation policies.

A front°ranking place in the economy of the book is held by the Iraqcrisis, the way Romania, the Government, the Ministry of Foreign Affairsmanaged the political, economic and humanitarian consequences of thecrisis and the way in which it was used to restore confidence in the relationswith the United States of America and with some western countries.

The book presents some aspects connected with Romania’s relations withHungary, at a very delicate moment, following the bringing into theforefront of some issues from the past, pending settlement for over half acentury. The rediscovery of “frozen conflicts” marked the break°up withcommunism by East°European countries. They have led to thedismembering of some of those countries, the Soviet Union included, raisingserious problems to Romania’s security, but no to her alone.

There are also references to the situation of the Republic of Moldova,which generated heated public and political debates in Romania, as well

ADRIAN NÆSTASE

38

as tensions in her relations with the USSR, mainly due to some excessiveattitudes taken by politicians and popular opinion leaders in this country.

All the processes that took place in Europe and worldwide, theforeshadowing of a mono°polar world, hidden under the phrase “new worldorder”, demanded a new approach to the principles and means of expressionof the Romanian foreign policy.

The present volumes include shorthand records, articles and interviews,analyses, contemporary interviews, unpublished documents of the Ministryof Foreign Affairs, private correspondence referring to the interval of timebetween the takeover of the office of Minister for Foreign Affairs on June28, 1990 and December 31, 1990. They may be helpful to the reader tohave a more comprehensive and more nuanced view of an extremelydynamic period, full of events that will change the face of the world.

These records will be followed by further volumes meant to round offan interval of 875 days spent as Minister for Foreign Affairs, until November19, 1992.


39

« La Roumanie après Malte » est un livre à la lisière entre la mémoirehistorique, le journal de front et l’analyse politique. L’auteur, Adrian Næstase,a été ministre des Affaires étrangères dans le gouvernement présidé par PetreRoman, un gouvernement issu des premières élections libres en Roumaniequi eurent lieu le 20 mai 1990 après de décennies de totalitarisme et decommunisme.

Le livre offre au lecteur un regard de l’intérieur sur la politique étrangèreroumaine, qui se trouvait à un moment de croisement et de transformationsde substance sur la toile de fond de la déstructuration du monde bipolaire,issu des arrangements ayant établis les sphères d’influence à la fin de laSeconde Guerre Mondiale.

Ceux qui sont intéressés par les événements d’après la chute du commu-nisme en Europe de l’Est pourront découvrir des informations inédites surune période tourmentée de notre histoire récente lorsqu’un empire tombaitet on structurait une nouvelle architecture de sécurité sur le continent etdans le monde.

L’auteur dit d’une manière claire, sans être l’adepte des «théories de laconspiration», avoir assumé le risque de mettre les événements de 1990 etdes années qui suivirent sous le signe des accords passés lors de la rencontrede Malte entre les présidents américain et soviétique, George Bush et MichaïlGorbatchev. Malte, argue l’auteur, est à la fois un moment qui marque lafin de la « Guerre Froide » et un repère sur la voie d’un monde multipolairevers un mode monopolaire, dominé par ce que Hubert Védrine, ancienministre des Affaires étrangères de la République française, appelait une

41

ABSTRAIT

« hyper°puissance ». En même temps, le Sommet de Malte s’est déroulésous le signe des « sphères d’influence », une politique pérenne et avec desrisques, tel que nous témoigne l’histoire du XXème siècle, qui fut un siècledominé par des conflits armés à échelle globale et par la menace duHolocauste nucléaire.

Le lecteur pourra pénétrer dans l’intimité d’une institution publique,notamment le Ministère des Affaires étrangères, qui se trouvait à l’époquedans un ample processus de restructuration, pour voir comment se sontstructurées les décisions et les politiques publiques dans le domaine propreaux affaires étrangères et mieux comprendre, peut°être, les liens entre lapolitique interne et la politique étrangère et revivre des événementsdéterminants pour l’avenir de la Roumanie et du continent européen.

L’auteur relate les entretiens officiels avec de hauts responsablesgouvernementaux et politiques de l’Europe Occidentale, des Etats°Unisd’Amérique, mais aussi d’URSS et du voisinage de la Roumanie sur dessujets sensibles, tels que l’avenir du Comecom et du Pacte de Varsovie, lerôle de la CSCE et de l’OTAN dans le nouveau contexte sur le continenteuropéen, la réduction des armements conventionnels, la réunification del’Europe, les politiques de coopération régionale.

Une place importante dans l’économie du livre est accordée à la criseirakienne, à la manière où la Roumanie, le gouvernement et le Ministèredes Affaires étrangères ont géré les conséquences politiques, économiqueset humanitaire de la crise, et aux modalités de son utilisation pourreconstruire la confiance dans les relations avec les Etats°Unis d’Amériqueet certains pays occidentaux.

Le livre présente également certains aspects ayant trait aux relatons dela Roumanie avec la Hongrie qui se trouvaient à un moment très délicatdu fait de la réapparition au premier plan des certaines questions historiquesrestées en suspens plus d’un demi°siècle. La redécouverte des « conflits gelés» a marqué la séparation de communisme des pays d’Europe Orientale.Ces conflits on conduit au démantèlement de certains de ces pays, y compris

ADRIAN NÆSTASE

42

de l’Union Soviétique, ce qui a posé de sérieux problèmes de sécurité à laRoumanie et pas seulement à elle.

Il n’y manque pas de références à la situation de la Moldavie outre Pruthqui a généré des vifs débats publics et politiques en Roumanie, mais aussides tensions dans les relations avec URSS surtout en raison des attitudesextrêmes de quelques politiques et formateurs d’opinion roumains.

Les processus qui se déroulaient en Europe et dans le monde, lapréfiguration d’un monde unipolaire caché sous le syntagme « nouvel ordremondial » exigeaient une modalité nouvelle d’approche des principes etdes moyens d’expression de la politique étrangère roumaine.

Les volumes actuels comprennent des sténogrammes, des articles et desinterviews, des analyses, de documents inédits des archives du Ministèredes Affaires étrangères et la correspondance personnelle se référant à lapériode allant de la prise des fonctions de ministre des Affaires étrangères,le 28 juin 1990, jusqu’au 31 décembre 1990. Ils seront à même d’aider lelecteur de se forger une image plus complète et plus nuancée d’une périodetrès dynamique qui a connu des événements appelés à changer le visagedu monde.

Ces réflexions seront suivies par d’autres volumes pour couvrir unepériode de 875 jours, jusqu’au 19 novembre 1992, durant laquelle il aassumé les fonctions de ministre des Affaires étrangères de la Roumanie.


43

Aceastæ lucrare, din care primele douæ volume acoperæ perioada 28 iunie–31 decembrie 1990, nu ar fi fost posibilæ færæ stæruinflele øi seriozitateaambasadorului Traian Chebeleu, care a pæstrat, în calitate de director decabinet, un veritabil „jurnal de front“ din perioada mandatului meu deministru de Externe (28 iunie 1990–19 noiembrie 1992) în guverneleconduse de Petre Roman øi Theodor Stolojan. Cred cæ cititorul român vadescoperi în aceasta informaflii inedite dintr°o perioadæ extrem de fræmân-tatæ a istoriei recente, când se præbuøea un imperiu øi se structura nouaarhitecturæ de securitate pe continent øi în lume.

Cititorul va pætrunde în intimitatea unei instituflii publice, MinisterulAfacerilor Externe, aflatæ atunci într°un complicat proces de restructurare,va vedea cum s°au elaborat deciziile øi politicile publice în domeniu, vaînflelege mai bine — sper eu — legætura între politica internæ øi cea externæøi va retræi evenimente definitorii pentru evoluflia României øi a continentuluieuropean.

De asemenea, cititorul va gæsi în carte unele articole pe teme de politicæexternæ, interviuri acordate în epocæ, declaraflii fæcute unor ziare sau posturide radio øi televiziune, din flaræ øi stræinætate, documente inedite ale Ministe-rului de Externe, corespondenflæ cu personalitæfli politice øi diplomatice alevremii. George G. Potra a avut ræbdarea de a le cæuta øi rigoarea de a leplasa acolo unde trebuia, asumându°øi îngrijirea acestei ediflii.

Sper cæ, în acest fel, asociind notafliile zilnice øi înscrisurile menflionate,lucrarea de faflæ va contura o imagine mai substanflialæ øi mai nuanflatæ asupraunei perioade controversate a istoriei postdecembriste.

45

NOTÆ ASUPRA EDIfiIEI

Nu mæ îndoiesc de faptul cæ aceastæ carte va da naøtere unor controverse.Nu ar fi un lucru nou pentru mine. Epoca însæøi a fost una controversatæ,în care totul se schimba cu o vitezæ care depæøea adesea capacitatea noastræde a reacfliona sau de a ræspunde la întrebarea: „Ce°ai fæcut în ultimii cinciani?“, oricum mai uøoaræ decât cea care se pune astæzi: „Ce°ai fæcut în ultimiicincizeci de ani?“

Controverse va naøte øi forma acestei cærfli. Ambasadorul Traian Chebeleua pæstrat agenda acelor zile, pe ore øi minute, øi am crezut de cuviinflæ sæo înfæfliøez cititorului aøa cum a fost ea, færæ intervenflii majore. Dincolode rândurile doar aparent monotone, cititorul va desluøi complexitatea øitensiunea unor confruntæri cu grave probleme pe plan intern øi interna-flional. Paginile pe care le propun publicului românesc oferæ — sper — omai bunæ imagine despre dinamismul acfliunii noastre în domeniul politiciiexterne, despre preocupærile noastre de zi cu zi. În fond, este un soi dereality°show politic, decalat în timp, ce°i drept, dar plin de surprize, deschimbæri de situaflie, de dezamægiri øi de împliniri, de acfliune. Mai alesde acfliune. Sper ca cititorul sæ aprecieze. Istoricii o vor face, cu siguranflæ.

Numeroøi prieteni — politologi, juriøti, istorici, diplomafli — au cititpærfli semnificative ale acestei lucræri øi m°au încredinflat de interesul realpe care asemenea pagini îl pot oferi nu doar specialiøtilor, ci øi marelui public,interesat sæ øtie øi sæ afle, poate chiar cu surprindere, marile dificultæfli ale„ræzboiului“ nostru neîncheiat pentru acceptarea noastræ în structurileeuropene øi euro°atlantice, la nivelul valorilor øi aspirafliilor poporului român.

Gândurile øi aprecierile pe care mi le°au împærtæøit îmi sunt suficientepentru a mæ fi angajat, încæ de pe acum, la definitivarea unora din volumeleurmætoare.

Faflæ în faflæ cu provocærile de dupæ „cutremurul“ din 1989, am strânscu grijæ cioburile.

În definitiv, mi°am fæcut doar datoria.

Adrian Næstase

ADRIAN NÆSTASE

46

Absolvent al Facultæflii de Drept (1973) øi al Facultæflii de Istorie – Filosofie(1978) ale Universitæflii din Bucureøti, Adrian Næstase a funcflionat, de laabsolvire, ca cercetætor la Institutul de Cercetæri Juridice al Academiei Române.

Specialist în drept internaflional, Adrian Næstase a abordat, ca cercetætor,o gamæ largæ de teme øi subiecte de interes, contribufliile sale — articoleøi studii — fiind inserate în reviste øtiinflifice din flaræ øi stræinætate.

Alæturi de studii de drept internaflional propriu°zise (doctrine, concepte,principii øi norme, filosofia øi sociologia dreptului ø.a.), Adrian Næstase aabordat faflete diverse ale problematicii pæcii øi ræzboiului, ale cooperærii øisecuritæflii, ale institufliilor øi organismelor de profil, evenimente øipersonalitæfli ale istoriei politicii externe øi diplomafliei româneøti.

În presa øtiinflificæ øi în presa culturalæ, Adrian Næstase øi°a înscris numelesub prezenfle în varii genuri publicistice — articol, comentariu, eseu, studiu.

De la începutul anilor ’80, Adrian Næstase s°a impus ca o autoritate înstudierea operei lui Nicolae Titulescu, cea mai proeminentæ figuræ a politiciiexterne øi diplomafliei româneøti din secolul XX.

Drepturile omului au devenit la mijlocul anilor ’80 o preocupare priori-taræ a juristului øi politologului Adrian Næstase.

Consecvenfla preocupærilor øi curajul øi ineditul abordærilor în aceastæmaterie l°au impus, de tânær, în lumea øtiinflificæ øi academicæ din flaræ øistræinætate.

Asociaflii øi societæfli savante, ca øi organizaflii internaflionale ale dreptu-rilor omului i°au recunoscut øi elogiat contribufliile intelectuale øi atitudineacivicæ, alegându°l printre membrii lor sau invitându°l sæ li se alæture.

47

ÎNAINTE DE ALEGERI

Astfel, Adrian Næstase a fost membru fondator al „Human RightsInformations and Documentation System“, vicepreøedinte al AsociaflieiInternaflionale a Profesorilor øi Cercetætorilor în domeniul DrepturilorOmului, primul specialist din Estul Europei invitat ca director de studiial Institutului Internaflional pentru Drepturile Omului „René Cassin“ dinStrasbourg.

Corpul membrilor Asociafliei de Drept Internaflional øi Relaflii Interna-flionale din România l°a ales drept vicepreøedinte.

Oficialitæflile regimului totalitar l°au considerat pe Adrian Næstase dreptun personaj nesigur, incomod øi incontrolabil øi, în consecinflæ, de la mijloculanilor ’80, nu i°au mai acordat viza pentru a putea onora invitaflii primitedin Occident sau pentru a face cælætorii de studii pe cont propriu.

Revoluflia din decembrie 1989 i°a permis sæ revinæ la o viaflæ øtiinflificæøi socialæ normalæ øi sæ reintre în circuitul de idei al structurilor øiorganismelor de autoritate din domeniul dreptului øi relafliilor internaflionale.

Îngrijitorul acestei ediflii a considerat util sæ prefafleze paginile „jurna-lului“ lui Adrian Næstase cu câteva piese ale prezenflei sale de cercetætor øipromotor al drepturilor omului, la tribune sau în reviste prestigioase, statutcare l°a consacrat pe plan internaflional.

8 februarie 1990

Intervenflia lui Adrian Næstase, øeful delegafliei României, care aparticipat ca observator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentruDrepturile Omului de la Geneva.

Doamnæ preøedinte,Întrucât iau cuvântul pentru prima datæ, permitefli°mi sæ væ felicit

pentru alegerea dumneavoastræ øi sæ væ asigur de întregul nostru sprijinîn cursul lucrærilor celei de a 46°a sesiuni a Comisiei ONU pentruDrepturile Omului.

ADRIAN NÆSTASE

48

Aø dori acum sæ mæ refer la punctul 7 al ordinei de zi.România a ieøit dintr°un regim politic totalitar pentru a intra din nou

în istoria contemporanæ. Transformærile øi deschiderile operate rapid augenerat un important progres uman øi social. Revoluflia a condus, înacelaøi timp, la redescoperirea demnitæflii fiinflei noastre naflionale øi avalorilor care ne leagæ de civilizaflia europeanæ øi universalæ. Ea favorizeazæprin ea însæøi dialogul øi cooperarea cu toate organismele ONU în dome-niul drepturilor omului. Aceastæ disponibilitate este cu atât mai naturalæcu cât procesul democratizærii în România este influenflat de o manieræsemnificativæ de afirmarea din ce în ce mai largæ a standardelor universaleale drepturilor omului, prin activitæflile Nafliunilor Unite øi, înparticular, prin Comisia Drepturilor Omului. Dupæ anii de dictaturæCeauøescu, situaflia economicæ øi socialæ în România este foarte dificilæ.Ea este rezultatul unui sistem autarhic, totalitar, marcat de un centralismexcesiv. Problemele cu care suntem confruntafli sunt legate, în particu-lar, de necesitatea de a gæsi un loc în noua economie a flærii vechilor factorisocio°economici prin intermediul unei conversii mai puflin costisitoare,mai ales în raport cu bunæstarea poporului.

Este întotdeauna mai uøor sæ distrugi un vechi edificiu, chiar dacæcondifliile sunt uneori foarte complicate øi sacrificiile enorme, cum aceastas°a produs în România, unde civilii øi militarii au plætit un greu tribut.Dar oricum, este mai uøor de distrus decât de construit un edificiu nou.

Revoluflia a mæturat dintr°o datæ toate structurile de putere ale uneidictaturi unice în istoria contemporanæ øi, cu toate acestea, ea este abiala început, cæci toatæ viafla socio°economicæ trebuie reconstruitæ.

Dar trebuie evitatæ cæderea în capcana schimbærilor græbite pe caresituaflia economicæ n°ar putea sæ le suporte, recurgerea la resurse exterioareînainte de a avea o concepflie claræ asupra orientærilor structurilor econo-mice øi industriale. Redresarea unei economii care s°a deteriorat de°alungul ultimelor decenii nu poate fi decât lungæ øi progresivæ. Eacomportæ, natural, cheltuieli sociale øi va trebui multæ înflelepciune pentrua aduce aceste cheltuieli sociale la nivele dintre cele mai reduse.


49

Din primele zile care au urmat Revolufliei, o serie de mæsuri au fostadoptate în flara noastræ în scopul ameliorærii aprovizionærii populaflieicu alimente, cu energie øi combustibili. Acte legislative care afectauveniturile øi viafla cetæflenilor au fost abolite. S°au luat mæsuri pentru aajuta industria, plecând de la situaflia realæ a aprovizionærii cu energieøi materii prime. Cantitæflile de energie, de gaz natural øi de produse petro-liere pentru populaflie au fost mærite pe seama anumitor ramuri mariconsumatoare.

În domeniul social, au fost adoptate noi mæsuri, de exemplu, în ceeace priveøte concediul de maternitate. În acelaøi timp, au fost suprimatemæsurile care impuneau scæderea sau limitarea injustæ a salariilor.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Revolufliei a fost reintegrareaproblematicii drepturilor omului în viafla noastræ politicæ. Aproximativo sutæ de legi, care aveau un caracter represiv sau erau contrare intereselorindivizilor øi a societæflii, au fost deja abrogate sau modificate: de exemplu,legea privind sistematizarea teritoriului, decretele privind activitateaagricultorilor øi legea care interzicea creditele stræine. Au fost abolite actelegislative care împiedicau participarea indivizilor la viafla internaflionalæ,cum ar fi convorbirile telefonice cu stræinætatea, plata în devize atransportului internaflional pe cæile ferate, regimul poøtei etc. Noul regimal paøapoartelor oferæ garanflia dreptului individului de a circula liberca øi decretul°lege asupra repatrierii cetæflenilor români sau a acelora careau fost cetæfleni români. Acum fiecare cetæflean român are dreptul sæ aibæun paøaport pe care îl pæstreazæ asupra sa.

Pluralismul politic care se dezvoltæ acum în România nu este numaio formulæ pentru alegerile care vor avea loc la 20 mai. El presupuneimplicarea tuturor forflelor creatoare ale flærii în construirea unei societæflimoderne øi reprezintæ o expresie a participærii populare. Numærulpartidelor politice a depæøit cifra de treizeci. Sindicate libere øi asociafliiprofesionale sunt în curs de a se crea. Noua democraflie în România estefondatæ pe egalitatea în drepturi a tuturor cetæflenilor. Asigurarea drep-turilor persoanelor care aparflin minoritæflilor naflionale constituie o

ADRIAN NÆSTASE

50

preocupare permanentæ, cu atât mai mult cu cât vechiul regim a manipu-lat, în scopuri personale, toatæ aceastæ problemæ. O declaraflie asupradrepturilor minoritæflilor naflionale a fost adoptatæ øi va fi elaboratæ olege asupra minoritæflilor. Este prevæzutæ, de asemenea, crearea unuiminister al minoritæflilor.

Elaborarea fundamentelor politice øi juridice ale viitoarei organizæria statului va constitui un test important pentru tânæra democraflie românæ.Proiectul legii electorale, deja publicat, øi textul noii Constituflii vor fidezbætute amplu. Ele trebuie sæ reflecte tradifliile øi evolufliile interna-flionale, dar ele trebuie sæ aducæ, de asemenea, cele mai bune ræspunsuriposibile situafliei øi nevoilor actuale ale flærii noastre. Toate aceste evolufliise vor reflecta, færæ îndoialæ, în exercitarea efectivæ de cætre cetæfleniiromâni a drepturilor lor economice, sociale øi culturale. Schimbærile prearapide pot crea dificultæfli. Au fost cazuri øi în România. Dar anumitesoluflii trebuie înflelese în perspectiva tranzifliei de la o societate totalitaræla o societate democraticæ.

Istoria nu ne aøteaptæ. Suntem siguri cæ prietenii României libere vorøti sæ aprecieze efortul extraordinar desfæøurat pentru ca flara noastræ særeîntâlneascæ cât mai repede lumea democraticæ øi civilizatæ.

Mulflumesc, doamnæ preøedinte.

9 martie 1990

Declaraflia lui Adrian Næstase, øeful delegafliei României, care a parti-cipat ca observator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentruDrepturile Omului de la Geneva.

Doamnæ preøedinte, În timpul dezbaterilor acestei Comisii am vorbit de câteva ori, atât

formal, cât øi informal, cu diverøi participanfli øi observatori la lucræripentru a le explica schimbærile ce au avut loc în România în ultimele


51

zece sæptæmâni øi impactul acestora asupra situafliei drepturilor omuluiîn flara mea. Cred cæ explicafliile date de mine au fost foarte obiective,prezentând øi lipsurile unui asemenea proces complex. Raportorul specialpentru România, domnul Joseph Voyame, a subliniat aceleaøi tendinflepozitive.

Am fost contrariat de aceea când am citit unele concluzii cuprinseîn declaraflia distribuitæ Comisiei de cætre distinsul consilier al delegaflieiStatelor Unite, domnul J. Kenneth Blackwell1, intitulatæ „ConsolidareaRevolufliilor Democratice“ (datatæ 9 martie 1990). Aceasta constituie oîncercare de a explica ceea ce se întâmplæ în flærile est°europene øi în specialîn România — o întreprindere pentru care, credeam, cu toatæ modestia,cæ aø fi mai calificat.

În ceea ce o priveøte, declaraflia americanæ se concentreazæ în primulrând nu asupra situafliei mai bune a drepturilor omului în flærileest°europene, inclusiv România, ci asupra cadrului politic al schimbærilor.Este o temæ provocatoare dar, dupæ pærerea mea, nu este adecvatædezbaterilor în cadrul acestei Comisii.

Cu toate acestea, pentru a înflelege complexitatea acestui proces trebuiesæ ne bazæm pe mai mult decât pe o sursæ discutabilæ, provenitæ de laterflæ persoanæ, citatæ de Statele Unite (un fabricant de øtiri, învæflat, dupæcât se pare, la Oxford cum sæ recunoascæ principii „marxiste“ascunse).De aceea autoritæflile române au încurajat tot felul de oficialitæfli øireprezentanfli ai ONG°urilor sæ vinæ la Bruxelles, pentru a urmærievenimentele la fafla locului øi a trage propriile concluzii.

În plus, nu înfleleg unele critici la care se face aluzie în declaraflia ameri-canæ. A afirma, de pildæ, cæ „nu au avut loc epuræri pe scaræ largæ, arestæriîn masæ, concedieri de personal pentru a submina voinfla duømanului“,vrea sæ însemne oare aceasta cheia cætre libertate øi democraflie în EuropaRæsæriteanæ? Aflæm din declaraflia americanæ, între altele, cæ domnul

ADRIAN NÆSTASE

52

1 John Kenneth Blackwell. Om politic øi diplomat american. Preøedintele George Bush l°anumit ca ambasador pe lângæ Comisia ONU pentru Drepturile Omului (1992–1993).

Brucan1, un fost membru al Consiliului Frontului Salværii Naflionale, nua renunflat la abordarea sa teoreticæ marxistæ. Doresc sæ subliniez cædomnul Brucan a avut parte, din partea presei din România, de criticimult mai ascuflite decât aceasta dar, personal, nu înfleleg de ce, uncercetætor independent, domnul Brucan (pentru care am un marerespect), trebuie sæ fie forflat, dacæ despre aøa ceva este vorba, în numelelibertæflii de exprimare, sæ abandoneze o abordare teoreticæ, uzitatæ øistudiatæ în toate societæflile democratice.

Nefiind eu însumi marxist, mæ izbeøte faptul cæ mai sunt încæ oamenicare nu fac distincflia între marxism ca doctrinæ politicæ øi comunismca practicæ. În România, noi înflelegem øi facem aceastæ distincflie.

Principala mea îngrijorare se referæ la aserfliunea conflinutæ în declarafliaamericanæ cæ planeazæ un oarecare pesimism în legæturæ cu posibilitateaunor alegeri corecte în mai. Nu reiese foarte clar din declaraflia domnuluiBlackwell pe ce se bazeazæ pesimismul sæu.

Garanflia principalæ a unor alegeri libere øi corecte o constituie prezenflaînsæøi a mai multor experimentate partide politice româneøti (câflivareprezentanfli ai acestora au cælætorit foarte mult în stræinætate în ultimeledouæ luni pentru schimburi de vederi øi pentru dobândirea de experienflæîn procesele electorale), precum øi presa româneascæ, care este total liberæ,ca øi poporul român care, dupæ ce a înfæptuit Revoluflia, este capabil acumsæ asigure procesul democratic.

Aøa cum am subliniat în intervenflia mea anterioaræ, guvernul românsalutæ viitoarele alegeri. Am invitat observatori ONU øi observatori dintoate cele 34 de state CSCE (o invitaflie care este în perfectæ concordanflæcu propunerea la care se face aluzie în declaraflia americanæ, recent fæcutæde secretarul de Stat al Statelor Unite, James Baker.

În plus, chiar în momentul de faflæ, suntem angajafli în România înelaborarea unei legi electorale moderne øi democratice, folosind în


53

1 Silviu Brucan. Politolog øi publicist român.

procesul de elaborare atât cunoøtinflele stræine, cât øi cele româneøti îndomeniu.

Am putea face oare ceva mai mult? Guvernul român este deschisoricæror alte sugestii din partea guvernului Statelor Unite sau al oricæroralte persoane sau delegaflii interesate.

Doamnæ preøedinte, Doresc sæ asigur tofli prietenii noøtri cæ Revoluflia Românæ nu a

transformat românii în copii care au nevoie de o tutelæ creatæ pentruei. Øtim ce vrem øi øtim direcflia necesaræ a schimbærii în care sæ neîndreptæm. În cæutarea cæii democratice, avem nevoie de mai mult decâtde lecflii bune. Am avut parte de multe astfel de „lecflii“ în trecut. Avemîn schimb nevoie de exemple bune.

Væ mulflumesc.

Intervenflia domnului Adrian Næstase (România) la cea de°a 46°a sesiunia Comisiei ONU pentru Drepturile Omului (punctul 12) :

Doamnæ preøedinte, Protecflia internaflionalæ a drepturilor omului reprezintæ în epoca con-

temporanæ un important instrument în procesul de schimbare øi de demo-cratizare a societæflilor noastre. Sunt mândru sæ væ pot spune cæ guvernulromân împærtæøeøte aceastæ idee øi cæ s°a angajat, cu bunæ credinflæ, pecalea cooperærii internaflionale în acest domeniu.

Doamnæ preøedinte, Revoluflia românæ, prim amploarea ei, prin coeziunea forflelor partici-

pante, constituie un moment special, cu identitate proprie, în ansamblultransformærilor profunde intervenite în Europa Ræsæriteanæ. VictoriaRevolufliei este urmarea unui adeværat consens naflional. În cursul celordouæ luni care au trecut, au apærut øi s°au dezvoltat structuri pluraliste

ADRIAN NÆSTASE

54

øi democratice. Au fost create partide politice, sindicate libere, asociafliiprofesionale — care exprimæ varietatea de interese øi de aspiraflii alesocietæflii româneøti contemporane.

De la bun început, noile autoritæfli române s°au declarat în favoareaunei cooperæri deschise cu ONU, cu Comisia ONU pentru DrepturileOmului. O cooperare deschisæ pentru cæ ele nu au nimic de ascuns. Însæo cooperare bazatæ pe egalitate øi respect reciproc.

Poate cæ este pentru întâia oaræ cæ un guvern rezultat dintr°o revoluflieacceptæ sæ coopereze cu raportorul special numit de Comisie sæ examinezeo situaflie preexistentæ, situaflie modificatæ fundamental de miøcarea carea creat noul guvern. În plus, guvernul român a propus chiar ca mandatulraportorului special sæ fie prelungit. Era oare necesar? Este clar cæ de juretoate libertæflile democratice au fost restabilite. De facto, cu eforturienorme — cauzate de marile dificultæfli economice øi sociale, de fragilitateanoilor structuri politice, care au o „istorie“ de cel puflin douæ luni, prinacfliunea anumitor forfle destabilizatoare — se încearcæ, cu cea mai marebunævoinflæ posibilæ, punerea lor în aplicare.

Privind în jurul nostru, observæm cæ peste tot existæ probleme dificileøi se încearcæ rezolvarea lor. Se propun scenarii øi diferite soluflii pentrua se ræspunde cât se poate de bine provocærilor acelor schimbæri ce auloc în Europa de Ræsærit øi necesitæflilor lumii contemporane.

Guvernul nostru a ales sæ propunæ prelungirea cu încæ un an amandatului de raportor special ca o dovadæ de bunævoinflæ, ca o expresiea dorinflei de a participa la cooperarea internaflionalæ în materie de drepturiale omului øi nu ca o dovadæ de vulnerabilitate. În prezent, pentru situafliadrepturilor omului în România, marele „raportor“ este poporul românînsuøi. În acest sens, o importanflæ cu totul specialæ este acordatæ de noileautoritæfli române alegerilor ce vor avea loc la 20 mai.

De altfel, aøa cum a declarat preøedintele Consiliului Provizoriu,domnul Ion Iliescu, suntem gata sæ primim — în timpul alegerilor —un grup de observatori ONU care sæ controleze respectarea regulilor


55

procedurale øi buna desfæøurare a alegerilor în România. Suntem deasemenea gata sæ primim în România, cu ocazia alegerilor, observatoridin partea membrilor CSCE.

Acesta este motivul pentru care guvernul român consideræ raportorulspecial mai curând ca un amicus democratiae în România, ca un partenerøi un consilier. Tot acesta este øi motivul pentru care suntem de pærerecæ accentul trebuie pus pe sprijinul consultativ în scopul perfecflionæriiîn flara noastræ a structurilor juridice, politice øi educative capabile særæspundæ nevoilor de libertate individualæ øi progresului social al societæfliiromâneøti.

Voinfla guvernului român de a coopera cât mai sincer cu ONU îndomeniul drepturilor omului — ce reflectæ o nevoie realæ de reînnoireîn flara noastræ øi o schimbare de abordare — se exprimæ nu doar înatitudinea constructivæ în aport cu misiunea profesorului J. Voyame înRomânia, ci øi în disponibilitatea arætatæ de a coopera cu OIM, UNESCOøi alte instituflii specializate, cu CICR, precum øi cu ONG°uri, ca depildæ Amnesty International.

Doamnæ preøedinte, În cursul ultimelor luni, au fost restabilite în România marile libertæfli

fundamentale: de pildæ, libertatea de gândire, de conøtiinflæ, de religie,libertatea de opinie øi de exprimare. În momentul de faflæ, existæ în flaranoastræ un mare numær de ziare libere, posturi de radio øi de televiziunelibere care asiguræ, færæ nici o cenzuræ, o „supraveghere“ activæ øi con-structivæ a procesului politic în curs de desfæøurare.

Pe de altæ parte, drepturile civile au redobândit garanfliile necesarepentru aplicarea lor normalæ. Este vorba în mod special de dreptul laviaflæ, de dreptul la integritate fizicæ, de drepturi sindicale øi de dreptulla educaflie. Au fost adoptate, de asemenea, un decret ce aboleøte pedeapsacu moartea, un decret privind regimul paøapoartelor — care asiguræ pedeplin libertatea de circulaflie —, reglementæri privind abrogarea legiicare limita deflinerea de maøini de scris øi interzicea fotocopiatoarele,

ADRIAN NÆSTASE

56

decrete ce autorizeazæ partidele politice, organizafliile neguvernamentale,sindicatele libere. Trebuie menflionat cæ sunt autorizate toate cultele —cu excepflia celor ce ar putea aduce prejudicii ordinii publice, sænætæfliisau moralei. Biserica Unitæ, interzisæ dupæ ræzboi, a primit, din lunadecembrie a anului trecut, autorizaflia de funcflionare.

Dialogul politic inifliat în România subliniazæ faptul cæ existæ, pe lângæopfliuni politice diferite, pe lângæ pluralismul opiniilor, conøtiinfla deinterese fundamentale ale flærii, voinfla de a construi un viitor democraticsocietæflii româneøti. Revenind la tradifliile româneøti antebelice, asistæmla realizarea unui consens al tuturor forflelor politice în ceea ce priveøtepolitica externæ româneascæ øi definirea intereselor naflionale.

Ca urmare a unei mese rotunde ce a avut loc la 1 februarie, repre-zentanflii partidelor politice øi reprezentanflii Consiliului Frontului SalværiiNaflionale au convenit asupra creærii Consiliului Provizoriu de UniuneNaflionalæ. Noul Consiliu, având prerogative legislative, asiguræ din plinreprezentarea personalitæflilor independente, a diverselor pæturi sociale,a minoritæflilor naflionale øi a tuturor judeflelor flærii. Acesta asiguræ, deasemenea, reprezentarea egalæ a tuturor partidelor politice. Reprezen-tanflii minoritæflilor naflionale în numær de 27 dintr°un total de 241 —participæ pe bazæ de proporflionalitate. Unul dintre vicepreøedinflii Consi-liului provizoriu este, de altfel, reprezentant al minoritæflii maghiare dinRomânia.

Dintre cele 16 comisii ale Consiliului Provizoriu, pot fi menflionate:Comisia constituflionalæ øi pentru drepturile omului, Comisia însærcinatæcu examinarea øi rezolvarea reclamafliilor øi doleanflelor victimelor dicta-turii, Comisia de anchetæ a abuzurilor comise de vechiul regim, Comisiapentru minoritæflile naflionale.

Doamnæ preøedinte, Democraflia, aøa cum o construim noi în România, înseamnæ øi

egalitatea în drepturi a tuturor cetæflenilor, preocuparea de a asigura øigaranta dreptul persoanelor ce aparflin minoritæflilor naflionale, încercând


57

în acelaøi timp sæ se reuneascæ, la nivelul cel mai înalt, potenflialul umanal întregii nafliuni în vederea construirii unei societæfli moderne.

Începutul Revolufliei noastre se situeazæ, în momentele cele maifierbinfli de la Timiøoara, Sibiu, Cluj, Braøov, sub semnul solidaritæfliidintre români øi minoritæflile naflionale. Un fapt important este cæ acestspirit se regæseøte în structurile economico°sociale øi politice ce pot asigurao egalitate realæ. Acest proces nu trebuie obstrucflionat de nici un fel deexcese, de nici un fel de naflionalism ce ar putea tenta majoritatea sauminoritatea, din interior sau din exterior.

Revoluflia a permis revenirea României în istoria contemporanæ. Eaa legat°o din nou de Europa marilor valori øi a marilor idealuri. Ea nua avut însæ putinfla de a o transfera în altæ lume, pe altæ planetæ. Încontextul nostru geopolitic, anumite probleme au rædæcini adânci øicomplexe, chiar dacæ au fost manipulate, în România, de pildæ, dedictatura ceauøistæ. Este necesar, în acelaøi timp, ca acestea sæ nu fiemanipulate de nimeni nici în viitor.

Procesul de democratizare în România urmæreøte garantarea dreptu-rilor omului øi a libertæflilor fundamentale pentru întreaga societate româ-neascæ øi nu doar pentru un grup sau o minoritate. Ar fi de neconceputîn aceastæ abordare — ce rezultæ din voinfla tuturor forflelor sociale øi etniceparticipante la Revoluflie — sæ se creeze „insule“ izolate. Hotærâri ce arputea sugera un cvasiprotectorat al uneia sau alteia dintre minoritæflileetnice, religioase sau lingvistice riscæ sæ fie considerate de cætre poporul româno lipsæ de încredere în Revoluflia lui øi un atentat la demnitatea sa.

Singurul garant al procesului de democratizare în România nu poatefi decât cel care a plætit libertatea cu propriul sânge: poporul român.Pentru a°l cita pe primul°ministru român, Petre Roman, „societatearomâneascæ, dupæ ce a realizat Revoluflia, este în curs de a°øi împlini cusucces democraflia“.

Revoluflia a avut ca obiectiv, între altele, eliminarea tuturor inegalitæ-flilor øi a oricærei încælcæri a legilor, inclusiv în privinfla minoritæflilor.Situaflia evolueazæ cætre soluflionarea problemelor referitoare la drepturilor

ADRIAN NÆSTASE

58

persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale — în toate locurile øiflinând seama de interesele lor legitime. În acest proces încercæm sæutilizæm experienfla øi practica statelor europene, a altor state, precumøi reglementærile cele mai avansate ce existæ în lume. Dialogul demo-cratic, calm, care se deruleazæ acum în acest domeniu este tratat cuseriozitate de cætre toate partidele, ceea ce oferæ premisele pentru o soluflio-nare cuprinzætoare, tolerantæ — spirit ce a guvernat întreaga Revoluflieromânæ.

Europa se îndreaptæ cu paøi repezi cætre mileniul trei. Ritmul schim-bærilor întrece adesea capacitatea analiøtilor de a urmæri evenimentele.Existæ færæ îndoialæ o revoltæ a faptelor contra dreptului øi institufliilor,dar existæ de asemenea o cursæ de vitezæ între diferitele procese. Pot existachiar øi contradicflii. Este oare, de pildæ, ideea unei Europe unite, cufrontiere transparente øi „spiritualizate“ (pentru a relua formula mareluidiplomat român dintre cele douæ ræzboaie, Nicolae Titulescu) compa-tibilæ cu insistenfla de a se lucra cu prioritate la dezvoltarea regimuluipolitic al minoritæflilor naflionale? Nu este vorba în acest caz de douætrenuri ce se îndreaptæ în direcflii diferite?

Doamnæ preøedinte, Foarte important pentru noi, în trecerea actualæ spre o societate demo-

craticæ, este transformarea „drepturilor omului“ nu doar în componenteale platformelor electorale, ci în fundamente civice ale exercitærii conøtien-te a libertæflii. Drepturile omului trebuie sæ reprezinte nu doar o aspiraflie,ci øi un instrument al participærii concrete la viafla societæflii civile.

Nu este o sarcinæ uøoaræ. Trebuie, în acelaøi timp, sæ se revinæ la mariletradiflii øi valori democratice româneøti. În 1817, se preciza, de pildæ,în Codul Callimachi, cæ tofli oamenii au drepturi naturale. Un mare istoricøi om politic român din secolul XIX, Mihail Kogælniceanu, sublinia cæîn flærile române robia nu mai exista de la 1749, ca o recunoaøtere a acestordrepturi naturale ale fiinflei umane, ceea ce nu era evident pentru toateflærile la vremea aceea.


59

În planul politicii externe, dimensiunea drepturilor omului a fostreintegratæ în cadrul activitæflilor internaflionale ale României. Au fostcorectate, în primul rând, pozifliile rigide, negative din trecut, ca de pildæcele faflæ de documentul CSCE de la Viena. Suntem acum în curs deexaminare a posibilitæflii ratificærii altor instrumente internaflionale îndomeniul drepturilor omului. Suntem conøtienfli de faptul cæ o politicæexternæ de deschidere, bazatæ, în acelaøi timp, pe interesele naflionale øipe valorile generale, comune ale umanitæflii, impune o integrare mai amplæa problematicii umanitare în cadrul inifliativelor internaflionale ale României.

Doamnæ preøedinte, La sfârøitul intervenfliei mele, aø dori sæ mulflumesc tuturor celor care,

în cadrul dezbaterilor Comisie, au exprimat aprecieri pentru schimbærilece au loc în flara noastræ, în mod special ambasadorului Irlandei øi amba-sadorului Suediei. Sunt convins cæ lumea cætre care ne îndreptæm — olume liberæ øi prosperæ — va fi øi rezultatul contribufliei poporului român.

Væ mulflumesc, doamnæ preøedinte.

29 martie 1990

Dreptul internaflional øi problematica minoritæflilor naflionale1

Preocupæri legate de protecflia internaflionalæ a minoritæflilor2 au apærut,în special, dupæ Primul Ræzboi Mondial (deøi problema minoritæflilor

ADRIAN NÆSTASE

60

1 Publicat în revista „Lumea Azi“, din 29 martie 1990. Republicat în volumul Adrian Næstase,România øi noua arhitecturæ mondialæ, Bucureøti, 1996, pp.386–388.

2 România s°a aliniat la standardele Consiliului Europei în domeniul protecfliei minoritæflilornaflionale. Astfel, România a ratificat Convenflia°cadru pentru protecflia minoritæflilor naflionale, asemnat Carta limbilor regionale sau minoritare øi are o contribuflie activæ la elaborarea Protocolului12 1a Convenflia europeanæ a drepturilor omului privind drepturile culturale, în special cele ale

a început sæ se punæ încæ din secolul al XVI°lea, o datæ cu crearea statuluimodern) când, în încercarea de asigurare a unui cadru instituflionalizatde protecflie în acest domeniu, au fost încheiate, de cætre puterile aliate,tratate speciale, denumite tratate pentru minoritæfli, cu Polonia, Ceho-slovacia øi Iugoslavia în 1919, iar cu România øi Grecia în 1920. Obiecfliaevidentæ, formulata de multe state, inclusiv de România, era aceea cæ,prin aceste tratate, se stabilea un sistem discriminatoriu, minoritæflile din


61

persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale. Atât elaborarea Convenfliei°cadru, cât øi a Protocolului12, au fost decise de Comitetul Miniøtrilor, pornind de la Recomandarea 1201 a AdunæriiParlamentare.

În cadrul reuniunii din 11–14 septembrie 1995 a Comitetului Miniøtrilor la nivel de delegafli,decizia Comisiei juridice a provocat o dezbatere amplæ, fiind formulate poziflii net diferite cuprivire la valoarea øi valabilitatea Recomandærii 1201. Astfel, atitudini foarte critice, de respingerea valabilitæflii juridice a acestui document, au avut reprezentanflii Franflei, Marii Britanii, Cehieiøi Poloniei. Ungaria øi Austria au argumentat in favoarea contribufliei pozitive a Recomandærii1201, un punct de vedere similar având øi Daniel Tarschys, secretarul general al Consiliului Europei.Dezbaterea a scos în evidenflæ adeværata competiflie dintre Adunarea Parlamentaræ, care încearcæsæ impunæ Recomandarea 1201, øi Comitetul Miniøtrilor, care a adoptat Convenflia°cadru, precumøi clivajele între partizanii unei codificæri mai accelerate øi cuprinzætoare în domeniul protecflieiminoritæflilor naflionale øi cei care consideræ cæ textul care trebuie aplicat este acela alConvenfliei°cadru pentru protecflia minoritæflilor naflionale, fiind singurul acceptat atât de AdunareaParlamentaræ, cât øi de Comitetul Miniøtrilor.

Cea mai recenta tentativæ de clarificare a conflinutului Recomandærii 1201 (cu precædere aarticolului 11) îl reprezintæ Avizul Comisiei Europene pentru Democraflie prin Drept/Comisiade la Veneflia, dat publicitæflii la 1 martie 1996. Avizul în cauzæ, redactat la solicitarea ComisieiJuridice øi a Drepturilor Omului a APCE, confline o interpretare a respectivului articol, caracterulacestui aviz ræmânând însæ pur consultativ.

Datele statistice ale celui mai recent recensæmânt, efectuat la 7 ianuarie 1992, sunt urmætoarele:l populaflia totalæ a României este de 22.760.449 de locuitori, dintre care 89,4% sunt români,

adicæ 20.352.980.l pentru restul de 10,6%, situaflia statisticæ se prezintæ astfel: maghiari: 1.620.199 — (7,1%);

rromi: 409.723 — (1,8%); germani: 119.436 — (0,5%); ucraineni: 66.833 — (0,3%);ruøi°lipoveni: 38.688 — (0,2%); turci: 29.533 — (0,1%); sârbi: 29.080 — (0,1%); tætari:24.649 — (0,1%); slovaci: 20.672 — (0,1%); bulgari: 9.935; evrei: 9.107; croafli: 4.180;cehi: 5.800; polonezi: 4.247; greci: 3.897; armeni: 2.023; alte naflionalitæfli: 8.420; origineetnicæ incertæ: 1.047 — (0,3%).

cadrul marilor puteri nefiind protejate. Chiar Germania, deøi învinsæîn ræzboi, nu era printre statele ce trebuiau sæ accepte prevederi referitoarela protecflia minoritæflilor din interiorul sæu. Aøa cum sublinia un cunoscutspecialist de drept internaflional din perioada interbelicæ, A. Mandelstam,obligafliile faflæ de minoritæfli impuse câtorva guverne reprezentau oadeværatæ deminutio capitis, conturând un drept particular, aplicabilrelafliilor unui numær restrâns de state øi de minoritæfli.

Protecflia minoritæflilor, organizatæ de Societatea Nafliunilor, s°a soldatcu un eøec, fiind denunflat caracterul inegal øi discriminatoriu al unuisistem impus câtorva state care, de altfel, din 1934, au refuzat, în modexpres, sæ°l mai aplice. Nici tratatele de pace din 1947 n°au restabilitacest sistem. Argumentul invocat — inclusiv de cætre un valoros specialistromân în drept internaflional, G. Sofronie — era acela cæ protecfliaminoritæflilor implica, în mod nejustificat, o protecflie selectivæ, fiindnecesar, de fapt, un sistem generalizat de protecflie a dreptului tuturoroamenilor. Aceastæ idee apare atât într°o Recomandare a AcademieiDiplomatice Internaflionale, din 8 noiembrie 1928, cât øi în Declarafliadrepturilor internaflionale ale omului, adoptatæ de Institutul de DreptInternaflional, la 12 octombrie 1929, sau în Declaraflia drepturilor øiîndatoririlor statelor, aprobatæ, sub forma unor rezoluflii, de UniuneaInterparlamentara, în august 1928.

Astfel, dupæ cel de Al Doilea Ræzboi Mondial, se trece de la preocu-parea asigurærii øi protecfliei drepturilor unor anumite categorii de per-soane (stræini, minoritæfli), ori a unor drepturi considerate în modindividual øi raportate la anumite domenii prioritare în perioada postbeli-cæ (dreptul la munca etc.), la asigurarea øi protecflia drepturilor într°oviziune de ansamblu, globalæ. Astfel, Carta Nafliunilor Unite proclamæpromovarea drepturilor omului printre obiectivele principale alecooperærii internaflionale, consacrând, totodatæ, principiile care stau labaza acestei cooperæri.

Textul de bazæ pentru analiza drepturilor minoritæflilor naflionale îndreptul internaflional contemporan îl reprezintæ Pactul internaflional

ADRIAN NÆSTASE

62

referitor la drepturile civile øi politice (adoptat la 16 decembrie 1966,în vigoare de la 23 martie 1976, la care erau pærfli, la 1 februarie 1990,91 de state), care, în articolul 27, prevede: „În statele în care existæminoritæfli etnice, religioase sau lingvistice, persoanele aparflinândacestor minoritæfli nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comuncu ceilalfli membri ai grupului lor, propria viaflæ culturalæ, de a profesaøi de a practica propria religie sau de a folosi propria limbæ“.

Lectura atentæ a acestui text evidenfliazæ câteva aspecte. In primul rând,titularul drepturilor enunflate nu îl reprezintæ minoritatea, deci colec-tivitatea ca atare, ci persoana ce aparfline minoritæflii.

Exercitarea dreptului, datoritæ unui anumit specific, poate fi colectivæøi se poate face în comun, împreunæ cu alte persoane aparflinând mino-ritæflii respective. Este firesc: activitæflile culturale, spre exemplu, presu-pun participarea mai multor persoane, care însæ îøi exercitæ drepturiindividuale. De asemenea, sfera drepturilor vizate este limitatæ. Persoa-nele aparflinând minoritæflilor naflionale se bucuræ, în primul rând, deprotecflia generalæ a sistemului universal al drepturilor omului, ca oricecetæflean. Articolul 27 stipuleazæ o protecflie suplimentaræ, dar limitatæ.Ea priveøte doar identitatea culturalæ, specificitatea religiei øi utili-zarea limbii materne (în paralel cu limba oficialæ).

Este important de precizat cæ titulare ale dreptului la autodeter-minare nu pot fi decât popoarele, nu øi minoritæflile naflionale. Aceastæconcluzie se desprinde din lectura articolului 1 al Pactului internaflionalreferitor la drepturile civile øi politice (reluat øi în Pactul internaflionalreferitor la drepturile economice, sociale øi culturale, adoptat la aceeaøidatæ), în care se aratæ: „Toate popoarele au dreptul la autodeterminare.În virtutea acestui drept, ele îøi hotæræsc în mod liber statutul politicøi îøi asiguræ în mod liber dezvoltarea economicæ, socialæ øi culturalæ“(art. 1, alin. 1). Un argument suplimentar este øi acela cæ, în art. 27 alPactului, sunt prevæzute, aøa cum am menflionat, drepturi ale persoaneloraparflinând minoritæflilor øi nu drepturi ale minoritæflii ca atare. În


63

momentul de faflæ, în cadrul Comisiei ONU pentru Drepturile Omuluiexistæ preocupæri de elaborare a unei declaraflii asupra drepturilor per-soanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, etnice, religioase øi lingvisti-ce, pornindu°se de la un text propus de Iugoslavia. Grupul de lucru,instituit de Comisie încæ din 1978, a terminat, cu ocazia recentei sesiunia Comisiei (29 ianuarie–9 martie 1990), examinarea, într°o primæ lecturæ,a proiectului de Declaraflie, care detaliazæ prevederile articolului 27 dinPact. Textul proiectului îøi va urma cursul firesc în anii viitori, în con-textul unor poziflii adeseori dificil de conciliat.

Aø încheia cu o chestiune de principiu. Europa se îndreaptæ spre altreilea mileniu. Ritmul schimbærilor depæøeøte adeseori capacitatea analiø-tilor de a urmæri evenimentele. Existæ, færæ îndoialæ, o revoltæ a faptelorîmpotriva dreptului øi a institufliilor, dar îøi face apariflia øi o cursæ devitezæ între diferite procese. Apar chiar øi unele contradicflii între acestea.Este, spre exemplu, conciliabilæ ideea unei Europe unite, având frontieretransparente øi „spiritualizate“ (pentru a relua formula lui NicolaeTitulescu), cu insistenfla de a pune, pe primul plan al calendarului proble-maticii drepturilor omului, chestiunea minoritæflilor naflionale? Nu estevorba, în acest caz, de douæ trenuri care merg în direcflii diferite?

„Reintegrarea problematicii drepturilor omului în viafla politicæinternæ øi în politica externæ româneascæ“1

Într°o lucrare a cunoscutului filosof al dreptului din Franfla, MichelVilley, se considera cæ societæflile postindustriale au introdus un substitutal religiei: concepflia drepturilor omului2. Este sigur, în orice caz, faptulcæ problematica drepturilor omului a figurat tot mai insistent, în ultimii

ADRIAN NÆSTASE

64

1 „Revista Românæ de Studii Internaflionale“, an XXIV, nr. 1–2 (105–106), pp. 7–10, Bucureøti,1990 [N.B.: post 6 iunie, ante 28 iunie 1990].

2 Michel Villey, Le droit et les droits de l’homme, Paris, PUF, 1983, p. 157.

ani, în prim°planul dezbaterilor øi al preocupærilor internaflionale. În acestcontext, era firesc ca Revoluflia Românæ sæ°øi fixeze între obiectivele cen-trale atât realizarea unei societæfli democratice, cât øi promovarea øiprotecflia drepturilor fundamentale ale omului. România a fæcut dejaprimii paøi în aceastæ direcflie, angajându°se pe drumul ireversibil aldemocrafliei, în plan politic, economic øi social, ca øi în domeniul colabo-rærii internaflionale, a cæror componentæ esenflialæ o constituie asigurareaînfæptuirii drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului.

Totuøi, ce înseamnæ drepturile omului? Cum øi când a apærut acestconcept? Ce fundament are øi ce sferæ cuprinde? Care este legætura dintredrepturile omului øi drepturile cetæfleneøti? Care sunt izvoarelejuridice — în plan naflional øi internaflional? Care este cadrul instituflionalde protecflie la nivel internaflional? Cum funcflioneazæ sistemele regiona-le (vest°european, interamerican, african) ale drepturilor omului?

În procesul de „învæflare“ a democrafliei este urgent øi necesar sæ seofere ræspunsuri ample la astfel de întrebæri, pentru ca „drepturile omului“sæ nu reprezinte doar puncte în platforme electorale, ci fundamentul civical exercitærii conøtiente a libertæflii. Drepturile omului au nu numaidimensiuni conceptuale, ci øi implicaflii educaflionale øi de informaflie.Ele trebuie sæ reprezinte nu numai o aspiraflie scolasticæ, ci øi un instrumental participærii concrete la viafla societæflii civile.

Existæ peste 70 de documente internaflionale în domeniul drepturiloromului. Din acestea, România este parte la marea lor majoritate, îndeosebila cele douæ pacte privind drepturile economice, sociale øi culturale,respectiv drepturile politice øi civile, la convenfliile pentru eliminareadiscriminærii rasiale, a discriminærii faflæ de femei øi a discriminærii înînvæflæmânt, la convenfliile pentru prevenirea øi reprimarea sclavajului,a genocidului øi a apartheidului.

Recent, flara noastræ a ratificat Protocolul privind abolirea pedepseicu moartea øi Convenflia împotriva luærii de ostatici, iar în atenfliaParlamentului se aflæ propunerile pentru ratificarea Convenfliei privind


65

interzicerea torturii, a pedepselor øi tratamentelor degradante øi inuma-ne øi a Convenfliei asupra drepturilor copilului.

Au fost retrase rezervele formulate anterior privind jurisdicflia obliga-torie a Curflii Internaflionale de Justiflie prevæzutæ în unele acorduri dindomeniul drepturilor omului.

Aceste documente trebuie cunoscute în România, iar drepturilestabilite în plan internaflional trebuie sæ se reflecte øi în reglementærileinterne. Existæ, de asemenea, peste 3.000 de organizaflii neguvernamentaleîn acest domeniu. Va trebui realizatæ racordarea româneascæ cu uneledin ele. Instituirea unor comisii pentru drepturile omului la nivelul celordouæ Camere ale Parlamentului liber ales ar trebui, de aceea, sæ fie dublatæde o reflea de organizaflii neguvernamentale (ONG) româneøti, care sæasigure forme de monitorizare intelectualæ øi moralæ asupra tuturoractivitæflilor în acest domeniu.

Pe planul institufliilor guvernamentale, fiecare din acestea ar trebuisæ asigure, prin structurile sale, acordarea unei atenflii crescânde cunoaøteriiproblematicii drepturilor omului øi aplicærii în practicæ a angajamentelorasumate de România în acest domeniu. În acest sens, în MinisterulAfacerilor Externe va funcfliona o unitate organizatoricæ separatæ pentrudrepturile omului.

În orice caz, atât „activiøtii“ în domeniul drepturilor omului, cât øifiecare cetæflean, au nevoie de informaflii cât mai bogate, conceptuale øifactuale, pentru a contribui la democratizarea societæflii øi la un grad câtmai înalt de libertate personalæ.

În planul politicii externe, dimensiunea drepturilor omului se cere afi reintegratæ activitæflilor internaflionale ale flærii noastre. Dupæ corecta-rea unor poziflii aberante din trecut — spre exemplu, în legæturæ cudocumentul CSCE de la Viena — a avut loc publicarea în flara noastræa acestui document (conform angajamentului asumat) øi este în curspublicarea altor documente internaflionale existente în materie.

ADRIAN NÆSTASE

66

A avut loc o schimbare fundamentalæ în concepflia României privindcooperarea pe plan internaflional în cadrul ONU øi în alte foruri, îndomeniul drepturilor omului. Aceasta s°a reflectat în trecerea la un dialogconstructiv cu diferitele organisme ale ONU øi la reuniunile acestora.Raportorul special privind situaflia drepturilor omului în România,desemnat de Comisia drepturilor omului în 1989, a vizitat de douæ oriflara noastræ øi s°a bucurat de toate înlesnirile pentru a avea contacteledorite. Însæøi rezoluflia pentru prelungirea mandatului raportorului special,adoptatæ de Comisie în 1990, a evidenfliat aspectele pozitive ale colaboræriicu România, având printre coautori øi delegaflia românæ. De asemenea,o contribuflie constructivæ aduc participanflii români la Subcomisia pentruprevenirea discriminærii øi protecflia minoritæflilor.

Pe de altæ parte, afirmarea unei politici externe de deschidere, bazatæatât pe interesele naflionale, cât øi pe valorile generale, comune ale umani-tæflii, impune o integrare mai amplæ a problematicii umanitare, dinpunctul de vedere al inifliativelor internaflionale, în programul activitæflilorexterne româneøti. Va fi necesar însæ în prealabil un efort deosebit înplan conceptual, gæsirea unor ræspunsuri la întrebæri vitale, cum ar firolul individului în plan internaflional; are acesta calitatea de subiect aldreptului internaflional? De asemenea, se pune întrebarea care este conflinu-tul actual al principiului neamestecului în treburile interne ale statelor?

Existæ în lume structuri institufliona1e importante în domeniuldrepturilor omului, în special în Europa Occidentalæ, øi pe continentulamerican, structuri care permit accesu1 individului la jurisdicflii inter-naflionale în chestiuni referitoare la drepturile omului. Este acesta unmodel care poate fi urmat øi de statele Europei de Ræsærit, ar putea acesteasæ se alæture mecanismului Consiliului Europei sau ar fi, poate, de doritca astfel de soluflii sæ fie generalizate într°un sistem unic în plan gene-ral°european, în cadrul unor viitoare reuniuni de tip Helsinki?

În legæturæ cu aceasta, România øi°a exprimat oficial dorinfla de adeveni membræ a Consiliului Europei — iniflial cu un statut de invitat,


67

conform procedurilor Consiliului, precum øi de a adera la ConvenfliaEuropeanæ a Drepturilor Omului, cu mecanismele pe care aceasta le°acreat. (Curtea Europeanæ a Drepturilor Omului øi Comisia Europeanæa Drepturilor Omului).

Pe plan general°european, dupæ retragerea rezervelor la documentulde la Viena, øi deci acceptarea mecanismului de dialog al statelor partici-pante asupra aplicærii angajamentelor asumate în domeniul drepturiloromului, România a avut o participare constructivæ remarcatæ la Reuniu-nea de la Copenhaga, din mai–iunie a.c., a Conferinflei CSCE asupradimensiunii umane. La aceastæ reuniune, România a propus adoptareaunei declaraflii asupra drepturilor persoanelor care fac parte din minoritæflinaflionale, etnice sau re1igioase øi întocmirea unei hærfli a minoritæflilorde pe continent. De asemenea, a sprijinit stabilirea unei proceduri gene-ral°europene de observare a desfæøurærii alegerilor, pornind de la experien-fla pozitivæ a flærii noastre.

Rezultæ din cele de mai sus cæ întrebærile în acest domeniu sunt relativsimple. Ca de obicei, ræspunsurile sunt mai dificile. De aceea, în afaraunor grupuri de activiøti sau asociaflii de monitorizare, ar fi extrem deimportantæ crearea unui forum de analizæ a problematicii drepturiloromului, care sæ sprijine atât luarea unor decizii guvernamentale, cât øiinformarea largæ a opiniei publice. De altfel, în numeroase flæri existæinstitute având un astfel de obiect: Institutul Norvegian a1 DrepturilorOmului, Institutul Olandez al Drepturilor Omului, sau centre, cum arfi Centrul Polonez pentru Drepturile Omului.

Ar fi de o deosebitæ utilitate crearea øi în flara noastræ a unui Institutpentru Drepturile Omului, ca organism neguvernamental, care ar puteafuncfliona eventual pe lângæ Parlament, având funcflii de informare,documentare, cercetare øi educare. În afaræ de informarea øi instruireatuturor categoriilor de juriøti care, prin munca lor, vin în contact cuproblematica drepturilor omului, Institutul ar putea sæ serveascæ øi ca

ADRIAN NÆSTASE

68

bazæ de organizare øi funcflionare a organizafliilor neguvernamentaleromâneøti din acest domeniu.

Trebuie sæ nu uitæm cæ valorile implicate de aceste drepturi au nume-roase conotaflii øi cæ, în definitiv, aøa cum aræta Montesquieu referitorla libertate, „nu existæ cuvinte care sæ fi primit mai multe semnificafliiøi care sæ fi impresionat spiritele în atâtea maniere“.1

De aceea, øi în acest domeniu entuziasmul moral øi deschiderea politicætrebuie sæ fie însoflite de profesionalism, de competenflæ.


69

1 Montesquieu, De l’esprit des lois, în „Oeuvres complétes de Montesquieu“, Paris, 1846, p. 163.

Revoluflia din decembrie 1989 a marcat pentru Adrian Næstase un nouînceput.

Omul de øtiinflæ a devenit om politic.A intrat øi a ræmas pe scena politicæ — iatæ s°au scurs 16 ani — cu

sinceritate øi încredere, a rezistat cu inteligenflæ øi curaj, øi°a fæcut datoriapledând cu devotament cauzele øi interesele României.

Îngrijitorul acestei ediflii a crezut necesar sæ ofere cititorului câteva dateøi informaflii obiective ale vieflii politice româneøti din primævara anului 1990,când Adrian Næstase a pæræsit Institutul de Cercetæri Juridice pentru a ocupafotoliul de titular al Ministerului Afacerilor Externe.

La 20 mai 1990, au avut loc primele alegeri din România postcomunistæ,la care s°a consemnat o masivæ participare la vot (86,20%). Conform rezulta-telor definitive date publicitæflii (26 mai) pentru funcflia de preøedinte: IonIliescu — 85,07%, Radu Câmpeanu — 10,64% øi Ion Rafliu — 4,29%.Pentru Adunarea Deputaflilor: FSN — 66,31% (263 mandate); UDMR— 7,23% (29 mandate); PNL — 6,41% (29 mandate); Miøcarea Ecologistædin România (MER) — 2,62% (12 mandate); PNfiCD — 2,56% (12mandate); PUNR øi Partidul Republican — 2,12% (9 mandate); PartidulDemocrat°Agrar (PDA) — 1,83% (9 mandate); Partidul Ecologist Român(PER) — 1,69% (8 mandate); Partidul Socialist Democratic Român —l,05% (5 mandate); PSDR — 0,53% (2 mandate). Pentru Senat: FSN —67,2% (91 mandate); UDMR — 7,20% (12 mandate); PNL — 7,06%(10 mandate); PNfiCD — 2,50% (1 mandat); MER — 2,45% (1 mandat);

70

FORMAREA GUVERNULUI

PUNR øi Partidul Republican — 2,15% (2 mandate); PER — 1,38%(1 mandat).

La 28 iunie, guvernul nou constituit a fost prezentat opiniei publice într°oreuniune televizatæ, desfæøuratæ la Ateneul Român.

Adrian Næstase a fost chemat în Cabinet ca ministru de Externe, onorândacest portofoliu timp de 875 de zile, în guvernul Petre Roman (28 iunie1990–26 septembrie 1991) øi guvernele Teodor Stolojan (1 octombrie–16 octombrie 1991; 16 octombrie 1991–19 noiembrie 1992).

La prezentarea membrilor guvernului, primul°ministru, Petre Roman,i°a fæcut ministrului de Externe un succint portret:

„Adrian Næstase:Vârsta — 40 de ani, næscut la Bucureøti.Studii — Facultatea de Drept, Universitatea Bucureøti, promoflia 1973

— øef de promoflie; Facultatea de Istorie–Filozofie, Universitatea Bucureøti,Secflia Sociologie, promoflia 1978; doctorat în drept, specialitatea dreptinternaflional în 1987.

Experienflæ în — Dreptul internaflional øi relaflii internaflionale.Peste 85 de lucræri publicate, prelegerii øi cursuri în flaræ øi stræinætate.Membru asociat al Institutului Internaflional pentru Drepturile Omului

de la Strasbourg (Franfla).Membru al Societæflii Franceze de Drept Internaflional.Nu a fæcut parte din ierarhia superioaræ de partid øi de stat.“

Membrii guvernului României28 iunie 1990–16 octombrie 1991

Prim°ministru al guvernului:Petre Roman, 28 iunie 1990–26 septembrie 1991Theodor Stolojan, 1 octombrie–16 octombrie 1991


71

Ministru asistent al primului°ministru pentru Reformæ øi Relaflii cuParlamentul:Adrian Severin

Ministru de Stat, însærcinat cu Activitatea Industrialæ øi Comercialæ:Anton Vætæøescu, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991

Ministru de Stat, însærcinat pentru Orientarea Economicæ:Eugen Dijmærescu, 28 iunie 1990–16 octombrie 1991

Ministru de Stat, însærcinat cu Calitatea Vieflii øi Protecflia Socialæ:Ion Aurel Stoica, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991Dan Mircea Popescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministru de Interne:Doru Viorel Ursu

Ministrul Afacerilor Externe:Adrian Næstase

Ministrul Finanflelor:Theodor Stolojan, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991

Ministrul Economiei øi Finanflelor:Eugen Dijmærescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministrul Justifliei:Victor Babiuc

Ministrul Culturii:Andrei Pleøu

ADRIAN NÆSTASE

72

Ministrul Învæflæmântului øi Øtiinflei:Gheorghe Øtefan

Ministrul Apærærii Naflionale:Athanasie°Victor Stænculescu, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991Niculae Spiroiu, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministrul Industriei:Athanasie°Victor Stænculescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministrul Resurselor Industriale:Mihai Zisu, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991

Ministrul Agriculturii øi Industriei Alimentare:Ioan fiipu

Ministrul Comunicafliilor:Andrei Chiricæ

Ministrul Comerflului øi Turismului:Constantin Fota

Ministrul Lucrærilor Publice, Transporturilor øi Amenajærii Teritoriului:Doru Panæ

Ministrul Transporturilor:Traian Bæsescu, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministrul Mediului:Valeriu Eugen Pop


73

Ministrul Sænætæflii:Bogdan Marinescu

Ministrul Muncii øi Protecfliei Sociale:Cætælin Zamfir, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991Mihnea Marmeliuc, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministrul Tineretului øi Sportului:Bogdan Niculescu Duvæz, 28 iunie 1990–30 aprilie 1991Radu Berceanu, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministru færæ portofoliu:Ion Aurel Stoica, 30 aprilie 1991–16 octombrie 1991

Ministru însærcinat cu Bugetul, în cadrul Ministerului Economiei øiFinanflelor:Florin Bercea, 30 aprilie–16 octombrie 1991

Ministru secretar de Stat, însærcinat cu Privatizarea la Ministerul Agri-culturii øi Alimentafliei:Valeriu Pescaru, 30 aprilie 1991–16 octombrie 1991

Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe:Romulus Neagu

Secretar de Stat la Ministerul Învæflæmântului:Andrei fiugulea

Membrii guvernului României16 octombrie 1991–19 noiembrie 1992

Prim°ministru al guvernului:Theodor Stolojan

ADRIAN NÆSTASE

74

Ministru pentru Relaflia cu Parlamentul:Ion Aurel Stoica

Ministru de Interne:Victor Babiuc

Ministrul Afacerilor Externe:Adrian Næstase

Ministrul Economiei øi Finanflelor:George Danielescu

Ministru pentru Buget, Veniturile Statului øi Control Financiar, în cadrulMinisterului Economiei øi Finanflelor:Florin Bercea

Ministrul Justifliei:Mircea Ionescu°Quintus

Ministrul Culturii:Ludovic Spiess, 17 octombrie 1991–19 noiembrie 1992

Ministrul Învæflæmântului øi Øtiinflei:Mihai Golu

Ministrul Apærærii Naflionale:Niculae Spiroiu

Ministrul Industriei:Dan Constantintescu


75

Ministrul Agriculturii øi Alimentafliei:Petru Mærculescu

Ministrul Comunicafliilor:Andrei Chiricæ

Ministrul Comerflului øi Turismului:Constantin Fota

Ministrul Lucrærilor Publice øi Amenajærii Teritoriale:Dan Nicolae

Ministrul Transporturilor:Traian Bæsescu

Ministrul Mediului:Marcian Bleahu

Ministrul Sænætæflii:Mircea Maiorescu

Ministrul Muncii øi Protecfliei Sociale:Dan Mircea Popescu

Ministrul Tineretului øi Sportului:Ioan Moldovan

Ministru secretar de stat la Ministerul Învæflæmântului øi Øtiinflei:Emil Tocaci

ADRIAN NÆSTASE

76

29 iunie–3 iulie 1990

Sesiunea de varæ a Adunærii Parlamentare a Consiliului Europei(Innsbruck — Austria).

29 iunie 1990

În dupæ°amiaza zilei, au loc „audieri“ în legæturæ cu situaflia dinRomânia. Din partea României, participæ un grup de parlamentari — VasileMoiø, Mircea Ionescu°Quintus, Géza Stefan Szöcs, Dumitru Teaci, GheorgheDorin Scorflan, Liviu Mureøan; reprezentanfli ai guvernului — Adrian Næstase,ministrul Afacerilor Externe; Victor Babiuc, ministrul Justifliei; Adrian Severin,ministru asistent al primului°ministru pentru Reformæ øi Relaflii cu Parlamentul;Constantin Georgescu, ambasadorul României în Austria.

Iulie 1990

1 iulie 1990

Adrian Næstase, Adrian Severin øi Victor Babiuc au convorbiri cuCatherine Lalumière, secretar general al Consiliului Europei.

77

2 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri cuAlois Mock, ministru de Externe al Austriei.

3 iulie 1990

La sosirea în flaræ, Adrian Næstase, ministru de Externe al României,face o declaraflie Agenfliei „Rompres“:

Vizita pe care am întreprins°o la Innsbruck reprezintæ prima cælætoriea unor membri ai noii echipe guvernamentale, împreunæ cu o delegafliede parlamentari reprezentând diferite partide, orientæri politice øi, deasemenea, cu un grup de experfli øi ziariøti, deci reprezintæ prima cælætorieîn încercarea de a conecta dezvoltærile øi încercærile de aprofundare ademocrafliei din România cu procesele de schimbare øi institufliile demo-cratice ale Europei. Din acest punct de vedere, vizita, care a urmærit înprincipal stabilirea unor contacte øi schimburi de informaflii cu AdunareaParlamentaræ a Consiliului Europei, a avut drept scop încercarea de aechilibra, pe de o parte, informaflia care existæ în Occident în legæturæcu situaflia din România, de a oferi deci elemente suplimentare pentruo analizæ echilibratæ a ceea ce se întâmplæ în flara noastræ øi, pe de altæparte, de a transmite un mesaj foarte clar în legæturæ cu voinfla fermæ,inexorabilæ, a autoritæflilor din România øi a societæflii româneøti înansamblu de a merge pe calea democrafliei, pe calea atingerii unorobiective øi a unor valori democratice. Credem cæ vizita acestei delegafliicomplexe øi reprezentative pentru diferitele curente de opinie øi de opfliunipolitice s°a soldat în mod cert cu un rezultat pozitiv, în primul rândprin faptul cæ am putut sæ aducem o imagine corectæ, vie, a ceea ceînseamnæ institufliile de conducere din România postrevoluflionaræ øi dedupæ alegeri, iar pe de altæ parte pentru cæ am reuøit sæ stabilim un contactdirect, nemijlocit, cu oamenii care formeazæ aceste instituflii europene.

ADRIAN NÆSTASE

78

Contactul personal este, probabil, cea mai bunæ cale de a transmite unmesaj. Va trebui øi în viitor sæ punem un mare accent pe acest mod dea ne implica în dialogul internaflional. Nu prin cuvinte, nu prin lozinci,ci prin prezenfla noastræ inteligentæ, imaginativæ, moderatæ, convingætoare,vom putea sæ arætæm care este de fapt hotærârea noastræ, care sunt direcfliilepe care le cæutæm øi pe care încercæm sæ le punem în aplicare. fiin sæapreciez cæ în cadrul unor „audieri“, care au durat peste trei ore, amræspuns foarte deschis la toate întrebærile ce ni s°au pus. Am participatla nenumærate întâlniri, la conferinflele de presæ, am dat numeroaseinterviuri pentru posturile de radio, televiziune, pentru agenflii de presæ,ziare, atât membrii echipei guvernamentale, cât øi reprezentanflii Parla-mentului. De asemenea, ne°am întâlnit cu preøedintele Adunærii Parla-mentare a Consiliului Europei, domnul Anders Bjorck, cu doamnaCatherine Lalumière, secretar general al Consiliului Europei, iar lunidimineaflæ am avut o întâlnire cu ministrul federal de Externe al Austriei,domnul Alois Mock. Cred astfel cæ vizita pe care am realizat°o a fostutilæ. Ea nu trebuie însæ nici exageratæ, nu reprezintæ decât un prim paspe calea extrem de dificilæ pe care ne°am ales°o. Este evident cæ existæøi anumite interese care ne sunt ostile, anumite poziflii care ne sunt ostile.Unele din cauza unei cunoaøteri mai puflin nuanflate a evolufliilor dinflaræ. Altele izvorâte poate chiar dintr°o anumitæ rea°credinflæ sau dininterese contrarii. Este evident cæ Europa se miøcæ într°un ritm extremde alert. Singura øansæ pentru noi este de a ne implica în aceste schimbæri,de a participa la ele øi, din acest punct de vedere, noi va trebui sæ adoptæmo poziflie extrem de activæ, constructivæ øi deschisæ. Speræm cæ acestexercifliu — pentru cæ în definitiv vizita în sine a fost un exercifliu pentruechipa noastræ, alcætuitæ din persoane diferite ca mentalitate, formaflie,opfliune politicæ øi care, pânæ la urmæ, au ræspuns împreunæ într°un modresponsabil la ceea ce înseamnæ de fapt interesele naflionale româ-neøti —, aceastæ experienflæ unicæ (prin felul în care a dus la mobilizareaa ceea ce este bun øi constructiv în fiecare din noi, în momentul în care


79

ne°am situat în mod firesc cu toflii de aceeaøi parte a mesei de dialog)trebuie continuatæ prin numeroase alte contacte, atât la nivelul guvernuluiøi al parlamentului, dar, mai ales, la nivelul omului obiønuit, care — princælætorii, prin ceea ce va putea sæ vadæ øi sæ explice, în acelaøi timp —va fi ambasadorul firesc al unui nou mod de gândire. Trebuie sæ fimconøtienfli cæ vor exista în continuare multe pericole, multe dificultæfli,dar eu sunt convins cæ avem forfla sæ ne prezentæm la un nivel corespun-zætor oricærei situaflii. Sæ distrugem aceastæ discrepanflæ dintre percepfliaexternæ, care, în clipa de faflæ, este extrem de negativæ, øi schimbærile dinflaræ care sunt complexe, cu pærflile lor negative, dar øi cu numeroaseaspecte pozitive.

Notæ verbalæ a Ministerului Afacerilor Externe al României trimisæMinisterului Afacerilor Externe al Republicii Ungare

Ministerul Afacerilor Externe al României prezintæ salutul sæu Ministe-rului Afacerilor Externe al Republicii Ungare øi, referindu°se la notaverbalæ a acestuia nr. 6049°1/1990 din 26 iunie 1990, are onoarea a°iaduce la cunoøtinflæ urmætoarele:

I. În legæturæ cu natura, caracterul øi desfæøurarea evenimentelor dela Bucureøti din 13–15 iunie 1990, autoritæflile române au informat înmod sistematic guvernele flærilor participante la Conferinfla pentru Secu-ritate øi Cooperare în Europa, la nivelul cel mai autorizat, inclusiv prinscrisori ale primului°ministru al României.

Demersul Ministerului de Externe ungar pare sæ ignore aceste eforturi.Având însæ în vedere cæ acest demers este fæcut cu referire la prevederile

Documentului final de la Viena privind dimensiunea umanæ øi ca o do-vadæ cæ dupæ retragerea rezervelor la acest Document, impuse de vechiulregim, România înflelege sæ°øi respecte integral angajamentele asumate,partea românæ prezintæ în anexæ informafliile solicitate în conformitate

ADRIAN NÆSTASE

80

cu paragraful 1 din capitolul „Dimensiunea umanæ a CSCE“ al Docu-mentului menflionat.

II. Prezentând aceste informaflii în baza prevederilor respective aleDocumentului final de la Viena, partea românæ nu poate, în acelaøi timp,sæ nu constate cæ o proceduræ conceputæ sæ constituie un element dedialog constructiv, pentru a elimina neînflelegeri øi neclaritæfli, este folositæde partea ungaræ ca pretext pentru a se lansa în aprecieri tendenflioase,care deformeazæ eforturile pe care le face øi dificultæflile pe care le întâm-pinæ România pe drumul sæu ireversibil spre democraflie, într°un limbajtotal neadecvat documentelor diplomatice, contrar spiritului CSCE.

În fapt, înainte de a primi informafliile pe care ea însæøi le solicitæ,partea ungaræ îøi permite sæ formuleze o „opinie oficialæ“ øi aprecieridefinitive asupra evenimentelor øi sæ profereze acuzaflii nefondate. Îndemers este folosit un ton arogant de a „atrage atenflia“ unui stat parti-cipant la CSCE, proces la care statele iau parte ca parteneri egali øi încare nimeni nu a primit dreptul de a fi arbitru sau judecætor.

În funcflie de ceea ce doreøte sæ demonstreze, partea ungaræ porneøtede la fapte izolate, scoase din context, øi se referæ numai la evenimenteledin 14 øi 15 iunie, omiflând cu bunæ øtiinflæ actele de violenflæ din 13iunie care sunt la originea acestor evenimente.

Este evident cæ nu obflinerea de informaflii este obiectivul demersului.Dacæ interesul pærflii ungare ar fi fost acela de a folosi procedura prevæzutæîn capitolul „Dimensiunea umanæ a CSCE“, respectarea acesteia presupu-nea ca în primæ fazæ sæ cearæ informaflii, øi numai dupæ aceea, dacæ nule considera satisfæcætoare, sæ°øi exprime un punct de vedere propriu.

În aceste condiflii, partea românæ are dreptul sæ se întrebe cine nurespectæ termenii angajamentelor asumate prin documentele CSCE øile foloseøte în scopuri de confruntare, contrare spiritului øi obiectiveloracestora.

III. Scopul urmærit de partea ungaræ este pus în evidenflæ øi mai multde faptul cæ, pornind de la evenimentele tragice din 13–15 iunie, care


81

au avut loc la Bucureøti, færæ nici o legæturæ cu problemele minoritæflilornaflionale, demersul aduce în atenflie evenimentele de la Târgu Mureødin martie a.c., într°un moment în care în aceastæ zonæ a flærii s°a restabilitcalmul, cu eforturi din partea tuturor, øi atât românii, cât øi maghiariicautæ sæ træiascæ în bunæ înflelegere.

Evenimentele sunt prezentate ca øi când s°ar dori resuscitarea senti-mentelor de neîncredere øi de suspiciune, care s°au aflat la originea lor,nu færæ prezenfla øi a unor factori externi, despre care partea ungaræ aredeplinæ cunoøtinflæ.

Aøa cum au arætat lucrærile recentei reuniuni de la Copenhaga, concep-flia care prevaleazæ pe plan european cu privire la abordarea problemeinaflionalitæflilor nu susfline în nici un fel pretenfliile unei flæri de a se erijaîn protector al minoritæflilor situate în alte state.

În ceea ce priveøte evenimentele de la Târgu Mureø, partea românæeste mai interesatæ decât oricine în restabilirea calmului øi a conviefluiriipaønice în rândurile populafliei din zonele în care locuiesc de veacuri,împreunæ, români, maghiari øi alte minoritæfli. Guvernul român a infor-mat la timpul cuvenit asupra desfæøurærii evenimentelor. Aprecierile pærfliiungare care le calificæ drept „manifestæri antimaghiare cu caracter depogrom“ sunt în totalæ contradicflie cu faptele.

În demersul sæu, partea ungaræ solicitæ sæ dea publicitæflii raportulîntocmit ca urmare a evenimentelor de la Târgu Mureø. Dupæ cum estecunoscut, forul parlamentar român a constituit o comisie care a examinatevenimentele cu participarea largæ a organizafliilor reprezentative aleromânilor øi maghiarilor.

Raportul a fost încheiat recent øi a fost înaintat parlamentului nouales, unde, ca în orice stat de drept, urmeazæ sæ fie examinat. Regulileelementare ale decenflei, nemaivorbind de necesitatea respectærii proce-durii legale, cer ca acesta sæ fie dat publicitæflii dupæ ce a fost prezentatorganismului care l°a solicitat øi nu înainte.

ADRIAN NÆSTASE

82

În legæturæ cu persoanele ale cæror nume sunt enunflate în nota verbalæ,partea ungaræ, care se referæ în mod frecvent la normele de drept, cu-noaøte, de asemenea, cæ atât timp cât o persoanæ face obiectul unei pro-ceduri judiciare, nu se pot da informaflii care flin de conflinutul procesului.La fel de inadmisibilæ este calificarea datæ acfliunii aflate în fafla instanflelorromâne, înainte de a se cunoaøte concluziile procesului, de „înscenarejudiciaræ“

IV. Reuniunea de la Copenhaga a evidenfliat dorinfla predominantæca orice probleme ale raporturilor dintre state pe continent, inclusiv celemai delicate, sæ fie abordate în spirit de înflelegere, conciliere reciprocæøi respect faflæ de situafliile pe care le are de rezolvat fiecare flaræ pe teritoriulsæu. Asemenea probleme existæ atât în România, cât øi în Ungaria.

Regretæm din nou cæ, în timp ce partea românæ face eforturi øi estehotærâtæ sæ le facæ în continuare, pentru apropiere, înflelegere øi soluflio-narea în acest spirit a problemelor existente, partea ungaræ continuæ sædemonstreze lipsa dorinflei de a acfliona în acest spirit, accentuând maidegrabæ confruntarea decât dialogul, aøa cum ar fi normal între statecivilizate.

Partea românæ îøi exprimæ speranfla cæ, prin respectarea øi aplicareacu bunæ credinflæ a prevederilor documentelor CSCE, se va putea ajungela îmbunætæflirea relafliilor dintre state pe continent.

Ministerul Afacerilor Externe al României foloseøte acest prilej pentrua reînnoi Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare asigu-rarea înaltei sale consideraflii.

4 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviuCompaniei „National Public Radio“, SUA.


83

5 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe AlanGreen Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti.

Discuflia se poartæ asupra urmætoarelor probleme: preocupærile øi pozifliaAdministrafliei SUA faflæ de evolufliile politice din România; evenimentele din13–15 iunie 1990; libertatea presei; pluralismul politic.

6 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviului Steve Nisbeth, de la „Reuter“ (Marea Britanie).

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe FelixPetrovici Bogdanov, ambasador al URSS la Bucureøti.

Diplomatul sovietic solicitæ o informare privind reuniunea de la Innsbruck.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe AnwarHashim, ambasador al Republicii Populare Bangladesh la Bucureøti,în vizitæ de prezentare.

Aspecte ale relafliilor bilaterale.

Agenda lui Traian Chebeleu

13.20 Sunt chemat la Adrian Næstase.Notæ: Am revenit în flaræ ieri, 5 iulie, seara, de la Copenhaga, unde am fost øeful delegaflieide experfli la Reuniunea CSCE privind dimensiunea umanæ.De la 1 ianuarie lucrez din nou în minister, la început ca director al Direcfliei politicede sintezæ, iar din martie ca director al Direcfliei organizaflii internaflionale.Îl felicit pentru numirea ca ministru de Externe.

ADRIAN NÆSTASE

84

Mi°a propus sæ fiu director de cabinet, cu grad de ambasador. Sæ vorbimmâine.

Terminæm pe la 13.40.

7 iulie 1990

10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøtedelegaflia Helsinki Watch1, condusæ de vicepreøedintele organizafliei.

Vicepreøedintele: Începe prin a aminti cæ a mai fost în ianuarie în România.A dorit sæ vinæ din nou pentru a vedea la fafla locului situaflia. Este interesatde evenimentele din iunie2. În general, este interesat de libertatea presei, libertateade asociere; dacæ independenfla procesului judiciar este respectatæ.

Înflelege amploarea problemelor generate de tranziflie. Apreciazæ cæ s°au fæcutmulte progrese, dar existæ multe alte lucruri preocupante.

O va læsa în România pe Holly Cartner, pânæ în septembrie, pentru a urmærievolufliile øi a ajuta.Adrian Næstase: Sunt multe de fæcut. Suntem preocupafli de faptul cæ seîncearcæ oprirea proceselor de reformæ, de democratizare. Vrem sæ imprimæmcea mai mare vitezæ proceselor de democratizare a flærii. Suntem interesafli îndialogul cu ONG°urile.

Dorim sæ înfiinflæm un Institut pentru Drepturile Omului în România, subegida Parlamentului, cu o conducere în care sæ fie reprezentate toate partidelepolitice.


85

1 Organizaflie nonguvernamentalæ independentæ, urmærind monitorizarea prevederilor acor-durilor de la Helsinki în materie de drepturi civile. În 1988, un grup din Helsinki Watch sereorganizeazæ ca Helsinki Rights Watch, cu sediul la New York. Investigæri, studii øi rapoarte îndomeniul drepturilor omului (discriminare, torturæ, folosirea copiilor în conflicte armate, corupflie,abuzuri în sistemul judiciar).

2 Desigur, este vorba de „mineriada“ din 13–15 iunie 1990.

Vicepreøedintele: E încurajator. Helsinki Watch se stræduieøte sæ aducæ înatenflie probleme obiective ale proceselor interne din România.Holly Cartner: Începe prin a spune cæ era aici în timpul evenimentelor din13–15 iunie. Încæ nu înflelege multe din cele întâmplate atunci. Helsinki Watcheste îngrijoratæ de soarta celor arestafli. Este în contact cu Procuratura în acest scop.

Dacæ evenimentele vor fi investigate, sæ se cerceteze øi ce s°a întâmplat înzilele de 14–15 iunie, nu numai în 13 iunie.Adrian Næstase: În momentele acelea, situaflia din România era departe dea fi stabilæ. În acel context trebuie înflelese evenimentele: ne confruntam øi cuun blocaj psihologic în Armatæ øi Poliflie. Guvernul era singur în fafla unorgrupuri organizate, care se manifestau violent.

Parlamentul a creat o Comisie de investigare comunæ Senat–Camera Depu-taflilor, în care sunt reprezentate toate forflele politice. Comisia analizeazæ toateevenimentele.

Pentru o imagine cuprinzætoare a ceea ce se face, ar fi bine ca reprezen-tanflii Helsinki Watch sæ vorbeascæ øi la Parlament øi la Ministerul Justifliei.Poliflia a primit doar øapte plângeri împotriva minerilor.Vicepreøedintele: Este foarte greu de explicat cæ guvernul nu a putut comandaPoliflia øi Armata øi cæ a trebuit sæ facæ apel la populaflie.Adrian Næstase: Presiunea asupra guvernului a fost foarte mare. În plus, aexistat øi un factor agravant: ministrul Apærærii Naflionale1 se afla atunci laBerlin.Vicepreøedintele: Dar au fost ravagii øi la sediile partidelor politice.Adrian Næstase: Senzaflia autoritæflilor de atunci era cæ nimeni nu putea apæraguvernul. Au venit minerii. Au cerut sæ vinæ sæ le vorbeascæ preøedintele IonIliescu, care a trebuit sæ le spunæ ceva. I°a trimis în Piafla Universitæflii. Existaatunci øi ideea cæ în spatele atacurilor din 13 iunie se aflau partide politice,pe fondul contestærii rezultatelor alegerilor din 20 mai. Cum minerii treceaupe lângæ sediul PNL pentru a ajunge în Piafla Universitæflii, l°au atacat.

ADRIAN NÆSTASE

86

1 Athanasie Victor Stænculescu.

Evenimentele s°au desfæøurat apoi ca un bulgære de zæpadæ care se rostogoleøtela vale.

Evenimentele trebuie væzute în contextul lor. A fost un episod nefericit.Holly Cartner: Au fost øi evenimentele de la Târgu Mureø1 de la mijlocullunii martie. Nici atunci Poliflia øi Armata nu au intervenit pentru protecfliapopulafliei. Investigafliile Procuraturii s°au axat pe acfliunile fliganilor øi alecâtorva unguri. Ar vrea sæ øtie care sunt constatærile Comisiei parlamentare.Adrian Næstase: Aceste probleme s°au ridicat în Parlament. Raportul Comisieieste în fafla Parlamentului øi urmeazæ sæ fie dezbætut.

Tendinfla de a lega evenimentele de la Târgu Mureø de cele din 13–15 iunienu este logicæ. Problema este cæ guvernul n°a fost ferm când ar fi trebuit sæ fie.

Incidentele din România nu sunt legate de drepturile omului, ci au o dimen-siune politicæ naflionalæ øi nu pot fi rupte de evolufliile de pe scena internaflionalæ.Ne aflæm într°un context geopolitic special. Unele zone de interese cautæ sæprofite, într°o direcflie sau alta.Vicepreøedintele: Care sunt evolufliile în direcflia noii Constituflii? Ce prevedericuprinde în materie de protecflie a drepturilor omului?


87

1 În perioada 15–20 martie 1990, maghiarii din judeflul Harghita aniverseazæ împlinirea a142 de ani de la izbucnirea Revolufliei de la 1848 din Ungaria. Cu acest prilej, se arboreazæ drapelulmaghiar pe institufliile publice, se depun coroane de flori cu drapelul Ungariei, la Sovata estedatæ jos statuia lui Nicolae Bælcescu, iar la Târgu Mureø este profanatæ statuia lui Avram Iancu.La aniversarea Revolufliei, au venit din Ungaria 10.000 de persoane, care au provocat incidentela Satu Mare, Sovata, Târgu Mureø, lezând sentimentele naflionale ale românilor. În replicæ, înzilele urmætoare, mii de manifestanfli români protesteazæ împotriva separatismului etnic din øcoli,a arborærii însemnelor de stat ungare, a înlocuirii inscripfliilor cu denumirea în limba românæ alocalitæflilor, a profanærii unor monumente istorice româneøti. Are loc un øir de manifestaflii øicontramanifestaflii, care au culminat cu confruntærile violente între români øi unguri la TârguMureø (19–20 martie), soldate cu morfli øi rænifli. Opinia publicæ românæ øi internaflionalæ a fostprofund øocatæ la vederea imaginilor, înregistrate de un reporter irlandez pe o casetæ video øitransmise de diferite posturi de televiziune din lume; pe aceastæ cale, este prezentat drept maghiarun om agresat bestial, care, ulterior, este identificat ca fiind românul Mihæilæ Cofariu, maltratatde unguri. Se hotæræøte crearea unei Comisii centrale de anchetæ a evenimentelor din Târgu Mureø,formatæ din reprezentanfli ai guvernului øi ai Biroului Executiv al CPUN.

O altæ problemæ de interes pentru Helsinki Watch: Legea presei. Are multepreocupæri faflæ de situaflia opozifliei øi a independenflei presei. Sæ nu se împiedicelibertatea presei.

Altæ preocupare: liderii studenflilor sunt arestafli, în timp ce nimic nu se întâm-plæ minerilor. Acest contrast va ridica probleme. Este nevoie de un echilibru.Adrian Næstase: Elaborarea noii Constituflii este cea mai importantæ sarcinæa Parlamentului, care are øi rol de Adunare Constituantæ. Cele douæ Camerevor lucra împreunæ. Va fi øi o Comisie de redactare a Constitufliei. Au fosttrimiøi parlamentari pentru documentare în Franfla, Italia øi Spania. Un altgrup va merge în Elveflia. Vine un profesor francez la Bucureøti. Va fi un exercifliufoarte interesant. Vom avea, færæ îndoialæ, o Constituflie modernæ, cu un capitolconsacrat special drepturilor omului. Putem folosi øi expertiza ONG°urilor.

Legea presei: s°au fæcut mai multe versiuni. Imediat dupæ Revoluflie, libertateapresei a fost totalæ. Nu era nici un fel de barieræ. Presiunea cea mai mare nuvine acum de la opoziflie, ci de la întreprinzætorii independenfli din presæ.Proiectul va fi fæcut de Ministerul Justifliei øi apoi va fi discutat în Parlament.Vicepreøedintele: Spune cæ ei sunt preocupafli de lipsa de simetrie în tratament.Au fost væzufli mineri care au bætut oameni øi nu li s°a întâmplat nimic.Adrian Næstase: Problema este sensibilæ. Este nevoie de plângeri. Deocamdatæsunt câteva. Poate vor fi øi alte plângeri. Oamenii nu°øi exercitæ drepturile.Plângerea este singura bazæ legalæ pentru a deschide o proceduræ judiciaræ. Vicepreøedintele: Spune cæ doreøte sæ închirieze un local pentru Helsinki Watchla Bucureøti. Este nevoie sæ se înregistreze sau sæ se dea vreo aprobare de undeva?Adrian Næstase: Guvernul nu trebuie sæ aprobe. Helsinki Watch trebuie doarsæ se înregistreze. Nu sunt probleme.Holly Cartner: Radu Filipescu øi Gabriel Andreescu vor sæ facæ acest lucru.Adrian Næstase: Ei øtiu cum sæ procedeze.Vicepreøedintele: Mulflumeøte pentru întrevedere.Adrian Næstase: Suntem deschiøi pentru dialog.

Întâlnirea se terminæ la 11.00.

ADRIAN NÆSTASE

88

15.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De fæcut strategii privitoare la relafliile cu principalele 10 flæri importante

pentru noi. De vorbit øi cu Doru Costea.– Relaflia cu Ungaria: de fæcut un colectiv de 5–6 oameni.– Activizarea ambasadelor: colective, sarcini pentru organe centrale.– Analizæ politicæ: fiecare diplomat sæ elaboreze cel puflin o analizæ politicæ,

cu aprecieri øi propuneri.– Program de lucru de analize øi sinteze pe problemele relafliilor diplomatice.– Programe lunare de acfliune pentru prezentarea României øi pentru susflinerea

politicii României.– Relafliile cu emigraflia românæ.– Direcflia presei: ce face øi ce are de fæcut.– Biblioteca MAE: fiøare.– Radiografia „propagandei minciunii“.

Terminæm la 16.15.

9 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe HyunHong Lee, ambasadorul Republicii Coreea la Bucureøti.

Relaflii bilaterale.

10 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe TugayUluçevik, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureøti.

Diplomatul turc transmite lui Adrian Næstase un mesaj de felicitare dinpartea ministrului de Externe al Republicii Turcia.


89

18.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De constituit un grup de 3–4 oameni, un mic grup de control al ministrului.– Vasile Florea, directorul Personalului, prezintæ organigrama ministerului.– Vasile Nanea — de numit director la Direcflia protocol.– Bogdan Baltazar, Teodor Meleøcanu øi Nicolae Micu — de numit directori

generali.

11 iulie 1990

13.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Institutul de Economie Mondialæ are nevoie de acces la banca de date

„Reuters“. De vorbit.– Napoleon Pop — øef al Departamentului de comerfl exterior.– Întâlnirea de ieri (10 iulie) cu Sinodul. Printre altele, discuflii privind

probleme de relaflii externe ale Bisericii Ortodoxe Române. S°au prezentatpunctele de vedere oficiale, inclusiv relafliile cu Moldova, øi s°au discutatprobleme ale diasporei române. Pentru prima datæ un ministru de Externea fost la sediul Patriarhiei pentru o întâlnire cu Sinodul permanent alBisericii Ortodoxe.

– Pentru relafliile cu emigraflia este de dorit sæ avem øi un consilier pe problemereligioase.Terminæm la 13.30.

20.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Întâlnirile cu Ion Rafliu øi cu Sinodul: de informat ambasadele. În general

de informat cu øtirile zilei.– Apropo de øtirea de azi dimineaflæ de la Radio: de vorbit cu Eugen Preda,

pentru a ne transmite prin fax øtirile prezentate la Radio.– De vorbit cu Nicolae Vladimir pentru dotarea cu faxuri a tuturor

ambasadelor.Terminæm la 20.30.

ADRIAN NÆSTASE

90

12 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe KlausTerfloth, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureøti.

Amplæ prezentare a situafliei din România øi a dorinflei noastre de a dezvoltarelaflii pe toate planurile.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviului Stephen Greenhouse, de la „New York Times“ (SUA).

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviului Alec Russel, de la „The Daily Telegraph“ (Marea Britanie).

19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede circulara cu consultærile politice.– Comentariu: Politica este o relaflie de forflæ, putere, dar, mai ales, de influenflæ.– Pentru Zoller1 — sæ°i facem sugestia unei consultæri a ONG°urilor la

Bucureøti, împreunæ cu Centrul ONU în România. Crearea unui Institutpentru Drepturile Omului, cu sprijinul Centrului ONU, sub egidaParlamentului.Terminæm la 20.20.

13 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe HichanKaahaleh, noul însærcinat cu afaceri al Siriei.


91

1 Adrian Zoller. Reprezentant al Centrului ONU pentru Drepturile Omului.

14 iulie 1990

Interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,Radiodifuziunii Române:

Î: Domnule ministru, este al doilea interviu pe care avefli amabilitateasæ°l acordafli postului nostru de radio. Primul a fost chiar în ziua anunflæriilistei guvernului. Deøi nu au trecut decât douæ sæptæmâni, cred cæ avemposibilitatea sæ purtæm un dialog aprofundat.

Domnul prim°ministru spunea cæ „la vremuri noi trebuie oameni noi“.Lista întregului guvern cuprinde tehnocrafli tineri. Dumneavoastræ înøivæavefli 40 de ani. Este pregætitæ diplomaflia româneascæ sæ ræspundæ acesteiînalte exigenfle? Mai precis, dispunem de un fond de competenfle înmæsuræ sæ acopere golurile existente prin retragerea unor diplomafli, caøi pentru acoperirea noilor sarcini, incomparabil mult sporite?

R: E o întrebare, într°adevær, dificilæ sau, mai bine zis, ræspunsul estelegat de o situaflie extrem de complexæ, aøa cum afli prefigurat, de altfel,în întrebare. Bineînfleles, România, fiind o flaræ micæ sau mijlocie succesulei, spun în ghilimele succesul ei internaflional, imaginea ei este legatæ înmare mæsuræ de o dimensiune activæ în plan extern. De aceea, întot-deauna, România a trebuit sæ se bazeze pe o anumitæ inteligenflæ a purtæriidialogului cu alte nafliuni øi chiar dacæ de°a lungul anilor de dictaturæaceastæ posibilitate a fost blocatæ în mare mæsuræ, iar dialogul a însemnatîn mare mæsuræ doar transmiterea unui mesaj de propagandæ dinsprenoi în afaræ, în aceste momente când trebuie sæ reconsideræm felul încare ne raportæm la Europa, când trebuie sæ gândim felul cum vomparticipa prin scenarii, prin imaginaflie, prin modele la reconstruireamodelului de securitate european, trebuie sæ facem apel la tofli cei carepot sæ lucreze în acest domeniu, sæ contribuie la modificarea sau, maibine zis, adecvarea imaginii externe la ritmul schimbærilor interne. Pânæla urmæ, politica externæ înseamnæ a transfera în afaræ sensul schimbærilorinterne. Evident, aceastæ dimensiune externæ presupune un fundamentsolid în schimbærile øi situaflia stabilæ a flærii. De aceea, în aceste momente

ADRIAN NÆSTASE

92

noi trebuie sæ gæsim oamenii care, prin entuziasm, prin dorinfla de apromova în afaræ, de a promova în relafliile noastre cu Europa. Trebuiesæ fie cei care nu numai sæ perceapæ pulsul adânc al modificærilor noastrede aici, dar, cunoscând adeseori alfabetul politic, problemele, sensibili-tæflile opiniei publice din alte flæri, sæ fie în mæsuræ sæ transmitæ un mesajde implicare activæ a României în procesele de schimbare europene.

Deci, e foarte greu. În primul rând e foarte greu de schimbat echipele.Noi nu avem rezerve extraordinare pe care sæ le putem lua deîndatæ øiintroduce în locul celor care au fæcut politicæ externæ. Pe de altæ parte,foarte mulfli din cei care au lucrat în mecanismul de politicæ externæromân sunt profesioniøti, sunt oameni competenfli. Unii dintre ei, færæîndoialæ, au fost soldaflii unei anumite politici. Care este partea deresponsabilitate, dacæ existæ, în anumite cazuri, este foarte greu de spus.Sigur, trebuie judecat, cred eu, de la caz la caz øi, în orice caz, ceea ceeste øi mai important este faptul cæ trebuie sæ gândim în perspectivæ.Trebuie sæ înnoim masiv, nu numai nivelul de conducere, dar øi întreagaechipæ a ministerului, aducând oameni tineri øi punându°i efectiv sælucreze în zonele øi în domeniile în care pot sæ învefle rapid. Cred cæaceasta este una dintre marile noastre calitæfli: øtim sæ învæflæm repede øisper cæ acest lucru sæ fie valabil pentru cei care vor lucra în Ministerulde Externe. De asemenea, aø adæuga faptul cæ deja am început sæ dez-voltæm posibilitæflile de a trimite oameni foarte tineri, absolvenfli defacultate, la burse în stræinætate — pot sæ væ dau deja câteva zeci deexemple în acest sens — tineri care dupæ o perioadæ de pregætire, pornindde la unu–doi ani pânæ la patru–cinci–øase ani vor reveni în centralaministerului øi vor lucra aici în baza unui contract pe care deja l°ausemnat. Deci, sunt foarte multe lucruri pe care încercæm sæ le facem.Evident cæ nu este simplu, cum spuneam, pentru cæ aici ne confruntæmcu aceastæ nevoie a schimbærii echipelor, dar care trebuie sæ flinæ seamade o dinamicæ fireascæ între continuitate øi discontinuitate.


93

Î: În ultimele decenii, România, datoritæ dictaturii, a politicii volun-tariste, care lua dorinflele drept realitæfli, a avut de suferit efectele izolæriiøi boicotærii, în special pe plan european, chiar în rândul aliaflilor. Este,dupæ pærerea dv., vorba despre efecte øi implicaflii pe termen lung saucare pot fi rectificate ori anulate pe termen scurt. În aceastæ ipotezæ, cecredefli cæ trebuie întreprins pentru a pune capæt acestei încercuiri izolaflio-niste øi pentru a duce flara în primele rânduri ale politicii mondiale? Insistasupra acestui punct pentru cæ tendinfla de izolare a României, ca øimanifestærile de boicotare, de reducere sau îngheflare a relafliilor s°aumanifestat øi în ultimele luni, folosindu°se ca pretexte lentoarea saudificultæflile procesului democratic din flara noastræ.

R: Eu cred cæ analiza imaginii externe româneøti în clipa de faflæ trebuiesæ se facæ pornind de la anumite elemente obiective. În primul rând,faptul cæ dupæ Revoluflie au existat aøteptæri extrem de mari, atât în planintern, datorate unor frustræri masive acumulate de°a lungul deceniilor,cât øi în stræinætate, nefiind foarte clar în acel moment care vor fi direcfliile,orientærile, modul de organizare a economiei øi a societæflii civile în generalîn România. Evident cæ s°a fæcut atunci un imens pas înainte, dar, dupæaceea, a trebuit sæ reluæm problemele una câte una øi sæ începem sæ lerezolvæm. Øi aceste probleme sunt multiple øi sunt foarte dificile. Deaici probabil anumite dezamægiri, unele obiective, altele subiectivedatorate probabil øi anumitor interese, hai sæ spunem, nefructificate,anumitor aøteptæri care nu s°au împlinit în legæturæ cu felul în care s°aaøezat societatea româneascæ øi, de asemenea, eu cred cæ, foarte preocupaflide problemele noastre interne, noi nu am øtiut sæ prezentæm pas cu pasîn afaræ ceea ce se întâmplæ la noi. De acest lucru au început sæ se ocupealflii øi, în mod gradual, s°a produs o anumitæ rupturæ între schimbæriledin flaræ øi imaginea externæ. Aceastæ rupturæ a devenit din ce în ce maiputernicæ øi în momentul în care modalitæflile de comunicare, o anumitæinformaflie care nu a funcflionat întotdeauna aøa cum trebuie, în primulrând din cauza lipsei noastre de implicare în activitatea de informare

ADRIAN NÆSTASE

94

externæ, de transmitere a mesajului dinspre noi înspre în afaræ, s°a produso anumitæ tensiune care a sensibilizat opinia publicæ externæ. Aceasta,la rândul ei, a creat o anumitæ presiune asupra factorilor de decizie dinstræinætate la nivel guvernamental øi parlamentar, ceea ce a dus la reacfliipolitice øi la ceea ce resimflim cu toflii ca un paradox al situafliei postrevo-luflionare din România, la aceastæ semiizolare care færæ îndoialæ cæ estefuncflie de schimbærile propriu°zise din flaræ, de nivelul de încredere înlegæturæ cu situaflia politicæ internæ, dar care are øi un anumit dozaj desubiectivism datorat modului în care se construiesc, în general, imaginileîn planul politicii internaflionale. Evident — øi las lucrul acesta la urmæ —existæ færæ îndoialæ øi anumite categorii de interese care, sigur, pot sæ fieimplicate într°o mæsuræ sau alta în aceastæ deformare de imagine. Dareu cred cæ unda de øoc a trecut în mare mæsuræ, iar ceea ce resimflimnoi acum sunt în continuare efectele reziduale, care se vor propaga într°oanumitæ inerflie øi depinde acum de noi sæ avem inteligenfla de a transmitemesajele necesare din flaræ, de a realiza, aøa cum ne°am propus, reformeleîn societatea noastræ conform programului stabilit — vorbesc acum despreguvern, deci la nivelul guvernului — în baza declarafliei°program aprimului°ministru øi a guvernului øi, în aceste condiflii, eu aø fi mai curândoptimist; în urmætoarele sæptæmâni, dupæ pærerea mea, este posibil caaceste efecte sæ se atenueze øi sæ urmærim o tranziflie fireascæ spre conec-tarea noastræ instituflionalæ la procesele europene.

Î: Care este opinia dv. în legæturæ cu afirmafliile cæ România trebuiesæ revinæ în Europa? Oare cum se leagæ întrebarea noastræ de sfârøitulræspunsului la întrebarea precedentæ? N°ar fi mai degrabæ vorba de orealiniere a flærii noastre la valorile øi evolufliile cele mai avansate de pecontinentul nostru?

R: Sigur, în analizele politice care s°au fæcut în ultimele luni au apærutdiferite stereotipuri, unele nefericite, deøi nu stereotipul în general estenefericit, iar altele în nici un caz adecvate la proiecflia fireascæ a problemeirespective. Dupæ pærerea mea, lucrurile sunt foarte clare. România este


95

o flaræ europeanæ, ea îøi gæseøte locul în Europa pentru cæ se gæseøte înEuropa. Mai mult, România are un rol important în Europa Ræsæriteanæ,în Balcani, are øi va avea un rol deosebit în problemele de construcfliea securitæflii europene în aceastæ parte a Europei, are o piaflæ economicæpotenflialæ extraordinaræ, chiar dacæ economia, infrastructura, au anu-mite probleme, dar, sub aspect potenflial, dupæ pærerea mea, existæ øansedeosebite pentru o implicare masivæ în spafliul economic european øi nunumai european. Øi, din aceste motive, eu cred cæ de fapt problema carese pune este dacæ procesul de schimbare în România se va face în paralelcu cel din Europa sau se va face împreunæ cu cel din Europa. Cu altecuvinte, România este oricum îndreptatæ spre realizarea valorilor careau fost afirmate în timpul Revolufliei române øi care sunt generate înmod firesc de cultura europeanæ, în cadrul cæreia România a avut o lungæøi foarte frumoasæ tradiflie. Chiar dacæ pentru mai multe decenii acestevalori au ræmas sub forma lor latentæ de aspiraflie în conøtiinfla româneascæ,ele au reapærut în ultimele luni ca nevoi, ca forme de motivarea acfliuniipolitice øi, pânæ la urmæ, chestiunea care se pune în clipa de faflæ esteaceea a definirii unei viteze optime a ritmului de schimbare øi, în acelaøitimp, de gæsire a unui traseu comun cu procesul de schimbare din Europa.

Î: Vorbind deschis, existæ semne sau dovezi cæ politica øi înflelegerileMarilor Puteri privesc sau afecteazæ destinul flærii noastre?

R: Este, færæ îndoialæ, una dintre problemele pe care fiecare dintrenoi øi le°a pus într°un moment sau altul. Aici existæ un câmp imens pentruspeculaflii. Færæ îndoialæ, existæ o anumitæ discrepanflæ între planulegalitæflii juridice a statelor øi planul real al rolului unor centre de putere,a unor forme de influenflæ pe care cu toflii le cunoaøtem din istorie. Eucred cæ în momentul de faflæ datoritæ ritmului de schimbare extrem derapid, datoritæ cæutærii unor structuri instituflionale, europene în general,care sæ articuleze un sistem de securitate viabil, ceea ce conteazæ cel maimult este imaginaflia. Participarea cu scenarii, cu idei valoroase care sæcâøtige. Eu aici consider cæ vor câøtiga nu cei care vor avea puterea militaræ,

ADRIAN NÆSTASE

96

în primul rând, øi poate cæ nici chiar puterea economicæ, ci, mai ales,puterea de inteligenflæ pentru a gæsi formule acceptabile øi în acelaøi timpcare sæ protejeze interesele de securitate naflionalæ.

Î: În primele declaraflii de politicæ externæ de dupæ Revoluflie, a fostpus un accent deosebit pe cultivarea raporturilor României cu vecinii.Ræmâne o preocupare de prim ordin øi ce mijloace specifice se întrevædpentru promovarea unor asemenea raporturi de bunæ vecinætate, colabo-rare øi chiar prietenie? România va acfliona în cadrul alianflelor existenteori direct, în plan bilateral?

R: Existæ o anumitæ diferenflæ, aø spune, între buna vecinætate øivecinætate. Vecinætatea este o stare geograficæ; buna vecinætate este unstandard de atins, este un model dupæ care se judecæ o anumitæ situaflieconcretæ, în care conduita trebuie sæ fie asemænatæ cu cea a unui bunvecin. Ceea ce înseamnæ mult mai mult decât starea de fapt. Vecinætateaeste o realitate care nu poate fi modificatæ øi, sigur, graniflele noastre suntfoarte clare; în plus, ele sunt garantate prin documente de drept inter-naflional. În ceea ce priveøte buna vecinætate, ea fline de acfliunea politicæa statelor. Aici e nevoie de foarte multæ înflelepciune, de foarte multæînflelegere, deoarece, de obicei, probleme existæ tocmai la granifle, acolounde interesele se întrepætrund dintr°un motiv sau altul. În ceea ce nepriveøte, noi încercæm øi vom încerca sæ avem o maximæ deschidere înaceastæ direcflie. Spre exemplu, în relafliile noastre cu Ungaria, noi ampropus deja întâlniri bilaterale pentru discutarea foarte deschisæ, la nivelulministerelor de Externe, la nivelul adjuncflilor de ministru, probabilpentru început, øi speræm ca aceste discuflii sæ aibæ loc mai curând tocmaipentru a clarifica diferite chestiuni care, în lipsa unui dialog, pot sæ seaccentueze, sæ se agraveze. Chestiunea minoritæflii maghiare din Românianoi o vedem într°un plan mai larg, mai general, cel al democratizæriisocietæflii româneøti, noi consideræm cæ s°au fæcut foarte multe lucruriîn aceastæ direcflie. Chiar faptul cæ existæ 41 de reprezentanfli ai minoritæfliimaghiare din România în Parlament, în cele douæ Camere, øi am dori


97

ca astfel de exemple sæ poatæ fi date øi în alte flæri, inclusiv în Ungaria.Credem, deci, cæ aceste lucruri, øi altele, chiar dacæ existæ anumitedificultæfli sau mai existæ încæ dificultæfli în implementarea, în punereaîn aplicare a unora dintre aceste chestiuni pot sæ fie discutate, iar politicanoastræ presupune o aliniere în ceea ce priveøte tratamentul minoritæflilor,o aliniere, spuneam, la standardele juridice internaflionale øi la practicacea mai avansatæ a flærilor occidentale în ceea ce priveøte minoritæflilenaflionale. Sigur, însæ, cæ trebuie sæ facem o distincflie foarte claræ întreproblematica drepturilor omului, drepturile persoanelor ce aparflin mino-ritæflilor naflionale øi problemele teritoriale. Trebuie sæ fie foarte clar pentrutoatæ lumea cæ aceste lucruri nu au absolut nimic în comun. Cu altecuvinte, nu vom accepta niciodatæ ca problema minoritæflilor sæ fieutilizatæ ca un substitut pentru punerea în discuflie sau pentru creareaunui climat internaflional tulbure care, eventual, sæ ducæ la discuflii asupraunor probleme teritoriale. Este clar aici cæ poziflia Ungariei, la nivelguvernamental, a fost foarte clar expusæ, în sensul cæ nu existæ revendicæriteritoriale, dar, în acelaøi timp, putem sæ urmærim la nivelul emigraflieimaghiare, în diferite afirmaflii din stræinætate, o prezentare denaturatæa realitæflilor din România øi vrem sæ spunem foarte clar cæ urmærim cumare atenflie øi cu îngrijorare aceste lucruri care nu pot fi în interesuldezvoltærii relafliilor bilaterale.

Î: Poate fi corectæ analiza potrivit cæreia schimbærile din EuropaRæsæriteanæ au modificat radical termenii strategici, politici øi militaridin Europa? N°ar fi nevoie, dupæ opinia dv., øi de anumite modificærisubstanfliale în planul doctrinelor, politicilor øi strategiilor occidentale?Ar putea fi conceputæ o Casæ Comunæ Europeanæ cu o altæ EuropæRæsæriteanæ, dar cu aceeaøi Europæ Occidentalæ?

R: Acest proces este inevitabil øi el se petrece, de altfel, toatæ vremea.Spre exemplu, recenta declaraflie NATO pune în luminæ tocmai acesteschimbæri de doctrinæ, pentru cæ pânæ la urmæ este vorba de o reexami-nare, o regândire a modului de abordare strategicæ, de gândire strategicæ

ADRIAN NÆSTASE

98

în cadrul Alianflei Atlantice øi eu cred cæ este vorba de o schimbareesenflialæ în ceea ce priveøte doctrinele militare. De altfel, aceastæ perioadæpânæ la sfârøitul anului va evidenflia numeroase proiecte teoretice de unmare interes øi care toate se vor concentra pe modul de conectare øi deimpact între cele douæ alianfle militare din Europa în contextul procesuluiCSCE. Deci, este nevoie de multæ imaginaflie în clipa de faflæ tocmaipentru a gæsi soluflii la intersecflia dintre aceste procese. Pentru cæ, estefoarte clar, diminuarea forflei øi a funcfliilor Tratatului de la Varøovia,remodelarea øi schimbærile din Tratatul NATO, dobândirea unor funcfliipolitice sau accentuarea dimensiunii politice a acestor alianfle, implicareaConsiliului Europei øi a altor instituflii vest°europene în procesul CSCEsau în orice caz în intenflia de a crea anumite structuri paneuropene.Procesul CSCE, el însuøi, care trebuie sæ propunæ un anumit model noude securitate în contextul modificærilor din Europa Centralæ øi, în special,a unificærii Germaniei. Toate acestea vor duce, în mod necesar, deci, lascenarii noi, la modele noi, la idei noi.

Î: Avefli cumva în vedere crearea unor modalitæfli mai flexibile øi maioperative de transparenflæ a activitæflii ministerului pe care°l conducefliîn vederea unei informæri rapide øi concrete a opiniei publice din flaræøi din stræinætate? Tocmai în legæturæ cu ceea ce discutam la început despreimaginea României, în general.

R: Noi ne gândim la anumite modificæri în structura ministeruluiøi, din acest punct de vedere, aø vrea sæ væ spun cæ deja am stabilit sæcreæm, în primul rând, o divizie sau o direcflie pentru problemele europenemultilaterale, deci, care sæ se ocupe exclusiv de mecanismele europene,de institufliile europene. Cred cæ pentru noi aceasta este o prioritate øitrebuie s°o marcæm în mod foarte clar øi sæ reuøim s°o realizæm la niveloperaflional. În al doilea rând, vom avea o divizie pentru drepturileomului, în cadrul Direcfliei juridice tradiflionale a ministerului øi, deasemenea, un compartiment pentru relafliile cu emigraflia în cadrul Direc-fliei culturale. Credem, deci, cæ în felul acesta vom reuøi sæ stabilim


99

anumite structuri mai flexibile øi care sæ poatæ sæ se ocupe în mod directde problemele care sunt de mare interes pentru minister øi nu numaipentru minister.

În ceea ce priveøte transmiterea comunicafliei în afaræ, a mesajelor,noi în primul rând am pornit prin a revigora ambasadele, unde suntoameni foarte buni, mulfli dintre ei, øi care au nevoie sæ øtie felul în caregândim, sæ øtie cæ existæ o anumitæ schimbare spre o atitudine, spre opoziflie activæ, øi ei au nevoie de acest semnal pentru a se mobiliza eiînøiøi pentru activitæflile pe care le desfæøoaræ. Ambasadele au un rolextraordinar dacæ sunt folosite aøa cum trebuie, dacæ oamenii care suntîn aceste locuri îøi folosesc øi imaginaflia, øi energia într°o direcflie binestabilitæ. Apoi, noi credem cæ va trebui sæ lucræm foarte strâns cu presa.Direcflia noastræ de presæ, apoi Direcflia culturalæ vor încerca sæ fie multmai aproape de întregul mecanism, de întregul ansamblu al mijloacelorde informare în masæ, atât în flaræ, cât øi în stræinætate.

Î: Tocmai la acest punct aø vrea sæ væ pun o întrebare: dacæ ar ficonvenabil pentru instituflia dv. ca ziariøtii români de politicæ externæsæ emitæ idei øi propuneri privind politica noastræ internaflionalæ.

R: Eu cred cæ ar fi extraordinar. Ar trebui sæ plætim astfel de idei.Este absolut necesar sæ dezvoltæm un brainstorming, o discuflie din acestapermanentæ cu absolut tofli cei care pot sæ ajute, atât în cadrul ministe-rului, dar øi în toate celelalte segmente ale societæflii. Noi am propus,de altfel, øi am øi început un dialog cu reprezentanfli ai departamentelorde relaflii externe ale partidelor din opoziflie, zilele trecute am avut, spreexemplu, o discuflie extrem de interesantæ cu domnul Ion Rafliu1, carea venit aici la noi, la minister, øi am purtat o discuflie foarte instructivæîn legæturæ cu modalitæflile de abordare a problemelor internaflionale. Deasemenea, am avut zilele trecute o discuflie foarte utilæ øi foarte plæcutæ —

ADRIAN NÆSTASE

100

1 Ion Rafliu (1917–2000). Om politic øi de afaceri român. Membru al Comitetului Executival Românilor Liberi øi al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi. Dupæ repatriere, a devenit unuldintre conducætorii Partidului Naflional fiærænesc — creøtin democrat. Candidat la preøedinfliaflærii în alegerile din 20 mai 1990.

a fost un privilegiu pentru mine sæ merg la Palatul Patriarhiei, unde m°amîntâlnit cu P.F. Patriarh Teoctist1 øi Sinodul permanent al BisericiiOrtodoxe Române — unde am discutat, de asemenea, unele aspecteprivind activitæflile externe; am încercat sæ precizez unele dintre liniilenoastre de abordare în legæturæ cu anumite zone, cu anumite, sæ spunem,domenii, care pe ei îi interesau mai mult. Spre exemplu, poziflia noastræprivind schimbærile din Moldova sovieticæ ø.a.m.d. Deci, încercæm sæpreluæm de absolut oriunde idei valoroase øi cred cæ acesta ar trebui sæfie unul dintre principiile de bazæ ale funcflionærii societæflii noastre, øianume acela ca ideea cea mai valoroasæ sæ câøtige. Øi, dupæ pærerea mea,nu are importanflæ de unde vine aceastæ idee.

Î: Tânæra noastræ diplomaflie a anulat câteva vechi dosare°tabu: Coreeade Sud, Africa de Sud. Avefli în vedere øi alte deschideri cu valoare depremieræ în politica noastræ externæ?

R: Aceste schimbæri sunt absolut fireøti în momentul în care încercæmsæ privim færæ ochelari fumurii la ceea ce se întâmplæ în lume. Evident,trebuie sæ gæsim, aøa cum spuneam øi mai înainte, viteza cea mai potrivitæa acestor schimbæri de abordæri. Nu trebuie nici sæ ne græbim foarte tare,intrând, poate împotriva unui curs internaflional al unor poziflii foarteclare în legæturæ cu o zonæ sau cu o prolemæ, nici însæ sæ ræmânem înurmæ, ajungând ultimii acolo unde deja au pætruns în prealabil alte flæri,øi°au afirmat deschiderea alte guverne. Deci, problema, dupæ pærerea mea,nu este atât de a identifica aceste zone, care, în mod tradiflional, suntmai sensibile, ci de a gæsi modalitatea inteligentæ, moderatæ, de a le abordaøi de a le promova din punct de vedere politic øi economic.

Î: Dat fiind faptul cæ postul nostru de radio se adreseazæ emigraflieiromâne, avefli vreun mesaj?

R: Mesajul meu este acela de încurajare a dialogului. Eu cred cæ practicinteresele noastre sunt aceleaøi, poate unele dintre percepflii sunt diferite.


101

1 Teoctist Aræpaøu (1915). Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ales la 9 noiembrie 1986,înscæunat la 16 noiembrie 1986.

Eu cred cæ avem foarte multe de învæflat de la cei care se aflæ astæzi înalte zone, în alte flæri, putem sæ beneficiem de experienfla lor, de ceea ceeste, ceea ce aø numi eu, faptul cæ ele reprezintæ o interfaflæ între statulromân øi statul în care ei se aflæ øi, din acest punct de vedere, eu credcæ numai un dialog foarte sincer poate sæ ducæ treptat — pentru cæ eunu cred în soluflii rapide, peste noapte —, eu cred cæ raporturile cuemigraflia românæ vor fi determinate de un factor esenflial, øi anumeîncrederea. Încrederea, în primul rând, trebuie sæ ne°o dobândim noi,aici, în flaræ, — este vorba de o reimplicare a individului în mod conøtientøi responsabil în societatea din care face parte øi apoi de o reconectarea societæflii româneøti la comunitatea internaflionalæ. În acest proces gradu-al, eu cred cæ emigraflia românæ are øi va avea un rol deosebit de important.El va avea o naturæ secvenflialæ, se va materializa divers în plan cultural,în plan economic, în planul învæflæmântului. Dar, dupæ pærerea mea, înmæsura în care lucrurile vor merge bine la noi în flaræ — øi eu sper dinsuflet acest lucru — în mod inerent, relafliile, dialogul, acfliunea comunæ,poate, cu emigraflia noastræ se vor împlini, se vor articula pe aceastæ bazæesenflialæ care este aceea a pæstrærii øi afirmærii în lume a valorilorromâneøti, a sufletului øi tradifliilor noastre comune.

15 iulie 1990

10.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Materialul privind Clubul Diplomatic: sæ fie væzut de Ion M. Anghel.– De fæcut o scrisoare cætre Centrul ONU øi lui Voyame1, ca în cadrul servi-

ciilor lui consultative sæ acorde asistenflæ pentru crearea Institutului Românpentru Drepturile Omului.

ADRIAN NÆSTASE

102

1 Joseph Voyame. Jurist øi diplomat elveflian. Preøedinte al Comitetului ONU pentru com-baterea torturii (1987–1993). Raportor special pentru România al Comisiei ONU pentru Dreptu-rile Omului (1988–1992). Vicepreøedinte al Comisiei Europene pentru combaterea rasismului øiintoleranflei de la Strasbourg. Membru al Observatorului european al fenomenelor rasiste øi xenofobe.

– De væzut forma Centrului Danez al Drepturilor Omului øi sæ obflinemdocumente. Sæ°i invitæm la consultare pentru prezentarea modelului lor.Scrisoare.

– De fæcut scrisoare cætre Direcflia pentru drepturile omului a ConsiliuluiEuropei. Sæ se facæ o consultare la început de septembrie.

– De fæcut o scrisoare øi lui John Mroz1, la Institutul Est°Vest (la Washington).

16 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe KazushiMiura, preøedintele firmelor Heim International, ALA Corp. øi DCSCorp.

Analiza posibilitæflilor de dezvoltare ale relafliilor culturale.

14.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peAntonio Nuñez Garcia°Sáuco, ambasador al Regatului Spaniei laBucureøti.

Antonio Nuñez: Începe prin a afirma cæ acum România are nevoie în primulrând de înflelegere. Spania are o atitudine foarte pozitivæ. România øi Spanias°au redescoperit. România este prezentæ în presa spaniolæ nu întotdeauna ræu.Existæ o mare afinitate între cele douæ popoare. Ele sunt cele douæ mari porfliale latinitæflii.

Relafliile cu arabii, o træsæturæ comunæ celor douæ nafliuni .Avem o experienflæ imediatæ interesantæ: parcurgerea unei tranziflii de la

dictaturæ la regim democratic. Azi, Spania este între primele 10 flæri industria-lizate din lume; turism: la o populaflie de 42 milioane locuitori, 55 milioaneturiøti anual; flota de pescuit øi construcflia de nave: pe primul loc în lume;instalaflii nucleare: între primii cinci.


103

1 John Edwin Mroz. Preøedinte al Institutului de Studii de Securitate Est°Vest.

Din punct de vedere politic, înfleleg complexitatea evenimentelor din România.Spania este singura flaræ care n°a condamnat România la Viena.

Sunt la dispoziflia noastræ pentru a ajuta activitatea diplomaticæ.Adrian Næstase: Evocæ tradiflia relafliilor bilaterale. Sunt øi interese econo-mice obiective care ne leagæ.

Moøtenirea latinæ comunæ îøi pune amprenta øi asupra procesului de remode-lare a societæflii civile. Noi încercæm o dinamicæ pe cât posibil de rapidæ adezvoltærii economice øi a democrafliei parlamentare.

Avem mai mult nevoie de înflelegere decât de ajutor. Lucrurile nu pot fischimbate peste noapte.

Apreciazæ înflelepciunea spaniolæ: sæ privim înainte øi nu înapoi, ca bazæa schimbærii.

Existæ o rupturæ între modul în care noul guvern român s°a implicat întransformarea democraticæ a flærii øi percepflia din afaræ. Privim cu responsa-bilitate spre viitor.

Suntem foarte sensibili la dovezile de prietenie din partea Spaniei. Latinitateaeste o forflæ inteligentæ.

Presiunea din exterior asupra noastræ este uneori greu de înfleles. Încercæmsæ ne refacem imaginea. Implicarea României în organizafliile europene ar fiîn favoarea procesului democratic din flaræ, dar øi a procesului general°european.

Sunt segmente ale populafliei foarte neræbdætoare. Sunt persoane care, folosindlibertæflile democratice câøtigate, pentru promovarea unor interese personale,denigreazæ procesele de deschidere democraticæ din flaræ. În cadrul nostru internse poate spune orice, se poate critica guvernul, inclusiv în forme neobiønuitepentru flærile democratice. Problema este sæ nu se aducæ prejudicii intereselornaflionale.Antonio Nuñez: Mulflumeøte pentru prezentare. I se pare importantæ, pentrucæ reprezintæ nivelul de convingere personalæ. De acord cæ sunt øi problememorale legate de România. Trebuie subliniat acest lucru în legæturæ cu imagineaRomâniei. Nu trebuie sæ fim preocupafli dacæ 3, 4 sau 5 persoane fac declarafliinegative, dure. Aceasta este o dovadæ a funcflionærii democrafliei.

ADRIAN NÆSTASE

104

Avem programe de colaborare bilateralæ foarte intense. Ele sunt foarteconcrete.

Spania este un partener în plus pentru o flaræ ca România, pentru diversi-ficarea relafliilor sale tradiflionale. Disponibilitatea guvernului spaniol în aceastæprivinflæ este dintre cele mai mari.

Dorim ca România sæ devinæ pentru Spania un partener privilegiat, cumsunt încæ 4–5 state. Adrian Næstase: Ce s°a spus este extrem de încurajator.

Avem nevoie de schimbarea societæflii, cu fafla spre individ øi spre comunitateainternaflionalæ. Lucrurile sunt complicate, pentru cæ este vorba de a construiceva nou, plecând, adeseori, de la zero.

Consultærile MAE cu partidele politice vizeazæ construirea unei solidaritæflinaflionale øi a unei susflineri a obiectivelor majore de politicæ externæ. Exprimædisponibilitatea noastræ øi dorinfla de a sprijini ambasada în activitæflile ei.

Audienfla se terminæ la 14.40.

18 iulie 1990

10.00 Øedinfla colectivului de conducere a Ministerului AfacerilorExterne.

Se prezintæ Schema organizatoricæ a MAE.

Adrian Næstase: Sugestii pentru postul de ambasador la Paris: Virgil Tænase.Romulus Neagu: Sugestii de modificæri în schemæ: Consiliul juridic sæ fie încadrul Cabinetului ministrului; Direcflia generalæ politicæ — de desfiinflat.Adrian Næstase: Sæ folosim nofliunea de „compartimente“ în loc de „servicii“.

Sæ urmærim foarte bine materialele pentru guvern, sæ treacæ toate pe laConsiliul juridic.


105

De trimis o adresæ la Ministerul Comerflului, privind oamenii trimiøi laambasade færæ o minimæ instruire sau familiarizare cu problemele tehnicespecifice.Romulus Neagu: În Expunerea de motive privind schema sæ relevæm elementelede noutate: s°au creat departamente de ordin funcflional; s°au creat comparti-mente noi precum Direcflia pentru probleme economice, Compartimentul pentrudrepturile omului.

Pentru emigraflie: proiectarea imaginii noi a României. Problema Consu-latului de la Kiev.Adrian Næstase: Candidat: Stelian Gruia.

– Discuflii despre numirile de ambasadori:

Adrian Næstase: Am prezentat 6 propuneri, færæ publicitate, pentru a avizulComisiei de politicæ externæ a Parlamentului.

De væzut lista membrilor Comisiei de politicæ externæ øi de flinut legæturacu Gheorghe Petricu (secretarul Comisiei). De væzut Regulamentul Comisieiprivind procedura de avizare a numirilor. Traian Chebeleu sæ facæ legæturacu Parlamentul øi cu Adrian Severin.

– Diverse:

Adrian Næstase: Petre Roman pleacæ astæzi la 12.00 la Paris. Va fi primitde preøedintele François Mitterrand.

De fæcut o circularæ pentru ministere — propunere pentru primul°mi-nistru — cum se fac vizitele în stræinætate, cu avizul MAE.

Circularæ la ambasade pentru flæri care ne intereseazæ: sæ facæ propuneride intensificare a relafliilor bilaterale. Sæ lucræm mai intens pe câteva zonecare nu merg bine: Olanda — vizite, contacte; Marea Britanie, SUA — echipæstil Innsbruck; RFG — contacte parlamentare.

ADRIAN NÆSTASE

106

Referitor la relafliile cu Ungaria: sæ aducem în minister 2–3 oameni buni,care øtiu ungureøte.

De revæzut Statutul Corpului Diplomatic.

Øedinfla se terminæ la 11.10.

19 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe omulde afaceri american Chet Van Dyne.

Se face un substanflial schimb de pæreri privind promovarea relafliilor ro-mâno°americane.

19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Anunflæ cæ a hotærât sæ°l numeascæ pe Ioan Maxim director al Direcfliei

personalului, în locul lui Vasile Florea, care va merge ambasador la Helsinki.– Scrisoarea cætre „România Liberæ“ — de acord sæ°i dæm drumul mâine.

21 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe am-basadorul Republicii Italiene, Luigi Amaduzzi, împreunæ cu ambasa-dorul SUA, Alan Green Jr., øi ambasadorul Republicii Elene, GeorgesS. Linardos.

Ambasadorii roagæ sæ se analizeze posibilitatea modificærii Decretului148/1990 privind plata în valutæ a chiriilor øi întreflinerii ambasadelor stræinela Bucureøti, în sensul acceptærii posibilitæflii de a plæti în lei.


107

23 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe JulioFrancis Ribeiro, ambasadorul Indiei la Bucureøti.

Vizitæ de prezentare. Aspecte ale relafliilor bilaterale.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe AliceRamos, ambasador al Republicii Filipine la Bucureøti.

Dezvoltarea relafliilor bilaterale. Vizita în România a subsecretarului destat la MAE filipinez.

14.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Circularæ la ambasade — sæ ne spunæ care sunt formele asociative ale

diplomaflilor (sindicate?), care sunt organizafliile, ce fac, cum procedeazæ.– Circularæ a Direcfliei presei la ambasade: în fiecare flaræ, la fiecare ambasadæ,

ziarele sæ fie repartizate pe diplomafli — fiecare sæ urmæreascæ 1, 2 sau 3 ziare— astfel încât sæ se asigure parcurgerea integralæ a presei din respectiva flaræ.

15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peThierry de Montbrial, directorul Institutului Francez de RelafliiInternaflionale (IFRI).

Thierry de Montbrial: Începe prin a spune cæ nu a vrut sæ vinæ pânæ acumla Bucureøti datoritæ „afacerii Bota“1. Remarcæ faptul cæ Bucureøtii sunt unoraø frumos. Abordeazæ apoi direct subiectele întâlnirii, legate de temele politiciiexterne româneøti. Întreabæ cum definim axele politicii externe româneøti, cumse distinge ea sau, dimpotrivæ, se apropie de tradiflii?

Guvernul a debutat lovindu°se de prejudecæfli, trebuind sæ facæ faflæ uneisituaflii nu prea bune. Franfla încearcæ sæ fie mai moderatæ. Opinia publicæ

ADRIAN NÆSTASE

108

1 Liviu Bota.

occidentalæ este împotriva voastræ aproape în toate privinflele. Cum væ propuneflisæ acflionafli în aceastæ situaflie complexæ?Adrian Næstase: Unul dintre obiective este acela de a lucra asupra imaginiiexterne.

Politica externæ presupune deopotrivæ sarcini administrative øi sarcinioperaflionale.

Pânæ la Revoluflie, Ministerul era un intermediar între Comitetul Central,care dædea mesajul, øi exterior — ambasadæ. O sarcinæ prioritaræ este refacereastructurii institufliei astfel încât mesajul sæ fie elaborat aici. Vom crea o Direcfliede planificare politicæ, care sæ identifice prioritæflile øi direcfliile de acfliune.

Direcflia cea mai importantæ de acfliune pentru noi este Europa — atât bilate-ral, cât øi multilateral. Am creat un Departament pentru Europa, multilateral.

Urmærim implicarea României într°un cadru juridic instituflional extern,pentru a influenfla pozitiv cadrul legislativ intern.

Ne confruntæm cu o inerflie, o remanenflæ a evenimentelor din 13–15 iunie.Din punct de vedere al securitæflii pe continent, participæm la discufliile pe

dimensiunea de securitate a CSCE.Asistæm la o competiflie a flærilor est°europene pentru atragerea simpatiei øi

ajutorului Europei Occidentale. Complementaritæflile care au existat între flærileest°europene sunt pe punctul de a se pierde.Thierry de Montbrial: Alianfla NATO a fost fæcutæ pentru contracarareaURSS. Deci nu este fæcutæ în vid; dispariflia Tratatului de la Varøovia implicæprobleme complexe. În urmætorii 10–15 ani, URSS ræmâne o puternicæ forflæmilitaræ. Alianfla se adapteazæ la situaflie.Adrian Næstase: Era conceptul bipolar. Unii consideræ cæ NATO este necesaræ,cel puflin în ceea ce priveøte Germania.

Este foarte important modelul de securitate europeanæ pentru care optæm.Vidul de securitate duce la formule ad°hoc, gen „Pentagonalæ“ ø.a. Speræm sæcontribuim øi noi la formule de securitate cu flærile balcanice, flærile latine ø.a.

Vom continua sæ dezvoltæm øi o strategie pentru „periferie“ — Coreea deSud, China — flinând seama de nevoile de tehnologii pentru modernizarea


109

industriei. Vom folosi toate oportunitæflile care ni se oferæ pentru o mai rapidædezvoltare economicæ.Thierry de Montbrial: E surprins cæ noi contæm pe Japonia, Coreea de Sud.Ei nu spun asta.Adrian Næstase: Vom avea vizita ministrului sud°coreean de Externe. Apoimai este Dunærea, care ar putea prezenta interes øi pentru ei.Thierry de Montbrial: Asiaticii sunt foarte prudenfli.Adrian Næstase: Coreea de Sud este doar un element al strategiei pentru„periferie“.Thierry de Montbrial: Este interesat øi întreabæ cum definim noi politicacu URSS øi SUA.Adrian Næstase: Cu URSS e clar. Nu o putem ignora având în vedere cei2.000 km de frontieræ comunæ. Speræm cæ nu va fi o izbucnire politicæ desta-bilizatoare în URSS.

Problema „caldæ“ este Moldova suveranæ. Aici øi sovieticii au interes sæ deschi-dæ supapele. Avem un acord de a înfiinfla consulate la Iaøi øi Chiøinæu. Suntaproape 2 milioane de ruøi care træiesc acum în Moldova de dincolo de Prut.

În relafliile cu SUA, ne confruntæm cu distanfla geograficæ øi diferenflele dementalitate. Nu cunoaøtem încæ alfabetul pentru dialogul politic cu america-nii; nu vorbim aceeaøi limbæ. Trebuie sæ luæm totul de la bazæ.

SUA sunt importante din punct de vedere politic, economic, al formærii decadre, al echilibrului zonelor de influenflæ. Îi aøteptæm pe americani, care însænu vin. Transmitem mesaje, care nu sunt deloc banale øi nu privesc subiectemarginale. Ne°am aøtepta sæ ajute un guvern care se stræduieøte sæ se democra-tizeze øi sæ democratizeze România. Sunt oameni de afaceri americani caresimt cæ România este o piaflæ potenflialæ.

În perioada ce urmeazæ, va trebui sæ fim noi înøine în drumul nostru spredemocraflie.Thierry de Montbrial: Cum sunt relafliile cu Ungaria?Adrian Næstase: Suntem la Est de Ungaria. Este o problemæ de istorie øi nueste legatæ de situaflia drepturilor omului din România.

ADRIAN NÆSTASE

110

Politica ungaræ a urmærit sæ demonstreze cæ în Transilvania existæ „ceva“,cæ acolo situaflia este tulbure, cæ este o problemæ care trebuie internaflionalizatæ.Aceasta a fost politica tradiflionalæ ungaræ dupæ Primul Ræzboi Mondial.

Propaganda ungaræ este neproductivæ prin reacfliile pe care le stârneøte înrândul populafliei româneøti. Aceastæ propagandæ a cæutat sæ utilizeze vulnera-bilitæflile statului român postrevoluflionar. A fost contraproductivæ, dupæ cums°a putut constata din reacflia populafliei româneøti.

Am insistat pentru consultæri bilaterale. Ungaria este ca elevul de la øcoalæcare stæ tot timpul cu mâna ridicatæ. E puflin stranie aceastæ atitudine. Retoricaprivind Tratatul de la Varøovia: e ca øi cum ai særi dintr°un vehicul care oricumse opreøte.Thierry de Montbrial: Este posibil un conflict în 10 ani?Adrian Næstase: Nu. Urmætorii 2–3 ani pot fi critici din anumite punctede vedere. Dacæ, însæ, creøtem nivelul de viaflæ, nici minoritatea maghiaræ nuse va mai uita cu invidie dincolo de frontieræ øi atunci vor scædea posibilitæflilede manevræ ale propagandei ungare.Thierry de Montbrial: Cu Bulgaria?Adrian Næstase: Privim la ce se întâmplæ dupæ demisia lui Petar Mladenov1.Thierry de Montbrial: Suntefli bine informafli?Adrian Næstase: Nu prea. Thierry de Montbrial: Suntefli relativ izolafli. Relafliile cu vecinii nu suntprea fræfleøti.Adrian Næstase: Cu Iugoslavia avem relaflii foarte bune. Cu Bulgaria avemrelaflii foarte bune.Thierry de Montbrial: Dar nu°i cunoaøtefli îndeajuns.Adrian Næstase: Este adeværat. Sunt deosebiri de culturæ. În noul mediu euro-pean, relafliile cu Bulgaria se vor dezvolta mult.Thierry de Montbrial: Turcii au de jucat vreun rol?


111

1 Petar Toøev Mladenov. Om politic øi de stat bulgar. Preøedinte al Consiliului de Stat alRepublicii Populare Bulgaria (17 noiembrie 1989–3 aprilie 1990). Preøedinte al Republicii Bulgaria(3 aprilie 1990–6 iulie 1990).

Adrian Næstase: Da. Ei sunt foarte importanfli în relafliile noastre bilaterale.Øi cu Grecia relafliile sunt importante.

În altæ ordine de idei, trebuie sæ spun cæ pentru Ambasada de la Paris estefoarte greu sæ gæsim diplomafli.Thierry de Montbrial: Ceea ce este important pentru un ambasador în Franflaeste sæ fie cineva care sæ aibæ contacte foarte bune cu mediile politice øi economice,sæ aibæ o anumitæ distincflie øi sæ nu vorbeascæ limba de lemn.Adrian Næstase: Mai cæutæm.Thierry de Montbrial: Mulflumeøte pentru explicaflii. Speræ cæ vom stabilizarelafliile. Înflelege foarte bine dificultæflile. Repetarea incidentelor din 14 iuniear putea fi mortalæ. În URSS a fost øocat sæ vadæ cæ erau incapabili sæ facæprotecflia unei manifestaflii. Aceste lucruri trebuie învæflate rapid.Adrian Næstase: N°avem aceastæ tradiflie, a gestionærii crizelor în condifliiledemocrafliei. Analiza evenimentelor din 13–15 iunie este însæ mai complexæ.Nu putem judeca cu standardele tradiflionale.Thierry de Montbrial: Aceste evenimente au dat o lovituræ severæ României.Adrian Næstase: Lucræm pentru ca ele sæ nu se mai poatæ repeta.Thierry de Montbrial: Dacæ ministrul vine la Paris, îl invitæ sæ facæ oexpunere la IFRI.Adrian Næstase: Ar fi util sæ se dezvolte relafliile între ADIRI1 øi IFRI.


16.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte ungrup de ambasadori, acreditafli la Bucureøti, în legæturæ cu situafliaClubului Diplomatic.

Adrian Næstase: Roagæ ca cei prezenfli sæ°øi expunæ pozifliile privind organizareaClubului Diplomatic, astfel încât sæ fie gæsite împreunæ solufliile cele mai bune.

ADRIAN NÆSTASE

112

1 Asociaflia de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale, creatæ în 1966.

Musungayi Nkuembe Mampuya (ambasador al Republicii Zair, decanulCorpului Diplomatic): Mulflumeøte pentru primirea reprezentanflilor grupurilorregionale. Constatæ cæ schimbærile politice din România au afectat funcflionareaClubului.Luigi Amaduzzi (ambasador al Republicii Italiene): La Roma existæ un astfelde club diplomatic. Existenfla unui asemenea club este importantæ pentru corpuldiplomatic øi pentru statul român, respectiv MAE. Este importantæ øi pentruprotocol. Consideræ cæ este necesar ca MAE sæ reia lucrurile în mânæ.

Sugereazæ ca preøedintele Consiliului de administraflie al Clubului, amba-sadorul Spaniei, care are încrederea tuturor, sæ ia legætura cu MAE sau cu uncolaborator desemnat de ministru, pentru a revedea cadrul juridic. Clubul arurma sæ fie închis pentru o sæptæmânæ, pentru a vedea cine din direcflia Clubuluiræmâne øi cine nu. Apoi ar urma convocarea Adunærii membrilor Clubului,care ar stabili responsabilitæflile celor ræmaøi.Raouf Said (ambasador al Republicii Tunisiene): Împærtæøeøte preocupareaMAE de a introduce ordine în activitatea Clubului Diplomatic. Pânæ acumnu a existat un cadru juridic.

Între MAE øi Club existæ un cordon ombilical. Poate mai sunt øi alfli actori,cum ar fi Primæria Municipiului Bucureøti, care ar trebui implicatæ pentrureintegrarea în Club a terenului de golf. Sæ se profite de scæderea activitæfliiîn aceastæ varæ pentru a face bilanflul situafliei.

Sæ constituim un comitet paritar MAE–Corpul Diplomatic pentru a vedeacadrul juridic øi gestiunea administrativ°financiaræ a Clubului øi care sæ facæpropuneri.Sergio Mimica Bezmalinovic (ambasador al Republicii Chile): AmbasadorulSpaniei, care a fost directorul Clubului Diplomatic, cunoaøte profund problemele.Ar fi persoana cea mai indicatæ pentru a colabora cu MAE pentru gæsirea uneisoluflii adecvate. Sprijinæ propunerile ambasadorului Italiei.Anwar Hashim (ambasador al Republicii Populare Bangladesh): Suntem toflipe aceeaøi lungime de undæ, sæ facem Clubul Diplomatic sæ funcflioneze. Este


113

de acord cu ce a spus ambasadorul Italiei. Ambasadorul Spaniei este foarte bineinformat øi e de acord sæ°i fie încredinflatæ sarcina de a lucra cu MAE.Sz¨ts Pal (ambasador al Republicii Ungare): Apreciazæ activitatea ClubuluiDiplomatic. Corpul diplomatic are nevoie de el. Sprijinæ propunerileambasadorului Italiei.Antonio Nuñez Garcia°Sáuco (ambasador al Regatului Spaniei): Mulflumeøteministrului pentru inifliativa convocærii acestei consultæri.

Problema esenflialæ este juridicæ. Funcflionarii nu pot schimba directorul.Membrii Consiliului de administraflie sunt aleøi prin vot majoritar. Cum acolosunt foarte mulfli studenfli, într°o Adunare Generalæ, prin vot majoritar, eisunt aceia ce pot impune deciziile în locul diplomaflilor.

Se produc lucruri care prezintæ încælcæri ale Statutului Clubului.Este gata sæ facæ parte dintr°o comisie care sæ elaboreze propuneri de regle-

mentare a situafliei.Luigi Amaduzzi: Important este ca ambasadorul Spaniei sæ discute cuconsilierul juridic al MAE român.

Clubul Diplomatic trebuie sæ aibæ o funcflie diplomaticæ. Trebuie fæcut totulfoarte repede. Acum la Club se vând maøini vechi.Adrian Næstase: Statutul Clubului Diplomatic dateazæ din 1929. Câtevaidei personale. Sæ pornim de la Statutul din 1929.

De acord cæ deciziile administrative nu pot fi luate de funcflionarii Clubului.De acord cæ acum Adunarea Generalæ ar putea sæ nu fie reprezentativæ.

Sæ începem cu un grup de inifliativæ øi apoi sæ convocæm o Adunare Generalæ.Un grup de inifliativæ care însærcineazæ pe ambasadorul Spaniei sæ se punæde acord cu consilierul juridic al MAE øi cu ministrul.

Asiguræ de sprijin deplin pentru reorganizarea Clubului Diplomatic.Luigi Amaduzzi: Eventual sæ rescriem Statutul Clubului. Studenflii øi coope-ranflii pot veni la Club, dar færæ drept de vot în Adunarea Generalæ.Adrian Næstase: Sæ începem sæ lucræm. Când am putea convoca o AdunareGeneralæ pentru revederea Statutului?

ADRIAN NÆSTASE

114

Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Consiliul de Administraflie actual sæ continue.Între timp, toate grupurile geografice sæ numeascæ un reprezentant pentru aavea o structuræ de lucru reprezentativæ, care sæ acflioneze ca grup de inifliativæ.Adrian Næstase: De acord. Din partea MAE se vor ocupa Traian Chebeleuøi Ion M. Anghel.

Vom face demersuri la Primærie pentru terenul de golf care a aparflinutClubului. Interesul nostru este de a reglementa cât mai convenabil problemaClubului Diplomatic.Musungayi Nkuembe Mampuya: Mulflumiri pentru primire.

Primirea se terminæ la 17.10.

17.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peSzüts Pal, ambasadorul Republicii Ungare la Bucureøti.

Sz¨ts Pal: Din partea ministrului de Externe Géza Jeszenszky informeazæ cæîn prezent coordonarea „Grupului de la Rio“ este asiguratæ de ministrul deExterne al Venezuelei, Reinaldo Figueredo Planchart. Acesta a transmis propu-nerea ca întâlnirea la nivelul miniøtrilor de Externe a Grupului de la Rio cugrupul flærilor central øi est°europene sæ aibæ loc la New York, cu prilejul SesiuniiAdunærii Generale a ONU, la 28 septembrie, în cadrul unui dejun de lucru.

La ordinea de zi ar fi: 1. Informare reciprocæ cu privire la evenimentelecare intereseazæ cele douæ regiuni; 2. Data øi ordinea de zi a întâlnirii miniøtrilordin cele douæ regiuni la Rio de Janeiro; 3. O decizie dacæ este necesaræ o întâlnireprealabilæ la nivel de experfli.

Jeszenszky ar aprecia dacæ ministrul de Externe român ar putea participala acest dejun de lucru.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru comunicare. În scurtæ vreme, o datæ cuexaminarea programului pe luna septembrie, va fi examinatæ øi aceastæ chestiune.

Ne face deosebitæ plæcere sæ ne gândim la posibilitatea acestei întâlniri. Înprincipiu, dacæ va face deplasarea la New York pentru Adunarea Generalæ,


115

nu vede probleme sæ participe la dejunul oferit de ministrul venezuelean. Vomtransmite ræspunsul cât mai curândSz¨ts Pal: Felicitæ pentru numire.Adrian Næstase: Mulflumiri.


17.30 La Adrian Næstase, pe probleme curente.– De programat pentru 31 iulie dejunul pe care ambasadorii arabi vor sæ°l

ofere în cinstea ministrului.

25 iulie 1990

HOTÆRÂREprivind organizarea, atribufliile øi modul de funcflionare a

Ministerului Afacerilor Externe

Având în vedere Declaraflia°program a guvernului României prezen-tatæ Parlamentului la 28 iunie 1990, precum øi dispozifliile Decretului°legenr. 104 din 30 martie 1990 privind activitæflile pentru care guvernuladoptæ hotærâri øi ale Decretului nr. 98 din 7 februarie 1990 privindstructura organizatoricæ a Ministerului Afacerilor Externe

Guvernul României hotæræøte:

CAPITOLUL IDispoziflii generale

Art.1.– Ministerul Afacerilor Externe este organ central al admi-nistrafliei de stat øi are personalitate juridicæ.

ADRIAN NÆSTASE

116

Art.2.– Ministerul Afacerilor Externe înfæptuieøte politica externæ aRomâniei øi îøi desfæøoaræ activitatea pe baza directivelor guvernului øia legilor în vigoare.

Art.3.– În îndeplinirea atribufliilor sale de organ al administrafliei destat având competenflæ în domeniul relafliilor externe, MinisterulAfacerilor Externe colaboreazæ cu celelalte ministere øi organe centraleguvernamentale.

CAPITOLUL IIAtribuflii

Art.4.– Ministerul Afacerilor Externe are urmætoarele atribuflii:a) aduce la îndeplinire atribufliile ce°i revin pentru înfæptuirea liniei

generale a politicii externe a României øi a hotærârilor adoptate deParlament, preøedintele flærii øi guvern în domeniul politicii externe;

b) asiguræ înfæptuirea unitaræ a politicii externe în acfliunile întreprinseîn relafliile internaflionale de celelalte ministere sau alte organe centrale;

c) informeazæ øeful statului øi guvernul despre evenimentele interna-flionale majore øi face propuneri privind poziflia României faflæ de acestea;

d) urmæreøte evoluflia relafliilor internaflionale ale României øi facepropuneri pentru dezvoltarea lor;

e) promoveazæ politica externæ a României în relafliile cu OrganizafliaNafliunilor Unite, institufliile sale specializate øi cu alte organizafliiinternaflionale;

f) promoveazæ sau sprijinæ promovarea intereselor României în dome-niul relafliilor economice, culturale, øtiinflifice, artistice øi de presæ;

g) sprijinæ celelalte ministere øi alte organe centrale guvernamentaleîn realizarea acfliunilor pe care acestea le desfæøoaræ în domeniul relafliilorexterne;

h) apæræ în stræinætate drepturile øi interesele statului român, alecetæflenilor români øi ale persoanelor juridice române în baza legislafliei


117

române øi în conformitate cu practica internaflionalæ øi acordurile bilateraleøi multilaterale la care România este parte;

i) negociazæ în numele României sau participæ la negocierea de tratateøi alte înflelegeri internaflionale;

j) face propuneri privind semnarea, ratificarea, aprobarea sau accep-tarea înflelegerilor internaflionale, aderarea la acestea sau denunflarea lor;efectueazæ schimbul instrumentelor de ratificare; depune instrumentelede ratificare sau de aderare; notificæ aprobarea ori acceptarea înflelegerilorinternaflionale sau denunflarea lor; elibereazæ documentele, certificânddeplinele puteri;

k) urmæreøte, împreunæ cu celelalte ministere øi organe centrale guver-namentale aplicarea prevederilor tratatelor øi altor înflelegeri internaflionalela care România este parte øi prezintæ propuneri;

l) elaboreazæ sau participæ la elaborarea proiectelor de acte normativecare au legæturæ cu relafliile externe ale României;

m) pæstreazæ originalele tuturor înflelegerilor internaflionale bilaterale,precum øi copiile certificate ale înflelegerilor internaflionale; pæstreazæoriginalele înflelegerilor internaflionale al cæror stat depozitar este Româniaøi îndeplineøte atribufliile ce decurg din aceastæ calitate;

n) pæstreazæ sigiliul de stat al României;o) îndeplineøte atribufliile de protocol care îi revin potrivit legii; supune

spre aprobare scrisorile de acreditare øi cererile de agrement sau deexequatur;

p) fline legætura cu misiunile diplomatice øi oficiile consulare dinRomânia, în conformitate cu legislaflia internæ, cu regulile øi uzanfleleinternaflionale;

r) organizeazæ, îndrumæ øi controleazæ activitatea misiunilor diploma-tice øi oficiilor consulare ale României;

s) organizeazæ curierul diplomatic;t) îndeplineøte orice alte atribuflii care îi sunt conferite de lege.

ADRIAN NÆSTASE

118

Art.5.– Pentru înfæptuirea unitaræ a politicii externe a României,precum øi pentru realizarea de cætre Ministerul Afacerilor Externe aatribufliilor sale, celelalte ministere øi organe centrale:

a) consultæ sau solicitæ avizul Ministerului Afacerilor Externe înproblemele care flin de activitatea lor specificæ, dar care au legæturæ curelafliile internaflionale ale României;

b) solicitæ avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe cu privirela acordurile, convenfliile øi orice alte înflelegeri internaflionale pe caresunt împuternicite sæ le încheie;

c) informeazæ periodic sau la cerere Ministerul Afacerilor Externe înlegæturæ cu aplicarea de cætre ele a înflelegerilor internaflionale la careRomânia este parte;

d) transmit pentru depozitare la Ministerul Afacerilor Externe origina-lele tuturor acordurilor, convenfliilor øi ale altor înflelegeri internaflionalepe care le încheie.

CAPITOLUL IIIOrganizarea øi funcflionarea

Art.6.– Structura organizatoricæ a Ministerului Afacerilor Externe secompune din administraflia centralæ øi serviciul exterior.

SECfiIUNEA IAdministraflia centralæ

Art.7.– Administraflia centralæ a Ministerului Afacerilor Externe secompune din:

– Departamentul politic general, Europa øi America de Nord, cuprin-zând direcfliile: Europa, America de Nord øi Direcflia pentru CSCE øialte organizaflii europene, Direcflia analizæ øi informare politicæ øi Direcfliade coordonare øi planificare politicæ.


119

– Departamentul organizaflii internaflionale øi drept internaflional,cuprinzând direcfliile: Direcflia ONU øi alte organizaflii internaflionale,Direcflia dezarmare, Direcflia politicæ economicæ, Direcflia juridicæ øi atratatelor øi Compartimentul pentru drepturile øi libertæflile omului.

– Departamentul America Latinæ, Asia, Africa, cuprinzând direcfliilepentru America Latinæ, Asia øi Orientul Îndepærtat, Orientul Mijlociu,Africa de Nord øi Africa;

– Departamentul culturæ, presæ øi probleme consulare, cuprinzânddirecfliile pentru culturæ, presæ, consularæ øi Compartimentul pentru rela-fliile cu emigraflia;

– Departamentul administrativ, financiar øi informaticæ;– Direcflia organizare øi personal;– Direcflia protocol;– Consiliul juridic.Structura organizatoricæ a Ministerului Afacerilor Externe øi a departa-

mentelor componente este cuprinsæ în anexa nr. 1 øi are un numær de614 posturi.

Atribufliile, normele de funcflionare øi structura organizatoricæ a unitæ-flilor menflionate în anexa nr. 1 se stabilesc de cætre Colegiul Ministe-rului Afacerilor Externe.

Art.8.– Departamentele øi direcfliile menflionate la art.7 sunt încadra-te cu personalul diplomatic øi consular necesar.

Art.9.– Membrii personalului diplomatic øi consular pot avea urmætoa-rele grade:

a) Grade diplomatice:– ambasador;– ministru plenipotenfliar;– ministru consilier;– consilier;– prim°secretar;– al doilea secretar;

ADRIAN NÆSTASE

120

– al treilea secretar;– ataøat.

b) Grade consulare:– consul general;– consul;– viceconsul;– agent consular.

Art.10.– Gradul de ambasador øi cel de ministru plenipotenfliar suntconferite prin decret al preøedintelui României, la propunerea ministru-lui Afacerilor Externe.

Celelalte grade diplomatice øi consulare se acordæ prin ordin al mi-nistrului Afacerilor Externe, la recomandarea fæcutæ de ComisiaMinisterului Afacerilor Externe pentru acordarea de grade diplomaticeøi consulare, în baza rezultatelor obflinute la examen sau concurs, curespectarea reglementærilor legale.

Art.11.– Ministerul Afacerilor Externe este condus de ministrulAfacerilor Externe, membru al guvernului.

Pentru conducerea activitæflii ministerului se constituie Consiliul, caorgan operativ de lucru øi Colegiul.

Consiliul Ministerului Afacerilor Externe este compus din ministru,secretarii de stat øi subsecretarii de stat. Din Colegiul MinisteruluiAfacerilor Externe fac parte membrii Consiliului, directorii øi 2–3 repre-zentanfli ai salariaflilor.

Art.12.– Pentru aplicarea hotærârilor Colegiului øi Consiliului øi înexercitarea atribufliilor proprii, ministrul emite, potrivit legii, ordine,instrucfliuni øi alte acte prevæzute de lege.

Art.13.– În raporturile cu Parlamentul, cu ministerele, celelalte institu-flii øi orice alte persoane fizice øi juridice, Ministerul Afacerilor Externeeste reprezentat de ministru.

Art.14.– În subordinea Ministerului Afacerilor Externe funcflioneazæOficiul de prestæri de servicii pentru corpul diplomatic, autofinanflat øi


121

Cæminul de copii, pentru care cheltuielile de întreflinere se suportæ dela bugetul statului.

SECfiIUNEA IIServiciul exterior

Art.15.– Serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe cuprindemisiunile diplomatice øi oficiile consulare.

Misiunile diplomatice sunt:– ambasade;– legaflii;– misiuni permanente pe lângæ organizaflii internaflionale.Oficiile consulare sunt:– consulate generale;– consulate;– viceconsulate;– agenflii consulare.Lista misiunilor diplomatice øi oficiilor consulare este prevæzutæ în

anexa nr. 2.Art.16.– Din serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe fac

parte øi centrele culturale ale României în stræinætate.Art.17.– Misiunile diplomatice, oficiile consulare øi centrele culturale

ale României sunt încadrate cu personal diplomatic øi consular, precumøi cu personalul tehnico°administrativ øi de serviciu necesar.

În categoria personalului diplomatic øi consular sunt incluse øi persoanecare asiguræ reprezentarea comercialæ permanentæ în stræinætate, în scopulfacilitærii dezvoltærii øi diversificærii relafliilor comerciale ale României.Numærul øi atribufliile acestora se stabilesc cu acordul Ministerului Aface-rilor Externe, respectându°se, totodatæ, regulile dreptului internaflionalaplicat în materie.

ADRIAN NÆSTASE

122

Art.18.– Înfiinflarea, desfiinflarea øi schimbarea rangului misiunilordiplomatice øi oficiilor consulare se fac prin decret prezidenflial.

Art.19.– Misiunile diplomatice cu rang de ambasadæ sunt condusede ambasadori extraordinari øi plenipotenfliari.

Misiunile permanente pe lângæ organizafliile internaflionale sunt con-duse de reprezentanfli sau delegafli permanenfli cu grad de ambasador saualt grad diplomatic.

Oficiile consulare sunt conduse, potrivit rangului lor, de consuli gene-rali, consuli, viceconsuli, agenfli consulari.

Art.20.– Ambasadorii extraordinari øi plenipotenfliari, trimiøii extra-ordinari øi miniøtrii plenipotenfliari, precum øi reprezentanflii sau delegafliipermanenfli pe lângæ organizaflii internaflionale având gradul de ambasa-dor sau de trimis extraordinar øi ministru plenipotenfliar se numesc øise recheamæ prin decret prezidenflial.

Øefii oficiilor consulare sunt numifli prin hotærâre a guvernului.Art.21.– Øeful misiunii diplomatice este reprezentant unic al României

în statul în care este acreditat.Øeful misiunii diplomatice are, în statul în care este acreditat, o com-

petenflæ generalæ de reprezentare a României øi de apærare a intereselorstatului român, ale persoanelor juridice øi ale cetæflenilor români, înconformitate cu normele dreptului internaflional.

În statul în care este acreditat, øeful misiunii diplomatice reprezintæstatul român faflæ de orice cetæflean român trimis în misiune permanentæsau temporaræ sau aflat în orice altæ calitate în acel stat.

Art.22.– Ataøaflii militari øi adjuncflii acestora funcflioneazæ în cadrulmisiunilor diplomatice, sub conducerea øi îndrumarea generalæ a øefuluimisiunii diplomatice.

Art.23.– Normele de funcflionare øi structura organizatoricæ a misiu-nilor diplomatice øi oficiilor consulare se stabilesc de cætre Colegiu,potrivit dispozifliilor legale.


123

CAPITOLUL IVDispoziflii finale

Art.24.– Drepturile øi obligafliile specifice personalului diplomatic øiconsular vor fi stabilite prin Statutul Corpului diplomatic øi consularal României, elaborat de Ministerul Afacerilor Externe.

Prim°ministruPetre Roman

Bucureøti, 25 iulie 1990Nr. 834

(Ministerul Afacerilor Externe, Anuarul diplomatic øi consular al României, 1990,Bucureøti, 1991, pp. 11–16)

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peambasadorul Canadei la Bucureøti, Saul Grey.

Cei doi abordeazæ aspecte diverse privind evoluflia raporturilor bilaterale,îndeosebi organizarea de contacte la nivel ministerial. Saul Grey — adopfliade copii români.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviului Stefan Hjerten, de la Agenflia „TT“ (Suedia).

15.45 Întâlnire în biroul lui Adrian Næstase, împreunæ cu Ion M.Anghel.– Informez asupra øedinflei Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului,

condusæ de Corneliu Mænescu, la care am participat azi dimineaflæ.– De vorbit sæ avem lista tuturor membrilor Comisiei de politicæ externæ.– Sæ procuræm regulamentele referitoare la interpelærile în Parlament.

ADRIAN NÆSTASE

124

17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De stabilit componenfla delegafliei noastre în SUA.– De vorbit la Direcflia presei: Romulus Neagu sæ dea interviuri în legæturæ

cu consultærile cu Ungaria.

26 iulie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe ViulenG. Pozdneakov, însærcinat cu afaceri a.i. al URSS la Bucureøti.

Diplomatul sovietic prezintæ o informare privind rezultatele convorbirilorde la Moscova dintre Mihail Sergheevici Gorbaciov øi Helmuth Kohl.

11.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De pus în scris câteva idei pentru interviul pe care îl va face pentru Televiziu-

nea Românæ cu Alexandru Øtark.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe MunBiong Rok, ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene laBucureøti.

Impulsionarea relafliilor economice bilaterale.

13.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Prezint ideile pentru interviul cu Alexandru Øtark.

27 iulie 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, ziarului „Azi“ (doamnei Rodica Ciobanu)1


125

1 Publicat sub titlul „România reface cunoøtinfla cu Europa“, în „Azi“, 27 iulie 1990.

Î: Afli fost numit ministru de Externe într°un moment în care imagineaRomâniei s°a deteriorat simflitor în plan european, mai ales dupæ eveni-mentele din 13 iunie. Care sunt, dupæ opinia dumneavoastræ, cauzelecare au condus la aceastæ situaflie nedoritæ?

R: Eu cred cæ, în primul rând, este vorba despre anumite aøteptæri —obiective probabil — din partea comunitæflii internaflionale, în legæturæcu ceea ce s°a întâmplat în România. Revoluflia a însemnat un pas imens,o deschidere formidabilæ. Însæ, în momentul în care acest ansamblu noua trebuit sæ fie amenajat în mod concret, au început sæ aparæ problemeleøi dificultæflile inerente într°o rupturæ atât de puternicæ cum a fost ceade la noi øi care a presupus reorganizarea unor compartimente foarteimportante ale statului: administrativ, social, politic, institufliile statului.Toate acestea au trebuit sæ fie luate bucatæ cu bucatæ øi refæcute,rearmonizate. Evident cæ au apærut nenumærate probleme øi multe dintreaøteptæri nu au fost împlinite, unele probabil legate øi de anumite interesevenind din afara flærii. De aceea, în momentul în care lucrurile au începutsæ se stabilizeze, dincolo de explozia de bucurie au apærut interese potenflialdiferite, receptæri diferite øi, în felul acesta, imaginea externæ nu a maiavut o sinusoidæ paralelæ cu sinusoida schimbærilor interne, ci ea a începutsæ reflecte øi modul în care aceste aøteptæri externe au evoluat prin prismapercepfliei politice sau economice din stræinætate.

Al doilea element este legat de evoluflia situafliei interne, care, ea însæøi,a creat motive pentru o analizæ complexæ. Au existat, dupæ cum se øtie,momente de tensiune politicæ internæ, încercæri de destabilizare. Acestelucruri sunt inerente în perfecflionarea unui sistem democratic. Perioadacare a trecut face parte deja din istoria noastræ øi noi trebuie sæ ne°oasumæm, cu tot ce are ea bun øi ræu, în mod demn, sæ fim capabili særecunoaøtem ceea ce este negativ în trecutul nostru, chiar øi în cel foarterecent, dar sæ privim în mod esenflial înainte. Nu cred cæ trebuie sæ punemacum accentul pe un exercifliu de exorcizare socialæ. E normal ca eveni-mentele din iunie sæ fie tratate, examinate, aøa cum se cere într°o societate

ADRIAN NÆSTASE

126

civilizatæ, de cætre comisia parlamentaræ care are aceastæ sarcinæ, iarsocietatea sæ meargæ înainte, sæ gândeascæ la ceea ce are de fæcut în planeconomic øi social.

Î: Domnule ministru, nu este un secret cæ existæ forfle politice interneori externe sau chiar persoane care au contribuit øi mai contribuie încæla falsificarea în plan internaflional a realitæflii postrevoluflionare româ-neøti. Ce ne putefli spune în legæturæ cu aceasta?

R: Sunt foarte multe lucruri de spus în ceea ce priveøte persoanele,autorii posibili, grupurile care ar constitui o imagine negativæ. Desigur,din punct de vedere obiectiv, este firesc ca, într°un spafliu conflictualcum este cel al relafliilor internaflionale, sæ existe interese divergente. Unelele cunoaøtem din tradifliile noastre politice øi diplomatice, altele, færæîndoialæ, sunt noi øi, în plus, apare o anumitæ categorie de persoane care,dupæ pærerea mea, are o situaflie foarte specialæ. În momentul în care încadrul intern noi putem sæ spunem absolut toate lucrurile posibile, —øi acest fapt se vede clar øi este valabil în continuare — nu cred cæ maitrebuie sæ mergem undeva, în afara flærii, pentru a critica. O putem faceîn interior într°un efort pe care eu îl væd constructiv. Acesta este de faptexercifliul democrafliei. Unul dintre marii oameni politici francezi spuneala un moment dat: „Niciodatæ când sunt în afara flærii nu°mi permit sæ°micritic propriul guvern“. Felul în care trebuie sæ organizæm viafla politicæsau economicæ în România depinde de interesele naflionale care suntperene øi pe care nu cred cæ cineva dintre noi are dreptul sæ le atingæ învreun fel. Transmiterea informafliei în exterior s°a fæcut într°un mod carene°a defavorizat. Noi am fost mult prea mult preocupafli de problemelenoastre interne, considerând cæ ceea ce facem bun devine cunoscut înmod evident øi în stræinætate. Din pæcate, lucrul acesta nu a fost adeværatdecât pentru ceea ce s°a întâmplat ræu. Opinia publicæ internaflionalæ afost bombardatæ exclusiv, uneori øi datoritæ unui mecanism intern, cuøtiri „senzaflionale“ ce ne°au pus într°o posturæ neplæcutæ. N°am øtiutsæ contrabalansæm aceastæ informaflie, care a fost unilateralæ în primul


127

rând pentru cæ ea a vizat numai elemente negative øi, în al doilea rând,pentru cæ a venit în mare mæsuræ din surse extraromâneøti. Suntem înperioada în care societatea noastræ reface practic cunoøtinfla cu societæ-flile europene, dæ mâna cu ele si se prezintæ.

Î: Dupæ întâlnirea din iunie de la Innsbruck øi dupæ declaraflia°programa primului°ministru, care a avut ecouri favorabile øi în afara flærii, cumapreciafli viitoarele relaflii cu Parlamentul European øi cu alte organismeinternaflionale?

R: Eu cred cæ principala chestiune în raporturile noastre cu institufliileeuropene este una de comunicare, de încredere. România reprezintæ ocomponentæ importantæ a mozaicului european. Aici nu este vorba numaide o afiliere sufleteascæ, una moralæ sau una politicæ, ci în primul rândde o chestiune de context obiectiv, geografic. De aceea avem nevoie sæne conectæm la institufliile democratice europene. În acelaøi timp, Europa,pentru a realiza un model øi un scenariu de securitate profund real, trebuiesæ se bazeze pe componente democratice autentice, care sæ contribuiela construirea acestui nou model deja prefigurat în diferitele poziflii alestatelor europene. Este foarte important ca noi sæ fim conøtienfli de faptulcæ problematica continentului este una prioritaræ pentru noi, sub aspectulpoliticii externe, øi sæ facem eforturile necesare pentru implicarea noastræatât în cadrul instituflional, cât øi în cel normativ al Europei din carefacem parte.

Î: S°a vorbit mult despre „modelul japonez“, ca exemplu de înaltædezvoltare socio°economicæ. Care este perspectiva relafliilor româno°nipone?

R: Aø vrea sæ subliniez cæ, deøi focalizarea politicii externe româneøtiîn clipa de faflæ este una europeanæ, noi continuæm sæ dezvoltæm relafliilenoastre øi cu flæri din alte zone geografice. În efortul nostru de modernizarea economiei trebuie sæ flinem seama de ceea ce este nou, interesant, deceea ce este convenabil pentru industria noastræ. Japonia reprezintæ unpunct de interes nu numai pentru România, ci, din punct de vederetehnologic, chiar pentru Statele Unite. În încercarea noastræ de a ne

ADRIAN NÆSTASE

128

moderniza structurile economice, vom cæuta acolo unde existæ solufliitehnologice la nivelul cel mai înalt øi care, din punct de vedere financiar,sæ ne favorizeze.

Î: Cum vedefli raporturile româno°ungare în contextul noii politici,realmente de bunæ vecinætate, pe care o promoveazæ România?

R: Relafliile româno°ungare au avut o evoluflie sinusoidalæ dupæ Revo-luflie. Dupæ o perioadæ în care exista sentimentul unor bune posibilitæflide dezvoltare a relafliilor bilaterale, au apærut anumite dificultæfli øi, înmomentul de faflæ, noi suntem în faza în care încercæm sæ discutæm foartedeschis cu reprezentanflii oficiali ai Republicii Ungare în legæturæ cuproblemele care au apærut în relafliile noastre. Aprecierile legate de evolu-fliile politice de la noi din flaræ nu au fost fæcute întotdeauna într°un chipcorect, echilibrat. Pe de altæ parte, Revoluflia a creat o anumitæ stare devulnerabilitate øi, la un moment dat, s°a încercat sæ se obflinæ foarte multîn legæturæ cu drepturile minoritæflii maghiare, mult peste nivelul stan-dardelor internaflionale øi al practicii din flærile democratice. Acest lucrua creat o tensiune internæ, contraproductivæ.

Credem cæ în România s°au fæcut foarte multe lucruri în ceea ce pri-veøte drepturile minoritæflii maghiare, inclusiv în ceea ce priveøte reprezen-tarea sa în parlament; în definitiv este vorba de un proces în care intereselelegitime øi drepturile fireøti ale populafliei maghiare pot fi realizate.Trebuie sæ flinem seama de faptul cæ problematica drepturilor minoritæ-flilor nu poate fi înfleleasæ decât în contextul mai larg al democratizæriiîntregii societæfli øi cæ ideea unor privilegii ar însemna acceptarea ideiicæ democratizarea în flaræ ar trebui sæ aibæ mai multe viteze: una pentrumajoritate, alta pentru minoritate. Acest lucru, care nu ar face decât sæcreeze alte tensiuni sociale, nu este, de altfel, conform cu nici una dinpracticile internaflionale.

Pe de altæ parte, existæ un anumit „bombardament“ internaflional dinpartea unor grupuri de interese legate de emigraflia maghiaræ, care, înmod continuu, prezintæ situaflia din Transilvania ca fiind tulbure. În plus,


129

nu ne este foarte clar ce înseamnæ conceptul de „drepturi colective“ aleminoritæflilor. La Reuniunea de la Copenhaga privind dimensiuneaumanæ a CSCE, acest concept nu a fost acceptat. Drepturile omului aufost consacrate ca drepturi individuale. Individul se naøte cu drepturicare°i sunt inerente øi, din acest motiv, ele nu pot în nici un fel sæ°i fiecontestate, nici chiar de cætre stat. E greu de crezut cæ o colectivitate senaøte cu anumite drepturi. O astfel de construcflie ar presupune tocmaieliminarea caracterului transcendent al drepturilor omului øi ar însemnao negare a uneia dintre valorile esenfliale ale procesului de democratizareîn Europa de Ræsærit.

Î: Ce ne putefli spune despre viitoarele întâlniri la nivel prezidenflialøi de prim°ministru? Unde se anunflæ ele?

R: Agenda politicæ a primului°ministru øi cea a preøedintelui sunt încurs de examinare. Ele trebuie sæ flinæ seama însæ de doi factori esenfliali:în primul rând, de faptul cæ în momentul de faflæ este perioada concediilorpolitice peste tot în lume — poate mai puflin pentru guvernul româncare, am impresia, anul acesta nu°øi va putea permite zile de vacanflæ —øi, în al doilea rând, de faptul cæ începând din septembrie, în specialdin partea a doua a lunii, vor începe reuniuni extrem de importante.Este vorba de deschiderea sesiunii Adunærii Generale a ONU, va fi apoiReuniunea la vârf de la Paris a øefilor de stat øi guvern în legæturæ cuevolufliile øi problematica CSCE. Vor fi, de asemenea, întâlniri legatede alianflele militare; în mod cert, în luna noiembrie preøedinteleRomâniei este invitat sæ participe la încoronarea ce va avea loc în Japonia,alæturi de numeroase personalitæfli ale vieflii politice internaflionale.

Deci v°am dat deocamdatæ câteva repere, sæ spunem multilaterale,în care vor exista posibilitæfli de contacte. Existæ øi invitaflii care în clipade faflæ sunt transmise, fie din partea noastræ, fie din partea altor state,la nivel de preøedinte øi prim°ministru, ele se aflæ în curs de examinareøi probabil cæ în urmætoarele sæptæmâni ele vor fi definitivate.

ADRIAN NÆSTASE

130

Î: În încheiere, væ rog sæ facefli o scurtæ declaraflie de intenflie din parteaministerului pe care°l conducefli.

R: Ministerul Afacerilor Externe trebuie în primul rând sæ se remode-leze, sæ se redefineascæ. El trebuie sæ°øi creeze propriul mesaj diplomatic.De aceea este foarte important sæ realizæm o bunæ analizæ politicæ øi, deasemenea, o bunæ planificare politicæ. Va trebui sæ activæm ambasadelenoastre, sæ le punem în fafla responsabilitæflilor lor, sæ scoatem diploma-flii „din casæ“, din ambasade, sæ consideræm cæ relaflia diplomatului nueste numai una strictæ cu Ministerul de Externe din flara respectivæ, cieste una de contact firesc cu întreaga societate, deci cu lumea parlamen-taræ, presa ø.a.m.d. Totodatæ, sæ vedem cum va aræta noua structuræ aministerului, marcând prin organizarea noastræ punctele de interes ca,de exemplu, problematica multilateralæ europeanæ, relafliile cu emigraflianoastræ, compartimentul pentru drepturile omului. Va trebui sæ dæmmare atenflie calitæflii øi profesionalismului celor care vor face aceastæmuncæ, iar aceasta este o chestiune care va implica atragerea masivæ aunor oameni tineri. Deja sunt zeci de tineri care au plecat cu burse aleMinisterului de Externe øi care au semnat sau vor semna contracte cunoi pentru ca la întoarcere sæ lucreze în minister.

Încercæm o aøezare gospodæreascæ a ministerului pe bazele sale fireøti,în dorinfla de a transmite în afaræ o imagine corectæ a proceselor ce seîntâmplæ în flaræ øi de a reconecta activ øi rapid flara noastræ la procesulde schimbare din Europa øi din lume.

30 iulie 1990

11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, susfline oconferinflæ de presæ cu ziariøti din presa românæ.

Deschide Eugen Ionescu1.


131

1 Eugen Ionescu, directorul Direcfliei presæ.

Adrian Næstase: Începe enunflând intenflia de a redeschide dialogul øicontactele MAE cu presa românæ. Anunflæ cæ vor fi conferinfle de presæ sæptæ-mânale cu Traian Chebeleu, ambasador, directorul cabinetului ministruluiøi purtætor de cuvânt.

Dorinfla noastræ de a desfæøura o activitate externæ cât mai transparentæ.Prezintæ unele dintre preocupærile sale øi ale institufliei, legate de organi-

zarea MAE, organigrama; subliniazæ importanfla evidenflierii mai pregnantea accentelor noi în politica externæ a României.

Se dezvoltæ øi se generalizeazæ o culturæ a promoværii øi protejærii drepturiloromului. Înfiinflarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, sub egidaParlamentului — inifliativæ a MAE. Abordarea problematicii minoritæflilornaflionale trebuie sæ reflecte schimbærile produse în ultimii 10 ani pe planconceptual.

August, lunæ de vacanflæ. O vom folosi pentru pregætirea lunii septembrie,decisivæ pentru legæturile noastre cu organizafliile europene.

Susflinem o anchetæ cât mai rapidæ a Comisiei parlamentare pentru investi-garea evenimentelor din 13–15 iunie, care sæ se finalizeze cu un documentsolid. Avem nevoie de noi elemente de stabilitate internæ.

Relaflia cu Parlamentul, foarte importantæ pentru credibilitate.Evenimente: deschiderea sesiunii Adunærii Generale a ONU, Reuniunea

miniøtrilor de Externe a CSCE, alte reuniuni — Tratatul de la Varøovia.Problema germanæ.Activitæflile mai importante ale României vor fi prezentate în agenda

diplomaticæ, adusæ la cunoøtinfla presei la începutul fiecærei sæptæmâni.Octavian Andronic („Libertatea“): Referitor la drepturile omului: dacæ ne°amgândit la folosirea lui Dumitru Mazilu.

Ce se face pentru o mai mare influenflæ în mass°media externæ?Adrian Næstase: În privinfla Raportului pregætit de Mazilu, speræm cæ el seva face dupæ regulile øi practica internaflionalæ. Experienfla lui este în materiepoliticæ. Este nevoie ca el sæ fie în flaræ.

ADRIAN NÆSTASE

132

Contactul cu mass°media din stræinætate este unul dintre lucrurile care aufuncflionat cel mai prost în perioada de dupæ Revoluflie.Revista „22“: Referitor la Institutul pentru Drepturile Omului, de folositexperienfla GDS. Gabriel Andreescu øi Victor Bârsan au acumulat experienflæ.Ar putea fi folosifli. Apropo de transparenflæ, ce personal a fost trimis în stræinætatela post de cætre MAE? România a pierdut mult din credit. Ce facem împotrivaizolærii?Adrian Næstase: Este o deosebire între organizafliile militante øi un institutde informare, documentare, cercetare øi educaflie. Un model foarte bun esteCentrul Danez pentru Drepturile Omului.

Referitor la evenimentele din 13–15 iunie, dæm doar versiunea oficialæ.Izolarea României: 13–15 iunie a creat un trend. Dacæ institufliile

democrafliei româneøti funcflioneazæ normal, inerflia reacfliei de izolare se vadiminua în mod natural.Dumitru Tinu („Adeværul“): Cine sunt subsecretarii de stat?Adrian Næstase: Nu s°au numit.Dumitru Tinu: O colaborare cu presa necesitæ o prezenflæ mai activæ a ziariø-tilor la evenimentele internaflionale. Nu avem corespondenfli de presæ în afaræ.În legæturæ cu contactele cu NATO, ce perspective sunt?Adrian Næstase: Referitor la corespondenflii de presæ — noi avem interes capresa noastræ sæ aibæ asemenea corespondenfli. De acord cæ este nevoie de unbirou român de presæ mæcar în marile capitale europene øi în Statele Unite.

NATO: existæ o dezvoltare a procesului de contacte între NATO øi Tratatulde la Varøovia, în care noi ne implicæm cu toatæ ræspunderea. În acest contextse înscrie dorinfla noastræ de a primi la Bucureøti în vizitæ pe secretarul generalal NATO øi de a stabili contacte diplomatice cu NATO. Are loc un procesde reformulare a gândirii NATO. Ne propunem sæ venim cu propriul nostruscenariu pentru remodelarea securitæflii europene. Balcanii au un potenflial foartemare de contribuflie pozitivæ sau negativæ la securitatea europeanæ.Cristian Popiøteanu („Magazin Istoric“): Care este situaflia arhivelor româneaflate peste hotare, subtilizate între 23 øi 31 august 1944 de echipe de specialiøti


133

ale SUA øi apoi de echipe de specialiøti ale URSS? Le vom recupera? Nu avemtextul nici unui interogatoriu cu Ion Antonescu din perioada unui an øi jumætatecât a fost deflinut la Moscova.Adrian Næstase: Preluæm sugestiile valoroase. Ideea e foarte importantæ øi ovom sprijini.Nicolae Lupu („România Liberæ“): Apropo de Balcani øi de scenarii, nu semerge spre færâmiflare, nu slæbesc ele percutanfla eforturilor? Ar fi nevoie de omai mare conceptualizare. Exemplu: America Latinæ.Adrian Næstase: Se confruntæ douæ direcflii: cea paneuropeanæ (CSCE), însoflitæde o competiflie de vitezæ între mai multe procese, între care reunificareaGermaniei, tendinflele centrifuge din URSS øi cea conturatæ de o serie de concepteest°europene, vizând întoarcerea la anii ’20 ai micilor alianfle, care poate sænu fie cea mai bunæ soluflie pentru securitatea europeanæ. Unii au încredereîn procesul paneuropean, alflii nu. Conceptualizarea a început sæ se facæ. Sepune din nou problema oamenilor care o fac.Eduard Gugui („Baricada“): Ce probleme sunt cu numirea ambasadorilor?Se vorbeøte de reciclarea unor cadre: spre exemplu, generalul Mihai Chiflac.Adrian Næstase: Încercæm sæ gæsim soluflii acceptabile pentru flaræ. GeneralulChiflac nu este avut în vedere pentru vreo ambasadæ.

Conferinfla de presæ se terminæ la 12.30.

19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Balcanii în discuflia CSCE: de væzut cum punem problema.– Instrucfliuni la ambasade: sæ°øi împartæ presa pe diplomafli øi sæ ne trimitæ

toate articolele despre România. De fiøat aceste articole øi sæ ne facem o bazæde date.

– De vorbit cu Nicolae Vladimir øi Sergiu Tamaø: de amenajat un spafliupentru situaflii de crizæ, dotat cu toate mijloacele de comunicaflii.Terminæm la 20.20.

ADRIAN NÆSTASE

134

31 iulie 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, ziarului „România Liberæ“ (doamnei Crina Sârbu)1

Î: Suntefli unul dintre cei mai tineri miniøtri de Externe ai României.Øi cred cæ tinereflea presupune, în general, o serie de alte atributeimportante: o mai mare deschidere, dorinfla de schimbare, pragmatism.Au început acestea sæ se reflecte în activitatea ministerului a cærui con-ducere v°a fost încredinflatæ?

R: Mie personal îmi este foarte greu sæ apreciez. Eu pot sæ væ spuncâteva dintre lucrurile pe care încerc sæ le fac øi de care, dupæ pærereamea, este absolutæ nevoie, ele înscriindu°se însæ în dinamica necesarædintre schimbare øi continuitate. Evident, noi trebuie, în aceastæ clipæ,sæ construim în primul rând un mesaj de politicæ externæ credibilæ. Aceastæopinie mi s°a întærit øi mai mult acum, cæci Ministerul de Externefuncfliona înainte de Revoluflie în mare mæsuræ ca o curea de legæturæîntre fostul C.C. øi lumea din afaræ, mesajul ca atare nefiind creat îninteriorul ministerului. De aceea, în prezent, o direcflie principalæ estecea a planificærii politice.

Î: Afli început acest proces?R: Da, a început. Trebuie, de asemenea, sæ legæm direcfliile de interes

pentru politica externæ româneascæ de anumite compartimente funcflio-nale din minister. Spre exemplu, este foarte clar cæ problematica euro-peanæ multilateralæ joacæ, în acest moment, un rol foarte important. Deaceea, am creat o direcflie specialæ care sæ se ocupe de aceste chestiuni.Apoi, aø menfliona problematica drepturilor omului. În cadrul ministe-rului va exista un compartiment distinct pentru analiza drepturilor omu-lui, desigur sub dimensiunea lor internaflionalæ, fiind necesaræ o bunæconectare, în planul drepturilor omului, între România øi forumurile


135

1 Publicat sub titlul „Pentru politica externæ principala preocupare este politica internæ“, în„România Liberæ“, 31 iulie øi 1 august 1990.

internaflionale. De altfel, ar fi°posibilæ — øi am propus°o încæ laInnsbruck — crearea unui Institut Român pentru Drepturile Omului,care sæ se afle sub egida Parlamentului øi sæ aibæ în consiliul de conduceremembri ai diferitelor partide reprezentate în Parlament. El ar trebui sæasigure atât informaflia, cât øi nivelul de cercetare necesar. Toate discufliileinternaflionale din ultimul deceniu în acest domeniu ne°au ræmas în maremæsuræ stræine, din pæcate…

Î: Vi se pare un dosar dificil?R: Nu atât dificil, cât necunoscut. Este vorba despre elemente noi,

despre dezvoltæri teoretice extrem de preflioase cu care noi, din pæcate,nu suntem încæ la curent.

Î: Titulescu afirma cæ politica externæ nu se poate face cu improvi-zaflii — sper cæ citez exact. Suntem, de altfel, în România, într°o perioadæde tranziflie. Ce înseamnæ aceasta pentru politica internaflionalæ a flærii?

R: Aø spune cæ, în mod paradoxal, aceastæ perioadæ de tranziflieînseamnæ o foarte mare grijæ pentru ceea ce se întâmplæ acasæ. Ministerulde Externe reflectæ spre lume ceea ce se întâmplæ în flaræ, iar mesajul —construit mai bine sau mai ræu, mai mult sau mai puflin profesional —are pânæ la urmæ ca substanflæ calitatea schimbærii din interior. Deci,principala preocupare pentru politica externæ este politica internæ.

Î: În declaraflia°program a guvernului apar mai puflin dezvoltate,comparativ, de pildæ, cu opfliunile economice, orientærile în politicainternaflionalæ. Se aøteaptæ øi în flaræ øi peste hotare un document oficial,programatic, mai amplu, al diplomafliei româneøti. Îl vom avea în curândsau considerafli cæ un demers pragmatic e suficient, cel puflin deocamdatæ?

R: Este adeværat cæ, sub aspectul politicii externe, în documentulprezentat de primul°ministru, domnul Petre Roman, nu sunt referirinumeroase la liniile de orientare externæ. Aceasta se explicæ prin faptulcæ documentul viza, în special, reforma economicæ, reforma internæ, îngeneral, øi, de asemenea, prin faptul cæ anumite elemente fuseseræ dejaprezentate în mesajul adresat Parlamentului de domnul Iliescu cu ocazia

ADRIAN NÆSTASE

136

investiturii. Într°un fel, cadrul general era oarecum fixat. Pe de altæ parte,politica externæ, în clipa de faflæ, cel puflin la nivel teoretic foarte general,nu pune probleme deosebite. Ea este o politicæ externæ largæ, cu toateferestrele deschise. Ideea este foarte simplæ — trebuie, pur øi simplu, sædeschidem o societate care era închisæ øi trebuie sæ o conectæm la totceea ce este valoros øi valabil în plan internaflional. Ca atare, la nivelstrategic cel puflin, nu se pun probleme deosebite. Problemele se punla nivel operaflional, în momentul când începi sæ evaluezi pânæ unde teimplici într°o anumitæ acfliune, ce anume trebuie sæ faci. Deci, numaiîn acest plan foarte concret, foarte pragmatic, apar probleme când trebuiesæ evaluezi mai multe variante øi sæ vezi care e mai aproape de intereselenaflionale. Existæ øi anumite constante. Datele geopolitice româneøti nus°au schimbat. Nevoia de a fundamenta politica externæ pe principiilede drept nu s°a schimbat. Titulescu a subliniat de atâtea ori acest lucru.Este un imperativ pe care întotdeauna diplomaflii români l°au resimflitîn fafla unei anumite presiuni externe care s°a simflit øi se va simfli încontinuare.

Î: Sæ væ propun un fapt „la zi“: convorbirile româno°ungare. Ce neputefli deconspira, pentru a spune astfel, în aceastæ privinflæ?

R: A fost prezentat un „pachet“ de propuneri concrete de cætre noi,la care s°au adæugat niøte propuneri ale pærflii ungare — peste 80 deacfliuni în total, agreate în comun, dovedindu°se încæ o datæ cæ discufliiledeschise sunt un exercifliu util pentru o mai bunæ înflelegere. Acest dialogs°a desfæøurat în zilele de 24 øi 29 iulie la Budapesta. El a avut ca principalobiectiv un schimb de pæreri, o anumitæ clarificare a pozifliilor. Iar înce ne priveøte, vreau sæ væ spun cæ pozifliile noastre au fost foarte sincereøi pragmatice. Aici aø spune într°o parantezæ cæ afirmaflii de genul celeifæcute de preøedintele interimar Göncz, în sensul cæ drumul Românieispre Europa trece prin Ungaria, nu faciliteazæ dialogul bilateral. Astfelde lucruri nu ar trebui sæ se mai întâmple în relafliile noastre øi de aceeaeu cred cæ discuflii ca acelea de sæptæmâna trecutæ pot sæ ducæ, pas cu


137

pas, spre ceea ce ar trebui sæ constituie, sæ spunem, o relaflie fireascæ întrevecini, care evident au numeroase interese complementare.

Î: Domnule ministru, unele aspecte le°afli punctat, dar aø insista: caresunt, la ora actualæ, în opinia dumneavoastræ, principalele interese aleRomâniei øi, pornind de aici, cum se prezintæ „starea de sænætate“ arelafliilor internaflionale ale flærii?

R: Cred cæ principalul interes al României în acest moment ar fi acelade a fi capabilæ sæ°øi prezinte în mod coerent interesele în stræinætate.Øi aø insista asupra faptului cæ, într°o perioadæ de schimbare internæ,care presupune alternative politice, moduri diferite de abordare într°unclimat internaflional care este totuøi contradictoriu, este necesar sæ ajungemla a putea prezenta, în mod sincer, nu artificial øi nu forflat, o anumitæpoziflie constructivæ, unitaræ. De aceea noi am început deja aici, laminister, consultæri, discuflii cu partidele politice, cu departamentele lorde politicæ externæ. În al doilea rând, cred cæ trebuie sæ gæsim formelecele mai rapide de conectare a României la sistemul instituflional euro-pean. Cred cæ în mæsura în care, din punctul de vedere al politicii interne,lucrurile vor merge într°un sens pozitiv, aceastæ conectare se va face firesc.Este adeværat însæ cæ, din punct de vedere economic, noi trebuie sæ fimflexibili, mai ales sub aspect tehnologic. Trebuie sæ investigæm în toatespafliile geografice, uneori având øi o anumitæ tradiflie a unor relafliieconomice, spre exemplu în lumea arabæ. Trebuie sæ fim capabili, înmod inteligent, sæ gæsim solufliile cele mai bune. Eu cred cæ în aceastæperioadæ politica externæ trebuie sæ°øi întæreascæ componenta economicætocmai pentru a sprijini efortul de modernizare economicæ internæ.

Î: Existæ de câtva timp pærerea cæ, dintr°o politicæ participativæ,atitudinea noastræ pe plan extern a devenit mai mult de defensivæ decâtde ofensivæ diplomaticæ. Împærtæøifli aceastæ idee?

R: Deloc. În primul rând, prima acfliune de politicæ externæ a nouluiguvern øi a Ministerului de Externe a fost cea de la Innsbruck. A fost oacfliune pe care am considerat°o începutul unui gen de terapie de øoc

ADRIAN NÆSTASE

138

în politica externæ øi care înseamnæ tocmai inversarea unei tendinfle øitrecerea de la o atitudine defensivæ la una activæ. De aceea, acolo ammers cu un grup larg — membri al guvernului, ai parlamentului, experfli,ziariøti. Aceastæ linie este øi va fi continuatæ. Modul în care noi încercæmîn clipa de faflæ sæ construim activitatea externæ porneøte de la ideea uneiimplicæri masive øi a unui contact larg al diplomaflilor români cu societæflileîn care sunt reprezentanfli ai României. Mesajul pe care l°am transmisdiplomaflilor noøtri din afaræ este de a încerca sæ înfleleagæ mai binesocietatea unde sunt trimiøi. Din acest punct de vedere, este esenflial desubliniat cæ relaflia diplomaticæ nu mai poate fi simplæ — aceea acontactului doar cu Ministerul de Externe din flara respectivæ. Este nevoieca acest contact sæ se diversifice — spre membrii parlamentului, spreoamenii de culturæ, spre mijloacele mass°media — tocmai pentru aasigura un echilibru al informafliei. Deoarece noi suntem, din pæcate,convinøi adeseori cæ ceea facem în flaræ convinge prin faptul însuøi, færæsæ mai fie nevoie sæ facem publicitatea lui. Este ceva ce noi încæ nu amînfleles — felul cum prezinfli un lucru este uneori la fel de important calucrul însuøi.

Î: Afirmaflia dv. cæ ne vom îndrepta privirile spre alte continente afost interpretatæ în mai multe feluri. Ce precizæri apreciafli cæ trebuiefæcute?

R: În parte am arætat øi mai înainte cum privesc aceste lucruri øi credcæ, fie eu nu am fost suficient de clar cu acea ocazie, ceea ce este posibil,fie lucrurile pe care le°am spus au fost scoase dintr°un context mai larg.Dupæ pærerea mea, orice analist øi orice comentator înflelege cæ destinulnostru european nu poate fi pus în discuflie de absolut nimeni, indiferentcæ este ministru de Externe sau altcineva. De aceea, în mod clar, priori-tatea noastræ esenflialæ, elementul central al acfliunii politice externe trebuiesæ°l reprezinte Europa. Cu atât mai mult — øi nu v°am ræspuns la oparte a unei întrebæri anterioare — cu cât în clipa de faflæ în Europa seîntâmplæ enorm de multe lucruri øi cu o vitezæ care adeseori este


139

deconcertantæ. Ceea ce se întâmplæ, de exemplu, cu Germania. UnificareaGermaniei are o vitezæ care distruge øi depæøeøte, mai bine zis, toatescenariile øi toate modelele care încearcæ sæ punæ lucrurile într°o anumitæperspectivæ. Sunt evoluflii extrem de rapide øi în ce priveøte alte flæri dinRæsærit. Albania intræ în acest complex al schimbærii. Deci, evident, noisuntem aici în Europa øi încercæm sæ ne conectæm, cum spuneam, la cadrulsæu multilateral. Problema este nu numai aceea a relafliilor bilaterale cuflærile europene, ci øi aceea a intrærii într°un sistem multilateral, care sæasigure mecanismele valabile ale cooperærii øi, de asemenea, ale securitæ-flii flærii noastre, în contextul securitæflii generale. Comentariul meu estedeci foarte simplu: este vorba de o neînflelegere — în mod clar, prioritæflilenoastre merg pe o linie europeanæ. De altfel, dacæ urmærifli oricare dintrestatele de pe continentul nostru, cu câteva excepflii, acestea au øi anteneîn alte spaflii geografice. Øi este normal. Este vorba de o complementaritatefireascæ, pe care nu trebuie sæ o læsæm deoparte.

Î: Aminteafli la un moment dat de anumite presiuni din afaræ asupraRomâniei. De ce naturæ ar fi ele øi ce interese exprimæ?

R: Viafla internaflionalæ este dominatæ, evident, de acfliunea unorinterese statale, guvernamentale øi neguvernamentale, lucru absolut firesc.Existæ o anumitæ tendinflæ, care din punct de vedere uman este de înfleles,o anumitæ ambiflie a spiritului uman øi care probabil cæ funcflioneazæ øila nivelul oamenilor politici, aceea dupæ care întâi construieøti un anumitscenariu øi apoi urmæreøti realitatea cu speranfla ca realitatea sæ intre înscenariul pe care l°ai fæcut. Acum e foarte clar cæ ceea ce s°a întâmplatîn România dupæ Revoluflie n°a intrat în nici unul din scenarii. Nu øtiudin ce motive. Probabil datoritæ faptului cæ societatea româneascæ esteo societate foarte complexæ, cu aceastæ componentæ balcanicæ, cu acumu-larea masivæ de frustræri, aceastæ situare la încruciøarea marilor imperii,care întotdeauna creeazæ extrem de multe zone de culturæ paralelæ. Iarunele dintre stereotipurile cu care a fost judecatæ situaflia din Românian°au funcflionat. Este una dintre explicaflii. O alta fline de felul în care

ADRIAN NÆSTASE

140

s°au produs schimbærile interne în România, faptul cæ la momentul acelade deschidere maximæ totul pærea posibil, atât pentru cei din flaræ, câtøi pentru cei din afaræ, mulfli considerând cæ absolut toate categoriile deinterese ar putea fi realizate în noua situaflie.

Î: Væ referifli la ceva anume?R: La primele momente dupæ Revoluflie. Aceastæ speranflæ enormæ,

care s°a construit pe baza, aø spune, inclusiv a unei vulnerabilitæfli extraor-dinare a statului dupæ Revoluflie, a dus dupæ aceea la anumite frustræri,în momentul în care societatea a început sæ se aøeze mai bine øi sæorienteze unele dintre posibilitæflile de intrare a intereselor stræine spreflaræ. Dupæ Revoluflie, care a însemnat un pas imens înainte, a începuto anumitæ muncæ de aøezare øi de clarificare, de precizare, de refacereinternæ, care øi ea a generat anumite frustræri. Toate aceste lucruri audus la crearea unei anumite imagini externe. Aceasta, din pæcate, a fostcreatæ în mare mæsuræ pe baza unor informaflii mai curând de naturænegativæ despre România.

Faptul pozitiv nu are o relevanflæ atât de mare în publicitate, în presæ.Asta se întâmplæ peste tot în lume. Un fapt banal este mai puflin relevant,mai puflin interesant. Vreau sæ spun cæ existæ o anumitæ tentaflie a presei,a spectaculosului, cæ acest lucru, combinat cu tofli factorii de frustrare,au contribuit la crearea unei anumite imagini care, dupæ pærerea mea,este mult mai negativæ decât ar trebui sæ fie. Øi aici, cred, este vina noastræ,a tuturor. Este vina guvernului, a Ministerului de Externe øi vina mij-loacelor de informare din România, care nu au transmis, n°au echilibratmesajul spre exterior. Cred cæ de aici rezultæ øi una dintre concluzii —ce anume trebuie sæ facem. Cred cæ, færæ a încerca sæ poleim imagineape care o dæm în afaræ, trebuie sæ o dæm foarte echilibratæ, cu pærflilebune øi pærflile rele. Atunci, dupæ pærerea mea, efectul de inerflie care sesimte încæ pe plan extern la nivelul imaginii va dispærea treptat.

Pentru cæ deciziile externe øi pozifliile în legæturæ cu România în clipade faflæ se iau nu numai la nivelul guvernelor, dar øi cu o influenflæ masivæ


141

din partea opiniei publice care funcflioneazæ ca un lobby foarte puternicasupra celor care iau deciziile guvernamentale. Deci, acest factor nu tre-buie subestimat. De aceea, în mare mæsuræ, informaflia publicæ esteesenflialæ pentru ,,a lucra“, aø spune, la nivelul opiniei publice, care sæpermitæ apoi decizia de politicæ externæ în sensul dorit.

Î: Afli semnalat o anumitæ concentrare de interese imediat dupæRevoluflie. Cred cæ a fost vorba øi de o acumulare de capital de simpatie,care — am constatat cu toflii — s°a erodat, din pæcate, în special dupæTârgu°Mureø øi evenimentele din 13–15 iunie. Credefli cæ definirea acestuiproces prin simple interpretæri greøite ale presei occidentale øi, de ce nu,øi din presa românæ, sau prin afirmafliile fæcute de diferite persoane, înflaræ sau în stræinætate, reprezintæ singura explicaflie care se poate da?

R: Nu, evident cæ nu. Lucrurile sunt deosebit de complexe øi nu credcæ în clipa de faflæ vreunul din procesele din România poate fi explicatprintr°o singuræ cauzæ. Capitalul de simpatie a însemnat un lucruextraordinar. Ar trebui sæ înflelegem foarte bine cæ el s°a situat la unanumit nivel øi este legat, în general, de opinia publicæ din acele flæri,dar, desigur, øi de cei care iau decizii politice. Când vorbim de interese,lucrurile intræ într°un domeniu mult mai pragmatic, mult mai clar. Sigurcæ, øi revin la ce arætam înainte, în momentul în care s°a produs Revoluflia,faptul acesta putea fi interpretat ca o deschidere completæ a porflilor pentruabsolut oricine. În mod normal, aceasta a însemnat anumite aøteptæri,unele s°au realizat, însæ altele nu. Au apærut anumite reglementæri. Eleau vizat însæ øi au permis numai un anumit tip de participare de capital,în timp ce celelalte poate cæ nu sunt considerate profitabile societæfliiromâneøti. Toate aceste lucruri, toate aceste „porfli“, sæ le spunem aøa,au fost mai mult sau mai puflin închise, conform intereselor societæfliiromâneøti, într°un proces gradual, care înseamnæ organizarea fireascæinternæ a statului dupæ Revoluflie, Deci, de la posibilitatea abstractæ,genericæ, de pætrundere pe piafla româneascæ, politicæ øi economicæ,

ADRIAN NÆSTASE

142

lucrurile s°au mai restrâns în funcflie de felul în care societatea româneascæs°a proiectat în procesul de modernizare øi de schimbare internæ.

Î: Dv. væ referifli la poziflia noastræ faflæ de exterior. Eu mæ gândeam,însæ, øi la atitudinea celor din afaræ faflæ de noi.

R: Fiecare acfliune de cooperare, fiecare abordare la nivel bilateralpresupune judecarea prin anumite standarde a partenerului. Øi aici,bineînfleles, au apærut unele dificultæfli. La început, deci dupæ Revoluflie,România a apærut, ca sæ spunem aøa, într°o formæ de „ingenuitate“maximæ, care fæcea posibilæ, dezirabilæ, explicabilæ, orice legæturæ de tippolitic, economic, cultural ø.a.m.d. Dupæ aceea au început însæ sæ aparæ„replici“ ale cutremurului care a fost Revoluflia øi care, în mod firesc,au loc în orice societate postrevoluflionaræ. În istoria oricærei revolufliise pot observa aceste replici despre care vorbeam, ele introduc o anumitætensiune, anumite reaøezæri sociale, anumite probleme politice, problememorale foarte serioase. Datoritæ acestor elemente, standardele cu carede obicei flærile occidentale, în mod special, au judecat deschiderea lorøi ajutorarea flærilor din Ræsærit au suferit anumite modificæri. Nu stan-dardele, ci mai curând elementele asupra cærora ele erau aplicate. În plus,noi ne°am complicat foarte tare viafla prin felul în care am prezentat noiînøine aceste schimbæri øi, uneori, øi prin modul cum am acflionat. Credca amândouæ aceste cauze au contribuit. Deci, pe de o parte — acfliuneacare uneori nu a fost coerentæ, nu a fost cea mai potrivitæ, iar pe de altæparte — felul în care am prezentat noi înøine în afaræ ceea ce se întâmplæ,øi care, dupæ pærerea mea — færæ a scuza într°un fel incidente, violenfleøi alte lucruri de acest gen — trebuie sæ ni le asumæm ca fiind deja partea istoriei noastre. Nu mai avem ce face. Deci, singurul mod în care putemacfliona acum este sæ privim înainte, sæ construim o societate viabilæ,modernæ, democraticæ. Sæ încercæm, de asemenea, sæ gæsim cea mai bunævitezæ pentru ritmul schimbærilor. Aceste lucruri au influenflat, aøadar,felul în care am fost privifli din afaræ. Uneori sigur cæ aceste elemente


143

au fost transformate în presæ, oarecum øi în presa externæ, dar øi noi le°amcreat. Noi le°am creat øi trebuie cæ fim conøtienfli de acest lucru.

Î: Elucidarea din surse oficiale a problemelor legate tocmai de eve-nimentele pe care le aminteam înainte ar fi de naturæ sæ atenueze pozifliaunor flæri ca Statele Unite, Marea Britanie, Olanda øi altele, care au væditsau vædesc o anumitæ reflinere în raporturile lor cu România øi înincluderea flærii noastre în programe care sæ susflinæ refacerea economicæøi progresul sæu?

R: Cred cæ aceasta este necesaræ în primul rând pentru noi, pentrusocietatea noastræ, pentru liniøtea de care avem nevoie în procesul demodernizare, de democratizare, într°o bunæ funcflionare a institufliilor.Øi desigur cæ impactul va fi pozitiv øi asupra celor care au încæ rezerve.Deci, eu sper foarte mult cæ lucrurile vor evolua în aceastæ direcflie.

Î: Considerafli, deci, cæ noi avem multe disponibilitæfli faflæ de cerinfleleEuropei de azi, care se construieøte acum, cu paøi mari?

R: Eu cred cæ da. În primul rând, România nu este una dintre flærilecele mai puflin importante din Europa øi cel puflin din aceastæ parte aEuropei. Orice analist este conøtient de acest lucru. Apoi zona balcanicæeste o zonæ esenflialæ a Europei øi, în aceastæ zonæ, cred cæ România poatesæ joace un rol important. De asemenea, piafla româneascæ, din punctulde vedere al potenflialului economic, este imensæ øi lucrul acesta se øtie.

Chiar dacæ sunt dificultæfli, chiar dacæ sunt probleme, totuøi suntemo flaræ færæ datorii externe øi cu o infrastructuræ foarte puternicæ, chiardacæ prost construitæ uneori, prost orientatæ, dar ea existæ. Øi ea poatefi modernizatæ. În plus, piafla internæ româneascæ, în ce priveøte consumul,din punctul de vedere al potenflialului — la o populaflie de 23 milioane,ea este o piaflæ mare — poate sæ prezinte un interes deosebit pentrucapitalul stræin. Cred cæ atât din punct de vedere politic, într°o perioadæîn care se constatæ reaøezæri în Europa, cât øi din punct de vedereeconomic, România are într°adevær mari disponibilitæfli, are foarte multde oferit Europei.

ADRIAN NÆSTASE

144

Î: Pentru a trece la alt aspect, considerafli, din informafliile Ministe-rului de Externe, cæ ne pândeøte din afaræ un pericol legionar?

R: Mi°e foarte greu sæ væ spun. Ministerul de Externe nu este cel careare în primul rând informafliile în legæturæ cu aceste lucruri. Eu n°aø vreasæ væ spun aici decât un punct de vedere personal. Eu nu simt un astfelde pericol, cum sæ spun, nu la nivel organizat. Poate, øtiu eu, la nivelteoretic ar fi posibil oricând ca o persoanæ sau alta sæ manifeste interessau sæ gândeascæ într°un anume fel evolufliile din România, dar eupersonal nu am simflit un pericol la nivel organizat din exterior.

Î: Care este optica dv. privind emigraflia românæ ?R: Am uitat sæ væ spun cæ noi, în minister, am organizat sau mai bine

zis suntem pe cale sæ organizæm un compartiment pentru relafliile cuemigraflia. Din punctul meu de vedere, diaspora româneascæ trebuieîntr°adevær sæ fie un partener de dialog øi direct implicatæ. Aici cred cætrebuie sæ fim foarte atenfli øi foarte conøtienfli cæ nu trebuie nici sæ nedetaøæm de emigraflie, cum s°a întâmplat pânæ acum — adæugæm øiîncercærile de manipulare —, dar nici sæ încercæm sæ o sufocæm prinîmbræfliøarea noastræ, care ar putea sæ trezeascæ suspiciuni. Cred cæ øi aicitrebuie gæsitæ mæsura øi trebuie înfleles cæ sunt foarte multe ræni care sevor închide numai o datæ cu timpul. Deci, un dialog foarte deschis,construirea încrederii necesare care, de°a lungul anilor, din pæcate, s°adistrus, trimiterea unor oameni credibili la ambasade, care sæ poatæ sæstabileascæ acest contact, dezvoltarea legæturilor, în primul rând la nivelcultural, sprijinirea lor de a veni în flaræ pentru a vedea efectiv ceea cese întâmplæ. Trebuie, aøadar, ca noi sæ oferim acel cadru firesc pentruca românii din emigraflie sæ poatæ sæ acflioneze liber øi, speræm, la unmoment dat sæ devinæ acea interfaflæ necesaræ între România, ca stat, øistatul în care ei se aflæ. Deci, este absolut necesar ca problematicaemigrafliei sæ fie în atenflia Ministerului de Externe, dar aceasta este oproblemæ extrem de delicatæ, care trebuie sæ fie tratatæ cu multæ înflelep-ciune øi cu foarte multæ delicatefle. Pentru cæ este vorba de oameni care


145

au suferit în cea mai mare parte un exil, ceea ce a însemnat o rupturæpe plan economic, moral, familial...

Î: ...Dar poate nu øi în cel afectiv.R: Nu. Tocmai de aceea nu am spus în cel afectiv. Deci, ei au pæstrat

o legæturæ care, de cele mai multe ori, a însemnat nemulflumiri øi frustræri,uneori øi mesaje distorsionate. Firul trebuie întærit, legætura trebuieîntæritæ. Însæ cred cæ va fi nevoie de timp.

Î: Vi se par preocupante raporturile noastre cu vecinii?R: Relafliile cu vecinii trebuie întotdeauna sæ ne preocupe. Aici trebuie

sæ facem o distincflie între relafliile de vecinætate øi cele de bunæ vecinætate.Cred cæ trebuie sæ tindem sæ avem nu numai relaflii de vecinætate, ci sirelaflii de bunæ vecinætate, pentru cæ ele înseamnæ în mare mæsuræ înfle-legerea faptului cæ de obicei în zonele de frontieræ se intersecteazæ inte-resele, uneori contradictorii, øi din acest motiv trebuie sæ fim în mæsuræsæ avem un cadru politic care sæ ducæ la armonizarea acestor interese.

Î: Care ar fi pulsul actual al acestor relaflii?R: Cred, în primul rând, cæ tofli vecinii noøtri, ca øi noi, în clipa de

faflæ sunt foarte interesafli de dinamica europeanæ øi deci relafliile bilateralenu au predominanflæ faflæ de aceastæ preocupare, faflæ de dinamica euro-peanæ. Fiecare vine cu propriile sale modele, cu scenariile sale øi decirelafliile bilaterale înseamnæ, în primul rând, o regrupare øi o regândirea relafliilor economice. În special, în momentul în care CAER øi°a pierdutenorm din modul de organizare, din funcfliile pe care le avea, iar acesterelaflii economice, totuøi — øi datoritæ unor tradiflii øi datoritæ unornevoi — vor continua într°un fel sau altul, probabil. Este absolut necesarsæ fie construit ceva la nivel bilateral, poate øi la nivel multilateral, într°oformulæ foarte flexibilæ, pentru cæ mi°e greu sæ cred cæ, dintr°o datæ,toate flærile din Europa de Ræsærit vor fi capabile sæ°øi vândæ, sæ°øi realizezeprodusele pe piafla occidentalæ. Apoi, trebuie sæ vedem în ce mæsuræanumite probleme interne pot sæ influenfleze relafliile bilaterale.

ADRIAN NÆSTASE

146

Î: O ultimæ rugæminte — o viziune personalæ, o proiecflie personalæasupra viitorului. Sunt mari mutaflii, aøa cum afli amintit, pe bunæ drep-tate, mari schimbæri în lume. Unde considerafli cæ ne duc ele?

R: Este probabil întrebarea cea mai dificilæ øi tentaflia mea este de avæ ræspunde, deøi probabil ministrul de Externe n°ar trebui sæ se impliceîntr°un astfel de ræspuns. Dupæ pærerea mea, principala schimbare înEuropa o reprezintæ reunificarea Germaniei. Aceasta va însemna omodificare foarte importantæ a raporturilor de forfle din Europa pentruurmætorii ani.

Î: Beneficæ?R: În termeni politici, o modificare pur øi simplu se realizeazæ sau

nu. Întotdeauna efectele sunt atât pozitive, cât øi negative. O altæ zonæde modificare va fi færæ îndoialæ Uniunea Sovieticæ, unde se vor producetransformæri în ce priveøte atât raporturile interne, cât øi rolul în Europaøi în relafliile cu celelalte continente. Teste foarte importante vor fi legatede remodelarea, de transformarea, mai bine zis, a Pactului de la Varøovia.Va fi ciudat faptul cæ este posibil ca Tratatul de la Varøovia sæ se diminuezepânæ la dispariflie în urmætorii ani, în timp ce, paradoxal, NATO, AlianflaAtlanticæ, se întæreøte. Acestea sunt acum micile glume ale relafliilor dintreEst øi Vest. Dar, sper cæ aceste procese vor fi integrate în procesul generaleuropean. De aceea, dupæ pærerea mea, Conferinfla de la Paris din toamnæa øefilor de stat øi de guvern ai flærilor membre ale CSCE va avea un rolextrem de important. Øi cred cæ numai dupæ aceea vom putea din nousæ privim peste pragul anului viitor, pentru a vedea felul în care se voraranja unele lucruri. Este clar, însæ, cæ un centru foarte puternic de puterese va construi în Asia de Sud°Est. Este evidentæ emergenfla puternicæ aJaponiei, apoi a micilor dragoni, cum sunt cunoscute flærile care s°audezvoltat rapid în Asia. China, într°un moment de reaøezare a relafliilorsale cu Japonia, ar putea, dupæ pærerea mea, sæ se întæreascæ pe termenmediu øi cu resursele pe care le are va putea sæ dobândeascæ un rol maiimportant în urmætorii 5–6 ani. De asemenea, cred cæ una din problemele


147

esenfliale în Europa va fi o anumitæ luptæ între cei care doresc ca StateleUnite sæ°øi pæstreze un picior în Europa øi cei care ar dori sæ discuteproblemele europene færæ Statele Unite. Va exista aici, færæ îndoialæ, oanumitæ tensiune. Deci, sigur, la nivelul analizei, sunt foarte multe lucruri.Cu titlu personal, væ pot spune toate aceste gânduri. Politica externæ seconstruieøte însæ pornind de la o anumitæ gândire strategicæ, de la intereseobiective øi valori preferate în spafliul operaflional al acfliunilor concreteøi care sunt extrem de numeroase.

CS: Væ mulflumim, domnule ministru.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, a fost de faflæ laprimirea de cætre Ion Iliescu, preøedintele României, a lui Sven Meili,ambasador al Confederafliei Elvefliene, care øi°a prezentat scrisorile deacreditare.

Øedinfla Biroului de conducere al MAE.

Adrian Næstase: Dejunul de azi cu ambasadorii arabi: întrevedere bunæ. Devorbit azi cu Serviciul secretariat.

Sæ discutæm schema MAE øi „umplerea“ cæsuflelor.Romulus Neagu: Direcflia Europa: Bogdan Baltazar, cu trei servicii: Europade Nord — Pavel Grecu; Europa Centralæ — Ion Goriflæ; fiæri vecine — MihaiEnescu.

Direcflia America de Nord: Gheorghe Dumitru, ca ad°interim.Direcflia CSCE : Nicolae Micu, cu director adjunct vacant.Direcflia analizæ øi informare politicæ: Marcel Dinu, cu director adjunct

liber.Direcflia coordonare øi planificare politicæ: liber; va fi foarte important pe

cine numim.Constantin Ene: Direcflia dezarmærii: Marin Buhoaræ, cu adjunct vacant.

Teodor Meleøcanu: sæ fie numit ambasador pentru negocierile de la Viena.

ADRIAN NÆSTASE

148

Direcflia organizaflii internaflionale: Gheorghe Tinca, cu adjunct vacant.Direcflia economicæ: director vacant, cu Neculai Dinu, director adjunct.Direcflia juridicæ øi a tratatelor: director Ion Diaconu, adjunct Dumitru

Ciauøu.Compartimentul pentru drepturile omului: director adjunct Tudor Mircea.

Adrian Næstase: Sæ facem øi un tur de orizont al candidaflilor.Eugen Ionescu, directorul Direcfliei presæ, va merge ambasador. A insistat pe lângæ Adrian Dohotaru sæ vinæ în minister. Va accepta. Sæ

fie numit director, iar ca adjunct Adrian Petrescu.Direcflia consularæ: ræmâne echipa actualæ.La Direcflia culturalæ ræmâne Gheorghe Junescu?Stelian Oancea: subsecretar de stat?Sæ ne gândim la Compartimentul pentru emigraflie. De vorbit cu Mircea

Dinescu sæ ne facæ o recomandare.Departamentul pentru lumea a treia?Direcflia Asia øi Oceania: Valeriu Tudor ca director øi Gheorghe Roøu ca

adjunct.Sæ ne mai gândim la postul de subsecretar de stat.

Constantin Ene: La Direcflia Africa: Gheorghe Popescu, ca director adjunct.Nicolae Vladimir: La Direcflia tehnicæ øi administrativæ: Sergiu Tamaø cadirector øi Nicolae Radu ca director adjunct.

La Direcflia financiaræ: Victor Øerban cu Nicolae fiuflui ca adjunct.La Serviciul secretariat: Petre fiæranu.

Constantin Ene: Lui Teodor Meleøcanu sæ°i dæm gradul de ambasador.Adrian Næstase: Sæ°i facem un ordin.Romulus Neagu: Sæ fie øi un øofer pentru delegaflia la negocierile militare dela Viena.Constantin Ene: Situaflia este similaræ øi la Geneva. Sæ ne gândim la o solufliede perspectivæ. Sæ avem un administrator care sæ se ocupe de clædire.Vasile Florea: Este nevoie de o motivaflie pentru acordarea gradului deambasador lui Meleøcanu.


149

Constantin Ene: Referitor la consilierul juridic: sæ fie consilier al ministruluiøi sæ i se dea salariul corespunzætor pozifliei.Adrian Næstase: Referitor la atribufliile MAE øi departajarea cu Departamentulcomerflului exterior, domnul Constantin Ene sæ facæ o discuflie cu NapoleonPop.Vasile Florea: Candidatura lui Laurenfliu Ulici?Adrian Næstase: La Accademia di Romania, la Roma. Traian Chebeleu: Problema bolnavilor la Ambasada de la Paris.Romulus Neagu: De fæcut o notæ de propuneri la primul°ministru: trimitereabolnavilor sæ se facæ prin Ministerul Sænætæflii.


August 1990

1 august 1990

România preia atât preøedinflia Consiliului de Securitate al OrganizaflieiNafliunilor Unite (pe perioada 1–31 august), cât øi pe cea a Conferinfleipentru Dezarmare de la Geneva (1–24 august).

11.30 Øedinflæ cu colectivul Direcfliei presæ.Adrian Næstase, idei øi sarcini:– Acces direct la purtætorul de cuvânt, Traian Chebeleu.– De fæcut press°release°uri øi press°kit°uri. De pus în funcfliune sistemul cu

ocazia vizitei ministrului sud°coreean de Externe.– Ziariøtii noøtri la evenimente — grupul naflional sæ nu fie fix.– De fæcut o notæ la Cancelaria preøedintelui pentru a defini raportul cu Biroul

de presæ de la preøedinflie. La fel la guvern.– De organizat acfliuni protocolare pentru ziariøtii stræini.

ADRIAN NÆSTASE

150

– Direcflia presæ are un rol foarte important. De flinut o legæturæ strânsæ cudirecfliile de sintezæ.

– De cercetat sociologia propagandei — viteza de ræspândire a zvonurilor.– Obiectivul nostru: sæ reuøim o informare corectæ a presei.– Proiectul privind Legea presei — Direcflia presæ sæ facæ observaflii. Va fi

unul din cele mai importante acte normative în urmætorii ani.– Sæ cæutæm idei curajoase: un Birou de presæ al „Europei Libere“ la Bucureøti;

vizite de documentare pentru ziariøti; de organizat rapid Clubul presei stræinela Bucureøti.

– Sæ facem Buletinul oficial al MAE.– Sæptæmânal, de dat un calendar de activitæfli pentru sæptæmâna care

urmeazæ.– Sæ introducem informal reacflii ale noastre în presæ, pe baze personale.– Presa românæ sæ ajungæ la ambasade.– Activitatea ambasadelor cu ziariøtii stræini — foarte importantæ; relafliile

personale pe linie de presæ. De fæcut planuri de muncæ ale ambasadelor cuziariøtii stræini. De activizat ambasadele în materie de relaflii cu presa.

– Problema ataøaflilor de presæ la ambasade. Sæ fie buni „meseriaøi“, înprincipalele flæri europene. Ataøaflii de presæ sæ flinæ legætura øi cu presaemigrafliei române — de transmis în acest sens indicaflii la ambasade.

Øedinfla se încheie la 13.50.

2 august 1990

Ministrul de Externe al României, Adrian Næstase, adreseazæ Confe-rinflei pentru dezarmare de la Geneva urmætorul mesaj:

României îi revine onoarea de a asigura preøedinflia Conferinflei pentrudezarmare, pe luna august, perioadæ în primul rând de bilanfl al activitæfliidesfæøurate în întreaga ei sesiune din acest an, asupra cæreia urmeazæ sæfacæ raport viitoarei sesiuni a Adunærii Generale a ONU.


151

Anul 1990 a marcat evoluflii fundamentale pentru climatul interna-flional, în Europa øi în lume. Am intrat într°o etapæ nouæ, revoluflionaræ,a relafliilor dintre state øi nafliuni.

În ceea ce o priveøte, dupæ înlæturarea dictaturii în decembrie 1989,România parcurge un proces de renaøtere øi înnoire, desigur nu færædificultæfli, în spiritul principiilor pentru care s°a pronunflat corpulelectoral la alegerile libere øi democratice din 20 mai 1990. Opfliunilefundamentale ale României sunt democraflia øi pluralismul, respectul øiprotecflia deplinæ a drepturilor øi libertæflilor inerente persoanei umane,consolidarea statului de drept, lichidarea structurilor economicesupracentralizate øi trecerea la economia de piaflæ, iar pe plan extern olargæ deschidere spre întreaga lume, care sæ ne conecteze la marile proceseøi tendinfle ce se manifestæ pe plan internaflional.

Actuala Românie este hotærâtæ sæ contribuie øi sæ se integreze înviitoarea arhitecturæ europeanæ având la bazæ consolidarea, dezvoltareaøi punerea în practicæ a principiilor Actului final de la Helsinki, într°oviziune permiflând depæøirea blocurilor, continuarea procesului de dezar-mare cu participarea tuturor statelor, asigurarea unei depline transparenfleîn domeniul militar, dezvoltarea øi transformarea CSCE într°un sistemde pace, securitate øi cooperare europeanæ, aflat în strânsæ armonie cusistemul global de menflinere a pæcii øi securitæflii internaflionale.

Esenfla politicii noastre externe vizeazæ astæzi dezvoltarea generalæ arelafliilor cu toate statele lumii, pe baza principiilor moralei øi dreptuluiinternaflional, contribuflia øi implicarea activæ în acfliunile internaflionalede interes imediat øi de perspectivæ.

Vom acorda un loc deosebit participærii României la activitatea Orga-nizafliei Nafliunilor Unite øi a altor organizaflii øi organisme internaflionale.În acest cadru, un loc de seamæ ocupæ Conferinfla pentru dezarmare dela Geneva.

Dezarmarea continuæ sæ constituie una dintre marile sfidæri cu carese confruntæ omenirea, un element important, indispensabil, al oricæruisistem stabil de securitate internaflionalæ.

ADRIAN NÆSTASE

152

În cadrul forurilor øi structurilor internaflionale de examinare øinegociere a dezarmærii øi reducerii armamentelor, Conferinflei pentrudezarmare îi revine un loc øi responsabilitæfli unanim recunoscute. Deaceea, urmærim cu interes øi sprijinim eforturile vizând îmbunætæflireaactivitæflii øi creøterea eficienflei Conferinflei de la Geneva, astfel ca aceastasæ ræspundæ pe deplin aøteptærilor legitime ale comunitæflii internaflionale,pornind de la mandatul încredinflat acestui organism de negociere cuvocaflie universalæ. Aceasta cu atât mai mult în conjunctura actualæ, cândtransformæri øi evoluflii pozitive, rapide, în Europa, dar øi în alte pærfliale lumii, trebuie sæ°øi gæseascæ reflectarea, cât mai deplin øi cât maicurând, în lucrærile øi îndeosebi rezultatele Conferinflei pentru dezarmare.

Importantele reevaluæri la nivelul conceptelor øi doctrinelor strate-gico°militare la care asistæm, dialogul dintre SUA øi URSS în domeniuldezarmærii, rezultatele lui de pânæ acum øi perspectivele continuæriisusflinute a acestui proces, aøteptærile îndreptæflite legate de negocierilede la Viena asupra reducerii armamentelor convenflionale din Europa,multiplicarea øi diversificarea mæsurilor de creøtere a încrederii øi secu-ritæflii, eforturile vizând reducerea încordærii în diferite regiuni ale lumiiprivind eliminarea focarelor de conflict, recurgerea tot mai frecventæ øicu tot mai mult succes la mecanismele Organizafliei Nafliunilor Unite,inclusiv la prerogativele secretarului general, se constituie în tot atâfliafactori care marcheazæ climatul internaflional actual, mai favorabil decâtoricând demersului internaflional din domeniul dezarmærii, activitæfliiConferinflei de la Geneva.

Sunt unanim apreciate eforturile depuse în cadrul Conferinflei dum-neavoastræ pentru negocierea unei convenflii universale de interzicere øieliminare a armelor chimice. O datæ cu urmærirea øi implicarea în procesulde negociere, România a fæcut în acest an, ca de altfel øi alte flæri, îndeosebiîn contextul mæsurilor de creøtere a încrederii øi de încurajare la nivelpolitic a urgentærii realizærii convenfliei, gesturi semnificative. Astfel, aøacum a declarat în plenara Conferinflei, România nu produce, nu deflinearme chimice øi nici nu îøi propune sæ realizeze sau sæ dobândeascæ în


153

viitor asemenea arme. De asemenea, România este gata sæ devinæ parteoriginalæ la o convenflie cu participare universalæ de interzicere a acestorarme. Animatæ de dorinfla de a contribui la progresul lucrærilor deelaborare a proiectului de convenflie privind interzicerea øi distrugereaarmelor chimice, delegaflia românæ a prezentat recent, într°un documentde lucru al Conferinflei, date complete privind producflia, deflinerea saunedeflinerea, consumul, importul sau exportul de substanfle ale industrieichimice civile care ar putea prezenta relevanflæ pentru scopul viitoareiconvenflii. Ne exprimæm speranfla cæ progresele înregistrare în elaborareatextului evolutiv al proiectului de convenflie, deschiderile ce se aøteaptæîn continuare de la flærile angajate în negocieri vor conduce într°un viitorapropiat la realizarea unei reglementæri universale eficiente, cuprinzætoareøi echilibrate, implicând un control internaflional eficace, de interzicereøi eliminare a armelor chimice.

România acordæ, totodatæ, importanfla cuvenitæ øi celorlalte problemeînscrise pe agenda Conferinflei, între care cele vizând dezarmarea nuclearæøi prevenirea cursei înarmærilor în spafliul cosmic. Pronunflându°se înfavoarea obiectivului interzicerii totale a experienflelor nucleare, Româniaacceptæ principiul ajungerii la acest obiectiv pe etape, salutæ orice acordde limitare a experienflelor subterane øi este gata sæ sprijine orice pas nouîn aceastæ direcflie. Am luat cunoøtinflæ cu deosebitæ satisfacflie de recentadecizie a Conferinflei privind constituirea unui comitet special asuprainterzicerii experienflelor nucleare. Dorim sæ ne aducem contribuflia câtmai concretæ la examinarea de fond a acestei probleme pentru convenirea,în final, a interzicerii tuturor experienflelor nucleare.

În acelaøi spirit, flara mea participæ la lucrærile grupului de experfliprivind detectarea experienflelor nucleare prin mijloace seismice, la experi-mentele în curs în acest domeniu.

Credem cæ acum este important sæ se gæseascæ cæile øi modalitæflilecele mai propice pentru intensificarea activitæflii, creøterea la maximuma caracterului de organ de negociere al Conferinflei de la Geneva.

ADRIAN NÆSTASE

154

În aceastæ lunæ, României îi revin atât preøedinflia Consiliului deSecuritate al ONU, cât øi cea a Conferinflei pentru dezarmare. Pacea øisecuritatea internaflionalæ, precum øi dezarmarea, constituie obiectivedeopotrivæ prioritare øi complementare, a cæror intercondiflionare øiimportanflæ vitalæ pentru nafliuni au depæøit de mult stadiul eforturilorde demonstrare conceptualæ.

Folosesc acest prilej pentru a transmite Conferinflei, tuturor delega-fliilor participante, cele mai bune uræri de succes, o datæ cu exprimareasperanflei cæ lucrærile din acest an, concluziile la care vefli ajunge în raportulcætre Adunarea Generalæ a ONU, vor oferi bazele unei dinamici øi unorrezultate deosebite în lucrærile viitoare, prin accentuarea caracterului denegociere, asociatæ cu o realæ voinflæ politicæ øi o deplinæ angajare, pemæsura vremurilor øi evolufliilor pozitive din viafla internaflionalæ.

9.55 Discuflii la Adrian Næstase: probleme curente.– A început ræzboiul în Orientul Mijlociu. Irakul a atacat Kuwaitul. Tocmai

sunæ ambasadorul american: sæ facem o declaraflie de condamnare.– De vorbit cu ambasadorul Constantin Ene sæ facæ un grup de crizæ.

12.15 Discuflii la Adrian Næstase: probleme curente.– Îl informez asupra primei conferinfle de presæ pe care am flinut°o astæzi ca

purtætor de cuvânt.– Definitivæm Declaraflia privind conflictul din Golf.

Declaraflia guvernului României cu privire la evenimentele din zonaGolfului:

Guvernul României a luat cunoøtinflæ, cu îngrijorare, de izbucnireaconflictului armat între Irak øi Kuwait, flæri aflate într°o zonæ care cunoaøtedeja de o lungæ perioadæ ræzboiul, confruntarea øi tensiunile.

Nici un motiv nu poate justifica recurgerea la forflæ împotriva unuistat independent øi suveran. Carta ONU øi principiile unanim admise


155

ale dreptului internaflional interzic folosirea forflei ca metodæ de soluflio-nare a diferendelor dintre state.

Pætrunderea trupelor irakiene în Kuwait, cu încælcarea principiilorunanim admise ale dreptului internaflional, agraveazæ situaflia din zonæ,pune în pericol pacea øi securitatea internaflionalæ, produce pierderi deviefli omeneøti øi suferinfle popoarelor celor douæ flæri.

Guvernul României consideræ cæ singura cale de urmat pentru rezol-varea diferendelor øi aplanarea neînflelegerilor dintre state sunt negoci-erile, recurgerea la procedurile prevæzute în Carta ONU.

Guvernul român cere încetarea ostilitæflilor øi retragerea neîntârziatæa forflelor militare dincolo de frontierele internaflionale dintre cele douæstate.

În aceste împrejuræri se impune ca toate statele sæ dea dovadæ demoderaflie øi ræspundere, sæ nu întreprindæ nimic de naturæ sæ agravezeøi mai mult situaflia.

Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæRezoluflia 660 (1990).

REZOLUfiIA 660 (1990)a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite

din 2 august 19901

Consiliul de Securitate,

Alarmat de invazia Kuwaitului, la 2 august 1990, de cætre forflele militareale Irakului;

ADRIAN NÆSTASE

156

1 România a votat în favoarea tuturor rezolufliilor Consiliului de Securitate în legæturæ cusituaflia din Golf. Rezolufliile 660, 661, 662, 664 øi 665 au fost adoptate în luna august, subpreøedinflia României.

Hotærând cæ aceasta constituie o încælcare a pæcii øi securitæflii internaflionaleîn ceea ce priveøte invadarea Kuwaitului de cætre Irak;Acflionând în baza artico1elor 39 øi 40 ale Cartei Organizafliei NafliunilorUnite,

1. Condamnæ invadarea Kuwaitului de cætre Irak;

2. Cere Irakului retragerea imediatæ øi necondiflionatæ a tuturor forflelesale pe pozifliile pe care acestea erau amplasate la 1 august 1990;

3. Solicitæ Irakului øi Kuwaitului sæ înceapæ imediat negocieri intensepentru soluflionarea divergenflelor dintre ele øi susfline toate eforturileîn aceastæ direcflie, în special pe cele ale Ligii Statelor Arabe;

4. Decide sæ se întruneascæ din nou în funcflie de necesitæfli pentrua lua în discuflie mæsurile necesare pentru asigurarea respectæriiprezentei rezoluflii.

Adoptatæ în cadrul celei de°a 2932°a reuniuni, cu 14 voturi pentru, niciunul împotrivæ. Un membru (Yemen) nu a participat la vot.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe DosorynGhenden, ambasador al Republicii Populare Mongole la Bucureøti.


3 august 1990

13.15 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,în cinstea ambasadorului Columbiei, Victor Alberto Delgado Mallarino,cu ocazia plecærii definitive de la post.


157

4 august 1990

10.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ uninterviu lui Govind Talwalkar, redactor øef al ziarului „MaharashtraTimes“ (India).

La primire, asistæ øi ambasadorul Republicii India la Bucureøti, Julio FrancisRibeiro.

Govind Talwalkar: Care este poziflia României privind conflictul dintre Irakøi Kuwait?Adrian Næstase: Un eveniment nefericit, care va complica situaflia în lumeaarabæ. Va avea un efect destabilizator în Orientul Mijlociu. Conflictul comportæmulte riscuri.

Declaraflia noastræ dezavueazæ prezenfla trupelor stræine într°o flaræ suveranæ.Am cerut retragerea trupelor stræine din Kuwait. Retragerea va lua timp.

Problema este dacæ americanii se vor implica sau nu în conflict.Irakul a jucat o carte foarte periculoasæ. Pe termen lung, vor fi multe daune.

Govind Talwalkar: Cum sunt relafliile României cu flærile occidentale? Auoferit investiflii, ajutoare?Adrian Næstase: În Europa politicul øi economicul sunt legate.

În termeni economici, situaflia s°a schimbat. Jumætate din continent îøitransformæ radical structurile economice. Asta deschide multe posibilitæfli, oferæmari oportunitæfli de investiflii, dar creeazæ øi multe probleme pentru economiileoccidentale.

România a venit ultima la aceste schimbæri øi se confruntæ cu o concurenflæeconomicæ foarte puternicæ.

Interesele economice occidentale referitoare la România sunt contradictorii.Oamenii de afaceri ar veni, dar sunt descurajafli de guvernele din flærile lor.Totuøi, oamenii de afaceri au început sæ vinæ. Au început contracte importantecu firme din Franfla, din SUA (Boeing).

Evenimentele din iunie 1990 nu au fost prezentate echilibrat în EuropaOccidentalæ øi în SUA, ci unilateral, în special partea spectacularæ, nu øi cauzele

ADRIAN NÆSTASE

158

evenimentelor. Noi prezentæm acestor flæri ceea ce facem în materie dedemocratizare a flærii.Govind Talwalkar: Este nevoie de investiflii în comunicaflii, în industriahotelieræ.Adrian Næstase: Existæ unele domenii de investiflii pentru viitor. Unele suntnecesare pentru legæturile cu Europa: comunicaflii, øosele, computere, electronicæpentru modernizarea industriei.

Este nevoie de o schimbare a mentalitæflii oamenilor øi de dezvoltare aaptitudinilor øi reflexelor specifice economiei concurenfliale de piaflæ.Govind Talwalkar: Faxul nu lucreazæ aici.Adrian Næstase: Centralele noastre sunt învechite. Este nevoie de ræbdare.Govind Talwalkar: În alte domenii, perspectivele sunt mai încurajatoare?Adrian Næstase: În toate domeniile. În turism existæ un mare potenflial. Avemnevoie însæ de infrastructuræ — hoteluri øi servicii.Govind Talwalkar: India are douæ–trei reflele de hoteluri foarte bune. Unhotel indian se deschide la Belgrad øi un altul la Budapesta.Adrian Næstase: Sunt øi unele proiecte pentru hoteluri.Govind Talwalkar: Iugoslavii par sæ aibæ prioritate. Mulfli investitori stræiniau semnat acolo contracte pe termen lung.Adrian Næstase: În România, dezvoltarea politicæ va merge mânæ în mânæcu dezvoltarea economicæ.Julio Francis Ribeiro (ambasadorul Republicii India): Ce este cu penuriade bunuri? Este multæ activitate speculativæ. Exemplu la shop°ul diplomatic:sunt foarte mulfli români — øoferi øi alflii — øi vând la fligani. Nimic aproapenu se mai poate obfline la preflul normal.Adrian Næstase: Existæ o multitudine de schimbæri în toate sectoarele — înproducflie, în sfera comerflului, în transporturi, în intermedieri. O decizie estesæ se dea shop°urile celor care fac producflia. Sunt anomalii. Producem 1,5 kg.pâine pe cap de locuitor zilnic. Pâinea este folositæ la hrana animalelor. Penuriade bunuri este cauzatæ în mare parte de defectele de distribuflie.Govind Talwalkar: Vor fi probleme øi cu energia.


159

Adrian Næstase: Asta va fi o problemæ realæ. Cærbunele nostru este foartescump, iar puterea lui caloricæ este redusæ. Petrolul pe care îl importæm estescump øi va fi øi mai scump. Existæ ceva petrol în Marea Neagræ. Ieri, guvernula aprobat o investiflie în Marea Neagræ, care sæ ne ajute sæ avem ceva petrolîn plus peste vreo doi ani. Construim o centralæ nuclearæ care va fi operaflionalæîn 2–3 ani. Pânæ atunci, contæm pe petrolul sovietic. Situaflia este dificilæ,dar nu este criticæ.Julio Francis Ribeiro (ambasadorul Indiei): Privatizarea serviciilor va fi unboom.Adrian Næstase: Aici e o piaflæ mare. Deocamdatæ, însæ, oamenii se concen-treazæ nu pe ceea ce este productiv, ci pe intermedieri.


6 august 1990

8.45 La Adrian Næstase cu probleme curente.– Pregætirea vizitei ministrului sud°coreean. Sæ facem un grup de lucru cu

Mircea Mitran, Valeriu Tudor, Vasile Nanea øi sæ ne vedem la 11.00. Pentrufiecare problemæ sæ se pregæteascæ punctaje.

– Sæ facem discuflia cu Vasile Florea la 9.30.

9.30 La Adrian Næstase împreunæ cu Vasile Florea, directorul Perso-nalului.– De fæcut formele pentru Mircea Mitran ambasador la Tokyo.– La organigramæ „au ræmas pe din afaræ“ 3 øefi de serviciu øi 3 directori

adjuncfli.– Adrian Dohotaru este de acord sæ vinæ la Direcflia presæ.– De vorbit cu Doru Costea.

ADRIAN NÆSTASE

160

11.00 Øedinflæ de lucru cu Adrian Næstase pentru programul viziteiministrului sud°coreean de Externe.

Participæ Mircea Mitran, Valeriu Tudor øi Vasile Nanea.– Vedem dosarul pregætit de Direcflia Asia øi Orientul Apropiat.– În comunicatul asupra vizitei de fæcut o referire la dificultæfli øi împliniri.

12.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Discuflie pe marginea articolului scris de Darie Novæceanu.– De semnalat la ambasade.

17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnirebilateralæ øi convorbiri cu Choi Ho Joong1, ministru al AfacerilorExterne al Republicii Coreea.

Adrian Næstase: Salutæ aceastæ vizitæ øi prezenfla distinsului oaspete înRomânia. Este un moment foarte important pentru noi. Acordæm vizitei osemnificaflie istoricæ.Choi Ho Joong: Prezintæ mulflumiri pentru invitaflie. Consideræ cæ am fæcutun început bun. Ambele flæri cautæ consolidarea democrafliei. Ar aprecia oprezentare a schimbærilor din aceastæ parte a lumii.Adrian Næstase: Viteza schimbærilor este mare. 1989 a fost un an foarteimportant pentru istoria Europei. A fost ca un bulgære de zæpadæ. Unul dintrerezultatele proceselor de schimbare îl constituie perspectiva reunificærii Germa-niei, pe care o consideræm cea mai importantæ dezvoltare a Europei de astæzi.

Un alt factor important: evolufliile politice din URSS, deschiderea societæ-flii sovietice la idei øi abordæri noi, pentru a putea fline pasul cu Europa. Carezultat s°au produs schimbæri interne majore øi sunt tendinfle de separare deuniune a unora dintre republici. Aceastæ evoluflie poate introduce o schimbare


161

1 Choi Ho Joong. Om politic øi de stat sud°coreean. Ministru al Afacerilor Externe al RepubliciiCoreea (1988–1990).

puternicæ în echilibrul de forfle din Europa. Pentru moment, presiunea estesub control, dar va fi o explozie în anii urmætori.

Un alt rezultat al schimbærilor din URSS îl constituie schimbærile din EuropaCentralæ øi de Est, unde flaræ dupæ flaræ a trecut la edificarea democrafliei, laasigurarea drepturilor omului. Sunt disfuncflii în Tratatul de la Varøovia. Adispærut liantul ideologic. Avem un bloc foarte slab în Est øi o alianflæ militaræputernicæ în Occident. Este un paradox al relafliilor Est°Vest.

Procesul CSCE: Reuniunea de la Paris va fi un moment important pentrucompetiflia proceselor din Europa: CSCE, reunificarea Germaniei, proceseledemocratice din URSS, evolufliile din Europa Centralæ øi de Est. Aceste procesenu se desfæøoaræ în mod armonios.

fiærile est°europene acflioneazæ individual, comparativ cu flærile occidentale.Unii cautæ ræspunsul în grupæri regionale precum „Pentagonala“.

Comunitatea Europeanæ cautæ sæ se lege de piafla Europei Centrale øi de Est.România va avea o poziflie specialæ — un fel de pilon pentru Europa datoritæ

pozifliei sale strategice, la capætul celui mai mare fluviu din Europa øi cu porturiimportante la Marea Neagræ. România poate fi un partener privilegiat pentruCoreea de Sud în viitoarea Europæ — flaræ færæ datorii, cu o bunæ infra-structuræ.Choi Ho Joong: Analiza este interesantæ. Sunt interesafli în aceastæ parte alumii. Anii 1989–1990 sunt ani de schimbæri rapide øi dramatice, care nuau putut fi anticipate. Sunt bucuroøi cæ aceste schimbæri au adus victoriademocrafliei øi a economiei de piaflæ. Ca flaræ divizatæ, Coreea de Sud urmæreøtecu interes situaflia din URSS øi Germania.

În urma schimbærilor din Europa de Est, au început relaflii cu Ungaria,Polonia, Iugoslavia, Cehia øi Bulgaria. Cu URSS sunt în curs negocieri deextindere a relafliilor. Întâlnirea istoricæ de la San Francisco a preøedinteluiMihail Gorbaciov cu preøedintele Roh Tae Woo1 a fost foarte bunæ, deschisæ.

ADRIAN NÆSTASE

162

1 Roh Tae Woo. Om politic øi de stat sud°coreean. Preøedinte al Republicii Coreea (25 februarie1988–25 februarie 1993).

Spre regretul lor, nu væd încæ schimbæri în regiune. Mai este nevoie deræbdare pentru ca „fraflii din Nord“ sæ°øi schimbe atitudinea øi sæ se deschidæ.Conteazæ pe sprijinul Europei de Est øi, în special, pe cel al României, care aavut relaflii foarte bune cu Coreea de Nord. Au convenit o întâlnire la nivelulprimilor°miniøtri, la începutul lunii septembrie.

Ordinea Ræzboiului Rece este la sfârøit. În acest context, este un climat propicepentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. Pentru ei, România este foarte impor-tantæ. Cele douæ guverne sæ încurajeze sectorul privat pentru relaflii mai strânse.

Este bucuros cæ, în timpul vizitei la Bucureøti, se vor semna o serie de acorduri.Suntem pe drumul cel bun.Adrian Næstase: Ce am fæcut în 7 luni? În România au avut loc schimbærifundamentale.

În decembrie 1989, populaflia a acflionat masiv împotriva regimului comu-nist. Revoluflia a fost o expresie a suveranitæflii poporului. A permis un noumod de gândire øi crearea de noi instituflii. Este ca un cutremur unde o mulflimede lucruri dispar, dar tensiunile politice øi sociale continuæ.

S°au produs schimbæri foarte importante, inclusiv retragerea rezervelorRomâniei la Documentul CSCE de la Viena, ca un mesaj clar cæ România seangajeazæ în procesul democratic.

Alt moment: Legea paøapoartelor — liberalizarea regimului cælætoriilor,moment important de legare a societæflii româneøti de lumea din afaræ.

Alt moment important: decizia de a permite crearea de partide politice. Avemastæzi peste 90 de partide. Testul acestor schimbæri a fost momentul alegerilor— primele alegeri libere øi democratice în 50 de ani. Au fost mulfli observatori.A fost o participare masivæ la vot.

Unii nu au fost mulflumifli cu rezultatele alegerilor. Nu avem unele tradifliiale societæflilor democratice øi, uneori, ne exercitæm libertæflile cam extravagant.În timp, ne vom modera.

Evenimentele din iunie au complicat evolufliile din România. A fost un episodregretabil, dar într°un fel logic, al evolufliilor politice øi sociale post°revoluflionare.Guvernul s°a aflat într°o situaflie ciudatæ, de blocaj psihologic. MinistrulApærærii nu era în flaræ. Serviciul Român de Informaflii nu a funcflionat. Guver-


163

nul s°a disociat de excese. Parlamentul a fæcut o comisie de investigare. Ne stræ-duim sæ promovæm o tranziflie rapidæ la economia de piaflæ.

Libertatea presei — avem peste 1.000 de ziare.Poate cæ nu este destul ce am fæcut. Încercæm sæ aducem noi elemente ale

democrafliei, gæsind viteza potrivitæ a schimbærilor; sæ gândim cum sæ facem,nu doar cum sæ reacflionæm la evenimente. Contæm mult pe prieteni, inclusivpe Coreea de Sud.

Ne integræm în structurile europene, dar cæutæm sæ diversificæm relafliile.Choi Ho Joong: În Coreea, øi°au exprimat respectul øi admiraflia pentru curajulpoporului român.

Øi ei cunosc dificultæfli în procesul de democratizare a flærii. Libertatea pre-sei — au øi ei aceleaøi probleme — atacarea guvernului

Øi ei au avut perioade de instabilitate. Nu este uøor de edificat democraflia,dar trebuie insistat.

Convorbirile se terminæ la 18.15.

20.00 Dineu oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,împreunæ cu soflia, în onoarea ministrului de Externe sud°coreean ChoiHo Joong øi a sofliei sale.



din 6 august 1990


Reafirmând Rezoluflia sa 660 (1990) din 2 august 1990;

ADRIAN NÆSTASE

164

Profund îngrijorat de faptul cæ rezoluflia nu a fost pusæ în aplicare øi cæinvadarea Kuwaitului de cætre Irak continuæ, cauzând în continuare pierderide viefli omeneøti øi distrugeri materiale;

Hotærât sæ punæ capæt invadærii øi ocupærii Kuwaitului de cætre Irak øi særestabileascæ suveranitatea, independenfla øi integritatea teritorialæ aKuwaitului;

Luând notæ cæ guvernul legitim al Kuwaitului øi°a exprimat acordul de ase conforma Rezolufliei 660 (1990);

Conøtient de responsabilitæflile sale care îi revin conform Cartei OrganizaflieiNafliunilor Unite în menflinerea pæcii øi securitæflii internaflionale;

Afirmând dreptul inalienabil la legitima apærare individualæ sau colectivæ,ca ræspuns la atacul armat al Irakului împotriva Kuwaitului, în conformitatecu articolul 51 al Cartei;

Acflionând în conformitate capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite,

1. Hotæræøte cæ Irakul nu s°a conformat, pânæ în prezent, paragrafuluioperativ 2 al Rezolufliei 660 (1990) øi a uzurpat autoritatea guver-nului legitim al Kuwaitului;

2. Decide, în consecinflæ, sæ adopte urmætoarele mæsuri pentru a asigurarespectarea de cætre Irak a paragrafului operativ 2 al Rezolufliei 660(1990) øi pentru a restabili autoritatea guvernului legitim alKuwaitului;

3. Decide ca toate statele sæ nu permitæ:


165

a) Importul pe teritoriile lor a tuturor bunurilor øi produselor originaredin Irak sau Kuwait, exportate din aceste state de la data adoptæriiprezentei rezoluflii;

b) Orice activitæfli ale resortisanflilor lor sau pe teritoriile lor, care arpromova sau sunt destinate sæ promoveze exportul sau tranzituloricæror bunuri sau produse din Irak sau Kuwait, precum øi oricetranzacflii ale resortisanflilor lor sau ale navelor sub pavilionul lor saupe teritoriile lor ale bunurilor sau produselor originare din Irak sauKuwait, inclusiv, în special, transferuri de fonduri cætre Irak sau Kuwaitpentru scopul unor astfel de tranzacflii;

c) Vânzarea sau furnizarea de cætre resortisanflii lor sau de pe teritoriilelor sau prin folosirea navelor sub pavilionul lor, a oricæror bunuri øiproduse, inclusiv arme sau orice alte echipamente militare, originaresau nu din teritoriile lor, dar færæ a include bunurile furnizate în modstrict în scop medical øi, în circumstanfle umanitare speciale, alimentecætre orice persoanæ sau organizaflie din Irak sau Kuwait sau cætre oricepersoanæ sau organizaflie în scopul desfæøurærii oricærei activitæfli însau din Irak sau Kuwait, precum øi orice activitæfli ale resortisanflilorlor sau pe teritoriile lor care promoveazæ sau sunt destinate sæpromoveze aceste vânzæri sau furnizæri de bunuri øi produse;

4. Decide ca nici un stat sæ nu punæ la dispoziflia guvernului Irakuluisau oricæror instituflii publice, comerciale sau industriale, din Irak sauKuwait, fonduri de orice fel sau orice alte resurse financiare saueconomice; sæ nu permitæ resortisanflilor lor sau oricæror persoane aflatepe teritoriul lor sæ transfere de pe teritoriile lor sau în orice alt modsæ punæ la dispoziflia guvernului menflionat sau institufliilor menflionatedin Irak sau Kuwait orice fonduri sau resurse sau sæ remitæ orice altefonduri unor persoane sau organizaflii din Irak sau Kuwait, cu excepflia

ADRIAN NÆSTASE

166

plæflilor efectuate în mod exclusiv pentru scopuri medicale sau uma-nitare øi, în circumstanfle umanitare speciale, alimente;

5. Solicitæ tuturor statelor, inclusiv statelor nemembre ale OrganizaflieiNafliunilor Unite, sæ acflioneze în strictæ conformitate cu prevederileprezentei rezoluflii, færæ a fline seama de vreun contract încheiat saude licenfle acordate înainte de data adoptærii prezentei rezoluflii;

6. Decide sæ înfiinfleze, în conformitate cu regula 28 din regulile deproceduræ provizorii ale Consiliului de Securitate, un Comitet alConsiliului de Securitate alcætuit din tofli membrii Consiliului, caresæ îndeplineascæ urmætoarele sarcini øi sæ raporteze Consiliului cuprivire la activitatea, observafliile øi recomandærile sale:

a) sæ examineze rapoartele privind evoluflia transpunerii în viaflæ aacestei rezoluflii øi sæ le transmitæ secretarului general;

b) sæ cearæ tuturor statelor informaflii suplimentare privind mæsurileluate de acestea în vederea transpunerii efective în viaflæ a prevederilorprezentei rezoluflie;

7. Cheamæ toate statele sæ coopereze strâns cu Comitetul în îndeplinireasarcinii sale, inclusiv prin furnizarea informafliilor care pot fi solicitatede Comitet, în conformitate cu prezenta rezoluflie;

8. Cere secretarului general sæ acorde deplin sprijin Comitetului øi, înacest scop, sæ facæ aranjamentele necesare în cadrul Secretariatului;

9. Decide ca, prin derogare de la paragrafele 4–8 de mai sus, nimic dinprezenta rezoluflie sæ nu împiedice acordarea de asistenflæ guvernuluilegitim al Kuwaitului øi cere statelor:


167

a) sæ ia toate mæsurile necesare pentru protejarea bunurilor guvernuluilegitim al Kuwaitului øi ale institufliilor acestuia;

b) sæ nu recunoascæ nici un regim stabilit de puterea ocupantæ;

10. Solicitæ secretarului general sæ raporteze Consiliului de Securitatecu privire la progresul realizat în aplicarea prezentei rezoluflii, primulraport urmând a fi remis în interval de 30 de zile;

11. Decide sæ menflinæ aceastæ problemæ pe agendæ øi sæ continue efor-turile pentru a pune cât mai curând capæt invaziei de cætre Irak.

Adoptatæ în cadrul celei de°a 2933°a reuniuni, cu 13 voturi pentru, niciunul împotrivæ, 2 abflineri (Cuba øi Yemen).

7 august 1990

8.40 La Adrian Næstase, împreunæ cu ambasadorul Constantin Ene.– S°a votat în Consiliul de Securitate rezoluflia de sancfliuni împotriva Irakului,

ca urmare a ræzboiului cu Kuwaitul. Mæsuri de pus în aplicare.

9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente:– De vorbit cu ambasadorii Constantin Ene øi Constantin Fota, de la

Ministerul Comerflului øi Turismului, pentru aplicarea rezolufliei Consiliuluide Securitate.

– De convocat ambasadorul american.

10.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente:– De vorbit la Ambasada din Viena sæ avanseze banii pentru taxa de aeroport

la avionul special cu primul°ministru Petre Roman.

ADRIAN NÆSTASE

168

11.00 Ceremonia semnærii acordurilor cu Coreea de Sud.

11.20 Continuarea convorbirilor lui Adrian Næstase, ministru de Exter-ne al României, cu Choi Ho Joong, ministru de Externe al RepubliciiCoreea.

Adrian Næstase: Suntem interesafli sæ aflæm opiniile lor cu privire la evolufliiledin Asia.Choi Ho Joong: Salutæ terminarea Ræzboiului Rece în Europa. Regretæ cæîn Asia de Nord°Est nu se observæ schimbæri.

Japonia a reluat împrumuturile spre China. Ei îøi intensificæ raporturilecu China, deøi nu au formal relaflii.

Coreea de Nord nu aratæ semne de schimbare. Sunt chiar îngrijorafli deeventuale schimbæri. Au întærit controlul intern. Dacæ sunt, însæ, împinøi lacolfl, nord°coreeni devin øi mai radicali; de aceea, ei sunt atenfli. Coreea de Nordeste o societate închisæ. Nu øtiu ce se întâmplæ în lume. Ei par sæ înoate contracurentului.

Sunt preocupafli de politica Coreei de Nord de a uni Coreea sub controlullor. De aceea, ei au nevoie de apærare, de o forflæ de descurajare. De aici relafliilelor militare speciale cu SUA. Când SUA s°au retras, în 1950, Coreea de Norda declanøat atacul împotriva Sudului. Este nevoie de instrumente adecvate dedescurajare.

Sunt bucuroøi cæ a fost acceptatæ întâlnirea la nivelul primilor°miniøtri, laSeul. Sunt multe probleme între Nord øi Sud. Sunt probleme umanitare; eiau propus deschidere frontierei pentru vizite libere, dar Coreea de Nord nu aacceptat. Le este teamæ. Dar, vor continua sæ acflioneze pentru a convinge Coreeade Nord.

În discufliile Nord°Sud, Coreea de Nord aducea în atenflie probleme foartegrele — cele militare. Acum au schimbat tactica øi se declaræ gata sæ discuteorice propunere.


169

Relafliile cu Japonia, sub care Coreea a fost colonie pânæ la sfârøitul celuide°al Doilea Ræzboi Mondial. Nu ne putem uita tot timpul la istorie. Estenevoie de un nou viitor. Preøedintele lor a fæcut o vizitæ plinæ de succes înJaponia. Le°a spus cæ nu pot uita, dar cæ iartæ.

Forumul Pacificului nu este un bloc. Este deschis spre cooperare.Adrian Næstase: Am vrea sæ înflelegem liniile de dezvoltare economicæ; cumîøi structureazæ relafliile economice cu flærile europene, în special cele est°euro-pene.Choi Ho Joong: Spune cæ ei au avut de suferit în urma ræzboiului din Coreea.Au trebuit sæ înceapæ totul de la zero.

Au început cu dezvoltarea resurselor umane. Apoi au avut planul cincinalde dezvoltare economicæ. Au importat resurse din afaræ, la care au adæugatmunca serioasæ a coreenilor.

La început s°au concentrat pe exporturi în SUA øi Japonia. Apoi au væzutcæ este mai bine sæ le diversifice în Europa. Dupæ îmbunætæflirea relafliilor cuflærile est°europene, firmele coreene au devenit interesate în aceste flæri.

Economia funcflioneazæ complet dupæ principii de piaflæ. Guvernul nu facedecât sæ încurajeze sectorul privat sæ exporte. Este însæ nevoie ca firmele sæ fieconvinse cæ venind aici vor avea un câøtig. Guvernul poate asigura un climatpozitiv. În acest sens, semnarea celor trei acorduri în cursul zilei de azi poatefi un semnal de încurajare. De încurajat øi schimburile de oameni de afaceri.

PIB°ul Coreei de Sud este printre primele 20 din lume. Pot juca un rolimportant øi în organizafliile internaflionale.

Din nefericire, li se refuzæ locul la ONU1. Doresc sæ devinæ membri aiONU, dar Coreea de Nord nu vrea pe motivul cæ aceasta ar împiedica reuni-ficarea. Acest lucru este infirmat de experienflæ: Yemenul de Nord øi de Sud;RFG øi RDG.

Prezenfla celor douæ Corei în ONU ar crea o atmosferæ mai bunæ pentru undialog util. Încearcæ sæ convingæ Coreea de Nord sæ°øi schimbe atitudinea. Acflio-

ADRIAN NÆSTASE

170

1 Republica Coreea a fost primitæ în ONU la 17 septembrie 1991, o datæ cu Republica PopularæDemocratæ Coreeanæ.

neazæ în acest sens øi pe lângæ URSS øi China — sæ nu mai foloseascæ drep-tul de veto. Pentru asta este nevoie de o atmosferæ internaflionalæ favorabilæ —sæ fie cât mai multe flæri care sæ sprijine intrarea celor douæ Corei în ONU.Speræ cæ øi România îøi va exprima sprijinul în acest sens.Adrian Næstase: Înflelegem cæ aceasta este o problemæ importantæ pentrunafliunea coreeanæ. Poziflia noastræ, pânæ acum, a fost cæ decizia este a nafliuniicoreene însæøi. Noi suntem în favoarea reprezentærii nafliunii coreene la ONU.

Salutæm întâlnirea primilor°miniøtri din Nord1 øi din Sud2. Coreea trebuiesæ decidæ cea mai bunæ soluflie. Suntem gata sæ sprijinim propunerea nafliuniicoreene.

Speræm cæ va avea loc o evoluflie pozitivæ øi cæ, la rândul ei Coreea de Nordva înflelege importanfla unei asemenea participæri la ONU. Prezenfla într°oinstituflie multilateralæ, democraticæ, ajutæ procesele interne.

Sæ menflinem schimbul de informaflii øi canalele de comunicare între noi. Choi Ho Joong: Admiterea în ONU va fi unul din subiectele de discuflie lanivelul primilor°miniøtri. Dacæ nu reuøesc sæ convingæ Coreea de Nord, voruza de dreptul oricærei flæri independente de a veni la ONU. Speræ cæ Româniava sprijini principiul universalitæflii ONU. Coreea de Nord sæ nu vinæ dacænu vrea, dar sæ nu dicteze altora. Declaraflii de principiu în acest sens îi ajutæ.Adrian Næstase: Înflelegem. Vom dezvolta analiza noastræ. Speræm cæ se vaputea ajunge la o soluflie. În analiza noastræ, vom fline seama de elementeleprezentate.Choi Ho Joong: Spune cæ nu au relaflii cu Albania. Urmæresc evolufliile deacolo øi ar dori sæ stabileascæ relaflii. Cu URSS, au relaflii consulare de facto.A fost o delegaflie la Moscova care a fæcut un bun început. URSS a pus accentulpe schimburile comerciale øi cooperarea economicæ.


171

1 Yon Hyong Muk. Om politic øi de stat nord°coreean. Preøedinte al Consiliului Administrativ(prim°ministru) al Republicii Populare Democrate Coreene (12 decembrie 1988–11 decembrie1992).

2 Kang Young Hoon. Om politic øi de stat sud°coreean. Prim°ministru al Republicii Coreea(5 decembrie 1988–27 decembrie 1990).

Adrian Næstase: Dacæ nu mai sunt probleme generale, trecem la o discuflierestrânsæ.

Mulflumiri pentru sprijinul umanitar acordat de Coreea de Sud dupæRevoluflie — dovadæ pentru noi cæ relafliile bilaterale politice pot fi bazate øipe prietenie, nu numai pe interes.

Opinia publicæ de la noi aøteaptæ noi deschideri cu Coreea de Sud. Stareade spirit la noi este foarte bunæ. Putem clædi pe aceastæ bazæ.Choi Ho Joong: Avem sentimente foarte prieteneøti faflæ de România.


12.15 Discuflie cu Adrian Næstase, pe probleme curente:– Formare de diplomafli la Facultatea de Øtiinfle Politice — de vorbit cu Vasile

Florea øi cu Nicolae Vladimir.

13.00 Dejun oficial oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, împreunæ cu soflia, în onoarea ministrului de Externe alCoreei de Sud, Choi Ho Joong.

18.30 Conferinflæ de presæ a miniøtrilor de Externe român øi sud°core-ean.

8 august 1990

10.20 La Adrian Næstase, împreunæ cu Vasile Florea.– Semneazæ propunerea de decret pentru numirea lui Mircea Mitran la Tokyo

øi a lui Alexandru Mærgæritescu la Ankara.

12.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De elaborat un articol pentru „Adeværul“, împreunæ cu DPS, ca ræspuns

la declarafliile ministrului ungar de Externe, Géza Jeszenszky.

ADRIAN NÆSTASE

172

– Sæ ne interesæm de soarta lui Laszlo Tökes, care a avut un accident de maøinæîn Ungaria.



din 8 august 1990


Reamintind Rezolufliile sale 660 øi 661 (1990);

Grav alarmat de declararea de cætre Irak a „unirii totale øi veønice“ cuKuwaitul;

Cerând, încæ o datæ, ca Irakul sæ°øi retragæ imediat øi necondiflionat toateforflele sale pe pozifliile pe care acestea se aflau la 1 august 1990;

Hotærât sæ punæ capæt ocupærii Kuwaitului de cætre Irak øi sæ reinstaurezesuveranitatea, independenfla øi integritatea teritorialæ a Kuwaitului;

Hotærât, de asemenea, sæ reinstaureze autoritatea guvernului legitim alKuwaitului,

1. Decide cæ anexarea Kuwaitului de cætre Irak sub orice formæ øi suborice pretext nu are nici o valabilitate legalæ øi este consideratæ nulæøi neavenitæ;

2. Cheamæ toate statele, organizafliile internaflionale, agenfliile specializate,sæ nu recunoascæ aceastæ anexare øi sæ se abflinæ de la orice acfliune


173

sau tranzacflie care ar putea fi interpretate ca o recunoaøtere indirectæa anexærii;

3. În continuare, cere ca Irakul sæ°øi anuleze acfliunile care vizeazæanexarea Kuwaitului;

4. Decide sæ menflinæ aceastæ problemæ pe agenda sa øi sæ°øi continueeforturile pentru a pune cât mai curând capæt ocupafliei.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe ambasa-dorul SUA la Bucureøti, Alan Green Jr.

9 august 1990

8.35 Adrian Næstase îl primeøte pe deputatul Diacon1, de Iaøi, care doreøtesæ semnaleze unele evoluflii din Moldova. Sunt abordate mai multe probleme.– Sovietul Moldovei vorbeøte de o „confederaflie culturalæ cu România“ —

tratat de relaflii culturale, presæ liberæ, studii, trecerea frontierei færæ vize.– Relafliile Moldovei cu flærile latino°europene.– Pregætirea diplomaflilor moldoveni.– 31 august — særbætoarea Limbii române.– De organizat o întâlnire Snegur2–Iliescu.

13.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Pentru articolul din „Adeværul“, de inclus o frazæ cæ suntem conøtienfli de

ceea ce se urmæreøte prin respectivele declaraflii.

ADRIAN NÆSTASE

174

1 Vasile Diacon. Deputat (FSN) în legislatura 1990–1992. Membru al Comisiei pentru politicæexternæ al Camerei Deputaflilor.

2 Mircea Ion Snegur. Om politic øi de stat moldovean. Preøedinte al RSS Moldoveneascæ (dela 23 mai 1991, Republica Moldoveneascæ) (3 septembrie 1990–15 ianuarie 1997).

– Informez asupra conferinflei de presæ pe care am avut°o în cursul dimineflii.

15.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De acord cu comunicatul de presæ referitor la cetæflenii români din Irak.

De dat la Rompres øi TV.– Vede telegramele de la Kuwait øi Baghdad.

17.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Referitor la articol — de vorbit de stigmatizarea unei anumite situaflii øi

a unui program de guvernare prin cuvinte ca „pogrom“ — de dat definifliadin dicflionar.

18.20 Discuflie de lucru la Adrian Næstase pe probleme curente.– Telegramæ la Moscova, pentru a primi informaflii.– Brainstorming pe Europa — sæ°l facem luni.– Concept privind Marea Neagræ — sæ°i dæm o tentæ de cooperare trans-

europeanæ, legare Constanfla de Hamburg.– De elaborat, pentru Reuniunea de la Tirana, atitudinea faflæ de Italia.– Pentru articol: se cautæ tot felul de forme de substituflie pentru exprimarea

revendicærilor teritoriale, fiindcæ, nu°i aøa, frontierele sunt „artificiale“;aøteptæm sæ vedem øi altele. O altæ manevræ este ignorarea realitæflilorpolitico°teritoriale actuale øi încercarea de a restructura legæturile poli-tico°economice øi culturale pe spaflii, prin revenirea la situaflii din trecut,dar care au în spate tot un scenariu politic (Carpafli–Tisa; Dunære–Adriaticaetc.). De ce nu este acceptatæ România în „Pentagonalæ“?

– Vizita lui Adrian Næstase în Turcia — un punct extrem de important.– Ambasada de la Budapesta sæ facæ un plan; sunt multe informaflii; sæ facæ

analize; situaflia minoritæflii române.– Lisabona — instrucfliuni pentru contacte politice în viitorul apropiat.– Circularæ cu semnarea telegramelor numai de cætre øefii de misiuni.


175

– De urmærit ræspunsul referitor la Institutul pentru Drepturile Omului dela Copenhaga.

– Direcflia presæ — preocupare pentru legætura cu ziariøtii români.

10 august 1990

9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente– Vede telegrama spre Kuwait.– De fæcut o notæ privind aplicarea rezolufliei Consiliului de Securitate privind

sancfliunile împotriva Irakului, cu un proiect de Hotærâre de Guvern.

20.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Confirmæ — luni, la ora 9, brainstorming pe Europa.– Dæ drumul telegramei la Budapesta.

11 august 1990

Hotærârea Guvernului României privind aplicarea de cætre Româniaa rezolufliei 661 (1990) a Consiliului de Securitate al ONU.

Guvernul României hotæræøte:Având în vedere prevederile Rezolufliei 661 (1990) a Consiliului de

Securitate al ONU, adoptatæ la 6 august 1990,fiinând seama de obligaflia care revine statelor membre ale ONU de

a îndeplini rezolufliile adoptate de Consiliul de Securitate în conformitatecu prevederile capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite,

Hotæræøte:Art.1.– Se interzice tuturor organelor øi institufliilor de stat øi per-

soanelor fizice øi juridice române, precum øi persoanelor fizice øi juridice

ADRIAN NÆSTASE

176

stræine care desfæøoaræ activitæfli economice øi financiare pe teritoriulRomâniei:

a) sæ importe, în România, bunuri sau produse originare din Irak sauKuwait, exportate din aceste flæri dupæ data de 6 august 1990;

b) sæ desfæøoare activitæfli care ar promova sau ar avea în vederepromovarea exportului sau tranzitului oricæror bunuri sau produse dinIrak sau Kuwait, sæ efectueze tranzacflii cu bunuri sau produse originaredin Irak sau Kuwait øi exportate din aceste flæri dupæ data de 6 august1990, precum øi orice transfer de fonduri cætre Irak sau Kuwait în scopulunor asemenea activitæfli sau tranzacflii;

c) sæ vândæ sau sæ furnizeze, din România sau folosind nave subpavilion românesc, cætre orice persoanæ fizicæ sau juridicæ din Irak sauKuwait sau oricærei persoane fizice sau juridice în scopul oricærei activitæflicomerciale desfæøurate în Irak sau Kuwait sau de pe teritoriul acestorflæri, bunuri øi produse, inclusiv arme sau alte echipamente militare,originare sau nu din teritoriul României (sunt exceptate livrærile destinateunor scopuri medicale øi, în circumstanfle umanitare speciale, produselealimentare), orice activitate care promoveazæ sau este destinatæ sæpromoveze vânzæri de asemenea bunuri øi produse.

Art.2.– Se interzice punerea la dispoziflia guvernului Irakului sau aoricæror întreprinderi comerciale, industriale sau de servicii publice dinIrak sau Kuwait, a oricæror fonduri sau alte resurse financiare saueconomice.

Se interzice cetæflenilor români øi oricæror altor persoane aflate peteritoriul României sæ scoatæ din România sau, în orice alt mod, sæ punæla dispoziflia guvernului Irakului sau oricæror întreprinderi de felul celormenflionate mai sus fonduri sau resurse øi sæ transmitæ persoanelor fizicesau juridice din Irak sau Kuwait orice fonduri, cu excepflia plæflilor înscopuri exclusiv medicale sau umanitare øi, în situaflii umanitare speciale,a livrærilor de produse alimentare.


177

Art.3.– Prevederile de mai sus nu afecteazæ plæflile efectuate, prinintermediul institufliilor bancare româneøti, de cætre Ambasada Irakuluila Bucureøti pentru serviciile publice de care beneficiazæ øi pentru alteactivitæfli normale desfæøurate în conformitate cu convenfliile de la Vienaprivind relafliile diplomatice øi relafliile consulare.

Art.4.– Ministerul Finanflelor, Ministerul Comerflului øi Turismului,Ministerul Resurselor øi Industriei, Ministerul Apærærii Naflionale øicelelalte organe de stat, potrivit competenflei lor, vor lua mæsurile necesarepentru punerea în aplicare a prevederilor acestei Hotærâri.

Art.5.– Orice încælcare a prevederilor prezentei Hotærâri va atrageræspunderea administrativæ, contravenflionalæ sau penalæ, dupæ caz, apersoanelor vinovate, în conformitate cu prevederile din reglementærilelegale în vigoare.

Prim°ministru,Petre Roman

10.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De trimis interviul lui Géza Jeszenszky, dat la „Europa Liberæ“, lui Marcel

Dinu.– De emis o circularæ la ambasade, referitoare la aplicarea sancfliunilor.

12.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede interviul referitor la relafliile cu Ungaria. Îl consultæ pe Petre Roman,

care face unele sugestii.

13.00 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,pentru prof. Kenneth Jowitt, de la Universitatea Berkeley, California.

18.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De informat ambasada din Budapesta asupra articolului din „Frankfurter

Allgemeine Zeitung“.

ADRIAN NÆSTASE

178

– Ambasada din Budapesta sæ procure manualele øcolare øi sæ ni le trimitæspre studiu.

12 august 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, ziarului „Dimineafla“ (domnului Radu Bogdan)1

Î: Cum væ simflifli, domnule Næstase, pe scaunul ce a fost ocupat cuatâta demnitate øi succes, între cele douæ ræzboaie, de Nicolae Titulescu?

R: Destul de incomod.Î: De ce?R: În primul rând, deoarece Titulescu reprezintæ standardul cel mai

înalt dupæ care poate fi judecat un diplomat român. Atât din punct devedere al concepfliei despre politica externæ, deci a nivelului conceptual,cât øi datoritæ reuøitelor la nivelul acfliunilor diplomatice. Øi nu în ultimulrând, datoritæ recunoaøterii internaflionale de care s°a bucurat. Aplicareaunui standard internaflional atât de înalt pentru un moment dificil caacela pe care°l træieøte România face øi mai grea o raportare la imagineace existæ la nivel general despre Titulescu. Partea cea mai bunæ a uneipermanente raportæri a diplomafliei române la Titulescu este aceea cæprin prisma unui astfel de model devenim conøtienfli de faptul cæ trebuiesæ ne asumæm activ responsabilitæflile.

Î: Cu ce situaflie v°afli confruntat în momentul în care afli venit înfruntea ministerului?

R: Dupæ Revoluflie, Ministerul de Externe a intrat într°un proces dereorganizare care a presupus atât regândirea compartimentelor de lucru,cât øi o evaluare a întregului personal care lucreazæ în diplomaflie. Pânæîn prezent s°au fæcut foarte multe lucruri. La mijloc este vorba însæ de


179

1 Publicat sub titlul „Suntem datori sæ ne prezentæm în lume cu propria noastræ identitate!“,în „Dimineafla“, 12 august 1990.

un proces complicat care nu se poate realiza peste noapte. În momentulde faflæ se poate spune cæ ministerul a început sæ funcflioneze, dar se aflæîncæ cu motorul în relanti. A fost schimbatæ marea majoritate a ambasa-dorilor. Mai avem probleme pentru numirile la câteva ambasade dinEuropa, cum sunt Parisul, Londra øi Roma. Speræm însæ ca pânæ întoamnæ sæ rezolvæm øi aceste lucruri.

Î: Cum va aræta noua organigramæ a ministerului?R: Noua organigramæ a fost aprobatæ de cætre guvern zilele trecute.

Procesul de punere a sa în practicæ va lua însæ o anumitæ perioadæ detimp în care se va proceda øi la o substanflialæ înnoire sub raport calitativøi de vârstæ a cadrelor. În afara compartimentelor tradiflionale, ministe-rul va avea câteva noi, între care o Direcflie pentru probleme multilaterale,cu accent pe problemele europene, a cæror importanflæ este determinatæde mutafliile profunde ale profilului politic al continentului. În cadrulDepartamentului politic general, condus de ministrul secretar de StatRomulus Neagu, vor continua sæ funcflioneze direcfliile tradiflionale despafliu: America de Nord, Europa, America Latinæ, Africa øi Asia, alæturide care se vor afla douæ Direcflii politice de sintezæ (diagnozæ øi planificarepoliticæ). Va exista øi un Secretariat de stat pentru relaflii internaflionaleøi drept internaflional øi o Direcflie de politicæ economicæ, a cærei necesitatedecurge din încetarea monopolului statului asupra comerflului exterior.În fine, Departamentul de presæ øi relaflii consulare, unde a fost înfiinflatun Compartiment pentru relafliile cu emigraflia. Existæ o disponibilitaterealæ ca diaspora româneascæ sæ fie tratatæ gradual, færæ ostentaflie, acesteiprobleme urmând sæ i se acorde un curs firesc. Nou este øi Comparti-mentul pentru drepturile omului în cadrul Direcfliei juridice. Desigur,realizarea unei organigrame a fost incomparabil mai puflin complicatædecât dificultæflile pe care le va ridica gæsirea øi formarea noilor cadrepentru diplomaflie.

Î: Intre opfliunile principale ale politicii externe româneøti se aflæEuropa. De ce Europa?

ADRIAN NÆSTASE

180

R: Væ este cunoscut cæ s°a produs o anumitæ rupturæ între dinamicaeuropeanæ øi situaflia care s°a instaurat în România în ultimele decenii.Acum este vorba de o refacere a drumului. România face parte dinEuropa, este o componentæ a Europei øi practic trebuie sæ se racordezela ceasul Europei.

Î: La reuniunile CSCE din ultimii ani, îndeosebi la cele care au urmatreuniunii general°europene de la Madrid, România devenise un fel de„oaie neagræ“, flinta principalæ a criticilor privind modul de transpunereîn fapt a prevederilor documentelor de la Helsinki. Cum se explicæ acestlucru?

R: Ministerul de Externe nu avea posibilitatea sæ elaboreze propriulsæu mesaj diplomatic. Era o curea de transmisie care comunica mai de-parte ceea ce se stabilea. Acest fapt i°a pus într°o situaflie penibilæ pe mulflidintre profesioniøtii diplomafliei româneøti. Diplomaflii sunt soldafli înslujba flærii. Motiv pentru care dupæ Revoluflie s°a înregistrat un sentimentde uøurare, extrem de relaxant, deoarece s°a putut trece de la o pozifliedefensivæ, în care era foarte greu de apærat, cu teze øi concepflii adeseorichiar imposibile, la o dimensiune activæ. În acest fel de acum încolo vremsæ ne implicæm cu propriile noastre scenarii øi modele în problemele careconfruntæ omenirea.

Î: Ungaria a anunflat nu demult o apropiatæ ieøire din Pactul de laVarøovia. Ce poziflie va adopta România faflæ de aceastæ organizaflie?

R: Schimbærile din Europa de Ræsærit au determinat în mod firescmodificæri în ceea ce priveøte natura øi funcfliile organizafliei Tratatuluide la Varøovia. De altfel, aceste lucruri au fost discutate øi recent în cadrulunei întâlniri de la Praga a unor împuternicifli guvernamentali care exami-neazæ diverse propuneri în perspectiva diminuærii funcfliilor militare øiaccentuærii laturii politice consultative a pactului. Este sigur cæ într°operspectivæ pe termen mediu Pactul, care a fost generat de o anumitæconfruntare ideologicæ, îøi va pierde definitiv rafliunea de existenflæ. De


181

aceea nu credem cæ trebuie sæ særim din mers dintr°o maøinæ care varæmâne foarte rapid færæ benzinæ øi care se va opri de la sine.

Î: Ca specialist în drept internaflional, v°afli ocupat cu precædere deproblemele drepturilor omului, aceastæ componentæ esenflialæ a raportu-rilor dintre state. Ce are în vedere sæ întreprindæ diplomaflia româneascæpentru a ne racorda øi din acest punct la noile realitæfli europene?

R: Drepturile omului vizeazæ mai multe niveluri care trebuie precizateîn prealabil pentru absolut orice analizæ de profunzime. Primul este celconceptual øi din acest punct de vedere noi va trebui sæ facem un efortdeosebit pentru a asimila dezvoltærile teoretice ce au avut loc în ultimiiani pe plan internaflional. Al doilea nivel important este cel normativatât în plan intern, cât øi în plan internaflional. În plan internaflional,existæ peste 60 de convenflii consacrate drepturilor omului. Noi amînceput deja acfliunea de aderare la majoritatea acestora. Între acestea,un rol deosebit îl are Convenflia Europeanæ privind Drepturile Omului,care are numeroase protocoale adiacente. Esenflial în aceastæ privinflæ nise pare faptul cæ România øi°a retras rezervele la Documentul final alreuniunii general europene de la Viena, rezerve legate evident de proble-matica drepturilor omului. În acelaøi timp, la Reuniunea de experfli dela Copenhaga România a avut o participare activæ în negocierea øiadaptarea documentului final adoptat, precum øi în legæturæ cu altedocumente aflate în discuflie. În plan intern, problematica drepturiloromului va trebui sæ fie rezolvatæ la nivelul Constitufliei, probabil într°uncapitol special al acesteia. Al treilea nivel de analizæ este cel instituflional.Aceasta presupune atât crearea unui cadru intern în acest domeniu, atâtla nivel guvernamental, cât øi neguvernamental, cât øi racordarea lainstitufliile internaflionale din domeniul drepturilor omului, cum ar fi,spre exemplu, Consiliul Europei. Este important faptul cæ Parlamentula înfiinflat o Comisie pentru drepturile omului. De asemenea, sunt pecale a fi create anumite organizaflii neguvernamentale româneøti carereflectæ preocuparea la nivel social general în legæturæ cu aceste chestiuni

ADRIAN NÆSTASE

182

øi care au în principal un rol activ, militant. Consider cæ ar fi important,totodatæ, crearea în România a unui Institut pentru Drepturile Omuluisub egida Parlamentului, care sæ aibæ funcflie de informare, cercetare,documentare øi educaflie. Øi astfel am ajuns la al patrulea nivel, care estecel al educafliei pentru drepturile omului, deoarece adesea vorbim despreaceste drepturi færæ sæ øtim exact în ce constau ele. Consider cæ ar fi utilsæ se organizeze cursuri de pregætire în aceste domenii pentru judecætori,procurori, pentru ofiflerii de poliflie etc.

Î: Firesc sau nu, relafliile româno°ungare ræmân în actualitate, maiales prin acuzafliile pærflii ungare legate de aøa°zisa nerespectare a dreptu-rilor minoritæflii maghiare din România.

R: Pentru a judeca øi analiza veridicitatea acestor afirmaflii trebuie înprimul rând sæ vedem în ce constau aceste drepturi, ele gæsindu°øi, dupæcum se øtie, reflectarea în articolul 27 din Pactul referitor la drepturilecivile øi politice ale omului. Noi consideræm cæ dupæ Revoluflie s°au fæcutfoarte multe lucruri în ceea ce priveøte drepturile øi interesele legitimeale celor ce aparflin minoritæflilor din România. Numai øi faptul cæ oformafliune politicæ ca UDMR a putut sæ°øi trimitæ în Parlament 41 dedeputafli øi senatori reprezintæ o vie ilustrare a noului cadru democraticcreat. Nu credem însæ, vorbind despre democraflie, cæ aceasta ar puteasæ aibæ în România douæ viteze, una pentru majoritate øi alta pentruminoritate. De aceea, unele dintre problemele care nu sunt rezolvate lanivelul întregii societæfli româneøti nu vizeazæ nicidecum o discriminarea minoritæflilor din România. De altfel, nu credem cæ soluflionarea unordrepturi fireøti ale minoritæflilor s°ar putea face prin acordarea unorprivilegii. Avem în vedere sæ aplicæm cu consecvenflæ standardele inter-naflionale normative în ceea ce priveøte minoritæflile, precum øi politicastatelor celor mai democratice în aceastæ privinflæ. Suntem însæ împotri-va utilizærii problematicii drepturilor minoritæflii maghiare ca instrumentpolitic øi credem cæ o astfel de abordare nu poate fi decât contraproductivæîn relafliile bilaterale. Noi încercæm o abordare pragmaticæ, menitæ sæ


183

ducæ gradual la rezolvarea unor probleme concrete øi, în timp, la dimi-nuarea tensiunilor existente. Din pæcate, existæ un întreg mecanisminternaflional, susflinut îndeosebi de emigraflia maghiaræ, care alimenteazæun climat antiromânesc în stræinætate øi care determinæ reacflii energicela nivelul opiniei publice româneøti.

Î: Suntefli optimist în legæturæ cu viitorul raporturilor dintre cele douæflæri, dupæ recentele convorbiri româno°ungare de la Budapesta?

R: Optimist este mult spus. Noi consideræm cæ este pozitiv faptulînsuøi al organizærii unor astfel de discuflii øi aceasta ar trebui sæ fie mersulfiresc al soluflionærii problemelor internaflionale.

Î: Guvernul român, ministerul pe care îl conducefli sunt preocupatede imaginea flærii în stræinætate?

R: Chestiunea imaginii ne preocupæ acum øi aceasta ne diferenfliazæfaflæ de trecut, când problemele nu existau deoarece nu erau luate înconsiderare. Acum privim cu ochii deschiøi, cu atenflie la ce se întâmplæîn afaræ øi încercæm sæ participæm øi noi la crearea acestei imagini. Înmare mæsuræ, aceastæ imagine despre flara noastræ a fost creatæ de cætrealflii. Suntem datori sæ ne prezentæm în lume cu propria noastræ identitate,cu ceea ce este bun sau mai puflin bun în istoria, în tradifliile øi în viaflanoastræ actualæ.

13 august 1990

9.05 Adrian Næstase conduce øedinfla de brainstorming pe problemeprivind viitorul Europei.

Adrian Næstase: Avem nevoie de o concepflie proprie referitoare la CSCE. Vorfi o reuniune a miniøtrilor de Externe øi reuniunea øefilor de stat øi guvern.Scenariu cel mai târziu pânæ la sfârøitul lunii. Sæ avem astæzi o primæ discuflie.

ADRIAN NÆSTASE

184

Marian Chirilæ: Transformærile în Europa, în special reunificarea Germa-niei, pun problema securitæflii în termeni noi. Procesul început la Helsinki erabazat pe dialogul Est°Vest.

Cel mai important element al procesului, decalogul de principii, îøi menflineactualitatea øi caracterul de nucleu°dur al relafliilor în Europa.

Elemente noi:– Cercuri concentrice — noul atlantism;– Asimilarea flærilor est°europene în structurile occidentale;– Germania — nou centru de putere.

Securitatea pe continent: cu sau færæ blocuri militare? Rolul URSS; încercæri de a o exclude din aranjamente.UEO vizeazæ un rol propriu în Europa.Garanflii politice øi militare pentru statele neutre øi nealiniate, precum øi

pentru cele nenucleare.Interesul superputerilor de a°øi pæstra un droit de regard.Aøezarea pe baze juridice a relafliilor dintre cele douæ blocuri.Organizaflie de securitate la nivelul continentului, prin transformarea treptatæ

a blocurilor militare.Propunerea premierului britanic Margaret Thatcher1 privind „Magna

Carta“ în formula unui document juridic paneuropean. Adaptarea structurilor de securitate ale ONU la context european.Estomparea transformærilor spectaculare din Europa de Est aduce tempo-

rizare. Est°europenii umblæ mai mult dupæ favoruri, iar „n + n“ (flæri neutreøi nealiniate) nu au inifliativæ.

Grupæri subregionale: sæ ne afiliem la orice grupare compatibilæ cu intereselenoastre.

Primordialæ ræmâne dezvoltarea relafliilor bilaterale cu toate flærileeuropene.Marcel Dinu: E puflin loc pentru idei noi.


185

1 Margaret Hilda Thatcher. Om politic øi de stat britanic. Prim°ministru al Regatului MariiBritanii øi Irlandei de Nord (4 mai 1979–28 noiembrie 1990).

Sæ ne asociem øi cu alflii. Sæ susflinem propunerile RDG, Cehoslovaciei øiPoloniei: ar fi un anturaj convenabil.

Occidentalii væd securitatea în Europa bazatæ pe trei organizaflii: NATO,Comunitatea Europeanæ øi CSCE.

Securitatea europeanæ înseamnæ garanflii pentru flærile mici øi mijlocii. Scopulprincipal: prevenirea aparifliei unui „Irak“ în Europa.

Pe plan economic: apropiere de Comunitatea Europeanæ øi de restul flæriloroccidentale.

Drepturile omului: Consiliul Europei sæ cuprindæ toate statele CSCE.Sæ vedem cum prindem în concept conflictele interetnice øi rezolvarea lor

adecvatæ.Constantin Ene: Existæ o masæ mare de idei care circulæ.

Referitor la concept: în Europa se realizeazæ unificarea continentului încadrul unui proces cu participarea SUA øi Canadei, articulat pe baza structurilorexistente, în cadrul CSCE.

CSCE are astæzi un alt rol decât cel iniflial, bazat pe ideea coexistenflei adouæ lumi.

Sunt trei direcflii de acfliune pentru România:1. Asocierea la organizafliile existente: Consiliul Europei, Comunitatea Euro-

peanæ øi NATO.2. Participarea la asociaflii øi grupæri subregionale, în care fiecare cautæ interese

comune, væzute ca punte cætre Occident (Pentagonala), dar øi un punct desprijin din punct de vedere al securitæflii lor. Sæ stimulæm procesul øi sæ nefolosim de el.

3. Raporturile bilaterale: sæ nu ignoræm relafliile cu URSS, Polonia øi Ceho-slovacia; nici cele cu Ungaria øi Bulgaria.Problema asocierilor va evolua øi în Vest, ca ræspuns la unificarea Germaniei.Pe plan practic, nu se lucreazæ atât la stabilirea conceptului, cât la enunflarea

unor principii care sæ ghideze CSCE øi sæ ducæ la instituflionalizarea ei.Dimensiunea umanæ a CSCE se va estompa, o datæ cu intrarea flærilor

est°europene în Consiliul Europei.

ADRIAN NÆSTASE

186

Marin Buhoaræ: Procesul trebuie sæ aibæ loc în cadrul CSCE.Dimensiunea militaræ ar trebui sæ aibæ o pondere mai mare.Un Tratat general°european ar ridica în prezent mai multe probleme.O declaraflie între cele douæ blocuri ar fi un semnal despre disponibilitæflile

de a evolua în sensul deschiderii.Nicolae Micu: Este o nouæ fazæ de evoluflie a CSCE, având ca punct finalunitatea europeanæ. Va fi o perioadæ de tranziflie la noul sistem de securitate.

Consiliul Europei se va extinde øi va deveni general°european. Øi organizafliile economice occidentale se vor lærgi. Structurile militare actuale se vor transforma.

Adrian Næstase: Sæ fim în mæsuræ sæ facem o listæ a schimbærilor din Europa;sæ avem o imagine sinteticæ în legæturæ cu ceea ce s°a schimbat în ultimii ani,dupæ adoptarea Actului final de la Helsinki, în 1975.

O analizæ a intereselor naflionale româneøti, în care intræ øi interesele desecuritate naflionalæ: care sunt acestea, cum le ierarhizæm? Sæ le punem înperspectiva politicii externe româneøti. Sæ utilizæm analizele din revistele despecialitate. Sæ urmærim ce a apærut nou în scenariile europene. Sæ colaborezeøi cei de la ADIRI.

O analizæ comparativæ øi apoi elaborarea unor puncte de vedere proprii.Sæ distingem obiectivele politice de obiectivele de „propagandæ“. Sæ gæsim

o etichetæ pentru a „vinde“ conceptul nostru. Pe noi ne va interesa nivelul nor-mativ. Sæ fie un element de imagine øi unul de conflinut.

În Europa au loc mai multe procese cu viteze diferite: unificarea Germaniei,schimbærile din URSS, emanciparea Europei Ræsæritene, dezmembrarea Trata-tului de la Varøovia.

Procesul de unificare a Germaniei a cæpætat vitezæ ca urmare a rapiditæfliiproceselor de schimbare din Europa Ræsæriteanæ. Transpare un risc pe care îlputem pune în analogie cu cel specific perioadei interbelice, când procese poziti-ve — precum refacerea Germaniei — neînsoflite de garanflii de securitate fermeøi serioase au dus la declanøarea celui de°al Doilea Ræzboi Mondial.

Datoritæ rupturii dintre procese se poate ajunge la crize.


187

Sæ°l consultæm øi pe ambasadorul Valentin Lipatti. Problema este dacæ se va construi în Europa un organism regional. Rafliunea

de a fi a Tratatului de la Varøovia este în acest moment mai curând una desimetrie decât una bazatæ pe necesitæfli.

De studiat planul lui Mihai Antonescu: planul european latin1 al Europeide Sud; de væzut ce a avut în vedere.

fiærile est°europene øi°au pierdut capacitatea de negociere cu Occidentul.O fac individual, una câte una; apare øi o competiflie între ele, slæbindu°lemult poziflia, inclusiv în negocierile cu Comunitatea Europeanæ. Poate ar trebuisæ se evidenflieze acest lucru — dar trebuie fæcut cu grijæ, pentru a nu generareacflii adverse.

Nu avem încæ o analizæ bunæ referitoare la URSS øi la ceea ce se întâmplæacolo.

De asemenea, nu am analizat destul de bine poziflia SUA în Europa. Caresunt interesele divergente cu Comunitatea Europeanæ øi UEO, în cadrul cæroraGermania joacæ un rol important? Dupæ reunificarea Germaniei, care vor firelafliile Europei cu SUA?

Raporturile Nord°Sud vor mai fi importante?CSCE este un proces deschis, îndreptat spre exterior, care este legat de lume,

de Sud — aici am putea avea o inifliativæ.Reglementarea paønicæ a diferendelor este, de asemenea, foarte importantæ.

Sæ fim totuøi atenfli cæ e un domeniu care a fost o „etichetæ“, un element deidentitate pentru politica externæ a regimului Ceauøescu. Sæ nu creæm idio-sincrasii.

Poziflia noastræ în aceastæ materie va fi urmæritæ cu foarte mare atenflie,atât la nivelul clasei politice, cât øi la nivelul opiniei publice.


ADRIAN NÆSTASE

188

1 La 6 august 1941, Mihai Antonescu, vicepreøedinte al Consiliului de Miniøtri øi ministrude Externe al României, propune ministrului Italiei la Bucureøti, Renato Bova Scoppa, creareaunei „Axe latine“, care sæ grupeze Franfla, Italia, Spania, Portugalia øi România, pentru a rezistaofensivei germanismului.

11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Roger Kirk, fost ambasador al SUA la Bucureøti înaintede 1990, øi Alan Green Jr., ambasador în funcflie al SUA la Bucureøti.

Adrian Næstase: Salutæ vizita lui Kirk la Bucureøti. Recunoaøte cæ avem multeprobleme, iar solufliile ne lipsesc la multe dintre ele.Roger Kirk: Revenirea la Bucureøti îi face plæcere. Transmite felicitæri pentrudezvoltærile care au avut loc în România dupæ înlæturarea vechiului regim.

Anunflæ cæ s°a retras în urmæ cu 10 zile din activitate de la Departamentulde Stat. Vrea sæ vadæ la fafla locului schimbærile produse în România. Spunecæ Atlantic Council, condus de Rozanne Ridgway, face un studiu privind EuropaRæsæriteanæ. Kirk organizeazæ un task force privind România pentru ei. Înaceastæ calitate, ar vrea unele læmuriri. La Washington este confuzie cu privirela România.

Congresul aflæ lucrurile de la televiziune, unde cele mai izbitoare øtiri despreRomânia au fost Revoluflia, apoi copiii abandonafli øi apoi evenimentele diniunie. Acestea sunt evenimente mai impresionante decât legile care se adoptæøi celelalte mæsuri în direcflia democratizærii øi deschiderii cætre lume.

Speræ ca în urma vizitei sæ poatæ oferi un tablou mai echilibrat. Øtie cæavem o moøtenire dificilæ. Vrea sæ øtie ce planuri existæ referitoare la economiade piaflæ, la reconstrucflia societæflii.

În legæturæ cu evenimentele din Golf: exprimæ admiraflie pentru rolul jucatde reprezentantul României în Consiliul de Securitate.1 Ca urmare a acesteiactivitæfli, acum imaginea României la Washington este foarte bunæ. Putemsæ facem orice, atunci când avem informaflii fiabile øi realitæflile României oferæargumente în favoarea ei.Alan Green Jr.: În legæturæ cu sancfliunile impuse Irakului, aratæ cæ acumeste în posesia reglementærilor americane în domeniu.


189

1 Între 1–31 august 1990, România a avut preøedinflia Consiliului de Securitate al ONU,exercitatæ prin ambasadorul României la ONU, Aurel Dragoø Munteanu.

S°a interesat la Ministerul Finanflelor dacæ sunt fonduri irakiene saukuwaitiene în România. Nu sunt.

Se intereseazæ dacæ sunt excepflii la aplicarea sancfliunilor de cætre Româniaøi dacæ da, în ce constau. Cum este cooperarea vamalæ cu alte flæri pentruaplicarea sancfliunilor?

Înflelege costul enorm al aplicærii sancfliunilor pentru România, în specialîn situaflia actualæ, øi admiræ curajul nostru de a aplica sancfliunile.

Este satisfæcut de întrevederea cu preøedintele Ion Iliescu.Cel mai important lucru în momentul de faflæ pentru SUA este asigurarea

sprijinului internaflional, necesar pentru aplicarea sancfliunilor. Este un lucruextrem de pozitiv, un adeværat noroc faptul cæ în aceastæ lunæ preøedinfliaConsiliului de Securitate este asiguratæ de reprezentantul României. Sunt foartemulte de fæcut în aceastæ lunæ, pentru a impune respectarea dreptuluiinternaflional în cazul invaziei irakiene în Kuwait.Adrian Næstase: Câteva cuvinte despre strategia noastræ. Analiza lui Kirkeste corectæ.

Trebuie sæ înflelegem care este imaginea României în stræinætate øi, plecândde la convingerea cæ strategia noastræ economicæ øi socialæ este autentic demo-craticæ, sæ transmitem un semnal în consecinflæ.

Elementele pozitive nu sunt interesante când este vorba de imaginea Suediei,spre exemplu. Când este vorba de o flaræ abia ieøitæ dintr°o dictaturæ, elementelepozitive conteazæ: ele dau indicii despre progresele øi despre calea aleasæ de aceaflaræ.

Vom încerca o abordare pas cu pas pentru a transmite mesaje. Un exemplu:situaflia din Golf. Vom încerca astfel sæ schimbæm cursul perceperii României.Nu este o sarcinæ uøoaræ.

Încercæm sæ consolidæm institufliile democratice ale flærii, în primul rândParlamentul.

Parlamentul a adoptat o importantæ mæsuræ referitoare la evenimentele diniunie — crearea unei comisii parlamentare de investigare. Speræm ca raportulsæ fie gata pânæ la sfârøitul acestei luni.

ADRIAN NÆSTASE

190

Avem o comisie de redactare a Constitufliei, din care fac parte reprezentanfliai tuturor partidelor parlamentare.

Dan Amedeo Læzærescu, vicepreøedinte al PNL, a acceptat sæ fie ambasadorla Vatican.

Procesul de democratizare este o realitate, øi el va fi continuat cu fermitate.Speræm sæ nu se interfereze din nou forfle care sæ creeze tensiuni.

În societatea noastræ, cu atâtea frustræri, sunt douæ abordæri posibile: ceicare acceptæ legitimitatea puterii stabilite în urma alegerilor din mai: opoziflia,øi cei care nu acceptæ aceastæ legitimitate: contestatarii.

Avem øi opoziflie øi contestatari în România.Contestatarii, care nu acceptæ legitimitatea puterii, creeazæ tensiuni, incidente.E foarte important sæ avem o societate stabilæ, pentru a permite dialogul

cu tofli actorii sociali. Problema°cheie cu care ne confruntæm este aceea a refaceriiîncrederii omului de pe stradæ în guvern, în institufliile statului, în general.E o sarcinæ foarte importantæ, cu un grad ridicat de dificultate.

Guvernul se aflæ într°o situaflie foarte grea. Trebuie sæ stabileascæ vitezaschimbærii — destul de repede, dar nu într°atât încât sæ afecteze de o manieræpericuloasæ echilibrele sociale. Vor fi oameni afectafli de schimbæri, vor plætiun prefl al acestor transformæri dramatice de sistem.

Situaflia din societate este, cum se vede, foarte complexæ.Tranziflia la economia de piaflæ — scop clar al guvernului — e foarte grea.

Trebuie distrus un sistem centralizat, dar este greu de fæcut ca economia sæfuncflioneze dupæ noile reguli ale pieflei libere. O mare problemæ: de unde gæsesccompaniile private resurse. Oferta de resurse financiare este foarte slabæ øi astfelse creeazæ corupflie, piaflæ neagræ, fenomene care deja sunt greu de controlat,pe fondul unor slæbiciuni ale statului.

Guvernanflii sunt într°o situaflie dificilæ, dar cea mai mare parte a oamenilorvede cæ guvernul are bunævoinfla de face tranziflia la economia de piaflæ øi dea stabili instituflii democratice.

Din acest punct de vedere, vrem contacte cu toate institufliile democraticedin Europa: Consiliul Europei, un partener foarte bun pentru a dezvolta cadrul


191

naflional de aplicare a drepturilor omului. Pregætim aderarea la Convenfliadrepturilor omului. Consiliul Europei va fi un element important pentru socie-tatea româneascæ, inclusiv prin posibilitatea care o oferæ cetæflenilor românisæ apeleze la Curtea Europeanæ a Drepturilor Omului, un element foarte impor-tant de garanflie.

Este greu pentru noi sæ înflelegem obstacolele pe care le întâmpinæm în efor-turile noastre de legare a României de structuri care pot contribui la procesulde democratizare a flærii. Speræm sæ depæøim aceste obstacole.

În politica externæ, avem în vedere cu prioritate douæ dimensiuni importante:politicæ øi economicæ øi care nu se suprapun, deøi uneori se intercondiflioneazæ.Cazul test este conflictul din Golf.

Dimensiunea politicæ a prevalat faflæ de dificultæflile economice. A fost oalegere dificilæ, dar am fæcut aceastæ alegere foarte importantæ în acord cu pro-gramul nostru de a merge pe calea schimbærilor democratice din societatearomâneascæ.

Sunt miøcat de scrisoarea secretarului de Stat James Baker. Este un momentfoarte important în dezvoltarea relafliilor bilaterale. Noi încercæm sæ explicæmcelor ce iau decizii în România cæ aceasta e calea cea bunæ. Am reuøit. Acum,tot guvernul este angajat pe aceastæ linie în relafliile cu Statele Unite øi cuorganismele internaflionale. Am dat legea privind mæsurile de aplicare a sancfli-unilor. A fost un pas necesar pe plan intern, pentru a face cât mai rapid posibilca o rezoluflie internaflionalæ sæ fie aplicatæ pe plan intern.

Ambasadorul Traian Chebeleu va merge la New York pentru discuflii cuambasadorul Aurel Dragoø Munteanu. Eventual sæ dæm scrisoarea de ræspunsla Washington øi sæ facem øi un aide°mémoire privind implicafliile economiceale aplicærii deciziilor privind sancfliunile. Irakul este primul partener economical României în rândul flærilor în curs de dezvoltare.

Suntem pentru un dialog deschis øi sincer cu SUA.Pentru a menfline stabilitatea internæ, avem nevoie de resurse alternative.

Nu vrem donaflii, ci credite. Ar ajuta procesele democratice din România

ADRIAN NÆSTASE

192

Vrem sæ transmitem un mesaj de acfliune pozitivæ privind democraflia înRomânia.Roger Kirk: Prezenfla unei flæri în Consiliul de Securitate comportæ riscuri.Care este însæ principala problemæ privind Constituflia?Adrian Næstase: Într°un an, un an øi jumætate trebuie finalizatæ. Va fi unproiect fæcut de experfli, care va fi prezentat la sfârøitul acestui an pentrudezbatere, ambele Camere examinând proiectul împreunæ.Roger Kirk: Care este viitorul Tratatului de la Varøovia?Adrian Næstase: „Cimentul“ Pactului a fost ideologic. Acest liant a dispærut.Tratatul de la Varøovia este astæzi artificial. Existæ o tendinflæ de a°l duce dela planul militar la cel politic. Alan Green Jr.: Aveam impresia cæ NATO cunoøtea o tendinflæ de descreøtere,dar acum, datoritæ conflictului din Golf, rolul sæu este în creøtere.Adrian Næstase: Va fi interesantæ relaflia dintre NATO øi Tratatul de laVarøovia în viitoarea structuræ de securitate din cadrul CSCE.Roger Kirk: Va creøte importanfla CSCE?Adrian Næstase: Pentru o vreme, da.

Procesele din Europa au dinamici diferite øi de aici apar pericole de crize.Între cele douæ ræzboaie mondiale, tot asta a fost principala problemæ.

Tendinflele spre regionalizare în Europa sunt un ræspuns sau o preocuparede organizare a securitæflii colective pe bazæ subregionalæ. Nu øtim dacæ e pozitivsau nu.

Vom avea în Europa o Germanie puternicæ, o URSS descentralizatæ øilegæturi bilaterale ale unor flæri est°europene cu flæri vest°europene.

Este o mare schimbare în privinfla „actorilor“proceselor de negocieri strategice.Înainte erau douæ „familii“ mari care negociau. Acum existæ o singuræ „familie“mare care negociazæ cu est°europenii individual. E o schimbare care face caCSCE sæ fie foarte importantæ pentru flærile est°europene.

Declaraflia NATO–Tratatul de la Varøovia va fi parte din procesul CSCE.Roger Kirk: Ce sæ facæ SUA faflæ de România?


193

Adrian Næstase: Ar fi important sæ priveascæ România aøa cum este, ca o„democraflie în curs de dezvoltare“, ca o societate postrevoluflionaræ; sæ vadætendinfla principalæ. Unele elemente sunt negative, altele sunt pozitive. Tendinflaprincipalæ: democratizarea, este pozitivæ øi acest curs poate fi ajutat.

SUA ar putea primi români pentru a studia managementul economiei depiaflæ. Sæ aibæ cu România un dialog deschis øi echitabil la toate nivelele, politicøi economic.

România are o piaflæ potenflialæ foarte mare. Suntem în proces de stabilirea prioritæflilor. Dorim prezenfla oamenilor de afaceri americani în România.

Nu avem datorii externe, dar nu avem nici credite. Asta e o problemæ politicæ.Aøa nu ajutæm consolidarea structurilor democratice de la noi. Lipsa de resursefinanciare, nefuncflionarea economiei creeazæ situaflii neplæcute, imprevizibile.

Nu øtim dacæ SUA au „prezis“ cum va aræta guvernul român. Acest guverneste la putere øi încearcæ sæ facæ ceva. În doi ani vor fi alegeri. Opoziflia are oøansæ echitabilæ pentru viitoarele alegeri. O economie stabilæ va fi în favoareaviitorului guvern, care nu s°ar vedea obligat sæ ia totul de la început.

Vrem un tratament rezonabil, nu favoare. Nu vrem sæ primim clauzanafliunii celei mai favorizate din considerente exclusiv politice. Ne°am simflifavorizafli de o atitudine echitabilæ faflæ de ceea ce facem.Alan Green Jr.: Opoziflia este cea care trebuie sæ se organizeze.Adrian Næstase: Încercæm sæ implicæm oameni din opoziflie. Ion I. Brætianueste øeful Agenfliei române pentru investiflii. Vrem sæ avem oameni din opozifliela ambasade.

În politica externæ nu vrem partizanat, ci poziflii bipartizane. Trebuie sæînvæflæm øi sæ construim proiecte consensuale, iar asta cât se poate de repede.Alan Green Jr.: Opoziflia este micæ.Adrian Næstase: Este rezultatul unei situaflii specifice. A fost o anumitæ teamæa populafliei. Cel mai bun element care a dat voturi FSN a fost Piafla Univer-sitæflii. Oamenilor le este teamæ de violenflæ. De aceea, „zona gri“ — nehotærâflii— s°a decis în favoarea FSN.

ADRIAN NÆSTASE

194

Trebuie sæ judecæm lucrurile øi sæ acflionæm pornind de la aceste realitæfli.Asta trebuie înfleles în afaræ.Alan Green Jr.: Când sunt urmætoarele alegeri?Adrian Næstase: De la 9 iunie un an øi jumætate pentru elaborarea Constituflieiøi maximum un an pentru alegeri.Roger Kirk: Mulflumeøte pentru primire.


12.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De dat astæzi un comunicat privind situaflia românilor din Irak.– De completat aide°mémoire°ul.– În legæturæ cu românii din Irak, Mircea Mitran øi Direcflia Asia øi Orientul

Îndepærtat (DAO) sæ se informeze în legæturæ cu tot ce fac ambasadelecelorlalte flæri în Irak. Sunt øtiri cæ Polonia a evacuat 4.000 de oameni prinTurcia; Marea Britanie îøi retrage oamenii prin Iordania.

13.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Elemente privind comunicatul cu Irak.– Independent de comunicat, telegrame la ambasade. Ce se contureazæ ca

acfliuni ale ambasadelor celorlalte flæri în Irak øi cu celelalte comunitæfli aflateîn Irak; sæ ne spunæ dacæ cei ce sunt acolo îøi desfæøoaræ în continuareactivitatea (lucreazæ sau nu).

– De subliniat în comunicat cæ MAE face demersuri în legæturæ cu situafliaromânilor. Ambasadorul nostru a fost la MAE irakian. MAE român trateazæcu maximæ ræspundere aceastæ problemæ.

– Sæ mai chemæm o datæ pe ambasadorul irakian øi sæ transmitæ la Baghdadcæ am dori sæ retragem o parte din cooperanfli.

– De subliniat cæ embargoul este o decizie dureroasæ, pe care însæ Românianu îøi poate permite sæ o încalce; nu este împotriva Irakului; nu e o angajarepe linie antiirakianæ.


195

15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe fraflii Filimon, de la „Glasul“.

Discuflii despre cluburile Lion’s øi Rotary. Audienfla se terminæ la 15.30.

15.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De dat telefon la Amman, sæ aflæm câfli oameni sunt acum acolo, pentru

a organiza o cursæ specialæ TAROM. Ræspuns pânæ disearæ.

16.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ uninterviu lui Marylin Greene, de la „USA Today“.

Marylin Greene: Cum apreciazæ ministrul român de Externe evolufliile dinRomânia?Adrian Næstase: Caracteristica o reprezintæ îmbunætæflirea cadrului demo-cratic. Cæutæm viteza justæ pentru tranziflia la economia de piaflæ.

În politica externæ, aplicæm valorile Revolufliei — trimiterea unui mesajîn afaræ de înaintare spre o societate democraticæ.

Legarea proceselor de schimbare în România de procesele de schimbare înEuropa; legarea României de institufliile democratice europene.

Europa este principala prioritate pentru România.Ne confruntæm cu probleme legate de o anumitæ percepflie a evenimentelor

din România.Marylin Greene: Pot fi enumerate?Adrian Næstase: Încercæm sæ prezentæm în mod echitabil societatea postrevo-luflionaræ.

De la totalitarism la societate democraticæ drumul este greu. E greu sæ teculci seara în totalitarism øi sæ te scoli dimineafla în democraflie. Este o schimbarecare reclamæ un proces de reaøezare a valorilor, a instrumentelor de acfliune øia prioritæflilor, dar øi a mentalitæflilor.

ADRIAN NÆSTASE

196

Sunt aspecte pozitive, dupæ cum sunt øi aspecte negative; trebuie væzutæ însætendinfla, care este bunæ.

Trecutul este parte a istoriei. Noi trebuie sæ ne regæsim personalitatea,identitatea, în mare mæsuræ parte pierdutæ.Marylin Greene: Cum sæ apreciem evenimentele din 13–15 iunie? A fost ogreøealæ?Adrian Næstase: Reprezintæ o dare înapoi. Au fost contraproductive pentruprocesul de schimbare din România. Ele au însemnat o dezvoltare a tensiunilordin societate. Sunt un test øi o lecflie.

Cei mai mulfli oameni din România au înfleles cæ trebuie sæ privim spreviitor.

Problema încrederii este problema°cheie. Guvernul trebuie sæ°øi dovedeascævoinfla de a acfliona pentru o societate democraticæ.Marylin Greene: Ce face acum guvernul?Adrian Næstase: Principala problemæ a politicii externe este politica internæ.

Este foarte important sæ trecem de la cadrul teoretic, legislativ, la fapte.Sæ arætæm prin exemple cæ sistemul funcflioneazæ.

Marylin Greene: Cum se caracterizeazæ relafliile România–SUA în prezent?Adrian Næstase: Sunt în curs de dezvoltare, cu o tendinflæ pozitivæ.

Sunt øi unele neînflelegeri. Ne°a lipsit un dialog politic la nivel mai ridicat.Speræm sæ°l dezvoltæm, pentru a spune Administrafliei de la Washington cumvedem problemele societæflii noastre øi pentru a sublinia direct percepflia noastræfaflæ de perspectiva relafliilor bilaterale.

Societatea româneascæ este în curs de democratizare. Cursul poate fi mairapid sau mai încet. Legætura cu institufliile democratice americane, în specialcu Congresul, sau pregætirea tinerilor români în SUA, ajutæ la accelerareaproceselor pozitive, de democratizare internæ.Marylin Greene: Guvernul polonez are un curs pentru legislatori.Adrian Næstase: Ne°ar fi de ajutor øi nouæ. Neajunsurile procesului politicdin România nu reprezintæ un obstacol, ci o motivaflie pentru schimbare.Marylin Greene: Afli vorbit cu James Baker?


197

Adrian Næstase: Nu. Poziflia noastræ privind conflictul din Golf este apreciatæ.Marylin Greene: Pentru cæ este de acord cu SUA?Adrian Næstase: Este în acord cu pozifliile noastre de principiu postrevo-luflionare.

Irakul are o datorie de 1,7 miliarde dolari faflæ de România. A fost pentrunoi o decizie grea, dar a trebuit sæ arætæm cæ ne bazæm pe principii. Declaraflianoastræ a venit la câteva ore dupæ evenimente.Marylin Greene: E o condamnare?Adrian Næstase: E o condamnare a actului agresiv al Irakului. Am sprijinitrezoluflia Consiliului de Securitate. Principiile Cartei sunt foarte importantepentru toate flærile; sunt singura bazæ a relafliilor dintre state.Marylin Greene: Deci este øi ceva bun în aceastæ situaflie rea?!Adrian Næstase: Poate ajuta. Am avut contacte regulate cu Ambasada SUAla Bucureøti. Speræm sæ stabilim un dialog cu SUA.Marylin Greene: Cum sunt relafliile cu URSS?Adrian Næstase: Sunt bune. Dacæ avem în vedere situarea noastræ geogra-ficæ — o frontieræ comunæ mare — relafliile bune cu URSS sunt o exigenflænaturalæ.

Dar øi în fapt avem relaflii bune cu URSS. Cæutæm sæ gæsim elemente decomplementaritate economicæ. Suntem vecini.

Ne stræduim sæ avem discuflii înflelepte pe teme care au o anumitæ sensibilitate.Interesul este reciproc.Marylin Greene: Øevarnadze a dat vreun sfat dupæ evenimentele din 13–15iunie?Adrian Næstase: Nu; ar fi fost foarte greu. Numai noi ne putem ajuta. Amavut o dezbatere în societatea noastræ, pentru ca asemenea lucruri sæ nu se mairepete.

Avem idei bune. Uneori, însæ, nu avem competenfla necesaræ pentru a vorbicu mass°media øi sæ gæsim exemple pentru a demonstra intenfliile bune.Marylin Greene: Care sunt flærile cele mai apropiate?

ADRIAN NÆSTASE

198

Adrian Næstase: Încercæm o politicæ externæ nu pe baze subiective, ci pe interes.Europa se schimbæ atât de mult øi de rapid; ceea ce conteazæ este interesul desecuritate øi cel economic. Încercæm dezvoltarea politicii externe pe baze obiective.Marylin Greene: Ce mesaj sæ duc poporului american?Adrian Næstase: Sæ dea o øansæ guvernului, privind la ce facem. Sæ acordeîncredere societæflii româneøti, care a votat într°un anume fel — e adeværat,poate nu cum s°au aøteptat unii. Nu e sfârøitul vieflii politice în România. Pestedoi ani avem noi alegeri. Opoziflia are o nouæ øansæ sæ se exprime.

Noi lucræm cu toate ferestrele deschise. Nu existæ riscul de a ne cantona lao anume politicæ.Marylin Greene: Este guvernul unit? În Polonia, elementele vechi se opunschimbærilor.Adrian Næstase: Guvernul este unit øi împæcat cu sentimentul cæ este un guvernde sacrificiu. El este fæcut responsabil pentru toate neajunsurile øi frustræriledin societate.

Fiind alcætuit din tineri, guvernul a acceptat aceastæ sfidare øi înflelege cænu este o præpastie, ci o deosebire între abordarea sa øi cea a unor factori respon-sabili mai vechi, la nivel mediu. Aici este principala problemæ în societateanoastræ. Existæ o inerflie la nivel social, dar øi individual. Mecanismul Românieieste au ralenti. Avem nevoie sæ intræm în viteza întâia.Marylin Greene: Ce vrefli de la SUA øi de la Occident?Adrian Næstase: Træim un paradox. Nu avem datorii, dar nici credite. Avemnevoie de credite financiare. Din cauza unor obstacole politice, aceste creditenu sunt disponibile.

Numærul doi: managerii, necesari chiar mai mult decât banii. Trecerea laeconomia de piaflæ necesitæ o schimbare de mentalitate. Dorim un tratamentechitabil.Marylin Greene: Avefli planuri de a vizita SUA?Adrian Næstase: Cu prilejul Reuniunii miniøtrilor de Externe ai statelor CSCEøi la Adunarea generalæ a ONU.Marylin Greene: Afli mai fost în SUA?


199

Adrian Næstase: Nu.Marylin Greene: Ce afli dori sæ vedefli acolo?Adrian Næstase: Greu de spus. Nu prea mai are timp. Colecflii de artæ øi in-stitute de cercetæri øtiinflifice pe teme privind dreptul internaflional, reglemen-tarea diferendelor internaflionale, dreptul tratatelor, drepturile omului.Marylin Greene: Ce prevedefli pentru România în cinci ani. Adrian Næstase: România este o flaræ mare pentru aceastæ parte a Europei.România are øi un mare potenflial economic; are øi o infrastructuræ economicædeosebitæ. Dacæ luæm decizii bune, dacæ reuøim sæ convingem inifliativa privatæcæ putem dezvolta economia, cæ avem potenflial pentru turism, cæ sunt posibilitæflibune pentru agriculturæ, în câfliva ani avem din nou perspective de export.Marylin Greene: Problema adopfliei copiilor români în SUA. Ce pærere aveflidespre acest val de stræini care vor sæ înfieze în România?Adrian Næstase: Avem o nouæ legislaflie, care stabileøte procedurile. Este oproblemæ de principiu. Suntem într°o situaflie specialæ. Înfierea are o reputaflierea în România. În trecut se fæcea pe bani. Avem copii færæ familie; sæ°i læsæmadoptafli de români øi, dacæ nu sunt înfiafli pânæ la o anumitæ vârstæ, poateatunci sæ fie adoptafli de stræini. Eventual dacæ au un handicap ce nu poatefi rezolvat în România. Ar fi o øansæ echitabilæ.

În principiu. copiii ar trebui însæ adoptafli de români. Desigur, pot fi excepflii.Problema este, însæ, sensibilæ.Marylin Greene: Øtim câfli au fost adoptafli?Adrian Næstase: De væzut la Ministerul Justifliei.Marylin Greene: Am læsat deoparte ceva important?Adrian Næstase: E foarte important de înfleles cæ s°a produs o abordare emoflio-nalæ faflæ de România de dupæ Revoluflie øi mai ales dupæ evenimentele diniunie. Reacfliile dupæ evenimentele din iunie: feed back°ul a fost foarte puternic;love and hate reaction.

Revoluflia a fost un cutremur cu multe replici. A fost un mare pas înainte,dar au trebuit fæcute multe lucruri mici în administrarea societæflii.

ADRIAN NÆSTASE

200

Aceasta este societatea noastræ øi noi suntem cei mai interesafli sæ avem osocietate democraticæ; mai mult decât oricine din afaræ.Marylin Greene: Tineretul pleacæ.Adrian Næstase: Românii au tofli paøapoarte. Existæ o legæturæ între voinflæøi resurse. A avea un drept nu este acelaøi lucru cu exercitarea lui. Sæ exerciflidreptul de a cælætori înseamnæ sæ ai bani.

Tinerii aøteaptæ schimbæri rapide. Nu este totdeauna posibil pe termen scurt.Existæ un fel de migraflie economicæ. Sunt unii oameni cu o competenflæ

mare pe piafla muncii; alflii cred cæ vor gæsi o viaflæ mai bunæ în stræinætate.Românii au reuøit sæ°øi pæstreze identitatea în istorie. Nu numai cæ vom

supravieflui trecutului, dar suntem capabili sæ dezvoltæm o societatedemocraticæ.

Interviul se terminæ la ora 17.00.

14 august 1990

12.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De væzut legæturile aeriene cu Irakul.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe KiyoshiFurukawa, ambasadorul Japoniei la Bucureøti, în vizitæ de prezentare.

15.30 La Adrian Næstase, împreunæ cu Vasile Florea.– Cursul postuniversitar de relaflii internaflionale.– Interprefli pentru traduceri de documente în public.– Alexandru Øtark, la UNESCO.– Centrele culturale: a discutat cu preøedintele Ion Iliescu. Notæ separatæ, de

principiu, privind raporturile MAE, Fundaflia Culturalæ øi Academie. Dedelimitat competenflele.

– Darie Novæceanu: propune un centru cultural al Americii Latine.


201

– Notæ la Petre Roman: secretar de Stat, Constantin Ene; subsecretari de Stat:Adrian Dohotaru, Teodor Meleøcanu, Nicolae Vladimir.

18.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede scrisorile cætre James Baker.– ADIRI : de constituit un grup european de discuflii øtiinflifice.

21.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Pentru ambasadorul Aurel Dragoø Munteanu la New York: sæ aibæ contacte

øi cu ambasadorii URSS øi Chinei. Franfla se referæ la distincflia dintreblocadæ øi embargo. Trebuie un echilibru în consultæri; sæ nu tæiem firelecu lumea arabæ.

22.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede telegramele pentru New York øi Washington privind plecarea amba-

sadorului Traian Chebeleu.– La Washington, de acord sæ participe la consultærile de la Ambasada URSS

privind doar cetæflenii români din Irak.

23.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede telegrama pentru Washington referitoare la întâlnirea de la Amba-

sada URSS privind evacuarea cetæflenilor stræini din Irak øi Kuwait.

Notæ: Ambasadorul Traian Chebeleu se deplaseazæ la New York øi Washingtonîn perioada 15–23 august.La 21 august predæ scrisoarea de ræspuns a ministrului român de Externela mesajul lui James Baker, cu prilejul primirii de cætre Curtis W. Kamman,Deputy Assistant Secretary pentru probleme europene øi canadiene.

ADRIAN NÆSTASE

202

15 august 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviului Michel Guétienne, de la „Le Cotidien de Paris“ (Franfla).

16 august 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, ziarului „Tineretul Liber“ (domnilor Aristotel Bunescu øiEmil Stanciu)1

Î: Situaflia explozivæ din zona Golfului continuæ sæ se situeze în centrulatenfliei opiniei publice internaflionale. Væ rugæm, domnule ministru,sæ facefli, pentru început, câteva consideraflii în legæturæ cu aceastæproblematicæ.

R: Situaflia din Golf este, într°adevær, deosebit de complicatæ øi deosebitde periculoasæ. Este complicatæ datoritæ faptului cæ încep sæ fie implicateîn acest conflict nenumærate forfle. Existæ o anumitæ încercare a flærilorarabe de a pæstra acest conflict într°un cadru strict arab. dar acest lucrupare deja dificil de realizat. Un element important este legat de conduitaMarilor Puteri în ceea ce priveøte acest conflict øi este probabil primadatæ când cele douæ mari puteri acflioneazæ de aceeaøi parte a baricadei.Situaflia este periculoasæ datoritæ forflelor øi mijloacelor de luptæ care suntdeja concentrate în zonæ. Existæ chiar riscul utilizærii unor mijloace deluptæ cu efect nediscriminator de tip chimic sau chiar nuclear la nivelulunor arme tactice. Sigur, este vorba de un test foarte important pentrucomunitatea internaflionalæ øi aici doresc sæ reafirm poziflia noastræ carea fost deja prezentatæ la câteva ore de la izbucnirea conflictului. Noicredem cæ singurul mod de a privi situaflia creatæ în Golf este de a fline


203

1 Publicat la rubrica „Sæ°i cunoaøtem pe miniøtri“, sub titlul „Politica noastræ externæ are nevoiede orientæri, propuneri øi soluflii pragmatice pentru situafliile conflictuale sau neconflictuale ceprezintæ interes pentru România“, în „Tineretul Liber“, 16 august 1990.

seama de principiile Cartei O.N.U., de regulile ce guverneazæ øi trebuiesæ guverneze conduita statelor în plan internaflional. De aceea noi amsprijinit færæ rezerve rezolufliile Consiliului de Securitate, pronunflându°ne,în acelaøi timp, pentru o acfliune eficientæ a Consiliului de Securitate,pentru un efort de control internaflional al crizei øi încercarea de a faceîn aøa fel încât tensiunea ca atare sæ poatæ fi rezo1vatæ prin contacte øidiscuflii diplomatice. Una dintre chestiunile dificile în acest moment,mai curând un obiectiv al Consiliului de Securitate, este acela de a aveanu numai o poziflie de reparare a daunelor, o atitudine post factum,reacflionând la diferite tipuri de acfliuni din zonæ, ci eventua1 de a trecela o conduitæ de tip activ, prefigurând øi încercând sæ elimine anumitecomportamente, în special de tip militar. Sigur cæ este extrem de dificilde anticipat ceea ce se va întâmpla în Golf. Este clar cæ o scânteie poatedeclanøa un conflict cu mari implicaflii pentru pacea øi securitatea dinzonæ øi chiar în plan internaflional. Noi urmærim cu foarte mare atenflieceea ce se întâmplæ în zonæ prin contactele pe care le avem, prin amba-sadele noastre. Suntem totodatæ preocupafli de soarta øi situaflia celor peste3.000 de români care se aflæ zonæ, în special în cadrul unor acfliuni decooperare. Avem însæ asigurærile necesare în sensul cæ, cel puflin deocam-datæ, nu existæ nici un fel de pericol pentru aceøtia. Speræm cæ va fi posibilsæ se realizeze o dezangajare a conflictului øi cæ vom putea sæ continuæmcolaborarea noastræ politicæ øi economicæ, cu toate flærile arabe.

Î: Recenta vizitæ a ministrului de Externe sud°coreean a reprezentat,prin rezultatele sale, o probæ relevantæ a caracterului fructuos ce marcheazæpolitica externæ româneascæ în perioada postdecembristæ. În alte interviuriøi luæri de poziflie afli evocat deschiderile acestei politici. Væ rugæm sæ ofacefli øi pentru cititorii ziarului „Tineretului Liber“.

R: Vizita ministrului de Externe sud°coreean are desigur atât o semni-ficaflie politicæ, cât øi una economicæ. Din punct de vedere politic, aceastævizitæ, realizatæ la scurt timp dupæ stabilirea relafliilor diplomatice1, a

ADRIAN NÆSTASE

204

1 La 30 martie 1990, România øi Republica Coreea stabilesc relaflii diplomatice la nivel deambasade; ambasade la Bucureøti øi Seul.

însemnat posibilitatea de a crea un cadru normativ favorabil, unor schim-buri bilaterale. Ea a însemnat, printre altele, „o luminæ verde“ pentruoamenii de afaceri din Coreea de Sud de a veni în România. A fost ovizitæ de tatonare politicæ øi care speræm sæ transmitæ un mesaj foarteclar pentru oamenii de afaceri din Coreea de Sud în legæturæ cu interesulpentru o piaflæ economicæ cu un potenflial deosebit øi în care lucrurile,sigur, se vor juca în urmætoarele luni. Din punct de vedere economic,s°au realizat anumite discuflii cu caracter general care permit un ritmfoarte rapid al contactelor, atât cu ocazia Târgului de la Bucureøti, careva avea loc în toamna acestui an, cât øi prin vizitele unor oameni deafaceri. Au continuat dialoguri în legæturæ cu investiflii importante îndomenii cum ar fi automobilele, telecomunicafliile, electronica în general,unde mari companii din Coreea de Sud sunt interesate. Deci eu considercæ aceastæ vizitæ a reprezentat un element important pentru modul încare România încearcæ în aceste momente sæ se conecteze cu lumeaexterioaræ din punct de vedere politic, economic, tehnologic. Trebuiesæ realizæm un ritm foarte ridicat al acestor schimburi, trebuie sæ simflimcu foarte mare acuratefle, cu mult profesionalism zonele de intereseconomic, zonele de unde putem sæ obflinem investiflii øi credite pentruinvestiflii, deoarece, în mod evident, existæ o competiflie formidabilæpentru facilitæfli economice, iar resursele disponibile la nivel global suntrelativ limitate. De aceea, o campanie de propagandæ împotriva uneianumite flæri poate fi determinatæ øi de interesul de a læsa în afara accesuluila un capital de ajutorare øi investiflii care, spuneam, este o constantæ,fiind relativ limitat.

În ceea ce priveøte acfliunea de politicæ externæ în perioada urmætoare,ea se concentreazæ pe dimensiunea europeanæ.

Luna august este o lunæ de pauzæ, o lunæ de vacanflæ, mai bine zis devacanflæ nu de pauzæ, deoarece vor exista în cursul acestei luni numeroasecontacte la nivel guvernamental, la nivel parlamentar, urmând ca „moto-rul“ diplomafliei — care este în relanti în aceastæ perioadæ — sæ fie pusîn miøcare în mod rapid øi eficient la începutul toamnei, când prioritatea


205

o va reprezenta dialogul cu institufliile europene, în încercarea de a asigura,cum spuneam, o conectare fireascæ la cadrul european existent. Aici, sigur,nu atingem decât unul dintre punctele noastre de interes. Este însæ foarteclar cæ principala problemæ europeanæ nu este atât aceea a investifliilorcare existæ, ci aceea a institufliilor care ar trebui sæ existe. De aceea,momentul european cel mai important îl va reprezenta ConferinflaC.S.C.E. de la Paris a øefilor de stat øi guvern din noiembrie, care vatrebui sæ dezbatæ scenariul schimbærilor europene în urmætorii ani, încondifliile în care în Europa se schimbæ raporturile de forflæ øi de influenflæ,în condifliile în care reunificarea Germaniei înseamnæ o modificaresensibilæ nu numai în centrul Europei, dar pe întregul continent; încondifliile în care anumite tensiuni interne în Uniunea Sovieticæ pot sæducæ la unele modificæri în ceea ce priveøte configuraflia politicæ generalæa uneia din marile puteri ale lumii. Noi consideræm cæ trebuie sæ fimprezenfli la acest dialog cu un punct de vedere propriu øi sæ încercæm sævedem care dintre formele, care dintre soluflii pot sæ fie utile pentrupolitica noastræ externæ øi pentru interesele noastre de securitate. Politicaexternæ româneascæ are nevoie atât de orientæri, propuneri øi solufliipragmatice pentru situafliile conflictuale sau neconflictuale ce prezintæinteres pentru flara noastræ, dar are nevoie, cu atât mai mult, de o strategiefoarte claræ în domeniul politicii externe; are nevoie sæ°øi defineascæ cuclaritate obiectivele de politicæ externæ: principiile de politicæ externæ(pentru o flaræ ca a noastræ aceste principii nu vor putea fi decât celedecurgând din ansamblul dreptului internaflional contemporan, dinprincipiile sale). Va trebui, în acelaøi timp, sæ realizæm un consens socialøi naflional în ceea ce priveøte interesele comune ale societæflii. Acest lucrueste necesar, pe de o parte, pentru a crea un fundament foarte solid pentruo concepflie de politicæ externæ la nivel strategic, dar el va putea sæ asigureøi receptarea necesaræ øi sprijinul social necesar pentru acfliunile concretede politicæ externæ.

Î: Ce rol atribuifli comentatorului de politicæ externæ în procesulelaborærii unei noi strategii de politicæ internaflionalæ?

ADRIAN NÆSTASE

206

R: Dupæ pærerea mea, comentatorul de politicæ externæ, ziaristul carelucreazæ în acest domeniu, are în clipa de faflæ un rol extraordinar deimportant. Poate nu atât de important pe cât ar trebui sæ fie la noi înflaræ. Dar în stræinætate, mecanismul actual este extrem de clar, în sensulcæ decizia politicæ este luatæ, în mare mæsuræ, sub presiunea opinieipublice, care este modelatæ de ziare. Cu alte cuvinte, ziaristul este celcare modeleazæ într°o anumitæ mæsuræ opinia publicæ, iar aceasta acflio-neazæ asupra celor care trebuie sæ adopte o decizie politicæ. N°aø spunecæ este foarte importantæ modalitatea de „pregætire“ a opiniei publice;este important însæ cum e informatæ opinia publicæ. Aici însæ, din pæcate,existæ posibilitatea unor jocuri foarte complexe. Un anumit guvern poatela un moment dat sæ influenfleze, direct sau indirect, prin presæ opiniapublicæ, în sensul unei anumite dorinfle a nivelului guvernamental, iarapoi sæ prezinte ca o „scuzæ“ faptul cæ opinia publicæ îi cere sæ acflionezeîntr°un anumit fel. Cu alte cuvinte, existæ, din pæcate, posibilitateamanipulærii opiniei publice prin ziare; acest lucru a existat întotdeaunaøi probabil va exista întotdeauna. Singurul mod prin care se poate„controla“ acest proces este construirea unui cod deontologic al ziaristului.De aceea, în societæfli care asiguræ cadrul necesar pentru formarea unuiasemenea cod deontologic se pot micøora riscurile unei acfliuni socialepotenflial periculoase. Este la fel ca în cazul oamenilor de øtiinflæ carelucreazæ în domeniul nuclear. Acfliunea poate sæ fie beneficæ, dar ea poatesæ fie øi extrem de periculoasæ. Pentru cineva care vrea sæ înfleleagæ dina-mica imaginii în lume a României în ultimele øapte luni, o analizæ arolului ziaristului øi al presei, mai ales al celei din stræinætate, poate sæconducæ la concluzii extrem de interesante. Este foarte important sæ flinemseama de faptul cæ ziariøtii au øi ei o anumitæ ierarhie, de la cei care sunttrimiøi drept ,,cercetaøi“ în locurile în care se întâmplæ evenimente, pânæla comentatorii de politicæ externæ sau ziariøtii „free°lancer“ care facreportaje, dar care, din pæcate, au scris în legæturæ cu România mai curândde la Viena sau de la Budapesta. Nu vreau sæ dau senzaflia cæ vreau sæjustific un anumit tip de evenimente, ci încerc pur øi simplu sæ înfleleg


207

eu însumi ce s°a întâmplat. Cred cæ este important pentru noi tofli sæînflelegem felul cum acflioneazæ øi cum ar trebui sæ acflioneze omul depresæ. Cred, de asemenea, cæ ziariøtii români, urmærind ce s°a întâmplatîn aceste luni, vor putea sæ câøtige foarte multæ experienflæ, vor puteasæ°øi construiascæ structurile instituflionale necesare, care sæ le dea, pede o parte, libertatea necesaræ de acfliune, dar care sæ asigure øi responsa-bilitatea necesaræ într°un domeniu în care acfliunea lor este extrem deimportantæ atât pentru stabilitatea politicæ a flærii, cât øi pentru apærareaintereselor naflionale în afaræ.

Î: Ce considerafli cæ trebuie fæcut pentru creøterea eficacitæflii propagan-dei externe?

R: Ce înseamnæ propagandæ în exterior? Sæ vedem care sunt vectorii.În primul rând, institufliile guvernamentale. În principal Ministerul deExterne. Este vehiculatæ o informaflie care pleacæ din birourile Ministe-rului de Externe român øi ajunge în birourile ministerelor de Externedin stræinætate. Acest canal nu atinge, în mod obiønuit, nivelul opinieipublice din celelalte flæri. Este un canal confidenflial uneori, iar alteoriel are un impact social restrâns. Sunt apoi organizafliile neguvernamentale.La noi în flaræ aceste organizaflii nu au o tradiflie foarte puternicæ, în marealor majoritate nu au structuri foarte clare, au entuziasm, dar nu au pro-fesionalismul necesar, øi în plus nu au bani. Deci, legæturile lor ,,trans-naflionale“ sunt destul de slabe øi ele sunt supuse mai degrabæ unui„bombardament“ din afaræ spre interior. De regulæ, ele nu sunt în mæsuræsæ transmitæ mesaje din interior spre exterior, deoarece ele sunt în fazade construire. În plus, noi nu avem centre eficiente de transmitere amesajului politic, social°cultural românesc în afaræ, spre teritoriile altorflæri. Acum suntem în curs sæ constituim anumite centre culturale înstræinætate, sæ activæm biblioteci care existæ în stræinætate, sæ înfiinflæmeventual birouri de presæ în principalele centre din Europa øi deci sæ existeîn afaræ centre de iradiere a mesajului românesc. Aici, un rol esenflial îlpoate juca emigraflia. Datoritæ felului în care au funcflionat relafliile cuemigraflia timp de câteva decenii, este desigur foarte greu ca în clipa de

ADRIAN NÆSTASE

208

faflæ lucrurile sæ se schimbe în mod radical øi în timp foarte scurt. Va finevoie de multæ încredere øi de o perioadæ în care cei din emigraflie, mulflidintre ei rænifli în valorile lor, mulfli dintre ei rænifli în propria lor viaflæ,în experienflele lor øi în aøteptærile pe care le°au avut, vor reîncepe sæfuncflioneze ca un lobby eficient românesc în flærile în care se aflæ. Deciiatæ cæ mijloacele noastre sunt relativ limitate øi, de aceea. un mod activde a face propagandæ în acest moment este de a „ieøi“ cu cât mai mulflioameni, cu parlamentari, cu oameni de artæ øi culturæ, oameni de presæøi care sæ prezinte schimbærile din flaræ cu pærflile pozitive øi cu pærflilenegative, dar sæ evidenflieze, în primul rând, tendinflele care sunt, dupæpærerea mea, pozitive, ceea ce evident poate sæ producæ un anumit impactøi poate sæ modifice o anumitæ opinie. Aici este nevoie de o responsa-bilitate deosebitæ a celui care merge peste hotare tocmai în baza unorschimbæri din societatea actualæ, în baza unor evoluflii politice, norma-tive, de dupæ Revoluflie. Este nevoie de o responsabilitate deosebitæ care,indiferent de opiniile politice ale acestor oameni care merg peste hotare,trebuie sæ gæseascæ mæsura øi forma în care sæ mobilizeze energiile inter-naflionale pentru a sprijini efortul de democratizare din flaræ.

18 august 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviupublicafliei „Globul“ (domnului Cræciun Ionescu)1

Î: Aø vrea sæ încep cu o întrebare mai puflin ortodoxæ. Cine sunteflidv., domnule ministru Adrian Næstase?

R: Aø putea sæ væ ræspund într°o formulæ foarte concisæ sau într°oformulæ care sæ cuprindæ mai multe dezvoltæri. În esenflæ cred cæ ræspunsul


209

1 Publicat sub titlul ,,Ne propunem sæ proiectæm în stræinætate o imagine obiectivæ a României,færæ retuøuri cosmetice“, în „Globul“, an I, nr. 6, august 1990.

pe care°l aøteptafli de la mine presupune o legitimare a deciziei luate decætre primul°ministru în legæturæ cu numirea mea în aceastæ funcflie.Formaflia mea profesionalæ este de cercetætor în domeniul dreptuluiinternaflional øi m°am ocupat timp de 16–17 ani de aspecte teoreticeale relafliilor internaflionale. Având o licenflæ în drept øi o licenflæ însociologie, întotdeauna mi°a plæcut sæ°mi îndrept cercetarea spre zoneleconceptuale critice ale problematicii internaflionale, încercând sæ nu mælimitez strict la cadrul normativ, ci sæ încerc sæ pætrund, sæ înfleleg øifuncflionalitatea socialæ a normei juridice. De aici, preocuparea de a unicele douæ dimensiuni esenfliale ale analizei, cea de diagnozæ, de cunoaøtereaprofundatæ a faptelor, a normelor øi valorilor øi cea de proiecflie prinmodele, în încercarea de a gæsi soluflii pentru unele din funcfliileinternaflionale.

Am lucrat la Institutul de Cercetæri Juridice øi am beneficiat, deasemenea, de o participare îndelungatæ la activitæflile Asociafliei de DreptInternaflional øi Relaflii Internaflionale, care a constituit un fel de micro-climat, o activitate uneori semisubteranæ, ce a permis contacte øi discufliicu specialiøti din flaræ øi din stræinætate pe probleme internaflionale. Ambeneficiat, aø spune, la începutul anilor ’80, de posibilitatea de a participa,de asemenea, la unele reuniuni internaflionale, fiind invitat ca expert alUNESCO sau director de studii al Institutului internaflional pentrudrepturile omului din Strasbourg. Din pæcate, în ultimii 4–5, ani nuam mai obflinut viza româneascæ pentru a participa la reuniuni importanteunde eram invitat de directorul general al UNESCO, de Asociaflia destudii internaflionale, de guvernul francez sau de AIREX din Statele Unite,ceea ce bineînfleles pentru un cercetætor însemna o sumæ de frustræri.Deci, aø spune, o preocupare de°a lungul unei perioade importante dinviafla mea pentru cercetare øi eu consider cæ aceasta este adeværata meavocaflie. Faptul cæ în aceastæ perioadæ mæ aflu aici, la conducereaMinisterului de Externe, reprezintæ numai mæsura dorinflei mele de acontribui cu tot ceea ce sunt eu capabil, în aceastæ perioadæ, în procesul

ADRIAN NÆSTASE

210

de înnoire øi de restructurare. Cu alte cuvinte, am trecut de la dimen-siunea teoreticæ a relafliilor internaflionale în dimensiunea practicæ acflio-nalæ, încercând sæ aduc în domeniul concret gândirea, teoriile, gândurile,analizele pe care le°am realizat øi aøa.

Î: Suntefli unul din cei mai tineri miniøtri ai Afacerilor Externe dinistoria României. Tinereflea este un avantaj sau un dezavantaj?

R: V°aø ræspunde cu formula atât de bine cunoscutæ din filosofiaUNESCO, øi anume cæ tinereflea e o stare de spirit. Eu personal nuconsider cæ vârsta reprezintæ un element esenflial în deciziile luate înlegæturæ cu numirea noilor miniøtri. Cred cæ ceea ce a contat mai multa fost dorinfla de a introduce un suflu nou, un spirit modern øi aceastaa venit în mare mæsuræ din implicarea în structurile de guvernare a unorcercetætori, a unor oameni care au stat oarecum în spatele unor birouriøi au urmærit viafla politicæ româneascæ øi mondialæ cu oarecare resemnare,dar øi cu dorinfla ca, la un moment dat, sæ contribuie la o schimbareprofundæ socialæ øi politicæ. Existæ, færæ îndoialæ, o anumitæ tendinflæ înplanul managerial, aceea de a folosi competenfla, energia fizicæ, în primulrând, dar øi competenfla desigur a oamenilor tineri, în funcfliile admi-nistrative, urmând ca, pe baza experienflei profesionale acumulate, aceøtia,într°o a doua fazæ a vieflii lor, sæ scrie cærfli, sæ contribuie la formarea, lapregætirea altor cadre de specialitate. La noi mecanismul a fost oarecuminvers, în sensul cæ în prima perioadæ profesionalæ accentul era pus peactivitæflile øtiinflifice, urmând ca în ultima parte a vieflii profesionale sæse realizeze implicarea administrativæ, ceea ce evident, înseamnæ în maremæsuræ o pierdere pentru capacitatea de iradiere intelectualæ a uneipersoane ajunsæ la maturitate profesionalæ. Cred cæ în definitiv a fiministru înseamnæ a fi într°o anumitæ structuræ administrativæ primuldintre administratori; este o muncæ ce presupune efort de organizare øiprezenflæ fizicæ øi ar trebui sæ însemne întotdeauna o capacitate deosebitæsau poate un instinct în a øti sæ°fli alegi colaboratorii sau consilierii.


211

Î: În timpul regimului ræsturnat de revoluflie, politica externæ aRomâniei era decisæ de o singuræ persoanæ, în speflæ de dictatorul flærii,aparatul diplomatic fiind un simplu executant, de cele mai multe ori aunor hotærâri aberante, subiective. Care este situaflia în prezent, ce schim-bæri fundamentale s°au produs?

R: Într°adevær, din pæcate, Ministerul de Externe a fost utilizat înprincipal pentru a transmite în stræinætate mesaje ce erau construite înaltæ parte. Acest lucru a creat, færæ îndoialæ, øi o anumitæ mentalitate.Din acest motiv, unul dintre obiectivele imediate ale procesului deschimbare din Ministerul de Externe este acela de a crea, pe de o parte,compartimentele necesare pentru analiza diacronicæ a evenimentelorinternaflionale, pe de altæ parte, compartimente pentru examinarea sincro-nicæ a faptelor internaflionale, planificarea politicæ. De asemenea, încercæmde a face ca tofli cei care lucreazæ în Ministerul de Externe, în centralæsau afaræ, la oficii, sæ°øi utilizeze la nivel maxim creativitatea. Mulfli dintrecei care lucreazæ în minister sunt profesioniøti, sunt oameni care auacumulat foarte mult øi care, dacæ sunt motivafli în mod corespunzætor,pot sæ ofere foarte mult. Væ dau un exemplu: am început sæptæmânaaceasta un brainstorming (furtuna creierelor) în exercifliul de cæutare aunor idei noi în legæturæ cu problematica europeanæ. Modele øi scenariieuropene la care participæ experfli din diferite direcflii ale ministerului.Încercæm, de asemenea, sæ conectæm ministerul la activitæflile øtiinflificeinterne øi internaflionale øi sæ asiguræm punerea în aplicare a unui principiuimportant, øi anume luarea în considerare a activitæflii de cercetare pentruorice promovare în cadrul ministerului. De asemenea, o importanflædeosebitæ va trebui s°o acordæm pregætirii profesionale la nivel cât maiînalt a diplomaflilor øi înnoirea cadrelor din minister.

Î: În practica internaflionalæ, trimiøii diplomatici sunt de obicei oamenide profesie. La noi, în trecut, majoritatea ambasadorilor n°aveau nici opregætire în domeniul diplomatic øi în cele mai multe cazuri nu cunoøteau

ADRIAN NÆSTASE

212

nici mæcar elementar o limbæ stræinæ. Ce schimbare se preconizeazæ înaceastæ direcflie?

R: Aø vrea sæ væ spun cæ în momentul de faflæ sunt poate cel mult6–7 ambasadori din vechiul regim care nu au fost rechemafli. Deci practics°a realizat o înnoire în bunæ mæsuræ a tuturor ambasadorilor noøtri. Sigurînsæ cæ existæ niøte dificultæfli în acest proces. Poate cæ, de altfel, nuîntotdeauna au fost gæsite cele mai bune soluflii. Dar aici noi ne con-fruntæm cu o situaflie foarte dificilæ. S°a considerat la noi cæ diplomaflianu reprezintæ o profesie în sine. S°a considerat cæ diplomaflii sunt activiøticare pot sæ fie rotafli, pot sæ fie transferafli, sæ fie aduøi sau trimiøi în altæparte. Din acest motiv, numærul diplomaflilor de carieræ la noi nu a fostøi nu este foarte mare. În plus, în anumite situaflii, datoritæ unor excesede comportament, sæ le numesc aøa, unii dintre aceøtia nu mai pot fiutilizafli. Deci analiza de principiu trebuie sæ fie însoflitæ de soluflii practice.Iar dacæ la nivel de principiu lucrurile sunt foarte clare, la nivel concretapar nenumærate dificultæfli. De aceea, la noi a apærut o anumitæ tentaflie,aø spune normalæ øi aø spune chiar beneficæ, de a folosi, în acest moment,într°o anumitæ proporflie, personalitæfli ale vieflii culturale, personalitæfliale vieflii øtiinflifice, oameni care sæ aibæ atât prestigiu intern, cât øi unulinternaflional, în calitate de ambasadori. Desigur, ideal ar fi sæ putemtrimite la toate ambasadele profesioniøti ai diplomafliei, diplomafli decarieræ øi probabil cæ acest lucru se va realiza în anii urmætori. Dardeocamdatæ trebuie sæ adoptæm soluflii mai flexibile øi sæ gæsim oamenicredibili, în special pentru ambasadele noastre cele mai importante. Unrol deosebit îl va avea începerea unui proces de pregætire a tinerilordiplomafli. A plecat deja un anumit numær de studenfli trimiøi de Mi-nisterul de Externe în mai multe flæri europene øi de pe alte continente.Un alt element pe care l°am introdus este oferirea a 10 burse pentrutinerii ce vor trece examenul de admitere la Øcoala de Înalte Studii Politicecare urmeazæ sæ se deschidæ în cadrul Universitæflii Bucureøti. Deci


213

încercæm în felul acesta sæ cuplæm o anumitæ politicæ pe termen scurtcu o politicæ de pregætire a diplomaflilor pe termen lung.

Î: Pe plan extern, îndeosebi în Occident, România nu se bucuræ deo presæ prea favorabilæ. Cauzele sunt multiple øi nu este nevoie sæ le maiamintim. Væ întreb ce preconizeazæ sæ facæ Ministerul Afacerilor Externepentru a risipi îndoielile, lipsa de informare øi adeseori reaua°voinflæ cepersistæ faflæ de situaflia realæ din flara noastræ?

R: Este adeværat cæ, deocamdatæ, pe plan extern — îndeosebi în flærileoccidentale — România nu se bucuræ de o presæ prea favorabilæ, dupæcum este tot la fel de adeværat cæ putem constata o tendinflæ de reducerea dimensiunii antiromâneøti în prezentarea øi comentarea realizærilor dinflara noastræ în mass°media internaflionalæ. Ceea ce îøi propuneMinisterul nostru de Externe este ca, prin mijloacele specifice pe carele are la dispoziflie, sæ contribuie în continuare la proiectarea în stræinætatea unei imagini obiective a României, de naturæ sæ permitæ celor interesaflio percepflie cât mai corectæ posibil a transformærilor structurale profundepe plan politic, economic øi social care au loc în flaræ, a sensului adeværatal acestor transformæri, a specificului românesc al procesului de demo-cratizare, proces în plinæ desfæøurare în partea noastræ a Europei. Vedeflidumneavoastræ, øi în acest domeniu, al prezentærii Românei peste hotare,s°au petrecut importante schimbæri. Nu ne propunem sæ proiectæm înstræinætate o imagine înfrumuseflatæ, îmbibatæ cu retuøuri cosmetice. Nupregætim øi nu distribuim materiale idilice, exaltante, pentru cæ nu dorimîn nici un fel sæ ne minflim pe noi înøine sau sæ încercæm sæ minflim pealflii. Transparenfla, prezentarea strict obiectivæ a realitæflii constituiecomandamentul de bazæ al activitæflii noastre în acest domeniu.

Acflionæm pentru contacte cât mai numeroase cu reprezentanfliimass°mediei internaflionale, discuflia liberæ cu ziariøtii din flaræ øi din toatælumea, descætuøatæ de tipare øi de cliøee, la toate nivelurile, constituindîn România o realitate pe care nimeni nu o mai poate tægædui. Încurajæm

ADRIAN NÆSTASE

214

prezenfla în flaræ a unui numær cât mai mare øi mai reprezentativ de trimiøiai presei stræine.

Încercæm sæ facem sæ pætrundæ în presa internaflionalæ øi punctele devedere ale guvernului, nealterate de diferite intenflii mai mult sau maipuflin benefice, pentru ca opinia publicæ sæ°øi poatæ face o imagine despreeforturile poporului român øi din surse româneøti. Ambasadele noastreacflioneazæ intens în aceastæ direcflie, prin întâlniri multiple cu repre-zentanflii presei scrise sau vorbite, interviuri, conferinfle de presæ, briefinguri,o largæ difuzare a textelor oficiale ale guvernului etc.

Încercæm în acest mod sæ depæøim lipsa de informare pe care afliinvocat°o în întrebarea dumneavoastræ.

Desigur, de mare folos ar fi øi prezenfla unor talentafli ziariøti pro-fesioniøti români în stræinætate în calitate de corespondenfli ai Agenflieiromâne de presæ „Rompres“ sau ai unor ziare, aøa cum existæ a largæpracticæ pe plan internaflional, pentru cæ orice ar face personalul amba-sadelor noastre, diplomaflii nu pot suplini activitatea specificæ a corespon-dentului, ca sæ°i spun aøa, ,,clasic” de presæ. Este, deci, în interesul nostru,al Ministerului de Externe, de a încuraja trimiterea de corespondenfliromâni de presæ în principalele capitale europene, aøa cum a fost în trecut,renunflându°se în ultimii ani în mod arbitrar la o practicæ a cærei vala-bilitate este recunoscutæ pe plan internaflional, ca urmare a unor ,,indicafliipreflioase“ purtând pecetea cabinetului doi.

Î: Øi acum, o întrebare oarecum de rutinæ. Care sunt direcfliile prio-ritare ale politicii externe româneøti în momentul de faflæ?

R: Aøa cum am afirmat deja cu alte ocazii, politica externæ a Românieieste chematæ sæ dea sens øi semnificaflie transformærilor profunde ce auloc pe plan intern, urmærind constant apærarea intereselor naflionale. Dinacest motiv, orientærile în activitatea pe plan internaflional trebuie sæ fierezultatul unui consens naflional, pe baza dialogului eficient cu toate for-flele øi grupærile politice øi sociale, la care guvernul este øi ræmâne deschis.


215

Ca flaræ europeanæ, România øi°a recâøtigat prin Revoluflia din decem-brie demnitatea øi dreptul de a participa, de la egal la egal, la nouaconstrucflie europeanæ øi la viafla internaflionalæ. În raporturile cu flærileest°europene urmærim identificarea intereselor cu adeværat comune øiaøezarea pe baze noi a raporturilor în interesul reciproc, al bunei vecinætæfliøi al cerinflei înscrierii unui aport efectiv la procesele specifice de pecontinent. Acflionæm pentru integrarea flærii noastre în institufliile euro-pene øi implicarea ei nemijlocitæ în eforturile statelor semnatare ale Actuluifinal de la Helsinki, pentru adâncirea acestui proces. Credem cæ solufliilerezonabile pentru protejarea securitæflii naflionale pot fi gæsite la inter-ferenfla evolufliilor pozitive din cele douæ blocuri militare în plinæ desfæøu-rare cu direcfliile ce se vor contura la întâlnirea la nivel înalt a statelorCSCE de la Paris din noiembrie a.c. Am dovedit deja, prin activitateadepusæ la reuniunile europene din acest an, angajarea noastræ totalæ înprocesul unei autentice renaøteri a încrederii, stabilitæflii øi colaboræriipe continent.

Procedæm, de asemenea, la analiza realistæ a posibilitæflilor de dezvoltarea relafliilor cu toate statele din celelalte zone ale lumii, conform prioritæflilornaflionale øi schimbærilor în curs pe plan regional øi mondial. GlasulRomâniei în tratarea problemelor globale actuale este comandat de preo-cuparea pentru asigurarea unei autentice securitæfli în lume, realizareadezarmærii, promovarea dezvoltærii social°economice a tuturor statelorøi tratarea în spiritul cerinflelor vremii, al aplicærii drepturilor omului,al comandamentelor ecologice øi al schimburilor de autentice valorispirituale. fiara noastræ îøi pæstreazæ încrederea în menirea øi capacitateaONU de a fi mai mult decât un for de dezbateri utile. Consideræm cæOrganizaflia mondialæ poate înscrie, în mod crescând, un aport real lamodelarea unor relaflii internaflionale în spiritul înflelegerii øi toleranfleireciproce, al conlucrærii statelor pentru progresul continuu al civilizaflieiøi afirmarea libertæflii øi demnitæflii umane.

ADRIAN NÆSTASE

216

Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezo-luflia 664 (1990).


din 18 august 1990


Reamintind Rezolufliile sale 660, 661 øi 662 (1990);

Profund preocupat de securitatea øi integritatea cetæflenilor unor terfle stateîn Irak øi Kuwait;

Acflionând în baza prevederilor capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite,

1. Cere ca Irakul sæ permitæ øi sæ faciliteze imediata plecare din Kuwaitøi Irak a cetæflenilor terflelor flæri øi sæ acorde accesul imediat øipermanent al oficialitæflilor consulare la aceøti cetæfleni;

2. În continuare, cere ca Irakul sæ nu întreprindæ nici o acfliune caresæ punæ în pericol siguranfla, securitatea sau sænætatea unor asemeneacetæfleni;

3. Îøi reafirmæ decizia din Rezoluflia 662 (1990) cæ anexarea Kuwaituluide cætre Irak este nulæ øi neavenitæ øi, prin urmare, cere ca guvernulIrakului sæ°øi anuleze ordinele privind închiderea misiunilordiplomatice øi consulare din Kuwait øi retragerea imunitæfliipersonalului acestora, iar pe viitor sæ se abflinæ de la orice acfliuni deacest fel;


217

4. Cere secretarului general sæ realizeze consultæri urgente cu guvernulIrakului în vederea obflinerii conformærii depline øi imediate cu aceastærezoluflie øi sæ raporteze Consiliului în cel mai scurt timp.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe AbdulRasoul Mohagjer Hedjeazi, ambasadorul Republicii Islamice Iran.


22 august 1990

Constituirea Grupului de studii consacrat problemelor unitæflii europene.Øedinfla de constituire — la care au participat experfli, cercetætori, politologi,

scriitori, ziariøti, reprezentanfli ai organismelor proeuropene de la noi din flaræ —,desfæøuratæ la sediul Asociafliei de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale„Casa Titulescu“, a fost onoratæ de prezenfla lui Adrian Næstase, ministru deExterne al României.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviuunei echipe a Televiziunii norvegiene.

23 august 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe FrankWolf, deputat republican în Camera Reprezentanflilor din parteastatului Virginia, SUA.

Deputatul american se intereseazæ de unele aspecte ale vieflii interne dinRomânia, în special de evenimentele din 13–15 iunie 1990; de drepturileomului, libertatea presei; exprimæ puncte de vedere øi formuleazæ sugestii privinddezvoltarea relafliilor bilaterale.

ADRIAN NÆSTASE

218

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviului Giorgio Lazotti, de la „Expresso“ (Italia).

19.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Informare asupra vizitei mele în SUA.– Discutæ cu Teodor Meleøcanu vizita de mâine a preøedintelui Comisiei mixte

de cooperare româno°irakiene.

20.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu.– De ieøit cu un mesaj privind Balcanii.– De vorbit cu Ilie Øerbænescu de la „Lumea Azi“ — articol pentru joia

viitoare.– De væzut când vine adjunctul ministrului de Externe ungar.

24 august 1990

9.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Închiderea ambasadei din Kuwait: Trebuie sæ asiguræm o prezenflæ diplo-

maticæ minimalæ øi sæ ne comunice cine øi cum va ræmâne.– Scrisoare cætre Petre Roman. Am aflat cu surprindere din presæ de hotærârea

guvernului. Ar fi trebuit ca MAE sæ fie consultat, sau cel puflin ministrulsæu, care face parte din guvern.

10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ uninterviu lui Roland Eggleston, øeful Biroului din Budapesta al postuluide radio „Europa Liberæ“.

Roland Eggleston: Doreøte sæ fie prezentate liniile directoare ale relafliilorRomâniei cu Comunitatea Europeanæ øi SUA.Adrian Næstase: Democratizarea institufliilor din România este un factorimportant, pe baza cæruia se îmbunætæflesc relafliile cu Europa Occidentalæ.


219

Acest proces de ameliorare este øi rezultatul unei politici mai active a României.Cæutæm sæ ne prezentæm mai corect øi mai deschis evolufliile în plan intern.Suntem încæ într°o situaflie øi o logicæ postrevoluflionaræ.

Principala problemæ pentru politica externæ øi internæ este construirea încre-derii. Încredere pe plan intern, în privinfla angajamentului autentic pentrudemocraflie. Aøteptærile sunt mari, iar rezultatul nu e destul de convingætorpentru anumite sectoare ale societæflii.

În politica externæ, încercæm sæ cæutæm øi sæ exprimæm interesele comunetuturor forflelor politice.Roland Eggleston: Ce face actualul guvern pe plan intern pentru democra-tizare?Adrian Næstase: Democraflia e un sistem deschis, perfectibil; întotdeauna esteceva de fæcut. Parlamentul a început sæ lucreze pragmatic, stabilindu°øi o seriede prioritæfli. Deocamdatæ avem mai multe întrebæri decât ræspunsuri.Roland Eggleston: Exemple?Adrian Næstase: Spre exemplu, vrem sæ øtim mai clar ce s°a întâmplat îndecembrie 1989. Este adeværat cæ, pânæ la urmæ, toatæ societatea româneascæa fost parte la o „conspiraflie“ împotriva dictaturii. Adeværul iese la luminæpas cu pas.

Cæutarea consensului în societate. Oamenii vor dialog, lucru care are oimportantæ semnificaflie politicæ. Avem un dialog între putere øi societate sauîntre diferitele segmente ale societæflii, un dialog opoziflie°putere. O dificultateîn plus o reprezintæ existenfla unui segment care nu acceptæ legitimitatea puteriiactuale øi angajarea într°o criticæ constructivæ.Roland Eggleston: Partidele politice sunt constructive în Parlament?Adrian Næstase: Noi, în MAE, suntem în contact cu reprezentanflii tuturorpartidelor politice.Roland Eggleston: Intereseazæ poziflia României privind Tratatul de laVarøovia.

ADRIAN NÆSTASE

220

Adrian Næstase: Discuflia privind Tratatul de la Varøovia nu poate fi o discuflieîn sine. Este legatæ de evolufliile din Europa de Est în ultimul an øi de viitorulEuropei.

Sunt mai multe procese în Europa: unificarea Germaniei, procesele centrifugedin URSS, schimbærile din Centrul Europei; toate afecteazæ Tratatul de laVarøovia.

Tratatul de la Varøovia nu are viitor în Europa, în special dacæ CSCE vafi un succes.Roland Eggleston: România intenflioneazæ sæ se retragæ? Din punct de vederemilitar, România nu este în Tratat, dar politic?Adrian Næstase: În acest moment, principala rafliune de existenflæ a Tratatuluide la Varøovia e simetria. Nu e grabæ sæ særim dintr°o maøinæ care nu maiare benzinæ.Roland Eggleston: Va urma Reuniunea la nivel înalt a Tratatului de laVarøovia la Budapesta. Are România propuneri?Adrian Næstase: Avem diferite prioritæfli: conectarea României la institufliileeuropene plus Summitul CSCE. Reuniunile Tratatului de la Varøovia vor fipentru noi în umbra acestora.Roland Eggleston: România are în vedere pe termen lung asocierea la Comu-nitatea Europeanæ?Adrian Næstase: Suntem gata pentru orice fel de cooperare normativæ øiinstituflionalæ.

Facem tot ce putem pentru a ne lega de Consiliul Europei øi de ComunitateaEuropeanæ. Aceastæ legare va contribui la o vitezæ mai mare a evolufliilor dinRomânia.Roland Eggleston: Cehoslovacia øi Ungaria vor sæ fie membre ale ComunitæfliiEuropene înainte de sfârøitul secolului.Adrian Næstase: Ne aøteptæm la evoluflii asemænætoare pentru România. Da,dar poate nu atât de rapid.Roland Eggleston: Existæ un plan în timp?


221

Adrian Næstase: Va fi o evoluflie treptatæ. Vrem în primul rând semnareaacordului cu Comunitatea Europeanæ.Roland Eggleston: Acordul de cooperare øi comerfl: ce înseamnæ pentruRomânia?Adrian Næstase: Va oferi un cadru mai bun pentru schimburi øi va permiteRomâniei sæ beneficieze de anumite proiecte ale Comunitæflii Europene pentruEuropa de Est, de împrumuturi financiare.Roland Eggleston: E echitabil sæ spunem cæ e important pentru România?Adrian Næstase: E important.Roland Eggleston: Clauza nafliunii celei mai favorizate cu SUA.Adrian Næstase: Este o problemæ internæ de decizie în SUA.

Încercæm sæ avem discuflii la toate nivelurile, sæ convingem Administrafliaøi Congresul cæ ceea ce vrem este un fair treatment, în care schimbærile dinRomânia, tendinfla acestora øi voinfla autenticæ de a merge pe caleademocrafliei sæ fie înflelese ca mesaj clar al acestui guvern.

Obflinerea clauzei va ajuta foarte mult infrastructura economicæ în Româniaøi va constitui un factor important de îmbunætæflire a structurii politice asocietæflii noastre.Roland Eggleston: Ambele pot fi importante pentru a ajuta democraflia.Adrian Næstase: Da.Roland Eggleston: Referitor la drepturile minoritæflilor, care e politica Românieiîn materie de minoritæfli. Unde se cere prea mult?Adrian Næstase: Trebuie înflelese structura etnicæ a nafliunii øi tradifliile, plusstandardele europene, plus situaflia realæ din flaræ.

În România avem un proces de restructurare a societæflii, care e o societatesæracæ, cu frustræri politice øi etnice.

Minoritæflile au unele aøteptæri înalte, iar alteori nu înfleleg cæ nu putemavea viteze diferite de schimbare: una pentru majoritate øi alta pentru minoritæfli.Schimbærile trebuie sæ fie armonioase øi cuprinzætoare.

Am fæcut foarte mult pentru drepturile minoritæflilor. În ceea ce priveøteminoritatea ungaræ: ea are 41 reprezentanfli în Parlament. Sistemul øcolar a

ADRIAN NÆSTASE

222

fost revizuit pentru a face licee în limba maghiaræ. În învæflæmântul superior,peste 180 de materii se predau în limba maghiaræ. Se pregætesc peste 70 demanuale în limba maghiaræ.

Am fæcut mult. Se vor face øi alte lucruri, dar avem nevoie de timp..Ceea ce avem nevoie este o atitudine raflionalæ din partea celor ce nu înfleleg

cæ a exercita presiune genereazæ numai extremism politic øi reacflii sociale. Speræm ca flærile care ne criticæ sæ facæ cel puflin tot atât pentru minoritæfli.

Roland Eggleston: Va fi o nouæ inifliativæ în relafliile cu Ungaria la sfârøitulacestei luni?Adrian Næstase: Am transmis invitaflia la Budapesta.

Trebuie sæ abordæm lucrurile pragmatic. Relafliile româno°ungare au rædæciniistorice, la fel øi problemele din aceste relaflii.

Nu este de neînfleles cæ, atunci când se adreseazæ Occidentului, Ungariafoloseøte concepte noi, iar spre Est foloseøte concepte vechi, flinând de sfârøitulsecolului XIX. Acest dublu standard este frustrant pentru România øi ne creeazædificultæfli în a înflelege poziflia realæ a guvernului ungar.

În relafliile bilaterale trebuie sæ fim oneøti øi sæ spunem deschis ce nu ne place.Roland Eggleston: Exemplu?Adrian Næstase: Exemplu: ei încearcæ sæ creeze o imagine negativæ despreRomânia în Europa, dorind sæ atragæ atenflia asupra drepturilor minoritæflilor,care este de fapt un instrument politic pentru a înlocui o politicæ naflionalistæøi revizionistæ, nepermisæ de principiile Actului final, cu una la fel de periculoasæ,dar îmbræcatæ adecvat în principii generoase. Neputând pune deschis problemafrontierelor, introduc ca substitut drepturile minoritæflilor. E un demers contra-productiv nu numai pentru relafliile bilaterale, ci øi pentru minoritatea maghiarædin România, care se simte tutelatæ, plus reacflia care o genereazæ în rândulromânilor din Transilvania.

Sunt încurajate organizafliile neguvernamentale care promoveazæ tezaUngariei Mari. E frustrant pentru opinia publicæ de la noi, care cere guvernuluisæ reacflioneze.Roland Eggleston: Face Ungaria asta?


223

Adrian Næstase: Luafli doar cartea prefaflatæ de Árpád Göncz.Roland Eggleston: Referitor la øcolile în limba maghiaræ, ei vor o univer-sitate separatæ în limba maghiaræ.Adrian Næstase: Ce ne învaflæ exemplul american în acest domeniu? Vremsæ urmæm exemplul american.

Credem cæ, pentru a menfline identitatea culturalæ, esenflialæ este existenflaøcolilor în limba maternæ. E øi un standard internaflional în flæri care nu suntmultinaflionale. Dar nu universitæfli segregate etnic.Roland Eggleston: A auzit în Ungaria cæ unii vor sæ propunæ universitæfliprivate în limba maghiaræ în România.Adrian Næstase: Sunt foarte multe inifliative ungare în România. Nici nuavem timp sæ le inventariem øi sæ reacflionæm.

S°a deschis o mare dezbatere în România în legæturæ cu învæflæmântul supe-rior privat. Avem deja multe universitæfli în România, care nu au ocupate locurile.

Pentru o universitate privatæ e nevoie de bani. De unde vor veni acum aceøtibani?Roland Eggleston: Sunt biserici care au propus învæflæmânt privat?Adrian Næstase: Ele au øcoli, fiecare pentru cultele respective. Se va fline seamade asta la elaborarea Constitufliei.Roland Eggleston: România nu e stat multinaflional. Cum se defineøteRomânia?Adrian Næstase: E un stat unitar, cu minoritæfli. „Multinaflional“ înseamnæun stat cu mai multe nafliuni. Se utilizeazæ duble standarde øi definiflii inter-pretabile, lucru care nu ne place.Roland Eggleston: Elveflia, Finlanda.Adrian Næstase: Situafliile sunt diferite. Noi avem o politicæ foarte deschisæreferitoare la minoritæfli. Vrem ca minoritatea maghiaræ sæ fie mândræ cæ træieøteîn România.Roland Eggleston: În legæturæ cu Moldova, problema schimbærii frontierelornu se pune. A existat o discuflie cu URSS?

ADRIAN NÆSTASE

224

Adrian Næstase: Romulus Neagu a venit sæptæmâna trecutæ de la consultærilecu URSS øi cu Chiøinæul.

Încercæm sæ îmbunætæflim cooperarea în mod normal øi neantagonic. Vremrelaflii umane øi culturale foarte bune. Avem proiecte economice comune, jointventures, pentru sprijinirea educafliei în Basarabia cu cærfli de culturæ. Cæutæmsæ fim cât se poate de constructivi.Roland Eggleston: Referitor la duminica færæ frontieræ.Adrian Næstase: Avem un mic trafic de frontieræ. Speræm sæ abolim viza øisæ ajungem la „frontiere spiritualizate“ E o modalitate de a trece la construcflianoii Europe. Basarabia este un teritoriu cu locuire majoritar româneascæ.Roland Eggleston: Ce a discutat Romulus Neagu?Adrian Næstase: Probleme curente.Roland Eggleston: Ungaria: când vine ministrul de Externe?Adrian Næstase: Îl aøteptæm la sfârøitul lunii. Ungurii au acceptat vizita lanivelul ministrului.

Geografia ne obligæ la cooperare.

Interviul se terminæ la 11.10.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe FelixPetrovici Bogdanov, ambasadorul URSS la Bucureøti.

Negocierile de la Viena privind armamentele convenflionale din Europa.

12.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Direcflia secretariat: sæ prezinte o situaflie cu vârsta medie a diplomaflilor;

categorii de vârstæ, vârsta medie a directorilor øi directorilor adjuncfli.– Nota cu Turcia pentru primul°ministru øi preøedintele Ion Iliescu.

16.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Ion M. Anghel øi Ion Diaconu sæ facæ un text de ræspuns la interpelarea

pentru Petre Roman, referitoare la sancfliuni legate de retragerea paøapoartelor.


225

18.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De fæcut o declaraflie, ca purtætor de cuvânt, privind închiderea Ambasadei

din Kuwait.

20.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede telegrama de instrucfliuni pentru New York referitoare la compensaflii.– Comunicat pentru presæ: MAE a trimis la New York, din partea guvernului,

elementele privind aplicarea sancfliunilor economice împotriva Irakului.

21.50 Întâlnirea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României,cu ministrul irakian al Planificærii, Samal Majid Faraj.

Adrian Næstase: Informare privitoare la evolufliile politice din Golf øi problemebilaterale. Mâine dimineaflæ va fi primirea la preøedintele Ion Iliescu.Samal Majid Faraj: Mulflumeøte pentru primire. Relafliile dintre cele douæflæri sunt istorice. Existæ relaflii economice diversificate de mulfli ani, care servescinteresele ambelor popoare.

În ceea ce priveøte situaflia din zona Golfului, cred cæ avefli deja o imaginedespre desfæøurarea evenimentelor.

Problema acutæ: concentrarea serioasæ de trupe americane în zonæ. Acesteconcentræri masive au scopul nu atât sæ apere liderii feudali din zonæ, cât sæasigure SUA controlul asupra resurselor petroliere din regiune, astfel încât acesteresurse sæ poatæ fi exploatate în primul rând în interesul SUA øi al stateloroccidentale.

De mulfli ani, politica Irakului e claræ: naflionalæ øi independentæ. O astfelde politicæ nu e pe placul SUA. De aceea, SUA øi cercurile imperialiste cautæde mai multe luni pretexte pentru a ataca Irakul. Ce s°a întâmplat în zonæeste rezultatul complicitæflii anumitor cercuri din zona Golfului øi din SUA.S°a început cu o campanie de propagandæ intensæ, legatæ de probleme de spionaj,de înarmare. S°a ajuns la ræzboiul economic declarat de Kuwait øi alte statedin zonæ împotriva Irakului, pentru a°i slæbi capacitæflile dupæ ce a reuøit sæ

ADRIAN NÆSTASE

226

facæ faflæ unui ræzboi îndelungat. Sunt realitæfli cunoscute celor care væd zonadin punctul de vedere al intereselor popoarelor.

Se dovedeøte cæ evolufliile øi acfliunile sunt rezultatul unei politici planifi-cate. În acest sens sunt în primul rând indiciile din campania împotriva Irakuluiprivind deflinerea de arme de distrugere în masæ, gælægia provocatoare în jurulspionului cunoscut, condamnat øi executat pe drept în Irak øi, nu în ultimulrând, politica petrolieræ a unor flæri din zonæ, care au inundat piafla, pentrua provoca scæderea preflului petrolului.

Ulterior, SUA au încercat folosirea Consiliului de Securitate pentru a impunedecizii rapide, færæ dezbateri øi discuflii. Sunt rare cazurile în care au fostadoptate decizii atât de grave cu o asemenea rapiditate. Sunt pufline precedenteîn care sæ se fi realizat o asemenea concentrare de forfle în câteva zile. Ni separe cæ SUA au procedat la o asemenea mobilizare de forfle ca øi cum ar aveaîn faflæ atât URSS cât øi China.

Din aceste evenimente øi realitæfli obiective, apar foarte clar pozifliile ostileîmpotriva Irakului. La aceasta se adaugæ embargoul economic impus flæriinoastre, care dupæ pærerea mea nu are precedent în istorie ca intensitate øiamploare, embargo care include chiar øi alimentele pentru copii.

SUA încearcæ, recurgând la tot felul de presiuni asupra celorlalte flæri, sæimpunæ un embargo total împotriva Irakului. Aceastæ situaflie, la care asistæo lume întreagæ, este respinsæ de toate forflele progresiste. Irak este hotærât særeziste SUA øi embargoului øi blocadei. Din acest motiv, rugæm øi cerem tuturorforflelor progresiste øi prietenilor sæ ne sprijine pentru depæøirea acestui embargo,pentru a se ajunge la soluflii paønice pentru toate problemele existente.

Se pare cæ SUA sunt hotærâte sæ acflioneze în alt sens. Dovadæ e øi faptulcæ SUA au refuzat imediat, færæ a le studia, propunerile øi inifliativelepreøedintelui Saddam Hussein1.

Cu câteva zile în urmæ, ministrul de Externe irakian2 a solicitat SUA dialogcu Irakul, dar s°a reacflionat rapid cu refuz.


227

1 Saddam Hussein. Om politic øi de stat irakian. Preøedinte al Republicii Irak (1979–2003).2 Tariq Aziz. Om politic øi de stat irakian. Ministru de Externe al Republicii Irak (1983–1991).

Isteria care dominæ reacfliile SUA øi ale unor flæri occidentale duce la rezultatecatastrofale pentru zonæ øi întreaga lume. Embargoul economic loveøte nu numaiinteresele Irakului, ci ale întregii lumi, în primul rând flærile în curs de dezvoltareøi avem deja un numær de flæri prietene care au suferit prejudicii importante.Cum pot economiile flærilor în curs de dezvoltare sæ reziste la creøterea rapidæa preflului flifleiului, care a ajuns la 31 dolari barilul?

Noi, în Irak, suntem hotærâfli sæ rezistæm. Nutrim speranfla cæ prietenii nevor înflelege øi vor manifesta înflelegere.

Referitor la relafliile bilaterale: cifrele indicæ relaflii economice øi inter-dependenfle între interesele irakiene øi cele româneøti. Volumul schimburilorcomerciale, inclusiv livrærile speciale, este important.

Sunt øi cifre cæ Irakul datoreazæ peste 1 miliard dolari Românei øi cæam cumpærat mult din România. Sunt multe întreprinderi româneøti careactiveazæ în Irak.

Irakul defline capacitæfli importante de investiflii în viitor. România are nevoiede petrolul irakian.

Toate aceste interese comune sunt afectate de politica ostilæ a americanilor,nu din cauza noastræ, ci pentru cæ situaflia ne este impusæ.

Suntem sinceri în dorinfla fermæ de a achita datoria, de a dezvolta relafliileeconomice. Trebuie sæ cæutæm mijloacele øi sæ pornim de la interesele economicecomune, libere de presiunile imperialiste ale SUA.

Nutreøte speranfla cæ întâlnirile cu prietenii din România vor facilita o maibunæ înflelegere a realitæflilor din zonæ øi vor duce la gæsirea mijloacelor de asigura continuitatea relafliilor economice, respectiv sæ se poatæ asigura aprovi-zionarea cu petrol a României øi achitarea datoriilor. România are nevoiestringentæ de aceste relaflii economice.

În Irak, acflionæm øi avem un moral ridicat. Armata irakianæ este o armatæcapabilæ. Beneficiem de un sprijin popular larg, nu numai în Irak, ci øi înalte flæri arabe. În plus, multe alte forfle din lume ne sprijinæ.

Suntem la curent cu pozifliile României.

ADRIAN NÆSTASE

228

Adreseazæ mulflumiri pentru aceastæ întâlnire. Vine pentru prima datæ înRomânia, ca preøedinte al pærflii irakiene în Comisia mixtæ. A purtat discufliifructuoase în Irak cu domnul Victor Stænculescu, pe atunci ministru al Econo-miei Naflionale1, cæruia i°a înlesnit o întâlnire cu preøedintele Republicii.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru aprecieri øi informaflii.

Færæ îndoialæ, este o ocazie bunæ sæ vedem împreunæ ce putem face într°uncadru internaflional din pæcate tensionat øi dificil. Noi înflelegem foarte bineacest lucru.

Problemele flin, poate, de un moment crucial în istoria contemporanæ.Poziflia noastræ politicæ este cunoscutæ. Solicitæ Irakului sæ înfleleagæ cæ poziflia

noastræ a fost una de principiu, o poziflie care se bazeazæ pe principiile Carteiøi care în nici un fel n°a fost îndreptatæ împotriva Irakului.

Pentru a fi øi mai deschis, plecând de la ceea ce se întâmplæ în Golf, noine gândim în primul rând la interesele noastre naflionale, la riscurile unuiprecedent care pentru noi ar putea fi foarte periculos. O flaræ mai micæ ocupatæde un vecin mai puternic. De aceea, poziflia noastræ a fost întotdeauna o pozifliecare a încercat sæ evite tentaflia situærii la extreme.

Prima recepflie diplomaticæ la care a participat ca ministru de Externe afost la Ambasada Irakului. Singura întâlnire cu un grup de ambasadori a fostcu ambasadorii arabi. Nu trebuie sæ insiste asupra sentimentelor noastre, dartrebuie sæ flinem seama de cerinflele care decurg din propria noastræ situaflie desecuritate øi din propriile noastre interese.

Speræm cu toflii, în România, cæ se va putea produce o dezangajare øi cævom putea relua cursul relafliilor bilaterale. Dacæ putem în vreun fel sæ ajutæmîn cadrul rezolufliilor adoptate de Consiliul de Securitate, vom fi foarte bucuroøisæ o facem.

Contæm foarte mult pe sprijinul dumneavoastræ prietenesc în privinfla rezol-værii unor probleme care flin de anumite implicaflii ale prezenflei unor cooperanfli


229

1 Athanasie°Victor Stænculescu. Ministru al Economiei Naflionale (28 decembrie 1989–16 februarie 1990).

români în Irak. Ne confruntæm cu presiuni din partea familiilor acestora. Suntsentimente fireøti, umane, pe care le vrem respectate.

Ar putea sæ existe anumite inconveniente economice pentru Irak, în anumitesituaflii, însæ speræm în înflelegerea dumneavoastræ.

Contæm foarte mult pe cooperarea dumneavoastræ în rezolvarea chestiuniiambasadei noastre în Kuwait.Samal Majid Faraj: Care este problema?Adrian Næstase: Problema este legatæ de termenul limitæ stabilit. Nu este odificultate specificæ, ci o problemæ logisticæ øi de sprijin, privind repatriereacelor 14 persoane — 12 diplomafli øi personal administrativ, plus 2 copii, unulde 11 luni — pentru cæ am vrea sæ poatæ pleca mâine dimineaflæ sau cât decurând.Samal Majid Faraj: Cetæflenii români din Baghdad, ca øi din restul Irakului,sunt deplin liberi sæ pæræseascæ flara când doresc. Unii s°au aøteptat sæ vinæodatæ cu el. Problema nu depinde de irakieni.

Asiguræ cæ, imediat dupæ sosirea la Baghdad, va sprijini plecarea cetæflenilorromâni din Irak øi Kuwait.

Ospitalitatea oferitæ de Irak cetæflenilor unor state occidentale. Am oferitaceastæ ospitalitate pentru a preveni izbucnirea ræzboiului, pentru a menflinepacea. Prin aceasta am vrut sæ determinæm SUA sæ se gândeascæ mai mult cæsunt øi cetæfleni americani în Irak. E în scopul pæcii. Dacæ izbucneøte, ræzboiulva fi destructiv.

Forflele colosale ale americanilor øi ameninflærile provocatoare aratæ cæ SUAøi°au pierdut controlul øi pornesc de la iluzia cæ sunt singura forflæ din lume.Din pæcate, øi°au ales ca primæ victimæ Irakul.

Armata irakianæ e foarte puternicæ. S°a experimentat øi pregætit în ræzboiulde 8 ani1. Are peste 1 milion de soldafli øi circa 2 milioane de soldafli în armatapopularæ. Irakul nu va tæcea; nu se va mulflumi sæ primeascæ lovituri; dar,nu vrem ræzboi, fiind conøtienfli de interesele generale ale omenirii. De aceeaam oferit ospitalitate — poate nu va izbucni ræzboiul.

ADRIAN NÆSTASE

230

1 Ræzboiul irakiano°iranian (1980–1988).

Cetæflenii români sunt liberi. Orice problemæ ar apærea, dorim sæ fim lacurent cu ea pentru a putea interveni.

În ceea ce priveøte exigenflele noastre, dorinfla noastræ este ca România sæînfleleagæ evenimentele în adeværata lor luminæ øi sæ acflioneze împreunæ cuceilalfli pentru a se evita ræzboiul.

În al doilea rând, ar fi util sæ se acflioneze pentru a se ridica embargouleconomic, într°o primæ etapæ sæ nu se aplice cel puflin embargoul în cazulproduselor alimentare care sunt cu destinaflie umanitaræ.

În al treilea rând, România sæ aibæ un rol în acfliunea de apærare a eco-nomiilor flærilor în curs de dezvoltare din care øi noi facem parte, care færæîndoialæ vor fi primele afectate dacæ embargoul va continua.

În al patrulea rând, sæ ne gândim øi noi øi România la interesele noastreeconomice comune. Dorim ca relafliile noastre economice øi sæ se lærgeascæ, sægæsim mijloacele care sæ serveascæ acest scop chiar în condifliile actuale. Poatecæ aceasta implicæ pentru România anumite dificultæfli, dar Irakul este o flaræcu potenflial, cu mari perspective de viitor.

Dacæ relafliile economice cu România au atins valori de miliarde de dolari,în lumina pozifliilor pozitive pe care România le va adopta, acestea se vor dubla.Fraflii români sæ examineze acest aspect, pornind de la interesele pæcii øi uma-nitæflii, pentru a se face faflæ forflelor imperialiste øi pentru a se asigura dezvoltarearelafliilor între douæ flæri prietene.Adrian Næstase: Colegii vor sæ prezinte câteva din preocupærile noastre.Constantin Fota (ministru al Comerflului øi Turismului): Consecinflele pentrueconomia româneascæ sunt ample. Avem un volum mare de exporturi care nuse mai pot realiza. De asemenea, importuri care nu se pot realiza, inclusiv fliflei;lucræri la obiective economice sistate.

Speræm cæ va fi pace øi vom relua relafliile. Existæ posibilitæfli mari.Suntem puøi în fafla unei situaflii de fapt pe care trebuie sæ o abordæm în

mod realist, sæ vedem ce putem prezerva.În primul rând, problemele de ordin umanitar, în ceea ce priveøte personalul

român în Irak. Reacflia aceasta emoflionalæ a personalului a depæøit previziunile


231

noastre. De la o atitudine calmæ, o datæ cu concentrarea de forfle militare, omare parte vrea sæ vinæ acasæ. Avem 3.055 de oameni; 2.267 vor sæ plece.Au revenit 857 øi, în perioada urmætoare, va sosi un alt numær important.Samal Majid Faraj: E øocul datorat concentrærii. Apoi se vor reîntoarce.Constantin Fota: Pânæ la 28 august mai vin vreo 600. Nu°i putem influenfla.Unii vor sæ revinæ, dupæ cum sunt unii din flaræ care vor sæ meargæ. Suntreacflii umane.

Vrem sæ prezervæm utilajele într°o stare cât mai bunæ.Altæ problemæ este ce posibilitæfli avem, acum, de a face ceva împreunæ.Referitor la producflia agro°alimentaræ. Am explicat cæ astfel de posibilitæfli

nu avem. Noi înøine suntem în situaflia de a importa produse agro°alimentare.Problema cu produsele agro°alimentare la noi a devenit o chestiune politicæ.Nu este cæ nu vrem, ci cæ nu putem, flinând seama de penuria de produsealimentare, al cæror export a fost sistat.

Imediat ce situaflia în Golf se va îmbunætæfli — øi dorim din suflet sæ serezolve paønic — vom relua relafliile la scara cunoscutæ.Samal Majid Faraj: Referitor la cetæflenii români: færæ îndoialæ nu con-damnæm pe cei care se lasæ stæpânifli de teamæ øi neliniøte øi vor sæ pæræseascæIrakul.

Or, în momentul de faflæ viafla în Irak e normalæ; fabricile, uzinele, serviciilemerg înainte. N°am fugit din Baghdad pentru a ne ascunde.

În ceea ce priveøte companiile stræine, atât româneøti cât øi ale celorlalte state,au acflionat în Irak sute de companii. Abandonarea lucrærilor înseamnæ oîncælcare de contracte. Aceasta are consecinfle pe plan financiar, al compensæriidaunelor. La aceasta se adaugæ øi pærerea negativæ pe care s°ar putea sæ ne°oformæm despre companiile care abandoneazæ lucrærile.

În anii de ræzboi cu Iranul erau momente grele. Era un ræzboi activ, darfoarte multe companii øi°au continuat lucrærile. Acum n°a fost nici un ræzboi;speræm ca toate companiile sæ°øi continue lucrærile pentru a nu fi penalizate.Dacæ România va înainta cereri de compensare la Consiliul de Securitate sauSUA din cauza pericolelor, credefli cæ li se va da curs? În Cartæ este un articol

ADRIAN NÆSTASE

232

care stipuleazæ ca cei implicafli în embargouri sæ fie compensafli. Sunt capabileøi dispuse SUA sæ plæteascæ statelor prejudiciile care le au datoritæ embargoului,flinând seama cæ ele sunt forfla care profitæ de acest embargo?

Speræm sæ gæsim mijloace pentru a realiza cele patru obiective ale noastrede pace øi dezvoltare a relafliilor economice.

În ceea ce priveøte cæile prin care România ar putea sprijini economic: 1.sæ recomande întreprinderilor sale sæ°øi continue activitatea; 2. sæ ne sprijine,înflelegând condifliile economice ale României în ceea ce priveøte produselealimentare, importând anumite produse alimentare în contul Irakului, obflinândastfel øi un beneficiu important; 3. sæ ne livreze piesele de schimb øi echipamentelenecesare; 4. ne°am exprimat disponibilitatea de a livra României cantitæfli depetrol cât poate lua; 5. în aceste posibilitæfli se înscrie øi livrarea de medicamenteøi echipamente medicale în cadrul asistenflei umanitare — sæ ajute cel puflincopiii Irakului sæ nu moaræ de foame de dragul intereselor americane.

SUA au trimis observatori la alegerile din statele foste socialiste pentru asupraveghea caracterul lor liber, dar nu s°a preocupat sæ trimitæ o misiune deobservatori sæ vadæ cât de libere sunt alegerile din Kuwait. 50–100 de persoanedin Kuwait deflin peste 200 miliarde de dolari. Interesele americane sunt clare.

Nu e ciudat cæ SUA s°au implicat în asigurarea respectærii embargouluiîmpotriva Irakului, astfel încât atacæ vasele care vin øi ies din Irak? Impunereaunei asemenea rezoluflii în Consiliul de Securitate va da mânæ liberæ Israeluluisæ procedeze la fel.

Israelul a ocupat teritorii în Palestina în ’67. Au luat mæsuri similare stateleoccidentale? Din contræ, din 1967 øi pânæ acum SUA au opus veto la oricedecizie a ONU vizând soluflionarea problemei palestiniene.

Speræm ca România, flaræ cu o politicæ independentæ, sæ se opunæ deciziilorde intensificare a embargoului, la inspectarea navelor. Speranfla noastræ estenu numai cæ se va opune unei astfel de rezoluflii, ci, ca prieten, sæ convingæ øipe alfli membri ai Consiliului de Securitate sæ se opunæ.


233

Ne punem mari speranfle în relafliile noastre, în prietenia strânsæ cu România.Fiecare poziflie umanitaræ pozitivæ din partea României în aceste condiflii îøiva gæsi echivalentul în pozifliile noastre pe plan economic în viitor.Adrian Næstase: Câteva gânduri referitoare la poziflia noastræ privind situafliadin Golf.

România a fost din decembrie 1989 øi pânæ acum, pe plan internaflional,sub o lupæ foarte atentæ.

Înflelegem foarte bine dificultæflile economice øi comerciale øi implicafliilejuridice legate de funcflionarea normalæ a contractelor. Contextul general numai este unul normal øi atunci nu credem cæ o anulare strict juridicæ nu poatefi o cale de ieøire din situaflia actualæ. Speræm în înflelegerea dumneavoastræ,chiar øi acolo unde din punct de vedere formal juridic nu se justificæ întrerupereaactivitæflii.

În aceastæ dimineaflæ abia am reuøit oprirea unei greve a muncitorilorcooperanfli în Irak, în fafla MAE.

Un element important este percepflia, elementul psihologic. Pentru familiiledespærflite, neliniøtile sunt øi mai mari.

Cerem, de asemenea, sprijin øi pentru transportul lor.Samal Majid Faraj: Cred cæ deja a fost, sau va fi, permisæ operarea curseloraeriene regulate.Adrian Næstase: Din pæcate, se cere plata în valutæ. De aceea muncitoriiromâni n°au venit cu domnul ministru. Speræm cæ se vor gæsi soluflii, dacæacest lucru se doreøte.Doru Panæ (ministru al Lucrærilor Publice, Transporturilor øi AmenajæriiTeritoriului): Va fi bucuros sæ fie aprobat ca reprezentant al României înComisia mixtæ.

Irakul va gæsi, singur sau cu ajutorul prietenilor sæi, calea de depæøire amomentului de încordare care s°a creat.

Balanfla de plæfli existentæ azi nu a împiedicat continuarea lucrærilor noastre.Va putea fi reglatæ în viitor.

ADRIAN NÆSTASE

234

Momentul dificil este real. Împreunæ, putem trece peste el, acceptând cæ,în aceastæ fazæ a relafliilor economice, este necesaræ un timp o reducere a acti-vitæflii, pentru a da satisfacflie unui numær — cât mai redus speræm — demuncitori care doresc ca pentru o perioadæ sæ facæ o întrerupere — un fel deconcediu de odihnæ — în activitatea lor. Pentru a nu impieta asupra relafliilorcomerciale, am dori sprijin ca øi beneficiarii contractelor — MinisterulLucrærilor Publice, Transporturilor øi Amenajærii Teritoriului — sæ acceptetemporar o sistare a lucrærilor, ca o situaflie derivatæ din conjunctura actualæ,chiar dacæ o asemenea întrerupere nu este prevæzutæ în contracte.

Activitatea în øantier nu a suferit datoritæ faptului cæ beneficiarul, cu toatecondifliile grele, a fæcut øi face eforturi pentru a asigura materialele — bænuiesccæ nu e uøor — pentru ca noi sæ putem continua lucrærile.

Acceptarea unei situaflii de reducere temporaræ a activitæflii ar permite pærflilorcontractante sæ°øi continue ulterior lucrærile, diminuând pierderile economicela ambele pærfli. Cu aceastæ acceptare, ar trebui sæ se poatæ emite scrisori°su-port, pe baza cærora se emit vizele de ieøire din Irak.

Antreprizele noastre îøi vor menfline personal suficient continuærii activi-tæflilor strict necesare în aceastæ perioadæ de sistare provizorie.

Moment în care apare o a doua rugæminte: pe plan local, sæ fie sprijinitæactivitatea de protecflie a echipamentelor care, datoritæ naturii lucrærilor, suntîmpræøtiate pe o arie foarte largæ în zona Hilla. Concentrarea lor într°o singuræzonæ ar fi greu de realizat, costisitoare øi ar crea senzaflia pæræsirii lucrærilor,senzaflie pe care nu o dorim.

Ultima problemæ e legatæ de sprijinul pe care îl solicitæm în asigurarea zbo-rurilor cu avioane tip charter româneøti pentru a lua oamenii direct de laBaghdad. Tranzitul prin Turcia øi Iordania mæreøte starea de nervozitate, lacare se adaugæ problemele pe care le creæm flærilor vecine øi cooperanflilor noøtri,pe care dorim ca în scurt timp sæ°i putem aduce înapoi pentru terminarealucrærilor øi extinderea relafliilor.Adrian Næstase: Sæ°l ascultæm øi pe Nicolae Nicolescu, secretar de Stat careræspunde de problema petrolului.


235

Nicolae Nicolescu: În timpul ræzboiului cu Iranul, oamenii noøtri au lucratøi sub gloanfle. Desfæøurarea forflelor armate i°a speriat foarte tare pe oameniinoøtri. Nu°i putem stæpâni. Au plecat øi din Iordania. Vrem sæ gæsim înflelegere.Noi eram pregætifli sæ triplæm activitatea în Irak în urmætoarele luni. Vremînflelegere faflæ de dorinfla oamenilor noøtri de a veni acasæ.

Sæ nu facem nici unii, nici alflii, caz de prevederile contractelor, care auun capitol unilateral de forflæ majoræ, în situaflii de genul celei de acum. Prinbunæ înflelegere sæ gæsim soluflii — aøa cum am gæsit cu Iordania — ca pentruo perioadæ scurtæ de timp oamenii sæ se retragæ, dupæ ce au asigurat în condifliibune sondele, iar acestea sæ ræmânæ sub supravegherea pærflii irakiene.

Am fæcut asemenea aranjamente cu Iordania.Am vrea o soluflie de acelaøi fel. Dupæ trecerea tensiunii, suntem gata sæ ne

reluæm activitatea cu forfle sporite.Samal Majid Faraj: Færæ îndoialæ cæ toate aceste probleme pot fi examinate,când privim ansamblul øi problemele de interes pentru ambele pærfli, prin prismaintereselor comune.

Ceea ce am dori noi de la prietenii români — sintetic:La nivel politic: dorim un rol activ øi pozitiv din partea României pentru

a se determina retragerea forflelor americane øi occidentale din zonæ; blocareadeciziei privind embargoul economic; refuzul de a se ralia la orice decizie defolosire a forflei pentru a impune embargoul economic.

La nivel bilateral: speræm ca relafliile comerciale øi economice sæ continue,îndeosebi în ceea ce priveøte aprovizionarea Irakului cu produse alimentare øimedicale, atât prin export direct, cât øi prin reexport: sprijin prin livræri deechipamente curente plus piesele de schimb necesare; continuarea achitæriidatoriei cætre România prin livræri de fliflei în contul datoriei.

Aceøti paøi pozitivi din partea prietenilor români vor fi de naturæ sæ continuerelafliile politice øi economice atât în prezent, cât mai ales în viitor.

Mulflumiri pentru prilejul oferit de a discuta cu noi. Speræ cæ discufliile vorfi fructuoase.Adrian Næstase: Mulflumim øi noi.

ADRIAN NÆSTASE

236

Mâine va fi probabil întâlnirea cu preøedintele Ion Iliescu.Aøteptæm cu optimism noi discuflii — deøi nu este starea de spirit cea mai

potrivitæ. Speræm cæ rafliunea va învinge.


25 august 1990

17.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Punctaj pentru americani.– Am introdus în mesajul nostru pozifliile SUA — îl va pregæti Radu Onofrei.– Romulus Neagu sæ vadæ articolul referitor la Ungaria.

19.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Larry C. Napper, însærcinat cu afaceri al S UA.

Adrian Næstase: Schimb de opinii despre vizita ministrului irakian al Plani-ficærii. Face un rezumat al discufliilor.Larry C. Napper: Mulflumeøte. Va transmite la Washington.

Poziflia României, a preøedintelui Iliescu va fi primitæ foarte bine la Washington.Apreciazæ cæ noi stæm pe principii. Costul e mare pentru noi (pentru români);e mare øi pentru ei (pentru americani). Costul pentru tofli e mare, dar øi mizele.

Se impune aplicarea sancfliunilor øi la serviciile cætre guvernul irakian.Serviciile sunt acoperite de sancfliuni. Unele flæri øi°au continuat contracteledupæ sancfliuni. Sæ facem efortul de a retrage tofli muncitorii din Irak. Sæ dæmasiguræri cæ nu vom trimite noi muncitori, în cursul acestei crize. Oricum ebine ca cetæflenii români sæ fie retraøi.Adrian Næstase: Explicæ situaflia cooperanflilor români øi problemele legatede retragerea lor.


237

Larry C. Napper: Oamenii lor (cetæfleni americani) nu pot pleca din Irak,inclusiv diplomaflii. Sæ notificæm dacæ vom avea vreun avion irakian înRomânia. Comportamentul României e impecabil în aceastæ privinflæ.


20.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Væzut textul Declarafliei Parlamentului României privind Dictatul de la

Viena.

26 august 1990

11.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Observaflii la articolul pentru „Lumea Azi“. – Vin øi observafliile lui Romulus Neagu.– Terminæm lucrul la 13.30.– Transmit revistei „Lumea Azi“ articolul domnului Adrian Næstase:

Europa viitorului sau Europa trecutului1

Puflin previzibile cu câtva timp în urmæ, schimbærile profunde careau loc în Europa Centralæ øi de Ræsærit, restructurarea raporturilor so-vieto°americane, ca øi progresul extraordinar de rapid pe calea unificæriiGermaniei au dat noi dimensiuni, dar øi o serie de alte „necunoscute“problematicii securitæflii øi cooperærii pe continentul european.

Doritæ, øi mai ales necesaræ, edificarea unei noi Europe ocupæ unamplu spafliu în câmpul gândirii øi acfliunii politico°diplomatice. Cumva aræta Europa viitorului nu constituie nici pe departe un simplu

ADRIAN NÆSTASE

238

1 Apærut în „Lumea Azi“, nr. 35, 30 august 1990, pp. 3–5.

exercifliu teoretic, ci implicæ o enormæ responsabilitate pentru tofli factoriipolitici de pe continent øi, în primul rând, pentru cei guvernamentali.

Schimbærile care au avut loc în ultima vreme au adus Europa într°unpunct nodal al istoriei sale: realizarea practicæ a tranzifliei de la organizareapostbelicæ a raporturilor interstatale spre o arhitecturæ a unitæflii øicooperærii. În eforturile care se fac — øi la care guvernul român înflelegesæ fie un participant activ, cu contribuflii proprii, constructive, cu abordæricare sæ serveascæ atât interesele fundamentale ale poporului român, câtøi cauza generalæ a securitæflii øi conlucrærii dintre statele europene —se manifestæ o atracflie, izvorâtæ din certe interese, pentru extrapolareala scara întregului continent a modelelor øi institufliilor care øi°au gæsitdeja o consacrare, chiar dacæ nu sunt încæ finite øi formeazæ uneori obiectde controverse. În acest proces de cæutare se urmæreøte fructificareastructurilor existente — Consiliul Europei, Piafla Comunæ, Tratatul dela Varøovia øi NATO — pentru problemele securitæflii, dar se imagineazæøi structuri noi, pornind de la ideea unor organisme general°europenecu totul diferite — reuniuni ale øefilor de stat, reuniuni ale miniøtrilorAfacerilor Externe, un secretariat permanent, un centru pentru preve-nirea øi soluflionarea conflictelor øi altele. Reuniunea la nivel înalt dintoamna acestui an, procesul de negocieri care a fost declanøat la întâlnireaminiøtrilor de Externe ai celor 35 state de la Copenhaga, din iunie a.c.,sunt chemate sæ caute solufliile cele mai bune în aceastæ direcflie.

Nimeni nu poate nega, fiind de bunæ credinflæ, cæ varianta optimæ ainstitufliilor general°europene se poate degaja numai printr°o evaluarecriticæ a alternativelor posibile øi construind, pe aceastæ bazæ, abordærimoderne, strâns ancorate în realitæfli. Aceste realitæfli sunt, în primul rând,existenfla statelor suverane øi independente, aøa cum sunt ele definite dedreptul internaflional contemporan, de actele politice øi juridice post-belice, diferenflele dintre state în planul nivelului dezvoltærii economiceøi sociale, ca øi mozaicul de spiritualitæfli distincte øi fertile atât de specificecontinentului nostru.


239

Preocupærile cele mai diverse la scara întregului continent, pe planbilateral ori la nivel subregional, vizeazæ gæsirea solufliilor raflionale pentruecuaflia securitæflii øi stabilitæflii, a încrederii øi cooperærii. Realismul politicpare sæ impunæ de pe acum conceperea procesualæ a construcfliei NoiiEurope pornind de la meritele verificate de°a lungul anilor de cadruloferit de CSCE øi prin adaptarea general°acceptabilæ a unor structuriexistente. Consensul larg asupra faptului cæ Europa de mâine va trebuisæ fie democraticæ, paønicæ øi unitæ, exclude a priori gândirea øi acfliunilemotivate ideologic, naflionalist ori dupæ criteriile puterii, fæcândnecesaræ întærirea funcfliilor normative ale procesului, conceperea unuisistem general°european care sæ garanteze securitatea statelor participanteøi sæ permitæ perfecflionarea cadrului colaborærii lor pe multiple planuri,în spiritul egalitæflii, respectului øi avantajului reciproc.

Nostalgii periculoase

Din pæcate, în eforturile de realizare a noilor obiective se manifestæøi unele tentaflii, destul de puternice, de a imagina Europa viitoruluiprivind cu nostalgie înapoi øi de a împinge în faflæ concepte ori modelede organizare a raporturilor intereuropene care nu au rezistat timpului,de pe vremea când configuraflia geopoliticæ a Europei avantaja pe ceipuflini øi defavoriza pe cei mulfli, cærora le erau negate libertatea øiindependenfla. În acest context, opfliunile inspirate din scenariile valabileEuropei de ieri a dictatelor imperiale øi a asupririi naflionale — oricâtde atrægætoare ar pærea hainele cu care se încearcæ astæzi îmbræcarea lor,pentru a putea fi proiectate în Europa de mâine — prejudiciazæ intereselegenerale ale stabilitæflii øi înflelegerii, ba chiar øi pozifliile promotorilorlor, fiind inacceptabile øi principial, øi practic.

Iatæ de ce nu este pentru prima oaræ când autoritæflile noii Româniisunt nevoite sæ adopte o poziflie publicæ faflæ de unele teze øi acfliunipromovate de cercurile politice oficiale din Ungaria în legæturæ cu situafliaminoritæflii maghiare din flara noastræ øi perspectivele, prin aceastæ prismæ,

ADRIAN NÆSTASE

240

a raporturilor bilaterale, prezentate toate în contextul edificærii noiiEurope. Se poate distinge în atitudinea oficialæ a guvernului de laBudapesta un dualism suspect: pe de o parte, abordæri moderne, pozitive,constructive, atunci când privesc spre Vestul continentului, iar pe dealtæ parte, abordæri îmbibate de nostalgia trecutului imperial, de dorinflanedisimulatæ de reînviere a Europei de ieri, atunci când privesc spreRæsæritul continentului, îndeosebi spre România.

Încæ de la reapariflia pe harta Europei a statului ungar independent,în urma destræmærii Imperiului austro°ungar, barometrul raporturilornoastre bilaterale a indicat foarte rar un timp favorabil. Diversele regimuricare s°au succedat la cârma flærii vecine — inclusiv regimul horthyst, caøi cel comunist — animate de spiritul revizionismului, au contestatexplicit sau implicit justeflea reglementærilor de pace de la sfârøitul celordouæ ræzboaie mondiale. Surprinzætor este, însæ, cæ øi actualulprim°ministru, domnul József Antall1, a declarat la Congresul al III°leaal Forului Democratic Ungar, la începutul lunii iunie a.c., cæ „Trianonulræmâne pentru mine o ranæ dureroasæ, datoritæ pierderii de teritoriu øide populaflie. Noi acceptæm realitæflile istorice øi politice, dar nimeni nune poate pretinde sæ ne ascundem durerile îndreptæflite“. O asemeneapoziflie ar fi provocat mai puflinæ surprindere øi îngrijorare venind dinpartea distinsului disident de ieri, dar afirmarea ei din postura unui øefde guvern, rezultat din primele alegeri libere postbelice din flara vecinæ,ridicæ la nivel oficial contestarea realitæflilor teritoriale europene, cu toategravele consecinfle care pot decurge de aici. Este bine sæ reamintim cæUngaria a fost obligatæ sæ „cedeze“ ceea ce, de drept, nu i°a aparflinutniciodatæ. Desigur, aceste „pierderi“ nu au fost doar în favoarea României,ci øi a tuturor celorlalte state vecine Ungariei, ale cæror popoare øi°auexercitat dreptul la autodeterminare, întregindu°øi sau formându°øi statelenaflionale. În ceea ce priveøte „durerile îndreptæflite“, este de ajuns sæ se


241

1 József Antall. Om politic øi de stat ungur, prim°ministru al Republicii Ungare (3 mai 1990–12decembrie 1993).

menflioneze cæ, în teritoriile respective, populaflia maghiaræ nu a fostniciodatæ majoritaræ, nici dupæ cele mai trunchiate statistici ale fostuluiimperiu bicefal.

Pretenflii contrare legalitæflii internaflionale

Articolul 6, alineatul 3 din Constituflia Republicii Ungare specificæ:„Republica Ungaræ se simte ræspunzætoare faflæ de soarta maghiarilor caretræiesc în afara frontierelor sale øi favorizeazæ cultivarea relafliilor acestoracu Ungaria“. În fapt, se pare cæ aceastæ prevedere, introdusæ nu demultîn legea fundamentalæ a Ungariei, øi°a propus sæ ofere temei juridic întregiisuite de acfliuni inifliate de guvernul ungar vizând condiflionarea rapor-turilor cu statele vecine de „reglementarea“ situafliei minoritæflilor ma-ghiare de pe teritoriul lor, desigur dupæ viziunea imperialæ, paternalistæde la Budapesta.

Investigând semnificaflia stipulafliilor constituflionale amintite, s°arputea deduce cæ orice stat ar fi îndrituit sæ emitæ pretenflii de a fi atrasla reglementarea drepturilor fundamentale ale cetæflenilor altui stat, dacæaceøtia vorbesc aceeaøi limbæ sau împærtæøesc valori culturale comune.Realitatea este cæ, în afaræ de Ungaria, nici unul din statele participantela CSCE nu a emis vreodatæ asemenea pretenflii øi nici nu s°a declaratdispus sæ le accepte, deøi practic toate aceste state au minoritæfli mai multsau mai puflin numeroase pe teritoriile lor. Desigur, aici nu este vorbade opfliunea unui stat sau altul în aceastæ materie, ci de observarea unorprincipii de bazæ ale raporturilor internaflionale.

Øi, totuøi, pe baza juridicæ øi moralæ øubredæ amintitæ, primul°ministruungar s°a simflit încurajat sæ afirme mai departe în cuvântarea citatæ:„doresc sæ fiu prim°ministru al celor 15 milioane de unguri“. Opiniapublicæ din flara noastræ øi din lume cunoaøte însæ cæ domnia sa a devenitprim°ministru doar în urma opfliunilor electorale din Ungaria, întrucâtpentru formafliunea sa politicæ nu a fost chemat sæ se pronunfle la urne

ADRIAN NÆSTASE

242

nici un alegætor din numeroasele flæri ale lumii în care træiesc cetæflenide etnie maghiaræ.

Este evidentæ incompatibilitatea tuturor acestor pretenflii cu preve-derile Actului final de la Helsinki, cu toate cæ actualele autoritæfli de laBudapesta afirmæ stæruitor, în prezent, cæ îøi îndeplinesc cu strictefleobligafliile ce decurg din acest document. Este suficient de reamintit cæîn Declaraflia din Actul final privind principiile care trebuie sæ guvernezerelafliile dintre statele participante, primul este înscris cel privind egalitateasuveranæ øi respectarea drepturilor inerente suveranitæflii. În context, eleste explicitat, între altele, prin dreptul fiecærui stat de a°øi stabili singurlegile øi reglementærile.

Substratul tezei „statului multinaflional“

În România a produs consternare øi îngrijorare condiflia pusæ deministrul de Externe ungar, domnul Gezá Jeszenszky, în interviul acordatpostului de radio „Europa liberæ“ la 8 august a.c., pentru existenfla unor„relaflii exemplare de bunæ vecinætate, chiar prieteneøti, cu România“,pentru care „Ungaria este pregætitæ“: „totul depinde de guvernul român,dacæ vrea sæ recunoascæ faptul cæ România este un stat multinaflional“.În fond, se cere Parlamentului român — cæci acesta este forul careelaboreazæ Constituflia flærii — sæ consacre ceea ce nu corespunde realitæflii.Aceastæ declaraflie nu poate fi interpretatæ numai ca o posibilæ figuræ destil. Venind din partea unui ministru de Externe, ea are toatæ încærcæturapoliticæ pe care o conferæ aceastæ funcflie de ræspundere. Aserfliuneademnitarului ungur omite, probabil nu intenflionat, cæ træsætura naflionalæsau multinaflionalæ a unui stat nu se proclamæ, ci este determinatæ derealitæfli.

Punerea în discuflie a caracterului naflional unitar al statului românreînvie, de fapt, tezele øi practicile condamnate de vreme ale Cominter-nului, care nu au gæsit teren prielnic la noi, cu toatæ presiunea externæexercitatæ, decât în concepflia unui numær infim de staliniøti. Rezistæ,


243

de altfel, oricærei investigaflii faptul cæ pe teritoriul României nu existænici o altæ nafliune în afaræ de cea românæ, ci doar minoritæfli naflionaleræspândite pe tot cuprinsul flærii. Færæ nici o intenflie de a idealiza trecutul,istoria noastræ probeazæ toleranfla poporului român faflæ de minoritæfli,ca øi faptul cæ nafliunea românæ nu a râvnit niciodatæ pæmânt stræin øinu a dus ræzboaie pentru aservirea altor popoare. Existenfla minoritæflilornaflionale constituie o realitate istoricæ, fiind rezultatul proceselor com-plexe de migraflie a popoarelor, cunoscute øi în celelalte state europene.

Întreflinerea unei psihoze antiromâneøti

Ca øi cum recunoaøterea caracterului „multinaflional“ al statului românnu ar fi de°ajuns, oficialitæflile ungare condiflioneazæ mai departe însæøi„reintrarea României în Europa“ de satisfacerea pretenfliilor lor. Preøe-dintele Republicii Ungare, domnul Árpád Göncz1, declara în interviuldin 6 iulie a.c. acordat ziarului „Bihari Naplo“ din Oradea: „Sunt convinscæ drumul României spre Europa trece prin Ungaria øi cheia acestuia oconstituie rezolvarea problemei minoritæflilor“, potrivit preceptelor ungare,bineînfleles, iar la interval de o lunæ afirma în publicaflia austriacæ „DieFurche“ cæ, „în cazul vecinului nostru din sud°est, piatra de încercarea apartenenflei la Europa øi a exercifliului democratic o constituie asigurareadrepturilor individuale øi colective ale minoritæflilor“. Se poate uøorconstata cæ cea mai înaltæ oficialitate din Ungaria doreøte sæ se erijezeîn purtætorul de cuvânt al minoritæflilor naflionale din România, în virtuteaunui mandat pe care nu i l°a conferit, de fapt, nimeni.

La o examinare, fie øi sumaræ, a suitei de declaraflii arogante øicalomnioase la adresa României ale oficialitæflilor ungare, sensul lor apareclar: nu are importanflæ dacæ asemenea declaraflii au efect sau nu; im-portant pentru acuzatori este sæ se „sensibilizeze“ opinia publicæ internæøi, mai ales, sæ se prezinte Europei øi lumii o imagine deformatæ a

ADRIAN NÆSTASE

244

1 Árpád Göncz (1922). Scriitor, om politic øi de stat ungar. Preøedinte al Parlamentului (1989).Preøedinte al Republicii Ungare (2 mai 1990–4 august 2000).

României, care sæ faciliteze promovarea pozifliilor revizioniste ale Ungariei.Finalitatea revizionistæ a acestor maøinafliuni este lesne de constatat.Evident, este dificil sæ se reia vocabularul Cominternului, care calificaRomânia drept „stat imperialist“, cotropitor de „teritorii stræine“. Dareste suficient sæ se afirme, precum face ministrul de Externe ungar înpublicaflia „Népszava“ din 7 august a.c., cæ „frontierele trasate în EuropaCentralæ nu sunt numai nedrepte, ci øi artificiale, întrucât au despærflitaøezæri umane“. Pe de altæ parte, ce trebuie înfleles din declaraflia preøe-dintelui Ungariei, în interviul menflionat din 6 iulie a.c., cæ „sarcinamaghiarilor transilvæneni este ca, dupæ posibilitæfli, sæ°øi punæ de acordpaøii øi cu interesele statului ungar“?

Subterfugii noi pentru repunerea în cauzæ a frontierelor

Tot domnul Gezá Jeszenszky, care deplânge caracterul nedrept algraniflelor în Europa Centralæ, lanseazæ public, în acelaøi interviu publicatîn „Népszava“, ideea unei grupæri subregionale denumite „Carpafli°Tisa“,care „ar cuprinde Slovacia ræsæriteanæ, Ungaria ræsæriteanæ, Transilvaniaøi Voivodina“ pentru cooperarea între provincii care „deøi aparflin unorstate diferite fac parte din aceeaøi zonæ“. Ministrul de Externe ungardetaliazæ øi fundamenteazæ aceastæ idee, tot la 7 august a.c., într°uninterviu publicat în ziarul sovietic „Izvestia“ afirmând: „Ne putem imaginao colaborare mai strânsæ în regiunea tiso°carpaticæ, între raioanele deest ale Ungariei, Cehoslovaciei, Transcarpatica sovieticæ, Transilvaniaromâneascæ øi Voivodina iugoslavæ. Infrastructurile, legæturile economice,cândva puse la punct, ar putea sæ se dezvolte rapid øi cu succes aici“.Pledând, deci, pentru dezvoltarea de „legæturi economice, culturale øipolitice intense“ øi în alte zone similare din Europa, demnitarul ungararatæ cæ „într°o serie de cazuri, într°o mæsuræ sau alta, aceste legæturiexistau deja, înainte de Primul Ræzboi Mondial, apoi însæ au încetat dinpricina frontierelor rigide“. Nu este deloc greu de înfleles cæ aøa°zisapropunere de cooperare Tisa°Carpafli reprezintæ o încercare de reînviere


245

a unei zone în interiorul fostelor frontiere ale fostului regat maghiar.Deci, înapoi, în Europa trecutului!

Øi, mai departe, ministrul ungar afirmæ cæ în Transilvania, în Evul Mediu,„certându°se, dar færæ conflicte etnice serioase, træiau împreunæ saøii,maghiarii øi românii care s°au stabilit acolo“, ignorând, cu bunæ øtiinflæ,cæ românii, ca popor, s°au næscut în Transilvania, nu s°au stabilit acolo,cæ peste ei au venit alflii, iar cæ în perioada menflionatæ românii — deøimajoritari — constituiau o populaflie færæ nici un fel de drepturi politice.

Probleme consulare

În interviul menflionat acordat postului de radio „Europa liberæ“,ministrul ungar face afirmaflii privind o aøa°zisæ inexistenflæ a unor înfle-legeri consulare bilaterale. Bineînfleles, afirmaflia este legatæ exclusiv deproblema deschiderii unui consulat al Ungariei la Cluj.

Pentru informarea opiniei publice, este bine sæ se øtie cæ între Româniaøi Ungaria existæ 14 acorduri, convenflii øi înflelegeri care reglementeazæ,practic, întregul ansamblu al activitæflilor consulare (desfiinflarea reciprocæa vizelor, problemele de asistenflæ juridicæ, micul trafic de frontieræ etc.).Existæ 9 puncte de trecere a frontierei, din care 6 sunt pentru traficulinternaflional øi se poartæ negocieri pentru creøterea numærului de ase-menea puncte. Practic, cadrul juridic existent faciliteazæ øi simplificæ într°omæsuræ considerabilæ activitatea consularæ, astfel încât deschiderea unuiconsulat maghiar la Cluj — ca øi a unui consulat român în Ungaria —nu pot fi justificate de necesitæflile practice ale muncii consulare, aøa cumaceasta este definitæ în convenfliile internaflionale în materie. Aceasta esteexplicaflia de fond a neacceptærii deschiderii consulatului maghiar de laCluj. Dacæ guvernul ungar doreøte deschiderea unui consulat pentru altescopuri decât cele consulare, trebuie sæ informeze cu claritate guvernulromân, pentru a se putea analiza cu grijæ toate implicafliile posibile. Esteadeværat cæ, imediat dupæ Revoluflie, autoritæflile provizorii ale Românieiau acceptat, în principiu, ideea deschiderii consulatului. Aceasta s°a fæcut

ADRIAN NÆSTASE

246

în condifliile în care guvernul maghiar øi°a manifestat deplina solidaritatecu scopurile Revolufliei române, pentru care poporul român, ca øi noileautoritæfli de la Bucureøti, au exprimat calde mulflumiri. La scurtæ vremeînsæ, adeværatele fleluri ale atitudinii Ungariei faflæ de noul regim din flaranoastræ au ieøit la ivealæ. Poziflia faflæ de România a autoritæflilor ungares°a modificat fundamental — aøa cum s°a arætat mai sus — revenindîn interiorul parametrilor promovafli de vechile regimuri de la Budapesta,ceea ce a obligat guvernul român sæ°øi reconsidere poziflia.

Artificialitatea campaniei antiromâneøti

Cele de mai sus reprezintæ doar o selecflie, departe de a fi exhaustivæ,din luærile de poziflie oficialæ ale exponenflilor puterii din Ungaria, carese produc cu o frecvenflæ tot mai mare øi care atestæ obiectivele revizionisteale guvernului ungar, însoflite de o veritabilæ campanie antiromâneascæîn mediile de informare, ca øi în cele ale emigrafliei maghiare. Surprinzætor,în acest context, este doar faptul cæ înteflirea acestei campanii are locdupæ o scurtæ perioadæ care a urmat Revolufliei din decembrie, când auexistat semne cæ problemele acumulate în timpul vechilor regimuri dincele douæ flæri pot fi rezolvate pe o nouæ bazæ. Timpul a arætat cæimposibilitatea materializærii acestei eventualitæfli nu s°a datorat numaigrabei, puflin justificatæ, a pærflii ungare, ci în principal tendinflei de afolosi complexitatea situafliei din România øi fragilitatea noilor salestructuri statale pentru a obfline satisfacerea unor „revendicæri“ care nuau fost posibil de dobândit în ultimii 70 de ani, tocmai datoritæcaracterului nelegitim sau exagerat al acestor „revendicæri“.

Aici este locul sæ se reafirme cu toatæ claritatea øi ræspunderea cæRomânia are locul sæu inconfundabil în Europa, dobândit în istorie færæpermisiunea nimænui øi færæ a abdica de la imperativele identitæflii sale,aøa cum este de altfel cazul oricærei alte flæri europene. Acest loc îøi arefundamentul în aportul secular al românilor la fæurirea, afirmarea øiapærarea valorilor civilizafliei de pe continent, în potenflialul economic


247

al României, complementar circuitului intereuropean øi, nu în ultimæinstanflæ, în aportul pe care flara noastræ îl poate avea la edificarea Europeide mâine.

Guvernul român este profund preocupat de asigurarea evolufliei nor-male a raporturilor cu tofli vecinii, în primul rând cu Ungaria. Guvernulromân urmæreøte cu perseverenflæ aceste raporturi, prin bunæ vecinætate.Aceasta înseamnæ, în mare mæsuræ, înflelegerea faptului cæ este necesarun cadru politic care sæ favorizeze armonizarea pozifliilor øi intereselorcelor douæ flæri. Nu existæ însæ nimic comun între problematica drepturiloromului, respectiv a drepturilor persoanelor aparflinând minoritæflilornaflionale, øi chestiunea frontierelor. De aceea, nu se poate accepta caproblema minoritæflilor sæ fie utilizatæ pentru punerea în discuflie saucrearea unui climat internaflional tulbure øi ca substitut pentru pretenfliide revizuire a frontierelor în Europa. De altfel, conflinutul øi sensuldezbaterilor actuale din Europa în materie atestæ cæ poziflia Românieise încadreazæ în tendinfla generalæ de tratare a acestor teme.

Noua Românie a dat suficiente dovezi cæ trateazæ drepturile per-soanelor aparflinând minoritæflilor naflionale cu cea mai mare atenflie, prinprisma semnificafliei lor pentru raporturile bilaterale øi pentru atmosferadin Europa în aceastæ perioadæ de tranziflie spre noua structuræ a securitæfliiøi stabilitæflii pe continent.

Actuala escaladare de cætre oficialitæflile ungare a campaniei antiromâ-neøti pe aceastæ temæ urmæreøte, de fapt, sæ creeze presiuni asupra flæriinoastre øi sæ distragæ atenflia de la imperativul necesitæflii de a trage con-cluzii din lecfliile istoriei, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la odiosulDictat de la Viena, dupæ ce marcarea recentæ a semicentenarului Trata-tului de la Trianon a fost din plin folositæ de propaganda ungaræ înscopuri revizioniste. Din fericire — nu numai pentru noi, dar pentruEuropa øi întreaga lume — astæzi nu mai existæ un Hitler øi un Mussolini!

Campania devine cu atât mai de neînfleles cu cât, în cadrul dialoguluiministerial avut la Budapesta, la sfârøitul lunii iulie a.c., partea ungaræ

ADRIAN NÆSTASE

248

a fost de acord cæ nu trebuie sæ se erijeze în avocat sau tutore al minoritæfliimaghiare din România. Acordul realizat cu acest prilej de a se abordatoate problemele dintre flærile noastre de pe poziflii pragmatice øi a secontinua dialogul în acest spirit este pe cale de a fi încælcat prin recenteleafirmaflii ale øefului diplomafliei ungare care sugereazæ cæ „nu are senssæ mergem la Bucureøti“ dacæ „întrevederea are loc de dragul întrevederii“øi nu existæ cea mai micæ øansæ „pentru contribuflia noastræ la ameliorareasituafliei“ (minoritæfli maghiare — n.n.).

Aøa cum s°a afirmat øi la Conferinfla privind dimensiunea umanæ aprocesului CSCE de la Copenhaga, din iunie a.c., România, ca statnaflional unitar, cu sub 10 la sutæ populaflie aparflinând altor grupurietnice, recunoaøte cæ drepturile acestora trebuie abordate realist øi curesponsabilitate, în spiritul democrafliei, libertæflii øi demnitæflii umane.Aceastæ problemæ nu priveøte doar „unele“ flæri europene, ci întreagacomunitate a statelor din zona CSCE, inclusiv Ungaria. De aceea, uninventar al acestora øi al situafliei lor concrete la nivel continental ar fiindispensabil pentru stabilirea unor standarde europene comune, menitesæ constituie baza de referinflæ pentru fiecare flaræ în evaluarea øi tratareacu bunæ credinflæ a condifliei minoritæflilor naflionale.

România recunoaøte necesitæflile educaflionale ale minoritæflii ma-ghiare — ca, de altfel, ale tuturor celorlalte grupuri etnice din flaræ —øi, dupæ Revoluflie, au fost adoptate mæsuri semnificative în aceastædirecflie, ignorate însæ de cercurile politice din Ungaria, pentru a încercasæ impunæ mæsuri nerezonabile, care nu sunt acceptate în nici o flaræeuropeanæ. Cât priveøte cererile avansate de autoritæflile ungare în „anu-mite probleme culturale“, prezentând public drept premisæ ca româniisæ renunfle la „opacitatea“ lor, în afara caracterului arogant øi jignitor,departe de ceea ce se cheamæ „respect reciproc“, denotæ menflinerea tacticiide a dicta soluflii pe fondul afirmafliilor de esenflæ denigratoare privindrespectarea necesitæflilor fundamentale legitime care „în toate flærile


249

europene, flæri civilizate, sunt îndeplinite øi acelaøi lucru trebuie sæ seîntâmple øi în România“.

Acuzafliile ungare în privinfla intoleranflei faflæ de cetæflenii aparflinândminoritæflii maghiare nu au nici un fundament în viafla realæ. Dupæ cumse øtie, în flara noastræ nu a existat øi nici nu existæ o mentalitate de„ghetou“ în privinfla condifliei grupurilor etnice; nici în perioadele celemai grele din trecut aceste grupuri nu au fost tratate pe mæsura acfliunilorde exterminare din alte flæri — inclusiv din Ungaria — astfel cæ oriceacuzaflie de „pogrom“ este lipsitæ de fundament, pe lângæ faptul cætermenul este folosit de o manieræ abuzivæ, revoltætoare. Nu este în in-teresul nafliunii române øi al flærii în general sæ°øi înfrumusefleze istoria,iar perioada de dupæ Revoluflia din decembrie a dovedit cu prisosinflæcapacitatea parlamentului, a guvernului øi a opiniei publice româneøtide a privi deosebit de critic trecutul. Dar oamenii øi, în fafla lumii, øtiinflaistoriei øi autoritæflile nu°øi pot asuma povara ræspunderii pentru acte øifapte petrecute numai în mintea denigratorilor României. O asemeneamentalitate dæ frâu liber atitudinilor revizioniste, bazate pe pretenfliimaximaliste, care au creat condiflii de dezechilibrare a vieflii economiceøi sociale în cele douæ judefle în care majoritatea o formeazæ etniciimaghiari (Covasna øi Harghita) øi unde s°au fæcut øi se fac presiuni asuprapopulafliei române de a°øi pæræsi locurile de baøtinæ øi de muncæ.

Este imposibil de susflinut cu pertinenflæ afirmafliile oficialitæflilor ungarecæ în România ar fi împiedicatæ libera circulaflie a persoanelor øi s°arpractica o acfliune de asimilare a minoritæflilor. Libera circulaflie pestegraniflæ a persoanelor, dupæ Revoluflie, a devenit o astfel de realitate, încâtchiar autoritæflile ungare invocæ insuficienfla punctelor de tranzit øi a cæilorde comunicaflie. Este însæ un fapt cæ fluxul predominant de persoanede etnie maghiaræ din România este pe direcflia Budapestei, unde poposesccu predilecflie øi reprezentanflii de frunte ai minoritæflii maghiare.

În prezent, în privinfla circulafliei informafliei, aceasta se desfæøoaræ înmod liber, conform normelor comune tuturor flærilor civilizate. Dar

ADRIAN NÆSTASE

250

denigratorii României uitæ cu bunæ øtiinflæ sæ menflioneze cæ în Ungariase distinge existenfla unei anumite conduite impuse mijloacelor deinformare în masæ. Aceasta a determinat, între altele, nedifuzarea inter-viului acordat la sfârøitul lunii iulie a.c., emisiunii „Panorama“ a televizi-unii ungare, de domnul secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externeromân, Romulus Neagu, pe motive de oportunitate, deøi redacflia emisiu-nii îøi asumase în scris aceastæ obligaflie.

Necesitatea de a privi spre Europa viitorului

Acuzafliile nefondate øi pozifliile ultimative ale autoritæflilor din Ungaria,care se subsumeazæ, dar øi întreflin acfliunile potrivnice României dindiverse medii stræine, provoacæ legitima îngrijorare a opiniei publice dinflara noastræ. Ele sunt, de asemenea, o sursæ ce alimenteazæ tensiuni socialeøi conflicte care favorizeazæ elementele extremiste din ambele pærfli.Indiferent de faptul cæ manifestærile duømænoase ungare urmæresc acestscop sau nu, rafliunea în politicæ øi responsabilitatea pentru destinelepropriului stat øi stabilitatea în Europa impun încetarea lor.

Exercifliile politologice ale oficialitæflilor ungare atestæ cæ, în acest sfârøitde secol, Europa nu este scutitæ de spectrul întoarcerii la practici øi modelece amintesc de vremurile mai vechi sau mai recente, când unor state lise dicta configuraflia geograficæ, ordinea internæ øi direcfliile dezvoltæriisocial°economice. Aceasta impune vigilenflæ pentru ca bunul simfl øi spi-ritul de ræspundere sæ învingæ în procesul anevoios de edificare a viitoareiEurope. Pentru binele øi interesul tuturor. Europa nu poate fi decât ounitate în diversitate, în care fiecare stat sæ aibæ locul sæu inconfundabil,potrivit propriei identitæfli naflionale, economice øi spirituale.

fiærile noastre sunt vecine øi se confruntæ în mare mæsuræ cu problemeeconomice øi sociale de esenflæ oarecum similaræ, dacæ nu chiar mai ampleîn cazul Ungariei, moøtenite de la regimurile trecute. Tocmai în asemeneaîmprejuræri este în interesul fiecæreia din ele de a nu adæuga eforturilor,determinate de situaflia amintitæ, noi preocupæri pentru probleme


251

supradimensionate în raport cu amploarea lor realæ sau chiar inexistente.Doar prin respect reciproc øi luciditate, dialogul început luna trecutæ laBudapesta poate da roadele scontate, în interesul ambelor flæri øi mai alesal persoanelor în favoarea cærora se agitæ spiritele în Ungaria.

Este momentul ca cele douæ flæri ale noastre sæ demonstreze, fiecare,lumii cæ maturitatea prevaleazæ asupra pasiunilor øi nostalgiei dupævremuri revolute, cæ sunt parteneri responsabili pe drumul început alconstrucfliei unei Europe a viitorului.

Ar fi nerealist sæ se nege dificultæflile existente în calea noii construcfliieuropene, care sunt inerente datoritæ îndelungatei perioade de adver-sitate ideologicæ, suspiciunii øi neîncrederii izvorâte din rivalitæfli mai vechisau mai noi, precum øi diversitæflii, normale în sine, a intereselor statale.Învingerea reflexelor øi a cliøeelor trecutului, de orice sorginte ar fi ele,este determinantæ pentru a nu se scæpa astæzi øansa istoricæ de a fæuri oEuropæ pentru mâine. Tratarea cu realism a premiselor edificærii acesteiaimpune politicului pæstrarea øi valorificarea cadrului oferit de principiiledefinite în Actul final de la Helsinki care, rezistând vicisitudinilorconfruntærii în dialog, din ultimii 15 ani, îøi pæstreazæ deplina valabilitateøi reprezintæ, de fapt, singura temelie solidæ pentru o întreprindere alcærei flel este colaborarea øi unitatea.

27 august 1990

11.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Teodor Meleøcanu — analizæ privind posibilitatea deschiderii de misiuni

diplomatice cu Australia, la Bucureøti øi Sidney; sæ facem o întâlnire cuministrul de Externe australian1.

– Legætura cu Dan Amedeo Læzærescu.

ADRIAN NÆSTASE

252

1 Gareth Evans.

17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Dosar referitor la relafliile bilaterale cu Uruguay; în general, sæ se prezinte

dosarul relafliilor bilaterale când ministrul merge la recepflia oferitæ de unambasador.

– De mers în Turcia pentru discuflii cu ministrul de Externe — de discutatpe marginea acestui subiect.

20.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Larry C. Napper, însærcinat cu afaceri al SUA. LaBucureøti.

Adrian Næstase: În legæturæ cu echipamentele militare vândute Irakului. Nuam vândut arme chimice. Am vândut un numær de mæøti øi de costume deprotecflie.Larry C. Napper: Ar putea cæpæta o listæ?Adrian Næstase: E confidenflialæ.

În altæ ordine de idei, noi privim cu anumitæ aprehensiune unele dezvoltæridin Bucureøti. Avem impresia cæ existæ din nou este un interes pentru a creao situaflie destabilizatoare — e preocupant pentru guvern øi pentru primul°mi-nistru. Am vrea sæ øtim poziflia guvernului american — dacæ suntem supuøiunui boicot.

Încercæm în tot ce facem sæ fim în armonie cu SUA; nu observæm nimicconcret din partea guvernului american. Facem tot ce putem din partea noastræ.Chiar dacæ nu avem experienflæ, nu suntem naivi. Vrem sæ ne cunoaøtempartenerii. Ar fi foarte important pentru noi.

Avem multe informaflii. Unele sunt preocupante.Vrem sæ transmitem mesajul cæ dorim sæ cooperæm cu guvernul american.

Dar avem nevoie de un ræspuns clar.Larry C. Napper: SUA nu doreøte sæ vadæ destabilizare în România. Adrian Næstase: Dacæ nu avem resurse, creøte tentaflia de a cæuta alternative.


253

Am dori o atitudine pozitivæ a guvernului SUA în orice formæ. Ne va ajutasæ ne ocupæm de situaflia internæ. Se dæ impresia cæ guvernul nu este recunoscut.Dacæ puterea nu este legitimæ, se crede cæ totul este permis.Larry C. Napper: Va transmite la Washington.Adrian Næstase: Vrem sæ øtim exact ce se aøteaptæ de la noi øi vom acflionaîn consecinflæ. Vrem sæ fim cât se poate de deschiøi øi cooperanfli. În limita inte-reselor noastre.

Nu rezultæ cæ SUA vor sæ se angajeze public cu noi. Avem un sentimentde frustrare. Trebuie sæ fim deschiøi. Vrem un ræspuns clar. Vrem un tratamentechitabil.Larry C. Napper: Înflelege øi va transmite.

Mulflumiri.

28 august 1990

10.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Antonio Nuñez Garcia°Sáuco, ambasadorul RegatuluiSpaniei.

Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Pentru conferinfla de la Palma, va trans-mite o invitaflie din partea ministrului de Externe spaniol.

Conferinfla are o mare importanflæ pentru ei. Spania, Italia, Franfla øi Portu-galia — 4 flæri latine — propun o conferinflæ de cooperare øi securitate înMediterana. Doresc ca România sæ vinæ alæturi de ei.

Conferinfla va fi deschisæ de primul°ministru. Regele Juan Carlos1 va oferio recepflie.Adrian Næstase: Bucuros de invitaflie. E o întâlnire foarte importantæ. Noiîi acordæm atenflie.

ADRIAN NÆSTASE

254

1 Juan Carlos I. Rege al Regatului Spaniei (din 22 noiembrie 1975; încoronat la 27 noiembrie1975).

Ne intereseazæ dimensiunea latinæ a acestui exercifliu — foarte importantæpentru noi — chiar dacæ nu suntem la Mediterana. Marea Neagræ e o pre-lungire naturalæ a ei.

În acest moment, poate fi øi o dimensiune politicæ.Personal, este interesat de întâlnire. Vom acorda cea mai mare atenflie øi

dacæ vom putea sprijini inifliativa spaniolæ, o vom face.Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Suntem interesafli ca România sæ fie de laînceput acolo.Adrian Næstase: Va fi øi un moment important în context general european.Test înainte de Conferinfla CSCE de la Paris. Dezvoltærile latine pot fiimportante în Europa, în prezent.

Referitor la Clubul Diplomatic: sæ continue eforturile; sæ pornim de la zero;noul primar general e foarte dispus sæ ne ajute, inclusiv cu terenul de golf.

Piafla Universitæflii — dificilæ pentru cæ e un test; se constatæ o manipularea informafliei în legæturæ cu evenimentele.


16.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Activitatea legatæ de informare.– Legætura cu Procuratura, Poliflia øi Primæria.– Acordul cultural cu Franfla — de væzut ce s°a fæcut; un proiect de nou acord

cultural.Terminæm la 17.05.

18.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– IRDO — de gândit o structuræ; consiliul de administraflie: 11 persoane;

consiliu øtiinflific; comitet director plus directori adjuncfli pentru informaflie,documentare, cercetare, educaflie øi formare, administraflie øi informaticæ;circa 40 de oameni.

– Proiectul de buget — la nivelul anului 1990.


255

– Rapoarte — situaflia drepturilor omului în România; situaflia drepturiloromului în zona CSCE; fiøe dezbateri.

– Logisticæ.– De elaborat un proiect de lege pentru înfiinflarea Institutului.

20.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Un interviu referitor la raportul Mazilu — raportul e echilibrat pe tema

pe care raportorul e specializat. În raport nici mæcar nu figureazæ numelede România. Suntem extrem de surprinøi de materialul øi interviul difuzatla „Europa Liberæ“. Este adeværat, însæ, cæ øi în februarie raportorul a fostprezent la Geneva, la Comisia Drepturilor Omului, øi cu acea ocazie a datun interviu la „Europa Liberæ“, referindu°se la intervenflia pe care ar fi avut°oîn cadrul Comisiei. În realitate, raportorul n°a fæcut decât sæ se scoale înpicioare la una din øedinflele Comisiei. În aceste condiflii, domnul Crasnoselskia trebuit sæ dea o dezminflire în legæturæ cu aceastæ chestiune. Se pare cæde data aceasta cel pe care l°a indus în eroare este Emil Hurezeanu. Regretæmcæ „Europa Liberæ“ se lasæ indusæ în eroare. Sigur, poate avea puncte devedere proprii, dar nu credem cæ un specialist ca dânsul poate face confuzieîntre un raport øi o scrisoare personalæ. Comisia Drepturilor Omului areun raportor special pentru România, domnul Voyame, care a fost de curândîn România.

29 august 1990

10.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De refæcut programul de vizite.– De fæcut o sintezæ a descrierii posturilor.

13.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vasile Grigore Gâlgæu — ræspuns în corespondenfla cu OMM.

ADRIAN NÆSTASE

256

15.45 Adrian Næstase îl primeøte pe deputatul Nicolae Olteanu (FSN),vicepreøedinte al Comisiei parlamentare pentru evenimentele din 13–15iunie.– Când øi cum vor fi redactate concluziile Comisiei.– Ræmân zone albe: de ce s°au precipitat lucrurile atunci?

17.00 La Parlament, Adrian Næstase, ministru de Externe al României,participæ la Adunarea solemnæ pentru marcarea a 50 de ani de laDictatul de la Viena.

Parlamentarii români, senatori øi deputafli, au adoptat în unanimitate„Declaraflia Parlamentului României la împlinirea a 50 de ani de laDictatul de la Viena“:

Smulgerea, în urmæ cu o jumætate de veac, prin criminalul Dictat dela Viena, a unei pærfli din Transilvania øi anexarea acesteia la Ungariahorthystæ, impuse cu forfla de regimurile fasciste din Germania øi Italia,au constituit o nedreptate istoricæ, o încælcare flagrantæ a normelor dejustiflie øi drept internaflional, a dreptului sacru al poporului român.

Sfârtecarea trupului României, ce mai fusese amputat în acelaøi funestan 1940, valul de teroare øi cruzimi care a urmat dictatului, au rænitprofund simflæmintele øi conøtiinfla naflionalæ a poporului român. Estemeritul poporului nostru de a se fi alæturat la timp coalifliei antifascisteøi de a fi eliberat în anul 1944, prin sacrificiile sale øi jertfa de sânge aarmatei române, în cursul ræzboiului antifascist, întreaga Transilvanie,realipind la patria°mamæ teritoriul ræpit prin acel dictat. Tratatele inter-naflionale din 1947 — recunoscând realitatea istoricæ — au consfinflit,pentru a doua oaræ, dupæ 1918, faptul cæ Transilvania a aparflinut øiaparfline pentru totdeauna României, cæ este în întregime teritoriuromânesc.


257

Dupæ sfârøitul ræzboiului, popoarele din Europa de Ræsærit au fostsupuse prin forflæ experimentului unei utopii færæ precedent, comunismul,contraræ întregii istorii europene.

Utopia a proclamat o nouæ eræ de aøa°zisæ autenticæ prietenie întrepopoare øi a pretins cæ a rezolvat, pentru totdeauna, problema naflionalæpotrivit principiilor marxist°leniniste.

În fapt, îndeosebi în cursul anilor ’80, nafliunea românæ, în totalitateaei, cât øi minoritæflile naflionale au fost supuse unui program sistematicde øtergere a valorilor morale øi istorice definitorii pentru identitatea lornaflionalæ.

Parlamentul României consideræ cæ, dupæ ræsturnarea regimului dicta-torial, s°au creat condiflii favorabile pentru întronarea unor raporturi noi,fireøti, între tofli cetæflenii flærii, români øi de alte naflionalitæfli.

Suferinflele de atunci trebuie sæ constituie astæzi un avertisment pentruca nedreptatea øi asuprirea sæ fie excluse pentru totdeauna din viafla noastræpoliticæ, silnicia aduce mai multæ silnicie, ura se preface în mai multæuræ, dispreflul naøte disprefl, moartea împinge spre altæ moarte. Aceastaeste învæflætura dramei din 1940.

Astæzi, dupæ 50 de ani, alternativa constæ în înflelegere, reconciliere,libertate øi toleranflæ, dar de toleranfla structuralæ româneascæ nu trebuiesæ se profite, nici sæ se facæ abstracflie, în numele ei, de principiile demo-crafliei, aøa cum aceasta s°a stabilizat în statele pe care, øi pentru aceastælecflie de democraflie, le admiræm.

Istoria recentæ a continentului nostru aratæ cæ sute de ani de confrun-tare se pot încheia printr°o reconciliere deschizætoare de drumuri noi.

Pentru ca o asemenea conlucrare øi împæcare sæ aibæ loc este imperiosnevoie de vrerea tuturor pærflilor, cu mintea deschisæ øi færæ gând ascuns.

Parlamentul — ca întruchipare a suveranitæflii naflionale — reafirmæîn acest moment voinfla de a construi, cât mai grabnic, o societatepluralistæ, cu aceleaøi drepturi, libertæfli øi ræspunderi pentru tofli cetæfleniiflærii, fie români, fie minoritæfli naflionale. Calea este una øi indivizibilæ:

ADRIAN NÆSTASE

258

aceleaøi drepturi pentru tofli, acelaøi respect pentru istoria øi identitateanafliunii majoritare, ca øi a minoritæflilor naflionale.

Democraflia, egalitatea øi identitatea nu înseamnæ însæ crearea unorautonomii, a unor enclave extrateritoriale, care, în final, sæ ducæ la creareaartificialæ a unui teritoriu multinaflional øi la dezmembrarea flærii.

Politica dezinformærii, a insinuærilor, a campaniilor de presæ acuza-toare — ce se intensificæ pe mæsuræ ce drepturile minoritæflilor naflionalesunt recunoscute, lærgite øi efectiv aplicate — nu poate decât sæ întârzieøi sæ pericliteze evoluflia normalæ a societæflii noastre, sæ îngreuneze situafliageneralæ în care ne aflæm, sæ deformeze imaginea României peste hotare.Tensiunile create în mod artificial, manifestærile de dezordine øi deîncælcare a ordinii publice nu sunt de naturæ sæ însenineze climatul dinflaræ, ci, dimpotrivæ, ele accentueazæ dificultæflile economice øi sociale cucare se confruntæ poporul nostru, perpetueazæ incertitudinea øi instabi-litatea. În acest context, consensul naflional trebuie sæ devinæ un obiectivprimordial al tuturor. Drepturile øi libertæflile democratice sunt øi ræmânaceleaøi øi egale pentru tofli cetæflenii României, indiferent de naflionalitate.Prin aceasta vom putea deveni parte alcætuitoare a comunitæflii conti-nentale, a unei Europe a nafliunilor, una øi liberæ.

Înfæptuirea intereselor supreme ale nafliunii implicæ realizarea uneicolaboræri între toate forflele politice øi sociale ale patriei, participareatuturor cetæflenilor la continuarea øi adâncirea procesului de democratizarea flærii, inaugurat de Revoluflia din decembrie 1989. Fie ca principiile øivalorile proclamate de ea sæ constituie liantul în stare sæ asigure con-lucrarea tuturor acestor forfle, pe deasupra unor deosebiri programaticeexistente.

Parlamentul României cheamæ pe tofli cetæflenii flærii sæ dea dovadæde spirit constructiv øi moderaflie, de responsabilitate civicæ, sæ acflionezepentru prevalarea interesului naflional, pentru scoaterea flærii din multipleledificultæfli cu care se confruntæ, asigurându°i, astfel, un viitor prosper,un loc demn în Europa øi în concertul nafliunilor lumii.


259

Aceastæ declaraflie a fost adoptatæ de Parlamentul României în øedinfladin 29 august 1990, cu unanimitate de voturi.

19.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peTian Zengpei, adjunct al ministrului de Externe al Republicii PopulareChineze.

Tian Zengpei: Informeazæ despre discufliile cu Teodor Meleøcanu. Prezentæriale situafliilor interne din flærile noastre.

Am constatat cæ flærile noastre doresc relaflii de prietenie.Salutæri din partea lui Qian Qichen. Va merge la sesiunea Adunærii Generale

a ONU; aøteaptæ sæ se întâlneascæ cu Adrian Næstase; de aranjat întâlnireaprin misiunile de la New York.Adrian Næstase: Exprimæ bucuria øi satisfacflia sa faflæ de vizita oaspeteluichinez, care este o bunæ oportunitate pentru a schimba gânduri øi idei în legæturæcu relafliile bilaterale. Salutæ delegaflia prietenilor chinezi la Bucureøti, venitæpentru a gæsi cele mai bune cæi de dezvoltare a relafliilor dintre flærile noastre.

Consideræm cæ relafliile bilaterale, independent de evolufliile politice, trebuiesæ se dezvolte øi trebuie sæ pæstræm cu mare atenflie ce am realizat bun în trecutøi sæ ne uitæm în viitor.

În România, dupæ decembrie 1989, în contextul mai complex al apariflieiunor poziflii diferite în legæturæ cu politica externæ, curentul pragmatic, cares°a orientat øi a crezut în necesitatea dezvoltærii relafliilor dintre România øiChina, a prevalat. Sunt relaflii de prietenie tradiflionalæ, dar øi interese comune,pe care înflelegem sæ le dezvoltæm mai departe.

În momentul de faflæ, politica externæ româneascæ e îndreptatæ prioritarspre Europa — pentru rafliuni de politicæ internæ, dar øi pentru rafliunieconomice øi de politicæ internaflionalæ.

Securitatea fizicæ a României este legatæ de securitatea europeanæ.Nu înseamnæ cæ vom renunfla la vechile relaflii de prietenie øi cæ vom neglija

ceea ce am realizat ca activitate de cooperare în alte pærfli ale planetei.

ADRIAN NÆSTASE

260

În mod evident, economiile noastre sunt complementare øi acest lucru conteazæîn dezvoltarea cadrului de cooperare.

Relafliile personale sunt foarte bune øi acest lucru ajutæ. Relafliile cu Ambasadala Bucureøti au fost øi sunt excelente.

Mulflumiri pentru invitaflia de a vizita China.Aminteøte cæ a vorbit ieri cu preøedintele Ion Iliescu. Acesta ar fi deosebit

de încântat sæ viziteze China în drumul spre Japonia, în luna noiembrie. Dacæacest lucru va fi posibil, ar trebui sæ se întâmple în perioada premergætoarevizitei în Japonia, care este la începutul lunii noiembrie. Am dori aceastæ vizitæcândva la mijlocul lunii octombrie, a doua decadæ. Ne°ar bucura o reacfliedin partea lor cât mai curând.Tian Zengpei: Va raporta imediat la Beijing referitor la vizita în China.

Vizita preøedintelui Iliescu este un eveniment foarte mare. Romulus Buduraa vorbit cu preøedintele, care a salutat°o. Ræmâne de concretizat perioada;aøteaptæ o propunere mai concretæ din partea românæ.

Dacæ este posibil, sæ facem o prezentare a pozifliei României referitoare lasituaflia din Golf.Adrian Næstase: Pentru noi situaflia din Golf a pus probleme foarte dificile.A trebuit sæ alegem între o abordare politicæ — legatæ de necesitatea de a construinoua noastræ politicæ externæ, pe principiile dreptului internaflional, principiifoarte solide øi în legæturæ cu principiile de politicæ internæ, de restructurarea societæflii româneøti — øi o abordare economicæ, strâns legatæ de intereselenoastre în relafliile bilaterale cu Irakul. Dat fiind cæ Irakul are la noi o datoriede 1,7 miliarde dolari, precum øi faptul cæ în Irak lucreazæ un numær destulde mare de muncitori români în acfliuni de cooperare øi în numeroase uzineøi fabrici, deciziile noastre au fost greu de luat.

Pânæ la urmæ soluflia care a prevalat a fost abordarea politicæ. Decizia afost dureroasæ în mod evident, cu atât mai mult cu cât Irakul ne oferise cantitæflisuplimentare de petrol øi alte avantaje.

Aveam øi o ræspundere specialæ, pentru cæ deflineam preøedinflia Consiliuluide Securitate.


261

De la început am dat o declaraflie de condamnare a invaziei øi am sprijinitfæræ rezerve toate rezolufliile Consiliului de Securitate.

Trebuia sæ flinem mæsura øi sæ nu exageræm nici într°o parte, nici în alta.Am spus acest lucru øi irakienilor. Zilele trecute a fost în România un emisar

al lui Saddam. A fost primit de preøedintele Ion Iliescu. S°au reafirmat principiileabordærii noastre referitoare la situaflia din Golf.

Pe de altæ parte, aøteptæm øi vizita trimisului statului Kuwait, care va fiprimit de preøedintele Ion Iliescu.

Noi nu recunoaøtem efecte juridice ale intervenfliei militare irakiene înKuwait øi am decis menflinerea ambasadorului nostru în Kuwait øi menflinerearelafliilor cu guvernul kuwaitian.

Din acest punct de vedere, poziflia României e o poziflie principialæ øi, înacelaøi timp, optimistæ, în sensul cæ noi credem cæ toate pærflile trebuie sæ fieconøtiente cæ un conflict militar nu ar produce decât mari pierderi materialeøi politice, ceea ce ar trebui sæ conducæ la o soluflie politicæ, paønicæ, negociatæ.

Speræm cæ muncitorii noøtri în Irak øi cei din Kuwait nu vor suferi niciun fel de urmæri. Consideræm cæ reflinerea unor persoane færæ voia lor în Iraknu are justificare øi am spus acest lucru øi reprezentantului preøedintelui SaddamHussein.

Poziflia noastræ în acest conflict nu a fost o poziflie îndreptatæ împotrivaIrakului, ci în favoarea unor principii universale, principiile Cartei ONU.De îndatæ ce acest conflict se va estompa, va dispærea, suntem gata sæ reluæmtoate relafliile noastre politice øi economice cu Irakul.Tian Zengpei: Acum problema îi este claræ.

Poziflia Chinei se aseamænæ cu cea a României. Øi China a votat pentrucele cinci rezoluflii ale Consiliului de Securitate. Noi am condamnat invaziaîn Kuwait øi anexarea. Noi cerem ca Irakul sæ°øi retragæ trupele færæ condifliidin Kuwait. Recunoaøtem în continuare guvernul legitim al Kuwaitului.

Noi consideræm cæ reflinerea unor persoane de cætre Irak este nefondatæ.În ceea ce priveøte ultima rezoluflie adoptatæ de Consiliul de Securitate, prin

consultæri, din corpul ei s°a omis partea care subliniazæ folosirea minimæ a

ADRIAN NÆSTASE

262

forflei øi China a votat pentru. În acelaøi timp, suntem împotriva invaziei, darøi împotriva ameninflærilor militare în regiune din partea unor mari puteri,fiindcæ ingerinflele militare din partea marilor puteri vor complica problemelede acolo; ar putea deranja rezolvarea politicæ a problemelor din regiune. Noisuntem pentru o rezolvare a problemelor în cadru arab, cu ajutorul ONU.

În Kuwait am avut peste 4.800 de muncitori øi tehnicieni care au lucratacolo. Când el a plecat din China, începuse retragerea lor; nu øtie dacæ au ple-cat tofli, dar crede cæ au plecat tofli, de la Baghdad, via Amman. Din surse stræinese spune cæ øi personalul Ambasadei chineze s°a retras de acolo, ceea ce nu în-seamnæ cæ au retras øi ambasadorul. Poziflia de principiu nu s°a schimbat —au fost retraøi fiindcæ autoritæflile din Kuwait au întrerupt aprovizionarea cuapæ øi curent electric øi comunicafliile øi nu mai puteau træi. Asta nu înseamnæcæ øi°au retras ambasadorul.Adrian Næstase: Aceasta dovedeøte identitatea pozifliilor noastre privind situafliadin Golf. Este absolut firesc în aceastæ chestiune cæ pozifliile noastre într°o situafliefoarte concretæ se suprapun; se dovedeøte capacitatea noastræ de a reacflionaasemænætor, pe baza principiilor dreptului internaflional.

Dacæ îi intereseazæ evolufliile din Europa, felul în care va evolua URSS,raporturile sovieto°americane din perspectiva noastræ, cum vedem noi un centrude putere în Asia–Pacific, elemente de modificæri economice în cadrulinternaflional øi global, consecinflele disparifliei abordærilor ideologice în Europa?

Referitor la Europa — principala modificare o reprezintæ probabil unificareaGermaniei. Desigur, aceasta este rezultatul unei suite de procese care au dusla crearea condifliilor necesare pentru înfæptuirea unei Germanii unite. Acesteprocese au început probabil în prima parte a anilor ’70 øi în special prin Actulfinal de la Helsinki, care a marcat trecerea de la sistemul bipolar în Europala un sistem multipolar øi în care sistemele de presiune øi interferenflæ s°aumodificat.

Una din principalele funcflii ale blocurilor militare a fost sæ flinæ cele douæGermanii despærflite øi sub un anumit control. Acest model, bazat pe existenflaa douæ familii ideologice, a început sæ disparæ la începutul anilor ’70 în Europa.


263

Franfla øi Marea Britanie sunt cele care pânæ la urmæ au declanøat procesulunificærii Germaniei. Folosind în mare mæsuræ, ca instrument politic, problemadrepturilor omului, ele au atacat regimurile totalitare din Europa Ræsæriteanæ,ducând la o diminuare a legæturilor interne øi externe din interiorul Estuluieuropean. Acest lucru a contribuit la cæderea succesivæ a regimurilor comunistedin flærile membre ale Tratatul de la Varøovia øi la eliberarea GermanieiRæsæritene din chinga militar°politicæ a flærilor socialiste.

fiærile occidentale au sensibilizat foarte mult societæflile din Europa Ræsæri-teanæ øi, în solufliile pe care le cautæ, aceste flæri privesc aproape exclusiv spreOccident. Este o situaflie care le face sæ gândeascæ unilateral øi sæ creeze întreele o concurenflæ care nu e productivæ.

A apærut astfel o competiflie tot mai evidentæ între flærile ræsæritene pentrucâøtigarea opiniei publice din flærile occidentale øi pentru o anumitæ legitimarepoliticæ în plan intern. Aceasta duce la mæsuri foarte ciudate, adesea pripite,e un fel de concurs de frumusefle.

Spre exemplu, Ungaria: în acest spirit a declarat cæ va ieøi din Tratatul dela Varøovia, când toatæ lumea øtie cæ destinul Tratatului de la Varøovia estepecetluit. Nemaiexistând liantul ideologic, e evident cæ Tratatul îøi pierdefuncfliile militare.

Unii spun cæ cei mai interesafli în menflinerea Tratatului de la Varøoviaar putea fi, acum, americanii. Acest aparent paradox s°ar explica prin aceeacæ existæ, cel puflin în plan economic, o tentaflie de a scoate SUA din Europa,iar o justificare plauzibilæ pentru existenfla NATO ar fi însæøi existenfla unuibloc militar opus.

Pe de altæ parte, alfli analiøti consideræ cæ o rafliune foarte importantæ aNATO ar fi ca, dupæ ce dispare acest „inamic“ iniflial, principala sa funcfliedevine aceea de a „controla un prieten dinæuntru“ — Germania unitæ.

Referitor la viitorul Europei øi cum îl vedem noi.Principala preocupare pentru flærile europene o reprezintæ securitatea lor

într°un model continental. Aici, opfliunile sunt diferite. Unii mizeazæ pe dez-voltarea unui nucleu occidental, vest°european; alflii consideræ cæ este impor-

ADRIAN NÆSTASE

264

tant sæ construiascæ alianfle subregionale sau regionale; alflii cred cæ numai osoluflie paneuropeanæ, în sistemul CSCE, ar putea sæ rezolve aceste lucruri.

Aceste aspecte vor fi discutate intens în lunile urmætoare în negocieri la nivelulexperflilor, al miniøtrilor de Externe øi la nivel înalt, la Paris.Tian Zengpei: Mulflumeøte pentru analiza situafliei din Europa øi conside-rafliile privind viitorul Europei.

Agenda discufliilor e foarte încærcatæ. Mâine dimineaflæ va continua cuTeodor Meleøcanu.

Mulflumiri.Adrian Næstase: Væ asigur de întreaga noastræ disponibilitate de a gæsi celemai bune forme de colaborare. Credem foarte mult în prietenia dintre poporulromân øi poporul chinez. Vom face foarte mult pentru a fi la nivelul senti-mentelor de prietenie øi la acela al relafliilor de mare corectitudine faflæ de noi.

România este într°o situaflie specialæ, pe care o cunoaøtefli prin intermediulAmbasadei. Avem un moment politic important, în care vrem sæ câøtigæm opiniapublicæ la acest proces de schimbare. Oamenii au nevoie sæ vadæ cæ ceva seschimbæ øi cæ încep sæ træiascæ mai bine. Acest lucru este dificil când noi neconfruntæm cu o politicæ internaflionalæ ostilæ, din cauza faptului cæ lucrurilenu s°au întâmplat — se pare — potrivit scenariilor pregætite pentru România.În acest moment, contæm foarte mult pe prietenia poporului chinez øi ne°ambucura dacæ am putea obfline un credit pentru bunuri de larg consum din China.Se încearcæ un fel de blocadæ faflæ de România, pentru a se aræta cæ guvernulnu poate fi eficient øi astfel sæ se schimbe starea de spirit a populafliei.

Un credit pentru achiziflionarea de bunuri de consum, pentru satisfacereanevoilor de consum ale unei populaflii care a ieøit din Revoluflie cu multe speranfle,ar fi important pentru noi în momentul de faflæ.

Sæ transmitæ aceastæ rugæminte a noastræ conducerii chineze.Sæ transmitæ, de asemenea, cele mai bune gânduri.

Tian Zengpei: Referitor la problemele ridicate, va raporta guvernului chinez.Mulflumiri pentru întâlnire.



265

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegafliaComitetului Americano°Român (ARC) din New York.

Percepflii eronate ale imaginii României în SUA.

21.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– A vorbit cu preøedintele Ion Iliescu — va primi pe trimisul kuwaitian mâine,

30 august, la ora 17.30. Va fi acolo Romulus Neagu.– Sæ°l primeascæ tot mâine Romulus Neagu.

30 august 1990

Conferinfla de presæ sæptæmânalæ flinutæ de Traian Chebeleu, am-basador, purtætorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe,privind poziflia României faflæ de situaflia din Golf.

În obiønuita conferinflæ de presæ sæptæmânalæ, domnul Traian Chebeleu,ambasador, purtætorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, asubliniat cæ, pentru flara noastræ, izbucnirea crizei din Golf, prin invadareaKuwaitului de cætre Irak, a ridicat probleme dificile. Guvernul a trebuitsæ alegæ între o abordare politicæ, în acord cu cerinflele edificærii noiisocietæfli democratice româneøti øi, mai ales, ale aøezærii politice externepe principiile solide ale dreptului internaflional øi în armonie cu principiilede politicæ internæ, de restructurare a societæflii româneøti în sensulstatornicirii statului de drept øi o abordare economicæ, strâns legatæ deinteresele noastre în relafliile bilaterale cu Irakul. Importanfla acestor relaflii,în condifliile actualelor dificultæfli cu care este confruntatæ România,rezultæ din faptul cæ Irakul are o datorie faflæ de flara noastræ, însumând1,7 miliarde dolari; în Irak lucrau un numær însemnat de muncitori øitehnicieni — peste 3.000 — în cadrul mai multor acfliuni de cooperare;un numær însemnat de fabrici româneøti lucrau pentru exporturi în Irak.

ADRIAN NÆSTASE

266

A prevalat, dupæ cum este cunoscut, abordarea politicæ, chiar dacæera dureroasæ din punct de vedere economic. României îi revenea øi oræspundere specialæ, deoarece deflinea preøedinflia Consiliului de Securitate.

Este cunoscut cæ, încæ de la primele ore ale invaziei, guvernul româna adoptat o declaraflie de condamnare. În spiritul acesteia, România asprijinit adoptarea rezolufliilor cunoscute — condamnarea invaziei øiretragerea trupelor; impunerea de sancfliuni economice; cetæflenii stræinidin Irak øi Kuwait ø.a. — iar preøedintele român al Consiliului, domnulambasador Aurel Dragoø Munteanu, a avut contribuflii aprobate denumeroase guverne la elaborarea unor rezoluflii de consens sau, în oricecaz, cu maximum de sprijin, de naturæ sæ exprime unitatea øi solidaritateaConsiliului într°o situaflie de violare claræ a principiilor Cartei, de naturæsæ punæ în pericol pacea øi securitatea internaflionalæ.

La 25 august 1990, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluflia 665privind aplicarea sancfliunilor contra Irakului. Prin aceastæ rezoluflieConsiliul de Securitate cheamæ statele membre ale ONU, care coope-reazæ cu guvernul Kuwaitului øi care au desfæøurat forfle maritime în zonæ,sæ foloseascæ asemenea mæsuri corespunzætor cu împrejurærile specifice,dupæ cum va fi necesar, sub autoritatea Consiliului de Securitate, pentrua opri toate navele comerciale care sosesc sau pleacæ în scopul inspectæriicargourilor acestora øi pentru a verifica destinaflia lor în scopul aplicæriistricte a dispozifliilor Rezolufliei 665 relativ la transporturile maritime.Rezoluflia a fost adoptatæ færæ nici un vot contra. Yemenul øi Cuba s°auabflinut.

Faflæ de proiectul iniflial, rezoluflia prezintæ unele schimbæri care reflectæpreocuparea Consiliului pentru a adopta o atitudine mai prudentæ înce priveøte folosirea forflei ca modalitate de oprire a navelor comerciale.

Reprezentantul permanent al flærii noastre la ONU a avut, în calitatealui de preøedinte al Consiliului de Securitate, un rol important înnegocierea textului rezolufliei øi menflinerea solidaritæflii din Consiliu înproblema conflictului din Golf.


267

Pozifliile noastre au fost prezentate færæ echivoc øi pærflii irakiene, atâtpe canale diplomatice obiønuite, cât øi cu prilejul recentei primiri laBucureøti a trimisului special al preøedintelui Irakului, domnul SamilMajid Faraj, ministru al Planului, în perioada 25–27 august. Cu acestprilej s°a transmis preøedintelui Iliescu un mesaj verbal care cuprindepoziflia Irakului faflæ de conflictul din Golf, precum øi considerente alepærflii irakiene cu privire la situaflia relafliilor economice bilaterale încondifliile actuale. Partea irakianæ a deplâns faptul cæ diferite propuneride dialog øi inifliative de pace ale preøedintelui Saddam Hussein au fostrespinse de cætre SUA, færæ a fi analizate.

În ceea ce priveøte relafliile economice bilaterale, a fost semnalatædorinfla pærflii irakiene de a le dezvolta øi în actualele condiflii.

Partea românæ a prezentat poziflia sa, axatæ pe necesitatea unei solu-flionæri politice a conflictului, prin retragerea forflelor militare irakieneøi respectarea suveranitæflii, independenflei øi integritæflii teritoriale aKuwaitului øi a tuturor statelor din zonæ. A fost subliniatæ necesitateaintensificærii demersurilor politico°diplomatice, inclusiv pe liniafavorizærii unei reglementæri arabe a crizei.

Partea românæ a descurajat orice mæsuri de escaladare a tensiunii,inclusiv reflinerea unor cetæfleni stræini în Irak sau Kuwait, considerândcæ aceasta nu poate avea nici o justificare. În ceea ce priveøte raporturilebilaterale, continuarea øi dezvoltarea acestora vor putea fi asigurate dupæsoluflionarea crizei actuale. S°a reafirmat hotærârea de a respecta angaja-mentele ce decurg din ralierea sa la rezolufliile adoptate de Consiliul deSecuritate în problema crizei din Golf, în ciuda prejudiciilor pe careaplicarea acestora le implicæ pentru economia sa.

Purtætorul de cuvânt al MAE a subliniat cæ poziflia guvernului nostruîn aceastæ crizæ nu a fost øi nu este îndreptatæ împotriva Irakului, ci esteo poziflie în favoarea respectærii principiilor necesare valabile ale Cartei,singura bazæ viabilæ pe care se pot clædi relafliile dintre state.

ADRIAN NÆSTASE

268

Pe de altæ parte, în seara zilei de 29 august, a început vizita în flaranoastræ a trimisului special al emirului Kuwaitului, Sheikh Jaber AlAhmad Al Sabah, ministru de Stat, care va transmite preøedintelui României,domnul Ion Iliescu, un mesaj din partea conducerii kuwaitiene.

O preocupare prioritaræ pentru guvernul român o constituie protecfliaintereselor øi garantarea securitæflii cetæflenilor români care lucreazæ înIrak. Am primit în repetate rânduri asiguræri cæ acestora nu li se vaîntâmpla nimic øi cæ, dacæ doresc, pot pæræsi Irakul.

Suntem într°un permanent contact cu ambasada noastræ la Baghdad,cu colectivele de români de acolo øi acflionæm pentru facilitarea reîntoar-cerii lor acasæ. O bunæ parte dintre ei s°a întors deja acasæ.

În legæturæ cu dificultæflile economice suplimentare care rezultæ pentruRomânia din aplicarea sancfliunilor, Ministerul Afacerilor Externe aîntreprins øi continuæ sæ întreprindæ o serie de demersuri.

S°au dat instrucfliuni reprezentantului la ONU sæ acflioneze potrivitarticolului 50 din Cartæ pentru atenuarea pagubelor pe care le suferæeconomia româneascæ.

Articolul 50 prevede dreptul statelor care înregistreazæ pagube deose-bite în urma respectærii sancfliunilor sæ consulte Consiliul de Securitate.

În cazul Rezolufliei 661 Consiliul a creat un Comitet care, între altele,examineazæ øi comunicærile statelor în chestiunea pagubelor.

A fost întocmit un document care prezintæ date, fizic øi cifric, privindconsecinflele aplicærii sancfliunilor pentru economia româneascæ øi carea fost prezentat acestui Comitet al Consiliului de Securitate.

Ambasadele noastre au fost informate asupra dimensiunii prejudiciilorpe care le înregistræm øi au primit instrucfliuni corespunzætoare.

Problema face obiectul unei preocupæri permanente a ministerului.Avem în vedere øi alte demersuri multilaterale øi bilaterale care urmærescrecuperarea prejudiciului sau crearea unor condiflii menite sæ facilitezeacfliuni de cooperare care ar putea atenua consecinflele pe care le suferim.


269

În legæturæ cu situaflia ambasadei noastre din Kuwait, România nua recunoscut anexarea Kuwaitului øi, în consecinflæ, nu recunoaøte efectelejuridice ale acestei anexæri ca rezultat al intervenfliei militare irakiene.Ca urmare, guvernul a decis menflinerea ambasadei noastre în Kuwaitøi dupæ expirarea termenului de 24 august, stabilit de autoritæflile irakienepentru închiderea ambasadelor, øi a menflinut relaflii cu guvernul legitimal acestei flæri.

Ambasada noastræ continuæ sæ fie menflinutæ cu întregul sæu perso-nal, atât cât era în momentul invaziei irakiene — 14 oameni în total,inclusiv membrii de familie ai personalului aflat la post. Pânæ în mo-mentul de faflæ nu sunt chestiuni de naturæ sæ ne îngrijoreze legate desituaflia ambasadei noastre din Kuwait.

Ambasadorul Traian Chebeleu a mai prezentat, de asemenea, uneleactivitæfli de politicæ externæ ale României, din ultima perioadæ øi aræspuns, apoi, la întrebærile adresate de ziariøti.

19.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Programul Bob Dole.

19.30 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu.– Vizita delegafliei parlamentare americane — Bob Dole.– Mâine o discuflie privind vizita în Iugoslavia.– Ræspuns pozitiv americanilor referitor la echipa de medici: show of flag —

de vorbit cu Teodor Meleøcanu.– Sesiunea Adunærii Generale a ONU — sæ facem o notæ la preøedinte. – Pânæ atunci, Reuniunea de la Paris.

22.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– BBC — de dat ræspunsul la presæ.– Baghdad — de dat ræspuns urgent.– Bob Dole — vizita la preøedinte între 14 øi 15.30.

ADRIAN NÆSTASE

270

– Declaraflie Petre Roman la TVR — americanii ne acuzæ cæ nu realizæmo veritabilæ democraflie în România.

– De clarificat în discuflii: au fost observatori americani la alegeri, inclusivCarruthers — raportul n°a fost dat publicitæflii, de ce?

– Suspiciuni privind libertatea presei; acuzaflii de nerespectare a libertæfliiindividuale; afirmaflia cæ funcflioneazæ Securitatea; alegaflia cæ în Româniaexistæ oprimare a minoritæflii maghiare.

31 august 1990

10.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Alocufliunea preøedintelui Ion Iliescu — în limbi stræine.– Elemente economice pentru Aurel Dragoø Munteanu.

13.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede scrisoarea cætre BBC.– Deplasare în Turcia — Ion Goriflæ cu Nicolae Vladimir.– Delegaflia Congresului evreiesc european —10 septembrie.– Minoritæfli — reuniune Copenhaga — principii — sæ vedem.– Procesul de aderare la Convenflia din 1950 — sæ vedem ce stadiu, ce condiflii,

ce elemente sunt necesare — telegramæ la Paris.

16.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De acord cu articolul pentru „Adeværul“.– Vizita în Iugoslavia — punctaje pentru discufliile cu Budimir Lon•ar.– Sesiunea Adunærii Generale a ONU — mandat; de examinat rolul ONU

în noua conjuncturæ.– Forumul de Securitate øi Cooperare în Balcani — interese de securitate;

particularizare CSCE —de væzut øi Palma de Mallorca.– Axa Balcani–Mediterana–Marea Neagræ.– Consultare pe problemele minoritæflilor cu Cehoslovacia øi Iugoslavia.


271

Septembrie 1990

1 septembrie 1990

9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Ideea de for: informez cum stau cu conceptul referitor la Balcani.

13.20 La Adrian Næstase , informare dupæ øedinfla de guvern.– Nemulflumire în legæturæ cu reorganizarea ministerului. În douæ

sæptæmâni, sæ se pregæteascæ o situaflie cu structura de conducere øi personalulde execuflie din minister — câfli sunt noi øi ce vârstæ au. Legætura cu VasileFlorea øi Serviciul Secretariat — sæ compare lista anterioaræ de directoricu lista nouæ de directori, câfli sunt noi øi ce vârstæ au; media vârsteidirectorilor. În ceea ce priveøte cadrele de conducere — câfli sunt noi øi cevârstæ au. Pentru personalul diplomatic, situaflie comparativæ pe categoriide vârstæ — sub 30, 30–40, 40–50, 50–60, peste 60, acum øi la 28 iuniecând a fost numit guvernul. Graficul pe computer.

– S°a discutat posibilitatea de a se repartiza pentru oamenii din provincie niøteapartamente în Capitalæ. Sæ facem o adresæ cætre guvern øi sæ obflinem niøteapartamente pentru a aduce oameni de la Cluj la desk°ul Ungaria — adresæsemnatæ de Adrian Næstase la Petre Roman;

– Ion Goriflæ — de væzut situaflia invitafliei în Italia din partea lui De Michelis— Grigore Arbore.

– De vorbit cu Romulus Neagu — ce s°a fæcut cu situaflia comisiilor mixte.– Clasor cu Hotærârile de Guvern la Cabinet — Ion M. Anghel sæ ia mæsuri

— unul la el øi altul la Cabinet.– De vorbit cu Romulus Neagu — absolut necesar de a trimite douæ echipe,

la Haga øi Londra — sæ aibæ contacte øi sæ discute — gen misiunea Baltazar— eventual în Portugalia — pentru o analizæ a ambasadelor — øi contacte.Ambasadele lor de aici sæ ne sprijine. În 5–6 zile sæ plece.Termin la 13.55.

ADRIAN NÆSTASE

272

14.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Sistem de modalitæfli de reglementare în Balcani. Facilitarea contactelor —

networking — de adæugat sistem de informare, bazæ de date; dimensiuneaumanæ; institut de cercetare. Sæ vadæ øi Teodor Meleøcanu pentru dimen-siunea militaræ.

15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pePal Sz¨ts, ambasadorul Ungariei la Bucureøti, în vizitæ de ræmas bun.

Pal Sz¨ts: Pleacæ, dupæ cinci ani la post. Mulflumeøte pærflii române pentruajutorul primit în timpul misiunii sale. Îi pare ræu cæ în noile condiflii dinRomânia a avut foarte puflinæ posibilitate de a colabora. Priveøte spre viitorcu optimism.

Mai avem greutæfli, griji — nu vrea sæ caute acum cauzele actualei stæride lucruri. Convingerea sa este cæ, existând o voinflæ comunæ, putem depæøiaceste greutæfli. Îi pare ræu cæ nu va fi în acel moment în România când relafliilebilaterale vor fi absolut înseninate. Este absolut sigur cæ acea vreme va sosi.

Va fi foarte satisfæcut ca, atunci când se va formula acest viitor democratic,cei ce vor analiza vor spune cæ øi el a pus câteva „cæræmizi“.

A venit în România øtiind foarte puflin despre România. A venit færæprejudecæfli, deschis, dornic sæ cunoascæ flara noastræ. Crede cæ în aceøti cinciani a putut cunoaøte foarte mult din flara noastræ øi cæ øi°a fæcut øi foarte mulfliprieteni.

A avut øi zile grele — dar cine nu a avut zile grele?Are øi amintiri plæcute.Omul uitæ greutæflile, mai devreme sau mai târziu, øi îøi aduce aminte de

lucrurile frumoase. Cinci ani sunt mulfli; nu°i va uita niciodatæ.De multe ori nu i°a fost uøor. A fost o perioadæ foarte interesantæ, de schimbæri

masive, nu doar în România, ci øi în Ungaria.Ce pot face dupæ cinci ani? Væ doresc foarte mult succes øi fericire øi foarte

multæ forflæ øi sænætate pentru evoluflia planificatæ spre democratizarea societæflii.


273

Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru aceste cuvinte.Noi consideræm cæ relafliile româno°ungare sunt extrem de importante. Øi

noi, probabil pentru alte motive, nu credem cæ ele se aflæ într°un moment foartebun în aceastæ perioadæ. O analizæ foarte obiectivæ ne atrage atenflia cæ niciunul dintre noi nu°øi va schimba situaflia în Europa; vom fi întotdeauna veciniøi singurul mod inteligent în care trebuie sæ abordæm aceastæ realitate este sæpornim de la acest lucru øi de la complementaritatea de interese, evidentæ pentruoricine.

Øi pentru noi øi pentru dumneavoastræ este important sæ privim spre Japonia,spre exemplu. Dar niciodatæ condifliile de relaflii dintre România øi Japonianu se vor compara cu condifliile excelente pe care le oferæ geografia flærilor noastre.

Optimismul meu se bazeazæ pe elemente structurale obiective øi pe faptulcæ inteligenfla conducerilor din flærile noastre va duce pânæ la urmæ la legæturifuncflionale de mare valoare.

În aceastæ abordare, credem cæ discuflii permanente foarte deschise øi directe,de fiecare datæ când apar probleme, sunt absolut necesare. De aici, câtevaelemente centrale ale strategiei noastre în relafliile cu Ungaria:

1. Privim cu mult mai multæ atenflie ceea ce se întâmplæ la dumneavoastræîn flaræ, pentru a înflelege evolufliile.

2. Urmærim cu mare atenflie luærile de poziflie în flaræ sau în stræinætate øiîncercæm sæ reacflionæm de fiecare datæ când luærile de poziflie nu corespundrealitæflilor noastre, încercând în acest fel sæ prezentæm øi punctul nostru devedere. Poate cæ uneori nici noi nu avem dreptate în totalitate când ne prezentæmpunctul de vedere. Dar, în orice caz, nu vrem sæ læsæm lucrurile sæ se derulezede la sine, ci încercæm sæ explicæm punctul nostru de vedere de fiecare datæcând apar probleme.

3. fiinând seama de complexitatea situafliei, care are elemente subiective øiobiective, noi credem cæ este foarte important sæ nu încercæm o abordare „totulsau nimic“, ci o abordare gradualæ, pas cu pas, pragmaticæ øi care sæ adaugeîn permanenflæ elemente constructive într°un proces care sæ schimbe øi mentalitæfli.

ADRIAN NÆSTASE

274

4. E foarte important sæ menflinem canalele de consultæri politice la toatenivelurile øi sæ nu ajungem la o situaflie oarecum paradoxalæ în care apare oanumitæ concurenflæ, un soi de competiflie de vitezæ, situaflie artificialæ, flinândseama de condifliile noastre geografice, în relafliile Ungariei øi României cu flærileoccidentale, ignorându°ne aproape complet. Sæ plecæm de la ideea unor relafliiconstructive, care pot fi foarte interesante atât pentru dumneavoastræ, cât øipentru noi.

Depinde foarte mult de liderii dumneavoastræ øi de ai noøtri sæ cæutæm cæileîn care sæ nu mai privim spre trecut, ci spre viitor, dezvoltând relaflii la absoluttoate nivelurile — economic, cultural etc. În acest context, unele chestiuni carepar tensionate sau sunt tensionate vor dispærea încetul cu încetul.

Roagæ sæ transmitæ lui Géza Jeszenszky dorinfla de a°l întâlni cu absolutorice prilej, în orice formæ øi, de asemenea, dorinfla noastræ de a continua dialogulînceput de domnul Romulus Neagu la Budapesta, deoarece nu credem cæ unblocaj al relafliilor bilaterale ar servi poporului ungar sau poporului român.

5. Poziflia noastræ în ceea ce priveøte relafliile bilaterale este claræ: un interesdeosebit pentru dezvoltarea acestora. Însæ, în acelaøi timp, o anumitæ fermitate,pe care probabil cæ afli observat°o, flinând de afirmarea punctelor noastre devedere. Aceasta este abordarea cu paøi mici, concrefli, care sæ ofere încetul cuîncetul condiflii pentru a realiza într°adevær relaflii de bunæ vecinætate.

Este convins cæ la acele „cæræmizi“ pe care ambasadorul le°a pus îndezvoltarea relafliilor bilaterale vor trebui adæugate încæ alte multe „cæræmizi“,iar noi suntem hotærâfli, în ce ne priveøte, sæ participæm la o asemenea construcflie.

Pânæ la urmæ, este vorba, în orice analizæ politicæ responsabilæ, mai puflinde dorinfle, ci mai mult de comandamente clare. Trebuie sæ dæm de°o parteanumite concepflii deformate, idei preconcepute, øi sæ dezvoltæm aceste relafliipentru a asigura bunæstarea în cele douæ flæri.

Suntem împotriva atitudinilor øi pozifliilor extremiste în politicæ, atât internæ,cât øi externæ. Credem cæ trebuie sæ ne caracterizeze demersurile moderate,raflionale, nu emoflionale. Au apærut elemente pozitive. Personal, am apreciatfoarte mult tonul moderat al declarafliei Comisiei de Politicæ Externæ a


275

Parlamentului ungar. Cred cæ reacflia a fost evidentæ øi în ceea ce priveøte reacfliaParlamentului român. S°a væzut încæ o datæ cæ anumite tentaflii de pozifliide extremæ pot fi eliminate chiar în interiorul acestor structuri.

E un proces de învæflare atât pentru dumneavoastræ, cât øi pentru noi.Întotdeauna felul în care se întâmplæ un lucru la dumneavoastræ determinætipul de reacflie la noi. De aceea, o reflinere reciprocæ poate contribui la menfli-nerea unei atmosfere în care contactele sæ funcflioneze în mod normal, firesc.

Sunt convins cæ ne vom revedea. Sper cæ vefli explica în Ungaria cum vedemnoi lucrurile, ceea ce va facilita modul de a privi din Ungaria relafliile cuRomânia.

Doreøte succes øi sænætate. Speræ cæ relafliile dintre poporul român øi poporulungar sæ fie la nivelul cel mai înalt.Pal Sz¨ts: Mulflumeøte.

Nu doreøte sæ deschidæ o disputæ.Nu poate sæ nu fie de acord cu cele mai multe dintre cele spuse de inter-

locutorul sæu.Subliniazæ cât de mult e de acord cu Adrian Næstase în multe privinfle.

Reaminteøte cæ de aceea a spus cæ a înfleles øi cunoscut flara noastræ, chiar øiatunci când nu erau momente prea bune, pentru cæ a venit færæ prejudecæfli.

În relafliile dintre cele douæ flæri e fundamental sæ læsæm de°o parte preju-decæflile. Azi nu are sens sæ punem degetul pe ræni vechi. Nici copilul dumnea-voastræ øi nici al meu nu ræspund pentru fapte întâmplate acum 70 de ani.Acestea trebuie considerate închise. Noi suntem generaflia nouæ; vor veni generafliiøi mai noi. Nu trebuie sæ ne încærcæm viafla cu faptele bunicilor øi taflilor noøtrisau ale conducætorilor nafliunilor noastre de atunci, cu care nu avem legæturæ.

Øtie cæ e foarte bine øi la noi øi la ei sæ scæpæm de acest balast. Mereu vorfi indivizi care pun degetul pe ranæ. Noi, care dorim sæ fim liderii unor nafliuni,care ne gândim la viitor, trebuie sæ depæøim aceste lucruri øi sæ gæsim elementelecare ne leagæ øi sæ folosim toate acestea cu ceea ce avem comun. Nu spune pentruprima datæ acest lucru. L°a spus øi acum cinci ani. Sunt foarte pufline nafliuni

ADRIAN NÆSTASE

276

în Europa øi în lume legate cu atâtea fire: conviefluire, culturæ comunæ, istoriecomunæ, mii øi mii de legæturi de rudenie.

Nici în viitor nu putem face abstracflie de acest lucru, pentru cæ viitorul vafi identic, comun, chiar øi dacæ avem cæi diferite de ieøire din situafliile în careau ajuns flærile noastre, mergem în aceeaøi direcflie. Nu e o tragedie diferenflade poziflii. Sæ învæflæm unul de la altul. Sunt lucruri care le facefli mai bine,iar altele noi le putem învæfla împreunæ.

Sæ fim deschiøi. Mai bine sæ spunem adeværul, chiar dacæ doare, decât sæ°lmæcinæm în noi. Aceasta genereazæ emoflii øi gânduri care nu sunt bune.

E pentru paøii mici.Vrea sæ ne spunæ cum vede el lucrurile.În 1989, în ultima sæptæmânæ din decembrie, în Ungaria s°a format o

situaflie care nu øtiu dacæ a existat vreodatæ în decursul istoriei noastre. Operioadæ lungæ de acum încolo, cu toate eforturile, nu vom mai crea o asemeneaperioadæ, când am avut toate posibilitæflile de a læsa de°o parte toate problemelecare au existat între flærile noastre øi pe o bazæ absolut nouæ sæ începem o cola-borare fructuoasæ în interesul ambelor popoare.

Nu doreøte sæ caute cauzele øi ræspunderile, dar, din pæcate, aceastæ situaflieofertantæ s°a înræutæflit în mare mæsuræ.

Începând din a doua parte a lunii ianuarie 1990, au apærut foarte maripreocupæri privind felul cum vom putea crea din nou o asemenea situaflie încare, færæ prejudecæfli, sæ realizæm o colaborare în interesul celor douæ popoare.

Cu toate acestea nu e pesimist. Vede øi el semne pozitive.Vede voinfla noului guvern, înflelege situaflia internæ, greutæflile noastre. O

problemæ este cât de departe poate merge guvernul în reformele pe care legândeøte, ce fel de reacflie pot trezi ele într°un moment sau altul. Nu e pesimist.

Dacæ ne întâlneam acum 2–3 zile, nu era aøa de optimist. Am trecut de29–30 august. A auzit Declaraflia Parlamentului; a studiat Declaraflia; s°auitat în presæ øi la TV, în diferite amintiri øi acfliuni comemorative — putemspune cæ a câøtigat gândul bun asupra extremismului. Aceasta e o direcflie bunæ.Acest lucru trebuie sæ aibæ reacflie pozitivæ øi în Ungaria.


277

Proverbul: cum e ziua, aøa e øi ræspunsul la „Bunæ ziua!“Adrian Næstase: Dacæ noi am lua decizii care sæ influenfleze relafliile bilaterale,am ajunge rapid la soluflii.

Aøa cum cunosc eu factorii de decizie din România, lucrul acesta este posibilîn ceea ce priveøte partea românæ øi ar trebui sæ lucræm în aceastæ direcflie.

În legæturæ cu starea de spirit din decembrie 1989 øi involufliile ce au inter-venit în relafliile bilaterale care au urmat: lucrul era într°un fel normal øiprevizibil. A fost un moment emoflional, afectiv foarte puternic, o idilæ romanticæîntre doi adolescenfli. În momentul în care a trebuit sæ se punæ la cale cæsætoria,au apærut probleme. Trebuia sæ ne îndreptæm spre o cæsætorie de interes, undelucrurile sæ fie foarte bine aøezate, o relaflie între douæ persoane mature, careøtiu sæ se respecte.

Ar vrea sæ spunæ: cred în continuare cæ elementul determinant va fi dat deflexibilitate øi de voinfla de a face un pas înainte, chiar dacæ acest pas nu esteneapærat justificat de momentul respectiv.

Un exemplu foarte important e poziflia pe care a adoptat°o UDMR øiDomokos Géza în Parlament. Deøi foarte mulfli øi°au dat seama cæ, într°unfel, a fost efectiv o concesie, trebuie spus cæ a avut un impact pozitiv extraordinarîn societatea româneascæ. Am apreciat aceastæ poziflie. Efectul unui astfel demod de a privi lucrurile mi se pare foarte important. Aceste gesturi, care adeseoriau o dimensiune formalæ, conteazæ extraordinar. Va trebui sæ învæflæm sæ facemastfel de gesturi la nivel politic.

Spre exemplu, într°un moment în care România în plan extern e orientatæspre statutul de invitat special la Consiliul Europei, o declaraflie publicæ aExecutivului maghiar, de sprijinire a dobândirii acestui statut, care probabilse va obfline mai devreme sau mai târziu, ar putea avea un impact politic foarteimportant pentru poporul român.

Astfel de lucruri, care ar conta foarte mult, inclusiv pentru minoritateamaghiaræ, deoarece ar deschide posibilitatea de a deveni parte la ConvenfliaEuropeanæ a Drepturilor Omului øi de a intra în sistemul de acfliuni legatinclusiv de problemele minoritæflilor, ar însemna un element pozitiv.

ADRIAN NÆSTASE

278

Relafliile bilaterale, dacæ vrem sæ le continuæm, adæugând øi nu sustrægând„cæræmizi“, trebuie animate de astfel de gesturi.

Mulflumesc øi uræri de succese.Pal Sz¨ts: Mulflumiri.

Pæræseøte România cu sentimente bune. Aceste propuneri vor putea ajutaøi mai mult. Nu putem exista altfel decât sprijinindu°ne reciproc.

Audienfla se terminæ la ora 16.00.

16.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al româniei, primeøte înaudienflæ pe Tugay Uluçevik, ambasadorul Republicii Turcia.

Tugay Uluçevik: Pleacæ la Ankara pentru pregætirea vizitei. Ce dorinfle deprogram sunt?Adrian Næstase: Pentru noi, vizita are o semnificaflie specialæ. E prima vizitæca ministru de Externe în stræinætate.

Credem cæ relafliile bilaterale au øanse foarte bune de dezvoltare.Suntem foarte interesafli în dezvoltarea cadrului balcanic.Principalul subiect de discuflie este fæurirea unei noi Europe; de asemenea,

situaflia din Golf, Balcanii øi relafliile bilaterale. Speræm sæ avem discuflii foarteinteresante. Suntem gata pentru orice alte sugestii.Tugay Uluçevik Aøteaptæ cu încredere vizita. Speræ cæ va contribui laîmbunætæflirea relafliilor. Vor fi multe probleme de relaflii bilaterale.Adrian Næstase: Vom avea un climat prietenesc.

Va fi un pas într°o cooperare lungæ. Sæ gæsim noi idei de îmbunætæflire asistemului instituflional, regulator, între flærile noastre.

Sæ ne vedem cât de des posibil. Dorinfla nu e suficientæ. Trebuie lucrat intens.Speræm ca vizita sæ marcheze un progres.

Ieri a venit o delegaflie de bancheri în România. Au propus burse pentrufuncflionari øi studenfli. Relafliile au început bine. Va fi o contribuflie a Turcieila edificarea unui sistem economic nou în Europa.

Apropierea geograficæ ne forfleazæ sæ cooperæm. Sæ folosim aceste øanse.


279

Tugay Uluçevik: Situaflia din Golf va fi pe agendæ. Sunt multe similaritæfliîn pozifliile flærilor noastre — ambele respectæ embargoul.Adrian Næstase: Am dat rapid o declaraflie — la câteva ore dupæ invazie.

Stæm pe o poziflie de principiu — necesitatea respectærii principiilor Cartei.Nu avem o poziflie anti°Irak.

Decizia a fost grea pentru noi. Tocmai fæcusem un aranjament cu Irakulpentru o platæ a datoriei; o mare parte a industriei noastre lucreazæ pentruIrak. Avem efecte economice negative. Ne°am limitat la abordarea politicæ arelafliei noastre cu Irakul. Aveam øi responsabilitatea preøedinfliei Consiliuluide Securitate. Faptul cæ toate rezolufliile Consiliului de Securitate au fost adoptatefæræ voturi contra înseamnæ cæ noi am reuøit sæ contribuim la o abordaremoderatæ, acceptabilæ tuturor.Tugay Uluçevik: Colegul american øi alflii au apreciat contribuflia reprezen-tantului român.Adrian Næstase: Am trimis un reprezentant special la New York cu instrucfliunipentru reprezentantul nostru în Consiliul de Securitate øi am cæutat sæ neopunem tentafliei puterii. Noi am acflionat pentru o abordare moderatæ, caresæ asigure retragerea trupelor.Tugay Uluçevik: Sancfliunile afecteazæ economia Turciei, datoritæ închideriiconductei. Irakul are circa 2 miliarde dolari datorie. Øi turcii fac sacrificii.Adrian Næstase: Trebuie sæ plætim pentru „privilegiul“ de a adopta o poziflienormalæ, un comportament moral.

E foarte important øi pentru edificarea societæflii româneøti. E un semn cæsuntem foarte ataøafli ideii principiilor de drept internaflional. Aceasta vacontribui la edificarea unei structuri de încredere în societate.

Speræm sæ deschidem un canal de discuflii — la nivel ridicat.Tugay Uluçevik: A inaugurat un joint venture, „Trident“. O parte contribuieîn valutæ, cealaltæ în lei.

Compania turcæ a vândut 130 autobuze pentru turism, licenflæ Mercedes.Dacæ sunt sugestii de program.

Adrian Næstase: Suntem deschiøi la orice sugestie de program.O conferinflæ de presæ ar fi utilæ, mai ales pentru presa turcæ.

ADRIAN NÆSTASE

280

Programul: la latitudinea pærflii turce.


16.25 La Adrian Næstase, øedinflæ referitoare la vizita în Turcia.– Dosar — fiøe cu cei cu care se va întâlni.– De vorbit cu Vasile Florea — dacæ s°a cerut agrementul pentru Alexandru

Mærgæritescu.– Fiøæ claræ cu activitæflile economice bilaterale.– Balcanii — un dosar separat. Reuniunea miniøtrilor de Externe, date, teme,

probleme.– Dosar CSCE.– Fiøæ privind relafliile noastre cu Bulgaria.– Conceptul lor de colaborare la Marea Neagræ.

17.20 La Adrian Næstase, discuflie referitoare la Institutul Român pentruDrepturile Omului.– Consiliul de conducere: sæ fie oameni cu studii de drept.– Consiliul øtiinflific: 15 specialiøti, inclusiv specialiøti din stræinætate (Hans

Van Thoolen — Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiafli; Adrian Zoller— Centrul ONU pentru Drepturile Omului).

– Organism independent, cu personalitate juridicæ proprie.– De luat legætura cu preøedinflii celor douæ Comisii pentru drepturile omului

de la Parlament.

18.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– La Compartimentul relafliilor cu emigraflia — de væzut ce s°a hotærât.– Øedinflæ de Birou executiv — luni, ora 9.00.

19.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Raportul Comisiei parlamentare pentru investigarea evenimentelor din

13–15 iunie: Preøedintele øi Petre Roman dau explicaflii în scris. Raportul


281

va fi gata în jur de 12 septembrie. De luat legætura pentru concluziile laRaport cu fostul deputat FSN Nicolae Olteanu, acum prefect de Argeø.

– Cei ce pleacæ la post, sæ treacæ pe la Direcflia protocol; atenflie la felul încare se îmbracæ; sæ facem o circularæ pe aceastæ temæ.

– De væzut ce facem cu Manualul de Ceremonial Diplomatic.– De completat schema la Cabinet.– Doi oameni pentru Fundaflia Culturalæ.

21.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Marcel Dinu: oamenii noøtri sæ vorbeascæ la radio øi în presæ. Iugoslavia,

Turcia, Balcani — de ieøit în public cu pozifliile noastre.– Referitor la Balcani: de pregætit un articol pentru sæptæmâna viitoare.

2 septembrie 1990

10.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Concurs de inifliere în politica externæ româneascæ — cu premii: sejur de

documentare la ONU douæ sæptæmâni.– Europa Occidentalæ — Europa Ræsæriteanæ: proiecte de viitor.

11.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Referitor la alimente øi medicamente — embargo Irak — de discutat la

Comitetul 461 al Consiliului de Securitate.– „Le Livre d’or du savoir vivre“.– Parlamentari în delegaflia românæ la ONU.– Canada — vizitæ dupæ New York; ce s°a fæcut cu perfectarea ei?– Cercetare comparativæ a decorafliilor — sistemul de decoraflii în principalele

flæri — mai ales pentru stræini — care sunt reglementærile în materie;Direcflia protocol sæ cearæ informaflii øi precizæri.

ADRIAN NÆSTASE

282

15.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Declaraflia lui Bob Dole la Bucureøti — de transmis la New York øi

Washington.– Concurs de inifliative diplomatice.

17.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De mers la noul sediu al ministerului.– De verificat camera pentru celula de crizæ, plus camera de reflecflie.– De vorbit cu Augustin Buzura, cu profesorul Marflian Niciu øi cu Alexandru

Færcaø.– De discutat la UDMR pentru consultæri.– De acord cu sesiunea de comunicæri øtiinflifice.– Banca de date — miniøtri, parlamentari, oameni politici, ziariøti, oameni

de øtiinflæ, lume academicæ.Terminæm la 18.10.

20.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– 20 de rânduri pentru Dumitru Tinu; Ion Diaconu: articol documentar

privind drepturile omului — de væzut sumar.– Sorin Botez — telefon.– Géza Jeszenszky — telefon.

3 septembrie 1990

8.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Marcel Dinu sæ vadæ documentele diplomatice Titulescu; sæ facem copii

xerox din paginile semnificative.

8.45 La Adrian Næstase, øedinflæ de Birou Executiv.– Referitor la øedinfla de guvern — Petre Roman doreøte date despre restruc-

turarea Ministerului — trebuie definitivatæ prezentarea situafliei aparatului


283

de conducere: structuræ de vârstæ, grad de înnoire, plus rupere de vechiulmecanism. De reluat lectura posturilor de conducere de la poziflia de director.

– De clarificat situaflia celor care au venit sæ stea 2–3 sæptæmâni øi apoi sæplece la post.

– Echipe la Haga, Londra øi Portugalia — investigaflie mai lungæ, de sprijinirea Ambasadei.

– Echipæ în Polonia.– Londra: Sergiu Celac.– Haga — sæ meargæ cineva; idem Portugalia.– Varøovia — o echipæ cu oameni de relaflii publice.– De væzut la Helsinki — la Congresul Partidului Radical unde a fost Antall

øi au adoptat rezoluflii antiromâneøti; sæ cerem sprijin în zona opozifliei dela noi.

– Dan Hæulicæ — e bine sæ fie numit la UNESCO.– Elemente de dezamorsare internæ: Comisia parlamentaræ pentru investigarea

evenimentelor din 13–15 iunie — va fi un raport.– Numirea lui Dan Amedeo Læzærescu la Vatican.– Sæ ne mai gândim øi la numirea unor ambasadori din opoziflie — cineva

din sistemul GDS, poate Octavian Paler, øi cineva din UDMR, eventualLörincz; sæ reflectæm.Øedinfla se terminæ la 9.30.

9.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Romulus Neagu a vorbit cu ambasadorul francez1.– Referitor la UEO: precizæri.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, însofleøte pe IonIliescu, preøedintele României, în vizita oficialæ de prietenie în RSFIugoslavia, efectuatæ la invitaflia Prezidiului RSFI (în perioada 3–5septembrie).

ADRIAN NÆSTASE

284

1 Renaud Vignal.

5 septembrie 1990

9.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente– Telefon de la Belgrad. Adrian Næstase interesat de evoluflia situafliei din

Iugoslavia.– Se intereseazæ de comunicatul de presæ referitor la primirea ambasadorului

Finlandei1.

20.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Informez ce s°a întâmplat în cursul zilei.– De acord cu schimbul de vizite în Turcia.

6 septembrie 1990

9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Lörincz — de acord cu propunerea.– Pentru Antalya — de lucrat în limba englezæ — Elena Zamfirescu.

9.20 La Adrian Næstase: reacflie la problema paøaportului diplomatic.– Acest paøaport nu se obfline în baza legii, ci a aprobærii ministrului Afacerilor

Externe.

14.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøteîn vizitæ de prezentare pe Zygmunt Komorowski, ambasadorul Re-publicii Polone la Bucureøti.

15.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îi primeøteîn audienflæ pe reprezentanflii corpului diplomatic, în problema ClubuluiDiplomatic.

Adrian Næstase prezintæ soluflia pærflii române.


285

63 Bo Adahl.

16.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ laAntalya, cu avionul.

7 septembrie 1990

10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ lareuniunea de deschidere a Mesei Rotunde cu tema „Sfidærile globaleale dezvoltærii“ („Global Development Challenges“), organizatæ dePNUD.

Turgut Özal (preøedinte al Republicii Turcia): Cuvânt de deschidere.Üner Kirdar (PNUD): Citeøte mesajul lui Javier Pérez de Cuéllar.William Draper (director general al PNUD): Salutæ în special prezenfla luiAndrei Lukanov øi a lui Adrian Næstase.Ali Bozer (ministru de Externe al Republicii Turcia): Cuvânt de salut.

11.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ a Mesei Rotunde cu tema „Sfidærile globale aledezvoltærii“, prezidatæ de Turgut Özal, preøedinte al Republicii Turcia.

Intervenflii:– Prinflesa Basma Bint Tallal (Iordania);– Andrei Lukanov (prim°ministru al Republicii Populare Bulgaria);– Joseph Wheeler (preøedinte al Comitetului pentru Asistenflæ pentru Dezvoltare

al OECD);– Lawrence Klein (profesor de economie øi finanfle la Universitatea Pennsylvania,

laureat al Premiului Nobel);– Peter Wallenberg (preøedintele Comisiei Internaflionale de Comerfl).

16.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ a Mesei Rotunde cu tema „Sfidærile globale ale

ADRIAN NÆSTASE

286

dezvoltærii“, prezidatæ de William Draper III, administratorulPNUD.

Intervenflii:

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, rosteøte alocufliunea„Interdependenfle øi probleme globale. Câteva gânduri“:

Præbuøirea sistemului „socialist“ sau „comunist“, axat pe o concepfliecolectivistæ øi de economie planificatæ centralizatæ, a condus la schimbærisemnificative în constelaflia de forfle politicæ mondialæ, cu consecinfle pecare, astæzi, le putem cu greu evalua în întreaga lor complexitate.

Cu toate acestea, una dintre aceste consecinfle pare sæ fie o serioasæmodificare a modelului interdependenflelor dintre actorii politici. De fapt,lumea bipolaræ ce s°a næscut în urma celui de°al Doilea Ræzboi Mondiala dobândit caracteristici multipolare în anii ’70 øi ’80, pæstrând totuøio puternicæ træsæturæ bipolaræ legatæ de o componentæ ideologicæ.

Astæzi, ne aflæm într°o perioadæ de tranziflie de la aceastæ lume multi-polaræ la o alta, ce va trebui sæ se nascæ din interacfliunea a douæ tendinflela care asistæm în momentul de faflæ:

a) tentaflia de a evolua cætre o lume unipolaræ;b) aspiraflia cætre o altæ multipolaritate, a cærei componentæ puternicæ

nu ar fi, de data aceasta, cea ideologicæ, ci cea economicæ, øi anume, forflaeconomicæ øi industrialæ.

Pe de altæ parte, civilizaflia noastræ tinde sæ atingæ un punct de inflexi-une în relaflia Omului cu Natura. Schimbæri færæ precedent afecteazæconflinutul øi structura forflelor de producflie ale societæflii, provocate deprogresele tehnologice, având un impact asupra naturii cererii øi oferteisociale. Acest fenomen duce, la rândul sæu, la o interdependenflæ din ceîn ce mai mare între agenflii economici. În mæsura în care acest progresdevine stringent de dependent de acumularea de cunoøtinfle øi de utilizareaacestora, componenta economicæ îøi sporeøte prevalenfla de instrument


287

de putere, în timp ce discrepanflele sociale øi economice se adâncesc încadrul societæflilor øi între diversele regiuni ale lumii.

Trebuie sæ adæugæm la toate acestea problemele presante, extrem deserioase de mediu înconjurætor, ale cæror implicaflii pentru calitatea øichiar existenfla vieflii pe Pæmânt nu pot fi suficient identificate.

Din cele de mai sus, rezultæ cæ interdependenflele au dobândit nu doarnoi dimensiuni, ci øi un nou conflinut — ce trebuie analizat mai în-deaproape pentru a se identifica care sunt problemele globale reale deastæzi øi sæ se ajungæ la o noi abordæri politice.

Permitefli°mi sæ dau douæ exemple. În primul rând, nu avem cu tofliun simflæmânt de frustrare din caza Sudului, ca rezultat al schimbærilordin Est? Da, simflim, din caza aparentei competiflii dintre Est øi Sudpentru atragerea sprijinului economic al Vestului, un sprijin orientat,pânæ la revoluflia din Europa Ræsæriteanæ, de la Nord (considerat de°alungul axei Est°Vest) cætre Sud. Am spus aparentæ, dat fiind cæ la o analizæmai atentæ am descoperi cæ elementul cel mai activ în aceastæ inter°relaflienu este concurenfla Est°Sud, ci politica de ajutorare practicatæ de Vest.Aceastæ politicæ s°a dovedit a fi atât un instrument axiologic cât øi uninstrument de schimbare politicæ. Am asistat, în cadrul acestui modelde interdependenfle în schimbare, la recurgerea netæ øi plinæ de succesla acest instrument în vederea promoværii schimbærii politice în Est.

Ne°am putea gândi øi la alt exemplu: drepturile omului. Drepturileomului nu sunt, ca atare, elemente politice; ele aparflin categoriei devalori — un nivel suprastructural. Cu toate acestea, mai ales în ultimii15 ani, drepturile omului au funcflionat ca elemente de schimbare politicæ.Schimbærile petrecute în Europa Ræsæriteanæ nu au fost fæcute prin forflæmilitaræ, ci au fost mai ales rezultatul valorilor drepturilor omului, cualte cuvinte al vectorilor axiologici pe fondul eøecului generalizat øi evidental sistemului socio°politic impus flærilor din aceastæ parte a Europei dupæcel de°al Doilea Ræzboi Mondial, numit de unii „violenflæ simbolicæ“!

ADRIAN NÆSTASE

288

Cele douæ exemple menflionate de mine evidenfliazæ un tip foartecomplex de interdependenfle, ce apar ca rezultat al inconstanflei mani-festærii lor la cele douæ nivele: axiologic øi politic.

Dezvoltarea globalæ nu are doar dimensiuni economice øi sociale.Dimensiunea ei politicæ este fundamentalæ. Schimbarea din Est a fostînainte de toate macropoliticæ (inclusiv øansa de a avea o economie depiaflæ).

– Claude de Kémoularia (Franfla).– Maurice Strong (secretar general al Conferinflei pentru Mediul Înconjurætor).– Al Nasset al°Hundran (ministru al Afacerilor Islamice al Kuwaitului).– G.O.P. Obasi (director general al Organizafliei Meteorologice Mondiale).

20.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladineul de galæ oferit de Turgut Özal, preøedinte al Republicii Turcia,în cinstea participanflilor la Masa Rotundæ cu tema „Sfidærile globaleale dezvoltærii“.

8 septembrie 1990

Dimineafla øi dupæ amiaza: participare la grupuri de lucru la masarotundæ.

20.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladineul°bufet oferit de administratorul PNUD, William Draper III, încinstea participanflilor la Masa Rotundæ cu tema „Sfidærile globale aledezvoltærii“.


289

9 septembrie 1990

Dimineafla øi dupæ°amiaza: participare la grupuri de lucru.

14.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ a Masei Rotunde cu tema „Sfidærile globale ale dez-voltærii“, prezidatæ de Ingrid Eide (Norvegia).

Intervenflii:– Shirdat Ramphal (fost secretar general al Commonwealth°ului).– Louis Emmery (preøedinte al Centrului de Dezvoltare al OECD).– I.G. Patel (director la London School of Economics).– Francis Blanchard (fost director general al Organizafliei Internaflionale a

Muncii).– Peter Thatcher (Institutul Mondial de Resurse, Washington).– Üner Kirdar (PNUD).– William Draper III (administratorul PNUD).

20.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladineul°recepflie oferit de Üner Kirdar (PNUD), în cinstea participanflilorla Masa Rotundæ cu tema „Sfidærile globale ale dezvoltærii“.

10 septembrie 1990

7.20 Adrian Næstase pleacæ la Istanbul, cu avionul.

20.00 Dineu oferit de Cahit Bayar, guvernatorul Istanbulului, în cinstealui Adrian Næstase, ministru de Externe al României.

ADRIAN NÆSTASE

290

11 septembrie 1990

8.00 Adrian Næstase pleacæ la Ankara, cu avionul.

9.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, depune o co-roanæ la Mausoleul Atatürk.

10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, începe con-vorbiri oficiale cu Ali Bozer1, ministru de Externe al Republicii Turcia.

Ali Bozer: Bun venit.Prezintæ delegaflia.Propune ordinea de zi: relafliile bilaterale.Nu sunt prea multe de reglat în relafliile politice. E satisfæcut de relafliile

politice dintre cele douæ flæri.Vizita lui Adrian Næstase i°a onorat, fiind prima vizitæ oficialæ.Am avut multe vizite de nivel înalt, care au contribuit la progresul relafliilor

turco°române.Guvernul turc a decis sæ acorde României 2 miliarde lire turceøti pentru

produse alimentare; decretul e semnat.Adrian Næstase: Foarte gentil; guvernul øi poporul român vor aprecia acestgest de prietenie.Ali Bozer: Au acordat 178 miliarde lire pentru ajutoare urgente.

Sæ stabilim un mecanism de consultæri politice între cele douæ ministere.Ar fi util sæ avem consultæri regulate.

Securitatea reprezentanflilor turci în România. Din timp în timp, au desuferit de pe urma unor acte împotriva proprietæflilor lor. Dacæ guvernul românar lua unele mæsuri, ar saluta.Adrian Næstase: Avem privilegiul øi plæcerea sæ fim oaspeflii dumneavoastræøi sæ încercæm sæ gæsim cele mai bune cæi de dezvoltare a relafliilor.


291

1 Ali Bozer. Om politic øi de stat turc. Ministru de Externe al Republicii Turcia (1990).

Prezintæ delegaflia.Ideea mecanismului de consultare: o susflinem.Relafliile politice bilaterale au fost foarte bune øi sunt convins cæ se mai pot

dezvolta. De aceea, susflinem orice inifliativæ de naturæ sæ le dea impuls.Vom transmite preøedintelui Turgut Özal invitaflia de a veni în România.Mulflumim pentru asistenfla Turciei, acordatæ poporului român dupæ

Revoluflie.Sæ adæugæm relafliilor noastre componenta parlamentaræ.În consultæri sæ revedem lista cadrului juridic.Suntem interesafli sæ progresæm în relafliile subregionale øi regionale. Sæ læsæm

teren liber imaginafliei.Ali Bozer: De acord cu cooperarea parlamentaræ.

Referitor la Marea Neagræ: subiectul intereseazæ partea turcæ. Ei pregætescun proiect de cooperare la Marea Neagræ. Nu e încæ definitivat. De îndatæce°l vor finaliza, va fi util un schimb de pæreri asupra conflinutului lui. Auîn vedere o cooperare economicæ, turisticæ øi bancaræ.

Referitor la relafliile economice øi comerciale, nu e prea satisfæcut. Sunt laun nivel modest. Exporturile româneøti: 232 milioane dolari spre Turcia, întimp ce importurile româneøti sunt de 53 milioane dolari. Nu e o balanflærezonabilæ. În 1990, pe primele 6 luni: 146 milioane de dolari, practic, unnivel staflionar, din care exporturile româneøti 110 milioane øi numai 36 mili-oane dolari importuri din Turcia.

Existæ o comisie mixtæ; trebuie sæ facæ eforturi mai mari pentru a îmbunætæflicomerflul exterior.

Sunt multe acorduri româno°turce. Unele se referæ la domeniul economic.Comisia sæ vadæ care acorduri ræmân valabile øi care trebuie revæzute saumodificate: Acordul de cooperare economicæ øi tehnicæ, Acordul privind evitareadublei impuneri.

Sæ încheiem un nou acord de încurajare øi protecflie a investifliilor în Româniaøi Turcia. Poate ajuta la dezvoltarea relafliilor.

ADRIAN NÆSTASE

292

Creditul acordat de banca turcæ specializatæ „EximBank“, de 50 milioanedolari øi cumpærarea de cætre noi de energie electricæ, plus cooperare în domeniulbancar øi burse acordate unor stagiari români în bænci — 25 cursanfli — pluso bursæ pentru studii postuniversitare: exemple de cooperare care oferæ un noucurs relafliilor economice.

În domeniul bancar au loc cele mai importante evoluflii în Europa. Un rolimportant au avut bæncile stræine care au deschis sucursale în Turcia. În aceastæperioadæ, sistemul bancar turcesc s°a schimbat radical. S°au introdus cærfli decredit. Formalitæflile bancare au fost foarte mult simplificate.

Un schimb de experienflæ în domeniul bancar e util pentru ambele pærfli.Sæ cerem Comisiei mixte sæ revadæ relafliile economice, inclusiv sæ modifice

unele acorduri. Sæ°i încurajæm sæ lucreze regulat.Adrian Næstase: Referitor la securitatea diplomaflilor turci la Bucureøti: amînregistrat problema. O vom studia cu toatæ atenflia, în cooperare cu Ambasada.Completa noastræ cooperare.

Referitor la aspectele economice: posibilitæflile sunt mai mari decât o aratæcifrele. Se pot tripla schimburile noastre economice.

Recunoøtinflæ pentru creditul acordat de Turcia în aceastæ perioadæ detranziflie a economiei româneøti.

Avem nevoie de credite pentru modernizare, pentru investiflii. Oamenii aumari aøteptæri.

Suntem într°o situaflie economicæ øi politicæ specialæ. Este foarte importantîn aceastæ perioadæ se ne vedem adeværaflii prieteni. Apreciem creditele turceøti.

Am saluta un credit de 200 milioane dolari — credit financiar. Ar fi unelement foarte important pentru noi. Structurile noii puteri au început sæfuncflioneze. Dar færæ resurse pentru relansarea economiei, putem avea mariprobleme sociale.

De acord ca în Comisia mixtæ sæ se revadæ în detaliu marile proiecte decooperare bilateralæ.

E foarte important sæ se dea feu vert oamenilor de afaceri. Cadrul legislativexistæ.


293

De acord sæ încheiem cât mai curând Acordul de garantare a investifliilor.Ideea organizærii de seminarii cu specialiøti turci privind tranziflia la

economia de piaflæ e foarte bunæ. Ducem lipsæ de manageri.Mulflumeøte pentru bursele în domeniul bancar.

Ali Bozer: Seminarul sæ°l facem. Avem experienflæ în domeniul economiei depiaflæ.

De acord cu investiflii ale oamenilor de afaceri turci în România. Sæ se facæun consiliul al oamenilor de afaceri. Noi putem sæ°i încurajæm sæ investeascæîn România, în Turcia, sau în comun. Ar fi calea cea mai eficace de a faceacest consiliu

Cele 2 miliarde de lire turceøti sunt un ajutor.La creditul financiar de 200 milioane dolari: sæ ne gândim. Intenflia noastræ

este sæ væ ajutæm. Vor vedea ce putem face.Referitor la acordul cultural româno°turc, întreabæ dacæ suntem mulflumifli.

Trebuie sæ semnæm programul de aplicare în noiembrie a.c. Dacæ avem sugestii de dezvoltare a relafliilor culturale, sunt gata sæ le

examineze.Adrian Næstase: Dezvoltarea relafliilor culturale poate influenfla pozitiv opiniapublicæ.

Existæ o lipsæ de informaflii culturale, despre ce se întâmplæ în flærile noastre.Poate stabilirea unor asociaflii culturale ar putea ajuta la amplificarea contactelorîntre scriitori, pictori ø.a.m.d.

Am putea menfliona aici importanfla turismului — poate fi un vector impor-tant, cu toate dificultæflile inerente. Dacæ am putea°o face pe o bazæ mai largæ,poate ar dispærea necazurile. Ne°ar fi utilæ o cooperare cu Turcia în domeniuldezvoltærii turismului, unde resursele noastre sunt foarte mari.Ali Bozer: Partea turcæ nu are obiecflii la cooperarea în domeniul turismului.Dacæ vom avea agenflii de voiaj la Bucureøti, va fi øi mai dinamicæ. Adrian Næstase: Am început demonopolizarea turismului. Sunt øi firmeprivate.Ali Bozer: Sæ punem în contact cele douæ ministere ale noastre pentru a discuta.

ADRIAN NÆSTASE

294

Adrian Næstase: De acord, se va face.Ali Bozer: Dacæ mai este ceva de adæugat.Adrian Næstase: Relafliile consulare ridicæ unele probleme mai complexe.

Øi noi suntem preocupafli de problemele care pot apærea ca urmare a unuiturism dinamic, øi de cele paralele — prostituflie, piaflæ neagræ. Eventual sæobflinem numele celor care se ocupæ de aøa ceva, în ideea de a lua mæsuri.Ali Bozer: Acum nu avem vize. De acord sæ continuæm aøa?Adrian Næstase: Da.Ali Bozer: OK. Noi propunem sæ se organizeze o consultare consularæ înseptembrie–octombrie în Turcia.Adrian Næstase: Sæ o programæm în prima parte a lunii octombrie.Ali Bozer: Trebuie sæ revedem Acordul de asistenflæ juridicæ.

Ne°ar trebui øi un Acord de cooperare privind transporturile terestre. Deadæugat la lista cu acorduri economice.

Linia RO°RO existæ. Linia de ferry°boat trebuie sæ intre în revizie.Sæ trecem sæ discutæm øi problemele regionale. Sæ vorbim în primul rând

de cooperarea balcanicæ.Adrian Næstase: Pentru noi, cooperarea balcanicæ joacæ un rol important.

Am putea asista la un transfer al confruntærii Est°Vest din Europa Centralæspre flancul sudic. Tendinflele subregionale în Europa — nu e neapæratneîncredere în sistemul CSCE, dar e o preocupare suplimentaræ.

Vom da detalii la reuniunea funcflionarilor superiori øi a miniøtrilor deExterne din flærile balcanice.Ali Bozer: În principiu, partea turcæ este favorabilæ colaborærii balcanice. Cumpoate fi revitalizatæ — sunt unele divergenfle de idei. Sæ abordæm, pentrumoment, aspectele practice, care nu creeazæ probleme politice celorlalte flæri.Exemple: proiecte de telecomunicaflii, crearea liniei de transport de energieelectricæ, colaborarea economicæ. Lor sæ le acordæm în primul rând atenflie.Adrian Næstase: Sæ ne gândim la proiectul general øi sæ încadræm øi preocupæripragmatice.


295

Ali Bozer: Ce facem cu proiectele privind armele chimice, nucleare? Tiranava fi un test.

Convorbirile se întrerup la ora 12.00, urmând a fi reluate dupæ amiazæ.

Ministerul Afacerilor Externe transmite Agenfliei „Rompres“ urmætorulcomunicat de presæ:

La 8 øi 9 septembrie a.c., Radio Budapesta a difuzat øtirea potrivitcæreia unele state, printre care România, Bulgaria øi Iugoslavia, ar fisemnalat Organizafliei Nafliunilor Unite cæ, din cauza dificultæflilor loreconomice, nu sunt în mæsuræ sæ satisfacæ deciziile Consiliului deSecuritate luate împotriva Irakului.

În susflinerea acestei øtiri, Radio Budapesta invocæ o comunicare asecretarului general al ONU, Javier Pérez de Cuéllar. Aceeaøi øtire a fostdifuzatæ øi de Radio „Vocea Americii“ la 8 septembrie a.c.

În ceea ce priveøte România, Ministerul Afacerilor Externe declaræcæ o astfel de øtire este total lipsitæ de temei øi apreciazæ cæ ea reflectælipsa de probitate profesionalæ a redactorilor respectivi.

Secretarul general al ONU nu a fæcut nici o comunicare sau comen-tariu care sæ fi putut constitui temeiul unei astfel de mistificæri brutalea adeværului. Probabil cæ anumitor cercuri le este greu sæ accepte rolulpe care România, în calitatea sa de preøedinte pe luna august a.c. alConsiliului de Securitate, l°a avut în asigurarea solidaritæflii internaflionalecare a stat la baza adoptærii celor cinci rezoluflii ale Consiliului în problemasituafliei din Golf.

Poziflia României în legæturæ cu problema ce face obiectul øtiriirespective este foarte claræ øi a fost reafirmatæ consecvent atât în cadrulConsiliului de Securitate, cât øi în documentul înaintat organizaflieiinternaflionale de cætre Guvernul român cu privire la pagubele pe careflara noastræ le înregistreazæ în urma aplicærii sancfliunilor împotrivaIrakului. Este de reflinut cæ în acest document se precizeazæ faptul cæRomânia, în ciuda dificultæflilor cu care este confruntatæ, îøi reafirmæ

ADRIAN NÆSTASE

296

hotærârea de a respecta cu strictefle øi de a aplica prevederile Rezolufliei661 a Consiliului de Securitate prin care au fost instituite sancfliunilerespective.

Aceeaøi poziflie a României este reafirmatæ øi de reprezentantul românîn Comitetul 661 creat de Consiliul de Securitate pentru a examina,potrivit articolului 50 din Carta ONU, comunicærile statelor în legæturæcu pagubele suferite ca urmare a aplicærii sancfliunilor.

În legæturæ cu øtirea transmisæ de Radio Budapesta ceea ce ne preocupænu este numai faptul cæ, încæ o datæ, un mijloc de informare în masædin Ungaria se græbeøte sæ difuzeze în mod voit, distorsionat, øtiri carepun România într°o posturæ defavorabilæ în fafla opiniei publice naflionaleøi internaflionale, ci øi „potenflialul diversionist“ al unor astfel de øtiri carear putea sugera cæ solidaritatea internaflionalæ ce stæ la baza aplicæriisancfliunilor Consiliului de Securitate ar începe sæ dea semne de erodare.

15.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, continuæconvorbirile oficiale cu Ali Bozer, ministru de Externe al RepubliciiTurcia.

Ali Bozer: Referitor la situaflia din Golf. Rezoluflia Consiliului de Securitatecere retragerea trupelor irakiene øi restabilirea legalitæflii în Kuwait. Turcia osprijinæ.

Turcia a condamnat anexarea Kuwaitului. Partea turcæ este de acord cu embargoul.Comunitatea Europeanæ øi o mare parte a flærilor arabe sunt de acord cu

sancfliunile economice.Embargoul este unul din mijloacele paønice de a°l convinge pe Saddam

Hussein.Turcia a aplicat minuflios sancfliunile economice. Pierderile suferite ca urmare

a sancfliunilor sunt foarte importante pentru Turcia. Petrolul cumpærat dinIrak s°a oprit complet. Irak are o datorie de 800 milioane dolari faflæ de Turcia,


297

care era plætitæ prin livræri de petrol. S°a oprit øi conducta. Schimburile econo-mice au sistat total. Idem transporturile rutiere.

Sancfliunile afecteazæ nu numai economia Turciei, ci economia mondialæ.Situaflia e mai complicatæ pentru ei, pentru cæ Turcia are graniflæ cu Irakul.

E preocupatæ de stabilitatea în regiune.Turcia are relaflii bune cu flærile arabe. Nu vrea sæ°øi piardæ credibilitatea

pe lângæ aceste flæri.Preocuparea lor este agresiunea asupra unui stat vecin, øi deci violarea

dreptului internaflional; nu se pune în discuflie atitudinea faflæ de Irak.Cautæ sæ joace, în mæsura posibilului, un rol constructiv.Dacæ criza se poate rezolva paønic, nu sunt probleme. Toatæ lumea ar trebui

sæ fie mulflumitæ.E nevoie sæ recurgem la forfla militaræ sau sunt øi alte mæsuri? Nu øtie nimeni

în acest moment.fiærile CEE øi SUA exprimæ o serie de puncte de vedere diferite. O parte

din flærile CEE sunt pentru intervenflia militaræ internaflionalæ, dacæ nu sepoate degaja o soluflie paønicæ. Aceastæ tendinflæ este susflinutæ de SUA. O altæparte din flærile CEE vor o altæ rezoluflie a Consiliului de Securitate pentrua se realiza o intervenflie militaræ, cu o forflæ militaræ sub egida ONU. E greude evaluat care e tendinfla corectæ.

Parlamentul Turciei a luat, din prudenflæ, decizia de a permite intervenfliamilitaræ a Turciei, dacæ situaflia o va cere.

Ei speræ cæ nu va fi nevoie øi cæ Saddam Hussein va înflelege seriozitateasituafliei øi consecinflele nefaste ale unui ræzboi, care poate avea efecte în Europa.

Pentru moment, trebuie aøteptate rezultatele sancfliunilor economice. Dacæsancfliunile nu dau rezultate, va fi o nouæ reuniune a NATO øi discuflii laONU.

Poziflia netæ a Turciei este în favoarea unei soluflii paønice. Nu se poateconvieflui cu o flaræ care duce o politicæ anexionistæ.Adrian Næstase: Pentru noi, problema s°a pus la fel. Decizia a fost dureroasæ:datorie de recuperat, proiecte industriale în curs de derulare în Irak. Cifra totalæ

ADRIAN NÆSTASE

298

a pierderilor, directe øi indirecte: circa 3 miliarde dolari. Am decis în favoareaunei poziflii de principiu.

Precedentele de genul invaziei în Kuwait pot fi foarte periculoase pentru oflaræ ca România. În mod logic am apreciat cæ dimensiunea politicæ e maiimportantæ decât dimensiunea economicæ a opfliunilor noastre în materie depoliticæ externæ în cazul de faflæ.

Reacflia noastræ a fost foarte rapidæ, pentru a consolida în plan intern omentalitate politicæ principialæ: dacæ eøti pentru statul de drept, trebuie sæfii øi pentru legalitate internaflionalæ.

Avem contacte strânse cu americanii.Sprijinim rezolufliile Consiliului de Securitate.Øi noi suntem pentru soluflie paønicæ, pentru a putea continua relafliile cu

Irakul, care au fost bune.Constatæm pregætirea psihologicæ pentru o intervenflie militaræ, în care fiecare

parte îøi demonizeazæ adversarii.Ali Bozer: În declaraflia Bush–Gorbaciov e un pasaj cam ambiguu referitorla mæsuri suplimentare, dacæ celelalte mæsuri eøueazæ. Mæsurile suplimentaretrebuie sæ fie în conformitate cu Carta ONU.

Problema este cæ dacæ sancfliunile economice nu reuøesc, acest pasaj areimportanflæ practicæ.

Impresia pærflii turce este cæ pasajul face referire la altfel de mæsuri.URSS øi o mare parte a flærilor CEE sunt în favoarea intervenfliei militare

sub egida ONU.SUA pot avea câøtig de cauzæ în cele din urmæ. Este o puternicæ posibilitate

în acest sens.A doua etapæ este importantæ: ce vom face dacæ Saddam nu e convins sæ

nu se angajeze într°un eventual ræzboi?Pentru SUA e dificil sæ facæ paøi înapoi. Preøedintele SUA øi°a angajat

prestigiul. E un adeværat impas. Se întinde coarda de ambele pærfli. Se va rupe.Nu e foarte liniøtit de a doua etapæ de mæsuri pentru eliminarea crizei.


299

Totuøi, nu e sigur, dar un ræzboi pare sæ fie inevitabil, dacæ înflelepciuneanu va prevala.Adrian Næstase: Din nefericire, domnul Bozer dreptate. E un impas grav,creat de psihologia ræzboiului øi de mândria nafliunilor, a liderilor.

Pentru a evita angajarea, ar trebui fæcufli paøi de apropiere, în loc de a seîntinde coarda. Trebuie acceptate toate regulile pozitive ale negocierii.

Opfliunea militaræ e dificilæ øi pentru SUA, øi pentru comunitatea inter-naflionalæ.

E foarte posibil de mers pe o soluflie politicæ, alæturi de crearea unei structuride securitate în Golf, ca o contrapondere la Irak.

În plus, e de væzut poziflia Iranului — care îøi va juca propria carte, devenindarbitrul în Golf.

Totul depinde de o scânteie.Ali Bozer: Afli profitat de pe urma preflului petrolului?Adrian Næstase: Nu. Noi suntem hotærâfli sæ aplicæm embargoul. Am spusasta øi Irakului.Ali Bozer: E legat de aplicarea dreptului internaflional.Adrian Næstase: Speræm sæ se manifeste aceastæ solidaritate øi în alte privinfle.Ali Bozer: Speræm sæ se poatæ rezolva problema prin mijloace politice.

Sæ trecem la problema cipriotæ.Consiliul de Securitate a adoptat recent o rezoluflie: douæ comunitæfli øi

formarea unei federaflii, în care cele douæ comunitæfli sunt pe picior de egalitatedin punct de vedere civic. Cu acest principiu, sæ negocieze.

Noi putem sæ încurajæm comunitatea turcæ sæ ajungæ la o soluflie satisfæ-cætoare pentru tofli.

Dupæ 1974, situaflia a fost foarte proastæ. Asta a creat o atmosferæ care nuîntæreøte încrederea între cele douæ comunitæfli. De aceea, comunitatea turcævrea un statut clar: bizonalitate. Dacæ e asiguratæ securitatea pentru cipriofliiturci, problema e rezolvatæ.

Opinia publicæ europeanæ nu a luat în considerare cu seriozitate dificul-tæflile întâmpinate anterior de comunitatea turcæ.

ADRIAN NÆSTASE

300

Conferinfla de la Dublin a CEE a descurajat øi a decepflionat partea turcæ.Pânæ la Dublin, nu s°a vorbit niciodatæ de legætura între admiterea Turciei înCEE øi situaflia din Cipru. De ce acum? Asta spune totul despre atitudinea CEE.

Rezolufliile ONU vorbesc de douæ comunitæfli . Atunci de ce doar o comunitateare dreptul sæ reprezinte întreaga insulæ? Ciprul a fæcut cerere de admitere înnumele ambelor comunitæfli. Or, asta nu este de competenfla Comisiei. Comisiae însærcinatæ sæ studieze doar democraflia øi economia flærii în cauzæ. Cum poatecomunitatea greacæ depune cerere în numele ambelor comunitæfli?

Nu este de înfleles acest dublu standard. Dacæ CEE nu aplicæ regulile salefaflæ de tofli, baza existenflei CEE se preteazæ la multe interpretæri.

Vrem sæ øtim cine e responsabil sæ rezolve aceastæ problemæ: ONU sau CEE.Vrem ca Pérez de Cuéllar sæ fie singurul care ia o decizie. Sæ se acflioneze subbunele sale oficii.

Turcii sunt, deci, de acord cu un stat independent, autonom, dar federal,în care cele douæ comunitæfli sæ aibæ drepturi egale.Adrian Næstase: Vom utiliza în analizele noastre informafliile date. Ali Bozer: Câteva cuvinte despre relafliile cu Grecia.

Vrem relaflii bune. La reuniunea NATO de la Londra, cei doi prim°miniøtris°au întâlnit. Au avut un început de dialog. A decurs bine.

Dupæ aceastæ întâlnire, cele douæ ministere de Externe au avut o întâlnirepentru pregætirea de noi reuniuni la nivelul miniøtrilor de Externe sau alprimilor°miniøtri.

Sunt unele evoluflii importante. Important este sæ încetæm a ne mai certaîn forurile internaflionale. Dacæ Turcia ia o atitudine, Grecia ia imediat oatitudine contraræ. Este nevoie de o micæ înflelegere în ceea ce priveøte organi-zafliile internaflionale — o anumitæ înflelegere reciprocæ.

Sunt probleme care pot fi reglementate uøor, dar nu sunt reglementate pentrucæ nu sunt abordate.Adrian Næstase: E foarte important ca acest proces de apropiere sæ continue.Ne dæ o speranflæ în ceea ce priveøte relafliile Turciei cu Grecia, dar øi pentrunormalizarea situafliei în spafliul balcanic.


301

Ali Bozer: Referitor la CSCE: câteva idei despre cele trei coøuri.Suntem partizanii reuøitei CSCE. Sunt, însæ, multe probleme. Una e for-

marea unui Secretariat: cum va fi? Cu ce puteri: mici sau extinse?Tendinfla actualæ e spre un Secretariat mic, pentru a urmæri aplicarea

deciziilor luate.Referitor la cooperarea economicæ: de acord.Referitor la drepturile omului: în principiu, de acord. Din timp în timp,

ne întrebæm de duplicarea care apare între Consiliul Europei øi CSCE. E dedorit evitarea suprapunerilor. Adrian Næstase: În acest domeniu, consultærile pot juca un rol important.

Drepturile omului au constituit un instrument politic important pentru flærileoccidentale, de°a lungul anilor, în confruntarea ideologicæ a Ræzboiului Rece.Acum este îndoielnic cæ mai putem aborda aøa lucrurile.

În ceea ce priveøte România, existæ tendinfla de a folosi øi acum drepturileomului ca instrument politic împotriva flærii noastre. A venit în România undirector adjunct al CSCE care a prezentat un raport inacceptabil.

Sæ avem contacte directe, la telefon, între cabinete.Ali Bozer: De acord, o va face øi el.


17.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primitde Yîldîrîm Akbulut1, prim°ministru al Republicii Turcia.

Adrian Næstase: Transmite un mesaj de prietenie cætre poporul øi guvernulturc, plus un mesaj special din partea primului°ministru Petre Roman.Yîldîrîm Akbulut: Mulflumiri. Îi va face plæcere sæ°l întâlneascæ pe primul°mi-nistru român.

Turcia este un bun exemplu pentru dumneavoastræ. Încercæm pe parcurs sæ diminuæm rolul statului în economie.

ADRIAN NÆSTASE

302

1 Yîldîrîm Akbulut, prim°ministru al Republicii Turcia (9 noiembrie 1989–24 iunie 1991).

Încurajeazæ investiflii ale oamenilor de afaceri turci în stræinætate, inclusivîn România.


19.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primitde Turgut Özal1, preøedinte al Republicii Turcia.

Adrian Næstase:Transmite øefului statului turc invitaflia preøedintelui IonIliescu de a vizita România.

Solicitæ în numele guvernului României un credit financiar de 200 milioanedolari.

Urmeazæ o discuflie despre experienfla Turciei.Turgut Özal: Doreøte sæ øtie cum sunt relafliile României cu Bulgaria, Ungariaøi Iugoslavia.

Transmite cele mai bune uræri øefului statului român øi speræ cæ va puteasæ dea curs invitafliei.


20.30 Dineu oferit de Ali Bozer, ministru de Externe al RepubliciiTurcia, în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României.

Adrian Næstase rosteøte cu aceastæ ocazie un toast.

23.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ laaeroport o conferinflæ de presæ ziariøtilor turci.

Adrian Næstase face o declaraflie.Întrebæri pe teme legate de cooperarea la Marea Neagræ; problemele etnice

în Balcani; problema cipriotæ; situaflia din Golf.Conferinfla de presæ se terminæ la 23.25.


303

1 Turgut Özal, preøedinte al Republicii Turcia (9 noiembrie 1989–17 aprilie 1993).

24.00 Adrian Næstase pleacæ spre Istanbul.

12 septembrie 1990

3.45 Adrian Næstase pleacæ spre Bucureøti.

La revenirea în flaræ dupæ vizita oficialæ în Turcia, Adrian Næstaseface o declaraflie reprezentanflilor presei române:

A fost o vizitæ extrem de importantæ: am avut posibilitatea unorcontacte la nivelul cel mai înalt. În afaræ de convorbirile cu ministrulde Externe turc, Ali Bozer, øi cu primul°ministru, Yîldîrîm Akbulut, amfost primit øi de preøedintele Turciei, domnul Turgut Özal.

Existæ o foarte mare deschidere pentru dezvoltarea relafliilor bilateraleromâno°turce.

Turcia øi°a manifestat disponibilitatea faflæ de România, acordând flæriinoastre un ajutor în alimente în valoare de 2 miliarde lire turceøti, laîncheierea unui acord în vederea deschiderii mai multor linii de creditpentru cumpærarea unor produse importante.

Contactele la înalt nivel care vor urma vor contribui, neîndoielnic,la consolidarea relafliilor bilaterale, politice, economice øi culturale,întærind prin dialog climatul de securitate, cooperare øi încredere înBalcani.

Ziarul turc „Milliyet“ publicæ un interviu cu Adrian Næstase, ministrulAfacerilor Externe al României1

În legæturæ cu criza din Golf, România, ale cærei relaflii cu Vestul auslæbit, læsându°øi deoparte interesele economice, s°a alæturat embargouluiøi a fæcut din nou cu ochiul lumii vestice.

ADRIAN NÆSTASE

304

1 Publicat sub titlul: „Næstase, ministrul de Externe al României, flara de la care Vestul øi°aîntors fafla: Nu este uøor sæ treci la o economie liberæ de piaflæ“.

În momentul în care în România Ceauøescu era ræsturnat printr°olovituræ de stat, anunflatæ ca „revoluflie popularæ“, Adrian Næstase lucrala Institutul de Cercetæri Juridice. Tânærul jurist avea sæ primeascæ sarciniîn cadrul Comitetului de relaflii externe al Frontului Salværii Naflionaleînfiinflat în timpul „revolufliei“.

La întrebarea pe care i°am pus°o lui Næstase ca jurist, în legæturæ cufelul în care a fost judecat Ceauøescu, acesta ne°a dat urmætorul ræspuns:„Dorinfla mea personalæ ar fi fost ca procesul sæ fie mai lung, dar eravorba de o revoluflie“. Dupæ pærerea ministrului, cel mai greu lucru esteschimbarea mentalitæflii românilor. El este de pærere cæ în România,trecerea mai rapidæ spre democraflie ar fi „mai ræu decât dacæ ai bæga unbæfl într°un stup de albine“.

Susflinætor al apropierii în Balcani, ministrul român îmbræfliøeazæ cucælduræ propunerea Ankarei privind crearea unei zone de colaborareeconomicæ între flærile cu ieøire la Marea Neagræ.

Î: Ca øi Turcia, øi dumneavoastræ aveafli relaflii apropiate cu Irakul;ce v°a costat participarea la embargo?

R: A fost o hotærâre pe care am luat°o greu, într°adevær, legæturilenoastre economice erau foarte intense. Irakul ne datoreazæ 1,7 miliardede dolari. Am ræmas cu mærfurile pe care le°am produs pentru Irak.Acordurile de colaborare sunt în suspensie. Românii care lucrau acolos°au întors. Fiind primii care am reacflionat faflæ de invazie, dacæ vremsæ înfiinflæm statul de drept, ne°am gândit cæ trebuie sæ dovedim øi faptulcæ ne adaptæm principiilor internaflionale.

Î: În timpul evenimentelor din iunie, guvernul dumneavoastræ a pusminerii împotriva manifestanflilor øi au fost decese. Din aceastæ cauzæ,Comunitatea Europeanæ v°a suspendat ajutoarele. Politica pe care ourmafli cu privire la criza din Golf este un tribut pe care îl plætifli pentrua fi din nou în atenflia Vestului?


305

R: Nu. Am avut în vedere mai întâi interesele naflionale. Ceea ce is°a întâmplat Kuwaitului, ni se poate întâmpla într°o zi øi nouæ. Acestlucru era mai presus de interesele noastre economice.

Î: Capitalul stræin necesar redresærii economice nu se aratæ prea dornicsæ vinæ în România.

R: Îmi dau seama cæ cele întâmplate în România nu sunt pe înflelesulvesticilor, dar dorinfla poporului era în acel sens. Dupæ Revoluflia dindecembrie s°au produs mari schimbæri ale mecanismelor nu numaipolitice, dar øi economice. Nu este uøor sæ treci de la o economie pebazæ de plan centralizat la o economie liberæ de piaflæ. Pentru moder-nizarea industriei, avem nevoie de capital stræin. În ultimii 10 ani, ne°amplætit datoriile externe, sacrificându°ne nivelul de trai. Datoritæ acestuifapt avem acum o poziflie mai bunæ, dar problema nu se rezolvæ numaiprin schimbæri la nivelul vârfurilor. Noi recunoaøtem libertatea de acælætori, unii îøi umplu valizele øi fac bursa neagræ. Øi asta o numescinifliativæ particularæ. Pentru o democraflie realæ, trebuie sæ se creezeinstituflii, sæ se modifice mentalitæfli. Conducætorii care vor abuza defuncfliile lor vor încetini acest proces. Oamenii care se aflæ în structurileintermediare nu se preocupæ de succesul acestui proces. De aceea suntemadepflii unei abordæri pe etape. Cel mai greu lucru în lume este sæ°i înveflipe oameni democraflia.

Î: Existæ o diferenflæ foarte importantæ între flara dumneavoastræ øicelelalte flæri est°europene. La dumneavoastræ nu au existat niciodatægrupuri opozante regimului. Înainte de Revoluflie nimeni nu auzisenumele preøedintelui Iliescu.

R: Nu sunt de acord. Existau dispute la nivelul intelectualilor øi aluniversitarilor. În afara culturii oficiale, exista øi o culturæ paralelæ. Iliescunu era cunoscut în afara României, dar noi îl cunoøteam. Dacæ mæîntrebafli pe mine, adeværatul lucru s°a întâmplat în timpul Revolufliei.Disputele grupurilor de opoziflie dinainte de Revoluflie nu au nici olegæturæ cu cauzele rezultatelor Revolufliei.

ADRIAN NÆSTASE

306

10.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De fæcut rapid un toast pentru dejunul cu ambasadorii flærilor CEE.

13.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, oferæ un dejunîn cinstea ambasadorilor la Bucureøti ai flærilor CEE.

15.30 Deschiderea Reuniunii înalflilor funcflionari ai ministerelorAfacerilor Externe din flærile balcanice (la nivel de adjunct de ministru)(La Hotelul Bucureøti).

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, rosteøte cuvântul dedeschidere a Reuniunii:

Doamnelor øi domnilor,Îmi face o deosebitæ plæcere sæ væ adresez dumneavoastræ, partici-

panflilor la Reuniunea înalflilor funcflionari ai ministerelor de Externe aiflærilor balcanice, un cordial øi prietenesc salut din partea guvernuluiRomâniei, împreunæ cu urarea de succes deplin lucrærilor acesteiimportante conferinfle.

Întâlnirea pe care suntem onorafli sæ o gæzduim la Bucureøti înurmætoarele trei zile îmbracæ, prin scopul pe care øi°l propune øi prinmomentul în care are loc, o semnificaflie deosebitæ. Ea permite flærilornoastre sæ efectueze un schimb de opinii în legæturæ cu stadiul øiperspectivele colaborærii multilaterale pe plan balcanic într°un momentde profunde transformæri în regiunea noastræ, ca øi pe întregul continenteuropean. Întâlnirea este menitæ, de asemenea, sæ contribuie la pregæ-tirea apropiatei reuniuni a miniøtrilor de Externe ai flærilor noastre, careeste programatæ sæ aibæ loc luna viitoare la Tirana øi cæreia guvernulRomâniei îi acordæ cea mai mare însemnætate.

Printr°o fericitæ coincidenflæ, prezenta întâlnire are loc în preajma uneianiversæri cu valoare de simbol. La începutul lunii octombrie, se împlinesc


307

60 de ani de la prima Conferinflæ balcanicæ de la Atena1, care a marcatiniflierea procesului colaborærii multilaterale în Balcani. Aøa cum arætamarele diplomat øi om de stat român, Nicolae Titulescu, ale cærui meriteîn fundamentarea teoreticæ øi promovarea practicæ a acestui proces suntunanim recunoscute, la Atena s°au aøezat doar temeliile viitoareiconstrucflii a înflelegerii balcanice. În pofida vicisitudinilor istoriei dinanii ’30 øi din perioada postbelicæ, flærile noastre, conøtiente de tradifliileøi interesele majore comune care le leagæ øi care decurg din apartenenflalor la o zonæ sensibilæ øi distinctæ a Europei, au reuøit, prin eforturiconjugate, sæ ajungæ la gradul de conlucrare multilateralæ care se afirmæcu tot mai multæ vigoare.

În perioada care a trecut de la ultima dumneavoastræ reuniune dinmartie, România a traversat un moment de însemnætate crucialæ pentruviitorul øi dezvoltarea sa de perspectivæ. Prin sufragiul de la 20 mai 1990,poporul român a validat în mod categoric obiectivele proclamate de cætreRevoluflia din decembrie. Parlamentul øi preøedintele statului aleøi prinvoinfla liber exprimatæ a întregului popor, precum øi guvernul desemnatîn urma alegerilor, au mandatul de a conduce flara ireversibil pe drumulunei reale democraflii, al pluralismului politic, al orientærii spre o eco-nomie eficientæ, de piaflæ, al construirii unui stat de drept. Acest drumnu este uøor, depæøirea gravei situaflii moøtenite de la regimul totalitarpe care acum nouæ luni l°am aruncat pentru totdeauna peste bord,reclamæ imense eforturi. Locul nostru este, aøa cum a fost dintotdeauna,alæturi de celelalte popoare balcanice, de toate nafliunile europene.

Prefacerile profunde care s°au produs øi se produc pe continent, maiales începând cu mijlocul deceniului al øaptelea øi pânæ în prezent, aucreat — în ciuda menflinerii încæ a unor stæri de neîncredere øi încordareîntre unele flæri din zonæ — premise mai favorabile extinderii colaborærii

ADRIAN NÆSTASE

308

1 Atena, 5–12 octombrie 1930.

la nivel regional, în contextul adâncirii procesului de edificare a cooperæriiøi a securitæflii în Europa.

Istoria recentæ consemneazæ ca un eveniment de referinflæ pentruimpulsul puternic pe care l°a dat colaborærii multilaterale în regiuneanoastræ Reuniunea de la Belgrad, din februarie 19881, a miniøtrilor deExterne ai tuturor flærilor din Balcani.

În spiritul înflelegerilor la care s°a ajuns, prin consens, a avut loc încei doi ani øi jumætate care au trecut o întreagæ suitæ de reuniuniguvernamentale la nivel ministerial øi de experfli în domeniul politic,economic, cultural°øtiinflific, turistic øi în alte sectoare de interes comun,gæzduite de fiecare din cele øase flæri balcanice. Prin mæsurile preconizate,s°au pus bazele unei conlucræri fructuoase. S°a trecut, totodatæ, lainstituflionalizarea reuniunilor funcflionarilor superiori ai ministerelor deExterne ai flærilor noastre, acestea desfæøurându°se pânæ acum la Tirana,Sofia, Atena øi, în prezent, la Bucureøti.

Doresc sæ evidenfliez, totodatæ, multitudinea de manifestæri cu caracterneguvernamental în cele mai diferite domenii, care au contribuit laimpulsionarea procesului amplu øi dinamic al colaborærii multilaterale,reliefând complementaritatea de interese øi destinul comun al popoarelordin aceastæ parte a continentului.

Dialogul dezvoltat al flærilor balcanice în diverse domenii øi la diferiteniveluri a pus în luminæ o arie tot mai largæ de interese comune, careinvitæ la înflelegere øi la o colaborare cu mult mai largæ între flærile noastre.Premise favorabile pentru ridicarea pe o nouæ treaptæ a conlucræriimultilaterale în Balcani se degajæ øi din transformærile radicale interveniteîn ultimul an în fizionomia politicæ europeanæ. Dezideologizarea relafliilorintereuropene, reducerea factorului militar în evoluflia acestor relaflii,creøterea compatibilitæflii economiilor statelor europene, orientarea tuturorspre promovarea valorilor comune în domeniul drepturilor omului, toate


309

69 24–26 februarie 1988.

acestea sunt de naturæ sæ deschidæ un capitol nou în cooperarea øi bunaînflelegere dintre flærile noastre.

În aceastæ viziune, preøedintele flærii, domnul Ion Iliescu, în cursulrecentei vizite în Iugoslavia1, a formulat unele aprecieri øi sugestii vizândpaøii pe care flærile noastre i°ar putea întreprinde împreunæ pentru a daun nou conflinut colaborærii balcanice, prin crearea a ceea ce am puteanumi Forumul Securitæflii øi Colaborærii în Balcani. În esenflæ, se sugereazæca, în spiritul Actului final de la Helsinki øi al înflelegerilor realizate lareuniunile ulterioare ale CSCE, flærile noastre sæ examineze modalitæfliconcrete de întærire a încrederii øi a securitæflii în zona Balcanilor, dedezvoltare largæ a relafliilor lor economice, tehnico°øtiinflifice, culturaleøi în alte domenii, de conlucrare strânsæ în problemele umanitare, în pro-movarea øi garantarea drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului.

În termeni concrefli, færæ a detalia fiecare din aceste componente, mælimitez la a pune în luminæ conceptul de bazæ. Astfel, pe planul compo-nentei politico°militare, ni se pare necesaræ instituirea unui sistem deconsultæri politice interbalcanice, la diferite niveluri, care sæ asigure, pede o parte, cadrul pentru impulsionarea colaborærii între statele balcaniceîn diverse domenii de interes comun iar, pe de altæ parte, clarificarea øischimburi de vederi atunci când apar probleme bilaterale care reclamæo abordare multilateralæ.

În aceeaøi ordine de idei, socotim cæ ar fi importantæ convenirea unuiset de mæsuri de întærire a încrederii între statele noastre care ar puteamerge chiar mai departe decât mæsurile deja convenite pe plan gene-ral°european, având aplicabilitate între flærile vecine. Aceste mæsuri s°arputea, de asemenea, referi la dezvoltarea contactelor pe linie militaræ,cum ar fi reuniuni ale miniøtrilor Apærærii sau ale øefilor de Stat Major.

Pe acelaøi plan al încrederii øi al securitæflii, ar fi utilæ, în opinia noastræ,elaborarea unui sistem sau proceduri de prevenire øi aplanare a neînfle-legerilor dintre statele din regiune.

ADRIAN NÆSTASE

310

1 3–5 septembrie 1990.

În legæturæ cu cea de°a doua componentæ — colaborarea economicæ,tehnico°øtiinflificæ øi în alte domenii, doresc mai întâi sæ evidenfliez faptulcæ, dupæ întâlnirea miniøtrilor de Externe de la Belgrad, în acest domeniuau avut loc cele mai multe acfliuni la nivel guvernamental sau de experfli.În acelaøi timp, este de relevat cæ, pe planul transpunerii în viaflæ a hotæ-rârilor convenite, nu s°au realizat încæ progresele aøteptate. Iatæ de ceni se pare cæ ar fi binevenitæ o reevaluare corespunzætoare a acestoractivitæfli øi o mai bunæ adaptare a lor la realitæflile actuale. Aceasta, cuatât mai mult cu cât unele din flærile reprezentate la aceastæ reuniune,inclusiv România, sunt angajate într°un proces de descentralizareadministrativæ øi economicæ, de tranziflie spre economia de piaflæ, ceeace este de naturæ sæ modifice substanflial conflinutul øi formele coope-rærii balcanice. O reuniune balcanicæ, de genul Reuniunii CSCE de laBonn, pornind de la principiile înscrise în Documentul final al acesteireuniuni, ar reprezenta, dupæ opinia noastræ, un cadru adecvat pentruo asemenea reevaluare.

În ceea ce priveøte dimensiunea umanæ, valorile comune ale demo-crafliei øi ale pluralismului politic, înscrise în Documentul final al Reuni-unii de la Copenhaga1, se creeazæ premise favorabile ca flærile noastre sæcolaboreze pentru garantarea respectærii drepturilor omului, pentru rezol-varea rapidæ øi echitabilæ a problemelor umanitare, pentru circulaflia liberæa informafliei.

La nivelul guvernelor ar fi, poate, de dorit sæ se acorde o atenflie maimare multitudinii de organisme internaflionale neguvernamentale øi altorforme de colaborare multilateralæ neguvernamentalæ, mai mult sau maipuflin instituflionalizate, care reprezintæ forme de naturæ sæ contribuiesubstanflial la adâncirea înflelegerii øi apropierii între popoarele statelorbalcanice.


311

1 Reuniunea Conferinflei pentru dimensiunea umanæ din cadrul CSCE, Copenhaga, 5–29iunie 1990.

În acest sens, ar fi utilæ realizarea unui sistem de facilitare a contactelorîntre organizafliile balcanice neguvernamentale.

Referitor la problemele etnice øi ale minoritæflilor naflionale, care înregiunea noastræ flin de însæøi esenfla relafliilor bilaterale, apreciem cæ arfi în interesul fiecæreia din flærile noastre, ca øi în interesul general, sæ seelaboreze un cod al colaborærii statelor balcanice în problemele etniceøi naflionale, conflinând un ansamblu de norme øi principii menite sæorienteze conduita statelor în colaborarea lor în aceste probleme.

O colaborare eficientæ între flærile din regiune în aceastæ direcflie arputea fi susflinutæ, dupæ pærerea noastræ, prin crearea unui Institut balcanicde studii øi cercetare în problemele etnice øi ale minoritæflilor.

În noul climat european, cæruia Reuniunea CSCE la nivel înalt dela Paris îi poate imprima un nou impuls, procesul de edificare aForumului de Securitate øi Colaborare în Balcani, la care m°am referitsuccint, ar putea fi sprijinit de elaborarea unei Carte a securitæflii øicolaborærii în Balcani, care sæ ofere fundamentul politico°juridic alForumului øi care sæ preia øi sæ aprofundeze prevederile Actului final dela Helsinki, adaptându°le la exigenflele øi specificul Balcanilor.

Prezentând aceste considerafliuni, îmi exprim convingerea cæ la apro-piata întâlnire a miniøtrilor de Externe de la Tirana, flærile noastre voracorda toatæ atenflia problemelor extinderii øi adâncirii relafliilor dintreele pe multiple planuri, în interesul major al fiecæreia dintre ele, al pæcii,al înflelegerii øi stabilitæflii în Balcani, al accelerærii procesului CSCE spreo Europæ unitæ, paønicæ øi democraticæ.

Cu aceste gânduri, urez mult succes reuniunii dv. øi o øedere cât maiplæcutæ în România.

Væ mulflumesc pentru atenflie.

Ceremonia se terminæ la 15.50.

ADRIAN NÆSTASE

312

16.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Grecia — mâine dimineaflæ la 9.00; de væzut ce øtim despre programele

PHARE.– De precizat faptul cæ, în ultimii cinci ani, Adrian Næstase n°a avut vizæ

pentru flærile occidentale.– Sergiu Celac a primit agrementul pentru Marea Britanie.

18.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Primul°ministru ne°a transmis sæ vedem øi noi Declaraflia Comisiei

parlamentare de investigare a evenimentelor din 13–15 iunie.– Tematica la conferinfla de presæ de mâine — OK.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte peTichaona Jokonya, secretar permanent al Ministerului AfacerilorExterne al Republicii Zimbabwe.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe ArthurSchneier, rabinul oraøului New York, preøedintele Fundafliei „Apelulpentru conøtiinflæ“.

20.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Øtire despre declaraflia preøedintelui George Bush, care se referæ la flæri care

nu au respectat blocada împotriva Irakului, în care sunt citate øi Româniaøi Cuba. De væzut cine a dat°o.

20.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Îmi cere sæ fac mâine o recapitulare la conferinfla de presæ: de repetat poziflia

noastræ; e vorba de introducerea în circuit a unei øtiri false — încælcareaembargoului — pe care noi ne batem pentru a o dezminfli.

– Departamentul de Stat nu ne°a ajutat în acest caz, deøi cunoaøte poziflianoastræ de principiu, care este aceeaøi cu a lor.


313

– De arætat de unde se trage situaflia cea mai dificilæ.– Dupæ cele spuse de BBC, începem sæ ne întrebæm în mod serios cine are

interes sæ deformeze poziflia României.– Deøi s°a dat o dezminflire la câteva ore, totuøi, din nou, se introduce pe

circuitul marilor agenflii de presæ aceastæ øtire care nu are nici un fel desusflinere în realitate.

23.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– La conferinfla de presæ de mâine, în legæturæ cu desfæøurarea Colocviului

Consiliului Europei de la Strasbourg, sæ se exprime pærerea noastræ cæ dacæparticipanflilor li se dæ informaflie unilateralæ øi nu pluralistæ despre ce seîntâmplæ în România, Consiliul Europei nu dispune de o informareechilibratæ despre evoluflia din flara noastræ.

– Referitor la situaflia din Golf: reiteratæ disponibilitatea noastræ faflæ desolicitærile americane.

13 septembrie 1990

9.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pePanayotis Economou1, director general în Ministerul AfacerilorExterne al Greciei.

Panayotis Economou: Se întoarce mai devreme la Atena. Trebuie sæ°l înso-fleascæ pe primul°ministru în Japonia, cu misiunea sæ obflinæ dreptul de organi-zare a Jocurilor Olimpice la Atena. Îi putem ajuta prin Alexandru Øiperco2.

ADRIAN NÆSTASE

314

1 Panayotis Economou. Diplomat de carieræ grec. Fost secretar general în Ministerul AfacerilorExterne al Greciei. Ambasador al Greciei la Teheran (1975–1979), Haga (1981–1987) øi Madrid(1987–1990).

2 Alexandru Øiperco. Preøedinte al Comitetului Olimpic Român (1953–1959). Membru(1951–1998) øi vicepreøedinte (1982–1986) al Comitetului Olimpic Internaflional.

Adrian Næstase: Nu cunosc problema, dar ne°ar plæcea ca JO sæ fie la Atena.Salutæ aceste consultæri, cu atât mai mult cu cât legæturile bilaterale sunt laun bun nivel.

Suntem gata sæ lucræm împreunæ pentru dezvoltarea susflinutæ a relafliilorîn toate domeniile, cu accent special pe politic, pe schimburi parlamentare, darøi în domeniul organizafliilor neguvernamentale. Øtim cæ în Grecia e o abordareprietenoasæ a relafliilor cu România.Panayotis Economou: Împærtæøeøte acest punct de vedere.

Ei au luat o atitudine pozitivæ faflæ de România øi cer øi celor din CEEaceastæ abordare. Vor continua sæ ne susflinæ.

S°a întâlnit cu ministrul Gheorghe Øtefan1 la Conferinfla de la Paris pentruflærile cel mai puflin dezvoltate. Acesta i°a cerut sprijin pentru CEE, G 24 øiConsiliul Europei.

Problema G 24 a evoluat pozitiv. Ministrul grec de Externe a avut o atitudinefoarte pozitivæ. S°a hotærât ca România sæ fie sprijinitæ de G 24. Deciziapreliminaræ e sæ ajutæm — a fost consens.

Referitor la activarea relafliei România–CEE — au adoptat o atitudinepozitivæ. Ei vor sprijini.

Referitor la Consiliul Europei — vor încerca sæ sprijine cererile noastre.Ieri a discutat pe larg cu Romulus Neagu toate problemele de dezvoltare a

relafliilor bilaterale.Adrian Næstase: Mulflumeøte Greciei pentru toate demersurile ei în spriji-nirea României.

Pentru România, relafliile cu Grecia sunt foarte importante din mai multemotive, nu doar emoflionale. Rædæcinile istorice sunt foarte puternice.

Sæ nu uitæm aceste lucruri acum, în perioada de schimbæri structurale înEuropa.

Suntem interesafli în contacte la diferite niveluri.Acordæm mare importanflæ relafliilor în regiunea Balcanilor.


315

1 Gheorghe Øtefan. Ministrul Învæflæmântului øi Øtiinflei (28 iunie 1990–16 octombrie 1991).

Vizita preøedintelui Ion Iliescu în Iugoslavia øi vizita ministrului de Externeîn Turcia sunt douæ semnale importante ale angajamentului nostru în Balcani.

Roagæ oaspetele grec sæ transmitæ dorinfla României de a dezvolta foarte rapidrelafliile. Suntem gata pentru contacte la orice nivel.Panayotis Economou: Vor studia cum sæ facem acest proces posibil. Poziflialor claræ e sæ promoveze relafliile cu România. În aceastæ perioadæ, Româniaare nevoie de sprijinul Europei. Ei sunt gata sæ acorde acest sprijin.

Salutæri de la Andonis Samaras. Va fi la New York. Pânæ atunci va fi dificilde fæcut vreo vizitæ.Adrian Næstase: Speræm sæ discutæm la New York.Panayotis Economou: Sæ facem aranjamente pentru o întâlnire la New York.Adrian Næstase: Vom da instrucfliuni Misiunii noastre de la New York.

E foarte important sæ începem aranjamente instituflionale pentru diferitecomisii.

Paøii mici sunt foarte importanfli.Panayotis Economou: Mulflumeøte pentru primire. Familia mamei lui vinedin România.Adrian Næstase: Aminteøte cæ øi el are greci în familie.


15.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peØtefan Stoikov, adjunct al ministrului de Externe al Republicii PopulareBulgaria.

Øtefan Stoikov: Începe prin a spune cæ a primit instrucfliuni de la Lukanovdupæ întrevederea cu Adrian Næstase de la Antalya.Adrian Næstase: A transmis o scrisoare a lui Petre Roman cætre premierulbulgar.Øtefan Stoikov: România a pregætit foarte bine reuniunea.

Propunerile au fost primite cu interes. În principiu, au constatat o convergenflæcu vederile bulgare. Bulgarii sunt pentru o regiune mai stabilæ.

ADRIAN NÆSTASE

316

Din partea lor, consideræ cæ relafliile bilaterale se dezvoltæ pe baza democraflieiîn curs de consolidare în ambele flæri; ceea ce era înainte o dezvoltare forflatæa relafliilor nu mai are sens. Apreciazæ cele douæ întâlniri ale primilor°miniøtri.

Apreciazæ faptul cæ propunerea din mesajul preøedintelui Jelio Jelev a fostacceptatæ de preøedintele Ion Iliescu, care øi°a dat acordul pentru o expertizæinternaflionalæ (în cazul combinatului chimic de la Giurgiu).

Schimburile economice øi culturale merg bine, se modernizeazæ.E nefericita problemæ ecologicæ în zona Giurgiu–Ruse. Acum se convine o

expertizæ internaflionalæ. Ei sunt gata sæ accepte rezultatele øi sunt gata sæprocedeze în aceeaøi manieræ referitor la Kozlodui. În acest fel, putem obflineînlæturarea unui obstacol.

În Bulgaria, e foarte greu de liniøtit opinia publicæ, dar e øi o situaflie obiectivæîn care toate forflele politice de la Ruse au luat atitudine. Sugereazæ Românieisæ nu punæ instalaflia în funcfliune pânæ la expertiza internaflionalæ.Adrian Næstase: Apreciazæ maniera francæ a pærflii bulgare. Suntem pregætiflisæ acflionæm în acest fel.

Avem interese politice øi economice comune foarte importante.În ciuda unor situaflii agitate ale vieflii politice interne, situaflia geopoliticæ

e claræ pentru ambele pærfli. Ceea ce ne leagæ foarte puternic.Sæ utilizæm contiguitatea geograficæ; sæ gæsim noi modele de cooperare

politicæ, economicæ øi culturalæ.Acesta e øi scopul inifliativei noastre. Putem sæ ne imaginæm øi cooperarea

la Marea Neagræ sugeratæ de Turcia øi URSS.În problema menflionatæ, a poluærii, avem puncte de vedere diferite. Sæ

acceptæm acest fapt øi sæ gæsim soluflia prin expertizæ internaflionalæ — solufliecare sæ fie acceptatæ de cele douæ flæri — sæ nu ajungem la un conflict.

Avem øi noi probleme cu centralele nucleare bulgare. Este o preocupare la noi în legæturæ cu tratamentul turiøtilor români în

Bulgaria sau în tranzit prin Bulgaria. Este o presiune puternicæ la noi sæ aplicæmreciprocitate totalæ. Trebuie sæ flinem seama de aceste presiuni. Sæ transmitæacest mesaj guvernului bulgar.


317

Cu holera s°a fæcut tapaj. Noi suntem mai interesafli ca ei în rezolvareaproblemei.

Sæ transmitæ disponibilitatea noastræ de a fi în contact pentru toateproblemele.Øtefan Stoikov: Sæ creæm condiflii corespunzætoare de a rezolva problemeleexistente.

Preøedintele Bulgariei studiazæ activ posibilitæflile concrete pentru o întâlnire.În perioada 27 septembrie–2 octombrie, Jelio Jelev sa va afla la New York.

Va transmite dorinfla noastræ referitoare la turiøti. Bulgaria e o flaræ de tranzit.Au o situaflie dificilæ în privinfla aprovizionærii cu apæ. Lacurile de acumularela baraje sunt practic goale. Se va introduce cartelarea alimentelor. E vorba demæsuri preventive. Opinia publicæ bulgaræ e traumatizatæ de magazinele goale.


16.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peøefii de delegaflii la Reuniunea înalflilor funcflionari din ministerele deExterne ale flærilor balcanice.

Adrian Næstase: Suntem onorafli sæ væ avem ca oaspefli.În preocupærile actuale din Europa, pentru structurarea unei noi arhitec-

turi de securitate, e foarte important pentru noi sæ pregætim cât se poate deatent Reuniunea de la Tirana.

Cooperarea regionalæ — un teren pentru satisfacflii. Sæ ne imaginæm ca ofamilie lucrând pentru mult timp împreunæ.

Ne°am pus cu toflii întrebarea de ce este nevoie în zona noastræ øi ce trebuiesæ facem ca, într°o perioadæ de dinamism în Europa, Balcanii sæ aibæ o con-tribuflie mai mare în gândire strategicæ øi în acfliune practicæ.

Noi ne°am adus contribuflia la acest brainstorming. E doar o bazæ pentrua obfline comentarii øi reacflii øi pentru a gæsi cea mai bunæ formæ de creøterea structurii multilaterale balcanice. Va fi o foarte bunæ posibilitate de întærirea relafliilor bilaterale.

ADRIAN NÆSTASE

318

Folosim aceastæ reuniune nu numai pentru ceea ce numim quiet diplomacy,ci øi pentru o preocupare dinamicæ pentru regiunea noastræ øi Europa în general.

E foarte important sæ avem acest gen de reuniuni. Pot spori încrederea øielimina percepfliile greøite.

Avem nu numai interese geopolitice, ci øi interese economice complementare.Avem øi o lungæ tradiflie de colaborare guvernamentalæ øi neguvernamentalæ.

E un moment în istoria Europei când fiecare e puflin temætor de viitor. Auloc mai multe procese în Europa: reunificarea Germaniei, procesul schimbærilordin URSS, în Europa de Est; procesele au viteze diferite øi e clar cæ Europamileniului urmætor va fi diferitæ de Europa de azi.

De aceea, fiecare flaræ cautæ sæ°øi revadæ aranjamentele de securitate øi, înparalel cu preocupærile pentru CSCE, sunt øi preocupæri subregionale.

Noi cæutæm sæ ne definim o strategie pentru CSCE. Iar colaborarea sub-regionalæ poate fi foarte bunæ în procesele europene — poate chiar ajuta procesulCSCE.

Avem douæ soluflii: sæ avem inifliative proprii sau doar sæ ne pronunflæm,prin da sau nu, la inifliativele altora. Important este sæ venim cu idei propriiîn dezbaterile CSCE. Aceste posibile legæturi între dezbaterile în Balcani øiEuropa se vor examina aici.

Speræm ca popoarele balcanice sæ°øi facæ auzitæ vocea în concertul european.E foarte important sæ continuæm consultærile, sæ utilizæm orice posibilitæfli bunepentru a ne folosi imaginea în interesul fiecærei flæri, încercând sæ acflionæmpentru o Europæ mai democraticæ.

Speranfla noastræ este cæ aceastæ reuniune va putea fi menflinutæ în sistemuldialogului balcanic ca un moment semnificativ, într°o perioadæ de o importanflæcrucialæ pentru Europa øi ca o contribuflie la Reuniunea miniøtrilor de Externede la Tirana.

Mulflumeøte în numele guvernului român pentru aceastæ colaborare con-structivæ, de abordare a unei probleme comune într°o manieræ prieteneascæ.

Succes lucrærilor pânæ la sfârøit.Sæ menflinem relafliile prieteneøti øi sæ gæsim cæi de creøtere a acestora. Speræm

în continuarea dialogului.


319

Diviziunea muncii între cei ce vorbesc øi cei ce lucreazæ!Grecia: Particularitæflile flærilor noastre. Reuniunea e importantæ pentru cæaratæ cæ flærile noastre pot sta la aceeaøi masæ øi cæuta forme de dialog.Turcia: Am avut o reuniune foarte utilæ.

Sentimentul nostru este cæ Reuniunea de la Tirana va fi un succes.Bulgaria: Ieri øi azi am fæcut cu toflii o treabæ foarte bunæ.

Dezbateri foarte utile; organizare excelentæ.Nouæ etapæ în colaborarea balcanicæ, având în vedere ce se petrece în Balcani.Discuflii foarte aprofundate — Reuniunea de la Tirana va fi foarte bunæ.

Albania: Reuniunea e importantæ øi utilæ în dialogul balcanic. Ajutæ paceaøi stabilitatea în Mediterana øi Europa

Impresia e cæ aceastæ reuniune a fost mai mult ca necesaræ. Drumul de laAtena la Bucureøti a fost marcat cu multe activitæfli; ele au dat conflinut cooperæriibalcanice.

E o bunæ pregætire pentru Tirana.Înaltæ apreciere a delegafliei sale pentru aøteptærile de la Tirana. E parte

integrantæ din procesele europene.Iugoslavia: Reprezentantul ei este pentru prima datæ la Bucureøti.

Foarte satisfæcut de organizare øi de conflinutul convorbirilor.Rezultatele sunt pozitive.E un pas important în pregætirea reuniunii de la Tirana.Poziflia Iugoslaviei referitoare la Balcani e foarte apropiatæ de a României.Mulflumeøte pentru organizare øi ospitalitate.

România (Nicolae Micu): Din discuflii au rezultat multe elemente comune.Punct valid: sæ exploræm cæi de creøtere a încrederii în Balcani.Experienflæ bogatæ øi complementaritate — au multe de împærtæøit. A sosit

timpul sæ intræm în detalii øi sæ trecem la rezultate concrete.Tirana va fi momentul în care sæ facem o declaraflie politicæ de naturæ sæ

marcheze un pas înainte.Fiecare e convins cæ ce facem în Balcani e parte integrantæ din ceea ce se

face la nivelul Europei. Aici noi avem în plus tradiflii istorice øi culturale comune.

ADRIAN NÆSTASE

320

Putem ajuta procesul european sæ se dezvolte. fiærile noastre vor putea sæ°øiorganizeze mai bine institufliile în Casa Comunæ Europeanæ. Vocea noastræva fi mai bine auzitæ.Adrian Næstase: În Balcani, am început de mai multe ori construcflii, darn°am reuøit sæ le punem acoperiø.

E foarte important atunci când tofli vorbesc despre casæ, sæ nu ne propunemdoar sæ intræm, ci sæ øi contribuim la construcflia ei. Altfel, s°ar putea sæ nune placæ.

Mesajul: sæ fim acolo.Tofli øtim care sunt oportunitæflile, dar øi pericolele.Sæ fim parteneri la construcflia europeanæ.Mulflumiri øi uræri de succese. Speranfla de a ne revedea curând.Sæ fim mândri cæ avem un trecut øi cæ aparflinem unei mari regiuni a Europei

øi sæ fim înflelepfli pentru a anticipa viitorul.Sæ transmitæ miniøtrilor øi guvernelor dorinfla noastræ de colaborare, de

îmbunætæflire a relafliilor bilaterale øi multilaterale.


17.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Virgil Constantinescu — instrucfliuni de acfliune. La Departamentul de Stat

ambiguitatea continuæ. Øtirile despre România sunt utilizate de diferiteagenflii de presæ în modalitæfli cel puflin criticabile, dacæ nu tendenflioase.

– De verificat lista preøedinflilor comisiilor mixte guvernamentale de colabo-rare cu diferite flæri (componenflæ, eficienflæ etc.)

17.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peCu Dinh Ba, trimis special al ministrului de Externe1 al RepubliciiSocialiste Vietnam.


321

75 Nguyen Co Thach. Ministru de Externe al Republicii Socialiste Vietnam (1980–1991).

Cu Dinh Ba: Transmite salutul ministrului de Externe al RS Vietnam øi alconducerii de stat vietnameze adresat conducerii României. Transmite totodatæcele mai bune uræri din partea conducerii MAE vietnamez.

Poporul vietnamez a urmærit evolufliile din România cu înflelegere øi simpatie.Popoarele vietnamez øi român au relaflii îndelungate. Au fost lucruri pe care

le puteam face øi le°am fæcut, dar øi lucruri pe care nu le°am putut duce la final.Pe baza relafliilor existente vom pæstra acelaøi nivel al relafliilor øi vom cæuta

cæi de dezvoltare a relafliilor pe baze complet noi, în interesul popoarelor noastre.Înmâneazæ scrisoarea ministrului vietnamez de Externe cætre Adrian Næstase.În perioada anterioaræ, poporul vietnamez a obflinut anumite rezultate în

activitatea de înnoire a întregii activitæfli economico°sociale.Vietnamul a trecut printr°o luptæ plinæ de dificultæfli øi sacrificii pentru

obflinerea libertæflii øi independenflei sale. Aceasta pentru cæ nimic nu este maide prefl ca independenfla øi libertatea. De aceea, Vietnamul respectæ dreptul laautodeterminare al celorlalte popoare, calea de dezvoltare aleasæ de celelalte popoare.

Ministrul de Externe vietnamez l°a trimis în România înainte de toate pentrua exprima sentimentele de solidaritate ale poporului vietnamez øi a ne transmiteuræri de a depæøi etapa dificilæ actualæ, de a construi o Românie prosperæ.

Ureazæ popoarelor român øi vietnamez sæ construiascæ relaflii bune, sæ dezvolterelafliile existente.

Ureazæ ministrului român succes în îndeplinirea misiunii.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru cuvintele calde de prietenie øi solidaritate.

Mulflumeøte pentru mesajul transmis din partea ministrului de Externe. Sæ°lasigure din partea noastræ de întreaga disponibilitate în ceea ce priveøte dez-voltarea relafliilor bilaterale, flinând seama de necesitatea unei conduite de respectpentru evolufliile politice reciproce din flærile noastre.

Fiecare din aceste flæri a avut sau are anumite cerinfle importante în evolufliilepolitice, atât la ei, cât øi la noi; au multe probleme încæ de soluflionat, daraceasta nu trebuie sæ împiedice colaborarea bilateralæ.

Pentru noi, respectul reciproc reprezintæ o condiflie esenflialæ pentru dezvol-tarea relafliilor bilaterale.

Pornind de la aceastæ bazæ, putem organiza consultæri, precum aceasta dela Bucureøti, atât între ministerele de Externe, cât øi la nivelul altor ministere,

ADRIAN NÆSTASE

322

al organizafliilor sociale din flærile noastre. Aceasta ne va ajuta sæ ne cunoaøtemmai bine øi, pas cu pas, sæ descoperim posibilitæflile unor relaflii mai eficienteøi mai bune.

Sunt multe lucruri pe care le putem face. Sunt nenumærate opfliuni de coope-rare economicæ øi acfliuni culturale.

Mæ bucur cæ avem posibilitatea unor consultæri utile la Bucureøti, cæ amputut afla despre evolufliile din Vietnam, despre pozifliile øi percepfliile Hanoiuluiîn legæturæ cu zona în care ei sunt situafli, în special în legæturæ cu Cambodgia.Pentru noi, informarea în aceastæ zonæ e mai dificilæ, deøi am fæcut în acestsens eforturi la fafla locului, iar ajutorul lor în aceastæ acfliune e foarte important.

Speræm ca problema cambodgianæ sæ fie rezolvatæ constructiv øi salutæmînflelegerile la care s°a ajuns la Jakarta în aceastæ chestiune.

E în interesul tuturor flærilor din zonæ ca acest lucru sæ fie rezolvat flinândseama de toate interesele posibile. Speræm ca în acest proces de construcflie aunei societæfli progresiste în Cambodgia sæ putem, de asemenea, sæ aducem øinoi contribuflia noastræ, printr°o conduitæ care sæ fie conformæ cu standardeleinternaflionale.

În privinfla relafliilor bilaterale cu Vietnamul, noi credem cæ ele pot fidezvoltate atât în domeniul economic, cât øi în domeniul cultural. E nevoiesæ gæsim, dincolo de dificultæflile economice ale Vietnamului øi României, solufliipentru o cointeresare reciprocæ.

Lipsa de capital e o dificultate øi pentru dumneavoastræ øi pentru noi. Trebuie,poate, sæ gæsim formule mai flexibile, eventual pe bazæ de barter, care sæ poatæsatisface nevoile reciproce. Altfel, ar trebui sæ aøteptæm pânæ dupæ 1996 pentrua reîncepe relafliile economice, ceea ce n°ar fi o atitudine constructivæ.

Speræ ca, împreunæ cu cei care se ocupæ de relafliile externe ale Românieiøi Vietnamului, sæ gæsim acele domenii în care sæ se procedeze de îndatæ laîntærirea schimburilor.

Sunt øi chestiuni de naturæ instituflionalæ — organizarea Comisiei mixte —care trebuie rezolvate. Speræm cæ vor fi rezolvate curând.

Asiguræ de întreaga noastræ înflelegere pentru modul deschis în care s°au purtataceste consultæri øi roagæ sæ transmitæ din partea noastræ conducerii MAE


323

vietnamez øi conducerii de stat un mesaj de prietenie øi dorinfla întæririi relafliilorbilaterale.Cu Dinh Ba: Mulflumeøte pentru cuvintele bune la adresa pozifliilor lor, aprieteniei dintre flærile noastre.

Mulflumeøte pentru salutul adresat din partea conducerii române conduceriide stat din Vietnam.

Azi dimineaflæ a discutat cu domnul director Valeriu Tudor. Mâine vorcontinua schimburile de pæreri pe problemele bilaterale øi problemele de interescomun.

În ceea ce priveøte cele douæ flæri, e nevoie de multæ gândire ca sæ se dea unplus de conflinut relafliilor dintre ele.

E foarte important timpul pe care l°a petrecut în România. Ce putem faceazi, sæ nu læsæm pe mâine.

În ceea ce îi priveøte, vor face totul, într°un spirit nou, corespunzætor noiietape în care au trecut flærile noastre.

Obiectivele acestor relaflii în perioada care urmeazæ. fiara lor trece acumprin mari dificultæfli, iar activitatea diplomaticæ a României e foarte dinamicæ.Are loc reuniunea balcanicæ. Ministrul de Externe albanez va gæzdui Reuniuneaminiøtrilor de Externe din flærile balcanice. Felicitæ pentru politica externædinamicæ a României øi ureazæ mult succes.

Politica externæ vietnamezæ vizeazæ acum deschideri largi. Dorim sæ pro-movæm o politicæ de deschidere cætre întreaga lume. Cunoaøtefli eforturile noastrevizând normalizarea relafliilor cu China1. Încercæm sæ normalizæm relafliileøi cu vechiul adversar, SUA2. E un proces în dublu sens. În ceea ce îi priveøte,au întreprins paøii necesari. Øi politica lor externæ a înregistrat succese importante.

Øtie cæ ministrul e ocupat øi, totuøi, a rezervat timp pentru primire.Ureazæ succese øi exprimæ mulflumiri pentru primire.

ADRIAN NÆSTASE

324

1 În februarie–martie 1979, RS Vietnam øi RP Chinezæ au avut un conflict de frontieræ soldatcu lupte grele øi numeroase pierderi.

2 În 1994, SUA ridicæ embargoul decretat în 1975 împotriva Vietnamului, iar la 6 august1995, cele douæ flæri restabilesc relaflii diplomatice. În noiembrie 2000, preøedintele SUA, BillClinton, face o vizitæ în Vietnam øi rosteøte o cuvântare la Universitatea din Hanoi.

Relafliile dintre ministerele de Externe se vor dezvolta; cooperarea bilateralæva fi tot mai bunæ

Vietnamul e o flaræ ospitalieræ øi vom saluta o vizitæ a ministrului românde Externe.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru cuvintele de apreciere legate de un momentimportant pentru istoria noastræ, legate atât de construcflia politicæ internæ,cât øi de refacerea legæturilor noastre externe.

E un efort deosebit pe care øi dumneavoastræ îl facefli, ceea ce ne apropie øine dæ siguranfla cæ oricând un dialog între noi este posibil.

Mulflumeøte pentru invitaflia adresatæ. Øi noi suntem pentru contacte câtmai ridicate, la nivel, politic øi economic, care sæ ne permitæ sæ ne cunoaøtemøi sæ facem analize politice împreunæ øi sæ stabilim acfliuni bilaterale.

Transmite cele mai bune gânduri ministrului de Externe, conducerii øipoporului vietnamez.


Consiliul de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ Rezo-luflia 666 (1990).


din 13 septembrie 1990


Reamintind Rezoluflia sa 661 (1990), paragrafele 3 (c) øi 4, în care se referæ,cu excepflia circumstanflelor umanitare, la alimente;

Recunoscând cæ pot apærea împrejuræri în care va fi necesaræ livrarea dealimente cætre populaflia civilæ în Irak sau Kuwait în scopul amelioræriisuferinflelor umane;


325

Motivând cæ, în acest sens, Comitetul stabilit în baza paragrafului 6 dinrezoluflia amintitæ a primit comunicæri de la mai multe state membre;

Subliniind cæ este în sarcina Consiliului de Securitate, singur sau acflionândprin intermediul Comitetului, sæ determine ce fel de circumstanfle umanitareau apærut;

Profund preocupat cæ Irakul nu s°a conformat obligafliilor sale în bazaRezolufliei Consiliului de Securitate nr. 664 (1990), referitoare la securita-tea øi bunæstarea unui stat naflional terfl, øi reafirmând cæ Irakului îi revineîntreaga responsabilitate în baza legilor umanitare internaflionale, inclusiv,unde este aplicabil, a Convenfliei a IV°a de la Geneva;

Acflionând în baza capitolului VII din Carta Nafliunilor Unite,

1. Decide ca în scopul de a face precizærile necesare dacæ în sensulparagrafelor 3 (c) øi 4 din Rezoluflia 661 (1990) au apærut circum-stanfle umanitare, Comitetul va fline constant în evidenflæ situafliaprivind alimentele în Irak øi Kuwait;

2. Aøteaptæ ca Irakul sæ respecte, în baza Rezolufliei 664 (1990) aConsiliului de Securitate, obligafliile ce°i revin faflæ de terfle state øireafirmæ cæ Irakul poartæ întreaga responsabilitate pentru securitateaøi prosperitatea acestora, în concordanflæ cu dreptul internaflionalumanitar, inclusiv, acolo unde este aplicabilæ, Convenflia a IV°a dela Geneva;

3. Cere, prin prisma paragrafelor 1 øi 2 din aceastæ rezoluflie, ca secretarulgeneral sæ cearæ urgent, cu titlu permanent, de la Nafliunile Unite øialte agenflii umanitare adecvate, precum øi din alte surse, informafliiprivind disponibilitæflile de alimente în Irak øi Kuwait, asemenea

ADRIAN NÆSTASE

326

informaflii urmând a fi comunicate regulat Comitetului de cætresecretarul general;

4. Cere, de asemenea, ca în primirea øi difuzarea unor asemenea infor-maflii o atenflie specialæ sæ fie acordatæ acelor categorii de persoanecare ar putea sæ sufere în mod deosebit, cum ar fi copii sub 15 ani,femei însærcinate, cazuri de maternitate, oameni bætrâni øi bolnavi;

5. Decide cæ dacæ Comitetul, dupæ primirea rapoartelor de la secretarulgeneral, decide cæ au apærut circumstanfle în care este o necesitateumanitaræ urgentæ pentru a trimite alimente în Irak sau Kuwait înscopul alinærii suferinflelor umane, va raporta prompt Consiliuluideciziile sale asupra modului în care asemenea necesitæfli vor fisoluflionate;

6. Ordonæ Comitetului cæ, în formularea deciziilor sale, se va avea învedere ca alimentele sæ fie date prin intermediul Nafliunilor Unite,în cooperare cu Comitetul Internaflional al Crucii Roøii sau cu alteagenflii umanitare apropiate øi distribuite de cætre acestea sau subsupravegherea lor în scopul asigurærii cæ alimentele vor ajunge labeneficiarii vizafli;

7. Cere secretarului general sæ uzeze de bunele sale oficii în scopulfacilitærii livrærii øi distribufliei alimentelor în Kuwait øi Irak în con-cordanflæ cu prevederile acestei rezoluflii øi a altor rezoluflii pertinente;

8. Reaminteøte cæ Rezoluflia 661 (1990) nu se aplicæ la livrærile în scopstrict medical, dar în legæturæ cu aceasta recomandæ ca livrærile medicalesæ fie exportate sub supravegherea strictæ a guvernului statuluitrimiflætor sau a agenfliilor umanitare competente.


327

14 septembrie 1990

10.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Programul Colocviului ADIRI.– Declaraflie referitoare la poziflia exprimatæ de Ambasada SUA la Bucureøti.

Menflionæm cæ raporturile noastre cu Ambasada SUA la Bucureøti au fostdeosebit de utile în clarificarea problemelor evocate. E regretabil faptul cæmijloace de informare în masæ de prestigiu pun în circulaflie øtiri neverificate,de naturæ sæ proiecteze o imagine falsæ despre modul în care România îøirespectæ angajamentele.

17.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De dat la ambasade comunicatul Comisiei parlamentare de investigare a

evenimentelor din 13–15 iunie.

18.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte dele-gaflia de ziariøti chinezi, aflafli în vizitæ la invitaflia revistei „Lumea Azi“.

Partea introductivæ a convorbirii lipseøte. Adrian Næstase ræspunde la maimulte întrebæri øi comentarii ale jurnaliøtilor chinezi.Adrian Næstase: Perspectiva noastræ asupra evolufliei internaflionale.

În politica externæ, fiecare flaræ îøi proiecteazæ propriile interese în centrulpreocupærilor. Încerc sæ prezint strategia de politicæ externæ româneascæ în cercuriconcentrice, cu vârful compasului în România, nu în Europa Occidentalæ.

Relafliile cu vecinii.Un cunoscut om politic român spunea, în glumæ, cæ cel mai bun vecin al

României e Marea Neagræ. Øtiu cu toflii cæ problemele apar la frontieræ; deose-birile sunt cu vecinii.

fiinând seama de istorie, de situaflia geopoliticæ, relafliile au fost sinuoase,miøcætoare.

Relafliile cu URSS au pentru noi mai multe dimensiuni.

ADRIAN NÆSTASE

328

Una este determinatæ de situaflia geostrategicæ : avem 2.000 km de graniflæcomunæ. E un factor pe care nu°l poate ignora nimeni, nici când e vorba deguvern, nici când este vorba de preøedinflie sau de parlament.

Din punct de vedere economic, relaflia cu URSS este determinatæ de inerfliaapartenenflei la un mecanism multilateral — CAER —, apoi de o anumitæ„suficienflæ reciprocæ“ de relaflii economice, care au fæcut ca produsele ce nus°au vândut pe piafla occidentalæ sæ se vândæ pe pieflele noastre. Comple-mentaritatea de interese: URSS are nevoie în permanenflæ de produse alimentareøi dispune de resurse naturale enorme, de care avem noi nevoie.

O înflelepciune elementaræ ne face sæ construim relaflii de parteneriat cuURSS, cel puflin din acest motiv.

În ceea ce priveøte Moldova de dincolo de Prut, existæ douæ niveluri deanalizæ: unul emoflional, istoric — despre ceea ce a fost øi ceea ce este Basarabiaîn istoria românilor øi în imaginarul colectiv — care priveøte majoritateapopulafliei øi dorinflele ei despre cum sæ fie cândva România. Apoi este nivelulpolitic, al responsabilitæflii guvernamentale. Aici trebuie sæ flinem seama denenumærate elemente, între altele de situaflia politicæ internæ din URSS. Vaavea loc o explozie politicæ necontrolatæ în Uniunea Sovieticæ?

În Moldova de dincolo de Prut træiesc 1,5–2 milioane de ruøi, care pot fio sursæ suplimentaræ de probleme identitare legate de statutul minoritæflilor,într°o Românie în care aceste probleme nu lipsesc, aøa cum nu lipsesc nici înURSS.

Poziflia noastræ e aceea a „deschiderii supapelor“. Sæ dezvoltæm relafliilebilaterale cât mai amplu; schimburi de persoane, activitæfli economice, activitæfliculturale foarte bine organizate ø.a.m.d.

Bulgaria: într°un fel, în ultimii 10 ani am acordat mai multæ atenflie relaflieicu vecinul din Sud. Ea era legatæ, aproape ombilical, de Uniunea Sovieticæ,de care depindea esenflial pentru materiile prime. Regimul trecut din România,pentru a crea o anumitæ imagine de dinamism politic, într°o perioadæ de izolarecrescutæ, a acordat o mare importanflæ schimburilor de vizite cu Bulgaria. Daracele vizite nu aveau multæ substanflæ.


329

Øi în Bulgaria s°au strâns, în plan intern, în ultima vreme, foarte multeprobleme. De aceea unele reacflii ale lor în politica externæ sunt legate deimperativele acceptærii lor în contextul dat de politica internæ. În acest senspot fi înflelese unele poziflii incorecte în legæturæ cu situaflia din arealulGiurgiu–Ruse, tratamentul turiøtilor români în tranzit ø.a.m.d. Le°am spusbulgarilor cæ, dacæ nu schimbæ rapid aceste lucruri, vom aplica o reciprocitatefoarte strictæ.

Aceste momente sunt însæ pasagere øi cred cæ în curând ne vom reîntoarcela relaflii amicale, mai ales în context balcanic.

Cu Iugoslavia relafliile sunt foarte bune. Dorinfla de a dezvolta aceste relafliiexistæ în mod foarte clar. Iugoslavia are o poziflie foarte specialæ, fiind lideral miøcærii de nealiniere. Privesc în trei direcflii: spre lumea a treia, spre EuropaOccidentalæ øi, peste umær, în Balcani. Din pæcate, problema lor esenflialæ nue internaflionalæ, ci internæ, øi anume tensiunile dintre Croaflia øi Slovenia øicelelalte republici, în special Serbia. Deosebirile sunt legate în special de condifliileeconomice. Pe de°o parte Croaflia øi Slovenia ar dori o confederaflie, în carecele douæ flæri, mai dezvoltate din punct de vedere economic, sæ beneficieze deîntreaga piaflæ iugoslavæ, dar færæ obligaflii de solidaritate faflæ de ceilalfli, întimp ce restul republicilor doresc menflinerea federafliei øi ajutorarea de la nivelcentral a tuturor zonelor.

Iugoslavia e prinsæ în nenumærate mecanisme øi încearcæ sæ°øi extindæparticiparea la acfliunile subregionale — spre Mediterana, spre Europa Centralæ.Ceea ce e paradoxal, spre deosebire de alte zone din Europa, în privinfla Iugosla-viei interesele interne øi cele internaflionale sunt contradictorii: în afaræ, toflivor Iugoslavia unitæ, spre deosebire de cei din interior, care o vor dezmembratæ.

În ceea ce priveøte Ungaria, am fæcut o analizæ în „Lumea Azi“. E o relafliegreu de explicat numai printr°o analizæ a prezentului.

Revoluflia a schimbat în România foarte multe lucruri, dar unul funda-mental, nu: n°a putut°o pune în altæ parte a globului.

Frontiera aceasta a fost de°a lungul istoriei controversatæ, cu multe dispute.Noi, care privim cu ochii deschiøi Cartea Istoriei, putem înflelege foarte bine

ADRIAN NÆSTASE

330

realitæflile democrafliei. Din pæcate, Ungaria are o privire nostalgicæ din timpu-rile imperiale, îndreptatæ spre secolul XIX. Noi vrem sæ ne îndreptæm privireaspre secolul XXI.

Practic, toate problemele care au apærut sunt artificiale.În România, dupæ Revoluflie, au fost realizate foarte multe lucruri privind

minoritæflile. Minoritatea maghiaræ are 41 de reprezentanfli în Parlament;acestora li se adaugæ reprezentanfli ai celorlalte minoritæfli din România. ÎnParlamentul ungar nu existæ nici un reprezentant al minoritæflilor.

Nu cred cæ ar fi bucuroøi dacæ noi am aplica în România strict regimul pecare ei îl aplicæ românilor din Ungaria.

Nu putem, însæ, realiza douæ viteze diferite de democratizare — una pentrumajoritate øi una pentru minoritæfli. Suntem într°un proces de democratizarea tuturor structurilor, a tuturor zonelor flærii. Din acest punct de vedere, nederanjeazæ cæ problema minoritæflilor este utilizatæ ca instrument politic

Deoarece în Europa de astæzi nu se mai poate vorbi de schimbarea fron-tierelor, se utilizeazæ ca substitut chestiunea drepturilor minoritæflilor naflio-nale, pentru a menfline un climat tulbure, care nu poate duce la ceva bun.

„Farmecul“ acfliunii ungare e cæ scenariul e scris pe mai multe roluri: guver-nul — un anumit rol; opoziflia — un alt rol; emigraflia — un anumit rol;UDMR — altul.

Poziflia noastræ în aceastæ chestiune e aceea a unei atitudini clare, ferme,cu reacflii imediate. În acelaøi timp, încercæm sæ avem o politicæ pragmaticæ,de construcflie, începând de jos în sus, prin acfliuni concrete, care pot fi duse lafinal, pentru a realiza o destindere a relafliilor bilaterale.

Spre exemplu, întâlnirea secretarului de Stat Romulus Neagu la Budapesta:au fost identificate peste 30 de acfliuni concrete ce pot fi realizate în acest stadiual relafliilor.

Acesta este primul cerc. Al doilea cerc este cel subregional.Aici, în clipa de faflæ, zona noastræ de interes maxim o constituie Balcanii.

Din acest punct de vedere, noi am preluat inifliativa øi am propus creareaForumul de Securitate øi de Cooperare în Balcani, pornind de la filosofia CSCE,


331

cu aceleaøi trei dimensiuni esenfliale: politicæ, economicæ, umanitaræ. Încer-cæm, însæ, sæ gæsim specificitatea, conform intereselor acestei zone a Europei.

Azi s°a încheiat o reuniune foarte importantæ, iar peste o lunæ va fi la Tiranao reuniune a miniøtrilor de Externe din flærile balcanice.

Sigur, în Europa existæ o preocupare foarte mare pentru aranjamente sub-regionale. Unul din aceste aranjamente e „Gruparea Pentagonalæ“, formatædin Cehoslovacia, Ungaria, Austria, Italia øi Iugoslavia. În acest grup, caredeocamdatæ are în principal o semnificaflie economicæ, dar începe sæ dobândeascæo semnificaflie politicæ, fiecare din aceste flæri încearcæ sæ se lege cu o anumitæzonæ din Europa. România øi°a exprimat dorinfla sæ participe la aceastæ grupare,indiferent de formæ, dar deocamdatæ opfliunea lor e de a o menfline închisæ.

Italia are interesul de a°øi menfline o sferæ de influenflæ în zonæ în aceastæperioadæ de reorganizare a Europei.

Un strateg chinez spunea cândva cæ atunci când îfli faci o alianflæ, e binesæ o faci cu vecinul vecinului.

Europa e într°un moment de mare schimbare, în care toatæ lumea e pre-ocupatæ de interesele de securitate. Unii consideræ cæ principala necunoscutæîn Europa e Germania.

Øtiu cæ poziflia Chinei în aceastæ chestiune este identicæ cu a noastræ. Amdiscutat în urmæ cu doi ani cu reprezentanfli ai Institutului de Studii Strategicede la Beijing despre o axæ specialæ Bonn–Moscova.

Am fæcut, cu ocazia vizitei adjunctului ministrului de Externe chinez, oanalizæ a situafliei din Europa. Câteva cuvinte doar.

În primul rând, Europa nu e numai o nofliune geograficæ. Conceptul esteîn primul rând politic. El e elastic, care poate cuprinde absolut orice în clipade faflæ.

Datoritæ configurafliei CSCE, Europa politicæ cuprinde SUA øi Canada.Pentru UNESCO, øi Israelul e în Europa.

Ceea ce se încearcæ acum are mai multe dimensiuni: unele în care existæinterese comune; altele în care interesele sunt diferite.

ADRIAN NÆSTASE

332

În plan politic, interesele comune sunt evidente, la nivelul Occidentului,inclusiv SUA øi Canada.

Din punct de vedere economic, interesele sunt diferite între EuropaOccidentalæ øi America.

E posibil ca SUA, la fel ca în perioada de dupæ cel de°al Doilea RæzboiMondial, sæ se replieze din Europa, sæ se îndrepte spre Orientul Mijlociu —sursele de energie — ceea ce înseamnæ un rol mai important pentru Germania,mai ales dacæ URSS nu va mai avea, pentru o vreme, resursele necesare uneiputeri globale.

Cercul cel mai larg ar fi relafliile României cu America Latinæ, Asia øiAfrica.

Deøi zona noastræ de interes este Europa, noi acordæm atenflie øi relafliilornoastre cu celelalte continente.

Relafliile cu SUA ar merita o analizæ distinctæ.Relafliile cu Africa: încercæm sæ le organizæm mai selectiv, devenind conøtienfli

cæ nu suntem o putere globalæ care sæ°øi dezvolte relaflii politice cu fiecare statafrican.

La fel America Latinæ: deøi aceastæ relaflie va cæpæta o anumitæ prioritate,flinând seama de dimensiunea latinæ a identitæflii noastre, lucrurile vor fi maiselective.

În Asia ne°am diferenfliat interesele: am stabilit relaflii cu Coreea de Sud;dezvoltæm relafliile cu „cei 4 mici dragoni“, færæ a afecta din punct de vederepolitic prietenia cu poporul chinez.

În ceea ce priveøte relafliile bilaterale cu China, încercæm sæ le dæm o dimen-siune cât mai proeminentæ, sæ favorizæm schimburile economice øi schimburilepolitice.Ziarist: Mulflumeøte pentru prezentærile foarte clare øi succinte.

Personal apreciazæ pozifliile adoptate de România faflæ de relafliile cu flærilevecine. E foarte important sæ avem relaflii bune cu vecinii, dar trebuie sæ seacflioneze de ambele pærfli. E foarte bine sæ pæstrafli relaflii bune cu URSS.


333

În ceea ce priveøte relafliile dintre China øi România — de aceeaøi pærere.De°a lungul anilor, relafliile dintre cele douæ flæri au fost foarte bune. Existæsentimente de profundæ prietenie între cele douæ popoare, bazate pe egalitate,respect reciproc, înflelegere øi sprijin reciproc. fiara noastræ øi poporul chinezprefluiesc relafliile cu România øi poporul român. România depune toate eforturilepentru dezvoltarea relafliilor de prietenie dintre cele douæ flæri.

Personal este convins cæ în ceea ce priveøte dezvoltarea relafliilor prieteneøtidintre cele douæ popoare nu existæ nici o dificultate.

Poporul nostru urmæreøte cu mare interes evoluflia situafliei din România.Dorim ca aceastæ situaflie sæ fie stabilæ. Dupæ experienfla noastræ din ultimuldeceniu, færæ stabilitate nu se poate face nimic.

Dorim ca în România totul sæ intre cât mai repede pe fægaø normal. DorimRomâniei prosperitate, iar poporului român fericire.

Mulflumiri pentru primire.Primirea se terminæ la 19.45.

19.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Mircea Mitran, care pleacæmâine la Tokyo.

22.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De acord cu ambasadorul Constantin Ene: deplasæri la Varøovia, Haga øi

Lisabona.

15 septembrie 1990

9.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peMuhamet Kapllani, adjunct al ministrului de Externe al RepubliciiPopulare Socialiste Albania.

Adrian Næstase: Un scurt salut; exprimæ dorinfla de colaborare bilateralæ.

ADRIAN NÆSTASE

334

Muhamet Kapllani: Salut din partea ministrului de Externe albanez. Dorinflade a°l întâlni la Tirana, la Reuniunea miniøtrilor de Externe din flærile balcanice,øi la New York

Putem organiza schimb de vizite la nivelul primilor°miniøtri.Nu sunt obstacole pentru schimburi politice de nivel mai înalt.În comerfl putem face mai mult; n°am fæcut destul.Dorinfla pærflii albaneze de a îmbogæfli øi dezvolta relafliile.Au mare stimæ pentru poporul român. Avem puncte comune în istorie —

mai mult decât cu alte flæri balcanice.Adrian Næstase: Sæ încercæm sæ utilizæm complementaritæflile.

Consultærile de la Bucureøti sunt necesare pentru a avea rezultatele cele maibune la Tirana øi apoi la Paris. Putem fi læsafli afaræ din scenarii; sæ nepromovæm mai bine interesele.

Lucrurile se schimbæ rapid. Unificarea Germaniei va schimba multe lucruriîn Europa. Sæ fim pregætifli.

Ideea Forului Balcanic, ca parte integrantæ a CSCE, e øi un mijloc de ane întæri pozifliile de negociere — decât individual, mai bine cu un grup departeneri. Sæ arætæm cæ am învæflat din trecut, chiar dacæ avem probleme întrenoi. Problemele de familie se vor rezolva.

Reuniunea de la Bucureøti a fost bunæ. Ajutæ øi relafliile bilaterale.Suntem gata sæ°i sprijinim în orice fel.Avem perspective bune.

Muhamet Kapllani: Sprijinæ punctul de vedere potrivit cæruia cooperareabalcanicæ de acum doi ani øi jumætate e un proces bun øi sæ°l vedem ca parteintegrantæ a întregului agregat european øi nu ca un apendice. Sæ nu ræmânemafaræ din Europa; sæ fim parte integrantæ.

De acord cæ dacæ venim cu o voce mai puternicæ, unitæ, vom fi auzifli maibine.

Vrea punctul de vedere românesc cu privire la situaflia actualæ din Europa —în special ideea cæ træim într°o lume „unipolaræ“. Care sunt repercusiunileacestor dezvoltæri?


335

Adrian Næstase: Ne miøcæm de la o lume multipolaræ la un alt tip de multi-polaritate, altfel organizatæ, în care actorii sunt în mare parte aceiaøi, deøiemergenfla unora noi pune probleme suplimentare. Unele state îøi reformuleazæinteresele øi îøi schimbæ mijloacele de acfliune.

Noua lume multipolaræ va fi alcætuitæ din alte puteri. SUA sunt singurelecare ræmân din prima lume multipolaræ. Apar puteri noi. Una e Germania,clar. Dacæ URSS se va fractura, succesoarea ei — Rusia — va fi, într°o primæetapæ, doar o putere europeanæ.

E o puternicæ tendinflæ de a construi o putere mozaicatæ, eventual în zonaAsia– Pacific. Japonia se va implica inevitabil în activitæfli militare. În câtevadecenii, conflictele în Asia s°ar putea dezvolta.

Pentru Europa e important cum îøi va construi Germania zona sa deinfluenflæ.

Franfla a folosit drepturile omului øi ONG°urile pentru acfliuni în Europade Ræsærit. Marea Britanie a subliniat foarte mult dimensiunea atlanticæ aintereselor sale.

Dacæ SUA se vor deplasa cumva dinspre Europa spre Golf — e o zonæ multmai importantæ în petrol øi resurse — e clar cæ Marea Britanie va trebui sæ°øiregândeascæ politica spre Est în Europa, în special în Balcani.

Italia încearcæ sæ°øi construiascæ propria zonæ de influenflæ în Centrul Europei. Sunt multe interese pentru aranjamente subregionale.Situaflia e destul de instabilæ, pentru moment.Nimeni nu e sigur cum va fi Europa pânæ când Germania nu se va aøeza

clar.Principala competiflie în Europa este între unificarea Germaniei øi viitorul

CEE. La inifliativa Franflei øi Marii Britanii, CEE încearcæ sæ°øi creascæ øanselede viitor øi sæ ia mæsuri în perspectiva unificærii Germaniei. De aceea, sunttentaflii diferite în NATO øi CEE. Alianflele se modificæ — pentru prieteniidinæuntru. Muhamet Kapllani: De acord cæ Europa øi lumea se schimbæ rapid. Se dezvoltænoi centre de putere.

ADRIAN NÆSTASE

336

Reunificarea Germaniei e o mare provocare. Aranjamente subregionale — De Michelis lanseazæ inifliativæ dupæ inifliativæ.Crede cæ acesta e rezonabil. Întreabæ ce am hotærât referitor la observatori

(la Reuniunea de la Tirana) — Italia?Mulflumeøte pentru primire.


9.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Deplasarea la Palma de Mallorca — de acord, via Viena.– Pentru Vadim Zagladin — de acord program separat.

10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ uninterviu lui Jaques Schmitz, de la „Het Parool“ øi „Vara Radio“(Olanda).

Jaques Schmitz: Prima problemæ: criza din Golf. România a declarat cærespectæ rezolufliile Consiliului de Securitate. Guvernul a mai jucat vreun rolîn rezolvarea crizei?Adrian Næstase: Poziflia noastræ a fost claræ de la bun început. La câteva oream fæcut o declaraflie fermæ privind invadarea Kuwaitului øi am contribuitla adoptarea rezolufliei Consiliului de Securitate, pe care în august l°am prezidat.Ne°am declarat pentru respectarea principiilor Cartei, chiar dacæ decizia afost dureroasæ — interese economice — fabrici, oameni — pierderi totale 3miliarde dolari. Am dorit sæ acflionæm conform principiilor Cartei. Am transpusîn plan intern mæsuri pentru aplicarea embargoului.

Am fost mirafli de unele øtiri din mass°media øi suntem bucuroøi de dez-minflirea datæ de Departamentul de Stat. Suntem împotriva oricæror încælcæri.Jaques Schmitz: Asta v°a adus în linie cu comunitatea internaflionalæ.

Referitor la intrarea în Consiliul Europei: mai sunt acuzaflii privind neres-pectarea drepturilor omului, legat de evenimentele din iunie.


337

Adrian Næstase: Trebuie înflelese evenimentele în contextul acelor zile. Trebuieînfleleasæ situaflia din dupæ°amiaza zilei de 13 iunie. Nu se øtia dacæ vor atacasau nu. Poliflia era în blocaj psihologic. Armata la fel. Aveam oameni care ezitau.Sæ intervinæ sau nu? Douæ instituflii de bazæ ale statului nu funcflionau. Unguvern sprijinit larg nu avea nici un instrument de apærare.

În acel context a fost lansat apelul cætre populaflie. Ceea ce nu era normal;dar nici împrejurarea nu era normalæ. Jaques Schmitz: Au fost trimiøi în judecatæ?Adrian Næstase: Comisia parlamentaræ de investigare a evenimentelor încearcæsæ stabileascæ responsabilitæflile.Jaques Schmitz: Procuratura nu a fæcut nimic.Adrian Næstase: Sunt dosare în lucru.Jaques Schmitz: Sunt øi minerii audiafli?Adrian Næstase: Aceste evenimente trebuie væzute ca un fel de replicæ acutremurului care a fost Revoluflia. Important pentru noi este sæ vedem adeværul,nu sæ facem inutile exerciflii de exorcizare.Jaques Schmitz: Dacæ guvernul øi preøedintele au fost unifli în acest apel?Adrian Næstase: Apelul a fost lansat populafliei. Nu øtiu sæ fi existat deosebiride vederi.Jaques Schmitz: Preøedintele a fæcut apelul øi guvernul l°a sprijinit?Adrian Næstase: Nu s°au fæcut consultæri formale.Jaques Schmitz: A afectat imaginea României øi a preøedintelui.

Primul°ministru a fæcut paøi pentru a se disocia?Adrian Næstase: Øi preøedintele s°a disociat.

Au existat speculaflii privind deosebiri de vederi între preøedinte øi primul°mi-nistru, dar nu sunt adeværate.Jaques Schmitz: Principala problemæ — opoziflia parlamentaræ øi extraparla-mentaræ: au fost sau nu implicafli?Adrian Næstase: Sunt douæ opoziflii — una care respectæ democraflia parla-mentaræ, care respectæ regulile, øi una care nu recunoaøte legitimitatea puterii.Aceste opoziflii sunt diferite în România, acum.

ADRIAN NÆSTASE

338

Alegerile au fost observate din afaræ — exercifliu dificil — øi au fost consi-derate, citez: free and fair. Trebuie sæ recunoøti legitimitatea puterii øi apoisæ te angajezi în dialog. Acest lucru s°a fæcut cu partidele. În Parlament s°aadoptat principiul cæ cele mai bune idei sæ câøtige.

Sæ încurajæm dialogul cu opoziflia parlamentaræ øi neparlamentaræ. Preøe-dintele Iliescu a început largi consultæri.Jaques Schmitz: Implicarea opozifliei în politica externæ poate fi o strategiede urmat de cætre acest guvern?Adrian Næstase: Încercæm sæ implicæm diferifli membri ai partidelor — sælucreze în ambasadele noastre, sæ ne consultæm cu ei. Asta e calea noastræ deacum încolo. În politica externæ e nevoie de un consens în privinfla interesuluinaflional, iar acest consens îi cuprinde pe tofli.Jaques Schmitz: Înseamnæ asta cæ de°acum încolo va fi dialog? Înseamnæ cæminerii nu vor fi rechemafli?Adrian Næstase: În nici o împrejurare acest lucru nu trebuie sæ se mai întâmple.Ar fi un dezastru pentru democraflie.

Am început de foarte jos — e un proces. Trebuie sæ mergem repede. Guvernule sub o mare presiune pentru a îmbunætæfli situaflia. Obiectivul e greu de atinspentru cæ resursele sunt limitate.

Trebuie sæ dinamizæm structurile economice. Sæ terminæm cu mentalitatea„de vacanflæ“.Jaques Schmitz: Înflelege cæ nu se exclude posibilitatea ca guvernul sau preøe-dintele sæ recurgæ din nou la populaflie.Adrian Næstase: Poate n°a fost clar. Exclude aceastæ posibilitate.Jaques Schmitz: O problemæ de imagine a României e relaflia cu Ungaria.Recent, MAE a fæcut o declaraflie foarte puternicæ — acuzând de iredentism.Pe ce ne bazæm?Adrian Næstase: Pe declarafliile oficiale ale Ungariei. Problema drepturilorminoritæflilor este folositæ ca instrument politic.

Explicæ pe larg ce s°a fæcut în România în domeniul drepturilor minoritæflilor,inclusiv în privinfla reprezentærii lor în Parlament, în logica discriminærii


339

pozitive. Nimeni, din acest punct de vedere, nu acordæ aceeaøi atenflie la ces°a fæcut în Ungaria în domeniu.

Nu putem avea douæ viteze de democratizare — una pentru minoritæfli øialta pentru majoritate. România e un întreg. Nu putem produce insule — nune putem permite.

Suntem fermi când declarafliile ungare nu sunt fair sau spun cæ drumulRomâniei spre Europa trece prin Ungaria.

Suntem conøtienfli cæ avem interese comune. Încurajæm o abordare pragma-ticæ, încercând sæ creæm structuri øi proiecte.Jaques Schmitz: Nu e temei sæ se spunæ cu sunt iredentiøti.Adrian Næstase: Pentru cæ juridic nu e posibil. Dar dacæ spui cæ „frontierelesunt artificiale“, care este consecinfla care s°ar impune? Cæ trebuie „corectate“.Nu?Jaques Schmitz: Se cer lucruri relevante pentru drepturile minoritæflilor.Adrian Næstase: Sæ aplicæm øi în România øi în Ungaria standardele europene.

Suntem pentru o abordare generalæ a problemei minoritæflilor, custandarde comune — europene.

Dacæ am aplica noi standardele ungare, ce s°ar întâmpla? Dacæ sunt aøade înalte, suntem gata s°o facem.Jaques Schmitz: Noua lege e în urma vechii legi din timpul lui Ceauøescu.Aici ungurii au dreptate!Adrian Næstase: Nu cred.

Drepturile sunt bine definite în Pactele drepturilor omului. Noi vrem stan-darde internaflionale. În aplicarea lor, am fæcut mult mai mult. Avem licee,precum øi cursuri în limba maghiaræ la Universitatea din Cluj.Jaques Schmitz: Ungaria subliniazæ cæ guvernul român nu s°a disociat deextremiøtii români.Adrian Næstase: Problema e fals formulatæ. Guvernul nostru a adoptat o abor-dare moderatæ.

ADRIAN NÆSTASE

340

Dificultatea provine din partea Ungariei, care pune mereu gaz pe foc.Exemplu: cartea prefaflatæ de preøedintele Göncz — astfel de lucruri provoacæ„extremiøtii“ români.Jaques Schmitz: Care e problema redeschiderii consulatului ungar la Cluj?Adrian Næstase: Avem 14 acorduri, nu avem vize, avem consulat la Bucureøti.Nu°i vedem rafliunea. Dacæ vor alte activitæfli — sæ ne spunæ.Jaques Schmitz: Ce aøteptæm de la unguri pentru îmbunætæflirea relafliilorromâno°ungare?Adrian Næstase: Suntem gata pentru orice dialog. Eu am propus o discufliecu omologul meu. La fel øi preøedintele Iliescu. Numai un dialog poate ajuta.Problemele nu trebuie læsate sæ se dezvolte de la sine. Pot exploda.

În România, Transilvania e sensibilæ la orice se întâmplæ în plan bilateral.Dacæ semnalele din Ungaria sunt numai negative, se creeazæ o mare presiuneasupra guvernului.

Sæ dæm semnale pozitive, precum declaraflia lui Gyula Horn cæ Româniatrebuie sæ fie în Consiliul Europei — foarte bine. Sæ o facæ øi oficial.Jaques Schmitz: Ce se face din partea României? A fæcut totul?Adrian Næstase: Nu cred. Fiecare sæ facæ un pas øi cealaltæ parte sæ ræspundæ.


11.05 La Adrian Næstase, împreunæ cu Constantin Ene.– Sesiunea Adunærii Generale a ONU — program pentru preøedintele Iliescu.– Participarea lui Adrian Næstase la Sesiune:– Program de întâlniri.– Din Africa — Nigeria, Zimbabwe.– Delegaflia la ONU.– Seminar Poznan — ar fi bine sæ fim prezenfli. De fæcut o notæ de propuneri.

13.20 La Adrian Næstase, care avea consultæri cu Liviu Mureøan,deputat FSN.


341

– De organizat miercuri întâlnire cu Comisia de politicæ externæ a Parla-mentului la ministru.

– De vorbit cu Marcel Dinu sæ pregæteascæ un material de expunere.– De gândit dacæ e cazul sæ ræspundem la interpelarea din Senat referitoare

la minoritæfli.

18.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede cuvântul de deschidere la ADIRI, fæcut de Elena Zamfirescu.– Consiliul Europei.– Adresæ la Academia Românæ — pentru documente diplomatice.

19.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Intervenflia de deschidere la Colocviul ADIRI: OK.– Dinu C. Giurescu — ar accepta sæ meargæ ca ambasador?– Completarea formularelor de vizæ pentru Spania.

16 septembrie 1990

10.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Ræspunsul polonez la Reuniunea ministerialæ.

17 septembrie 1990

8.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Vasile Nanea.– De închis Clubul Diplomatic, începând de astæzi.

10.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Speech°ul preøedintelui pentru New York.– De introdus chestiunea cu Asociaflia Dunæreanæ — de detaliat.

ADRIAN NÆSTASE

342

– De insistat pe ideea Canalului Rin–Dunære — avantaje pentru flærileenclavate — acces pe litoralul Mærii Negre.

– De luat legætura cu Constantin Fota øi de væzut ce înseamnæ pentru noi,din punct de vedere economic, Canalul.

12.15 La Adrian Næstase, pe tema Raportului pentru Comisia de politicæexternæ a Parlamentului.– Ce s°a fæcut în politica externæ.– Analizæ a situafliei øi pozifliile noastre.– Analizæ pe organizaflii europene øi acfliunile noastre referitoare la ele — CEE

øi Consiliul Europei.– Sesiunea Adunærii Generale a ONU.

12.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peElvio Sciubba, gradul 33, Suveran Mare Comandor al Ritului Scofliandin Italia.

Adrian Næstase: Bucuros de întâlnire.Revedem toate structurile pentru reconstrucflia societæflii româneøti.Bucuros de aceastæ posibilitate øi sæ primim detalii în legæturæ cu structurile

øi activitæflile posibile ale organizafliilor masone, a implicafliilor pentru societatearomâneascæ.

Masoneria în România: subiect timp îndelungat tabu.


Consiliul Miniøtrilor Afacerilor Externe al Pieflei Comune îøi dæ acceptulpentru semnarea Acordului de comerfl øi cooperare economicæ dintreRomânia øi Comunitatea Economicæ Europeanæ, parafat la 8 iunie 1990la Bruxelles.


343

Simpozionul internaflional cu tema „Viitorul Europei. Noi formule desecuritate. Proiecte comune øi dimensiunea umanæ a cooperærii“ (17–20septembrie), organizat de Academia Românæ øi Asociaflia de DreptInternaflional øi Relaflii Internaflionale.

La manifestare au participat cercetætori øi reprezentanfli ai Institutelor destudii internaflionale din Sofia, Praga, Paris, Bonn, Roma, Varøovia, Veneflia,Potsdam, Budapesta, Copenhaga, Utrecht, Lisabona, Moscova, Virginia de Nord(SUA), iar în rândul organizafliilor internaflionale reprezentanfli ai Direcflieide studii a Parlamentului European, ai Societæflii Europene de Culturæ, aiAcademiei de Drept European de la Florenfla øi ai Centrului European pentruÎnvæflæmânt Superior UNESCO.

17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, rosteøtecuvântul introductiv la deschiderea Simpozionului internaflional cutema „Viitorul Europei. Noi formule de securitate. Proiecte comune øidimensiunea umanæ a cooperærii“, organizat sub auspiciile ADIRI (înAula Academiei Române).

Europa s°a schimbat! Constatarea pare sæ frizeze banalul, cæci suitamutafliilor politice øi ideologice, sociale øi economice, redobândireaconøtiinflei confluenflelor culturale, deblocarea comunicærii intraeuropenevalideazæ cotidian o afirmaflie de acest gen. La rândul ei, intensificareareflecfliei asupra schimbærii — fie cæ îmbracæ forma contactelorguvernamentale, ce prilejuiesc întâlniri øi agende de lucru inimaginabilecu un an în urmæ, fie cæ se concretizeazæ în øirul ameflitor de colocvii,simpozioane øi conferinfle øtiinflifice cu tematicæ øi participare tot maidiverse — constituie un barometru sensibil al modificærii climatuluieuropean. Un climat ieøit din epoca glaciaræ a Ræzboiului Rece.

Este, însæ, suficient sæ cântæreøti avansurile øi blocajele pe care le în-registreazæ, în toate punctele cardinale ale colflului nostru de lume, efortulde edificare — deja plauzibilei — a unitæflii europene, sæ înregistrezi

ADRIAN NÆSTASE

344

speranflele øi îngrijorærile ce stræbat chiar din titlurile studiilor øicomunicærilor øtiinflifice — øi, în acest sens, simpozionul pe care afli avutamabilitatea sæ îl onorafli cu prezenfla dv. nu face excepflie — pentru aremarca, dacæ nu cu scepticism, în orice caz cu luciditate, cæ vechile reflexesau ecourile lor mai supraviefluiesc încæ.

Nici timpul, nici competenfla dv. nu îmi permit sæ fac un ampluexpozeu asupra celor ce s°au petrecut în lunile scurse de la cæderea „cor-tinei de fier“ sau un bilanfl al împlinirilor øi neîmplinirilor acestei perioade,în care încercæm sæ învæflæm conjugarea stabilitæflii cu schimbarea, dupæce atâta vreme am conjugat°o cu imobilismul.

Aø remarca, totuøi, spre exemplu, cæ maniera în care s°au desfæøuratøi rezultatele la care au ajuns reuniunile CSCE de la Bonn øi de laCopenhaga justificæ, în bunæ mæsuræ, predicflii optimiste. În ambelecazuri, regula consensului nu a mascat, precum în anii precedenfli,ireductibile divergenfle de principiu, ci, din contra, a reflectat øi consolidatconvergenfla în direcflia consacrærii øi promoværii valorilor øi principiilorstatului de drept, pluralismului politic, drepturilor omului øi libertæflilorcetæfleneøti, ale pieflei libere, ca valori øi principii comune întregii Europe.Pregætitæ în acelaøi spirit, Reuniunea CSCE la nivel înalt, ce va avea locla Paris în noiembrie, va deschide, la rându°i, noi orizonturi de speranflæ,dat fiind cæ definirea structurii instituflionale a singurului forum paneuro-pean existent pânæ în prezent oferæ o garanflie în plus ireversibilitæfliievolufliei spre dialog autentic, democraflie øi prosperitate.

În acelaøi timp, nu pot fi trecute cu vederea obstacolele ce se ridicæîn calea acestui ambiflios, dar perfect legitim, proiect. Aø semnala, întrealtele, cæ existenfla celor „trei cercuri concentrice“ ale spafliului economiceuropean, deøi obiectiv motivatæ pentru o vreme, confline riscul de adeveni, în timp, o sursæ de consacrare a unui „centru“, respectiv a unei„periferii“, economice — øi nu numai — europene. Împreunæ cu alflifactori, între care nu ar trebui neglijatæ tendinfla de punere sub semnulîntrebærii a graniflelor stabilite dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial,


345

neconformæ — cu excepflia unificærii Germaniei în graniflele celor douæstate germane —, ci chiar total opusæ, principiilor consacrate de Actulfinal de la Helsinki, o atare situaflie de divizare economicæ a continen-tului ar ameninfla serios stabilitatea, împiedicând de facto edificarea unuisistem de securitate general european, emancipat irevocabil de logicapoliticii de bloc.

Cæ o asemenea perspectivæ nu este rodul unor simple speculaflii sepoate deduce inclusiv din tendinfla unor flæri de a bloca abia trasatelevase comunicante intraeuropene prin exaltarea exclusivismuluicaracteristic unor „cluburi închise“. Or, spiritul în care trebuie sæ acflionezediferitele asociaflii subregionale — a cæror contribuflie de principiu lacrearea premiselor viitoarei Europe este indiscutabilæ — este cel propriuCSCE. fiinând cont de aceastæ exigenflæ, proiectul românesc privitor lacrearea Forumului de Securitate øi Cooperare în Balcani a încercat særealizeze o corelaflie optimæ între cerinflele specifice zonei de apartenenflæa flærilor membre øi exigenflele cristalizærii, pe termen scurt øi mediu —øi prin intermediul acestui forum — a condifliilor capabile sæ favorizezeatingerea, în perspectiva termenului lung, a obiectivului pe care noi amoptat, nu întâmplætor, sæ°l numim Noua Europæ.

Desigur, este firesc ca, într°o perioadæ de rapide schimbæri, erorilede percepflie øi de decizie sæ fie mai frecvente decât în alte împrejuræri.Dar tocmai pentru cæ o atare dinamicæ acceleratæ este de naturæ sæamplifice efectele negative ale erorilor — întrucât se îngusteazæ momentelede respiro în care sæ se efectueze corijarea lor — ar fi de dorit, aøa cumspune un proverb românesc, „sæ se mæsoare de zece ori øi sæ se taie osinguræ datæ“. Altfel, în locul fireøtii unitæfli în diversitate ce ar urma sædefineascæ Europa de mâine, ar putea apærea noi fragmentæri øi divizæri.Chiar dacæ graniflele lor nu vor mai fi trasate de antagonismele ideologice,ele nu vor fi mai puflin pægubitoare — pentru lumea europeanæ, pentrulume în ansamblul ei — decât cele de ieri.

ADRIAN NÆSTASE

346

Oamenii politici pot øi trebuie sæ facæ mult pentru a îndepærta oasemenea perspectivæ. Marja lor de miøcare este mai amplæ decât oricând,dar, în acelaøi timp, responsabilitæflile sunt infinit mai mari într°o lumeîn care propriile insuccese nu mai pot fi trecute, cu uøurinfla de ieri, asupraclasicului „adversar“. Imaginaflia, creativitatea au devenit sine qua non°uriale actului politic, færæ de care actuala øansæ a noii Europe riscæ sæ eøuezeîn repetæri nedorite ale istoriei mai îndepærtate sau mai recente.

Iatæ de ce apare tot mai evident cæ obiectivitatea øi spiritul de nuanflæ,acea abordare sine ira et studio a fenomenelor øi proceselor — definitoriipentru demersul øtiinflific — devin sfetnici indispensabili ai actului dedecizie politicæ. Færæ o comunicare permanentæ, în ambele sensuri, întreputere øi comunitatea øtiinflificæ este dificil, dacæ nu imposibil, de selectatastæzi itinerarul care sæ conducæ, din ansamblul viitorilor posibili, cætreacela care împlineøte optim, færæ a fi neapærat leibnitziana „cea mai bunædintre lumile posibile“, aspirafliile popoarelor cætre democraflie, pace øiprosperitate.

Interpretând prezenfla dv. aici ca un ræspuns pozitiv la aceastæ invitafliela dialog, flin sæ væ mulflumesc anticipat atât pentru luminile ce le vefliarunca asupra modului concret în care îøi cautæ Europa o nouæ identitate,cât øi pentru semnalele de avertisment pe care afli considerat de datoriadv. sæ le tragefli în acest moment de ræscruce al istoriei continentului,când pilonul cel mai solid al speranflei este luciditatea.

Cu aceastæ ocazie, au mai adresat cuvinte de salut participanflilor CorneliuMænescu, preøedintele Asociafliei de Drept Internaflional øi Relaflii Internaflionale,øi Carin Berg, directorul Centului European pentru Învæflæmânt Superior cusediul la Bucureøti. La festivitate au participat øefi de misiuni diplomatice, alflimembri ai corpului diplomatic acreditafli în România din flæri participantela CSCE.

17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De væzut ce e cu „Asociaflia Titulescu“ din Braøov.


347

21.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Sorin Botez va fi la New York în perioada 24 septembrie–3 octombrie.– Documentaflie despre ONU.– Telegramæ la Bruxelles: nu e normal sæ aflæm de la Traian Chebeleu øtirea

aprobærii acordului cu CEE.

18 septembrie 1990

9.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Referitor handicapafli — notæ la primul°ministru — eventual sæ sprijine

acordarea unei subvenflii.

10.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Telegramæ la Bruxelles: este inadmisibil sæ aflæm de la radio despre

neincluderea noastræ în Programul PHARE.

15.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peVadim Zagladin1, consilier al preøedintelui URSS, Mihail SergheeviciGorbaciov.

Vadim Zagladin: Colocviul merge foarte bine. Intervenflia unui francez reflectæatmosfera generalæ: suntem întrebafli de ce sovieticii au fost de acord cu Germaniaîn NATO.Adrian Næstase: Cei care au fost pentru unificarea Germaniei încep acumsæ°øi punæ întrebæri.Vadim Zagladin: S°a crezut cæ URSS va împiedeca unificarea.Adrian Næstase: Unii consideræ cæ anumite flæri doreau sæ se ascundæ dupæun „Nu“ al sovieticilor. „Da“°ul automat al sovieticilor i°a descumpænit.

ADRIAN NÆSTASE

348

1 Vadim Valentinovici Zagladin. Om politic rus. Consilier al preøedintelui URSS. Preøedinteal Comitetului sovietic pentru securitate øi cooperare în Europa.

Vadim Zagladin: Responsabilitatea în Europa e comunæ.Adrian Næstase: Pozifliile noastre sunt constructive.

Nu am cedat tentafliilor pozifliilor extravagante.Deciziile noastre în criza irakianæ erau de principiu — nu îndreptate

împotriva Irakului.Este drept cæ acum asistæm la o cursæ de vitezæ între diferite procese.Avem complexul trecutului — CAER øi Tratatul de la Varøovia — cu o

bazæ geopoliticæ. Se uitæ aceste elemente, atunci când ne raportæm la noilerealitæfli.

Cum vede domnul Zagladin politica sovieticæ în Europa?Vadim Zagladin: Primul pas e Germania øi complexul de probleme — intrareaîn NATO — aceste condiflii au fost îndeplinite: diminuarea plafonului de armeconvenflionale, refuzul — pe hârtie — al armelor de exterminare în masæ,frontiera cu Polonia, reorganizarea NATO e proclamatæ, armonizarea unificæriiGermaniei cu procesul paneuropean.

Acum este vorba de relaflii noi cu Germania — douæ tratate, unul e pa-rafat — se vor semna dupæ 3 octombrie. S°ar vrea în noiembrie. Al doileaacord va fi economic — va oferi o bazæ solidæ pentru perspectivæ.

Acum vine Parisul la ordinea zilei.Sunt procese diferite. Sunt contacte cu Franfla — se pregæteøte textul unui

tratat de prietenie øi cooperare. De Michelis a venit cu aceeaøi propunere dinpartea Italiei.

Gorbaciov a fost de acord cu crearea unei noi baze a relafliilor. Acum esteca dupæ Primul Ræzboi Mondial.

Vrem ca toate aceste tratate sæ spunæ cæ totul se înscrie în contextul CSCE.Sæ spunæ cæ înainte de Conferinfla la nivel înalt sæ se semneze Declaraflia comunæTratatul de la Varøovia–NATO. Apoi Acordul Viena; s°a pregætit Acordul VienaII. E un pachet.

Urmærim un început de instituflionalizare a CSCE. Ce e nou e Secretariatul— „lejer“, plus un Comitet de prevenire a crizelor. Adeværata cooperareeuropeanæ n°a început încæ. Sunt probleme care cer cooperare.


349

Acum se prezintæ propuneri concrete — încæ nu sunt gata. Va fi nevoie deconsultæri la nivelul celor douæ ministere de Externe.Adrian Næstase: CSCE are o înfæfliøare occidentalæ. Noi consideræm un avantajadoptarea structurilor occidentale. E mai curând o opfliune pragmaticæ.

Din punct de vedere instituflional, anumite decizii pot crea dezechilibre. Încercæm sæ împingem abordarea subregionalæ — ca o forflæ pozitivæ —

în Balcani, la Marea Neagræ, pentru a realiza o altæ bazæ — complementaritateeconomicæ øi interese de securitate comune — formule mai complexe, care sæaibæ o greutate în negocierile europene.Vadim Zagladin: Structurile regionale øi subregionale nu împiedicæ.

Referitor la Reuniunea balcanicæ, presa e la extreme: succes sau eøec.Adrian Næstase: Douæ elemente de analizæ: statele balcanice øi statele dinafara procesului CSCE, plus opinia publicæ.

Statele balcanice: toate au interes sæ avanseze pe calea cooperærii balcanice,din rafliuni diferite.

Noi am avansat câteva idei. Væ vom pune la dispoziflie intervenflia noastræla Reuniunea balcanicæ.Vadim Zagladin: Cum au fost primite aceste idei?Adrian Næstase: E o primire diplomaticæ bunæ. Sunt însæ øi o serie de reticenfle,scepticii se tem sæ nu ajungem din nou la ceva cosmetic. Iugoslavia øi Bulgariasunt înclinate spre pragmatism. Turcia øi Grecia sunt interesate din cauza pro-blemelor etnice. Albania e interesatæ øi ea, pentru cæ îi dæ posibilitatea sæ intreîn joc.

Unii încearcæ sæ priveascæ numai spre Occident, iar Balcanii sunt percepuflila fel ca în trecut. Vadim Zagladin: Expresia cæ Occidentul reprezintæ viitorul, iar Balcaniisunt trecutul este neproductivæ.Adrian Næstase: E optimist cæ putem integra în CSCE o zonæ cu un astfelde trecut.

Pentru Ungaria, Balcanii nu au nimic atrægætor, regiune în care Româniaare conexiuni foarte bune. În percepflia ungaræ, Balcanii au fost un eøec tot timpul.

ADRIAN NÆSTASE

350

Italienii sunt interesafli. Alflii nu prea se intereseazæ.Pentru opinia publicæ, procesul are o conotaflie pozitivæ: demonstreazæ exis-

tenfla componentei active a CSCE. Conotaflia negativæ a procesului vine dinperceperea posibilitæflii „refacerii Orientului“.

Ungaria ar vrea sæ se deplaseze în Vest, dacæ s°ar putea împreunæ cu Transil-vania, bineînfleles.

Se vorbeøte de Europa Centralæ øi de Europa Ræsæriteanæ, care ar fi de clasaa II°a: Bulgaria, România, Iugoslavia ortodoxæ. Se încearcæ divizarea Europeiîn trei: Europa Occidentalæ, Europa Centralæ øi Europa Ræsæriteanæ.

Pentru noi, inifliativa Forului Balcanic a fost un test, pentru a vedea reacflii.Pregætim øi alte inifliative: ele ne dau posibilitatea sæ vedem care ne pot fi

partenerii.Raporturile de pânæ acum cu URSS: corecte. Fiecare avem probleme. A deranjat cæ am læsat supapele deschise, inclusiv cu Moldova.Dupæ Revoluflie, a fost tentaflia de a pleca cu bagaje cu tot în Occident.A jucat înflelepciunea.Complementaritate existæ în plan economic.

Viktor G. Boiko (reprezentant comercial — Ambasada URSS): Întâlnireade la 3 octombrie de la New York a miniøtrilor de Externe.Adrian Næstase: Nu ne°am gândit la o agendæ, dar, desigur, vom vorbi øidespre procesele de schimbare din Europa øi cæile de abordare a noii Europe.Vadim Zagladin: Cu flærile Pentagonalei: URSS nu sunt împotriva unei lærgiria contactelor.Adrian Næstase: Am cerut sæ fim observatori. Ei n°au vrut sæ lærgeascæ cadrul,dar ni s°a spus cæ putem participa la proiecte.

Pentagonala a cerut sæ fie observator la Reuniunea balcanicæ. Noi am ziscæ e posibil pe bazæ de reciprocitate.

Pentagonala vrea sæ facæ legæturi øi cu alte grupæri: prin Iugoslavia cu Balcanii;prin Italia, cu Mediterana.Vadim Zagladin: Nu se exclude ca, în viitor, URSS sæ fie observator.


351

De ce insistæ ei ca la Reuniunea privind Mediterana sæ se discute problemeleecologice; întâi cæ e pentru toatæ lumea; în al doilea rând pentru cæ e legat deecologia Mærii Negre.

Italienii au imaginaflie politicæ.Adrian Næstase: Pentru noi e foarte important sæ avem o nouæ dinamicæ apoliticii externe. Dorim sæ gæsim idei pentru a ræspunde adecvat noilor realitæfli.

Politica externæ a fost øi pentru URSS un motor al politicii interne.O politicæ externæ româneascæ vizibilæ øi creatoare ne poate ajuta în eforturile

de stabilizare internæ.Vadim Zagladin: La Moscova am avut o întâlnire cu COPPPAL1. Ei suntde acord sæ discute cu europenii: poate cæ ar fi de interes øi pentru voi.Adrian Næstase: Încercæm sæ facem ceva special pentru relaflia cu latino°ame-ricanii.

Trebuie sæ avem consultæri.E o perioadæ dificilæ. Ar fi o eroare sæ ne ignoræm în politica internaflionalæ.

Este o presiune enormæ øi o tentaflie imperialæ claræ. Sæ înflelegem lecfliile Istoriei,dar mai ales sæ învæflæm din ele.

Apreciazæ modul deschis al schimbului de opinii.Vadim Zagladin: Ideea care a stat la baza vizitei sale la Bucureøti: sæ dearæspunsuri la o serie de probleme øi sæ aprofundeze relafliile.Adrian Næstase: Apreciazæ ocazia de a întæri o relaflie naturalæ øi necesaræ.


18.25 La Adrian Næstase, împreunæ cu Constantin Ene øi GheorgheTinca.– Se discutæ componenfla delegafliei la Sesiunea Adunærii Generale a ONU.

ADRIAN NÆSTASE

352

1 Cel mai important Forum al partidelor politice din America Latinæ øi Caraibe. A fost creatla 12 octombrie 1979, la Oaxaca (Mexic), din inifliativa Partidului Revoluflionar Instituflional(PRI) din Mexic.

19 septembrie 1990

11.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului.

Corneliu Mænescu: Cuvânt de deschidere.Adrian Næstase: Prezentare a politicii externe øi a structurii MAE. Concepfliaguvernului în probleme actuale ale politicii externe, prioritæflile de acfliune,iniflierea øi amplificarea unor contacte la nivel guvernamental în scopul extinderiicolaborærii øi al mai bunei cunoaøteri a noilor realitæfli ale societæflii româneøtidupæ Revoluflia din decembrie 1989.Victor Anagnoste: A fost la Strasbourg — congres la care se discutæ problemereferitoare la România — o reuniune a avocaflilor. A avut o întâlnire cu doamnaCatherine Lalumière.

Avocatul francez cunoøtea cæ CEE va da feu vert pentru semnarea Acorduluicu România.

Se acordæ importanflæ Raportului Comisiei parlamentare de investigare aevenimentelor din 13–15 iunie.

Atmosfera la Consiliul Europei tinde sæ devinæ favorabilæ.Adrian Næstase: În cadrul Consiliului Europei, drepturile omului nu au încetatsæ aibæ o dimensiune politicæ.Lia Manoliu: Speræ cæ practica întâlnirilor cu Adrian Næstase se va repeta.

A avut ocazia sæ urmæreascæ presa øi TV germane øi este øocatæ de ce propa-gandæ ni se face în exterior. Întreabæ dacæ noi facem ceva pentru a contrabalansaaceastæ propagandæ.

E o suferinflæ profundæ pentru cei ce iubesc flara sæ vadæ cum este prezentatæ.Sæ ne gândim øi la sport, ca un mijloc de apropiere, dar øi de constituiere

a unei imagini pozitive a României.Emigraflia românæ e un factor important. Sæ ne apropiem de ea.

Adrian Næstase: Problema Ministerului Informafliilor e nerezolvatæ — lipsæde spafliu øi oameni — dar øi lipsa presiunii Parlamentului.


353

Unele atribuflii ale lui încercæm sæ le preluæm noi, în minister. Ne pregætimde 1 Decembrie — am cumpærat 1.000 casete.

Rompres nu are agenfli de presæ în stræinætate — birouri de presæ cel puflinla Viena øi Budapesta.

E nevoie de bani øi oameni.Sæ fim demni în relafliile noastre cu alte flæri.Proiectul Institutului Român pentru Drepturile Omului este pus sub egida

Parlamentului.Suntem singura flaræ din Europa care nu are un institut de relaflii

internaflionale.Costel Gheorghiu (deputat): Poziflia noastræ faflæ de BBC.Adrian Næstase: Problema trebuie pusæ într°un context mai larg — problemacreærii imaginii.

Sæ fim rapizi în a produce informaflie.Radu Homescu (senator): Exprimæ dorinfla øi nevoia ca parlamentarii sæ fieinformafli în domeniul politicii externe — sinteze documentare, declaraflii depresæ, convenflii, tratate.

Se intereseazæ de posibilitatea aducerii în flaræ a osemintelor unorpersonalitæfli.

Cum au demarat lectoratele în stræinætate?Sæ facem ceva sæ arætæm cæ românii noøtri nu sunt fligani. Sæ demaræm

legæturi instituflionalizate cu ONG°uri în domeniul drepturilor omului —Amnesty International — am putea preîntâmpina deserviciile de imagine.

Ce poziflie are MAE? Ar fi bun un demers din partea Parlamentului?Marinel Burduja (senator): Aprecieri privind promptitudinea cu care MAEa ræspuns atacurilor din exterior.

Infracfliunea privind abuzul de paøaport.A identificat posibilitæfli de lærgire a colaborærii pe baze de schimburi la

nivelul oraøelor.Au cerut guvernului licenfle de export pentru a finanfla unele manifestæri

de export — vânzarea unor exponate.

ADRIAN NÆSTASE

354

Care e punctul de vedere oficial privind „rana de peste Prut“?Membru Comisie: Ce preocupæri are MAE în privinfla crizei din Golf?

Dacæ e de aøteptat ca SUA sæ accelereze procedura acordærii clauzei nafliuniicelei mai favorizate?Membru Comisie: MAE nu are øi o direcflie care sæ se ocupe de populafliaromânæ din stræinætate?Membru Comisie: Compoziflia de bazæ a MAE. Câfli dintre cei prezenfli înminister pânæ la Revoluflie mai sunt în activitate?

Referitor la Mircea Ræceanu — cum s°a soluflionat aceastæ problemæ?Poziflia României la Conferinfla de la Copenhaga — documentul n°a fost

publicat în flaræ. Dacæ se preiau pe plan intern înflelegerile de acolo, în specialreferitoare la minoritæfli?

La Tulcea, dacæ existæ mic trafic cu URSS?Nicolae Ciocan (deputat): Referitor la criza din Golf — dacæ Occidentulare în vedere acordarea unei compensaflii, cum s°au dat øi flærilor din primalinie?

Care e poziflia Japoniei øi flærilor ASEAN în ceea ce priveøte posibilitateade a participa la reconstrucflia flærii noastre?Petriøor Morar (deputat): Relafliile României cu flærile din Asia — e o zonæcu multe disponibilitæfli.

Problema Moldovei — cineva de acolo vorbea de o Moldovæ unicæ.Dacæ MAE poate asigura facilitæfli pentru deplasæri neoficiale ale parla-

mentarilor români — cazare, întâlniri?Dacæ vom solicita reparaflii Germaniei faflæ de România?

Adrian Næstase: Ræspunde la întrebæri.Încercæm sæ asiguræm facilitæfli corpului diplomatic din Bucureøti.Promitem sæ trimitem sinteze mai importante pentru Parlament. Ar fi bine

ca Parlamentul sæ°øi facæ un Centru de documentare propriu.Osemintele personalitæflilor româneøti aflate în stræinætate —în atenflie. Am

luat unele mæsuri privind pe Nicolae Titulescu.Lectoratele — responsabilitatea Ministerului Învæflæmântului.


355

Turiøtii români — nu putem face prea mult în acest moment.Relafliile cu Ungaria — poziflie claræ øi fermæ în ceea ce priveøte acfliunile

guvernamentale. Pentru tensiunea intervenitæ — trebuie sæ gæsim solufliiraflionale.

Sæ creæm un standard european privind minoritæflile.În prezent sunt 14 ONG°uri româneøti care se ocupæ de drepturile omului.

Trebuie sæ°øi gæseascæ locul în societatea româneascæ.„Abuzul de paøaport“ — activitatea infracflionalæ nu e legatæ de paøaport,

ci de individ.Referitor la Moldova — sæ organizæm o dezbatere. Avem o responsabilitate

de a pæstra situaflia sub control. Situaflia din Golf — pierderile sunt evidente. Nu e o legæturæ directæ între

Golf øi clauza nafliunii celei mai favorizate. Sunt unele negocieri. Problemae de naturæ politicæ.

Acordæm atenflie legæturilor cu emigraflia.Primenirea MAE: de acord, færæ sæ neglijæm nevoia de securitate pentru

informaflii externe øi contrainformaflii; se exclude total componenta decontrainformaflii pe plan intern.

Mircea Ræceanu — este în SUA. Documentul de la Copenhaga — e public. Sæ facem o colecflie de documente.Micul trafic de la Tulcea — vom vedea øi vom da un ræspuns.Pentru Japonia, Europa de Ræsærit reprezintæ doar 1% din comerflul lor

exterior. Nu se græbesc. Ei sunt într°o perioadæ de studiu.Problema reparafliilor a fost prezentatæ guvernului pentru examinare.

Corneliu Mænescu: Subliniazæ marele interes pentru expunerea lui AdrianNæstase.

Comisia urmæreøte, în limitele atribufliilor, acelaøi scop.MAE a dat sprijin ori de câte ori am cerut.Mulflumeøte MAE pentru sprijin. Dorinfla de a coopera cât mai strâns.


ADRIAN NÆSTASE

356

13.30 Dejun în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, oferit de ambasadorul Venezuelei la Bucureøti, Milos Alcalay,cu ocazia consultærii ambasadorilor latino°americani acreditafli laBucureøti.

16.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Jinqing Wang, ambasadorul Republicii Populare Chinezela Bucureøti.

Jinqing Wang: Preøedintele Jiang Zemin invitæ pe preøedintele Ion Iliescupentru o vizitæ oficialæ în China în perioada 30 octombrie–3 noiembrie. Înperioada 2–11 noiembrie, înainte de propunerea pærflii române, au fost aranjatetrei vizite la nivel de øef de stat. Dupæ 13 noiembrie pânæ la sfârøitul luniinoiembrie, programul conducerii chineze este deja foarte încærcat. Dorim sæcunoaøtem dacæ aceastæ perioadæ este convenabilæ sau nu.

Ministrul Qian Qichen invitæ pe Adrian Næstase în perioada 12–16 octom-brie în China — care corespunde cu perioada propusæ de noi. Dacæ suntemde acord? Partea chinezæ doreøte sæ cunoascæ cât mai curând preferinfle deprogram, numærul de persoane din suitæ øi funcfliile lor.Adrian Næstase: Exprimæ marea plæcere sæ se întâlneascæ din nou cu amba-sadorul.

Mulflumeøte conducerii chineze pentru veøti, în numele preøedintelui IonIliescu.

Perioada pentru vizita preøedintelui Ion Iliescu: vom da un ræspuns cât decurând.

În ceea ce priveøte vizita sa, Adrian Næstase transmite mulflumiri pentruinvitaflie; ea corespunde propunerilor noastre. Sæ transmitæ acceptarea invita-fliei împreunæ cu mulflumiri. Pentru program: sæ ræmânem în legæturæ, sægândim împreunæ cel mai bun program. Este tentat sæ lase programul la latitu-dinea pærflii chineze, convins cæ ea va face cele mai bune alegeri.


357

Urmeazæ o perioadæ destul de încærcatæ. Va fi foarte important sæ asiguræmo consultare permanentæ øi un flux continuu de schimb de vizite între noi.

Mai sunt programate vizite importante: Institutul de Studii Strategice dela Beijing øi o invitaflie a Institutului Poporului Chinez pentru Relaflii Interna-flionale. Încercæm sæ facem o delegaflie cât mai reprezentativæ.Jinqing Wang: Domnul Andrei Pleøu a schimbat perioada vizitei pentru anulviitor. Este øi o invitaflie pentru ministrul Victor Stænculescu. În luna noiembrieva merge øi domnul Constantin Fota.

Sesiunea Comisiei mixte e o altæ problemæ: încæ nu s°a propus sæ aibæ loc.Sæ ne gândim la convocarea ei dupæ vizita domnului Constantin Fota în China.Adrian Næstase: Am pornit deja motoarele, ceea ce e un lucru foarte bun.


17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vizita în China. De întocmit o notæ privind acceptarea vizitei la nivelul

ministrului de Externe în perioada 12–16 octombrie.– Vizita preøedintelui Ion Iliescu în China.– Nota de convorbire Adrian Næstase–Alan Green Jr.: de trimis la preøedintele

Ion Iliescu.– Deplasarea la Tirana — de væzut în ce stadiu se aflæ pregætirile.

19.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Program Petre Roman — vizitæ la Bruxelles, la CEE — eventual Belgia

øi Italia.– Romului Neagu — de acord cu includerea Muftiului în delegaflie.

20 septembrie 1990

8.50 La Adrian Næstase, pe tema Clubului Diplomatic.– Apar informaflii pe canale neautorizate; sursa de informare se aflæ în MAE.

ADRIAN NÆSTASE

358

– De subliniat — decizia s°a luat la solicitarea corpului diplomatic dinBucureøti — toflii decanii; situaflia e neclaræ de ani de zile — Consiliul deconducere, organele statutare nu mai funcflioneazæ; Adunarea Generalænumeøte Consiliul, iar Consiliul numeøte preøedintele executiv.

– Problema e cæ în Clubul Diplomatic nu intræ numai corpul diplomatic —vin o mulflime de persoane care n°au nimic de°a face cu Clubul Diplomatic.

– Au fost plângeri cæ nu mai funcflioneazæ conform statutului øi s°a solicitatreluarea activitæflii pe baze strict legale.

– Ministrul e preøedinte de onoare. Nu a fæcut decât sæ ia act de hotærâreadecanilor regionali ai corpului diplomatic øi de cea a reprezentanfliloractualului Consiliu de Administraflie.

– Suspendarea are caracter temporar — pentru a permite flinerea AdunæriiGenerale a diplomaflilor øi care vor hotærî ce vor face mai departe.

– Clubul Diplomatic e o persoanæ juridicæ øi va decide conform statutuluisæu în privinfla modului de funcflionare øi a personalului de execuflie pe careîl doreøte.

– Interesul MAE este ca instituflia sæ funcflioneze în mod statutar øi civilizatøi sæ serveascæ exclusiv corpul diplomatic din Bucureøti.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe ErnöRudas, ambasadorul Republcii Ungare la Bucureøti, în vizitæ deprezentare.

12.45 Dejun oferit în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externeal României, de Allan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti.

Participæ øi Sorin Botez (PNL).

15.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– A vorbit cu senatorul Ioan Baboø. E de acord ca acesta sæ facæ parte din

delegaflia la Adunarea Generalæ a ONU.


359

20.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Semneazæ notele pentru delegaflia la Sesiunea Adunærii Generale a ONU

øi paøapoarte diplomatice pentru Sorin Botez øi Ioan Baboø.– Audienfla lui Hans Van Thoolen (HCR), fixatæ pe 22 septembrie, la ora 17.

21 septembrie 1990

9.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Deplasarea la Palma de Mallorca: sæ mai vorbim la prânz.– Interviu pentru „România Liberæ“: de vorbit cu Marcel Dinu øi Direcflia

presæ.

10.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Audienfla cu ambasadorul Irakului. S°a conturat o idee: Irakul sæ dea petrol

prin Comitetul de sancfliuni pentru lumea a treia.

11.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Cu Romulus Neagu — referitor la situaflia Berlin.– Întâlnire cu James Baker III: dacæ se face pe 9 octombrie, e OK!– De urmærit telegrama de la Berlin a lui Romulus Neagu.

14.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Declaraflia MAE: vizita preøedintelui Ion Iliescu în SUA e pentru Adunarea

Generalæ a ONU øi UNICEF.– Teodor Meleøcanu: numit purtætor de cuvânt în lipsa lui Traian

Chebeleu.– Marcel Dinu: pregætirea unui program de politicæ externæ; s°a promis unul

în douæ luni de la constituirea guvernului.– Ioan Maxim sæ ia legætura cu secretarul general al guvernului pentru nota

cu structura de vârstæ — într°o sæptæmânæ de transmis, cu datele respective.

ADRIAN NÆSTASE

360

– Ce s°a întâmplat cu Institutul pentru Drepturile Omului, s°au gæsit øi aprobatbanii?

– De luat stenograma øedinflei Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului.– Referitor la Clubul Diplomatic: de dat un comunicat. Am încercat; se pare

cæ nu e unitate de vederi în Clubul Diplomatic; nouæ ni se pare cæ lucrurilenu funcflioneazæ bine acolo; este datoria Adunærii Generale de a punelucrurile la punct; vom fi dispuøi sæ ræspundem în continuare la oricesolicitæri.

22 septembrie 1990

9.20.La Adrian Næstase, cu probleme curente. În birou era øi ministrul Mediului, Valeriu Eugen Pop.

– Sæ punem pe cineva de la Ministerul Mediului în delegaflia la Palma deMallorca.

– Din partea primului°ministru Petre Roman — cerere pentru un studiu:Balcanii în context mediteranean — dimensiune istoricæ, dimensiunestrategicæ øi dimensiune culturalæ.

– În discursul la Palma de Mallorca: de subliniat interesele comune regiunilorBalcani–Mediterana.

– Constantin I. Turcu sæ caute în Arhivæ tot ce fline de inifliativa de „UniuneLatinæ“ a lui Mihai Antonescu.

10.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Antonio Nuñez Garcia°Sáuco, ambasadorul RegatuluiSpaniei la Bucureøti.

Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Palma de Mallorca — un proces specific,distinct de CSCE, având ca obiect stabilizarea Mediteranei — o zonæ maisiguræ; sæ scadæ presiunea migratorie din Africa de Nord (24 milioane depersoane); sæ atenuæm polarizarea religioasæ — un conflict de civilizaflii.


361

Problema Mediteranei a fost pânæ acum un apendice al CSCE øi o zonæde disparitæfli Nord°Sud în Mediterana.

Vrem sæ aibæ relaflii cu CSCE, sæ profitæm de experienfla CSCE, dar procesulMediteranei sæ fie independent.

Cine sæ participe? fiærile efectiv riverane, plus flærile europene care au intereseîn Mediterana, inclusiv România. URSS øi SUA de asemenea trebuie sæ fieprezente.

O propunere priveøte modelul de securitate. S°a exprimat øi poziflia extremæca URSS øi SUA sæ fie în afara aranjamentului — nu e de dorit. Altæ propunereeste ca Mediterana sæ nu fie o zonæ de securitate, ci una de apærare.

Experienfla CSCE — avem acum o securitate mai mare, dar øi o ræspunderemai mare faflæ de drepturile omului.

În Mediterana — cooperare economicæ mai mare, mai multæ securitate øiprevizibilitate în comportamente.

Un alt obiectiv: sæ promovæm mai activ în aceastæ zonæ ideea de toleranflæ —religii diferite — nu numai drepturile omului.Adrian Næstase: Vom sprijini inifliativa.

La întâlnirea de la Palma, suntem interesafli în mod obiectiv de legæturaMarea Neagræ–Marea Mediteranæ — mediu, transporturi, comerfl; e un spafliucomun balcano°mediteranean.

Poate vom gândi o conferinflæ Balcani–Mediterana.E foarte important sæ se producæ separat dezvoltarea proiectelor, pentru a

se armoniza apoi mai bine procesele.Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Spune cæ øi ei promoveazæ ideea de procesgradual; pentru faza I: probleme politice, extramilitare; faza II: problememilitare.Adrian Næstase: Spune cæ se bucuræ de posibilitatea de a merge în Spania.Politica externæ româneascæ trebuie sæ se coordoneze foarte bine cu politicaexternæ spaniolæ. Sæ gândim o „axæ latinæ“.Antonio Nuñez Garcia°Sáuco: Sæ facem o „Pentagonalæ latinæ“.Adrian Næstase: Referitor la Clubul Diplomatic. Lucrurile merg foarte ræu.

ADRIAN NÆSTASE

362

De væzut ce e cu actul de privatizare; ce e cu statutul înregistrat?Regimul bunurilor Clubului.O scrisoare cætre ambasador — sæ°øi precizeze punctul de vedere în legæturæ

cu Clubul Diplomatic.Punctul de vedere oficial al ambasadelor.


11.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Spectacol românesc la Lausanne.– O trecere în revistæ a pozifliilor noastre privind situaflia din Golf, plus o

introducere politicæ.– Întâlnire cu emigraflia la New York — cu personalitæfli.

13.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Referitor la øedinfla Consiliului de Securitate din 24 septembrie: trebuie sæ

plecæm din Palma pe 24 septembrie dimineafla.– S°a aprobat ca Paul Everac sæ fie ambasador la Paris.– De acord cu Elena Zamfirescu la Comisia a III°a.– Vede diverse lucræri curente.– Vede declaraflia referitoare la comentariul lui „Deutsche Welle“.

17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peHans Van Thoolen, director la Înaltul Comisariat Pentru Refugiafli alNafliunilor Unite (UNHCR), Geneva.

Referitor la Institutul Român pentru Drepturile Omului: se oferæ consul-tanflæ României.

Hans Van Thoolen subliniazæ faptul cæ România ar putea profita economicde pe urma refugiaflilor care cer azil din rafliuni economice, dar motivat politic.



363

19.45 Dineu oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al româniei,cu soflia, în cinstea lui Hans Van Thoolen (UNHCR — Geneva).

23 septembrie 1990

13.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ laReuniunea CSCE privind Mediterana de la Palma de Mallorca.

Declaraflie acordatæ Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministrude Externe al României, la plecarea la Reuniunea CSCE de la Palmade Mallorca øi ulterior la New York, la øedinfla Consiliului de Securitate,la sesiunea Adunærii Generale a ONU øi la Reuniunea la nivel înaltpentru copii.

Reuniunea la care plec astæzi se va desfæøura la Palma de Mallorca,în perioada 24 septembrie–19 octombrie. Este o reuniune CSCEreferitoare la Mediterana, la care vor lua parte flærile semnatare ale Actuluifinal de la Helsinki, ca øi state mediteraneene neparticipante la CSCE.Ea va fi consacratæ cæilor øi mijloacelor de aprofundare a cooperærii înzonæ, inclusiv protecflia sistemelor mediteraneene. Se va elabora un raportcuprinzând concluzii øi recomandæri care, împreunæ cu alte documente,vor fi prezentate cu ocazia Întâlnirii la nivel înalt a CSCE de la Paris,în luna noiembrie. Delegaflia românæ va prezenta punctele noastre devedere în legæturæ cu ideea creærii unui forum mediteranean pentrusecuritate øi cooperare, precum øi pe cele referitoare la spafliul de con-tinuitate øi interferenflæ culturalæ balcano°mediteraneanæ. Vom formulaîn acest sens unele propuneri de activitæfli care se înscriu în încercareade a contura relaflii mai strânse între zona sud°estului european øi cea aMediteranei.

Din 25 septembrie voi fi prezent la New York, unde voi participa laøedinfla Consiliului de Securitate al ONU, organizatæ la nivel ministerial,

ADRIAN NÆSTASE

364

iar apoi voi fi prezent la lucrærile sesiunii a 45–a a Adunærii Generale aONU, precum øi la Reuniunea la nivel înalt pentru copii, ce se desfæøoaræsub egida UNICEF.

24 septembrie 1990

14.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnirecu Francisco Fernández Ordóñez, ministru de Externe al RegatuluiSpaniei.

Francisco Fernández Ordóñez: Se aratæ interesat de situaflia politicæ internædin România. Subliniazæ cât este de important sæ fie liniøtite temerile partidelorpolitice. Spania a realizat un acord cu toate partidele politice øi au fæcut cerereade admitere în Consiliul Europei înainte de adoptarea Constitufliei.Adrian Næstase: Apreciazæ poziflia Spaniei øi experienfla sa în gestionarearevenirii la democraflie. Încercæm sæ construim un consens intern pentruadmiterea în Consiliul Europei. Aøteptæm cu mare interes vizita lui FelipeGonzález. Putem încuraja vizite reciproce de parlamentari. Sæ vedem øi cumputem întruni cât mai rapid Comisia mixtæ.

15.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laReuniunea CSCE privind Mediterana.

Ministrul de Externe al Spaniei, Francisco Fernández Ordóñez, deschidelucrærile. Dæ cuvântul Regelui Spaniei.

Juan Carlos I : Salutæ asistenfla.Exprimæ speranfla în reuøita Conferinflei. Existæ o ræspundere colectivæ în

protecflia Mediteranei, la care se adaugæ spiritul de cooperare pe care CSCEl°a fæcut sæ triumfe în Europa.

Sæ tragem învæflæminte din experienfla trecutului.


365

Spiritul mediteranean este acela de a dori sæ contribuie la o lume mai bunæ.Uræri de succes.

Francisco Fernández Ordóñez: Declaræ deschisæ oficial Reuniunea.Anunflæ cæ Albania a cerut sæ fie observator. Cererea a întrunit consensul.Citeøte discursul delegafliei Spaniei.Sæ gæsim un diagnostic comun problemelor Mediteranei øi sæ ne punem de

acord asupra tratamentului.Sæ rezolvæm cauzele øi nu efectele — dezvoltarea flærilor în curs de in-

dustrializare.Spiritul nou european sæ se transmitæ în Mediterana.Proiectul de cooperare în Mediterana, pragmatic øi flexibil. Conferinfla pentru

Cooperare øi Securitate în Mediterana: proces global.Gianni de Michelis (ministru de Externe al Republicii Italiene, preøedinteîn exercifliu al CSCE): fiærile Mediteranei sunt 17.

Convenflia de la Barcelona de protecflie a Mediteranei.Cooperarea dintre flærile riverane.Dialogul Nord–Sud.Noua structuræ mediteraneanæ — sæ aibæ o componentæ economicæ puternicæ.Structura sæ includæ øi flærile Mærii Negre, SUA øi flærile CEE.

Budimir Lon•ar (ministru de Externe al Republicii Socialiste FederativeIugoslavia): Europenii sæ nu se concentreze numai pe problemele europene.

Monopolizarea Mediteranei ar avea efecte grave.Sæ aplicæm mæsurile de creøtere a încrederii, adaptate de CSCE, la procesul

privind Mediterana.Grupul nealiniat al flærilor mediteraneene — întâlnirea de la Alger — vor

relafliile cele mai bune cu Europa.Contribuflia Pentagonalei, a flærilor riverane Mærii Negre la cooperarea în

Mediterana.Interferenfla a trei mari culturi în Mediterana, legate de islam, de Bizanfl

øi de lumea catolicæ.John Davies (SUA): Problemele mediului înconjurætor.

ADRIAN NÆSTASE

366

Democraflie. Libertæflile politice øi libertæflile economice merg mânæ în mânæ.fiærile est°europene: sæ fie ajutate sæ depæøeascæ moøtenirea ecologicæ ræmasæ

de la vechile regimuri.Forul potrivit e CSCE. Importantæ e voinfla de a dialoga.

Prinflesa Maria Pia Kothbauer (Principatul Liechtenstein): Scopuri comuneîn CEE.

Problemele care mai ræmân din conflictul Est–Vest în zona Mediteraneinu pot fi ignorate.Leif Mevik (ambasador, Norvegia): Ia notæ cu interes de propunerea deConferinflæ pentru Securitate øi Cooperare în Mediterana. E interesantæ øiconstructivæ.

Sæ nu dæm CSCE sarcini care pot fi realizate în altæ parte.Vorbeøte de nevoia protecfliei mærilor europene, pledând pentru flærile baltice.

Discursul rostit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,la Conferinfla CSCE privind Mediterana:

Domnule preøedinte,Excelenfle,Distinøi reprezentanfli,Væ rog sæ°mi permitefli sæ încep prin a adresa câteva cuvinte de grati-

tudine guvernului Spaniei, precum øi guvernului autonom al InsulelorBaleare.

Am fost primifli cu cordialitate øi prietenie, sentimente atât de carac-teristice poporului spaniol. În plus, splendidele aranjamente øi facilitæflice ne°au fost asigurate de distinsele noastre gazde oferæ reuniunii noastrecondiflii ideale de lucru fructuos.

În toate acestea, vedem un semn în plus al puternice angajæri a guver-nului øi a poporului spaniol pe calea dezvoltærii cu succes a procesuluiCSCE.

Delegaflia României participæ cu mare interes øi justificate speranflela actuala întâlnire CSCE referitoare la Mediterana.


367

Scopul cæreia este chemat sæ îi serveascæ aceastæ conferinflæ øi circum-stanflele internaflionale în care are loc dau întâlnirii noastre o semnificafliedeosebitæ. Desigur, suntem cu toflii aici, în fascinantul oraø Palma deMallorca, pentru a gæsi, în urma discufliilor, punerea în practicæ øidezvoltarea prevederilor Actului final de la Helsinki referitoare la secu-ritatea øi cooperarea în zona Mediteranei.

În concordanflæ cu ordinea de zi aprobatæ anul trecut la Viena, ni secere sæ procedæm la un larg schimb de pæreri privind cæile øi mijloacelede promovare a cooperærii øi întæririi securitæflii øi stabilitæflii în aceastæzonæ de interes major pentru toate flærile noastre. Reuniunea este chematæ,de asemenea, sæ ia în considerare, la nivel de experfli, aspectele specificeale cooperærii cu scopul de a determina dezvoltarea economicæ øi socialæmai rapidæ a flærilor din regiune øi în special a flærilor în curs de dezvoltare.Examinarea mæsurilor de a proteja printr°o acfliune conjugatæ mediulînconjurætor øi ecosistemele mediteraneene este un alt subiect major caredæ greutate specialæ acestei întâlniri. Noi credem cæ toate aceste problemeasiguræ un teren solid pentru interesele øi preocupærile comune pentrutoate flærile noastre care ar face posibil ca propriile noastre discuflii sæ ducæla rezultate specifice øi substanfliale.

Schimbærile fundamentale care au avut loc în Europa recent nu facdecât sæ întæreascæ nevoia pentru o cooperare øi înflelegere mai profundeîntre toate flærile noastre øi în regiunea Mediteranei. Evolufliile de pecontinentul european cætre o nouæ structuræ de relaflii interstatale, liberede dispute ideologice, competiflii militare, incompatibilitæfli economiceøi controverse privind drepturile omului, face posibilæ deschiderea unornoi perspective pentru relafliile dintre flærile CSCE øi celelalte nafliunimediteraneene. De aceea, în concepflia noastræ, convocarea acesteireuniuni în conjunctura istoricæ actualæ este cea mai importantæ pentrueforturile de promovare a flelurilor exprimate în Actul final de la Helsinkiøi dau un dinamism proaspæt eforturilor de a lærgi cooperarea øi a întærisecuritatea în Mediterana.

ADRIAN NÆSTASE

368

Noi consideræm cæ în momentul când 35 de state CSCE deschid unnou capitol al relafliilor lor, interacfliunea dintre flærile din zona Medite-ranei ar trebui sæ fie ridicatæ la un nivel mai înalt al calitæflii øi obiectivului.

Aceastæ convingere a determinat România sæ salute inifliativa care afost luatæ de patru flæri mediteraneene de a conveni la convocarea uneiconferinfle privind securitatea øi cooperarea în Mediterana. Sunt maimulte motive care au determinat poziflia pozitivæ a României faflæ de acestproiect.

În primul rând, opinia noastræ verificatæ este cæ o cooperare mai largæ,o mai mare stabilitate øi o securitate sporitæ într°una din regiuni au unimpact favorabil direct asupra zonelor învecinate øi dincolo de acestea.În cazul special al Mediteranei, care este o componentæ deosebitæ aprocesului CSCE, corelafliile în numeroase domenii dintre aceastæ regiuneøi continentul european sunt bine stabilite øi recunoscute. Orice procescare tinde spre relaflii mai bune între nafliunile riverane acestei mærireprezintæ o contribuflie realæ spre dezvoltarea procesului CSCE cætre oEuropæ unitæ, paønicæ øi democraticæ. În plus, cu cât se va nuanfla acestproces, cu atât vor fi mai numeroase ocaziile pentru flærile europene sæ°øiintensifice cooperarea bilateralæ øi multilateralæ cu celelalte statemediteraneene.

Noi salutæm toate eforturile øi inifliativele de a spori cooperarea øi amæri securitatea în regiunea Mediteranei øi datoritæ aøezærii ei în apro-pierea Balcanilor, unde se aflæ România. Într°un anume fel, fiecare dintreaceste regiuni este o continuare a celeilalte. Øi sunt bucuros væzând cætot mai multe flæri ale celor douæ regiuni sunt din ce în ce mai preocupatede aceleaøi probleme øi sunt hotærâte sæ îmbunætæfleascæ cooperarea øisæ construiascæ un climat de încredere reciprocæ în regiunile respective.Aceste flæri au multe lucruri în comun privind realitatea, experienfla øimodul de abordare. De exemplu, România consideræ, de asemenea, cæschimbærile radicale care au avut loc în Europa deschid perspective øimai largi pentru dezvoltarea relafliilor de cooperare øi o mai bunæ înflelegere


369

reciprocæ între toate flærile balcanice. Øi este satisfæcætor sæ vezi o nouæhotærâre politicæ din partea tuturor nafliunilor acestei regiuni de atransforma Balcanii, prin cooperare øi eforturi conjugate, într°un impor-tant factor favorabil accelerærii procesului CSCE. În fond, noi gândim,de asemenea, în termenii unui For al securitæflii øi cooperærii în Balcani,ale cærui funcflii primordiale ar fi stimularea traducerii integrale în viaflæîn aceastæ regiune a prevederilor de bazæ ale Actului final de la Helsinkiøi ale documentelor CSCE subordonate. Aceasta ar include componentapoliticæ øi a securitæflii acestui proces prin promovarea unor mæsuriacceptate pentru a creøte încrederea reciprocæ øi securitatea în Balcani;componenta care exprimæ dorinfla tuturor flærilor balcanice de a sporicooperarea în domeniul economic, tehnologic, øtiinflific, precum øi înalte domenii; iar dimensiunea umanæ, solicitând o interacfliune mai strânsæîntre nafliunile acestei regiuni, are ca scop asigurarea deplinului respectal drepturilor umane øi soluflionarea problemelor umanitare.

În noul climat european, care ar putea lua un nou avânt sub influenflaReuniunii la nivel înalt a flærilor CSCE de la Paris, procesul de constituirea Forumului pentru Securitate øi Cooperare în Balcani, la care tocmaim°am referit, ar putea fi sprijinit de adoptarea unei Carte a Securitæfliiøi Cooperærii în Balcani. O astfel de cartæ ar putea asigura baza politicæøi juridicæ a forumului øi ar putea reafirma øi dezvolta reglementærileActului final de la Helsinki, având în vedere necesitæflile øi specificulBalcanilor.

Desigur, interesele comune ale nafliunilor care træiesc în Balcani øiacelea din regiunea Mediteranei nu se limiteazæ la apropierea geograficæa celor douæ regiuni. Zona vitalæ a protecfliei mediului înconjurætor oferæun câmp larg cooperærii dintre nafliunile Balcanilor øi ale Mediteranei.De exemplu, România a proclamat de curând Delta Dunærii „Rezervafliea biosferei“ øi a inifliat acfliuni la scaræ naflionalæ øi internaflionalæ pentruprotejarea mediului pe Dunære øi în Deltæ. Aceasta ar putea constituiun punct de interes pentru celelalte flæri ale Mærii Negre øi ale Mediteranei.

ADRIAN NÆSTASE

370

Numeroasele interconexiuni ale culturii øi civilizafliei dintre popoareleEuropei de Sud°Est øi ale Mediteranei constituie un alt motiv pentruinteresul arætat de România pentru inifliativa de a organiza o conferinflæpentru securitate øi cooperare în Mediterana.

În fine, noi privim interesul crescând pentru relaflii mai largi întretoate flærile reprezentate la aceastæ întâlnire ca un exemplu pentru viitoruldialog Nord°Sud. Este evident cæ nafliunile europene øi celelalte flærimediteraneene, conlucrând pentru reducerea decalajelor în dezvoltareîn domeniile economic, social, øtiinflific, tehnologic øi altele, îøi pot aducecontribuflia majoræ la procesul european CSCE øi la pacea øi stabilitateaîn Mediterana.

Domnule preøedinte,Potrivit ordinei de zi, reprezentanflii tuturor nafliunilor prezente la

aceastæ întâlnire vor studia în urmætoarele patru sæptæmâni aspecteleconcrete øi posibilitæflile de græbire a dezvoltærii economice øi sociale aflærilor din regiunea Mediteranei. În acelaøi timp, îøi vor concentra atenfliaasupra gæsirii solufliilor la problemele deosebit de importante ale protejæriiecosistemelor în Mediterana. Cred cæ suntem cu toflii de acord cæproblemele supuse dezbaterii sunt de o importanflæ majoræ pentrusprijinirea proceselor de dezvoltare øi asigurarea unei mai mari securitæfliøi stabilitæfli în regiune. Pentru a servi efectiv acestui scop, va fi esenflialpentru discufliile øi schimburile noastre de vederi sæ redactæm o minutæcare sæ conflinæ concluzii specifice øi recomandæri. Pentru ca astfel deconcluzii øi recomandæri sæ aibæ eficacitate, ele ar trebui sæ prevadæ mæsuriconcrete în anumite zone care joacæ un rol decisiv în dezvoltareacontemporanæ.

Una din liniile de acfliune ar trebui sæ flinteascæ, dupæ pærerea noastræ,eliberarea schimburilor economice de barierele artificiale, promovândtransferul de tehnologie, capital øi informaflie øtiinflificæ øi tehnicæ. Deasemenea, ea ar asigura acordarea de facilitæfli în cadrul strict al prefe-rinflelor de vamæ øi comerfl ale flærilor în curs de dezvoltare.


371

Aceastæ conferinflæ ar putea, de asemenea, sæ recunoascæ importanflatransferului de tehnologie øi a dezvoltærii economice integrate. Ar putea,de asemenea, sæ încurajeze stabilirea de zone economice ale liberuluischimb øi implementarea unor proiecte øi programe de cooperare regio-nalæ, cu sprijinul guvernelor øi organizafliilor internaflionale cum ar fiCEE, Comisia Economicæ pentru Europa, UNEP, OMS, FAO, ITUøi IMO. Astfel de proiecte øi programe ar putea fi instituite în domeniide interes øi importanflæ prioritare cum ar fi industria, transporturile,telecomunicafliile, agricultura, cercetarea, protecflia mediului înconjurætor,dezvoltarea unor noi surse de energie, turism, protecflia patrimoniuluicultural.

De o mare importanflæ pentru realizarea flelului acestei conferinfle arfi extinderea øi diversificarea contactelor directe, schimburilor de expe-rienflæ øi de date, informafliile, metodele øi materialele statistice. Un rolmajor în aceastæ privinflæ l°ar avea organizarea întâlnirilor de experfli øimese rotunde pe subiecte referitoare la economia orientatæ spre piaflæ,cu scopul de a armoniza øi a adopta standarde comune, în spiritul anga-jamentelor asumate în cadrul întâlnirii CSCE de la Bonn, în domeniuleconomiei øi al Întâlnirii CSCE de la Sofia privind mediul înconjurætor.

Concluziile întâlnirii ar putea recunoaøte cu deplin succes o mai maredisponibilitate din partea nafliunilor Europei de a participa mai activ laformarea personalului øi la acordarea de asistenflæ tehnicæ flærilor în cursde dezvoltare ale acestei regiuni.

În ceea ce o priveøte, România acordæ o importanflæ deosebit de mareintensificærii relafliilor sale cu statele mediteraneene în curs de dezvoltare.Aceasta ia forme variate incluzând schimburi de vizite, trimiterea despecialiøti, mai ales învæflætori øi profesori, în aceste flæri, stabilirea de relafliide cooperare cu institutele de cercetare mediteraneene. Include, deasemenea, prilejuri de efectuare a studiilor universitare øi postuniversitareîn România, intensificarea legæturilor dintre camerele de comerfl, partici-

ADRIAN NÆSTASE

372

parea mai largæ la târgurile øi expozifliile internaflionale, înfiinflarea unuicentru de cooperare economicæ cu flærile mediteraneene.

Unul dintre rezultatele acestei reuniuni ar fi întærirea bazelor legaleale cooperærii mediteraneene în diverse domenii. Suntem în cæutarea unormæsuri pentru a adera la diferitele instrumente legale care guverneazæactivitæflile internaflionale pentru protejarea mediului înconjurætor,precum øi în alte domenii în Mediterana.

Aceastæ reuniune ar trebui sæ contribuie la dezvoltarea cooperæriiinternaflionale cu scopul de a preveni cu strictefle depozitarea de materialetoxice øi dæunætoare în largul mærii, în apele teritoriale øi în lacuri.

Un factor important care, aøa cum am mai spus, asiguræ o bazæ comunæsolidæ pentru înflelegerea reciprocæ între popoarele Europei de Sud°Estøi în regiunea Mediteranei este existenfla în aceastæ regiune a unei varietæflide culturi øi civilizaflii. Deøi având un caracter diferit, ele au coexistatistoric una în vecinætatea alteia øi s°au influenflat reciproc spre folosultuturor. Pentru a releva øi a înflelege mai bine ceea ce este comun întrepopoarele Europei de Sud°Est øi din zona Mediteranei din punctul devedere al valorilor culturale øi spirituale, ar fi de mare interes, în concepflianoastræ, sæ convocæm o reuniune de specialiøti øi experfli asupra „Inter-ferenflelor culturale øi spirituale ale civilizafliilor mediteraneene“. Am fibucuroøi sæ gæzduim o astfel de reuniune în România.

Domnule preøedinte,Un rezultat plin de succes al acestei reuniuni ar determina færæ îndoialæ

un climat politic mai bun în Mediterana øi ar adânci spiritul de încrederereciprocæ øi mai buna înflelegere între flærile acestei regiuni. Aceasta arcrea condiflii mai favorabile pentru examinarea mæsurilor de încredereøi securitate, precum øi mæsuri pentru controlul øi reducerea forflelorarmate din aceastæ regiune. Aceasta ar contribui, de asemenea, la instalareaunui climat mai bun pentru aplanarea conflictelor existente care aumenflinut o stare de tensiune øi au afectat negativ cooperarea øi înflelegereaîntre nafliunile din regiunea Mediteranei.


373

Înainte de a încheia, aø dori sæ reiterez dorinfla øi hotærârea României,care este irevocabil angajatæ într°o politicæ de democratizare originalæ,spre pluralism, economie de piaflæ øi deplinul respect al drepturiloromului, sæ facæ tot posibilul pentru a contribui, în mod pozitiv, la succesulacestei reuniuni, la dezvoltarea cooperærii øi întærirea securitæflii øi stabi-litæflii în Mediterana.

Alex Bodry (ministru al Mediului din Marele Ducat de Luxemburg): Sæ dæmatenflie mediului înconjurætor.

Sæ asiguræm flærilor mai puflin dezvoltate condiflii de dezvoltare.Greøelile trecutului sæ nu se mai repete.Utilizarea energiei este piatra unghiularæ a oricærei politici economice øi

de mediu raflionale.


18.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ larecepflia oferitæ de organizatori în cinstea participanflilor.

25 septembrie 1990

7.30 Adrian Næstase pleacæ la Madrid, cu avionul.

12.45 Adrian Næstase plecæ la New York, cu avionul.Sosirea la New York la 14.40.

17.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla Consiliului de Securitate al ONU la nivelul miniøtrilorAfacerilor Externe, prezidatæ de Eduard Øevarnadze, ministru deExterne al URSS.

ADRIAN NÆSTASE

374


Rezoluflia 670 (1990)a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite

din 25 septembrie 1990


Reafirmând Rezolufliile sale 660 (1990) din 2 august 1990, 661(1990) din6 august 1990, 662 (1990) din 9 august 1990, 664 (1990) din 18 august1990, 665 (1990) din 25 august 1990, 666 (1990) din 13 septembrie 1990øi 667 (1990) din 16 septembrie 1990;

Condamnând ocuparea în continuare a Kuwaitului de cætre Irak, refuzulacestuia de a renunfla la acfliunile sale øi sæ punæ capæt anexærii deliberateøi deflinerii cetæflenilor unui stat terfl împotriva voinflei lor, cu violareaflagrantæ a Rezolufliilor 660 (1990), 662 (1990), 664 (1990) øi 667 (1990)øi a dreptului internaflional umanitar;

Condamnând, de asemenea, tratamentul aplicat cetæflenilor kuwaitieni decætre forflele irakiene, inclusiv mæsurile luate de a°i forfla sæ°øi pæræseascæpropria flaræ øi ræul tratament al persoanelor øi proprietæflii din Kuwait, prinîncælcarea dreptului internaflional;

Observând cu adâncæ îngrijorare încercærile persistente de a eluda mæsurilecuprinse în rezoluflia 661 (1990);

Observând, de asemenea, cæ un numær de state øi°au limitat personaluldiplomatic øi consular irakian din flærile lor øi cæ alte flæri intenflioneazæ sæprocedeze în acelaøi fel;


375

Hotærât sæ asigure prin toate mijloacele necesare aplicarea strictæ øi completæa mæsurilor înscrise în Rezoluflia 661 (1990);

Hotærât, de asemenea, sæ asigure respectarea deciziilor sale øi prevederilorarticolelor 25 øi 48 din Carta Organizafliei Nafliunilor Unite;

Afirmând cæ orice acte ale guvernului Irakului care sunt contrare rezolufliilorsus°menflionate sau articolelor 25 sau 48 din Cartæ, precum Decretul nr.377 din 16 septembrie 1990 a Consiliului Revoluflionar de Comandæ dinIrak, sunt nule øi neavenite;

Reafirmând hotærârea sa de a asigura conformitatea cu rezolufliile sale prinfolosirea la maximum a mijloacelor politice øi diplomatice;

Salutând folosirea de cætre secretarul general a bunelor sale oficii pentrua promova o soluflie paønicæ bazatæ pe rezolufliile pertinente ale Consiliuluiøi apreciind eforturile sale neîncetate în acest scop;

Relevând guvernului din Irak cæ faptul de a nu se conforma în continuaretermenilor Rezolufliilor 660 (1990), 661(1990), 662 (1990), 664 (1990),666 (1990) øi 667 (1990) ar putea conduce la alte acfliuni serioase ale Consi-liului în conformitate cu Carta, inclusiv cu prevederile capitolului VII;

Reamintind prevederile articolului 103 al Cartæ;

Acflionând în conformitate cu capitolul VII al Cartei,

1. Cheamæ toate statele sæ°øi îndeplineascæ obligafliile de a asigura strictaøi completa conformitate cu Rezoluflia 661 (1990) øi în special cuparagrafele 3, 4 øi 5 ale acesteia;

ADRIAN NÆSTASE

376

2. Confirmæ cæ Rezoluflia 661 (1990) se aplicæ tuturor mijloacelor detransport, inclusiv aeronavelor;

3. Decide ca toate statele, indiferent de existenfla unor drepturi sauobligaflii conferite sau impuse prin orice acord internaflional sau oricecontract aflat în derulare sau licenflæ sau autorizaflie, adoptate anteriordatei prezentei rezoluflii, vor refuza sæ dea permisiunea oricærei aeronavesæ decoleze de pe teritoriul lor, dacæ aeronava ar transporta oriceîncærcæturæ spre sau din Irak sau Kuwait, cu excepflia alimentelordestinate unor scopuri umanitare, autorizate de Consiliul de Secu-ritate ori de cætre Comitetul Consiliului de Securitate, aøa cum s°astabilit prin Rezoluflia 661 (1990) privind situaflia dintre Irak øi Kuwaitøi în conformitate cu Rezoluflia 666 (1990) sau a aprovizionærilordestinate strict scopurilor medicale sau numai UNIMOG (Grupulde observatori militari ai ONU pentru conflictul Iran–Irak);

4. Decide, de asemenea, cæ toate statele vor refuza sæ permitæ oricæreiaeronave destinate sæ aterizeze în Irak sau Kuwait, indiferent de statulîn care este înmatriculatæ, sæ survoleze teritoriul lor, cu excepfliacazurilor când:

a. Aeronava aterizeazæ pe un aeroport desemnat de cætre acest stat,situat în afara Irakului sau Kuwaitului, în scopul de a se permiteinspecflia ei pentru a se constata cæ nu existæ la bordul acesteianici o încærcæturæ interzisæ prin Rezoluflia 661 (1990) sau prinprezenta rezoluflie øi, în acest scop, aeronava poate fi reflinutæatât timp cât este necesar; sau

b. Zborul respectiv a fost autorizat de cætre Comitetul Consiliuluide Securitate; sau

c. Zborul este atestat de cætre Organizaflia Nafliunilor Unite caservind exclusiv scopurilor Grupului de Observatori Militari;


377

5. Decide în continuare ca fiecare stat sæ ia toate mæsurile necesare pentrua asigura cæ orice aeronavæ înregistratæ pe teritoriul sæu sau operatæde un operator care are sediul principal al companiei sale sau domiciliulpermanent pe teritoriul sæu se conformeazæ cu prevederile Rezolufliei661 (1990) øi cu prezenta rezoluflie;

6. Decide, de asemenea, ca toate statele sæ notifice în timp utilComitetului Consiliului de Securitate cu privire la orice zbor întreteritoriul sæu øi Irak sau Kuwait cæruia nu i se aplicæ cerinfla de aterizaremenflionatæ în paragraful 4 de mai sus, øi la scopul unui astfel de zbor;

7. Cheamæ toate statele sæ coopereze la luarea unor asemenea mæsuriatunci când sunt necesare, în conformitate cu dreptul internaflional,inclusiv Convenflia de la Chicago privind Aviaflia Civilæ Internaflionalæ,din 7 decembrie 1944, pentru a asigura punerea efectivæ în aplicarea prevederilor Rezolufliei 661 (1990) sau ale prezentei rezoluflii;

8. Cheamæ, de asemenea, toate statele sæ reflinæ orice vase sub pavilionirakian ce intræ în porturile lor øi care sunt sau au fost folositecontravenind Rezolufliei 661 (1990), sau sæ nu permitæ intrarea unorastfel de vase în porturile lor, cu excepflia împrejurærilor recunoscutede dreptul internaflional ca necesare pentru salvgardarea vieflii omeneøti;

9. Reaminteøte tuturor statelor obligafliile lor prevæzute de Rezoluflia661 (1990) privind îngheflarea tuturor activelor irakiene øi protejareaactivelor guvernului legitim al Kuwaitului øi al agenfliilor acestuia,amplasate înlæuntrul teritoriului lor øi sæ raporteze ComitetuluiConsiliului de Securitate cu privire la acele active;

10. Cheamæ, în plus, toate statele sæ furnizeze Comitetului Consiliuluide Securitate informaflii privind acfliunile întreprinse de ele pentruîndeplinirea prevederilor cuprinse în prezenta rezoluflie;

ADRIAN NÆSTASE

378

11. Afirmæ cæ li se cere Organizafliei Nafliunilor Unite, agenfliilor salespecializate øi altor organizaflii din sistemul ONU sæ ia mæsuricorespunzætoare pentru a pune în practicæ prevederile Rezolufliei 661(1990) øi cele ale prezentei rezoluflii;

12. Decide sæ analizeze, în eventualitatea eludærii prevederilor Rezolufliei661(1990) sau ale prezentei rezoluflii, de cætre un stat sau de cætrecetæflenii sæi, sau pe teritoriul sæu, mæsurile necesare împotriva statuluirespectiv pentru a preveni o astfel de eludare;

13. Reafirmæ cæ dispozifliile Convenfliei de la Geneva cu privire laprotecflia persoanelor civile în timp de ræzboi, din 12 august 1949,se aplicæ Kuwaitului øi cæ, în calitate de înaltæ Parte Contractantæ laConvenflie, Irakul este obligat sæ respecte în întregime prevederile saleøi, în special, este socotit ræspunzætor, potrivit Convenfliei, pentrugravele încælcæri comise de acesta, ca øi persoanele particulare carecomit sau dispun comiterea de încælcæri grave ale dispozifliei acesteia.

Adoptatæ la reuniunea 2 943 cu 14 voturi pentru øi 1 împotrivæ (Cuba).

Vorbitori miniøtrii de Externe:– James Baker, SUA;– Roland Dumas, Franfla;– Joe Clark1, Canada;– Douglas Hurd, Marea Britanie. O frazæ de reflinut: „It is not the United

States against Irak, but the States United“.– Reprezentanflii Republicii Finlanda; Republicii Côte d’Ivoire (ambasadorul);

Federafliei Malaysia; Republicii Federale Democratice Etiopia.


379

1 Joe Clark. Om politic øi de stat canadian. Ministru de Externe al Canadei (1984–1991).

Discursul rostit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,în øedinfla Consiliului de Securitate al ONU:

Domule preøedinte,Aø dori mai întâi sæ°mi exprim satisfacflia de a væ vedea prezidând

Consiliul de Securitate. Am privilegiul de a saluta în dumneavoastræ peun reprezentant al unei flæri prietene, un mare diplomat øi un campional idealurilor Nafliunilor Unite în viafla internaflionalæ.

Ne°am întrunit aici pentru a adopta o nouæ rezoluflie a Consiliuluide Securitate la punctul din ordinea de zi intitulat „Situaflia între Irakøi Kuwait“. Cu puflinæ vreme în urmæ am adoptat Rezoluflia 670 (1990)care urmæreøte întærirea sancfliunilor øi a altor mæsuri luate împotrivaIrakului, conform capitolului VII din Carta ONU. În calitate ce coautoral acestei rezoluflii, România acordæ o importanflæ deosebitæ tuturordispozifliilor sale øi crede cæ aplicarea ei ar putea juca un rol decisiv înreglementarea paønicæ a crizei din Golf.

Aceastæ poziflie nu este nouæ pentru flara mea. Este reafirmarea cate-goricæ a unei poziflii constante care a fost exprimatæ încæ din primeleore ale crizei. Permitefli°mi sæ o reamintesc pe scurt. La începutul luniiaugust, la øase ore dupæ ce Irakul a invadat Kuwaitul, guvernul româna declarat cæ nimic nu poate justifica folosirea forflei împotriva unui statindependent øi suveran øi a chemat la oprirea ostilitæflilor øi retragereaimediatæ a forflelor armate dincolo de frontierele naflionale ale celor douæflæri. România a participat activ øi a contribuit direct la redactarearezolufliilor care condamnæ Irakul øi cer retragerea imediatæ øi necon-diflionatæ a forflelor irakiene øi aplicarea, împotriva Irakului, a sancfliu-nilor prevæzute de Cartæ.

În zilele care au urmat, guvernul român a promulgat legea necesaræa aplicærii Rezolufliei 661 (1990) a Consiliului de Securitate øi asiguræriicæ sancfliunile vor fi respectate de cætre tofli cetæflenii români øi toateîntreprinderile øi institufliile române. Procedând astfel, flara mea øi°aexprimat profundul ataøament pentru ideea de moralitate øi legalitate

ADRIAN NÆSTASE

380

în toate sferele vieflii naflionale øi internaflionale. De fapt, acestea constituieînsæøi esenfla øi obiectivul organizafliei noastre, pusæ în joc în aceastæperioadæ criticæ. Nu încape nici o îndoialæ cæ ræspunsul cel mai urgentla problemele ridicate de situaflia gravæ din Golf se aflæ în aplicareadispozifliilor pertinente ale Cartei Nafliunilor Unite øi a rezolufliilorConsiliului de Securitate.

În aceastæ privinflæ, unul din aspectele cele mai încurajante este cæConsiliul de Securitate a fæcut dovada aptitudinii sale de a°øi exercitaputerile øi funcfliunile. Cele opt rezoluflii adoptate de cætre Consiliul deSecuritate în problema de care ne ocupæm sunt cea mai bunæ dovadæcæ Consiliul este ferm hotærât sæ se achite de responsabilitæflile pe carei le°a încredinflat comunitatea mondialæ a nafliunilor. Consiliul exprimænu numai punctul de vedere al membrilor sæi, dar øi sentimentul generalal comunitæflii mondiale care condamnæ anexarea unui stat suveran,membru al ONU. Consiliul a exprimat totodatæ o normæ importantæde drept internaflional amintind Irakului cæ acfliunile sale, contrare CarteiONU, sunt nule øi neavenite.

În acelaøi timp, trebuie semnalatæ hotærârea Consiliului reflectatæ înactivitæflile sale oficiale øi informale în vederea garantærii respectæriirezolufliilor Consiliului de Securitate datoritæ utilizærii tuturor mijloacelorpolitice øi diplomatice. În acest sens, guvernul meu doreøte sæ dea dinnou expresie profundei sale recunoøtinfle faflæ de domnul Javier Pérezde Cuéllar, secretarul general al Organizafliei Nafliunilor Unite, pentruinifliativele øi eforturile sale personale øi pentru cæ øi°a pus preflioasa saexperienflæ în serviciul eforturilor noastre comune.

Rezoluflia 670 (1990) pe care am adoptat°o astæzi cere tuturor statelorsæ°øi achite obligaflia de a asigura aplicarea strictæ øi integralæ a Rezolufliei661 (1990) øi confirmæ cæ aceasta se aplicæ tuturor mijloacelor detransport, inclusiv aeronavelor. Aceastæ rezoluflie confline numeroasedispoziflii de importanflæ deosebitæ, care vizeazæ în mod evident sæ obligeIrakul sæ aplice precedentele rezoluflii ale Consiliului de Securitate.


381

fiara mea se angajeazæ sæ sprijine pe deplin Rezoluflia 670 (1990).Guvernul român va lua mæsurile care se impun pentru a o aplica integral,aøa cum a fæcut°o øi dupæ adoptarea Rezolufliilor 661 (1990) øi 670 (1990).

În plus, aø vrea sæ spun cæ, urmare faptului cæ respectæ cu stricteflesancfliunile împotriva Irakului, România suferæ pierderi considerabile,evaluate la peste 3 miliarde dolari. Dificultæflile noastre sunt cu atât maimari cu cât economia noastræ este într°o situaflie precaræ. Aceste pierderiøi dificultæfli survin într°un moment de o importanflæ decisivæ pentrureformele economice din România øi provoacæ suferinfle suplimentarepentru poporul nostru.

Cu toate acestea, suntem convinøi cæ anumite valori internaflionalesunt vitale pentru ansamblul comunitæflii mondiale. Una dintre ele estesolidaritatea. Aceasta s°a manifestat elocvent prin înseøi activitæflileConsiliului de Securitate. Tocmai în acest spirit de solidaritate trebuiesæ depunem toate eforturile posibile pentru a gæsi soluflii în mæsuræ sæatenueze dificultæflile acelor flæri care, pentru cæ respectæ deciziile Con-siliului de Securitate, sunt grav afectate, în domeniile economic øi social,prin aplicarea rezolufliilor care impun sancfliuni economice Irakului.

Conform articolului 50 al Cartei ONU, o serie de flæri, printre careøi România, au cerut consultæri care, dupæ pærerea noastræ, ar trebui sæfie pragmatice øi sæ faciliteze identificarea de soluflii în scopul de a acordaasistenflæ flærilor care sunt grav atinse prin aplicarea sancfliunilor împotrivaIrakului.

Ne°am felicitat pentru adoptarea Rezolufliei 669 (1990) prin careConsiliul de Securitate a încredinflat Comitetului creat conform Rezoluflei661 (1990) sarcina de a examina cererile de asistenflæ formulate în con-formitate cu articolul 50 al Cartei øi de a face recomandæri preøedinteluiConsiliului de Securitate pentru a le da o urmare corespunzætoare.Nutrim speranfla cæ acest comitet se va achita de sarcinæ într°o manieræconstructivæ øi spre deplina satisfacflie a tuturor pærflilor interesate.

ADRIAN NÆSTASE

382

Numeroase state, ca øi secretarul general, au afirmat cæ invazia øipretinsa anexare a Kuwaitului au trezit o reacflie istoricæ din parteaConsiliului de Securitate. Prezenta reuniune ministerialæ a Consiliuluieste un eveniment care subliniazæ valoarea politicæ considerabilæ a acesteireacflii. Violarea Cartei ONU øi a dreptului internaflional nu ar putea ficomisæ færæ a fi sancflionatæ. Rezoluflia 670 (1990) este o mærturie limpede.În aceastæ privinflæ, Consiliul de Securitate øi°a adus o contribuflie caren°ar trebui subestimatæ la reglementarea paønicæ a crizei din Golf, ceeace indicæ în mod clar cæ nu vor putea fi realizate progrese în ceea cepriveøte situaflia în întreaga regiune atâta timp cât criza actualæ nu vaface obiectul unei soluflii conforme cu poziflia adoptatæ de Consiliul deSecuritate.

Rezoluflia 670 (1990) este o dovadæ suplimentaræ cæ întreaga comuni-tate internaflionalæ este hotærâtæ sæ respingæ încælcærile flagrante aleprincipiilor fundamentale ale dreptului internaflional. Noi împærtæøimopinia dupæ care, în situafliile de conflict, ONU poate sæ ofere solufliijuste øi onorabile. Speræm sincer cæ vor fi reîntærite capacitatea ONUde edificare a pæcii øi autoritatea sa, garantæ a primatului dreptului înrelafliile internaflionale.

– Eduard Øevarnadze;– Kuwait;


26 septembrie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la lucrærilecelei de a 45°a sesiuni a Adunærii Generale a Organizafliei NafliunilorUnite.


383

10.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Anatoli Maksimovici Zlenko1, ministrul de Externe al RepubliciiUcraina.

Anatoli Maksimovici Zlenko: Sæ privim în viitor. Suntem vecini.Sæ cooperæm nu numai economic, ci øi politic.Au în vedere lærgirea cooperærii.Declaraflia din 16 iulie2 le dæ posibilitatea dezvoltærii relafliilor cu stræinæ-

tatea, în primul rând cu flærile vecine.Au stabilit contacte cu Ungaria, Cehoslovacia øi Polonia. Aøteaptæ vizita ministrului de Externe polonez în Ucraina în octombrie. Continuæ contactele cu Cehoslovacia; s°a væzut ieri cu Jiri Dienstbier. Au

discutat posibilitatea unei cooperæri mai active, inclusiv posibilitatea unui schimbde reprezentanfli diplomatici, precum øi relaflii consulare øi comerciale. Ceho-slovacia a propus sæ acrediteze un diplomat pe lângæ MAE ucrainean. Amba-sadorul cehoslovac s°a interesat de acreditarea sa pe lângæ guvernul ucrainean.E o chestiune nouæ; examineazæ modalitæflile. Este mai mult sau mai puflinun pas constructiv propus de Cehoslovacia. Au decis sæ continue schimburilede vederi.

Referitor la România — flaræ vecinæ — avem interes reciproc. Nu propunestabilirea imediatæ de relaflii diplomatice.

Au examinat noi posibilitæfli de cooperare, în primul rând cu flærile vecine,dar nu numai cu ele. Ei se gândesc øi la alte flæri, unde sunt cetæfleni ucraineni:Canada, flæri latino°americane. Prioritatea o reprezintæ însæ flærile vecine.

ADRIAN NÆSTASE

384

1 Anatoli Maksimovici Zlenko. Diplomat ucrainean. Ministru de Externe al Republicii Ucraina(1990–1994). Reprezentant al Ucrainei la ONU (1994–1997) øi ambasador la Paris(1997–2000).

2 În anii glasnostiului gorbaciovian, Ucraina îøi afirmæ identitatea naflionalæ, la 16 iulie 1990fiind votatæ suveranitatea Republicii, iar la 24 august 1991 este proclamatæ independenfla RepubliciiUcraina.

Relafliile economice: vor încerca sæ sprijine dezvoltarea lor. Au o Comisiede stat pentru relafliile economice, condusæ de un viceprim°ministru. Preocu-parea lor e sæ stimuleze relafliile economice.

Cum vedem posibilitatea unui schimb de reprezentanfli diplomatici?Adrian Næstase: Exprimæ în primul rând plæcerea de a°l întâlni.

Avem aceeaøi abordare. Sæ gæsim soluflii.Ne gândim serios la domeniile consular øi cultural.Noi suntem gata pentru orice relaflii. Urmærim schimbærile din URSS øi

Ucraina. Încercæm o abordare înfleleaptæ.Problemele pot fi sensibile. Suntem pentru o abordare prieteneascæ. Suntem în favoarea cooperærii bilaterale. Aøteptæm de la ei propuneri pentru

relaflii. Ei øtiu mai bine ce pot face. Nu vrem sæ fim contraproductivi, de aceeasuntem receptivi la pozifliile lor.Anatoli Maksimovici Zlenko: Mulflumeøte pentru abordarea prieteneascæ.

Va informa pe primul°ministru1 de aceastæ abordare prieteneascæ.La Kiev existæ Consulatul general al României; deocamdatæ acolo e doar

un om.Vor lua legætura øi cu cei de la Moscova.Întreabæ dacæ românii au propuneri similare cu Cehoslovacia: dorim sæ

acreditæm un ambasador sau un diplomat pe lângæ guvernul ucrainean?Adrian Næstase: Pentru noi ar fi interesant — dar vrem sæ se øtie cæ avemgreen light din partea lor, care øtiu dacæ e bine sau nu în acest moment.

Noi suntem gata.2

Anatoli Maksimovici Zlenko: Spune cæ situaflia la ei e cam complicatæ acum.Ne îndeamnæ sæ urmærim atent ceea ce se întâmplæ la Kiev.Cu Moscova nu e nici o problemæ. Constituflia øi Declaraflia de indepen-

denflæ le permit noi abordæri.


385

1 Vitali Masol. Om politic øi de stat ucrainean. Prim°ministru al Republicii Ucraina (28iunie–17 octombrie/23 octombrie 1990).

2 La 1 februarie 1992, România øi Ucraina stabilesc relaflii diplomatice la nivel de ambasadæ;ambasade la Bucureøti øi Kiev.

Au prevederi suficiente pentru a putea acredita un reprezentant diplomaticromân — examineazæ cum.Adrian Næstase: Suntem convinøi de importanfla unor relaflii foarte bune înviitor.

Din partea noastræ este un interes larg øi înflelegere. Existæ cadrul legal, darøi elemente politice.Anatoli Maksimovici Zlenko: Poate reuøim sæ organizæm contacte la nivelde lucru între ministerele de Externe.Adrian Næstase: Salutæm o vizitæ a ministrului ucrainean de Externe laBucureøti.Anatoli Maksimovici Zlenko: Spune cæ va veni cu plæcere.Adrian Næstase: Examinæm øi cealaltæ propunere.Anatoli Maksimovici Zlenko: Reprezentantul nostru permanent la ONU,Ghenadi Udovenko, are contacte foarte bune.

Primul°ministru ucrainean va veni.Mulflumeøte pentru întâlnire.

Adrian Næstase: Reciproc. Sæ ne utilizæm imaginaflia.Anatoli Maksimovici Zlenko: Spune cæ pentru ei e foarte important de stabilitcontate politice.


10.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ a Adunærii Generale a ONU, prezidatæ de Guido deMarco, ministru de Externe al Maltei.

Hans°Dietrich Genscher (ministru de Externe al RFG): Nu o Europæ ger-manæ, ci o Germanie europeanæ.

Vor accepta responsabilitæfli în Europa øi în lume.Conflictele ideologice sæ nu fie înlocuite acum de conflicte datorate deosebirilor

de nivel de dezvoltare.

ADRIAN NÆSTASE

386

Tot continentul trebuie sæ fie angajat pe drumul care duce la democraflieparlamentaræ. Unificarea Germaniei nu°i va face sæ uite de unificarea Europei.

URSS aparfline Europei. Færæ URSS nu poate fi Europæ unitæ.Mai mare transparenflæ pentru transferurile de arme.Semne ale unei ere noi în soluflionarea diferendelor.Agresiunea øi øantajul trebuie tratate ca atare — apropo de Golf. Niciodatæ

ONU nu a fost atât de unitæ împotriva unei agresiuni.Potenflialul de peace°keeping al ONU — de folosit la maximum.Sæ creæm un international legal system — un al treilea Pact, pentru dreptul

la un mediu curat, pentru reducerea poluærii.Douglas Hurd (ministru de Externe al Marii Britanii): Câtæ deosebire întreAdunarea Generalæ de anul trecut øi cea de anul æsta!

Subliniazæ semnificaflia zilei de 3 octombrie1: big day for Germany andfor Europe.

11.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Abu Hassan Haji Omar2, ministru de Externe al Federafliei Malaysia.

Adrian Næstase: Relevæ interesul pærflii române pentru relaflii bilaterale solide,atât economice, cât øi politice.

Cæutæm parteneri pentru modernizarea economiei noastre øi revedemlegæturile noastre economice.

Urmærim evolufliile din Malaysia. Interes pentru dezvoltarea relafliiloreconomice.Abu Hassan Haji Omar: Exprimæ plæcerea de a°l întâlni pe ministrul român.

De acord cæ relafliile bilaterale în prezent sunt bune, dar conflinutul e camscæzut — în ceea ce priveøte schimbul de vizite la nivel înalt.


387

1 La 3 octombrie 1990 au avut loc festivitæflile oficiale care marcheazæ reunificarea Germaniei.2 Abu Hassan Haji Omar. Om politic øi de stat malaysian. Ministru de Externe al Federafliei

Malaysia (1987–1991).

Avem un numær de acorduri bilaterale — cel puflin øase acorduri din1972 — dar neutilizate pe deplin.

Deschiderea economiei de piaflæ româneøti creeazæ oportunitæfli.„Grupul celor 15“ s°a întâlnit la Kuala Lumpur în iunie 1990. Vor sæ

promoveze relafliile de cooperare Sud–Sud. Unele flæri europene vor puteaparticipa la proiectele pe care ei le au în vedere.

Iugoslavia e interesatæ.Unul dintre principalele proiectele pe care le au în vedere e un aranjament

bilateral de plæfli, pentru ca relafliile economice sæ se poatæ dezvolta, sæ fie garanfliide platæ.

Primul°ministru malaysian1 a indicat ca România sæ fie printre flærile cucare sæ coopereze.

Altæ problemæ: cum putem dezvolta legæturile dintre sectorul privat dinMalaysia cu Europa de Est, prin intermediul României. România are mariposibilitæfli.

Dacæ Malaysia øi România pot dezvolta relafliile — ei au conexiuni buneîn Asia de Sud°Est, iar noi în Europa de Est. Ei pot trimite o echipæ comercialæsau pot primi o echipæ a noastræ la ei.

Comisia mixtæ — el a fost preøedintele pærflii malaysiene în Comisie — sæavem una în prima jumætate a anului viitor la Kuala Lumpur.

Îl invitæ pe Adrian Næstase în Malaysia, într°o vizitæ oficialæ.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru invitaflie.

În fapt, privim în acelaøi fel relafliile bilaterale.E interesantæ abordarea lor pentru contacte cu o arie mai largæ. Nu putem

sæ ne ræspândim în toate flærile. Ar fi o oportunitate foarte bunæ. E foartefavorabil acestei idei. Vom cæuta sæ o evaluæm cât mai curând.

O echipæ a unor firme private malaysiene în România e foarte bine venitæ.Economia noastræ are un potenflial mare. E nevoie de modernizare. E un

ADRIAN NÆSTASE

388

1 Datuk Seri Mahathir bin Muhammad. Om politic øi de stat malaysian. Prim°ministru alFederafliei Malaysia (1981–2003).

moment crucial, când industria depinde de investiflii stræine. E important cinevine acum.

Nu avem datorii. Avem o largæ infrastructuræ economicæ. Multe utilaje suntînvechite. Dar pot fi modernizate cu know how adecvat øi cu investiflii.

Malaysia are importante realizæri economice. Poate putem învæfla de la eiøi poate ne pot ajuta cu management øi infrastructuræ. Suntem complementari.Cea mai bunæ cale e sæ intensificæm relafliile politice øi economice.

Va ridica problema în guvern. Vom trimite o echipæ economicæ øi apoi îiinvitæm pe ei sæ vadæ ce îi intereseazæ.

Sæ folosim conjunctura actualæ. Cadrul juridic e foarte important.Sæ dæm un impuls activitæflii Comisiei mixte. Firmele private au nevoie de anumite garanflii.Ministrul va prezida Comisia mixtæ de partea malaysianæ? Vom încerca

acelaøi nivel.Abu Hassan Haji Omar: Practica noastræ e ca preøedinflia Comisiei sæ fieasiguratæ de ministrul de Externe.Adrian Næstase: Atunci sæ procedæm øi noi la fel. Vom putea face øi o vizitæoficialæ.

Îl adreseazæ invitaflia sæ vinæ în România.Abu Hassan Haji Omar: Managementul øi infrastructura sunt principaleledomenii de interes?Adrian Næstase: Mai sunt øi altele: investiflii pentru modernizarea unor între-prinderi, plus firme mixte. Avem nevoie de know°how pentru a fi competitivi.

Dorim sæ învæflæm din experienfla lor în aceastæ perioadæ de tranziflie.Suntem interesafli în bunuri de consum.E o perioadæ în care nu avem credite externe. Ne°ar interesa øi credite comer-

ciale. Sæ punem oamenii responsabili în contact.Abu Hassan Haji Omar: Creditul e legat de Acordul de plæfli — care eimportant pentru noi.


389

Avem o echipæ de la Banca Centralæ øi Ministerul Finanflelor care mergeîn unele flæri, în special latino°americane.

Acordul e o prioritate. Malaysia a semnat deja cu Venezuela øi Nigeria øinegociazæ cu alflii.Adrian Næstase: Putem trimite acolo o echipæ de specialiøti.Abu Hassan Haji Omar: E important øi Acordul de navigaflie.Adrian Næstase: Îl vom negocia.

Noi avem contacte foarte bune cu flærile latino°americane.Abu Hassan Haji Omar: Cum se vede viitorul Europei Ræsæritene înurmætorii câfliva ani?Adrian Næstase: Sunt douæ posibile evoluflii: abordarea individualæ a pro-blemelor øi o modalitate bazatæ pe o structuræ comunæ a flærilor ieøite dintotalitarism, prin care sæ°øi afirme interesele în relafliile cu Occidentul.

Pentru moment, problema fline mai mult de evoluflia politicæ internæ dinflærile est°europene.

Cea mai mare parte a acestor flæri se confruntæ cu probleme politice interne;fiecare dæ prioritate relafliilor cu Europa Occidentalæ; au complexul aparte-nenflei la CAER øi la Tratatul de la Varøovia. Pentru moment, se ruøineazæsæ spunæ cæ au ceva comun cu „Europa Ræsæriteanæ“.

Europa Occidentalæ nu va putea absorbi pur øi simplu Europa de Est.Abu Hassan Haji Omar: „Statele Unite ale Europei“ sunt încæ departe.Adrian Næstase: Corect. Unii dintre interlocutorii mei consideræ cæ nimeninu e interesat cu adeværat de aøa ceva în acest moment. Germania — nu. Dupæreunificare, încercând, probabil, sæ°øi dezvolte propria sferæ de influenflæ. Franfla,din considerente istorice, nu ar fi interesatæ de astfel de evoluflii confederaliste.Nu vor vrea o confederaflie cu un vecin mai puternic dupæ re°unificare. MareaBritanie — idem.

Ca subiect de propagandæ, „Statele Unite ale Europei“ constituie unul foarteinteresant, dar, ca proiect politic, nu e posibil de realizat pânæ la sfârøitulsecolului.

ADRIAN NÆSTASE

390

Abu Hassan Haji Omar: Europa de Est se va concentra întâi pe dezvoltareeconomicæ internæ øi apoi la nivel continental.


27 septembrie 1990

9.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu John Edwin Mroz, preøedinte al Institutului de Studii de SecuritateEst°Vest.

John Edwin Mroz: A fost la reuniunea de la Strasbourg. Acolo a fost øi DoinaCornea.

Occidentul nu vede bine România.De væzut ce putem face pentru a schimba lucrurile.

Adrian Næstase: Explicæ pe larg evolufliile politice, economice øi sociale dinflaræ.

Important este sæ punem economia pe noi principii, sæ o facem sæ funcflioneze.Problema noastræ este cæ, pe lângæ opoziflia politicæ, avem o minoritate

radicalæ, care contestæ violent legitimitatea puterii.John Edwin Mroz: La Strasbourg, oamenii au aplaudat°o pe Doina Corneacând a vorbit de revenirea securitæflii, hærfluirea oponenflilor etc.

Minerii au fost un dezastru.Adrian Næstase: Nu existæ o alternativæ a guvernului la cursul ferm spredemocratizare.

Avem nevoie de oameni cu care sæ avem dialog constructiv.John Edwin Mroz: Anunflæ cæ va veni în vizitæ în România.

Sæ aducem un seminar pe democratizare în România.Vrea sæ discute cu multæ lume, inclusiv din opoziflia din România pentru

a face o evaluare.Adrian Næstase: E foarte important sæ nu se destabilizeze România, ci sæ oimplicæm în procesul european.


391

John Edwin Mroz: La 16 noiembrie începe un program. Va transmite laCabinetul lui Adrian Næstase toate informafliile.Adrian Næstase: Noi o sæ°i trimitem informaflii referitoare la Balcani.John Edwin Mroz: Doina Cornea are mulfli sprijinitori; e o femeie foartecurajoasæ.


10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Bolivariene Venezuela,Reinaldo Figueredo Planchart1.

Adrian Næstase: Bucuros de cunoøtinflæ.Dorim sæ°l salutæm la Bucureøti.Petre Roman va fi în America Latinæ în noiembrie–decembrie. Va fi o

întâlnire între cei doi premieri.Suntem foarte interesafli în dezvoltarea relafliilor cu America Latinæ, în special

cu Venezuela.Casa Americii Latine la Bucureøti; sæ stabilim detalii — statut, funcfliuni.Avem principii economice cunoscute. Disponibilitatea noastræ de a dezvolta

contactele economice directe.Dezvoltare — spre introducerea economiei de piaflæ.Economia româneascæ are potenflial. Suntem implicafli într°un efort de moder-

nizare. Încercæm sæ nu ne læsæm tentafli de o abordare izolaflionistæ.Reacfliile din America Latinæ au fost excelente.Speræm mult ca dimensiunea politicii noastre spre America Latinæ sæ fie

utilæ.Reinaldo Figueredo Planchart: Simpatii naturale între România øi Venezuela.

Urmæreøte cu foarte mult interes procesele din România.

ADRIAN NÆSTASE

392

1 Reinaldo Figueredo Planchart. Om politic øi de stat venezuelean. Ministru de Externe alRepublicii Bolivariene Venezuela (1989–1992).

Vede cu o enormæ neliniøte ce se întâmplæ în Europa, mai ales dezvoltareaeurocentrismului. Dincolo de problemele imediate trebuie asiguratæ stabilitateanecesaræ dezvoltærii.

Sunt experienfle foarte interesante în America Latinæ. La Budapesta a fostfoarte impresionat de francheflea discufliilor — voinfla de a gæsi soluflii dedezvoltare a relafliilor cu Grupul Rio.

Grupul Rio se lærgeøte cu Chile øi Ecuador.Venezuela are mare interes în relafliile cu România. Se gândeøte la o vizitæ

în Europa de Est. A trebuit sæ o amâne — datoritæ evenimentelor cunoscute— implicafliile invaziei irakiene privesc pe toatæ lumea.

A avut un mic dejun cu troica CEE referitor la criza din Orientul Mijlociuøi din Golf. Dincolo de evenimentele la zi, au discutat consecinflele pentru multeflæri ale acestei crize. Ei au arætat cæ e necesar de a gæsi cæi de a discuta.

Dacæ relafliile URSS–SUA au permis evolufliile din Europa de Est, speræcæ tot ele vor face ca sistemul ONU sæ poatæ ræspunde tuturor elementelorCartei — securitate øi dezvoltare.

Aici e interes pentru a discuta cu actorii principali — øi România e un actorprincipal.

Referitor la vizita lui în România: se gândeøte la începutul anului viitor.Apoi vom fixa vizita preøedintelui Pérez1.

Petre Roman va fi foarte bine primit la ei. Sæ vedem ce proiecte de cooperareeconomicæ putem realiza. Adrian Næstase: Am fost sigur cæ va fi un contact facil între noi.

Vor fi ocazii sæ ne revedem.E bine sæ „spafliem“ vizitele. Din punct de vedere politic, e bine sæ începem

cu vizita sa, la începutul anului viitor.Situaflia din Golf e dificilæ øi pentru noi din punct de vedere economic. Ne

costæ câteva sute de milioane de dolari lunar.Contæm pe prieteni, între care øi Venezuela.


393

1 Carlos Andrés Pérez. Om politic øi de stat venezuelean. Preøedinte al Republicii BolivarieneVenezuela (2 februarie 1989–31 august 1993).

Oamenii aøteaptæ schimbæri peste noapte. Aøteptærile depæøesc posibilitæflilereale de schimbare.

Vom lucra pentru interesele noastre comune.Reinaldo Figueredo Planchart: Vom avea dejunul cu Grupul Rio.

Mulflumeøte pentru sprijinul promis candidaturii ambasadorului Aguilar1

la CIJ.


11.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Kang Sok Ju, prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe2 al RPDCoreene.

Kang Sok Ju: Felicitæri pentru numire.Speræ sæ promovæm relafliile pe bazæ de interes reciproc, egalitate øi neamestec

în treburile interne.În conformitate cu noua situaflie din lume, flara sa dezvoltæ relafliile cu flærile

occidentale øi Japonia.Apreciazæ eforturile guvernului român pentru a stabiliza situaflia internæ.Vrea sæ ne spunæ despre situaflia de la ei.Au fost discuflii cu Sudul la nivelul primului°ministru3. Poziflia lor e ca

dialogul coreean sæ se flinæ între Nord øi Sud, færæ amestec din afaræ. E periculossæ te bazezi pe forfle din afaræ.

Principalele puncte în dialog sunt reducerea tensiunii øi ajungerea la unsistem confederal.

ADRIAN NÆSTASE

394

1 Andres Aguilar Mawdsley. Jurist venezuelean. Membru al Curflii Internaflionale de Justiflie(1991–1995).

2 Kim Yong Nam. Ministru de Externe Al Republicii Populare Democrate Coreene(1983–1998).

3 La 4 septembrie 1990, primul°ministru nord°coreean, Yon Hyong Muk, a fæcut o vizitæ laSeul.

S°a convenit sæ se continue discufliile la diferite niveluri în ceea ce priveøteadmiterea în ONU. Sudul n°a acceptat propunerea lor sæ intre pe un loc. Coreeade Sud acflioneazæ pentru a obfline separat calitatea de membru, ceea ce varuina procesul de unificare. Ei vor sæ vinæ la ONU prin acord. Adrian Næstase: Plæcere de a avea aceastæ discuflie.

Poziflia noastræ referitoare la calitatea de membru e claræ øi e aceeaøi — eo problemæ a poporului coreean; sæ hotærascæ singuri. Am spus asta øi sud°core-enilor. Coreenii sæ stabileascæ care e cea mai bunæ soluflie pentru ei. Nu vremsæ ne amestecæm.Kang Sok Ju: E clar.

E o poziflie înfleleaptæ. Problema admiterii la ONU e o problemæ de discutatde cætre coreeni.

Stabilirea relafliilor cu Coreea de Sud nu înseamnæ schimbarea pozifliilordumneavoastræ. E o problemæ de free choice, o abordare normalæ.

Dorinfla lor e sæ aibæ o cooperare cât mai strânsæ cu România.Ureazæ succese.

Adrian Næstase: Mulflumiri.


18.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ larecepflia oferitæ de Hans°Dietrich Genscher, ministru de Externe al RFG.

19.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ larecepflia oferitæ de Jiri Dinstbier, ministru de Externe al RepubliciiFederative Cehæ øi Slovacæ.

20.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladineul oferit de Roland Dumas, ministru de Externe al RepubliciiFranceze, în cinstea delegafliilor flærilor francofone.


395

28 septembrie 1990

10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Tserenpiliin Gombosuren1, ministru de Externe al RepubliciiPopulare Mongole.

Adrian Næstase: Bucuros de întâlnire.Sæ ne gândim la viitorul cooperærii. Sunt dezvoltæri în flara noastræ; la ei

de asemenea. Sæ le luæm în considerare. Sæ gæsim modalitæfli de dezvoltare arelafliilor în noile condiflii.

Am avut relaflii bune în trecut. Sæ le continuæm.Suntem într°un moment special de dezvoltare a culturii politice øi economice.România se miøcæ spre o nouæ economie. E interesatæ în relaflii largi, cu

parteneri diversificafli.Ar fi util sæ intensificæm contactele politice între ministerele de Externe —

consultæri politice — øi sæ gæsim cele mai bune posibilitæfli în domeniul economic. Suntem complementari într°o anumitæ mæsuræ. Trebuie sæ încurajæm firmele

româneøti sæ meargæ în Mongolia øi oamenii de afaceri de la ei sæ vinæ la noisæ vedem ce putem face.

Comisia mixtæ sæ funcflioneze.Suntem gata sæ extindem relafliile bilaterale øi în domeniile øtiinflei øi culturii.

Tserenpiliin Gombosuren: Bucuros de întâlnire øi de schimbul de vederiprivind dezvoltarea relafliilor bilaterale.

De acord cu prezentarea succeintæ a lui Adrian Næstase privind relafliilebilaterale.

Am avut relaflii bune în trecut. Sæ le continuæm.De acord sæ învigoræm relafliile flinând seama de dezvoltærile pe plan intern.Ei vor sæ menflinæ relafliile cu România în toate domeniile.Experflii din ambele flæri din cadrul Comisiei mixte vor examina cæile concrete

de dezvoltare a relafliilor bilaterale.

ADRIAN NÆSTASE

396

1 Tserenpiliin Gombosuren. Om politic øi de stat mongol. Ministru de Externe al RepubliciiPopulare Mongole (1988–1996).

Credem cæ relafliile din trecut vor fi o bunæ bazæ pentru dezvoltarea încontinuare a relafliilor.

E important sæ avem contacte politice regulate între cele douæ ministere deExterne. Ambasadele sæ°øi joace rolul. Speræ cæ noul ambasador al Românieiîn Mongolia va veni cât de repede posibil.

Împærtæøeøte interesul pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. Speræ sæ gæsimmodalitæfli concrete de cooperare.

În trecut, lucrau pe bazæ de planuri cincinale. Începând din 1991, vor treceøi ei la o nouæ economie.Adrian Næstase: Gândim la fel în privinfla relafliilor bilaterale.

Sæ încercæm sæ folosim ceea ce am construit pânæ acum pentru dezvoltareacooperærii în viitor.

Dacæ e de acord, vom vorbi cu responsabilii economici — sæ°i punem încontact cu partea mongolæ, sæ vadæ exact ce pot face.Tserenpiliin Gombosuren: De acord.

Ar saluta o delegaflie de experfli români în Mongolia la sfârøitul acestui ansau începutul anului viitor.Adrian Næstase: Øi la nivel parlamentar sæ facem schimburi.Tserenpiliin Gombosuren: Nu e o problemæ.Adrian Næstase: E important sæ menflinem contactul, sæ discutæm direct, nuprin fax.Tserenpiliin Gombosuren: Foarte bucuros de întâlnire. Speræ cæ ne vomîntâlni din nou, la Bucureøti sau în Mongolia.Adrian Næstase: Ar fi bucuros sæ°l salute în România, în vizitæ.


10.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Gareth Evans1, ministru de Externe al Australiei.


397

1 Gareth Evans. Om politic øi de stat australian. Ministru de Externe al Australiei (1988–1996).

Adrian Næstase: Vestea bunæ despre România o reprezintæ în acest momentschimbarea dinamicii în societatea româneascæ.Gareth Evans: Vrea niøte date despre problemele interne din România.Adrian Næstase: România a fost într°o situaflie de blocaj.

În scurt timp a trebuit sæ facem multe lucruri — bune øi rele.Tendinfla de evoluflie este pozitivæ. Trebuie sæ schimbæm structurile politice

ale regimului anterior øi sæ facem tranziflia la economia de piaflæ. Parlamentule principalul instrument al schimbærii, atât în ceea ce priveøte democratizarea,cât øi în trecerea la organizarea economiei pe principiile pieflei libere.

Parlamentul a început sæ funcflioneze. El trebuie sæ elaboreze øi o nouæConstituflie.

Avem multe partide politice.Drepturile omului — s°au fæcut multe lucruri.

Gareth Evans: Problema minoritæflii maghiare.Adrian Næstase: E legatæ de drepturile omului. Nu putem avea douæ vitezede democratizare: una pentru majoritate øi alta pentru minoritæfli. S°au deschismulte øcoli în limba maghiaræ.

Noi suntem deschiøi la dialog pe aceastæ temæ, dar nu putem fi de acordcu folosirea problemei minoritæflilor pentru a ridica problema frontierelor.

Ungurii sunt 1,7 milioane — sunt în minoritate chiar øi în Transilvania.Guvernul are o poziflie moderatæ.Ungurii au pus în funcfliune o uriaøæ maøinærie propagandisticæ, cæreia noi

nu øtim sæ°i ræspundem convingætor, deøi realitatea este de partea noastræ.Trebuie sæ învæflæm sæ ne construim imaginea.

Le°am spus ungurilor cæ vrem relaflii bune, constructive — sæ reducemtensiunea.

Ideea cæ România e un stat multinaflional este total greøitæ.Accentul nostru în politica externæ este Europa, nu Ungaria.

Gareth Evans: România este interesatæ de dezvoltærile din zona Asia–Pacific?

ADRIAN NÆSTASE

398

Adrian Næstase: Introducem øi o strategie complementaræ celei privitoare laevolufliile din Europa. Am avut vizita ministrului de Externe din Coreea deSud. Interes pentru Japonia øi Australia.

Vrem schimb de ambasade la Canberra øi Bucureøti.Gareth Evans: Au deschis o nouæ misiune la Praga. Vor examina când vorputea face acest pas în România.Sorin Botez: Problema minoritæflilor e în mare mæsuræ artificialæ, stimulatæde extremiøti de°o parte øi de alta.

N°au fost niciodatæ neînflelegeri: au fost întotdeauna interese.PNL e în bune relaflii cu ungurii. Situaflia e tensionatæ artificial.Situaflia e mai bunæ acum ca în urmæ cu câteva luni.Noul guvern a fost format din oameni curafli øi bine intenflionafli. Se face

o distincflie între ce fac ei øi ce vrea vechea structuræ. Øi partidul øi noul guvernluptæ împotriva vechii structuri.Gareth Evans: E posibil sæ se recheme minerii?Sorin Botez: Minerii au fost folosifli. În majoritatea lor nu erau mineri. Noulguvern are o atitudine complet diferitæ.

Ponderea realæ a PNL ar fi 25–28% — e de departe cel mai puternic înRomânia.

În Parlament se lucreazæ bine.Adrian Næstase: Alegerile viitoare vor avea loc în 2 ani.

Va fi o nouæ Constituflie.Sorin Botez: Modelul e foarte asemænætor Constitufliei din 1923.Gareth Evans: Care sunt competenflele preøedintelui? Adrian Næstase: Deocamdatæ, ele sunt relativ neclare; Constituflia va tranøa.Probabil cæ vor fi ceva de genul celor ale preøedintelui francez, dar mai reduse.

Îl invitæ sæ vinæ la Bucureøti. Când ar putea face aceastæ vizitæ?Gareth Evans: Poate vine la anul, în 1991. Îl invitæ, la rândul lui, pe AdrianNæstase.



399

11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Uffe Ellemann°Jensen1, ministru de Externe al Regatului Danemarcei.

Uffe Ellemann Jensen: Vrea sæ aibæ o idee despre ce se întâmplæ în România.Care e stadiul elaborærii Constitufliei? Sunt probleme foarte importante pentrurelansarea relafliilor.Adrian Næstase: Exprimæ mulflumiri pentru asistenflæ øi sprijin la CEE.

Am fæcut greøeli: ele se explicæ prin frustræri, aøteptæri exagerate, conflicteuitate, dar nerezolvate.

Tendinfla principalæ e pozitivæ. S°au fæcut multe lucruri. E important sæconectæm România la structurile europene, pentru a pune astfel presiune privinddrepturile omului, tranziflia la economia de piaflæ. Tendinfla pozitivæ se vaaccentua.

E un loc comun sæ se spunæ cæ nimic nu s°a schimbat în România. E oexagerare.

Existæ libertatea presei. Nu e numai pe hârtie.Vrem sæ schimbæm structurile politice øi administrative, sæ îmbunætæflæm

societatea.Uffe Ellemann°Jensen: Speræ sæ vinæ în noiembrie, sæ inaugureze ambasada.

Doreøte sæ°l sprijinim pentru gæsirea unei reøedinfle.Adrian Næstase: Asiguræ cæ va ajuta.Uffe Ellemann°Jensen: Am închis°o în urmæ cu câtva timp, datoritæ evolufliilornesatisfæcætoare din România lui Ceauøescu; a fost un gest de protest.Sorin Botez: A fost foarte bine cæ afli închis ambasada.

În mare mæsuræ Adrian Næstase a spus adeværul. S°au produs schimbæri.E încæ un drum lung pânæ la democraflie.

Cei care reprezintæ opoziflia fac o distincflie claræ între actualul guvern øivechea politicæ.

România a fost dintotdeauna europeanæ øi trebuie sæ ræmânæ.

ADRIAN NÆSTASE

400

1 Uffe Ellemann°Jensen. Om politic øi de stat danez. Ministru de Externe al RegatuluiDanemarcei (1982–1993).

Speræ cæ guvernul nou luptæ împotriva structurilor vechi, care sunt încæputernice. E convins cæ revenirea comunismului e exclusæ.

Proiectul de Constituflie e foarte liberal. Are ca model Constituflia din 1923.Adrian Næstase: Existæ o Comisie pentru elaborarea noii Constituflii, carelucreazæ cu experfli stræini.Sorin Botez: Problema va fi aplicarea Constitufliei.

Va putea fi referendum pe un singur capitol: republicæ sau monarhie.Uffe Ellemann°Jensen: Care e timing°ul?Sorin Botez: Proiectul va fi gata în decembrie. În 18 luni trebuie sæ se voteze.Adrian Næstase: Alegerile vor fi în 2 ani.

Lucrurile se miøcæ. Vrem sæ avem posibilitatea sæ ne pledæm cauza.E absolut necesar sæ læmurim populaflia cât de importantæ e tranziflia la

economia de piaflæ — sæ nu piardæ încrederea în democraflie.Sorin Botez: Opoziflia e liberalæ.

Tineretul liberal e foarte activ. Au stabilit relaflii peste tot.Uffe Ellemann°Jensen: Vin øi în Danemarca.Adrian Næstase: E un moment de entuziasm.

Mulflumiri cæ trimite în România pe preøedintele Comisiei mixte: sæ începemactivitatea economicæ la nivelul firmelor.

Sunt posibilitæfli de dezvoltare a relafliilor bilaterale.Uffe Ellemann°Jensen: Aøteaptæ raportul Comisiei parlamentare privindevenimentele din 13–15 iunie pentru a avea o imagine claræ asupra drepturiloromului.Sorin Botez: Trebuie sæ se spunæ clar cæ au fost greøeli.Uffe Ellemann°Jensen: Ei cunosc øi admiræ ce a fæcut noul guvern. Vor sævadæ situaflia stabilizatæ.Adrian Næstase: Noi insistæm ca raportul sæ fie terminat cât mai repede.Sorin Botez: Ei se învârt în jurul tufiøului. Noul guvern luptæ împotrivavechilor structuri.Adrian Næstase: E vorba de oameni la toate nivelurile. De aceea trimitembucuroøi oameni sæ vadæ cum funcflioneazæ structurile democratice.


401

Uffe Ellemann°Jensen: Avem un Fond pentru democratizare. Eventual sævedem dacæ putem face ceva ca sæ sprijine România folosind acest Fond.

Aøteaptæ cu interes vizita în România.Adrian Næstase: Vom face aranjamentele necesare.


11.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Mark Eyskens, ministru de Externe al Regatului Belgiei.

Adrian Næstase: Ne stræduim sæ ne conectæm la structurile europene.Mark Eyskens: A urmærit de la Paris cæderea lui Nicolae Ceauøescu. Eraîntâlnirea euro°arabæ. Roland Dumas a citit un bilet. Miniøtrii de Externeai flærilor CEE au aplaudat; arabii, neîncrezætori.

Se gândesc la noi. Vorbesc de România de fiecare datæ.Facefli progrese considerabile. Din când în când îøi mai pun problema øanselor egale ale tuturor forflelor

politice.A fost în România în 1984, la o expoziflie comercialæ. L°a întâlnit pe Nicolae

Ceauøescu. L°a frapat statura sa foarte micæ.A væzut muzeul cu aurul dacilor, care e foarte bogat. A væzut øi etajele

superioare: grotesc ca decor. Nicolae Ceauøescu era faraonic.Speræm cæ vefli participa la procesele din Europa.

Adrian Næstase: Øi la construcflia europeanæ.Sunt foarte multe probleme de rezolvat.Fond democratic. Potenflial economic. Vrem sæ participæm.

Mark Eyskens: Referitor la Comisia parlamentaræ de investigare a eveni-mentelor din 13–15 iunie — care e stadiul?Adrian Næstase: Comisia a dat un comunicat. Mai are nevoie de timp.Sorin Botez: A fost în Belgia. Comisia parlamentaræ lucreazæ. Nu e uøor.Forflele progresului speræ sæ ajungæ la concluzii care sæ dezvæluie adeværul despreevenimente.

ADRIAN NÆSTASE

402

Sediul partidului lor a fost complet distrus.Lucrurile s°au schimbat. Noul cabinet e format din oameni bine intenflionafli. Mai sunt probleme cu vechile structuri care sunt încæ puternice.Poporul român nu e responsabil de ce s°a fæcut, ci vechii comuniøti.

Mark Eyskens: E foarte important pentru noi øi pentru opinia publicæ dinBelgia.

Existæ interes pentru cooperare economicæ cu România, care are o marecapacitate economicæ — pentru atragerea investifliilor.Sorin Botez: Mâna de lucru e calificatæ øi ieftinæ.

Legæturi vechi cu Belgia — Constituflia din 1923 a fost „copiatæ“ dupæcea belgianæ.Mark Eyskens: Mai avefli trupe sovietice?Adrian Næstase: Nu mai avem demult, din 1958.Sorin Botez: Nicolae Ceauøescu a fæcut un truc care a reuøit.Adrian Næstase: URSS este un partener economic major.

Ce e important pentru noi e sæ încercæm sæ facem conexiuni cu mecanismeleeconomice øi sistemele instituflionale europene — va ajuta cadrul juridic øiinstituflional pentru democratizare; va da încredere oamenilor cæ sistemuleconomiei de piaflæ funcflioneazæ. E un moment important.Mark Eyskens: Cum e cu demonopolizarea? Cine devine proprietar?Sorin Botez: Situaflia e grea cu pæmântul. Adrian Næstase: Pentru pæmânt, s°a fæcut o lege — 3 milioane hectare înarendæ. Ideea e sæ se transforme în proprietate.

Pentru industrie — nu sunt bani pentru privatizare. S°a stabilit un sistemca 30% din capitalul deflinut de stat sæ fie distribuit gratuit.Mark Eyskens: Întreprinderile stræine pot contribui la privatizare, dar trebuiesæ aibæ încredere.Sorin Botez: O pot face condiflionat.

Pozitiv e øi cæ flara e foarte bogatæ øi are oameni inteligenfli.Mark Eyskens: Nu avefli datorii.

Care e ponderea agriculturii?


403

Sorin Botez: 30–35%.Mark Eyskens: La noi e 2–3%.Adrian Næstase: Problemele agriculturii pot fi rezolvate cu formarea profe-sionalæ necesaræ.Mark Eyskens: Va lua legætura cu organizafliile agricultorilor din Belgia caresunt foarte interesafli sæ stabileascæ legæturi.Sorin Botez: E util sæ învæflæm agricultura modernæ.Mark Eyskens: Va lua legætura cu organizafliile agricultorilor.Adrian Næstase: La noi problema principalæ e a managerilor. De aceea accesulla PHARE e foarte important.

Mulflumeøte pentru acceptul privind semnarea acordului cu CEE.Pentru noi PHARE e foarte important pentru demarajul economic.Pentru a înflelege, trebuie venit la fafla locului. L°am saluta în România.

Contactele politice la toate nivelurile ar fi foarte importante.Primul°ministru Petre Roman a avut contacte cu personalitæfli politice din

Belgia. Aceste contacte pot fi utile.Mark Eyskens: Sæ ne vedem cu regularitate.Adrian Næstase: Sæ încurajæm schimburile economice. România reprezintæun potenflial economic interesant. Existæ o infrastructuræ care poate fi moder-nizatæ.Sorin Botez: E importantæ pentru echilibrul politic al Europei.

E singura flaræ de culturæ europeanæ.Mark Eyskens: Rusa se mai învaflæ?Adrian Næstase: Nu prea se mai învaflæ.Mark Eyskens: Cum vedem viitorul URSS?Adrian Næstase: Va exploda, într°un fel sau altul. Procesul e totuøi inevitabil.

Ei mai au acel spirit mesianic al panslavismului.Urmærim cu atenflie ce se întâmplæ.Se vorbeøte mult de posibilitatea unei dictaturi militare. Existæ sentimentul

pericolului.Pânæ acum existau supape.

ADRIAN NÆSTASE

404

Mark Eyskens: Referitor la minoritæfli — grupul cel mai important e ungar.Au autonomie culturalæ?Adrian Næstase: În materie de învæflæmânt s°au fæcut progrese.

La Universitatea din Cluj se predau 184 materii în maghiaræ.Nu putem avea douæ viteze — una pentru majoritate øi una pentru mino-

ritæfli.Am fæcut eforturi pentru menflinerea identitæflii lor culturale: 7 teatre,

ziare, TV.Problemele nu flin de asigurarea drepturilor omului, ci sunt utilizate pentru

a ridica chestiunea frontierelor — care nu e posibil sæ fie ridicatæ altfel, înbaza Actului final de la Helsinki.

Am spus ungurilor cæ suntem pentru o abordare constructivæ, dar øi fermæ.Mark Eyskens: Existæ o miøcare separatistæ în Transilvania?Adrian Næstase: E o tendinflæ încurajatæ din afaræ. Ungurii nu s°au împæcatniciodatæ cu Tratatul de la Trianon øi au o nostalgie a Imperiului.

Se spune cæ ungurii sunt oprimafli în România: a se vedea poziflia lui Ottode Habsburg.Sorin Botez: Problema minoritæflilor la noi e o falsæ problemæ. Grupurile etnicede la noi au avut întotdeauna cele mai bune relaflii cu românii.

Sunt unele elemente extremiste; sunt stimulate din Ungaria cu bani.Adrian Næstase: Ei cheltuiesc foarte mulfli bani pentru prezentarea falsæ asituafliei Transilvaniei.

Sæ dezvoltæm relafliile treptat, pentru a nu trezi reacflia de respingere apopulafliei majoritare.Mark Eyskens: E o problemæ mai generalæ.Adrian Næstase: Noi am propus o Cartæ europeanæ a minoritæflilor.

Ungurii vor acord bilateral.Vrem sæ dezvoltæm standardele general europene în materie.

Sorin Botez: Tofli ungurii din Ungaria care au venit în Transilvania au fostøocafli cæ nu au gæsit nici o crizæ.


405

Mark Eyskens: În Belgia s°a instituit o anumitæ autonomie culturalæ. Aumici parlamente ale celor douæ comunitæfli.Adrian Næstase: În Belgia lucrurile sunt diferite. Comunitæflile au ponderisensibil egale. La noi, ungurii reprezintæ 7% din populaflie.

În ultima vreme, ungurii încearcæ sæ scoatæ pe români din cele douæ judefleîn care sunt majoritari, pentru a realiza astfel o autonomie administrativæ pecriterii etnice. Sunt interese politice care complicæ lucrurile.

Nu prea înflelegem rezervele faflæ de România în Consiliul Europei.Mark Eyskens: Trebuie îndeplinite condifliile de aderare.Adrian Næstase: Dacæ URSS øi Turcia au fost acceptate, nu vedem care esteproblema cu noi!


12.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Domingo Felipe Cavallo1, ministru al Relafliilor Externe øi Culteloral Republicii Argentina.

Adrian Næstase: E un privilegiu sæ°l întâlneascæ.Încercæm sæ reînnoim dimensiunea latino°americanæ a politicii noastre

externe.Domingo Felipe Cavallo: Au remarcat øi se bucuræ. Nafliunile noastre suntprietene.Adrian Næstase: Ceea ce trebuie sæ facem e sæ gæsim cæile de a accelera schim-burile de vizite, de a încuraja contactele la diferite niveluri, în special economice.

Noi încercæm sæ ne modernizæm economia. Avem nevoie de parteneri. Vremknow how pentru modernizarea infrastructurilor. E foarte important sæ neangajæm în acest dialog continuu.

ADRIAN NÆSTASE

406

1 Domingo Felipe Cavallo. Om politic øi de stat argentinian. Ministrul Relafliilor Externe øiCultelor al Republicii Argentina (1989–1991).

Domingo Felipe Cavallo: Argentina a fost prima flaræ care a recunoscutguvernul în România.

Au fost unele invitaflii din partea vechiului guvern, dar nu le°au dat curs.Petre Roman s°a væzut cu preøedintele Menem1 la Milano. Vor sæ°l invite

în Argentina, ar fi o nouæ întâlnire a celor doi.În prezent, ei organizeazæ o cælætorie în Polonia øi URSS. Va fi dificil de

inclus România în itinerar. Va mai merge øi la Vatican.Preøedintele Menem va mai organiza øi alte vizite în Europa în 1991 øi

va include øi România.Vizitele vor impulsiona relafliile.Vor saluta vizite ale primului°ministru øi preøedintelui României în Argentina.Ei fac mari schimburi economice. Suntem în situaflii asemænætoare — trecere

la economia de piaflæ, privatizare. Sæ schimbæm idei.Adrian Næstase: Speræm sæ primim vizita preøedintelui Menem în România.Ar marca un moment politic.Domingo Felipe Cavallo: Vor vedea.Adrian Næstase: Øi o vizitæ scurtæ ar da un semnal. Pierdem o jumætate dean. Depinde de ei, dar e foarte importantæ pentru relafliile bilaterale.

Primul°ministru deja planificæ vizita în America Latinæ pentru noiembrie1990.

E foarte important sæ realizæm un contact politic.Bucuroøi sæ°l avem pe ministrul argentinian de Externe la Bucureøti øi sæ

vadæ la fafla locului ce se petrece.Trebuie sæ regândim cadrul juridic bilateral, pentru a°l adapta la noile

schimbæri.Domingo Felipe Cavallo: Va fi dejunul cu Grupul Rio.Adrian Næstase: E foarte important sæ menflinem legætura øi sæ facem schimburide vizite.

Sæ fie øi schimburi de vizite la nivel parlamentar.


407

1 Carlos Saúl Menem. Om politic øi de stat argentinian. Preøedinte al Republicii Argentina(8 iulie 1989–10 decembrie 1999).

Domingo Felipe Cavallo: Invitæ pe Adrian Næstase øi Sorin Botez sæ vinæîn Argentina.Sorin Botez: Trebuie dezvoltate øi relafliile culturale.Adrian Næstase: Organizæm o „Casæ a Americii Latine“ la Bucureøti.Domingo Felipe Cavallo: Excelentæ idee!Sorin Botez: Grupul interparlamentar român a adresat invitaflii de a facegrup de prietenie cu Argentina.Domingo Felipe Cavallo: Va discuta cu preøedintele Senatului. Ei practicægrupuri de prietenie cu alte parlamente.


13.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladejunul oferit de ministrul de Externe al Venezuelei, Reinaldo FigueredoPlanchart, secretar pro°tempore al Grupului Rio, în cinstea miniøtrilorde Externe din flærile din Europa Ræsæriteanæ.

15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Héctor Gros Espiell1, ministru de Externe al Republicii Orientalea Uruguayului.

Héctor Gros Espiell: Bucuros cæ ideea „Casei Americii Latine“ la Bucureøtiprinde teren.Adrian Næstase: Bucuroøi sæ o gæzduim.Héctor Gros Espiell: Sæ facem reuniunea Grupului Rio în 1991.Adrian Næstase: Sæ vinæ sæ deschidæ „Casa Americii Latine“.

Héctor Gros Espiell: Eventual sæ dea o bibliotecæ juridicæ øi tablouriuruguayene.Adrian Næstase: Sæ vorbeascæ øi cu ceilalfli miniøtri de Externe sæ doneze cærfli.

ADRIAN NÆSTASE

408

1 Héctor Gros Espiell. Om politic øi de stat uruguayan. Ministru de Externe al RepubliciiOrientale a Uruguayului (1990–1993.

Héctor Gros Espiell: Va vorbi cu ei în acest sens.Adrian Næstase: Sunt modelele de la Roma øi Paris.

La Roma e ILA — Institutul Latino°American.Depinde de latino°americani ce funcflii va avea — doar culturalæ sau øi

economicæ.Héctor Gros Espiell: Øi economicæ.Adrian Næstase: Poate øi o mini°Cameræ de Comerfl.Héctor Gros Espiell: Va vorbi cu colegii.

Va transmite un telex la Bucureøti sæ facæ o reuniune a ambasadorilorlatino°americani øi sæ vadæ.Adrian Næstase: Noi suntem gata sæ asiguræm plata chiriei.Héctor Gros Espiell: De acord.Sorin Botez: Inifliativa Parlamentului de a face grupuri parlamentare deprietenie. Încæ nu s°a primit ræspunsul parlamentelor latino°americane.Adrian Næstase: Cadrul juridic actual este legat de situaflie øi structuri ante-rioare din România. E nevoie sæ refacem unele acorduri pentru a reflectaschimbærile din flaræ.

Sæ revedem Acordul de garantare a investifliilor stræine în România. Sæ°lsemnæm în timpul lucrærilor Comisiei mixte.Héctor Gros Espiell: Partea uruguayanæ nu are probleme. Au semnat acorduride garantare a investifliilor cu Elveflia, RFG, Suedia, Polonia, Olanda etc. Særidicæm problema prin ambasadele noastre. De acord sæ°l semnæm la Comisiamixtæ.Adrian Næstase: Sæ organizæm vizita ministrului uruguayan de Externe laBucureøti.

Vine la ei primul°ministru Petre Roman øi aøteptæm o datæ pentru vizitapreøedintelui.Héctor Gros Espiell: Vizita lui Petre Roman e foarte importantæ.

Preøedintele lor merge în Europa în 1992 — poate cu ocazia aniversærii a500 ani de la descoperirea Americii de cætre Columb.


409

Adrian Næstase: Pe lângæ contactele la nivel înalt, sæ avem øi contacte politicedirecte, bilaterale, între ministere.Héctor Gros Espiell: Sæ facem un schimb de scrisori pentru a stabili un sistemde consultæri. Au un asemenea sistem cu flæri occidentale øi URSS: o datæ pe an.Adrian Næstase: Pe plan economic e mult de fæcut: sæ punem oamenii încontact.Héctor Gros Espiell: Ei sunt interesafli sæ vândæ portocale. I s°a spus de interesulRomâniei de a cumpæra orez. Sæ vorbim despre aceste chestiuni la Comisiamixtæ.Adrian Næstase: Sæ participe la TIB, sæ stabileascæ contacte.Héctor Gros Espiell: A început foarte bine exportul de autoturisme de terenîn Uruguay. Au în vedere øi o a doua etapæ, pentru autocamioane.Adrian Næstase: Sæ gæsim modalitæfli de barter.Héctor Gros Espiell: În Comisia mixtæ vor fi din MAE, dar øi reprezentanflidin sectorul privat.Adrian Næstase: Speræm sæ se dea un impuls prin Comisia mixtæ.

A fost o plæcere. Revedere la Bucureøti sau Montevideo.Sæ ne gândim la o organizaflie latino°europeanæ.

Héctor Gros Espiell: Sæ folosim Uniunea Latinæ.Foarte bucuros cæ ideea privind „Casa Americii Latine“ la Bucureøti se

materializeazæ.


15.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Ali Akbar Velayati1, ministru de Externe al Republicii Islamice Iran.

Adrian Næstase: Avem un ambasador2 energic al Iranului la Bucureøti.

ADRIAN NÆSTASE

410

1 Ali Akbar Velayati. Om politic øi de stat iranian. Ministru de Externe al Republicii IslamiceIran (1981–1997).

2 Abdul Mohadjer Hedjeazi.

A fost o bunæ cooperare în trecut. Noul guvern e hotærât sæ continue øi sædezvolte relafliile cu Iranul. În România au fost schimbæri.

A existat o dimensiune arabæ øi persanæ a politicii externe. Acum, Europaeste elementul central. Cæutæm sæ legæm România de Europa, de institufliileeuropene.

Criza din Golf a avut un efect negativ asupra relafliilor cu Irakul. Multebunuri care se exportau în Irak nu mai pot fi exportate. Avem pierderi de circa3 miliarde de dolari.

Poziflia noastræ nu e împotriva Irakului, ci o poziflie în spiritul principiilorCartei. România e o flaræ micæ. Nu ne plac precedentele de acest fel în relafliileinternaflionale.

Speræm cæ lucrurile se vor solufliona prin mijloace paønice øi sæ reluæm relafliilecu Irakul.

În aceste împrejuræri, sunt argumente suplimentare pentru a dezvolta relafliilecu Iranul. Acum, când ne gândim la noi proiecte, când suntem complementari,e cazul sæ acflionæm.

Vom avea Comisia mixtæ în decembrie a.c.Vrem sæ intensificæm contactele la diferite niveluri, între ministerele de

Externe.Schimburi de vizite între parlamente.

Ali Akbar Velayati: Plæcere de a°l întâlni.Tradiflional, am avut relaflii bune cu România.Sunt bucuroøi acum sæ vadæ cæ am avut o Revoluflie cu succes.În trecut am avut relaflii bune øi diversificate cu România, mult mai bune

ca acelea cu cea mai mare parte a flærilor est°europene. Am avut proiecte comune.Industria româneascæ øi cooperarea industrialæ sunt cunoscute în Iran. Nu egreu de a satisface oamenii øi de a relua relafliile bilaterale în comerfl, economie,industria petrolieræ. E nevoie însæ de muncæ. Noi, în cele douæ ministere deExterne, sæ ne convingem colegii din guverne sæ acflioneze.

Crede cæ trebuie sæ sprijinim Comisia mixtæ.


411

Vicepreøedintele însærcinat cu Departamentul Planificærii este preøedintelepærflii iraniene în Comisia mixtæ cu România. Adjunctul lui va vorbi cu el.De asemenea, cei doi ambasadori sæ realizeze contacte pentru a promova relafliilede cooperare economicæ.

Avem øi ceva relaflii de cooperare culturalæ. Sunt circa 1.000 studenfli iranieniîn România, cei mai mulfli la medicinæ.

Datæ fiind situaflia în Golful Persic, dacæ sunt împotriva ocupafliei Kuwaituluide cætre Irak, nu au o atitudine ostilæ faflæ de Irak. Ei respectæ normele internaflionale.Adrian Næstase: Speræm sæ gæsim oameni interesanfli, care sæ promovezerelafliile economice. Din partea noastræ va fi ministrul Eugen Dijmærescu, mi-nistrul pentru Economie øi Reformæ. El urmæreøte toate schimbærile din economiaromâneascæ.

Vom trimite un ambasador competent, domnul Vasiliu1.Cooperarea economicæ a început, de fapt, foarte bine. Trebuie sæ convin-

gem colegii sæ°øi facæ datoria. Vrem sæ continuæm sæ fim parteneri buni.Problema petrolului e foarte importantæ pentru noi. Au fost unele acorduri,

pe care poate le revedem.Contactele politice vor fi foarte folositoare.Sæ avem consultæri între cele douæ ministere de Externe.Contacte la nivelul miniøtrilor.Noi suntem gata pentru cele mai bune contacte la toate nivelurile.Mulflumiri pentru posibilitatea de a°l întâlni.În Golf, situaflia e explozivæ, cu perspective imprevizibile. Am aprecia

evaluarea pærflii iraniene.Ali Akbar Velayati: Am avut contacte cu Irak. Nici noi nu øtim ce vor face.Nici noi nu putem prezice ce are în minte conducerea Irakului.

Au fost flæri foarte apropiate de Irak, precum Kuwait øi Arabia Sauditæ.N°au putut prezice atacul Irakului; altfel, nu ar fi sprijinit Irakul împotrivaIranului. Au dat Irakului 70 de miliarde de dolari în ræzboiul împotrivaIranului. Kuwaitul le°a dat cel puflin 19 miliarde. La fel, Emiratele Arabe Unite.

ADRIAN NÆSTASE

412

1 Ioan Emil Vasiliu.

Adrian Næstase: A fost straniu ca Irakul sæ accepte o mare parte din cererileiraniene. Asta e greu de înfleles. Au jucat totul pe o carte.Ali Akbar Velayati: Acest om e „unic“ în istorie. Am avut deja un asemeneaom.Adrian Næstase: Sæ ne ajute în problemele legate de aprovizionarea cu petrol.Ali Akbar Velayati: Discutæm la Comisia mixtæ.


17.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Gianni de Michelis, ministru de Externe al Republicii Italiene.

Adrian Næstase: Facem eforturi sæ adâncim democraflia. Suntem în procesde tranziflie de la totalitarism spre democraflie. S°au luat decizii bune, dar øiunele greøite. Învæflæm din mers.

Încercæm sæ ne conectæm la institufliile europene.Deblocarea semnærii acordului cu CEE are nu numai efecte economice, ci

øi politice.Suntem în proces de elaborare a Constitufliei.Parlamentul e principalul vehicul al stabilitæflii politice øi sociale în România.Referitor la reforma economicæ, încercæm sæ realizæm un cadru juridic

adecvat. Recent am adoptat o lege care sæ favorizeze inifliativa privatæ.Suntem în favoarea dezvoltærii relafliilor bilaterale cu Italia.Mulflumiri pentru asistenfla umanitaræ din ultimele luni — importantæ

pentru populaflia României.Sæ dezvoltæm contactele politice — consultæri pe diferite probleme politice

øi specifice. Existæ o invitaflie pentru preøedintele Italiei1. O reînnoieøte pentru când se

consideræ potrivit.


413

1 Francesco Cossiga.

Primul°ministru Petre Roman lanseazæ la rândul lui o invitaflie pentrupreøedintele Consiliului de Miniøtri1.

Existæ o invitaflie øi pentru ministrul Comerflului din Italia sæ vinæ înRomânia. Va merge acolo domnul Eugen Dijmærescu în octombrie — ræspundepentru reformæ.

Nu am reuøit încæ sæ gæsim un ambasador corespunzætor.Sunt multe de fæcut în domeniul economic øi cultural.Sæ avem consultæri pe unele proiecte subregionale, CSCM, Balcani, grupul

Pentagonalei. Poate øi o „pentagonalæ latinæ“, cu Italia ca pivot.Gianni de Michelis: În privinfla CEE — decizia de semnare a Acorduluicu România — trebuie øtiut cæ se vor aplica regulile G 24 în ceea ce priveøtecomerflul. Ræmâne participarea la programul PHARE, care e încæ suspendatæ.Sæ ajungem cât mai curând la deblocarea PHARE.

În linii mari, calea de a°i convinge pe ceilalfli e sæ se finalizeze concluziileComisiei Parlamentare privind evenimentele din 13–15 iunie cât mai curând.Pe baza acestor concluzii se poate spune cæ relafliile se vor normaliza din nou.

În acest caz, putem lua în considerare România pentru a începe negocierilepentru asociere de gradul III cu CEE. În octombrie, încep negocieri paralelecu Iugoslavia, Cehoslovacia øi Polonia. E foarte important ca România sæ nuræmânæ în afara procesului.

La sfârøitul lui octombrie, începutul lui noiembrie, sæ luæm decizia pentruG 24 øi apoi pentru a treia generaflie de acorduri.

Importantæ cererea de admitere în Consiliul Europei. De acum øi pânæ laanul vor fi primite flærile din Estul Europei.

Sugereazæ ca, în paralel cu Comisia parlamentaræ, Petre Roman sæ meargæîn unele capitale — în special Londra, Bonn øi sæ termine la Bruxelles. În Italianu e necesar, dar dacæ vine e binevenit.

Invitæ pe Adrian Næstase în Italia. Pentru el va fi greu sæ vinæ în Româniapânæ la sfârøitul anului.

ADRIAN NÆSTASE

414

1 Giulio Andreotti.

Sæ vinæ Adrian Næstase în noiembrie. El ar veni în ianuarie–februarie laBucureøti.

Referitor la cooperarea regionalæ, nu se gândesc la lærgirea Pentagonalei,dar pot primi România la unele din grupurile de lucru. Ei îl vor trimite peVitalone1 ca observator la Tirana.

Ar fi utilæ o cooperare regionalæ la Marea Neagræ. E bine sæ fie o reflea deacorduri de cooperare subregionalæ care sæ creeze condiflii pentru integrareaeuropeanæ, care va lua timp. Ei sunt gata sæ participe ca observatori.

Referitor la relafliile bilaterale — bucuroøi sæ ne spunæ ideile lor.La anul vor avea o lege nouæ pentru colaborarea culturalæ cu Europa de

Est. Speræ sæ aibæ øi bani pentru susflinerea cooperærii culturale. Speræ sæ facæceva bun în 1991 pe plan cultural.

Sæ folosim legæturile culturale tradiflionale.Sorin Botez: A avut onoarea sæ°l întâlneascæ la Bucureøti.

În România au avut loc lucruri bune, dar øi mai puflin bune.Ce s°a întâmplat dupæ evenimentele din iunie — noul guvern s°a angajat

pe o linie democraticæ, foarte similaræ cu a PNL.Legile adoptate de Parlament sunt destul de bune, deschizând cæi de cooperare.

Gianni de Michelis: Sunt foarte bucuroøi sæ audæ astfel de lucruri.Sorin Botez: Speræ cæ, în cele din urmæ, Comisia parlamentaræ va prezentalucrurile aøa cum au fost.


17.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Isidoro Malmierca Peoli2, ministru al Relafliilor Externe al RepubliciiCuba.

Isidoro Malmierca Peoli: Bucuros de întâlnire.


415

1 Claudio Vitalone. Subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Italiei.2 Isidoro Malmierca Peoli. Om politic øi de stat cubanez. Ministrul Relafliilor Externe al

Republicii Cuba (1976–1992).

Vor sæ adreseze invitaflia cætre Adrian Næstase de a veni în Cuba. Nu øtiecare ar fi perioada convenabilæ.

S°au produs mari schimbæri. E important cum putem menfline øi chiardezvolta relafliile bilaterale. O vizitæ a lui Adrian Næstase în Cuba ar permitemæsuri practice în aceastæ direcflie.

Oricare ar fi evaluarea caracterului schimbærilor care s°au produs, flæriprecum Cuba øi România trebuie sæ°øi strângæ relafliile. Avem voinfla sæ avansæmpe aceastæ cale.

În plus, flærile noastre sunt în Consiliul de Securitate — asta obligæ la uncontact mai strâns, mai ales când sunt situaflii atât de complexe.

În momentul de faflæ ei sunt foarte preocupafli de situaflia din Golf.Pentru Cuba e clar, ca øi pentru celelalte flæri, cæ invadarea Kuwaitului de

cætre Irak nu poate fi acceptatæ sau toleratæ.În acelaøi timp, s°a creat o atmosferæ care pare cæ ne duce la o confruntare

militaræ. Asta va avea consecinfle negative atât pentru flærile din regiune, câtøi pentru flærile în curs de dezvoltare. Consecinflele pentru economia mondialævor fi teribile.

Simte cæ nu s°a fæcut tot posibilul pentru o soluflie paønicæ.Credem cæ trebuie exercitatæ toatæ presiunea posibilæ asupra Irakului pentru

a se retrage. În acest sens, Cuba a fæcut demersuri pe lângæ flærile arabe pentrucæ ele au un rol special de jucat. De asemenea, s°au adresat Iugoslaviei, capreøedinte al miøcærii de nealiniere. fiærile nealiniate, de asemenea, pot exercitaaceastæ presiune asupra Irakului.

Obflinerea acestei retrageri din Kuwait — nu credem cæ poate fi un act caresæ se cumpere. Credem cæ nimic nu trebuie dat Irakului sæ se retragæ. Irakultrebuie convins sæ se retragæ, øi asta repede. Cu cât mai repede se vor încheiasuferinflele populafliei Kuwaitului cu atât mai bine.

Impasul actual creøte pericolul militar.Aceastæ problemæ cere toatæ atenflia.Cuba a prezentat un proiect de rezoluflie în Consiliul de Securitate, îndem-

nând sæ se continue eforturile secretarului general. Speræ ca România sæ i se

ADRIAN NÆSTASE

416

alæture pentru a menfline eforturile pentru o soluflie politicæ. Acesta e principalulsubiect al Consiliului de Securitate.

Sunt øi alte lucruri, dar sæ vorbim de relafliile bilaterale, vizita lui AdrianNæstase în Cuba øi aceastæ crizæ.Adrian Næstase: Sunt bucuros sæ væ cunosc opiniile. Înflelegefli consecinfleleunor decizii în contradicflie cu dreptul internaflional øi obstacolele în tratareaacestei probleme dificile.

Suntem cu toflii într°o situaflie specialæ.Ca întotdeauna, deciziile internaflionale sunt adoptate flinând seama øi de

consideraflii interne.Problemele în România sunt foarte complicate, pentru cæ aøteptærile sunt

mari, iar unele scenarii nu s°au confirmat.Trebuie sæ pornim din nou motoarele. Acum este entuziasm øi avem sprijinul

popular. Avem încredere în succes.Poziflia noastræ faflæ de criza din Golf a fost claræ. Nu putem accepta inva-

darea unei flæri. Ne gândim øi la noi. Ne apæræm øi interesele proprii în acest fel.Urmærim evenimentele øi plætim un prefl mare pentru noi. Pierderile noastre

sunt de peste 3 miliarde dolari. Irakul are o datorie de 1,7 miliarde dolari øimulte articole de consum nu le mai putem exporta.

Trebuie sæ flinem seama, când decidem, nu numai de conflinutul problemei,ci øi de mediul care înconjoaræ problema.

Suntem în favoarea unei soluflii politice atât din rafliuni de principiu, câtøi practice, pentru cæ vom putea restabili relafliile cu Irakul.

În ceea ce priveøte mijloacele, sunt uneori aspecte formale la fel de importanteca øi fondul. Adesea aspectele formale sunt utilizate ca instrumente politice.

Când vom lua o hotærâre asupra problemelor ridicate, va trebui sæ luæmîn considerare toate aceste elemente. Între prieteni trebuie sæ fim sinceri.

Referitor la invitaflia de a vizita Cuba — mulflumeøte foarte mult. Vomvedea programul de vizite øi vom da un ræspuns.

Sæ continuæm relafliile. Cuba a fost o flaræ prietenæ øi vrem sæ continue sæfie prietenul României.


417

Isidoro Malmierca Peoli: A ascultat unele lucruri pentru care e emoflionat.A împlinit de curând 60 de ani.

Important în aceste reuniuni este tocmai abordarea sinceræ. Produsele româneøti sunt apreciate în Cuba. Avem øi noi produse care pot

interesa România.Schimburile reciproce pot creøte.Ne gândim la o vizitæ care, dincolo de importanfla politicæ, sæ fie utilæ øi

dezvoltærii relafliilor.Tofli trecem prin situaflii dificile.Nu putem presupune cæ embargoul impus Irakului va fi un fenomen de

scurtæ duratæ. Va dura ani de zile. Se bucuræ de întâlnire.Speræ sæ°l primeascæ în Cuba, în funcflie de calendar. Ar aprecia o propunere

cât mai curând. Îøi vor ajusta programul. În mæsura posibilului, ar dori oindicaflie asupra perioadei vizitei.

Øi°au luat ræmas bun de la ambasadorul român. Va veni unul nou. Øi eise gândesc sæ schimbe ambasadorul la Bucureøti. Se gândesc la un ambasadorîn conformitate cu dorinfla lor de strângere a relafliilor.Adrian Næstase: Mulflumiri.

Suntem conøtienfli de dificultæfli.Suntefli øi suntem latini. Vom avea întotdeauna o dimensiune de prietenie,

care va fi un element complementar la relafliile diplomatice.Referitor la vizitæ — o va examina cu cel mai mare interes øi vom face

propuneri privind data.Speræm sæ putem dezvolta contactele politice, ca øi relafliile economice.Træim într°o lume stranie, de aceea trebuie sæ abordæm lucrurile pragmatic,

flinând seama de faptele vieflii.


ADRIAN NÆSTASE

418

18.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ larecepflia oferitæ de Alois Mock1, ministru de Externe al RepubliciiAustria.

În cursul zilei, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, s°amai întâlnit cu Enrique Silva Cimma2, ministru al Relafliilor Externeal Republicii Chile; Luis Fernando Jaramillo Correa3, ministru alRelafliilor Externe al Republicii Columbia; José Francisco Rezek4,ministru al Relafliilor Externe al Republicii Federative a Braziliei;Fernando Solana Morales5, ministru al Relafliilor Externe al StatelorUnite Mexicane.

20.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladineul oferit de Javier Pérez de Cuéllar, secretar general al ONU.

29 septembrie 1990

Dimineaflæ: Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæla întâlnirea preøedintelui României, Ion Iliescu, cu preøedinteleRepublicii Turcia, Turgut Özal.


419

1 Alois Mock. Om politic øi de stat austriac. Ministru de Externe al Republicii Austria(1987–1995.

2 Enrique Silva Cimma. Om politic øi de stat chilian. Ministru al Relafliilor Externe al RepubliciiChile (1990–1994).

3 Luis Fernando Jaramillo Correa. Om politic øi de stat columbian. Ministru al RelafliilorExterne al Republicii Columbia (1990–1991).

4 José Francisco Rezek. Om politic øi de stat brazilian. Ministru al Relafliilor Externe alRepublicii Federative a Braziliei (1990–1992).

5 Fernando Solana Morales. Om politic øi de stat mexican. Ministru al Relafliilor Externe alStatelor Unite Mexicane (1988–1993).

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Reuniu-nea la nivel înalt consacratæ copiilor–UNICEF (29–30 septembrie).

17.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu ministrul de Externe al Republicii Ungare, Géza Jeszenszky1.

Géza Jeszenszky: Întreabæ dacæ Adrian Næstase øtie cæ el e un vechi prietenal poporului român. E istoric øi profesor. A vorbit cu respect de România øi asubliniat studenflilor sæi cæ nu numai ungurii au suferit în trecut, ci øi românii.Au luptat secole împotriva turcilor — noi nu suntem slavi sau germani. Elsubliniazæ acest lucru.

Când a vizitat România era tânær.În ultima fazæ a regimului Ceauøescu nu i s°a mai permis vizita, pentru

cæ a luat atitudine dupæ revolta de la Braøov. El a fost între cei 180 intelectualiunguri care au semnat declaraflia în sprijinul Braøovului. Era perioada demaximæ degradare în regimul Ceauøescu.

În iunie 1990 a fost unul din semnatarii declarafliei semnate de mulfli româniexilafli.

Nu numai el personal, ci øi guvernul ungar øi parlamentul au aceleaøi sen-timente faflæ de români, exprimæ simpatie.

Deschiderea cu care românii au primit ajutoarele ungureøti în decembrie —medicamente, alimente etc.

E trist cæ s°a permis ca acest spirit sæ moaræ.Orice ar spune investigafliile privind evenimentele de la Târgu Mureø øi

Bucureøti, încrederea multor unguri a fost spulberatæ.Apreciazæ faptul cæ noul guvern, inclusiv Adrian Næstase, face eforturi pentru

a schimba lucrurile.Au impresia cæ foøtii securiøti au încæ influenflæ — nu în guvern, ci în

societate. Ei au influenflat evenimentele de la Târgu Mureø. Sunt mulfli în

ADRIAN NÆSTASE

420

1 Géza Jeszenszky. Om politic øi de stat maghiar. Ministru de Externe al Republicii Ungare(23 mai 1990–15 iulie 1994).

România care nu vor reconciliere øi e bucuros cæ Adrian Næstase are alte intenflii,pozitive.Adrian Næstase: Apreciazæ ocazia de a discuta franc. Spunem ce ne place øice nu.

În multe lucruri avem abordæri diferite, datoritæ background°ului, culturii,dar ce avem în comun e o anumitæ capacitate de înflelegere øi de soluflionarea problemelor.

Sæ ne uitæm mai mult la viitor decât la trecut.Ne situæm pe linie moderatæ, evitând abordæri extreme. Ne propunem sæ

gæsim proiecte prin care sæ reducem tensiunea øi lipsa de încredere. Sæ îmbu-nætæflim relafliile prin paøi mici, prin propuneri concrete.

O casæ de culturæ la Bucureøti — sæ restabilim încrederea la nivelul opinieipublice, care e foarte puternic afectatæ; sæ slæbim presiunea, care e teribilæ uneori.

Putem considera ideea sæ flinem reciproc lecflii pentru studenfli. Vom puteaîncepe cu facultæflile de øtiinfle politice. Personal, ar putea face un curs de dreptinternaflional.

Sæ ne explicæm pozifliile. Uneori ne blocæm în biased perceptions.Sunt øi lucruri reale în spate uneori. Ce putem face este sæ gæsim interesele

comune.Ne aflæm descoperifli într°un mediu nou. Tratæm unilateral cu Europa

Occidentalæ. Uneori nu e uøor. Instituflional ar fi mai uøor. Exemplu: AmericaLatinæ, care are dialog în bloc cu CE.

E greu sæ gândim acum ceva sæ contracaræm logica în care a fost structuratøi a funcflionat CAER. Suntem împreunæ, legafli de geografie øi de anumiteinterese comune. Nu avem acum propuneri concrete privind posibilitæfli insti-tuflionale de întærire a legæturilor în interiorul CAER.

Existæ preocuparea privind participarea la grupæri subregionale. Vom fi maiactivi în politica externæ.

E uøor sæ vorbim de Japonia øi America Latinæ. Dar suntem vecini; e maiuøor sæ facem comerfl între noi.


421

Nu de publicitate avem nevoie acum. Nu vrem sæ facem capital politic dinîntâlnirile cu ungurii. Vrem sæ intræm în normalitate.

Problemele nu vor dispærea rapid. Sæ arætæm o abordare constructivæ. Sæfim în contact direct.

Aøteptæm vizita adjunctului sæu la Bucureøti sau la alte niveluri.Géza Jeszenszky: Un adjunct al sæu va veni pentru discuflii în România øiva sta un întreg sfârøit de sæptæmânæ. Szokai1 va fi dispus sæ continue discufliile,fiindcæ sunt prejudecæfli în opinia publicæ. Sæ lucræm treptat, pas cu pas. Sæabordæm tensiunea la rædæcinæ.

Rædæcina în ochii românilor e cæ ei cred cæ e o problemæ teritorialæ în spateleacfliunilor maghiarilor. Ei nu au asemenea intenflii la nivelul guvernului. Suntromâni ciudafli care vorbesc de Tisa ca graniflæ.

Ar fi important sæ spunem publicului românesc cæ nu existæ o asemeneaproblemæ, cæ Ungaria nu are pretenflii teritoriale faflæ de România. Sunt mulfliîn România care ræspândesc aceste idei.

Sunt øi minoritæfli stupide în Ungaria, cei care sunt extremiøti. Nu sunt înParlament. Sunt sub 1%. Sunt øi împotriva lui; îl acuzæ cæ nu reprezintæinteresele Ungariei.

E foarte important sæ nu facem publicitate acestor extremiøti.Referitor la abordarea pas cu pas — e o posibilitate.El are o propunere diferitæ. Nu°i place „marele salt“ înainte. Dar trebuie

sæ încercæm un asemenea pas în relafliile româno°ungare. URSS–SUA, Ger-mania–URSS øi alflii au fæcut°o.

Putem sæ încercæm ambele. Preferinfla lui este de step by step — gesturi;sæ facem lucruri care pot sæ nu fie uøoare. Ei sunt gata. Nu au pretenfliiteritoriale.

În Ungaria, toate problemele minoritæflilor vor fi acoperite de o lege nouæ.La ei minoritæflile sunt mici ca pondere. Transilvania e foarte importantæ pentruRomânia ca pæmânt istoric, pe care mulfli îl væd ca leagæn al românilor.

ADRIAN NÆSTASE

422

1 Szokai Imre. Secretar de Stat adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare.

Transilvania e importantæ øi pentru Ungaria, unde limba maghiaræ s°a pæstratcând au fost invadafli de otomani.

Preocuparea pentru Transilvania nu trebuie interpretatæ ca o pretenflie terito-rialæ. Nu e mult de a cere României sæ creæm un teritoriu heritage (moøtenire),foarte important pentru ambele flæri.

În paralel, putem construi relaflii extinse în mai multe domenii.Relafliile economice øi cooperarea regionalæ — foarte interesafli; e deschis

pentru discuflii la nivel de experfli.Cooperarea economicæ, centre culturale — OK, dar opinia publicæ ar aprecia

foarte mult dacæ am îndeplini acordurile încheiate anterior.Ei au propuneri concrete. Când a fost Romulus Neagu la Budapesta, a sperat

cæ va fi un succes. Acesta a spus cæ în multe probleme nu avea mandat.Pentru unii din România, eu sunt foarte nepopular — dar ei sunt o

minoritate.În grupul extremist se include „Vatra Româneascæ“ — nu au fæcut prea

bine la alegeri — e OK. Noi am luat o atitudine foarte bunæ când „Vatra“s°a opus prefectului.

Universitatea în limba maghiaræ e a doua mæsuræ — va fi apreciatæ deungurii din România øi din Ungaria.

Problema întâlnirii la nivel înalt. Nu se opune. O poate repeta în public.Prezenfla României în diferite instituflii europene trebuie facilitatæ. Ei vor ajuta.Nu vor „cortinæ de fier“ între România øi Ungaria.

Întâlniri la nivel înalt pot avea loc, dat trebuie lucruri concrete.Punctele spuse de el sunt concrete.Preferæ o vitezæ ridicatæ.Dacæ Germania øi Franfla au putut trece peste trecut, putem s°o facem øi noi.

Adrian Næstase: De acord cu aceastæ ultimæ remarcæ.Referitor la declaraflii ale oficialilor ungari, cæ nu sunt pretenflii teritoriale —

suntem bucuroøi de aceastæ precizare, dar românii cunosc foarte bine din istorie,datoritæ experienflei, diferenfla între declaraflii øi fapte. Salutæm declarafliile,dar în acelaøi timp încercæm sæ vedem øi ce înconjoaræ aceste declaraflii.


423

Suntem foarte sensibili la ce se spune.Exemplu Otto de Habsburg øi declarafliile sale, plus ONG°ul din Canada,

care promoveazæ pretenflii teritoriale în Transilvania, ne obligæ sæ fim precaufli.Este o politicæ pe termen scurt øi una pe termen lung.Urmærim toate aceste elemente. Important e sæ edificæm o atmosferæ de încredere realæ. Declaraflii oficiale

sunt OK, dar nu sunt totul.Referitor la propuneri: væ declarafli în favoarea unor lucruri pragmatice,

dar ele sunt acele elemente asupra cærora nu suntem de acord. De ce nu începemcu cele 34 puncte unde suntem de acord?

Referitor la Universitatea din Cluj: avem 180 cursuri în limba maghiaræ.Foarte importantæ e percepflia øi cum væd oamenii aceste lucruri în Transil-vania.

Avem destule probleme øi færæ Universitatea din Cluj în acest moment. Nuar fi înflelept pentru guvernul nostru.

„Marele salt“ nu poate fi realizat cu Universitatea sau Consulatul. Acesteavor duce la tensiuni mai mari.

Dacæ arætæm semne de bunæ vecinætate, putem sæ pregætim condiflii pentrupaøi mai importanfli. Aceasta e principala tendinflæ în guvern.

E imposibil sæ gæsim argumente pentru a susfline aceste lucruri. Reacfliilepe care le primim zilnic sunt negative. Este evident faptul cæ un mecanismpropagandistic al ungurilor din stræinætate lucreazæ cu succes pentru a face oimagine negativæ asupra României. Nu øtim care e legætura cu guvernulungar — dar e o puternicæ presiune asupra guvernului nostru.

Sæ ne angajæm într°un fel de contacte permanente pentru a reduce tensiunea.Sæ facem paøi mici pentru a construi încredere.Géza Jeszenszky: E istoric. A studiat imaginea din stræinætate a diverse flæri.

Presa stræinæ poate scrie mult. Punctul esenflial e cum e flara.Nici Otto de Habsburg øi nici altcineva din Europa nu a pretins schimbarea

frontierelor. Ei au zis cæ drepturile omului øi ale minoritæflilor nu sunt garantateîn România.

ADRIAN NÆSTASE

424

Nu e numai pærerea Ungariei. Evenimentele de la Bucureøti au convinsmultæ lume cæ e ceva de criticat în România. Nu ungurii au creat asta. Nutrebuie sæ acordæm presei mare atenflie. Important e sæ facem ce trebuie. Sæinvitæm lumea sæ vadæ.

Invitafli pe Otto de Habsburg.Mulfli sunt pentru respectarea drepturilor omului, dar nu sunt pentru

schimbarea frontierelor.Sunt 34 de puncte de acord. Ei au fost de acord øi ele pot fi îndeplinite.Szokai a transmis un Memo, dar partea românæ nu a ræspuns la el.Sæ ne concentræm pe altele.În problema cu Consulatul, care e un lucru simbolic øi practic, ungurii l°ar

vedea ca ceva de bunævoinflæ. Mulfli ar vedea asta bine. Nu e sigur cæ majoritatearomâneascæ e împotrivæ. Dacæ lucrurile sunt bine explicate.Adrian Næstase: Nu înfleleg care ar fi contribuflia Ungariei la Cluj. Doarnoi am putea face schimbæri acolo. Ce ar face însæ Ungaria pentru „pasul mare“?Géza Jeszenszky: Avem un acord semnat cu mulfli ani în urmæ — deschidereade consulate la Cluj øi Debrecen.

Dacæ ar fi 2 milioane de români, le°am oferi øcoli øi universitæfli.Nu putem garanta cæ într°o presæ liberæ nu apar prostii. Dar sunt multe

cærfli care vorbesc pozitiv de relaflii bune româno°ungare.Adrian Næstase: Am vrea sæ le primim.

Avem multe exemple negative în ultimul timp.Sæ încercæm sæ eliminæm ce nu e corect øi sæ gæsim soluflii.Sæ pæstræm spiritul discufliilor. Înræutæflirea relafliilor nu poate fi în interesul

Ungariei øi nici al României.Avem sentimentul cæ prezentarea situafliei din Transilvania în culori negative

poate fi un argument pentru a încerca sæ facem din Transilvania o problemæinternaflionalæ, regiune autonomæ etc. E un sentiment adânc de neîncredereîn conøtiinfla românilor. Dacæ acest sentiment nu dispare, nu putem construi.

Problema e sæ ne construim treptat încrederea. Multe lucruri vor dispærea.


425

Géza Jeszenszky: De acord. Germania øi Franfla au trebuit sæ spunæ lucrurineplæcute populafliilor lor.Adrian Næstase: Øi noi putem face asta. Putem sæ o facem împreunæ, bilateralsau unilateral.

Trebuie sæ participæm la edificarea încrederii.Géza Jeszenszky: Nu°i place ideea cæ trebuie sæ numere câfli au fost omorâfli,de cine øi unde.

S°au scris multe articole despre anii ’40 în România. Sæ facem o cercetarecomunæ despre acea perioadæ. Ei sunt gata.Adrian Næstase: Suntem pentru o informare mai bunæ.Géza Jeszenszky: Cærflile de øcoalæ trebuie schimbate.Adrian Næstase: De acord øi cu asta. Dar în sensul adeværului istoric.


30 septembrie 1990

18.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laÎntâlnirea Tratatului de la Varøovia la nivelul miniøtrilor AfacerilorExterne; prezideazæ Jiri Dienstbier, ministru de Externe al RepubliciiFederative Cehæ øi Slovacæ.

Jiri Dienstbier: Cere scuze pentru întârziere. Anunflæ douæ probleme pe ordineade zi:

1. Transformarea Tratatului de la Varøovia; 2. Prelungirea negocierilor la Viena.Sæ începem cu punctul 1. Dupæ øedinfla Consiliului, au ræmas câteva lucruri

nerezolvate. Sæ ne ocupæm de aceste probleme. Au de propus variante decompromis.

ADRIAN NÆSTASE

426

Referitor la crearea grupei militare consultative — sæ se reuneascæ la niveluløefilor de Stat Major, plus principiul rotafliei. Fiecare flaræ sæ organizeze reunireagrupei militare.

Sæ începem consultæri privind posibilitatea folosirii elementelor acestui sistem.Textul s°a distribuit.

Se propune ca reuniunea Comisiei sæ aibæ loc la jumætatea lunii octombriea.c., la Varøovia. Suntem de acord?

De acord cu întrunirea Consiliului Politic Consultativ la începutul luniinoiembrie?Krzysztof Skubiszewski (ministru de Externe al Republicii Polone): E greusæ intræm în detalii pe problemele ridicate de Dienstbier.

Discufliile de la Sofia vor continua la Varøovia.Încæ nu am încheiat discufliile în comisii; deci sæ nu hotærâm.Tratatul de la Varøovia øi°a pierdut funcfliile, ca urmare a schimbærilor din

Europa. Capætæ importanflæ convenfliile bilaterale. Polonia discutæ cu URSS.

Convorbirile au continuat azi.Au convenflii bilaterale øi cu alte flæri din Tratatul de la Varøovia.Au propus datele øi aøteaptæ ræspuns.

Jiri Dienstbier: Ce date?Krzysztof Skubiszewski: 21 octombrie. Alternativ ar fi o datæ pe care n°oøtie.Jiri Dienstbier: N°am primit nimic!Krzysztof Skubiszewski: O vor spune sæptæmâna viitoare.Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Republicii Ungare): Consultærilepot fi utile dacæ servesc un scop: realizarea øi întærirea unui sistem general desecuritate europeanæ care sæ înlocuiascæ Tratatul de la Varøovia. Reuniuneade la Sofia nu a arætat suficient de clar cæ aceasta este direcflia.

Mecanismele existente ale Tratatului de la Varøovia pot continua, dar nucrede cæ, dacæ suntem de acord cu inutilitatea blocurilor militare în Europa,trebuie sæ creæm noi instituflii. Nu este momentul de vorbit pe larg despre natura


427

Tratatului de la Varøovia, dar scopul cel mai util pe care îl putem servi înlunile urmætoare e sæ terminæm cu aspectul militar al Tratatului de la Varøoviapânæ la sfârøitul anului viitor øi apoi sæ lucræm pentru desfiinflarea Tratatuluide la Varøovia, care sæ aibæ un puternic impact asupra lumii, arætând bunæ-voinflæ.

Ei nu vor o retragere unilateralæ, dacæ e posibil. Vor sæ lucræm cu toflii îndirecflia arætatæ.

De acord cu Skubiszewski cæ acordurile bilaterale pot fi utile între noi øicu alfli vecini. Acorduri acceptabile pentru tofli. Pânæ la un sistem generaleuropean de securitate, în plus faflæ de acordurile bilaterale, sæ vizæm întærireaprocesului CSCE.

Guvernul sæu nu are obiecflii sæ gæsim împreunæ o poziflie comunæ la diferiteleconferinfle în procesul CSCE.Jiri Dienstbier: Am impresia cæ la Reuniunea de la Budapesta vom decidesæ acflionæm pentru desfiinflare.Eduard Øevarnadze (ministru de Externe al URSS): De acord cu propu-nerea Dienstbier. De acord sæ continuæm la Varøovia, iar la Budapesta sæhotærâm asupra viitorului Tratatului de la Varøovia.Jiri Dienstbier: Suntem de acord sæ lucræm pânæ la Budapesta.Luben Goflev (ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria): Detaliidespre Reuniunea de la Sofia.

Sunt gata pentru un document la Budapesta.Jiri Dienstbier: Nu trebuie sæ luæm aici nici o decizie definitivæ. Sæ reflinemînflelegerea generalæ cu privire la o nouæ abordare.

Dacæ unele flæri au reflineri principiale.Adrian Næstase: Întâlnirea are rostul de a continua schimbul de opinii privindfuncfliile viitoare ale Tratatului de la Varøovia.

Dupæ pærerea noastræ, aceastæ acfliune se desfæøoaræ normal. Întâlnirea dela Varøovia ni se pare necesaræ.

ADRIAN NÆSTASE

428

Este øi o altæ problemæ — în afaræ de soarta Tratatului de la Varøovia —care priveøte structurarea unor noi mecanisme de securitate subregionale saugeneral°europene.

Este concurenflæ între sistemele mai largi øi sistemele bilaterale. Poate va trebuisæ schimbæm — dar nu acum.Jiri Dienstbier: Crede cæ situaflia e claræ.

Nu trebuie sæ continuæm discuflia actualæ. Vom dezbate detalii la Varøovia.Cehoslovacia are øi unele propuneri concrete — de discutat la Varøovia.Trecem la punctul 2, referitor la Acordul CFE.

Adrian Næstase: Se bucuræ cæ lucrurile evolueazæ într°o direcflie pozitivæ.Suntem foarte interesafli sæ se realizeze un acord în aceastæ chestiune cât

mai curând posibil, evident înainte de Reuniunea de la Paris.Un element deosebit îl reprezintæ contactele despre care am aflat azi øi

clarificarea plafoanelor.Înflelegem cæ pot apærea noi elemente în urma viitoarelor întâlniri.Putem ca, pe baza acestor date, sæ væ transmitem comentariile noastre cel

mai târziu în decurs de o sæptæmânæ. Øi vom vedea apoi cea mai bunæ formulæde a continua.

Suntem foarte interesafli ca aceste aranjamente sæ se încheie cât mai curând.fiinem seama de interesele noastre în acest domeniu.Jiri Dienstbier: Felicitæ pe prietenii din RDG pentru procesul de reunificarea Germaniei: ei ne pæræsesc.Reprezentantul RDG: Mulflumiri.

Subliniazæ cæ ei au participat în mod constructiv în ultima vreme la dialoguldin sânul Tratatului de la Varøovia.

Nu væd probleme în transformarea Tratatului de la Varøovia. Speræ sæ serezolve prin consens — transformarea lui într°un sistem general de securitateeuropeanæ.

Pleacæ din Tratatul de la Varøovia, dar nu renunflæ la parteneriat.Elaborarea Declarafliei Comune a Tratatului de la Varøovia–NATO ne

va avea drept parteneri. Trec de la o parte la alta, la finalizare.


429

Mulflumiri pentru parteneriat.Ureazæ înflelegere bunæ în Tratatul de la Varøovia în legæturæ cu problemele

în discuflie.Speræ în stabilitate în Europa.

Jiri Dienstbier: Mulflumeøte pentru participare. Experflii urmeazæ sæ seîntâlneascæ la 3 octombrie.


Octombrie 1990

1 octombrie 1990

10.55 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Francisco Fernández Ordóñez1, ministru de Externe al RegatuluiSpaniei.

15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laReuniunea miniøtrilor de Externe ai statelor participante la CSCE.

Øedinfla de deschidere este prezidatæ de James Baker, secretar de Stat al SUA.

James Baker: Cuvânt introductiv, în care insistæ pe dimensiunea transatlanticæa problemelor puse în fafla CSCE.George Herbert Walker Bush (preøedintele SUA):

În numele poporului american, îmi face o mare plæcere sæ væ ureztuturor bun°venit în Statele Unite. Este un lucru deosebit de salutar cæaceastæ întrunire a Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa,prima care s°a desfæøurat vreodatæ pe pæmânt american, are loc în vremuri

ADRIAN NÆSTASE

430

1 Francisco Fernández Ordóñez. Om politic øi de stat spaniol. Ministru de Externe al RegatuluiSpaniei (1985–1992).

de schimbæri de seamæ. Aøa cum Europa intræ într°o nouæ eræ pro-miflætoare, tot astfel se întâmplæ cu relafliile Americii cu Europa.

Noi americanii suntem unifli cu Europa de moøtenirea øi istoria noastræcomunæ, precum øi de legæturile noastre culturale. Prin Alianfla atlanticæøi parteneriatul mai larg ce uneøte cele douæ continente øi popoare, ampus capæt divizærii Europei øi putem privi acum o nouæ Europæ, întreagæøi liberæ. Împreunæ putem construi un nou parteneriat transatlantic laCSCE, o comunitate de nafliuni libere care trece peste oceanele dintre noi.

În anul care a trecut, cred cæ suntem tofli de acord, am fost martoriiunei lumi în schimbare. Cu câteva clipe în urmæ, chiar în aceastæ clædire,miniøtrii de Externe ai Franflei øi Marii Britanii, ai Uniunii Sovietice øiStatelor Unite au semnat un document care a suspendat toate urmeledrepturilor øi responsabilitæflilor celor Patru Puteri în Germania øi careintræ efectiv în vigoare din momentul unificærii Germaniei. Trebuie sævæ spun cæ înainte de a pleca de la hotel am væzut acest lucru la televizor.Pentru mine, øi cred cæ pentru numeroøi americani, a fost un momentfoarte emoflionant, întrucât, cu acele træsæturi finale de condei, apunecu adeværat o eræ de neînflelegeri øi dezbinare. Calea este acum deschisæpentru o Germanie unitæ, suveranæ øi democraticæ. Ne bucuræm alæturide germani cæ nafliunea lor este din nou unitæ øi vom saluta în curândintrarea unei Germanii unite în comunitatea statelor participante laCSCE.

Mult aøteptata zi de særbætoare a Germaniei este punctul culminantal unui an de schimbæri care a transformat, într°adevær, un continent.Aceastæ transformare stæ mærturie forflei principiilor înscrise în cartafundamentalæ a CSCE, Actul Final de la Helsinki. Acolo, în drepturileøi libertæflile fundamentale ale omului, stabilite la Helsinki cu 15 ani înurmæ, regæsim cauza øi catalizatorul a ceea ce numim Revoluflia din 1989.

În cele mai întunecate zile de dictaturæ, acele principii au vestit o stealuminoasæ, inspirând oamenii obiønuifli sæ sævârøeascæ fapte extraordinare.


431

Gândifli°væ la Walesa1, pærintele Solidaritæflii; øi la Saharov2 øi la uma-nismul sæu neînduplecat în fafla represiunii; øi la Havel, Mazowiecki3 øiAntall, care nu cu mult timp în urmæ erau deflinufli politici øi acum suntpreøedinte øi prim°miniøtri a trei dintre cele mai noi democraflii ale lumii;øi la Jelev, alt fost deflinut politic, acum preøedinte al Bulgariei. Gândifli°væla toate milioanele de femei øi bærbafli obiønuifli, liberi în sfârøit sæ spunætot ce au pe suflet, liberi sæ træiascæ, sæ munceascæ øi sæ se închine dupæcum doresc.

CSCE împærtæøeøte acest monumental triumf al spiritului omenesc.Suntem chemafli acum sæ flinem pasul cu uriaøele transformæri politicecare au schimbat fafla Europei, sæ creæm o CSCE care sæ consolideze acestemari câøtiguri pentru libertate øi sæ apropiem Estul øi Vestul — în EuropaRæsæriteanæ øi Centralæ, o CSCE în stare sæ contribuie la împæmântenireaøi consolidarea principiilor democratice atât de greu dobândite; o CSCEcare sæ contribuie la asigurarea unui fundament trainic al libertæflii înnoua Europæ ce se naøte acum.

În iulie, la Summitul de la Londra, liderii Alianflei Atlantice au avansato serie de propuneri menite sæ consolideze CSCE øi sæ canalizeze energiileei în noi direcflii. Adresæm o chemare nafliunilor membre ale CSCE sæcreeze un Centru de Prevenire a Conflictelor, sæ continue succesulrepurtat de CSCE în stabilirea mæsurilor de edificare a încrederii øisecuritæflii care au contribuit într°o mæsuræ atât de mare la reducereariscului izbucnirii unui ræzboi din accident sau din calcule greøite øi laconcilierea conflictelor; sæ creeze un mic secretariat permanent care sæserveascæ CSCE, un secretariat care sæ poatæ susfline un program accelerat

ADRIAN NÆSTASE

432

1 Lech Walesa. Om politic øi de stat polonez. Lider al miøcærii Solidarno∞©. Premiul Nobelpentru Pace (1983). Preøedinte al Republicii Polone (22 decembrie 1990–23 decembrie 1995).

2 Andrei Dmitrievici Saharov (1921–1989). Fizician rus. Dizident, unul dintre fondatorii(1970) Comitetului pentru Drepturile Omului. Premiul Nobel pentru Pace (1975).

3 Tadeusz Mazowiecki. Om politic øi de stat polonez. Unul dintre liderii Solidaritæflii.Prim°ministru al Republicii Polone (24 august 1989–4 ianuarie 1991).

de consultæri øi conferinfle ale CSCE; sæ înfiinfleze un birou de alegerial CSCE, care sæ supravegheze desfæøurarea unor alegeri libere øi corecte,aplicarea principiului democratic fundamental din care derivæ toatecelelalte. Permitefli°mi sæ spun cæ sper, în numele Statelor Unite, cæ acestenoi instituflii pot fi situate oriunde este posibil în noile democraflii dinEuropa Centralæ øi Ræsæriteanæ.

În sfârøit, la Summitul de la Londra am lansat o invitaflie cætre toatenafliunile membre sæ convoace o adunare a Europei, un parlament încadrul cæruia familia în continuæ creøtere a democrafliilor, vechi øi noi,îøi poate plænui un curs comun cætre aceastæ nouæ Europæ, întreagæ øiliberæ.

Astæzi, când ne pregætim pentru un summit al nafliunilor CSCE,adresez miniøtrilor chemarea sæ facæ din aceastæ reuniune o piatræ de hotarîn istoria CSCE. Øi, în acest scop, permitefli°mi sæ menflionez încæ undomeniu în care progresul este hotærâtor: negocierile în curs de desfæøurarecu privire la forflele convenflionale din Europa.

Un acord cu privire la reducerea forflelor convenflionale ræmâne unelement de primæ importanflæ a noii arhitecturi a securitæflii pentruEuropa. Øi, din acest motiv, Statele Unite cred cæ un acord cu privirela armele convenflionale este o premisæ esenflialæ pentru un summit CSCE.Øi astæzi adresez un apel negociatorilor care lucreazæ acum la Viena sæ°øiintensifice eforturile în sæptæmânile urmætoare. Væ pot promite solemncæ Statele Unite vor coopera pe toate cæile posibile. Trebuie sæ rezolvæmproblemele ræmase în suspensie øi sæ ajungem la un acord astfel casummitul sæ poatæ avea loc anul acesta.

Cu cincisprezece ani în urmæ, într°o Europæ în care Estul era despærflitde Vest, CSCE a oferit perspectiva unei Europe unite, întregi øi libere.Astæzi, cu o nouæ Europæ accesibilæ, CSCE ræmâne esenflialæ pentru totceea ce poate deveni Europa.


433

Aøadar, væ urez încæ o datæ bun venit în Statele Unite. Fie ca spiritulcare a impulsionat Europa sæ ghideze discufliile noastre øi væ urez succesdeplin. Mulflumesc tuturor foarte foarte mult.

15.15 Continuarea øedinflei, dupæ plecarea preøedintelui George HerbertWalker Bush. Prezideazæ reprezentantul Republicii San Marino.

Hans°Dietrich Genscher1 (ministru de Externe al RFG): E o datæ memo-rabilæ în care ne reunim. Ne aflæm în ajunul reunificærii Germaniei.

Pentru a treia oaræ în istorie, SUA au jucat un rol important pentru paceaEuropei.

Noi dorim unitatea europeanæ împreunæ cu SUA.Capitolele luminoase øi întunecate sæ le avem permanent în minte.Responsabilitatea specialæ a Germaniei faflæ de poporul evreu.Respingerea politicii de putere.Renunflarea la folosirea forflei.Ceea ce a fæcut posibile evolufliile a fost întoarcerea URSS cætre Europa,

sub conducerea lui Mihail Gorbaciov.Reafirmæ responsabilitatea Germaniei unite faflæ de pacea în Europa.Nici în viitor Germania unitæ nu va ridica pretenflii teritoriale. Nu vor

folosi forfla decât în acord cu Constituflia lor øi cu Carta ONU.Renunflarea la armele nucleare, armele chimice øi biologice.Hotærârea lor de a reduce armata Germaniei unite la 370.000 oameni.Germania va avea suveranitate deplinæ, pe plan intern øi extern.În NATO vor contribui la pacea øi stabilitatea Europei.Speranfla pentru o nouæ calitate în relafliile internaflionale.Sæ avansæm cu hotærâre pe calea unificærii Europei. Germania unitæ va

avea propria sa responsabilitate pentru unificarea Europei, în conformitate cuprocesul CSCE.

ADRIAN NÆSTASE

434

1 Hans°Dietrich Genscher. Om politic øi de stat. Ministru de Externe al Republicii FederaleGermania (1982–1992).

La 15 ani de la Actul final, Summitul CSCE are sarcina de a ridica procesulCSCE la un nivel nou øi a pune bazele unor instituflii. Vrem o Europæ bazatæpe regula de drept øi pe democraflie. Baza o constituie individul øi libertæflile sale.

Protecflia efectivæ a minoritæflilor, cheia de boltæ a viitoarei Europe. Maisunt, însæ, multe de fæcut. Salutæ oferta Elvefliei de a gæzdui o conferinflæ pri-vitoare la protecflia minoritæflilor în 1991.

Libertatea øi democraflia oferæ baza prosperitæflii.Europa trebuie sæ fie o arie tehnologicæ øi de protecflie a mediului.Crearea de economii de piaflæ în Europa Centralæ øi Ræsæriteanæ.Poziflia Germaniei în centrul Europei e o manifestare a chemærii sale

europene.Cooperarea responsabilæ a statelor membre e absolut esenflialæ.Sæ aplicæm documentele de la Sofia øi Bonn.Moøtenire culturalæ comunæ — sarcina Simpozionului pentru cooperare

culturalæ de la Praga în 1991.Dezarmarea ræmâne cheia Casei Comune Europene. Trebuie sæ ajungæ din

urmæ dezvoltærile politice.Summitul de la Paris e de o importanflæ covârøitoare.Nici o flaræ sau un grup de flæri nu trebuie sæ aibæ mijloace militare mai

mult decât strictul necesar pentru apærare.Sæ gæsim un nou catalog de mæsuri de creøtere a încrederii înainte de summit.Reuniunea de la Paris permite ridicarea procesului CSCE la un nou nivel.De acord cu Franfla privind o Declaraflie asupra relafliilor prieteneøti.CEE nu se bazeazæ pe idei øi principii hegemonice. Urmæreøte prosperitatea.Propunerea Mitterrand: o confederaflie în care sæ aibæ loc øi URSS, demnæ

de luat în seamæ.Sæ fim de acord asupra creærii de noi instituflii la Paris — reuniunea øefilor

de stat o datæ la doi ani; Consiliu de Securitate øi Cooperare în Europa, formatdin miniøtrii de Externe, care sæ se întâlneascæ de douæ ori pe an. Lucrærilelor ar putea fi pregætite de înalfli funcflionari, cu ajutorul unui secretariat.

Propune Berlinul ca prim loc de întâlnire a Consiliului miniøtrilor.


435

Sæ vedem eventual reuniuni ale miniøtrilor Apærærii øi øefilor de Stat Major;Comitet de prevenire a crizelor, plus implementarea mæsurilor de creøtere aîncrederii (CMB).

Acestea trebuie sæ fie principalele puncte de discuflie.CSCE nu se limiteazæ la Europa. O reuniune importantæ are loc la Palma

de Mallorca.Unificarea Europei înseamnæ mai multæ securitate øi cooperare în întreaga

lume. Asta deja se vede în Consiliul de Securitate øi în Adunarea Generalæ aONU.

Nu vom tolera invadarea unei flæri sau violarea dreptului internaflional.Speræ în reuøita activitæflii Comitetului pregætitor al Summitului de la Paris.

Gianni de Michelis (ministru de Externe al Italiei, preøedinte în exercifliual CSCE): Adreseazæ mulflumiri guvernului SUA pentru gæzduirea reuniuniila care sunt discutate documente atât de importante pentru CSCE.

Lecflia unificærii Germaniei este aceea cæ putem læsa deoparte trecutul recenttrist al Continentului, pentru a da un nou impuls construcfliei noii Europe.Asta va fi confirmat solemn la Summitul de la Paris.

Activitatea Comitetului pregætitor de la Viena merge bine. Speræ cæ CFEva fi semnat la Paris.

Cei 12 au prezentat un corp coerent de idei la Viena.Sfârøitul divizærii nefireøti a Europei.Reuniunile la nivel înalt — o datæ la doi ani, iar ale Consiliului miniøtri-

lor — de douæ ori pe an, sprijinit de un mic secretariat.Centrul de prevenire a conflictelor — aplicând pentru moment CBM.Adunarea Parlamentaræ va sprijini activitatea noastræ democraticæ.În plus, putem organiza un mic centru pentru monitorizare øi asigurarea

alegerilor libere.Uffe Ellemann°Jensen (ministru de Externe al Regatului Danemarcei, repre-zentând CEE): Mulflumiri gazdelor americane.

Reuniunea actualæ are o importanflæ specialæ. Sæ facem din ea un precedentpentru reuniunile viitoare.

ADRIAN NÆSTASE

436

Marcheazæ încheierea unificærii Germaniei. Germania e vecinæ Danemarcei øi partener apropiat.Tribut special eforturilor lui Hans°Dietrich Genscher.35 nu va mai fi o cifræ magicæ. Albania a cerut sæ fie observator. Speræ cæ

va aræta cæ e gata øi în mæsuræ sæ îndeplineascæ toate cerinflele CSCE.Sunt øi alte flæri care vor sæ fie observatori — îndeplinesc toate condifliile.

Speræ cæ în curând vom saluta Lituania, Letonia, Estonia.Uimifli de viteza cu care confruntarea face loc cooperærii.Conflictele etnice øi naflionale reapar. Trebuie sæ facem tot posibilul ca

Summitul CSCE sæ previnæ reapariflia conflictelor etnice.Pare sæ fie de acord cu stabilirea unui secretariat al CSCE. Ei au propus

Copenhaga drept sediu al secretariatului, dar cedeazæ pentru Praga.Reuniunile de experfli pe problemele minoritæflilor naflionale pot fi utile.Sæ nu pierdem din vedere interesele cetæflenilor noøtri.Încheie cu un apel cætre negociatorii din Viena, sæ facæ un efort pentru a

pregæti la timp documentul pentru Paris.

16.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Douglas Hurd1 ministru de Externe al Regatului Unit al MariiBritanii øi Irlandei de Nord.

Douglas Hurd: Începe prin a remarca foarte buna cooperare cu România înConsiliul de Securitate.Adrian Næstase: Este o oportunitate de a demonstra profunzimea schimbærilordin România øi ataøamentul la principii.Douglas Hurd: Cum e în România? Au un puternic interes pentru evolufliiledin România. Cum merge?Adrian Næstase: Mulflumiri pentru CEE.

Existæ multe frustræri în România. Mulfli vor schimbæri peste noapte.


437

118 Douglas Hurd. Om politic øi de stat britanic. Ministru de Externe al Regatului Unit alMarii Britanii øi Irlandei de Nord (1989–1995).

Partidele din opoziflie coopereazæ cu puterea pe teme punctuale. Îl avem cunoi în delegaflie pe Sorin Botez, deputat liberal.

Pentru noi, cel mai important obiectiv este sæ creæm condifliile pentru apractica democraflia øi economia de piaflæ. Sæ schimbæm mentalitatea cetæflenilorøi a funcflionarilor statului.

Problema noastræ a fost cæ nu am avut o a doua echipæ.Partidul Comunist øi organizaflia de tineret cuprindeau jumætate din

populaflia activæ. O opoziflie liberalæ în ceauøism nu a fost posibilæ.Se fac lucruri bune în guvern øi parlament. Sunt tineri øi juriøti buni.

Douglas Hurd: Ce a cauzat daune drepturilor omului în România?Cazuri individuale în închisori; acestora trebuie sæ le acordæm o atenflie

specialæ.Adrian Næstase: Noi am fæcut o serie de greøeli. Dar nici nu am fost în mæsuræsæ prezentæm lucrurile bune pe care le°am fæcut în aceste luni.

Tendinflele sunt pozitive.A deveni parte la convenfliile europene ale Consiliului Europei ar crea o

presiune mai mare asupra evolufliilor noastre. De aceea, nu prea înflelegemrezistenfla opusæ la intrarea României în Consiliul Europei.

Consiliul Europei a invitat la reuniuni aproape numai oameni din opoziflie.Societatea noastræ e foarte complexæ. Trebuie sæ flinem seama de foarte multe

lucruri.Douglas Hurd: Speræ cæ treptat se vor face progrese øi va fi o mai mare înflelegereîn CEE.Adrian Næstase: Avem un contact foarte bun cu ambasadorul Marii Britanii1.

Speræ cæ ministrul va veni la Bucureøti sæ vadæ schimbærile.Douglas Hurd: I°ar plæcea. N°a mai fost în România.

Cum e cu minoritatea ungaræ?Adrian Næstase: Am avut o discuflie foarte bunæ cu ministrul de Externe alUngariei.

ADRIAN NÆSTASE

438

1 Michael W. Atkinson.

Problema cu drepturile minoritæflilor e legatæ de o situaflie specialæ. Unguriiau 41 de membri în Parlament. Li s°au garantat øcoli în limba maternæ, TV,instituflii culturale etc.

Ei folosesc uneori problema ca un substitut politic. Asta e frustrant pentru noi.Noi am propus o abordare pas cu pas.Unele lucruri pe care le fac creeazæ nemulflumire în opinia publicæ româ-

neascæ.Nu putem avea douæ viteze de democratizare: una pentru minoritæfli øi alta

pentru majoritate.Declarafliile lor în sensul cæ „drumul României spre Europa trece prin

Ungaria“ nu ne plac. Crede însæ cæ existæ posibilitatea de dialog.

Douglas Hurd: Care e situaflia cu URSS?Adrian Næstase: Problema e dificilæ.

Existæ o problemæ emoflionalæ. E o convingere majoritaræ cæ Basarabia seva uni cândva cu România.

Desigur, însæ, nu facem demersuri oficiale. Am semnat Actul final de laHelsinki øi°l respectæm cu strictefle. În raporturile cu toate statele, respectareaprincipiilor independenflei, suveranitæflii øi integritæflii teritoriale sunt valoricardinale øi inalienabile.

Deschidem, în mod firesc, supape pentru reducerea tensiunii.Douglas Hurd: Ureazæ succes în misiune.


16.50 Adrian Næstase revine în sala Reuniunii ministeriale a CSCE.

Roland Dumas (ministru de Externe al Republicii Franceze). Mark Eyskens (ministru de Externe al Regatului Belgiei): Europa a cunoscutdezvoltæri spectaculoase.

C’est toute l’Europe qui se retrouve, sub preøedinflie americanæ. Mulflu-meøte pentru ospitalitate.


439

Felicitæ poporul german pentru maturitatea doveditæ cu prilejul reunificærii.Sæ øtergem sechelele militare a 40 de ani de confruntare, sæ generæm un

nou echilibru militar de securitate.Parisul sæ fie punctul de plecare al unei mutaflii calitative.Centrul de prevenire a conflictelor — sediul ar putea fi la Viena.Programe importante referitoare la drepturile omului, convenite la

Copenhaga. Normele Consiliului Europei vor avea prioritate pentru membriiConsiliului Europei.

Importanfla creærii unei Adunæri Parlamentare a CSCE, în strânsæ colaborarecu Adunarea similaræ a Consiliului Europei.

Lucrærile Comitetului pregætitor de la Viena au avansat bine.Hans van den Broek1 (ministru de Externe al Regatului fiærilor de Jos):Mulflumiri SUA pentru organizarea reuniunii.

Noua realitate care s°a conturat demonstreazæ faptul cæ SUA øi Canadaau vocaflie europeanæ.

Discutæm acum o „nouæ fazæ“ a CSCE.Plæcut impresionat sæ afirme cæ reuniunea marcheazæ încheierea procesului

de reunificare a Germaniei. Exprimæ încrederea lor în Germania unitæ øipoporul ei.

Speræ cæ vom ajunge la finalizarea documentelor CSCE înainte de summit.Elementul cheie în noua structuræ CSCE va fi Consiliul miniøtrilor de

Externe øi reuniunea øefilor de stat øi de guvern.E nevoie sæ introducem un element de flexibilitate.Sæ prevedem posibilitatea convocærii unei reuniuni ministeriale în caz de

crizæ.E important ca raportul Comitetului pregætitor sæ nu fie numitorul comun

minim, ci sæ reflecte noua realitate politicæ — lucræm împreunæ pentru depæøireaRæzboiului Rece.

ADRIAN NÆSTASE

440

1 Hans van den Broek. Om politic øi de stat olandez. Ministru de Externe al Regatului fiærilorde Jos (1982–1993).

Sæ lansæm un apel al CSCE cætre Irak — cæ intenflionæm sæ ræmânem unifliîmpotriva agresiunii. Arætæm cæ noua Europæ nu se retrage în sine.

17.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Hans°Peter Furrer, director al Afacerilor Politice în SecretariatulConsiliului Europei.

Hans°Peter Furrer: Situaflia nu e uøoaræ. Mulfli parlamentari cred cæ încænu sunt progresele aøteptate.

Evenimentele din iunie: nu øtie cum merg lucrærile Comisiei parlamentarede investigare a evenimentelor; consecinflele acestor evenimente; cei care suntîncæ în închisoare.

Acordul Consiliului Miniøtrilor de a ræspunde cererii Comisiei parlamentarede a trimite un grup de experfli pentru redactarea Constitufliei. Vor trimite 3–4experfli la mijlocul lunii octombrie.

Nu øtie rezultatele discufliilor.Adrian Næstase: Ca orice flaræ, avem prieteni øi neprieteni.

Situaflia la noi e dificilæ.Elementele pozitive ale evolufliei trebuie menflionate øi încurajate.Sunt grupuri parlamentare cu opinii diferite în Adunarea Parlamentaræ

a CE; înflelegem, e normal. Ce nu înflelegem e atitudinea Secretariatului, carear trebui sæ fie neutru.

Suntem surprinøi de Raportul Imbert1. Acest gen de raport dæ o imaginecare nu e corectæ. Vine în România patru sæptæmâni færæ a solicita vreun contactcu guvernul.

Secretariatul Consiliului Europei trebuie sæ aibæ aceleaøi unitæfli de mæsuræpentru tofli.

Consiliul Europei a admis URSS øi Turcia, dar pentru noi se foloseøte unalt standard.


441

1 Pierre°Henri Imbert, director al Drepturilor Omului în Secretariatul Consiliului Europei.

Noi facem schimbærile necesare în România nu din cauza ConsiliuluiEuropei, ci pentru cæ suntem convinøi de necesitatea lor. Calitatea de membruîn Consiliu, poate ajuta procesul de normalizare democraticæ a României. Ungariava fi membru cu drepturi depline luna viitoare øi noi nu primim nici mæcarstatut de invitat special.Hans°Peter Furrer: Imbert a fæcut o chestiune personalæ. El nu a transmisraportul ca urmare a unui mandat explicit. L°a arætat unor oameni pe carei°a ales dupæ criteriile sale. El era liber sæ o facæ. Dar nu e un element alConsiliului Europei. Nu e oficial.Adrian Næstase: Îl aøteptæm sæ vinæ sæ ia contact cu guvernul.Hans°Peter Furrer: Spune cæ ei fac frecvent rapoarte neoficiale.

Evocæ posibilitatea unei discuflii autentice cu guvernul român, aøa cum seface la Consiliul Europei.Adrian Næstase: Doreøte sæ explice mai bine situaflia din România. Cum amai spus altor oficiali europeni, pe scena politicæ existæ douæ feluri de opoziflie.Probleme ridicæ opoziflia radicalæ, care contestæ legitimitatea puterii.

Pentru o analizæ echilibratæ øi o apreciere corectæ, Consiliul Europei sæ steade vorbæ øi cu aceia care°i reprezintæ pe cei 85% dintre cetæfleni care susflinguvernul.

Nu cred în coincidenfle.Raportul Imbert, chiar dacæ nu e oficial, creeazæ mari daune României.Ar fi bine ca Imbert sæ ia în discuflie toate evolufliile din România.Nu øtim cum sæ ne definim poziflia faflæ de rolul Secretariatului Consiliului

Europei în procesul CSCE.Hans°Peter Furrer: Important e raportul Comisiei parlamentare de anchetæprivind evenimentele din 13–15 iunie. Cum merge redactarea Constitufliei:e crucial.Adrian Næstase: Suntem sub o mare presiune øi în interior.

Cu o asemenea imagine în exterior, forflelor care doresc destabilizare în interiorle este mai uøor.

ADRIAN NÆSTASE

442

Hans°Peter Furrer: Care sunt aceste forfle? În situaflia actualæ din România —e un guvern care merge spre democraflie —, acuzafli mereu cæ sunt forfle carevor sæ opreascæ procesul; unde sunt?Adrian Næstase: În multe locuri, pentru cæ în opt luni nu pofli schimba radicallucrurile dintr°o flaræ: administraflie, poliflie, servicii secrete etc. Nu pofli schimbamentalitæfli. Hans°Peter Furrer: Înseamnæ cæ vechile forfle sunt încæ puternice.Adrian Næstase: Ele existæ, vin din trecut

Dacæ nu suntem ajutafli sæ avansæm øi sæ convingem cæ acesta este drumulcel bun, vor tinde sæ revinæ.Hans°Peter Furrer: Ce face guvernul împotriva acestor forfle?Adrian Næstase: În primul rând, legi în Parlament. Schimbarea cadruluilegal va modifica raporturile dintre instituflii øi va reduce influenfla vechilorstructuri.

Am schimbat 70% din personalul MAE; 90 % din ambasadori. Creæmun Institut pentru Drepturile Omului.

Consiliul Europei trebuie sæ fie cel mai interesat în aceastæ evoluflie.Hans°Peter Furrer: Sæ examinæm ce poate face Consiliul Europei.Adrian Næstase: Vrem sæ creæm un Institut pentru Drepturile Omului subegida Parlamentului. Ne ajutafli?Hans°Peter Furrer: Unul dintre experflii constituflionali va veni în România,sæ°l vadæ pe Adrian Næstase øi sæ°i spunæ ce ar putea face Consiliul Europei.Ar fi o misiune pe o bazæ oficialæ.Adrian Næstase: Asta vrem.

Guvernul nu doreøte sæ fie unicul partener al Consiliului Europei, dar nicisæ fie total ignorat.Hans°Peter Furrer: Imbert nu va fi o piesæ decisivæ în procesul de decizie.Adrian Næstase: Dar daunele s°au produs.Hans°Peter Furrer: Tot ce e în Raport e greøit?


443

Adrian Næstase: Nu asta e problema. Noi am fi putut da explicaflii despreunele dintre aspectele incriminate, care sunt prezentate unilateral øi nu flin contde evolufliile din România.Hans°Peter Furrer: Sæ cerem ca un expert constituflional sæ vinæ în România.Adrian Næstase: Da. Problema e cæ la noi oamenii sunt nemulflumifli dincauza unui tratament pe care îl consideræ discriminatoriu; tofli sunt admiøiacolo, numai noi nu.Hans°Peter Furrer: Abordarea e sæ procedæm pas cu pas; sæ lucræm pas cu pas.

A fost o invitaflie pentru preøedintele României sæ participe la ConsiliulEuropei.Adrian Næstase: Am vrut sæ fim foarte deschiøi.Hans°Peter Furrer: Sæ arætæm cæ România este gata de cooperare.Adrian Næstase: Sæ speræm cæ vizita expertului constituflional va contribuila acest lucru.


19.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ labufetul°dineu oferit de secretarul de Stat al SUA, James Baker, cu ocaziaReuniunii ministeriale a OSCE.

2 octombrie 1990

9.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ a Reuniunii ministeriale a OSCE. Prezideazæ João deDeus Pinheiro1, ministru de Externe al Republicii Portugheze.

Krzysztof Skubiszewski (ministru de Externe al Republicii Polone): Mulflu-miri pentru ospitalitate.

ADRIAN NÆSTASE

444

1 João de Deus Pinheiro. Om politic øi de stat portughez. Ministru de Externe al RepubliciiPortugheze (1987–1992).

Subliniazæ rolul SUA, de stabilizator în problemele europene.Salutæ Albania ca observator.Salutæ orice aranjament prin care Lituania, Letonia øi Estonia pot fi asociate

la procesul CSCE.Actul final are unele prevederi anacronice.Se pronunflæ pentru accelerarea negocierilor de la Viena.Obiectivele poloneze la Summitul de la Paris: sæ tragem concluzii din dez-

voltærile din Europa.Conflictele ideologice flin de istorie.

9.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Andonis Samaras, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Elene.

Andonis Samaras: A vizitat România dupæ Revoluflie.Foarte interesat în evolufliile de la noi. Suntem foarte apropiafli. Simflim

prietenie. Nu avem probleme.Pregætifli în gæsirea cæilor de promovare a intereselor noastre în CEE. Sæ°i

spunem cum sæ acflioneze. Putem conta pe el.Ungaria, Polonia, Cehoslovacia au gæsit cæi de tratament preferenflial.Au început bulgarii.România ræmâne în urmæ — impresia cæ sunt probleme politice.Sæ promovæm un ansamblu de mæsuri ofensive.

Adrian Næstase: Apreciazæ foarte mult poziflia Greciei.Bucuroøi sæ øtim cæ putem sæ contæm pe ei.Vorbeøte despre complexitatea problemelor de la noi øi despre nevoia de a

fi analizate cu realism øi obiectivitate.Trece în revistæ relafliile bilaterale øi reflectarea lor la nivelul institufliilor.

Apreciazæ buna cooperare economicæ. S°au produs schimbæri, care se reflectæøi în relafliile între flærile noastre, atât în bine, cât øi în ræu. E de dorit sæ facilitæmvizite ale Camerelor de Comerfl; sæ vadæ ce posibilitæfli sunt.

Acum România îøi stabileøte partenerii.


445

Andonis Samaras: Vestul întotdeauna se uitæ la posibilitæflile de dezbaterilibere, de liberæ exprimare etc.Adrian Næstase: Am înfleles acest lucru. Dovadæ: reprezentantul PNL faceparte din delegaflia românæ la ONU.

Încercæm sæ ne îmbunætæflim imaginea.Avem nevoie de încredere øi ajutor.Nu înflelegem atitudinea Consiliului Europei.Probabil ni se va amâna acordarea statutului de invitat special.

Andonis Samaras: Vor transmite o telegramæ ambasadorului lor.De ce fac asta?

Adrian Næstase: Vor sæ vadæ ce se întâmplæ.Referitor la relafliile bilaterale — sæ creøtem viteza contactelor între noi la

toate nivelurile.Andonis Samaras: Oricând simflim cæ primul°ministru doreøte sæ vinæ înGrecia, oricât de curând, sæ°i anunflæm.Adrian Næstase: Ar vrea sæ meargæ cât mai curând.Andonis Samaras: Vom transmite o invitaflie oficialæ.Adrian Næstase: Sæ discutæm relafliile noastre øi sæ avem consultæri pe temeCSCE.Andonis Samaras: Sæ sincronizæm acest lucru cu vizita lui Adrian Næstasela Atena.

Sæ indicæm orientarea spre economia de piaflæ. Vor fi imediat efecte.Adrian Næstase: Mesaje øi la oamenii de afaceri greci: sæ vinæ în România.Andonis Samaras: Va vorbi cu Camera de Comerfl.


9.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, revine la øedinflaplenaræ a Reuniunii ministeriale a OSCE. Continuæ intervenfliileminiøtrilor Afacerilor Externe din flærile membre ale CSCE.

ADRIAN NÆSTASE

446

Ali Bozer (ministru de Externe al Republicii Turcia): Mulflumeøte americanilor.Salutæ colegii germani pentru unificarea patriei.

Jiri Dienstbier1 (ministru de Externe al Republicii Federative Cehæ øi Slovacæ):Declaræ cæ sunt gata sæ lucreze pentru o Confederaflie europeanæ. Acceptæpropunerea preøedintelui Mitterrand sæ gæzduiascæ discuflii la Praga în acestscop.

La Tratatul de la Varøovia Cehoslovacia va acfliona pentru degajarea unorsoluflii acceptabile pentru tofli.Douglas Hurd (ministru de Externe al Regatului Marii Britanii øi Irlandeide Nord): Sunny meeting! din mai multe puncte de vedere.

Cæi de dezvoltare a CSCE: proces de consultæri politice, întâlniri regulateCSCE.

Cæi de protecflie a minoritæflilor.Gabrielle Gatti2 (secretar de Stat pentru Relaflii Externe al Republicii SanMarino): Mulflumiri guvernului SUA, flaræ indisolubil legatæ de securitateaeuropeanæ.

Europa depæøeøte gravele dificultæfli.Andonis Samaras (ministru de Externe al Republicii Elene): Vorbeøte în primulrând despre tragedia Ciprului.

Adreseazæ mulflumiri SUA.

Discursul rostit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,la Reuniunea ministerialæ a CSCE:

Domule preøedinte,Doresc de la bun început sæ exprim distinsului secretar de Stat, domnul

James Baker, gratitudinea noastræ pentru excelenta organizare a acestei


447

1 Jiri Dienstbier. Om politic øi de stat cehoslovac. Ministru de Externe al Republicii FederativeCehæ øi Slovacæ (1989–1992).

2 Gabrielle Gatti. Om politic øi de stat san°marinez. Secretar de stat pentru Relaflii Externeal Republicii San Marino (1986–2002).

reuniuni de importanflæ majoræ øi pentru ospitalitatea øi cordialitatea cucare am fost primifli.

Ne întâlnim aici la New York într°un moment unic al istoriei euro-pene. Pe vechiul continent au loc mai multe procese de adâncæ semni-ficaflie care schimbæ radical fizionomia sa politicæ. Viteza acestor proceseeste diferitæ.

Probabil cel mai rapid dintre ele este unificarea nafliunii germane careva fi încheiatæ în mod oficial mâine. Folosesc acest prilej pentru a adresacordiale felicitæri distinøilor miniøtri de Externe ai RFG øi RDG în acestmoment solemn de cea mai mare însemnætate pentru viitorul poporuluigerman øi pentru toate flærile europene.

Sub presiunea popoarelor, regimurile autoritare sau totalitare dinEuropa Ræsæriteanæ au fost obligate sæ pæræseascæ scena øi flærile respectives°au angajat pe calea unei democraflii reale, a pluralismului politic, aeconomiei de piaflæ øi a respectului deplin pentru drepturile øi libertæflilefundamentale ale omului. Aceste flæri îøi afirmæ în mod viguros noualor identitate. Reuniunile CSCE de la Bonn øi Copenhaga au marcatpuncte de referinflæ în istoria contemporanæ a Europei, în sensul cæ, pentruprima datæ, toate nafliunile CSCE împærtæøesc aceleaøi valori economiceøi sociale pe care se construiesc societæflile lor. Membrii celor douæ alianflemilitare create în anii Ræzboiului Rece nu se mai consideræ adversari.Cursa înarmærilor care a menflinut Europa într°o stare de ostilitate øitensiune a cedat locul politicii de reducere negociatæ a forflelor øiarmamentelor. Ca urmare, capætæ contur viziunea unei Europe noi. S°aucreat condiflii pentru ca toate nafliunile CSCE sæ dezvolte între ele relafliicu totul noi întemeiate pe adeværatæ cooperare, raporturi autentice departeneri øi încredere reciprocæ.

Noua Românie, creatæ de Revoluflia din decembrie, se gæseøte con-fruntatæ cu probleme de mare complexitate. Nu existæ o experienflæmondialæ pentru tranziflia de la moøtenirea unui regim totalitar la demo-craflie, pe care o træim în prezent. Obstacolele care trebuie depæøite sunt

ADRIAN NÆSTASE

448

numeroase øi serioase. Cu toate acestea, guvernul român este hotærât sæcontinue cursul spre construirea unei societæfli cu adeværat democratice,în conformitate cu standardele europene general acceptate. În acelaøi timp,el este hotærât sæ restabileascæ vocaflia politicii externe a României carea conferit originalitate flærii în perioada dintre cele douæ ræzboaie.Într°adevær, viziunea lui Titulescu despre o Europæ guvernatæ de forfladreptului øi nu de dreptul forflei este astæzi pe cale de realizare. Guvernulnostru îøi va aduce partea sa de contribuflie la transpunerea acestei viziuniîntr°o realitate vie.

Dupæ cum s°a subliniat, pe bunæ dreptate, în cursul dezbaterii noastre,noi ne°am întrunit în pragul unui capitol nou al procesului CSCE, caretrebuie sæ conducæ la un sistem de securitate mai trainicæ, de cooperarelargæ øi mai bunæ înflelegere între nafliunile noastre. Reuniunea la nivelînalt care urmeazæ sæ aibæ loc la Paris, în mai puflin de 7 sæptæmâni, valua hotærâri de profundæ semnificaflie în aceastæ privinflæ. Suntem aicipentru a conveni asupra paøilor care trebuie întreprinøi în continuarepentru a asigura deplinul succes al acestei reuniuni istorice.

Dupæ pærerea noastræ, pânæ în prezent s°a realizat mult în ce priveøteelaborarea documentelor de bazæ care urmeazæ sæ fie aprobate la sau încontextul reuniunii de la Paris. Spiritul constructiv øi seriozitatea careprevaleazæ în lucrærile Comitetului pregætitor de la Viena ne conferæsiguranfla cæ va fi posibil ca reuniunii øefilor de stat sau de guvern ai flærilornoastre sæ i se prezinte un proiect de document final substanflial spreexaminare øi aprobare.

În acelaøi timp, importante probleme ræmân încæ sæ fie rezolvate. Nuîncape îndoialæ cæ viitoarea arhitecturæ de securitate øi cooperare în Europatrebuie sæ includæ ca o componentæ de bazæ aranjamente pentru reducereaîn continuare a forflelor øi armamentelor la un nivel care sæ excludæ totalrecurgerea de cætre vreun stat participant la acte de agresiune. O asemeneastructuræ spre a fi viabilæ trebuie sæ cuprindæ, dupæ pærerea noastræ, mæsurisuplimentare de întærire a încrederii øi securitæflii, care sunt indispensabilepentru stabilirea unui climat adecvat de încredere reciprocæ — premisæ


449

pentru o autenticæ cooperare între nafliunile noastre în toate domeniile.De aceea, noi credem cæ delegafliilor flærilor noastre la negocierile de laViena trebuie sæ li se transmitæ instrucfliuni corespunzætoare care sæpermitæ finalizarea înainte de deschiderea Conferinflei de la Paris aTratatului asupra reducerii armamentelor în Europa øi a unui nou acordprivind mæsuri de încredere øi securitate.

Domnule preøedinte,În opinia noastræ, cadrul instituflional care va orienta øi armoniza

activitæflile de cooperare ale flærilor noastre în anii care vin va fi stabilitøi se va dezvolta ca un proces. Primii paøi în aceastæ direcflie vor fi hotærâflila Paris. Dupæ cum putem constata, se contureazæ un larg consens înfavoarea organizærii de reuniuni periodice la cel mai înalt nivel øi deconferinfle ale miniøtrilor de Externe. Existæ, de asemenea, o înflelegerecæ, printre institufliile paneuropene care se vor crea în aceastæ fazæ vorfigura øi un Centru pentru prevenirea conflictelor øi un Secretariatrestrâns. Ne aøteptæm ca un asemenea centru sæ cuprindæ la momentulpotrivit proceduri de reglementare paønicæ a diferendelor. ReuniuneaCSCE de experfli privind reglementarea paønicæ a diferendelor, careurmeazæ sæ aibæ loc la începutul anului viitor la La Valetta, îøi va aducecontribuflia sa în aceastæ privinflæ.

În sfârøit, se observæ un consens în favoarea creærii unei Adunæriparlamentare a CSCE, ca o importantæ dimensiune a viitorului cadruinstituflional general european.

Ca flaræ care, dupæ mai mult de o jumætate de secol, a organizat primelealegeri libere sub supravegherea observatorilor din majoritatea flærilorCSCE, România priveøte cu simpatie ideea creærii unui organism desupraveghere a alegerilor libere øi corecte din flærile participante.

Domnule preøedinte,Consideræm cæ procesul CSCE poate primi un impuls suplimentar

prin aranjamente øi proiecte regionale convenite în conformitate cudiferitele grade de complementaritate între statele din zonele respective.

ADRIAN NÆSTASE

450

În ceea ce o priveøte, România a enunflat proiectul unui Forum desecuritate øi cooperare în Balcani, întemeiat pe îndelungatele tradiflii deacfliuni multilaterale din aceastæ regiune øi pe noile cerinfle determinatede schimbærile radicale din flærile balcanice. Acest proiect este conceputca o parte integrantæ a procesului CSCE øi are ca scop facilitarea aplicæriiobiectivelor øi principiilor acestui proces la condifliile specifice din aceastæregiune. Speræm cæ apropiata reuniune de la Tirana a miniøtrilor deExterne ai flærilor balcanice va da un nou impuls cooperærii multilateraledin aceastæ zonæ øi, implicit, pæcii øi securitæflii în Europa. Ne gândim,de asemenea, la o cooperare multilateralæ între flærile dunærene în vedereafolosirii mai largi a potenflialului acestui mare fluviu european pentrupromovarea cooperærii între flærile respective. Existæ valoroase idei øipentru dezvoltarea cooperærii multilaterale în zona Mærii Negre.

Cei care, sæptæmâna trecutæ, am avut prilejul sæ participæm la deschi-derea reuniunii CSCE pentru Mediterana la Palma de Mallorca am pututconstata hotærârea declaratæ a tuturor flærilor noastre de a transforma prineforturi comune aceastæ regiune sensibilæ într°o zonæ de pace, securitateøi stabilitate. Sprijinul larg de care s°a bucurat la aceastæ reuniune inifliativaspaniolo°italianæ de pregætire a unei conferinfle de securitate øi cooperareîn Mediterana se întemeiazæ pe convingerea generalæ cæ asigurarea pæciiøi stabilitæflii în aceastæ zonæ vecinæ a Europei este de extremæ importanflæpentru realizarea obiectivului pe care îl urmærim cu toflii pe continentuleuropean. Aø îndræzni sæ adaug cæ, în aceastæ micæ lume interdependentæ,ceea ce este adeværat pentru Mediterana este valabil øi pentru alte regiuniale globului.

De cea mai mare importanflæ în aceastæ privinflæ vor fi disponibilitateaøi hotærârea noii Europe democratice, paønice øi unite de a folosi marelesæu potenflial øi energiile sale pentru apærarea normelor de drept pretu-tindeni în lume. Suntem profund convinøi cæ, prin eforturi comune,flærile noastre au capacitatea de a juca un rol hotærâtor în prevenirea înviitor a unor acte iresponsabile de genul aceluia care, cu douæ luni în


451

urmæ, a aruncat omenirea într°una din cele mai profunde, mai costisitoareøi mai periculoase crize de dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial.

Doresc sæ væ asigur cæ România, pe mæsura capacitæflii øi posibilitæflilorsale, va coopera într°un mod constructiv cu toate celelalte state partici-pante pentru crearea unei noi Europe eliberate de dispute politice,economice øi ideologice, øi de competiflii militare øi capabile sæ contribuieîn mod efectiv la soluflionarea problemelor globale ale timpului nostru.

Alois Mock (ministru federal al Afacerilor Externe al Republicii Austria):Apreciazæ schimbærile revoluflionare din Europa Centralæ øi Ræsæriteanæ.

Aøteptærile austriecilor înainte de Summitul de la Paris privesc încheiereaacordului CFE.

Acordæ atenflie supravegherii activitæflilor militare neobiønuite.Subliniazæ importanfla dimensiunii umane a CSCE øi mecanismele de

promovare a drepturilor omului.Centrul de Prevenire a Conflictelor la Viena: încântat sæ°l gæzduiascæ, dacæ

e acceptat de pærfli. Vor pune la dispoziflie toate facilitæflile.Consiliul Europei va putea servi drept reper democratic pentru toate statele.Necesitatea unei dimensiuni parlamentare a CSCE — Adunarea Parla-

mentaræ a Consiliului Europei sæ se mæreascæ cu statele nemembre — aceastaar legitima democratic noua arhitecturæ europeanæ, cu includerea SUA øi URSS.

Summitul de la Paris — impuls pentru o metodæ general°europeanæ dereglementare paønicæ a diferendelor.

Diviziunea Europei s°a simflit mai mult în Germania. Unificarea Germanieiîntruneøte deplinul sprijin al Austriei. Unificarea Germaniei simbolizeazædepæøirea divizærii Europei.

Sæ sprijinim procesul de democratizare în Albania.Mulflumeøte guvernului SUA pentru invitaflie.

Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Republicii Ungare): Cortina de fiere dærâmatæ øi bucæfli din ea se vând ca suveniruri.

Subliniazæ nevoia dezvoltærii colaborærii transatlantice.

ADRIAN NÆSTASE

452

Problema minoritæflilor — de gæsit soluflii pentru coexistenfla comunitæfliloretnice.

Problema minoritæflilor — factor esenflial al stabilitæflii în Europa — reclamæacfliune urgentæ. Reuniunea de experfli prevæzutæ pentru 1991 poate juca unrol foarte important.

Idem despre „Open Sky“: reuniunile de la Ottawa øi Budapesta pot ducela rezultate palpabile. Speræ în continuitatea proceselor pozitive øi cæ se vorlua decizii politice corespunzætoare.

De acord cu stabilirea unui Centru de Prevenire a Conflictelor în Viena,cu CBM øi mæsurile adiflionale ce vor fi stabilite de Summitul de la Paris.

Mult timp diviziunea Est°Vest pærea definitivæ.

11.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Alois Mock, ministru federal de Externe al Republicii Austria.

Adrian Næstase: Bucuros sæ°l vadæ. Constatæ cu satisfacflie cæ unele dintrefacilitæflile consulare s°au rezolvat.Alois Mock: Mulflumiri.

A spus ambasadorului român despre importanfla pe care Austria o acordæcooperærii în zona Dunærii.

Inifliative în relafliile lor cu Italia, Iugoslavia, pentru stabilirea unei cooperæriregionale — Alpo°Adria — pentru cæ remarcæ o anumitæ cerere de coordonareregionalæ.

Ar saluta dacæ ne°am referi øi la cooperarea la nivel regional, nu numaiîntre state.

Oamenii au nevoie de contacte directe. Dacæ oamenii se cunosc, cooperareae mai productivæ øi conflictele mai puflin posibile.Adrian Næstase: Dunærea va fi foarte importantæ.

Vrem sæ dezvoltæm facilitæfli la Marea Neagræ. Poate prezenta interes pentruAustria.Alois Mock: Proiectul a fost prezentat Austriei anterior.


453

E nevoie de schimbarea infrastructurii în România.Sæ încercæm sæ creæm ceva referitor la poluarea Dunærii. Problemele devin

importante.Legætura cu canalul Rin°Main va duce la creøterea transporturilor. E nevoie

de mæsuri de protecflie a mediului.Sæ încercæm sæ lucræm în Comisia Dunærii pentru a preveni înræutæflirea

situafliei. Comisia Dunærii a fost creatæ în alte condiflii istorice.Adrian Næstase: Vom cæuta sæ facem acest lucru.Alois Mock: Va face o notæ pentru ambasadorul lor la Strasbourg.Adrian Næstase: Mai sunt øi problemele transportului. Sæ avem niøte consultærila nivel de experfli în probleme de transporturi.

Încercæm sæ fim mai activi. Încercæm dezvoltarea legæturilor societæfliiromâneøti cu alte societæfli.

Avem probleme interne, nu doar de naturæ politicæ sau democraticæ. Aufost greøeli. Tendinfla e însæ pozitivæ.

Încercæm sæ stabilim un dialog cu toate forflele politice.Parlamentul a început sæ funcflioneze bine, generând multe legi noi.Pregætim noua Constituflie. Funcflioneazæ serios øi Comisia parlamentaræ

de investigare a evenimentelor din iunie.Acordul cu CEE este foarte bun.O anumitæ frustrare priveøte aderarea la Consiliul Europei.

Alois Mock: Evenimentele din iunie au generat temeri øi îndoieli cu privirela cursul democratic. Spune cæ ei aduc în delegaflia la ONU øi partidele deopoziflie.Adrian Næstase: Delegaflia parlamentaræ la Strasbourg are 10 persoane: 6reprezintæ opoziflia øi 4 sunt din partidul de guvernæmânt.

Încercæm sæ construim un consens naflional în astfel de probleme care privescviitorul nostru în institufliile europene.

Participarea la Consiliul Europei ar da o vitezæ mai mare procesului dedemocratizare.Alois Mock: Spune cæ linia lor politicæ e de sprijinire a intrærii flærilor vecineîn Consiliul Europei.

ADRIAN NÆSTASE

454

Referitor la alegeri: constatæ cæ au fost unele evenimente.Vorbeøte despre situaflia dificilæ a Poloniei, atât economicæ, cât øi socialæ.

Sunt de înfleles dificultæflile.Situaflia Iugoslaviei: aceøtia au posibilitatea sæ participe la o serie de grupuri

de lucru în Consiliul Europei. În prezent, datoritæ problemelor generate deapropiatele alegeri din republici, care vor conta în evaluarea candidaturii lor,øi pentru iugoslavi e iritantæ poziflia CE.

Dacæ avem nevoie de experienfla lor, vor fi la dispoziflia noastræ, în modulcel mai simplu.Adrian Næstase: Bilateral — sunt øanse de dezvoltare a cooperærii economice.

România — potenflial puternic.Avem nevoie de manageri øi know°how.Speræm sæ vinæ cât mai mulfli oameni de afaceri din Austria.

Alois Mock: Unde apar Coreea de Sud, Japonia øi Africa de Sud e o piaflæimportantæ.Adrian Næstase: Ar fi importante contactele politice la nivelul miniøtrilor deExterne øi primilor°miniøtri.

Sæ încurajæm schimburile.Alois Mock: Va informa Ministerul Economiei, Ministerul Finanflelor øiCamera Economicæ despre intenfliile pærflii române. Vor vedea ce impulsuripot da.Adrian Næstase: Evocæ vizita omologului austriac în România — e aøteptat.


12.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Gabrielle Gatti, secretar de Stat pentru Relaflii Externe al RepubliciiSan Marino.

Adrian Næstase: Îi adreseazæ invitaflia sæ vinæ la Bucureøti.Gabrielle Gatti: Mulflumeøte pentru invitaflie. Referitor la cererea de admitereîn Consiliul Europei: Adunarea Parlamentaræ a înregistrat cererea de admiterea României. Speræ în rezolvarea favorabilæ a cererii.


455

San Marino e gata pentru lærgirea relafliilor cu România. Aøteaptæ, la rândullor, vizita lui Adrian Næstase în San Marino.Adrian Næstase: Sæ ræmânem în contact pe toate subiectele de interes comun.Poate realizæm una dintre vizite pânæ la sfârøitul anului.


12.30 Adrian Næstase revine la øedinfla plenaræ a Reuniunii ministe-riale a OSCE. Continuæ luærile de cuvânt ale miniøtrilor AfacerilorExterne.

René Felber1 (consilier federal pentru Afacerile Externe al ConfederaflieiElvefliene): Trebuie sæ fim ambiflioøi în tot ceea ce ne propunem în legæturæcu noile procese europene.

Metoda general°europeanæ de reglementare a diferendelor sæ devinæ unexemplu pentru toate nafliunile.

Referitor la minoritæflile naflionale — problemele lor pot suscita tensiuni øipericlita stabilitatea; subliniazæ nevoia urgentæ a unei discuflii asupra solufliilorcare pot întruni consensul celor interesafli.

Repetæ oferta de a organiza reuniunea experflilor pe problemele minoritæflilor,dacæ e posibil în 1991.

Referitor la instituflionalizarea CSCE, e pentru structuri cât mai suple øimai debirocratizate.

Dimensiunea parlamentaræ a CSCE: e de acord cu ceea ce a propus AdunareaParlamentaræ a Consiliului Europei.Jón Baldvin Hannibalsson2 (ministru al Afacerilor Externe al RepubliciiIslanda): Pentru prima datæ o reuniune a CSCE are loc în SUA.

Felicitæ poporul Germaniei cu ocazia unificærii.

ADRIAN NÆSTASE

456

1 René Felber. Om politic øi de stat elveflian. Consilier federal pentru Afacerile Externe alConfederafliei Elvefliene (1988–1993).

2 Jón Baldvin Hannibalsson. Om politic øi de stat islandez. Ministru al Afacerilor Externeal Republicii Islanda (1988–1995).

E de acord cu un secretariat mic, dar eficient.Speræ în aderarea Albaniei. Astfel CSCE poate sæ devinæ un forum cu

adeværat european.Georgios Iakovou1 (ministru de Externe al Republicii Cipru): Subliniazæimportanfla dimensiunii transatlantice a CSCE.

Sæ evitæm exagerærile. Sunt mulfli factorii care au contribuit la schimbæriledin Europa, pe lângæ CSCE.

Suntem într°o perioadæ de tranziflie în Europa, la care CSCE trebuie sæ seadapteze.Luben Goflev2 (ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria): SalutæAlbania.

Unificarea Germaniei — eveniment istoric — felicitæri cælduroase.


15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ a Reuniunii ministeriale a CSCE, prezidatæ de KjellMagne Bondevik3, ministru de Externe al Regatului Norvegiei.

Preøedintele øedinflei: Convenim acum mandatul pentru consultæri. E o øedinflæînchisæ. Sæ se prezinte raportul Comitetului pregætitor de la Viena.Spania: Prezintæ raportul.Austria: Renunflæ la cuvântFinlanda: Salutæ unificarea Germaniei. Speræ sæ fie un element de uniunea Europei.

Consultærile sæ înceapæ la începutul anului 1991 pentru un nou mandat.


457

1 Georgios Iakovou. Om politic øi de stat cipriot. Ministru de Externe al Republicii Cipru(1983–1993).

2 Luben Goflev. Om politic øi de stat bulgar. Ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria(1990).

3 Kjell Magne Bondevik. Om politic øi de stat norvegian. Ministru de Externe al RegatuluiNorvegiei (1989–1990).

Suedia: Mulflumeøte Spaniei pentru raport.Sæ se flinæ seama de interesele de securitate ale tuturor statelor. Trebuie un

nou mandat de negocieri militare, la Helsinki.SUA (James Baker): SUA sunt de acord ca negocierile militare sæ se poarte cu34 de flæri, nu cu 22, ca pânæ atunci.Finlanda: Reuniune la nivelul miniøtrilor de Externe la Helsinki.Belgia: Declaraflia lui Baker — OK.

Sæ ne gândim la mecanismul de reglementare paønicæ a diferendelor.R.F. Germania: Referitor la ce a spus Finlanda privind opinia care se contu-reazæ, ca sæ se organizeze Consiliul miniøtrilor, aminteøte cæ Suedia a spus iericæ ar dori ca una din primele reuniuni sæ aibæ loc la Berlin.

În numele guvernului, îøi rezervæ poziflia cu privire la oferta Finlandei.Polonia: Susfline observaflia lui Eyskens referitoare la Curtea Internaflionalæde Justiflie — e un organism autonom, neutru. La Curte sæ se meargæ øi culitigii politice.

Adunarea Parlamentaræ de la Strasbourg poate juca un rol în sistemulparlamentar al CSCE.Olanda: Sprijinæ ce a spus Eyskens referitor la reglementarea paønicæ øi rolulinstitufliilor existente.

Poate øi Curtea Permanentæ de Arbitraj sæ joace un anumit rol.De acord cu înfiinflarea unui Centrul de Prevenire a Conflictelor.Drepturile omului: sæ folosim mai bine experienfla øi structurile de la Consiliul

Europei.Ungaria: E un aspect important neabordat de Comitetul pregætitor: acela alminoritæflilor. Cere sæ se includæ recomandæri specifice referitoare la drepturileminoritæflilor.

La Copenhaga tofli au vorbit despre importanfla problemei.Revolufliile din Europa Ræsæriteanæ — au reapærut pasiuni naflionaliste;

sæ le prevenim.Ar fi foarte important sæ avem o reuniune de experfli referitoare la minoritæfli.

Bucuros de oferta Elvefliei. Trebuie sæ fie la nivel de experfli juridici.

ADRIAN NÆSTASE

458

Unii delegafli din salæ se tem cæ dacæ se adoptæ standarde europene s°ar creaprobleme.Reprezentantul Consiliului Europei: De acord cu Belgia øi Olanda referitorla sarcinile Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului. Sæ stabilimo diviziune a muncii eficientæ.

Salutæ declaraflia ungaræ.Reuniunea din Elveflia va fi de o semnificaflie extraordinaræ. E un subiect

tehnic. Sæ nu°l evitæm.Adrian Næstase (ministru de Externe al României): Ideea unei reuniuni deexperfli pe minoritæfli este bunæ. Pentru a°øi atinge obiectivele, se cere însæ sæfie bine delimitat mandatul ei.

Referitor la componenta parlamentaræ a CSCE: e o idee bunæ. Reglementareapaønicæ a diferendelor — sunt instituflii care existæ în domeniu; sæ le folosim.Douglas Hurd (ministru de Externe al Regatului Marii Britanii øi Irlandeide Nord): Urmeazæ aceleaøi puncte ca øi noi.

E øi o abordare distructivæ a problemei minoritæflilor. Sæ renunflæm la aceastæabordare.

Sprijinæ reuniunea pe chestiunea minoritæflilor.Referitor la reglementarea paønicæ a diferendelor — sæ nu fim dogmatici.

Elveflia: Mulflumeøte celor care s°au pronunflat în favoarea propunerii Elvefliei.Definiflia minoritæflii reprezintæ o problemæ pe care trebuie sæ o rezolvæm deo manieræ satisfæcætoare.Polonia: De acord cu ce au spus Olanda øi Austria.

Dacæ sunt mai multe centre de prevenire a conflictelor, sæ fie unul øi laVarøovia.

Dorim ca la Varøovia sæ funcflioneze un Centru pentru alegeri libere.De acord cu abordarea lui Douglas Hurd privind minoritæflile.

Canada: Sprijinæ reuniunea de experfli pe probleme privitoare la minoritæfli.Sæ nu privim exclusiv negativist la societæfli cu coexistenfle culturale diferite.

Sæ vedem øi experienflele lor pozitive; abordærile conflictuale nu sunt o fatalitate.Preøedintele de øedinflæ: S°au ridicat probleme interesante.


459

Elemente comune: rolul organizafliilor existente în materie de reglementarepaønicæ a diferendelor; rolul Consiliului Europei în domeniile drepturilor omu-lui, culturii øi educafliei; problema minoritæflilor — organizarea unei reuniunide experfli.

Este acord larg asupra viitoarelor structuri.Mai sunt probleme cu Centrul de Prevenire a Conflictelor. Reuniunea a adus o contribuflie utilæ.Mulflumeøte pentru participarea la discuflie.


16.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ reluatæ a Conferinflei ministeriale a CSCE, prezidatæde René Felber, ministru de Externe al Confederafliei Elvefliene.

James Baker (secretar de Stat al SUA): Prezintæ cele douæ proiecte de docu-mente: Declaraflia privind criza din Golf øi Comunicatul final.

Declaraflia Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europaprivind criza din Golf

Consecvenfli cu principiile înscrise în Actul final de la Helsinki, carecælæuzesc relafliile noastre reciproce, noi, miniøtrii de Externe ai statelorparticipante la Conferinfla pentru Securitate øi Cooperare în Europa(CSCE), întrunifli la New York, ne alæturæm Organizafliei NafliunilorUnite în condamnarea invadærii øi ocupærii Kuwaitului de cætre Irak.Aceste acfliuni pericliteazæ ordinea justæ øi paønicæ mondialæ, la care rela-fliile europene de mai strânsæ colaborare aduc o importantæ contribuflie.

Cerem guvernului Irakului sæ se retragæ imediat øi necondiflionat dinIrak. Cæutând o soluflionare paønicæ, sprijinim deplin toate rezolufliilepertinente adoptate de Consiliul de Securitate al Organizafliei NafliunilorUnite øi suntem hotærâfli sæ asiguræm punerea lor în practicæ deplinæ øiefectivæ.

ADRIAN NÆSTASE

460

Ne exprimæm sprijinul faflæ de flærile care au suferit în mod specialdin cauza crizei provocate de Irak øi ne reafirmæm hotærârea de a conlucrapentru a asigura ca povara rezistenflei împotriva agresiunii sæ fie asumatæîn mod echitabil de cætre tofli.

Dorim sæ contribuim la securitatea øi bunæstarea în regiune, pentrua promova pacea, toleranfla, stabilitatea, cooperarea øi dezvoltarea econo-micæ øi, de aceea, suntem hotærâfli sæ sprijinim eforturile menite sæ rezolveconflictele din regiune øi sæ se ajungæ la o pace dreaptæ, cuprinzætoareøi durabilæ în conformitate cu rezolufliile pertinente ale Consiliului deSecuritate al Organizafliei Nafliunilor Unite.

New York, 2 octombrie 1990

Comunicatul Reuniunii de la New York a miniøtrilor de Externeai statelor participante la CSCE

(1) Miniøtrii de Externe ai celor treizeci øi cinci de state participantela Conferinfla pentru Securitate øi Cooperare în Europa s°au întrunit laNew York, în zilele de 1–2 octombrie 1990, pentru a analiza progreselepregætirilor pentru întâlnirea øefilor de state øi de guverne de la Paris.Aceasta a fost prima reuniune a CSCE care a avut loc vreodatæ în StateleUnite.

(2) Miniøtrii au acordat o mare importanflæ caracterului cuprinzætoral procesului CSCE, care reuneøte popoare øi guverne din Europa, StateleUnite øi Canada. Procesul CSCE øi°a dovedit vitalitatea în anii grei deconfruntare øi neîncredere între Est øi Vest øi s°a dezvoltat într°unfundament important al unei noi Europe. În noua eræ a relafliilor dintrestatele CSCE, obiectivele stabilite la Helsinki în 1975 au fost realizateîntr°o mæsuræ neprevæzutæ nici mæcar cu câfliva ani în urmæ. Miniøtriiau cæzut de acord cæ rolul CSCE trebuie sæ fie sporit pentru a ræspundenoilor împrejuræri favorabile cooperærii.


461

(3) În aceastæ privinflæ, miniøtrii au luat în discuflie activitatea depusæde Comitetul de Pregætire a Summitului CSCE de la Paris, care seîntruneøte din 10 iulie la Viena. Discufliile lor au reflectat convergenflade pæreri cu privire la amploarea øi obiectivele Reuniunii la cel mai înaltnivel de la Paris øi noile mæsuri importante care sunt posibile acum încadrul procesului CSCE. Ei øi°au exprimat speranfla cæ prin eliminareatensiunii øi sporirea cooperærii, flærile CSCE vor fi în mæsuræ sæ aducæo contribuflie øi mai mare la micøorarea tensiunii în alte pærfli ale lumii.

(4) Miniøtrii au aprobat Agenda pentru Summitul de la Paris, anexatæprezentului Comunicat. Au convenit ca Summitul sæ aibæ loc, aøa cums°a planificat, în perioada 19–21 noiembrie 1990. Cu toate acestea, aurecunoscut cæ se consideræ esenflial ca un Tratat asupra Forflelor ArmateConvenflionale în Europa sæ fie pregætit pentru a fi semnat la acea datæ.Ei øi°au exprimat speranfla cæ Summitul va aproba o serie de mæsurisubstanfliale de întærire a încrederii øi securitæflii.

(5) Miniøtrii au salutat Tratatul referitor la reglementarea finalæ cuprivire la Germania, socotindu°l un pas istoric înainte cætre o Europæîntreagæ øi liberæ. Miniøtrii au recunoscut în unanimitate cæ unificareaGermaniei reprezintæ o contribuflie importantæ la stabilitate, cooperareøi unitate în Europa.

(6) Miniøtrii øi°au exprimat profunda gratitudine faflæ de poporul øiguvernul Statelor Unite pentru excelenta organizare a Reuniunii de laNew York øi pentru cælduroasa ospitalitate oferitæ participanflilor laReuniune.

New York, 2 octombrie 1990

Angelo Sodano1 (ministru de Externe al Sfântului Scaun): Face trei comen-tarii referitoare la criza din Golf:

ADRIAN NÆSTASE

462

1 Angelo Sodano. Ministru de Externe al Sfântului Scaun (1988–1990).

Prima observaflie: Natura religioasæ a Vaticanului îl obligæ sæ subliniezeprimatul soluflionærii paønice. Mesajul Papei Ioan Paul II — sæ nu avem ræzboi.

A doua observaflie: Toate situafliile critice îl intereseazæ. Evenimentele dinGolf fac urgent necesaræ o soluflie pentru Liban øi Palestina.

A treia observaflie: Necesitatea de a proteja populaflia civilæ, copiii, bolnavii,refugiaflii — care nu sunt participanfli la ræzboi.

Cu aceste observaflii a subscris la consens.Preøedintele de øedinflæ: Secretarul executiv sæ punæ la dispoziflia presei celedouæ comunicate.

Cedeazæ locul la preøedinflia reuniunii øefului delegafliei americane.James Baker (secretar de Stat al SUA): Douæ mesaje:

O nouæ ordine militaræ în Europa trebuie sæ meargæ mânæ în mânæ cu onouæ ordine politicæ.

Subliniazæ importanfla semnærii Tratatului CFE.

Reuniunea se închide la 16.55.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, a avut în cursul zileio întrevedere cu Krzysztof Skubiszewski, ministru al Afacerilor Externeal Republicii Polone.

S°a discutat despre dezvoltarea relafliilor româno°polone øi, în context desprerealizarea vizitei în Polonia a ministrului de Externe al României.

20.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladineul oferit de Choi Ho Joong, ministru de Externe al RepubliciiCoreea, în cinstea miniøtrilor de Externe din flæri est°europene.

3 octombrie 1990

10.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laøedinfla plenaræ a celei de a 45°a sesiuni a Adunærii Generale a ONU,


463

sub preøedinflia lui Guido de Marco1, ministru de Externe al RepubliciiMalta.

Vorbeøte preøedintele României, Ion Iliescu.

11.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laReuniunea Ministerialæ a Grupului celor 77.

Este asistat de Ion Barac, consilier la Misiunea permanentæ a României laONU.

Declaraflia lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, laReuniunea Ministerialæ a Grupului celor 77:

Domnule preøedinte, Stimafli colegi, Este un privilegiu pentru mine sæ reprezint noua Românie la aceastæ

Reuniune a Grupului celor 77 øi sæ particip, pentru întâia oaræ, ladezbaterile lui. Væ transmit cu acest prilej mesajul de prietenie øi cooperareal guvernului României. Este în acelaøi timp un mesaj al hotærâriinezdruncinate a flærii mele de a participa în viitor la eforturile comunefructuoase, depuse pe bazele trainice ale respectului, intereselor øiavantajelor reciproce.

În România au avut loc radicale schimbæri politice, sociale øi econo-mice dupæ Revoluflia din decembrie 1989, ale cærei idealuri au dobânditlegitimitate prin rezultatele alegerilor de la 20 mai 1990. Ele au deschiscalea plasærii economiei României pe baza principiilor economiei de piaflæ,a întemeierii statului de drept, înzestrat cu structuri democratice,fundamentate pe pluralism øi pe promovarea neabætutæ a tuturordrepturilor øi libertæflilor omului.

ADRIAN NÆSTASE

464

1 Guido de Marco. Om politic øi de stat maltez. Ministru de Externe al Republicii Malta(1989–1996).

Aceasta este noua bazæ ce va fundamenta viitoarea participare aRomâniei la activitæflile din cadrul Grupului celor 77.

Schimbærile profunde ce au loc în prezent în flara noastræ dezvæluiesituaflia precaræ a economiei naflionale. Acestea, împreunæ cu experimentulfæræ precedent în istorie al trecerii de la un sistem rigid de planificarecentralizatæ la un sistem bazat pe concurenflæ, amplificæ parametridefinitorii pentru România ca flaræ în curs de dezvoltare.

Tematica reuniunii evidenfliazæ preocuparea noastræ a tuturor, acumîn pragul noului deceniu, pentru care a nouæ Strategie de Dezvoltareinternaflionalæ urmeazæ sæ fie adoptatæ de cætre Adunarea Generalæ.

Cauzele rezultatelor slabe obflinute în implementarea Strategiei ante-rioare au constituit subiectul unor ample dezbateri în diverse foruri, ceamai recentæ fiind cea din cadrul sesiunii speciale, care a avut loc în primajumætate a acestui an. Au fost exprimate diverse considerente øi a fostconstituit un valoros portofoliu de idei øi de propuneri. Aø dori sæ men-flionez, în mod special, remarcabilul raport „Provocare cætre Sud“, alcætuitde Comisia Sudului. Acest raport identificæ o serie de mijloace øi direcfliide acfliune care sæ punæ capæt øi sæ schimbe marginalizarea în continuarea flærilor în curs de dezvoltare în economia mondialæ øi în viafla politicæøi sæ revitalizeze procesul de dezvoltare din economiile noastre.

Credem cæ dacæ dorim sæ progresæm în aceastæ direcflie, acfliunilenoastre viitoare vor trebui sæ se bazeze pe realitæfli. Mi°aø permite sæ enunfl,în aceastæ privinflæ, trei exigenfle pe care le consider esenfliale pentruînregistrarea unui nou început.

În primul rând, abordærile noastre trebuie sæ reafirme rolul decisivdeflinut de efortul intern în formularea øi implementarea strategiilornoastre naflionale pentru dezvoltare.

În al doilea rând, devine din ce în ce mai evident cæ ræspunsurilecorespunzætoare la problemele globale existente øi, în mod special, la celeridicate de særæcie în vaste regiuni ale globului, precum øi la noile provocæricu care trebuie sæ se confrunte civilizaflia noastræ, nu pot fi gæsite decât


465

pe baza unui parteneriat autentic. Un astfel de parteneriat trebuie sæasigure recunoaøterea intereselor fiecæreia dintre pærfli.

Existæ premise obiective pentru aceasta, întrucât o continuare a situaflieianilor ’80 cu privire la rezultatele economice øi comerciale înregistratede flærile în curs de dezvoltare s°ar dovedi dezastruoasæ nu doar pentruele, ci ar afecta serios perspectivele de dezvoltare în restul lumii. C atare,aceasta reprezintæ færæ îndoialæ o responsabilitate împærtæøitæ în comunde toate flærile.

În al treilea rând, ideea responsabilitæflii fiecærui stat pentru consecin-flele propriilor politici economice asupra situafliei economice a altor flæriøi a economiei mondiale, în general, trebuie reafirmatæ cu tærie.

Împærtæøim opiniile cæ rezultatele sesiunii speciale ale AdunæriiGenerale din aprilie au deschis calea spre realizarea unui nou consensîn privinfla dezvoltærii.

Revitalizarea conceptului øi a mijloacelor de cooperare internaflionalæ,a cærei necesitate a ajuns sæ fie acum general recunoscutæ, implicæ undialog autentic în vederea identificærii prioritæflilor, în contextul unuimodel de dezvoltare concentrat asupra fiinflei umane øi a nevoilor ei.

Suntem, de asemenea, încrezætori în valoarea øi potenflialul oferite decooperarea economicæ øi tehnicæ dintre flærile în curs de dezvoltare. Cutoate cæ s°au înregistrat anumite rezultate în acest domeniu, nevoiaconsolidærii bazelor ei øi a adâncirii relafliilor noastre reciproce continuæsæ fie un obiectiv ce trebuie atins. Aø dori sæ reafirm dorinfla Românieide a participa activ la acest proces.

12.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Faruk Kaddoumi, øeful Relafliilor Externe al Organizafliei pentruEliberarea Palestinei.

Adrian Næstase: Începe prin a exprima plæcerea de a°l cunoaøte pe FarukKaddoumi, o personalitate a poporului palestinian.

ADRIAN NÆSTASE

466

Cunoaøte pozifliile noastre referitoare la conflictele din Orientul Mijlociu.Øtie øi problemele cu care se confruntæ acum România.

Dorim sæ pæstræm echilibrele în toate aspectele politicilor interne øi externe.Nu reuøim tot timpul.

Prietenia cu flærile arabe e foarte importantæ. Problemele create de criza Golfului au venit într°un moment foarte greu

pentru noi tofli.Cæutæm sæ dezvoltæm relafliile cu tofli actorii crizelor din regiune, dorim

sæ pæstræm deschise canale de comunicare.Speræm sæ continuæm relafliile noastre bune cu OEP .

Faruk Kaddoumi: Relafliile cu România sunt adânci, de prietenie. Menflinemaceste relaflii pe baze principiale.

Apreciazæ mult sprijinul României pentru cauza palestinienilor øi rolul jucatîn promovarea cauzei pæcii în Orientul Mijlociu.

În mijlocul crizei din Golf, Israelul a amplificat activitatea teroristæ împotrivapoporului palestinian. La 22 septembrie alt masacru, similar cu cel din iunie— sute de oameni morfli. Acum statul evreu cautæ sæ extindæ aceste acfliuni øipe Malul Occidental, în taberele de refugiafli. Giorgio Giacomelli (raportorindependent în teritoriile palestiniene, mandatat de Comisia pentru drepturileomului a Nafliunilor Unite) însuøi a raportat incidentele øi a dat publicitæfliio declaraflie.

Au cerut la vremea respectivæ convocarea Consiliului de Securitate. DacæIsraelul continuæ sæ lase coloniøtii sæ atace satele øi taberele de refugiafli palesti-nieni, trebuie sæ aibæ loc o dezbatere în Consiliul de Securitate asupra acelorincidente. Ceva trebuie fæcut.

România a avut øi are øi acum un rol important în Consiliul de Securitate.Putem adopta un proiect de rezoluflie care sæ ofere un minim de protecflie pentrupopulaflia palestinianæ. Ei vor pregæti acest proiect de rezoluflie de îndatæ cese va anunfla convocarea Consiliului de Securitate.

Roagæ sæ sprijinim convocarea Consiliului de Securitate cât mai curândposibil.


467

Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru franchefle.Noi suntem într°o poziflie criticæ.Încercæm sæ construim o anumitæ stabilitate, un anumit compromis pentru

imaginea noastræ în exterior øi nu prea avem mult spafliu de manevræ. Acumîncercæm sæ vedem how much is too much.

Am avut în acest timp o comunicare cu Irakul. Ei au înfleles.Vom încerca sæ facem tot ce putem, dar în limitele noastre.Færæ sprijin economic nu supraviefluim.Ne vom strædui sæ facem tot ce putem în situaflia noastræ dificilæ.

Faruk Kaddoumi: Roagæ doar sæ sprijinim convocarea Consiliului de Secu-ritate. Convocarea Consiliului e necesaræ pentru a opri escaladarea conflictuluide cætre Israel.


4 octombrie 1990

9.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, vede comen-tariul la discursul lui Géza Jeszenszky; e de acord cu el.

10.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Luis Fernando Jaramillo Correa, ministru al Relafliilor Externe alRepublicii Columbia.

Luis Fernando Jaramillo Correa: Îi pare ræu cæ preøedintele Columbiei1

n°a putut sæ°l întâlneascæ pe preøedintele Ion Iliescu.Adrian Næstase: Înflelege cæ existæ o agendæ extrem de încærcatæ. Cum øtifli,existæ o invitaflie pentru preøedintele Columbiei, sæ vinæ în România, pe careo reconfirmæm.

ADRIAN NÆSTASE

468

1 César Gaviria Trujillo. Preøedinte al Republicii Columbia (7 august 1990–7 august 1994).

E foarte bine cæ primul nostru ministru va vizita Columbia în noiem-brie–decembrie.

Speræ cæ øi omologul sæu va veni în România, când va putea.Sæ dezvoltæm relafliile economice øi culturale.Am inifliat o „Casæ a Americii Latine“ la Bucureøti. Am obflinut o clædire,

iar chiria va fi plætitæ de guvern. Aøteptæm donaflii, cærfli, picturi — contribufliespiritualæ.

Relafliile economice — sæ fie de substanflæ, sæ ajute relafliile politice.Sunt mai multe proiecte în curs, ce pot fi discutate de comisia mixtæ, care

se va convoca în toamnæ sau la anul. E important sæ se menflinæ mæcar nivelulactual. Trebuie sæ încurajæm întreprinzætorii privafli.

Sunt unele acorduri în negociere — pentru minerit, acord de plæfli. Subliniemnevoia de a crea un cadru juridic mai bun.Luis Fernando Jaramillo Correa: E plæcut sæ afle cæ primul°ministru vineîn Columbia. Vizita va contribui la îmbunætæflirea relafliilor.

Putem atunci fixa data comisiei mixte — e foarte important pentru a exploraposibilitæflile.

Îi va fi plæcut sæ contribuie la Casa Americii Latine, sæ trimitæ cærfli øi operede artæ. De îndatæ ce va ajunge la Bogota va vedea cum pot contribui cât maibine. E un proiect foarte bun. Va ajuta la mai buna cunoaøtere a AmericiiLatine. Va fi un centru de unde America Latinæ va putea fi fæcutæ cunoscutæpopulafliei României.Adrian Næstase: Ministrul cunoaøte sentimentele noastre faflæ de AmericaLatinæ.

Øi în forurile multilaterale ne putem consulta unii cu alflii.Pas cu pas, sæ construim øi sæ promovæm proiecte comune.E foarte important sæ legæm flærile latino°americane de cele latino°europene.

Luis Fernando Jaramillo Correa: Aici, la ONU, putem colabora. Sæ avemcontacte foarte bune øi între cele douæ ministere.

Mulflumiri pentru invitaflia adresatæ preøedintelui. Nu e uøor sæ plece înEuropa.


469

Nu are cælætorii în viitorul apropiat. Va merge în Spania în 1992, cândse aniverseazæ 500 de ani de la descoperirea Americii.Adrian Næstase: Poate vine atunci la Bucureøti.Luis Fernando Jaramillo Correa: Pânæ în prezent, nu are nimic programatîn Europa. Vom menfline contactul.

Problema principalæ e sæ mærim comerflul între noi. E important sæ seîntâlneascæ oamenii de afaceri, Camerele de Comerfl. Aceasta e esenflial. Nunumai relaflii politice bune, ci øi economice.Adrian Næstase: Sæ trimitem o echipæ de experfli în economie.Luis Fernando Jaramillo Correa: Sæ vinæ la Bogota sæ vadæ exact.

În prezent Columbia îøi deschide economia, liberalizeazæ investifliile, expor-turile øi importurile. E un flux mai uøor de bunuri øi de capital. E un momentfoarte bun.Adrian Næstase: Øi noi intræm într°o nouæ fazæ de restructurare economicæ.Nu avem datorii. Încercæm sæ ne modernizæm structurile. E momentul sæ negândim la formarea de joint venture.Luis Fernando Jaramillo Correa: Acum e momentul potrivit.

La întoarcerea la Bogota va explora posibilitæflile de a da curs invitafliei dea veni la Bucureøti.Adrian Næstase: Bucuros de întâlnire. Speræ sæ°l vadæ la Bucureøti. Sæmenflinem contactul direct.


10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laReuniunea ministerialæ a miøcærii de nealiniere. Prezideazæ BudimirLon•ar1, ministru de Externe al Republicii Socialiste FederativeIugoslavia.

ADRIAN NÆSTASE

470

1 Budimir Lon•ar. Om politic øi de stat iugoslav. Ministru de Externe al Republicii SocialisteFederative Iugoslavia (1987–1991).

Budimir Lon•ar: Polonia a cerut statut de observator. În conformitate cuprocedura obiønuitæ, solicitarea va fi discutatæ în Biroul coordonator pentruo decizie cât mai curând posibil.

Ræzboiul Rece este la sfârøit.Criza din Golf e o ameninflare globalæ.Miøcarea constatæ o serie de transformæri profunde øi dramatice în relafliile

internaflionale, ca urmare a unor procese dinamice øi complexe.Un nou sistem, multipolar, care va trebui sæ înlocuiascæ bipolaritatea øi sæ

asigure stabilitatea.

11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Diego Cordovez Zegers1, ministru al Relafliilor Externe al RepubliciiEcuador.

Adrian Næstase: Remarcæ pe ambasadorul Ecuadorului2 la Bucureøti, acærui muncæ este excelentæ.

Am saluta vizita domnului ministru øi ne°am bucura sæ discutæm øi laBucureøti.

Exprimæ speranfla de a lucra împreunæ la proiecte comune — bilaterale øimultilaterale.

Casa Americii Latine la Bucureøti: relateazæ discuflia avutæ cu ambasadoriiflærilor latino°americane la Bucureøti. Am gæsit sediu. Solicitæ sprijin pentrufinalizarea proiectului, inclusiv prin donaflii de cærfli. Sæ fie un centru cuadeværat cultural.

fiinem la acest proiect.Refacerea cadrului juridic al relafliilor culturale øi economice ar fi utilæ øi

necesaræ.


471

1 Diego Cordovez Zegers. Om politic øi de stat ecuadorian. Ministrul Relafliilor Externe alRepublicii Ecuador (1988–1992).

2 Marcelo Fernandez de Cordova.

Relafliile economice. Schimburile comerciale bilaterale sunt de doar câtevamilioane de dolari, departe de a exprima posibilitæflile celor douæ flæri.

Comisia mixtæ de colaborare economicæ ar putea da un impuls, ca øi viziteleministeriale øi la nivel de experfli.

Speræm sæ continuæm øi cooperarea pe plan multilateral.Acordul cultural: poate ne gândim cum sæ°l folosim mai bine.Va fi o expoziflie de picturæ ecuadorianæ la Bucureøti.

Diego Cordovez Zegers: Bucuros de cunoøtinflæ. Mulflumeøte pentru ajutorul dat organizærii expozifliei de picturæ.A spus ambasadorului nostru înainte de decembrie 1989 cæ menflinerea unor

relaflii economice strânse era o problemæ complicatæ. Se datora constrângerilorideologice ale sistemului din România. Atunci a fæcut o comisie care sæ examinezecum pot creøte schimburile comerciale cu flærile socialiste. Erau probleme tehnicecomplicate.

Sæ utilizæm o analizæ a schimburilor comerciale dintre flærile noastre pentruo discuflie generalæ pe aceastæ temæ, eventual în SELA1 sau CEPALC2. El poatepropune asta.Adrian Næstase: Suntem cu atât mai mult de acord, cu cât am vrut sæ fimobservatori.Diego Cordovez Zegers: CEPALC sæ stabileascæ un task force sau un grupde lucru special.Adrian Næstase: OK! Sæ vadæ ce resurse øi ce posibilitæfli existæ pentru a neatinge obiectivele.Diego Cordovez Zegers: Putem stabili relaflii mai de conflinut.

Mulflumeøte cæ am numit un ambasador.Ambele pærfli sæ examineze mai bine øi sæ gæseascæ un mecanism mai bun.A cerut secretarului executiv al CEPALC sæ meargæ în Europa.Altfel, pierdem timp.

Adrian Næstase: De acord; sæ organizæm un task force.

ADRIAN NÆSTASE

472

1 Sistemul Economic Latino°American.2 Comisia Economicæ a ONU pentru America Latinæ øi Caraibe.

Diego Cordovez Zegers: În America Latinæ este acum o tendinflæ, chiar unentuziasm, spre integrare economicæ.

Poate s°ar putea stabili mecanisme de cooperare România–Grupul Andin.Adrian Næstase: Suntem deschiøi la tot felul de idei — sæ participæm la lucrærilecomune.Diego Cordovez Zegers: Se stabilim un mecanism de a obfline pentru Româniastatut de observator la Grupul Andin. De exemplu, sprijinul din parteaEcuadorului øi Venezuelei este suficient; prin sistemul de integrare se pot consultaøi restul.

Primul lucru e sæ stabilim ce schimbæri sunt în România, ce putem facepentru a le încuraja øi sprijini.Adrian Næstase: Un asemenea sistem ar fi de folos pentru noi. Sæ gæsim omodalitate mai articulatæ pentru a dezvolta relafliile flærilor latino°americanecu România.Diego Cordovez Zegers: O posibilitate de luat în considerare: România sætrimitæ o misiune de informare Ecuador; se pot astfel examina probleme foartepractice.Adrian Næstase: Primul°ministru Petre Roman va face o vizitæ în AmericaLatinæ; va ajuta la dezvoltarea contactelor cu flærile din regiune.Diego Cordovez Zegers: Sunt mulfli oameni care vorbesc limba spaniolæ înRomânia. E foarte bine pentru Casa Americii Latine. Experienfla de la Parise excelentæ.

Ambasadorul lor la Bucureøti îl împinge mereu sæ facæ lucruri pentruRomânia.Adrian Næstase: E un proiect foarte serios. E una din cele mai frumoase viledin Bucureøti. Vrem sæ°i dæm culoare latino°americanæ.Diego Cordovez Zegers: Poate fi foarte important.

Sunt foarte mulflumifli de ambasadorul român în Ecuador. Are personalitatelatino°americanæ.Adrian Næstase: Acest lucru e important la nivelul opiniei publice.

E în acord cu conceptul latino°european, care îi place.


473

Diego Cordovez Zegers: De Gaulle a avut aceeaøi idee, pentru cæ Franfla eo flaræ latinæ, care vede lucrurile prin prisma latinitæflii ei.Adrian Næstase: Se vorbeøte øi de Portugalia, care e flaræ latino°europeanæ.Øi ea are o prezenflæ semnificativæ în zonæ.Diego Cordovez Zegers: Øi România poate urma aceastæ cale.


11.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu David Coore1, ministru de Externe al Jamaicæi.

Adrian Næstase: Relafliile bilaterale pot fi mai bune.Avem dificultæfli pentru cæ nu avem ambasade, dar avem ambasadori

acreditafli.Sæ ne gândim împreunæ cum sæ dæm conflinut relafliilor bilaterale. Transmite invitaflia de a vizita România. Oricând e bine venit.Sæ trimitem un grup de experfli, sæ vedem exact ce posibilitæfli de dezvoltare

a relafliilor existæ.David Coore: Salutæ interesul special al României pentru relaflii cu Jamaica.

Ar saluta posibilitatea de a veni în România.Au urmærit cu interes øi admiraflie eforturile poporului nostru pentru a

schimba sistemul. Nu e o sarcinæ uøoaræ. Înflelege eforturile pentru a depæøisituaflia.

Interesul României pentru dezvoltarea relafliilor — nu poate spune care earia cea mai promiflætoare. Va da instrucfliuni ambasadorului lor de la Moscova.

Care sunt principalele domenii de export?Adrian Næstase: Avem o varietate de lucruri care pot fi de interes: autoturisme,autobuze, echipament industrial, bunuri de consum.

Avem o infrastructuræ. Nu e modernæ, dar e eficientæ. Uneori ai nevoie deun tractor. Care nu trebuie neapærat sæ fie „ultimul ræcnet“.

ADRIAN NÆSTASE

474

1 David Coore. Om politic øi de stat jamaican. Ministru de Externe al Jamaicæi (1989–1993).

Ce producem noi poate fi interesant øi pentru ei.David Coore: De unde ia România materii prime? Jamaica produce minereude fier øi bauxitæ. Aici e o posibilitate de schimb.Adrian Næstase: Sæ vinæ experfli din Jamaica sæ vadæ ce putem oferi.David Coore: Au avut aranjamente foarte bune cu URSS referitoare la bauxitæ.Acum au probleme.Adrian Næstase: E un mare târg la Bucureøti în octombrie.David Coore: Nu prea mai e timp.Adrian Næstase: E o posibilitate foarte bunæ sæ vadæ ce producem øi ce arputea sæ cumpere.David Coore: Au un reprezentant comercial la Bruxelles. Îl pot trimite acolo.O vor face.

Cum e turismul în România?Adrian Næstase: E o resursæ importantæ, unde putem merge mai repede cureforma øi cu privatizarea. S°au format companii turistice.David Coore: Turismul e foarte important pentru ei. Ei pot schimba informafliiøi experienflæ. Ar putea fi util.Adrian Næstase: Crede cæ da. Vom informa oamenii noøtri din turism sæ ialegætura.David Coore: Spune cæ au o flotæ foarte activæ. Fratele lui mergea des înRomânia.Adrian Næstase: Sæ dezvoltæm toate astea. Ne pot ajuta în efortul nostru dea ridica nivelul de trai. Turismul øi agricultura pot fi de mare ajutor înurmætorii doi–trei ani. Industria va lua timp mai mult pentru a fi relansatæ.David Coore: Producefli petrol.Adrian Næstase: Numai o treime din necesar. Restul importæm.

Cu Irak pierdem mult.David Coore: Spune cæ øi ei au fost ostaticii crizei petrolului. Importæ multpetrol.


475

Au hotærât sæ creeze un mecanism care sæ le permitæ amortizarea viitoarelorescaladæri de prefl. Ei au luat o inifliativæ în Caraibe pentru a face aranjamenteinternaflionale.

Øevarnadze a fæcut øi el acest tip de analizæ, pentru a preveni pericole degenul situafliei din Golf.

Vor face follow°up la TIB.I°ar face plæcere sæ°l întâlneascæ pe Adrian Næstase în Jamaica.


13.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladejunul oferit de Georgios Iakovou, ministru de Externe al RepubliciiCipru, în cinstea preøedintelui Adunærii Generale a OrganizaflieiNafliunilor Unite.

17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Eduard Øevarnadze1, ministru de Externe al URSS.

Eduard Øevarnadze: Se scuzæ cæ a amânat întâlnirea programatæ, dar ieriau discutat cu SUA referitor la negocierile privind armele convenflionale. Apareproblema armelor ofensive strategice. S°au eliminat unele puncte majore dedezacord. Adrian Næstase: Foarte mulflumit de faptul cæ întâlnirea a putut fi repro-gramatæ. Suntem între parteneri, care lucreazæ pe baza încrederii reciproce.Înflelegem foarte uøor, mai ales cæ reducerea armamentelor este pentru bineletuturor. Suntem tofli interesafli în rezolvarea pozitivæ a crizelor. E un succespentru tofli.Eduard Øevarnadze: Ceea ce a discutat ieri intereseazæ pe tofli europenii. Toflisunt interesafli în succesul Summitului de la Paris.

ADRIAN NÆSTASE

476

1 Eduard Ambrosievici Øevarnadze. Om politic øi de stat rus. Ministru de Externe al URSS(1985–1991).

Se poate vorbi de succes dacæ avem tratat CFE (Treaty on ConventionalForces in Europe). Rezultatele palpabile stau la baza succesului. Apoi suntdeclarafliile. Cele mai importante probleme sunt cele ale dezarmærii.

Ne obiønuim cu evenimente mari. E cu adeværat dificil sæ putem ajungela convorbiri pe teme de dezarmare la un asemenea nivel în Europa. E unlucru cu adeværat extraordinar. Putem deja vorbi de o Europæ nouæ.

Înflelege cæ avem în România probleme grele de rezolvat. În special problemeinterne: sociale, economice. S°a dovedit cæ edificarea statului de drept nu e chiaratât de uøoaræ cum pærea. Când vorbim de culturæ democraticæ, ne gândimla expresia de vârf a unei societæfli democratice.

Înflelege foarte bine problemele øi ce se întâmplæ în România.Este convins cæ mergem pe calea cea bunæ, în ciuda dificultæflilor, obstacolelor,

erorilor. Calea principialæ e justæ, iar asta reprezintæ lucrul cel mai important.Adrian Næstase: Am impresia cæ træim o perioadæ foarte interesantæ din punctde vedere al analizei øi înflelegerii fenomenului. Dar, în acelaøi timp, este operioadæ destul de periculoasæ, care va marca viitorul Europei.

Pe scurt, câteva idei referitoare la situaflia din România, câteva aspecte alerelafliilor bilaterale øi comentarii asupra problemelor internaflionale.

Situaflia internæ a fost øi este complexæ.O delegaflie de senatori americani a spus cæ schimbarea din România se va

produce ca în Nicaragua.Aceastæ situaflie a avut consecinfle interne øi internaflionale.Pentru noi problema este sæ convingem societatea româneascæ øi comunitatea

internaflionalæ de faptul cæ drumul românesc duce la democraflie øi stat de drept.Parlamentul a început sæ funcflioneze. În delegaflia noastræ a fost vicepreøe-

dintele PNL. Lucrurile merg, în general, bine. Am fæcut øi erori, dar tendinflae pozitivæ.

Avem probleme economice, dificultæfli legate de tranziflia la economia depiaflæ.

A construi un stat de drept e foarte greu, iar în plan economic trebuie refæcuteîn întregime structurile unei economii noi.


477

Parlamentul a adoptat deja câteva legi în aceastæ direcflie. Guvernul e maiales tehnocrat, compus din tineri provenifli din universitæfli øi institute decercetare. Nu exista o echipæ de schimb, ca în Polonia. Au trebuit cæutafli oameniîn institutele de cercetare.

Încercæm acum cu mult entuziasm øi bunævoinflæ sæ facem progresele celemai rapide.

În MAE am schimbat multe structuri. Am adæugat departamente noi —drepturile omului, CSCE, emigraflia — øi aducem oameni cu mentalitæfli noi.Am schimbat, de asemenea, oamenii din MAE, cea mai mare parte aambasadorilor — aproape 90%; am fæcut øi alte schimbæri necesare pentru ademara maøinæria diplomafliei române, dar de o manieræ mai inteligentæ.

Abordarea noastræ în politica externæ este bazatæ pe necesitatea unui dialogfoarte franc øi constructiv cu toate nafliunile øi institufliile internaflionale.

Un exemplu sunt contactele øi pozifliile pe care le°am adoptat în ceea ce priveøterelafliile bilaterale cu Ungaria. Am considerat cæ e mai bine sæ nu se acumulezeproblemele øi sæ reacflionæm de fiecare datæ când nu suntem de acord cudeclarafliile oficiale ale pærflii ungare. Aceastæ abordare a avut succes. Aici, laNew York, m°am întâlnit de douæ ori cu ministrul ungar. Ne°am înfleles foartebine. I°am explicat cæ noi suntem cei mai interesafli sæ rezolvæm problemeleminoritæflilor, dar cæ nu putem avea douæ viteze în procesul de democratizare:una pentru majoritate øi alta pentru minoritæfli.

Am fæcut eforturi pentru drepturile minoritæflilor; etnicii maghiari din flaranoastræ au 41 de locuri în Parlamentul României. În Ungaria nu e nici unreprezentant al minoritæflilor în Parlament. Putem da øi alte exemple. Problemaprincipalæ cu care ne confruntæm este generatæ de convingerea celor mai mulflidintre români cæ unii utilizeazæ drepturile minoritæflilor pentru a se pune îndiscuflie frontierele flærii.

Dupæ adoptarea Actului final de la Helsinki, asta nu se mai poate face oficial.Se încearcæ de o manieræ indirectæ — øi cu atât mai periculoasæ — de a repuneîn discuflie aceastæ problemæ. Chiar øi discursul de aici al ministrului ungarpune probleme øi enunflæ teorii contrare dreptului internaflional.

ADRIAN NÆSTASE

478

Soluflia aleasæ e sæ dæm ræspunsul nostru imediat øi sæ transmitem poziflianoastræ în fiecare caz.

Am propus pærflii ungare o modalitate pragmaticæ de abordare a relafliilorbilaterale, pentru cæ avem impresia cæ cel mai important e sæ disipæm tensiunea,sæ construim un climat general bun, sæ facem multe lucruri care chiar sunt laîndemâna ambelor pærfli.

E mai important sæ discutæm relafliile noastre bilaterale, dar am simflit nevoiasæ precizez cum concepem dialogul nostru cu Ungaria.

Înflelegem sæ fim moderafli în tot ce facem. Nu ne plac extremele. De aceea,nu am fæcut declaraflii spectaculoase referitoare la Tratatul de la Varøovia øiCAER, pentru cæ nu vrem sæ utilizæm aceste elemente pentru uz intern, pentrua construi un soi de legitimitate efemeræ.

Câteva comentarii referitoare la relafliile bilaterale.Suntem conøtienfli de tradiflia foarte lungæ a acestor relaflii, cu tot ceea ce

au implicat ele, mai bun sau mai puflin bun. Prezentul øi viitorul acestor relafliisunt foarte importante.

Avem interese comune, interese economice øi culturale.Sunt, desigur, tendinfle în România care ne cer sæ privim numai spre Vest.

E la modæ.Noi, însæ, avem nevoie de o analizæ mai realistæ øi nu atât de simplistæ. E

imperios necesar sæ acordæm o atenflie specialæ relafliilor bilaterale.Încurajæm contactele la toate nivelurile politice.Trebuie sæ transmit salutærile preøedintelui Ion Iliescu, pe care l°am væzut

înainte de a veni aici. Suntem foarte mulflumifli de vizita care a avut loc. Primul nostru

viceprim°ministru a avut la Moscova contacte foarte pozitive.Existæ, de asemenea, invitaflia pentru preøedintele Ion Iliescu de a vizita

URSS. Sæ gæsim momentul cel mai bun de a realiza aceastæ vizitæ.Am fi foarte bucuroøi sæ dezvoltæm contactele politice între cele douæ ministere

de Externe. Am avut deja consultæri cu ocazia vizitei domnului Romulus Neagu,secretar de Stat la MAE øi membru al guvernului.


479

Trebuie sæ ne gândim la cadrul juridic. Sunt negocieri în curs. Suntem foartefavorabili abordærilor pragmatice, pentru a ajunge la acorduri cât de repedeposibil. Detaliile pot fi discutate de specialiøti. Suntem foarte deschiøi pentrua ajunge cât mai rapid la acorduri.

Ne oprim aici. Dacæ mai e timp, discutæm øi probleme internaflionale.Nu se pune problema intrærii în Europa, pentru cæ suntem în Europa, ci

de a participa, cu drepturi egale, la construcflia viitoarei Europe, cu noile noastreposibilitæfli, cu interesele noastre.Eduard Øevarnadze: Mulflumiri.

E foarte bine cæ am reuøit sæ ne întâlnim.Noi suntem deschiøi pentru contacte, discuflii, dialog pe orice probleme.Pentru flara noastræ procesele în curs sunt foarte complexe, dificile, contra-

dictorii øi în continuæ evoluflie.Suntem vecini. Am cooperat timp de decenii, dacæ nu chiar sute de ani.

Avem tratate de cooperare. Au fost desigur greøeli, erori, contradicflii, dar øimomente bune.

Relafliile între popoare, organizaflii, instituflii, persoane continuæ.Trebuie sæ respingem tot ce a fost artificial øi nefavorabil dezvoltærii. Popoarele

noastre sprijinæ ce a fost bun în relafliile reciproce.Pentru prima datæ avem posibilitatea de a discuta. Eu sunt contra relafliilor

formale øi pentru un plus de deschidere, franchefle. Putem vorbi la telefon. Euo fac adesea. Altfel nu îmi imaginez relafliile. fiærile noastre pot face mult peaceastæ cale.

Noi, ca øi voi, suntem în fafla unor probleme foarte serioase. Suntem în cursde a distruge trecutul, dar nu am construit nimic nou. Proces destul de greu.

A fost la Bucureøti când tancurile erau în stradæ. A avut convorbiri foarteinteresante cu preøedintele. A simflit entuziasmul revoluflionar. Era revolufliepaønicæ, la fel ca perestroika.

Revoluflia cea mai dificilæ e în conøtiinflele oamenilor.Primii ani au fost de mare entuziasm, sprijin larg — totul era ascendent.

ADRIAN NÆSTASE

480

Dacæ schimbærile nu dau rezultate imediate, vine perioada de frustrare, înspecial în domeniile economic øi social.

Vrea sæ spunæ deschis cæ la ei situaflia complicatæ vine din faptul cæschimbærile politice au venit mai repede ca rezultatele reformelor economice.Poporul a fost uøurat cu adeværat de schimbarea politicæ; dar asta a duratunu–doi ani, dar apoi, cu magazinele goale, începe sæ vorbeascæ deschis øi sepronunflæ împotriva a tot ce e revoluflionar.

Pentru ei, fundamentalæ este rezolvarea problemelor economice. Nici la ei,ca øi la noi, n°au avut o concepflie. Tofli am crescut în sistemul administrativde comandæ. Am simflit cæ trebuie sæ procedæm la schimbæri. Când au venitdilemele, cum sæ procedæm, nu aveam soluflie pregætitæ.

Îøi aminteøte de primele legi promulgate. Li s°a pærut cæ e vârful statuluide drept, dar într°un an au devenit perimate. Acum se adoptæ a doua sau atreia oaræ unele legi.

La complexitatea situafliei se adaugæ factorul naflional. Toate republicile suntlibere, suverane — am recunoscut. Dar asta mergea împreunæ cu structuriunitare. Toate miøcærile spre libertate au fost oprimate. Acum, republicile audreptul sæ ridice problema: ce înseamnæ suveranitatea?Adrian Næstase: Am avut convorbiri cu ministrul de Externe al Ucrainei.Ne°au propus un schimb de diplomafli. Am spus ca ei sæ ne spunæ ce pot faceøi ce nu.Eduard Øevarnadze: Øtifli în ce sunt interesafli miniøtrii ucraineni. Au oopoziflie foarte puternicæ, care vede multe probleme în ceea ce fac guvernanfliide la Kiev. Aceøtia le spun cæ færæ acordul Moscovei nu pot face nici un pas.„Ce suveranitate e asta?“, se întreabæ oamenii. De aceea, ei cautæ mæsuri, paøipentru ca populaflia sæ vadæ cæ fac ceva real pentru sentimentul naflional.

E un proces foarte dificil øi foarte complex.fiinând seama cæ sunt 15 republici, 15 state, e clar cæ trebuie o nouæ uniune.

ca sæ nu mai vorbim cæ sunt nu øtiu câte partide.Adrian Næstase: Noi avem 106.Eduard Øevarnadze: Probabil cæ la noi cifra trebuie înmulflitæ cu 15.


481

Asta e viafla realæ. Nu putem face minuni.Subliniez douæ din sarcinile noastre: trecerea la economia de piaflæ — proces

foarte dificil øi complex — pentru cæ nimic nu va fi simplu. Procesul atingeinteresele multor cetæfleni.

În al doilea rând: formarea unei noi uniuni — un nou Tratat de uniunepentru relaflii pe o bazæ nouæ între republici. Urmætorii doi–trei ani vor fifoarte dificili. Sunt convins cæ vom reuøi sæ avem noi relaflii. Vom ajunge laschimbæri foarte pozitive în economie — pentru cæ potenflialul economic alflærii e imens. Avem o bazæ destul de solidæ — øtiinflificæ, tehnicæ, bogæfliinaturale, oameni de øtiinflæ. Avem tot ce trebuie pentru a creøte potenflialuleconomic real al flærii. Urmætorii doi–trei ani vor fi decisivi.

De aceea, orice experienflæ e importantæ pentru noi, în special a vecinilor.Studiem toate experienflele — japonezæ, polonæ, românæ — tot ce e pozitiv,dar øi ce°i negativ.

Dezbaterile din societate au un caracter foarte ascuflit.Relafliile noastre bilaterale — vrem sæ fie construite pe principiul încrederii

øi bunei vecinætæfli. Trebuie sæ schimbæm informaflii, experienflæ, de aceeaîncurajeazæ dialogul bilateral.

Are impresia cæ nu ne raliem mecanic la procesele europene. Trebuie sædevenim o parte integrantæ a Casei Comune, pæstrându°ne specificitatea øi sæne aducem contribuflia proprie la acest proces. Numai aøa vom îmbogæfliexperienfla europeanæ.

De aceea, e pentru consultærile cele mai largi, la toate nivelurile, inclusivla nivelul miniøtrilor.

Totul se schimbæ rapid în lume.Exemplu: dacæ trebuie sæ discutæm situaflia din Golf — sæ ne întâlnim øi

sæ discutæm. Speræm sæ fie ultima situaflie negativæ, dar nu sunt sigur.Trebuie sæ avem consultæri largi øi frecvente. Sæ schimbæm reprezentanfli

pentru contactele necesare.De acord cu abordarea relafliilor bilaterale — sunt foarte importante. Inter-

dependenfla în domeniile economic, øtiinflific, tehnic, cultural e foarte ridicatæ.

ADRIAN NÆSTASE

482

Procesele de restructurare aduc noi probleme. Ceea ce a fost folositor dinrelafliile noastre trebuie pæstrat.

Avefli dreptate sæ nu ne græbim cu concluzii.Încæ acum 30 de ani am propus desfiinflarea blocurilor militare. Dacæ nu

mai suntem adversari, la ce ne trebuie blocurile militare? Spre asta ne îndreptæm,spre dizolvarea lor.

În cadrul Tratatului de la Varøovia putem influenfla multe procese. Dacænu era Apelul de la Moscova, nu era nici Declaraflia de la Londra.

La fel se pune problema øi când discutæm despre organizafliile economice.CAER — de refæcut serios.

Desigur, ne putem ralia la alte organizaflii de acest tip. Trebuie timp pentrua regândi totul.

De acord cæ nu trebuie procedat ca într°o competiflie — cine e primul spreEst sau spre Vest.

Noi nu creæm probleme. Noi suntem gata sæ cooperæm cu SUA, Germania,Japonia etc. Dar e un proces. Nu se poate rupe brusc cu URSS.

E satisfæcut cæ noi avem o abordare realistæ øi rezonabilæ în ceea ce priveøterelafliile bilaterale. Sunt gata sæ construiascæ relafliile cu noi pe principii deegalitate deplinæ, respect — mai ales cæ avem probleme øi obiective comune.Suntem interesafli în acorduri.

Interesul e reciproc. Nu mæ îndoiesc cæ vom coopera.Adrian Næstase: Mulflumiri. Speræm sæ avem øi alte posibilitæfli de a ne vedea.Eduard Øevarnadze: Asiguræ cæ preøedintele Ion Iliescu se bucuræ de respectdin partea conducerii lor. Trebuie ca vizita sæ aibæ loc. Vom discuta despredatæ.

Întâlnirea se terminæ la ora 18.00.

18.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ larecepflia oferitæ de William Draper III, director general al PNUD, înonoarea lui Salim Ahmed Salim, secretar general al OrganizaflieiUnitæflii Africane.

Plecarea la 18.50.


483

5 octombrie 1990

Nota verbalæ transmisæ Ambasadei române la Budapesta de MinisterulAfacerilor Externe al Republicii Ungare:

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare prezintæ salutulsæu Ambasadei României la Budapesta øi are onoarea sæ°i aducæ lacunoøtinflæ urmætoarele:

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare îøi exprimæsatisfacflia pentru cæ, la New York, între miniøtrii Afacerilor Externe ungarøi român a avut loc o întâlnire care i°a oferit domnului ministru Næstaseprilejul sæ dea glas dorinflei guvernului român de a dezvolta relafliilebilaterale. Ministerul Afacerilor Externe ungar îøi exprimæ speranfla cæaceastæ dorinflæ a pærflii române va fi susflinutæ de fapte concrete. Dupæpærerea pærflii ungare, raporturile s°ar normaliza într°adevær, în mæsuraîn care, dincolo de dorinfla declaratæ public, România ar urma în chipneabætut principiile europene, atât pe planul demersurilor ei inter-naflionale, cât øi în politica sa externæ, îndeplinindu°øi obligafliile liberasumate în diferitele documente internaflionale.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare foloseøte øi acestprilej pentru a reaminti cæ a recurs la toate mijloacele de care dispunepentru a stimula colaborarea bilateralæ. Se aflæ, totodatæ, în situafliaregretabilæ de a atrage, nu pentru prima oaræ, atenflia autoritæflilor românecompetente în legæturæ cu manifestærile evident negative, care provoacætulburæri øi incitæ la uræ, contrare atât practicii ungare, cât øi declarafliiloroficiale româneøti, desfæøurate îndeosebi prin intermediul presei øi alpublicisticii, unde uneori fac declaraflii excesive personalitæfli din rândulopiniei publice, precum øi ale unor partide øi organizaflii. Cu profundregret øi îngrijorare se constatæ, ceea ce se cunoaøte, în ultima vreme øiîn România (de exemplu, comunicatul privind excluderea domnuluiEugen Barbu din Uniunea Scriitorilor), cæ partea românæ tolereazæactivitatea legalæ a unor persoane øi organizaflii fasciste, respectiv øovine,

ADRIAN NÆSTASE

484

care acflioneazæ nepedepsite, promovând ura faflæ de tot ce este stræin,adicæ ungar, evreiesc, fligan. Toate acestea sunt cu putinflæ øi se manifestæîn activitatea curentæ desfæøuratæ în unele sfere ale societæflii româneøtiîntr°un moment în care România doreøte sæ se ataøeze unei Europe carea læsat demult în urmæ epoca naflionalismului. Este suficient sæ ne referimla incalificabilele aprecieri ale domnului Gelu Voican, fæcute la Geneva,în legæturæ cu care partea ungaræ posedæ dovezi concludente, precum øila materialele incitatoare, scandaloase, de nuanflæ fascistæ din „RomâniaMare“. Sursa originaræ a gândirii politice româneøti este oglinditæ înnumærul 35 al revistei „Lumea Azi“, din 30 august 1990, unde autorul,printre altele, acuzæ politica externæ ungaræ de stalinism, nostalgie impe-rialæ, aspiraflii revizioniste, interpretând tendenflios declaraflii ale condu-cerii politice ungare. Publicafliile româneøti (numai pentru exemplificare,pot fi amintite seria de articole apærute în august în „Tineretul liber“,aprecierile cinice ale domnului Ion Coja în ziarul „Azi“ din 3 octombrie)exprimæ øi disemineazæ acelaøi spirit anacronic. „Adeværul“ din 29 øi 30septembrie foloseøte pânæ øi procesul ultimului ministru de Externe alfostei dictaturi în sprijinul atitudinilor de acest fel, precum øi pentrujustificarea actualelor manifestæri antiungare.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare este conøtient defaptul cæ nu este posibilæ influenflarea directæ a libertæflii de exprimarea opiniilor. Nu poate înflelege, totuøi, faptul cæ, pânæ în prezent, partearomânæ nu a gæsit calea øi modalitæflile de a se detaøa de manifestærileextremiste dintotdeauna din România øi — în consens cu obligafliile saleinternaflionale øi cu puterea legii — de a se pronunfla împotriva forflelorcare instigæ la ura dintre rase, religii øi etnii. Toate acestea sunt deosebitde îngrijorætoare øi pentru cæ, potrivit informafliilor pærflii ungare, acesteforfle obscure care acflioneazæ în România, doresc sæ foloseascæ eveni-mentul comemorærii martirilor luptei noastre pentru libertate din 6octombrie, de la Arad, særbætoarea naflionalæ a Republicii Ungare de la23 octombrie, ca øi alte aniversæri, în scopul instigærii sentimentelor


485

antimaghiare, pentru a provoca grave ciocniri. Este necesar sæ se atragæatenflia, în modul cel mai serios, pærflii române, pentru a o determinasæ întreprindæ tot ce îi stæ în putinflæ pentru înfrânarea acestor forfle øiîmpiedicarea acfliunilor plænuite. În caz contrar, întreaga ræspundere vareveni pærflii române.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare foloseøte acest prilejpentru a reînnoi Ambasadei României asigurarea înaltei sale considerafliuni.

12.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Boutros Boutros Ghali1, ministru de Stat la Ministerul AfacerilorExterne al Republicii Arabe Egipt.

Boutros Boutros Ghali: Referitor la francofonie, consideræ cæ România areun loc în organizaflie.

Sfârøitul Ræzboiului Rece îl preocupæ foarte mult sæ nu se facæ în detrimentulapropierii Nord°Sud.Adrian Næstase: Aminteøte cæ România este singura flaræ exsocialistæ implicatæîn Grupul celor 77 øi în Miøcarea de nealiniere.

Situaflia s°a schimbat.Încercæm sæ pæstræm aceastæ dimensiune a politicii externe româneøti.Criza din Golf aratæ o schimbare de pattern în problemele internaflionale.

Boutros Boutros Ghali: În perioada comunistæ, Europa de Est a avut unrol important prin asistenflæ tehnicæ, pregætire de studenfli pentru flærile în cursde dezvoltare.

Trecerea la o nouæ etapæ a dus la ruperea relafliilor cu flærile în curs de dez-voltare. Normal, pentru cæ sunt probleme de adaptare.

Dar, la fel de adeværat e øi cæ Europa Occidentalæ acordæ o atenflie maimicæ Sudului, pentru cæ se concentreazæ pe Europa de Est.

ADRIAN NÆSTASE

486

1 Boutros Boutros Ghali. Om politic øi de stat egiptean. Ministru de stat la Ministerul AfacerilorExterne al Republicii Arabe Egipt (1977–1991).

Este o eroziune a proiectelor de asistenflæ tehnicæ spre flærile în curs dedezvoltare. Situaflia e mai rea acum ca în urmæ cu ani.

Apropierea Est°Vest corespunde cu o erodare a asistenflei Nordului cætre Sud.De asta ne temem: de o marginalizare.Adrian Næstase: Într°un sens, România aparfline øi Nordului øi Sudului.Boutros Boutros Ghali: În Egipt, sunt foarte interesafli de participareaRomâniei la dezvoltarea lor. ONU e un canal foarte important de afirmarea intereselor Sudului.Adrian Næstase: Øi pentru noi e important cadrul multilateral. Noi ieøimdintr°o anumitæ izolare. Nu urmærim numai schimbarea de imagine, ci dorimsæ avem øi contribuflii la structurarea øi dezvoltarea proceselor.

Referitor la relafliile bilaterale — acordæm atenflie øi interes relafliilor noastre.Vom lucra la îmbunætæflire. E important sæ continuæm øi sæ relansæm relafliile.

Aøteptæm vizita ministrului de Externe al Egiptului1 — e foarte impor-tantæ când o anumitæ clarificare e necesaræ pentru oamenii de afaceri.

Avefli un ambasador2 foarte bun la Bucureøti.Contacte politice, consultæri între ministerele de Externe, în special în perioade

dificile — sunt foarte importante. Putem învæfla uneori de la dumneavoastræ,pentru a avea o mai bunæ percepflie a situafliei. Trebuie sæ te bazezi pe prieteniøi am fi bucuroøi sæ avem comentariul lor.

Avem un ministru consilier pentru contacte cu Liga Arabæ. Ne va ajuta sæînflelegem mai bine structurile instituflionale.

Aranjamentele pentru plata datoriei — au fost primite foarte bine laBucureøti.

Sæ îmbunætæflim cadrul juridic al relafliilor bilaterale øi sæ încercæm contactemai frecvente între camerele de comerfl, oamenii de afaceri.

Piafla româneascæ se deschide. Sunt posibilitæfli de investiflii, joint ventures— directe sau private, plus instituflii precum Comisia mixtæ.


487

1 Esmat Abdel Meguid.2 Saad Aboulkheir.

Relafliile noastre sunt importante. Trebuie sæ le îmbunætæflim. Sæ facemcontactele necesare, la nivelul potrivit.Boutros Boutros Ghali: Pe deplin de acord cu importanfla menflinerii acelordezvoltæri pozitive de dinainte de Revoluflie.

Existæ o voinflæ politicæ de a continua relafliile intense cu România.E important sæ înflelegem ce se întâmplæ în România øi Europa de Est. Vor

informaflii referitoare la regiune.Referitor la Golf: s°a întâlnit cu Baker, Øevarnadze. Poziflia Egiptului cores-

punde pozifliei celor douæ mari puteri. Ei sunt pentru aplicarea rezolufliilorConsiliului de Securitate, împotriva oricærei concesii fæcute Irakului — nicio schimbare a frontierelor Kuwaitului, nici Constituflie, nici referendum înKuwait. Nu putem impune alegeri sau plebiscite.

Încercæm încæ sæ degajæm o soluflie paønicæ, acceptabilæ. Sunt în contactcu Irakul øi cu alte flæri. Toate flærile arabe sunt pentru aplicarea rezolufliilorConsiliului de Securitate, dar sunt nuanfle în privinfla trupelor stræine. Yemen,Libia, Sudan — sunt în contact.

În ciuda faptului cæ øansele de soluflie politicæ sunt minime, trebuie încercat.Dacæ e sæ fie acfliune militaræ, sæ fie în cadrul ONU. Va fi o situaflie de

post°war era — pentru cæ va fi un precedent. Avem conflicte în Libia, Rwanda.Irak–Kuwait va fi un precedent privind diferendele internaflionale. E o ocaziepentru flærile mici sæ reafirme principiile.

În Ræzboiul Rece, flærile nealiniate erau între douæ superputeri. Ideea lorde bazæ era oprirea Ræzboiului Rece. Ræzboiul Rece øi decolonizarea s°auterminat. Trebuie sæ fie ceva care urmeazæ. Asta e problema în raporturileNord°Sud. Cadrul e ONU — unde sæ lucræm serios. Aici putem avea uncondominium internaflional.

E important ca, dacæ e sæ impunem o soluflie Irakului, ea sæ fie prin ONU.Problema palestinianæ e importantæ. Israelul sæ nu aibæ iluzia cæ, datoritæ

crizei din Golf, problema s°a uitat.Sæ ne concentræm pe problema Kuwaitului. Pasul urmætor e sæ folosim acest

precedent pentru a aborda problema palestinianæ.

ADRIAN NÆSTASE

488

Avem principiul cæ nu putem accepta dobândirea de teritorii prin forflæ.Prioritatea este Kuwaitul. Urmætoarea prioritate e problema palestinianæ.

Deøi øansele sunt limitate, încercæm totul pentru o soluflie politicæ.Adrian Næstase: Foarte interesant punct de vedere.

Apreciem ce face Egiptul. De acord cu ce a spus.Poziflia noastræ referitor la problema palestinianæ øi la situaflia din Golf e

foarte claræ. Fiecare din ele sæ fie rezolvatæ pe meritul ei. E important sæ acordæmatenflie fiecæreia.

Pentru noi, una din problemele cele mai dificile e legatæ de dificultæflileeconomice prin care trecem. Am pierdut peste 3 miliarde de dolari. Explicæîn ce constau pierderile în Irak.

Am dezvoltat o industrie petrochimicæ mare. Avem nevoie sæ importæm petrol.De aceea, ne°am adresat Consiliului de Securitate.Boutros Boutros Ghali: Ei au aceeaøi problemæ. Ei au un milion de oameniîn zonæ. Încasau de la oamenii lor 2 miliarde de dolari pe an.

A doua ramuræ afectatæ e turismul, care a fost dereglat.Irakul are øi o datorie foarte importantæ faflæ de Egipt.Ei au decis cæ, în ciuda acestei situaflii, e mai importantæ apærarea

principiului: nu pot accepta ca un membru al familiei arabe sæ fie anexat altuia.Dacæ se acceptæ, aceasta e sfârøitul solidaritæflii arabe.Adrian Næstase: Mulflumiri pentru precizæri.Boutros Boutros Ghali: Bucuros sæ ne vedem la Cairo sau Bucureøti.

Contactele sunt importante — genereazæ dezvoltæri øi dau direcflii.Adrian Næstase: În ultimele 10 luni nu am avut la Bucureøti nici un oficialarab la nivel ridicat. Boutros Boutros Ghali: Problema e foarte grea.

Ei erau implicafli în gestionarea problemelor diplomatice generate de 12ræzboaie — Sudan, Somalia, Mozambic, Mauritania, Senegal, Sahara, Ciadetc., OEP. Practic întregul Minister de Externe egiptean încearcæ sæ acoperetoate aceste dispute. Acum e ceva în Rwanda. Aceste lucruri se petrec pe seama


489

dezvoltærii relafliilor lor cu Europa de Est, dar øi cu Europa Occidentalæ; lafel cu Asia øi America Latinæ.

Ei sunt o flaræ micæ. Nu se poate sæ aibæ o diplomaflie de superputere.Va încerca sæ vinæ în România.


12.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Olara A. Otunnu, preøedinte al International Peace Academy (IPA).

Olara A. Otunnu: Transmite pentru început o serie de materiale documentare.Adrian Næstase: Mulflumeøte øi spune cæ, în ultima vreme, România a primito serie de vizite ale unor reprezentanfli ai ONG°urilor cu vocaflie în domeniu,lucru bun pentru noi . În calitatea sa de vicepreøedinte al ADIRI, îl asiguræde sprijinul sæu pentru dezvoltarea relafliilor cu IPA.

Suntem interesafli sæ lucræm în continuare.Suntem bucuroøi sæ°l primim la Bucureøti.

Olara A. Otunnu: Spune cæ vor sæ promoveze alternative multilaterale paønicede reglementare a diferendelor.

Lucreazæ pe cazuri specifice: Cambodgia, Africa de Sud, explorând opfliunide soluflionare a crizelor.

Organizeazæ ateliere (workshops) øi conferinfle tematice. Una, foarte impor-tantæ pentru ei, va fi la Moscova, în februarie 1991, cu tema: „Noi abordæriale reglementærii paønice a diferendelor internaflionale“. În ianuarie 1991, laTokyo se va discuta despre „Componenta civilæ a operafliunilor de menflinerea pæcii“. Urmætoarea temæ va fi legatæ de problematica pæstrærii pæcii în Africade Vest.

Mai fac stagii øi seminarii de pregætire în domeniul operafliunilor de men-flinere a pæcii — pentru diplomafli øi militari.

Se mai ocupæ de mæsuri de creøterea încrederii pe plan subregional.Cele mai cunoscute sunt seminarul pe care îl organizeazæ la Viena øi cel de

la Philadelphia, pentru diplomafli cu grade superioare.

ADRIAN NÆSTASE

490

Extind acum preocupærile lor la Asia de Sud°Est, cu accent pe Cambodgia.Fac øi un seminar privind Africa, cu accent pe Sahara Occidentalæ øi Liberia.

Acum discutæ despre Europa de Est.Au øi un program de cercetare focalizat pe conflicte, peace°keeping, securitate,

securitate colectivæ ø.a.Ei încearcæ sæ°øi extindæ activitæflile. De acord sæ exploreze cu România ce

putem face în România sau în subregiune.Adrian Næstase: Avem o inifliativæ referitoare la Balcani — Forumul deSecuritate în Balcani. Va fi pe un format asemænætor cu CSCE. Noi avem învedere sæ abordæm aspecte militare la Forum. Poate ne vor ajuta, eventual sægândim un proiect comun.Olara A. Otunnu: Abordarea este extrem de asemænætoare cu ceea ce fac ei:gândesc øi propun mæsuri de întærire a încrederii (Confidence BuildingMeasures).Adrian Næstase: Pentru noi e foarte important sæ o axæm pe CBM, sæ dez-voltæm un climat politic pozitiv pentru evitarea conflictelor.Olara A. Otunnu: Ei ar fi gata sæ ajute, pentru cæ la IPA au øi o parte deactivitæfli care se ocupæ de prevenirea conflictelor. Cautæ sæ foloseascæ experienflaCSCE la Africa Centralæ, care este o zonæ de conflicte potenfliale.Adrian Næstase: Asta e o idee. Sæ exploræm øi altele.

Suntem interesafli în extinderea colaborærii cu IPA.Olara A. Otunnu: Ne va spune când va putea veni.Adrian Næstase: Vom transmite o invitaflie oficialæ.Olara A. Otunnu: Va transmite invitaflii la diferitele lor seminarii — Viena,Philadelphia.Adrian Næstase: Sæ ræmânem în contact.



491

6 octombrie 1990

HOTÆRÂREpentru aprobarea Statutului Corpului diplomatic øi consular

al României

Guvernul României hotæræøte:Articol unic.– Se aprobæ Statutul Corpului diplomatic øi consular al

României, ce face parte integrantæ din prezenta hotærâre.

Prim°ministruPetre Roman

Bucureøti, 6 octombrie 1990Nr. 1 070

STATUTULCorpului diplomatic øi consular al României

CAPITOLUL IDispoziflii generale

Art.1.– Corpul diplomatic øi consular al României este format dinpersonalul diplomatic øi consular de carieræ, angajat în Ministerul Aface-rilor Externe pentru activitatea în administraflia centralæ sau la misiunilediplomatice, misiunile permanente pe lângæ organizafliile internaflionale,oficiile consulare øi la alte reprezentanfle cu caracter diplomatic aleRomâniei.

ADRIAN NÆSTASE

492

Ministrul Afacerilor Externe, secretarii de stat øi subsecretarii de stat,atâta timp cât deflin aceste funcflii, fac parte de drept din Corpuldiplomatic øi consular al României.

Art.2.– Prezentul statut se aplicæ persoanelor care au calitatea demembri ai Corpului diplomatic øi consular al României.

Pe timpul cât membrii Corpului diplomatic øi consular se aflæ înmisiune în stræinætate, li se vor aplica, dupæ caz, øi prevederile tratatelorla care România este parte, precum øi regulile care decurg din normeleøi principiile dreptului internaflional general.

Membrilor Corpului diplomatic øi consular al României li se aplicædispozifliile legale în vigoare cuprinse în legislaflia muncii øi cele referitoarela funcflionarii publici, în mæsura în care prin prezentul statut nu s°austabilit alte reguli privind regimul drepturilor øi obligafliilor lor.

Art.3.– Calitatea de membru al Corpului diplomatic øi consular alRomâniei o poate avea numai persoana care îndeplineøte urmætoarelecondiflii:

a) dovedeøte loialitate deplinæ øi necondiflionatæ faflæ de statul românøi de politica externæ a acestuia;

b) are, el øi soflia (soflul), cetæflenia românæ în exclusivitate øi domiciliulpermanent în România;

c) se bucuræ de toate drepturile politice øi civile înscrise în Consti-tuflie øi nu a suferit o condamnare cu caracter penal (fac excepflieinfracfliunile la regulile de circulaflie pe drumurile publice, sævârøite dinculpæ);

d) a absolvit un institut de învæflæmânt superior recunoscut de statøi posedæ diploma respectivæ;

e) cunoaøte cel puflin o limbæ stræinæ de circulaflie internaflionalæ;f) are aptitudinile fizice øi psihice pe care le reclamæ activitatea în

domeniul relafliilor externe;g) are o conduitæ demnæ øi corectæ în societate;h) are contract de muncæ cu Ministerul Afacerilor Externe;


493

i) a obflinut unul din gradele diplomatice sau consulare menflionatela art.5, în conformitate cu dispozifliile prezentului statut.

Art.4.– 1. Membrii Corpului diplomatic øi consular se aflæ în raporturide subordonare faflæ de Ministerul Afacerilor Externe øi acflioneazæ pentrupromovarea politicii externe astfel cum este stabilitæ de guvernul român.Comportarea lor nu trebuie sæ vinæ în conflict cu calitatea lor oficialæøi cu îndatoririle ce le revin.

2. Membrii Corpului diplomatic øi consular nu pot face parte dinpartide politice sau alte organizaflii cu caracter politic, nu se vor implicaîn activitæflile partidelor øi organizafliilor politice øi nu se vor situa pepozifliile acestora.

CAPITOLUL IIGradele diplomatice øi consulare øi modul de acordare a acestora

Art.5.– 1. Membrii Corpului diplomatic øi consular, alflii decât ceimenflionafli în art.1 alin.2, pot avea urmætoarele grade:

a) Gradele diplomatice:– ambasador– ministru plenipotenfliar– ministru consilier– consilier– prim°secretar– al doilea secretar– al treilea secretar– ataøatb) Gradele consulare:– consul general– consul– viceconsul– agent consular

ADRIAN NÆSTASE

494

2. Trecerea de la un grad diplomatic la unul consular øi invers se poateface numai cu respectarea condifliilor de echivalare a gradelor, flinându°seseama de corespondenfla între grade, vechimea în stagiu, examenele degrad susflinute.

Art.6.– Gradul de ambasador øi cel de ministru plenipotenfliar suntconferite prin decret al preøedintelui României, iar cel de consul general,în cazul numirii la post în stræinætate, prin hotærâre a guvernului, lapropunerea ministrului Afacerilor Externe.

Celelalte grade diplomatice øi consulare se acordæ prin ordin alministrului Afacerilor Externe, la recomandarea fæcutæ de Comisia pentruacordarea de grade diplomatice øi consulare, în baza rezultatelor obflinutela examen sau concurs øi cu respectarea reglementærilor legale.

Art.7.– 1. Avansarea în grad a membrilor Corpului diplomatic øiconsular se face prin examen sau concurs, cu îndeplinirea urmætoarelorcondiflii:

a) sæ aibæ stagiul prevæzut în art.8 din prezentul statut pentru gradulrespectiv;

b) sæ fi obflinut calificativul øi recomandærile de avansare necesare înanii de stagiu, prin aprecierile profesionale;

c) sæ nu aibæ sancfliuni disciplinare.2. Pentru acordarea gradelor de ataøat sau agent consular, respectiv

avansarea în gradul de prim°secretar sau consul, este necesar sæ fi reuøitla concursul instituit în acest scop.

Art.8.– Stagiile minime care sunt necesare pentru avansarea de la ungrad la altul sunt urmætoarele:

a) pentru gradele diplomatice:– 3 ani de la ataøat la al treilea secretar;– 4 ani de la al treilea secretar la al doilea secretar;– 3 ani de la al doilea secretar la prim°secretar;– 4 ani de la prim°secretar la consilier.


495

b) pentru gradele consulare:– 4 ani de la agent consular la viceconsul;– 5 ani de la viceconsul la consul;– 4 ani de la consul la consul general.Pentru a li se conferi gradul de ambasador sau de ministru pleni-

potenfliar, pot fi propuøi miniøtrii consilieri øi consilierii sau consuliigenerali care au un stagiu în activitate de cel puflin 5 ani în administrafliacentralæ a Ministerului Afacerilor Externe, la misiunile diplomatice sauoficiile consulare ale României.

Art.9.– Membrii Corpului diplomatic øi consular pot fi admiøi laexamen sau concurs, în mod excepflional, la împlinirea a jumætate dinstagiul cerut pentru gradul respectiv, dacæ au obflinut în aprecierileprofesionale din ultimii 2 ani calificativul øi recomandærile de avansarenecesare. De aceastæ prevedere pot beneficia øi persoanele care au titluriøtiinflifice sau desfæøoaræ activitate øtiinflificæ în domeniul relafliilor externe.

Avansærile la excepflional sus°menflionate nu pot depæøi 10% din totalulavansærilor din anul în curs pentru gradul respectiv. Aceastæ prevederenu se referæ la gradele de prim°secretar øi consul, care se acordæ pe bazæde concurs.

Art.10.– Acordarea gradului de ataøat sau de agent consular se facepe baza rezultatului obflinut la concurs.

În afaræ de cele stabilite în art.3, candidaflii la concurs trebuie sæîndeplineascæ urmætoarele condiflii:

a) sæ nu fi depæøit vârsta de 30 ani;b) sæ aibæ o vechime în muncæ de minimum 2 ani;c) sæ fi îndeplinit obligafliile care decurg din legea privind serviciul

militar;d) sæ fie apfli, din punct de vedere al sænætæflii, pentru activitatea

diplomaticæ øi consularæ, în orice condiflii de climæ øi efort.

ADRIAN NÆSTASE

496

Sunt admiøi la concurs în special licenfliaflii în domeniile øtiinflelorpolitice øi relafliilor internaflionale, dreptului, øtiinflelor economice, istoriei,precum øi filologiei.

Lista candidaflilor admiøi a lua parte la concurs se stabileøte de ministrulAfacerilor Externe la data încheierii înscrierilor.

Art.11.– Avansarea la gradul de prim°secretar sau de consul se facepe bazæ de concurs.

Pentru admiterea la concursul de prim°secretar sau de consul,candidaflii trebuie sæ îndeplineascæ, pe lângæ cele prevæzute în art.3 øi 4,urmætoarele condiflii:

a) sæ nu fi depæøit vârsta de 48 ani;b) sæ fi îndeplinit stagiul prevæzut pentru aceste grade;c) sæ fi efectuat pânæ la data prezentærii la concurs un stagiu la o

misiune diplomaticæ sau un oficiu consular de cel puflin 2 ani;d) sæ fi obflinut, în aprecierile profesionale, calificativele øi recoman-

dærile de avansare necesare în anii de stagiu;e) sæ cunoascæ cel puflin douæ limbi stræine, din care una sæ fie de

circulaflie internaflionalæ.Pot fi admiøi la concursul de prim°secretar sau consul candidaflii care,

deøi nu îndeplinesc condiflia prevæzutæ la alineatul precedent lit. c),întrunesc condiflii de pregætire øi experienflæ în muncæ, dobândite în cadrulactivitæflii desfæøurate în Ministerul Afacerilor Externe.

Prevederile art.9 alin. 1 se aplicæ în mod corespunzætor pentru admi-terea drept candidat la concursul de prim°secretar sau de consul.Admiterea la concursul de prim°secretar sau de consul se aprobæ, în acestcaz, prin ordin al ministrului Afacerilor Externe.

Candidaflii care ating limita de vârstæ prevæzutæ la alin. 2 lit. a) înanul în care nu s°a organizat concurs pot participa la concursul urmætor.

Art.12.– Concursul pentru acordarea gradului de ataøat sau de agentconsular ori pentru avansarea la gradul de prim°secretar sau de consulse organizeazæ anual în funcflie de locurile disponibile.


497

Modul de organizare øi desfæøurare a concursurilor pentru acordareagradului de ataøat sau agent consular ori pentru avansarea la gradul deprim°secretar sau de consul va fi stabilit printr°un regulament aprobatde ministrul Afacerilor Externe.

Art.13.– Candidaflii care au obflinut media de promovare a concursului,însæ nu s°au clasat pentru posturile disponibile în schemæ, se mai potprezenta o singuræ datæ la un nou concurs de ataøat sau de agent consular,cu respectarea prevederilor art.10.

Candidaflii care au obflinut media de promovare a concursului, însænu s°au clasat pentru posturile disponibile în schemæ, se pot prezentadin nou la concurs pentru gradul de prim°secretar sau consul, curespectarea prevederilor art.11. Candidaflii care nu au obflinut, însæ, ladouæ sesiuni media generalæ acordærii gradului nu se mai pot prezentala o altæ sesiune.

Art.14.– Pot fi admise sæ se prezinte la examenul sau la concursulpentru acordarea de grade diplomatice sau consulare øi persoanele carenu sunt angajate în Ministerul Afacerilor Externe, dar au desfæøurat oactivitate care poate fi asimilatæ cu cea din acest minister. Condifliile deadmitere sunt cele prevæzute în art.3 în ceea ce priveøte admiterea înCorpul diplomatic øi consular al României øi cele din art.6, 7 øi 8–11în ceea ce priveøte admiterea la examen. Admiterea la examen sau concursse face prin ordinul ministrului Afacerilor Externe.

Art.15.– Pentru acordarea de grade diplomatice øi consulare, inclusivpersoanelor nou angajate în minister, precum øi pentru promovarea celorcare au grade diplomatice øi consulare, se instituie în Ministerul AfacerilorExterne Comisia pentru acordarea de grade diplomatice øi consulare.Comisia este compusæ din: preøedinte — un secretar de stat — øi patrumembri (1 ambasador, 1 director, øeful Consiliului juridic øi øefulDirecfliei de personal) øi prezintæ propunerile sale ministrului AfacerilorExterne.

ADRIAN NÆSTASE

498

CAPITOLUL IIIDrepturile øi obligafliile specifice membrilor Corpului diplomatic øi consular al României

Art.16.– Membrii Corpului diplomatic øi consular au urmætoareledrepturi specifice:

a) sæ li se recunoascæ øi sæ°øi menflinæ calitatea de membri ai Corpuluidiplomatic øi consular al României, iar pierderea acesteia sæ nu se facædecât în condifliile prezentului statut;

b) sæ deflinæ funcflii în centrala Ministerului Afacerilor Externe, lamisiunile diplomatice, misiunile permanente, oficiile consulare øi altereprezentanfle cu caracter diplomatic ale României, în raport cu pregætireaøi capacitatea lor profesionalæ, cu gradul øi vechimea în munca diplomaticæsau consularæ, experienfla dobânditæ øi în conformitate cu prevederilestatului de funcflii în vigoare;

c) la recunoaøterea importanflei pe care o are pentru flaræ activitatealor øi la acordarea sprijinului øi asistenflei pentru ca ei sæ o poatæ desfæøuracu probitate øi în deplinæ demnitate, în afara presiunilor politice øi a altorîncercæri de naturæ a le afecta prestigiul;

d) sæ li se elibereze paøaport diplomatic, în condifliile stabilite prindispozifliile legale în vigoare;

e) sæ beneficieze în stræinætate de privilegiile, imunitæflile øi facilitæflilepe care dreptul internaflional sau tratatele la care România este parte leconferæ;

f) sæ beneficieze de distincfliile øi onorurile specifice gradului diplomaticsau consular pe care îl au, conform normelor øi practicilor internaflionale;

g) sæ beneficieze de formele de perfecflionare a pregætirii profesionaleøi specializare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe;

h) sæ aibæ, la condiflii egale, prioritate la avansare în grad øi la pro-movarea în funcfliile de conducere, în cazul în care posedæ titluri øtiinflifice(inclusiv cursuri de calificare øi de limbi stræine, cursuri postuniversitareøi burse în stræinætate) în domenii legate de activitatea Ministerului


499

Afacerilor Externe sau au desfæøurat activitæfli øtiinflifice în specialitæflicorespunzætoare activitæflii Ministerului Afacerilor Externe;

i) sæ beneficieze, o singuræ datæ, de concediu de studii færæ platæ decel mult 30 de zile pentru pregætirea øi prezentarea la concursul deprim°secretar sau consul;

j) sæ activeze în cadrul asociafliilor profesional°øtiinflifice din Româniaøi din stræinætate, sæ prezinte conferinfle øi sæ publice pe teme despecialitate, cu respectarea prevederilor de la art.4 øi 17 lit. e);

k) sæ participe la activitæflile sindicale øi la cele ale funcflionarilor publici;l) sæ participe la activitæflile diplomatice øi recreative (în condifliile

stabilite de conducerea Ministerului Afacerilor Externe);m) sæ fie înscriøi în Anuarul Corpului diplomatic øi consular al

României;n) sæ se retragæ din cadrul Corpului diplomatic øi consular al României.Art.17.– Membrii Corpului diplomatic øi consular al României au

urmætoarele obligaflii specifice:a) sæ acflioneze cu loialitate øi ræspundere pentru realizarea politicii

externe a României;b) sæ apere interesele statului øi cetæflenilor români în cadrul relafliilor

externe;c) sæ respecte legile statului român, sæ pæstreze secretul de stat øi sæ

asigure protecflia datelor øi informafliilor pe care le deflin;d) sæ aibæ în toate împrejurærile o comportare demnæ øi moralæ

ireproøabilæ;e) sæ nu facæ declaraflii care ar putea prejudicia relafliile României cu

alte state sau organizaflii internaflionale sau ar crea guvernului romândificultæfli în realizarea politicii sale externe;

f) sæ respecte, færæ a se aduce atingere privilegiilor øi imunitæflilor lor,legile statelor pe teritoriul cærora îøi desfæøoaræ activitatea øi sæ nu se laseimplicafli în activitæfli care ar reprezenta un amestec în treburile interneale acestor state; faflæ de organizafliile internaflionale la care participæRomânia sæ aibæ o comportare conformæ cu obligafliile care rezultæ din

ADRIAN NÆSTASE

500

statutul recunoscut de România; sæ nu abuzeze de privilegiile øi imunitæflilede care beneficiazæ în virtutea calitæflii lor de agenfli diplomatici sauconsulari;

g) sæ nu foloseascæ poziflia lor oficialæ pentru a°øi crea avantaje înprobleme de interes personal;

h) sæ nu exercite în statul acreditar vreo activitate profesionalæ saucomercialæ în vederea unui câøtig personal (în afaræ de flinerea deconferinfle, lecflii sau activitæfli de creaflie literaræ øi øtiinflificæ sau publicisticæce ar putea fi remunerate øi care nu contravin statutului diplomatic);

i) sæ anunfle instituflia despre modificærile importante în ceea ce priveøtecetæflenia, starea lor civilæ øi alte fapte care au relevanflæ pentru calitatealor de diplomafli.

Art.18.– Membrii personalului diplomatic øi consular, cu excepfliaøefilor de misiune, pot fi trimiøi la post în exterior, de regulæ, dupæ operioadæ de doi ani în Ministerul Afacerilor Externe.

Membrii personalului diplomatic øi consular, cu excepflia øefilor demisiune, nu pot fi menflinufli într°un post în exterior mai mult de cinciani, iar în flærile cu condiflii de climæ greu de suportat, aceastæ perioadænu va depæøi trei ani. Rechemarea în administraflia centralæ a Ministe-rului Afacerilor Externe a membrilor personalului diplomatic øiconsular, cu excepflia øefilor de misiune øi a rechemærii cu caracterdisciplinar, se face cu un preaviz de minimum trei luni.

Membrii personalului diplomatic øi consular nu pot fi trimiøi din noula post în flæri care au — minimum øase luni pe an — un climat greude suportat, înainte de împlinirea a doi ani de la înapoierea din misiuneaprecedentæ.

CAPITOLUL IVSalarizarea membrilor Corpului diplomatic øi consular

al României

Art.19.– Salarizarea membrilor Corpului diplomatic øi consular dinadministraflia centralæ se stabileøte pe baza reglementærilor în vigoare,


501

în raport cu funcflia de încadrare, gradul diplomatic sau consular øivechimea în specialitate.

Membrii Corpului diplomatic øi consular, care lucreazæ în stræinætate,beneficiazæ de salarii în valutæ, indemnizaflii în valutæ øi în lei, în raportcu funcflia de încadrare, gradul diplomatic sau consular, vechimea înspecialitate øi condifliile deosebite de climæ în care îøi desfæøoaræ activitatea,astfel încât sæ se asigure condiflii corespunzætoare de muncæ øi viaflæpersonalului respectiv.

Salariile øi celelalte indemnizaflii în valutæ se stabilesc øi sunt supuseindexærii potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art.20.– Øefii ad°interim ai misiunilor diplomatice, respectiv ai oficiilorconsulare ale României, primesc, pe timpul cât se aflæ în stræinætate,salariu potrivit funcfliei de încadrare øi gradului diplomatic pe care îl au,precum øi un spor de øef de misiune.

Cuantumul sporului de øef ad°interim de misiune øi condifliile în carese acordæ se stabilesc prin hotærâre a guvernului.

Art.21.– Personalul diplomatic øi consular care lucreazæ în flæri cu climægreu de suportat beneficiazæ, potrivit dispozifliilor legale, de:

– reducerea timpului de lucru;– concediu anual suplimentar de odihnæ;– adaos la vechimea în muncæ pentru drepturile de asiguræri sociale;– vaccinæri øi medicamente preventive gratuite, conform reglemen-

tærilor prevæzute prin dispozifliile legale speciale.

CAPITOLUL VPierderea øi retragerea gradelor diplomatice øi consulare

Art.22.– Calitatea de membru al Corpului diplomatic øi consular alRomâniei se pierde de cætre cei care înceteazæ de a mai fi angajafli aiMinisterului Afacerilor Externe.

ADRIAN NÆSTASE

502

Membrul Corpului diplomatic øi consular care candideazæ pentru afi ales în parlament sau ca preøedinte al României, ori în alt organ destat cu caracter electiv, se consideræ cæ a renunflat la calitatea sa de membrual Corpului diplomatic øi consular.

Gradele de ambasador, ministru plenipotenfliar, ministru consilier øiconsul general se pot pæstra ca titlu onorific de cei care îl au în momentulieøirii la pensie.

Art.23.– Gradele diplomatice øi cele consulare se pierd sau pot fi retraseîn cazul neîndeplinirii condifliilor prevæzute la art.3 øi 4, respectiv alnerespectærii obligafliilor prevæzute la art.17.

Pierderea sau retragerea gradelor diplomatice øi consulare se constatæsau se decide prin decret al Preøedintelui României, pentru gradele deambasador øi ministru plenipotenfliar, prin hotærâre a guvernului, pentruconsulul general numit la post în stræinætate øi, respectiv, prin ordin alministrului Afacerilor Externe, pentru celelalte grade diplomatice.

Art.24.– În Ministerul Afacerilor Externe se va înfiinfla øi va funcflionaConsiliul de onoare al Corpului diplomatic øi consular al României.Consiliul va fi ales de Colegiul ministerului.

În Consiliul de onoare al Corpului diplomatic øi consular al Românieivor fi discutate cazurile de indisciplinæ, precum øi alte acte care aducatingere calitæflii de membru al Corpului diplomatic øi consular alRomâniei.

CAPITOLUL VIDispoziflii finale øi tranzitorii

Art.25.– Perioadele în care membrii Corpului diplomatic øi consularal României îøi desfæøoaræ activitatea ca funcflionari la organizafliileinternaflionale sau sunt trimiøi la specializare se consideræ stagiu în muncadiplomaticæ øi consularæ.


503

Art.26.– Angajaflii Ministerului Afacerilor Externe cu grad diplomaticøi consular din administraflia centralæ, precum øi personalul cu graddiplomatic øi consular de carieræ de la misiunile diplomatice, misiunilepermanente pe lângæ organizafliile internaflionale øi oficiile consulare aleRomâniei, fac parte din Corpul diplomatic øi consular al României cugradele pe care le au la data intrærii în vigoare a prezentului statut.

Ministerul Afacerilor Externe întocmeøte Anuarul Corpului diplomaticøi consular al României.

(Ministerul Afacerilor Externe, Anuarul diplomatic øi consular al României, 1990,Bucureøti, 1991, pp. 19–28)

20.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ laBucureøti cu avionul, via Frankfurt øi Viena.

7 octombrie 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, ziarului „Adeværul“ (domnului Dumitru Tinu)1

Î: A fost un adeværat maraton diplomatic. Domnule ministru, ce auînsemnat pentru România aceste evenimente?

R: Posibilitatea de a lua parte la o serie de reuniuni care, într°un felsau altul, contureazæ dimensiunea preocupærilor actuale în politicamondialæ. Prima dintre aceste reuniuni a fost øedinfla Consiliului deSecuritate, organizatæ pentru întâia oaræ la nivelul miniøtrilor de Externe,care a adoptat Rezoluflia 670 privind situaflia din Golf. În ceea ce mæpriveøte, am participat la toate reuniunile desfæøurate în aceastæ perioadæla New York. Am avut, totodatæ, contacte cu numeroøi miniøtri de

ADRIAN NÆSTASE

504

1 Publicat sub titlul ,,Sæ ne debarasæm de complexe“, în „Adeværul“, 7 octombrie 1990.

Externe din Europa, din Asia, Africa, America Latinæ, încercând sæ°miconturez mai bine posibilitæflile de colaborare bilateralæ. Un aprofundatdialog multilateral s°a desfæøurat în cadrul Reuniunii ministeriale a CSCE,care a prilejuit precizarea unor puncte de vedere comune în pregætireaConferinflei la nivel înalt de la Paris. De asemenea, am participat øi amprezentat poziflia flærii noastre la Reuniunea Grupului celor 77, a miniøtri-lor din flærile nealiniate, la o alta organizatæ de flærile aøa°numitului Grupde la Rio øi a Grupului de legæturæ cu flærile est°europene, la o întâlnirede lucru a miniøtrilor din flærile balcanice. Tot în aceste zile, a avut locøi o întâlnire a miniøtrilor de Externe din flærile participante la Tratatulde la Varøovia.

Î: Avefli sentimentul cæ prezentarea pozifliilor româneøti de la tribunaunor asemenea importante reuniuni, convorbirile purtate personal aureuøit sæ facæ mai bine înflelese evolufliile din flara noastræ?

R: Dupæ pærerea mea, da. Ne aflæm într°un moment în care amschimbat direcflia de miøcare, când, prin comparaflie, maøina trece dinmarøarier în viteza întâi. Este poate momentul cel mai dificil. Pentrucæ existæ peste hotare o anumitæ percepflie negativæ remanentæ. Øi singuracale de acfliune pentru a convinge cæ este vorba de o nouæ realitate øi onouæ identitate ræmâne dialogul. Eu cred cæ am început sæ facem acestlucru. În cursul discufliilor purtate — øi vreau sæ adaug cæ la unele dinele au mai participat øi prof. Sorin Botez, deputat din partea PartiduluiNaflional Liberal, øi senatorul Ioan Baboø — am remarcat adesea reacfliipozitive, fiind evidentæ pentru interlocutori schimbarea modului deabordare a problemelor, a limbajului, disponibilitatea noastræ pentrucontacte øi dialog. Din acest punct de vedere, convorbirile prelungitepurtate cu ministrul de Externe al Ungariei, Géza Jeszenszky, cu alfliminiøtri, au permis o mai bunæ înflelegere a mecanismelor interne caredeterminæ atitudinea în politica externæ.

Î: Pentru cæ afli amintit de întâlnirea cu ministru1 de Externe ungar,am reflinut din relatarea apærutæ øi în presa noastræ cæ a fost pe larg


505

abordatæ problema minoritæflilor naflionale, problemæ reprezentând unsegment al dimensiunii umane a securitæflii europene. Partea ungaræ aflinut sæ sublinieze din nou deosebirile existente în modul de abordare,Budapesta insistând pentru un „mare salt“, în vreme ce Bucureøtiiconsideræ cæ important este sæ se înainteze, chiar dacæ cu paøi mai micipentru început. Deci, s°a fæcut un pas înainte — mare sau mic?

R: Sunt douæ lucruri distincte aici. În primul rând, este vorba deconvorbirea pe care am avut°o cu ministrul Jeszenszky øi care a fostdeosebit de sinceræ øi deschisæ. În ceea ce mæ priveøte, i°am spus exactfelul în care privim noi relafliile bilaterale øi elementele necesare pentruscæderea tensiunii existente în aceste relaflii. S°au manifestat în modevident diferenfle mari în punctele noastre de vedere, dar, cum am spus,discufliile au fost foarte sincere øi acest lucru mi se pare esenflial. Sigur,pentru noi, important este sæ nu ne propunem neapærat un mare salt,pentru a relua formula ungaræ, care de fapt are în vedere redeschidereaconsulatului de la Cluj øi a Universitæflii „Bolyai“. Pentru noi, cel maiimportant este crearea unui cadru de colaborare care sæ ducæ lamodificarea unei anumite mentalitæfli, a unor suspiciuni existente. Amîn vedere sensibilitatea românilor în legæturæ cu acest dublu standardde apreciere de cætre partea ungaræ a problemei minoritæflilor: pe de oparte — mesaje pozitive la nivel oficial, iar pe de altæ parte — unbombardament propagandistic permanent, cu abordæri incorecte asuprasituafliei minoritæflii maghiare din flara noastræ. În al doilea rând, estevorba de discursul rostit de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei înAdunarea Generalæ a ONU. Ceea ce m°a surprins a fost ponderea foartemare acordatæ problemei minoritæflilor naflionale øi reafirmarea unor tezepe care eu personal nu le consider îndreptæflite.

Î: Pentru exactitate, sæ precizæm cæ ministrul ungar nu a fæcut nicio referire la România.

R: Da, øi acest lucru mi se pare un element pozitiv. Discursul a fosto expunere de principiu. Cred cæ trebuie sæ ne angajæm într°o dezbatere

ADRIAN NÆSTASE

506

de idei, în cadrul cæreia sæ prezentam punctele noastre de vedere. Vreausæ spun cæ la Reuniunea ministerialæ CSCE de la New York am susflinutpropunerea ungaræ privind organizarea unei reuniuni de experfli con-sacratæ problematicii minoritæflilor naflionale, în vederea elaborærii unuistandard european în chestiunea minoritæflilor. Noi am început sæ creæm— øi în parte am creat — standarde foarte înalte privind drepturileminoritæflilor øi, comparativ cu Ungaria øi cu alte flæri, nu avem nici unmotiv a ne crea complexe. De altfel, noi am øi propus la Copenhagaelaborarea unui cod care sæ cuprindæ drepturile minoritæfli1or naflionale,o propunere similaræ prezentând øi pe plan balcanic. Ceea ce vrem esteelucidarea øi elaborarea unor standarde la nivel european øi nu creareaunor standarde speciale, diferite, cu Ungaria. Astfel vom eliminainterpretærile tendenflioase cu privire la situaflia cetæflenilor români deorigine maghiaræ. Deci, trebuie sæ avem o atitudine deschisæ, foarteconstructivæ, færæ a mai fi tot timpul în defensivæ.

Î: Sintetizând, care ar fi direcfliile de acfliune ale diplomafliei româneøti?R: Indubitabil, Europa reprezintæ principalul punct de interes pentru

noi. Din acest punct de vedere, ne intereseazæ foarte mult pregætirilepentru Conferinfla la nivel înalt de la Paris. Toate evoluflii1e din Europane privesc într°un fel sau altul øi trebuie sæ flinem seama cæ rapiditateaschimbærilor devanseazæ orice scenarii ce se elaboreazæ. Este vorba deunificarea Germaniei, de noile configuraflii la nivelul blocurilor militare.Va trebui sæ venim cu propriile noastre idei øi sæ contribuim la construireaEuropei. 0 Europæ în care sæ se regæseascæ interesele tuturor statelor øideci øi interesele noastre.

Ne preocupæ, de asemenea, cadrul internaflional multilateral, atâtgeneral°european, cât cel al Organizafliei Nafliunilor Unite. România aavut o situaflie de crizæ din cele mai grave. Ceea ce a implicat riscuri,dar a conferit øi prestigiu flærii noastre.


507

Existæ øi o dimensiune economicæ a preocupærilor noastre de politicæexternæ. Dorim sæ dezvoltæm legæturile cu zonele cele mai dinamice alelumii.

O altæ direcflie este a unei deschideri fireøti, care are nu numai aspecteconomic, ci øi politic øi cultural, spre America Latinæ. Existæ o dorinflæreciprocæ de contacte, de colaborare. În aceastæ orientare se înscrie øiideea deschiderii unei Case a Americii Latine la Bucureøti, care sæ devinæpunctul de iradiere a culturii øi spiritualitæflii latino°americane.

Î: Se vorbeøte despre imaginea României în lume... R: Eu cred cæ am depæøit deja, într°o oarecare mæsuræ, problema

modificærii imaginii în exterior øi în clipa de faflæ trebuie pur øi simplusæ funcflionæm normal, deci ca o diplomaflie a unei flæri ce pæøeøte spreo stare democraticæ atât în ce priveøte structurile sale interne, cât øiacfliunile sale internaflionale. Asumându°ne aceastæ nouæ identitate,lucrurile vin de la sine. Cred, deci, cæ trebuie sæ depæøim acest complexprivind imaginea internaflionalæ øi sæ fim noi înøine.

17.15 Adrian Næstase soseøte la Bucureøti.

Declaraflie acordatæ Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministrulde Externe al României, la întoarcerea în flaræ de la New York, undea participat la lucrærile sesiunii Adunærii Generale a ONU øi laReuniunea internaflionalæ la nivel înalt consacratæ copiilor.

Turneul întreprins la New York øi, mai înainte, la Palma de Mallorca,precum øi contactele avute, au fost foarte interesante øi utile. Întrevederilepe care le°am avut cu omologii mei au pus în relief dorinfla Românieide a se implica mai mult în problemele care confruntæ omenirea, de a°øispori participarea la viafla internaflionalæ. La Palma de Mallorca, amprezentat în fafla miniøtrilor de Externe din flærile participante la CSCEpunctul de vedere al României referitor la un spafliu mediteranean legat

ADRIAN NÆSTASE

508

de cel balcanic øi european. Am avut, de asemenea, întâlniri importantecu miniøtrii de Externe europeni, în special cu colegii mei spaniol øiitalian. La New York, am participat la mai multe reuniuni ale miniøtrilorde Externe din diferite zone geografice. Am avut discuflii cu un numærde aproape 60 de miniøtri de Externe. De asemenea, la ONU am fæcutcunoscutæ poziflia flærii noastre faflæ de situaflia gravæ din Golf, subliniindnecesitatea gæsirii unei soluflii paønice în locul recurgerii la forflæ. Credcæ am reuøit sæ creæm o nouæ imagine a României democratice în lume.

8 octombrie 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe, ziarului„România Liberæ“1

Î: Domnule ministru, afli urmærit desigur intervenflia dlui GézaJeszenszky, ministrul de Externe al Ungariei, în plenara Adunærii Generalea ONU, la 3 octombrie 1990. Domnul Jeszenszky s°a ocupat îndelungde tema, de acum familiaræ, a minoritæflilor naflionale.

R: Cam un sfert din intervenflie, dacæ nu mai mult.Î: Corect. Cum vi se pare, în raport cu pozifliile exprimate pânæ acum

de domnul Jeszenszky øi, în general, de guvernul ungar?R: Mi se pare ca fiind nouæ încercarea de a prezenta într°un limbaj

aparent moderat aceleaøi poziflii, aceleaøi teze. Mai frapeazæ øi ambiguitateaîn formulæri la partea consacratæ minoritæflilor, care lipseøte din restulintervenfliei unde ideile sunt prezentate clar øi precis. Iatæ, spre exemplu,ideea cæ „piatra unghiularæ a democrafliei øi domniei dreptului“ øi„elementul indispensabil al stabilitæflii europene“ ar consta în „toleranflæ,recunoaøterea vieflii autonome, garantarea pæstrærii identitæflilor øi


509

1 Publicat sub titlul „S°a schimbat politica Budapestei în problema minoritæflilor?“, în „RomâniaLiberæ“, 8 octombrie 1990.

specificitæflilor diferitelor minoritæfli naflionale, etnice, religioase øi lingvis-tice, precum øi respectarea drepturilor lor individuale øi colective“, caøi cum nu democraflia este cea care asiguræ egalitatea pentru tofli cetæfleniiunei flæri, indiferent de origine etnicæ, religie sau limbæ. Øi apoi, ce înfle-legefli dv. din „recunoaøterea vieflii autonome“? Despre a cui „autonomie“este vorba — a individului aparflinând minoritæflii sau a minoritæflii înseøi?Dacæ ne referim la individ, exigenfla este superfluæ, viafla acestuia neputândfi altfel decât autonomæ. Dacæ ne referim la minoritæfli, lucrurile seschimbæ. Cu greu îmi imaginez cæ pretenfliile la autonomie ale diferitelorminoritæfli în Europa Ræsæriteanæ ar putea servi la „stabilitatea“continentului. Dimpotrivæ, cred cæ asemenea pretenflii nu pot avea decâtun efect destabilizator în aceastæ parte a lumii. Observ, de asemenea,din nou reluarea conceptului de „drepturi colective“ ale minoritæflilor,respins net la reuniunile internaflionale sub egida ONU øi CSCE, întrecare reuniunea asupra dimensiunii umane a CSCE de la Copenhaga,în iunie a.c. Documentele adoptate atât la ONU, cât øi la CSCE se referæ— nu færæ temei — doar la „drepturile persoanelor aparflinând minori-tæflilor“ øi nu la „drepturile minoritæflilor“ ca atare. Amintesc cæ Româniaa propus la Copenhaga elaborarea unei Declaraflii asupra drepturilorpersoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, etnice øi religioase,prezentând øi un proiect. Ideea noastræ era de a se ajunge la standardegeneral acceptate de toate flærile CSCE, pe care apoi fiecare sæ le aplicepropriilor cetæfleni.

Legat de aceasta, nu pot sæ nu remarc o altæ afirmaflie a dlui GézaJeszenszky, atunci când „salutæ conøtiinfla crescândæ cæ drepturile mino-ritæflilor naflionale, etnice, religioase øi lingvistice formeazæ o parte inte-grantæ a drepturilor recunoscute ale omului“. În realitate, situaflia esteexact inversæ. Tendinfla generalæ pe plan internaflional este de a consideracæ respectarea drepturilor universal recunoscute ale omului asiguræ,implicit, øi drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor, flinând seamacæ tofli oamenii sunt egali în drepturi.

ADRIAN NÆSTASE

510

Î: Pare cam egocentricæ aprecierea cæ „garantarea drepturilor omuluiøi a drepturilor minoritæflilor pentru cei peste trei milioane de etnici unguricare træiesc în flærile vecine cu Ungaria constituie o condiflie fundamentalæpentru dezvoltarea armonioasæ a relafliilor interstatale în Europa“. Poatecæ s°ar fi putut înflelege, dacæ ideea de condiflionare ar fi fost cantonatæla relafliile Ungariei cu flærile vecine.

R: Este, færæ îndoialæ, o exagerare. În plus, prin „condiflii“ puse deunul din parteneri, niciodatæ øi nicæieri nu s°a ajuns la relaflii armonioaseîntre state.

Î: Ministrul ungar evocæ „drepturi øi obligaflii“ ale comunitæflii inter-naflionale „de a urmæri cu atenflie situaflia minoritæflilor, de a preveniconflictele potenfliale øi, în cazul violærii drepturilor lor, sæ restabileascæprotecflia juridicæ øi sæ stabileascæ responsabilitatea statului în cauzæ“. Lace anume drepturi øi obligaflii credefli cæ se referæ?

R: Cred cæ ne aflæm în fafla unei pure retorici, cu tentæ propagandisticæ.Nu existæ aøa ceva. Dacæ este sæ luæm ad°literam aceastæ afirmaflie, primaobservaflie este cæ nofliunea de „comunitate internaflionalæ“ este oabstracfliune; ea nu poate fi purtætoare de drepturi øi obligaflii. Se înflelegcumva prin comunitate internaflionalæ instituflii precum ONU, CSCEsau Consiliul Europei? Greu de spus. Cert este însæ cæ nici Carta ONU,nici Actul final øi alte documente ale CSCE sau statutele ConsiliuluiEuropei nu conferæ nimænui asemenea drepturi øi obligaflii.

Î: Subliniind importanfla pe care Ungaria o acordæ protecfliei drep-turilor minoritæflilor naflionale, ministrul ungar a vorbit de stabilirea unuimecanism internaflional în acest scop. Despre ce este vorba? Se preco-nizeazæ crearea unui asemenea mecanism?

R: Aici pare sæ fie vorba de o propunere sau inifliativæ ungaræ. Ammenflionat mai înainte cæ nu existæ drepturi ale minoritæflilor ca atare,din punct de vedere juridic. Deci un mecanism pentru a asigura protecfliaunor asemenea drepturi nu ar avea obiect. Dacæ este vorba de un me-canism care sæ se ocupe de apærarea drepturilor persoanelor aparflinând


511

minoritæflilor — deci de un aspect al protecfliei drepturilor omului —este altceva øi poate fi discutat. Ar trebui sæ øtim mai precis ce se are învedere.

Î: Afli vorbit mai la început cæ, apelând la un limbaj mai moderat,ministrul ungar a reafirmat teze øi propuneri vechi. Avefli probabil învedere teza „responsabilitæflii“ pentru ungurii care træiesc în afarafrontierelor Ungariei.

R: Da, dar nu numai. Sæ începem cu teza „responsabilitæflii“. Noi ammai criticat°o, arætând cæ este contraræ dreptului internaflional. Respon-sabilitatea pentru cetæflenii unui stat nu poate aparfline decât statuluirespectiv, guvernului sau parlamentului sæu. Øi totuøi, domnul Jeszenszkyvorbeøte cu seninætate de „responsabilitatea noastræ, în conformitate cudreptul internaflional, pentru ungurii care træiesc în afara frontierelornoastre ca minoritæfli“. Afirmaflia nu are nici o acoperire. Este gratuitæ.Øi sæ mai sesizæm o nuanflæ: se vorbeøte de ungurii care træiesc în afaraUngariei „ca minoritæfli“. Deci, dacæ nu sunt recunoscufli „ca minoritæfli“— presupun cæ acesta este cazul minoritæflilor ungureøti din Franfla, SUA,Marea Britanie, America Latinæ øi alte locuri — Ungaria nu mai simtenici o „responsabilitate“ pentru soarta lor. Admiflând pentru o clipæ cæteza enunflatæ de domnul Jeszenszky ar sta în picioare, ne°am putea întrebacare este temeiul moral pe care guvernul de la Budapesta ar trebui sæ sesimtæ ræspunzætor pentru soarta unora, dar nu øi a altora. Nu ar fi vorbade aceleaøi drepturi ale omului øi într°un caz øi în altul? Evident cæ modulîn care se pune problema are o motivaflie politicæ øi n°are nimic comuncu dreptul internaflional. Aø mai evidenflia, în susflinerea observafliei, cæeste de remarcat acelaøi atac la adresa Tratatului de la Trianon carecaracterizeazæ luærile de poziflie ungare din ultimul timp øi, implicit, unatac la adresa frontierelor actuale în Europa, într°un limbaj care s°a vrut„moderat“. Væ redau aceastæ frazæ din discursul ministrului de Externeungar: „Furtunile grele ale istoriei în secolul XX, care nu s°au purtat cumilæ faflæ de nafliunilor mici, øi deciziile care au servit interesele altor puteri

ADRIAN NÆSTASE

512

au forflat milioane de unguri sæ træiascæ în afara frontierelor cu statutde minoritate“. Dv. ce înflelegefli de aici? Øi ni se mai spune de cætre colegiinoøtri unguri cæ nu remarcæm declarafliile oficiale ungare care vorbescde hotærârea Ungariei de a respecta frontierele actuale din Europa?! Ceeace am remarcat este, de fapt, cæ într°o cuvântare în care un sfert din spafliua fost consacrat problemei minoritæflilor, nu s°a reamintit deloc cæ Ungarias°ar pronunfla pentru inviolabilitatea frontierelor. Greøim noi oare cândspunem cæ, de fapt, agitând problema minoritæflilor, actualul guvern ungarurmæreøte repunerea în discuflie a realitæflilor teritoriale din Europa? Aøvrea sæ greøim, dar din pæcate totul, inclusiv cuvântarea pe care odiscutæm, aratæ contrariul.

Î: Ministrul ungar a mai vorbit despre „o sarcinæ foarte importantæøi urgentæ“ de elaborare a unui instrument internaflional cu forflæ juridicæobligatorie pentru protecflia universalæ a minoritæflilor. Ne aflæm øi aiciîn fafla unei idei ungureøti sau este vorba de vreo dezbatere concretæ încurs, în vreun organism internaflional?

R: Nu cunosc sæ fie o problemæ în examinarea activæ a vreunui orga-nism internaflional. Øi aici cred cæ este vorba mai curând de o sugestiesau propunere a Ungariei. Am explicat deja cæ nu putem vorbi, cel puflinîn termeni strict juridici, de drepturi ale minoritæflilor. Din acest punctde vedere un asemenea instrument nu ar avea obiect. Dacæ s°ar avea învedere „drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor“ — ceea ce esteposibil — s°ar pærea cæ un asemenea instrument ar fi necesar. Drepturileacestora pot fi foarte bine protejate prin instrumentele deja existentepentru apærarea drepturilor omului. Oricum, ideea este enunflatæ destulde vag øi pentru a distinge dacæ ne aflæm în fafla unei idei retorice saua unei propuneri de fond, ar trebui sæ øtim mai în detaliu ce se are în vedere.

Î: Øi totuøi, ceva trebuie fæcut în materie de minoritæfli pe plan inter-naflional. Ce propunefli dumneavoastræ sau ce propune guvernul românsæ se facæ în materie?


513

R: Færæ îndoialæ cæ trebuie fæcut ceva. Am amintit deja cæ Româniaa propus la reuniunea CSCE de la Copenhaga un proiect de Declaraflieasupra drepturilor persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, etniceøi religioase. Propunerea îøi pæstreazæ actualitatea. Am mai propus, deasemenea, — este adeværat, în contextul Balcanilor, dar la recenta reuni-une ministerialæ a CSCE de la New York am sugerat cæ putem sæ avemîn vedere întreaga zonæ a statelor participante la CSCE — ideea unuicod de conduitæ privind colaborarea între state în problemele mino-ritæflilor etnice øi naflionale. Ideea noastræ este de a se adopta standardegeneral acceptate pe plan european pentru tratamentul minoritæflilor.Dat fiind cæ discutæm intervenflia în Adunarea Generalæ a ONU acolegului meu ungur, aø remarca aici cæ deøi a consacrat o mare partea acesteia problemelor minoritæflilor, a gæsit cu cale sæ consacre doar treirânduri — øi acestea în formulare generalæ — politicii guvernului ungarfaflæ de minoritæflile care træiesc în Ungaria. Ne putem gândi, desigur,sæ luæm drept standard general european tratamentul pe care Ungariaîl acordæ minoritæflilor care træiesc pe teritoriul sæu. Øtifli, desigur, cæ maimulte organizaflii neguvernamentale øi parlamentari români cerguvernului sæ aplice minoritæflilor din România un tratament identic cucel aplicat de guvernul ungar minoritæflilor din Ungaria. Suntem gatasæ discutæm acest lucru în CSCE. De altfel, cum am spus la reuniuneaministerialæ de la New York, suntem în favoarea unei reuniuni de experfli,în 1991, care sæ examineze problema elaborærii unor astfel de standardegeneral acceptate pe plan european.

10.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede nota cu numirea privind semnarea acordului cu CEE de cætre Petre

Roman.– Vizita în Bulgaria.– De la Petre Roman: notæ despre întâlnirea cu reprezentanflii Tratatului de

la Varøovia; cehii, polonezii øi ungurii au dat o Declaraflie de neîncredere,

ADRIAN NÆSTASE

514

cæ ei nu sprijinæ manevrele militare, dar cæ noi øi URSS dorim acest lucru.Vom da o declaraflie tæioasæ: noi nici în trecut n°am participat cu trupe lamanevre ale Tratatului, cu atât mai puflin am face°o acum, când nimicnu le justificæ. Oricum componenta militaræ a Pactului e în scædere; defæcut urgent.

– De pregætit o scrisoare pentru Petre Roman, adresatæ ziaristei americaneBarbara Walters în legæturæ cu reportajul difuzat în cadrul emisiunii TV20/20. Urmætoarele idei: situaflia copiilor cu handicap ocrotifli în casele decopii nu mai e chiar aøa cum este prezentatæ; s°a înfiinflat recent, însubordinea primului°ministru, Comitetul de sprijin al Institufliilor pentruOcrotirea Copilului, pentru a îmbunætæfli calitatea îngrijirii acestor copii;intenflionæm sæ°i propunem lui Ion Berindei sæ facæ parte din acest comitet;o invitæ în România sæ vadæ cum se prezintæ aceste lucruri în prezent.

– Pregætirea vizitei lui Petre Roman la CEE — Luxemburg, Belgia, Paris.

14.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Referitor la mutarea în noul imobil: actualul sediu trebuie evacuat pânæ

la 10 octombrie.– Problema manevrelor øi aplicafliilor militare nu s°a discutat. Din 1968,

singura flaræ care nu a participat la aplicafliile militare cu trupe ale Tratatuluide la Varøovia a fost România.

– Vizita în Bulgaria se va face la 29–30 octombrie.– Vizita în China — de væzut dosarele cu Teodor Meleøcanu.

15.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Sintezæ referitoare la participarea la Sesiunea Adunærii Generale a ONU,

de redactat împreunæ cu Marcel Dinu.

17.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte peAlfred Joannes Vermandel, prorector la Universitatea Anvers.

Primirea se terminæ la ora 18.00.


515

18.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Discuflii cu cei de la ADIRI (Alexandru Færcaø) — se discutæ componenfla

delegafliei care pleacæ la Budapesta: Dan Amedeo Læzærescu, AlexandruFærcaø, Ioan Popa.

– Sæ fim mai prezenfli în presæ cu punctele noastre de vedere.– Împreunæ cu Bogdan Baltazar, vede scrisoarea cerutæ de Petre Roman.– Vede comunicatul de presæ referitor la speculafliile maghiare privind

participarea României la manevrele militare în cadrul Tratatului de laVarøovia.

– Vizita preøedintelui Ion Iliescu în Japonia; problemele care sæ fie punctateîn cadrul convorbirilor. Idei posibile: Japonia la CSCE; membru perma-nent în Consiliul de Securitate; primirea lui Hisashi Owada (preøedinte alInstitutului Japonez de Probleme Internaflionale).

9 octombrie 1990

10.05 La Adrian Næstase întâlnire referitoare la Clubul Diplomatic. – Discuflie pe marginea noului statut.– Circularæ la ambasade: refacerea listelor cu componenflii Clubului; cine sunt

sau doresc sæ fie membri; sæ facem o reînscriere a membrilor.– Formarea unui Grup de inifliativæ, stabilirea membrilor lui, apoi pregæ-

tirea unei Adunæri Generale.

14.00 La Adrian Næstase, în legæturæ cu reacflia ungaræ la articoluldin „Lumea“:– Articolul din „Lumea“ e semnat de ministrul de Externe român, lucru care

se pare cæ nu s°a remarcat.– Am vrea sæ øtim ce e tendenflios în abordarea pærflii române.– Limbaj diplomatic — „atrage atenflia“; vrem un standard european în

materie de drepturi ale minoritæflilor etnice!– Credeam depæøit modul de abordare al pærflii ungare.

ADRIAN NÆSTASE

516

19.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede telegrame urgente.– Pentru mâine doreøte o evaluare a tuturor vizitelor posibile ale preøedintelui

Ion Iliescu: Moscova, China, Grecia.– Tot pentru mâine: idei noi privitoare la dezvoltærile din Europa øi la rolul

CSCE, de prezentat preøedintelui Ion Iliescu.

10 octombrie 1990

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviului Judy Dempsey, de la „Financial Times“ (Marea Britanie).

12.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Informez asupra øedinflei Camerelor reunite ale Parlamentului, la care am

asistat în cursul dimineflii.– Alexandru Færcaø: problemele organizærii ADIRI.– Deplasarea la Tirana.– Vizita în Italia: stadiul pregætirilor, subiecte care vor fi abordate.

22.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Conferinfla de presæ de mâine: tematica abordatæ, subiecte delicate, poziflii

oficiale.

22.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Scrisoare cætre Alexandru Bârlædeanu øi Dan Marflian, cu copii ale articolului

lui Adrian Næstase, apærut în „Lumea“, referitor la problema minoritæflilor,plus interviul din „România Liberæ“.

– Notæ verbalæ ca ræspuns la cea trimisæ de MAE ungar Ambasadei Românieila Budapesta.


517

11 octombrie 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, ziarului „România Liberæ“ (doamnei Crina Sârbu)1

Î: O toamnæ deloc banalæ, marcatæ de evenimente de proporflii —unificarea Germaniei, criza din Golf — care reflin atenflia întregii lumi,ca øi de o întreagæ suitæ de mari dezbateri, în diferite oraøe occidentale,dar mai cu seamæ la New York, la care au fost prezenfli øi reprezentanfliiflærii noastre. ,,O agendæ bogatæ“, subliniazæ domnul ministru de Externe,Adrian Næstase, menflionând cæ ,,acesteia i s°au alæturat numeroase con-tacte bilaterale cu numeroøi miniøtri de Externe de pe toate continentele“.

Ce credefli cæ au însemnat, însæ, toate acestea, pentru politica noastræexternæ?

R: Cred cæ este vorba, mai ales, tocmai de stabilirea contactelor. Deo cunoaøtere personalæ, nemijlocitæ, care în diplomaflie conteazæ enorm.De posibilitatea de a discuta deschis despre relaflii bilaterale øi interna-flionale. A fost util pentru noi sæ prezentæm modul în care gândim øifelul în care acflionæm în domeniul politicii externe, sæ adæugæm anumiteinifliative româneøti în spectrul preocupærilor de întærire a securitæfliiinternaflionale øi de dezvoltare a cooperærii. De asemenea, cred cæ unrol foarte important l°a avut implicarea noastræ în mecanismele insti-tuflionale multilatera1e.

Î: Cum considerafli cæ este întâmpinatæ aceastæ dinamicæ? R: Cu un anumit zâmbet de bunævoinflæ. Î: Numai? R: Øi cu interes. Se manifestæ øi surprinderea de a avea parteneri care

doresc discuflii de fond, care vin cu idei øi care nu ezitæ sæ se angajezeîn contacte foarte sincere.

ADRIAN NÆSTASE

518

1 Publicat sub titlul „Dl ministru Adrian Næstase: Putem fi credibili în dialogul internaflional“,în „România Liberæ“, 11 octombrie 1990.

Î: A existat un punct forte al pozifliei noastre la reuniunea CSCE?R: Participarea noastræ a însemnat, pe de o parte, prezentarea unui

punct de vedere articulat în legæturæ cu dimensiunile clasice ale procesuluiCSCE, aøa°numitele „coøuri“, øi cu urmærile conferinflei. Iar pe de altæparte, încercarea de a introduce în acest mecanism mai larg a unorinifliative subregionale. Cum este øi cea a Forumului de securitate øicooperare în Balcani. Totodatæ, am prezentat o idee care a figurat øi îndiscursul domnului Ion Iliescu la ONU, de creare a unei asociafliidunærene, de colaborare a flærilor riverane. În domeniul protecfliei me-diului, al transportului fluvial øi în perspectiva canalului Rin°Mein, pentruasigurarea unui trafic eficient între Marea Nordului øi Marea Neagræ.Ideea este de a crea facilitæfli portuare la Marea Neagræ, inclusiv pentrustatele anclavate.

Î: Care sunt perspectivele Tratatului de la Varøovia?R: Reuniunea care a avut loc s°a înscris pe o dinamicæ foarte claræ

legatæ de destructurarea, aø afirma, a Tratatului de la Varøovia. Este otendinflæ foarte limpede — eliminarea dimensiunii militare, care a fostjustificatæ de o fundamentare ideologicæ în urmæ cu decenii. Øi care,dispærând, dispare însuøi rostul acestui bloc militar. Pentru o perioadæde tranziflie. Tratatul îøi va modifica radical funcfliile øi activitatea. Rostulsæu în aceastæ perioadæ de tranziflie va fi doar unul politic. O altæ chestiunedezbætutæ a fost cea a Tratatului privind armele convenflionale, de impor-tanflæ maximæ în perspectiva reuniunii de la Paris.

Î: Pe mulfli dintre omologii dumneavoastræ i°afli întâlnit probabilpentru prima datæ în calitatea de ministru. Ce satisfacflii v°au oferit acestecontacte?

R: Pentru fiecare am avut unele obiective foarte precise. Dar maiimportant decât orice a fost dorinfla de a stabili însuøi contactul øi oanumitæ bazæ pentru contacte viitoare. De aceea, elementul esenflial pecare l°am urmærit a fost o prezentare echilibratæ, credibilæ, a evoluflieidin flaræ øi a intereselor noastre privind dezvoltarea relafliilor bilaterale.


519

Î: Afli afirmat zilele trecute cæ, acum, principalul ar fi sæ fim noi înøine.Frumoasæ formulæ, dar nu vi se pare cam vagæ?

R: Când am spus cæ trebuie sæ fim noi înøine m°am referit la faptulcæ fiind foarte sensibili la percepfliile externe, tindem sæ construim mesajulnostru în funcflie de anumite aøteptæri, de anumite nemulflumiri alenoastre din plan extern. Ceea ce modificæ prezentarea, în sensul cæ noiconstruim — sau am construit, pentru o vreme — pornind din afaræspre înæuntru.

Datoritæ, aø spune, chiar unui complex, legat de imaginea noastræexternæ, øi care are explicaflii fireøti. Când am afirmat cæ trebuie sæ fimnoi înøine, adicæ sæ ne prezentæm cu propria identitate, am înfleles cætrebuie sæ ne asumæm tot ceea ce este bun øi ceea ce este ræu în evolufliilenoastre interne øi în felul acesta cred cæ vom putea fi credibili.

Î: Avefli impresia cæ, la ora actualæ, percepfliile la care væ refereafli începsæ se modifice?

R: Eu cred cæ da. Sigur cæ aici se cer urmærite øi zone diferite ale lumii.Nu se poate face o analizæ globalæ.

Î: Vorbeafli despre dificultæfli — pe care o considerafli a fi cea maiimportantæ în acest moment?

R: Sunt foarte multe. Deøi, dupæ pærerea mea, în momentul de faflæexistæ deja o anumitæ deschidere internaflionalæ pozitivæ, ea se va substanflianumai pe dezvoltærile, în continuare, pe plan intern. Mæ gândesc maiales la dinamica mecanismului economic. Sunt înflelese, desigur, greu-tæfli1e schimbærii structurilor economice, dar aø menfliona cæ în discufliilepe care le°am avut a fost evocat øi faptul cæ nu se munceøte suficient.Aøadar, o construcflie rapidæ øi coerentæ a mecanismelor noastre econo-mice, cu angajarea deplinæ a forflei de muncæ, va reprezenta un factorde accelerare a investifliilor stræine. Multe oferte au început sæ soseascæ.Investitorii stræini sunt în clipa de faflæ deja gata sæ investeascæ în România,dar ei aøteaptæ aceastæ reîncepere a activitæflii economiei de piaflæ, în care

ADRIAN NÆSTASE

520

sæ existe partenerii necesari — øi forfla de muncæ øi personalul — dispuøila o cooperare foarte eficientæ.

C.S.: Încrederea, deci, nu se câøtigæ uøor…

18.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Îi dau scrisorile cætre Alexandru Bârlædeanu øi Dan Marflian øi Nota verbalæ

cætre unguri, plus telegramele sosite azi.

19.00 Adrian Næstase prezideazæ øedinfla Colectivului de conducere aMAE.– Referitor la Clubul Diplomatic: sæ încercæm sæ nu mai ieøim în presæ cu

acest subiect. De reglementat accesul la magazinul diplomatic: exclusiv pentrucorpul diplomatic din Bucureøti.

– La Praga, în discufliile privitoare la reducerea armamentelor, au ræmas însuspensie tancurile øi artileria.Întrerupem la 19.25: Adrian Næstase este chemat la Petre Roman.

20.00 La Adrian Næstase, împreunæ cu Nicolae Vladimir øi Ioan Maxim.– Vin trei firme de consulting franceze.– Avem nevoie de trei birouri de presæ la Washington, Paris øi Berlin: sæ°i

sprijinim logistic pe inifliatori.– Atenflie la utilizarea clædirilor fostei RDG.– Am primit o scrisoare de la Ingvar Carlsson1 referitoare la copiii handicapafli,

adresatæ preøedintelui Ion Iliescu.

21.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Aprobæ scrisoarea cætre Alexandru Bârlædeanu øi Dan Marflian, referitoare

la „drepturile colective“, øi nota verbalæ de ræspuns adresatæ pærflii ungare,


521

1 Ingvar Gösta Carlsson. Om politic øi de stat suedez. Prim°ministru al Regatului Suediei(28 februarie 1986–3 octombrie 1991).

pe care o lasæ la Romulus Neagu, pentru a obfline aprobarea de la PetreRoman øi preøedintele Ion Iliescu.

Declaraflie acordatæ Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministrulde Externe al României, la plecarea la Beijing, unde întreprinde o vizitæoficialæ la invitaflia omologului sæu chinez.

Vizita pe care o voi efectua este motivatæ economic øi politic øi dæexpresie orientærii politicii externe a României care, fiind localizatæ maiales spre Europa, încearcæ sæ stabileascæ contacte flexibile øi eficiente øicu celelalte zone ale globului. Din punct de vedere economic, avem uninteres evident în a exporta produse româneøti øi, de asemenea, sæ obflinembunuri de consum. Vizita în China se înscrie într°o viziune politicæpragmaticæ, ce nu este distorsionatæ de prejudecæfli sau false percepflii.

Programul vizitei înscrie, între altele, convorbiri între øefii diplomafliilorcelor douæ flæri øi o primire la preøedintele RP Chineze.

23.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ laBeijing, via Karachi, pentru o vizitæ oficialæ în China.

12 octombrie 1990

Nota verbalæ a Ministerului Afacerilor Externe al României transmisæAmbasadei Republicii Ungare la Bucureøti:

Bucureøti, 12 octombrie 1990

Ministerul Afacerilor Externe al României prezintæ salutul sæu Amba-sadei Republicii Ungare la Bucureøti øi are onoarea sæ°i aducæ la cunoøtinflæurmætoarele, în legæturæ cu Nota verbalæ transmisæ, la 5 octombrie 1990,Ambasadei române la Budapesta de Ministerul Afacerilor Externe ungar.

ADRIAN NÆSTASE

522

Ministerul Afacerilor Externe al României a examinat cu atenflie Notaverbalæ menflionatæ. Reacflia sa este de consternare faflæ de momentul pecare partea ungaræ l°a ales pentru a transmite nota, faflæ de conflinutulei, precum øi faflæ de tonul ei.

Nota verbalæ parvine într°un moment în care, dupæ convorbirile dela New York dintre miniøtrii de Externe ai celor douæ flæri, partea românæa ræmas cu impresia cæ s°a ajuns la o mai bunæ înflelegere a pozifliilorfiecærui guvern øi la concluzia comunæ cæ, de ambele pærfli, trebuiecontinuate eforturile de dezvoltare a relafliilor bilaterale. Or, Nota verbalæridicæ serioase îndoieli cæ guvernul ungar actual doreøte cu adeværatdisiparea tensiunilor apærute între cele douæ flæri øi aøezarea raporturilordintre ele pe temelia sænætoasæ a principiilor dreptului internaflionalînscrise øi în Actul final al CSCE. Pe lângæ o abordare incorectæ a evoluflieiraporturilor bilaterale, se formuleazæ acuzaflii total nefondate la adresaautoritæflilor de stat øi a organizafliilor politice din România. Nu este,din pæcate, pentru prima datæ când, dupæ Revoluflia din decembrie 1989se ræspunde cu o inacceptabilæ aroganflæ la mâna întinsæ cu generozitateøi prietenie de partea românæ.

Ministerul Afacerilor Externe ungar insinueazæ cæ dorinfla pærfliiromâne de dezvoltare a relafliilor bilaterale „nu ar fi susflinutæ de fapteconcrete“ øi opineazæ — la fel de insinuant — cæ raporturile dintre celedouæ state vor putea fi normalizate „în mæsura în care, dincolo de dorinfladeclaratæ public, România ar urma în chip neabætut principiile europene,atât în planul demersurilor ei internaflionale, cât øi în politica sa externæøi ar da satisfacflie, în mod indubitabil, obligafliilor liber asumate în celemai diverse documente internaflionale“. Aceste afirmaflii sunt absolutgratuite. Partea ungaræ îøi reaminteøte, færæ îndoialæ, cæ abia la insistenfladeosebitæ a Ministerului Afacerilor Externe român s°au putut realizaconsultærile de lucru, la nivel de secretar de stat în Ministerul AfacerilorExterne în iulie 1990, în cadrul cærora partea românæ a fæcut un ansamblude propuneri, dupæ pærerea sa realiste, de naturæ sæ aducæ un suflu pozitiv


523

în raporturile dintre cele douæ flæri. Tot partea românæ este cea care insistæøi acum pentru continuarea convorbirilor în vederea finalizærii unui acordasupra mæsurilor convenite în principiu cu acel prilej. PreøedinteleRomâniei, domnul Ion Iliescu, øi°a exprimat disponibilitatea de a seîntâlni cu preøedintele Republicii Ungare, Árpád Göncz, pentru a exa-mina ansamblul relafliilor româno°ungare, idee respinsæ de partea ungaræ.Acestea sunt doar câteva fapte concrete. Din pæcate, în afaræ de douæ–treiexigenfle nerealiste, repetate în mod obsesiv de partea ungaræ — øi carede fapt nu au legæturæ directæ cu dezvoltarea relafliilor dintre cele douæflæri — afirmafliile oficiale cæ Ungaria ar dori raporturi normale, de bunævecinætate cu România, sunt cele care nu au nici un fel de susflinere înfapte concrete. Deocamdatæ, partea românæ este nevoitæ sæ constate cæ,în ceea ce priveøte conlucrarea sinceræ øi deschisæ, monologheazæ insistent,în speranfla cæ partenerii unguri vor renunfla cât mai curând la condiflionæriøi la pretenflii færæ perspectivæ.

Ar fi, pe de altæ parte, interesant de øtiut ce înflelege Ministerul Afa-cerilor Externe ungar prin „principii europene“ øi prin „obligaflii liberasumate în cele mai diverse documente internaflionale“. MinisterulAfacerilor Externe român susfline cæ România îøi îndeplineøte cu bunæcredinflæ toate obligafliile contractate pe plan internaflional, în conformitatecu dreptul internaflional. Dacæ Ministerul Afacerilor Externe ungar areimpresia — aøa cum pare sæ sugereze Nota verbalæ — cæ partea românænu respectæ vreun „principiu european“ sau vreo obligaflie pe care øi°aasumat°o, Ministerul Afacerilor Externe român ar aprecia dacæ i s°ar aducela cunoøtinflæ mai precis care sunt aceste principii øi obligaflii. Prin„principii europene“ partea românæ înflelege Decalogul principiilor caretrebuie sæ guverneze raporturile dintre statele participante la CSCE,înscrise în Actul final de la Helsinki. Or, dacæ este vorba de acesteprincipii, se poate lesne constata cæ tocmai unele poziflii oficiale øi pretenfliiprivind statutul minoritæflii maghiare din România sunt incompatibile

ADRIAN NÆSTASE

524

cu „principiile europene“, îndeosebi principiile I, IV øi VI din Decalogulmenflionat.

Ministerul Afacerilor Externe ungar mai afirmæ cæ „în ceea ce îl pri-veøte, a folosit toate mijloacele care îi stau la dispoziflie pentru a promovaaceastæ colaborare bilateralæ“. Trebuie spus cu regret cæ MinisterulAfacerilor Externe român nu a putut identifica în nici una din acfliunileîntreprinse de actualul guvern ungar elemente care ar putea susfline aceastæafirmaflie; a putut constata, în schimb, numeroase acfliuni — între careøi Nota verbalæ la care se ræspunde prin prezenta — care vin sæstânjeneascæ colaborarea reciprocæ, sæ împiedice statornicirea unor relafliinormale între cele douæ state.

La fel de contraræ realitæflii este øi afirmaflia din Nota verbalæ cæ înRomânia ar avea loc manifestæri indubitabile „care nasc tulburæri øi aflâflæla uræ, aflate în direcflie contraræ în raport cu practica maghiaræ, ca dealtfel øi cu declarafliile oficiale româneøti“. Øi aici realitatea este exactinversæ. Partea ungaræ este cea care, abuzând de libertatea de circulaflieîn România asiguratæ dupæ Revoluflia din decembrie, a încurajat deplasærimasive de cetæfleni unguri în România pentru a „comemora“ diverseaniversæri — ultima datæ la 6 octombrie 1990 la Arad — care, de fiecaredatæ, au generat acte de învræjbire naflionalæ, excese øi manifestæri de lezarea sentimentelor naflionale ale poporului român øi care inevitabil au stârnitreacflii din partea populafliei româneøti.

Ministerul Afacerilor Externe ungar îøi permite sæ aducæ guvernuluiromân acuzaflia lipsitæ de orice temei, prin afirmaflia jignitoare cæ „partearomânæ tolereazæ activitatea legalæ a unor persoane øi organizaflii fasciste,respectiv øovine, care acflioneazæ nepedepsite, promovând ura faflæ de totce este stræin, adicæ maghiar, evreu sau fligan“. Dacæ aceste reproøuritrebuie aduse cuiva care „doreøte sæ se ataøeze unei Europe ce a læsat înurmæ demult epoca naflionalismului“, atunci acesta este actualul guvernungar care, cel puflin în ceea ce priveøte relafliile cu România, pare sæ nuaibæ o altæ linie de conduitæ decât aceea a naflionalismului.


525

Se mai referæ Nota verbalæ, în acest context, la „declaraflii incalifi-cabile“ atribuite de postul de radio „Europa Liberæ“ domnului senatorGelu Voican°Voiculescu — în legæturæ cu care se afirmæ cæ partea ungarædefline dovezi convingætoare, dar nu produce nici una — øi care au fostclar dezminflite de senatorul român, precum øi la unele materiale apæruteîn presa româneascæ pe care le calificæ drept „incitatoare, scandaloase,de coloraturæ fascistæ“. Desigur cæ, în condifliile libertæflii presei de dupæRevoluflia din decembrie, guvernul român nu poate fi flinut în nici unfel ræspunzætor pentru diversele articole øi luæri de poziflie care apar înpresæ. De altfel, materiale asemænætoare au apærut øi apar cu duiumulîn presa ungaræ constituindu°se adesea în adeværate campanii de presæantiromâneøti; pentru acest lucru, Ministerul Afacerilor Externe românnu face ræspunzætor Ministerul Afacerilor Externe ungar øi speræ sæ nugreøeascæ.

Nota verbalæ se referæ la articolul apærut în revista „Lumea Azi“ din30 august 1990. Ministerul Afacerilor Externe român refline faptul cæpartea ungaræ ignoræ deliberat cæ autorul materialului este ministrulAfacerilor Externe al României, pentru a putea, astfel, sæ îøi permitæcalificæri neuzitate în relafliile dintre state la adresa politicii române.Aøa°zisele „acuzaflii“ din acest articol la adresa politicii ungare suntformulate exclusiv pe baza luærilor de poziflie oficiale ale unor persoanecu funcflii de cea mai mare ræspundere în statul ungar — declaraflii cares°au înmulflit în mod îngrijorætor, ceea ce a øi determinat publicareaacestui articol. Partea românæ ar fi recunoscætoare dacæ ar fi informatæde partea ungaræ asupra acelor declaraflii fæcute de persoanele oficialeungare care nu au fost bine înflelese øi „interpretate tendenflios“.

Contrar evidenflei, Ministerul Afacerilor Externe ungar afirmæ cæ „nupoate înflelege faptul cæ partea românæ, pânæ în prezent, nu a gæsit acelemijloace øi modalitæfli prin care sæ se detaøeze de manifestærile extremistedintotdeauna din România øi, în consens cu obligafliile sale internaflionaleøi puterea legii, sæ se pronunfle împotriva forflelor care aflâflæ ura de rasæ,

ADRIAN NÆSTASE

526

religioasæ øi etnicæ“. Este greu de crezut cæ ar fi putut scæpa MinisterulAfacerilor Externe ungar declaraflia Parlamentului României din 29 august1990, chemând între altele pe tofli cetæflenii flærii „sæ dea dovadæ de spiritconstructiv øi moderaflie“, ca øi nenumæratele declaraflii publice ale pre-øedintelui flærii øi ale primului°ministru de condamnare a manifestærilorextremiste de orice fel din România. În schimb, Ministerul AfacerilorExterne român nu a înregistrat pânæ în momentul de faflæ nici o declaraflieræspicatæ a actualului guvern ungar, care sæ se detaøeze de manifestærilede extremism „dintotdeauna“ din Ungaria.

Nota verbalæ atinge culmea insolenflei când vorbeøte de „forfle obscurecare acflioneazæ în România“ øi care „vor sæ foloseascæ evenimentulcomemorærii martirilor luptei noastre pentru libertate din 6 octombrie,de la Arad, a særbætorii naflionale a Republicii Ungare de la 23 octombrieca øi alte aniversæri în scopul aflâflærii de sentimente antimaghiare, pro-vocæri øi ciocniri grave“. De când, în conformitate cu „principiile euro-pene“ cetæflenii unei flæri îøi marcheazæ aniversærile naflionale pe teritoriulaltei flæri? Toleranfla excesivæ a guvernului român faflæ de marcarea înRomânia a unor zile decretate særbætori de guvernul ungar, cu participareamasivæ a cetæflenilor Ungariei, s°a dovedit contraproductivæ; reacfliafireascæ la jignirile aduse sentimentelor naflionale ale poporului român,care au însoflit de fiecare datæ pânæ acum asemenea comemoræri esteatribuitæ „forflelor obscure“ din România, în vreme ce, de fapt, acesteasunt forfle din Ungaria, øi nu tocmai obscure.

Într°o atitudine de°a dreptul arogantæ, Ministerul Afacerilor Externeungar îøi ia libertatea „sæ atragæ atenflia pærflii române în chip serios“ asupraa ceea ce consideræ necesar cæ trebuie sæ facæ guvernul român. Sæ fie acestavreun nou standard european în limbajul diplomatic? În orice caz,Ministerul Afacerilor Externe român nu°l recunoaøte øi nu°l poate acceptaca limbaj de comunicare între douæ state suverane øi independente. Cumun asemenea limbaj nu se întâlneøte pentru prima datæ în corespondenfladiplomaticæ adresatæ pærflii române de partea ungaræ, Ministerul Afacerilor


527

Externe al României doreøte sæ aducæ la cunoøtinfla Ministerului AfacerilorExterne al Republicii Ungare cæ, în viitor, orice demers sau documentdiplomatic în care acesta îøi va mai permite „sæ atragæ atenflia“ sau sæfoloseascæ formule asemænætoare va fi respins de plano.

Ministerul Afacerilor Externe al României constatæ cu regret cæ, prinpoziflia øi prin aprecierile inacceptabile, cuprinse în Nota verbalæ aMinisterului Afacerilor Externe ungar, se ridicæ noi obstacole în caleabunei vecinætæfli, a conlucrærii normale, se prejudiciazæ dialogul pe carepartea românæ a dovedit cu prisosinflæ cæ îl doreøte întemeiat pe respectreciproc, în concordanflæ cu exigenflele fundamentale ale dreptuluiinternaflional, ale civilizafliei europene.

Ministrul Afacerilor Externe al României subliniazæ øi cu acest prilejnecesitatea imperioasæ ca partea ungaræ sæ renunfle la asemenea acfliuniprovocatoare øi sæ se angajeze, aøa cum declaræ, pe calea dialoguluiconstructiv øi a bunei vecinætæfli. În acest sens, aøteptæm în continuareræspunsuri concrete la numeroasele noastre inifliative menite sæ deter-mine ameliorarea atmosferei în relafliile bilaterale øi înscrierea acestorape un fægaø constructiv.

Ministerul Afacerilor Externe al României foloseøte acest prilej pentrua reînnoi Ambasadei Republicii Ungare la Bucureøti asigurarea consi-derafliunii sale.

19.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, soseøte laBeijing. Este întâmpinat de un adjunct al ministrului de Externe chinez.

13 octombrie 1990

9.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbirioficiale cu Qian Qichen, ministru al Afacerilor Externe al RepubliciiPopulare Chineze.

ADRIAN NÆSTASE

528

Qian Qichen: Îl salutæ pe oaspetele român. Aminteøte cæ s°au væzut la NewYork.Adrian Næstase: Mulflumiri pentru primirea cælduroasæ. Apreciazæ acest lucruca pe o expresie a tradifliei relafliilor dintre popoarele noastre, de lungæ duratæ.Suntem deciøi sæ întreflinem în continuare aceleaøi bune relaflii.

Ne°am væzut la ONU. N°am putut vorbi. Ocazia de acum e beneficæ.Qian Qichen: Cu prilejul Sesiunii Adunærii Generale a ONU i°a produs odeosebitæ satisfacflie întâlnirea cu preøedintele Ion Iliescu. Curând acesta vaveni, la rândul sæu, în China.

Vizita dumneavoastræ e apreciatæ ca foarte importantæ. Cu acest prilej sæfacem un schimb rodnic de pæreri despre dezvoltarea relafliilor øi pregætirea viziteipreøedintelui Ion Iliescu în China.

Cu toate cæ nu suntefli pentru prima datæ în China, ca ministru de Externee prima vizitæ.

Prezintæ partea chinezæ la convorbiri.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru aprecieri øi prezintæ echipa noastræ.Qian Qichen: Adreseazæ tuturor un bun venit.

Apreciazæ cæ între cele douæ popoare existæ relaflii tradiflionale de prietenieøi colaborare prieteneascæ. Indiferent de ce se întâmplæ pe plan intern øi deschimbærile care se produc în fiecare flaræ, aceastæ stare de lucruri nu se schimbæ.Sunt convins cæ aceastæ vizitæ în China constituie un foarte bun prilej de acontribui la cunoaøterea øi încrederea reciprocæ.

Putem aborda multe probleme, pe care sæ le prezentæm øi sæ le discutæm.Dupæ tradiflia noastræ, invitæm pe oaspete sæ ne spunæ câteva gânduri.Adrian Næstase: Suntem mulflumifli de posibilitatea acestui dialog øi de ocaziacare ni se oferæ pentru a ne sfætui cu privire la cea mai bunæ cale de a proceda,pentru a întæri cooperarea bilateralæ. Voi prezenta evolufliile interne dinRomânia, apoi aspecte ale relafliilor bilaterale øi unele evoluflii internaflionale.Qian Qichen: De acord.Adrian Næstase: Încep cu ceea ce s°a întâmplat în România în ultimele luni.


529

În decembrie ’89, în România a avut loc o schimbare profundæ a structurilorpolitice interne. Revoluflia din decembrie a însemnat pentru noi o modernizarea cadrului politic intern øi, în acelaøi timp, o posibilitate de a urma evolufliilepolitice, cele mai multe dintre ele pozitive, din Europa de Ræsærit.

Specificul schimbærilor politice din România e dat de faptul cæ la noi nua avut loc o evoluflie gradualæ a modificærilor, ci în decembrie 1989 s°a produso rupturæ bruscæ a structurilor vechiului regim.

Acest lucru a determinat, pe de°o parte, o reacflie foarte violentæ a acestoraøi chiar incidente sângeroase, iar pe de altæ parte a apærut un moment dediscontinuitate la nivelul structurilor statului øi, deci, ruptura de sistem.

Cauzele Revolufliei din decembrie se regæsesc în primul rând în structurileinterne din România, dar øi în schimbærile din Europa de Est, care au implicatmutaflii politice radicale în Cehia, RDG, Bulgaria øi care au antrenat în aceastæmiøcare politicæ øi România, conform unei evoluflii care pærea inevitabilæ.

Exista evident o nevoie de înnoire economicæ øi socialæ în România. Acestlucru, din pæcate, nu s°a putut face paønic, gradual, øi a fost nevoie de miøcareapopularæ care a dus la înlæturarea structurilor totalitare.

Ceea ce a urmat præbuøirii regimului este însæ lucrul cel mai important.Întrebarea era: în ce direcflie se va îndrepta societatea româneascæ? Au apærutmai multe posibilitæfli, prin faptul cæ libertæflile de expresie, de întrunire øiasociere au fost restabilite. Au fost create numeroase partide, pe întreaga plajæde exprimare politicæ, de la stânga la dreapta. Numærul lor este astæzi de 106.

În perioada pânæ la alegerile generale din 20 mai s°a dat o luptæ foarteputernicæ între aceste forfle politice. În ceea ce priveøte scena politicæ øi orientærilesocietæflii româneøti: de°o parte centru°stânga, dominat de FSN øi de cealaltæparte, centru°dreapta, care concentreazæ partidele de opoziflie.

Este foarte interesant cæ, spre deosebire de alte flæri din zonæ, orientarea decentru°stânga, social°democratæ, e cea care a avut sprijinul masiv al societæfliiromâneøti, deøi abia am ieøit din comunism. La alegerile din 20 mai, aproape65% din alegætori au votat pentru FSN øi pentru programul sæu, iar 82%

ADRIAN NÆSTASE

530

în favoarea candidatului FSN la preøedinflie, Ion Iliescu. Aceastæ situaflie atipicæa creat foarte multe probleme øi dificultæfli pe plan internaflional pentru România.

Se pare cæ aøteptærile internaflionale în privinfla României erau oarecumdiferite øi, comparând cu ce s°a întâmplat în celelalte flæri est°europene, se poateobserva foarte uøor discrepanfla în culoarea politicæ a guvernærilor: Ungariaare guvern de centru°dreapta; Cehoslovacia construieøte o relaflie specialæ cuSUA; RDG a cunoscut acele evoluflii care au condus la o reunificare acceleratæ,care este mai degrabæ o înghiflire de cætre RFG; în Bulgaria, datoritæ presiunilorexterne, preøedintele a fost schimbat øi adus un preøedinte din opoziflie.

Practic, România e singura flaræ est°europeanæ care are atât o orientarepoliticæ de centru°stânga, cât øi structuri conduse de reprezentanfli aisocial°democrafliei. Dificultæflile noastre flin tocmai de acest fapt: cæ Revoluflianu a dus la o intrare a stângii în opoziflie. Din acest motiv, am trecut øi trecemîn continuare printr°o fazæ de restructurare øi dificultæfli interne, pe care speræmsæ le depæøim, dar percepfliile deformate ne°au creat øi ne creeazæ probleme.

Marile noastre atuuri: sprijin popular masiv pentru politica FSN øi pentruguvern, inclusiv pentru preøedintele Ion Iliescu; faptul cæ România e o flarærelativ importantæ în Europa øi e foarte importantæ în zona geostrategicæ încare se aflæ, în special în Balcani; România are un potenflial economic foarteimportant, construit totuøi cu mari eforturi; infrastructuræ productivæimportantæ, care poate fi relativ uøor modernizatæ. De aceea piafla româneascæe una interesantæ øi atractivæ.

Cum evolueazæ lucrurile dupæ alegerile din 20 mai? A început sæ se con-struiascæ o politicæ viabilæ øi democraticæ. Parlamentul øi°a început activitatea.Sunt reprezentate 10 partide, care au trecut pragul electoral. Au început sæfie adoptate legi importante, cum este legea societæflilor comerciale, care încearcæsæ asigure cadrul legislativ pentru trecerea la o economie de piaflæ. A începutsæ funcflioneze un dialog politic în plan intern. Preøedintele Ion Iliescu s°a întâlnitcu preøedinflii principalelor partide din flaræ, creându°se un consiliu preziden-flial în care sunt discutate principalele probleme politice ale flærii.


531

Acest dialog se desfæøoaræ øi în celelalte planuri. Ministerul Afacerilor Externeare consultæri cu responsabilii cu probleme internaflionale din celelalte partideromâneøti. Din delegaflia noastræ la ONU a fæcut parte øi vicepreøedintele PNLSorin Botez, responsabil cu problemele externe.

În afaræ de aceste elemente concrete, în general, activitatea partidelor sedesfæøoaræ normal. Libertatea de expresie e nelimitatæ — sunt peste 1.000 deziare øi reviste. Dar ne aflæm într°o perioadæ de tranziflie, de clarificæri. Partidelepolitice încep sæ°øi revadæ platformele lor.

Sunt numeroase interese externe, care încearcæ sæ modifice evolufliile politiceromâneøti.

Încercærile de a modifica cursul evenimentelor din România a cæpætat expresiacea mai claræ la 13–15 iunie. A fost un moment de testare a tinerei democrafliiromâneøti. Grupuri foarte violente, care exprimau poziflia unor forfle politiceinterne radicale, contestând legitimitatea autoritæflilor alese democratic, au datfoc la instituflii centrale ale statului — Ministerul de Interne, Serviciul Românde Informaflii, TV — încercând sæ creeze un climat de destabilizare politicæ.

Desigur, acest lucru s°a petrecut în condifliile în care existau blocaje în dialogulîntre diferitele grupuri sociale, perturbæri ale politicii øi, lucru øi mai grav,slæbiciunea extremæ a statului, ale cærui instituflii erau contestate, datoritæimplicærii lor în reprimarea revoltei populare care a dus la Revoluflia dindecembrie. Arestarea unora dintre conducætorii miøcærilor anarhice era deneconceput pentru cei care nu acceptau ca armata øi poliflia sæ°øi facæ datoriaîn cazul acestor fenomene violente.

În aceste condiflii de extremæ fragilitate a statului s°a fæcut apel la populaflie,la cei care prin votul de la 20 mai øi°au exprimat opfliunea politicæ fundamentalæpentru democraflie øi stat de drept. Astfel a fost posibil episodul regretabil alaparifliei în Bucureøti a minerilor, care au fæcut o serie de excese, de care guvernuls°a delimitat.

Bineînfleles cæ, în esenflæ, s°a reproøat guvernului faptul cæ a „supraviefluit“acestei încercæri, iar intervenflia minerilor a fost transformatæ în instrumentde izolare politicæ a României.

ADRIAN NÆSTASE

532

Dupæ mai multe luni, perspectiva asupra evenimentelor, inclusiv cea inter-naflionalæ, s°a schimbat. Mesajul nostru esenflial e cæ societatea româneascæ seîndreaptæ spre democraflie, economie de piaflæ, parlament funcflional. Se elabo-reazæ noua Constituflie. Avem nevoie de înflelegere øi sprijinul partenerilor noøtri.

Dimensiunea politicæ a transformærilor interne pare cæ este bine pusæ înmiøcare. Chestiunile de interes imediat sunt în clipa de faflæ cele economice.Guvernul actual a prezentat un program pragmatic, bine elaborat, de tranzifliela economia de piaflæ. În aceastæ perioadæ se urmæreøte, pe de o parte, creareamecanismului economic øi a cadrului legislativ necesare acestui obiectiv, iarpe de altæ parte, relansarea economiei.

Aceastæ tranziflie creeazæ mari probleme. Avem mari dificultæfli în actualaetapæ, legate de modificarea mult prea lentæ a mentalitæflilor, în contrast cunevoia de trecere cât mai rapidæ spre o societate a bunæstærii. Oamenii au foartemulte aøteptæri, datoritæ vieflii grele pe care au træit°o øi acum aøteaptæ ca toatelucrurile sæ se rezolve imediat.

De aceea, productivitatea muncii a scæzut; producflia industrialæ a scæzut;rata inflafliei este de aproape 20% în aceastæ perioadæ. Existæ, desigur, explicaflii,legate în special de trecerea de la o economie excesiv monopolizatæ la o economiedemonopolizatæ — ceea ce produce foarte multe perturbæri.

Evoluflii pozitive s°au produs în agriculturæ, unde, datoritæ faptului cæ s°aredat pæmântul flæranilor, s°au obflinut rezultate mult mai bune.

Un factor de agravare pentru economia româneascæ l°a constituit criza dinGolf, deoarece România avea de obflinut 1,7 miliarde de dolari, pentru careurma sæ primim petrol. Pe de altæ parte, foarte multe din exporturile româneøtierau îndreptate spre Irak, astfel cæ economia noastræ a suferit o pierdere decirca 3 miliarde de dolari ca urmare a acestei crize.

Un element important pentru dezvoltarea economicæ a României îl vareprezenta aportul de capital extern pentru modernizare. Din acest punct devedere au început sæ aparæ semne pozitive. Existæ deja foarte multe firme careøi°au manifestat interesul de a investi în România.


533

Pe de altæ parte, s°au creat peste 4.000 de firme particulare în România,din care 400 societæfli mixte cu parteneri externi.

Rezumând, România e într°un moment de dinamism economic — cudificultæfli, dar øi realizæri. Tendinflæ generalæ e pozitivæ. S°au realizat multelucruri bune. Cu efort intern øi sprijinul prietenilor noøtri vom putea mergemai rapid spre o societate a bunæstærii.Qian Qichen: Mulflumiri pentru prezentare.

Atât guvernul chinez, cât øi poporul chinez manifestæ interes deosebit faflæde ce se întâmplæ în România, datoritæ faptului cæ de mulfli ani existæ relafliide colaborare între România øi China.

Într°adevær, în Europa de Est au avut loc schimbæri foarte mari. Bineînfleles,în fiecare flaræ sunt motive interne, dar toate au avut ca fundal øi tendinfleleinternaflionale complexe. Forflele interne øi stræine din aceste flæri vor sæ foloseascæaceste ocazii în interesul lor.

Guvernul chinez urmeazæ întotdeauna politica de respect reciproc øi neamestecîn treburile interne ale altor flæri. De aceea, faflæ de schimbærile din Europade Est ne pronunflæm pentru respectarea opfliunii fiecærui popor øi privim cuînflelegere alegerile lor.

Constatæm cu satisfacflie cæ guvernul român a câøtigat sprijinul øi încredereapoporului român în aceste condiflii foarte complexe. De asemenea, constatæmcu satisfacflie eforturile depuse de guvernul român în ceea ce priveøte apærareaintereselor naflionale, a independenflei øi suveranitæflii de stat împotriva ameste-cului din afaræ, pentru dezvoltarea flærii, pentru refacerea economicæ. Apreciemmæsurile luate de guvernul român în vederea atingerii acestui obiectiv.

Înflelegem întru totul cæ pe drumul pe care l°afli ales vor fi obstacole øi difi-cultæfli. Suntem convinøi cæ le vefli depæøi. Mai important, cu toate cæ situafliase schimbæ, este faptul cæ relafliile de prietenie dintre cele douæ flæri øi popoarenu s°au schimbat.

De asemenea, apreciem cæ noul guvern român stæruie în dezvoltarea relafliilorcu China øi persevereazæ în pozifliile sale principiale în problemele care implicæChina.

ADRIAN NÆSTASE

534

Guvernul chinez acordæ o deosebitæ atenflie relafliilor cu România øi doreøteca, pe baza celor cinci principii ale coexistenflei paønice, sæ menflinæ øi sæ dezvolterelafliile cu România.

Aø vrea sæ prezint foarte scurt situaflia din flara noastræ. Sunt trei evolufliiimportante: s°au realizat o stabilitate politicæ, o stabilitate socialæ øi o dezvoltarearmonioasæ a economiei.

Conform condifliilor sale naflionale, China a reuøit sæ instaureze un sistempolitic democratic øi a reuøit funcflionarea bunæ a sistemului sæu politic. PartidulComunist Chinez coopereazæ øi colaboreazæ cu cele 8 partide democratice dinflaræ. Cele 8 partide democratice au existat înainte de eliberarea flærii øi aucolaborat ani îndelungafli cu Partidul Comunist Chinez în timpul Revoluflieiøi au luptat împreunæ cu Partidul Comunist în perioade istorice. De aceea,spunem cæ în China am realizat un sistem de colaborare multipartide subconducerea Partidului Comunist.

În ceea ce priveøte dezvoltarea economicæ, dupæ doi ani de rezistenflæ øireaøezare a lucrurilor, rata inflafliei a scæzut de la 18,5% în 1989 la 4% înacest an. De fapt, preflurile s°au stabilizat øi ritmul de creøtere a economiei etot mai ridicat. Prevedem în acest an o creøtere economicæ de 6%.

China este flara care øi°a adoptat politica de deschideri øi reforme — primadintre flærile socialiste — din 1979. În aceastæ perioadæ, am reuøit sæ valorificæmun capital stræin de peste 58 miliarde de dolari. Pentru asta am înfiinflat unitæfliøi companii cu capital mixt chino°stræin, de colaborare chino°stræinæ øi cu capitalchinez independente — peste 20.000 de unitæfli.

Indiferent ce probleme vor mai apærea, aceastæ politicæ de deschidere econo-micæ nu se va schimba.

Noi apreciem cæ politica pe care am adoptat°o øi obiectivul pe care îl urmærime sæ construim în China un socialism cu caracter chinezesc. Am adoptat aceastæpoliticæ conformæ condifliilor concrete din China.

Consideræm cæ situaflia diferæ de la flaræ la flaræ øi fiecare flaræ øi popor audreptul sæ°øi aleagæ calea de dezvoltare øi politica. Nu ne amestecæm niciodatæ


535

în treburile altor state øi suntem împotriva amestecului în treburile noastreinterne.

Bineînfleles, reforma pe care am realizat°o diferæ de reforma pe care ar doriflærile occidentalæ sæ o adoptæm.

Noi nu permitem amestecul de nici un fel în treburile noastre interne. Cutoate cæ sancfliunile economice au condus la dificultæfli în economia noastræ,flærile care aplicæ sancfliuni economice împotriva Chinei pierd øi ele. De aceea,dupæ un an flærile occidentale au început sæ slæbeascæ sancfliunile lor economice.Au început sæ recunoascæ douæ fapte: I — China nu poate fi izolatæ øi nicinu îngenuncheazæ în fafla sancfliunilor; II — aceste sancfliuni sunt împotrivaintereselor lor. De aceea, au început sæ discute cu noi refacerea cât mai curânda relafliilor.

Cu prilejul sesiunii Adunærii Generale a ONU, s°a întâlnit cu tofli miniøtriide Externe din flærile occidentale. Tofli øi°au manifestat dorinfla de a restabilirelaflii normale cu China. De aceea, situaflia politicæ øi economicæ din flaranoastræ este stabilæ.

Obiectivul pe care îl urmærim la ora actualæ: în anii ’90 sæ dublæm produsulnaflional. Am învæflat din trecut cæ creøterea economicæ nu trebuie sæ fie excesivæ.Am avut perioade când ritmul a fost de peste 15% — a creat disproporflii îneconomie. Consideræm cæ ritmul adecvat este 6% øi în 10 ani putem dublaprodusul intern.Adrian Næstase: Extrem de utilæ øi interesantæ aceastæ trecere în revistæ arealizærilor poporului chinez.

Câteva cuvinte în legæturæ cu relafliile bilaterale.Nu cred cæ mai e nevoie sæ subliniez încæ o datæ dorinfla noastræ, a poporului

român de a dezvolta mai departe relafliile sale cu poporul chinez. Aceste relafliiau un trecut foarte bogat øi aø menfliona cæ se împlinesc 110 ani de la contactelestabilite la Paris de marele om politic øi diplomat român Mihail Kogælniceanuøi prietenii sæi chinezi, cu care ocazie s°au stabilit primele relaflii politiceromâno°chineze.

ADRIAN NÆSTASE

536

În momentul de faflæ, desigur, datoritæ unor motive pe care le putem detaliaøi le înflelegefli foarte bine, România are un interes prioritar în Europa.

În acelaøi timp, însæ, noi dorim foarte mult sæ dezvoltæm acele relaflii careøi°au dovedit valoarea øi sunt în continuare foarte importante pentru poporulnostru. Între acestea se înscrie cu prioritate relaflia pe care noi înflelegem s°odezvoltæm cu China, cu poporul chinez, care dupæ pærerea noastræ, dæ expresieunor interese fundamentale øi nu unor interese de conjuncturæ.

La baza acestor raporturi øi noi punem, de asemenea, respectul pentruprincipiile de conduitæ internaflionalæ, ale dreptului internaflional — respec-tul suveranitæflii øi neamestecul în treburile interne, în esenflæ. Aceasta este, dealtfel, øi justificarea pozifliilor flærii noastre în legæturæ cu problema Taiwanu-lui, care se bazeazæ pe respectarea consecventæ, principialæ, a acestor comanda-mente. Chiar dacæ e la modæ, poate, în Europa sæ prezinfli Taiwanul sau sæprimeøti oaspefli din Tibet, noi consideræm esenflial sæ apæræm principiile dintotdeauna. De aceea, noi dorim sæ dezvoltæm contactele politice la toatenivelurile, atât la nivelul guvernului, cât øi al parlamentului, al partidelorpolitice, sindicatelor, în culturæ, turism ø.a.m.d.

Din acest punct de vedere, consideræm cæ o importanflæ deosebitæ pentrudezvoltarea relafliilor bilaterale o va avea vizita preøedintelui Ion Iliescu înChina la invitaflia preøedintelui Republicii Populare Chineze.

De asemenea, vizitele care se profileazæ pentru perioada urmætoare ale unormembri ai guvernului — Comerfl, Interne, Apærare øi alflii — toate acesteavor crea un cadru de contacte politice necesar pentru dezvoltarea mai departea relafliilor bilaterale.

În aceastæ nouæ fazæ a raporturilor româno°chineze, un rol deosebit revinelegæturilor pe linie parlamentaræ. Speræm cæ schimbul de delegaflii pe acest planva putea contribui la dezvoltarea relafliilor bilaterale.

De asemenea, credem cæ a foarte utilæ continuarea consultærilor pe liniaMAE. Ne°am bucurat de vizita ministrului adjunct de Externe adjunct TianZengpei în România. Consideræm cæ astfel de contacte sunt deosebit de utile.


537

Aø trece pentru câteva minute la problemele schimburilor comerciale øi eco-nomice în general.

Este foarte clar, dupæ pærerea noastræ, cæ potenflialul economic al Românieiøi Chinei reprezintæ premise foarte bune pentru dezvoltarea cooperærii economice.Este clar, de asemenea, cæ interesele noastre economice sunt complementare øi,din acest punct de vedere, putem face paøi înainte în perioada urmætoare.

Deøi existæ un anumit deficit economic, e foarte clar cæ el e temporar. Noicredem cæ în urmætoarele luni se va produce o înviorare economicæ puternicæ,bazatæ pe modernizare øi retehnologizare.

De aceea, contactele bilaterale între factorii competenfli din cele douæ flærivor juca un rol deosebit în perioada urmætoare.

Noi speræm sæ se desfæøoare cât mai curând cea de°a IX°a sesiune a Comisieimixte de colaborare economicæ øi sæ se stabileascæ programul de mæsuri decolaborare economicæ. Tocmai datoritæ importanflei pe care guvernul româno acordæ acestei comisii, în calitate de preøedinte al acesteia a fost desemnatdomnul Anton Vætæøescu, ministru de stat, prim colaborator al primului°mi-nistru în problemele economiei.

În noile condiflii economice, va trebui, desigur, sæ gæsim cele mai bune formulepentru viitor — speræm sæ aibæ loc cât mai curând negocieri pe un nou acordcomercial øi de plæfli începând cu anul viitor.

Un aspect deosebit de important, din punct de vedere nu numai obiectiv,ci øi subiectiv îl reprezintæ posibilitatea obflinerii unui credit comercial caresæ permitæ achiziflionarea de bunuri de consum din China. Acest lucru ar fiimportant în primul rând ca un gest din partea poporului chinez faflæ de poporulromân — care ar consolida relafliile prieteneøti — deoarece poporul român seconfruntæ cu multe probleme. Un asemenea gest ar conta enorm în perspectivarelafliilor bilaterale. Aø ridica din nou aceastæ problemæ, ca un element importantde a suda relafliile nu doar la nivelul conducætorilor, ci de a revitaliza senti-mentele poporului român faflæ de poporul chinez.

În mæsura în care acest lucru ar fi acceptabil la nivel de principiu, detaliilear putea fi discutate. E vorba de bunuri de consum disponibile la dumnea-

ADRIAN NÆSTASE

538

voastræ, færæ a crea probleme pieflei interne chineze, øi cu posibilitatea dereturnare a acestui credit într°o perspectivæ de termen mediu cu exporturi deproduse din România spre China, cu produse care ar fi interesante pentru flaradumneavoastræ. Desigur, detaliile pot fi discutate, dar ideea mi se pare deosebitde interesantæ øi de aceea o subliniez.

O ultimæ chestiune în legæturæ cu dimensiunea economicæ e legatæ de posi-bilitatea atragerii unor investitori din China la construirea unor obiectiveeconomice în România. Din acest punct de vedere, extinderea relafliilor de afaceriîntre firme româneøti øi chineze prezintæ perspective interesante. Ar exista undeosebit interes pentru extinderea cooperærii industriale în exploatarea cærbu-nelui, industria constructoare de maøini øi industria uøoaræ.

M°aø referi pe scurt la relafliile cultural°øtiinflifice.Nouæ ni se pare cæ negocierea øi încheierea programului de aplicare a acor-

dului cultural pe perioada 1991–93 prezintæ o deosebitæ importanflæ. Deasemenea, sesiunea Comisiei mixte de colaborare tehnicæ øi øtiinflificæ ar prezentainteres deosebit.

În ceea ce priveøte dorinfla guvernului român de a continua øi aceastæ di-mensiune, semnificativ este cæ în calitate de co°preøedinte al Comisiei a fostdesemnat un alt membru al guvernului, Andrei fiugulea, secretar de Stat laMinisterul Învæflæmântului.

În încheiere, câteva cuvinte despre relafliile consulare.Noi consideræm cæ aceste relaflii pot facilita toate celelalte categorii de rapor-

turi. De aceea, un cadru cât mai bine sistematizat øi cât mai bine fæcut poateoferi condiflii de eficienflæ maximæ pentru relafliile bilaterale. Speræm, de aceea,cæ negocierile care încep la 18 octombrie la Bucureøti vor duce la definitivareaconvenfliei consulare øi semnarea ei cât mai curând.

Speræm, de asemenea, sæ putem sæ încheiem o convenflie de asistenflæ juridicæøi dorim, de asemenea, sæ realizæm cât mai curând deschiderea unui consulatgeneral al României în China pe baza înflelegerii deja existente.

Acestea sunt principalele elemente pe care am dorit sæ le aduc în discuflie.Dupæ pærerea mea, acest tip de dialog direct are un rol foarte important în


539

avansarea mai rapidæ în dezvoltarea relafliilor bilaterale. Speræm cæ vom con-tinua analiza relafliilor bilaterale la Bucureøti øi væ adresez invitaflia de a venila Bucureøti pentru a continua discufliile pe problemele bilaterale øi pe alteprobleme.

Qian Qichen: În primul rând mulflumiri sincere pentru invitaflia adresatæ.Cred cæ anul viitor, dacæ timpul îmi va permite, aø putea sæ vizitez flaradumneavoastræ.

În ceea ce priveøte relafliile bilaterale, afli exprimat pæreri foarte bune, pecare în marea lor majoritate am dorit øi eu sæ le abordez.

În primul rând, exprim mulflumirile noastre pentru pozifliile juste ale guver-nului român în ceea ce priveøte problemele Taiwanului øi Tibetului.

În al doilea rând, consideræm cæ schimbul de vizite între conducætorii Chineiøi României sunt foarte importante pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale øiconstituie un impuls pentru dezvoltarea acestor relaflii. Aøteptæm cu interes vizitapreøedintelui Ion Iliescu în China øi ne°am gândit cæ ar fi mai bine ca aceastasæ aibæ loc în perioada 14–19 ianuarie 1991.

Øi în alte domenii avem schimburi bune. Salutæm vizitele pe care le vorefectua miniøtrii Apærærii, Comerflului øi Turismului, øi Culturii în China.

De acord cu extinderea relafliilor dintre cele douæ parlamente, inclusiv înfiin-flarea de grupuri de prietenie în ambele parlamente — propunere formulatæde Parlamentul român, confirmatæ de domnul preøedinte Wan Li în contactelecu domnul ambasador1.

În ceea ce priveøte relafliile de colaborare dintre cele douæ ministere de Externe,adreseazæ mulflumiri pentru foarte buna primire rezervatæ domnului TianZengpei, adjunct al ministrului, øi speræ cæ øi Ministerul Afacerilor Externeromân va trimite oficiali de nivel pentru consultæri. Speræm ca ambasadoriiøi reprezentanflii noøtri din organizafliile internaflionale sæ menflinæ relaflii decolaborare.

De asemenea, salutæ înfiinflarea unui consulat român la Shanghai.

ADRIAN NÆSTASE

540

1 Romulus Ioan Budura, ambasador al României la Beijing (4 iunie 1990–17 iulie 1995).

De acord ca într°un viitor cât mai apropiat sæ semnæm convenflia consularæîntre cele douæ flæri.

În ceea ce priveøte acordul de asistenflæ juridicæ, de acord sæ începem tratativepentru discutarea documentului øi sper cæ vefli da varianta dumneavoastræ.

În ceea ce priveøte programul de aplicare a Acordului cultural pe perioada1991–93, de acord sæ începem discuflii pentru finalizare. Aøteptæm documentuldumneavoastræ.

De acord ca, pânæ la sfârøitul anului, sæ convocæm sesiunea Comisiei mixtede colaborare tehnico°øtiinflificæ.

În ceea ce priveøte relafliile economice øi comerciale bilaterale, consideræmcæ ele sunt o componentæ foarte importantæ a relafliilor bilaterale. Pe bazaegalitæflii øi avantajului reciproc, dorim sæ dezvoltæm în continuare aceste relaflii.

Având în vedere cæ în sistemul economic øi de comerfl exterior din ambeleflæri au intervenit schimbæri importante øi având în vedere schimbærile în planintern, forma iniflialæ de clearing între cele douæ flæri s°a dovedit ineficientæîn ceea ce priveøte relafliile reciproce.

Am fost informat cæ foarte curând delegaflia de experfli români se va deplasaîn China pentru a discuta la Ministerul Comerflului Exterior problema siste-mului de plæfli. Constatæm cæ tendinfla generalæ e ca forma de clearing sæ setransforme în sistem de plæfli în valutæ.

Fireøte, schimbarea sistemului de plæfli va influenfla într°o mæsuræ volumulde schimburi pentru o perioadæ. M°aø referi la faptul cæ departamentele guver-namentale din ambele flæri vor avea un control mai dificil. Mai mult, vor tratadirect firmele. Probabil, la început volumul schimburilor va scædea, datoritædificultæflilor. Dupæ o perioadæ de adaptare, suntem convinøi cæ aceastæ situafliese va îmbunætæfli.

Sunt convins cæ departamentele de comerfl exterior din ambele flæri nu vorrenunfla la unele forme de schimburi tradiflionale.

Referitor la sesiunea a IX°a a Comisiei mixte, partea românæ a propus convo-carea în luna noiembrie. Propunerea e în curs de analizæ la departamentulde resort. Dupæ ce vor avea o pærere, ne vor informa imediat.


541

În ceea ce priveøte creditul comercial pe care partea românæ l°ar dori,solicitarea a fost formulatæ øi cu prilejul vizitei lui Tian Zengpei. A transmisaceastæ idee — în curs de analizæ la departamentul de resort. Ar vrea sæ luæmlegætura directæ cu departamentul de resort pentru a transmite idei mai concrete.

În ceea ce priveøte documentele în discuflie øi problemele care urmeazæ a firezolvate — toate acestea intræ în sfera pregætirilor pentru vizita preøedinteluiIon Iliescu — inclusiv documentul ce ar urma sæ fie semnat sau hotærârile ceurmeazæ a fi luate cu acel prilej — sæ ne pregætim pentru ca ele sæ constituierezultate ale vizitei domnului preøedinte. Mai avem timp sæ discutæm acesteprobleme.

În ceea ce priveøte preøedintele pærflii chineze în Comisia mixtæ de colaborareeconomicæ øi tehnico°øtiinflificæ, nu vom face nici o schimbare; la comisia mixtæcultural°øtiinflificæ nu e nici o schimbare — tot un adjunct al ministrului.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru modul de abordare a problemelor.

E evident cæ avem un punct de vedere constructiv în legæturæ cu relafliilebilaterale øi aici cred cæ un rol deosebit în dezvoltarea lor, în condifliile în carepremisele existæ, trebuie sæ°l aibæ imaginaflia noastræ.

Dacæ credefli cæ mai avem vreme, v°aø propune câteva elemente mai impor-tante privind politica externæ româneascæ øi modul în care privim anumiteevenimente internaflionale.

Desigur, aici lucrul cel mai dificil e de realizat o sintezæ øi în acelaøi timpo soluflie.

Sæ încerc, totuøi, sæ prezint, pe de°o parte, câteva dintre liniile prioritareale politicii externe româneøti øi, în acelaøi timp, unele elemente ale politiciiinternaflionale.

Dupæ Revoluflia din decembrie, România a trebuit sæ°øi regândeascæ øi politicaexternæ, flinând seama de noile idei pe care le°a implicat modificarea politicæinternæ din flaræ.

Din acest punct de vedere, existæ cel puflin douæ motive pentru ca Româniasæ se orienteze în principal spre Europa. Este vorba în primul rând de valorileRevolufliei, care în mare mæsuræ au fost identificate de poporul român cu valorile

ADRIAN NÆSTASE

542

europene, în principal cu acelea ale Europei Occidentale. Este vorba de concepteøi valori precum democraflia, drepturile omului ø.a.

De aceea, în perioada postrevoluflionaræ din România nu s°ar fi putut øinici nu se poate propune o altæ linie de politicæ externæ decât una europeanæ,centratæ pe aceste valori, care au importanfla despre care am vorbit.

Un rol important îl joacæ øi competiflia dintre flærile est°europene pentru aobfline recunoaøterea din partea Consiliului Europei, prin intrarea în aceastæorganizaflie. Este vorba de un nivel al acfliunii politice care e oarecum artificial,dacæ ne referim la capacitatea realæ de a face schimbæri de fond într°un timpatât de scurt, dar mecanismul în care ne°am angrenat este bazat pe imagine,care determinæ o puternicæ presiune din partea opiniei publice.

A doua motivaflie e mult mai pragmaticæ, mai conformæ cu prioritæflileRomâniei øi bazatæ pe elemente economice. România nu°øi poate modernizaeconomia, nu poate realiza o economie de piaflæ decât cu sprijinul cercuriloreconomice occidentale — e foarte important ca ea sæ fie conectatæ la mecanismeleinstituflionale ale cooperærii economice din Europa.

Pe de altæ parte, e deosebit de important ca România sæ capete acces laanumite facilitæfli economice, care sæ fie obflinute prin intermediul CEE, G24 ø.a. Deblocarea semnærii Acordului comercial cu România de cætre CEEa reprezentat un element deosebit de pozitiv în apropierea României demecanismele economice europene.

Apare un element suplimentar de presiune pentru o politicæ externæ centratæpe spafliul european. El este esenflial legat de securitatea României în contextuleuropean, în condifliile în care Tratatul de la Varøovia se destructureazæ øi înmæsura în care apar tot felul de inifliative subregionale de asigurare a securitæfliiîn Europa øi în cadrul mai larg de edificare a unei noi Europe în cadrul CSCE.

Organizarea securitæflii europene va fi un exercifliu deosebit de dificil.România nu face parte dintre cei care au o abordare naivæ în legæturæ cuunificarea Germaniei. Sunt unii care cred cæ problemele în Europa s°au terminatdatoritæ unificærii Germaniei. Noi credem cæ problemele vor continua, iar unelese vor dezvolta øi mai mult în viitor.


543

Germania se va dezvolta ca o putere economicæ deosebitæ în Europa. Vaîncepe sæ°øi construiascæ unele zone de influenflæ. Cætre unele se va îndreptaGermania însæøi, iar alte flæri se vor îndrepta ele însele spre Germania, ca fluturiispre o lampæ strælucitoare.

În acelaøi timp, ceea ce se întâmplæ în URSS e deosebit de complicat øi poatecrea foarte multe probleme. Dupæ pærerea noastræ, în URSS se încearcæ o politicæde deschidere a supapelor, pentru disiparea tensiunilor interne, dar nu e foartesigur cæ acest proces va reuøi.

În orice caz, se produce un fenomen foarte interesant. În timp ce putereaGermaniei creøte, puterea URSS scade în mod comparativ. Oricum, axaBonn–Moscova a fost principala axæ de schimbare în Europa øi va continuasæ reprezinte un element esenflial în sistemul de securitate europeanæ.

Una din problemele esenfliale în Europa e legatæ de dimensiunea atlanticæa securitæflii europene, cu alte cuvinte dacæ americanii vor ræmâne sau nu înEuropa. Existæ douæ poziflii contradictorii: pe de°o parte, poziflia celor care dorescmenflinerea NATO, pentru ca Germania sæ fie controlatæ în interiorul acestuipact militar øi, pe de altæ parte, sunt cei care ar dori scoaterea americanilordin Europa, din perspectiva unor interese strict economice. În orice caz, e clarcæ vor apærea — au øi apærut — tentaflii revizioniste, care pornesc de la dorinflade schimbare a statutului politic øi ajung pânæ la dorinfla de schimbare afrontierelor.

Reperele principale ale acestui proces sunt urmætoarele: dorinfla de separarea flærilor baltice de URSS; schimbarea paønicæ a frontierelor prin unificareaGermaniei; utilizarea problemei minoritæflilor naflionale ca instrument politicalternativ pentru schimbarea frontierelor. Aceasta e modalitatea utilizatæ deUngaria în relafliile sale cu România, Iugoslavia, Cehoslovacia. Oricum, esteclar cæ desfiinflarea sistemului de control perfect prin blocurile militare a dusla apariflia unor probleme care existau, dar erau îngheflate, în interesul „bineluicolectiv“ al membrilor celor douæ blocuri militare.

Se observæ øi o anumitæ dorinflæ a flærilor europene de a introduce opfliuniproprii în preocupærile de organizare europeanæ. De aici, unele propuneri de

ADRIAN NÆSTASE

544

creare a unor structuri subregionale. Spre exemplu, Pentagonala formatæ înEuropa Centralæ de Ungaria, Austria, Iugoslavia, Italia øi Cehoslovacia. Apoi,preocuparea de a crea o Conferinflæ pentru securitate øi cooperare pentruMediterana. De asemenea, inifliativa noastræ de organizare a unui Forum alSecuritæflii øi Cooperærii în Balcani, ca parte integrantæ a procesului CSCE.Existæ, de asemenea, o propunere a Turciei de organizare a unei asociaflii laMarea Neagræ — cu participarea României, Bulgariei øi a statelor din SudulUniunii Sovietice.

Deosebit de interesantæ e noua inifliativæ a României, lansatæ depreøedintelui Iliescu în discufliile de la Adunarea Generalæ a ONU de crearea unei asociaflii dunærene, care sæ dezvolte relafliile dintre flærile riverane MæriiNegre øi Dunærii, flinând seama de posibilitæflile oferite de canalul Dunære–Marea Neagræ øi Rin–Maine–Dunære. Asociaflia vrea sæ sublinieze ideea noastræde a crea facilitæfli portuare la gurile Dunærii øi la Marea Neagræ, ceea ce vapermite statelor neeuropene sæ°øi stabileascæ facilitæfli portuare øi depozite, iarde acolo prin gurile Dunærii sæ pætrundæ în Europa, în special dupæ 1992.

Situaflia din Europa e deosebit de complexæ. Un moment important îl vareprezenta Reuniunea de la Paris la nivelul øefilor de stat øi guvern. Speræmsæ ne prezentæm cu puncte de vedere interesante care sæ contribuie la o maibunæ organizare europeanæ.

În orice caz, noi nu concepem noua Europæ ca o fortæreaflæ autarhicæ, separatæøi, în continuare, consideræm cæ o dimensiune importantæ a politicii europenetrebuie sæ priveascæ relafliile Nord°Sud øi problema dezvoltærii. Dupæ ce adispærut axa ideologicæ Est°Vest, România ar trebui sæ°øi stabileascæ locul înNord sau în Sud, ceea ce nu e foarte simplu. România e øi în Nord øi în Sud.

În încheiere, referitor la situaflia din Golf: poziflia României a fost foarteclaræ, s°a bazat pe cerinfla respectærii principiilor Cartei ONU. Ea nu a fostîndreptatæ împotriva Irakului. Efectiv, a fost vorba de o poziflie principialæ.De aceea, poziflia noastræ a fost moderatæ, din care am încercat sæ excludemexcesele øi pozifliile extreme. Speræm sæ se ajungæ cât mai rapid la o soluflie


545

politicæ, cu atât mai mult cu cât interesele noastre au fost afectate foarte seriosde aceastæ crizæ.

Încercæm sæ dezvoltæm relafliile noastre cu toate flærile arabe. Aø aminti vizitarecentæ în Qatar øi Arabia Sauditæ efectuatæ de secretarul de Stat în MAERomulus Neagu. În legæturæ cu acest conflict se pot face nenumærate speculaflii.Nu intru în acest labirint care trebuie sæ flinæ seama de invazia din Kuwait,de preocuparea pentru controlul zæcæmintelor petroliere din Orientul Mijlociuøi preocuparea pentru forfla militaræ a Irakului în zonæ.

Ne oprim aici, pentru cæ timpul ne constrânge, deøi e plæcut sæ stæm de vorbæ.Qian Qichen: În ceea ce priveøte situaflia internaflionalæ, afli fæcut o analizæfoarte bunæ, în special asupra situafliei din Europa.

Este un lucru care meritæ salutat: destinderea relafliilor SUA–URSS. Amgreøi dacæ am crede cæ lumea va fi liniøtitæ øi va urma pace dupæ destinderearelafliilor URSS–SUA; nu e realist sæ se creadæ asta.

A dispærut confruntarea dintre blocurile militare, dar au apærut noileprobleme, fiindcæ vechiul model de structurare a relafliilor în plan internaflionala dispærut, iar cel nou nu s°a format — schimbæri pe plan internaflional øiciocniri inerente. Criza din Golf a dovedit tocmai acest fapt.

În Europa, dupæ unificare, Germania a devenit o forflæ în creøtere, iar URSSîøi pierde din forfla de mare putere, dar ræmâne o putere importantæ ca potenflial;de aceea, Europa nu poate avea o perioadæ liniøtitæ.

În aceastæ situaflie, diplomaflia chinezæ øi obiectivele politicii externe a Chineiræmân aceleaøi — relaflii externe de pace, o politicæ independentæ, autonomæ,care urmæreøte ca obiectiv important menflinerea pæcii în lume øi instaurareaunui mediu propice de pace pentru construcflie în China.

Un principiu pe care l°am subliniat în ultimul timp este instaurarea noiiordini internaflionale, în primul rând relaflii normale între state, bazate pecele cinci principii ale coexistenflei paønice. De aceea, fie cæ este vorba de o nouæpoliticæ de forflæ ori de fapte øi acfliuni care contravin principiilor relafliilor întrestate, indiferent dacæ e pe plan internaflional general sau pe plan regional —sunt fapte care meritæ vigilenflæ øi opunere.

ADRIAN NÆSTASE

546

Vor apærea în viitor multe organizaflii regionale sau subregionale. Dacæ acesteorganizaflii sunt economice, ele cautæ dezvoltarea comunæ a tuturor membrilorlor øi nu sunt exclusiviste — acesta este un lucru bun. Dacæ aceste organizafliisau grupæri urmæresc obiective de extindere în detrimentul intereselor altor flæri,ele vor fi periculoase.

Consideræm cæ noua politicæ de forflæ sau noul plan de acaparare a lumiinu vor avea posibilitæfli de reuøitæ. În orice caz, lumea nu va avea în viitor oliniøte perfectæ. Esenflial e ca prin forfle proprii sæ ne construim bine flara. Chinaøi°a propus acest obiectiv de politicæ externæ.Adrian Næstase: Un punct de vedere pe care îl respectæm øi îl apreciem.

Ræmân, din pæcate, în afara discufliei noastre numeroase subiecte privindevoluflii foarte interesante pentru noi de pe alte continente.

Noi am propus un document, pe care l°am transmis de la Bucureøti — unaide°mémoire — care cuprinde în mare ce am discutat øi am cæzut de acord,dacæ apreciafli cæ ar fi un document util al acestei întâlniri øi desigur dacæmai e timp pentru a reflecta asupra lui øi îl putem semna. Qian Qichen: Mai avem timp sæ ne consultæm. Referitor la situaflia din Asiamai discutæm øi la masæ.


12.15 Dejun oficial oferit de ministrul Afacerilor Externe al RepubliciiPopulare Chineze, Qian Qichen, în cinstea lui Adrian Næstase, ministrude Externe al României.

Dejunul se terminæ la 13.30.

16.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primitde Yang Shangkun1, preøedinte al Republicii Populare Chineze.


547

1 Yang Shangkun, preøedintele Republicii Populare Chineze (8 aprilie 1988–27 martie 1993).

Yang Shangkun: Ureazæ bun sosit oaspetelui român. Întreabæ ce face preøe-dintele Ion Iliescu.Adrian Næstase: Încearcæ sæ revinæ la ora Bucureøtilor, dupæ o cælætorie destulde lungæ la New York.

L°a rugat sæ transmitæ cele mai bune gânduri øi uræri de succes preøedinteluiYang Shangkun, precum øi faptul cæ aøteaptæ cu interes vizita în China, careîi va face mare plæcere.Yang Shangkun: Cu aceleaøi sentimente doreøte sæ°l vadæ cât de curând.Adrian Næstase: Am plæcerea de a transmite mesajul din partea preøedinteluiIon Iliescu.Yang Shangkun: Mulflumeøte. Partea chinezæ doreøte ca între cele douæ flærisæ fie un schimb de vizite cât mai frecvent, pentru o cunoaøtere reciprocæ câtmai profundæ.

Vefli merge øi în Sud, e foarte bine. China e o flaræ foarte mare. E importantde væzut øi alte locuri.

În ultimii ani, putem aprecia cæ dezvoltarea flærii noastre e bunæ. Domnulministru v°a prezentat aceastæ dezvoltare.

Dupæ cum cunoaøtefli, dupæ 4 iunie 1989, flara noastræ a suferit de pe urmasancfliunilor economice. Aceste sancfliuni economice au fost exercitate de câtevaflæri capitaliste dezvoltate. Poziflia noastræ faflæ de aceste sancfliuni este claræ:în primul rând, suntem împotriva lor; în al doilea rând, nu ne temem de ele.

Ne opunem lor pentru cæ e nedrept. Nu sunt motive. Occidentalii au primitinformaflii incorecte øi au ajuns la concluzii greøite. Ei au crezut cæ prin acestesancfliuni economice vor schimba direcflia pe care am ales°o. Ei au subestimatforfla partidului øi poporului nostru. Chiar dacæ nu ne e teamæ, presiunea existædin partea lor. Singura soluflie e sæ°i facem faflæ. Ei au apreciat greøit capacitateade rezistenflæ din partea poporului øi statului chinez împotriva presiunilor dinafaræ. China e o flaræ cu o economie nu prea dezvoltatæ, cu diferenfle foartemari între regiuni, dar capacitatea de rezistenflæ împotriva presiunilor e destulde mare.

ADRIAN NÆSTASE

548

De fapt, istoria noii Chine, de la înfiinflare, este o istorie a existenflei øidezvoltærii sub diferite presiuni. Bineînfleles, aceste sancfliuni ne°au cauzatpierderi. Dar aceastæ decizie a Occidentului, de a exercita presiuni øi prinpresiuni sæ îngenuncheze poporul, iar partidul øi guvernul chinez sæ schimbecursul dezvoltærii nu e una potrivitæ pentru relaflii normale între parteneri egali.

Prin eforturi de mai bine de un an, unele dificultæfli sunt depæøite. Deexemplu, aøa cum v°a fost prezentat øi de cætre ministru, dupæ o creøtere masivæa preflurilor, acum e o situaflie echilibratæ. Creøterea preflurilor a generat øiinflaflie. Am pus în circulaflie mai multæ monedæ. Aceastæ situaflie s°a îmbu-nætæflit într°o mæsuræ.

Øi cu România, în comerflul exterior, am avut dificultæfli într°o perioadæ.Øi în domeniul cooperærii în producflie am avut dificultæfli. De exemplu, maimulte societæfli comerciale øi°au retras reprezentanflii dupæ 4 iunie. Numærulturiøtilor stræini care viziteazæ China a fost restrâns. Unele obiective øi contractede colaborare cu capital stræin, deja semnate, au fost anulate.

Se poate spune cæ dupæ eforturi de mai bine de un an situaflia s°a îmbunætæflit,iar sancfliunile economice din partea unor flæri au fost slæbite în bunæ mæsuræ.

Domnul ambasador a venit tocmai în aceastæ perioadæ a Asiadei1. Prinorganizarea Asiadei, am reuøit sæ lichidæm blocajul din partea unor flæri îndomeniul politic øi schimburile s°a multiplicat. Domnul ambasador, care vorbeøtelimba chinezæ øi are cunoøtinfle în China, poate aprecia caracterul schimbærilordin China.

La ambasadæ sunt mulfli buni cunoscætori ai limbii chineze, care au condifliifoarte bune de muncæ deoarece pot lucra direct, færæ translatori. Cunoaøtemcæ øi în România mai sunt cunoscætori de limba chinezæ, ceea ce e foarte bine.

Situaflia din flara noastræ e, pe ansamblu, în continuare îmbunætæflitæ, darmai avem dificultæfli care trebuie depæøite. Unele sunt mai mari øi mai greude depæøit.


549

1 Cea de°a XI°a ediflie a Asiadei (o Olimpiadæ a flærilor asiatice) a avut loc în vara anului 1990.

De exemplu, în ceea ce priveøte populaflia, în fiecare an creøte cu 15–16milioane — e o problemæ foarte gravæ. Dupæ ce omul se naøte, îi trebuie hranæ,îmbræcæminte, casæ, educaflie. Deci, avem obligaflia ca prin politica noastræsæ putem controla creøterea populafliei. Avem mai multe soluflii øi politici, dartrebuie sæ le aplicæm mai exigent în planificarea populafliei. Færæ o planificarefoarte serioasæ, surplusul anual de cereale nu e suficient pentru noii næscufli.

De aceea, în ceea ce priveøte dezvoltarea economicæ, agricultura e încæ peprimul plan, sæ facem ca în agriculturæ sæ avem activitæfli bune.

Într°un cuvânt, am trecut printr°o perioadæ mai dificilæ øi acum situafliase îmbunætæfleøte treptat.

În ceea ce priveøte situaflia României, ne bucuræm cæ în flara dumneavoastræs°a realizat o stabilitate. De fapt, în momentul actual, am lansat chemarea lastabilitate, care e pe primul loc — e øi politica noastræ. Færæ stabilitate, stareade spirit pozitivæ a populafliei, domnia ordinii, disciplina în producflie nu sepot concepe. De aceea, ne bucuræ foarte mult cæ situaflia României s°a stabilizatøi se stabilizeazæ tot mai mult.

Între China øi România existæ relaflii tradiflionale, îndelungate de priete-nie. Pe baza acestei situaflii stabile, avefli succes în construcflia dumneavoastræ.Dorim sæ dezvoltæm în continuare relafliile de prietenie cu România.

Øi în trecut relafliile noastre au fost foarte bune. Sunt convins cæ sub con-ducerea preøedintelui Ion Iliescu, pe baza situafliei stabilizate, relafliile noastrede colaborare nu numai cæ se pot reface, ci se pot dezvolta.

Noi adresæm cu acest prilej urarea ca România sæ aibæ succes øi reuøitæ îndezvoltarea flærii.

Dumneavoastræ cunoaøtefli cæ am lansat invitaflia ca preøedintele Ion Iliescusæ viziteze China. Speræm sæ°l vedem cât mai curând la Beijing. Cu acest prilej,vom purta discuflii mai profunde øi mai pe larg.

Alte detalii au fost prezentate de domnul ministru. Nu le mai repet.Am formulat propunerea ca ambasadorul dumneavoastræ, vechi prieten al

poporului chinez, sæ aibæ cunoøtinfle cât mai profunde despre realitatea noastræ,

ADRIAN NÆSTASE

550

sæ ne facæ sugestii, iar prin schimburi de pæreri øi prietenie sæ dezvoltæm relafliilede colaborare.Adrian Næstase: Mulflumiri pentru onoarea primirii øi pentru cuvinteleadresate. Am putut sæ înflelegem mai bine realizærile øi perspectivele de dezvoltareale poporului chinez.

Domnul preøedinte Iliescu, pe care l°am væzut înainte de plecare, m°aînsærcinat sæ væ transmit gândurile cele mai bune øi sæ afirm neræbdarea dea veni sæ væ vadæ øi sæ ia cunoøtinflæ de realizærile poporului chinez. De altfel,are prieteni personali în conducerea dumneavoastræ øi îøi aduce aminte cu plæcerede anii de facultate, când era coleg cu Li Peng1.Yang Shangkun: Au fost colegi. Øi Li Peng ne vorbeøte de acest fapt.Adrian Næstase: De asemenea, m°a rugat sæ transmit cele mai bune salutæriøi pentru ceilalfli membri ai conducerii partidului — Deng Xiaoping2, JiangZemin3. Væ rog sæ acceptafli cele mai bune gânduri din partea preøedinteluiIliescu, a celorlalfli conducætori români, cu dorinfla de a întæri pe mai departerelafliile de prietenie cu poporul chinez.Yang Shangkun: Mulflumiri. Øi secretarul general Jiang Zemin a fost înRomânia.Adrian Næstase: Faptul cæ domnul Romulus Budura a fost numit la Beijingnu e întâmplætor. Se datoreazæ atât faptului cæ e foarte apropiat de preøedinteleIliescu, cât øi faptului cæ a participat direct la începutul construcfliei democraticeîn România în decembrie ’89 øi nu în ultimul rând cæ poate lua direct legæturacu dumneavoastræ øi cu tot ce înseamnæ bogæflia culturalæ chinezæ.


551

1 Li Peng, premier al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze (24 noiembrie 1987–17martie 1998)

2 Deng Xiaoping (1904–1997). Om politic øi de stat chinez. Personalitate proeminentæ a viefliipolitice din China. Secretar general (1956–1967) øi vicepreøedinte (din 1977) al C.C. al PartiduluiComunist Chinez. Vicepreøedinte al Consiliului de Stat (1954; 1975–1976 øi 1977–1980).Vicepreøedinte (1975–1976) øi preøedinte (1981–1990 al Comisiei Militare a C.C. al PartiduluiComunist Chinez. A contribuit la iniflierea unui amplu program reformator al societæflii chineze.

3 Jiang Zemin. Om politic øi de stat chinez. Secretar general al Partidului Comunist Chinez(din 24 iunie 1989). Preøedinte al Republicii Populare Chineze (din 27 martie 1993).

Yang Shangkun: Pronunflia domnului ambasador în limba chinezæ e maicorectæ decât a mea. Noi vorbim un dialect. Domnul ambasador øi Isticioaia1

vorbesc în limba oficialæ.Adrian Næstase: Câteva cuvinte despre ceea ce se întâmplæ în România.

Noi ne°am gæsit dupæ luna iunie a.c. într°o situaflie asemænætoare cu ceape care o evocafli dumneavoastræ în legæturæ cu China.

S°a încercat øi în legæturæ cu România sæ se obflinæ o anumitæ izolare inter-naflionalæ. Ea nu poate sæ reuøeascæ, în primul rând datoritæ faptului cæ existæun sprijin masiv al populafliei pentru conducerea actualæ øi pentru programulde reformæ pe care aceasta îl propune, iar în al doilea rând, pentru cæ România,ca øi China, are numeroøi prieteni øi acest lucru conteazæ foarte mult înmomentul de faflæ.

Procesul democratic a început prin modificarea structurilor politice pe planintern, prin funcflionarea democraticæ a parlamentului øi activitatea foarteenergicæ a guvernului, care vizeazæ în special trecerea la economia de piaflæ.

Încercæm, în acelaøi timp, sæ asiguræm protecflia socialæ necesaræ pentrupopulaflie, încât sæ nu adæugæm noi sacrificii la ceea ce a reprezentat o lungæsuferinflæ a poporului român. De aceea, e extrem de important în momentulde faflæ sæ modernizæm industria, sæ asiguræm investiflii de capital øi sæ asiguræmsæ funcflioneze bine agricultura.

Noi suntem în acest moment într°o perioadæ în care avem anumite dificultæfli,care flin de începutul unui nou proces economic. Dificultæflile sunt mai mariøi din cauza faptului cæ, dupæ Revoluflie, au crescut foarte mult speranflele øiaøteptærile populafliei. Oamenii au crezut cæ problemele lor pot fi rezolvate uøorøi în timp foarte scurt.

Starea de spirit a oamenilor e foarte importantæ în acest moment, când serealizeazæ tranziflia spre economia de piaflæ øi oamenii trebuie sæ fie convinøicæ formulele la care recurgem sunt cele mai bune pentru tranziflie.

Din pæcate, primele mæsuri de restructurare a economiei, care necesitæ oliberalizare a preflurilor controlate de stat, au produs inflaflie øi o lipsæ de bunuri

ADRIAN NÆSTASE

552

1 Viorel Isticioaia°Budura. Diplomat român.

de consum, lucruri care nu sunt favorabile în acest moment pentru starea despirit a populafliei. De aceea, noi am adresat rugæmintea prietenilor noøtri chinezisæ obflinem sprijin pentru cumpærarea prin credit de bunuri de consum, încât,færæ stânjenirea pieflei dumneavoastræ, sæ satisfacem cererea de bunuri pe piaflaromâneascæ.

Noi încercæm în continuare sæ stimulæm apariflia cât mai multor între-prinderi mici øi mijlocii, sæ încurajæm inifliativa particularæ, pentru a obflinecât mai rapid ridicarea nivelului de trai al oamenilor.

Avem peste 4.000 de întreprinderi mici øi mijlocii øi 400 societæfli mixte.Începem sæ primim tot mai multe oferte de investiflii în România. Mulfliinvestitori consideræ cu România e o piaflæ interesantæ, pentru cæ nu avem datoriiexterne.

Pe de altæ parte, s°au fæcut foarte multe investiflii în industrie øi infrastructuræ,care chiar dacæ e învechitæ, poate fi folositæ øi modernizatæ.

În ceea ce priveøte cooperarea internaflionalæ, am avut privilegiul de a mæîntrefline cu domnul ministru øi am trecut în revistæ numeroase aspecte.Yang Shangkun: Am urmærit cu atenflie expunerea dumneavoastræ asuprasituafliei din România. Unele dificultæfli pe care le întâmpinafli dumneavoastræsunt asemænætoare cu ale noastre. Poate cæ diferæ numai gradul de dificultate.

Suntem într°o fazæ de experimentæri øi dorim sæ îmbunætæflim cât mai multeconomia socialistæ cu elemente ale economiei de piaflæ.

În domeniul atragerii de capital stræin — întreprinderi mici øi mijlocii øichiar capital stræin exclusiv — avem unele experienfle. Acestea au avut loc maiîntâi în provincia Guangdung, unde vefli merge, pentru cæ acolo aceastæ politicæa început mai devreme.

Consider cæ e o idee foarte bunæ sæ vizitafli Guangdung pentru cæ vefli aveaocazia sæ væ documentafli la fafla locului care experienfle sunt utile dumnea-voastræ øi care experienfle trebuie uitate.

Vizita la Shenzhen e foarte bunæ, de asemenea. Totul e nou construit: dela un sat færæ importanflæ, a ajuns la 550.000 de locuitori în foarte scurt timp.


553

Consider cæ din aceste experimente øi realizæri se poate învæfla reciproc. Chiaram o idee ca, în viitor, sæ trimitefli grupe de experfli sæ se documenteze øi sæ vadæceea ce am încercat øi am reuøit în acest domeniu în mod concret, ce v°ar fi util.Adrian Næstase: Mulflumiri pentru informaflii.Yang Shangkun: Cu acest prilej, aø dori ca în numele secretarului generalZemin øi al primului°ministru Li Peng sæ transmit preøedintelui Iliescu celemai bune gânduri. Øi ei aøteaptæ vizita preøedintelui Iliescu. Speræm sæ°l vedemcât mai curând. Li Peng mereu vorbeøte de preøedintele Iliescu, care i°a fostcoleg.

Mâine vefli fi în provincie. Sper sæ mai revenifli în China.Adrian Næstase: Mulflumiri pentru ospitalitatea deosebitæ.

Speræm cæ împreunæ vom putea lucra la o dezvoltare cât mai rapidæ arelafliilor româno°chineze. Avem o øansæ care nu trebuie sæ o risipim. Vom cæutasæ folosim toate posibilitæflile în acest scop.Yang Shangkun: Mulflumiri.


14 octombrie 1990

9.00 Adrian Næstase pleacæ cu avionul la Guangzhou (Canton).Sosirea la 11.45.

12.00 Dejun oferit în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externeal României, de cætre reprezentantul guvernului popular al provincieiGuangdung


14.40 Adrian Næstase pleacæ cu trenul la Shenzhen.Sosirea la 16.31.

ADRIAN NÆSTASE

554

18.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøteøi are convorbiri cu Zhang Hongyi, viceprimar al municipiuluiShenzhen, urmate de un dineu oferit de primar în onoarea ministruluiromân al Afacerilor Externe.

Dineul de terminæ la 20.50.

15 octombrie 1990

Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe, ziarului„Libertatea“ (domnului Emil Jurcæ)1

Î: Domnule ministru, care sunt principalele obiective ale apropiateiConferinfle a miniøtrilor Afacerilor Externe din flærile balcanice — ceade°a doua — ce va avea loc la Tirana între 24 øi 25 octombrie a.c.?

R: Participanflii la Conferinflæ îøi propun sæ facæ un bilanfl al cooperæriimultilaterale dintre flærile balcanice în decursul celor doi ani øi jumætatecare au trecut de la prima întâlnire a miniøtrilor de Externe ai tuturorflærilor balcanice, care a avut loc la Belgrad, în februarie 1988.

Un al doilea obiectiv esenflial al Conferinflei de la Tirana vizeazæ exa-minarea modalitæflilor de extindere øi aprofundare a colaborærii balca-nice, în interesul dezvoltærii economice øi sociale a tuturor statelor dinBalcani, al pæcii, securitæflii øi înflelegerii în aceastæ regiune.

fiærile balcanice se prezintæ la Conferinfla de la Tirana cu un bilanflbogat de cooperare multilateralæ. În ultimii ani, aceste flæri, prin numærulconsiderabil de reuniuni balcanice care au avut loc, au examinat împreunæprincipalele direcflii øi domenii de conlucrare în folosul reciproc. Dez-voltarea industrialæ, modernizarea agricolæ, transporturile øi comunicafliile,turismul, protecflia mediului înconjurætor, întærirea încrederii øi


555

1 Publicat sub titlul „Sunt mulfli factori care pledeazæ în favoarea deschiderii unei faze noi înraporturile interbalcanice“, în „Libertatea“, 15 octombrie 1990.

respectului reciproc — sunt numai câteva din manifestærile colective alestatelor balcanice din ultimii doi ani øi jumætate. Dacæ aceastæ perioadæpoate fi consideratæ ca o fazæ de explorare activæ a potenflialului deconlucrare interbalcanicæ, apropiata Conferinflæ de la Tirana poate, princoncluziile øi rezultatele sale, deschide calea spre o fazæ, sæ spunemaplicativæ, de elaborare øi înfæptuire a unor proiecte øi programe concretede colaborare multilateralæ în domenii de interes reciproc.

Î: Ce semnificaflie are reuniunea de la Tirana, având în vedere cæ înaceastæ zonæ, cât øi în Europa, s°au produs mari mutaflii politice?

R: Dupæ pærerea mea, Conferinfla de la Tirana are loc într°un momentunic în istoria europeanæ, care favorizeazæ conferirea unor dimensiuninoi conlucrærii interbalcanice. Sunt mai mulfli factori care pledeazæ înfavoarea deschiderii unei faze noi în raporturile dintre flærile balcanice.Transformærile profunde care au avut loc în ultimul an pe continentuleuropean, în special în Europa de Est, au produs efecte multiple.

Relafliile dintre nafliunile europene, inclusiv cele balcanice, au încetatsæ mai fie marcate de disputele ideologice, care timp de peste patru deceniiau menflinut Europa øi întreaga lume într°o stare de permanentæ tensiune.Drepturile omului se transformæ vizibil dintr°un teren de confruntareîntr°o sferæ de cooperare. Competiflia militaræ care, în întreaga perioadæpostbelicæ, a eliminat atmosfera de Ræzboi Rece, accentuând continuupericolul de conflict, a cedat locul negocierilor pentru reducerea sub-stanflialæ a armamentelor øi forflelor armate. Unificarea Germanieiconstituie øi ea o expresie a spiritului nou care prevaleazæ în raporturiledintre flærile continentului european. În aceste condiflii, în prim°planulraporturilor intereuropene, în special în Balcani, avanseazæ cooperareaeconomicæ, tehnico°øtiinflificæ, culturalæ øi în alte domenii, care serveøteintereselor majore ale tuturor flærilor.

Î: Recent, la New York a avut loc un schimb de pæreri între miniøtriiAfacerilor Externe din flærile balcanice. Ce s°a degajat în urma acesteireuniuni?

ADRIAN NÆSTASE

556

R: Toate flærile balcanice au în prezent o viziune similaræ în legæturæcu perspectivele extinderii colaborærii balcanice. Acest lucru s°aremarcat clar cu prilejul reuniunii adjuncflilor miniøtrilor de Externe aiacestor state, care a avut loc la Bucureøti în prima parte a lunii septembrie.Schimbul de pæreri prilejuit de întâlnirea miniøtrilor de Externe ai flærilorbalcanice, care a avut loc la New York, la inifliativa ministrului de Externeal Albaniei, a dat expresie voinflei politice a acestor flæri de a da un impulsnou relafliilor dintre ele. Se afirmæ tot mai mult înflelegerea generalæ cædezvoltarea colaborærii multilaterale øi bilaterale pe diverse planuri înBalcani este de naturæ sæ conducæ la un climat mai bun de încredere øirespect reciproc, facilitând astfel soluflionarea neînflelegerilor care maipersistæ în aceastæ regiune.

Î: Cum vede flara noastræ aceastæ conferinflæ? Care este rolul flærilorbalcanice în contextul actual european?

R: Ca øi celelalte flæri balcanice, øi România apreciazæ cæ securitateaøi cooperarea în Balcani constituie o parte integrantæ a procesului desecuritate øi cooperare din Europa, care, în ultimul timp, cunoaøte odinamicæ nouæ. Luna viitoare, la Paris, øefii de stat sau de guvern ainafliunilor europene, SUA øi Canadei vor lua hotærâri de însemnætatemajoræ pentru viitoarea organizare a pæcii øi colaborærii în Europa. Vorfi create primele instituflii paneuropene menite sæ orienteze activitæflilede cooperare la scara întregului continent în direcflia unei Europedemocratice, paønice øi unite. Conferinfla de la Tirana are posibilitateasæ aducæ, prin rezultatele sale, o contribuflie concretæ la succesul reuniuniide la Paris. Se are, de altfel, în vedere ca întâlnirea de la Tirana aminiøtrilor de Externe sæ adreseze Reuniunii la nivel înalt de la Paris unmesaj conflinând hotærârea flærilor balcanice de a impulsiona, prinextinderea conlucrærii dintre ele, procesele de cooperare øi securitate lascara întregului continent.

Dupæ pærerea noastræ, premisele favorabile care s°au deschis pe planpolitic în Europa permit flærilor balcanice, care au vechi tradiflii de


557

cooperare øi interese comune, sæ joace un rol activ în accelerarea procesuluide stabilire a unei noi structuri de securitate øi cooperare pe continentuleuropean. Pornind de la acest flel, România a propus recent crearea unuiForum pentru Securitate øi Cooperare în Balcani, care sæ ducæ laîmbunætæflirea relafliilor dintre flærile regiunii ca o parte integrantæ aprocesului CSCE.

7.45 Adrian Næstase participæ la micul dejun dejun oferit de Yi ShaoHui, øeful Biroului Shenzhen Properties & Resources Development.

Micul dejun se terminæ la 8.20.

8.30 Adrian Næstase viziteazæ Parcul „China Splendidæ“.Vizita se terminæ la 10.15.

11.10 Adrian Næstase viziteazæ Expoziflia industrialæ Shenzhen.Vizita se terminæ la 11.45.

13.30 Adrian Næstase pleacæ cu trenul la Guangzhou.Sosirea la 15.22.

15.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României are o întâlnirecu Gu Yongjiang, adjunct al ministrului Relafliilor Economice øiComerciale cu Stræinætatea, urmatæ de vizita la Târgul de toamnæGuangzhou.

Vizita se terminæ la 16.30.

18.30 Adrian Næstase pleacæ cu avionul la Beijing.Sosirea la Beijing la 21.15.

ADRIAN NÆSTASE

558

16 octombrie 1990

10.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primitde Zhou Peiyuan, vicepreøedinte al Consiliului Naflional al ConferinfleiPolitice Consultative a Poporului Chinez.

Zhou Peiyuan: Aø începe prin a°mi exprima bucuria noastræ pentru vizitadumneavoastræ în China øi pentru vizita la Consiliul nostru øi væ adresez unbun venit dumneavoastræ øi celorlalfli oaspefli români.

Între cele douæ popoare existæ relaflii de prietenie îndelungatæ øi tradiflionale.Am avut øi avem schimburi frecvente de vizite.

În vizita dumneavoastræ, afli avut întâlniri cu preøedintele Yang Shangkun,afli vizitat partea de Sud a Chinei, mai ales zona specialæ Shenzhen, în caream aplicat cea mai avansatæ politicæ de deschidere øi reformæ. Suntem bucuroøicæ ne vizitafli la sediul Consiliului Naflional.

Pentru mine e o onoare sæ væ primesc având în vedere cæ am vizitat de treiori România. Prima mea vizitæ a avut loc în 1984. Am participat împreunæcu un profesor universitar din Shanghai øi cu un prorector al Universitæflii dinBeijing la centenarul Universitæflii Bucureøti. În 1981 øi 1986 am condusdelegaflia Consiliului Naflional a Conferinflei Politice Consultative în România.

Mæ bucur foarte mult de reîntâlnirea cu domnul ambasador RomulusBudura. În 1950, la Beijing am avut întâlniri cu el, unul din cei cinci tineristudenfli din flærile est°europene care au venit la mine. Mæ ocupam de problemelestudenflilor stræini. Era prima serie de studenfli stræini trimiøi în China popularæ.

Øi doamna Budura a fost împreunæ cu domnul Budura. S°au cunoscut atunciøi s°au cæsætorit.

În 1953, am fost transferat la Universitatea Beijing øi tot acolo s°a transferatøi grupul de studenfli stræini. Øi acolo am fost directorul care se ocupa de studenfliistræini. Dintre tofli studenflii stræini aflafli atunci la Beijing, domnul ambasadorBudura a fost cel mai bun în limba chinezæ. Vorbea limba oficialæ, cultæ, foartecorect, chiar mai corect ca mine. Cunosc foarte bine nu numai pe domnul øi


559

doamna ambasador, ci øi pe fiica lor1, care a studiat limba chinezæ øi a fostla mine acasæ.

Astæzi, cu deosebitæ bucurie væ primim la sediul Consiliului Naflional alConferinflei Politice Consultative a Poporului Chinez øi aø invita pe secretarulgeneral adjunct al Consiliului Naflional sæ væ prezinte câte ceva din activitateaConsiliului, din preocupærile noastre.Secretarul general adjunct: Pentru mine e o deosebitæ plæcere sæ væ cunosc.Cu aceastæ ocazie, aø dori sæ væ prezint activitatea Consiliului Naflional alConferinflei Politice Consultative a Poporului Chinez, precum øi problemelelegate de colaborarea multipartide, sub conducerea Partidului Comunist.

Având în vedere cæ între Consiliul Naflional al Conferinflei Politice Con-sultative a Poporului Chinez øi organizafliile similare ale dumneavoastræ auavut loc schimburi frecvente øi se cunosc foarte bine, voi fi succint în prezentareaConsiliului nostru.

Conferinfla Politicæ Consultativæ a Poporului Chinez este o organizaflie defront unit, sub conducerea Partidului Comunist, øi organ executiv al sistemuluide consultæri politice øi cooperare multipartide din China. Consiliul Naflionalgrupeazæ reprezentanfli ai celor 8 partide democratice din China, 6 grupuripopulare, organizaflii færæ partid, reprezentanfli ai etnicilor chinezi de pestehotare, reprezentanfli ai minoritæflilor conlocuitoare. În flara noastræ, AdunareaPoporului este organul legislativ suprem, iar Conferinfla Politicæ Consultativæeste organul suprem de consultæri politice.

De la înfiinflare, Conferinfla noastræ a cunoscut un proces continuu dedezvoltare. La primul Consiliul Naflional, constituit imediat dupæ eliberare,am avut numai 180 de membri. În actualul Consiliu, al VII°lea, avem peste2.000 de membri. Dintre membrii Consiliului Naflional, reprezentanflii parti-delor democratice øi personalitæflile færæ partid deflin 60%, fapt care dovedeøtedezvoltarea øi întærirea frontului unit din flara noastræ.

Principalele sarcini øi obiective ale Conferinflei noastre sunt: flinând sus steagulpatriotismului øi socialismului, sæ contribuim la unirea tuturor oamenilor, la

ADRIAN NÆSTASE

560

1 Tatiana Isticioaia°Budura.

mobilizarea tuturor factorilor pozitivi, la stabilitatea øi unitatea întregului popor,la politica de deschidere øi reformæ, la construirea øi întærirea democrafliei øilegalitæflii, la realizarea politicii „o flaræ, douæ sisteme“ øi la unificarea patrieinoastre. Funcflia principalæ a Conferinflei noastre e consultarea politicæ øicontrolul democratic.

Toate politicile øi mæsurile importante luate de Partidul Comunist sauguvernul central, toate problemele majore legate de modernizarea socialistæ aflærii øi problemele mai importante de interes deosebit pentru poporul nostrutrebuie sæ treacæ prin faza consultærilor politice cu Conferinfla noastræ, iar prinaceste consultæri sæ asiguræm un proces de construcflie democraticæ, formulândpropuneri, critici øi puncte de vedere asupra activitæflii partidului øiguvernului.

Existæ o deosebire între controlul exercitat de Conferinfla noastræ øi cel exercitatde Adunarea Naflionalæ Popularæ. Adunarea Naflionalæ Popularæ exercitæ uncontrol mai mult din punct de vedere legislativ, ca organ suprem al puterii.Conferinfla noastræ exercitæ un control democratic.

Cu toate cæ controlul democratic din partea Conferinflei noastre nu reprezintæo putere de restrângere legalæ, el contribuie în mod esenflial la democratizareøi conducerea øtiinflificæ a societæflii noastre. De aceea, Conferinfla noastræreprezintæ un canal foarte sigur prin care partidul øi guvernul reuøesc sæ valorificerolul democrafliei øi sæ asimileze sugestiile întregului popor.

Ca structuræ organizatoricæ, avem pe plan naflional un Consiliu Naflionalal Conferinflei, consilii øi comitete pe provincii, municipii øi judefle — peste3.000 de organizaflii øi organisme ale Conferinflei, iar membrii organizafliilorConferinflei noastre la diferite niveluri însumeazæ peste 410.000 de membri.

Consiliul nostru se întruneøte în plen o datæ pe an. Comitetul permanental Consiliului se întruneøte de 3–4 ori pe an, iar Comitetul prezidenflial, formatdin preøedinte øi vicepreøedinfli, ori de cât ori e nevoie.

Membrii Consiliului Naflional care se întâlnesc o datæ pe an asistæ la sesiuneaordinaræ a Adunærii Naflionale Populare, discutæ planurile øi concluziileactivitæflii guvernului øi formuleazæ sugestii, propuneri øi critici.


561

Pentru activitæflile curente de consultare politicæ øi control democratic, avem14 comisii specializate, care cuprind toate domeniile de activitate: culturæ øieducaflie, medicinæ øi sport, industrie, economie, apærare naflionalæ ø.a. Membriiacestor comisii asiguræ în mod permanent documentarea øi constatarea înproblemele de interes major, formuleazæ propuneri øi puncte de vedere sub formæde rapoarte scrise, care sunt transmise organelor competente ale guvernului.

Avem o activitate curentæ sub formæ de mofliuni ale membrilor Consiliului.Orice membru al Consiliului Naflional poate formula sugestii øi propuneri subformæ de mofliuni. Avem øi o comisie specializatæ care trimite mofliunile laorganul executiv competent, care are datoria sæ ræspundæ cu privire la problemeleridicate în mofliune.

În fiecare an organizæm deplasæri ale membrilor Consiliului Naflional întoate pærflile Chinei pentru documentare øi cercetare.

Într°un cuvânt, formele de activitate sunt multiple øi diversificate, øi joacæun rol foarte important în viafla politicæ a flærii noastre, prin valorificareademocrafliei øi mobilizarea tuturor factorilor pozitivi.

Aø vrea sæ væ prezint foarte sumar sistemul nostru de colaborare multipartid.Dupæ cum øtifli, existæ 8 partide democratice în flara noastræ. Aceste partide

democratice au luat fiinflæ în perioada luptelor democratice. În timpul Revoluflieidemocratice, aceste partide democratice au avut relaflii strânse de colaborarecu Partidul Comunist. Iar prin colaborarea îndelungatæ cu Partidul Comunist,aceste partide democratice au recunoscut adeværul cæ numai Partidul ComunistChinez reuøeøte sæ dezvolte China, sæ o scoatæ din starea de særæcie, semifeudalæøi semicolonie în care se afla China. De aceea, ræspunzând pozitiv la propunereaPartidului Comunist, aceste 8 partide democratice au participat øi participæla activitatea Conferinflei Politice Consultative, fiecare devenind o parte com-ponentæ a frontului unit al Chinei.

Dupæ eliberare, aceste 8 partide au hotærât sæ ia o decizie — opfliuneistoricæ — acceptând principiul conducerii de cætre Partidul Comunist øi alcæii socialiste. Aceste principii au fost înscrise în documentul constitutiv al fiecærui

ADRIAN NÆSTASE

562

partid. De aceea, relafliile de colaborare strânsæ au luat fiinflæ în cursul anilorîndelungafli ai luptelor comune.

De fapt, acest sistem de colaborare multipartide øi de consultæri politice subconducerea Partidului Comunist a devenit în anii noøtri o politicæ fundamentalæa flærii. Este o politicæ ce se potriveøte situafliei concrete a Chinei øi care a ræspunsnecesitæflilor concrete ale Chinei.

Sistemul de colaborare multipartide sub conducerea Partidului Comunisteste diferit de sistemul pluripartidist, fiindcæ în relafliile dintre Partidul Comunistøi partidele democratice, Partidul Comunist este partid de guvernæmânt, iaraceste partide democratice sunt partide care participæ la guvernare.

În flara noastræ, Partidul Comunist conduce organele puterii, elaboreazæpolitica, principiile øi orientærile majore ale dezvoltærii flærii noastre. Iar nofliuneade partide participante la guvernare exprimæ colaborarea strânsæ cu PartidulComunist øi acceptarea conducerii de cætre Partidul Comunist. Foarte simpludefinind aceastæ nofliune, e conducerea de cætre un singur partid øi o colaborareîntre mai multe partide, iar funcfliile principale ale partidelor democratice înaceastæ privinflæ sunt comune: participarea la guvernare, dezbaterea politicilormajore øi controlul democratic.

Participarea la guvernare de cætre partidele democratice se realizeazæ în 4forme: I — organizarea de întâlniri øi consultæri democratice øi politice întrePartidul Comunist øi partidele democratice; se organizeazæ consultæri politiceîn toate problemele legate de politici øi mæsuri majore care vor fi luate de organeleexecutive, precum øi schimbæri øi numiri în cele mai importante funcflii deconducere superioaræ a statului; II — membrii Conferinflei noastre îøi desfæøoaræactivitatea øi valorificæ rolul lor în cadrul Adunærii Naflionale Populare; defapt, deputaflii noøtri în Adunarea Naflionalæ Popularæ sunt aleøi de alegætoriîn circumscripflii øi nu direct de cætre partidele democratice; deputaflii care suntmembri øi reprezentanfli ai partidelor democratice în Adunarea NaflionalæPopularæ activeazæ dupæ regulile Adunærii Naflionale; de aceea, nu sunt grupuriparlamentare ale partidelor democratice; III — numirea reprezentanflilorpartidelor democratice ca membri ai guvernului; la ora actualæ, la nivel


563

ministerial în Consiliul de Stat øi la nivelul conducerii provinciilor avem 18reprezentanfli ai partidelor democratice sau persoane færæ partid, numifli camembri ai conducerii la acest nivel; acum, ca numær nu sunt mulfli, însæurmeazæ a fi recomandafli de cætre partidele democratice øi alfli reprezentanfli,care speræm sæ fie numifli ca miniøtri, miniøtri adjuncfli, guvernatori øi vice-guvernatori ai provinciilor; IV — cea mai obiønuitæ e participarea reprezen-tanflilor partidelor democratice la Conferinfla Politicæ Consultativæ; fiecare partideste un membru colectiv al Conferinflei noastre.

De fapt, sistemul de colaborare multipartid sub conducerea PartiduluiComunist este un sistem politic de partide cu caracter chinezesc care este încontinuæ îmbunætæflire øi perfecflionare.

Aceste partide democratice s°au dezvoltat foarte mult de la eliberarea flærii.În primii ani de dupæ eliberare, de la proclamarea Republicii Populare, numærulmembrilor acestor 8 partide democratice nu depæøea 10.000 de oameni. Laora actualæ, avem peste 380.000 de membri ai partidelor democratice.

Partidele democratice au, în afaræ de organul central — comitetele centraleale partidelor lor —, în toate provinciile øi municipiile mai importante, organede conducere øi organizaflii locale, afaræ de Taiwan øi Tibet.

Cu toate cæ numærul de membri ai partidelor democratice nu este foartemare, calitativ ei joacæ un rol foarte important în societate, dat fiind cæ eisunt personalitæfli marcante, foarte reprezentative pentru cercurile de care aparflin,la diferite niveluri.

Cam aceasta e prezentarea.Zhou Peiyuan: Domnul secretar general adjunct a fæcut o micæ expunere.Speræm cæ a fost cuprinzætoare. dacæ domnul ministru øi membrii delegaflieiau întrebæri, vom ræspunde cu multæ plæcere.Adrian Næstase: Dafli°mi voie sæ væ spun cât de onorafli suntem de aceastæprimire, pe care o consideræm deosebit de importantæ pentru noi.

În al doilea rând, aø vrea sæ væ spun cæ este o plæcere øi un privilegiu pentrunoi de a fi fost primifli în cadrul vizitei de preøedintele Yang Shangkun, faptulcæ am avut convorbiri foarte utile cu ministrul Qian Qichen øi am avut ocazia

ADRIAN NÆSTASE

564

sæ vizitæm regiunile sudice ale Chinei, unde am constatat realizærile deosebiteale poporului chinez.

Øi pentru mine este o ocazie deosebitæ de a revedea China dupæ o perioadæde 5 ani; atunci am avut cinstea de a vizita centre universitare importantedin China, am flinut mai multe prelegeri øi am avut întâlniri importante cumulfli specialiøti din domeniile dreptului internaflional øi relafliilor internaflionale.

Pânæ în decembrie 1989 am lucrat la Universitatea din Bucureøti, Institutulde Cercetæri Juridice. De aceea, e o deosebitæ plæcere sæ væ cunosc, deoarececunosc prestigiul dumneavoastræ øtiinflific øi autoritatea dumneavoastræ în lumeaacademicæ.

Mulflumesc secretarului general adjunct pentru expunerea fæcutæ øi, înaintede a face unele comentarii øi întrebæri, sæ fac o scurtæ prezentare a situaflieidin România, a evolufliilor din ultima vreme.

În România, în decembrie 1989, s°au produs schimbæri fundamentale înstructurile politice øi economice. Au fost rezultatul unor cauze øi condiflii interne,ca øi al unora externe, legate de o anumitæ evoluflie în Europa Ræsæriteanæ øiîn Europa în general.

În ceea ce priveøte opfliunea politicæ a poporului român, ea s°a evidenfliatfoarte clar cu ocazia alegerilor de la 20 mai, fiind evidentæ o opfliune decentru°stânga. Cadrul politic, însæ, s°a schimbat foarte mult. În clipa de faflæ,în România existæ peste 100 de partide.

Principalul partid este Frontul Salværii Naflionale, care a câøtigat în alegeri65% din voturile exprimate. FSN este un partid social°democrat, care se înscrieîn gama largæ a partidelor social°democrate, cu orientare de centru°stânga øicare a exprimat cel mai bine opfliunea de înnoire economicæ øi socialæ înRomânia.

Preøedintele FSN a fost domnul Ion Iliescu, care, dupæ alegerile din 20 mai,când a fost ales preøedinte al flærii cu 83%, a trebuit, conform Legii electorale,sæ°øi dea demisia de la conducerea FSN.

Guvernul actual este un rezultat al voinflei exprimate cu ocazia alegerilorøi e un guvern fæcut de FSN. Este adeværat cæ elementul esenflial care s°a avut


565

în vedere la desemnarea membrilor guvernului a fost mai puflin culoarea politicæøi îndeosebi competenfla profesionalæ.

Dintre celelalte partide, mai importante sunt PNL — un partid de centru —øi PNfi — un partid de centru°dreapta. Acestea sunt øi partidele tradiflionale,istorice din România, care, însæ, øi°au pierdut foarte mult din baza lor politicæøi socialæ. Ele reprezintæ, împreunæ, cam 10% din voturile alegætorilor. Maiexistæ un partid creat pe o bazæ etnicæ — UDMR — care are 41 de repre-zentanfli în Parlamentul României øi, de asemenea, partide ecologiste øi altele,care asiguræ o reprezentare mai largæ în Parlament a expresiilor politice deorientare diferitæ.

Raporturile dintre aceste partide sunt, uneori, contradictorii. Ele prezintæprograme øi orientæri diferite pentru dezvoltarea societæflii româneøti. Aceastaîn condifliile în care existæ numeroase diferenfle între grupurile sociale din interiorøi interese din afaræ în legæturæ cu evoluflia viitoare politico°socialæ a României.Din aceste motive, cele 10 luni din decembrie pânæ acum au fost marcate dedispute foarte puternice øi uneori chiar violenfle, care au marcat expresia acestororientæri diferite øi interese divergente.

O perioadæ foarte fierbinte a fost perioada alegerilor din mai. În momentulde faflæ, viafla politicæ e mult mai calmæ, în sensul cæ problemele au fost preluatede guvern, care a devenit flinta fireascæ a criticilor, iar celelalte partide politiceîncearcæ sæ se refacæ pentru lupta politicæ de la alegerile care vor avea loc înmai puflin de doi ani.

În Parlament, fiecare din aceste partide, sau cele mici, mai slab reprezentate,prin cooperare, au organizate grupuri parlamentare. Viafla parlamentaræ sedesfæøoaræ normal, constructiv. Principala preocupare sunt proiectele de regle-mentæri care sæ asigure trecerea la economia de piaflæ øi construirea de structuridemocratice interne.

O sarcinæ prioritaræ o reprezintæ elaborarea Constitufliei, care urmeazæ afi definitivatæ în urmætoarele 12 luni øi care va constitui legea structurilordemocratice ale flærii. Existæ o adeværatæ explozie a libertæflii de exprimare lanivelul ziarelor, al televiziunii. Sunt peste 1.500 de ziare în clipa de faflæ, ceea

ADRIAN NÆSTASE

566

ce reprezintæ de 15 ori mai mult ca înainte. Aceasta creeazæ øi o atmosferæinternæ mai tensionatæ, legatæ de modul de exprimare politicæ øi de cæutare aacelui stil de armonizare a libertæflii øi responsabilitæflii.

În România este, deci, o perioadæ de cæutæri, de fræmântæri, ca øi cum cinevaar fi miøcat apa într°o canæ cu ceai øi se aøteaptæ aøezarea frunzelor, dupæ operioadæ care dorim sæ nu fie prea lungæ.

Speræm ca lucrurile bune pe care le°am început sæ continue øi avem satisfacfliasæ simflim, în guvern, sprijinul masiv al populafliei.

În ceea ce priveøte poporul român, el are din totdeauna o deosebitæ prieteniefaflæ de poporul chinez. Speræm sæ dezvoltæm contactele la nivel politic, parla-mentar, cât øi între partide.

Speræm, de aceea, sæ se stabileascæ contactele necesare între ConferinflaConsultativæ øi partidele din România, în funcflie de orientærile øi preocupærilelor, astfel încât sæ existe un contact cât mai bun între forflele politice care existæla noi øi la dumneavoastræ.

Desigur, ca ministru de Externe, nu mai pot fi avocat al FSN. M°am angajatsæ nu fac politicæ internæ în aceastæ perioadæ. În ceea ce priveøte, însæ, o perioadæfoarte importantæ în viafla politicæ româneascæ, în care am fost secretar al FSN,principalele probleme interne øi apærarea unor principii øi valori democratice,au fost idei care mi°au ræmas foarte aproape øi în care continuu sæ cred.

Trebuie, totuøi, sæ spun cæ am început colaborarea la toate nivelurile, atâtal parlamentului, cât øi al guvernului. Pot sæ dau un exemplu în ceea ce priveøteactivitatea MAE. La sesiunea Adunærii Generale a ONU, unul dintre membriidelegafliei române a fost un reprezentant al PNL — principalul partid de opo-ziflie — vicepreøedintele sæu øi responsabil cu problemele externe ale partidului.

Acestea au fost câteva cuvinte pe care am dorit sæ le spun. Mulflumesc pentruocazia de a schimba gânduri øi informaflii despre evolufliile politice din flaranoastræ. Este extrem de important sæ menflinem legæturile, sæ øtim ce se întâmplæîn flærile noastre øi sæ menflinem contactele.Zhou Peiyuan: Mulflumesc foarte mult, în numele Consiliului Naflional alConferinflei noastre.


567

În presæ s°au publicat articole øi øtiri despre evenimentele care au urmatdupæ decembrie ‘89. Nu cunosc situaflia îndeajuns de mult. Prin expunereadumneavoastræ am putut cunoaøte mai bine problemele legate de sistemulsocial°politic din flara dumneavoastræ.

Mæ bucur foarte mult cæ am fost informat de dumneavoastræ cæ situafliapoliticæ din flara dumneavoastræ e stabilæ. De asemenea, mæ bucur foarte multpentru afirmaflia dumneavoastræ cæ între cele douæ popoare existæ relafliitradiflionale de prietenie. Prin vizita dumneavoastræ, afli contribuit la dezvoltarearelafliilor dintre cele douæ popoare øi prin aceastæ discuflie cu dumneavoastræam putut cunoaøte mai bine problemele României.

Respectæm opfliunea poporului român øi suntem convinøi cæ poporul românva alege calea cea mai potrivitæ de dezvoltare a flærii sale.

De asemenea, ne bucuræ foarte mult afirmaflia dumneavoastræ cæ trebuiesæ întærim relafliile de colaborare øi schimburile între guvernele noastre øi cuConferinfla noastræ Consultativæ.

În ceea ce priveøte schimburile viitoare între Conferinfla noastræ øi dumnea-voastræ, putem lua legætura ori prin Ambasadæ, ori prin MAE.

Având în vedere cæ dumneavoastræ v°afli fæcut timp în programul dumnea-voastræ pentru a ne vizita, în numele Consiliului Naflional al Conferinflei PoliticeConsultative a Poporului Chinez exprim încæ o dat mulflumiri dumneavoastræ,domnului ambasador øi celorlalfli oaspefli, pentru onoarea øi plæcerea fæcutæ.

Øtiu cæ væ întoarcefli foarte curând în flaræ. În numele Conferinflei, al meupersonal, urez drum bun delegafliei dumneavoastræ øi toate cele bune.Adrian Næstase: Mulflumesc foarte mult pentru aceastæ ocazie deosebitæ, pentrucæ am avut posibilitatea sæ væ cunosc øi sæ cunosc din activitatea Conferinflei.A fost pentru noi ocazie foarte bunæ de a înflelege ce se întâmplæ în viafla politicæa Chinei øi o mare plæcere personalæ de a înflelege problemele în procesul dedeschidere a Chinei øi de modernizare a societæflii chinezeøti.


ADRIAN NÆSTASE

568

11.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu personalul Ambasadei României de la Beijing.

Ambasadorul Romulus Budura: Face o prezentare a carierei intelectuale,profesionale øi politice a ministrului de Externe, specialist în drept internaflional.Vorbeøte de felul în care sunt percepute actualele orientæri de politicæ externæ,de nevoia promoværii ferme a intereselor flærii.Adrian Næstase: Relafliile externe reprezintæ un domeniu esenflial pentru viaflasocietæflii noastre.

Încercæm o deschidere mai mare pentru strategiile de dezvoltare a societæfliiromâneøti. Efort imens, care se loveøte de multe obstacole.

Noile structuri ale MAE reflectæ prioritæflile politice ale flærii, acum øi înperspectivæ preocuparea pentru înnoire øi dorinfla de conectare la proceseleeuropene.

Va trebui sæ facem un efort în Europa. E dificil din cauza unor atitudinigreu de înfleles, blocaje de comunicare, deformæri de percepflie, datoritæ unorlobby°uri cu interese speciale. Urmærim, însæ, o politicæ cu deschideri spre altezone de interes — cum e China. Nu ne limitæm la o fortæreaflæ în Europa.Acestea sunt øi argumentele pentru politica noastræ europeanæ, pe baza „lovituriide biliard“: bila care deschide mai multe direcflii de acfliune în viitor. ActivitateaAmbasadei de la Beijing e esenflialæ pentru o dinamizare øi mai mare a relafliilorîntre România øi China.

Sæ ne ferim de a ne læsa atinøi de incompetenfla celor care încearcæ sæconstruiascæ direcflii rigide pentru orientærile politicii noastre externe.

Existæ o apreciere la Bucureøti pentru activitatea Ambasadei.Ne vom întâlni într°un sediu nou. Vrem ambianflæ modernæ.


12.30 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,în onoarea ministrului de Externe chinez Qian Qichen, în incintaambasadei.



569

14.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ laconferinfla de presæ cu jurnaliøti chinezi øi corespondenfli ai agenfliilorde presæ stræine.

Ambasadorul Romulus Budura deschide conferinfla de presæ.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, face, pentru început,urmætoarea declaraflie:

Ne aflæm la capætul vizitei oficiale pe care am întreprins°o în RepublicaPopularæ Chinezæ, la amabila invitaflie a domnului Qian Qichen, mi-nistrul de Externe al flærii dumneavoastræ

Personal sunt deosebit de mulflumit de aceastæ vizitæ. Principalul eirezultat este, dupæ pærerea mea, reafirmarea voinflei celor douæ guvernede a continua øi dezvolta, în noile condiflii ale proceselor democraticepe care le°a declanøat în România Revoluflia din decembrie øi ale trans-formærilor din China, în contextul politicii de reformæ øi deschidere, înultimul deceniu, relafliile româno°chineze, care au îndelungate tradifliibune de colaborare øi prietenie.

În timpul vizitei, domnul Yang Shangkun, preøedintele RepubliciiPopulare Chineze, mi°a fæcut cinstea de a mæ primi, prilej cu care i°amremis un mesaj scris din partea preøedintelui României, domnul IonIliescu. Am reflinut cu satisfacflie interesul cu care partea chinezæ priveøte— ca øi noi, de altfel — vizita preøedintelui român în China, avutæ învedere a se realiza la începutul anului viitor. Am avut, totodatæ, oconvorbire de fond cu domnul Yang Shangkun, care mi°a vorbit despreunele din preocupærile majore actuale ale conducerii chineze privindreforma economicæ øi ridicarea standardului de viaflæ al poporului. Amconvingerea cæ invitaflia formulatæ de domnul preøedinte ca un grup despecialiøti români sæ studieze experienfla reformelor economice øi a zoneloreconomice speciale din China va fi primitæ cu mult interes în flara noastræ.

În cursul dimineflii de astæzi am fost primit de domnul Zhou Peiyuan,vicepreøedinte al Consiliului Naflional al Conferinflei Politice Consultative

ADRIAN NÆSTASE

570

a Poporului Chinez, cu care am avut un schimb de vederi asupra trans-formærilor øi restructurærilor pe care le cunosc flærile noastre.

În cadrul dialogului politic cu conducætorii chinezi, am remis, prinintermediul domnului ministru Qian Qichen, un mesaj scris al domnuluiPetre Roman, prim°ministru al României, cætre domnul Li Peng, premieral Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. Mesajul prezintæîn 10 puncte propuneri concrete ale guvernului român menite sæ asiguredezvoltarea în avantajul reciproc a relafliilor de colaborare dintre Româniaøi China.

Am avut convorbiri substanfliale cu domnul ministru Qian Qichen.În cursul convorbirilor ne°am informat reciproc asupra situafliei din flærilenoastre, am examinat cæile øi modalitæflile cele mai potrivite de a acflionapentru întærirea sub toate aspectele a raporturilor româno°chineze øi amschimbat opinii despre unele probleme internaflionale.

Concluziile la care am ajuns împreunæ pentru a asigura dezvoltarearelafliilor bilaterale au fost consemnate într°un aide°mémoire, pe care l°amschimbat în cursul întâlnirii de astæzi de la Ambasada românæ. Amconvenit cæ baza solidæ a relafliilor dintre România øi China o reprezintæprincipiile dreptului internaflional, îndeosebi respectarea suveranitæflii øiindependenflei naflionale a fiecærui stat, neamestecul în treburile interne,egalitatea în drepturi øi avantajul reciproc. Am stabilit împreunæ sæcontinuæm consultærile între ministerele de Externe ale celor douæ flæri.Am avut plæcerea sæ adresez dlui Quian Qichen invitaflia de a face o vizitæoficialæ în România; invitaflia a fost acceptatæ øi sper ca vizita sæ se realizezeîn cursul anului viitor. Convorbirile noastre au pus în evidenflæ, deasemenea, utilitatea extinderii schimburilor pe linie parlamentaræ,economicæ, øtiinflificæ, culturalæ øi în alte domenii.

Un rol important în convorbirile noastre l°au avut problemele schim-burilor comerciale øi ale cooperærii economice dintre România øi China.Am fost de acord ca cele douæ ministere de Externe sæ sprijine convocareaComisiei mixte guvernamentale de colaborare economicæ øi tehnicæ,


571

pentru a se examina în mod concret cæile cele mai potrivite de intensificarea cooperærii economice øi de asigurare a unei perspective durabile relafliilorromâno°chineze în acest domeniu.

Am fost puternic impresionat de potenflialul economic al Chinei, pecare am putut sæ îl constat cu ocazia vizitei pe care am întreprins°o înprovincia Guangdung, cu sprijinul Ministerului chinez de Externe øi alBiroului relafliilor externe al guvernului popular al acestei provincii, înprezenfla personalæ a øefului biroului, domnul Huang Qun.

Discufliile cu domnul Zhang Hongyi, viceprimar al municipiuluiShenzhen, øi vizitele pe care am avut prilejul sæ le efectuez la diverse unitæflieconomice cu sprijinul primæriei, mi°au relevat diversitatea domeniilorîn care s°au putut realiza progrese, gradul înalt de folosire a forflei demuncæ, dinamismul dezvoltærii acestei zone economice speciale, careaduce o mare contribuflie la extinderea relafliilor economice ale Chinei.De asemenea, întâlnirea pe care am avut°o cu domnul Gu Yongjiang,adjunct al ministrului Relafliilor Economice øi Comerflului Exterior, laGuangzhou, precum øi vizitarea propriu°zisæ a diverselor pavilioane aleTârgului de toamnæ de la Guangzhou, mi°au întærit convingerea cæ existædomenii în care China øi România pot fi parteneri economici intere-sanfli una pentru cealaltæ, cu efecte benefice pentru fiecare flaræ.

În ansamblu, sunt de pærere cæ vizita noastræ în China va contribuila întærirea øi diversificarea relafliilor prieteneøti øi de colaborareromâno°chineze.

„Associated Press“: Întreabæ dacæ în relafliile bilaterale nu existæ o anumitæstânjenealæ datoritæ legæturilor chinezilor cu Nicolae Ceauøescu.Adrian Næstase: Relafliile între popoare sunt mai importante ca relafliile dintrepersoane. Nu vede nici o dificultate în asta.

Relafliile de prietenie dintre români øi chinezi au o lungæ tradiflie.„Radio Beijing“: Sæ ne spunefli principiile de bazæ ale politicii externeromâneøti.

ADRIAN NÆSTASE

572

Adrian Næstase: Liniile de bazæ ale noii Românii democratice se bazeazæ peafirmarea øi promovarea unor noi valori — ale democrafliei øi drepturiloromului. E o cerinflæ vitalæ, deoarece întregul proces de schimbare din Româniaare la bazæ aceste valori.

Din acest punct de vedere, o orientare prioritaræ pentru politica externæromâneascæ este conectarea rapidæ øi constructivæ la procesele europene øi lamecanismele instituflionale europene.

De asemenea, politica noastræ externæ încearcæ sæ construiascæ într°un modpragmatic legæturi flexibile cu zone de interes pentru România din alte spafliigeografice.

În esenflæ, noi încercæm sæ prezentæm un mesaj pentru lumea exterioaræ,un mesaj clar despre trendul pozitiv din România øi sæ prezentæm în afarænoua identitate a României, færæ ambalaje cosmetice, arætând ce e pozitiv, darøi dificultæflile øi greøelile pe care aceste procese le implicæ.

Cred cæ elementele esenfliale în clipa de faflæ sunt determinate de schimbærilepolitice interne, de sensul acestor schimbæri, de faptul cæ noi trebuie sæ prezentæmîn afaræ o politicæ de consens naflional, în care øi prin care sæ fie definite øiapærate interesele naflionale, iar acest lucru nu poate fi fæcut decât prin dialogpolitic responsabil între diferitele partide politice øi grupæri sociale în interiorulflærii.„Reuters“: S°a spus cæ partea chinezæ va discuta un acord privind furnizareade arme României. E adevær în asta?Adrian Næstase: Nu cred. Oricum, n°am discutat acest subiect. România poateproduce armele necesare pentru apærarea sa øi, în general, avem alte prioritæfliîn cooperarea cu China, iar acestea sunt economice.„Dalian News Agency“: Vom continua barterul sau facem øi cu Româniala fel ca øi cu celelalte flæri din Europa de Est?Adrian Næstase: De la anul, vom avea noi reguli — decontæri în valutæ liberconvertibilæ. Din pæcate, asta va crea unele dificultæfli pentru relafliile bilaterale,dar e un pas necesar, dacæ vrem sæ punem relafliile noastre, ca øi economiilenoastre, pe o bazæ sænætoasæ. E posibil sæ avem un nivel mai scæzut de schimburi


573

în perioada urmætoare, dar multe interese complementare. Speræm sæ depæøimacest moment critic cu ajutorul firmelor particulare.„Associated Press“: Dacæ s°au fæcut estimæri cu cât de vor reduce schimburile?În ultimul timp, schimburile au scæzut drastic. Dacæ putem da cifre?Adrian Næstase: Sunt greu de evaluat acum efectele negative ale trecerii ladecontæri în valute liber convertibile. Credem cæ va fi o scædere, dar nu putemface o evaluare exactæ.

Referitor la a doua problemæ: dupæ Revoluflie, ca urmare a unor cauzeinterne, a fost evidentæ tendinfla scæderii productivitæflii muncii øi a diminuæriiexporturilor. Tendinfla reducerii relafliilor economice a început înainte deRevoluflie, pentru cæ vechiul regim a urmærit scæderea severæ a importurilordin China.„Reuters“: Putefli da cifre privind comerflul?Adrian Næstase: Nu avem încæ cifre fiabile, dar pot spune cæ au scæzut sensibil.

Unul dintre obiectivele noastre a fost sæ înflelegem noile structuri din Chinaøi sæ explicæm structurile româneøti, ajutând astfel la restabilirea canalelor pentrurelaflii comerciale mai bune. Putem importa mult din China, în special bunuride consum, øi øtim cæ o parte importantæ din bunurile noastre prezintæ interespentru importuri în China.

România are un potenflial, nu are datorii externe, ne modernizæm structurile.Avem nevoie de bunuri de consum pentru ridicarea nivelului de trai al poporuluiøi de a ne angaja activ la crearea economiei de piaflæ. În aceastæ privinflæ, knowhow, noi tehnologii, investiflii în general sunt foarte importante. Experimenteca cele din Shenzhen pot fi interesante spre a fi examinate de experflii noøtripentru a vedea cum se utilizeazæ capitalul stræin.

Conferinfla de presæ se terminæ la 15.15.

18.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întoarcecu avionul la Bucureøti, cu escale la Karachi øi Abu°Dhabi.

Sosirea la Bucureøti la 5.30 (ora localæ, 17 octombrie).

ADRIAN NÆSTASE

574

17 octombrie 1990

La revenirea în flaræ din vizita oficialæ efectuatæ în RP Chinezæ, lainvitaflia omologului sæu, Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, face o declaraflie Agenfliei „Rompres“:

Sunt deosebit de mulflumit de vizita pe care am fæcut°o, de contactelepe care le°am avut, de faptul cæ am putut sæ discutæm la cel mai înaltnivel despre relafliile bilaterale øi despre posibilitæflile de a îmbunætæflischimburile comerciale øi culturale, de a stabili un dialog eficient la nivelulminiøtrilor de Externe øi la nivelul altor factori de decizie. Am fost deosebitde onorat sæ fiu primit de preøedintele Chinei, iar discufliile pe care le°amavut cu omologul meu chinez au fost deosebit de utile. De altfel, amconvenit un aide°mémoire în care sunt prevæzute diferite modalitæfli deamplificare a relafliilor bilaterale atât pe plan politic, cât øi pe planeconomic.

Deosebit de interesantæ a fost vizita fæcutæ în sudul Chinei øi în zoneleeconomice speciale. Aceste zone pot reprezenta un interes deosebit înceea ce priveøte modul de realizare a unor investiflii stræine, datæ fiinddinamica deosebit de rapidæ în construirea unor obiective economiceprin importul de licenfle øi tehnologii moderne. Am convenit sæ trimitemîn aceastæ zonæ o echipæ de experfli români care sæ poatæ urmæri acestemetode interesante pentru noi øi economia româneascæ.

19.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Reacflie la ce a spus Géza Jeszenszky — text pentru Adrian Næstase.– Conferinfla de presæ.– Publicaflia „Expres“ face — referitor la încælcarea embargoului — aprecieri

iresponsabile.– Întâlnirea Consiliului Politic Consultativ al Tratatului de la Varøovia, din

3–4 noiembrie, Budapesta este una foarte importantæ. Se va pune problemacontactelor cu Ungaria. Sæ avem o „Carte Albæ“ pe chestiunile relafliilorcu Ungaria.


575

– Sæ facem un comitet interdepartamental pentru minoritæfli — material înlimba englezæ; sæ fie la dispoziflia delegafliilor. Aurel Stoica øi oameni de laMAE, Ministerul Învæflæmântului, SRI, Academie, Mihai Neagu,Ministerul Culturii, Departamentul Cultelor sæ prezinte ce s°a fæcut înRomânia în problemele minoritæflilor. Sæ folosim ceea ce avem: materialedin Minister — declaraflii oficiale — declaraflii ale organizafliilor ungu-reøti din emigraflie, Rompres — materiale de presæ mai deosebite.

– ABC a difuzat filmul nostru cu handicapaflii. – Scrisoare de ræspuns la felicitærile lui Hélène Ahrweiler, preøedinta Centrului

Pompidou.– De vorbit cu Sændulescu1 øi Sorin Botez.– Dosarul Mânzatu — de væzut la Budapesta.

12.05 La Adrian Næstase , cu probleme legate de Reuniunea de laBudapesta.

– Activitatea ONG°urilor din diaspora maghiaræ.– Dosar cu relafliile româno°ungare pentru vineri — articolul din Lumea,

cartea lui Árpád Göncz øi cartea lui Raoul Øorban.– Hærfli.– Istoricul Transilvaniei.– Documentul de la Copenhaga.– Sinteza propunerilor lui Romulus Neagu.– Dosarul pentru vineri dimineafla.

18 octombrie 1990

13.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îi primeøtepe Keba Mbaye (Senegal), vicepreøedinte al Curflii Internaflionale deJustiflie, øi pe Eduardo Valencia°Ospina, grefierul Curflii.

ADRIAN NÆSTASE

576

1 Ionel Sændulescu, lider PNL.

Keba Mbaye: Îi oferæ lui Adrian Næstase un album al Curflii.Adrian Næstase: Exprimæ plæcerea de a°l revedea. Prima datæ s°au întâlnitla o sesiune referitoare la drepturile omului la Strasbourg.

Ca om cu preocupæri serioase în domeniu, ræmâne ataøat problemelor dedrept internaflional.

Reaminteøte accentul pus pe rolul Curflii Internaflionale de Justiflie în discursulpreøedintelui Ion Iliescu la Sesiunea Adunærii Generale din acest an. Interesreînnoit faflæ de Curte din partea României.

Trebuie sæ dezvoltæm contactele nu numai la nivel guvernamental, ci øi lanivel neguvernamental — reflea de ONG°uri, care sæ poatæ schimba menta-litatea în favoarea unei conduite bazate pe regula de drept.

Încercæm sæ obflinem sprijinul comunitæflii internaflionale pentru modernizarenu numai din punct de vedere economic, ci øi o schimbare fundamentalæ înmodul în care tratæm relafliile între cetæfleni øi stat.

Vom organiza consultæri internaflionale pentru Institutul Român pentruDrepturile Omului. Implicarea ONG°urilor româneøti, care nu au cunoøtinflesuficiente în domeniul drepturilor omului, este încæ departe de ceea ce ar trebuisæ fie .

Drepturile omului sunt importante în primul rând pentru omul de pe stradæ.Trebuie sæ depolitizæm conceptele øi sæ stabilim mecanismele necesare controluluimodului în care ele sunt exercitate øi respectate.

Problema reglementærii paønice a diferendelor între state ræmâne problemacea mai importantæ a relafliilor internaflionale.

Rolul dreptului internaflional, dupæ dispariflia axei ideologice Est°Vest, creøteøi oferæ o posibilitate suplimentaræ de dezvoltare a rolului Curflii Internaflionalede Justiflie. Multe deosebiri de abordare aveau o bazæ ideologicæ.

Speræ cæ vizita lui Keba Mbaye în România, contactele cu studenflii, discufliilede la ADIRI i°au permis sæ se edifice asupra modului în care privim noi proceselepolitice interne, dar øi conexiunile societæflii româneøti cu comunitatea inter-naflionalæ, ambele întemeiate pe un rol mai important al regulii de drept.


577

Keba Mbaye: Mulflumeøte pentru invitaflie. I°a permis sæ vadæ o flaræ pe caren°a cunoscut°o, într°un moment în care fiii ei sunt angajafli într°o schimbarebeneficæ.

E un prieten al flærii noastre. Senegalezii au fost colonizafli 300 de ani, audevenit independenfli în 1960, cunosc azi probleme øi mai grele ca cele pe careRomânia le are în acest moment, de aici simpatia normalæ øi naturalæ faflæde eforturile României.

Despre invitaflia primitæ a vorbit cu preøedintele Curflii Internaflionale deJustiflie, care i°a spus cæ e importantæ øi a ales sæ fie însoflit de grefierul Curflii —pentru cæ el reprezintæ memoria Curflii, un eminent jurist, care cunoaøte toatælumea.

El îøi încheie misiunea în februarie 1991.Raporturile României cu exteriorul, problema drepturilor omului øi modul

în care este înfleles rolul Curflii sunt subiectele de interes.Îøi aminteøte de reuniunea din 1972 de la Strasbourg, unde a abordat

problema dreptului la dezvoltare. A vorbit cu ambasadorul Constantin Enereferitor la Institutul Român pentru Drepturile Omului.

El e aici ca prieten al României. Ne va spune ce gândeøte, ca un român.A consacrat o mare parte a activitæflii sale drepturilor omului. În 1961, la

primul Congres al juriøtilor din Scoflia a prezentat o comunicare pe aceastætemæ.

Avem dreptate sæ acordæm o importanflæ considerabilæ acestei probleme.Drepturile omului constituie o necesitate realæ, nu o modæ, în special când setrece de la demagogie la acceptarea principiilor democrafliei. Tentaflia e marede a fi prea prudent. Ar fi o eroare de a fi obnubilat de aspectul academic alproblemei. Avefli un popor care aøteaptæ, are nevoi care trebuie satisfæcute, sæi se dea ocazia sæ°øi expunæ revendicærile.

Un prieten îi spunea cæ România a ieøit din comunism øi nu are o stângæpoliticæ. Vefli avea în curând; ea trebuie sæ fie un factor de promovare arespectærii drepturilor omului øi de promovare a revendicærilor.

ADRIAN NÆSTASE

578

Se întreabæ dacæ în conceptul de Institut pentru Drepturile Omului nutrebuie fæcutæ o distincflie între un organism mai curând de cercetare øi unorganism care, færæ a fi de protecflie, sæ fie de apærare a acestor drepturi.

Sæ nu insistæm prea mult pe aspectul academic.Denumirea de Institut clasificæ instituflia drept un organism academic. Sæ

mai reflectæm la denumire. Sæ i se dea un nume mai percutant, mai militant.Existæ azi în domeniul protecfliei øi cvasiprotecfliei drepturilor omului douæ

mari posibilitæfli: institutul fie se ataøeazæ la Ombudsman (Avocatul Poporu-lui), ca structuræ de mediere, la Parlament, fie se constituie øi funcflioneazæ caceva independent, cu personalitæfli independente. Ce propunem noi pare a ficeva intermediar.

E foarte bine cæ o treime dintre membri sunt stræini.Adrian Næstase: Vom avea un cadru constituflional, care va susfline ideea deOmbudsman — o comisie parlamentaræ sau independentæ — idee reflinutæîn proiectul de Constituflie.

Avem 14 ONG°uri româneøti care se ocupæ de aspectul militant. Ele cunoscfoarte puflin în domeniul drepturilor omului. Vor sæ se implice, dar nu cunoscconceptele, normele øi sistemele internaflionale de protecflie. Ambele aspecte sevor dezvolta.

Ideea Institutului este de a susfline pe ambele aspecte. Institutul va avea 4scopuri; documentare, acces la bænci de date; informaflie pentru opinia publicæromâneascæ øi pentru ONG°uri; cercetare, pentru a menfline contactul cudezvoltærile teoretice; educaflie, formarea acceleratæ pentru diferite categorii depersoane, cum sunt ofiflerii de poliflie sau judecætorii.

Institutul trebuie sæ acflioneze pe ambele dimensiuni.L°am pus sub egida Parlamentului, pentru ca Institutul sæ nu devinæ obiect

de manipulare de cætre forflele politice sau guvern.Va trebui, desigur, sæ vedem reacflia socialæ. Un mic studiu pe aceastæ

problemæ a fæcut Hans Van Thoolen (în acest moment preøedinte al FundaflieiMartin Ennals).


579

Keba Mbaye: Din experienfla lui personalæ: institutele de obicei se ataøeazæuniversitæflilor. Ele nu intereseazæ prea mult ONG°urile øi nici indivizii. Cee important e soluflionarea problemelor practice.

Comisia Drepturilor Omului din cadrul ONU este permanent acuzatæ dindiverse pærfli cæ deciziile ei au conotaflii politice. ECOSOC i°a cerut într°untârziu sæ le studieze øi pânæ la urmæ ECOSOC a adoptat Rezoluflia 1.503,solicitând sæ facæ o veritabilæ protecflie a drepturilor omului.

Institutul român va ajunge la asta. I se vor adresa cereri øi solicitæri, dacæe legat de cele 4 domenii øi subpunctele respective. Ar fi pæcat sæ nu i se deanoi competenfle.

Sæ mai prevedem posibilitatea ca Parlamentul sæ°i dea øi alte sarcini legatede promovarea øi protecflia drepturilor omului. Se poate deschide o posibilitatede dezvoltare ulterioaræ.

Sæ vedem posibilitatea organizærii de întâlniri nu numai cu organizafliileromâneøti ci øi din stræinætate, pentru a fline seama de experienfla altora.Adrian Næstase: Excelent.Eduardo Valencia°Ospina: Sprijinæ ce a spus Mbaye.Keba Mbaye: Pentru text va mai discuta cu Ion Diaconu.

Referitor la rolul Curflii Internaflionale de Justiflie, avem aerul cæ am fipompierii care aprind incendii pentru a le stinge. Curtea Internaflionalæ deJustiflie vrea sæ fie mai puflin ocupatæ, pentru cæ statele au învæflat øi admit sæîøi rezolve paønic diferendele.

Sunt bucuroøi când personalitæflile politice vorbesc de rolul Curflii, cum afæcut preøedintele Ion Iliescu la 3 octombrie.

Au reflinut ce le°a spus ambasadorul Constantin Ene, cæ România a încetatformularea rezervelor la unele Tratate în legæturæ cu recurgerea la CurteaInternaflionalæ de Justiflie. Speræ cæ va fi un prim pas, nu øi ultimul.

A fost frapat aici de voinfla autoritæflilor române de a instaura democrafliacea mai puræ, respectarea drepturilor omului, øi de a se deschide lumii exterioare,cu respectarea primatului dreptului. Asta e o garanflie pentru România în ceea

ADRIAN NÆSTASE

580

ce priveøte viitorul. În acest sens, el e optimist. Speræ cæ Polonia nu va fi singuraflaræ din blocul comunist care sæ accepte jurisdicflia obligatorie a Curflii.Adrian Næstase: Sæ continuæm discufliile la dejun.

Sæ ne gândim la traducerea în limba românæ a jurisprudenflei CurfliiInternaflionale de Justiflie, care e cea mai bunæ formæ de sprijinire a cercetætorilordreptului internaflional. E foarte important pentru specialiøtii români.Eduardo Valencia°Ospina: Vrea sæ asigure cæ Ministerul Afacerilor Externeøi Universitatea Bucureøti au o documentaflie asupra Curflii.

Poate oferi ceva pentru viitorul Institut, lucruri pe care sæ le transmitæcu titlu gratuit.


14.10 Dejun oferit de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,în onoarea lui Keba Mbaye, vicepreøedinte al Curflii Internaflionale deJustiflie.


17.15 Adrian Næstase primeøte în audienflæ pe Ottorino Janone1,reprezentantul rezident al PNUD la Bucureøti.

Ottorino Janone: A vrut sæ°l cunoascæ. E aici de doi ani. A træit evenimenteleante° øi postrevoluflionare.

Studiazæ modalitatea cea mai eficientæ de a ajuta autoritæflile. A dus laNew York programul guvernului.Adrian Næstase: Azi, primul°ministru a prezentat un program economicdeosebit de interesant.Ottorino Janone: E ataøat de România.


581

1 Ottorino Janone. Coordonator rezident pentru activitæflile operaflionale ONU. Reprezentantal Programului Nafliunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) la Bucureøti.

În stræinætate, au o percepflie rea despre ce se petrece la noi. Presa închideochii în fafla erorilor altora.

Diaspora noastræ nu joacæ un rol prea pozitiv. N°a susflinut cæ la noi lucrurilesunt perfecte, dar sunt în curs discuflii øi analize pentru îmbunætæflirea lor.

A gæsit la Banca Internaflionalæ pentru Reconstrucflie øi Dezvoltare o pozifliemai favorabilæ faflæ de România. Responsabilul cu Europa, Eugenio Larri,priveøte România cu simpatie. La Departamentul de Stat i s°a spus cæ suntpermise doar ajutoare umanitare.

La ONU, sunt unele proiecte vechi øi unele noi. A obflinut 800.000 dolaripentru recensæmântul din 1992, pentru cumpærarea a peste 120 computere,pentru a întæri Direcflia de statisticæ.

România e slabæ din punct de vedere economic; statistica aratæ un venitnaflional de 6.000 dolari pe cap de locuitor, conform datelor ONU.

În noua conjuncturæ politico°socialæ, se vor pune în lucru unele proiectepentru a da o consistenflæ realæ programului guvernamental. Câteva proiectefoarte interesante. Primul priveøte dezvoltarea micilor întreprinderi private:vor crea un birou de consiliere pentru micile întreprinderi. Pânæ acum n°aapærut nici una de producflie; s°au înfiinflat numai în domeniul serviciilor.Doar unitæflile productive vor schimba flara. Al doilea este un proiect priveøteredeschiderea fostei CEPECA — acum se numeøte IROMAN — pentru formarede manageri. Al treilea proiect, în curs de elaborare porneøte de la faptul cæguvernul are intenflia sæ privatizeze întreprinderile de stat. Pentru a vinde oîntreprindere,, trebuie sæ°i cunoøti valoarea; e o treabæ de audit profesional,care nu existæ în România. Vor trimite o echipæ pentru a forma tineri românipentru 1–2 ani, dupæ care se vor descurca singuri. Aici a primit unele comentariide la New York. Au fæcut un proiect asemænætor în Polonia øi unul în Ungaria— au vândut întreprinderi mari pe prefluri mici øi au dat vina pe ONU. Dari°a convins pânæ la urmæ de importanfla proiectului.

Vor sæ facæ ceva în domeniul mediului — preocupare prioritaræ pentru ONUøi pentru guvern. A luat legætura cu domnul Pop øi cu secretarul de stat pentruMediu. Au cerut unei echipe româneøti un mic studiu. Vrea sæ cearæ laboratoare

ADRIAN NÆSTASE

582

mobile cu electronicæ sofisticatæ, care în câteva minute fac analiza apei øi aerului.Sæ întocmim pentru guvern o hartæ ecologicæ øi sæ gæsim punctele cele mai dificile.Øtie cæ sunt preocupæri la noi pentru asta, dar nu avem aparaturæ.

Guvernul român e coresponsabil pentru dezvoltarea acestor proiecte.Adrian Næstase: Îl invitæ sæ vadæ discursul preøedintelui Iliescu în plenulAdunærii Generale a ONU. A fæcut o referire la PNUD. Sæ°i dæm o copie.Ottorino Janone: ONU e o junglæ. Este o deosebire între PNUD øi celelalteorganisme ale ONU. PNUD e ca o bancæ, care ajutæ. BIRD dæ bani cu condiflii.PNUD ajutæ guvernele sæ°øi realizeze obiectivele. BIRD nu dæ, ci împrumutæ,deci nu riscæ nimic.

La PNUD contribufliile sunt voluntare.Comunicarea publicæ promovatæ de PNUD e bunæ.

Adrian Næstase: Am participat la o acfliune foarte bunæ la Antalya.Ottorino Janone: O altæ problemæ pe care a întâlnit°o la New York este aceeade a trata toate flærile din Europa de Est în bloc. Este adeværat cæ toate suntîn tranziflie, dar în stadii diferite.Adrian Næstase: Întrucât noi le facem pe toate deodatæ, poate sæ fie un avantaj.Ottorino Janone: Problemele sunt complexe. Trebuie schimbate mentalitæfli,ceea ce este lucrul cel mai greu.

Schimbærile se fac pas cu pas. fiærile nu pot fi tratate în bloc. E simplist.Fiecare flaræ are specificul ei. România n°are datorii, dar n°are tehnologiaavansatæ a Cehoslovaciei.

Încearcæ reconvertirea unor proiecte, cum este cazul Institutului de la Bæneasapentru maøini agricole. A vorbit cu directorul ca pe baza unei dotæri tehniceprimite — computere — sæ conceapæ utilaje agricole pentru proprietæfli mici.

Se pare cæ guvernul a decis ca unele institute sæ se autofinanfleze. Unele vorsupravieflui; altele sunt condamnate. Au o rezervæ pentru a finanfla institufliicare se autofinanfleazæ, rezervæ obflinutæ prin îngheflarea unor proiecte, ca deexemplu cel cu industria aeronauticæ.Adrian Næstase: Am discutat cu Draper sæ facem un seminar în Româniacu bani — lei — din contul contribufliei noastre la PNUD.


583

Ottorino Janone: Se poate face asta. El a propus øi o reuniune pentru mediulînconjurætor.

Moldova sovieticæ are intenflia de a propune o Convenflie cu flærile baltice,România øi Bulgaria au øi ele probleme în domeniu, de aceea ar fi de dorit sæavem o legislaflie unitaræ. Putem face o reuniune cu sprijinul PNUD.

Avem o listæ de proiecte în pregætire, ca de exemplu reforma fiscalæ, reformabancaræ.Adrian Næstase: Avem proiecte de legi în aceste domenii.Ottorino Janone: Chiar øi pentru investiflii. Trebuie væzut ce fac vecinii. Sæne aliniem la ce fac ei, pentru a fi competitivi. Sæ oferim condiflii pentru in-vestiflii mai atractive decât vecinii.

De væzut ce fac ei: nu e spionaj, ci o cooperare tehnicæ.Adrian Næstase: I°a plæcut întâlnirea øi entuziasmul lui Ottorino Janone.Ottorino Janone: Dupæ entuziasm tot ræmâne ceva. Trebuie væzute lucrurilede o manieræ favorabilæ.

El vorbeøte celorlalfli despre schimbærile din România. „Le diable n’est passi noir comme on le paint. Il faut croire en ce qu’on fait.“

Bucureøti e ultimul lui post.Îi ureazæ succes lui Adrian Næstase øi României.


22.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Referitor la declarafliile lui Géza Jeszenszky, fæcute la Bonn — de conceput

o scrisoare pentru miniøtrii de Externe ai flærilor CSCE.– Articolul din „Financial Times“: de væzut ce concluzii putem trage din el.– Referitor la Tirana: de fæcut o discuflie mâine, de luat øi fiøe bilaterale.

19 octombrie 1990

10.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Semneazæ raportul asupra vizitei în China.

ADRIAN NÆSTASE

584

– Sorin Botez (PNL) a fost aici; mulflumiri pentru ONU øi Simpozionul dinMalta.

– Pentru Sorin Botez: de organizat un turneu de conferinfle la Paris, în perioada10–17 decembrie.

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe amba-sadorul Republicii Coreea la Bucureøti, Hyun Hong Lee.

Relaflii bilaterale. Vizita la Seul a ministrului de Externe român.

15.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Nota referitoare la discuflia cu Hans°Peter Furrer de la Consiliul Europei;

de primit delegaflia care vine pe 22 octombrie.– De acord cu anunflul public al primirii delegafliei SUA luni la 16.30.

18.20 La Adrian Næstase, împreunæ cu ambasadorul Constantin Ene.– Se analizeazæ propunerea Turciei în legæturæ cu cooperarea la Marea

Neagræ.– Consultarea referitoare la Institutul pentru Drepturile Omului.– Punerea în practicæ a Statutului Corpului diplomatic øi Anuarul vor fi fæcute

de Constantin Ene.– Atribufliile economice ale MAE.

20 octombrie 1990

9.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De analizat participarea la acfliuni protocolare, apropo de recepflia de ieri

de la Ambasada Ungariei.

11.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Rezoluflia inifliatæ de SUA în Consiliul de Securitate: OK, o sprijinim,

reprezintæ punctul nostru de vedere din august.


585

15.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Sæ fim de acord cu invitarea Italiei ca observator la Tirana.

18.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede o serie de telegrame.– Vede scrisoarea cætre Stænculescu: OK.

Agenflia „Rompres“ difuzeazæ comunicatul ce i°a fost remis spre difuzarede Ministerul Afacerilor Externe:

Ministrul Afacerilor Externe, domnul Adrian Næstase, a luat act cusatisfacflie de declarafliile fæcute de domnul Géza Jeszenszky, ministrulAfacerilor Externe al Republicii Ungare, cu ocazia conferinflei de presæa premierului ungar, József Antall, la Clubul presei din Washington, la19 octombrie 1990, în sensul cæ Ungaria va sprijini intrarea României,ca øi a altor flæri est°europene, în Consiliul Europei øi cæ „Ungaria nudoreøte sæ vadæ România izolatæ de restul Europei“.

Salutæm aceste declaraflii ca mergând în direcflia îmbunætæfliriiraporturilor româno°ungare. Punerea lor în aplicare serveøte atât intereseleRomâniei, cât øi cele ale Ungariei øi contribuie la consolidarea procesuluiCSCE.

22 octombrie 1990

8.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Viulen G. Pozdneakov, însærcinat cu afaceri a.i. al URSSla Bucureøti.

Viulen G. Pozdneakov: A primit sarcina de a transmite un mesaj cætrepreøedintele Ion Iliescu. Domnul Iliescu nu era la Bucureøti. A vorbit cu MihaiBujor°Sion, cæruia i s°a transmis sensul mesajului, færæ detalii øi a primit

ADRIAN NÆSTASE

586

ræspunsul cæ preøedintele Iliescu e de acord cu propunerea preøedintelui MihailSergheevici Gorbaciov de amânare a reuniunii Comitetului Politic Consultativ.Preøedintele Iliescu a cerut sæ se dea detaliile mesajului.Translator (citeøte mesajul în traducere în limba românæ):

„În prezent, în legæturæ cu problemele urgente de naturæ internæ øi externæe necesar sæ se revinæ asupra datei Consiliului Politic Consultativ. Data de3–4 noiembrie nu e optimæ.

Dupæ cum e cunoscut, conflinutul principial al reuniunii trebuie sæ fiesesizarea caracterului øi problemelor legate de transformærile din Tratatul dela Varøovia, în condifliile schimbærilor radicale din Europa øi din lume. Dinacest punct de vedere, aøa cum s°a convenit în iulie, avem sarcina de îngheflarea activitæflilor Tratatului de la Varøovia, pentru a îl pune în concordanflæ cuconstrucflia structurii europene de securitate.

Aceste decizii trebuie sæ fie adoptate nu în ajun, ci dupæ întâlnirea la vârfde la Paris. Va fi semnatæ Declaraflia comunæ NATO–Tratatul de la Varøovia,conform cæreia ambele blocuri nu se vor mai considera adversare. Va fi semnatAcordul de limitare a armamentelor convenflionale în Europa.

La Paris vom putea, o datæ în plus, sæ avem un schimb de opinii privindsituaflia Tratatului de la Varøovia øi problemele bilaterale. Bazat pe rezultatelereuniunii CSCE de la Paris, sæ le dezvoltæm prin mæsuri ulterioare. Astfel,CSCE ar da un impuls construcfliei europene.

Semnarea Tratatului privind repartizarea cotelor naflionale de armamenteva fi soluflionatæ separat de reuniunea viitoare a Tratatului de la Varøovia.“Viulen G. Pozdneakov: Doreøte sæ adauge cæ aceastæ propunere ar putea sæcreeze probleme cu Ungaria øi Cehoslovacia. De aceea, contæm pe sprijinuldumneavoastræ în aceastæ problemæ.

Spune deschis cæ proiectul Declarafliei politice a Consiliului Politic Consulta-tiv, care a fost elaborat de Cehoslovacia, nu e convenabil pentru partea sovieticæ.

Aceasta e esenfla mesajului preøedintelui nostru.


587

Adrian Næstase: Ne°am dat seama de importanfla acestui mesaj. Referitor laconflinut, nu avem nici un fel de dificultæfli în a accepta aceastæ amânare. Înplus, suntem de acord cu rafliunile invocate pentru aceastæ amânare.

S°ar putea sæ aparæ unele reacflii diferite. Suntem alæturi de aceastæ inifliativæøi sæ ne spunefli cum sæ o sprijinim dacæ va fi nevoie.Viulen G. Pozdneakov: Întreabæ dacæ avem o copie a proiectului cehoslovac.Adrian Næstase: Nu, am dori sæ ne dea cât mai repede o copie.


9.00 Øedinfla de colegiu a MAE.

Adrian Næstase: Pe scurt, câteva probleme care se cer rezolvate.1. Au apærut unele tensiuni, mici dificultæfli de transmitere a informafliilor,

o serie de percepflii nu tocmai pozitive în legætura MAE cu guvernul øipreøedinflia.

Sæ stabilim un sistem mult mai strict de reguli, pentru pæstrarea structurilorierarhice ale MAE. La solicitæri directe, rugafli pe cei în cauzæ sæ facæ demersurilepe cale ierarhicæ, iar pentru situaflii urgente sæ se asigure informare perfectæpânæ la vârf.

Petre Roman i°a vorbit de un proiect de discurs pentru CEE. Ar fi un textsemnat de Romulus Neagu. Sæ flinem seama cæ primul°ministru are o abordarefoarte modernæ. Uneori ne°a spus cæ avem o abordare conservatoare.

La nivelul unora dintre membrii guvernului øi al primului°ministru apareideea existenflei unei anumite anchilozæri în MAE, ceea ce nu e bine. Schimbareade registru sæ se reflecte în toate luærile noastre de poziflie.

2. Începând de sâmbætæ, la cabinet va lucra øi Dan Bârliba. Va urmæritoate telegramele care intræ øi ies, pentru a se asigura o informare coerentæ aministrului.

Sæ asiguræm o informare cât mai bunæ.

ADRIAN NÆSTASE

588

3. Sæ urmærim dinamica relafliilor cu Ungaria. Existæ riscul ca MinisterulAfacerilor Externe sæ aparæ ca o instituflie cu poziflii radicale, în timp ceMinisterul Apærærii Naflionale apare ca promotorul celor moderate.

Sæ fim ceva mai flexibili.4. Completarea structurilor: am cam neglijat problemele de personal.Sæ facem rapid un concurs pentru Direcflia de planificare politicæ — care

practic nu existæ. Sæ°l organizæm în douæ sæptæmâni; sæ spunem ce dorim.Sæ reflectæm la completarea conducerilor direcfliilor.5. În general, materialele pe care le discutæm apar destul de târziu. Trebuie

sæ avem timp de reflecflie øi corecflie.6. De refæcut nota cu propuneri de ambasadori pentru preøedintele Iliescu.Ideea principalæ este sæ folosim øi români din stræinætate.7. În MAE trebuie sæ motivæm mai bine oamenii. Sæ avem un trend

ascendent la capitolul calitate, inclusiv în privinfla angajaflilor. Pentru Italia era ideea cu Grigore Arbore Popescu.De deblocat numirea øi la Geneva.8. Sæ facem øedinfle sæptæmânale.

Constantin Ene: Susfline ideea øedinflelor sæptæmânale: e o necesitate.Sæ recurgem mai frecvent la formula task force.

Adrian Næstase: De acord.Constantin Ene: La concurs sæ completæm øi Direcflia juridicæ øi Colectivulpentru drepturile omului.Adrian Dohotaru: S°a fæcut un material de interes despre emigraflie.

De væzut ce a fæcut Marcel Dinu.Circuitul telegramelor trebuie revæzut, pentru cæ ne informæm mai repede

din presæ.Adrian Næstase: Sæ vedem cum ne putem informa mai rapid decât prin presæ.

Dan Bârliba sæ vadæ øi buletinele Rompres.Trebuie neapærat rezolvatæ problema Centrelor culturale.


589

MAE sæ se implice hotærât. De luat legætura cu Fundaflia, Ministerul Culturiiøi Academia — sæ facæ un grup, plus Ion M. Anghel, pentru fundamentarejuridicæ — care sæ ofere o soluflie pe care sæ o propunem guvernului.

Pentru director sæ se facæ un consiliu interdepartamental, la nivel desubsecretar de stat.

În altæ ordine de idei, anunflæ cæ au început cursuri la Facultatea de Drept.Cei din MAE pot sæ fie implicafli în aceste cursuri.

Referitor la Reuniunea de la Tirana — Balcanii — problema a creat unmare interes øi o anumitæ teamæ — dæ o dimensiune de unitate peste diferenflelebilaterale.

Sæ mergem cu lucruri foarte interesante. Sæ promovæm idei cât mai curajoaseøi constructive, pentru a ræmâne ceva; sæ se facæ totul în formulæri moderne.

Balcanicii sæ poatæ observa cæ exprimæm gândirea cea mai avansatæ; sæacreditæm percepflia unei zone interesante, cu care se poate negocia.

Foarte interesantæ prezenfla italianæ ca observator.Teodor Meleøcanu: Italia vrea o zonæ de influenflæ undeva în Europa.Nicolae Micu: Încæ din februarie 1988 s°a fæcut o anumitæ instituflionalizare— miniøtrii de Externe — întâlniri la doi ani; adjuncflii de miniøtri — dedouæ ori pe an; reuniuni sectoriale.

Noi concepem Balcanii ca parte integrantæ a CSCE.Balcanii sunt în urmæ. Sæ facem din ei un factor de accelerare a proceselor.Conferinflele de pânæ acum au fost exploratorii.Tirana poate reprezenta saltul necesar, dacæ adoptæ un program de cooperare.Mutafliile din Europa produc o realiniere de forfle pe continent. Existæ

pericolul ca flærile balcanice, care au conflicte bilaterale, sæ cearæ marilor puterisæ intre în joc, folosind acest discurs despre construcflia europeanæ, pentru a°øiface o sferæ de influenflæ în Balcani. Exemplu: Italia. Toate flærile sunt hotærâtesæ nu permitæ astfel de dezvoltæri în zonæ. Pentru asta trebuie sæ lase problemelebilaterale de°o parte øi sæ gæseascæ modalitæfli de colaborare.

Mai multæ colaborare multilateralæ creeazæ încredere, o atmosferæ mai bunæpentru soluflionarea problemelor bilaterale.

ADRIAN NÆSTASE

590

Conferinfla CSCE de la Paris — instituflionalizarea CSCE se va aplica øiBalcanilor — creeazæ un climat nou.

Factorul ideologic s°a retras — era un obstacol în abordarea problemelordin zonæ. În problema drepturilor omului, ele sunt pe planul doi. Pe planeconomic, orientarea spre economia de piaflæ creeazæ capabilitæfli de cooperarecu mai mult succes.

Estomparea importanflei blocurilor: factor pozitiv, nu mai acflioneazæ cao frânæ.

Toate flærile balcanice au ca preocupare în aceastæ fazæ dezvoltarea; aiciinteresul comun e cel mai pregnant.

Propunerea de Forum în Balcani ar fi de fapt suma acestor întâlniri.Vom sugera întâlniri o datæ pe an la nivelul miniøtrilor de Externe øi o datæ

la nivelul adjuncflilor de miniøtri.Se continuæ întâlniri la nivel înalt; în Europa se contureazæ ideea flinerii

lor o datæ la doi ani. Problema principalæ e dacæ putem sæ o gæzduim noi —apare ca o chestiune de consens.

Ideea dimensiunii parlamentare a Forumului.Sæ nu forflæm instituflionalizarea.

Adrian Næstase: Sæ mergem ceva mai departe.Nicolae Micu: Punem accent pe cooperare, securitate øi problemelesocial°umanitare.Adrian Næstase: Ca lucruri noi — posibilitatea eliminærii vizelor.Nicolae Micu: O punem.Adrian Næstase: Posibilitatea structurærii unei zone de comerfl liber. Va creaun impact serios.Constantin Ene: Paralel cu Balcanii a apærut propunerea turcæ privind zonade cooperare la Marea Neagræ.

Mai e øi Pentagonala.Se pune problema delimitærii proiectelor: ce vrem în Balcani øi ce dorim

la Marea Neagræ.


591

Principala diferenflæ e cæ în Balcani se abordeazæ o chestiune politicæ øi caremerge în adâncime.

Sæ pedalæm pe întærirea dimensiunii politice. Sæ lansæm ideea rotaflieipreøedinfliei de la o reuniune la alta. Duce la consolidare.

Abordarea noastræ esenflialæ e cæ dorim un for multilateral. Sæ introducemo notæ de flexibilitate. Sæ concepem forme de colaborare la care pot sæ participe2–3 state.

În acest context s°ar pune øi problema instituflionalizærii — a unui for caresæ coordoneze activitatea øi care nu fline neapærat de guvern — sæ facem comitetenaflionale în Balcani.

Denumirea Forumului „securitate øi colaborare“ — pe plan european aveamblocuri — în ce mæsuræ „securitatea“ ca atare e punct de sprijin. A punesecuritatea pe prim plan ne poate duce la înghefl.

Noi suntem flæri de o anumitæ dimensiune øi potenflial; nu avem cu noi flærimari, cu cuvânt mai greu. Interesul italian e pozitiv.

În ideea legærii Balcanilor de Mediterana, sæ gândim legæturi cu Franfla,Spania. Balcanii plus Mediterana constituie o lume în sine.

Turcii cu Marea Neagræ introduc în ecuaflie URSS — poate fi un avantajdin punct de vedere economic.Ioan Maxim: Deøi flærile balcanice au probleme cu minoritæflile, ele se apæræmai bine împotriva demersurilor revizioniste ale ungurilor. În poziflia noastræ,numai flærile balcanice ne pot ajuta. Sæ conlucræm strâns cu ei.Teodor Meleøcanu: Problema minoritæflilor sæ fie una din chestiunilefundamentale — mare atenflie pe plan european. Sæ formæm un grup de experfli.

Susfline ideea de preøedinflie în exercifliu øi un mic secretariat. Consultæricu CEE/ONU.

Un domeniu de cooperare: prevenirea terorismului øi combaterea traficuluicu droguri.

De mers pe ideea de încredere.Adrian Næstase: Sæ facem o propunere de grup de experfli, un grup de legæturæ.

De mers cu un pachet mare de propuneri.

ADRIAN NÆSTASE

592

Sæ facem o structuræ bunæ pe MAE.De reflinut deviza de la New York, „The Balkans: A New Partnership“ —

„Balcanii — o Nouæ Abordare“.Ideea preøedinfliei e excelentæ. Øi de a pune accent pe cooperare, în sens larg,

chiar øi în spafliul securitæflii.Sæ mai facem o trecere în revistæ dupæ amiazæ. Sæ fie un discurs plin de

substanflæ.Alte probleme:Dimineaflæ a fost însærcinatul cu afaceri sovietic — referitor la Consiliul

Politic Consultativ de la Budapesta — øi a transmis un mesaj din partea luiGorbaciov pentru amânarea øedinflei. Nota de audienflæ øi mesajul de trimisurgent la preøedintele Iliescu.


Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegafliacondusæ de Alfred Sikes, preøedintele Comisiei Federale pentru Comu-nicaflii din SUA.

12.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede nota de audienflæ cu Viulen G. Pozdneakov.– Vizita în Bulgaria: de luat pe cineva de la Mediu øi un parlamentar din

opoziflie.

13.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Reuniunea UNESCO de la Sinaia: invitat sæ participe la øedinfla de

închidere.

14.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vizitæ la preøedintele Iliescu: de refæcut documentele pânæ la ora 19.30.– Preøedintele Iliescu la CSCE. De întrebat de prezenfla militarilor în delegaflii.– Vizite pentru preøedinte, inclusiv URSS: studiu pânæ la 18.30.


593

– Lista ambasadorilor, de cerut lui Ioan Maxim.– Scrisoarea cætre Géza Jeszenszky.

15.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Proiect de mesaj al preøedintelui Ion Iliescu pentru Conferinfla de la Tirana:

de schiflat rapid.

15.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Notæ de o paginæ despre practica særbætoririi Zilei Armatei: cine trebuie

sæ participe la ea; de væzut cum s°a mai fæcut.

19.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vizita la preøedinte: vede dosarul pregætit.– Intervenflia preøedintelui la Tirana: încæ nu e gata.

23 octombrie 1990

8.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Lista ambasadorilor, færæ Luxemburg øi Geneva.– Colocviu 11–12 decembrie în Italia, organizat de Partidul Socialist Italian.

Participare de la guvern, plus FSN, pe tema „Încotro se îndreaptæ România?“De vorbit cu Grigore Arbore Popescu. Sæ fie în delegaflie øi Adrian Severin,Petru Rareø, N.S. Dumitru, Vladimir Pasti. Ion Goriflæ sæ se ocupe deorganizare øi sæ flinæ legætura cu Arbore Popescu.

– Programul de vizite ale preøedintelui: Tokyo, OK.– La Paris, Ion Goriflæ sæ propunæ o primire la preøedintele Mitterrand øi,

eventual, o prelungire a vizitei cu 1–2 zile dupæ summit.– Pentru 1991, Roma sæ fie programatæ la început de ianuarie, pentru ca sæ

urmeze Beijing, Moscova.– Pentru februarie–martie: øde organizat o vizitæ a preøedintelui în America

Latinæ: Argentina, Venezuela, Mexic, Brazilia, Uruguay.

ADRIAN NÆSTASE

594

– Vizitæ a preøedintelui în Grecia sau o vizitæ a preøedintelui Greciei înRomânia, între 10–15 decembrie øi sæ ne spunæ care e ultima vizitæ pe careo va face în aceastæ perioadæ.

9.10 Consultare internaflionalæ referitoare la crearea Institutului Românpentru Drepturile Omului, la sediul ADIRI.

Ioan Oancea, deputat, vicepreøedinte al Comisiei pentru drepturile omu-lui, deschide reuniunea.

Alocufliune rostitæ de Adrian Næstase, ministru al Afacerilor Externe,la consultærile privind înfiinflarea Institutului Român pentru DrepturileOmului:

Distinøi oaspefli,Doamnelor øi domnilor,Sunt fericit cæ pot sæ væ transmit un salut prietenesc øi mulflumiri

pentru cæ afli acceptat invitaflia de a participa la aceste consultæri pentruînfiinflarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Prezenfla dumneavoastræ în capitala României este binevenitæ în acestemomente când guvernul a pornit pe calea unui proces profund demodernizare nu numai la nivel economic, ci øi la nivelele social øi spiritual.La ambele nivele avem nevoie de ajutorul øi sfatul statelor cu o democraflieavansatæ.

Revoluflia din decembrie a deschis calea pentru schimbæri structuralerapide în societatea româneascæ. Opfliunea ireversibilæ a poporului nostrueste de a reconstrui întreaga societate pe bazele pluralismului politic, aleprincipiilor statului de drept, ale principiilor economiei de piaflæ øi alerespectærii drepturilor omului. Nestingherita exercitare a drepturiloromului øi a libertæflilor fundamentale în conformitate cu normele euro-pene reprezintæ preocuparea centralæ a guvernului României. Noi avem


595

în vedere standardele cele mai înaintate ale democrafliei parlamentare øiale drepturilor omului.

Cred cæ suntem pe calea cea bunæ. Desigur, în entuziasmul øi eforturilenoastre am fæcut øi greøeli. Unele din ele sunt foarte serioase. Am fostpedepsifli — dacæ pot spune aøa — øi plætim un prefl greu pentru acestea.Iar acestea se adaugæ, în loc sæ le diminueze, la dificultæflile pe care leavem în realizarea tranzifliei de la o societate în ruinæ — atât economic,cât øi moral — la o societate sænætoasæ øi democraticæ. Problemele pecare le avem de rezolvat sunt de o mare complexitate, iar obstacolele deînvins sunt semnificative. Suntem, cu toate acestea, hotærâfli sæ luptæmpânæ la sfârøit. În acest scop, intenflionæm sæ ne echipæm cu o legislaflieøi cu instituflii adecvate, capabile sæ faciliteze øi, desigur, sæ garantezeaøezarea societæflii româneøti pe baze democratice.

În acest context, suntem bucuroøi sæ væ întâmpinæm astæzi aici.Subiectul supus dezbaterii este protecflia øi promovarea drepturiloromului. Exprimându°ne în termenii conceptelor øi ai valorilor, atenfliacare se acordæ acum drepturilor omului semnificæ, dupæ pærerea mea,o hotærâtæ revenire a individului — un individ responsabil, avândcontrolul asupra propriului destin øi fiind înzestrat cu demnitate øidrepturi.

Ceea ce ne preocupæ este protecflia individului. Nivelul naflional ræ-mâne în mod primordial zona în care drepturile umane øi libertæfliledemocratice trebuie sæ fie protejate. În acest spirit am adoptat un numærde legi øi mæsuri menite sæ corecteze nedreptæflile øi abuzurile comise devechiul regim øi sæ promoveze øi garanteze libertæflile øi drepturile umanefundamentale. Alte legi øi normative sunt în lucru cu scopul de a sporireceptivitatea faflæ de drepturile omului respectând standardele funda-mentale øi aplicarea lor în cadrul României.

În plus, în aproximativ un an øi jumætate, speræm sæ avem o nouæconstituflie, cuprinzând dispoziflii adecvate referitoare la protecflia dreptu-rilor omului.

ADRIAN NÆSTASE

596

Pe de altæ parte, avem militanfli pentru drepturile omului øi noile lorasociaflii øi organizaflii — care deja au apærut în România, cifrându°sela un numær de 12 — øi care reprezintæ o componentæ necesaræ în cadrulgeneral al protecfliei drepturilor omului. Cei mai mulfli din aceøtia suntoameni entuziaøti øi de bunæ credinflæ, sincer ataøafli cauzei drepturiloromului. Totuøi, lor le lipseøte — în general vorbind — cunoaøtereaadecvatæ a conceptelor, normelor fundamentale øi a instrumentelorprivind promovarea øi protecflia drepturilor omului.

În condifliile de astæzi din România, Institutul Român pentru Drep-turile Omului este chemat sæ umple golul existent între prevederilelegislative øi militantismul pentru drepturile omului, cu o institufliecapabilæ sæ le sprijine pe amândouæ.

N°aø vrea sæ intru în mai multe amænunte, de vreme ce afli primit cutoflii deja proiectul de lege care stipuleazæ scopurile øi modul de funcflio-nare al institutului, aøa cum le vedem noi.

Aø dori doar sæ accentuez importanfla sarcinilor de a promova infor-marea publicæ privind standardele øi instrumentele care asiguræ dreptu-rile umane, inclusiv facilitæflile pentru cursurile de inifliere în special pentrupersoanele care deflin responsabilitæfli specifice pentru promovarea øiprotecflia drepturilor omului.

Ca proiect pentru consultærile noastre, în crearea acestui document,am avut în vedere experienfla internaflionalæ în acest domeniu øi în specialaceea a flærilor de unde venifli. Un distins expert internaflional în acestdomeniu, domnul Hans Van Thoolen, care, din pæcate, nu poate fiprezent aici astæzi, ne°a oferit ajutorul sæu neprefluit.

Træsætura specificæ a institutului nostru, pentru a ræspunde nevoiloractuale ale societæflii româneøti, este, de asemenea, reflectatæ în modulîn care urmeazæ sæ fie structurat. Acflionând sub auspiciile Parlamentului,consiliului de conducere al institutului ar urma sæ cuprindæ øefii grupurilorparlamentare, precum øi preøedinflii comisiilor drepturilor omului dincadrul Senatului øi al Adunærii Deputaflilor.


597

Institutul ar avea, de asemenea, un consiliu øtiinflific compus din 15membri din diferite sectoare ale societæflii româneøti, care vor redactaprogramele øi le vor supune atenfliei directorului executiv. Avem în vedereposibilitatea ca pânæ la o treime din membrii acestui organ sæ fie persoanedin afara flærii.

Nu voi merge mai departe cu prezentarea detaliatæ a acestui proiectdeoarece sper cæ textul care v°a fost prezentat este suficient de clar.

Sper ca tofli sæ avefli amabilitatea de a°l studia în detaliu. Dacæ, înaintede a începe discufliile, avefli întrebæri, aø fi bucuros sæ le dau ræspuns.

Contæm pe experienfla dumneavoastræ øi vom primi cu bucuriecomentariile dumneavoastræ, precum øi sugestiile dumneavoastræ carear putea îmbunætæfli atât conceptul de bazæ, cât øi textul proiectului delege.

Cu aceste gânduri, doresc sæ væ mulflumesc încæ o datæ pentruamabilitatea de a veni la Bucureøti pentru a ne sprijini. Sunt de asemenea,foarte recunoscætor distinøilor ambasadori care ni s°au alæturat în strædanianoastræ.

Ioan Oancea: Sæ începem dezbaterile.Asbjörn Eide (Norvegia): Cunoaøte de mult pe Adrian Næstase.

Consideræ cæ România are o sarcinæ foarte importantæ.Dezbaterea despre drepturile omului trebuie sæ fie cât se poate de largæ øi

cu participarea ONG°urilor.O sarcinæ a Institutului urmeazæ sæ fie discutarea cu ONG°urile a rapoartelor

guvernului privitoare la respectarea convenfliilor internaflionale.Goran Melander (Suedia): E o încercare importantæ, aceea de a crea oconøtiinflæ despre respectarea strictæ a drepturilor omului în România.

Sunt dornici sæ coopereze cu noul Institut.Radu Filipescu (Comitetul Helsinki România): A primit cu interes aceastæinifliativæ. Prezintæ avantajele øi dezavantajele implicærii guvernului øiONG°urilor în aceste tipuri de proiecte.

ADRIAN NÆSTASE

598

Irina Moroianu°Zlætescu (AROLID): Felicitæ pe Adrian Næstase pentruinifliativæ øi pentru activitatea în favoare drepturilor omului înainte de Revoluflie.

Necesitatea de a forma cadre — poliflie, judecætori — pentru a°i conøtientizaîn privinfla importanflei respectærii riguroase a drepturilor omului.

Ræmâne de precizat în lege cine va numi preøedintele, vicepreøedintele øisecretarul general ai Institutului.

Cât priveøte Consiliul de administraflie trebuie menflionat cvorumul øinumærul de voturi pentru a lua decizii; dacæ Consiliul e prea mare, sæ fie unbirou executiv.

Directorul executiv sæ nu aibæ drepturi discreflionare pentru angajarea øiconcedierea staffului. Sæ facæ doar propuneri.

Referitor la training ar fi de dorit ca în facultæflile de poliflie, drept, ziaristicæsæ se introducæ drepturile omului în programele analitice.Ioan Oancea: Sæ fie generalizat studiul lor în întreg învæflæmântul superior.Renaud Vignal (ambasadorul Franflei la Bucureøti): O întrebare referitoarela articolul 5. Nu apare riscul ca în Consiliul de administraflie sæ domineopoziflia?Adrian Næstase: Problema acestui Institut e credibilitatea. Ministerul AfacerilorExterne nu a fæcut decât sæ prezinte Parlamentului un proiect. Aici se opreøterolul guvernului. Vrem o comparaflie cu institutele din alte flæri.

Cea mai bunæ garanflie pentru o independenflæ totalæ, pentru a nu legaInstitutul cu guvernul øi, în acelaøi timp, de a°i asigura resursele financiarear fi de a°l pune sub egida Parlamentului.

Legea trebuie sæ aibæ o anexæ cu fondurile necesare. Parlamentul va votabanii pentru Institut.

Consiliul are obligaflia sæ flinæ seama de curentele de idei din societate.Ioan Leø (Adunarea Deputaflilor): Interpretarea ambasadorului francez ecorectæ.

Institutul nu e nici øtiinflific øi nici pur politic.Din câte øtie, sunt øi alte institute asemænætoare sunt sub egida parlamentelor.


599

Am fæcut puflin pentru difuzarea dreptului internaflional în cazul respec-tærii drepturilor omului în România.

Øi în alte cazuri opoziflia este majoritaræ: în delegaflia la Strasbourg øi înBiroul Comisiei pentru redactarea Constitufliei.Rodica Stænoiu (Liga pentru Apærarea Drepturilor Omului): Întrebarea meavine din regretul cæ nu cunosc textul din Lege referitor la rolul ONG°urilor;deci care este relaflia Institutului cu ONG°urile?Adrian Næstase: Institutul va fi o instituflie neguvernamentalæ. Asta nu vaînsemna cæ Institutul va fi format din activiøti pentru drepturile omului. Vaexista o relaflie complementaræ. Vor trebui stabilite legæturi bazate pe încredereøi parteneriat.

Institutul poate pune la dispoziflie cunoøtinfle, acces la bænci de date.Toate acestea trebuie negociate.

Asbjörn Eide (Norvegia): Aratæ cum se procedeazæ în Norvegia øi în flærilenordice: informafliile øi documentaflia sunt difuzate pentru ONG°uri øi guvernpe o bazæ imparflialæ, lucru de dorit øi aici.

Institutul sæ nu devinæ campionul unei cauze sau al alteia. Sæ fie cumvadetaøat de lupta de zi cu zi în domeniul drepturilor omului. Misiunea saprincipalæ este sæ discute rapoartele guvernului øi sæ formuleze recomandæri.Goran Melander (Suedia): Independenfla Institutului e esenflialæ, dar greude realizat în practicæ.

Institutul suedez e privat øi are un acord formal cu Universitatea, iar lafinanflare depinde total de guvern, care le poate tæia fondurile.Gabriel Iosif Chiuzbaian (Vicepreøedinte al Uniunii Juriøtilor Democrafli):Transmite salutul celor care lucreazæ la Palatul de Justiflie. Rolul ONG°uriloreste acela de a se constitui în grupuri de presiune asupra guvernului, pentrua determina schimbærile necesare.

Se face o pauzæ la 10.20.

10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøtedelegaflia Consiliului Europei.

ADRIAN NÆSTASE

600

Adrian Næstase: Venim de la o consultare asupra Institutului Român pentruDrepturile Omului, sub egida Parlamentului.

Explicæ pe scurt cum vede partea românæ Institutul øi rolul lui.Speræm sæ ne implicæm tot mai mult în activitatea din Consiliul Europei.

A face parte din acesta ajutæ foarte mult normalizarea vieflii politice øi socialeinterne.

Sunt øi frustræri în raporturile noastre cu Consiliul Europei. Raportul Imberta creat multæ nemulflumire. Dorim sæ se discute cu toate pærflile implicate øiConsiliul sæ prezinte problemele în mod echilibrat.

Schimbarea lucrurilor în România presupune un efort extraordinar. Suntprobleme complexe, care cer o abordare nuanflatæ.

Din pæcate, Raportul Imbert a coincis øi cu participarea la ColocviulDemocrafliei.Delegaflie: Imbert are o poziflie particularæ. Situaflia în Adunarea Parlamentaræa Consiliului Europei a fost mult mai nuanflatæ. Nu s°a pus problema de aînchide României poarta în nas.

Parlamentarii lor vor sæ cunoascæ mai multe amænunte. Vor veni la Bucureøtipentru a vedea din nou situaflia.

Ei interpreteazæ rezoluflia ca încurajatoare.Va mai fi o rundæ de consultæri în ianuarie.România are acum lista preocupærilor Consiliului Europei: cele 7–8 puncte

din rezoluflie.Primul°ministru o va întâlni mâine pe doamna Lalumière.

Adrian Næstase: Spune cæ a avut o discuflie foarte sinceræ cu Hans Furrer laNew York.

Comparativ cu situaflia altor flæri aflate în tranziflie, simflim un tratamentdiferit faflæ de noi.

„Poartæ închisæ“ în stræinætate are consecinfle interne.Vrem sæ participæm øi sæ contribuim activ la Consiliul Europei.

Delegaflie: Ei pot ajuta la Institutul pentru Drepturile Omului.


601

România se simte mai sever tratatæ ca alte flæri. Dar, graflie televiziunii,România a fost cunoscutæ în mod cu totul diferit de celelalte flæri. Aceasta acreat anumite aøteptæri, care nu s°au împlinit.

Decizia Consiliului Miniøtrilor e un semnal — de a ne invita sæ devenimparte la trei convenflii: convenflia culturalæ (nu se pune în discuflie naturaeuropeanæ a culturii româneøti), plus alte douæ mai tehnice, care au valoarepoliticæ.

Sunt gata sæ trimitæ misiuni øi în legæturæ cu alte convenflii.Adrian Næstase: De acord cu aceste misiuni.

Vrem sæ vedem cæ existæ înflelegere faflæ de problemele noastre øi sæ fim ajutafliunde avem nevoie.

Constituflia pe care acum o discutæm în Parlament vrem sæ fie una din celemai moderne din Europa.

Institutul pentru Drepturile Omului ar putea fi sprijinit prin acces la bancade date a Consiliului Europei øi formarea de specialiøti în domeniu.Delegaflie: Ei au programul „Demostene“, care va spori mult în 1991. Vaputea fi folosit pentru cursuri de formare de specialiøti români.

Pot organiza reuniuni øi cælætorii de studii pentru alte ministere: MinisterulJustifliei, de Interne etc.

Oricare cerere de cooperare în acest domeniu va fi bine primitæ.Adrian Næstase: Partea românæ este gata sæ sprijine astfel de activitæfli.

Cunoaøte posibilitæflile øi rolul Consiliului Europei.Vrem o dinamicæ mai mare a inserærii noastre în Consiliul Europei. Nu

vrem o operaflie cosmeticæ.ONG°urile noastre se disting prin entuziasm, dar foarte pufline au cunoøtinfle

despre drepturile omului.Delegaflie: Vor sæ ne ajute în domeniul juridic, al pregætirii magistraflilor.Adrian Næstase: Avem multe legi de adoptat! Schimbarea cadrului legislativia timp.

Încântat de cunoøtinflæ. Sæ ræmânem în contact.

ADRIAN NÆSTASE

602

Aøteptæm relaflii prieteneøti cu Consiliul Europei, care este un element decoeziune moralæ în Europa.

Vom sprijini Consiliul Europei în cadrul dimensiunii parlamentare a CSCE.Primirea se terminæ la 11.20.

Declaraflie fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,postului de radio „România Actualitæfli“ privind crearea InstitutuluiRomân pentru Drepturile Omului øi consultarea internaflionalæ în acestsens, în curs de desfæøurare la Bucureøti:

În mod evident, dupæ Revoluflie a apærut un entuziasm firesc înlegæturæ cu aceastæ problematicæ øi, de asemenea, un interes real pentruproblematica drepturilor omului, în general. Dar, dincolo de acestepreocupæri fireøti, este important sæ creæm cadrul instituflional pentrua asigura o cât mai bunæ informare, documentare, cercetare øi, nu maipuflin, o educaflie în domeniul drepturilor omului. Acestea sunt, de altfel,øi obiectivele pe care tinde sæ øi le propunæ viitorul Institut Român pentruDrepturile Omului.

În ceea ce priveøte cadrul în care va funcfliona — øi acesta este, defapt, rostul consultærii la care participæm, cu invitarea unor extrem decunoscufli specialiøti în domeniul drepturilor omului din lume(directorul Institutului Norvegian pentru Drepturile Omului, directorulInstitutului Suedez pentru Drepturile Omului, dupæ ce am avut deja orundæ de negocieri øi de discuflii cu un foarte cunoscut specialist îndomeniul drepturilor omului, Hans Van Thoolen, care a creat øi InstitutulOlandez pentru Drepturile Omului) — pornim de la aceastæ experienflæinternaflionalæ în domeniu øi încercæm sæ gæsim cea mai bunæ formulæpentru a asigura „coloana vertebralæ“ a acestei instituflii. Este vorba decredibilitatea sa, capacitatea sa de a funcfliona independent într°un spafliupolitic care este, în mod firesc, tensionat øi unde interesele politice potsæ tindæ înspre o utilizare în scopuri politice a unei astfel de instituflii.Soluflia ce se prefigureazæ este o organizare a acestui institut sub egida


603

parlamentului, care sæ poatæ sæ°i asigure un control øi o independenflærealæ prin reprezentarea grupurilor parlamentare în Consiliul sæu dedirecflie. Apoi, va exista un Consiliu øtiinflific, care va fi format din ceimai buni specialiøti în acest domeniu, iar o treime dintre aceøtia vor fi,probabil, specialiøti stræini, astfel încât, Institutul, credem noi, va aveaposibilitatea sæ umple un vacuum extrem de important în viafla noastræintelectualæ øi în viafla noastræ socialæ, astfel încât sæ ofere sprijinul necesarpentru numeroasele organizaflii neguvernamentale ce existæ deja îndomeniul drepturilor omului.

16.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ laTirana, cu avion special, însoflit de Nicolae Micu, Iulia Cojocaru øiMarilena Petric.

Declaraflie fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României,Agenfliei „Rompres“ înainte de plecarea la Conferinfla MinisterialæBalcanicæ de la Tirana:

Conferinfla miniøtrilor Afacerilor Externe ai flærilor balcanice, care vaavea loc la Tirana în perioada 24–25 octombrie, se prezintæ ca uneveniment de semnificaflie majoræ. Ea are loc în momentul de confluenflædintre sfârøitul unei ere øi începutul unui capitol nou în istoria europeanæ.Transformærile radicale de pe continentul european, îndeosebi din EstulEuropei, inclusiv din Balcani, deschid perspective promiflætoare pentruextinderea øi adâncirea colaborærii øi înflelegerii dintre statele balcanice.Speræm cæ documentul final al Conferinflei va da expresie noilordimensiuni ale conlucrærii transbalcanice în anii ce vin.

Participanflii la Conferinfla de la Tirana vor adresa Reuniunii CSCEla nivel înalt de la Paris un mesaj care va fi færæ îndoialæ relevant pentruceea ce îøi propun nafliunile din zona Balcanilor în raporturile dintreele, pentru contribuflia însemnatæ pe care ele o pot aduce la dezvoltarea

ADRIAN NÆSTASE

604

procesului general°european, la întærirea pæcii, securitæflii øi cooperæriila scara întregului continent.

Este o realitate cæ în Balcani se manifestæ un spirit nou de deschidere,de disponibilitate pentru colaborarea multilateralæ, în pofida faptuluicæ între diferite flæri din aceastæ regiune se menflin stæri de tensiune,probleme încæ nesoluflionate.

Noi mergem la Tirana în ideea de a da un nou impuls acesteidisponibilitæfli, dorind sæ contribuim activ la punerea bazelor unui nouparteneriat, ale unui cadru de colaborare multilateralæ între statelebalcanice care sæ conducæ, în timp, la statornicirea unui climat de în-credere reciprocæ, atât de necesar soluflionærii problemelor care mai existæ.

Vom prezenta pe larg, la Conferinfla de la Tirana, ideile noastre cuprivire la programul de colaborare multilateralæ în Balcani, într°un cadrupe care l°am putea numi „Forumul Balcanic“.

Acesta ar fi menit sæ se afirme ca un mijloc de aplicare într°o formæextinsæ, flinând cont de specificul, experienfla øi tradifliile conlucrærii dintreflærile din aceastæ regiune a continentului, în spiritul înflelegerilor conveniteîn cadrul Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa.

Sosirea la 17.55 (ora localæ).

Interpelare parlamentaræ adresatæ ministrului Afacerilor Externe,Adrian Næstase, de senatorul Dumitru Cælueanu.

Interpelare: În flara noastræ, a funcflionat, pânæ la începutul instauræriiputerii comuniste, o foarte importantæ instituflie internaflionalæ. Prinaceasta, numesc Comisia Dunæreanæ. Aceastæ comisie avea sediul în flaranoastæ, în apropierea gurilor Dunærii, unde de fapt, trebuie sæ°øi aibælocul, acolo unde Dunærea este maritimæ øi unde se fac principaleleactivitæfli de pe Dunære; locul ei era, de asemenea, în România întrucât,


605

dupæ cum se øtie, majoritatea cursului Dunærii se aflæ pe teritoriul flæriinoastre.

Ea a fost mutatæ, mæ rog, nu are sens sæ dezbatem acum motivele.Întrebarea mea este urmætoarea øi este adresatæ domnului ministru deExterne: dacæ s°au inifliat acfliuni în ceea ce priveøte redarea dreptului øilocului acestei importante instituflii internaflionale.

Ræspuns:1. În legæturæ cu regimul navigafliei pe Dunære, pânæ în anul 1948

au fost înfiinflate douæ instituflii internaflionale:a) Comisia Europeanæ a Dunærii, cu sediul la Galafli, instituitæ prin

Tratatul de la Paris din 1856 øi formatæ din reprezentanfli ai Angliei,Franflei, Prusiei, Sardiniei øi mai târziu Italiei (state neriverane), precumøi reprezentanfli ai unor flæri riverane (Rusia, Turcia, Austria) avea sarcinade a executa anumite lucræri tehnice la gurile Dunærii. Prin aceastæcomisie, care avea competenfle supranaflionale, statele neriverane îøipromovau interesele la gurile Dunærii, contrar prevederilor Congresuluide la Viena din 1815, care atribuiau în competenfla exclusivæ a statelorriverane la cæile de apæ internaflionale reglementarea øi controlul navigafliei.

România a devenit membru al Comisiei Europene a Dunærii în anul1878, dupæ Congresul de la Berlin.

Competenfla acestei Comisii a fost extinsæ pânæ la Galafli (Tratatulde la Berlin din 1878) øi apoi pânæ la Bræila (Tratatul de la Londra din1883).

Existenfla Comisiei Europene a Dunærii a fost reconfirmatæ prinConvenflia de la Paris din 23 iulie 1921 privind statutul definitiv alDunærii.

b) Comisia Internaflionalæ a Dunærii, cu sediul la Bratislava, înfiin-flatæ în 1921 øi formatæ din reprezentanfli ai statelor riverane Dunærii øireprezentanfli ai statelor neriverane, membre la Comisia Europeanæ aDunærii (Franfla, Anglia, Italia), avea de asemenea atribuflii largi de

ADRIAN NÆSTASE

606

supraveghere øi control al navigafliei asupra Dunærii fluviale de la Ulmla Bræila, precum øi asupra unor afluenfli ai Dunærii øi a canalelor naturaleøi artificiale.

2. La Conferinfla de la Belgrad din 30 iulie–18 august 1948, a fostsemnatæ Convenflia de a Belgrad di 18 august 1948 privind regimulnavigafliei pe Dunære care consacræ principiile enunflate încæ de laCongresul de la Viena din 1815, potrivit cærora problemele legate deadministrarea øi controlul navigafliei sunt de competenfla exclusivæ astatelor riverane. Aceasta a determinat statele neriverane care au participatla Conferinfla de la Belgrad (Anglia, Franfla, SUA) sæ nu semnezeConvenflia.

Prin articolul 5 din Convenflia de la Belgrad a fost creatæ „ComisiaDunærii“ formatæ pentru prima datæ din reprezentanfli ai flærilor dunærene,câte unul pentru fiecare din aceste flæri (România, Bulgaria, Cehoslovacia,Iugoslavia, Ungaria øi URSS).

3. Art. 13 din Convenflie prevede cæ sediul Comisiei Dunærii se sta-bileøte la Galafli, dar Comisia poate sæ°øi schimbe sediul printr°o hotærâreluatæ cu majoritatea membrilor ei.

Pânæ în anul 1954 sediul Comisiei Dunærii a fost la Galafli.În anul 1953, Iugoslavia a propus schimbarea sediului Comisiei

Dunærii de la Galafli la Budapesta, motivând cæ prin aceasta se vor asiguracondiflii mai bune pentru desfæøurarea activitæflii Comisiei øi a funcflio-narilor din Secretariatul acesteia.

România a fost de acord cu schimbarea sediului, precizând cæ imobilulunde îøi avusese sediul Comisa Dunærii (Galafli) trebuie sæ fie pus ladispoziflia Administrafliei Fluviale a Dunærii de Jos, creatæ în bazaAcordului româno°sovietic din 1953.

Cu unanimitate de voturi, Comisia Dunærii a hotærât schimbareasediului sæu de la Galafli la Budapesta.

4. În ultima perioadæ de timp, cu ocazia discufliile asupra chiriei pentruimobilul°sediu al Comisiei, unele flæri dunærene (România, URSS,


607

Bulgaria, Cehoslovacia) s°au pronunflat pentru gæsirea, în Budapesta, aunui imobil mai mic care sæ corespundæ din punct de vedere tehnico°eco-nomic øi financiar desfæøurærii normale a activitæflii Comisiei Dunærii.În situaflia în care o asemenea soluflie nu va fi gæsitæ într°un viitor apropiat,reprezentanflii statelor membre ale Comisiei Dunærii ar urma sæ studiezeposibilitatea transferærii sediului Comisiei într°o altæ flaræ dunæreanæ.

Deocamdatæ guvernul român nu a întreprins alte acfliuni în proble-ma sediului Comisiei Dunærii, aøteptând oferta guvernului ungar pentruun nou imobil.

24 octombrie 1990

10.00 Øedinfla de deschidere a Conferinflei Ministeriale Balcanice,prezidatæ de Reis Malile, ministru de Externe al Republicii PopulareAlbania.

Reis Malile (Albania): Procesele pozitive din Europa creeazæ condiflii pentruavansarea cooperærii balcanice.

Albania va face tot posibilul pentru succesul Conferinflei.Ramiz Alia1 (preøedintele Prezidiului Albaniei): Speræ ca reuniunea sæ ducæla întærirea prieteniei între statele balcanice.

Tendinflele pozitive din relafliile internaflionale au favorizat colaborareabilateralæ øi multilateralæ în regiune.

Sunt probleme øi tensiuni în regiune.E nevoie de o nouæ viziune, nu numai pentru cooperarea în Balcani, ci øi

în Europa.Balcanii sunt parte integrantæ a Europei, dar øi o forflæ activæ pentru

edificarea ei.

ADRIAN NÆSTASE

608

1 Ramiz Alia, preøedinte al Prezidiului Adunærii Populare a Republicii Populare Albania (22noiembrie 1982–30 aprilie 1991).

Vorbeøte de înapoierea relativæ în multe domenii a flærilor din regiune.Sæ discutæm problemele într°o manieræ constructivæ.Albania va face tot ce depinde de ea pentru întærirea cooperærii balcanice,

ca parte integrantæ a cooperærii europene.Reis Malile: Mulflumiri. Luæm câteva minute pauzæ.

Reluæm øedinfla cu alegerea preøedintelui.Ahmed Alptemoçin (ministru de Externe al Turciei): Propune pe Reis Malile.Luben Goflev (ministru de Externe al Bulgariei): Sprijinæ.Reis Malile: Consens. Mulflumeøte celor doi miniøtri.

Ordinea de zi este øi ea adoptatæ.Conform practicii, delegafliile vor lua cuvântul în ordinea alfabetului englez,

iar Albania va fi ultima; øi aceastæ propunere se adoptæ. Luben Goflev: Constatæ cæ sunt prezente condiflii pentru reapariflia diferen-delor politice în sânul nafliunilor balcanice øi între nafliuni, minoritæfli etniceetc. Problemele apærute pot sæ fie soluflionate acum în limitele naflionale.

Sæ nu ne „rebalcanizæm“.Conflictul din Golf este foarte aproape de Balcani, øi existæ condiflii sæ

influenfleze evolufliile din regiune. Propune ca poziflia claræ a flærilor balcaniceîn legæturæ cu acest subiect sæ fie înscrisæ în Documentul Final.

Bulgaria e gata sæ devinæ gazdæ permanentæ a unei structuri instituflionalea Forului øi sæ gæzduiascæ viitoarea reuniune a miniøtrilor de Externe din flærilebalcanice în toamna viitoare la Sofia.

Elaborarea principiilor de bunæ vecinætate între flærile noastre ar fi un lucrupozitiv.

Doresc sæ organizeze øi reuniunea miniøtrilor Apærærii la Sofia.Andonis Samaras (ministru de Externe al Greciei): Mulflumiri guvernuluialbanez.

De acord cu ce a prezentat Bulgaria referitor la instituflionalizare. Bulgariapoate fi gazda unui asemenea secretariat.

Vorbeøte despre ameninflarea centralelor nucleare în regiune.Propune constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie.


609

Este de acord cu Albania în ceea ce priveøte elaborarea principiilor de bunævecinætate în Balcani.

Prin CEE, Grecia e gata sæ sprijine celelalte flæri.

Discurs rostit de Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe, laConferinfla Ministerialæ Balcanicæ:

Domnule preøedinte,Stimafli colegi,Doamnelor øi domnilor,Doresc, înainte de toate, sæ exprim profunda satisfacflie pentru orga-

nizarea acestei importante conferinfle øi sæ transmit guvernului Albanieicele mai calde mulflumiri pentru excelenta pregætire a reuniunii øi pentruospitalitatea cordialæ cu care am fost primifli.

Îmi face, de asemenea, o deosebitæ plæcere sæ ne revedem la mai puflinde trei sæptæmâni dupæ ultima noastræ întâlnire de la New York. În acestcontext, aø dori sæ adresez domnului Ahmet Kurtcebe Alptemoçinsincerele noastre felicitæri pentru desemnarea sa ca ministru al AfacerilorExterne al Turciei øi sæ°i urez succes deplin în exercitarea noilor saleræspunderi.

Domnule preøedinte,Ne gæsim aici, în frumoasa capitalæ a Albaniei, pentru a pune bazele

unui nou parteneriat în Balcani. Din acest punct de vedere, conferinflanoastræ are o triplæ însemnætate.

În primul rând, importanfla deosebitæ a acestei conferinfle este datæde momentul în care ea are loc. Printr°o fericitæ coincidenflæ istoricæ, ease desfæøoaræ exact într°un moment de cotituræ al istoriei europene, cândia sfârøit o epocæ øi începe o alta nouæ, esenflial diferitæ. Transformærilefundamentale care au avut loc în Europa, în special în Europa de Est,dupæ prima asemenea conferinflæ, de la Belgrad, øi recenta unificare aGermaniei au creat pe continentul european o situaflie nouæ. Actualelerealitæfli europene, substanflial schimbate, sunt de naturæ, dupæ pærerea

ADRIAN NÆSTASE

610

noastræ, sæ deschidæ noi orizonturi pentru cooperarea øi conlucrarea dintreflærile noastre, atât ca magnitudine, cât øi ca profunzime. La prezentaconferinflæ, avem prilejul sæ evaluæm împreunæ aceste perspective øi sægæsim cæile cele mai potrivite de a folosi noile condiflii în interesul nostrucomun.

În al doilea rând, conferinfla este chematæ sæ facæ un bilanfl al activi-tæflilor multilaterale balcanice din ultimii doi ani øi jumætate øi sæ for-muleze, pe baza experienflei acumulate øi a realitæflilor actuale din Europa,obiective noi øi mai ambiflioase pentru viitor. În ultimii ani, guvernelenoastre au examinat împreunæ, în cadrul numeroaselor reuniuni balcanicecare au avut loc, principalele domenii de cooperare. Dezvoltarea industri-alæ, modernizarea agricolæ, comerflul, transporturile øi comunicafliile,turismul, protecflia mediului înconjurætor, întærirea încrederii øi respec-tului reciproc sunt numai câteva din aceste domenii. Dacæ aceastæperioadæ poate fi consideratæ drept o etapæ de explorare activæ a sferelorde conlucrare interbalcanicæ, actuala conferinflæ trebuie sæ deschidæ caleaspre o nouæ etapæ de implementare a unor proiecte øi programe concretede interes reciproc, pe baze multilaterale.

În sfârøit, dar nu în ultimul rând, întâlnirea noastræ are loc într°unmoment de finalizare a pregætirilor pentru Conferinfla CSCE la nivelînalt de la Paris, când se întrevæd deja principalele hotærâri care vor fiadoptate. Ele au o relevanflæ directæ pentru scopurile pe care le urmærimcu toflii. Aplicarea fidelæ de cætre flærile noastre a înflelegerilor la care seva ajunge la Paris, inclusiv în domeniile reducerii armamentelor øi mæsu-rilor de încredere øi securitate, va contribui la îmbunætæflirea climatuluipolitic øi în regiunea noastræ. Pe de altæ parte, standardele, normele øiobiectivele convenite sau care vor fi puse de acord la nivel europeanreprezintæ pentru flærile noastre doar un punct de plecare, dacæ dorimcu adeværat ca interacfliunea balcanicæ multilateralæ sæ devinæ un factorde accelerare a procesului CSCE.


611

Cred cæ nu existæ motive sæ fim privifli ca nerealiøti când ne propunemun asemenea obiectiv. Avem interesul comun de a ne uni eforturile pentruasigurarea progresului tuturor øi al fiecæreia dintre flærile noastre. Cheiadezvoltærii contemporane o constituie tehnologia modernæ øi funcflionareaeficientæ a economiei. Costurile ridicate de producflie depæøesc adeseaposibilitæflile øi capacitæflile unei singure flæri. Ceea ce putem faceunindu°ne eforturile øi resursele, nici una dintre flærile noastre nu o poateface singuræ.

Tradifliile ne unesc øi ele. Popoarele noastre aparflin unor culturi øicivilizaflii diferite. De°a lungul secolelor, însæ, ele s°au influenflat øi îmbo-gæflit reciproc, dând naøtere unor puternice træsæturi comune øi unuisentiment de apropiere care reprezintæ, astæzi, un factor important deapropiere øi de înflelegere reciprocæ. Tocmai pe aceastæ bazæ, ideeasolidaritæflii balcanice s°a afirmat în ultimele øase decenii, cu o forflæ mereucrescândæ, îmbræcând forme instituflionale, îndeosebi la nivel neguver-namental. Prin Conferinfla de la Belgrad a miniøtrilor de Externe din1988, s°au pus bazele unui proces cuprinzætor de colaborare, atât la nivelguvernamental, cât øi neguvernamental.

Dat fiind cæ noi tofli concepem relafliile dintre statele din Balcani dreptparte integrantæ din procesul CSCE, liniile de acfliune asupra cærora flærilenoastre trebuie sæ°øi concentreze eforturile ar putea fi cælæuzite de Actulfinal de la Helsinki øi celelalte documente adoptate la reuniunile CSCEulterioare.

În legæturæ cu aceasta, salut ideea trimiterii de cætre reuniunea aceastaa unui mesaj Summitului de la Paris care sæ sublinieze contribufliilenoastre la acfliunea noastræ comunæ în vederea dezvoltærii procesuluiCSCE.

O cerinflæ a vremurilor noastre este cooperarea în economie, tehno-logie, culturæ øi alte domenii direct legate de progresul uman. De fapt,reuniunile balcanice øi activitæflile lor au fost dedicate în marea lormajoritate acestor subiecte. Dezbaterile ce au avut loc la aceste reuniuni

ADRIAN NÆSTASE

612

au dezvæluit clar caracterul complementar al intereselor øi al destinuluicomun al popoarelor noastre în aceastæ parte a lumii.

Dacæ ar fi sæ mæ refer la România, aø menfliona programul complexde reformæ economicæ, supus cu câteva zile în urmæ Parlamentului românde cætre primul°ministru Petre Roman. Implementarea acestui programîn urmætorii câfliva ani va aduce o revizuire radicalæ a economiei româ-neøti, plasând°o pe baza principiile de piaflæ øi de concurenflæ. Schimbærifundamentale similare au loc în gestionarea øi orientarea economicæ alealtor flæri balcanice. Faptul acesta atrage dupæ sine o reevaluare øi regândirea formelor øi prioritæflilor cooperærii balcanice.

Noile condiflii ale economiilor descentralizate øi de piaflæ impun pla-sarea în fruntea agendei noastre a preocupærilor pentru identificarea unornoi forme de cooperare multilateralæ. De aceea, o reuniune balcanicæsimilaræ reuniunii CSCE de la Bonn, ar fi, dupæ pærerea noastræ, deopotri-væ necesaræ øi urgentæ pentru reconsiderarea în întregime a relafliiloreconomice dintre flærile noastre.

Am fæcut propuneri precise în acest sens, mai ales cu privire la dez-voltarea cooperærii balcanice în domeniile informaticii øi comunicafliilor,creærii unei bænci de date în agriculturæ øi a unui institut de cercetæri øistudii medicale, a unei utilizæri mai eficiente a resurselor montane, aîntreprinderilor mici øi mijlocii.

În opinia noastræ, toate aceste propuneri sunt de mare actualitatepentru economiile flærilor noastre. Am dori sæ supunem atenfliei domniilorvoastre øi ideea explorærii posibilitæflilor øi modalitæflilor de înfiinflare decætre flærile balcanice a unei zone de comerfl liber.

Turismul a devenit o componentæ majoræ a dezvoltærii economice.De aceea, guvernele flærilor noastre trebuie sæ încurajeze realizarea uneireflele turistice balcanice, capabilæ sæ gestioneze mai bine considerabilulpotenflial turistic al regiunii. În aceastæ privinflæ, acordæm o mare im-portanflæ urmætoarei reuniuni balcanice în domeniul turismului.


613

Referindu°ne la componenta economic a relafliilor noastre, salutæmdisponibilitatea Comisiei Economice ONU pentru Europa de a sprijinielaborarea øi implementarea unor programe øi proiecte specifice înregiunea noastræ.

O cooperare multilateralæ balcanicæ intensificatæ duce færæ doar øi poatela o mai mare încredere øi la un respect reciproc sporit între flærile noastre,care, la rândul lor reprezintæ un important factor stimulator pentru aceastæcooperare. Întærirea încrederii între statele noastre ræmâne, dupæ pærereanoastræ, un obiectiv prioritar ce trebuie atins. O mæsuræ pozitivæ în acestsens ar fi, de pildæ, crearea unui sistem de consultæri politice interbalca-nice la diverse niveluri. Astfel de consultæri au rostul de a clarifica øi dea asigura schimburile de vederi asupra problemelor ce necesitæ o abordaremultilateralæ. În acest scop, ne°am putea gândi la stabilirea unor liniitelefonice directe între ministerele noastre de Externe în vederea uneicomunicæri rapide atunci când situafli o impune.

Credem, de asemenea, cæ trebuie sæ se acorde atenflie stabilirii uneiserii de mæsuri pentru întærirea încrederii între statele balcanice, ce arputea depæøi mæsurile asupra cærora s°a cæzut de acord la nivel generaleuropean. Un început s°a realizat deja de cætre reuniunea la nivel deexperfli, ce a avut loc la Bucureøti în 1989. Totuøi, acesta a fost doar unînceput modest; modul de abordare trebuie reconsiderat în lumina noilorparametri politici øi de securitate a realitæflilor de azi din Balcani.

Trebuie luat în considerare øi un mecanism care sæ evite percepfliilemilitare distorsionate øi sæ permitæ rezolvarea oricæror probleme gene-rate de activitæflile militare ale unui stat de naturæ sæ îngrijoreze alt stat.Acest mecanism ar putea asigura schimburile rapide de informaflii øiclarificarea activitæflilor militare suspecte, consultæri bilaterale între flærileinteresate øi consultæri multilaterale cu participarea altor sau a tuturorflærilor balcanice.

Printre mæsurile de sporire a încrederii în Balcani s°ar putea includedezvoltarea contactelor militare, precum reuniunile miniøtrilor Apærærii

ADRIAN NÆSTASE

614

øi/sau ale øefilor de Stat Major, precum øi contactele în domeniul învæflæ-mântului militare, inclusiv schimburile de studenfli.

În sfârøit, în aceeaøi sferæ a încrederii, ar fi util sæ se cadæ de acordasupra unui sistem de proceduri pentru prevenirea øi rezolvarea disputelorøi tensiunilor între statele din regiune. Un astfel de sistem ar include ovarietate de mijloace, precum consultærile øi negocierile directe, buneleoficii, medierea øi concilierea. Folosirea unui astfel de sistem nu ar aduce,bineînfleles, nici un prejudiciu libertæflii statelor de a alege mijloaceleconsiderate potrivite pentru rezolvarea disputelor lor. Ar oferi, totuøi,posibilitæfli inifliativei politice de a încuraja înflelegerea dintre flærile dinregiune. Contactele umane care sunt un factor de întærire a încrederiireciproce ar fi mult facilitate de simplificarea formalitæflilor de obflinerea vizelor pânæ la renunflarea la cerinflele de vizæ pentru cetæflenii din flærilenoastre ce cælætoresc în regiunea balcanicæ. De aceea, sugeræm luarea înconsiderare cu prioritate a acestei chestiuni.

În ceea ce priveøte dimensiunea umanæ, valorile comune ale demo-crafliei øi pluralismului politic, incluse în Documentul final al Reuniuniide la Copenhaga cæruia i°au subscris flærile balcanice, oferæ acestor flærio bazæ solidæ de conlucrare în vederea asigurærii respectærii depline adrepturilor omului, rezolværii rapide øi corecte a problemelor umanitareøi a unei libere circulaflii a informafliei. Cadrul creat de CSCE øi structurileeuropene existente oferæ condiflii pentru o largæ cooperare balcanicæ înacest domeniu.

Un motiv pentru care, în trecut, Balcanii au avut reputaflia de a fi„butoiul cu pulbere al Europei“, este legat de problemele minoritæflilornaflionale øi etnice. Suntem de pærere cæ noile realitæfli europene oferæcondiflii pentru ca aceste probleme sæ înceteze sæ mai fie un mær aldiscordiei în relafliile dintre state.

În ceea ce ne priveøte, dorim, împreunæ cu guvernele altor statebalcanice, sæ contribuim la pæstrarea identitæflii, a valorilor culturale øispirituale, a limbii materne a cetæflenilor de origine românæ din acestestate. În acest spirit, credem cæ ar fi în interesul general al statelor balcanice


615

øi, în acelaøi timp, al garantærii efective øi al apærærii drepturilor specificeale persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale øi etnice, sæ fie elaboratun cod de cooperare al statelor balcanice în problemele privind mino-ritæflile etnice øi naflionale. Acest cod ar stabili, într°un limbaj legal precis,o serie de norme øi principii, care sæ ghideze comportamentul statelorøi sæ promoveze soluflii pentru aceste probleme. O mare parte a surselorde neînflelegere øi de tensiune între flærile balcanice, care apar de obiceica rezultat al lipsei de norme de comportament general acceptate în acestdomeniu, ar putea fi astfel evitate.

O cooperare eficientæ între state în acest domeniu ar putea fi sprijinitæde înfiinflarea unui Institut Balcanic de Cercetare øi Documentare înproblemele minoritæflilor naflionale øi etnice, capabil sæ ofere guvernelordate øi fapte privind situaflia realæ politicæ, economicæ, socialæ øi culturalæa persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale øi etnice øi sæ recomandesoluflii care sæ fie adoptate la nivel guvernamental.

În acest sens, aø dori sæ supun atenfliei dumneavoastræ ideea convocæriiunei reuniuni la nivel de experfli din flærile noastre care sæ analizezeconflinutul posibil al unui astfel de Cod, precum øi fezabilitatea institutuluisugerat de noi; punerea în practicæ a acestor idei la nivel balcanic arreprezenta, neîndoielnic, o contribuflie notabilæ la eforturile depuse încadrul CSCE pentru protecflia drepturilor cetæflenilor aparflinând mino-ritæflilor naflionale, etnice øi religioase.

Progresele treptate øi paralele în toate aceste domenii ar fi evidentfacilitate de punerea în miøcare a unor forme instituflionale de cooperareîn domeniu, ce ar putea constitui un Forum Balcanic. Ar fi în concor-danflæ cu evolufliile sociale øi politice cætre democraflie ale flærilor dinregiune øi cu mæsurile de instituflionalizare a procesului CSCE. Negândim, desigur, la mæsuri care sæ asigure o oarecare periodicitate areuniunilor la diverse niveluri ale factorilor de decizie din statele balcanice.

În ceea ce priveøte reuniunile miniøtrilor de Externe, salutæm disponi-bilitatea flærilor noastre de a fline astfel de întâlniri la intervale mai scurte,o datæ pe an.

ADRIAN NÆSTASE

616

Reflinem cu satisfacflie cæ existæ o convergenflæ de opinii în favoareaorganizærii unei prime reuniuni a øefilor de stat sau de guvern ai flærilornoastre. România ar fi onoratæ sæ gæzduiascæ o astfel de Conferinflæ, carear da un impuls decisiv îndeplinirii aspirafliilor noastre comune cætre unnou parteneriat în Balcani.

Ne°am putea gândi, de asemenea, la o structuræ parlamentaræ înBalcani pentru a da activitæflilor multilaterale din domeniu un caractermai reprezentativ øi o bazæ mai largæ de sprijin.

Dezvoltarea relafliilor între nafliunile balcanice în diverse domenii øila diferite niveluri, guvernamentale øi neguvernamentale, face necesaræarmonizarea acestor activitæfli la nivel naflional. Crearea în flærile noastrea unor organisme de cooperare balcanicæ ar satisface o astfel de cerinflæ.

Toate aceste structuri, împreunæ cu organizafliile balcanice existentesau ce ar putea fi create în diverse domenii, grupurile de lucru privindsubiecte concrete, precum øi alte posibile aranjamente între flærile noastrear putea forma, aøa cum am subliniat, un Forum Balcanic. Conceputca o expresie a unui nou parteneriat în Balcani, acest Forum ar fi, înacelaøi timp, nu doar un semn al marilor schimbæri politice, economiceøi sociale din Europa, ci øi un instrument cu ajutorul cæruia flærileparticipante la el vor contribui la consolidarea procesului CSCE.

În aceastæ privinflæ, flinând seama de asemenea, de experienfla altorzone de cooperare, ar fi important øi util, dupæ pærerea mea, sæ fim deacord ca flara gazdæ a ultimei Conferinfle a miniøtrilor de Externe særeprezinte Forumul Balcanic în relafliile sale cu alte grupuri de cooperarecu preocupæri similare pânæ la urmætoarea Conferinflæ de acest fel.

Domnule preøedinte,Am ascultat cu mare interes propunerile avansate de alte delegaflii la

aceastæ Reuniune. Ele constituie o confirmare în plus a preocupæriicomune a flærilor noastre de a da un nou impuls relafliilor noastre, precumøi a similitudinii de abordare a perspectivelor dezvoltærii acestor relaflii.


617

Aø dori sæ væ asigur de dorinfla sinceræ a guvernului român de a constatacæ aceastæ conferinflæ de la Tirana va deschide, prin concluziile øi rezul-tatele sale, o nouæ paginæ în istoria cooperærii balcanice.

Dezvoltarea unei astfel de cooperæri øi consolidarea securitæflii înBalcani prin contribuflia pozitivæ a tuturor statelor din regiune sunt,într°adevær, obiective ale politicii externe româneøti.

Væ mulflumesc pentru atenflie.

Se ia o pauzæ la 11.20.

12.00 Reluarea lucrærilor Conferinflei Ministeriale Balcanice. Prezi-deazæ Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei.

Ahmed Alptemoçin (ministru de Externe al Turciei): Mulflumeøte lui AdrianNæstase pentru felicitæri.

Eforturile interbelice pentru stabilizarea Balcanilor ne°au impus o serie deconcluzii. Ele au ajutat la cristalizarea colaborærii balcanice multilaterale.

Mulflumeøte miniøtrilor care au contribuit la declanøarea procesului deapropiere între nafliunile balcanice, pentru spiritul lor de previziune.

Exprimæ satisfacflia faflæ de noul climat politic din Europa. Salutæ tendinfleledin regiune spre democraflie pluralistæ øi economie de piaflæ: conditions to launcha new drive.

Sunt unele probleme între flærile noastre. Sæ nu facem din ele obstacole înschemele de colaborare multilateralæ.

Sæ ne eliberæm de sentimente naflionaliste înguste øi de prejudecæfli.Colaborarea multilateralæ în Balcani sæ se bazeze pe aceeaøi trei piloni ca

øi CSCE.Minoritæflile etnice în Balcani sunt încæ un subiect sensibil, dar, pe mæsura

îmbunætæflirii relafliilor, vom putea sæ depæøim barierele psihologice.

ADRIAN NÆSTASE

618

Consideræm bunæ ideea unei reuniuni la nivel înalt, deøi ea nu este nouæ.Acum apare posibilæ datoritæ evolufliilor politice. Turcia ar fi gata sæ ogæzduiascæ în 1992.

Reuniunile miniøtrilor sæ fie anuale.Dimensiunea militaræ a asigurærii securitæflii øi stabilitæflii în zonæ nu trebuie

ignoratæ.Dimensiunea economicæ øi comercialæ a cooperærii se rezumæ la domenii

curente. Întâlnirile la nivelul miniøtrilor responsabili de domeniu nu au dat re-zultate. Propune un Comitet economic, alcætuit din miniøtrii Comerflului —condus anual, prin rotaflie, de cætre fiecare flaræ membræ — care sæ discuteproiecte multilaterale, regionale, dar øi comerflul bilateral.

Propune un Grup de lucru pentru înfiinflarea unei Bænci Balcanice deDezvoltare.

Dimensiunea culturalæ.Combaterea terorismului.Concluzioneazæ: To make history is within our power (Stæ în puterea

noastræ sæ facem istorie).Budimir Lon•ar (secretar federal pentru Afacerile Externe al Iugoslaviei):Problemele zonei implicæ soluflii care cer consens øi avansarea cu small steps(paøi mici). Nu e în favoarea unor soluflii græbite (hasty solutions), dar e deacord sæ reevaluæm factorul timp.

Iugoslavia este o flaræ cu patru vecini balcanici.Nu am acoperit încæ toate posibilitæflile de cooperare între noi.Buna voinflæ este un lucru bun, dar asta nu înseamnæ cæ putem ignora

realitæflile politice ale regiunii. Avem nevoie de un mecanism de colaborare maielaborat.

Cere sæ se renunfle la „ræzboaiele psihologice”, care au drept flintæ unele dintreflærile din Balcani. Ele nu fac decât ræu. More good will and tolerance (Maimultæ bunævoinflæ øi toleranflæ) pentru a gæsi soluflii la problemele din Balcani.

Probleme privind minoritæflile sunt în toate flærile balcanice. Nimeni nuare dreptul sæ le ignore.


619

Cooperarea regionalæ contribuie la formarea unei noi mentalitæfli în Europa.Întâlniri la nivelul miniøtrilor de Externe ar trebui sæ aibæ loc cel puflin o

datæ pe an.Reis Malile: Obiectivul pe care ni l°am propus reclamæ eforturi stæruitoare.

Putem ajunge la un nivel de colaborare regionalæ niciodatæ atins pânæ acum.Importantæ poziflie geopoliticæ a regiunii. Aøteptærile øi nevoile popoarelor

noastre dicteazæ necesitatea de a depæøi problemele moøtenite din trecut.Invazia Irakului în Kuwait dovedeøte cæ ameninflærile la adresa pæcii n°au

dispærut.Speræ cæ instituflionalizarea CSCE va pune baze durabile pentru pacea øi

securitatea în Europa øi în lume.Organizaflia noastræ trebuie sæ aibæ raporturi cu CEE.Suntem la începutul unei instituflionalizæri a colaborærii multilaterale în

Balcani.Sæ trecem la reuniuni anuale ale miniøtrilor de Externe, ca for politic al

regiunii. fiinerea unei reuniuni la nivel înalt ar fi importantæ; ar deschidenoi orizonturi.

Mæsurile de încredere sæ devinæ obiect al preocupærilor noastre.Avem nevoie de mecanisme care sæ trateze în profunzime problemele

economice, culturale øi umanitare.Colaborarea balcanicæ este o alternativæ pozitivæ øi realistæ. Balcanii sæ

avanseze în ritmul timpurilor noastre.Activitæflile culturale pot contribui la mai buna cunoaøtere a valorilor comune.Sugereazæ o reuniune a miniøtrilor Sænætæflii din flærile balcanice.Contacte parlamentare øi colaborare pe linia ONG°urilor.Convingerea cæ lucrærile se vor desfæøura într°o atmosferæ prieteneascæ.

Reis Malile (Albania, ca preøedinte al Conferinflei): Înainte de închidereaøedinflei: am primite mesaje de la preøedintele Turciei, preøedintele RepubliciiPopulare Bulgaria, secretarul general al ONU, ministrul de Externe al URSS,Maica Tereza din Calcutta.


ADRIAN NÆSTASE

620

14.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Ahmed Alptemoçin1, ministru de Externe al Turciei.

Ahmed Alptemoçin: Aminteøte faptul cæ a fost în România ca ministru destat, iar de trei ori în calitatea sa de copreøedinte al Comisiei mixte româno°turce,ultima datæ în 1984.

Foarte interesant cum lucrurile s°au schimbat atât de rapid în România.Adrian Næstase: Unele probleme provin tocmai pentru cæ saltul a fost preamare. Ne°am pierdut calmul necesar gestionærii unor astfel de schimbæri radicale.

Acum cæutæm sæ ne regæsim, pentru a stabiliza lucrurile øi pentru a consolidaceea ce am fæcut bine.

Unul din cei mai buni parteneri potenfliali e Turcia. Noi suntem gata sæconstruim pe aceastæ idee,

Aminteøte cæ a vizitat recent Turcia. A discutat cu profesorul Ali Bozer.Au fost discuflii foarte bune. Roagæ interlocutorul sæ transmitæ salutæri lui AliBozer. A avut onoarea de a fi primit de preøedintele Turgut Özal øi deprimul°ministru. Am stabilit o legæturæ. A participat la întâlnirea lui Ion Iliescucu Turgut Özal de la New York øi a fost impresionat de întrebarea foarte directæa preøedintelui Özal cum ne poate ajuta. Asta e atmosfera realæ în relafliileromâno°turce: foarte pozitivæ øi prieteneascæ.

Sunt lucruri practice. Întâlnirea Comisiei mixte a fost un succes. Am începutdiferite proiecte noi, am înfiinflat o subcomisie care ajutæ guvernul român întranziflia la economia de piaflæ.

Mulflumeøte pentru donaflia de alimente a guvernului turc, care a fost cældurosapreciatæ de populaflia României.

E øi problema de a beneficia de un credit de 200 milioane de dolari pentrua ajuta economia României într°un moment foarte special, când e nevoie deaceøti bani pentru a porni puternic motoarele. Nu avem datorie externæ, darnici credite. Aceste lucruri sunt în curs de discuflie. Ele sunt foarte importante


621

1 Ahmed Alptemoçin. Om politic øi de stat turc. Ministru de Externe al Republicii Turcia(1990–1991).

pentru noi. Øtim cæ putem conta pe Turcia. A discutat cu preøedintele TurgutÖzal: e favorabil, dar sunt proceduri interne.

E important de øtiut cæ România este într°un moment în care are nevoiede capital stræin pentru a se moderniza, iar Turcia e în mæsuræ sæ investeascæ.

Suntem gata sæ sprijinim inifliativa turcæ referitoare la Marea Neagræ; gatasæ pregætim conferinfla sugeratæ; sæ vedem cum poate susfline aceastæ inifliativæcooperarea europeanæ.

Douæ lucruri: o vizitæ a primului°ministru în Turcia øi vizita preøedinteluiTurgut Özal în România, ca urmare a invitafliei preøedintelui nostru. Am fibucuroøi dacæ vizitele ar putea avea loc cât mai curând. În mediul nostrucontactele politice sunt foarte importante pentru a deschide cooperarea în diferitedomenii — politic, parlamentar.

Speræm sæ acflionæm împreunæ în interesul binelui comun.Ahmed Alptemoçin: Mulflumiri pentru explicaflie.

Turcia a efectuat mari reforme în ultimii 10 ani øi a adoptat economia depiaflæ în toate domeniile. Am schimbat multe legi øi am adoptat amendamentela legile vechi. Toate aceste schimbæri au stimulat spiritul întreprinzætor, carea fæcut posibilæ o dezvoltare economicæ susflinutæ. Am întreprins privatizareaîntreprinderilor de stat; am stimulat companiile private sæ se dezvolte; le°amîncurajat în formarea de joint ventures cu companii occidentale. Know how°ulacumulat poate fi împærtæøit României. Vor fi bucuroøi sæ o facæ.

E nevoie sæ facefli schimbæri în legislaflie, sæ facilitafli joint ventures øiinvestifliile de capital stræin, iar transferul profitului sæ fie permis. Dacæ astase face, vefli vedea cæ economia se dezvoltæ foarte repede.

Sunt unele companii turce care se pregætesc sæ vinæ în România pentru jointventures. E un anumit comerfl, dar nu e suficient, flinând seama de potenflial.Acest comerfl trebuie lærgit, iar relafliile diversificate.

E o mare simpatie în Turcia faflæ de România, care nu este de datæ recentæ.A existat øi înainte; personal, venea în România ca acasæ. Acest feeling trebuiefolosit pentru dezvoltarea relafliilor.

ADRIAN NÆSTASE

622

Referitor la credit, nu øtie suma, dar o anumitæ sumæ de început se vastabili,iar asta va accelera totul.

Schimbærile radicale din România øi din celelalte flæri din Europa de Estfac inoperante una dupæ alta înflelegerile existente. E nevoie de o cooperare maistrânsæ, dar øi de un nou cadru juridic.

Black Sea Project e foarte interesant. A fost sprijinit de tofli. A discutat cuBulgaria dacæ e pregætitæ sæ vinæ la o asemenea organizaflie, alæturi øi de osuperputere. Noi suntem obiønuifli cu superputerile; nu avem motive sæ ne tememdacæ øtim ce vrem de la aceastæ cooperare.

Marea Neagræ e patrimoniu comun. Sæ acflionæm împreunæ pentru a opripoluarea, pentru creøterea rezervelor de peøte. Sæ folosim acest patrimoniu comunpentru a fi împreunæ. În viitor o putem lærgi. Deja sunt unele flæri la care amînregistrat interes. Sunt multe domenii pe care putem sæ le examinæm.

E o mare plæcere sæ°l salute aici; speræ cæ nu va fi ultima noastræ întâlnire.Ca ministru de Externe, va face tot ce poate pentru a ajuta øi sprijini proiectelede dezvoltare ale României. Sæ fie sigur de asta. Va transmite remarcile de laaceastæ întâlnire primului°ministru øi preøedintelui Özal øi este sigur cæ reacflialor va fi pozitivæ.Adrian Næstase: Vorbim aceeaøi limbæ.

Ce am admirat în istorie e marele respect dovedit de unul pentru altul, înciuda nenumæratelor ræzboaie.

Suntem într°un mediu internaflional nou, în care putem da un impulscooperærii.

Prima mea vizitæ ca ministru de Externe a fost în Turcia øi are amintirifoarte bune. Pæstreazæ sincere sentimente prieteneøti Turciei.

Ar fi bucuros sæ°l salute la Bucureøti, la momentul cel mai potrivit, cât maicurând. Numai acest gen de contacte poate contribui la slæbirea tensiunii pu-ternice care existæ acum în România, dovedind cæ evoluflia duce la normalitate.

În România au fost multe schimbæri, juridice øi structurale. Altele se vormai face.


623

Sunt deja joint ventures — câteva sute, inclusiv cu Turcia. Potenflialuleconomiei româneøti e mare. Cæutæm parteneri economici. E important ca echipede experfli sæ vinæ în România sæ vadæ exact ce pot realiza ca investiflii benefice.În plus, sæ învæflæm din experienfla dumneavoastræ din ultimii 10 ani, sistemulfinanciar, sistemul fiscal, bancar, care sunt mai aproape de situaflia noastrædecât, spre exemplu, cele din sistemul britanic. Turcia a trebuit sæ depæøeascæobstacole aproximativ asemænætoare celor cu care ne confruntæm noi.

Unele lucruri sunt deja pe calea bunæ, urmând unor idei bune. Echipe deexperfli turci fac deja vizite de informare øi de evaluare. Comisia mixtæ a fosto ocazie foarte bunæ pentru a se vedea cum se poate lucra la nivel mediu.

Mulflumiri pentru aceastæ posibilitate. Speræ sæ fie doar prima întâlnire øisæ°l vadæ cât mai curând la Bucureøti.

Sunt importante nu numai contactele bilaterale, ci øi cele multilaterale. ÎnEuropa se imagineazæ scenarii øi au loc încercæri de modelare a unor pærfli alecontinentului, iar aceste lucruri ne întæresc convingerea cæ putem construi înBalcani øi la Marea Neagræ. Putem foarte bine sæ fim parteneri.Ahmed Alptemoçin: Ne vom sprijini reciproc.

Este un institut bancar la Istanbul. Vin bancheri din flæri stræine, fac cursuriøi se familiarizeazæ cu sistemul bancar internaflional øi turcesc. Vor veni 25de bancheri din România øi asta va fi foarte util sistemului.

Programe de acest gen pot fi fæcute øi în alte domenii, precum cele de bankingsau business administration.

Putem trimite în România tehnicieni øi experfli în multe alte domenii, cumar fi taxarea. Ei au stabilit un sistem de Value Added Tax (TVA) în 1985,dupæ o discuflie de peste 15 ani în Turcia. Nimeni nu credea cæ se va puteaaplica færæ probleme. În câteva luni de aplicare, totul a fost perfect. E o mareexperienflæ, care væ poate fi transferatæ, pentru a vedea ce amendamente auadæugat cadrului standard.Adrian Næstase:Avem acest sistem în studiu.Ahmed Alptemoçin: TVA e una dintre principalele trei surse de venit alebugetului.

ADRIAN NÆSTASE

624

Am schimbat regulile vamale. Suntem pe cale de a ne adapta la sistemulvamal al CEE, folosind acelaøi tarif. Øi asta se poate împærtæøi.

Au fæcut softuri pentru computere. Au un mare potenflial de a ne ajuta.În România a vizitat diferite companii care produc maøini øi utilaje grele.

În Turcia au companii mici øi mijlocii, care lucreazæ foarte eficient. Poate reuøimo cooperare astfel încât companiile mici øi mijlocii sæ°øi manufactureze pieseîn uzinele de utilaj greu româneøti; o parte din produse pot fi expediate înRomânia pentru asamblare, dupæ cum accesorii øi piese de schimb pot fi expediateîn Turcia.

Avem probleme la exportul de maøini grele øi echipamente. Poate gæsimîmpreunæ terfli care sæ cumpere. Desigur e o problemæ de costuri — sunt foarteînalte. Pentru a fi competitivi, mai multe companii trebuie sæ se asocieze, pentruscæderea preflului, pentru ca produsul sæ devinæ competitiv.

Sæ gæsim diverse cæi øi mijloace de creøtere øi diversificare a relafliilor. Suntgata sæ facæ tot ceea ce depinde de ei. Speræ cæ vom avea curând rezultate.Adrian Næstase: Speræ cæ va fi folositoare experienfla lui de dinainte, dar øicea de ministru de Externe, pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale.


15.40 Øedinflæ plenaræ a Conferinflei Ministeriale Balcanice, prezidatæde Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei.

Budimir Lon•ar (secretar federal pentru Afacerile Externe al Iugoslaviei) Ideea secretariatului balcanic la Sofia este sprijinitæ de Grecia.Trebuie sæ îmbunætæflim aspectul instituflional al cooperærii.Celelalte cooperæri regionale s°au dezvoltat ca procese globale, fiecare având

dinamica sa autonomæ.Sæ fim flexibili. Sæ stabilim un coordonator, care se va roti. Acum va fi

Albania; ea va acoperi øi nevoile de secretariat. Øedinfla urmætoare va fi la Sofia,øi atunci Bulgaria va fi coordonator, cu secretariatul respectiv.


625

Øedinflele anuale reprezintæ o idee susflinutæ de tofli. E un acord general peaceastæ propunere. Sæ decidem asta. Dacæ e necesar, sæ avem reuniuni supli-mentare.

Este de acord cu propunerea ca urmætoarea reuniune sæ aibæ loc în Bulgariaîn toamna anului 1991.

Cât priveøte reuniunea miniøtrilor Apærærii în prima jumætate a anului1991: deocamdatæ, nu poate spune nici da, nici nu acestei propuneri. Va consultaguvernul sæu. Sæ o notæm ca recomandare, færæ a decide.

De acord cu înfiinflarea unui Institut de cercetæri economice la Atena.Contactele între parlamente: OK.Elaborarea unui document privind relafliile de bunæ vecinætate e o inifliativæ

legatæ de propunerea fæcutæ de Albania. Sæ unim aceste propuneri, cu conflinutsimilar.

Referitor la propunerea lui Adrian Næstase, privitoare la constituirea unuisistem de consultæri politice, putem sæ o facem; sæ°i dæm o finalitate.

Mecanism pentru controlul activitæflilor militare care nasc suspiciuni:propunerea se leagæ de miniøtrii Apærærii. Sæ fie pe agendæ. Sæ o revedem lareuniunea înalflilor funcflionari.

Sistem de prevederi pentru reglementarea paønicæ a diferendelor: se leagæcu cea anterioaræ. E importantæ. Sæ o discutæm la reuniunea înalflilor func-flionari.

Cod de cooperare între minoritæfli øi Institut balcanic de documentare øicercetare: sunt interconectate. În principiu, sprijinæ ideea elaborærii unui codøi sæ vedem ulterior restul.

Forum Balcanic: e interesant øi atractiv. Sæ o mai studiem øi la înalfliifuncflionari.

Turcia: flinerea unui summit în 1992. În principiu, sæ recomandæm asta,dar færæ a spune data.

Comitet economic balcanic: sæ studiem mai atent propunerea. E foarteinteresantæ ideea.

ADRIAN NÆSTASE

626

Cameræ de Comerfl øi Industrie comunæ balcanicæ — la fel, sæ fie studiatæla înalflii funcflionari.

Festival de arte balcanice în 1991: de sprijinit.Reuniunea miniøtrilor Sænætæflii în Turcia în 1991: de acord.Albania propune un Document asupra principiilor bunei vecinætæfli; e o

propunere foarte importantæ, legatæ de cea propusæ de Grecia. Poate fi unadin cele mai importante propuneri pentru reuniunea la nivel înalt.

Camera de Comerfl — seamænæ cu propunerea Turciei — sæ o examinæmîmpreunæ.Adrian Næstase: Avem în aceastæ dimineaflæ un foarte bun brainstorming.

Suntem într°o nouæ fazæ a cooperærii multilaterale. Sæ discutæm identitateaøi reprezentarea externæ a reuniunii øi apoi proiectele concrete.

S°au dat multe exemple øi propuneri.Vorbim de sarcini, dar nu avem imagini clare. Noi construim un mecanism.E consens sæ fie reuniuni anuale ale miniøtrilor de Externe, un summit,

eventual øi altele. Sæ le numim cumva. Noi propunem Balkan Forum, darpoate fi øi alta.

Sæ nu ne græbim cu instituflionalizarea.Avem douæ etape: prima pe bazæ de rotaflie øi a doua, sæ ne gândim la un

secretariat permanent.E important sæ ne concentræm pe proiecte. Sæ constituim un repertoriu din

cele mai bune; oricum noi le putem sprijini aproape pe toate.Avem un mare avantaj în mâinile noastre; sæ°l folosim.

Andonis Samaras (ministru de Externe al Greciei): Acceptæ propunereaBulgariei. Avem nevoie de a lega instituflionalizarea de eficienflæ. E vorba defuncflionalitate, pe care o poate asigura un instrument permanent.

Aruncæm pe masæ idei excelente. Avem nevoie de un mecanism coordonator,un secretariat permanent.

Ideea româneascæ: sæ fie ceva permanent øi ceva nepermanent. Conceptulde rotaflie prin definiflie e ceva nestabil. De aceea, cu întâlniri anuale ale mi-niøtrilor de Externe e mai eficient.


627

Referitor la miniøtrii Apærærii: de flinut pe agendæ øi întrebat miniøtriiApærærii. În principiu, nu avem obiecflii.

Institut de cercetæri economice la Atena: a fost deja acceptat. Sunt gata sæ°lfacæ øi sæ prezinte un buget. Ar fi pozitiv sæ°l legæm de reuniunea miniøtrilorEconomiei sau a Camerelor de Comerfl.

De acord cu banca propusæ de Turcia.Referitor la mæsuri de încredere: sæ aøteptæm deciziile de la Viena, apoi sæ

vedem ce facem.Referitor la grupul interparlamentar — e imperativ dacæ vrem sæ întærim

comunicarea. fiine de „chimia“ necesaræ pentru prietenie.Referitor la proceduri de reglementare a diferendelor, am mai discutat

problema la New York. Depinde øi de decizia CSCE; sæ vedem ce iese. Sæ nucreæm ceva neconcordant cu CSCE. Sæ aøteptæm; sunt de acord cæ e nevoie deaøa ceva.

Referitor la minoritæfli naflionale: vor fi douæ reuniuni: una la Sofia øi altala Ankara în legæturæ cu aspectele umanitare, care includ minoritæflile. Sæ lediscutæm acolo.

Ideea Festivalului — a Turciei — e foarte bunæ øi o sprijinim.De acord cu reuniunea miniøtrilor Sænætæflii. Rezultatele nu pot fi decât

fructuoase.Ahmed Alptemoçin (ministru de Externe al Turciei): Regiunea devine totmai importantæ în lume øi în Europa. E o key security region.

De acord ca în privinfla mæsurilor de încredere sæ aøteptæm Viena.Referitor la Forum: nu au dificultæfli sæ°l sprijine, dacæ va fi cum s°a pre-

zentat. Noi luæm în calcul totalitatea activitæflilor care se fac pentru dezvoltarearelafliilor dintre flærile noastre, ele vor fi transpuse în cadrul Forumului. Cumva fi definit øi instituflionalizat Forumul sunt probleme de discutat în viitor.

Referitor la summit: dacæ avem reuniuni ale miniøtrilor de Externe anual,ale miniøtrilor Economiei anual, vom avea nevoie de un summit. Reafirmæoferta ca acesta sæ aibæ loc în Turcia.

ADRIAN NÆSTASE

628

Referitor la secretariat: sprijinæ ce a spus Iugoslavia. Sæ avem un coordonator,prin rotaflie, care sæ asigure øi secretariatul. Secretariatul permanent va fi posibilsæ°l stabilim în viitor, nu acum. Sæ vedem nevoile noastre.

Referitor la principiile bunei vecinætæfli, nu avem obiecflii. Sprijinæ celepropuse.Luben Goflev (ministru de Externe al Bulgariei): Mulflumeøte pentru sprijinireaunor idei øi propuneri bulgare.

Secretariatul internaflional — gândit foarte modest øi simplu, doar sæ nedea o minimæ coordonare. Dacæ însæ nu e acceptabil, de acord cu abordareaLon•ar.

Foarte fericit cæ reuniunea urmætoare va fi la Sofia. Promite sæ o organizezebine.

Referitor la reuniunea miniøtrilor Apærærii: e un sentiment general cæ e binesæ fie flinutæ pe agendæ øi sæ o reluæm.

N°are dificultæfli cu ideile turce referitoare la Festival, Bancæ. Am vrea maimulte informaflii despre ele: cum sæ se organizeze.

Propunerile Greciei: nu are probleme sæ le accepte pe toate.Referitor la Institutul privind minoritæflile: sæ organizæm o dezbatere într°o

reuniune de experfli, sæ vedem cum s°ar putea face.Referitor la reuniunea miniøtrilor Sænætæflii, sæ se consulte cu Sofia. Nu poate

spune acum.Andonis Samaras: Referitor la instituflionalizare: Cu cât avem mai multepropuneri øi idei, sarcina noastræ e tot mai grea, dacæ nu avem ceva specific.

Coordonatorul viitor va avea mult de lucru.Asta creeazæ probleme øi pentru summit. Øefilor de stat trebuie sæ li se dea

o agendæ bogatæ. Lor trebuie sæ li se dea propuneri concrete. Summitul sæ fienumai dupæ o pregætire corespunzætoare. Sæ avem propuneri elaborate pentrua le supune øefilor de stat.Luben Goflev: Sæ dæm o øansæ Bulgariei sæ pregæteascæ ceva ce se poate înacest sens.Adrian Næstase: Numeroase idei din cele supuse dezbaterii le putem sprijini.


629

Sæ avem o listæ a tuturor acestor propuneri, pentru a vedea care sunt celecare întrunesc consensul sau un sprijin puternic.

Vor fi diverse mecanisme permanente, care presupun sedii în flærile noastre.Ar fi raflional sæ avem o listæ a acestora øi sæ avem o repartiflie echitabilæ aacestor sedii.

Referitor la secretariat: nu putem sæ ne opunem ca cineva sæ detalieze ideile.Sæ mergem gradual øi sæ ne folosim de experienfla altor organizaflii interna-flionale, care au utilizat sistemul rotafliei preøedinfliei.

Sæ avem un organism în fiecare flaræ, în contact permanent cu coordona-torul.

Opinia noastræ este cæ ar fi raflional sæ mergem pas cu pas, sæ evaluæmexperienfla noastræ, sæ avem în vedere eficienfla — putem combina secretariatulpermanent cu preøedinflia rotativæ.

Dupæ ce plecæm, sæ flinem legætura cu coordonatorul øi sæ vedem ce mecanismevom construi. Sæ gæsim abordarea justæ — nici prea rapidæ øi nici prea lentæ.Ahmed Alptemoçin: Dæ detalii referitoare la întâlnirea miniøtrilor Sænætæflii,cerute de Bulgaria. Explicæ de ce e nevoie de reuniune.Budimir Lon•ar: Reuniunea noastræ e foarte productivæ. Nici o propunerenu poate fi respinsæ; toate trebuie sæ fie examinate.

Propune sæ le identificæm pe cele în care putem lua decizii. Altele sæ lediscutæm ulterior.Reis Malile: Are o lungæ listæ a propunerilor. De acord cu ce a spus Lon•ar.Trebuie sæ se acflioneze cu realism: ce putem conveni, ce putem studia, ce vomrelua în viitor.

Sunt trei grupuri de probleme: politice, economice øi umanitare.Propunerile nu sunt numai rezonabile, ci øi animate de dorinfla stimulærii

cooperærii balcanice.Una din propunerile cele mai importante este instituflionalizarea.De acord cu ce a spus Bulgaria. Sæ læsæm sæ elaboreze un document cu idei

øi sæ ni se facæ propuneri la reuniunea înalflilor funcflionari.E timpul sæ trecem la o fazæ mai concretæ. Ne°am reunit, s°au fæcut

propuneri: sæ caracterizæm colaborarea. Dar nici sæ nu creæm flinte false: liste

ADRIAN NÆSTASE

630

prea lungi de activitæfli, reuniuni etc. Nu vom ajunge la nimic bun, lucrucontraproductiv pentru ceea ce ne°am propus.

Ce ne angajæm sæ punem în aplicare.Sugereazæ ca grupul care a lucrat pentru comunicat, flinând seama de discuflii,

sæ reia toatæ lista propunerilor pentru a vedea ce se poate face — unele se potpune în comunicat, altele spre studiu, altele sæ fie reluate ulterior.Luben Goflev: El a încercat sæ întocmeascæ o listæ a tuturor propunerilor fæcute.Sunt 25.Reis Malile: Ei au o listæ mai scurtæ. Fiecare delegaflia sæ°øi facæ lista pro-punerilor sale.Budimir Lon•ar: Principala sarcinæ e finalizarea comunicatului. Grupul sæse reuneascæ. Dupæ ce terminæ comunicatul, sæ vadæ care din propunerile dinlistæ pot fi incluse în comunicat. Sæ prevedem acolo øi reuniunea înalflilorfuncflionari.Reis Malile: De acord ca fiecare delegaflie sæ°øi pregæteascæ lista propunerilor.Facem o pauzæ de 20 de minute. Se vor prezenta propunerile în grupul delucru.

Øedinfla se ridicæ la ora 17.00.


Reis Malile: Avefli în faflæ toate propunerile.Budimir Lon•ar: Evident nu le putem discuta pe toate. Sæ ne punem de acordcu cele pe care le includem în comunicat: reuniunea miniøtrilor, anual; urmæ-toarea reuniune la Sofia, în anul viitor.

Sæ fim de acord sæ lucræm pentru un summit peste doi ani.Instituim un coordonator, ca soluflie temporaræ de a îmbunætæfli aspectul

organizatoric al cooperærii.Sæ acceptæm ca numeroasele propuneri sæ fie discutate la nivel de înalfli

funcflionari.


631

Adrian Næstase: Sprijinæ ce spune Lon•ar.Andonis Samaras: Sæ spunem cæ e de dorit ca summitul sæ fie în 1992. Sæfie o dorinflæ. Sæ nu decidem în numele primilor°miniøtri.

N°are probleme cu miniøtrii Sænætæflii.De acord cu Lon•ar, dar atenflie la formularea legatæ de summit.

Reis Malile: De acord cu Lon•ar, cu observafliile celorlalfli, øi de acord cureuniunea miniøtrilor Sænætæflii, plus reuniunea miniøtrilor Transporturilor,la Tirana în 1991, care e deja o decizie. Andonis Samaras: E o decizie øi pentru Institutul de cercetæri economice laAtena.Reis Malile: Vom scrie asta.

Vom pune øi summitul ca recomandare.Luben Goflev: Sæ punem o anexæ cu lista propunerilor.Reis Malile: E o propunere acceptabilæ.Ahmed Alptemoçin: Nu e practicæ.

Sæ spunem cæ celelalte propuneri vor fi examinate, nu e nevoie sæ le anexæm.Nu e un raport.Luben Goflev: Lon•ar a spus sæ avem listæ.Adrian Næstase: Anexa e o falsæ problemæ. Speech°urile noastre sunt publice,iar propunerile cunoscute.Ahmed Alptemoçin: Noi nu facem un raport, ci un comunicat.Luben Goflev: Depinde de Lon•ar. El doar a sprijinit.Reis Malile: Aici nu e o problemæ. Avem discursurile.

Sæ trecem la examinarea Comunicatului øi a Mesajului.

Øedinfla se ridicæ la 19.55.

20.25 Reluarea øedinflei plenare a Conferinflei Ministeriale Balcanice,prezidatæ de Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei.

Reis Malile: Formula pentru Albania — lucratæ de miniøtrii de Externe aiTurciei, României øi Bulgariei, plus amabilitatea lui Samaras. Citeøte textul— OK.

ADRIAN NÆSTASE

632

Andonis Samaras: Speræ cæ remarcile acrimonioase sunt uitate.Reis Malile: E posibil.Andonis Samaras: Dacæ sunt propuneri referitoare la minoritæfli?Ahmed Alptemoçin): Textul pe baza documentelor de la Viena øi Copenhaga.Andonis Samaras: Nu poate accepta.Luben Goflev: Propune un compromis.Reis Malile: Sæ mergem la dineu.Andonis Samaras: Referitor la propunerea Bulgariei: ar fi înclinat sæ o accepte,cu mici corecturi de englezæ.Ahmed Alptemoçin: Încercæm un compromis. Ei nu pot sprijini propunereabulgaræ.

Sæ lucræm pe textul actual.Budimir Lon•ar: E târziu.

Sprijinæ propunerea Turciei.Andonis Samaras: Nu øtie de ce nu se acceptæ propunerea bulgaræ.Reis Malile: Sæ se explice în grup.Andonis Samaras: Totuøi, vrea sæ øtie de ce.Budimir Lon•ar: Nu vrea aici polemicæ.

Argumentul unuia e egal cu argumentul altuia.Propunerea bulgaræ e bine intenflionatæ, dar îi lipseøte punctul.De ce nu acceptæ Samaras propunerea de compromis a Turciei?

Andonis Samaras: El a explicat de ce nu poate accepta propunerea Turciei.Este evident un impas — trebuie sæ tragem consecinflele.

Ahmed Alptemoçin: Textul lucrat a luat multe ore. Noi propunem ceva bazatpe documentele de la Viena øi Copenhaga.Andonis Samaras: Vrea sæ progresæm. În propunere poate sæ se facæ numaireferire la documente.Budimir Lon•ar: Sæ o discutæm la nivelul înalflilor funcflionari.

În chestiunea minoritæflilor nu avem aceeaøi poziflieE deschis sæ lucreze cu ceilalfli.

Reis Malile: Nu e posibilæ o soluflie.


633

Sæ ridicæm øedinfla.Sæ discutæm propunerea în grupul de lucru.Ridicæm øedinfla øi grupul de lucru de înalfli funcflionari, la nivel de adjuncfli

de ministru, sæ lucreze începând de la ora 23.00.


21.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladineul oferit de Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei.

Dineul se terminæ la 23.10.

25 octombrie 1990

0.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæla reuniunea Grupului de lucru, prezidatæ de Muhamet Kapllani,adjunct al ministrului de Externe al Albaniei.

Grecia: are un compromis referitor la minoritæfli; citeøte formula de compromis.Budimir Lon•ar: Felicitæ Grecia øi Turcia pentru compromis.

Sprijinæ compromisul.Andonis Samaras: Sunt satisfæcufli de rezultat.Adrian Næstase: Acceptæm propunerea.Ahmed Alptemoçin: Acceptæ øi el propunerea.Muhamet Kapllani, preøedintele Grupului de lucru: Grupul de lucru valucra în continuare asupra propunerii de inclus în Documentul final.Budimir Lon•ar: Sæ începem azi la 10.30 în loc de 10.00.Preøedintele Grupului de lucru: OK, azi la 10.30.

Adrian Næstase øi ceilalfli miniøtri pleacæ la 0.55. În continuare ræmânexperflii.


ADRIAN NÆSTASE

634

Secretarul (Petraq Pojani — Albania): Citeøte Comunicatul.Reis Malile: Dacæ sunt obiecflii. Nu sunt: OK.Secretarul (Petraq Pojani — Albania): Citeøte Mesajul cætre Summitul CSCEde la Paris.Reis Malile: Dacæ sunt obiecflii. Nu sunt. OK.Ahmed Alptemoçin: Rezultate pozitive. Eforturile constructive ale tuturor øiale preøedinfliei Conferinflei.

Am identificat noi domenii de cooperare øi remarcæ spiritul de cooperareal delegafliilor.

Mulflumeøte gazdelor albaneze pentru ospitalitate øi organizare øi membrilorsecretariatului øi staffului tehnic.

Sæ ne revedem cu bine la Sofia.Luben Goflev: Conferinfla devine parte integrantæ a CSCE. Corespunde dez-voltærilor internaflionale.

Satisfacflie pentru activitatea desfæøuratæ.Importanfla intensificærii dialogului politic în Balcani.Mulflumeøte pentru ospitalitate øi facilitæfli.

Adrian Næstase: Suntem la sfârøitul unei Conferinfle pe care o consideræmun mare succes pentru viafla popoarelor balcanice. Putem organiza regiuneaîntr°un spafliu de prietenie øi cooperare.

Sunt mai multe procese la baza acestei reuøite: evolufliile pozitive din flærilenoastre, acumularea de paøi øi progrese în relafliile noastre, în special în ultimiiani, øi schimbærile din Europa, în general. Asistæm la un proces ce se dezvoltæcu mai multe viteze, care include eforturile subregionale, ca parte integrantæa eforturilor regionale.

Am fæcut un exercifliu de gândire colectivæ, determinat de un nou momentum,în cadrul unui efort de a pune împreunæ propuneri care se organizeazæ pe douæplanuri: unul care vizeazæ instituflionalizarea øi, cel de°al doilea, al treceriide la activitæfli sporadice, separate, la o etapæ de proiecte mai consistente.

Cele douæ cuvinte care caracterizeazæ Conferinfla: dialog øi pragmatism.


635

Mai e un cuvânt: prietenie, care s°a manifestat atunci când a fost nevoiesæ depæøim unele dificultæfli.

Am marcat o nouæ etapæ în cooperare — un nou parteneriat, în care flærilebalcanice se simt parteneri de cooperare în contextul mai larg al arhitecturiiEuropei.

Mulflumeøte organizatorilor, guvernului Albaniei, ministrului øicolaboratorilor, care au fæcut un efort excepflional pentru a asigura desfæøurareanormalæ, într°o atmosferæ prieteneascæ a lucrærilor noastre.Andonis Samaras: Satisfacflie deplinæ pentru lucræri.

Elementul principal: dialogul — „sarea øi piperul democrafliei“. Voinflafiecæruia de progres.

Mulflumeøte preøedintelui, colaboratorilor øi secretariatului, precum øi pentrufacilitæflile oferite de guvernul albanez.

Look forward la Sofia.Budimir Lon•ar: Se alæturæ mulflumirilor pentru flara gazdæ pentru ospita-litatea caldæ.

Profunda satisfacflie a delegafliei iugoslave cu privire la rezultatul ultimelordouæ zile de lucru.

Conferinfla o vede ca pe o continuare a inifliativei Iugoslaviei de acum treiani. Atunci au susflinut deschiderea unei noi ere în Peninsula Balcanicæ. Acumputem sæ arætæm cæ flærile balcanice vor sæ inaugureze o nouæ paginæ în istorieøi sæ trimitem mesaj lumii cæ Balcanii vor sæ evolueze.

Între timp, în Europa s°au produs multe schimbæri de dimensiuni neaøteptate.Acum când facem bilanflul, constatæm cu satisfacflie cæ am anticipat

dezvoltærile din Europa øi, în acelaøi timp, ne°am adus contribuflia la proceseleeuropene.

Putem fi mândri cum am reuøit sæ ne legæm de dezvoltærile din Europa øiavem încredere cæ Balcanii vor fi tot mai mult recunoscufli ca o zonæ de pace,stabilitate øi cooperare, parte integrantæ a Europei.

Mulflumiri guvernului albanez.Reis Malile: Mulflumeøte pentru spiritul de cooperare amicalæ. A fost nevoiede bunæ voinfla tuturor pentru a face sæ avanseze cooperarea balcanicæ.

ADRIAN NÆSTASE

636

Mulflumeøte grupului de lucru pentru activitatea depusæ øi Secretariatului.Mulflumeøte jurnaliøtilor øi mijloacelor de informare în masæ, care aduc o

contribuflie importantæ la comunicarea între popoare.Conflinutul reuniunii noastre prevede necesitatea promoværii dialogului

politic, pentru a face sæ avanseze pacea, securitatea øi colaborarea în Europa. Comunicatul convenit este un document important al colaborærii balcanice,

un stadiu calitativ nou.Suntem mai conøtienfli de justeflea opfliunii noastre, de faptul cæ putem

contribui la accelerarea dezvoltærilor pozitive din zonæ cu lucruri dintre celemai concrete.


14.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøtecu Reis Malile, ministru de Externe al Albaniei.

Reis Malile: Am avut o tradiflie a relafliilor pe care trebuie sæ o reluæm.În Albania, de°a lungul anilor, au fost studenfli români iar studenfli albanezi

au studiat în România. Paradoxal, unii, de o parte øi de alta, nu mai øtiulimba natalæ. Trebuie sæ reluæm, spre beneficiul reciproc, aceste relaflii.

Aø dori sæ væ mulflumesc pentru ceea ce afli fæcut pentru încheierea cu succesa Conferinflei.

Apreciez în special contribuflia dumneavoastræ øi a delegafliei române, carea muncit pentru conferinflæ cu cea mai mare seriozitate. E o expresie a politiciiexterne româneøti, a dorinflei ca Balcanii sæ meargæ pe drumul cel bun. E oaspiraflie a poporului nostru.

Vorbim mult despre alte zone ale lumii. Permitefli°mi sæ væ spun cæambasadorul Nicolae Micu øtie câte tone de hârtie se consumæ la ONU. Pentruproblemele din Balcani væ asigur cæ se consumæ foarte puflinæ. În adevær, sæfacem mai mult schimburi de idei despre cum vedem noi Balcanii, dar øi altezone. Casa noastræ este în Balcani. Nu putem decide pentru alte zone, trebuie


637

sæ ne gândim întâi la noi. Alæturi de aceasta, sæ întærim colaborarea øi pentrualte regiuni.

Probleme politice sunt multe. E nevoie ca dialogul politic sæ se desfæøoaremai alert. Væ invit cu plæcere sæ revenifli într°o vizitæ oficialæ în Albania, într°unmoment diplomatic convenabil.

Avem multe lucruri comune. Nu existæ nici o problemæ care sæ ne despartæ.Cu Iugoslavia øi Grecia avem câteva probleme pe care, în spiritul discufliilorprieteneøti, avem încredere cæ le vom depæøi. Cu România nu avem absolutnici o problemæ. Existæ o bazæ foarte sænætoasæ pentru ca relafliile noastre sæmeargæ înainte, atât sub aspect politic, cât øi sub aspect economic. Trebuie sæactivæm Comisia mixtæ, schimburile culturale, tehnico°øtiinflifice.

Preøedinflii Iliescu øi Alia au avut o convorbire foarte bunæ, de înflelegereîn privinfla politicii relafliilor bilaterale, dar øi un contact uman foarte bun.Parcæ se întâlneau doi vechi prieteni, deøi se vedeau pentru prima datæ. O foartebunæ atmosferæ a creat øi preøedintele Iliescu prin ceea ce ne°a povestit cæ, întinerefle, a participat la construcflia cæii ferate în Albania. Avea o memorie foartebunæ.

Important a fost însæ conflinutul discufliilor preøedinflilor Iliescu øi Alia. Adrian Næstase: Mulflumesc foarte mult pentru ospitalitate øi væ asigur cæpentru noi aceastæ Conferinflæ reprezintæ un mare succes în sine, dându°ne,în acelaøi timp, satisfacflia pentru a ne bucura de reuøita unei reuniuni carea avut loc la dumneavoastræ.

Sunt douæ motive pentru aceastæ satisfacflie.Poziflia noastræ este deja foarte claræ — atât în ceea ce priveøte relafliile

bilaterale, cât øi în legæturæ cu modul în care concepem colaborarea multilateralæîn Balcani. Væ asigur cæ guvernul român este extrem de deschis øi de interesatîn a dezvolta relafliile bilaterale cu Albania.

Pentru noi e important sæ menflinem øi sæ dezvoltæm relafliile între popoarelenoastre. Sigur, cunoaøtem foarte bune cæ existæ dificultæfli øi la noi øi la dumnea-voastræ. Noi, însæ, ne propunem sæ ne ocupæm numai de problemele noastre,nu øi de ale altora. Fiecare popor sæ°øi gândeascæ singur solufliile.

ADRIAN NÆSTASE

638

Ce ne intereseazæ e relaflia de prietenie dintre cele douæ popoare. Din acestpunct de vedere existæ posibilitæfli foarte bune de dezvoltare.

Mulflumesc pentru invitaflie. O accept cu plæcere. fiinând seama de calendarulnostru, aø fi disponibil la sfârøitul primului trimestru din 1991, în martie.Reis Malile: Foarte bine.Adrian Næstase: Cu sinceritate, doresc sæ fac aceastæ vizitæ øi mulflumesc pentruinvitaflie.

Referitor la relafliile bilaterale, e important sæ se dezvolte contactele politiceøi, de asemenea, sæ dæm substanflæ economicæ øi culturalæ relafliilor bilaterale.S°a fæcut foarte puflin în plan cultural øi e necesar sæ ajungem la un acord înacest domeniu.

E øi preocuparea dumneavoastræ cæ sunt generaflii care nu mai cunosc limbanatalæ. Trebuie sæ asiguræm continuitate pe planul relafliilor culturale.

De asemenea, pe plan economic sæ dæm substanflæ acordului de cooperare.În acest moment de schimbæri, øi la noi øi la dumneavoastræ, e important sægæsim cele mai bune cæi de cooperare, în formule pe care le avem la dispoziflie,cu resursele pe care le avem. S°ar putea ca firme româneøti sæ participe la obiectiveîn Albania, cu plata în produse.

Øi noi avem probleme legate de investiflii, dar aceste lucruri trebuie urmæritecu atenflie.

Sæ trimitem reciproc grupuri de experfli economici care sæ investighezeposibilitæflile de schimburi. Noi am putea trimite o echipæ de experfli din maimulte departamente pentru a vedea ce se poate face. Øi invers.

Sunt doar câteva idei. Existæ în societæflile noastre multe posibilitæfli. Impor-tant este sæ avem aceastæ comunicare permanentæ øi sæ dorim sæ ne folosimcreativitatea pentru a gæsi cele mai multe proiecte de colaborare.

Ambasadorul dumneavoastræ1 la Bucureøti e foarte bun partener; de ase-menea, øi ambasadorul nostru2 la dumneavoastræ. Pot asigura canale de comunicare.


639

1 Piro Vito.2 Gheorghe Micu.

Sæ ne gândim øi la alte vizite de miniøtri, în diferite domenii, pentru aimpulsiona aceste relaflii, care întotdeauna au fost foarte bune øi, în acest moment,au o øansæ foarte bunæ de a se revigora øi recæpæta dimensiunea de prieteniepe care au avut°o în interesul reciproc.Reis Malile: Ideea trimiterii de echipe de experfli de la diferite departamentee foarte bunæ.

A existat o atmosferæ artificialæ. Au intervenit factorii externi în relafliilenoastre. Acum e altæ atmosferæ, altæ istorie. Sæ reînviem relafliile noastre —cu schimburi de deputafli, parlamentari, diferite vizite — cât mai multe contacte.Sæ regeneræm relafliile noastre; ceea ce simflim sæ traducem în viaflæ.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru ospitalitate. Adreseazæ încæ o datæ felicitæripentru reuøita Conferinflei.


19.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ larecepflia oferitæ de Ramiz Alia, preøedinte al Prezidiului AdunæriiPoporului a Republicii Populare Socialiste Albania, în cinstea partici-panflilor la Conferinfla Ministerialæ Balcanicæ.

Adrian Næstase pleacæ la ora 21.00.

21.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede comunicatele convorbirilor cu Reis Malile øi Budimir Lon•ar; e de

acord cu ele.

26 octombrie 1990

8.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ laBucureøti, cu avionul special.

Sosirea la Bucureøti la ora 12.00.

ADRIAN NÆSTASE

640

Declaraflia acordatæ în exclusivitate Agenfliei „Rompres“ de AdrianNæstase, ministru de Externe al României, la întoarcerea în flaræ de laConferinfla Ministerialæ Balcanicæ de la Tirana:

Conferinfla miniøtrilor de Externe ai flærilor balcanice de la Tirana aavut un dublu obiectiv, øi anume de a evalua realizærile din ultimii doiani, în special de la conferinfla precedentæ de la Belgrad øi, de asemenea,de a gândi noi posibilitæfli privind sincronizarea conflictelor balcanicecu procesele ce au loc în Europa. Din acest punct de vedere, mi se parsemnificative øi interesante, în acelaøi timp, preocupærile de institu-flionalizare a cooperærii în Balcani. Au apærut idei numeroase, documentulfinal cuprinzând de altfel unele indicaflii foarte clare în acest sens. Estevorba de stabilirea unei periodicitæfli mai mici pentru întâlnirile miniøtrilorde Externe, de întâlniri care trebuie sæ aibæ loc la un an de acum încolo,apoi a fost evocatæ posibilitatea unei întâlniri la vârf pentru flærile bal-canice, aceastæ chestiune fiind sub un examen foarte atent. De asemenea,a fost acceptat rolul de coordonator prin rotaflie, un alt element propusspre instituflionalizare, toate acestea puse sub o denumire pe care noiam propus°o øi care va fi în detaliu dezbætutæ la întâlnirile viitoare, ceade Forum Balcanic. Ideea centralæ este de a crea pentru Balcani o iden-titate proprie, de a ne putea prezenta, în momentul în care venim încontact cu celelalte subcomponente europene. Sub aspectul instituflio-nalizærii, s°au fæcut numeroase propuneri, multe dintre ele fiind reflinuteîn documentul final.

Apoi, sub aspectul proiectelor concrete, cred cæ putem sæ observæmo modificare netæ de abordare. Este vorba de ceea ce noi am denumitun nou parteneriat, în sensul cæ, flinând seama de complementaritateaeconomicæ, de avantajele care le poate oferi un spafliu economic mai larg,putem sæ gândim proiecte concrete, într°o abordare pragmaticæ, flinândseama de resursele noastre øi mærind credibilitatea flærilor din Balcanifaflæ de interesul investitorilor stræini. Sunt numeroase astfel de proiecte;s°au fæcut aproape o sutæ de propuneri, a fost un entuziasm deosebit


641

pentru a marca interesul din interior privind colaborarea balcanicæ. Aøspune cæ a existat øi un interes din exterior, dovedit prin dorinfla de aparticipa în viitor ca observatori la lucrærile a ceea ce noi numim dejaForumul Balcanic, concretizat prin oferte interesante. Aø exemplifica prinoferta venitæ din partea Comisiei Economice pentru Europa a NafliunilorUnite, care a propus realizarea unor proiecte comune balcanice care sæfie finanflate prin intermediul comisiei. Perspectivele numeroase, cadrulmultilateral øi buna posibilitate pentru contacte bilaterale au caracterizataceste zile. Am avut ocazia de a mæ întâlni la Tirana øi de a avea discufliibilaterale pe probleme de interes comun cu miniøtrii de Externe dinTurcia, Grecia, Iugoslavia øi Albania, cu ministrul de Externe bulgarurmând sæ mæ întâlnesc peste douæ zile la Sofia, cu ocazia vizitei pe caream proiectat°o în comun.

15.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Prezint punctajul privind vizita la Tirana, fæcut pentru preøedintele Ion

Iliescu øi primul°ministru Petre Roman.

19.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vedem „Proiectul de Declaraflie“ referitor la Moldova, proiect al guvernului.

Declaraflia e inoportunæ øi iresponsabilæ.– De pregætit un ræspuns la invitaflia ministrului de Externe vietnamez.

27 octombrie 1990

10.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte înaudienflæ pe Eduard Lieazar, profesor la Institutul Hoover.

Adrian Næstase: Trebuie sæ fac o constatare, pentru început: problemele internedau de lucru politicii externe. Mai nou, ne confruntæm cu blocarea, în Ungaria,a frontierelor, din cauza scumpirii preflului benzinei.

ADRIAN NÆSTASE

642

Eduard Lieazar: Cum øtifli, fostul secretar de Stat George Schultz e la HooverInstitute. Ca rezultat, s°au ocupat de Europa de Est øi au început niøte programe,care acoperæ numai Polonia øi Ungaria. E vorba de Departamentul de Statcare a fost la originea acestor programe.

În primævaræ, speræ sæ vinæ øi oameni din România øi Cehoslovacia încadrul acestui program, oameni foarte tineri, între 25 øi 30 de ani. E un programinifliat de George Schultz.Adrian Næstase: Noi vrem sæ°i trimitem cât mai repede.Eduard Lieazar: Sunt unele probleme logistice. Trebuie sæ facæ rost de bani, dindonaflii private. Ei au nevoie de circa 10 milioane dolari pentru programele lor.

Cautæ sæ organizeze o mare conferinflæ, care sæ incorporeze toate flærileest°europene, inclusiv URSS. Va fi prezidatæ de Schultz øi va avea drept temæaspecte referitoare la dezvoltærile din Europa de Est øi ce poate face pentrusprijinirea proceselor democratice.

Vor sæ implice øi România, unde au contacte foarte bune. Au fost la ei SergiuCelac, Robert Deutsch, Cætælin Zamfir, Theodor Stolojan etc.Adrian Næstase: Am avut oameni de la Hoover Institute invitafli la ADIRIîn anii trecufli.

Arhivele de la dumneavoastræ sunt foarte bune.Cea mai bunæ cale de a influenfla o societate e sæ introduci un „virus“, în

cazul nostru „virusul“ democrafliei øi al legalitæflii actului de autoritate. Ceamai bunæ soluflie ar fi sæ pregætim diplomafli la Hoover Institute.

Suntem interesafli în programele Institutului Hoover.Eduard Lieazar: E un mare interes în SUA pentru Europa de Est.

Evenimentele din Golf sunt o tragedie pentru Europa de Est, pentru cæ abatatenflia de la dezvoltærile din Ræsæritul Europei. E o nefericitæ distragere aatenfliei øi a dat temporar înapoi preocupærile faflæ de Europa de Est.

Speræ cæ problema Irakului se va rezolva în câteva luni.Ei se ocupæ mult de problemele economice în Europa de Est, pentru cæ acestea

pot influenfla evolufliile de pe scena politicæ.Adrian Næstase: Pe ce anume væ concentrafli atenflia în acest moment?


643

Eduard Lieazar: Actuala Administraflie e puflin diferitæ de AdministrafliaReagan.

Ei erau mult mai optimiøti cu privire la Cehoslovacia. Acum sunt camdezamægifli. Deøi totul pare sæ lucreze pentru cehi, lucrurile nu stau chiar aøa.

Polonia a avut parte de o mare atenflie, pentru cæ au fost puternic promovafliøi au o populaflie foarte mare în SUA.

Comunitatea româneascæ în SUA nu e prea mare.Atitudinea fireascæ a imigranflilor este sæ se uite la fosta flaræ.Acum cei de la Hoover Institute nu pun un accent deosebit pe vreo flaræ.Pentru el personal, e foarte importantæ stabilitatea internæ a flærilor din

zonæ. Acesta e cel mai important criteriu pentru oamenii de afaceri. De ase-menea, e fundamental pentru investifliile stræine sæ fie legi rezonabile.Adrian Næstase: Putem fi ajutafli sæ stabilim standarde rezonabile?

Ce elemente ar trebui reflectate în aceste legi pentru a fline seama de pre-ocupærile oamenilor de afaceri, cum sæ pregætim o lege în acest scop?Eduard Lieazar: În SUA, fiecare stat are legile sale. Companiile pot alegelegile dupæ care sæ funcflioneze. Tofli aleg legile din Delaware. Problema e calegile respective sæ fie efectiv aplicate în flara respectivæ.Adrian Næstase: Ca „lege a contractului“ se poate alege. E nevoie de o legebunæ øi pentru repatrierea beneficiilor, pe lângæ legea contractului.Eduard Lieazar: Corect. În Occident sunt multe cooperative investment.Japonia a investit mulfli bani în SUA, în special la Los Angeles øi în Hawaii.E mai important pentru japonezi decât pentru SUA. E suficient sæ faci unTax Law cu impozite mari, pentru a°i alunga pe investitorii stræini. Dacæ einvestiflie americano°japonezæ, existæ o garanflie de tratament corect, de aceeasunt de preferat acest gen de investiflii.Adrian Næstase: Ar fi foarte interesant øi util dacæ am reuøi sæ organizæmîn comun seminarii în România, cu experfli americani, la care sæ participeconducætori de întreprinderi români. Ar fi o cale de a transmite informafliilela niveluri mai joase.Eduard Lieazar: Suntem obligafli sæ evaluæm corect implicafliile economiceale tranzifliei, cu atât mai mult cu cât ele au øi implicaflii politice.

ADRIAN NÆSTASE

644

Pe piafla muncii, în SUA, dacæ ar fi øomaj 25–30%, ar fi revoluflie.Cætælin Zamfir: Speræm sæ nu avem mai mult de 10%, în condifliile uneirestructuræri industriale pe care nu o putem ocoli.Adrian Næstase: Important e øi cum sunt distribuifli. În Galafli, dacæ am aveapeste noapte 20.000 de øomeri, am genera o problemæ foarte gravæ. Româniaare multe zone monoindustriale.Eduard Lieazar: În legæturæ cu øomajul e nevoie sæ fie organizatæ locuirea(housing°ul). Altfel apar probleme. Pentru a fi posibilæ mobilitatea forflei demuncæ, e nevoie de spaflii de locuit. Oamenii se mutæ doar dacæ au stimulente,iar unul important este ca locuirea sæ fie mai ieftinæ.Adrian Næstase: Noi nu avem aceastæ mentalitate, sæ te retragi în zone maiieftine, atunci când ai probleme financiare.Eduard Lieazar: Spune cæ nici la ei nu era aceastæ mentalitate pânæ acum25 de ani. E o problemæ de oportunitate: întâi trebuie sæ li se ofere astfel destimulente.Adrian Næstase: România e o piaflæ economicæ potenflial foarte interesantæpentru investifliile stræine.

Stabilitatea politicæ øi socialæ e foarte importantæ. În ultimul timp, percepfliadespre stabilitate în România s°a îmbunætæflit. Speræ sæ se îmbunætæfleascæ încontinuare. Acum se pot obfline cele mai bune condiflii în România pentruinvestiflii.

Sunt deja câteva sute de joint ventures. Americanii par mai rezervafli.Direcflia noastræ e claræ. Viteza schimbærilor necesare sau ierarhizarea lor potfi diferite. Trebuie sæ°i convingem pe investitori sæ vinæ.Eduard Lieazar: Ce are atractiv în acest moment SUA? Industria informaticæøi business skills. 20% din studenflii lor, care provin din Japonia øi Coreeade Sud, aleg ca direcflii de pregætire domeniul business°ului. Ei nu vin în SUApentru capital, ci pentru pregætire.

Nici în Japonia nu e interesant sæ trimitefli studenfli. Locul potrivit e SUA.Exportul lor cel mai mare este educaflia. E important ca SUA sæ se implice înpregætirea de cadre pentru Europa de Est, pe pieflele respective.


645

Adrian Næstase: Am dori sæ trimitem niøte diplomafli la Stanford, cât de curândposibil, eventual în primævaræ — gæsim tineri — e cel mai bun început pentruRomânia.Eduard Lieazar: Speræ sæ facæ asta pentru noi.


13.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Telefon la Budapesta: sæ ne flinæ la curent oræ de oræ cu evoluflia evenimentelor

din Ungaria.– Ambasadorul francez1 a comunicat Preøedinfliei acordul preøedintelui François

Mitterrand de a se vedea cu preøedintele Ion Iliescu.Spre searæ vine Ion Goriflæ, care l°a primit pe ambasadorul ungar2. Acesta

a cerut o declaraflie din partea guvernului român, de sprijinire a ordinii dedrept din Ungaria.

21.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Vede telegramele de la Budapesta øi demersul ambasadorului ungar la

Bucureøti.– În continuare lucræm la Declaraflia guvernului nostru. Vorbeøte la telefon

cu preøedintele Ion Iliescu øi cu primul°ministru Petre Roman.Dæm drumul la Declaraflie, care la 23.45 se citeøte la TVR.

28 octombrie 1990

10.05 Adrian Næstase, în øedinflæ cu delegaflia care merge în Bulgaria.

Adrian Næstase: Nu e o cælætorie prea lungæ, dar e importantæ.

ADRIAN NÆSTASE

646

1 Renaud Vignal.2 Rudas Ernö.

Relafliile cu vecinii sunt pline de substanflæ, dar øi de tensiuni. E mai uøorsæ stabilim contacte cu America Latinæ, unde se discutæ la viitor. Cu veciniise discutæ la prezent.

S°a reuøit dezamorsarea unui exercifliu ALA pe malul românesc al Dunærii,care urma sæ se desfæøoare în fafla zonei centralei nucleare de la Kozlodui.

Prezintæ programul vizitei.De pregætit douæ mesaje scrise pentru preøedintele Ion Iliescu øi primul°mi-

nistru Petre Roman.Referitor la situaflia din Ungaria, de remarcat cæ øi în Bulgaria situaflia

energeticæ e la fel de criticæ.Situaflia din Moldova impune sæ avem o atitudine moderatæ. Ne dæm seama

cæ e o diversiune. Sæ fim atenfli la sensibilitatea sovieticilor, care consideræ cæe o problemæ a lor. Declaraflia Parlamentului e o poziflie de principiu. La nivelulguvernului, o declaraflie oficialæ ar crea o mare problemæ.

Situaflia politicæ în Bulgaria e complicatæ, în condifliile în care situafliaeconomicæ e foarte dificilæ.

Mariajul de convenienflæ preøedinte–primul°ministru. Tendinflæ de supra-licitare a problemelor faflæ de opinia publicæ bulgaræ, în ceea ce priveøte relafliilecu noi.

Referitor la problemele generate de combinatul chimic de la Giurgiu, mergempe ideea unei expertize internaflionale în ambele flæri.

De organizat discuflii separate la Parlamentul de la Sofia.De gândit la contacte pe liniile altor ministere: de pus pe hârtie o serie de

propuneri.


11.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De prezentat în conferinfla de presæ, într°o declaraflie introductivæ, faptul

cæ s°a ajuns la un acord privind repartizarea tancurilor øi artileriei, în cadrulconvorbirilor privind armamentele convenflionale.

– Referitor la vizita în Italia: sæ vedem ce componenflæ va avea delegaflia.


647

– În intervenflia la Roma trebuie sæ atingem subiecte privind drepturile omului;legætura cu Consiliul Europei, inclusiv posibilitatea semnærii de cætreRomânia a celor 3 convenflii. De enumerat cele la care am devenit parte înultimele luni. Inventar pe drepturile omului. Ambele Camere ale Parla-mentului au comisii pentru drepturile omului.

– În proiectul de Constituflie este acceptatæ instituflia Ombudsman°ului (Avo-catul Poporului).

– Consultæri tripartite: Iugoslavia, Cehia øi Ungaria.– Consultæri cu Ungaria.– Preøedinflii comisiilor mixte: de revæzut lista, pentru a completa locurile

vacante.

18.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Sofiacu un avion special pentru vizita oficialæ în Republica PopularæBulgaria.

Înainte de plecare, Adrian Næstase, ministru de Externe al României,face o declaraflie Agenfliei „Rompres“:

Vizita în Bulgaria marcheazæ dorinfla noastræ fireascæ de a evalua câtmai bine relafliile bilaterale øi, mai ales, de a gæsi soluflii pentru a orientaîmpreunæ schimburile dintre flærile noastre, atât în plan politic, cât øieconomic, cultural øi în alte domenii. De aceea, în mod evident,diplomaflia bilateralæ trebuie sæ joace un rol esenflial în ceea ce priveøteaceastæ viziune pozitivæ øi constructivæ pe care o împærtæøim cu colegiinoøtri bulgari. Existæ, færæ îndoialæ, ca întotdeauna între vecini, care suntalæturi atât în complementaritatea intereselor lor economice, cât øi înunele probleme care se creeazæ în mod inevitabil în conviefluirea unuiaalæturi de celælalt, anumite dificultæfli, dar care au foarte bune perspec-tive de a fi soluflionate.

ADRIAN NÆSTASE

648

De aceea, sunt foarte optimist în legæturæ cu rezultatele vizitei øiconsider cæ împreunæ vom putea sæ gæsim acele zone de interes în careritmul de dezvoltare al relafliilor bilaterale sæ fie cât mai mari.

Sosirea la Sofia la 19.10.

20.30 Dineu oferit în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externeal României, de Luben Goflev, ministru de Externe al Bulgariei.

29 octombrie 1990

9.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiricu Luben Goflev, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria.

Luben Goflev: Deschide convorbirile. Prima vizitæ oficialæ a unui ministrude Externe român în 12 ani.

Salutæ prezenfla oaspeflilor din România.Ureazæ øedere plæcutæ. Vizita e scurtæ.Suntem însoflifli aici de reprezentanflii unor partide în parlamentele flærilor

noastre. E un element nou. Vom lucra în acest fel în viitor.Prezintæ delegaflia bulgaræ.

Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru invitaflie.E într°adevær o deosebitæ bucurie pentru noi sæ putem sæ fim împreunæ øi

sæ discutæm problemele bilaterale øi, eventual, alte probleme internaflionale.Oricum consideræm deosebit de pozitiv faptul cæ am reuøit sæ reluæm con-

tactele la nivelul miniøtrilor de Externe. Speræm sæ avem posibilitatea sæ realizæmcât mai des asemenea întâlniri.

Ce caracter are întâlnirea noastræ de astæzi: de lucru, amicalæ, oficialæ?Luben Goflev: Vizitæ oficialæ de prietenie de lucru!Adrian Næstase: Important e cæ am început convorbirile.

Prezintæ delegaflia noastræ.


649

Suntem onorafli de prezenfla parlamentarilor în delegaflie. Separaflia puterilornu trebuie dusæ atât de departe încât sæ separæm øi aceste întâlniri. Ne bucuræcæ suntem într°o formulæ mixtæ, care sæ întæreascæ relafliile pe linie parlamentaræ.Luben Goflev: Propune sæ începem cu relafliile bilaterale.

În jur de 10.30 întrerupem discufliile, pentru cæ mergem la Andrei Lukanov,apoi la preøedintele Jelio Jelev. Reluæm apoi convorbirile la 15.00 øi le încheiemspre searæ. Problemele pe care le putem rezolva: OK; ce nu putem, le trecemla experfli. Apoi întâlnire cu presa în jur de 17–17.30. La 20.00, ultimul ritualoficial: un dineu în cinstea lui Adrian Næstase.

Vizita la Ambasadæ poate avea loc dupæ conferinfla de presæ.Apoi dæ cuvântul oaspeflilor.

Adrian Næstase: Programul e foarte bun.Câteva cuvinte referitor la relafliile politice. Exprim recunoøtinfla României

øi a poporului român pentru solidaritatea exprimatæ de poporul bulgar, pentruajutorul material øi moral care a fost acordat poporului român dupæ Revolufliadin decembrie ’89.

Bulgaria a fost printre primele flæri care au recunoscut legitimitatea noiiconduceri a României.

Un element extrem de pozitiv pentru discufliile noastre de astæzi e faptulcæ relafliile româno°bulgare nu sunt împoværate de elemente negative sau deconfruntæri venind din trecut. Avem posibilitatea unui dialog larg øi deschis,la toate nivelurile, pe principii pe care le agreæm øi suntem de acord cu ele.

Sunt unele realizæri, unele vizite care au avut loc. Încæ în ianuarie ’90 unvicepreøedinte al guvernului bulgar1 a vizitat România; au fost douæ

ADRIAN NÆSTASE

650

1 Gheorghi Pirinski, vicepreøedinte al Consiliului de Miniøtri al R.P. Bulgaria, a fæcut o vizitæîn România la 4 ianuarie 1990. A fost primit de Petre Roman, prim°ministru; Mihai Drægænescu,viceprim°ministru; Victor Stænculescu, ministru al Economiei Naflionale; Nicolae M. Nicolae,ministru al Comerflului Exterior.

întâlniri1 între primii°miniøtri øi, în special, întâlnirea celor doi preøedinfli2

de la New York. Au avut loc diferite alte întâlniri între miniøtri øi miniøtriadjuncfli.

Aceste contacte trebuie intensificate. Ne bucuræ cæ existæ propunerea realizæriivizitei în Bulgaria a preøedintelui Iliescu. Ne°ar bucura dacæ ne°afli spune ceperioadæ este avutæ în vedere.

De asemenea, se are în vedere realizarea unei noi întâlniri între primii°mi-niøtri, o vizitæ a unei delegaflii parlamentare øi întâlniri între miniøtrii Mediuluiøi Justifliei.

Procesele democratice din flærile noastre oferæ condiflii foarte bune de a adæugacontinuitæflii care a existat în tradifliile de prietenie între popoarele noastre øio deschidere nouæ.

Referitor la relafliile economice, este evident cæ atât economia româneascæ,cât øi economia bulgaræ sunt într°o perioadæ de tranziflie, de restructurare øiacest lucru necesitæ identificarea intereselor complementare øi definirea celormai buni øi mai interesanfli parteneri. În acest moment, e foarte important sælucræm la nivel economic, în momentul în care se formeazæ mecanismeleeconomice ale pieflei libere øi încurajând legæturile dintre producætorii particulari.

Avem condiflii foarte bune de a dezvolta cooperarea în producflie, dar e foarteclar cæ, la nivelul guvernului, noi trebuie sæ asiguræm un nou cadru juridicøi politic pentru dezvoltarea acestor relaflii. Existæ cam 50 de acorduri între


651

1 Vizita de lucru la Sofia a lui Petre Roman, prim°ministru al României, la invitaflia preøedinteluiConsiliului de Miniøtri al Republicii Bulgaria — 11 mai 1990.

Ion Iliescu, preøedintele României, îl primeøte pe Andrei Lukanov, preøedintele Consiliuluide Miniøtri al Republicii Bulgaria, care efectueazæ o vizitæ de lucru în România, la invitafliaprimului°ministru Petre Roman — 4 iulie 1990. La întâlnire ia parte øi Petre Roman. Cei doiprim°miniøtri semneazæ un protocol privind colaborarea în domeniul protecfliei mediuluiînconjurætor împotriva poluærii zonelor limitrofe frontierei de stat româno°bulgare.

2 Cu ocazia participærii lui Ion Iliescu, preøedintele României, la lucrærile celei de a 45°a sesiunia Adunærii Generale a ONU øi la Reuniunea mondialæ la nivel înalt consacratæ copiilor, sub egidaUNICEF — în perioada 28 septembrie–5 octombrie 1990.

flærile noastre. Este evident cæ ele trebuie regândite øi reactualizate, în funcfliede schimbærile politice øi economice.

E important sæ fie convocatæ sesiunea Comisiei mixte guvernamentale decolaborare economicæ øi tehnico°øtiinflificæ øi reactualizat Programul de adâncirea cooperærii øi specializærii în producflie dintre România øi Bulgaria. Acesteacorduri, care au multe elemente interesante, numeroase obiective interesante,ar putea fi analizate cu ocazia sesiunii Comisiei mixte.

De asemenea, trebuie sæ reînnoim convenfliile de specializare øi cooperareîn producflie, care expiræ la sfârøitul anului 1990. În prezent, avem 16 asemeneaconvenflii în derulare.

Cred cæ trebuie avutæ în vedere øi definirea a noi contracte de cooperare.Unele sunt în stadiu de negociere — spre exemplu în legæturæ cu autoturismeleDacia øi Aro — øi în forme foarte interesante care presupun livræri din Bulgariade componente øi subansamble, plata urmând sæ se facæ în autoturisme.

Putem avea în vedere folosirea capacitæflilor disponibile din România øiBulgaria în urma restructurærii economice, ca øi activitatea societæflilor mixte,care au realizat lucruri bune în comercializarea pe terfle piefle.

Multe din posibilitæflile noastre economice sunt asemænætoare øi, de aceea,propunem øi un schimb de experienflæ øi consultæri în domeniul noii legislafliiprivind trecerea la economia de piaflæ. Dumneavoastræ avefli unele idei foarteinteresante. Øi la noi au apærut idei interesante. Problemele sunt asemænætoareøi, deoarece ræspunsul pe care trebuie sæ°l dæm e foarte urgent, am putea evitaprin consultæri unele greøeli.

Acordæm importanflæ øi semnærii Acordului de cooperare economicæ øi comer-cialæ în urmætorii ani øi Protocolului de reglementare a problemelor referitoarela lichidarea plæflilor, recent negociate.

Va fi foarte important sæ trecem la un nou sistem de plæfli începând cu 1991øi, din acest punct de vedere, e importantæ încheierea noului Acord comercialpentru 1991.

Ar fi posibil øi ar trebui sæ încercæm oprirea curbei descendente în relafliilecomerciale øi sæ încercæm formule noi, eventual prin crearea de zone libere,

ADRIAN NÆSTASE

652

prin utilizarea împreunæ a unor avantaje comune pe care le oferæ Dunæreaøi Marea Neagræ.

Foarte rapid am putea relansa relafliile în domeniile culturii, øtiinflei, în-væflæmântului øi mijloacelor de informare în masæ.Luben Goflev: A ascultat cu atenflie punctele de vedere ale pærflii române.Mulflumeøte pentru expunere.

Ceea ce afli spus e øi concepflia pærflii bulgare. E firesc. Practic suntem înaceeaøi etapæ a dezvoltærii Revolufliei. Dumneavoastræ în decembrie, noi cevamai devreme. Noi demontæm în prezent sistemul totalitar.

În Bulgaria, ne bucuræm acum de un sistem politic pluralist. Intræ în viaflætransparenfla. Greu, dar societatea se democratizeazæ. În Parlament avem prin-cipalele forfle politice ale flærii. O experienflæ unicæ este cæ a fost ales un preøedintecare a fost conducætorul UFD øi pe de altæ parte avem un guvern al unui partidsocialist, cu câfliva independenfli. Socialiøtii ar fi dorit un guvern de coaliflie.Spre regretul nostru, nu s°a realizat.

Elaborarea programului economic al guvernului merge mai greu în momentulde faflæ. Speræm sæ fie adoptat. Se efectueazæ compromisuri politice, precumdepolitizarea Ministerului Apærærii, Ministerului de Externe, Ministerului deInterne, tribunalelor øi Procuraturii.

Pe de altæ parte, echipa care lucreazæ la Preøedinflie e mixtæ — socialiøti øiUniunea Forflelor Democratice. Acestea sunt momente caracteristice pentrupolitica noastræ internæ, dar se reflectæ asupra relafliilor bilaterale.

Un alt aspect al politicii noastre vine din faptul cæ Bulgaria se aflæ într°osituaflie economicæ destul de grea. Aceastæ perioadæ va dura destul de mult.

Restructurarea economiei planificate într°o economie de piaflæ trebuia sæînceapæ în urmæ cu câteva luni, dar începe abia acum. Va dura øi va presupunesacrificii în toate domeniile.

Toate forflele politice sunt unanime în a afirma cæ noi suntem în plinæcrizæ economicæ, crizæ care s°a complicat în ultimele luni din cauza situaflieidin Golful Persic. Sunt 1,5 miliarde de dolari pierderi pentru Bulgaria pânæla sfârøitul anului. Mai e øi o problemæ a muncitorilor în Irak. Sunt 700 de


653

muncitori bulgari. Vicepremierul Bulgariei s°a întors de acolo øi, dupæ convorbirigrele cu preøedintele Irakului, din pæcate færæ rezultate concrete în legæturæcu soarta acestor bulgari.

Acestea sunt aspectele ce caracterizeazæ politica noastræ. Nu se poate ca elesæ nu se reflecte asupra politicii externe, în special asupra relafliilor cu vecinii.

Referitor la relafliile bilaterale: noul climat în Europa øi Balcani ne permitesæ vorbim deschis, sæ spunem ce gândim, cu scopul de a rezolva problemele cuflærile vecine, în special cu România prietenæ.

Problemele între flærile noastre nu sunt mari. În spiritul noii gândiri politice,a noilor relaflii din Europa, sunt profund convins cæ guvernele noastre vor gæsilimbajul comun sæ rezolve aceste probleme care preocupæ popoarele român øibulgar.

În primul rând, va trebui sæ trecem în revistæ toate înflelegerile din ultimii45 de ani. Multe sunt învechite øi formale, nu ræspund scopurilor pentru careau fost semnate. În noua situaflie economicæ, øi la noi øi la dumneavoastræ, arfi util ca relafliile noastre sæ fie puse pe o nouæ bazæ juridicæ. Tratatul de prietenieøi colaborare din 1970 nu mai poate produce efectele dorite øi o sæ fie nevoieca un grup de juriøti sæ lucreze asupra lui øi sæ ne propunæ o nouæ variantæ,corespunzætoare Europei noi øi relafliilor de azi. Sæ fie un model modern detratat între douæ state balcanice vecine la sfârøitul secolului XX.

În legæturæ cu aceasta, sæ discutæm aspectele noi pe problema securitæflii,legat de concepflia noastræ cu privire la colaborarea balcanicæ, cu aspectul globalprivind situaflia din Europa. Suntem convinøi cæ Bulgaria øi România suntîntr°o zonæ specificæ, în flancul de Sud. Meritæ sæ se treacæ în revistæ acestmoment nou, nu numai de cætre diplomafli, ci øi de cætre militari.

Bulgaria a fæcut schimb de delegaflii militare cu Ungaria, Turcia øi Grecia,la nivelul øefilor de Stat Major. O asemenea întâlnire între miniøtrii Apæræriiøi øefii de Stat Major din flærile noastre, în 1991, va fi utilæ.

În domeniul politic, aø începe cu relafliile între preøedinfli. Începutul s°a fæcutla New York. La întâlnirea cu preøedintele Jelev vom dezvolta acest subiect.

ADRIAN NÆSTASE

654

De acord sæ ajutæm øi sæ stimulæm parlamentarii bulgari øi români sæ°øiactivizeze relafliile parlamentare, comisiile ecologicæ, culturalæ sæ aibæ întâl-niri de lucru dinamice.

Sunt importante øi legæturile dintre diferite partide din România øi Bul-garia — e un câmp vast de dezvoltare a relafliilor bilaterale. Sunt partide øila noi øi la dumneavoastræ care au idei øi scopuri comune, care pot gæsi punctede interes comune øi care pot sæ sprijine relafliile bilaterale.

Referitor la relafliile economice: cu regret semnalæm o mare stagnare în ultimiiani. N°o putem justifica invocând cauze obiective. Partea bulgaræ crede cætrebuie sæ continuæm sæ facem ce depinde de noi pentru a sprijini ministerelede Comerfl Exterior øi sæ orienteze firmele care se înfiinfleazæ sæ caute punctecomune. La noi privatizarea creeazæ o atmosferæ nouæ. Nu mai dicteazæ oinstituflie. Cu toate acestea, am impresia cæ ministerele noastre au o anumitæposibilitate sæ ajute cu informaflii, consultæri, sfaturi.

Parlamentele, comisiile economice pot ajuta.Greutæflile noastre sunt groaznice. Dacæ ne gândim la faptul cæ øi CAER

îøi micøoreazæ rolul, la care adaugæ, de la 1 ianuarie 1991, plæfli în valutæ,practic ajungem la realitatea cæ aceste legæturi din ultimii 40 de ani se potpræbuøi. Dacæ nu luæm mæsuri preventive, noi vom pierde, nu altcineva.

Sæptæmâna trecutæ au început consultærile pentru Acordul de cooperare.Speræm cæ va ajuta la întærirea relafliilor bilaterale.

Afli expus anumite idei. Le vom examina cu experflii. Fifli convinøi cæ le vomsupune atenfliei Ministerului Comerflului Exterior. Îmi permit sæ væ sugerezsæ ridicafli aceste probleme øi la primul°ministru Lukanov.

Pânæ acum ne bucuram de comisii mixte standard. Cu timpul, aceste comisiis°au transformat în maøinærii grele, birocratice. Adeseori se reunesc formal,adoptæ protocoale. Sæ ne gândim øi noi la ce structuræ vor trebui sæ aibæ comisiileviitoare, cine sæ le conducæ, ce fel de programe, cu ce probleme sæ se ocupe. Sæse reactualizeze componenfla lor øi la noi øi la dumneavoastræ. Multe din per-soanele de pânæ acum nu mai sunt active.


655

Referitor la relafliile culturale, dezvoltarea lor este o necesitate. Avem tradifliide secole. Aceste legæturi nu s°au întrerupt de°a lungul timpului. Au fost desigursuiøuri øi coborâøuri. E un canal important de dezvoltare a relafliilor. Sæ ajutæmmai mult la intensificarea contactelor directe între instituflii de culturæ. Sæ numai treacæ toate legæturile prin institufliile culturale de stat. Tot ce face statule foarte scump øi banii nu ajung. Contactele directe dau posibilitatea ca fundafliiøi sponsori sæ le finanfleze.

O idee: centrele culturale — român la Sofia øi bulgar la Bucureøti — nus°au creat. Noi avem dorinfla, dar posibilitæflile noastre sunt limitate. MinisterulCulturii nu are valutæ. Noi suntem pentru soluflii reciproc avantajoase, pentrufacilitæfli care sæ reducæ din costuri.

Sæ reactivæm legæturile între academiile de øtiinflæ. Existæ o comisie perma-nentæ de colaborare. Se ocupæ de diferite probleme de istorie, în special pentruprotecflia monumentelor istorice. Existæ cel puflin 100 monumente istorice careprezintæ interes.Adrian Næstase: Referitor la relafliile culturale, afli amintit unele problemede interes. Absolut de acord cæ dimensiunea culturalæ a relafliilor bilaterale eextrem de importantæ, cu atât mai adeværat cu cât istoria culturilor noastree deosebit de bogatæ øi beneficiem de unele lucruri bune în domeniul culturiide°a lungul deceniilor.

E øi dorinfla noastræ de a stimula dimensiunea culturalæ a relafliilor.De acord cu centrele de culturæ. A existat un acord, dar nu s°a pus în aplicare.

Poate sæ examinæm posibilitæflile de soluflionare în planul reciprocitæflii, prinpreluarea de cætre fiecare parte a cheltuielilor legate de desfæøurarea activitæflilor.Luben Goflev: România sæ subvenflioneze Centrul pe urmætorii cinci ani.Adrian Næstase: În ceea ce priveøte dificultæflile economice, din pæcate situaflianoastræ e foarte asemænætoare.Luben Goflev: Sæ trasæm sarcinæ direcfliilor culturale ca, împreunæ cu mi-nisterele Culturii, sæ gæseascæ soluflii.

ADRIAN NÆSTASE

656

Adrian Næstase: S°ar putea gæsi formule. E o soluflie foarte bunæ ca Direcflianoastræ culturalæ, care la noi a fost masiv implicatæ în centre de culturæ,împreunæ cu Ministerul Culturii, sæ discute cu partea bulgaræ aceste aspecte.

De acord cu Comisia pentru monumente culturale øi istorice. Avem o istoriecu multe evenimente cu semnificaflie comunæ. E pæcat cæ ultima sesiune a acesteicomisii a avut loc acum trei ani. Acelaøi lucru despre Comisia mixtæ de istorici,Comisia mixtæ de reflectare a istoriei în manualele øcolare øi cursuri universitare.De asemenea, øi aici cadrul juridic e foarte important øi trebuie negociat øisemnat noul program de schimburi culturale.

Avefli dreptate când vorbifli despre legætura dintre academii. Cadrul anteriorera mai limitat. Avea un specific, dar s°au fæcut, totuøi, multe lucruri buneîntre oamenii de øtiinflæ. Sæ preluæm ce a fost valabil øi sæ construim relafliileîn continuare.

Un domeniu din ce în ce mai important îl reprezintæ legæturile directe întreteleviziuni, mijloacele de informare în masæ, societæfli ale ziariøtilor.

Sæ încercæm sæ sprijinim øi în aceste domenii relafliile dintre flærile noastre.Luben Goflev: De acord.Adrian Næstase: Aø încheia aceastæ prezentare, care priveøte asociaflii deprietenie, centre de culturæ, grupuri parlamentare de prietenie, precum øi cadrulinstituflional øi cel juridic.

Din lipsæ de timp, nu putem discuta detaliat despre ce va trebui sæ facemcu alte ocazii. Cert este cæ avem nevoie de un schimb de informaflii mai profundîn legæturæ cu evolufliile politice din flærile noastre.Luben Goflev: Sæ organizæm consultæri speciale, cu profesioniøti øiparlamentari. O masæ rotundæ, pe durata a douæ zile.Adrian Næstase: Ar fi important. Deøi suntem vecini, nu avem înflelegereacea mai bunæ asupra evolufliilor din flara dumneavoastræ. Simt acest lucru înceea ce mæ priveøte. Uneori e greu øi pentru mine sæ flin pasul cu volumul deinformaflii privitoare la schimbærile care au loc în vecinætatea României. Avemde°a face cu o dinamicæ extraordinaræ în domeniul media, numai în presascrisæ avem 1.500 de ziare.


657

Luben Goflev: Øi noi vreo 500, din care vreo 400 se ocupæ de sex.Adrian Næstase: S°au înfiinflat circa 100 de partide. Dupæ ce au trecut probaalegerilor, acum se produc fuziuni de partide. Viafla politicæ e foarte dinamicæ.Trebuie sæ ne ajutæm sæ înflelegem. Percepflia evolufliilor de pe scena politicæa fiecæreia dintre flærile noastre se reflectæ în relafliile bilaterale.Luben Goflev: De acord.Adrian Næstase: Am demarat un program de reformæ economicæ. Sunt foartemulte idei. Toatæ aceastæ dinamicæ internaflionalæ trebuie sæ fie înfleleasæ, atuncicând luæm decizii cu mare impact politic øi social. E nevoie sæ discutæm maimult øi sæ explicæm mai bine øi opiniei noastre publice ce se întâmplæ.

E posibil uneori ca flærile noastre sæ fie reflectate în presæ numai prin chestiunicare genereazæ controverse. Ne oprim aici.Luben Goflev: Mergem la primul°ministru.

Aveam obligaflia sæ menflionez o problemæ importantæ.Sæ stabilim lucrurile cu poluarea în zona de frontieræ. Dupæ 4 iulie, lucrurile

s°au schimbat. De 9 ani, în Bulgaria, acest lucru a devenit o problemæ politicæ,care a implicat Ministerul de Externe, primul°ministru øi preøedintele.

Noi acceptæm ideea expertizei internaflionale care sæ dea o soluflie neutræ,conform standardelor europene, la problemele de naturæ ecologicæ din zonaGiurgiu–Ruse.

Mulflumesc pærflii române cæ a fost de acord cu expertiza internaflionalæ.Iniflial au fost douæ idei: fie apelæm la CEE, fie la UNEP (United NationsEnvironment Programme). Apoi am fost de acord cu UNEP. De asemenea,reprezentanflii AIEA sunt aici pentru a examina condifliile de securitate de lacentrala nuclearæ Kozlodui II.

Tot acest proces îøi gæseøte o soluflie. Ca miniøtri de Externe, sæ ne aducemcontribuflia la degajarea unor soluflii reciproc acceptabile. Ambasadorii noøtrisæ urmæreascæ dezvoltarea evenimentelor øi sæ ne raporteze tot ce trebuie sæavem în atenflie pentru a clarifica o datæ pentru totdeauna aceste lucruri. ØiRomânia øi Bulgaria sunt interesate în aflarea adeværului. Suntem gata særespectæm concluziile prezentate de experfli. Speræm sæ dea o soluflie. Putem sæ

ADRIAN NÆSTASE

658

ajungem øi la arbitraj internaflional — Curtea Internaflionalæ de Justiflie —dar e de dorit sæ nu ajungem acolo. Cel mai mult depinde de colegii noøtri dela Mediu.Adrian Næstase: Sunt bucuros cæ am ajuns la singura concluzie raflionalæ,care e fireascæ, de a recurge la o expertizæ internaflionalæ, imparflialæ, în condifliileîn care e evident cæ fiecare parte are percepflii proprii øi uneori apar elementeemoflionale. În mod evident, de°a lungul mai multor luni, punctele noastre devedere au fost diferite.

E o soluflie foarte bunæ. Suntem bucuroøi cæ azi se trimite scrisoarea ambasa-dorilor noøtri la Geneva cætre directorul executiv al UNEP în legæturæ cuexpertiza internaflionalæ. Suntem de acord cæ aceasta poate fi o formulæ bunæ,constructivæ, de a depæøi o perioadæ cu dificultæfli în relafliile bilaterale, careau transformat o problemæ tehnicæ, foarte importantæ pentru viafla oamenilordin zonæ, într°o problemæ politicæ. Nu trebuie sæ læsæm ca lucruri maicomplicate — care, de altfel, pot avea soluflii raflionale — sæ marcheze relafliilebilaterale.


10.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primitde Andrei Lukanov1, prim°ministru al Republicii Populare Bulgaria.


659

167 Andrei Karlov Lukanov (26 septembrie 1938–2 octombrie 1996). Om politic øi de statbulgar. S°a næscut la Moscova, într°o familie de exilafli comuniøti. Bunicul sæu a fost o victimæa epurærilor staliniste. S°a reîntors împreunæ cu familia în Bulgaria, dupæ instalarea comunismului,iar tatæl sæu a fost ministru de Externe (1956–1961). Andrei Lukanov a intrat în P.C. Bulgar în1963 øi øi°a început cariera în serviciul diplomatic. A reprezentat Bulgaria la ONU øi la CAER.A devenit ministru al Comerflului Exterior în 1987, dar a demisionat în 1987 øi a participat laræsturnarea lui Todor Jivkov. A fost unul dintre conducætorii de frunte ai aripii reformatoare apartidului comunist øi ultimul prim°ministru comunist al Bulgariei (3 februarie 1990–7 decembrie1990). A fost acuzat de deturnare de fonduri øi arestat în 1992, dar acuzafliile au fost retrase. Aræmas un participant activ la viafla politicæ, în cadrul Partidului Socialist Bulgar, pânæ la moarteasa. În 1995 a început sæ critice personalitæflile politice pe care nu le credea suficient de reformatoaresau despre care bænuia cæ ar avea tendinfle staliniste. A fost asasinat în fafla blocului în care locuia,împuøcat în cap øi în piept de un trægætor solitar care nu a fost prins niciodatæ. Nu se cunosc

Andrei Lukanov: Bucuros sæ°l salute pe Adrian Næstase dupæ întrevedereade la Antalya.

Nu a reuøit sæ vorbeascæ cu Luben Goflev înainte de întâlnire.Câteva cuvinte despre aspecte importante ale relafliilor bilaterale. Acordæm

øi vom acorda o importanflæ deosebitæ relafliilor cu România. Dupæ pærereamea, nu poate fi altfel. Nu cred cæ orice zgomot de fond ar trebui sæ umbreascæacest adeværat principiu, care e valabil øi pentru Bulgaria øi pentru România,al bunei vecinætæfli.

Suntem nu numai state vecine, legate prin relaflii diverse øi prin tratate øicontracte, dar øi flæri ale cæror scopuri øi principii coincid foarte mult, care aspiræla o societate democraticæ, de echitate socialæ, bazatæ pe economia de piaflæ.

Avem interese internaflionale comune, legat de procesele europene øi balcanice.Consider cæ acest adevær necesitæ sæ fie relevat. Aceasta este poziflia conduceriiflærii — nu numai a lui øi a guvernului; e împærtæøitæ øi de preøedinte, carea avut posibilitatea sæ o spunæ preøedintelui Iliescu la New York.

În alte împrejuræri, aceste fraze ar fi sunat ca formule de serviciu. În condifliilede azi, trebuie sæ dæm un conflinut material, politic øi economic acestor relaflii.

Dupæ pærerea mea, antrenarea generalæ în problemele politice, ecologice,n°ar trebui sæ scadæ atenflia acordatæ problemelor economice.

La baza dificultæflilor de azi ale Bulgariei øi României în trecerea la economiade piaflæ se aflæ, într°o mare mæsuræ, deformafliile moøtenite de la regimultotalitar øi evolufliile internaflionale nefavorabile.

N°ar trebui sæ uitæm relafliile economice. Suntem gata în mod realist sævedem ce trebuie sæ facem în aceastæ direcflie, având în vedere cæ în mai puflinde un an am intrat într°o lume nouæ, când se schimbæ în mod revoluflionarregulile vieflii economice, baza juridicæ øi, corespunzætor, posibilitæflile guver-

ADRIAN NÆSTASE

660

motivele asasinærii sale, dar se bænuieøte cæ a fost omorât de un asasin plætit de unul dintre duømaniisæi politici sau de afaceri. Un antreprenor bulgar, apropiat al guvernului socialist din zilele acelea,a fost arestat øi acuzat de organizarea acestui asasinat. Din cauza legæturilor complexe ale lui Lukanovcu Rusia øi cu fostele flæri comuniste, precum øi cu fostele cercuri comuniste din Bulgaria, persistæmari dubii cæ adeværul despre moartea sa va fi vreodatæ dezvæluit.

nului de a influenfla asupra solufliilor macroeconomice, inclusiv în domeniulschimburilor externe.

Aø dori sæ subliniez nevoia de a ne strædui sæ gæsim o rezolvare a crizeiecologice øi a problemelor pe care le creeazæ în opinia publicæ, care genereazæatitudinea nu întotdeauna reflinutæ a mijloacelor de informare în masæ.

În ceea ce priveøte problemele ecologice consider cæ, în esenfla lor, nu suntde nerezolvat, dar presupun soluflii comune de o parte øi de alta. Cele douæpærfli sæ se opreascæ øi sæ nu mai dea vina una pe cealaltæ. Sunt argumentetehnice de o parte øi de alta. Sunt øi lucruri inventate ca urmare a inerfliei, asuspiciunii øi a unui reflex deja creat. Problema poate fi soluflionatæ. Suntemconvinøi — am spus acest lucru øi domnului Petre Roman, prieteneøte — cæunitæflile industriale de la Giurgiu ar trebui mutate. Nu pentru a crea dificultæflipolitice øi economice pærflii române, ci pentru cæ acestea foarte greu pot fi menfli-nute la anumifli parametri tehnologici. Mereu se întâmplæ ceva — coroziuni,erori umane, zeci de alte cauze, care nu permit ca aceste capacitæfli sæ fieexploatate într°un mod care sæ nu ducæ la poluæri sporadice sau regulate înatmosferæ.

Sæ aøteptæm rezultatele expertizei internaflionale, cu care partea românæ ede acord, dar, deocamdatæ, aceasta este poziflia noastræ øi nu este îndreptatæspre ascuflirea relafliilor. Væ rugæm sæ înflelegefli cæ nu e un capriciu, o pozifliedeterminatæ de nervozitate. Aceste capacitæfli sunt organizate într°un mod pecare dumneavoastræ nu l°afli accepta. Numai Elena Ceauøescu putea concepeastfel lucrurile. E o moøtenire cu care ne confruntæm împreunæ. E o problemæcu care ne confruntæm la Ruse. Cæutæm sæ realizæm programul nostru. Dacæsunt necesare mæsuri din partea noastræ, le vom lua, inclusiv oprirea realizæriiunor produse.

Avem problema centralei atomice. Trebuie sæ luæm o decizie definitivæ pentruBelene. Parlamentul nostru trebuie sæ ia o hotærâre. Vom avea în vedere pozifliaRomâniei la luarea unei decizii. Blocarea de acum e temporaræ. Existæ garanfliicæ vom avea în vedere poziflia dumneavoastræ, în întregul complex de condifliipe care sæ le luæm în seamæ.


661

La Kozlodui centrala e în funcfliune øi ne vom baza pe expertiza interna-flionalæ a AIEA în stabilirea viitorului ei. În ceea ce priveøte soarta blocurilorgeneratoare, mai vedem: ori vor fi oprite, ori modernizate, astfel ca sæ se asigureo funcflionare stabilæ øi în securitate.

Poziflia noastræ e claræ. Dacæ ni se recomandæ o asemenea modernizare, ovom face, organizând în întregime acest program sub control internaflional,în permanent contact cu partea românæ; dacæ nu, ræmâne oprirea ei. Øi acumîn lume sunt multe centrale nuclear°electrice care au probleme sæ se înscrie întotalitatea standardelor Agenfliei de la Viena. Sunt mulfli factori în ecuaflie:pregætirea øi disciplina personalului, monitorizarea permanentæ a activitæflilornucleare.

Avem încredere în institufliile financiare internaflionale, ca øi în flærileputernice øi influente din Occident — Germania øi Franfla — cæ vor participala finanflarea unei asemenea modernizæri. Noi privim în modul cel mai seriosproblema. Ar fi o crimæ faflæ de poporul nostru sæ avem o altæ poziflie. Nu evitæmdiscuflia, ci dorim sæ o ducem pânæ la capæt, pânæ la ultima consecinflæ, carenu poate fi decât oprire sau modernizare.

Suntem interesafli øi de continuarea discufliei în legæturæ cu unitatea de laCernavodæ. Nu pentru cæ dorim sæ echilibræm problemele. Sunt probleme dife-rite, care privesc securitatea unor oameni. Sæ nu ne târguim. Fiecare problemæe importantæ în sine.

Aøteptæm ca partea românæ sæ fie pregætitæ pentru o asemenea discuflie. Eo problemæ care e dictatæ de frontieræ. Apropierea mai mare creeazæ riscurimai mari. Riscuri sunt øi la o distanflæ ceva mai mare, ceea ce nu se poate nega.Aøteptæm propunerile dumneavoastræ.

Sunt øi alte probleme — Cælæraøi, Nicopole, Vidin, Silistra — în care suntexigenfle ale populafliei. La Silistra dorim sæ construim un combinat de celulozæcu parametri ecologici ridicafli, cu echipament occidental modern. Problemeletrebuie sæ le discutæm, chiar dacæ ajungem sau nu la semnarea Convenfliei.

Prin propuneri deschise øi cu expertiza internaflionalæ, formularea textelorjuridice nu va fi imposibilæ.

ADRIAN NÆSTASE

662

Sæ convenim nu sæ eliminæm aceste probleme, dar sæ eliminæm tensiunileîn jurul lor, sæ arætæm opiniei publice disponibilitatea de a le rezolva.

Ultima problemæ: mæ fræmântæ foarte mult rolul mijloacelor de informareîn masæ, care în ultimul timp formeazæ sentimente negative în populaflie. Poatecronologic noi am fost primii. Eu nu accept o asemenea abordare conflictualæ.Oricât ar fi de greu. Din fericire, sau din pæcate, nu dæm directive ce pozifliesæ adopte mijloacele de informare în masæ. Personal consider cæ guvernul arputea sæ încurajeze presa în respectarea normelor democratice, sæ pledeze pentruo atitudine mai moderatæ, mai demnæ în examinarea acestor probleme, deoarece,færæ a ne da seama, se poate forma o atitudine durabilæ de ostilitate, care sæafecteze colaborarea.

Popoarele noastre au avut confruntæri øi nu trebuie sæ privim liniøtifli acesteexcese. Noi, ca guverne, sæ demonstræm voinfla noastræ de dialog constructiv.Cu domnul Roman am încercat, nu færæ succes.

Transmitefli preøedintelui Iliescu øi prietenului Roman cele mai bune uræri,calde uræri de succes în misiunea lor publicæ. În mod atent øi cu simpatieurmærim ce realizafli dumneavoastræ. Sæ transmitefli domnului Roman cæ euconsider necesar sæ ne gândim la o nouæ întâlnire în viitorul apropiat, pe bazacelor convenite între dumneavoastræ øi Goflev, un program de acfliuni în viitorulapropiat.Adrian Næstase: Mulflumesc pentru ocazia de a ne întâlni din nou. Îmi aducaminte de discuflia din Antalya, de schimbul de gânduri foarte deschis.

Transmit din partea domnului Roman un mesaj de prietenie øi succes.Domnul Roman m°a rugat, în special, sæ væ spun cæ examineazæ întotdeaunacu atenflie mesajele de la dumneavoastræ øi doreøte ca împreunæ cu dumnea-voastræ sæ lucreze pentru disiparea tensiunilor care pot sæ aparæ øi, în moddeosebit, pentru relansarea relafliilor economice.

Câteva cuvinte în legæturæ cu problemele comentate.Øi noi urmærim cu atenflie evolufliile economice øi politice de la dumnea-

voastræ. Dorim la fel de mult ca øi dumneavoastræ sæ dezvoltæm relafliileeconomice øi politice. Am avut discuflii foarte bune în cursul dimineflii cu domnul


663

Goflev øi echipa sa. Sunt convins cæ aceste relaflii directe vor ajuta foarte multla impulsionarea relafliilor bilaterale.

Øi noi avem multe dificultæfli economice. Petre Roman a prezentat1 de curândun program de reformæ economicæ. Vefli vedea felul în care încercæm sæ facemfaflæ dificultæflilor.

Chestiunile concrete le vom discuta în convorbiri.Avefli dreptate cæ trebuie sæ rezolvæm acele aspecte care deplaseazæ centrul

atenfliei de la dezvoltarea relafliilor bilaterale.E un moment foarte important acordul nostru reciproc în legæturæ cu

realizarea unei expertize internaflionale, tocmai pentru eliminarea percepfliilordistorsionate. Pe aceastæ bazæ putem merge foarte bine mai departe. Øi la noiøi la dumneavoastræ sunt percepflii exagerate. Øi noi suntem sub presiunea unorgrupuri ecologiste în legæturæ cu unele probleme de poluare, dar øi în legæturæcu problema generalæ a centralei nuclearo°electrice.

Soluflia expertizei internaflionale din partea UNEP este bunæ. Chiar aziambasadorii noøtri la Geneva transmit directorului executiv acordul pentrurealizarea expertizei. În ce priveøte centrala nuclearæ, expertiza AIEA e o soluflieînfleleaptæ, cu care ne putem prezenta în fafla opiniei publice din cele douæflæri.

Referitor la mijloacele de informare în masæ, diagnoza dumneavoastræ eadeværatæ. Nici noi nu dorim sæ mai avem controverse. Putem influenfla înaceastæ direcflie prin mesajele pe care le introducem în discursul public. Istoriaunor poziflii distorsionate are deja câteva luni øi trebuie sæ oprim acest procesîn mod inteligent.

Vizita noastræ în Bulgaria este o bunæ ocazie sæ introducem mesaje pozitiveîn mijloacele de informare în masæ. Vom avea o conferinflæ de presæ. Avem o

ADRIAN NÆSTASE

664

1 La 18 octombrie 1990, în øedinfla Camerelor reunite, primul°ministru, Petre Roman, prezintæ„Raportul privind stadiul aplicærii reformei economice øi necesitatea accelerærii acesteia“. Estedezbætut programul privind liberalizarea preflurilor, transformarea relafliilor de proprietate înagriculturæ, restructurarea sistemului bancar, liberalizarea salariilor, devalorizarea leului (hotærâreaguvernamentalæ intræ în vigoare la 1 noiembrie 1990).

echipæ de presæ de la Bucureøti. Vom sublinia rezultatele pozitive ale acestorconvorbiri øi, astfel, pas cu pas, sæ speræm cæ ne îndreptæm spre ceea ce considerafliøi dumneavoastræ ca fiind important: ameliorarea imaginii ambelor flæri înpresæ øi în mijloacele de informare în masæ, pentru a crea mediul propice pentrudezvoltarea relafliilor economice øi politice.

Mulflumesc pentru ocazia de a væ fi întâlnit. Dorinfla noastræ este de adezvolta în toate planurile relafliile bilaterale.Andrei Lukanov: Mulflumesc.


11.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primitde Jelio Jelev1, preøedinte al Republicii Populare Bulgaria.

Luben Goflev (ministru al Afacerilor Externe al Bulgariei): Informeazæ cumau decurs convorbirile.

Schimbærile din cele douæ flæri dau posibilitatea activizærii relafliilorbilaterale.

În domeniul economic am constatat stagnarea, un proces care nu este dedatæ recentæ. Avem dorinfla ca, pe baza economiei de piaflæ, sæ le dezvoltæm.Am constatat cæ trebuie sæ revigoræm sistemul Comisiei mixte øi sæ revizuimîntregul cadru juridic, inclusiv Tratatul de prietenie. Am discutat øi desprerelafliile culturale, constatând cæ nu sunt probleme de altæ naturæ decât lipsabanilor. Am vorbit øi de problemele ecologice. Am constatat cæ de azi invitæmoficial la Geneva UNEP sæ facæ o expertizæ internaflionalæ. De asemenea, AIEAsæ facæ o expertizæ la Kozlodui.

Domnul Lukanov a pus unele probleme în acelaøi sens, dorind ca acestedificultæfli øi probleme sæ nu împiedice dezvoltarea relafliilor bilaterale.Adrian Næstase: E o sintezæ foarte bunæ.


665

1 Jelio Jelev. Om politic øi de stat bulgar. Preøedinte al Republicii Bulgaria (1 august 1990–22ianuarie 1997).

Jelio Jelev: Aø dori sæ spun câteva cuvinte începând cu ultimul aspect.Cu România noi întreflinem nu numai relaflii apropiate, de bunæ vecinætate.

Noi iubim aceastæ flaræ pentru cæ e în moøtenirea noastræ, ca nici o altæ flaræ.Revoluflia noastræ, toatæ miøcarea noastræ revoluflionaræ s°a pregætit de pe parteacealaltæ a Dunærii, sub acoperirea statului român.

Din aceastæ cauzæ, încæ din copilærie fiecare bulgar cunoaøte locul Românieiîn istoria noastræ, în trecutul nostru. De aceea, e cu atât mai regretabil ca uneleprobleme sæ creeze necazuri, neplæceri care sæ umbreascæ relafliile. Consider cæavem interese comune øi, pe aceastæ bazæ, trebuie sæ ne stræduim sæ lichidæmtoate elementele conflictuale care ar putea influenfla negativ relafliile între noi,inclusiv problemele ecologice, unde cred cæ ajungem la o înflelegere. Ele vor primio soluflie echitabilæ.

Sper cæ se va demonstra înflelegere øi faflæ de problemele culturale, mæ referøi la Øcoala Hristo Botev, cavoul fraflilor Gheorghiev, care sunt foarte importanteca element al renaøterii bulgare. În acest spirit, am vorbit foarte sincer cupreøedintele Iliescu la New York. Am ræmas cu impresiile cele mai bune despreel. Rog sæ°i transmitefli salutul meu øi uræri de bine.Adrian Næstase: Mulflumesc încæ o datæ pentru aceastæ amabilæ ocazie pecare mi°o oferifli pentru a væ spune cât de mult dorim sæ lucræm împreunæpentru dezvoltarea relafliilor bilaterale.

În acest sens, din partea preøedintelui Iliescu, transmit cele mai calde salutæriøi speranfla de realizæri cât mai bune în programul deosebit de complex de înnoirea societæflii bulgare. Îøi aduce aminte cu deosebitæ plæcere de întâlnirea de laNew York, care a însemnat øi o bunæ posibilitate de a impulsiona contactelepolitice, relafliile economice øi culturale øi dezvoltarea acelui spirit care sædeblocheze unele dintre problemele controversate.

Ar trebui sæ introducem, probabil, øi o dimensiune filosoficæ a relafliilornoastre: noi vedem dincolo de aceste lucruri concrete, de unele proiecte decolaborare, posibilitatea unor meta°abordæri, care sæ permitæ dezvoltarea înprimul rând a climatului de cooperare la cele douæ popoare, crearea interesuluipentru convenirea unor înflelegeri în plan economic øi cultural. Din acest punct

ADRIAN NÆSTASE

666

de vedere, noi consideræm cæ e un adeværat nou început, o foarte bunæ ocaziede a conecta miøcærile de schimbare din România øi din Bulgaria, de a examinacomplementaritatea intereselor noastre, pe care sæ le punem într°un spafliueconomic bilateral, cu posibilitæfli extinse. De asemenea, sæ le integræm într°uncadru balcanic mai larg, despre care am discutat de curând la Tirana øi sæîncepem împreunæ sæ dæm mai mult conflinut participærii noastre la construcfliaviitoarei arhitecturi europene.Jelio Jelev: Bine.

Consider cæ putem examina aceste lucruri pentru a stabili noi posibilitæflide colaborare. Ar fi un bun prilej de a invita pe preøedintele Iliescu pentru ovizitæ în Bulgaria. Va fi o onoare vizita lui în Bulgaria. Cred cæ aici va gæsio primire foarte caldæ, prieteneascæ. Aceasta ne va da posibilitatea øi de a discutadespre posibilitæfli de cooperare de largæ perspectivæ.Adrian Næstase: Va transmite preøedintelui Iliescu amabila invitaflie.

Øtiu cæ doreøte sæ vinæ cât mai curând. Speræm cæ vizita va putea fi realizatæîntr°o perioadæ convenabilæ.

Cred, de asemenea, cæ realizarea unui consens asupra mijloacelor de solu-flionare a problemei poluærii pe calea unei formule imparfliale de expertizæinternaflionalæ poate fi începutul unui proces de expansiune în relafliile bilaterale,pe care va trebui sæ°l folosim cu inteligenflæ.Jelio Jelev: Cred cæ ambele pærfli sunt în acord asupra importanflei relansæriirelafliilor noastre.Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru vizitæ øi pentru ocazia de a°l întâlni pepreøedintele Jelev.Jelio Jelev: Se bucuræ cæ cel dintâi ministru de Externe care îl viziteazæ vinedintr°o flaræ vecinæ.Luben Goflev: De 12 ani miniøtrii de Externe ai celor douæ flæri nu s°auîntâlnit.Adrian Næstase: Am fost la Sofia acum 12 ani ca cercetætor la Institutul deCercetæri Juridice din Bucureøti pentru a participa la o reuniune øtiinflificæ.


667

Luben Goflev: Adrian Næstase este primul ministru de Externe care este primitoficial la preøedinte.Adrian Næstase: Onorat de primire.


15.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, continuæconvorbirile cu Luben Goflev, ministru de Externe al Bulgariei.

Luben Goflev: Informeazæ pe cei care n°au fost la primiri în legæturæ cudiscufliile lui Adrian Næstase cu Andrei Lukanov øi Jelio Jelev.

Invitaflia adresatæ preøedintelui Iliescu a fost acceptatæ; prin ambasadeurmeazæ sæ se stabileascæ perioada vizitei.

Parlamentarii au avut øi ei întâlniri. Am aprecia dacæ am fi informafli asupraconvorbirilor parlamentarilor. Sæ ne informeze ce aprecieri au ei.Emil Tocaci (senator PNL de Prahova): Întâlnire foarte interesantæ øi plæcutæcu parlamentarii bulgari.

Suntem silifli de presiunea opiniei publice sæ devansæm dezbaterea øi adoptareaConstitufliei.

Referitor la minoritæfli, spune cæ a gæsit situaflii aproape identice.Boyko Kostov (parlamentar bulgar din partea PSB): Informeazæ øi el desprediscufliile cu parlamentarii români.

Parteneri inteligenfli, vecini cu compatibilitate psihologicæ.Luben Goflev: Dacæ Adrian Næstase mai are ceva de adæugat.Adrian Næstase: Nu trebuie sæ epuizæm totul acum. Sæ avem rafliuni pentrua ne întâlni în viitor.

For the record: am fæcut paøi în rezolvarea unor probleme consulare øi detrafic la frontieræ, unde au apærut probleme øi vor mai apærea, probabil, pânælucrurile se vor aøeza.

Discufliile dintre direcfliile consulare oferæ un cadru suficient de bun pentrusoluflionarea problemelor imediate. Salutæm acest lucru, pentru cæ øi el a creato anumitæ emotivitate øi o anumitæ stare de încordare a percepfliei.

ADRIAN NÆSTASE

668

Sunt multe subiecte pe care le putem discuta. Unele au fost discutate întreparlamentari, ca în cazul tratamentului minoritæflilor românæ øi bulgaræ dinflærile noastre, ceea ce simplificæ discufliile. Noi ne°am bucura ca în viitorromânii sæ fie recunoscufli ca minoritate în Bulgaria. Evident, alæturi decelelalte minoritæfli.Luben Goflev: Dispunem de informaflii cam câfli se consideræ români înBulgaria?Adrian Næstase: Au fost mai mulfli, dar au ræmas mai puflini, cum se spuneîn statisticile CEE.

În mæsura în care existæ o astfel de comunitate de români, iar noi acordæmîn România minoritæflii bulgare un tratament care speræm sæ fie la nivelulcelor mai bune standarde europene, ca reprezentare politicæ øi posibilitæfli deînvæflæmânt în limba maternæ, ne°am bucura dacæ un astfel de tratament arfi acordat øi minoritæflii române în Bulgaria.

Sigur, noi putem sæ væ spunem cum înflelegem sæ asiguræm drepturileminoritæflii bulgare. Existæ un reprezentant în Parlament, care va fi foarte activ.Luben Goflev: În privinfla minoritæflii bulgare din flara dumneavoastræ o ducembine. Adrian Næstase: Nu avem dificultæfli cu minoritatea bulgaræ øi putem vorbifoarte deschis.

Ceea ce mi se pare remarcabil la aceastæ discuflie e cæ am putut discuta desprerelafliile bilaterale în liniile lor de forflæ, cæ am putut sæ fixæm principiile generaleøi sæ dæm câteva jaloane importante pentru activitatea practicæ.

Suntem gata sæ abordæm în continuare problemele internaflionale.E o problemæ nediscutatæ, dar se înflelege de la sine cæ trebuie sæ întærim

consultærile între ministerele de Externe, periodic, pe ansamblul problemelorbilaterale sau specifice pe anumite probleme internaflionale. Când vor apæreaprobleme în viafla internaflionalæ care ne intereseazæ, sæ organizæm imediatconsultæri bilaterale.Luben Goflev: Mulflumeøte pentru problemele ridicate în mod sintetic.


669

Consulii au fæcut o treabæ bunæ. Afli început sæ lucrafli la podul Giurgiu–Ruse. Noi suntem puflin în urmæ.

Din datele noastre, au fost 265.000 treceri în anul trecut. Anul acesta —circa 1,3 milioane treceri pânæ la 30 septembrie. Aceasta aratæ cæ sarcina ecomplexæ, de unde rezultæ necesitatea unei bune organizæri de ambele pærflipentru rezolvarea problemelor.

În legæturæ cu minoritæflile — mæ bucur cæ parlamentarii au discutat. ÎnBulgaria, indiferent de evenimentele de dupæ noiembrie 1989, independentde multitudinea partidelor, în problemele naflionalitæflilor toate partidele øi forflelepolitice sunt unitare în abordare. În aceste probleme ne conducem dupædocumentele ONU, dupæ Carta ONU, documentele CSCE — Viena, Helsinki,øi aceasta a reieøit øi la Tirana. Delegaflia noastræ øi a dumneavoastræ au avutfoarte pufline greutæfli comparativ cu dificultæflile dintre delegafliile greacæ øiturcæ. Aceste documente vor fi cuprinse în Constituflie. Tofli cetæflenii sunt egaliîn fafla legii, indiferent de religie, origine etnicæ, limbæ etc. Atenflie egalæ faflæde tofli cetæflenii bulgari.

În legæturæ cu consultærile dintre ministerele de Externe — de acord —între conducerile MAE øi la nivelul direcfliilor politice — færæ formalitæfli, pentrusoluflionarea unei probleme sau a alteia. Sæ nu læsæm sæ se acumuleze problemele.

Reamintesc Øcoala Hristo Botev, Casa culturii bulgare, deøi sunt chestiunibine cunoscute. Sunt unele probleme care trebuie rezolvate. Am prefera sæ primimterenuri pentru a reface aceste monumente importante pentru noi. De asemenea,MAE ar fi de acord — ca soluflie alternativæ —sæ primim de la statul romândespægubiri pentru ambele obiective. Pentru casa bulgaræ — 1,5 milioane(dolari SUA), pentru casa de culturæ — 600.000. Sunt chestiuni pentru experfli,noi reflinem problema.

Preøedintele Jelev a amintit de cavoul fraflilor Gheorghiev din Cimitirul Belludin Bucureøti. Dacæ afli væzut, în Piafla Universitæflii sunt statuile celor doifrafli care au organizat Centrul universitar din Sofia.

O altæ chestiune supusæ atenfliei: construirea complexului Ambasadei bulgarela Bucureøti. Responsabilii din cele douæ ministere de Externe sæ revadæ

ADRIAN NÆSTASE

670

problema. Existæ o dificultate cæ noi am construit ambasada când era în vigoaresistemul de plæfli în ruble. Sæ vedem care e soluflia de a construi acum complexulAmbasadei bulgare la Bucureøti.

Sunt chestiuni de care trebuie sæ ne ocupæm. Direcfliile competente din celedouæ ministere sæ se ocupe de rezolvarea problemelor, împreunæ cu ambasadorii.

Eventual sæ trecem la problemele internaflionale.Adrian Næstase: Sigur cæ farmecul acestor discuflii e cæ, pe plan bilateral, putemgæsi în permanenflæ elemente noi pentru a întæri legæturile noastre øi cæ direcfliilenoastre politice ne fac întotdeauna un sumar foarte voluminos cu aceste probleme.

Øi eu øi dumneavoastræ am enunflat probleme pe care va trebui sæ le vedemcu ræbdare øi înflelepciune.

Referitor la problemele internaflionale, sæ ne oprim la trei probleme impor-tante, la care, dacæ dorifli, mai adæugæm øi altceva: problemele balcanice,proiectul zonei la Marea Neagræ øi reuniunea la nivel înalt a CSCE.

Referitor la Golf, pozifliile noastre sunt foarte clare, cunoscute. Avefli pierderieconomice. Din pæcate, øi noi avem. Le cunoaøtefli. Nu putem adæuga foartemult. Putem încerca sæ ghicim ce se va întâmpla, dar cei ce vor controla evolufliaevenimentelor sunt alflii, dacæ vor reuøi s°o facæ. Un conflict are consecinfle încæde la declanøare, indiferent de ce cred sau vor unii øi alflii.Luben Goflev: Poate avefli ceva prognoze.Adrian Næstase: Glumind, dacæ îi întrebi pe meteorologi care este probabili-tatea de a se confirma prognoza lor, aceøtia ræspund: 40%; atunci te întrebi,normal, de ce nu anunflæ cealaltæ variantæ, care are o probabilitate mai mare.

Dincolo de prognoze, e foarte important sæ urmærim situaflia øi sæ încercæmsæ prezentæm totuøi foarte clar pe plan internaflional pierderile noastre economice.

Noi am sprijinit propunerea dumneavoastræ la Tirana, cu amendamentefoarte bune legate de pierderile economice.Luben Goflev: De acord.

Balcanii sunt subiectul nostru cel mai proaspæt de sæptæmâna trecutæ.Am fost aproximativ trei zile împreunæ, ne°am ascultat luærile de cuvânt

øi declarafliile fæcute. Am încercat sæ venim cu idei øi în diplomaflia de culise.


671

Aø dori sæ subliniez øi sæ salut public mæiestria lui Adrian Næstase în modulde lucru cu ceilalfli miniøtri. Pentru mine a fost prima întâlnire la nivelul mi-niøtrilor de Externe, afaræ de cea de la New York. Chiar ministrul turc era nou.Aceastæ dinamicæ în schimbarea oamenilor a avut un anumit ecou la turci.

Procesul colaborærii balcanice se va dezvolta øi în viitor. Are în sine specificulrelafliilor din Balcani.

Dacæ ar fi sæ vorbim concret, naflionalismul existæ øi va continua sæ existe,iar noi, flæri membre ale Tratatului de la Varøovia, vom avea o cu totul altæatitudine faflæ de Tratatul de la Varøovia. Asta va crea o atmosferæ absolutnouæ în Balcani. Vom putea conta pe securitatea europeanæ, pe relafliile cuflærile occidentale, pe relaflii bilaterale de bunæ vecinætate dintre flærile balcanice,færæ amestec în treburile interne. Trebuie sæ recunoaøtem cæ avem interese multmai importante cu flærile balcanice, decât cu alte flæri.

Trebuie sæ recunoaøtem realitatea aøa cum este, nu sæ o înfrumuseflæm. Iarîn aceastæ realitate intræ multe lucruri: conflicte latente, asimetrii militare,programe de înarmare etc. Asta trebuie sæ aibæ în vedere diplomaflia.

Avem øi interese economice øi culturale în Balcani.Propunerile de colaborare balcanicæ sunt foarte mari, dar trebuie sæ avem

o abordare realistæ: dezvoltæm colaborarea în domeniile unde este posibil acestlucru. Sæ nu læsæm impresia cæ acflionæm doar pentru prestigiu, ci sæ promovæmo politicæ în conformitate cu interesele tuturor flærilor balcanice.

În ceea ce priveøte raporturile bilaterale, în mod firesc cel mai importantelement al colaborærii este în primul rând dimensiunea lor balcanicæ, în careproblemele naflional°etnice continuæ sæ joace încæ un rol important.

Nu trebuie sæ fim robii a ceea ce a ræmas din trecut. Sæ cæutæm soluflii. Sælæsæm la dispoziflia oamenilor de øtiinflæ sæ gæseascæ soluflii aspectelor care deacum flin de istorie, sæ se întâlneascæ, sæ discute øi sæ ne prezinte concluziilelor. Nu trebuie sæ implicæm forflele politice øi diplomaflia în problemele însuspensie, nesoluflionate pânæ acum.

Suntem convinøi cæ se va îmbunætæfli colaborarea în zonæ øi credem cæ nuîntâmplætor am fæcut propunerea de Secretariat al Cooperærii Balcanice, e

ADRIAN NÆSTASE

672

adeværat foarte mic, câte un om din fiecare flaræ, plus principiul rotafliei în fiecarean. Am propus Sofia ca sediu, dar dacæ vor hotærî sæ fie la Varna, e OK.

O altæ idee a noastræ, în care am primit un sprijin øi din partea lui AdrianNæstase, priveøte întâlnirea miniøtrilor Apærærii øi øefilor de Stat Major. Sæ seîntâlneascæ, sæ se cunoascæ øi sæ øtie ce se are în vedere prin colaborarea balcanicæîn noua epocæ.

Ne bucuræm cæ urmætoarea întâlnire a miniøtrilor de Externe va fi la Sofia.Încæ de pe acum suntem gata sæ lucræm la pregætire, împreunæ cu ceilalfli. Încurând vom avea un secretariat pentru pregætirea întâlnirii øi vom analizacele peste 20 de idei incluse în documentul de la Tirana.Adrian Næstase: Câteva gânduri referitoare la colaborarea balcanicæ.

Momentul acesta pentru Balcani este cu totul deosebit. El permite afirmarearealæ a Balcanilor pe continentul european. Argumentele sunt multiple: disparifliadiviziunilor ideologice, tendinfla spre unificarea conceptelor economice, preocu-parea pentru contribuflia zonelor subregionale la construcflia europeanæ, destruc-turarea Tratatului de la Varøovia care, în special în aceastæ zonæ, îøi aveaumbrela de acoperire.

Summitul CSCE de la Paris. Din acest punct de vedere, reuniunea de laTirana a însemnat o afirmare a importanflei Balcanilor atât dinæuntru cât øidin afaræ, iar tentativa unor flæri de a veni ca observatori dovedeøte acest lucru.De aceea, existæ foarte bune perspective atât în ceea ce priveøte instituflionalizareaprocesului balcanic, cât øi abordarea pragmaticæ, la nivel de proiecte, cum aflisubliniat øi dumneavoastræ.

Noi am apreciat foarte mult aceastæ abordare øi discursul pe care l°afli rostit.Ele dovedesc o atitudine nouæ, care face trecerea de la nivelul acfliunilor depropagandæ, specific Balcanilor în trecut, la o fazæ aplicativæ, legatæ de proiecteconcrete.

Øi noi suntem pregætifli sæ contribuim la afirmarea unui parteneriat pe caream propus sæ°l denumim Forum Balcanic.


673

În perioada urmætoare sæ realizæm consultæri pe aceste probleme øi sæ vedemexact, flinând seama de recomandærile din Comunicatul final, de celelaltepropuneri de pe waiting list ce anume trebuie fæcut mai departe.

Cred cæ acest subiect trebuie sæ ne preocupe în mod deosebit, cum la fel credcæ în viitor cooperarea balcanicæ poate reprezenta un instrument deosebit deimportant øi pentru depæøirea unor probleme internaflionale. Va exista mai multæcredibilitate pentru proiectele balcanice, pentru investiflii în proiecte comuneøi premise pentru eliminarea de condiflii politice în politica de investiflii.

Sunt multe argumente pentru a avea un follow°up la deciziile de la Tirana,cæruia îi acordæm foarte multæ importanflæ.Luben Goflev: Poziflia lui e asemænætoare.

Sæ facem consultæri bilaterale în ceea ce priveøte colaborarea balcanicæ. Vorputea fi implicate direcfliile politice. Noi avem douæ direcflii: una pentru Balcaniøi una pentru relaflii bilaterale. Sæ facem un grup de lucru temporar pentru aanaliza evenimentele în 1991.Adrian Næstase: De acord.Luben Goflev: Referitor la zona Mærii Negre, pot sæ fiu scurt.

Am primit propunerile turce în formæ scrisæ. Sunt foarte generale, nu preaconcrete.

Unele idei merg foarte departe, dacæ citim printre rânduri.Am creat un grup de lucru, care studiazæ aceste propuneri.Am discutat cu ministrul de Externe turc la Tirana. A fost expusæ o concepflie

generalæ, nu una concretæ, cu proiecte care se pot materializa între 5 øi 50 deani.

Turcii au un mare interes øi vor sæ øtie dacæ bulgarii se vor consulta cu URSSpe tema propunerilor lor. Înainte sæ ne consultæm noi cu sovieticii, e interesantde øtiut cum vede partea românæ aceste idei.

În perioada urmætoare sæ facem consultæri pe aceastæ temæ, sau când se discutæîn legæturæ cu Balcanii sæ se adauge aceastæ temæ.

Sunt lucruri de foarte mare interes. Unele trebuie gândite mult mai profund.Sæ vedem ce ne oferæ aceste propuneri desebit de interesante.

ADRIAN NÆSTASE

674

Adrian Næstase: Propunerea turcæ e foarte tentantæ øi interesantæ.Øi noi încercæm sæ citim printre rânduri.De aceea, trebuie sæ circumscriem pærflile la acest proiect, care e foarte larg

în momentul de faflæ øi foarte selectiv în ceea ce priveøte URSS, øi sæ vedemexact dacæ e vorba de o propunere de zonæ de coprosperitate, pe un model destulde imperial, care a funcflionat înainte de al Doilea Ræzboi Mondial în altæzonæ, dar, în acelaøi timp, sæ ne dæm seama dacæ un proces de internaflionalizare,care creeazæ o zonæ de desfæøurare mai largæ, poate sæ ofere avantaje certe.

Øi noi suntem preocupafli sæ definim foarte clar obiectivele øi structura uneiastfel de zone.

Sunt de acord cu dumneavoastræ sæ organizæm consultæri, fie speciale, fieîn cadrul celor — mai generale — referitoare la Balcani.Luben Goflev: Ce pærere avefli: Iugoslavia sæ fie invitatæ sæ participe la aceastæzonæ?Adrian Næstase: Øi Europa a fost „lærgitæ“ cu SUA øi Canada la CSCE.

Dacæ Marea Neagræ devine concept politic, pot fi invitate SUA øi Iugoslavia,Depinde ce vrem.

Din punct de vedere geografic, zona e foarte claræ.Luben Goflev: Referitor la Pentagonalæ: dorim ca participarea statelor membrela evolufliile din Balcani sæ nu se ræceascæ. Sau poate situaflia în Iugoslaviaface ca interesul pentru Pentagonalæ sæ fie mai mare?!Adrian Næstase: Iugoslavia încearcæ sæ priveascæ mai mult spre Occident, deunde un interes mai mare pentru Pentagonalæ. Pentru Balcani, trebuie sæ seuite înapoi.

La o primæ vedere, interesul lor pentru Pentagonalæ este încurajat mai alesde modul de a privi al Sloveniei øi Croafliei la Balcani.

Ræmâne de væzut dacæ Pentagonala e o formulæ viabilæ. Din punct de vederepolitic e cam artificialæ. Existæ probabil interes din punct de vedere economic.

Balcanii au o conotaflie politicæ foarte importantæ. Cu trecerea timpului,Balcanii vor câøtiga în competiflia cu Pentagonala øi punctul de vedere alIugoslaviei se va schimba.


675

Luben Goflev: Ce credefli despre Paris?Adrian Næstase: Va fi færæ îndoialæ evenimentul anului. Mergem acolo cucea mai bunæ echipæ a noastræ, formatæ din preøedinte, primul°ministru,ministrul de Externe, parlamentari.

Suntem interesafli, nu aøa cum s°a spus în presa românæ, sæ „intræm“ înEuropa, pentru cæ suntem în Europa prin culturæ, istorie øi viitorul inevitabil.Dorim sæ participæm la construcflia unei Europe în care interesele noastre sæfie apærate.

Urmærim, de aceea, cu foarte mare atenflie pregætirile de la Viena. Încercæmla acest nivel sæ introducem elemente constructive din punctul nostru de vedere.

Reuniunea de la Paris va fi foarte interesantæ, dar nu va face decât sæconsemneze un anumit proces.

Ce e foarte interesant, în momentul de faflæ, vine din faptul cæ problemaesenflialæ a proceselor în derulare va fi generatæ de confruntarea dintre atlantismøi ideile paneuropene. Din acest punct de vedere, pozifliile americane din ultimaperioadæ meritæ sæ fie urmærite.

De asemenea, probabil cæ vom consemna la un moment dat, poate în acestan la Paris, dar oricum în viitorul apropiat, consecinflele politice ale creøteriieconomice datorate reunificærii Germaniei. Este cert cæ asistæm, pe de o parte,la preocupæri care merg pe scenariul privitor la modelul de securitate colectivæeuropeanæ — dar care e mai puflin vizibil în aceastæ perioadæ de tatonæri, încare accentul cade mai mult pe remodelarea NATO —, iar pe de altæ parteasistæm la o anumitæ competiflie în câøtigarea unor zone de influenflæ, mai multsau mai puflin latentæ între Germania, Franfla, Italia.

Europa e acum o fragmentare geopoliticæ, în care contururile sunt mai multsau mai puflin aparente. Reuniunea de la Paris nu va aduce clarificæri.

Efectele schimbærilor din Europa, în special în Europa de Est, reunificareaGermaniei, destructurarea Tratatului de la Varøovia vor apare mai clarîncepând din anul viitor. De aceea, multe lucruri vor aræta altfel la Helsinki,în 1992.

ADRIAN NÆSTASE

676

Întâlnirea de la Paris va consacra politica dezagregærii axei ideologice Est–Vestøi un moment de tensiune în relafliile sovieto°americane, dar involufliile politicedin URSS, ca øi celelalte procese vor afecta masiv istoria Europei, începânddin lunile urmætoare.Luben Goflev: Mulflumesc.

Dupæ mine, meritæ fixate câteva observaflii.fiara noastræ acordæ o deosebitæ importanflæ Declarafliei de la Paris cu privire

la relafliile prieteneøti între flærile participante la CSCE.De acord cæ la Paris se instituflionalizeazæ întregul proces început la Helsinki

în 1975. Vor începe întâlniri regulate la nivelul miniøtrilor de Externe, la nivelulspecialiøtilor mai des. Probabil, øefii de stat øi guvern se vor întâlni mai des capânæ acum.

Pentru noi e foarte important Centrul de Prevenire a Conflictelor. În acestcomplex de factori analizæm poziflia Bulgariei, o mai mare garantare a securitæfliinoastre, flinând seama cæ situaflia în Balcani se schimbæ rapid, iar Tratatulde la Varøovia dispare încet°încet.

Pentru o Bulgarie micæ, nu ræmâne decât locul într°un sistem de securitatecolectivæ.

În ceea ce priveøte problema delegafliei, în afaræ de preøedinte s°ar putea sæparticipe un grup mare de reprezentanfli. Øi ei prevæd participarea primu-lui°ministru, ca øi delegaflia noastræ.

Acesta va fi evenimentul anului — pentru cæ au loc rar asemenea întâlniri.Speræm cæ va fi un pas nou pentru stabilizarea situafliei din Europa.

La Viena, delegaflia românæ øi delegaflia bulgaræ au contribuit mult la solu-flionarea problemelor procesului de pregætire. Suntem mulflumifli de colaborareacelor douæ delegaflii pentru reuniunea de la Paris.

Despre Golf nu pot sæ spun nimic nou. Bulgaria a luat decizia de a trimiteun contingent de voluntari, în conformitate cu rezolufliile ONU, desigur, dacæArabia Sauditæ va cere.

Nu øtiu care e poziflia României. Nu aratæ interes de a trimite voluntari?


677

Adrian Næstase: Øi poziflia noastræ a fost de a sprijini eforturile internaflionalelegat de evolufliile din Golf, cu elemente logistice, cu caracter defensiv.

Am oferit posibilitatea pentru soldaflii americani de a veni în hotelurile øistafliunile turistice româneøti de la Marea Neagræ sau de la munte. Ne°am oferitsæ trimitem echipe de medici, elemente de protecflie antichimicæ, dar nu ne°amgândit sæ trimitem militari în zonæ. Ideea e de a participa numai cu caracterdefensiv.Luben Goflev: La 17.30 vom face o conferinflæ de presæ.Boyko Kostov (deputat bulgar, PSB): Îl rog pe domnul Adrian Næstase, înacest moment de crizæ economicæ, într°o situaflie deosebit de dificilæ în caresunt oamenii de øtiinflæ bulgari, care se exprimæ în lipsa unor resurse, sæ nespunæ cum putem sæ facilitæm contactele între oamenii de øtiinflæ din flærilenoastre.

Foarte straniu: contactele între oamenii de øtiinflæ nu au fost la nivelulapropierii geografice. Cunosc realizærile oamenilor de øtiinflæ români, grupullui Simionescu1 în domeniul gerontologiei.

Deci, contactele pe aceastæ linie nu sunt la nivelul care ar trebui.Am putea împreunæ sæ contribuim la întærirea nivelului øtiinflific al cola-

borærii. Sæ creæm posibilitatea participærii la simpozioane øi congrese interna-flionale care se organizeazæ într°o flaræ sau alta, facilitæfli pentru publicafliicomune.

Putem crea reviste øtiinflifice comune, comunitæfli øtiinflifice, pentru cæ cevrem sæ facem nu se poate face cu ce avem individual.

Sæ intensificæm contactele între academii, întâlnirile oamenilor de øtiinflæ.Criza economicæ se reflectæ øi în domeniul informafliilor.

Aceasta e rugæmintea.Adrian Næstase: Mulflumesc pentru aceste gânduri.

Ca cercetætor nu pot decât sæ fiu de acord. Mulflumesc cæ mi°afli dat posi-bilitatea sæ transmit cercetætorilor români aceastæ dorinflæ.

ADRIAN NÆSTASE

678

1 Cred cæ parlamentarul bulgar avea în vedere pe oamenii de øtiinflæ români Nicolae Simionescuøi Maya Simionescu.

De acord cæ putem colabora chiar în condiflii de crizæ — plata reciprocæa participærii.

Un contact între academii va fi foarte important. Voi vorbi cu academicianulMihai Drægænescu, preøedintele Academiei.Luben Goflev: Mulflumesc.

Exprim sentimentele cele mai profunde cæ am putut discuta o serie deprobleme foarte interesante, sæ spunem multor lucruri pe nume, færæ ambiguitæfli.

Væ mulflumesc pentru nivelul înalt de competenflæ cu care afli onorat discufliile.Mulflumesc øi colaboratorilor dumneavoastræ pentru ajutorul pe care îl dafli

ambasadorului nostru la Bucureøti. Asigur pe ambasadorul Petrescu de sprijinulnostru.Alexandru Petrescu: Aproape cæ sunt musafir zilnic al Ministerului de Externe.Luben Goflev: Am primit o listæ cu probleme de rezolvat.

În timp scurt, sæ ne consultæm concret la nivelul direcfliilor de specialitate.Va fi mult de lucru dupæ expertiza internaflionalæ. Colegii de faflæ de la

cele douæ ministere sæ ne ajute pentru clarificarea pânæ la capæt a problemelorecologice.

Adreseazæ uræri de multæ sænætate.Ne vom revedea într°o atmosferæ relaxatæ øi neoficialæ.

Adrian Næstase: Mulflumesc øi eu.A fost pentru noi o ocazie deosebitæ de a gândi împreunæ cu dumneavoastræ

în legæturæ cu problemele noastre comune.Discufliile ne°au ajutat sæ ne clarificæm multe lucruri, datoritæ modului

foarte deschis øi amical de a discuta.E un început foarte bun. El va produce efecte în multe alte compartimente

ale vieflii noastre politice, la nivelul diferitelor instituflii øi, în acest fel, vom fidat un impuls pentru o dezvoltare fireascæ a relafliilor bilaterale.

Mulflumesc foarte mult pentru ospitalitatea pe care o apreciez în mod deosebit.Sunt aparte miøcat de spiritul de prietenie, care a creat acest climat ce ne°apermis o discuflie deschisæ øi constructivæ.


679

Am venit cu aceste gânduri în flara dumneavoastræ. Gândurile noastre s°auîntærit în discuflii. Vom duce cu noi la Bucureøti o dorinflæ sinceræ de a puneîn aplicare cât mai rapid lucrurile discutate, încercând sæ materializæm acestdialog politic.

Mulflumesc.Luben Goflev: Încheiem aici.


17.30 Conferinflæ de presæ comunæ a miniøtrilor de Externe ai Bulgarieiøi României.

Adrian Næstase: Suntem foarte mulflumifli de discufliile purtate astæzi laMinisterul de Externe bulgar.

Am fost onorafli de posibilitatea avutæ, de a fi primifli de preøedintele Jelevøi de primul°ministru Lukanov.

Aceastæ vizitæ înseamnæ reluarea, dupæ 12 ani, a contactelor la nivelulminiøtrilor de Externe din România øi Bulgaria. Pare paradoxal, dar aøa este.

Am reuøit în câteva ore sæ clarificæm numeroase aspecte legate de relafliilebilaterale øi sæ gândim împreunæ posibilitæflile de dezvoltare în viitor a acestorrelaflii.

În mod concret, am abordat relafliile politice, economice øi culturale.Am discutat despre unele dificultæfli existente în relafliile bilaterale. Starea

de vecinætate creeazæ nu numai avantaje, dar inerent poate duce la diferende.E important sæ le discutæm øi sæ le depæøim.

Un pas important l°am realizat în ceea ce priveøte protecflia mediului,chestiunile ecologice în zona Giurgiu–Ruse. Azi, ambasadorii noøtri la Genevaau transmis scrisoarea prin care cerem efectuarea unei expertize internaflionaleîn zona de frontieræ, în legæturæ cu aspectele ecologice. Cererea a fost adresatæPNUE, instituflia cea mai competentæ pentru a realiza o examinare impar-flialæ a contenciosului, care sæ permitæ luarea mæsurilor necesare. Un test

ADRIAN NÆSTASE

680

important a fost depæøit. Speræm ca astfel de elemente pozitive sæ contribuiela crearea unui climat de realæ bunæ vecinætate.

De asemenea, am putut sæ observæm progresele realizate în ultima vremeîn ceea ce priveøte traficul de persoane øi mærfuri, problemele consulare øi vamale.Aceste lucruri au fost discutate în mod constructiv.

S°au fæcut numeroase propuneri pe linia celor deja avansate la discufliiledirecfliilor de culturæ din ministerele noastre.

Din punct de vedere economic, am examinat cadrul instituflional existent.Am cæzut de acord sæ regândim øi sæ refacem cadrul juridic. Sunt circa 50 deacorduri care trebuie revæzute, ca urmare a schimbærilor la nivel politic øieconomic în flærile noastre.

Am avut pe agenda de discuflii øi problemele internaflionale. Ne°am sfætuitcu privire la consecinflele deciziilor luate øi la continuarea acfliunilor convenitela Summitul de la Tirana privind cooperarea în Balcani.

De asemenea, am discutat în legæturæ cu proiectul creærii unei zone economicea Mærii Negre øi am schimbat puncte de vedere øi comentarii în legæturæ cureuniunea la vârf de la Paris,

Am exprimat aprecierea noastræ deosebitæ pentru modul în care s°audesfæøurat consultærile, pentru rolul important al contactelor personale, moduldeosebit de deschis øi elegant în care am purtat discufliile cu Luben Goflev øimodul constructiv în care s°au purtat discufliile la preøedintele Jelev øiprimul°ministru Lukanov.Luben Goflev: Mulflumesc pentru participare.

Vizita domnului Adrian Næstase este un eveniment, pentru cæ dupæ o pauzæde 12 ani se organizeazæ o întâlnire a miniøtrilor de Externe ai celor douæflæri. E foarte importantæ øi ea are loc într°o atmosferæ nouæ. Træim într°oEuropæ nouæ, în Balcani noi. S°a încheiat recent o întâlnire importantæ laTirana. Træim într°o epocæ de demontare a regimurilor totalitare în Româniaøi Bulgaria. Aceasta s°a reflectat în discufliile cu colegul meu.

Mulflumeøte pentru evaluarea fæcutæ discufliilor. Total de acord øi cu toateconstatærile omologului sæu român.


681

Pentru a dansa tango trebuie doi. Celælalt partener a fost un partenerexcepflional, care înflelege din jumætate de cuvânt. S°a discutat tot ce am dorit.

Speræm ca legæturile stabilite între noi sæ continue, pentru a rezolvaproblemele împreunæ. S°au discutat atent mai multe subiecte de naturæ politicæ,economicæ, culturalæ, ecologicæ.

Pentru relafliile noastre politice a fost de mare importanflæ sæ se subliniezerolul celor douæ ministere de Externe øi consultærile pe care le vom menfline înviitor la nivelul øefilor de secflii, în mod operativ.

Întâlnirea noastræ a fost interesantæ. Pentru prima datæ, la convorbirilenoastre, în ambele delegaflii au fost prezenfli membri ai parlamentelor. E cevanou în practica întâlnirilor la nivelul miniøtrilor de Externe.

Menflionez øi faptul cæ, vorbind de întærirea relafliilor, am stabilit sæ analizæmTratatul de asistenflæ øi prietenie semnat între România øi Bulgaria, care numai corespunde situafliei din flærile noastre.

Despre relafliile culturale, aø adæuga cæ cele douæ flæri s°au înfleles sæ deschidæreprezentanfle culturale la Bucureøti øi Sofia. Deschiderea depinde de rezolvareaproblemelor financiare.

Am vorbit mult despre relafliile economice. Vom regândi Comisia mixtæ øicelelalte organisme economice pentru a realiza interesele ambelor flæri, care trecla economia de piaflæ. Sper cæ vom øti sæ stæpânim arta de a încuraja firmelesæ stabileascæ relaflii directe.

Mulflumeøte delegafliei române. Asiguræ cæ vor lucra pentru întærirea relafliilor.Preøedintele Jelev l°a invitat pe preøedintele României sæ viziteze Bulgaria.

„Poporul Liber“: 1. Cum evolueazæ relafliile româno°bulgare?2. Azi s°a terminat întâlnirea de la Timiøoara pe problemele drepturilor

omului. Unii jurnaliøti au spus cæ singurul mod de a acfliona al guvernului ede a se sinucide!Adrian Næstase: 1. Ræspunsul e simplu. Dacæ la Tirana eram optimiøti, dupæaceastæ vizitæ suntem øi mai optimiøti.

2. A doua întrebare are legæturæ mai mult cu politica internæ româneascæøi mai puflin cu relafliile româno°bulgare.

ADRIAN NÆSTASE

682

Faptul cæ o asemenea conferinflæ poate avea loc în România, cæ se pot spuneasemenea lucruri dovedeøte o schimbare fundamentalæ în legæturæ cu drepturileomului în România.

Dacæ e cazul sæ acceptæm, în numele drepturilor omului, un øantaj alindividului în societate, îmi e greu sæ spun. Societatea va decide.

Trebuie remarcat în aceste zile øi un alt eveniment de la Bucureøti: oconsultare cu cei ce conduc instituflii de apærare øi promovare a drepturiloromului, pentru crearea unui Institut Român pentru Drepturile Omului.

Sunt foarte multe lucruri de fæcut în România în domeniul drepturiloromului. Trebuie sæ pornim însæ de la un lucru esenflial: de la definirea claræa ceea ce înseamnæ drepturile omului, pentru cæ drepturile omului nu reprezintæun concept care poate fi folosit în orice scopuri øi în toate direcfliile.Vladimir Jelenkov („Asahi Shimbun“, Japonia): Având în vedere întâlnireade la Paris, existæ unele neînflelegeri în Tratatul de la Varøovia pe problemelearmelor convenflionale?Adrian Næstase: Pot sæ væ spun cæ øi aceastæ chestiune a fost rezolvatæ zileletrecute. Øi în acest domeniu, prin flexibilitate, s°a putut ajunge la stabilireacotelor de armament. Chestiunea e depæøitæ.Luben Goflev: Fræfleøte ne înflelegem foarte bine pe problemele tancurilor øiarmelor convenflionale. Întâlnirea va avea loc.Anghel Andreev („Otecestvene Vestnik“): Problemele ecologice de laGiurgiu–Ruse — le rezolvæm noi sau aøteptæm sæ le rezolve celelalte organizaflii?Adrian Næstase: Noi înøine va trebui sæ facem lucrurile; øi le vom face.

Desigur, sunt percepflii diferite în legæturæ cu anumite aspecte tehnice. Amdecis sæ apelæm la o expertizæ internaflionalæ.

În ceea ce priveøte mæsurile practice, aceasta va fi o a doua fazæ, în care vafi nevoie de cooperare, de comisii mixte, de acfliune în fiecare flaræ, dat fiindcæ afecteazæ în primul rând pe cetæflenii proprii.Crina Sârbu („România Liberæ“): Nu e foarte uøor sæ pætrunzi pe piefleleoccidentale. Dacæ s°a avut în vedere lærgirea complementaritæflii ambelor piefle,în sensul lærgirii schimbului de produse în viitor?


683

Luben Goflev: Relafliile noastre bilaterale au fost în centrul atenfliei. Am discutataceste probleme. Am fost de acord cæ trebuie lærgite pieflele. Acum nu putemface niøte proiecte practice. Trebuie ca firmele sæ gæseascæ soluflii — cooperare,ieøirea pe terfle piefle. Cele douæ ministere de Externe se angajeazæ sæ ajute, darnu putem interveni direct.Agenflia de presæ „CTK“: Cum se vor analiza rezultatele expertizei inter-naflionale?Adrian Næstase: Cred cæ aici trebuie sæ folosim specificul spiritului diplomatic.Sæ acflionæm pe etape. Expertiza mai întâi: se vor stabili faptele. Apoi: vomporni de la ideea de a avea o zonæ de mediu bine protejatæ în jurul obiectivelorindustriale incriminate.Luben Goflev: Nu am ce spune în plus. Vom face tot ce ni se va propune decætre UNEP.Nora Stoicikova („Democraflia“): Poziflia României în problema curæflæriiaerului øi a regiunii Giurgiu–Ruse este dependentæ øi de alte aspecte, în specialavând în vedere decizia categoricæ a Bulgariei în problema centralei nucleare?Existæ o legæturæ între cele douæ probleme?Adrian Næstase: Singura legæturæ e cæ vizeazæ probleme ecologice. Sunt douæexpertize internaflionale diferite. În ceea ce priveøte Giurgiu–Ruse, expertizainternaflionalæ e organizatæ de UNEP. În ceea ce priveøte centrala nuclearo°elec-tricæ, ancheta va fi realizatæ de Agenflia Internaflionalæ pentru Energie Atomicæ.„Poporul Liber“: 1. La Tirana, delegaflia românæ a avansat ideea unui ForBalcanic. De ce a prezentat aceastæ idee abstractæ øi nu a fost de acord cu ideeade Secretariat?

2. Dacæ FSN va dezvælui evenimentele de la sfârøitul anului 1989 referitoarela Revoluflie?

3. Dacæ se vor lua mæsuri pentru oprirea activitæflilor de speculæ la frontieraromâno°bulgaræ?Adrian Næstase: Referitor la FSN, nu pot spune mare lucru. Ministerul Aface-rilor Externe nu se implicæ în politica internæ.

ADRIAN NÆSTASE

684

În ceea ce priveøte problemele Forului Balcanic, nu øtiu în ce mæsuræ eabstractæ ideea de a da un nume la ceea ce facem. Acolo am explicat cæ ForumulBalcanic dæ un nume unui cadru mai larg de întâlniri øi activitæfli. E o „piele“pentru ceva care a început sæ capete schelet øi musculaturæ.

Ideea secretariatului permanent e foarte interesantæ. Nimeni nu a spus cæe împotrivæ. Probabil cæ, în cele din urmæ, la el se va ajunge.

Problema care s°a pus a fost de a lucra pe etape øi în perspectiva viitoareireuniuni de la Sofia a miniøtrilor de Externe øi a unei întâlniri balcanice lavârf.

Deocamdatæ, soluflia a fost aceea a unui coordonator, care sæ asigure prinrotaflie reprezentarea „Forumului Balcanic“ øi activitæflile sectoriale inerente.Deci, nu e o opoziflie, ci o punere într°o dimensiune temporalæ a efortului deinstituflionalizare care se contureazæ în Balcani.

Referitor la speculæ, sunt chestiuni de fapt, de drept øi instituflionale. Pânæacum nu am analizat aceste chestiuni. Când încercæm sæ liberalizæm societatea,apar foarte multe probleme, foarte multe frustræri øi se deschide teritoriu piefleinegre. Probabil, fenomenul nu se întâlneøte numai în România.

Speræm cæ mæsurile luate la noi, care interzic scoaterea de bani din flaræpeste limita de 500 lei øi mæsurile de control care vizeazæ sæ nu se depæøeascælimita financiaræ admisæ sæ ajute la reducerea fenomenului. Speræm cæ, pemæsura ameliorærii condifliilor de viaflæ, aceste probleme vor dispærea sau mæcarvor deveni periferice.Luben Goflev: Direcfliile de specialitate din Ministerul Afacerilor Externe aurealizat o întâlnire pe aceste probleme.

În trecut, pe podul de la Giurgiu–Ruse treceau 300.000 oameni anual, iarpânæ acum, în acest an au trecut 1,2 milioane de oameni. Aceastæ evoluflie atraficului genereazæ greutæfli. Ca urmare, ambele flæri au luat mæsuri de lærgirea facilitæflilor de tranzit øi, în acelaøi timp, se va întæri controlul, la care vorparticipa øi forflele oraøelor Giurgiu øi Ruse.

Am vrea sæ împiedicæm asemenea fenomene. În condiflii de dificultæfli eco-nomice, trebuie sæ încercæm sæ controlæm tendinflele de „piaflæ neagræ“.


685

Crina Sârbu („România Liberæ“): Întrebare pentru domnul Luben Goflev:care sunt preocupærile Bulgariei pentru integrare europeanæ? Ce succese øi cedificultæfli întrevede?Luben Goflev: Nu aøtept probleme øi dificultæfli în legæturæ cu întâlnirea CSCEde la Paris. Acesta va fi evenimentul anului, care trebuie sæ se încheie cu succes.Delegafliile vor fi conduse de preøedinfli øi vor cuprinde miniøtri øi experfli.

Pentru Bulgaria e foarte important sæ se încheie o înflelegere între tofliparticipanflii, care sæ defineascæ sfera nouæ a securitæflii europene. Foarteimportant mi se pare faptul cæ procesul se instituflionalizeazæ. Miniøtrii deExterne se vor întâlni frecvent, plus întâlniri la alte niveluri. Se va crea uncentru pentru prevenirea conflictelor; e ceva unic, n°a mai existat.

Întâlnirea de la Tirana a adresat un mesaj CSCE.„Radio Bucureøti“: A reieøit o dorinflæ puternicæ de a îmbunætæfli relafliile.Dacæ s°a conturat periodizarea consultærilor? La ce ne putem aøtepta în viitorulapropiat?Luben Goflev: Nu voi greøi când spun cæ între noi se stabileøte o relaflieprieteneascæ.

Am cæzut de acord sæ se întâlneascæ øefii direcfliilor politice, plus reprezentanfliidirecfliilor consulare din nou, experflii în problemele ecologice.Alexandru Câmpeanu („Adeværul“): Dacæ s°au folosit discufliile pentru acontinua ideile din Comunicatul reuniunii de la Tirana privind colaborareabalcanicæ øi s°a ajuns la convergenflæ în privinfla acestor idei?Luben Goflev: Noi suntem de acord cæ ideea unei întâlniri a miniøtrilorApærærii øi øefilor de Stat Major nu a avut succes la Tirana, dar cred cæ, pânæla urmæ, vom gæsi o cale pentru a o instituflionaliza. Trebuie sæ determinæmøi celelalte flæri pentru a fi de acord.Adrian Næstase: Am convenit ca problemele cooperærii balcanice sæ facæ øiobiect de consultæri la nivel de directori în minister. Numærul foarte mare alinifliativelor formulate la Tirana, ca øi hotærârea din Comunicatul final reclamæo activitate susflinutæ în perioada urmætoare pentru aplicarea lor.

Conferinfla de presæ se încheie la 18.15.

ADRIAN NÆSTASE

686

20.00 Dineu oficial oferit de Luben Goflev, ministrul de Externe alBulgariei, în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei.

Dineul se terminæ la 23.00.


REZOLUfiIA 674 (1990)adoptatæ de Consiliul de Securitate la reuniunea 2951

din 29 octombrie 1990


Referindu°se la Rezolufliile 660 (1990), 661(1990), 662 (1990), 664 (1990),665 (1990), 666 (1990), 667 (1990) øi 670 (1990),

Subliniind nevoia urgentæ de retragere imediatæ øi necondiflionatæ a tuturorforflelor irakiene din Kuwait, de restabilire a suveranitæflii, independenfleiøi integritæflii teritoriale ale Kuwaitului, precum øi a autoritæflii guvernuluisæu legitim,

Condamnând acfliunile comise de autoritæflile irakiene øi de forflele deocupaflie prin luarea de ostatici a unor cetæfleni din terfle state, precum øialte acfliuni raportate Consiliului de Securitate, cum sunt distrugereaevidenflelor populafliei, plecarea forflatæ a kuwaitienilor, stræmutareapopulafliei în Kuwait øi distrugerea øi confiscarea proprietæflii publice øi privatedin Kuwait, inclusiv echipamente øi provizii spitaliceøti, prin încælcareadeciziilor Consiliului, Cartei Nafliunilor Unite, celei de a Patra Convenfliide la Geneva, Convenfliilor de la Viena privitoare la Relafliile Diplomaticeøi Consulare øi a dreptului internaflional,


687

Exprimând grava îngrijorare pentru situaflia cetæflenilor unor terfle stateaflafli în Kuwait øi Irak, inclusiv a personalului misiunilor diplomatice øiconsulare ale acelor state,

Reafirmând cæ cea de°a Patra Convenflie de la Geneva se aplicæ la Kuwaitøi cæ, în calitate de Înaltæ Parte Contractantæ a Convenfliei, Irakul areobligaflia de a se conforma deplin tuturor stipulafliilor ei øi cæ este în modspecial ræspunzætor în termenii Convenfliei pentru gravele încælcæri comisede el, tot aøa cum sunt persoanele care comit sau ordonæ comiterea unorîncælcæri grave,

Reamintind eforturile depuse de secretarul seneral în privinfla securitæfliiøi bunæstærii cetæflenilor unor terfle state aflafli în Irak øi Kuwait,

Profund îngrijorat din cauza costurilor economice øi a pierderilor øisuferinflelor provocate persoanelor din Kuwait øi Irak ca urmare a invadæriiøi ocupærii Kuwaitului de cætre Irak,

Acflionând în virtutea capitolului VII al Cartei Nafliunilor Unite,

* * *

Reafirmând flelul comunitæflii internaflionale de menflinere a pæcii øi secu-ritæflii internaflionale prin încercarea de a rezolva diferendele øi conflicteleinternaflionale prin mijloace paønice,

Reamintind rolul important pe care îl joacæ Organizaflia Nafliunilor Uniteøi secretarul sæu general în soluflionarea paønicæ a diferendelor øi conflictelorîn conformitate cu prevederile Cartei,

Alarmat din cauza pericolelor prezentate de actuala crizæ provocatæ de invaziaøi ocuparea irakianæ a Kuwaitului, care ameninflæ direct pacea øi securitateainternaflionalæ, øi încercând cæ preîntâmpine orice altæ înræutæflire a situafliei,

ADRIAN NÆSTASE

688

Face apel la Irak sæ se conformeze rezolufliilor pertinente ale Consiliuluide Securitate, în special Rezolufliilor 660 (1990), 662 (1990), 664 (1990),

Reafirmând hotærârea sa de a asigura respectarea de cætre Irak a rezolufliilorConsiliului de Securitate prin folosirea la maximum a mijloacelor politiceøi diplomatice,

A

1. Cere ca autoritæflile øi forflele de ocupaflie irakiene sæ înceteze imediatøi sæ se abflinæ de la luarea de ostatici din rândurile cetæflenilor unorterfle state, de la maltratarea øi oprimarea cetæflenilor kuwaitieni øi aiunor state terfle øi de la alte acfliuni, precum cele raportate Consiliuluide Securitate øi descrise mai sus, care nesocotesc deciziile Consiliului,Carta Nafliunilor Unite, a Patra Convenflie de la Geneva, Convenfliilede la Viena privitoare la Relafliile Diplomatice øi Consulare øi dreptulinternaflional;

2. Invitæ statele sæ examineze informafliile autentificate care se aflæ înposesia lor sau le sunt prezentate cu privire la gravele încælcæri comisede Irak, menflionate în paragraful 1 de mai sus, øi sæ punæ acesteinformaflii la dispoziflia Consiliului de Securitate;

3. Reafirmæ solicitarea sa adresatæ Irakului de a°øi îndeplini imediatobligafliile faflæ de cetæflenii din terfle state aflafli în Kuwait øi Irak, înconformitate cu Carta, a Patra Convenflie de la Geneva, Convenfliilede la Viena privind Relafliile Diplomatice øi Consulare, principiilegenerale ale dreptului internaflional øi rezolufliile pertinente aleConsiliului;

4. Reafirmæ, de asemenea, solicitarea sa ca Irakul sæ permitæ øi sæfaciliteze plecarea imediatæ din Kuwait øi Irak a acelor cetæfleni din


689

terfle state, inclusiv personalul diplomatic øi consular, care doresc sæplece;

5. Cere ca Irakul sæ asigure accesul imediat la alimente, apæ øi serviciide bazæ necesare protecfliei øi bunæstærii cetæflenilor kuwaitieni øi alecetæflenilor unor state terfle aflafli în Kuwait øi Irak, inclusivpersonalul misiunilor diplomatice øi consulare din Kuwait;

6. Reafirmæ cererea sa ca Irakul sæ protejeze imediat siguranfla øibunæstarea personalului diplomatic øi consular øi a proprietæflilor øianexelor acestora din Kuwait øi Irak, sæ nu procedeze la nici o acfliunecare sæ stinghereascæ aceste misiuni diplomatice øi consulare înîndeplinirea funcfliunilor lor, inclusiv accesul la cetæflenii lor øi pro-tejarea persoanei øi intereselor lor øi sæ anuleze ordinele sale cu privirela închiderea misiunilor diplomatice øi consulare din Kuwait øi laretragerea imunitæflii personalului lor;

7. Cere secretarului general, în contextul exercitærii neîntrerupte abunelor sale oficii cu privire la securitatea øi bunæstarea cetæflenilorunor terfle state aflafli în Irak øi Kuwait, sæ caute sæ îndeplineascæobiectivele paragrafelor 4, 5 øi 6 de mai sus øi, în mod special,prevederea referitoare la alimente, apæ øi servicii de bazæ pentrucetæflenii kuwaitieni øi pentru misiunile diplomatice øi consulare dinKuwait øi la evacuarea cetæflenilor unor terfle state;

8. Reaminteøte Irakului cæ, în conformitate cu dreptul internaflional,este ræspunzætor pentru orice pierdere, daunæ sau prejudiciu care arapare cu privire la Kuwait øi terfle state øi la cetæflenii acestora, ca urmarea invadærii øi ocupærii ilegale a Kuwaitului de cætre Irak;

9. Invitæ statele sæ strângæ informaflii pertinente cu privire la pretenfliilelor øi ale cetæflenilor sau corporafliilor lor de restituire sau despægubire

ADRIAN NÆSTASE

690

financiaræ de cætre Irak în vederea unor aranjamente ce ar putea fistabilite în conformitate cu dreptul internaflional;

10. Cere ca Irakul sæ se conformeze prevederilor prezentei rezoluflii øiale rezolufliilor anterioare, în caz contrar Consiliul de Securitate fiindnevoit sæ ia alte mæsuri în conformitate cu Carta;

11. Decide sæ ræmânæ activ øi permanent sesizat de aceastæ problemæpânæ când Kuwaitul îøi redobândeøte independenfla øi pacea se varestabili, în conformitate cu rezolufliile pertinente ale Consiliului deSecuritate.

B

12. Este încredinflat cæ secretarul general îøi va pune la dispoziflie bunelesale oficii øi, dupæ cum va considera de cuviinflæ, le va continua øi vadepune eforturi diplomatice în vederea ajungerii la o soluflionarepaønicæ a crizei provocate de invadarea øi ocuparea Kuwaitului de cætreIrak, în conformitate cu Rezolufliile Consiliului de Securitate 660(1990), 662 (1990) øi 664 (1990), øi cere tuturor statelor, atât celordin regiune, cât øi altora, sæ continue pe aceastæ bazæ eforturile lorîn acest scop, în conformitate cu Carta, pentru a îmbunætæfli situafliaøi a restabili pacea, securitatea øi stabilitatea;

13. Solicitæ secretarului general sæ raporteze Consiliului de Securitaterezultatele bunelor sale oficii øi ale eforturilor sale diplomatice.

30 octombrie 1990

8.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ laBucureøti, cu avionul special.

Sosirea la Bucureøti la 9.25.


691

La întoarcerea din vizita oficialæ de prietenie în Republica PopularæBulgaræ, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, faceurmætoarea declaraflie:

Dupæ pærerea mea, a fost o vizitæ foarte reuøitæ, în primul rând pentrucæ ea a marcat înflelegerea faptului cæ acolo unde punctele de vedere diferæ,trebuie sæ cæutæm, totuøi, o soluflie raflionalæ, iar aceastæ soluflie raflionalæa fost gæsitæ prin discuflii inteligente øi printr°o formulæ pe care nu opoate contesta nimeni. Øi anume, recurgerea la o expertizæ independentæ,o expertizæ internaflionalæ, realizatæ de instituflia care are cea mai mareautoritate în acest domeniu. Este vorba de stabilirea cu imparflialitate afaptelor øi cred cæ acest lucru a dezamorsat întreg ansamblul de tensiuniøi dimensiunile emoflionale pe care problemele ecologice le°au avut înultimele sæptæmâni în relafliile bilaterale. Eliminând aceste distorsiuni,am putut dupæ aceea sæ ne concentræm pe o abordare pragmaticæ, peproblemele concrete ale contactelor politice, normale, pe îmbunætæflirearelafliilor economice, flinând seama de modificærile din spafliile noastreeconomice øi modificærile economice din Balcani øi din Europa, îngeneral.

fiin sæ aræt cæ, în timpul vizitei, am avut discuflii deosebit de con-structive, desfæøurate într°o ambianflæ amicalæ.

12.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Analizæ privitoare la deplasarea la Budapesta, pentru semnarea acordului

militar. Delegaflia: øeful Statului Major, plus referent pe Ungaria, plus uninterpret, plus presæ, plus interpret de rusæ.

– Deplasarea în Italia: Direcflia juridicæ øi a tratatelor va face un mic speech.Sæ spunem în 5 minute ce am fæcut noi în domeniul drepturilor omului.

– Institutul pentru Drepturile Omului: în proiectul de lege sæ mergem cuvariante de structuræ, plus proiect de buget. S°a încheiat runda de consultæricu oamenii politici øi cu societatea civilæ. De fæcut o expunere de motive,

ADRIAN NÆSTASE

692

plus o prezentare a inifliativei în Parlament. De væzut procedura: ce avizeluæm?

– Dosar documentar cu istoricul negocierilor militare øi faza urmætoare.– Parlamentari în delegaflie. Adrian Næstase va vorbi cu Corneliu Mænescu.

13.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Punctaje China, Tirana, Sofia, propunerea turcæ privind Marea Neagræ.– Plecarea la Budapesta e stabilitæ pentru vineri, ora 20.00.

14.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Merge la preøedintele Iliescu øi are nevoie de toate datele care privesc procesul

CSCE øi pe cele privitoare la vizite.– Referitor la românii din Irak: sæ°l cheme Romulus Neagu pe ambasadorul

irakian.– Raportul Federafliei Internaflionale a Drepturilor Omului (FIDH): de compus

o scrisoare din partea lui Petre Roman, cu mulflumiri pentru interesul lor.Avem de fæcut urmætoarele precizæri în legæturæ cu problemele ridicate dedumneavoastræ: 1, 2, 3,… dar precizæm øi faptul cæ raportul nu dæ elementeconstructive în anumite chestiuni pe care le abordeazæ. Totul într°un stildecent, cu argumente pertinente, bazate pe starea de fapt.

– În cazul Comisiei parlamentare privitoare la evenimentele din 13–15 iunie,e vorba de o misiune de stabilire a faptelor.

17.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Clarificæri referitoare la Declaraflia privind nefolosirea forflei, care va fi

adoptatæ la Summitul CSCE.

17.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Îi dau informaflii referitoare la accidentul nuclear din Bulgaria.– Îi dau dosarul pentru vizita la preøedintele Iliescu.


693

31 octombrie 1990

9.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Întreabæ dacæ mai e ceva nou cu Doru Braia1.

10.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Se discutæ crearea Comitetului român pentru problemele emigrafliei. A

discutat cu Cârciumaru2, Neamflu3 øi Mareø4.

10.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– De væzut Direcflia culturalæ; doreøte sæ obflinæ observaflii cu privire la noul

tip de demersuri culturale în exterior.– Vizita în Italia: o conferinflæ de presæ; o declaraflie de politicæ externæ la

Institutul Italian de Relaflii; sintezæ a politicii externe româneøti, cu trimiterila securitatea europeanæ.

– Proiectul de intervenflie la CSCE: doreøte sæ stea de vorbæ cu Nicolae Micu.– Sosirea la Paris pe 18 noiembrie, ora 17.00.– Pentru speech, sæ folosim ce avem în legæturæ cu CSCE øi reuniunea de la

Tirana pentru o informare reciprocæ privind experienflele în activitateamultilateralæ regionalæ: Balcani, Scandinavia, Marea Neagræ, Mediterana.Sæ conectæm evolufliile øi cooperarea din Balcani.

– Comisia Dunærii, cea de la Galafli øi Convenflia Dunærii referitoare lautilizare øi potenflialul de colaborare, argumente pentru a susflinetransformarea ei în principala arteræ europeanæ de transport , pe axaDunære–Main–Rin.

ADRIAN NÆSTASE

694

1 Începând din 30 octombrie, de pe la ora 21.00, Traian Chebeleu se ocupæ de Doru Braia,cæruia i s°a promis vizæ. El transmite la Budapesta consulului Neculai Sava sæ°i spunæ lui DoruBraia sæ depunæ cerere pentru a i se elibera un nou paøaport.

2 Marin Cârciumaru. Diplomat român.3 Ion Neamflu. Diplomat român.4 Nicolae Mareø. Diplomat român.

– O cooperare pentru o mai bunæ comunicare — dimensiunea ecologicæ; dearticulat mai bine Asociaflia Dunæreanæ — dimensiunea economicæ; sursæde apæ.

– Aceastæ Conferinflæ este un element nodal în istoria Europei; depæøirea ideiide blocuri militare, ideologice; e un context politic nou, care permite ocooperare largæ pentru dezvoltarea relafliilor europene pe toate planurile.

– Coøul 3 (referitor la drepturile omului) nu mai pune probleme.– Foarte importantæ discuflia liberæ — fiøe pentru problemele de abordat øi

fiøe pe problemele pe care le pot ridica alflii.– Speech°ul sæ aibæ o articulare intelectualæ, un limbaj nou, elevat. Sæ avem

douæ–trei proiecte.– Primul draft sæ fie gata înainte de plecarea la Tokyo.– Sediu pentru instituflia privitoare la reglementarea paønicæ a diferendelor:

de lansat ideea sæ fie la noi.

13.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Îl informez despre telegramele urgente.– Îi prezint date referitoare la viza pentru Doru Braia.

13.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ ladejunul oferit în cinstea ambasadorului iugoslav la Bucureøti, BoroDenkov, cu ocazia plecærii definitive de la post.


17.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente.– Situaflia din Moldova.– Referitor la Italia: sæ prezentæm elemente pozitive despre economia

româneascæ øi o evaluare a perspectivelor ei.– Statistica referitoare la structura de personal.

19.00 La Adrian Næstase, cu telegrame urgente.


695

AAboimov, Ivan 16Aboulkheir, Saad 487Adahl, Bo 285Ahrweiler, Hélène 576Akbulut, Yîldîrîm 302, 304Alcalay, Milos 357Alia, Ramiz 608, 638, 640Alptemoçin, Ahmed Kurtcebe 609, 618, 621, 622,

624, 628, 630, 632, 633, 634, 635Amaduzzi, Luigi 107, 113, 114Anagnoste, Victor 353Andreescu, Gabriel 88, 133Andreev, Anghel 683Andreotti, Giulio 414Andronic, Octavian 132Andropov, Iuri Vladimirovici 12Anghel, Ion M. 102, 115, 124, 225, 272, 590Antall József 241, 284, 432, 586Antonescu, Ion 134Antonescu, Mihai 188, 361Aræpaøu, Teoctist 101Arbore Popescu, Grigore 272, 589, 594Atkinson, Michael W. 438Aziz, Tariq 227

BBabiuc, Victor 72, 75, 77Baboø, Ioan 359, 360, 505Baker III, James A. 15, 21, 53, 192, 197, 202, 360,

379, 430, 444, 447, 458, 460, 463, 488Baltazar, Bogdan 90, 148, 272, 516Barac, Ion 464

Barbu, Eugen 484Bayar, Cahit 290Bælcescu, Nicolae 87Bæsescu, Traian 73, 76Bârlædeanu , Alexandru 517, 521Bârliba, Dan 588, 589Bârsan, Victor 133Bercea, Florin 74, 75Berceanu, Radu 74Berg, Carin 347Berindei, Ion 515Beschloss, Michael R. 15Bjorck, Anders 79Blackwell, John Kenneth 52, 53Blanchard, Francis 290Bleahu, Marcian 76Bodry, Alex 374Bogdan, Radu 179Bogdanov, Felix Petrovici 84, 225Boiko, Viktor G. 351Bondevik, Kjell Magne 457Bota, Liviu 108Botev, Hristo 666, 670Botez, Sorin 283, 348, 359, 360, 399, 400, 401, 402,

403, 404, 405, 408, 409, 415, 438, 505, 532,576, 585

Bozer, Ali 286, 291, 292, 294, 295, 296, 297, 299,300, 301, 302, 303, 304, 447, 621

Braia, Doru 694, 695Brætianu, Ion I. 194Brejnev, Leonid Ilici 12, 15, 16, 27Broek, Hans van den 440Brucan, Silviu 53

697

INDICE DE PERSOANE

Brzezinski, Zbigniew 18Budura, Ana Eva 559Budura, Romulus Ioan 261, 540, 551, 559, 569, 570Buhoaræ, Marin 148, 187Bujor-Sion, Mihai 586Bunescu, Aristotel 203Burduja, Marinel 354Bush, George Herbert Walker 10, 14, 15, 16, 17,

20, 37, 41, 52, 299, 313, 430, 434Buzura, Augustin 283

CCallimachi, Scarlat 59Carlsson, Ingvar Gösta 521Carruthers 271Cartner, Holly 85, 86, 87, 88Cavallo, Domingo Felipe 406, 407, 408Cælueanu, Dumitru 605Câmpeanu, Alexandru 686Câmpeanu, Radu 70Cârciumaru, Marin 694Ceauøescu, Elena 661Ceauøescu, Nicolae 15, 20, 27, 49, 188, 305, 340,

400, 402, 403, 420, 572Celac, Sergiu 28, 284, 313, 643Cernenko, Konstantin Ustinovici 12Chebeleu, Traian Vasile 45, 46, 84, 106, 115, 132,

150, 192, 202, 266, 270, 348, 360, 694Chiricæ, Andrei 73, 76Chirilæ, Marian 185Chiflac, Mihai 134Chiuzbaian, Gabriel Iosif 600Churchill, Winston Leonard Spencer 10, 11, 12Ciauøu, Dumitru 149Cimma, Enrique Silva 419Ciobanu, Rodica 125Ciocan, Nicolae 355Clark, Joe 379Clinton, William Jefferson (Bill) 324Cofariu, Mihæilæ 87Coja, Ion 485Cojocaru, Iulia 604Columb, Cristofor 409

Constantintescu, Dan 75Constantinescu, Virgil 321Coore, David 474, 475Cordova, Marcelo Fernandez de 471Cordovez Zegers, Diego 471, 472, 473, 474Cornea, Doina 391, 392Correa, Luis Fernando Jaramillo 419, 468, 469, 470Cossiga, Francesco 413Costea, Doru 89, 160Coøman, Ofelia 6Crasnoselski 256Cu Dinh Ba 321, 322, 324

DDanielescu, George 75Datuk Seri Mahathir bin Muhammad 388Davies, John 366Delgado Mallarino, Victor Alberto 157Dempsey, Judy 517Deng Xiaoping 551Denkov, Boro 695Deutsch, Robert 643Diacon, Vasile 174Diaconu, Ion 149, 225, 283, 580Dienstbier, Jiri 384, 395, 426, 427, 428, 429, 430,

447Dijmærescu, Eugen 72, 412, 414Dinescu, Mircea 149Dinu, Marcel 148, 178, 185, 282, 283, 342, 360,

515, 589Dinu, Neculai 149Dohotaru, Adrian 149, 160, 202, 589Dole, Bob 270, 283Domokos Géza 278Draper III, William 286, 287, 289, 290, 483, 583Drægænescu, Mihai 650, 679Dumas, Roland 379, 395, 402, 439Dumitru, Gheorghe 148Dumitru, N.S. 594

EEagleburger, Lawrence S. 22Economou, Panayotis 314, 315, 316

ADRIAN NÆSTASE

698

Eggleston, Roland 31, 219, 220, 221, 222, 223, 224,225

Eide, Asbjörn 598, 600Eide, Ingrid 290Ellemann-Jensen, Uffe 400, 401, 402, 436Emmery, Louis 290Ene, Constantin 148, 149, 150, 155, 168, 186, 202,

334, 341, 352, 578, 580, 585, 589, 591Enescu, Mihai 148Ennals, Martin 579Erickson, John 19Espiell, Héctor Gros 408, 409, 410Evans, Gareth 252, 397, 398, 399Everac, Paul 363Eyskens, Mark 402, 403, 404, 405, 406, 439, 458

FFaraj Samal Majid 226, 230, 232, 234, 236, 268Færcaø, Alexandru 283, 516, 517Felber, René 456, 460Figueredo Planchart, Reinaldo 115, 392, 394, 408Filimon, fraflii 196Filipescu, Radu 88, 598Florea, Vasile 90, 107, 149, 150, 160, 172, 201, 272,

281Ford, Gerald 20Fota, Constantin 73, 76, 168, 231, 232, 343, 358Fromm, Erich 13Furrer, Hans-Peter 441, 442, 443, 444, 585, 601Furukawa, Kiyoshi 201

GGardner, Lloyd C. 11, 19Gatti, Gabriele 447, 455Gaulle, Charles de 474Gâlgæu, Vasile Grigore 256Genscher, Hans-Dietrich 386, 395, 434, 437Georgescu, Constantin 77Ghali, Boutros Boutros 486, 487, 488, 489Ghenden, Dosoryn 157Gheorghiev, fraflii 666, 670Gheorghiu, Costel 354Giacomelli, Giorgio 467Giurescu, Dinu C. 342

Golu, Mihai 75Gombosuren, Tserenpiliin 396, 397Göncz Árpád 137, 224, 244, 341, 524, 576Gorbaciov, Mihail Sergheevici 10, 13, 14, 15, 24,

25, 31, 37, 41, 125, 162, 299, 348, 349, 434,587, 593

Goriflæ, Ion 148, 271, 272, 594, 646Goflev, Luben 428, 457, 609, 629, 631, 632, 633,

635, 649, 650, 653, 656, 657, 658, 660, 663,664, 665, 667, 668, 669, 671, 674, 675, 676,677, 678, 679, 680, 681, 683, 684, 685, 686,687

Grecu, Pavel 148Green, Alan, Jr. 32, 84, 107, 174, 189, 193, 194,

195, 358, 359Greene, Marylin 196, 197, 198, 199, 200, 201Greenhouse, Stephen 91Grey, Saul 124Gruia, Stelian 106Gu Yongjiang 558, 572Guétienne, Michel 203Gugui, Eduard 134

HHabsburg, Otto de 405, 424, 425Hannibalsson, Jón Baldvin 456Hashim, Anwar 84, 113Havel, Václav 22, 432Hæulicæ, Dan 284Hedjeazi, Abdul Rasoul Mohadjer 218, 410Hjerten, Stefan 124Homescu, Radu 354Hoon Kang Young 171Horn Gyula 341Huang Qun 572Hundran, Al Nasset al- 289Huntington, Samuel Phillips 30Hurd, Douglas 379, 387, 437, 438, 439, 447, 459Hurezeanu, Emil 256Hussein, Sadam 227, 262, 268, 297, 298, 299

IIakovlev, Aleksandr Nikolaevici 25Iakovou, Georgios 457, 476


699

Iancu, Avram 87Iliescu, Ion 55, 70, 86, 136, 148, 174, 190, 201, 225,

226, 237, 261, 262, 266, 268, 269, 271, 284,303, 306, 310, 316, 317, 339, 341, 357, 358,360, 419, 464, 468, 479, 483, 516, 517, 519,521, 522, 524, 529, 531, 537, 540, 542, 545,548, 550, 551, 554, 565, 570, 577, 580, 583,586, 587, 589, 593, 594, 621, 638, 642, 646,647, 651, 660, 663, 666, 667, 668, 693

Imbert, Pierre-Henri 441, 442, 443, 601Ioan Paul II, papæ 463Ionescu, Cræciun 209Ionescu, Eugen 131, 149Ionescu-Quintus, Mircea 75, 77Isticioaia-Budura, Tatiana 560Isticioaia-Budura, Viorel 552

JJanone, Ottorino 581, 583, 584Jelenkov, Vladimir 683Jelev, Jelio 317, 318, 432, 650, 654, 665, 666, 667,

668, 670, 680, 681, 682Jeszenszky Géza 115, 172, 178, 243, 245, 275, 283,

420, 422, 424, 425, 426, 427, 452, 468, 505,506, 509, 510, 512, 575, 584, 586, 594

Jiang Zemin 357, 551, 554Jivkov, Todor 659Jokonya, Tichaona 313Joong Choi Ho 161, 162, 164, 169, 170, 171, 172,

463Jowitt, Kenneth 178Juan Carlos, rege 254, 365Junescu, Gheorghe 149Jurcæ, Emil 555

KKaahaleh, Hichan 91Kaddoumi, Faruk 466, 467, 468Kamman, Curtis W. 202Kang Sok Ju 394, 395Kapllani, Muhamet 334, 335, 336, 634Kémoularia, Claude de 289Kennedy, Robert F. 7Kirdar, Üner 286, 290

Kirk, Roger 32, 189, 190, 193, 195Klein, Lawrence 286Kogælniceanu, Mihail 59, 536Kohl, Helmuth 125Komorowski, Zygmunt 285Kostov, Boyko 668, 678Kothbauer Maria Pia, prinflesæ de Liechtenstein 367

LLalumière, Catherine 77, 79, 353, 601Larri, Eugenio 582Lazotti, Giorgio 219Læzærescu, Dan Amedeo 191, 252, 284, 516Lee, Hyun Hong 89, 585Leø, Ioan 599Lieazar, Eduard 642, 643, 644, 645, 646Linardos, Georges S. 107Lipatti, Valentin 188Lon•ar, Budimir 271, 366, 470, 471, 619, 625, 629,

630, 631, 632, 633, 634, 636, 640Lörincz 284, 285Lukanov, Andrei 286, 316, 650, 651, 655, 659, 660,

665, 668, 680, 681Lupu, Nicolae 134

MMaica Tereza 620Maiorescu, Mircea 76Malile, Reis 608, 609, 618, 620, 625, 630, 631, 632,

633, 634, 635, 636, 637, 639, 640Malmierca Peoli, Isidoro 415, 418Mampuya, Musungayi Nkuembe 113, 115Mandelstam, A. 62Manoliu, Lia 353Marco, Guido de 386, 464Mareø, Nicolae 694Marinescu, Bogdan 74Marmeliuc, Mihnea 74Marflian, Dan 517, 521Masol, Vitali 385Maxim, Ioan 107, 360, 521, 592, 594Mawdsley, Andres Aguilar 394Mazilu, Dumitru 132, 256Mazowiecki, Tadeusz 432

ADRIAN NÆSTASE

700

Mænescu, Corneliu 124, 347, 353, 356, 693Mærculescu, Petru 76Mærgæritescu, Alexandru 172, 281Mânzatu, Ion 576Mbaye, Keba 576, 577, 578, 580, 581Meguid, Esmat Abdel 487Meili, Sven 148Melander, Goran 598, 600Meleøcanu, Teodor Viorel 90, 148, 149, 202, 219,

252, 260, 265, 270, 273, 360, 515, 590, 592Menem, Carlos Saúl 407Mevik, Leif 367Michelis, Gianni de 272, 337, 349, 366, 413, 414,

415, 436Micu, Gheorghe 639Micu, Nicolae 90, 148, 187, 320, 590, 591, 604,

637, 694Mimica Bezmalinovic, Sergio 113Mircea, Tudor 149Mitran, Mircea 160, 161, 172, 195, 334Mitterrand, François Maurice Marie 23, 28, 106,

435, 447, 594, 646Miura, Kazushi 103Mladenov, Petar Toøev 111Mock, Alois 78, 79, 419, 452, 453, 454, 455Moiø, Vasile 77Moldovan, Ioan 76Montbrial, Thierry de 29, 31, 108, 109, 110, 111,

112Montesquieu, Charles de Secondat, baron de la Brède

69Morales, Fernando Solana 419Morar, Petriøor 355Moroianu-Zlætescu, Irina 599Mroz, John Edwin 103, 391, 392Muk Yon Hyong 171Mun Biong Rok 125Munteanu, Aurel Dragoø 189, 192, 202, 267, 271Mureøan, Liviu 77, 341

NNam Kim Yong 394Nanea, Vasile 90, 160, 161, 342

Napper, Larry C. 237, 238, 253, 254Næstase, Adrian passimNeagu, Mihai 576Neagu, Romulus 74, 105, 106, 125, 148, 149, 150,

180, 219, 225, 237, 238, 251, 266, 270, 272,275, 284, 315, 331, 358, 360, 423, 479, 522,546, 576, 588, 693

Neamflu, Ion 694Nguyen Co Thach 321Niciu, Marflian 283Nicolae, Dan 76Nicolae, Nicolae M. 650Nicolescu, Nicolae 235, 236Niculescu Duvæz, Bogdan 74Nisbeth, Steve 84Novæceanu, Darie 161, 201Nuñez Garcia-Sáuco, Antonio 103, 104, 114, 115,

254, 255, 361, 362

OOancea, Ioan 595, 598, 599Oancea, Stelian 149Obasi, G.O.P. 289Olteanu, Nicolae 257, 282Omar, Abu Hassan Haji 387, 389, 390, 391Onofrei, Radu 237Ordóñez, Francisco Fernández 365, 366, 430Otunnu, Olara A. 490, 491Owada, Hisashi 516Özal, Turgut 286, 289, 292, 303, 304, 419, 621,

622, 623

PPaler, Octavian 284Panæ, Doru 73, 234Pasti, Vladimir 594Patel, I.G. 290Penda, Octavian 6Peng Li 551, 554, 571Pérez de Cuéllar, Javier 286, 296, 301, 381, 419Pérez, Carlos Andrés 393Pescaru, Valeriu 74Petrescu, Adrian 149Petrescu, Alexandru 679


701

Petric, Marilena 604Petricu, Gheorghe 106Pinheiro, João de Deus 444Pirinski, Gheorghi 650Pleøu, Andrei 72, 358Pojani, Petraq 635Pop, Napoleon 90, 150Pop, Valeriu Eugen 73, 361, 582Popa, Ioan 516Popescu, Dan Mircea 72, 76Popescu, Gheorghe 149Popiøteanu, Cristian 133Potra, Ana 6Potra, George G. 6, 45Pozdneakov, Viulen G. 125, 586, 587, 588, 593Preda, Eugen 90Puchala, Donald 26Putin, Vladimir 26

QQichen Qian 260, 357, 528, 529, 534, 540, 546,

547, 564, 569, 570, 571

RRadu, Nicolae 149Ramos, Alice 108Ramphal, Shirdat 290Rareø, Petru 594Rafliu, Ion 70, 90, 100Ræceanu, Mircea 355, 356Reagan, Ronald 18, 644Rezek, José Francisco 419Ribeiro, Julio Francis 108, 158, 159, 160Rice, Condoleezza 14, 16, 17Ridgway, Rozanne 189Roh Tae Woo 162Roman, Petre 23, 37, 41, 45, 58, 71, 106, 124, 136,

168, 178, 202, 219, 225, 271, 272, 281, 283,302, 316, 358, 361, 392, 393, 404, 407, 409,414, 473, 492, 514, 515, 516, 521, 522, 571,588, 613, 642, 646, 647, 650, 651, 661, 663,664, 693

Roosevelt, Franklin Delano 10Roøu, Gheorghe 149

Rudas Ernö 359, 646Russel, Alec 91

SSabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah 269Saharov, Andrei Dmitrievici 432Said, Raouf 113Salim Ahmed Salim 483Samaras, Andonis 316, 445, 446, 447, 609, 627,

629, 632, 633, 634, 636Sava, Neculai 694Sændulescu, Ionel 576Sârbu, Crina 135, 518, 683, 686Schmitz, Jaques 337, 338, 339, 340, 341Schneier, Arthur 313Schultz, George 643Sciubba, Elvio 343Scoppa, Renato Bova 188Scorflan, Gheorghe Dorin 77Scowcroft, Brent 20, 21Severin, Adrian 72, 77, 106, 594Shangkun, Yang 547, 548, 549, 551, 552, 553, 554,

559, 564, 570Sikes, Alfred 593Simionescu, Maya 678Simionescu, Nicolae 678Skubiszewski, Krzysztof 427, 428, 444, 463Snegur, Mircea 174Sodano, Angelo 462Sofronie, George 62Spiess, Ludovic 75Spiroiu, Niculae 73, 75Stalin, Iosif Vissarionovici 10, 12, 19Stanciu, Emil 203Stænculescu, Athanasie-Victor 73, 86, 229, 358, 586,

650Stænoiu, Rodica 600Stoica, Ion Aurel 72, 74, 75, 576Stoicikova, Nora 684Stoikov, Øtefan 316, 318Stolojan, Theodor 45, 71, 72, 74, 643Strong, Maurice 289Szöcs Géza Stefan 77

ADRIAN NÆSTASE

702

Szokai Imre 422, 425Sz¨ts Pal 114, 115, 116, 273, 276, 279

ØØerbænescu, Ilie 219Øerban, Victor 149Øevarnadze, Eduard 15, 16, 198, 374, 383, 428, 476,

480, 481, 483, 488Øiperco, Alexandru 314Øorban, Raul 576Øtark, Alexandru 125, 201Øtefan, Gheorghe 73, 315

TTalbott, Strobe 15Tallal, Basma Bint, prinflesæ 286Talwalkar, Govind 158, 159Tamaø, Sergiu 134, 149Tarschys, Daniel 61Tænase, Virgil 105Teaci, Dumitru 77Terfloth, Klaus 91Thatcher, Margaret Hilda 185Thatcher, Peter 290Thoolen, Hans Van 281, 360, 363, 364, 579, 597,

603Tinca, Gheorghe 149, 352Tinu, Dumitru 133, 283, 504Titulescu, Nicolae 47, 59, 64, 136, 137, 179, 283,

308, 347, 355, 449Tocaci, Emil 76, 668Tökes Laszlo 173Trujillo, César Gaviria 468Tudor, Valeriu 149, 160, 161, 324Turcu, Constantin I. 361

fifiæranu, Petre 149fiipu, Ioan 73fiuflui, Nicolae 149fiugulea, Andrei 74, 539

UUdovenko, Ghenadi 386

Ulici, Laurenfliu 150Uluçevik, Tugay 89, 279, 280Ursu, Doru Viorel 72

VValencia-Ospina, Eduardo 576, 580, 581Van Dyne, Chet 107Vasiliu, Ioan Emil 412Vætæøescu, Anton 72, 538Védrine, Hubert 37, 41Velayati, Ali Akbar 410, 411, 412, 413Vermandel, Alfred Joannes 515Vignal, Renaud 284, 599, 646Villey, Michel 64Vito, Piro 639Vladimir, Nicolae 90, 134, 149, 172, 202, 271, 521Voican-Voiculescu, Gelu 485, 526Voyame, Joseph 52, 56, 102, 256

WWalesa, Lech 432Wallenberg, Peter 286Walters, Barbara 515Wan Li 540Wang, Jingqing 357, 358Wheeler, Joseph 286Wolf, Frank 218

YYi Shao Hui 558

ZZagladin, Vadim Valentinovici 31, 337, 348, 349,

350, 351, 352Zamfir, Cætælin 74, 643, 645Zamfirescu, Elena 285, 342, 363Zengpei, Tian 30, 260, 261, 262, 265, 537, 540, 542Zhang Hongyi 555, 572Zhou Peiyuan 559, 564, 567, 570Zisu, Mihai 73Zlenko, Anatoli Maksimovici 384, 385, 386Zoller, Adrian 91, 281


703

1. Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe al României (28 iunie 1990–19noiembrie 1992).

2. 29 ianuarie 1990, Geneva. Adrian Næstase, øeful delegafliei României, participæ caobservator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentru Drepturile Omuluide la Geneva.

3. 8 februarie 1990, Geneva. Adrian Næstase, øeful delegafliei României, participæ caobservator la cea de°a 46°a sesiune a Comisiei ONU pentru Drepturile Omuluide la Geneva.

4. 28 iunie 1990, Bucureøti, Atheneul Român. Prezentarea membrilor guvernului. Dela stânga la dreapta: Constantin Fota, Ion Aurel Stoica, Anton Vætæøescu, MihaiZamfir, Andrei Pleøu, Adrian Næstase, Romulus Neagu, Mihai Zisu.

5. 3 iulie 1990, Palatul Cotroceni. Întâlnirea membrilor guvernului României cupreøedintele României, Ion Iliescu, øi cu preøedinflii Camerelor: Alexandru Bârlædeanuøi Dan Marflian. De la dreapta la stânga: Adrian Næstase, Doru Viorel Ursu, VictorBabiuc, Mihai Zisu, Constantin Fota, Andrei Chiricæ, Athanasie°Victor Stænculescu,Andrei Pleøu, Gheorghe Øtefan, Valeriu Eugeniu Pop, Theodor Stolojan.

6. 3 iulie 1990, Palatul Cotroceni. Noua echipæ guvernamentalæ este primitæ de IonIliescu, preøedintele României, Alexandru Bârlædeanu, preøedintele Senatului øi DanMarflian, preøedintele Camerei Deputaflilor.

7. 3 iulie 1990, Palatul Cotroceni. Adrian Næstase este felicitat de Ion Iliescu cu ocaziaprezentærii noului guvern la preøedinflie.

8. 24 iulie 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, seîntrefline cu Hermann Heinemann, ministrul Muncii, Sænætæflii øi Ocrotirilor Socialeal guvernului Landului Rhenania de Nord°Westfalia, aflat în vizitæ de informareîn România. În plan secund, Traian Pleøca, secretar I.

705

LISTA ILUSTRAfiIILOR

9. 6 august 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, cu AdrianDohotaru, la numirea acestuia ca director al Direcfliei presæ.

10. 6 august 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, salutæla Aeroportul Otopeni, la sosire, pentru o vizitæ oficialæ, pe Choi Ho Joong, ministrude Externe al Republicii Coreea.

11. 6 august 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, salutæpe Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, la sosirea la PalatulVictoria pentru tratative.

12. 6 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Convorbiri oficiale între delegafliile românæ,condusæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi sud-coreeanæ,condusæ de Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea. În dreaptalui Adrian Næstase: Mircea Mitran øi Traian Chebeleu.

13. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, øi Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, semneazæAcordul comercial øi Acordul de cooperare economicæ, tehnicæ øi øtiinflificæ dintrecele douæ flæri.

14. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Adrian Næstase, ministru de Externe alRomâniei, øi Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, se felicitæpentru semnarea documentelor comune.

15. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Conferinfla de presæ a miniøtrilor de Externeai Republicii Coreea øi României.

16. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Cotroceni. Ion Iliescu, preøedintele României,primeøte pe Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, în prezenflalui Adrian Næstase, ministru de Externe al României.

17. 7 august 1990, Bucureøti, Palatul Cotroceni. Ion Iliescu, preøedintele României, seîntrefline cu Choi Ho Joong, ministru de Externe al Republicii Coreea, în prezenflalui Adrian Næstase, ministru de Externe al României; Vasile Secæreø, ministru, øefulDepartamentului de analizæ politicæ al Preøedinfliei României øi a ambasadoruluiEmilian Manciur.

18. 25 septembrie 1990, New York. Øedinfla Consiliului de Securitate al ONU, care aadoptat Rezoluflia 670 privind Ræzboiul din Golf. De la dreapta la stânga: JamesBaker, secretar de Stat al SUA, Pérez de Cuéllar, secretar general al ONU, Douglas

ADRIAN NÆSTASE

706

Hurd, ministru de Externe al Marii Britanii, Eduard Øevarnadze, ministru de Externeal URSS, Adrian Næstase, ministru de Externe al României.

19. 25 septembrie 1990, New York. Adrian Næstase, ministru de Externe al României,vorbind în øedinfla Consiliului de Securitate, care a adoptat Rezoluflia 670 privindRæzboiul din Golf. În rândul doi: Aurel Dragoø Munteanu, ambasadorul Românieila ONU, øi ambasadorul Traian Chebeleu, director de cabinet al ministrului deExterne.

20. 1 octombrie 1990, New York. Adrian Næstase, ministru de Externe al României,cu James Baker, secretar de Stat al SUA, la capætul unei convorbiri.

21. 3 octombrie 1990, New York. Adrian Næstase, ministru de Externe al României,participæ la întâlnirea lui Ion Iliescu, preøedintele României, cu Giulio Andreotti,prim°ministru al Republicii Italiene. În plan secund: Vasile Secæreø, ministru, øefulDepartamentului de analizæ politicæ al Preøedinfliei României.

22. 4 octombrie 1990, New York. La a 45°a sesiune a Adunærii Generale a ONU, AdrianNæstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Eduard Øevarnadze,ministru de Externe al URSS.

23. 13 octombrie 1990, Beijing. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, areconvorbiri oficiale cu Qian Qichen, ministru al Afacerilor Externe al RepubliciiPopulare Chineze. În dreapta lui Qian Qichen — Tian Zengpei, adjunct alministrului de Externe chinez. În dreapta lui Adrian Næstase — Romulus IoanBudura, ambasadorul României la Beijing, Valeriu Tudor, directorul Direcfliei Asiaøi Orientul Îndepærtat; în stânga — Viorel Isticioaia°Budura.

24–25. 13 octombrie 1990, Beijing. Dejun oficial oferit de Qian Qichen, ministru alAfacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, øi soflia sa, în cinstea lui AdrianNæstase, ministru de Externe al României, øi a sofliei acestuia.

26. 13 octombrie 1990, Beijing. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, esteprimit de Yang Shangkun, preøedintele Republicii Populare Chineze. În dreaptalui Adrian Næstase — Romulus Ioan Budura, ambasadorul României la Beijing;în stânga lui Yang Shangkun — Qian Qichen, ministrul Afacerilor Externe alRepublicii Populare Chineze.

27. 14 octombrie 1990, Shenzhen. Adrian Næstase cu soflia sa într°un scurt moment derelaxare.


707

28. 24 octombrie 1990, Tirana. Adrian Næstase, ministru de Externe al României,rostindu°øi discursul la Conferinfla Ministerialæ Balcanicæ. În stânga sa, GheorgheMicu, ambasadorul României la Tirana, iar în dreapta sa, ambasadorul TraianChebeleu, director de cabinet.

29. 24 octombrie 1990, Tirana. Într°o pauzæ a Conferinflei Ministeriale Balcanice, AdrianNæstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu reporterului VirgilTatomir de la Televiziunea Românæ.

30. 28 octombrie 1990, Sofia. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi LubenGoflev, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria, la dineul oficial oferitde partea bulgaræ.

31. 29 octombrie 1990, Sofia. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, esteprimit de Andrei Lukanov, prim°ministru al Republicii Populare Bulgaria. În dreaptalui Andrei Lukanov — Luben Goflev. În stânga lui Adrian Næstase — AlexandruPetrescu, ambasadorul României la Sofia, ambasadorul Traian Chebeleu, Ion Goriflæ,directorul Direcfliei Europa.

32. 29 octombrie 1990, Sofia. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi LubenGoflev, ministru de Externe al Republicii Populare Bulgaria, la conferinfla de presæcu ziariøtii bulgari, români øi stræini.

ADRIAN NÆSTASE

708

Adrian Nastase Romania Dupa MALTA Vol1

Documents

Transcript of Adrian Nastase Romania Dupa MALTA Vol1