ADRIAN NvSTASEEUROPA QUO VADIS?â SPREOEUROPvUNITv âBucure.ti, 2003CUPRINSCuv‚nt introductiv: Europa quo vadis? .......... 7De la ideea european„ la Europa comunit„²ilor.... 21De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisa– O incursiune legislativ-institu²ional„ ............ 31Identitatea economic„ a Uniunii Europene ...... 63De la cooperarea politic„ la politica extern„ .ide securitate comun„ .......................................... 99Europa – actor major al sistemului interna²ional.... 119Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„? .................... 141Spre o Europ„ unit„............................................ 159Anex„: Constitu²ia european„ .......................... 2035CUV¬NT INTRODUCTIV:EUROPA QUO VADIS?Dezbaterea de ast„zi* este de fapt o dezbateredespre m‚ine. Œncerc„m s„ Ón²elegem Ón ce Europ„vom tr„i. Unii merg spre secolul al XIX-lea, noivrem s„ ne consolid„m situa²ia Ón secolul al XXI-lea.Suntem Óntr-o situa²ie special„, nici pe teren, dar niciÓn tribune, suntem cumva la Ónc„lzire, ne preg„tims„ intr„m pe teren. Vom fi Ón c‚²iva ani membri aiUniunii Europene, dar nu ne este indiferent Ón ce felde Uniune European„ vom intra. Nu este vorba deo structur„ pe care s-o accept„m Ón orice formul„,pentru c„ noi dorim acum s„ intr„m Óntr-o institu²iecare, Ón definitiv, f„r„ responsabilitatea .icontribu²ia tuturor ²„rilor membre sau candidate, arputea s„ aib„ un chip mai pu²in atr„g„tor laorizontul sf‚r.itului de deceniu.De aceea, este firesc, Ón primul r‚nd din punctde vedere politic, din punct de vedere intelectual,s„ Ón²elegem ce anume se Ónt‚mpl„, care sunttemele de dezbatere, care sunt solu²iile posibile. Pe7* Discurs la Conferin²a ,,Constitu²ia european„“ – Bucure.ti, Aula Magna aUniversit„²ii Dimitrie Cantemir, 30 iunie 2003.de alt„ parte, trebuie s„ Ón²elegem c„, dincolo deinteresul nostru imediat, la nivel politic, exist„ uninteres al genera²iei tinere din Rom‚nia de aparticipa la aceast„ dezbatere, de a Ón²elege mizele.i de a se preg„ti pentru o Europ„ care va ar„ta

complet diferit de cea de ast„zi. O Europ„ Ón carepia²a muncii va fi altfel, va fi guvernat„ de altereguli, competi²ia pe aceast„ pia²„ va duce lanevoia unui Ónv„²„m‚nt de calitate sau de .i maimare calitate, dar, Ón orice caz, organizat mult maiatent pe nevoile .i solicit„rile de pe pia²a muncii.De aceea, a. Óncepe prin a spune c„ performan²aEuropei de m‚ine este .i problema noastr„ .i vreaus„ felicit Ón mod deosebit Universitatea Cre.tin„,,Dimitrie Cantemir“ pentru ideea organiz„riiacestui simpozion. Am sus²inut de la Ónceput ideeade a se organiza o structur„ care s„ asigure odezbatere la nivel universitar, dar o dezbatere, Ónacela.i timp, na²ional„, care s„ implice .i profesorii,dar .i studen²ii, .i oamenii politici .i teoreticieniirela²iilor interna²ionale. A. vrea s„ Ói salut Ónc„ odat„ pe invita²ii no.tri care ne dau dimensiunea .i nevor da, f„r„ Óndoial„, acest r„gaz pentru Rom‚nia,ne vor exprima, ne vor aduce Ón aten²ie experien²elelor respective Ón dezbaterea intern„ de preg„tirepentru aderare. Mi se pare important, de asemenea,c„ .i segmentul neguvernamental particip„ laaceast„ dezbatere, Óncuraj‚nd dezvoltarea unorevenimente de acest tip.Mi se pare important, Ón primul r‚nd, s„ neapropiem temele din dezbaterile europene. Suntemobi.nui²i, din lectura ziarelor, din dezbateri, din.tirile de la televizor, s„ credem c„ singurele lucruri8Europa quo vadis?semnificative care se Ónt‚mpl„ Ón momentul de fa²„Ón lume sau Ón Europa sunt accidentul de circula²iede la Cluj, unde s-a r„sturnat Ón aceast„ diminea²„un microbuz, ieri s-au ciocnit c‚teva ma.ini, au maifost c‚teva mici incendii. S-au Ónt‚mplat, statistic,lucrurile pe care le .tim de foarte mult„ vreme c„ seÓnt‚mpl„ Ón fiecare zi Ón Rom‚nia sau Ón Europa.Pia²a informa²iei Ón Rom‚nia este dominat„ deacest tip de .tiri .i dezbaterea exist„. Din p„cate,este limitat„ la chestiuni curente de ordin politic.Pare cumva c„ problematica european„, cea carevizeaz„ momente care vor veni mai t‚rziu Óndecizia european„ sau care ar putea afecta mait‚rziu .i Rom‚nia sunt Ón afara interesului nostrusau ar trebui s„ stea Ón afara interesului nostru.Ar fi o mare gre.eal„ s„ accept„m aceste lucruri.

Ar fi o mare gre.eal„ s„ nu particip„m la acestediscu²ii, pentru c„ Rom‚nia, Ón momentul Ón care vadeveni membru al Uniunii Europene, va fi a 7-a²ar„ ca m„rime din cele 27 de ²„ri membre .i vaavea responsabilit„²i .i va avea .i interese. Deaceea, Rom‚niei, statului rom‚n, nu pot s„ Ói fieindiferente mecanismele de decizie, structurileinstitu²ionale, nu pot s„ Ói fie indiferentemodalit„²ile de reprezentare Ón afar„ saumecanismele de decizie Ón interior. De aceea aminsistat de fiecare dat„ pe nevoia unei discu²iiintense care, Ón plus, va trebui s„ preg„teasc„ ²aranoastr„ .i popula²ia pentru Ónt‚lnirea cu UniuneaEuropean„. Apar Ón permanen²„ dificult„²i, atuncic‚nd descoperim c„ Ónc„ din acest momentmecanismele autiste nu mai sunt posibile. Vrem s„lu„m o m„sur„ privind importurile de carne, vrem9Cuv‚nt introductivs„ lu„m anumite m„suri privind exporturile de fiervechi .i pot continua. Descoperim, de fiecare dat„,c„ atitudinea noastr„ Ón leg„tur„ cu subiecte pe carele consideram, adeseori, ²in‚nd de competen²elenoastre exclusive, sunt deja integrate Óntr-unmecanism mai amplu, de conduit„ multilateral„, pecare trebuie s„ o respect„m. De aceea, Ón²elegereamecanismelor europene, preocuparea pentrumodelarea lor Óntr-o formul„ care s„ ²in„ seama .ide interesele noastre reprezint„ chiar o parte ainteresului na²ional.Cred c„ performan²a Europei de m‚ine este .iproblema noastr„, ca viitori membri ai Uniunii.Cred c„ eficien²a construc²iei europene .icompetitivitatea continentului Ón aceast„ economieglobalizat„, for²a vocii europene Ón concertulmondial sunt probleme care trebuie s„ ne preocupe.i pe noi, pentru c„ .tim de la lec²iile de prim„ clas„la .tiin²ele politice .i teoria rela²iilor interna²ionale,c„ la un nivel de putere economic„ apare Ón modnecesar nevoia unei abord„ri externe Ón planulpoliticii de securitate sau de ap„rare. De aceea, artrebui s„ ne spunem mai des c„, Óntr-un fel, oconstruc²ie de tip federal a pornit din momentul Óncare s-a acceptat o politic„ comercial„ comun„ .imai ales din momentul Ón care s-a acceptat omoned„ comun„. Vom avea probabil o politic„

extern„ comun„ sau cel pu²in un ministru deexterne comun. Vom avea, f„r„ Óndoial„, structuride ap„rare .i de securitate comune. Toate acesteaÓnseamn„ a avansa spre Statele Unite ale Europei,un concept pe care foarte mul²i Ól vor refuza, f„r„Óndoial„, ast„zi, dar fiind aici, Óntr-un mediu10Europa quo vadis?academic, eu cred c„ trebuie s„ avem curajul de aspune aceste lucruri, chiar dac„ la nivel politic nuvom g„si Ón mod necesar aceste elemente.Dezbaterea Óns„ va trebui Ón mod necesar s„ nearate viteza procesului .i mai ales s„ ne arate toatecomponentele mecanismelor care, Ón final, vor da oconfigura²ie care s„ fie Ón favoarea tuturorna²iunilor europene.Am parcurs Ón ultimul deceniu schimb„ripolitice fundamentale. Dezbaterea asupraConstitu²iei europene marcheaz„, practic, o etap„definitorie Ón procesul de redefinire geopolitic„, unproces care a Ónceput o dat„ cu c„derea ziduluiBerlinului, cu reunificarea Germaniei, care acontinuat cu transform„rile din Europa Central„ .ide Est. Am ajuns acum la acest proces Óntr-o nou„faz„, o dat„ cu extinderea Uniunii Europene Ón2004 .i, Ón cur‚nd, Ón 2007. Mul²i vorbesc desprefaptul c„ actuala extindere este de fapt ea Óns„.i oreunificare. Mul²i vorbesc, .i este tema pe care amauzit-o foarte des Ón Italia sau Ón Fran²a, c„ actualal„rgire este de fapt o expresie a reunific„riiEuropei, urm‚nd, eventual, ulterior, un proces del„rgire Ón momentul Ón care ar putea fi avute Ónvedere .i segmente succesive teritoriale.Deocamdat„, ceea ce ne intereseaz„, Óns„, este s„Ón²elegem Ón primul r‚nd mecanismele actuale aleUniunii Europene. Noi intr„m Óntr-o dezbateredespre viitoarea Uniune European„ f„r„ s„cunoa.tem Óntotdeauna foarte bine mecanismeleactuale, f„r„ s„ cunoa.tem, uneori chiar la nivelguvernamental, constr‚ngerile generate deactualele reguli, f„r„ s„ cunoa.tem sertarele unde11Cuv‚nt introductivse pot g„si banii, f„r„ s„ Ón²elegem c„ trebuie, Ónprimul r‚nd, s„ scrii foarte bine un proiect Ónaintede a avea sentimentul c„ Ón mod automat vei primi

o anumit„ finan²are.Toate aceste lucruri fac parte din nevoia de ainterioriza, de a aduce mai aproape de noi UniuneaEuropean„. Spuneam la un moment dat c„ trebuies„ aducem Uniunea European„ Ón Rom‚nia. AmÓmpins Rom‚nia foarte aproape de UniuneaEuropean„, dar este important s„ aducem acesteproceduri, s„ aducem aceste cuno.tin²e, acestestandarde c‚t mai mult prin transferul acquis-uluicomunitar, prin transferul de mentalitate, s„ leaducem c‚t mai aproape de func²ionarea societ„²iirom‚ne.ti.De ce o nou„ Europ„? Pe de o parte, reforma vatrebui s„ preg„teasc„ Uniunea European„ .i StateleMembre s„ fac„ fa²„ presiunilor globaliz„rii, s„permit„ Uniunii Europene s„ joace un rolinterna²ional pe m„sura for²ei sale economice, cumspuneam mai devreme. Este evident c„, Óntr-un fel,criza irakian„ s-a petrecut Óntr-un moment Ón careEuropa Ó.i redefinea dimensiunea sa interna²ional„,dimensiunea global„. Dezbaterile privindabord„rile comune Ón domeniul securit„²ii,dezbaterile privind ap„rarea comun„, cheltuielilepentru ap„rare, toate acestea s-au desf„.urat pe unfundal destul de complex .i care a avut .i are odimensiune na²ional„ diferit„ pe cele dou„ maluriale Atlanticului. Pe de o parte, Ón Statele Uniteemo²ia .i sensibilizarea la nivelul opiniei publice,generate de atacurile teroriste din 11 septembrie2001, pe de alt„ parte, o abordare ceva mai rece,12Europa quo vadis?²in‚nd seama .i de pozi²iile Europei, Ón special Ónleg„tur„ cu dimensiunile conflictului din OrientulMijlociu. Nu am s„ intru Óns„ Ón aceast„ analiz„ast„zi. Important este s„ Ón²elegem c„ dezbaterileprivind Conven²ia European„ s-au purtat Óntr-unclimat relativ tensionat .i abordarea acestui text, aproiectului privind Constitu²ia european„, este cuat‚t mai important„ cu c‚t aceast„ decizie s-a luat peun fundal deosebit de complex.Misiunea Europei este de a controla incredibilafor²„ a globaliz„rii. R„m‚ne Europa o putereregional„ sau se va afirma ca o putere global„?Aceasta este probabil una dintre dilemele la careresponsabilii europeni vor trebui s„ dea r„spunsuri.

Pe de alt„ parte, cum se va raporta Europa, UniuneaEuropean„ la evolu²iile din Rusia sau din China,singur„ sau Óntr-o formul„ combinat„ a familieieuroatlantice? ™i aceste elemente vor fi importanteÓn perioada care urmeaz„.Este adev„rat, pe de alt„ parte, c„ popula²ia dinactuala Uniune European„ Óncepe s„-.i pun„probleme Ón leg„tur„ cu eventualele costuri sauriscuri ale l„rgirii, p‚n„ unde se poate l„rgi dinpunct de vedere numeric Uniunea European„ f„r„s„ apar„ o diluare a activit„²ilor .i mai ales aefectelor determinate de coeziunea de valori, demecanisme, de nivelul de via²„ .i a.a mai departe.Regulile de func²ionare vor trebui s„ fie amendatepentru a evita posibile blocaje. Œntr-un fel se iaudeciziile Ón 15, altfel se vor lua Ón 27. Œmi aducaminte c„, la nivelul CSCE, la un moment dat s-apus problema mecanismului de vot .i s-a inventat,Ón 1990 sau 1991, dac„ nu m„ Ón.el, formula13Cuv‚nt introductivconsens minus unu. Dup„ aceea, s-a Óncercatformula consens minus cinci. P‚n„ unde poate s„fie util„ unanimitatea pentru a evita blocajele?Acceptarea majorit„²ii Ónseamn„ Óns„ o abordarecomplet diferit„ Ón ceea ce prive.te competen²elesuverane.Uniunea European„ poate reu.i Ón acest demersde reform„ intern„, sunt convins de acest lucru,pentru c„ de-a lungul evolu²iei sale a demonstrat undinamism constant, a reu.it s„ fie foarte eficient„f„r„ s„ aib„ personalitate juridic„, a reu.it s„rezolve nenum„rate probleme pe formule de facto.i a reu.it la fiecare dou„ cicluri electorale internes„-.i g„seasc„ un nou echilibru, rezem‚ndu-sefoarte puternic pe sprijinul intern. Aici, colaborareaÓntre dimensiunea executiv„ .i cea parlamentar„ aavut Óns„ un rol determinant.De cur‚nd, am participat la Facultatea de dreptla o dezbatere, de fapt era un student de-al meu, undoctorand de-al meu care a sus²inut o tez„ privindsuveranitatea. Este vorba de un distins diplomat.Cum discut„m despre suveranitate Ón momentulacesta, cum ne preg„tim s„ discut„m despresuveranitatea na²ional„ Ón timp? Sigur, la ConsiliulEuropei am v„zut, apare Ón permanen²„ un mesaj al

unora care vor s„ redefineasc„ na²iunea, cet„²enia,s„ defineasc„ minorit„²ile na²ionale. Nu s-a reu.itÓn 40-50 de ani acest lucru, probabil c„ vor doriacum, Ónainte s„ existe o cet„²enie european„, vordori probabil cei care au tr„it .i poate Ónc„ maitr„iesc Ón secolul 19 s„ rezolve aceste probleme.Mai sunt acestea problemele noastre de ast„zi? Esteo Óntrebare la care va trebui s„ r„spundem .i, f„r„14Europa quo vadis?Óndoial„, dezbaterile noastre ne vor ajuta s„ trat„m.i aceste chestiuni.Cred c„ tot mai mult valorile europene vor fideterminante pentru mersul Ónainte al continentului,al structurilor noastre. Identitatea cultural„ distinct„va fi, f„r„ Óndoial„, o form„ de bog„²ie pe carefiecare dintre noi o aduce la patrimoniul comun,dar, dincolo de aceast„ dimensiune, Ón mod firesc,va fi nevoie s„ accept„m valorile europene cafundament pentru reglement„ri comune. De altfel,Constitu²ia european„ nu poate fi Ón²eleas„ dec‚t peo astfel de baz„. Constitu²ia european„ nu poate ficonstruit„ dec‚t pe un fundament axiologic valoros.Cred c„ exist„ patru direc²ii de reflec²ie. Sunttentat s„ spun lucruri pe care de obicei nu le spun,fiind extrem de atent s„ nu dep„.esc mandatul pecare mi-l d„ Ministerul de Externe sau MinisterulIntegr„rii Europene Óns„ aici Ón²eleg s„ spun .ilucruri pe care le cred sau pe care le g‚ndesc,pentru c„, Ón definitiv, suntem cu to²ii Ón situa²ia dea imagina, de a inventa, de a proiecta spre viitorexperien²ele noastre proprii .i Óntr-un fel dorin²elenoastre. Iat„, foarte rapid, cele c‚teva elemente dereflec²ie, zone de reflec²ie pe care vi le propun.V-a. propune con.tientizarea faptului c„na²iunile europene au un destin comun. Este ceeace eu a. spune un sentiment profund al identit„²iieuropene. Œn al doilea r‚nd, calitatea guvern„riidemocratice a Uniunii Europene .i nu doardimensiunile de politic„ european„, a.a cum vor fidefinite acestea prin viitoarea Constitu²ieeuropean„. Nu intru Ón am„nunte, fiindc„ suntconvins c„ va fi o discu²ie ampl„ Ón leg„tur„ cu15Cuv‚nt introductivaceste subiecte. Œn al treilea r‚nd, armonizarea

retoricii agendei de la Lisabona cu realitatea maipu²in Óncurajatoare de ast„zi. Exist„ dou„ planuridistincte, un plan oarecum politic .i un alt plan, alrealit„²ii cotidiene din ²„rile membre, Ón anumitesegmente ale ²„rilor membre sau mai ales Ónsegmente mai largi ale ²„rilor candidate. Cumreu.im nu neap„rat s„ uniformiz„m, dar s„men²inem Óncrederea popula²iilor din ²„rile membre.i Óncrederea popula²iilor din ²„rile candidate c„procesul acesta merit„ s„ fie Óncurajat? Œn ce m„sur„cei 14% dintre francezi care consider„, sau mai binespus, cei 86% dintre francezi care nu sprijin„ ideeaca Rom‚nia s„ devin„ membru al Uniunii Europenevor putea fi convin.i Ón viitor c„ aderarea Rom‚nieila Uniunea European„ merit„ s„ fie realizat„? Sunt.i acestea probleme pe care trebuie s„ le avem Ónvedere, pentru c„, p‚n„ la urm„, orice guvernreflect„ starea de spirit a popula²iei din ²ararespectiv„ .i avem interesul de a ²ine seama .i deaspectele sociale, de preocup„rile, de Óngrijor„rilede tip social din ²ara noastr„, dar .i din celelalte ²„rimembre ale Uniunii.Nu intru acum Ón am„nunte Ón leg„tur„ cuagenda Lisabona. Sunt multe elemente noi,interesante, care merit„ s„ fie discutate.Œn fine, modelarea unei politici externeeuropene autentice .i construirea unor capacit„²i deap„rare Ón vederea asum„rii de responsabilit„²iglobale Ón str‚ns parteneriat cu Statele Unite. ™iaici ar fi multe lucruri de spus. Am exprimat foartesintetic aceast„ idee, dar ea ar avea nevoie din noude dezvolt„ri.16Europa quo vadis?Œn ceea ce prive.te viziunea noastr„ asupraConstitu²iei europene, nu am s„ Óncerc s„ v„ spunfoarte multe lucruri, pentru c„ sunt convins c„aceasta va fi, p‚n„ la urm„, chiar tema Ón sine .izona Ón care vor fi foarte multe discu²ii. Vrem, Ónorice caz, s„ fim un pilon important Ón arhitecturaviitoarei Uniuni Europene .i dorim ca principalelecriterii de avut Ón vedere Ón aceast„ reconstruc²ieinstitu²ional„ s„ fie cre.terea eficien²ei .i alegitimit„²ii democratice. Din acest punct devedere, este important s„ se porneasc„ de lapremisa necesit„²ii respect„rii dublei legitimit„²i a

Uniunii Europene, na²ionale .i comunitare, precum.i de la imperativul p„str„rii echilibrului Óntreprincipalele institu²ii europene.Este evident c„ propunerea de Constitu²ieeuropean„ e un proiect foarte ambi²ios. Este maiambi²ios dec‚t a. fi crezut eu, Ón primul r‚nd. Nueste at‚t de ambi²ios pe c‚t ar fi dorit unii dintrevizionarii Europei unite, dar trebuie s„ fimcon.tien²i c„ este vorba de un parcurs dificil, caretrebuie s„ ²in„ seama de sensibilit„²ile statelorna²ionale .i, din acest punct de vedere, Ón modevident, va trebui s„ lu„m ceea ce este posibilacum. Sunt multe evolu²ii Ón leg„tur„ cu puterile,cu competen²ele Consiliului, ale Comisiei,componen²a parlamentar„. Deocamdat„, eu cred c„putem s„ spunem cel pu²in c„ ideea unui ministrual afacerilor externe al Uniunii Europene reprezint„o certitudine .i ea porne.te din nevoia unei abord„riunitare, Ón condi²iile Ón care, uneori, comisariieuropeni aveau discursuri u.or diferite, ca s„ nuspun mai mult. De aceea, Ón ideea unei abord„ri17Cuv‚nt introductivcomune, aceast„ nou„ institu²ie va fi, Ón mod real,un pas Ónainte.Un ultim capitol al interven²iei mele - schimbulde genera²ii .i responsabilitatea fa²„ de procesulintegr„rii. Genera²ia mea .i a multora dintre ceicare sunt aici a avut .i are ca misiune s„ duc„Rom‚nia la finalizarea procesului de tranzi²ie .i aprocesului de preaderare. Œn 2007 la c‚rm„ va fi,f„r„ Óndoial„, o nou„ genera²ie, format„ din oamenicare Ón mod evident, dup„ aproape 20 de ani de laschimb„rile din 1989, vor fi marca²i, Ón primulr‚nd, de studiile lor realizate Ón ²„rile UniuniiEuropene, Óntr-un spa²iu de valori, mecanismeeconomice .i sociale comune. De aceea, vorbescdespre schimbul de genera²ii pornind de la ideea c„noi trebuie s„ ajut„m aceast„ nou„ genera²ie s„administreze direct, s„ intre direct Ón administrareaproblemelor atunci c‚nd Rom‚nia va fi membru alUniunii Europene. De aici, responsabilitateanoastr„ Ón aceast„ perioad„ Ón care ar trebui s„ nufacem prea multe gre.eli, ci ar trebui s„ permitem.i s„ Óncuraj„m programe de schimburiuniversitare, burse c‚t mai numeroase pentru cei

care vor avea aceste responsabilit„²i la orizontulanului 2007.De aceea, am Óncurajat acest program .i unprogram de masterat care s„ exprime solu²ii, dar, Ónprimul r‚nd, s„ fie pentru preg„tirea unor tinerioameni politici sau, pur .i simplu, a unor exper²i.Œnt‚rzierile noastre au fost cauzate, adeseori, defaptul c„ am tot inventat lupte, un fel de donquijotism care viza diverse teme, Ón special dintrecut. Ani de zile s-a Óncercat s„ se realizeze18Europa quo vadis?procesul comunismului. A fost o perioad„ lung„ Óncare s-a discutat despre procesul Securit„²ii.Corup²ia a devenit, la un moment dat, un arhetip, otem„ care s„ merite din nou dezbateri ample, Óncare nu .tiam .i nu .tim ce anume vrem s„rezolv„m, care anume este problema, vrem doar s„ne vulnerabiliz„m, vrem s„ ne cre„m un anumit tipde imagine sau, p‚n„ la urm„, Óncerc„m pas cu pass„ rezolv„m ni.te probleme care sunt inerente Ónmodernizarea societ„²ii. Cei mai mul²i din fostaSecuritate, Ón primul r‚nd datorit„ v‚rstei, au ie.itdin structurile respective. Multe dintre lucruri serezolv„ inerent .i trebuie s„ Ón²elegem c„schimbarea aceasta de genera²ii .i rezolvarea unoradintre problemele fire.ti de pe agenda societ„²ii facca multe dintre temele anterioare de dezbateri s„par„ lipsite de sens. C„ au fost lucrurile rele Óntrecut .tim. Œn fiecare ²ar„, Ón fiecare societate, lanivel global, peste tot au fost lucruri rele. Problemaeste s„ ne concentr„m asupra viitorului .i s„Óncerc„m s„ g„sim solu²ii pentru agenda depriorit„²i a popula²iei.De aceea, stima²i colegi, dragi studen²i, vreau s„v„ Óncurajez s„ privi²i cu mult„ prietenie spreUniunea European„, s„ considera²i c„ eforturileacestea sunt absolut necesare .i c„ investi²iile pecare le facem la nivel politic, la nivel educa²ionalnu vor fi niciodat„ suficient de mari pentru a neatinge aceste obiective.V„ mul²umesc foarte mult pentru aten²ie!19Cuv‚nt introductiv20DE LA IDEEA EUROPEANv

LA EUROPA COMUNITv.ILORFlora Lewis avea dreptate atunci c‚nd spunea c„a-²i propune s„ scrii despre Europa modern„ este unproiect at‚t de vast .i de ambi²ios Ónc‚t mereu Ó²iapare tenta²ia s„-l p„r„se.ti. Dar fiind european .itr„ind o perioad„ dintre cele mai complexe .idinamice ale devenirii Europei, medita²ia despretrecutul, prezentul .i viitorul civiliza²iei europeneeste, p‚n„ la urm„, .i o obliga²ie a asum„riiparticip„rii la transform„rile structurale care vormarca destinul nostru .i al copiilor nostri. C„ci de laEuropa miturilor grece.ti .i Imperiul Roman p‚n„ laidealul unit„²ii cre.tine sau al Imperiului lui Carol alII-lea, trec‚nd prin Rena.tere .i Revolu²ia Industrial„pentru a tr„i zbuciumul secolului al XX-lea,continentul nostru a str„b„tut etape istorice deacumul„ri care s„-i precizeze nu doar caracteristicievolutive de civiliza²ie, ci o adev„rat„ identitateeuropean„ Ón contextul dezvolt„rii civiliza²ieiuniversale.21

Precursori ai ideii unei Europe unite(sec. XIV-XVIII)Men²iuni ale unei Europe unite se g„sesc ÓnîDivina Comedie” a lui Dante Alighieri, carevedea realizarea unei Europe unificate construit„numai sub domina²ia unui suveran aflat deasupracelorlal²i suverani. Dante considera c„ popula²iaEuropei are Ón comun o limb„ (latina) .i chiar omoned„ puternic„ (aceasta putea fi florinul care,datorit„ influen²ei negustorilor florentini, avea ocircula²ie Óntins„ Ón Óntreaga Europ„).Œn secolul al XVII-lea, Ducele de Sullyimagineaz„ îun corp politic al tuturor statelor Europeicare s„ poat„ produce Óntre membrii s„i o paceinalterabil„ .i un comer² perpetuu”(îGrand Dessin”).Abatele de Saint-Pierre (sec. XVIII) a propus oconfedera²ie pacific„ bazat„ pe o alian²„ etern„,irevocabil„, a suveranilor, condus„ de o adunare areprezentan²ilor acestora, care s„ serveasc„interesului fiec„rui Stat Membru .i, totodat„,confedera²iei.Immanuel Kant elaboreaz„, Ón 1795, un îProiectde pace etern„”, propun‚nd o federa²ie de statelibere, fondate pe o constitu²ie de tip republican.Secolul XIX –Europa statelor na²ionale suverane

Secolul al XIX-lea, de.i supranumit îsecolulna²ionalismelor”, a adus o formulare care va fifolosit„ deseori de-a lungul timpului. Victor Hugospunea: îVa veni o zi c‚nd vom vedea aceste dou„grupuri imense, Statele Unite ale Americii .iStatele Unite ale Europei, unul Ón fa²a celuilalt,Óntinz‚ndu-.i m‚inile unul celuilalt peste m„ri,22Europa quo vadis?schimb‚nd produse, comer², industrie, arte,genii...” (Discurs rostit la al treilea CongresInterna²ional de Pace, Paris, 1849). Sintagmautilizat„ de Hugo, îStatele Unite ale Europei”, .i-ag„sit locul .i Ón discursul politic al lui AristideBriand (1929, Societatea Na²iunilor) .i al luiWinston Churchill (1946, Zurich).Napoleon a fost primul lider al unui stateuropean modern care a Óncercat unificareaEuropei. Proiectul s„u de a aduce Óntreg continentulsub o singur„ autoritate, cea a Fran²ei, Ómpotrivavoin²ei popoarelor europene, a avut consecin²eextrem de profunde, determin‚nd, printre altele,explozia na²ionalismelor europene. La Congresulde la Viena (1815), Talleyrand definea Europa cafiind îun sistem permanent de garan²ie comun„ .ide echilibru general”. Actul final de la Viena este,Ón fapt, o adev„rat„ cart„ politico-teritorial„ aEuropei. Concertul European instituit atunci secaracteriza prin solidaritate, bazat„ pe legitimitate.i echilibru, care este cel mai puternic punct desprijin al p„cii. Europa trebuia s„ garantezefrontierele .i regimurile, ca .i pacea pe continent.Planul lui Saint-Simon (1814) prevedea construc²iaEuropei Ón jurul unei alian²e Fran²a-Anglia, condus„de un monarh, îlider .tiin²ific .i politic”. Ea eradeterminat„ de transform„rile survenite Ón rela²iiledintre na²iuni, ca urmare a industrializ„rii .i aextinderii rela²iilor economice. Acestei alian²e i seputeau al„tura .i alte state, pe m„sur„ ce se eliberau .iÓ.i creau institu²ii reprezentative.Romanticii considerau crearea unit„²ii europeneca pasul natural care urma cre„rii statelor na²ionale23De la ideea european„ la Europa comunit„²ilorpentru care luptau – Mazzini, Ón Italia, formeaz„ Ón1834 mi.carea îT‚n„ra Europ„”, cu credin²a c„

apari²ia unit„²ilor na²ionale anticipeaz„ îmareafedera²ie european„”.Pentru Bismarck, îindispensabilele elementepolitice europene” erau alian²ele, menite s„conserve un sistem de state istorice. Statele, .i nuvreo autoritate superioar„, moral„ sau juridic„,european„, erau principii ale ordinii .i puterii.Au urmat alte propuneri de unificare acontinentului, Ónaintate fie de muncitoriiinterna²ionali.ti ai lui Marx, fie de europeni.tiiap„ru²i dup„ r„zboiul franco-prusac din 1870 saude visul unei îfedera²ii de federa²ii” al luiProudhon. E.ecul lor este cauzat de concep²iautopic„ a ideii europene, ca poten²ial punct final alîp„cii de fier” men²inut„ prin complicata re²ea dealian²e ini²iat„ de Bismarck.Ideea european„ Ón secolul al XX-leaDup„ Primul R„zboi Mondial, au fost propusemai multe proiecte de unificare a Europei. Europasecolului XIX a devenit îb„tr‚na Europ„”, sl„bit„de confruntarea na²ionalismelor .i p„r‚nd a fi Ónc„utarea unei noi identit„²i. Europa sistemuluiversaillez era Óncorsetat„ de propriile-i reguli,aceast„ stare de fapt determin‚nd conturarea unorplanuri de a reconstrui Europa (planul uneiconfedera²ii europene, exprimat de contele RichardCoudenhov-Kalergi, Ón cartea sa îPan-Europa”ap„rut„ Ón 1923; planuri de uniune economic„, depia²„ extins„ .i de integrare industrial„ ale mediilorde afaceri .i a marii industrii). Œn 1926 a fost24Europa quo vadis?semnat un acord, care instituia un Consor²iu alO²elului franco-german.Œn Rom‚nia unificat„, Constitu²ia adoptat„ Ón1923 se Ónscria Ón drumul european al ²„rii, mai alesdin punctul de vedere al mentalit„²ilor elitelorculturale, academice, economice .i politice. Œnacest sens, revista Ideea European„, condus„ deConstantin R„dulescu-Motru, a fost promotoareami.c„rii europene, care a sintetizat pa.ii Óntreprin.ide societatea rom‚neasc„ Ón direc²ia moderniz„rii .idezvolt„rii societ„²ii Ón sens european.Cea mai ilustrativ„ form„ a ideii europene Ónperioada interbelic„ o constituie discursul ministruluide externe francez, Aristide Briand, Ón fa²a Adun„rii

Generale a Societ„²ii Na²iunilor (1929), propun‚nds„ fie construit îun fel de leg„tur„ federal„” Óntrena²iunile europene. Memorandumul s„u nu a g„sitÓns„ un prea important ecou Ón cancelariile britanice,germane sau italiene.Spre sf‚r.itul celui de Al Doilea R„zboi Mondial(septembrie 1944), reprezentan²ii diferitelormi.c„ri de rezisten²„ europene (al c„rorreprezentant, Altiero Spinelli, va fi peste mai multde treizeci de ani comisar european), reuni²i ÓnElve²ia, au elaborat un program european carestatua c„ îeste imposibil de construit o Europ„prosper„, democratic„ .i pacific„ sub forma uneireuniuni de state suverane, separate prin frontierepolitice .i vamale”, afirm‚nd c„ doar o federa²ieeuropean„ ar putea Ónl„tura cauzele celor dou„r„zboaie mondiale.La sf‚r.itul celui de Al Doilea R„zboi Mondial,ideea unei forme de unitate european„ a fost25De la ideea european„ la Europa comunit„²ilorvehiculat„ ca motor al p„cii pe continent. Œnseptembrie 1946, Winston Churchill a rostit vestituldiscurs de la Universitatea din Zürich, Ón care sus²ineaideea unor îState Unite ale Europei”, construite Ónjurul Fran²ei .i Germaniei, sub auspiciile MariiBritanii .i ale SUA. Marea Britanie nu renun²a niciacum la politica de distan²are, evit‚nd implicareadirect„ Óntr-un astfel de proiect, rezum‚ndu-se doar laa-l în„.i”. Dup„ interven²ia lui Churchill, mi.c„rilefederaliste au Ónceput s„ se fac„ sim²ite Ón lungul .ilatul Europei. Uniunea European„ a Federali.tilor,Ónfiin²at„ la sf‚r.itul lui 1946, la Paris, Mi.careaSocialist„ pentru Statele Unite ale Europei, UniuneaParlamentelor Europene, toate acestea se datoreaz„Ón parte aceluia.i fost prim-ministru britanic.Din frem„tarea de idei Ón favoarea îUniuniiEuropene”, coagulate Óntr-un Comitet Interna²ionalal Mi.c„rilor pentru Unitatea Europei .i reunite laîCongresul Europei” (Haga, 7 mai 1948), s-a n„scutConsiliul Europei, la 5 mai 1949, un organisminterna²ional cu rol consultativ, ca o adunareparlamentar„ de cooperare Ón domeniul politic,cultural .i social, dar a c„rei autoritate a r„maslimitat„ din punctul de vedere al ac²iunilor practice.Œn mod ironic Óns„ primele planuri concrete

pentru unificarea Europei Occidentale au apar²inutamericanilor. F„r„ a supraestima contribu²iaamerican„, trebuie s„ recunoa.tem faptul c„ planulMarshall (enun²at la 7 iunie 1947), numit astfeldup„ secretarul de stat american din Administra²iaTruman, a avut o contribu²ie important„ lacoagularea intereselor economice ale statelorbeneficiare. Pentru c„ Marea Britanie a fost26Europa quo vadis?reticent„ Ón a acorda puteri reale Organiza²ieiEuropene de Cooperare Economic„, creat„ pentru apune Ón practic„ planul american, greutateacooper„rii a c„zut pe umerii Fran²ei.Aceasta era preg„tit„ pentru noua situa²ie. Dac„,Ón timpul r„zboiului, Ón Fran²a se vehicula ideeacontrolului total asupra regiunii industriale Ruhr,datorit„ interven²iei americane acest limbaj radical afost abandonat Ón favoarea unei organiza²iisuprana²ionale care s„ aib„ controlul asupraproduc²iei .i desfacerii de c„rbune .i o²el. Ajutorulamerican a adus astfel un sprijin important planuluiMonnet (durata planului francez a fost chiarprelungit„ pentru a coincide cu cea a planuluiMarshall). Œn acela.i timp, execu²ia .i reu.ita acestuiplan depindeau Ón mare m„sur„ de obiectivelesiderurgiei franceze, care era acum Óndemnat„ s„ legestr‚ns perspectivele de modernizare de resurselevitale ale industriei c„rbunelui .i o²elului din Ruhr.Nici OECE, apoi îmo.tenitoarea” sa, OCDE(Organiza²ia de Cooperare .i Dezvoltare din Europa),.i nici Consiliul Europei nu aveau caractersuprana²ional, statele Europei refuz‚nd s„ cedeze vreunatribut al suveranit„²ii lor na²ionale. Startul construc²ieieuropene a fost dat de ministrul de externe francez,Robert Schuman, Ón data de 9 mai 1950, printr-undiscurs Ón care propunea crearea unei îÓnalte autorit„²i”suprana²ionale, care s„ dirijeze produc²ia .i desfacereac„rbunelui .i o²elului din Europa.Planul SchumanRobert Schuman prezenta la acea dat„ un planpus la punct de Jean Monnet. Autoritatea suprem„27De la ideea european„ la Europa comunit„²iloral c„rei obiectiv era controlul produc²iei de c„rbune.i o²el nu acoperea la Ónceput dec‚t Fran²a .i

Germania, dar era deschis„ .i particip„rii altor stateeuropene. Propunerea sa se baza, Ón fond, pe odilem„. Pe de o parte, era nerezonabil„ impunereaunor controale unilaterale Ón Germania; pe de alt„parte, era Ónc„ prea proasp„t„ amintirea r„zboiuluica libertatea total„ de mi.care a Germaniei s„ nu fieperceput„ ca o poten²ial„ amenin²are la adresap„cii. Singura ie.ire din acest impas consta Ónintegrarea Germaniei, la nivel politic .i economic,Óntr-o comunitate european„ solid structurat„.Discursul Schuman venea pe nea.teptate chiar .ipentru propria ²ar„, c„ci nici administra²iileimplicate .i nici cei care conduceau industriilesiderurgic„ .i carbonifer„ nu fuseser„ informa²i.Ideea integr„rii regionale a industriei grele nu eranou„: cancelarul Adenauer propusese Ón 1949 oîasociere de drept interna²ional pe baz„ decooperare”, Ón care îGermania ar participa curegiunea Ruhr, Fran²a cu minereul din Lorena,Fran²a, Germania, Saarland, Luxemburg, Belgia cuindustriile lor grele”; apoi, ideea fusese reluat„ Óncadrul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei.Planul Schuman asocia aceast„ solu²ie tehnic„unei perspective politice mai vaste. Scopurile saleerau ambi²ioase, pe m„sura speran²elor dereconciliere franco-german„ ale ministruluifrancez. Este important, spunea el, îs„ se realizezeprimele fundamente concrete ale unei federa²iieuropene indispensabile pentru men²inerea p„cii”.Cu toate c„ recuno.tea c„ Europa înu poate ficonstruit„ dintr-o dat„”, ci prin îrealiz„ri concretecare vor crea mai Ónt‚i o solidaritate de fapt”, iar28Europa quo vadis?institu²iile sunt abia schi²ate, noua Autoritate aveaatribu²ii suprana²ionale, iar deciziile sale îvorconstr‚nge Fran²a, Germania .i statele care voradera”.Planul Schuman a devenit realitate Ón data de 18aprilie 1951 c‚nd, la Paris, cele .ase statefondatoare (Belgia, Fran²a, Germania, Italia,Luxemburg .i Olanda) au semnat Tratatulinstituind Comunitatea European„ a C„rbunelui .iO²elului (CECO). Acesta a intrat Ón vigoare la datade 23 iulie 1953.Bibliografie

Briand, Aristide (1930), The Briand Memorandum,Leiden University - Historical InstituteChurchill, Winston (1946), Speech at theUniversity of Zürich, Zürich, Europa InstitutCoudenhove-Kalergi, Richard D. (1923), Pan-Europa, GenevaCourty, Guillaume / Devin, Guillaume (2001), LaConstruction européenne, Paris, La DécouverteKant, Immanuel (1795), Perpetual Peace,Indianapolis, Hackett Pub Co, 1983Lewis, Flora (1992), Europe – Road to Unity,Simon&Schuster, New YorkR„dulescu-Motru, Constantin (1919), IdeeaEuropean„, Ón Ideea European„, nr. 129De la ideea european„ la Europa comunit„²ilorSaint-Simon, Henri de (1814), La réorganisationde l’Europe, Ón G. Ionescu (red.) The PoliticalThought of Saint-Simon, London, 1976Schuman, Robert (1950), La DéclarationSchuman, Paris, 9 mai 1950Zorgbibe, Charles (1993), Histoire de la constructioneuropéenne, Paris, Presses Universitaires de France30Europa quo vadis?DE LA TRATATELECOMUNITv.ILORLA TRATATUL DE LA NISA –O INCURSIUNELEGISLATIV- INSTITU.IONALvDe.i geneza Uniunii Europene se situeaz„ Óneuforia federalist„ care caracteriza perioadapostbelic„, iar inten²ia statelor a fost de a realiza ouniune politic„, din cauza suspiciunii manifestatede unele state europene de a nu-.i pierdesuveranitatea, integrarea european„ s-a men²inutmult„ vreme Ón limite eminamente economice.Principalii ini²iatori ai Tratatului de la Paris,.eful Planului de Modernizare .i Echipamente alFran²ei, Jean Monnet .i ministrul francez deexterne, Robert Schuman apar²ineau curentuluifederalist .i au considerat acest prim pas piatra detemelie a unui edificiu mult mai vast.Tratatul instituind Comunitatea European„a C„rbunelui .i O²elului a fost semnat la 18aprilie 1951 de reprezentan²ii Fran²ei, Germaniei,

Italiei .i ²„rilor Benelux .i viza îplasarea produc²iei31franco-germane de c„rbune .i o²el sub o Œnalt„Autoritate comun„, Óntr-un organism deschisparticip„rii celorlalte ²„ri ale Europei” (RobertSchuman, Declara²ia de la 9 mai 1950).Din 1950 exista Óns„ proiectul unei organiza²iimult mai ambi²ioase: sub presiunile acelora.ifederali.ti, la 26 mai 1952 era semnat, Óntre Cei™ase, Tratatul instituind Comunitatea European„ deAp„rare, sub forma unei organiza²ii suprana²ionalecuprinz‚nd un Comisariat, un Consiliu de Mini.tri,o Curte de Justi²ie .i o Adunare Parlamentar„.O autoritate militar„ comun„ la nivel europeanavea Ón subordonare trupele europene. CooperareaÓn plan militar era completat„ de o Comunitatepolitic„, al c„rui proiect de tratat a fost elaborat deAdunarea Parlamentar„ a CECO, Ón 1953.Comunitatea European„ astfel Ónfiin²at„ aveacompeten²„ general„ Ón domeniile politiciieconomice, al securit„²ii .i al politicii externe,urm‚nd ca Ón doi ani s„ absoarb„ CECO .iComunitatea European„ de Ap„rare.Reg„sim, a.adar, Ón urm„ cu 50 de ani, Ónparlamentele .i guvernele Celor ™ase, acelea.idezbateri aprinse care ast„zi au loc Ón cadrulConven²iei privind Viitorul Europei, pe temaidentit„²ii politice a UE.La momentul acela Óns„ perioada de relaxare Ónplanul interna²ional, determinat„ de moartea luiStalin .i Óncheierea r„zboiului din Coreea, a dus larespingerea celor dou„ noi propuneri de cooperaremai str‚ns„ Óntre Cei ™ase.Nel„s‚ndu-se intimidate de aceste tergivers„ri,Ón 1955, ²„rile Benelux au propus partenerilor din32Europa quo vadis?Comunitatea C„rbunelui .i O²elului s„ mai fac„ unpas pe drumul integr„rii europene, prin Ónfiin²areaunei pie²e comune .i prin dezvoltarea Ón comun aenergiei de transport, a celei clasice .i a celeiatomice. Œn urma Conferin²ei de la Messina (1956),au fost Óncheiate binecunoscutele Tratate de laRoma: Tratatul instituind ComunitateaEconomic„ European„ .i Tratatul instituindComunitatea European„ a Energiei Atomice,

semnate de Cei ™ase Ón martie 1957.Dac„, Ón cazul CECO .i Euratom, statele aupreferat o abordare sectorial„ a cooper„rii, TratatulCEE instituie o nou„ abordare, referindu-se laguvernarea tuturor sectoarelor economice.Pe m„sura Ónaint„rii pe calea integr„rii, seremarc„ un proces al rev„rs„rii competen²elorcomunitare de la un domeniu la altul, proces studiatde .coala neo-func²ionalist„ sub conceptul de spilloverprocess (conform celebrei expresii a lui Haasîcine Óncepe cu un tarif vamal comun va sf‚r.i cu oarmat„ comun„”).Dilemele actuale sunt datorate Ón parte acestuiproces, respectiv faptului c„ proiectul european,edificat pe o viziune predominant economic„, seconfrunt„ ast„zi cu importan²a cov‚r.itoare apoliticului. Este evident c„ trebuie s„ d„m Uniuniio identitate politic„ pe m„sura for²ei saleeconomice .i s„ nu ne am„gim c„ Uniunea poate s„prospere continuu, f„r„ s„ se confrunte .i s„r„spund„ aspectelor pe care le ridic„ globalizarea.P‚n„ la Ónceputul anilor ’70, CEE, de.i eradotat„ cu toate instrumentele necesare unei evolu²iidinamice, a r„mas relativ obscur„, Ón cadrul Óngust33De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisaal unor competen²e pur economice. Orice inten²iide dezvoltare Ón direc²ia unei supranali²ionaliz„riau fost blocate de linia politic„ a deceniuluigaullist. De Gaulle, adept al unei îEurope apatriilor”, a blocat Ón mod constant orice Óncercarece contrazicea propriile sale concep²ii.Este cazul Planului Fouchet (1961-1962), careviza crearea unei Uniuni a Statelor cu scopul de adezvolta o politic„ extern„ .i de ap„rare comun„,prin centralizarea institu²iilor. Interven²iile luiCharles de Gaulle, Ón scopul reorient„rii procesuluide construc²ie european„ de la un caractersuprana²ional la unul interguvernamental, au dus larespingerea planului de c„tre partenerii europeni aiFran²ei.Ulterior, criza îscaunului gol”, Ón 1965, a opusFran²a celor 5 parteneri europeni .i ComisieiEuropene, tot din cauza refuzului manifestat deCharles de Gaulle fa²„ de reformele institu²ionalepropuse de CEE. Trecerea la majoritatea calificat„

a fost considerat„ ca o uzurpare a suveranit„²ii, iarÓnt„rirea competen²elor Parlamentului .i ComisieiEuropene, o Óncercare de consolidare a institu²iilorcare deschid calea unei integr„ri suprana²ionale.Criza îscaunului gol“ a Óncetat prin îcompromisulde la Luxemburg“ (1966), c‚nd Consiliul a statuat,Ón concluziile sale, c„, Ón cazul Ón care sunt Ón jocinteresele foarte importante ale unui partener,membrii Consiliului vor Óncerca s„ ajung„ la solu²iice pot fi adoptate Ón unanimitate. Evenimentul adus la dezvoltarea unei adev„rate culturi a veto-ului,care a obstruc²ionat vreme Óndelungat„ progresulintegr„rii europene.34Europa quo vadis?Abia dup„ Conferin²a de la Haga, din 1969,poate fi observat„ o ad‚ncire real„ a obiectivelorconstruc²iei europene, paralel cu o cre.tere anum„rului de state Ón 1973, c‚nd prima extindere aadus Ón cadrul Comunit„²ii Regatul Unit al MariiBritanii, Irlanda .i Danemarca.Cooperarea politic„ a Ónceput s„ fac„ primii pa.iÓn timp ce dezvoltarea institu²ional„ prindea conturdin ce Ón ce mai mult. Arhitectura institu²ional„european„ Óncepuse cu Tratatul CECO, prin care s-aucreat patru institu²ii: o Œnalt„ Autoritate, alc„tuit„din persoane independente ale Statelor Membre,care administra pia²a comun„; o Adunareresponsabil„ cu controlul politic; un Consiliuspecial al mini.trilor, constitui²i din reprezentan²iai Statelor Membre, .i o Curte de Justi²ie.Tratatele de la Roma preiau modelul CECO, darŒnalta Autoritate prime.te denumirea de Comisie,iar organul interguvernamental (Consiliul de Mini.tri)devine centrul de gravita²ie.Pentru a evita suprapunerea atribu²iilor,Conven²ia de la Roma, semnat„ Ón acela.i timp cutratatele ce instituiau CEE .i CEEA, a dotat celetrei comunit„²i cu o Adunare parlamentar„ comun„(ast„zi Parlamentul European) .i o Curte de Justi²ieunic„. Tratatul de la Bruxelles, din 8 aprilie 1965,cunoscut .i sub denumirea de Tratatul de fuziune, adeterminat crearea unei leg„turi func²ionale Óntrediferitele tratate, rezultatul acestui demers fiindunificarea executivelor (cele trei Consilii de Mini.triCEE, CECO .i CEEA), celor dou„ Comisii (CEE .i

CEEA) .i Œnalta Autoritate (CECO), Ónlocuindu-lecu un Consiliu de Mini.tri .i o Comisie.35De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la NisaCadrul institu²ional european a fost completat Ón1974, c‚nd Statele Membre au recunoscut nevoiaunei abord„ri de ansamblu a problemelor interneimplicate de realizarea unit„²ii europene, precum .ia problemelor externe cu care se confrunt„ Europa,care urmau s„ fie atribuite Consiliului European.Œn consecin²„, Óncep‚nd cu 1975, .efii de state saude guvern se reunesc Ón cadrul ConsiliuluiEuropean pentru definirea liniilor politice generaleale Comunit„²ii.Œn consecin²„, procesele decizionale europene,astfel cum au fost concepute ini²ial, rezult„ dininterrela²ionarea mai multor institu²ii, fiecare curolul s„u distinct: Consiliul European, constituitdin .efii de stat .i de guvern ai Statelor Membre,ale c„ror reuniuni periodice traseaz„ marile linii aleevolu²iei comunitare; Consiliul, alc„tuit din mini.triide specialitate ai Statelor Membre, care de²incvasi-monopolul puterii executive .i legislative;Comisia, cu competen²e de execu²ie .i de preg„tirea legisla²iei; Parlamentul European, ini²ial av‚ndrol consultativ, iar ulterior implicat Ón procesullegislativ .i de control; Curtea de Justi²ie, careasigur„ respectarea tratatelor, considerat„ .iarbitrul apolitic al proceselor decizionale .i, din1975, Curtea de Conturi, îcon.tiin²a financiar„“ aComunit„²ii. La nivel european opereaz„ .i ovarietate de alte organisme, cum ar fi: ComitetulMonetar, Banca Central„ European„, ComitetulRegiunilor, Comitetul Reprezentan²ilor Permanen²ietc., care Óns„ nu vor avea caracteristicile unorinstitu²ii propriu-zise, prin faptul c„ nu pot luadecizii obligatorii, av‚nd Ón general sarcini purconsultative.Œn 1970, Ónlocuirea contribu²iilor financiare aleStatelor Membre cu resursele proprii aleComunit„²ii a inaugurat o nou„ er„ Ón istoriaComunit„²ii. Aceasta a devenit relativindependent„ financiar, iar Tratatul de amendare aanumitor prevederi bugetare ale Tratatelor CECO,CEE .i Euratom .i ale Tratatului de fuziune a dusla cre.terea competen²elor bugetare ale

Parlamentului European.La 20 septembrie 1976, reprezentan²ii ÓnConsiliu ai Statelor Membre au c„zut de acordasupra condi²iilor pentru alegeri directe ÓnParlamentul European .i au semnat Actul privindalegerea reprezentan²ilor Adun„rii prin sufragiuuniversal direct. Primele alegeri au avut loc Ón iunie1979, conferind Comunit„²ilor Europene proprialegitimitate democratic„.Anii ’80 au tins s„ continue aceast„ evolu²ie,inclusiv pe planul extinderii: la Comunitate auaderat Grecia (1981), Spania .i Portugalia (1986).Sosirea nou-veni²ilor nu a fost lipsit„ de dezbateri.i controverse Ón privin²a scopurilor Comunit„²ilor,precum .i Ón privin²a modului de lucru, respectiv defunc²ionare a institu²iilor.Pe de alt„ parte, numeroase ini²iative .i politicicomunitare demarate Ón anii ’70, printre carefaimoasa Cart„ Social„, au ajuns Óntr-un punctmort, de data aceasta din cauza atitudiniiguvernului doamnei Thatcher.37De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la NisaCu toate acestea, tendin²ele de Ónt„rire acooper„rii politice au continuat s„ se manifeste .is„ se materializeze Ón documente emblematice degenul Declara²iei solemne asupra UniuniiEuropene (1983) sau proiectului de Tratatinstituind Uniunea European„ (1984). Cu acestprilej, cei zece .efi de stat .i de guvern .i-auexprimat hot„r‚rea de a ajunge la o abordarepolitic„ comun„ comprehensiv„ .i coerent„,precum .i la voin²a de a transforma Óntregulcomplex de rela²ii dintre Statele Membre Óntr-oUniune European„.Prima mare reform„ a Tratatelor Comunit„²ilor,care a urm„rit s„ compatibilizeze cadrulinstitu²ional cu noile realit„²i, a fost adus„ de ActulUnic European, semnat Ón 1986.AUE a fost adoptat Ón urma constat„rii maimultor deficien²e, printre care: descriereainsuficient„ a cadrului celor patru libert„²ifundamentale, precum .i existen²a unordisfunc²ionalit„²i institu²ionale (blocarea Cur²ii deJusti²ie, puterile limitate ale ParlamentuluiEuropean, rolul prea mare acordat votului unanim

Ón Consiliu).Obiectivul AUE a fost finalizarea a.a-numiteipie²e interne , definit„ ca îo zon„ f„r„ frontiereinterne Ón care este asigurat„ libera circula²ie am„rfurilor, persoanelor, serviciilor .i capitalului“.AUE prevede inter alia institu²ionalizareaConsiliului European, cu rol de impulsionare aplanului politic; o mai mare implicare aParlamentului European Ón procedurile legislative.i introducerea procedurii de cooperare; extinderea38Europa quo vadis?votului cu majoritate calificat„ Ón Consiliu,unanimitatea r„m‚n‚nd Ón principiu; extindereacompeten²elor comunitare la alte domenii:cercetare, mediu, dezvoltare tehnologic„, politic„regional„, sub denumirea de coeziune economic„ .isocial„ ; introducerea de dispozi²ii referitoare lacooperarea european„ Ón domeniul politiciiexterne; cooperarea Ón domeniul politiciieconomice .i monetare; Ónfiin²area unui Tribunalde Prim„ Instan²„ pe l‚ng„ Curtea de Justi²ie aComunit„²ilor Europene.Dar rolul fundamental al AUE a fost acela aldeschiderii unei etape revolu²ionare Ón istoriaComunit„²ii. Cu sprijinul ferm al axei francogermane,animat„ de Mitterand .i Kohl, .i subimpulsurile energice ale Comisiei conduse deJacques Delors, perioada sf‚r.itului anilor ’80 .iÓnceputul anilor ’90 a fost martora realiz„riireformei bugetare, a lans„rii campaniei pentrudefinitivarea pie²ei interne unice ( intrate Ón vigoarela 1 ianuarie 1993) .i pentru acceptarea trecerii laUniunea Economic„ .i Monetar„ .i a marilortransform„ri constitu²ionale aduse de Tratatul de laMaastricht.Semnat la 7 februarie 1992, Tratatul de laMaastricht sau Tratatul asupra UniuniiEuropene (TUE) a constituit un salt fundamentalÓn construc²ia european„, prin îcrearea unei uniunidin ce Ón ce mai str‚nse Óntre popoarele Europei Óncare deciziile sunt luate c‚t mai aproape decet„²eni, conform principiului subsidiarit„²ii“(TUE, Preambul). Acesta a convertit pia²a unic„Óntr-o uniune economic„ .i monetar„, prin39

De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisaasigurarea cadrului legal, a normelor de procedur„.i a condi²iilor necesare pentru lansarea procesuluide introducere a monedei unice.Uniunea European„ este bazat„ pe Comunit„²ileeuropene completate de politicile .i formele decooperare instituite prin TUE, fiind structurat„ petrei piloni.Primul pilon, cu caracter comunitar, decisuprana²ional, reprezint„ ansamblul dispozi²iilorcare se refer„ la Comunitatea Economic„European„, care devine Comunitatea European„,competen²a sa nemaifiind strict economic„, cigeneralizat„. Amendamente sunt aduse .iTratatelor CECO .i Euratom, Óns„ rolul lor esteast„zi practic insignifiant, CECO Óncet‚nd de jures„ mai existe.Tratatul extinde competen²ele Comunit„²iiEuropene Ón privin²a educa²iei, preg„tiriiprofesionale, tineretului, culturii, s„n„t„²ii publice,protec²iei consumatorilor, re²elelor transeuropene(infrastructuri pentru transport, telecomunica²ii .ienergie) .i politicii industriale. Un protocol socialanexat la TUE prevede un acord Óntre StateleMembre care se refer„ Ón special la ameliorareacondi²iilor de via²„ .i de munc„, protec²ie social„,lupta Ómpotriva excluderii.Procedurile decizionale au fost considerabilmodificate, inclusiv Ón sensul acord„rii unui rolsemnificativ Parlamentului European, prinintroducerea procedurii de codecizie.Cel de al doilea pilon, politica extern„ .i desecuritate comun„, este fundamentat pe ideea c„valorile comune Ómp„rt„.ite de diferitele state .i40Europa quo vadis?care reprezint„ un veritabil testament al drepturiloromului, la care se adaug„ .i orientarea lor comun„,trebuie s„ determine na.terea unei atitudini comuneÓn fa²a unor evenimente interna²ionale. PESC esteorganizat„ Ón contextul unei cooper„ri dinamiceÓntre Statele Membre, acompaniat„ de obliga²ia deconsultare a Statelor Membre.Consiliul European este cel care define.teîorient„rile generale“ ale PESC, pe baza c„roraConsiliul Afaceri Externe hot„r„.te, Ón

unanimitate, domeniile ce pot face obiectul uneiac²iuni comune. Pre.edin²ia reprezint„ Uniunea,av‚nd responsabilitatea de a realiza ac²iuneacomun„. Comisia poate, ca .i orice Stat Membru,s„ sesizeze Consiliul asupra oric„rei probleme Ónacest domeniu .i s„ vin„ cu propuneri pentruConsiliu, av‚nd .i drept de ini²iativ„ Ón acest sens.Cel de al treilea pilon, Justi²ia .i AfacerileInterne, func²ioneaz„ dup„ un model de cooperareinterguvernamental„ Ón materie judiciar„,poli²ieneasc„ .i vamal„. Dreptul de ini²iativ„apar²ine Statelor Membre .i Comisiei; Consiliulmini.trilor poate adopta, Ón unanimitate, pozi²iicomune, decizii cadru Ón scopul armoniz„rii legilor.i regulamentelor Ón Statele Membre, deciziiobligatorii Ón orice alt domeniu apar²in‚nd de acestpilon, precum .i conven²ii pe care le recomand„Statelor Membre spre adoptare. Un Comitet deCoordonare, compus din Ónal²i func²ionari, are camisiune formularea de avize destinate Consiliului,precum .i preg„tirea lucr„rilor acestuia.Œn afar„ de PESC .i JAI, Comunitatea .i-aextins Ón mod considerabil competen²ele. A fost41De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisaintrodus„ cet„²enia european„ Ón scopul Ónt„ririiprotec²iei drepturilor .i intereselor resortisan²ilorStatelor Membre .i s-a stabilit trecerea la UniuneaMonetar„.Ratificarea TUE s-a izbit Ón interiorul StatelorMembre de obstacole cauzate, Ón parte, de temereade pierdere a identit„²ii na²ionale, obstacole care aufost pe punctul de a determina respingerearatific„rii. Efectele politicilor restrictive impuse deatingerea criteriilor de convergen²„ stabilite laMaastricht au exacerbat aceast„ reac²ie. Œn fine,dispari²ia lui Mitterrand a dus la o r„sturnare aatitudinii oficiale franceze .i, implicit, la blocareadinamicii integra²ioniste a axei franco-germane.Dificult„²ile Ónt‚mpinate la ratificarea TUE audemonstrat cu claritate faptul c„ cet„²enii trebuiauimplica²i Ón activit„²ile institu²iilor Comunit„²ii.De.i Tratatul UE stipuleaz„ faptul c„ deciziiletrebuie luate îc‚t mai deschis posibil .i c‚t maiaproape de cet„²ean“, acesta nu a dus la o mai maretransparen²„ a mecanismelor de func²ionare a UE.

Un nou moment esen²ial pentru viitorulprocesului de integrare este iunie 1993, c‚nd laConsiliul European de la Copenhaga .efii de state.i guverne au decis asupra cerin²elor economice .ipolitice pe care statele din Europa Central„ .i deEst (ECE) trebuiau s„ le Óndeplineasc„ pentruacceptarea lor ca membre. Semnificativ a fostfaptul c„ s-a recunoscut necesitatea unor preg„tiriinterne prealabile .i la nivelul UE pentru primireanoilor membri. Aceast„ leg„tur„ dintre preg„tirileinterne ale UE .i procesul de extindere a fostreiterat„ de c‚teva ori, inclusiv la Consiliul42Europa quo vadis?European de la Essen, din decembrie 1994, c‚nd s-aanun²at elaborarea unei strategii de preaderare, cares„ preg„teasc„ statele din ECE pentru a deveniviitoare membre. Momentul Essen a legat,totodat„, negocierile de aderare de reformainstitu²ional„ a UE.Œn 1995, Uniunea European„ s-a extins cu Ónc„trei state: Austria, Finlanda .i Suedia. Momentul afost precedat de Óngrijor„ri serioase Ón r‚ndulStatelor Membre. PE a amenin²at cu retragereaaprob„rii sale Ón cazul Ón care nu sunt luatem„surile necesare pentru asigurarea eficien²eiproceselor decizionale, accept‚nd, Ón cele dinurm„, c„ aceast„ reform„ va avea loc doar dup„aderare. Extinderea din 1995 s-a desf„.uratconform practicilor anterioare de schimbare puraritmetic„ a aranjamentelor institu²ionale, duc‚nd,chiar .i Ón aceste condi²ii, la o disput„ intern„privind ridicarea pragului pentru blocareaminorit„²ii, Ón cazul votului cu majoritate calificat„.Preg„tirea cadrului institu²ional pentrucontinuarea extinderii, prin includerea ²„rilor dinCentrul .i Estul Europei, precum .i des„v‚r.ireareformelor destinate s„ apropie Uniunea decet„²enii s„i .i s„ consolideze capacitatea deac²iune extern„ a Uniunii, urmau s„ fie Óncredin²ateunei noi Conferin²e Interguvernamentale,convocat„ prin TUE.Inaugurarea formal„ a CIG a avut loc subpre.edin²ia italian„, Ón martie 1996, dar preg„tirileini²iale Óncepuser„ cu c‚²iva ani Ón urm„ cupublicarea documentelor, a declara²iilor politice .i

preg„tirea popula²iei prin intermediul mass-media.43De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la NisaDup„ negocieri Óndelungate, modific„ri .i orenumerotare a articolelor, versiunea final„ aTratatului de la Amsterdam a fost semnat„oficial Ón octombrie 1997.Rezultatele conferin²ei interguvernamentale aufost Óns„ mult sub a.tept„ri, principalele deciziifiind am‚nate pentru un viitor incert.Principala modificare operat„ de Conferin²aInterguvernamental„ asupra tratatelor const„ Ónintroducerea, pe baza unei propuneri francogermane,a conceptului flexibilit„²ii, Ón sensulaccept„rii unei îcooper„ri mai str‚nse“ a unui grupde state hot„r‚te s„ ating„ un nivel mai ridicat deintegrare f„r„ ca progresul Ón aceast„ direc²ie s„mai fie condi²ionat de a.teptarea celorlalte StateMembre. Exist„ totu.i c‚teva limit„ri: pentrudemararea unei astfel de cooper„ri este nevoie departiciparea majorit„²ii statelor Uniunii; exist„restric²ii asupra domeniilor care pot fi afectate deastfel de ini²iative; iar orice Stat Membru careconsider„ c„ interesele sale vitale ar fi afectate deinstaurarea unei cooper„ri de acest gen poate blocaini²iativa respectiv„.Pentru statele candidate din UE, conceptul deflexibilitate implic„ Óns„ .i spectrul marginaliz„riisau a statutului de membru de categoria a doua,care le-ar exclude din domenii Ón care aderarea lorar crea presiuni asupra bugetului UE.Œn ceea ce prive.te reforma institu²iilor, singurulprogres Ónregistrat Ól reprezenta extindereaparticip„rii directe a Parlamentului European Óndomeniul legislativ prin aplicarea procedurii de codecizieunui num„r de noi domenii, f„r„ a se44Europa quo vadis?proceda .i la o extindere semnificativ„ a votului cumajoritatea calificat„.Problema principal„ – preg„tirea institu²iilorcomunitare pentru o Uniune extins„, Ón contextulnemul²umirilor manifestate de c„tre statele mari Ónleg„tur„ cu reducerea reprezent„rii lor Ón pondereavoturilor din Consiliu – a fost am‚nat„. S-a decis castatu-quo-ul s„ fie men²inut p‚n„ la prima

extindere; dac„ aceasta va presupune cel mult cincinoi membri, statele mici vor p„stra un comisar, Óntimp ce statele mari vor renun²a la unul din cei doicomisari actuali Ón schimbul unor compensa²iitraduse prin m„rirea ponderii voturilor lor ÓnConsiliu. Cu un an Ónainte ca prima sau a douaextindere s„ aduc„ num„rul Statelor Membre lapeste 20, va fi efectuat„ o revedere global„ adispozi²iilor din tratate privind compunerea .ifunc²ionarea institu²iilor. La r‚ndul ei, Comisia Ó.iva reorganiza func²ionarea Ónainte de anul 2000.Dezbaterile din cadrul CIG au exprimat uneletendin²e Óngrijor„toare pentru sistemul decizionaleuropean. Œn primul r‚nd, includerea Comisiei Ónecua²ia reprezent„rii na²ionale reprezint„ oprovocare pentru independen²a Comisiei .i reflect„o lips„ de considera²ie pentru preocuparea luiMonnet de a crea un organ colegial eficient .icoeziv. Œn al doilea r‚nd, accentul pus pe pondereavoturilor Ón contrast cu practica anterioar„ deutilizare redus„ a votului formal reflect„ odiminuare a Óncrederii Ón solidaritatea mutual„.Tratatul mai con²ine dispozi²ii care vizeaz„cre.terea protec²iei drepturilor fundamentale .iconsolidarea dimensiunii sociale a UE,45De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisacomunitarizarea politicilor de imigrare, de azil, deviz„ .i de trecere a frontierelor externe .i am„surilor de cooperare judiciar„ Ón materie civil„,crearea unui spa²iu de libertate, securitate .i justi²iepe teritoriul Uniunii; Óncorporarea acquis-uluiSchengen Ón acquis-ul Uniunii Europene.Politica Extern„ .i de Securitate Comun„ aÓnregistrat, la r‚ndul ei, c‚teva modific„ri. A fostinstaurat„ o unitate de alert„ .i analiz„ colectiv„ aevenimentelor interna²ionale. Secretarul general alConsiliului devine Œnaltul Reprezentant pentruPESC. Pe de alt„ parte, a fost introdus conceptul deîab²inere constructiv„“ pentru a permite statelorcare nu agreeaz„ o anumit„ ini²iativ„ s„ nu osus²in„, dar s„ permit„ derularea ei de c„tre ceilal²imembri. Prin Tratatul de la Amsterdam, UniuneaEuropei Occidentale devine component„ a politiciide ap„rare a Uniunii, fiind responsabil„ s„elaboreze .i s„ pun„ Ón practic„ deciziile .i ac²iunile

Uniunii care au implica²ii Ón domeniul ap„r„rii.Tratatul de la Amsterdam a introdus, totodat„, onou„ competen²„ pentru Consiliul European:determinarea existen²ei unei Ónc„lc„ri grave .ipersistente de c„tre un Stat Membru a principiilorlibert„²ii, democra²iei, respectului pentru drepturileomului .i pentru libert„²ile fundamentale .i alestatului de drept, principii comune tuturor StatelorMembre.Nu poate trece neobservat„ ponderea foartemare a declara²iilor (51) Ón raport cu volumultextelor obligatorii sub raport juridic. Orgoliilena²ionale au trebuit, .i ele, s„ fie menajate: Belgiaa impus includerea unei declara²ii asupra sportului,46Europa quo vadis?Regatul Unit .i Austria a unui protocol asuprabun„st„rii animalelor, iar Fran²a a unor declara²iiasupra teritoriilor de peste m„ri.Œn fine, pot fi remarcate fragmente care relev„ ore²inere fa²„ de ad‚ncirea integr„rii: art. 8 a fostmodificat prin inserarea frazei îCet„²enia Uniuniicompleteaz„ cet„²enia na²ional„ .i nu o Ónlocuie.te“;Declara²ia asupra art. J.14 .i K.10 subliniaz„ c„îdispozi²iile acestor articole nu antreneaz„ nici untransfer de competen²e de la Statele Membre c„treUniune“.Tratatul de la Amsterdam a l„sat nerezolvatetrei probleme esen²iale Ón perspectiva extinderiiComunit„²ii: alc„tuirea institu²iilor, Ón specialm„rimea Comisiei, ponderea voturilor Ón Consiliu.i extinderea votului cu majoritate calificat„.Solu²ionarea acestor probleme a revenitConferin²ei Interguvernamentale de la Nisa, care .i-aÓncheiat lucr„rile la data de 11 decembrie 2000.Tratatul de la Nisa a fost semnat Ón februarie 2001.i a intrat Ón vigoare la 1 februarie 2003, fiind alpatrulea tratat Ón decursul a 13 ani.Tratatul introduce c‚teva modific„riinstitu²ionale, precum .i ale mecanismelor de luarea deciziilor, printre care, cele mai importante serefer„ la: votul majorit„²ii-calificate .i procedura deco-decizie; ponderea voturilor Ón Consiliu;compunerea Comisiei .i a Parlamentului European,precum .i cooperarea mai str‚ns„.Principiile .i metodele aplicabile de la data

extinderii UE sunt stipulate Óntr-un protocol anexat.i Ón Declara²ia asupra extinderii UE, care stabile.tenecesitatea de adoptare a unei pozi²ii comune a47De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la NisaStatelor Membre Ón cursul negocierilor de aderarecu statele candidate. Num„rul locurilor Ón PEpentru noile State Membre, num„rul voturiloralocate acestora Ón cadrul Consiliului .i, Ón special,pragul majorit„²ii calificate aplicabil Ón viitor vor filegal determinate Ón tratatele de aderare.Modific„rile operate de Tratatul de la Nisaasupra alc„tuirii Comisiei, precum .i pondereavoturilor vor fi aplicabile doar din 2005, iar nouacompunere a PE va fi operabil„ Óncep‚nd cualegerile din 2004. Pentru statele candidate carevor adera Ónainte de aceste date, num„rulparlamentarilor europeni, al comisarilor, voturile ÓnConsiliu .i pragul majorit„²ii calificate vor fistabilite de tratatele de aderare, p‚n„ la intrarea Ónvigoare a noilor reguli.Tratatul introduce o nou„ distribuire a locurilorÓn Parlamentul European, aplicabil„ Óncep‚nd cualegerile din 2004. Num„rul maxim de parlamentarieuropeni va cre.te de la 700 la 732.Tratatul a extins responsabilit„²ile PE prinl„rgirea ariei de aplicare a procedurii de co-decizie.i prin instituirea obliga²iei de a solicita PE acordulÓn cazul stabilirii unei cooper„ri mai str‚nse Óndomeniile aflate sub inciden²a procedurii de codecizie.Num„rul de voturi alocat fiec„rui Stat MembruÓn cadrul Consiliului va cre.te Óncep‚nd cu1 ianuarie 2005, cre.terea fiind mai pronun²at„pentru Statele Membre cele mai populate. Pragulde majoritate calificat„ s-a aflat Ón centruldezbaterilor, compromisul final fiind extrem decomplex. Tratatul prevede, de asemenea,48Europa quo vadis?posibilitatea pentru un Stat Membru din Consiliu s„solicite a se verifica dac„ majoritatea calificat„reprezint„ cel pu²in 62% din totalul popula²iei dinUE, Ón caz contrar decizia neput‚nd fi adoptat„.Œncep‚nd cu anul 2005, fiecare Stat Membru vaavea un singur reprezentant Ón Comisia European„.Statele Membre mai mari pierd astfel posibilitatea

de a propune un al doilea membru, indiferent denum„rul Statelor Membre la data respectiv„.O dat„ cu extinderea Uniunii Europene la 27 destate, unele State Membre nu vor mai aveareprezentant Ón Comisie. Comisarii vor fi selecta²iprintr-un sistem de rota²ie, decis cu votulunanimit„²ii Ón Consiliu.CIG a decis modificarea procedurii de alegere acomisarilor, astfel Ónc‚t, pe viitor, alegerea Pre.edinteluiva fi de competen²a Consiliului European,care decide cu majoritate calificat„. ConsiliulEuropean desemneaz„, de comun acord cu pre.edintele,celelalte personalit„²i pe care inten²ioneaz„s„ le numeasc„ membri ai Comisiei, pe bazapropunerilor Ónaintate de fiecare Stat Membru.Scopul pentru care s-a prev„zut obliga²iaprezent„rii de propuneri a fost acela de a nupermite Consiliului desemnarea unor membri aiComisiei care nu sunt propu.i de guvernul StatuluiMembru ai c„rui cet„²eni sunt. Dup„ aprobareaParlamentului European, pre.edintele .i ceilal²imembri ai Comisiei sunt numi²i, de comun acord,de c„tre guvernele Statelor Membre.CIG a adus c‚teva schimb„ri majore .i Ónprivin²a sistemului legal al Uniunii Europene.Tratatul prevede posibilitatea ca, prin decizia49De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisaunanim„ luat„ Ón cadrul Consiliului, s„ se Ónfiin²ezecamere de judecat„, care s„ solu²ioneze Ón prim„instan²„ anumite probleme specifice.Tratatul a permis o mai mare flexibilitate Ónmodificarea statutului Cur²ii de Justi²ie, Ón vedereapreg„tirii viitorului sistem legal.O nou„ distribu²ie a competen²elor Óntre Curteade Justi²ie .i Tribunalul de Prim„ Instan²„ men²inecalitatea Cur²ii de a fi organul jurisdic²ional supremal UE, responsabil cu solu²ionarea principalelorlitigii ale Comunit„²ii. Curtea de Justi²ie r„m‚necompetent„ s„ asigure interpretarea .i aplicareauniform„ a dreptului comunitar pe Óntreg cuprinsulUE, Óns„ statutul prevede posibilitatea de a fiadresate Óntreb„ri preliminare .i Tribunalului dePrim„ Instan²„.Curtea de Conturi va cuprinde c‚te unreprezentant din fiecare Stat Membru .i va putea

hot„rÓ Ónfiin²area de camere interne cu scopuladopt„rii anumitor rapoarte sau formul„rii de opinii.Consiliul Guvernatorilor de la Banca Central„European„ (BCE) Ó.i men²ine aceea.i structur„,cuprinz‚nd membrii organelor de conducere .iguvernatorii b„ncilor centrale na²ionale, darTratatul permite Consiliului European s„ decid„ Ónunanimitate modificarea regulilor de luare adeciziilor Ón cadrul BCE.Comitetul Economic .i Social va reunireprezentan²i ai diverselor componente economice.i sociale din cadrul societ„²ii civile, iar membriiComitetului Regiunilor au obliga²ia fie de a de²ineun mandat electoral local sau regional, fie de ar„spunde politic Ón fa²a unei adun„ri alese.50Europa quo vadis?Una din contribu²iile Tratatului de la Nisa laeficientizarea procesului decizional este extindereavotului cu majoritate calificat„ la 27 de cazuri noi,printre care: adoptarea m„surilor de facilitare aliberei circula²ii a persoanelor; cooperareajudiciar„ Ón materie civil„; politica industrial„;cooperarea economic„, tehnic„ .i financiar„ cu²„rile ter²e; statutul partidelor politice la niveleuropean.Œn anumite domenii, identificate de Comisie cajuc‚nd un rol cheie Ón procesul de integrare,procedura de luare a deciziilor este mai nuan²at„:regula unanimit„²ii s-a men²inut Ón sectorulimpozit„rii .i a politicii sociale, chiar dac„ Ón acestdin urm„ caz Consiliul, cu unanimitate de voturi,poate decide aplicabilitatea procedurii de codecizieÓn anumite aspecte. Trecerea la majoritateacalificat„ s-a operat .i Ón cazul politicii decoeziune, dar aceast„ nou„ regul„ nu se va aplicadec‚t dup„ 1 ianuarie 2007.CIG a procedat la o revizuire comprehensiv„ adispozi²iilor privind cooperarea mai str‚ns„, prinfurnizarea unei liste de 10 condi²ii necesare pentrustabilirea unei astfel de cooper„ri (de ex., num„rulminim de state ce pot ini²ia o cooperare mai str‚ns„este stabilit la 8).Posibilitatea de stabilire a unei cooper„ri maistr‚nse a fost introdus„ .i Ón domeniul PESC,pentru implementarea ac²iunilor .i pozi²iilor

comune, f„r„ Óns„ a fi permis„ o astfel de procedur„Ón cazul problemelor care au implica²ii militare.Alte modific„ri privesc structurarea treptat„ aunei politici de ap„rare comun„ Ón cadrul PESC;51De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisarolul Uniunii Europei Occidentale practic dispare,se renun²„ la obiectivul din Tratatul de laAmsterdam de integrare a UEO Ón UE, Ón timp cerolul NATO este consolidat.Sub responsabilitatea Consiliului, ComitetulPolitic .i de Securitate exercit„ acum un controlpolitic asupra opera²iunilor .i direc²ioneaz„strategic ini²iativele de administrare a crizelor.Œn scopul de a lansa o dezbatere mai larg„ .i maiprofund„ asupra viitoarelor reforme, CIG a adoptato Declara²ie privind viitorul Uniunii, prin cares-a decis preg„tirea convoc„rii unei noi Conferin²eInterguvernamentale Ón 2004. Principalele subiectece urmeaz„ s„ fie abordate Ón 2004 privesc:repartizarea responsabilit„²ilor Óntre Uniune .iStatele Membre, statutul Cartei DrepturilorFundamentale a UE, adoptat„ cu ocazia ConsiliuluiEuropean de la Nisa, simplificarea tratatelor .irolul parlamentelor na²ionale Ón arhitecturainstitu²ional„ a UE.Toate p„r²ile interesate, inclusiv statelecandidate la UE, aveau posibilitatea s„ fie asociatela acest proces.Conferin²a Interguvernamental„ de la Nisa nu areu.it s„ Ónt„reasc„ Óncrederea publicului Ónprocesul de integrare. Amendamentele aduse detratat seam„n„ mai degrab„ cu o Óncercare de apetici haina european„ at‚t c‚t s„ acopere noileState Membre, dec‚t cu un aranjament ra²ional,destinat s„ asigure consisten²a .i eficien²ainstitu²iilor europene.Realiz„rile au fost limitate: institu²iile, Ónspecial Comisia European„, nu au fost implicate Ón52Europa quo vadis?deciziile politice majore, iar eforturile pentruasigurarea reprezent„rii na²ionale Ón institu²iileeuropene sunt un indiciu al suspiciunii StatelorMembre fa²„ de procedurile suprana²ionale de luarea deciziilor. Œn plus, extinderea competen²elor PE

nu a fost considerat„ ca instrumentul cel maipotrivit de reducere a deficitului democratic.Subiectul real al discu²iilor a constat Ón g„sireaunui echilibru de putere Ón Europa, repartizarearesponsabilit„²ilor Óntre Uniune .i Statele Membre.i stabilirea mecanismelor de exercitare aresponsabilit„²ilor.Autorii Tratatului, con.tien²i de rezultatul slabal CIG, au Óncercat s„ rec‚.tige sprijinul popula²ieiprin elaborarea Declara²iei privind viitorulUniunii. Declara²ia recunoa.te necesitatea deconsolidare a legitimit„²ii democratice .i atransparen²ei Uniunii .i a institu²iilor sale, precum.i nevoia de apropiere de cet„²eni. Simplificareatratatelor, Ónt„rirea principiului subsidiarit„²ii .iimplicarea parlamentelor na²ionale Ón acest procesar contribui la transformarea Óntregului edificiuÓntr-unul mai comprehensibil .i mai transparent.* **Cadrul politico-institu²ional actual, construitprin straturile suprapuse .i succesive reprezentatede tratatele constitutive .i amendamenteleulterioare, a dat na.tere unui rezultat mult preacomplex .i incomprehensibil pentru guverne .icet„²eni.53De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la NisaAst„zi, Uniunea European„ este la un momentde r„scruce Ón istoria sa. Dup„ o jum„tate de secolde pace .i relativ„ prosperitate, Ón care Pia²a Unic„este o realitate, iar introducerea monedei unice,privit„ cu scepticism de comunitatea interna²ional„,a Ónregistrat un succes remarcabil, UniuneaEuropean„ trebuie s„ fac„ fa²„ unei triple provoc„ri:Œn primul r‚nd, UE este pe cale s„ finalizeze ceamai important„ extindere din istoria sa. Zece statenoi din Europa Central„ .i de Est se vor al„turaUniunii Ón anul 2004, iar alte dou„ au .ansa ader„riiÓn 2007.Œn sf‚r.it, dup„ decenii de confruntare .i r„zboi,dup„ c„derea zidului de la Berlin, dup„ destr„mareaUniunii Sovietice .i c‚.tigarea libert„²ii democraticede statele din fostul Pact de la Var.ovia, Europa are.ansa de a se uni Ón mod pa.nic. Unificarea princonsens, prin voin²a statelor .i a popoarelor va fi

baza viitorului politic .i economic al Uniunii.Œn al doilea r‚nd, Óntr-o lume Ón curs deglobalizare, Uniunea trebuie s„-.i defineasc„ rolulpe care dore.te s„-l joace pe scena interna²ional„ Ónviitor. Criza irakian„ actual„, care a zguduitcomunitatea interna²ional„ .i a amplificatscind„rile din interiorul Uniunii Europene, ademonstrat c„ Europa trebuie s„-.i reg‚ndeasc„identitatea politic„, pentru a fi privit„ ca un actorglobal influent .i respectat. O Europ„ mai puternic„.i mai unit„ va fi un partener mult mai valorospentru Statele Unite al Americii, cu care va puteadesf„.ura un dialog mai productiv Ón problemelestrategice globale.54Europa quo vadis?™i, nu Ón ultimul r‚nd, procesul de luare adeciziilor Ón UE a devenit Ón ultimul timp mult preacomplex. Guvernele .i cet„²enii nu Ón²eleg suficientacest proces. Mecanismele au fost concepute pentruo comunitate de 6 State Membre, iar ast„zi se puneproblema organiz„rii unei Uniuni politice cu 25+2State Membre .i aproape 500 de milioane de oameni.Declara²ia de la Laeken, din decembrie 2001, aprev„zut Ónfiin²area Conven²iei privind ViitorulEuropei, compus„ din reprezentan²i ai guvernelor.i parlamentelor na²ionale din Statele Membre .istatele candidate, reprezentan²i ai Parlamentului .iComisiei Europene. Sarcina Conven²iei este de apreg„ti viitoarea CIG prin elaborarea unuidocument care s„ r„spund„ dilemelor legate deprocesele de aprofundare/extindere, cum ar fi:repartizarea competen²elor Óntre Uniune .i StateleMembre, definirea mai clar„ a competen²elorinstitu²iilor europene, asigurarea coeren²ei .ieficien²ei ac²iunii externe a Uniunii .i Ónt„rirealegitimit„²ii democratice a Uniunii.Motivul pentru care s-a recurs la aceast„formul„ este faptul c„ procesul de modificare aTratatelor prin Conferin²e Interguvernamentalesuccesive nu a mai oferit rezultatele a.teptate. ™iTratatul de la Nisa a fost o dovad„ c„ trebuie g„sit„o alt„ cale de remodelare a politicilor .i structurilorinstitu²ionale. CIG a avut un caracter mult preatehnic .i s-a concentrat pe discutarea unor punctede detaliu, pierz‚ndu-se din vedere imaginea de

ansamblu reprezentat„ de obiectivele reformelor.Europa nu va putea deveni o putere important„pe scena lumii, capabil„ s„ ofere bun„stare, cre.tere55De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisaeconomic„ durabil„, securitate .i coeziune, dac„institu²iile sale nu au credibilitate democratic„,legitimizare din partea popoarelor .i funda²iilegale/constitu²ionale solide.Se subliniaz„ Ón mod curent îdeficituldemocratic“ al unei construc²ii Ón care puterileexecutiv„ .i legislativ„ apar²in uneia .i aceleia.iinstitu²ii: Consiliul.Cu toate c„ AUE, Tratatul de la Maastricht .icel de la Amsterdam au extins tot mai mult puterileParlamentului Ón domeniul normativ, PE nu arecaracteristicile general acceptate ale unuiparlament democratic, respectiv puterea legislativ„.i atribu²ia de exercitare pe deplin a controluluidemocratic la nivel comunitar.Puterea executiv„ este Ómp„r²it„ Óntre dou„institu²ii europene: Consiliul .i Consiliul Europeanexercit„ puterile executive pe termen lung prinfixarea agendei politice .i legislative, delegareaatribu²iilor executive pe termen scurt Comisiei,dreptul de ini²iativ„ Ón PESC .i JAI .i men²inereaunui monopol asupra for²elor de coerci²ie; la r‚nduls„u, Comisia exercit„ func²iuni executiveconsiderabile: este responsabil„ cu executarealegisla²iei .i a bugetului, are atribu²ii importanteprivind reglementarea pie²ei unice.Anterior Tratatelor de la Maastricht .iAmsterdam, nici una din cele dou„ ramuri aleexecutivului nu era responsabil„ Ón fa²a cet„²enilor.Tratatul de la Amsterdam a permis Consiliuluis„ fac„ o distinc²ie clar„ Óntre puterile salelegislative .i cele executive, ca o premis„ pentru aasigura transparen²a procesului legislativ. Astfel,56Europa quo vadis?atunci c‚nd ac²ioneaz„ Ón temeiul capacit„²ii salelegislative, Consiliul trebuie s„ permit„ un accesmai larg la documente. Atunci c‚nd Ó.i exercit„func²ia executiv„, Consiliul nu este responsabilcolectiv fa²„ de aleg„torii europeni, Ón schimb,fiecare membru al Consiliului este responsabil la

nivelul na²ional.Responsabilitatea Comisiei Europene este, deasemenea, atenuat„. Anterior Tratatului de laMaastricht, Pre.edintele Comisiei a fost ales deguvernele na²ionale prin unanimitate. Ca urmare aobiec²iilor manifestate de PE Ónc„ din 1984, de ladata elabor„rii Proiectului de Tratat asupra UE,justificate prin faptul c„ aleg„torii nu sunt interesa²iÓn alegerile PE Óntruc‚t nu au impact asupra form„riiexecutivului, Ón Tratatul de la Maastricht s-aprev„zut obliga²ia guvernelor Statelor Membre de aconsulta PE cu privire la personalitatea pe careinten²ioneaz„ s„ o numeasc„ pre.edinte al Comisiei.Ulterior, Tratatul de la Amsterdam a sporit puterilePE, prev„z‚nd obliga²ia de aprobare a Pre.edinteluiComisiei de c„tre PE. Aceste modific„ri au redussemnificativ deficitul democratic, Óns„ Ónc„ mai estenecesar„ o reform„ institu²ional„ substan²ial„ pentrua permite Óntr-adev„r cet„²enilor europeni s„ joaceun rol semnificativ Ón alegerea executivului la niveleuropean.Astfel, s-a propus, Ón cadrul dezbaterilor privindviitorul Europei, ca alegerea Pre.edinteluiComisiei Europene s„ se fac„ de c„tre ParlamentulEuropean, ceea ce va contribui la Ónt„rirealegitimit„²ii democratice, a autorit„²ii .i eficien²eiComisiei. Impactul direct al electoratului asupra57De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisaalegerii uneia din cele mai proeminentepersonalit„²i politice ale UE ar revitaliza interesulcet„²enilor Ón alegerile pentru ParlamentulEuropean .i ar stimula dezbaterile politice.Majoritatea cet„²enilor europeni consider„Uniunea ca fiind o ma.in„rie birocratic„ incapabil„s„ rezolve problemele urgente de ordin european .is„-.i asume responsabilitatea fa²„ de cet„²eni. Spreexemplu, procedurile decizionale Óncredin²ateComisiei de tratate sau Consiliului sunt deosebit decomplexe .i de durat„, iar deciziile sunt luate Ónfapt de c„tre reprezentan²ii Statelor Membre ceformeaz„ diferitele comitete. Ace.ti reprezentan²isunt complet anonimi Ón cadrul Comunit„²ii, nusunt responsabili Ón fa²a nici unei institu²ii .i nusunt supu.i nici unui control. Din acest motiv,procedurile pentru a.a-numitele puteri de

implementare conferite Comisiei pot fi considerateca o deviere nedemocratic„ de la procedurastabilit„ prin tratate.Aceasta, de.i Consiliul a primit recomand„riclare din partea guvernelor pentru o procedur„ c‚tmai rapid„ .i mai eficient„. Œnc„ de la data semn„riiAUE, Ón îDeclara²ia asupra puterilor deimplementare ale Comisiei“, ata.at„ la AUE,reprezentan²ii guvernelor Statelor Membre ausolicitat Consiliului s„ ia m„surile necesare Ónvederea acceler„rii .i eficientiz„rii procesuluidecizional, pentru exercitarea puterii deimplementare conferite Comisiei.Este necesar„ o repartizare mai clar„ .i maiprecis„ a competen²elor Óntre Uniunea European„ .iStatele Membre, precum .i Óntre institu²iile58Europa quo vadis?europene, care va duce la eficientizarea .iresponsabilizarea actorilor decizionali, Ónbeneficiul cet„²enilor, pentru ca ace.tia s„ Ón²eleag„mai bine mecanismele decizionale .i s„ se implicemai activ Ón dezbaterile europene.Clarificarea responsabilit„²ilor pentru o anumit„(in)ac²iune sau decizie a UE va dezvoltacapacitatea PE de a controla .i de a exercitapresiunea asupra acelora afla²i la putere. Un gradmai ridicat de responsabilitate va contribui laeficientizarea exercit„rii de c„tre ParlamentulEuropean a func²iilor de control democratic.Uniunea European„ va trebui s„ Ó.i dezvolte oconducere politic„ Ón care s„ se reg„seasc„ g‚ndireaprospectiv„, capacitatea de organizare, ac²iuniconsecvente .i responsabilitate.Consiliul, pe l‚ng„ func²ia co-legislativ„, trebuies„ Ó.i redimensioneze rolul s„u de coordonator alarhitecturii interinstitu²ionale a UE. Comisia, cainstitu²ie tradi²ional dedicat„ interesului europeancomun, trebuie s„-.i rec‚.tige puterea politic„pierdut„. PE ar trebui s„ devin„ principalul organ decontrol democratic la nivel european.Deciziile trebuie luate la nivelul cel maiapropiat de cet„²ean, fie c„ e local, regional,na²ional sau european, recunosc‚nd importan²aparteneriatului Óntre diferi²ii parteneri implica²i.Principiile subsidiarit„²ii .i propor²ionalit„²ii

trebuie Ónt„rite Ón primul r‚nd la nivelulparlamentelor na²ionale responsabile cu exercitareacontrolului asupra activit„²ii guvernelor na²ionaleÓn Consiliul UE. Este necesar„ Ónt„rirea roluluicomunit„²ilor locale .i regionale, din nevoia de a59De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisar„spunde problemelor curente de deficitdemocratic din cadrul UE printr-o mai mareimplicare a organismelor cu participare politic„cele mai apropiate de cet„²ean. Ori de c‚te ori esteposibil, cet„²enilor li se va acorda .ansa de a seangaja Ón dezbaterile care le afecteaz„ via²a, iarsociet„²ii civile ar trebui s„ i se acorde dreptul de afi consultat„ la elaborarea legisla²iei europene.Uniunea European„ nu trebuie reinventat„.Reformele trebuie s„ Ónceap„ de la ceea ce exist„deja ca acquis valoros .i metode de succes. Estenecesar„ Óns„ reg‚ndirea identit„²ii europene Óntr-oformul„ adecvat„ dimensiunii noastre continentale.i cerin²elor secolului XXI, Óntr-un proces dedeschidere .i transparen²„, inova²ie .i creativitate.Testul major al provoc„rilor actuale este acela dea proiecta o Europ„ durabil„ .i eficient„, Ón care to²icet„²enii ei s„ aib„ un sentiment de m‚ndrie pentruc„ se bucur„ de beneficiile unui sistem democraticvaloros, de moneda european„ .i de pia²a unic„.Bibliografie***, Echec des Quinze au sommet d’Amsterdamsur la réforme des institutions européennes, Ón LeMonde, 19 iunie 1997***, EU Tones Down Most Ambitious Plans, ÓnFinancial Times, 18 iunie 1997***, Tratatul Uniunii Europene (1997), Bucure.ti,Lucretius60Europa quo vadis?Grupul Thinking Enlarged (2002), Dep„.ireaimpasului institu²ional, O strategie pentruÓmbun„t„²irea conducerii politice Ón UE, Bucure.ti,Mini PrintHix, Simon, S. (2000), Executive Selection in theEuropean Union: Does the Commission PresidentInvestiture Procedure Reduce the DemocraticDeficit?, Ón European Integration After Amsterdam,Oxford, Oxford University Press

Mathijsen, Pierre, P. (2002), Compendiu de drepteuropean, Bucure.ti, Club EuropaPeterson, John, J. .i Bomberg, Elizabeth, E. (1999),Decision-making in the European Union, TheEuropean Union Series, Macmillan Press Ltd.,LondraSedelmeier, Ulrich, U. (2000), East of Amsterdam:The Implications of the Amsterdam Treaty forEastern Enlargement, Ón European IntegrationAfter Amsterdam, Oxford, Oxford UniversityPressYataganas, Xenophon A. (2001), The Treaty ofNice, the Sharing of Power and the InstitutionalBalance in the European Union – A ContinentalPerspective, Jean Monnet Working Paper, HarvardLaw School61De la tratatele comunit„²ilor la Tratatul de la Nisa62IDENTITATEA ECONOMICvA UNIUNII EUROPENEDup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial,majoritatea economiilor europene erau distruse sauafectate sever. R„zboiul a l„sat urme ad‚nci Óninfrastructur„ .i a creat premisele unor mi.c„ripopulare. Toate statele europene doreau fonduri dereconstruc²ie, iar Statele Unite ale Americii erausingurele capabile s„ ofere asemenea resursefinanciare. Din punctul lor de vedere, SUA .i-audat seama rapid c„ asisten²a lor era urgent„ pentrua asigura reconstruc²ia, dar .i pentru a reconstruipartidele politice. Œns„ asisten²a american„ a fostcondi²ionat„ de cooperarea Óntre guverneleeuropene, precum .i de liberalizarea progresiv„ acomer²ului intra-european .i a pl„²ilor. Ajutorul nua fost oferit pe o baz„ bilateral„, ci continental„.Pentru a Óndeplini condi²iile impuse de planulMarshall .i pentru a coordona Óndeplinireaobiectivelor acestuia, guvernele europene austabilit Comunitatea Economic„ European„ deCooperare (CEEC). Motivul ajutorului american nua fost Ón Óntregime altruist, ci a servit .i interesului63strategic american. Prin sus²inerea integr„riieconomiilor europene Ón cadrul unui sistemmondial de comer² .i produc²ie, America spera s„

contribuie la crearea unor parteneri stabili .iputernici. Planul Marshall a fost aprobat Ón 1948,iar SUA au oferit 15 miliarde de dolari ajutorpentru economiile europene grav afectate der„zboi. O dat„ creat„ Comunitatea Economic„European„ de Cooperare ca o institu²ie ad-hocpentru Óndeplinirea cererilor americane, a ap„rutnecesitatea pentru formarea unei institu²iipermanente. A.a a ap„rut Organiza²ia pentruCooperare Economic„ European„, creat„ ca unforum de cooperare pe termen lung.O mare parte din ini²iativa pentru creareaComunit„²ilor Europene a venit din partea Fran²ei.Jean Monnet, care a realizat Ón premier„experimentul post-r„zboi privind planificareaeconomic„, a furnizat o mare parte din ini²iativatehnic„ .i administrativ„. Robert Schuman,ministrul francez de externe Ón perioada 1948-1953,a ac²ionat ca un avocat politic al acestor idei.Monnet credea c„ singura posibilitate de a evitaun r„zboi Ón Europa era de a Ónlocui suveranitateana²ional„ cu o construc²ie federal„ de îState aleEuropei”. Acest obiectiv nu putea fi atins dec‚tprintr-o integrare func²ional„, care presupuneacooperare suprana²ional„ Ón anumite sectoareeconomice.Planul Marshall a oferit sprijin Europei ca .icontinent, dar SUA vedeau regenerarea european„str‚ns legat„ de revigorarea Germaniei. Œns„ Planulde Modernizare a Fran²ei era bazat pe continuarea64Europa quo vadis?m„surilor punitive Ómpotriva Germaniei. Dup„r„zboi, administra²iile din Marea Britanie .i SUAau Ónceput s„ sl„beasc„ politicile represiveÓmpotriva Germaniei, dar guvernul francez .i-acontinuat politica de a men²ine Germaniademilitarizat„. Regiunea Ruhr a intrat subjurisdic²ie britanic„ .i american„, iar Fran²a nu maiavea nici o influen²„ asupra formul„rii politicilor.Monnet l-a abordat pe ministrul francez de externe,Robert Schuman, cu propunerea de a se crea ocomunitate suprana²ional„ a c„rbunelui .i o²elului.Propunerea a fost sus²inut„ .i de c„tre cancelarulgerman Konrad Adenauer.Comunitatea Economic„ a C„rbunelui .i O²elului

Tratatul care instituia Comunitatea Economic„a C„rbunelui .i O²elului (CECO) a fost semnat laParis Ón aprilie 1951, iar procesul a fost definitivatÓn 1952, prin ratificarea Tratatului de c„tre Fran²a,Germania, Italia, Olanda, Belgia .i Luxemburg.Alte state europene nu au aderat la CECO pentruc„, la acel moment, nu vedeau necesitatea ÓnlocuiriiComunit„²ii Economice Europene de Cooperare(CEEC) printr-o formul„ de cooperareinterna²ional„. Marea Britanie, de exemplu, nuaccepta ideea suveranit„²ii na²ionale partajate.CECO a fost prima structur„ institu²ional„european„ cu puteri suprana²ionale. Tratatul de laParis a stabilit o structur„ institu²ional„ pentruadministrarea, controlul .i supervizarea sarcinilorprev„zute Ón Tratat. Œn acest sens, au fost stabilitepatru institu²ii: Œnalta Autoritate, Consiliul deMini.tri, Adunarea Comun„ .i Curtea de Justi²ie.65Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneCECO a avut un rol limitat Ón exercitareaintegr„rii economice, implic‚nd doar dou„sectoare, chiar dac„ dintre cele mai importante. Afost creat„ o arie de liber schimb Ón domeniulc„rbunelui .i o²elului, elimin‚ndu-se tarifele .icotele. A fost instaurat comer²ul liber pentru acesteproduse, astfel Ónc‚t nici un stat s„ nu le poat„monopoliza .i orice persoan„ fizic„ sau juridic„ s„le poat„ achizi²iona dac„ ar fi dorit. Astfel,Germania .i-a putut revigora economia, calm‚ndtemerile altor state europene care erau Óngrijoratec„ revigorarea economiei ar fi transformat-o dinnou Óntr-o putere militar„. Œn acest punct, integrareamonetar„ european„ nu era pe agend„, din dou„motive: pe de o parte, sistemul de schimb stabilit laBreton Woods func²iona cu rate de schimb stabilecare nu erau Ón pericol Ón anii 1950. Œn al doilear‚nd, multe dintre economiile care formau CECOaveau rezultate similare Ón ceea ce prive.tecre.terea economic„ .i infla²ia.Dup„ Óncercarea de formare a unei Comunit„²iEuropene de Ap„rare, care a e.uat dup„ ce a fostrespins„ Ón 1954 de c„tre Camera Deputa²ilor dinFran²a, liderii politici ai CECO au ajuns la concluziac„ urm„torul pas pentru o uniune mai str‚ns„ trebuief„cut Ón domeniul economic. Exista o convingere

larg„ c„ sistemul comunitar oferea mai multeavantaje dec‚t formulele tradi²ionaleinterguvernamentale, astfel Ónc‚t prototipul CECO afost dus spre urm„toarea etap„. La conferin²a de laMessina, din iunie 1955, statele Benelux au f„cutpatru propuneri, dintre care dou„ au ob²inut sprijinulmajorit„²ii, pentru o Comunitate a energiei atomice .io Pia²„ european„ comun„ pentru bunuri .i servicii.66Europa quo vadis?Comunitatea Economic„ European„Tratatul de la Roma, din 1957, a dus la creareaa dou„ noi comunit„²i, Comunitatea European„ aEnergiei Atomice (Euratom) .i ComunitateaEconomic„ European„ (CEE).Articolul 4 al Tratatului de la Roma maistabile.te patru institu²ii care s„ pun„ Ón aplicareacest program, dup„ modelul CECO. Procesul deluare a deciziilor .i func²iile executive suntÓndeplinite de dou„ institu²ii: Consiliul de Mini.tri.i Comisia.Adunarea, Ónfiin²at„ prin Tratatul de la Roma, adevenit Parlamentul European Ón 1962. Curtea deJusti²ie ac²ioneaz„ ca principalul arbitru Óndisputele care deriv„ din tratatele comunitare. Alteinstitu²ii importante sunt Comitetul Economic .iSocial, care este un organism reprezentativ allucr„torilor, sindicatelor .i grupurilor de interese.Consiliul de Mini.tri este obligat s„ ob²in„ opiniaComitetului pentru proiectele de legi din anumitedomenii, chiar dac„ aceast„ opinie nu are titlulobligatoriu pentru forma final„ a legii. ComitetulMonetar a fost instituit prin Tratatul de la Roma(art. 105) ca un organism consultativ pentruConsiliul de Mini.tri Ón domeniile economic .isocial. Acesta a fost creat pentru a promovacoordonarea politicilor Statelor Membre Óndomeniul monetar .i cu monitorizarea situa²ieimonetare .i financiare a Statelor Membre. Œn 1964,Consiliul a extins activitatea Comitetului .i laprobleme privind coordonarea pozi²iei Comunit„²iicu institu²ii interna²ionale financiare.67Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneConsiliul European era cadrul Óntrunirilor.efilor de state .i guverne ale Statelor Membre ale

Comunit„²ii .i ale pre.edintelui ComisieiEuropene. Tratatul stabilind ComunitateaEuropean„ nu f„cea referire la Consiliul European.Pre.edintele de Gaulle a sugerat pentru prima dat„realizarea unor asemenea reuniuni, ca parte apropunerii sale de a realiza o uniune politic„. Chiardac„ propunerea a fost Ón final respins„, a creat uninteres suficient printre guvernele celor .ase StateMembre pentru ca prima reuniune s„ aib„ loc laParis, Ón februarie 1961. Urm„toarea conferin²„,care a avut loc la Bonn, Ón iulie 1961, a decisîrealizarea, la intervale regulate, a unor Ónt‚lniri cuscopul de a compara puncte de vedere, de aarmoniza politicile .i pozi²iile comune privindviitorul Uniunii Europene”. La urm„toareareuniune de la Paris, din decembrie 1974, s-a decisca reuniunile Consiliului s„ aib„ loc de trei ori pean, cu posibilitatea unor Ónt‚lniri speciale.Comitetul Guvernatorilor B„ncilor Centrale(CGBC) a primit o structur„ institu²ional„ Ón mai1964, c‚nd ECOFIN a decis s„ creeze o institu²iecomplementar„ pe l‚ng„ Comitetul Monetar care s„coordoneze activit„²ile b„ncilor centrale. Comitetultrebuia s„ organizeze consult„ri privind liniileprincipale ale politicii b„ncilor centrale .i s„schimbe informa²ii la intervale regulate.Articolul 2 al Tratatului de la Roma stabilea maimulte obiective: îComunitatea va avea ca sarcini,prin stabilirea unei pie²e comune .i prin continuaaproximare a politicilor economice ale StatelorMembre, promovarea Ón Comunitate a unei68Europa quo vadis?dezvolt„ri armonioase a activit„²ilor economice, oextindere continu„ .i echilibrat„, o cre.tereaccelerat„ a nivelului de trai .i rela²ii mai str‚nseÓntre Statele Membre.Pia²a comun„ se baza pe urm„toarelecaracteristici:1. Eliminarea tuturor tarifelor .i a restric²iilorcantitative Ón comer²ul intern. Acest lucruurm„rea s„ duc„ la o zon„ de comer² liber;2. Stabilirea unui tarif extern comun. Acest faptÓnsemna c„ toate bunurile care intr„ ÓnComunitate vor fi supuse acelora.i reguli .i tarife,Ón orice punct vamal. Nici un Stat Membru nu ar

putea avea un avantaj competitiv prin reducerea,de exemplu, a taxelor vamale pentru materiileprime. Acest tarif extern comun a transformatComunitatea dintr-o zon„ de comer² liber Óntr-ouniune vamal„. Acest fapt va contribui .i lacrearea Politicii Comerciale Comune;3. Interzicerea oric„ror practici care au ca efectdistorsionarea concuren²ei Óntre StateleMembre;4. M„suri care promoveaz„ nu doar liberacircula²ie a bunurilor, ci .i a persoanelor,serviciilor .i capitalurilor Óntre Statele Membre;5. Introducerea de proceduri care s„ permit„coordonarea politicilor economice .irectificarea dezechilibrelor din balan²a de pl„²i;6. Politici comune Ón agricultur„ .i transport;7. Armonizarea legilor privind func²ionareapie²ei comune.Totodat„, au fost Ónfiin²ate Fondul StructuralEuropean (FSE) .i Banca European„ de Investi²ii,69Identitatea economic„ a Uniunii Europenecu scopul de a Ómbun„t„²i oportunit„²ile de locuride munc„, cre.terea economic„ .i a nivelului detrai. Pe de alt„ parte, Tratatul de la Roma a fost maipu²in explicit privind politicile macroeconomice .imonetare. Politica monetar„ a fost v„zut„ ca unobiectiv at‚ta timp c‚t facilita func²ionareaeficient„ a pie²ei comune. Cu toate acestea, Tratatulde la Roma a detaliat c‚teva obiective economice .imonetare generale: echilibrul Ón balan²a de pl„²i,men²inerea Óncrederii Ón moned„, un grad Ónalt deÓncadrare Ón munc„ .i pre²uri stabile (art. 104).Pentru a atinge aceste obiective, au fost indicatemai multe instrumente: Ón primul r‚nd, coordonareapoliticii economice prin colaborarea guvernelor .i ab„ncilor centrale. Œn acest sens, Comitetul Monetara fost mandatat s„ vegheze ca Statele Membre s„Óndeplineasc„ acest obiectiv; Ón al doilea r‚nd,stabilizarea ratelor de schimb (art. 107); .i, Ón altreilea r‚nd, Statele Membre aveau posibilitatea dea recurge la credite limitate .i la alte forme deasisten²„ reciproc„ Ón eventualitatea unor problemeale balan²ei de pl„²i. Œn ciuda acestor declara²ii, nuexistau prevederi specifice Ón tratat privindcoordonarea Ón domeniul macroeconomic.

Articolul 2 se refer„ la îdezvoltarea armonioas„ aactivit„²ilor economice” .i la îdezvoltarea continu„.i echilibrat„”, dar nu au fost create instrumentespecifice pentru realizarea acestor obiective.Preambulul Tratatului de la Roma men²ioneaz„ oreducere a disparit„²ilor dintre regiuni, dar numai Ón1972 a fost Ónfiin²at Fondul de DezvoltareRegional„. De asemenea, au fost stabili²i 12 anipentru crearea unei uniuni vamale, cu posibilitatea70Europa quo vadis?extinderii acestei perioade la 15 ani. Toate taxelepentru pia²a intern„ a Comunit„²ii Europene au fosteliminate p‚n„ la 1 iulie 1968, cu o jum„tate de anmai devreme dec‚t data limit„ .i, Ón acela.i timp, aintrat Ón vigoare un tarif extern comun.Pentru a evita dublarea activit„²ii, Comisiilecelor trei comunit„²i au fuzionat Ón 1967, dup„ ceConsiliul de Mini.tri al CECO fuzionase deja, Ón1958, cu Consiliul CEE .i Euratom. Aceast„mi.care a marcat o schimbare de la CECO la CEE,chiar dac„ baza institu²ional„ a r„mas aceea.i. SubCECO, Œnalta Autoritate avea rolul primordial,av‚nd putere considerabil„ .i capacitate de ac²iune,fiind necesar„ doar aprobarea Consiliului deMini.tri Ón anumite domenii, Ón timp ce, Ón cadrulCEE, cele mai importante decizii erau luate dec„tre Consiliul de Mini.tri, puterea Comisieideriv‚nd din rolul s„u de ini²iativ„ legislativ„.Uniunea Monetar„Œn 1959 .i apoi Ón 1961, Comitetul de Ac²iuneMonnet pentru Statele Unite ale Europei s-apronun²at pentru o integrare monetar„. Ca r„spunsla surplusul balan²ei de pl„²i persistent Ón cadrulschimburilor dintre statele CEE cu restul lumii,Comitetul Guvernatorilor B„ncilor Centrale(CGBC) a fost Óns„rcinat s„ coordoneze ratele deschimb cu politica monetar„ interna²ional„. Œn1962, Comisia CEE a propus, Ón îProgramul deac²iune al Comunit„²ii pentru a doua etap„”, ofixare ajustabil„ a ratei de schimb .i o rezerv„valutar„ p‚n„ la sf‚r.itul deceniului. At‚t factoriiinterni, c‚t .i cei externi (sistemul Bretton Woods71Identitatea economic„ a Uniunii Europenede fixare a ratei de schimb .i de coordonare a

politicilor macroeconomice) erau importante:Uniunea Economic„ .i Monetar„ (UEM) a luatna.tere ca un rezultat al convergen²ei unor interesediferite, de la nevoia german„ de îWestpolitik”, latemerile privind uniunea vamal„ .i PoliticaAgricol„ Comun„ (PAC), sistemul de pre²uri PACfiind amenin²at de fluctua²iile ratelor de schimb.Implementarea rapid„ a uniunii vamale Ón paralelcu erodarea stabilit„²ii sistemului Bretton Woodscentrat pe dolar au rupt stabilitatea extern„ a rateide schimb pentru Comunitatea European„, toateacestea duc‚nd la necesitatea unei uniuni monetarecare s„ protejeze Comunitatea European„. Œn 1969,Comisia a propus, pentru a contracara instabilitateavalutar„, o coordonare macroeconomic„ Ómbun„t„²it„,iar limitele de fluctuare pentru valutele celor .asemembri s„ fie eliminate prin fuziunea acestormonede Óntr-una singur„. Œn acest sens, un punct dereper a fost decizia .efilor de state .i guverne aiComunit„²ii Economice Europene la Summit-ul dela Haga, din decembrie 1969, de a trece gradual laUniunea Economic„ .i Monetar„, decizie care facedin uniunea monetar„ un obiectiv explicit alComunit„²ii. Scopul monedei unice a fost acceptatde c„tre ECOFIN Ón februarie 1970, dar diferen²elede opinie dintre membri au f„cut s„ nu fie stabilitedetalii precise. Œn schimb, a fost instituit un grup destudiu, sub conducerea lui Pierre Werner, pentru aanaliza Ón detaliu constituirea UEM .i pentru apropune un plan concret de ac²iune.Raportul Werner a pledat pentru Ónaintarea c„treUniunea Economic„ .i Monetar„ p‚n„ Ón 1980. La72Europa quo vadis?fel ca .i raportul Delors c„ruia i-a precedat,raportul Werner propune constituirea UEM Ón treietape. Prima etap„ ar fi urmat s„ dureze din 1971p‚n„ Ón 1973, urm„rind ob²inerea unui fundament.i preg„tind terenul pentru dezvoltareainstitu²ional„ necesar„ pentru facilitarea deciziilorcoordonate. A doua etap„ trebuia s„ consolidezeprogresul economic .i institu²ional din prima etap„.Acum, modific„rile ratelor de schimb s-ar fi pututface doar cu acordul explicit al membrilor. Œn atreia etap„, ratele de schimb ar fi fost fixateirevocabil .i o banc„ central„ comunitar„ ar fi fost

creat„ pentru a coordona politica monetar„.O opozi²ie la aceste m„suri a ap„rut din parteagaulli.tilor francezi. Œn plus, a ap„rut o disput„privind strategia cea mai potrivit„ pentru atingereaobiectivului Uniunii Economice .i Monetare. Ungrup, reprezentat de Fran²a, Belgia .i Luxemburgdoreau c‚t mai devreme o fixare irevocabil„ aparit„²ii ratelor de schimb, chiar Ónainte destabilirea unei coordon„ri efective a politiciloreconomice. Un alt grup, reprezentat de Germaniade Vest .i Olanda, dorea stabilirea unui sistem decoordonare politic„ Ónainte de a trece la un curs deschimb fix. Œn fine, Raportul Werner a ajuns la uncompromis Óntre cele dou„ pozi²ii prin dezvoltareaunei strategii de paralelism Óntre coordonareapoliticilor economice .i uniunea monetar„.Œn martie 1971, Consiliul ECOFIN .i-a datacordul pentru UEM, de.i numai faza Ónt‚i eraelaborat„. De asemenea, s-a decis un mecanismpentru o mai str‚ns„ cooperare Óntre b„nci. S-adecis un mecanism de reducere a marginilor de73Identitatea economic„ a Uniunii Europenefluctua²ie Ón jurul parit„²ilor principale, c‚nd omoned„ a Comunit„²ii era schimbat„ cu o alta, totdin Comunitate. Schimburile din zona CEE eraulimitate la o band„ restr‚ns„ de fluctuare, calculat„Ón func²ie de raportarea valutelor CEE la dolar(.arpele monetar).Œn fa²a .omajului .i a Óncetinirii cre.teriieconomice, SUA au promovat o politic„ monetar„invers„ celei dorite de autorit„²ile statelor europene.Tensiunile create de aceste politici divergente audus la o serie de atacuri speculative Ómpotrivadolarului. Lansarea UEM a fost revocat„ din motivede instabilitate economic„. Sistemul Bretton Woodsa cunoscut o c„dere Ón decembrie 1971, c‚nd stateleG7 au consim²it pentru Acordul Smithsonian de apermite o band„ de fluctuare Ón raport cu dolarul de4,5% .i de 9% bilateral. O dat„ cu aceast„ c„dere asistemului Bretton Woods .i cu flotarea dolarului,procesul UEM s-a Ómpotmolit. Dac„ Ón acelmoment Comisia ar fi propus ini²ierea etapei adoua, nici o Ón²elegere nu ar fi fost ob²inut„ ÓnECOFIN, iar ideea UEM a fost abandonat„ Ón 1974.Proiectul UEM a avut unele realiz„ri concrete .i

a servit ca model pentru propunerile urm„toare aleUniunii Economice .i Monetare. Printre acesterealiz„ri s-a num„rat cooperarea Óntre b„ncilecentrale .i Ón²elegerea privind atingerea unui gradÓnalt de convergen²„ a politicilor economice aleStatelor Membre. De asemenea, a reliefatdificult„²ile politice .i economice asociate cuasemenea mi.c„ri c„tre UEM. S-a mai demonstratc„ ob²inerea unor rezultate Ón timp privindmanagementul unei monede stabile era o condi²ie74Europa quo vadis?indispensabil„ pentru orice Óncercare de a adoptamoneda unic„, angajamentele vagi f„r„ un calendarfixat dinainte nu erau benefice, nici un progresc„tre UEM neput‚nd fi atins f„r„ reformeleinstitu²ionale adecvate care s„ garanteze transferulde responsabilitate Ón domeniul macroeconomic dela nivel na²ional c„tre cel european.Œn 1977, Roy Jenkins, pre.edintele Comisiei, areactivat planurile privind Uniunea Economic„ .iMonetar„, sprijinit de alian²a franco-german„. Œnmartie 1979, a fost lansat„ o nou„ Óncercare de arealiza stabilitatea monetar„, prin Ónlocuireaî.arpelui” cu Sistemul Monetar European. A douafaz„, de creare a unui Fond Monetar European, afost programat„ peste doi ani. Sistemul MonetarEuropean trebuia s„ Óndeplineasc„ trei obiective:crearea unei zone de stabilitate monetar„,implic‚nd o infla²ie redus„ .i rate de schimbstabile, crearea unui cadru pentru Ómbun„t„²ireacooper„rii Óntre Statele Membre .i reducereainstabilit„²ii monetare prin adoptarea unor politicicomune Ón rela²iile cu statele ter²e.Pentru a realiza aceste mecanisme, SistemulMonetar European a introdus un Mecanism alRatelor de Schimb care consta din patrucomponente: Unitatea European„ Valutar„(European Currency Unit – ECU), sistemul deparitate, indicatorul de divergen²„ .i finan²areacreditelor. Membrii Comunit„²ii care participau laMecanismul Ratelor de Schimb au ales s„ Ó.i fixezela nivel bilateral ratele de schimb, dar au Óncercat s„Ó.i coordoneze politica monetar„. Cu toate acestea,politica monetar„ a fost orientat„ spre men²inerea75

Identitatea economic„ a Uniunii Europeneratei de schimb. Ratele centrale de schimb,determinate prin ratele schimburilor bilaterale,puteau avea fluctua²ii Óntre +/- 2,5% .i 6%, c‚ndvaluta atingea limita la care banca central„ trebuias„ intervin„.For²ate s„ Ó.i men²in„ moneda Ón marjele fixate,Marea Britanie .i Italia au fost obligate s„abandoneze Mecanismul Ratelor de Schimb.Acestea au fost urmate de alte deprecieri: peseta Ónseptembrie 1992, escudo .i peseta Ón mai 1993 etc.Fran²a a r„mas Ón Mecanismul Ratelor de Schimbdoar dup„ o interven²ie puternic„ pe pia²a valutar„a Bundesbank .i a B„ncii Fran²ei. Presiunea a fostredus„ Ón prim„vara lui 1993, c‚nd Bundesbank af„cut trei reduceri ale ratei dob‚nzilor. Œn ciudainterven²iei externe pe pia²a ratelor de schimb,banda extrem de Óngust„ de 2,25% a fostabandonat„ Ón favoarea a 15%.Comunitatea European„ a cunoscut Ón 1970 operioad„ de criz„. Dup„ ani Ón care a fost realizat unprogres modest c„tre consolidarea pie²ei unice, maimul²i factori au convins guvernele Statelor Membrec„ este nevoie de un imbold mai puternic. Cre.tereaeconomic„ lent„ din a doua parte a anilor 1970 acontinuat, dar Comunitatea r„m‚nea Ón urmaprincipalilor competitori (Japonia .i Statele Unite)Ón privin²a noilor tehnologii; avea tot mai multc‚.tig de cauz„ opinia conform c„reia continuareape calea economiilor na²ionale fragmentate ar fiavut un efect nefast asupra economiilor StatelorMembre. Aderarea noilor Statele Membre (GreciaÓn 1981, Spania .i Portugalia Ón 1986) a eviden²iatpentru toat„ lumea c„ a continua pe aceea.i cale ar76Europa quo vadis?fi Ónsemnat ca pia²a unic„ s„ nu fie niciodat„realizat„ Ón mod adecvat. Pe acest fond, Ón aprilie1985, Comisia a realizat Cartea Alb„ FinalizareaPie²ei Comune. Cartea Alb„ identifica 300 dem„suri care trebuiau luate pentru a realiza ÓnÓntregime pia²a unic„ .i a sugerat c„ 31 decembrie1992 ar trebui s„ fie data limit„ pentru adoptareaacestora. Consiliul European din iunie 1985, de laMilano, a adoptat aceast„ Carte Alb„, iar lareuniunea din decembrie 1985 s-a stabilit ca at‚t

obiectivul pie²ei interne, c‚t .i termenul limit„1992 s„ fie incluse Ón Actul Unic European. CarteaAlb„ a Comisiei trebuie privit„ Ón contextulÓncerc„rii de a crea o pia²„ comun„ european„ sau,cum se arat„ Ón ultimii ani, o Pia²„ Unic„European„ (Single European Market –SEM). Pia²aUnic„ European„ r„m‚ne pe patru piloni. Primulpilon garanteaz„ libera circula²ie a bunurilor,persoanelor, serviciilor .i capitalurilor. Al doileapilon implic„ armonizarea legilor, reglement„rilorsau prevederilor legislative ale Statelor Membredirect implicate Ón construirea unor economii de pia²„func²ionale. Politica de concuren²„ este al treileapilon al Pie²ei Unice Europene. Toate prevederileTratatului privind practicile restrictive, abuzul depozi²ie dominant„ .i ajutoarele de stat au fostclarificate prin reglement„ri ale Comunit„²ii, at‚t Ónform„ legislativ„, c‚t .i ca decizii ale Cur²ii. Alpatrulea pilon al Pie²ei Unice Europene este TarifulExtern Comun, cunoscut .i ca Tariful Vamal Comun.Programul Pie²ei Unice a ar„tat Óns„ necesitateaunei reforme constitu²ionale a Comunit„²ii, generatede c„tre nou-alesul Parlament European .i de77Identitatea economic„ a Uniunii Europeneaderarea Spaniei .i Portugaliei. Aceasta a oferitimpulsul necesar pentru reform„ care a dus laConferin²a Interguvernamental„, finalizat„ prinActul Unic European (AUE). Actul Unic Europeanmilita pentru adoptarea unor m„suri care s„ duc„ lao pia²„ intern„ care s„ permit„ libera circula²ie abunurilor .i serviciilor, iar implementareaprogramului Pie²ei Unice a necesitat o reformare aprocesului de luare a deciziilor Ón Uniune.Reforma Tratatului de la Roma prin Actul UnicEuropean (1 iulie 1987) a accelerat proiectul din1992. Actul Unic European a extins utilizareavotului cu majoritate calificat„ Ón cea mai mareparte a domeniilor, cu excep²ia problemelor fiscale,a drepturilor angaja²ilor .i a libert„²ii de mi.care apersoanelor, l„sat deoparte de Compromisul de laLuxemburg. Consiliul de Mini.tri a c„p„tat noiputeri de a ac²iona cu o majoritate calificat„ dup„consult„ri cu Parlamentul European .i cuComitetul Economic .i Social. Comisia a c„p„tatimportan²„ pentru c„ trebuia s„ preg„teasc„

propunerile pentru Consiliul de Mini.tri Ón vederearealiz„rii programului din 1992, iar ConsiliulEuropean a fost formalizat. Actul Unic European areprezentat r„spunsul Comunit„²ii la cererile dereform„ institu²ional„ .i a fost principalulamendament la Tratatul de la Roma, oferindrecunoa.tere formal„ Consiliului European prinprocedura numit„ Cooperarea Politic„ European„.Pentru a realiza extinderea bugetar„ conferit„ deFondul de Coeziune, Comisia a elaborat, Ón 1988,un plan bugetar pe 5 ani. Actul Unic s-a concentratpe integrarea economic„ .i nu a men²ionat Ón mod78Europa quo vadis?specific Uniunea Economic„ .i Monetar„, cu excep²ianecesit„²ii de a realiza convergen²a politiciloreconomice .i monetare îpentru dezvoltarea ulterioar„a Comunit„²ii”. Sistemul Monetar European a foststabilit pentru a crea stabilitate monetar„, dar artrebui v„zut .i ca o Óncercare a Comunit„²ii de aÓnainta spre uniunea monetar„. De aceea, Actul UnicEuropean ar trebui v„zut ca fiind complementarSistemului Monetar, put‚nd fi descris drept piatr„ detemelie c„tre uniunea monetar„.C‚nd Jacques Delors a preluat pozi²ia depre.edinte al Comisiei Europene, Ón 1985, el .i-astabilit mai multe priorit„²i: pia²a unic„, reformainstitu²ional„, o nou„ ini²iativ„ monetar„ .iextinderea competen²elor Comunit„²ii Ón domeniulpoliticii externe .i de ap„rare. La Summit-ulEuropean de la Hanovra, din iunie 1988, .efii destate .i guverne au stabilit un comitet a c„ruisarcin„ era de a studia .i a propune stadii concretepentru atingerea obiectivului Uniunii. Œn anulurm„tor, Comitetul a realizat Raportul Delors, carea fost prezentat la summit-ul de la Madrid.Raportul identifica elementele cheie pentruatingerea uniunii economice. Œn primul r‚nd,crearea unei pie²e unice; Ón al doilea r‚nd, politicaÓn domeniul concuren²ei care s„ Ónt„reasc„mecanismele de pia²„; Ón al treilea r‚nd,coordonarea politicilor macroeconomice pentruschimb„rile structurale .i regionale. Uniuneaeconomic„ ar necesita o politic„ monetar„ comun„care s„ fie controlat„ de o institu²ie central„, de.i omoned„ unic„ nu era obligatorie. Precondi²iile

pentru moneda unic„ au fost identificate ca fiind79Identitatea economic„ a Uniunii Europeneconvertibilitatea total„ .i ireversibil„ a valutelor,completa liberalizare a tranzac²iilor de capital,eliminarea marjelor de fluctua²ie .i fixarea irevocabil„a ratelor de paritate. Institu²ia central„ caresupraveghea politica monetar„ a Comunit„²ii ar fi fostSistemul European al B„ncii Centrale. Obiectivul s„uprincipal era stabilitatea pre²urilor, Ón paralel cumen²inerea independen²ei din partea Statelor Membre.Raportul recomanda tranzi²ia spre uniuneamonetar„ deplin„ Ón trei etape. Prima etap„, definit„ca ini²ierea procesului c„tre UE, milita pentruconvergen²a performan²elor economice .icooperarea Ón domeniul politicilor fiscale. A douaetap„ era una de tranzi²ie care consolidaprocedurile stabilite Ón prima etap„. Politiciler„m‚neau tot Ón m‚na guvernelor na²ionale, Ón timpce liniile directoare ale politicilor erau coordonatecu majoritate de voturi. A treia .i ultima etap„ ar fiÓnceput prin fixarea irevocabil„ a ratelor de schimbale statelor participante, Ón timp ce b„ncile centralede la nivel na²ional ar renun²a la controlul furniz„riide bani Ón favoarea institu²iilor comunitare. Œnfinal, monedele na²ionale ar fi Ónlocuite de omoned„ unic„. Prima etap„ a fost adoptat„ cuunanimitate de c„tre Consiliul European de laMadrid, din iunie 1989, .i a Ónceput la 1 iulie 1990,dat„ care a coincis cu liberalizarea mi.c„rilor decapital Ón cadrul proiectului Pie²ei Unice.Dup„ Ón²elegerea de la Maastricht de a delegaresponsabilitatea politicii monetare unei noiinstitu²ii comune, a Ónceput a doua etap„. InstitutulMonetar European a fost creat pentru a-.i asumarolul coordonator. Institutul a fost creat ca un80Europa quo vadis?precursor al B„ncii Centrale Europene (institu²iacentral„ pentru a treia etap„).La Maastricht, cea mai important„ Ón²elegere afost realizat„ Ón ceea ce prive.te UniuneaEconomic„ .i Monetar„, v„zut„ ca un mijloc de apromova progresul social .i economic, echilibrat .isustenabil. Tratatul de la Maastricht s-a ad„ugatcelui de la Roma .i a instituit un num„r de institu²ii

noi ca .i etape precise pentru atingerea UEM.Uniunea Economic„ .i Monetar„ nu era v„zut„ ca o²int„ Ón sine, ci, mai degrab„, ca un mijloc de ap„stra progresul economic .i social .i stabilitateapre²urilor. Argumentul principal era c„ eficien²a .ibeneficiile pie²ei comune vor putea fi maximizatedoar c‚nd costurile .i riscurile schimburilorvalutare vor fi eliminate.Tratatul de la Maastricht a adoptat planulDelors Ón trei etape, dar cu unele modific„riimportante. S-a solicitat impunerea unor criteriistricte pe care un stat trebuie s„ le Óndeplineasc„Ónainte de a intra Ón faza final„ a uniunii monetare:• marjele de fluctua²ie normale create prinmecanismul cursului de schimb Ón SistemulMonetar European trebuie s„ fi fost respectatef„r„ tensiuni severe (dep„.iri mai mari de2,25%) cel pu²in Ón cei doi ani premerg„toriader„rii;• existen²a unei stabilit„²i de durat„ a pre²urilor.i a unei rate medii a infla²iei, urm„rite pe operioad„ de un an Ónainte de examinare, cares„ nu aib„ o cre.tere mai mare de 1,5% fa²„ deprocentajul realizat de primele trei StateMembre cu cele mai bune rezultate Ónstabilitatea pre²urilor;81Identitatea economic„ a Uniunii Europene• rata dob‚nzii nominale pe termen lung s„ nudep„.easc„ 2% fa²„ de cea realizat„ de primeletrei State Membre cu cele mai buneperforman²e Ón stabilitatea pre²urilor;• raportul Óntre deficitul public .i produsulintern brut nu trebuie s„ dep„.easc„ 3%;• raportul Óntre datoria public„ .i produsul internbrut nu trebuie s„ fie peste 60%;Responsabilit„²ile ECOFIN au fost extinse printratatul de la Maastricht, care i-a conferit un rol desupervizor al progresului c„tre UEM, Ón colaborarecu Institutul Monetar European.Anul 1992 ar fi trebuit s„ fie unul al triumfuluipentru Comunit„²ile Europene, Óncep‚nd cu pa.ii c„treratificarea Tratatului de la Maastricht .i sf‚r.ind cuproiectul Pie²ei Unice. Œn loc de aceasta, crizelevalutare care au lovit Sistemul Monetar European Ón1992 .i 1993 au p„rut s„ produc„ deraieri permanente

de la uniunea monetar„. O serie de evenimente auafectat drumul spre UEM: temerile privind pierdereasuveranit„²ii .i deficitul democratic la Bruxelles,problemele de ratificare Ón anumite state,(referendumul danez respins Ón iunie 1992, dificult„²ilede ratificare a Tratatului Uniunii Europene Ón MareaBritanie) .i r„zboiul din fosta Iugoslavie. Œn acestecondi²ii, prognozele p„reau cu at‚t mai pripite cu c‚tstatele au presat spre uniunea monetar„ cu .i mai mult„putere, iar startul pentru uniunea monetar„ deplin„ afost am‚nat din 1997 pentru 1999.La insisten²a Germaniei, articolul 104 al Tratatuluide la Maastricht, privind deficitele bugetare excesive,a fost definit mai clar .i extins cu ocaziaConsiliului European de la Dublin (decembrie82Europa quo vadis?1996) .i Amsterdam (iunie 1997), rezult‚nd Pactulde Stabilitate .i Cre.tere. Aceast„ procedur„urm„re.te interdependen²a politicilor bugetarena²ionale .i Óncearc„ s„ le Ómpiedice s„ compromit„scopul politicilor monetare. Œn acest Pact, StateleMembre se angajeaz„ s„ respecte pe termen mediuo pozi²ie bugetar„ echilibrat„ sau chiar Ón surplus.Aceasta ar trebui s„ le ajute s„ p„streze deficitulbugetar Ón jurul valorii de 3% din PIB pe toat„durata ciclurilor economice. Peste acest nivel,deficitele sunt privite ca excesive. Termenul limit„pentru a atinge ²inta deficitului a fost stabilit deConsiliu pentru anul financiar 2003. Acesteprevederi sunt Ónso²ite de m„suri punitive. Pactulde Stabilitate prevedea sanc²iuni care con²in .i oamend„ poten²ial„ de 0,5% din PIB dac„ un StatMembru dep„.e.te pragul anual al deficitului de3%. Toate statele Euro au reu.it s„ reduc„ deficitulsub 3% (unul dintre criteriile de la Maastricht)Ónainte de a adera la UEM, iar Ón 1999 .i 2000,deficitele s-au Ómbun„t„²it. Se pare Óns„ c„ acum auap„rut probleme privind cre.terea deficituluibugetar, Ón special Ón Fran²a .i Germania.Œn mai 1998, Consiliul European a selectatstatele calificate s„ participe la etapa a treia a UEM.Cu aceea.i ocazie, s-a stabilit Board-ul B„nciiCentrale Europene .i fost numit pre.edinteleB„ncii, Ón persoana lui Win Duisenberg .i s-auadoptat denomina²iile .i specifica²iile tehnice

pentru EURO. Œn iunie 1998, Banca Central„European„ a Ónlocuit Institutul Monetar European,av‚nd misiunea ca, din ianuarie 1999, s„ preiaresponsabilit„²ile privind politica monetar„ Ón zona83Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneEURO. De la 1 ianuarie 1999, EURO a devenitmoneda scriptural„ a celor 11 State Membre,urm‚nd s„ circule pe pia²„ sub form„ de bancnote.i monede de la 1 ianuarie 2002.Grecia .i Suedia nu au participat de la Ónceput lazona EURO, deoarece nu au Óndeplinit, la1 ianuarie 1999, condi²iile pentru adoptareaEURO. Aceste derog„ri sunt rev„zute automat lafiecare doi ani sau chiar mai des dac„ exist„ cereriale Statelor Membre. Dup„ reanalizarea derog„rii,Consiliul a decis, Ón iunie 2000, c„ GreciaÓndepline.te condi²iile necesare .i ar trebui s„ aderela zona EURO din 1 ianuarie 2002. Suedia nu aaderat pentru c„, Ón analiza din martie 1998,Comisia a g„sit c„ nu Óndeplinea criteriile deconvergen²„ pe dou„ paliere: legisla²ia carereglementeaz„ banca central„ na²ional„ nu eracompatibil„ cu Tratatul, iar moneda nu a avutstabilitatea necesar„ timp de doi ani.Tratatul ofer„ posibilitatea de a nu adopta nouamoned„ (cazul Danemarcei .i al Marii Britanii).Dintre statele care nu au Óndeplinit ini²ial condi²iile,(Grecia .i Suedia), Suedia va fi reexaminat„ la fiecaredoi ani sau mai des, dac„ aceasta dore.te. Danemarca.i Marea Britanie nu vor fi analizate sistematic, daracestea sunt libere oric‚nd s„ Ó.i reconsidere decizia.C‚nd alte state doresc s„ se al„ture zonei EURO,acestea trebuie s„ dovedeasc„ Óndeplinirea acelora.icondi²ii ca .i primii participan²i.Este destul de improbabil ca primul grup destate candidate care vor adera la UE Ón 2004 s„adopte .i euro la aceea.i dat„. Un stat candidattrebuie mai Ónt‚i s„ realizeze reforme structurale,84Europa quo vadis?administrative .i economice pentru a avea structuride pia²„ solid„ care s„ Ói dea posibilitatea de aadopta politica de pre²uri .i fiscal„ a UniuniiMonetare. Numai acestea Ói vor permite s„Óndeplineasc„ toate criteriile de convergen²„ Ón mod

permanent.Etapele introducerii EURO:• 1 ianuarie 1999 – EURO devine moneda celor11 State Membre• 1 ianuarie 1999-31 decembrie 2001 – perioad„de tranzi²ie pentru schimbarea spre EURO aÓntregii economii• 1 ianuarie 2001 – Grecia agreeaz„ s„ adoptemoneda unic„• Ón cursul anului 2001 – campanie de informareprivind introducerea EURO• sf‚r.itul anului 2001 – b„ncile primescmonede .i bancnote EURO• 1 ianuarie 2002 – bancnotele .i monedeleEURO intr„ Ón circula²ie- trecere complet„ spreEURO Ón administra²iapublic„- bancnotele .i monedelena²ionale Óncep s„ fieretrase din circula²ie- toate tranzac²iile scripturalese realizeaz„ Ón EURO• 28 februarie 2002 (cel mai t‚rziu) – toatebancnotele .i monedele na²ionale sunt retrasedin circula²ie.85Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneExtinderea Uniunii EuropeneActualul proces de extindere a UniuniiEuropene, cel mai vast din istoria sa, cuprinde 12state candidate. Prin aderarea celor 12 state,popula²ia Uniunii va cre.te cu aproximativ 28%, dela 374 milioane, la aproximativ 500 de milioane delocuitori. Aceasta este mai mult dec‚t popula²iileStatelor Unite, Japoniei, Canadei .i Australiei luateÓmpreun„ (450 de milioane). Astfel, Uniuneaextins„ va constitui cea mai mare pia²„ intern„ alumii. Pe de alt„ parte, extinderea Ónseamn„ ocre.tere cu numai aproximativ 5% a produsuluiintern brut al Uniunii. Din punct de vedereeconomic, actualele state candidate sunt, Óngeneral, state îmici”. Influen²a asupra economieiUE se va face resim²it„ pe termen scurt.Disparit„²ile dintre actualele .i viitoarele StateMembre ale Uniunii este una dintre cele mai mari

provoc„ri ale extinderii. S-a estimat c„, Ón UniuneaEuropean„ extins„, se vor dubla disparit„²ile dintrestate .i regiuni. Av‚nd Ón vedere actualul lor nivelde dezvoltare, se poate estima c„ noile StateMembre vor fi beneficiare nete ale bugetului UE.Cu toate acestea, temerile c„ extinderea ar puteaduce la poveri financiare mari sunt nefondate.Bugetul Uniunii este limitat la 1,27% din PNB, iarorice modificare a acestui prag ar necesita o decizieunanim„ a Statelor Membre. De altfel, Ón urmanegocierilor cu cele 10 state, care vor adera la UEÓn 2004, acestora li s-au alocat 40,851 miliarde deeuro, sum„ prev„zut„ a se cheltui dup„ aderareaprimelor 10 state, din 2004 p‚n„ Ón 2006. PentruRom‚nia .i Bulgaria, sumele care vor fi acordate86Europa quo vadis?dup„ aderare vor face parte din bugetul pentruperioada 2007-2013. Conform planific„rii pentruperioada 2000-2006, adoptat„ la Consiliul Europeande la Berlin, din martie 1999, s-au alocat 80 demiliarde de euro pentru extindere: 22 de miliardepentru asisten²a de pre-aderare pentru infrastructur„.i construc²ie institu²ional„ (PHARE), infrastructur„de mediu .i transport (ISPA) .i dezvoltare rural„(SAPARD) Ón statele candidate. Alte 58 miliarde deeuro au fost rezervate pentru a fi cheltuite dup„aderarea noilor membri (Ón special pentru politicastructural„ .i agricol„), pentru a sprijini dezvoltareaeconomic„ a acestora. Aceast„ planificare a fostbazat„ pe presupunerea c„ .ase state vor adera Ón2002. Din moment ce primele ader„ri au avut locmai t‚rziu, finan²area este suficient„ pentru maimulte state. Noile planuri financiare vor fi realizateÓn timp util pentru perioada ulterioar„ anului 2006.Comisia a lansat deja dezbaterea privind viitorulFondurilor structurale .i de coeziune dup„ 2006, Óncontextul Ón care este necesar„ discutarea viitoareloraranjamente privind transferurile c„tre statele maipu²in dezvoltate. Extinderea trebuie Óns„ calculat„ nudoar Ón termeni de costuri bugetare, ci .i de beneficiieconomice rezultate din extinderea Pie²ei Unice la500 de milioane de locuitori. Prin extindere, UE vabeneficia de c‚.tiguri Ón termeni de securitate .istabilitate pe continent, care vor favoriza o mai mareprosperitate.

Œn anii 1990, Uniunea a devenit cel maiimportant partener comercial al statelor candidate.Ast„zi, Óntre 50% .i 70% din comer²ul exterior alacestor state se desf„.oar„ cu Uniunea European„.87Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneŒntre anii 1988 .i 1999, exporturile UE c„tre statelecandidate din Europa Central„ .i Estic„ au crescutcu 670%, Ón timp ce importurile Uniunii din acestestate au crescut cu 450%. Aceast„ cre.tere ar fi fostpractic imposibil„ f„r„ perspectiva ader„rii. Multedecizii de a investi Ón str„in„tate au fost luate dinmotive legate de pia²a intern„ sau de v‚nz„rile deproduse, cu alte cuvinte pentru deschiderea noilorpie²e. Deschiderea pie²elor estice va produce efectebenefice pentru for²a de munc„ din statele Uniunii.Transferul de tehnologie va duce la o cre.tere aproductivit„²ii Ón statele candidate, reduc‚nd,astfel, diferen²a dintre standardele de bun„stare.Aceasta va produce a reducere a presiunii pentruemigra²ie Ón statele candidate. O mai mare divizarea muncii Ón Uniunea extins„ nu va duce doar la ocre.tere mai mare global„, ci .i la o Ónt„rire acompetitivit„²ii interna²ionale. Analizele economiceale Comisiei Europene din anii 2001 .i 2002 auar„tat c„ media cre.terii economice din viitoareleState Membre va fi mai mare dec‚t aceea aactualelor 15 State Membre.Cre.terea economic„ estimat„ Ón zonaeconomic„ format„ din cele 10 state central .i esteuropene a fost de 3,1% Ón 2001 .i 2002 .i esteprognozat„ la 4,1% Ón 2003. Rom‚nia a Ónregistrato cre.tere economic„ de peste 5,3% Ón 2001, 4,7%Ón 2002, iar prognozele pentru 2003 se situeaz„ lacirca 5%. Œn compara²ie, statele din zona EURO auÓnregistrat o cre.tere economic„ de 1,6% Ón 2001,1,3% pentru 2002, iar pentru 2003, este a.teptat„ ocre.tere de peste 2%. Cu toate acestea, este nevoiede un timp Óndelungat pentru ca statele candidate s„88Europa quo vadis?ajung„ la acela.i nivel cu celelalte membre, dinpunct de vedere economic.Œn ceea ce prive.te impactul asupra for²ei demunc„ .i a migra²iei, aceasta trebuie analizat„ .iprin prisma similitudinilor cu extinderile

anterioare. Aderarea Greciei, Spaniei .iPortugaliei la Comunitatea European„ nu a fosturmat„ de un influx masiv de for²„ de munc„, a.acum s-a crezut la momentul respectiv. Mul²i dintrespaniolii .i portughezii care au lucrat Ón state aleUniunii Europene s-au reÓntors acas„ dup„ c‚²ivaani. Toate experien²ele anterioare arat„ c„, Ónmomentul Ómbun„t„²irii condi²iilor economice din²ara de origine (a.a cum este cazul statelorcandidate), presiunea pentru migra²ie scade. Œn altecazuri, nu exist„ o baz„ serioas„ pentru temerile c„Ón anumite domenii ar putea ap„rea un val deimigran²i. Mai mult, au existat .i valuri de migra²ieÓn sens invers, de exemplu, la un moment dat, maimul²i germani munceau Ón Republica Ceh„ dec‚tcehi Ón Germania. Œn jurul anilor 2020, o mareparte a popula²iei Uniunii va fi Ómb„tr‚nit„, iarmigra²ia va fi o cale de a men²ine cre.tereaeconomic„. Pentru a preveni afluxul de for²„ demunc„ din statele candidate, Comisia European„ asolicitat, Ón cadrul negocierilor de aderare, operioad„ de tranzi²ie de 2+3+2 ani pentru liberacircula²ie a lucr„torilor, pe parcursul c„reia fiecarestat candidat are posibilitatea de a aplica acquis-ulcomunitar sau legisla²ia na²ional„. Œn multedomenii Óns„ se sper„ c„ Statele Membre nu vorimpune aceast„ perioad„ de tranzi²ie, deoarece aunevoie de for²a de munc„ bine calificat„ dinactualele state candidate. Œn plus, Comisia a adoptat89Identitatea economic„ a Uniunii Europeneun pachet special de m„suri pentru sprijinirearegiunilor de grani²„. Acesta include investi²iisuplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, unproiect pilot pentru Ónt„rirea competitivit„²iiÓntreprinderilor mici .i mijlocii, promovareamobilit„²ii tinerilor. Aceste m„suri au fost sus²inuteprin alocare a 195 de milioane de euro. Œn plus,Parlamentul European .i Consiliul au alocatresurse suplimentare Ón valoare de 60 de milioanede euro pentru perioada 2002/2003 (pentru 2002,30 de milioane Ón cadrul programului INTERREGIIIA, 15 milioane pentru proiecte KMU .i o sum„pentru programul Youth, iar pentru anul 2003, 15milioane de euro pentru aceste programe).Œn ceea ce prive.te Uniunea Economic„ .i

Monetar„, perspectivele ader„rii la aceasta joac„ unrol important pentru implica²iile economice aleextinderii. Statele candidate trebuie s„ Óndeplineasc„principiile UEM. Cu toate acestea, nu se puneproblema ader„rii imediate la Uniunea Economic„ .iMonetar„, fiind mult mai important„ concentrareaasupra Óndeplinirii criteriilor economice, a.a cum aufost definite la Copenhaga, Ón 1993: economia depia²„ func²ional„ .i capacitatea de a face fa²„concuren²ei de pe pia²a intern„ a UE.Uniunea European„ – putere economic„ mondial„De-a lungul timpului, Uniunea European„ acrescut permanent ca putere economic„ la nivelglobal. Comparativ cu principalii s„i competitorieconomici, Statele Unite .i Japonia, UniuneaEuropean„ a devenit un actor din ce Ón ce maiimportant. De exemplu, dac„ Ón 1995 balan²aschimburilor comerciale dintre Uniunea European„90Europa quo vadis?.i SUA erau de –1 (UE exporta bunuri Ón SUA Ónvaloare de 103 miliarde de ECU/EURO .i importaÓn valoare de 104 miliarde), schimburile au crescutconstant, ajung‚nd la +36 Ón 2000 (exporturi aleUniunii Ón SUA de 232 de miliarde de EURO .iimporturi de 196). Statele Unite sunt principalulpartener comercial al Uniunii Europene, dar .iprincipala surs„ de importuri de bunuri .i servicii.Cea mai spectaculoas„ cre.tere se Ónregistreaz„ Óns„Ón domeniul investi²iilor str„ine directe ale UniuniiEuropene Ón SUA, care au crescut de la 25 demiliarde de ECU/EURO, Ón 1995, la 197 Ón 1999(media 1995-1999 fiind de 84 miliarde deECU/EURO pentru investi²ii directe ale UE ÓnSUA). Œn aceea.i perioad„, investi²iile americanedirecte pe pia²a intern„ a Uniunii Europene aucrescut de la 24 de miliarde, Ón 1995, la 75 demiliarde Ón 1999, cu o medie de 40 de miliarde deECU/EURO pe an. Per total, Ón 1999, investi²iilestr„ine directe ale Uniunii Europene Ón SUA secifrau la 597 miliarde EURO (60,5% din totalulinvesti²iilor europene Ón str„in„tate), iar celeamericane Ón Uniune, la 399 de miliarde (45,2%). Œnceea ce prive.te Japonia, dac„ Ón trecut investi²iilestr„ine directe (ISD) din Uniunea European„ spreJaponia erau mult mai mici dec‚t cele din Japonia

spre UE, Ón 1995-1999, investi²iile europene aucrescut semnificativ, ajung‚nd la un nivel egal cucele japoneze. Œn 1999, ISD au crescut cu 247% .i aur„mas la un nivel Ónalt de la acea dat„. Œn ultimii treiani, UE a devenit cea mai important„ surs„ de ISDÓn Japonia, surclas‚nd Statele Unite. De asemenea,UE a r„mas cel mai important teren pentruinvesti²iile str„ine directe ale Japoniei.91Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneŒn ceea ce prive.te comer²ul cu servicii, UniuneaEuropean„ este, de departe, cel mai mare exportatorde servicii comerciale la nivel mondial. Œn 1996, UEde²inea 26% din tranzac²iile globale de servicii (ocifr„ care cre.te la 43% dac„ se calculeaz„ .i comer²uldintre UE .i Statele Membre), pe c‚nd rata comercial„a Statelor Unite era de 17%, iar a Japoniei de 5,2%.Comer²ul cu servicii este unul dintre contributorii ladezvoltarea economic„ a Uniunii Europene. Acestsector sus²ine dou„ treimi din economia .i locurile demunc„ din Uniune, aproape un sfert din totalulexporturilor UE .i o jum„tate din investi²iile str„inedirecte ale UE Ón alte p„r²i ale lumii. Sectorul esteimens .i Ón dezvoltare. Prin servicii se Ón²elegeinformatica .i activit„²ile conexe ei, turismul,hotelurile .i restaurantele, finan²ele .i asigur„rile,construc²iile, licen²ele, transporturile, telecomunica²iile, distribu²ia, programele educa²ionale .i demediu, schemele de s„n„tate .i sociale, informa²iileelectronice .i activitatea administra²iei publice.Œn acela.i timp, a crescut .i PIB-ul per capita Ónceea ce prive.te puterea de cump„rare, Óncompara²ie cu SUA .i Japonia. Consider‚ndputerea de cump„rare pentru UE(15) ca fiind 100,SUA au avut 140,7 Ón 2002 .i vor avea Ón 2003 oputere de cump„rare pe cap de locuitor de 140,2,iar Japonia, 104,4 Ón 2002 .i 104,1 Ón 2003. Œnacela.i timp, 12 din cele 15 state ale Uniuniidep„.esc standardul de 100, cifr‚ndu-se la 186,1 Ón2002 .i 185,5 Ón 2003 (Luxemburg).Uniunea European„ a devenit unul dintre ceimai importan²i actori economici la nivel global, iarextinderea cu 12 state Ói va oferi cea mai mare pia²„unic„ global„.92Europa quo vadis?

Œn martie 2000, Consiliul European de laLisabona a decis s„ reinstaureze reforma structural„Ón centrul priorit„²ilor politice ale UE. La Summit-uldedicat locurilor de munc„, reformei economice .icoeziunii sociale, .efii de state .i guverne au adoptatca obiectiv de atins p‚n„ Ón 2010 s„ transforme UEîÓn cea mai competitiv„ .i dinamic„ economie dinlume, bazat„ pe cunoa.tere”.Chiar dac„ la Consiliul European anterior a fostclamat„ relansarea reformelor economice, Consiliulde la Lisabona introduce un nou proces. Accentuleste pus acum pe ra²ionalizarea cadrului existent .i pestabilirea unei noi îmetode deschise de coordonare”.Metoda presupune ca liniile directoare stabilite lanivel european s„ fie Óncorporate Ón politicilena²ionale .i regionale. Aceasta este urmat„ periodicde evalu„ri comune ale progreselor realizate dediferite state Ón termeni de îindicatori cantitativi .icalitativi”, dezvolta²i de Comisie .i aproba²i deConsiliu. Œn cele din urm„, metoda Óncurajeaz„utilizarea extins„ a unei practici pozitive: Óndomeniile de competen²„ na²ional„, guvernele potÓnv„²a din experien²a altor state .i se pot inspira dincele mai bune exemple. La Lisabona, Consiliul .i-aÓnt„rit implicarea Ón liniile directoare economice .isociale ale UE. Concluziile de la Lisabona au ar„tatc„, Ón viitor, Consiliul va avea un îrol de ghidare .icoordonare pentru a asigura coeren²a .i a monitorizaprocesul de atingere a acestui obiectiv”. Pentru a seÓmbun„t„²i monitorizarea, s-a decis reuniunea c‚teunui Consiliu European Ón fiecare prim„var„ dedicatacestui subiect. De asemenea, s-a decis ca analizaanual„ s„ fie realizat„ pe baza raportului Comisiei.Consiliul European de la Bruxelles, din martie 2003,93Identitatea economic„ a Uniunii Europenea reanalizat pa.ii care au fost Óntreprin.i p‚n„ Ónprezent pentru atingerea obiectivului Lisabona .i s-adecis accelerarea tuturor m„surilor de ordineconomic. Acestea vor influen²a .i dezvoltareastatelor candidate, inclusiv Rom‚nia, Ón sensul c„ vortrebui s„ insiste asupra acceler„rii reformelorstructurale pentru ca, Ón 2010, s„ se poat„ aliniapoliticilor europene.Concluzii:De la Ónfiin²area Comunit„²ii C„rbunelui .i

O²elului, economiile Statelor Membre au parcurs undrum permanent c„tre integrare. Mediul economicdin 1950 este diferit de cel care exist„ ast„zi.Uniunea monetar„ este realizat„, dar aceasta este unmijloc de a atinge ²inta Uniunii Europene: de adeveni cea mai competitiv„ economie bazat„ pecunoa.tere la nivel mondial. Istoria ne va relevadezvolt„rile ulterioare din UE, Óns„ este clar c„, dup„extinderea .i ad‚ncirea procesului integra²ionist,Uniunea European„ va deveni unul dintre cei maicompetitivi actori la nivel mondial.BibliografieArestis, P., Mc.Cauley, K. .i Sawyer, M. (1999),From Common Market to EMU: A HistoricalPerspective of European Economic and MonetaryIntegration, Working Paper nr. 263Bainbridge, T .i Teasdale, A (1995), The PenguinCompanion to European Union, Harmondsworth,Penguin94Europa quo vadis?Broad, R .i Jarret, R.J (1972), Community EuropeToday, London, Oswald WolffComisia European„ (1989), Ten Years of Progressin European Monetary Co-operation, Bruxelles,European CommissionComisia European„ (2001) Quest: Questions &Answers on the Euro and European Economic andMonetary Union, European Commission,Information Programme for the European Citizens,Bruxelles, European CommissionDinan, D (1994), The European Community 1978 –93, ÓnAnnals of American Academy of Political andSocial Science, vol. 531, pp. 10–24Dinan, D (1994), Ever Closer Union: History,Institutions, Economics and Policies, London,Prentice HallFratianni, M. .i von Hagen, J (1992), TheEuropean Monetary System and EuropeanMonetary Union, Boulder, Westview PressGiordano, F .i Persuad, S (1998), The PoliticalEconomy of Monetary Union: Towards the Euro,New York, RoutledgeHitris, T (1998), European Community Economics:A Modern Introduction, Harvester, WheatsheafIvanovic, M. N. (1997), European Economic

Integration: Limits and Prospects, London,RoutledgeKirschen, E. Bloch, Henry S. .i Basset, W (1969),Financial Integration in Western Europe,Columbia University Press95Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneKlein, M.W. (1998), European Monetary Union, ÓnNew England Review, martie/aprilie 1998Kondonassis, A .i Malliaris, A.G (1994), TowardsMonetary Union of the European Community:History and Experiences of the European MonetarySystem, Ón American Journal of Economics andSociology, vol. 53, nr. 3, pp. 291–301Kruse, D.C. (1980), Monetary Integration inWestern Europe: EMU, EMS and Beyond, London,ButterworthKuhn, W.E. (1984), Settling for Less: EuropeanMonetary System vs. European Monetary Union, ÓnJournal of Economic Issues, vol. XVIII, nr. 2, JuneMac Donald, R. .i Taylor, M.P. (1991), ExchangeRates, Policy Convergence and European MonetarySystem, Ón Review of Economics and Statistics,Vol. 73, pp. 553 – 558Mole, W (1990) The Economics of EuropeanIntegration: Theory, Practice, Policy, Aldeshot,DartmouthNavaro, L (2001), As the Euro Prepares for theTake Off: A Critical Review of the First Three Yearsof EMU, Ón The European Issues, no 9, Groupementd’études et de recherches, Notre EuropeNugent, N. (1999) The Government and Politics of theEuropean Union, London, Creative Prints and DesignPalmer, M. .i Lambert, J. (1986), European Unity:A Survey of the European Organisations, London,George Allen and Unwin96Europa quo vadis?Pinder, J. (1996), Economic and Monetary Union:A Pillar of Federal Policy, Ón The Journal ofFederalism, vol 2, nr. 4Salvatore, D. (1996), The European MonetarySystem: Crisis and Future, Ón Open EconomiesReview, vol. 7, pp. 601 – 623Snyder, F. (1998), EMU Revisited: Are We Makinga Constitution? What Constitution Are We

Making?, European University Institute WorkingPaper, Law nr. 98/6Study Group on EMU (1973), European EconomicIntegration and Monetary Unification, Brussels,European CommissionSwan, D. (1996), European Economic Integration:The Common Market, European Union andBeyond, Cheltenham, Edward ElgarTsoukalis, L. (1997), The European EconomyRevisited, Oxford, Oxford University PressUrwin, D.W (1991), The Community of Europe: AHistory of European Integration since 1945,Harlow, LongmanVerheugen, G. (2002), Economic Aspects of EUEnlargement, IHG Frankfurt Annual Reception,FrankfurtVickerman, R. W (1992), The Single EuropeanMarket, New York, Harvest – WheatseafWerner Report (1970), Report to the Council andthe Commission on the Realisation by Stages ofEconomic and Monetary Union in the Community,97Identitatea economic„ a Uniunii EuropeneÓn Supplement to Bulletin of the EuropeanCommunitiesWallace, H. (1994), The Council and theCommission on the Brunk of Maastricht, Ón Annalsof American Academy of Political and SocialScience, vol. 531, pp. 56-68Wilson, K. .i van der Dussen, J. (1995), What IsEurope? The History of the Idea of Europe, OpenUniversity PressWise, M. .i Gibb, R. (1993) Single Market toSocial Europe: The European Community in the1990s, New York, Longman Groupwww.europa.eu.intwww.mie.ro98Europa quo vadis?DE LA COOPERAREA POLITICvLA POLITICA EXTERNv ™I DESECURITATE COMUNvStatele .i cet„²enii Europei au subliniat, Óndiferite forme .i prilejuri, necesitatea unor rela²iistr‚nse, pe baza unor tradi²ii .i valori comune, Ón fa²aunor provoc„ri diverse, Óncep‚nd de la spectrul unor

conflicte armate .i termin‚nd cu necesitateaarmoniz„rii dezvolt„rii economice .i sociale.Istoria Uniunii Europene se bazeaz„ pecronologia celor mai importante realiz„ri aleUniunii .i institu²iilor sale. De la declara²ia luiRobert Schuman, din anul 1950 (creareaComunit„²ii Europene a C„rbunelui), p‚n„ laprimele valuri de aderare din anii ’70 .i ’80, de lainstituirea Pie²ei Unice Ón 1993 p‚n„ la lansareamonedei Euro .i deschiderea negocierilor deaderare cu ²„rile Europei Centrale .i de Est.Planul Schuman (Comunitatea European„ aC„rbunelui .i O²elului – CECO), apoi Euratom,Pia²a Comun„ (Comunitatea Economic„European„ – CEE), cele trei tratate de baz„ (Roma,Maastricht, Amsterdam), la care aveau s„ adere99succesiv celelalte state din Europa occidental„, nu aufost de-a lungul ultimilor cincizeci de ani dec‚tetapele aceluia.i parcurs federator, bazat pe principiulÓn virtutea c„ruia reconstruirea, dezvoltarea .i maiales consolidarea ²„rilor europene nu puteau ficoncepute îunul f„r„ cel„lalt”, ci numai îunulÓmpreun„ cu cel„lalt”.Œn contextul misiunii genera²iei actuale de a dao form„ structurii proiectate acum mai bine de50 de ani, cele patru elemente identificate de c„treRobert Schuman .i Jean Monnet sunt capitale ÓnÓnf„ptuirea obiectivelor Uniunii Europene:asigurarea p„cii politice .i a reconstruc²ieieconomice; ac²iuni comune ale Fran²ei .iGermaniei (ale Statelor Membre Ón general);asigurarea cooper„rii Óntre na²iunile europene;convergen²a intereselor popoarelor europene.Europa nu putea fi realizat„ dintr-o dat„, printr-oconstruc²ie de ansamblu, ci prin realiz„ri gradualeconcrete, cre‚ndu-se mai Ónt‚i o solidaritate de fapt.Abordare procedural – institu²ional„Semnarea la Elysée a Tratatului bilateral dintreFran²a .i Germania, Ón 1963, a stabilit bazelecooper„rii bilaterale, politice, culturale .ieconomice. Mult mai important, prefer‚ndcooperarea confrunt„rii, cele dou„ ²„ri au f„cutposibil„ crearea construc²iei europene, bazaactualei Uniuni Europene, un model al cooper„riiulterioare Ón cadrul Europei celor 6, 9, 12, 15, 25 Ón

cur‚nd (2004) .i 27, Ón 2007.La Summit-ul de la Haga, din 2 decembrie1969, liderii celor .ase ²„ri membre, la acel100Europa quo vadis?moment, ale Comunit„²ii Europene, au cerut mini.-trilor de externe s„ identifice modalit„²i deavansare c„tre o uniune politic„. Rezultatul a fostdezvoltarea Cooper„rii Politice Europene, oform„ de cooperare Óntre state suverane carepresupunea informare .i consultare reciproc„,armonizarea punctelor de vedere .i diploma²ieconcertat„. Acest moment a fost primul din seriacomponentelor pragmatice Ón ceea ce prive.tearmonizarea politicilor externe ale StatelorMembre ale comunit„²ii europene. De lamecanismul de coordonare Óntre ministerele deexterne na²ionale, s-a Ónregistrat o evolu²ie fluid„c„tre Cooperarea Politic„ European„ (1970), camecanism care a facilitat dezvoltarea unor pozi²iicomune de c„tre Statele Membre (cei 6 la aceadat„) Ón domeniul securit„²ii .i politicii externe .i,tot mai evident, conturarea unei voci unice Ónpeisajul politic interna²ional.Practic, Cooperarea Politic„ European„ (CPE) aintrodus principii cheie care au devenitcaracteristice politicii externe europene: procesulde luare a deciziilor a fost dominat de mecanismeinterguvernamentale .i pilonul a r„mas Ón afarastructurilor comunitare supra-na²ionale. Œn genere,CPE a fost conceput„ pe baze pragmatice, pentru afurniza platforma de pe care Statele Membre s„urm„reasc„ ac²iuni comune la nivel interna²ional Óntandem cu politicile lor externe na²ionale.CPE este reformat„ .i oficial recunoscut„ dec„tre Actul Unic European (intrat Ón vigoare la 1 iulie1987), Ón Titlul III, care recunoa.te cooperarea depolitic„ extern„, îStatele Membre, fiind membre101De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„ale Comunit„²ilor Europene, care vor formula .iimplementa Ómpreun„ o politic„ extern„european„”. Titlul III nu a fost Óns„ oficialÓncorporat Ón Tratate de c„tre Actul Unic Europeandeoarece Statele Membre au refuzat s„implementeze procedurile de luare a deciziilor prin

majoritate calificat„ Ón arena politicii externe.Tratatul de la Maastricht, semnat la Ónceputulanului 1992 .i intrat Ón vigoare Ón noiembrie 1993,a pus bazele Uniunii Economice .i Monetare(UEM), al„turi de Politica Extern„ .i deSecuritate Comun„ (PESC), care a ÓnlocuitCooperarea Politic„ European„, .i cooperarea Óndomeniul Justi²iei .i Afacerilor Interne. Practic,crearea Pie²ei Interne .i evolu²ia UEM au semnalatmaturitatea economic„ a Comunit„²ii Europene, cuun impuls tot mai evident pentru o uniune politic„.Tratatul Uniunii Europene (TUE), prin con²inutulunor articole din Titlul V (Prevederi pentru o Politic„Extern„ .i de Securitate Comun„ – PESC), sugereaz„un mandat clar al Uniunii Europene Ón ceea ceprive.te prevenirea conflictelor .i gestionareacrizelor: îUniunea .i Statele Membre vor defini .ivor pune Ón practic„ o Politic„ Extern„ .i deSecuritate Comun„, acoperind toate domeniilepoliticii externe .i de securitate”. TUE a deschisformal calea spre politica de securitate (Ónsemn‚ndcooperare militar„), statu‚nd îcooperarea sistematic„Óntre Statele Membre pe orice problem„ de politic„extern„ sau de securitate, de interes general”. Deasemenea, îPESC va include toate aspectelereferitoare la securitatea Uniunii, inclusiveventuala formulare a unei politici comune deap„rare, care cu timpul ar putea conduce la o ap„rarecomun„”.102Europa quo vadis?Statele Membre trebuie s„ sprijine activ .i f„r„rezerve, Ón spiritul loialit„²ii .i solidarit„²iireciproce, politica extern„ .i de securitate aUniunii; totodat„, ele trebuie s„ se ab²in„ de laac²iuni contrare intereselor Uniunii sau care s„-iafecteze eficacitatea ca for²„ coeziv„ Ón rela²iileinterna²ionale. BineÓn²eles, se are Ón vedereobliga²ia politic„ .i poate chiar moral„ a StatelorMembre, pentru c„, din punct de vedere legal,acestea nu pot fi trase la r„spundere pentrunerespectarea intereselor Uniunii (PESC este unpilon interguvernamental).Instrumentele la dispozi²ia PESC sunt pozi²iile.i ac²iunile comune, armonizarea pozi²iilor StatelorMembre Ón cadrul organiza²iilor interna²ionale,

demersuri .i misiuni exploratorii, asocierea unorinstrumente diplomatice cu altele economice .ischimbul permanent de informa²ii Óntre StateleMembre Ón chestiuni de politic„ interna²ional„.Œn plan institu²ional, PESC este organizat„ pepatru niveluri ierarhice: Ón v‚rf se afl„ ConsiliulEuropean, care define.te principiile .i orient„rilegenerale; urmeaz„ Consiliul UE (Ón formula carereune.te mini.trii de externe – Consiliul AfacerilorGenerale), Ómpreun„ cu Œnaltul Reprezentant pentruPESC (care este .i Secretar General al Consiliului).i Pre.edin²ia Ón exerci²iu a UE; nivelul trei estereprezentat de Comitetul Politic (COPO), formatdin directorii politici din ministerele de externe aleStatelor Membre UE, .i de COREPER (COPOverific„ con²inutul PESC, iar COREPER asigur„coordonarea tehnic„ .i a aspectelor ce ²in decompeten²a comunitar„).103De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„Particularit„²ile acestui pilon interguvernamentalnu privesc doar complexitatea Ónc„ Ón evolu²ie aacestei dimensiuni (de la politicile externeindividuale ale Statelor Membre la negocieriinformale, Cooperarea Politic„ European„ .i apoiapari²ia PESC, unde deciziile se iau Ón unanimitate .iunde politicile externe ale Statelor Membre se afl„Óntr-un proces de armonizare), ci .i rolul pe care Ólconfer„ Uniunii Europene.Tratatul de la Amsterdam .i-a propus s„construiasc„ o Europ„ mai apropiat„ de cet„²eniis„i, mai prezent„ pe plan interna²ional .i capabil„ s„func²ioneze cu 20, 25 sau 27 membri, dup„ aderarea²„rilor asociate. Schimb„ri au fost aduse .i Ón cadrulPESC, din punctul de vedere al instrumentelorfolosite .i procesului de luare a deciziilor.Astfel, pe l‚ng„ instrumentele îclasice” (ac²iunicomune .i pozi²ii comune), un nou instrument (.ianume strategia comun„) a fost ad„ugat pentruÓmbun„t„²irea activit„²ii Uniunii Europene Ón planinterna²ional (armonizare gradual„, spre îo voceunic„”). Conform articolului 13 din Tratatulasupra Uniunii Europene, Consiliul Europeandefine.te principiile .i directivele generale pentruPESC .i decide asupra strategiilor comune caretrebuie implementate Ón domeniile Ón care Statele

Membre au interese comune.PESC: evolu²ie .i actualitate Ón planul interna²ionalEvolu²ia PESC trebuie practic interpretat„ .i dinperspectiva evolu²iei UE pe dimensiuneasecurit„²ii Ón plan interna²ional. Astfel, din punctde vedere strategico-militar, problematica104Europa quo vadis?ap„r„rii europene a cunoscut o tot mai marecomplexitate, din punctul de vedere al coordon„riiintereselor statelor europene .i amenin²„rilor din ceÓn ce mai diverse la adresa securit„²ii europene .iinterna²ionale.Œn plan euro-atlantic, Ón cursul ultimilor ani .i, Ónparticular, dup„ Summit-ul de la Berlin, din iunie1996, evolu²iile pozitive din cadrul Alian²ei Nord-Atlantice au favorizat dezvoltarea unei îpolitici europenede ap„rare care s„ conduc„ la o ap„rarecomun„” (PESA). Pe de alt„ parte, exist„ un anumitgrad de complementaritate cu Alian²a Nord-Atlantic„, Ón contextul Ón care aceasta poate pune ladispozi²ia europenilor mijloacele militare de care duclips„, Ón special pentru transportul aerian .i ob²inereainforma²iilor cu ajutorul sateli²ilor. Instrumentul princare aceast„ complementaritate euro-atlantic„ poatefi concretizat„ este conceptul CJTF (Combined JointTasks Forces), prin care deciziile se pot lua Ón func²iede fiecare caz Ón parte, cu condi²ia de a se realizacooperarea cu SUA Ón acest domeniu.Diacronic, din punct de vedere juridic, s-austabilit diverse reglement„ri privind ap„rareaeuropean„ cu prilejul a diferite Ónt‚lniri la nivel Ónalt.Summit-ul de la Madrid, din iulie 1997, a ridicattrei probleme interdependente: revigorarea Alian²eiÓn condi²iile desfiin²„rii Uniunii Europei Occidentale(prin trecerea structurilor militare ale acesteia laUE), reparti²ia echilibrat„ a comandamentelor .iextinderea geografic„ a misiunilor Alian²ei.Cu trei s„pt„m‚ni Ónaintea Summit-ului de laMadrid, unde s-a anun²at extinderea cu 3 state dinEuropa Central„ .i de Est, la Amsterdam a avut105De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„loc Summit-ul îdecep²ionant” al UE. A.tept„rile cuprivire la aceste dou„ evenimente au implicatpentru UE un sens de credibilitate politic„

major„. UE nu a fost la Ón„l²imea acestuia,deoarece Tratatul de la Amsterdam nu a reglatproblemele reformei institu²ionale cerute deextindere, nu a f„cut amelior„ri majore pentrudinamizarea PESC .i nu a rezolvat problemacrucial„ a primatului politic UE asupra UniuniiEuropene Occidentale (UEO) Ón materie de ap„rare.i securitate.Œn planul construc²iei europene, Statele Membreau continuat s„ acorde interes op²iunilor uneiEurope politice .i a unei Europe economice (prinintrarea Ón vigoare, la 1 noiembrie 1993, aTratatului de la Maastricht, UEO devenise parteintegrant„ a dezvolt„rii Uniunii Europene, fiinddefinit„ drept îbra² Ónarmat al UE .i pilon europeanal NATO”). Tratatul de la Amsterdam a consfin²itrolul UEO Ón implementarea deciziilor de politic„extern„ .i securitate comun„ (PESC) a UE.Astfel c„, la sf‚r.itul anului 1997, StateleMembre UE s-au confruntat cu un dublu pericol: pede o parte, impasul politic intern determinat dediviziunea lor cu privire la finalitatea politic„ aconstruc²iei europene, iar pe de alt„ parte,îamenin²area” Alian²ei de a substitui UE Ónmaterie de securitate .i diploma²ie, Ón contextul Óncare UE a Ónlocuit UEO, bra²ul s„u Ónarmat.Summit-ul franco–britanic de la Saint Malo,din decembrie 1998, a adus noi schimb„ri Ónmaterie de ap„rare european„. Comunicatul comunfinal a adus cu sine o schimbare radical„ de atitu-106Europa quo vadis?dine a Londrei cu privire la ap„rarea european„,conceptualizat„ pe trei dimensiuni: a) pentru îa jucarolul s„u pe scena interna²ional„”, UE trebuie s„aib„ o capacitate autonom„ de ac²iune, sprijinit„pe for²e militare credibile, mijloacele de a decidecu privire la folosirea lor .i capacitatea de reac²ie,îcu scopul de a r„spunde la crizele interna²ionale”;b) îeuropenii vor trebui s„ ac²ioneze Ón cadrulinstitu²ional al UE” pentru a pune Ón practic„ rapid.i complet îdispozi²iile de la Amsterdam”, prinasigurarea primatului politic al UE asupra UEO;c) for²ele armate Ónt„rite din Europa au nevoie desprijin îpe o baz„ industrial„ .i tehnologic„ de ap„-rare, competitiv„ .i puternic„”.

Practic, s-a insistat pentru capacitate militar„ .ipolitic„ autonom„ a Uniunii Europene, at‚t din punctde vedere institu²ional (procesul de luare a deciziilor),c‚t .i militar (planificare, structurile de for²„).Œn acest sens, aspecte importante referitoare laap„rarea european„ au ocupat agenda Summiturilorde la Köln, din iunie 1999, .i apoi de laHelsinki, din decembrie 1999, c‚nd Fran²a, MareaBritanie .i Germania au adoptat o atitudinecomun„ privind UE .i s-a decis crearea uneiPolitici Europene de Securitate .i Ap„rare(PESA) ca parte a PESC.Summit-ul de la Köln a stabilit un pachet dem„suri care a completat PESC, Ón sensul Ón cares-a decis dotarea UE cu o capacitate militar„autonom„ (transferul capabilit„²ilor UEO la UE),folosit„ Ón afara teritoriului pentru gestionareacrizelor exterioare, pe baza misiunilor de tipPetersberg (misiuni umanitare .i de salvare, de107colontitlumen²inere a p„cii, misiuni ale for²elor combatanteÓn managementul crizelor, incluz‚nd men²inereap„cii), f„r„ participarea SUA .i f„r„ s„ se recurg„ laresursele .i structurile NATO. Totodat„, s-a decisformarea unui Comitet militar .i un Comitetpermanent politic .i de securitate, precum .idesemnarea unui Reprezentant pentru politic„extern„ .i de securitate comun„. Elementele deformare, construc²ie a unei PESC tot mai coerenteerau de acum Ón curs de accelerare .i acest lucrueste demonstrat .i de elasticitatea cu care UE adefinit aceste misiuni de tip Petersberg, din punctde vedere a intensit„²ii.Pe aceast„ dimensiune, Summit-ul de laHelsinki a decis luarea unui ansamblu de m„surimajore destinate traducerii Ón mod concret aorient„rilor Summit-ului de la Köln. La nivelinstitu²ional s-a hot„r‚t crearea unor noi structuride conducere: Comitetul Politic .i de Securitate;Comitetul Militar al Reprezentan²ilor Permanen²iai Statelor Membre; state majore militare.Din punct de vedere militar, s-a decis ca UE s„fie Ón m„sur„, Óncep‚nd cu anul 2003, s„ desf„.oarefor²e militare de 50.000–60.000 de persoane, Óntermen de 60 de zile, cu sus²inere prelungit„ de

c‚teva luni sau de un an, capabile s„ Óndeplineasc„misiuni de tip Petersberg, cu trei rota²ii pe an, ceeace Ónseamn„ un total de 150.000–180.000 oameni.Aceasta presupune eforturi imense, .i nu doar dinpunct de vedere politic sau financiar, dup„ cum ademonstrat-o .i pozi²ia Marii Britanii la Ónt‚lnireamini.trilor ap„r„rii din Statele Membre, Ón mai2003. Obiectivele militare ale UE nu au fost108Europa quo vadis?Óndeplinite complet .i se are Ón vedere aicicapacitatea de realimentare Ón zbor a avioanelor,rachete de precizie sau opera²iunile cu elicoptere.Din punct de vedere organizatoric, s-a stabilitca gestionarea militar„ a crizelor s„ se realizezeprin reguli de cooperare Óntre UE .i NATO, prinefectuarea de proceduri de informare, consultare .icooperare, la care s„ participe .i ²„rile candidate laaderare. Pentru gestionarea non-militar„ a crizelor,Ón caz de secet„, foamete, evacu„ri de persoane s-adecis crearea unui Centru de criz„ care s„ de²in„mecanisme .i facilit„²i de interven²ie rapid„.Totodat„, realizarea capacit„²ii militare a UE lanivel de decizie .i execu²ie s„ aib„ Ón vederedezvoltarea armamentului .i echipamentelor Óncadrul UE prin restructurarea industriilor na²ionalepe trei repere competitive: aeronautic„, electronic„.i comunica²ii Ón domeniul ap„r„rii.Evolutiv, s-a plecat de la proiecte diferite (ESDIca proiect NATO, PESA ca proiect UE), cuinterac²iuni Óntre ele .i cu o viziune tot maievident„ a unei apropieri .i mai mari. Astfel, dinpunctul de vedere al realiz„rilor .i progreselorÓnregistrate, dezvoltarea Ón armonie a PESA(componenta de securitate .i ap„rare a PESC) .iESDI a devenit un interes nu doar al ambelororganiza²ii (NATO .i UE), ci .i al UE .i SUA. Œnprezent, problematica terorismului a consolidatrela²ia dintre NATO .i UE, toate demersurileÓntreprinse vizeaz„ unificarea .i coordonareaeforturilor pentru o func²ionare eficient„ a acestororganiza²ii Ón vederea realiz„rii unei ap„r„ricomune Ón folosul tuturor na²iunilor Europei.109De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„UE Ón plan interna²ional

Uniunea European„ este mai mult dec‚t o pia²„intern„; este o alian²„ bazat„ pe valori. Ea a avutÓntotdeauna, Ón egal„ m„sur„, at‚t un rol intern(promovarea p„cii, prosperit„²ii .i coeziunii socialeÓn Europa), c‚t .i unul extern (promovarea Ón planinterna²ional a drepturilor omului, dezvolt„riieconomice .i democra²iei). UE este cel mai marepartener comercial din lume, ocup„ primul loc cadonator de asisten²„ pentru dezvoltare .i este unactor politic global activ, inclusiv prin prezen²a ÓnÓntreaga lume a misiunilor diplomatice ale statelorsale membre .i delega²iilor Comisiei Europene.De aceea, Europa poate avea o politic„ extern„unic„ .i poate vorbi cu o singur„ voce pe scenainterna²ional„, iar prin aderarea ²„rilor central .i esteuropeneimportan²a sa pe plan interna²ional va cre.te;statele candidate se asociaz„ deja Ón mod curent lapozi²iile UE Ón domeniul politicii externe (amintimdoar de Afghanistan .i Irak).Œn ciuda scepticismului manifestat uneori cuprivire la capacitatea europenilor de a ac²ionaeficient Ón comun pentru gestionarea unor crizeexterne (Irak, Kosovo) .i a handicapului Ón ceea ceprive.te un nivel Ónalt al capacit„²ilor militare, UEa Ónregistrat Ón ultimii zece ani un parcursaccelerat spre definirea .i implementarea uneiPESC coerente. Primul mare test al capacit„²ii saleÓn materie Ól reprezint„ Óns„ gestionarea securit„²iiÓn Balcani.Europenii Ó.i asum„ aceast„ responsabilitate,iar misiunea îConcordia” din Macedonia este unexemplu Ón acest sens. Evolu²iile recente sunt110Europa quo vadis?Óncurajatoare: UE dispune ast„zi de un set deinstrumente comune de politic„ extern„, politic„comercial„ .i politic„ de dezvoltare care, prinac²iune complementar„, permit atingereaobiectivelor propuse. Astfel, sunt Ón curs de crearecapacit„²i militare .i civile de gestiune a crizelor,PESA a primit atribu²ii Ón domeniul preveniriiconflictelor, UE a devenit mult mai activ„ ÓnBalcani, Asia Central„ .i Africa; totodat„,instrumentele economice pozitive promovate deUE fa²„ de ter²e ²„ri au ca ²int„ principal„ reducereas„r„ciei, dar contribuie, Ón egal„ m„sur„, .i la

atingerea obiectivelor sale Ón ceea ce prive.tepolitica extern„ .i de securitate comun„. Mai mult,perspectiva cre„rii unui spa²iu european economiccomun cu Rusia .i a unei zone de liber schimb Ónjurul M„rii Mediterane va face ca peste c‚²iva aniaproape un miliard de oameni s„ poat„ desf„.uraopera²iuni de comer² liber, iar faptul c„ UE va ficentrul acestui spa²iu comercial constituie unavantaj enorm pentru promovarea politicii saleexterne.Valorizarea poten²ialului uria. de care UEdispune Ón domeniul PESC poate fi sintetizat„ Óntrei direc²ii de ac²iune: mai mult„ coeren²„,angajare .i cooperare. Œn primul r‚nd, o real„ PESCpresupune coeren²„ Óntre politicile de comer²,dezvoltare, migra²ie .i protec²ia mediului.Œnseamn„ coeren²„ Ón plan interguvernamental, pelinie orizontal„ .i vertical„, Óntre ac²iunile desf„.urateÓn cadrul celor trei piloni, Óntre cele pe termenscurt .i cele pe termen lung, Óntre managementulcrizelor .i reconstruc²ie, Óntre ac²iunile din teren .i111De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„cele de la Bruxelles .i Ón plan inter-institu²ional,Óntre diferi²ii actori comunitari cu atribu²ii Ónpolitica extern„ a Uniunii: Pre.edin²ia ConsiliuluiUE, Comisia European„, Œnaltul Reprezentantpentru PESC .i Statele Membre. O abordareintegrat„ fa²„ de diferite ²„ri, regiuni .i problemeconstituie cheia succesului Europei Ón politicaextern„.Œn al doilea r‚nd, este necesar„ o angajarecomun„ atunci c‚nd este vorba de a trece de ladiscu²ii .i decizii la ac²iune concret„. UE arenevoie de programe pe termen lung, pentru a seasigura c„ interesul s„u fa²„ de o regiune sau oproblem„ dureaz„ mai mult dec‚t perioada de .aseluni a unei pre.edin²ii a Consiliului UE. Aceastapresupune coordonare Óntre diferitele pre.edin²iisuccesive, priorit„²i clare .i orient„ri privindalocarea resurselor.Œn al treilea r‚nd, trebuie s„ existe cooperareÓntre institu²iile UE .i partenerii s„i externi Ónstabilirea priorit„²ilor, ar putea fi implicatestructurile societ„²ii civile, alte organiza²iiinterna²ionale (ONU, NATO, OSCE) – un bun

exemplu Ón acest sens Ól constituie cooperarea ÓnMacedonia .i Ón Afghanistan, dup„ Ónl„turarearegimului taliban.Evenimentele recente au dovedit c„ ideeapromov„rii interesului na²ional pe cont propriu numai corespunde necesit„²ilor vremii. Secolul XXIva fi definit de cre.terea domeniilor Ón care toate²„rile au interese comune. Dac„ politica extern„ asecolului XX era caracterizat„ de tendin²a fiec„ruistat de a-i convinge pe ceilal²i s„ se alinieze112Europa quo vadis?interesului s„u na²ional, ast„zi trebuie s„ Óncepems„ g‚ndim Ón termeni de convergen²„ a intereselorna²ionale pentru atingerea unor ²inte globalecomune.Nu poate fi negat c„ Europa mai are un drum deparcurs p‚n„ c‚nd se va afirma Ón politica extern„ca un ansamblu unitar. Este clar c„ PESC .i PESAau nevoie de mai mult„ for²„ .i credibilitate .itrebuie recunoscut c„ nici cooperarea consolidat„stabilit„ la Nisa Ón domeniul ap„r„rii nu se reg„se.te,deocamdat„, Ón practic„. Lumea evolueaz„ Óns„spre globalizare, iar UE este ast„zi cel mai bunexemplu de multilateralism din c‚te exist„.Considera²ii finaleDin perspectiva securit„²ii, avem ast„zi oUniune care a dezvoltat un sistem regional deinterdependen²e Óntre Statele Membre .i care ainstituit o comunitate de securitate economic„ .iprosperitate.Extinderea Uniunii Europene c„tre Est vaasigura .i extinderea acelei comunit„²i de securitatede care vorbeam la Ónceput, contribuind laconsolidarea noilor democra²ii din aceast„ parte aEuropei, a economiei lor de pia²„ .i a garan²iei c„pot s„-.i modernizeze societatea .i tehnologiile Óncontextul absen²ei amenin²„rilor externe.Extinderea comunit„²ii de securitate a UniuniiEuropene va fi un succes dac„ .i ²„rilor din EuropaCentral„ .i de Est li se ofer„ posibilitatea de a jucaun rol activ .i important Ón acest proces (referindu-ne.i la Rom‚nia .i Polonia care vor fi st‚lpii estici aiUE). Œnt„rirea colabor„rii la nivel politic Óntre cele113De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„

27 de state va dezvolta coeziunea necesar„ spreafirmarea acelei îcon.tiin²e europene”, elementat‚t de necesar pentru asigurarea securit„²iicontinentului. Din acest punct de vedere, UniuneaEuropean„ va putea s„ Ómpart„ cu noile StateMembre sarcinile .i costurile de implementare ap„cii .i asigurare a stabilit„²ii Ón diverse zone de pecontinent.Evolu²ia, Ón general pozitiv„, a securit„²iiglobale Ón ultimul deceniu a confirmat c„ succesulac²iunilor .i stabilitatea pot fi numai rezultatulcooper„rii multidimensionale a comunit„²iiinterna²ionale – Ón primul r‚nd prin punerea Ónvaloare a dialogului Ón cadrul institu²ionalizat sauprin activarea rolului decisiv pe care marileorganiza²ii interna²ionale Ól au Ón definirea st„rii desecuritate a lumii.ONU, OSCE .i UE au adus contribu²iideosebite la securitatea .i stabilitatea euroatlantic„.Consiliul de Securitate al ONU are Óncontinuare o r„spundere recunoscut„ .i invocat„ Ónmen²inerea p„cii .i securit„²ii interna²ionale, iaracest lucru este demonstrat de criza recent„ dinIrak. Dezacordurile .i procesul lent de armonizarea intereselor .i pozi²iilor Statelor Membre .i astatelor candidate Óntr-o pozi²ie comun„ a UE auavut drept reac²ii c‚teva aprecieri acide la adresaviabilit„²ii PESC. Summit-ul din 17 februarie 2003a reprezentat o armonizare la cel mai mic numitorcomun, balans‚nd Óntre nevoia unei dezarm„riîdepline .i eficiente” a Irakului, Ón concordan²„ curezolu²iile ONU relevante, .i folosirea for²ei caîultim„ solu²ie” .114Europa quo vadis?Œn acest sens, Consiliul European din 20-21martie 2003 a reiterat determinarea StatelorMembre de a Ónt„ri capacitatea UE Ón contextulPESC .i PESA. Dat„ fiind implicarea UniuniiEuropene Ón dezamorsarea acestei crize, s„ nu nemire sugestia domnului Javier Solana, ŒnaltReprezentant pentru Politica Extern„ .i SecuritateComun„ a UE, cu privire la ocuparea, Ón Consiliulde Securitate al ONU, a unui fotoliu de membrupermanent, de c„tre Uniunea European„. Practic,criza din Irak a reiterat pentru Uniunea European„

necesitatea unor eforturi sus²inute de coagulare aintereselor Statelor Membre Ón vederea Ónt„ririipozi²ion„rii UE Ón plan european .i interna²ional.Iar evolu²ia accelerat„ c„tre acest deziderat poate ficonfirmat„ .i de apari²ia, din punct de vedereinstitu²ional, a unui ministru de externe al UE, a.acum demonstreaz„ recentul proiect de Constitu²ieEuropean„.A.a cum Secretarul General al ONU, dl KofiAnnan, a recomandat ca organiza²iile regionale s„-.iasume responsabilit„²i mai mari pentrumanagementul crizelor Ón plan regional, UE apreluat Ón Bosnia misiunea de a construi o for²„ depoli²ie democratic„ .i profesional„, acceptabil„tuturor comunit„²ilor. Prelu‚nd responsabilit„²ile Ónimediata vecin„tate, UE denot„ un rol de actorregional .i interna²ional tot mai pro-activ. Maimult, Ón urm„ cu ceva timp, UE a lansat .i misiuneaîConcordia” Ón Macedonia, prelu‚nd efortul depusde NATO .i folosind logistica NATO. Cu altecuvinte, avem de-a face cu o tot mai evident„Óngem„nare din punct de vedere institu²ional–politic115De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„Óntre principalii actori organiza²ionali Ón planinterna²ional, cu scopul declarat al stabilit„²iidemocratice. Dac„ p‚n„ Ón acest moment, UE aconfirmat orientarea c„tre asumarea unui rol curesponsabilit„²i mai accentuate Ón plan european .iinterna²ional, r„m‚ne de v„zut felul Ón care va fiimplementat„ abordarea sa comprehensiv„ .iresponsiv„ la adresa securit„²ii europene .iinterna²ionale. Cu alte cuvinte, c‚t de eficace vor ficapabilit„²ile sale de sprijin a acestei abord„ri .i,totodat„, parteneriatele sale strategice Ón planregional .i european.BibliografieB‚rsan, Maria (1996), Integrare economic„european„, Rela²iile Uniunii Europene cu alte zone,Cluj-Napoca, CarpaticaFerréol, Gilles (2001), Dic²ionarul UniuniiEuropene, Ia.i, PoliroFilipescu, Ion P. .i Fuerea, Augustin (2000), Dreptinstitu²ional comunitar european, Bucure.ti, ActamiJinga, Ion (1999), Uniunea European„ – Realit„²i.i perspective, Bucure.ti, Lumina Lex

Jinga, Ion .i Popescu, Andrei (2000), Integrareeuropean„ – Dic²ionar de termeni comunitari,Bucure.ti, Lumina LexMazilu, Dumitru (2001), Drept comunitar .iinstitu²ii europene, Bucure.ti, Lumina Lex116Europa quo vadis?Mazilu, Dumitru (2001), Integrare european„.Drept comunitar .i institu²ii europene, Bucure.ti,Lumina Lex,N„stase, Adrian (2001), Organiza²ii interna²ionale,T‚rgovi.te, Universitatea îValahia”N„stase, Adrian (2001), Rom‚nia .i viitorulEuropei, Bucure.ti, Monitorul OficialN„stase, Adrian (2002), Rom‚nia .i NATO 2002,Bucure.ti, Monitorul Oficial™tef„nescu, Br‚ndu.a (1979), Curtea de Justi²ie aComunit„²ilor Europene, Bucure.ti, Editura™tiin²ific„ .i Enciclopedic„Voiculescu, Nicolae (1997), Drept .i institu²iisociale interna²ionale, Bucure.ti, Pan-PublishingHouse117De la cooperarea politic„ la politica extern„ .i de securitate comun„

EUROPA –ACTOR MAJOR AL SISTEMULUIINTERNA.IONALAbordarea conceptual„ a EuropeiAten²ia noastr„ nu se va concentra asupra fix„riiÓn²elesului termenului de îEuropa”, nici aÓncadr„rii elementelor sale constitutive Ónparadigmele rela²iilor interna²ionale, ci va urm„ricu prec„dere rolul actual al Europei .i alcomponentelor sale institu²ionale .i na²ionale Ónconstruc²ia prezent„ .i viitoare a sistemuluiinterna²ional. BineÓn²eles, Europa poate fi abordat„at‚t conceptual, c‚t .i pragmatic, la nivelulpoliticilor .i atitudinilor sale.Analiza conceptual„ a Europei include omultitudine de dimensiuni, de la nivelulcomunic„rii, Ón²elegerii istoriei, definirii geografice.i a evolu²iilor istorice Ón cadrul sistemuluiinterna²ional, p‚n„ la capacitatea sa de a influen²aevolu²iile viitoare ale actorilor na²ionali .iinstitu²ionali la nivel interna²ional.

Œn teoretizarea puterii prezente a Europeitrebuie s„ lu„m Ón considerare .i perspectivelediverse asupra contextului Ón care poate fi definit„119puterea (practic, moral, evaluativ). Œn acest caz,puterea ar fi privit„ ca .i concept dispozi²ional, careevit„ proprietatea (îcapabilit„²ile”) sau cauzalitatea(implic‚nd îinfluen²„”, dup„ modelul lui Dahl). Cualte cuvinte, puterea, ca un concept dispozi²ional,nu reprezint„ nici resurse, nici eveniment caexerci²iu al puterii, ci capacitate. Œn acest caz, datefiind oportunit„²ile .i rezultatele proceselor globaleÓn derulare, capacitatea Europei de a produceefecte sistemice reprezint„ unul din aspecteleevolutive cele mai complexe la nivelul sistemuluiinterna²ional. De aceea, analiza asupra Europeitrebuie s„ cuprind„ mai multe perspective: politic,social, economic, cultural, at‚t Ón evaluareaac²iunilor sale, c‚t .i a rezultatelor proceselor aflateÓn derulare. Œn acest context, putem remarca logicaangrenajelor (continuitatea procesului de integrareeuropean„ prin transferul de voin²„ politic„ de la unsector la altul), at‚t Ón teoria func²ionalist„, c‚t .i Ónpractica eviden²iat„ de construc²ia comunitar„.O perspectiv„ pragmatic„ asupra EuropeiColapsul structurii bipolare interna²ionale aR„zboiului Rece a determinat o reevaluare apoliticilor .i capacit„²ilor actorilor na²ionali .iinstitu²ionali Ón Europa. Œncetarea amenin²„riisovietice nu a determinat Óns„ .i dispari²iaproblemelor sensibile de pe agenda european„ .iinterna²ional„, determin‚nd mi.c„ri de implicare aNATO (misiuni îÓn afara zonei”) .i a Comunit„²iiEuropene (accelerare a procesului de integrareeconomic„) pentru stabilizare intern„ .iinterna²ional„.120Europa quo vadis?Practic, Ón aprilie 1990, pre.edintele francezFrançois Mitterrand .i cancelarul german HelmutKohl au lansat perspectiva unei conferin²einterguvernamentale asupra uniunii politice,pentru a examina adoptarea procedurilor demajoritate calificat„ Ón consiliile ministeriale .idefinirea unei politici europene externe .i desecuritate comune. Proiectul urm„rea delimitarea

unei politici comune de securitate care s„ conduc„Ón viitor la o politic„ de ap„rare comun„. Œn acestcontext, era Óns„ nevoie de o mai mare coeren²„ .iclarviziune Ón politici .i atitudini, at‚t Ón planintern, c‚t .i extern. Europenii au g„sit for²elenecesare implement„rii unui astfel de deziderat, iarelementul principal, reprezentativ pentruafirmarea Comunit„²ii Europene Ón plan european.i apoi interna²ional, a fost, Ón special, unitatea,conturarea unei identit„²i comune prin integrare.Œn acest sens, trecerea de la o pia²„ vamal„integrat„ la o pia²„ comun„, apoi la o pia²„ unic„intern„, .i Ón cele din urm„ la o uniune economic„ .imonetar„ semnific„ determinarea europenilor de aac²iona tot mai unitar .i la nivel interna²ional.Continuarea acestui proiect Óntr-un ritm .i maialert sus²ine aceast„ ipotez„, mai ales Ón contextulbeneficiilor rezultate Ón urma integr„rii europene. Œnacest sens, pentru a contura .i mai coerentposibilit„²ile, alternativele de ac²iune, UE a demaratun proces de reflec²ie (Conven²ia asupra ViitoruluiEuropei) cu privire la forma .i structura sa viitoare,nu doar Ón plan institu²ional, ci .i juridic, cu impactasupra politicilor .i expresiilor sale identitare.Sigur, nu ne referim aici la caracteristicile specifice121Europa – actor major al sistemului interna²ionalunui stat suveran, ci la conturarea tot mai coerent„a unei identit„²i juridice (specifice), la nivelulpragmatic .i al normelor de drept interna²ional.Aceast„ cultur„ distinctiv„ a deliber„riiconstitu²ionale .i efectele procesului de integrareeuropean„ fac din Uniunea European„ un actororganiza²ional de referin²„ la nivel european,gener‚nd de mai multe ori confuzii .i suprapuneriÓntre Europa ca identitate multina²ional„ .imulticultural„ .i UE ca actor europeaninstitu²ional cu expresii pragmatice .i ac²iuni Ónplan interna²ional. Din punctul de vedere alefectelor .i valorilor promovate, Europa devineEUropa, mai ales Ón contextul imaginilor .ipercep²iilor pe plan extern.Mai mult, aceast„ evolu²ie a fost preg„tit„ .ieste Ón continuare fundamentat„ pe practiciconsensuale acceptate pe dimensiuni politice,economice, sociale .i culturale interdependente.

Remarc„m .i caracterul transna²ional al unor valoriluate Ón considerare de to²i actorii europeni,indiferent de identitatea politic„ sau na²ional„:bun„stare economic„, respectarea drepturiloromului, a principiilor democratice, solidaritate,libertate.Provoc„rile Uniunii EuropeneEuropa, cu exprim„ri tot mai consistente prinintermediul UE, Ó.i asum„ un rol tot mai evident lanivel interna²ional, o dat„ cu ad‚ncirea .icontinuarea procesului de integrare (care aduce maimult„ unitate pe plan intern .i stabilitate prinpromovarea de reguli .i standarde specifice Pie²ei122Europa quo vadis?Interne, rela²ii comerciale liberalizate, prin Euro).Substan²ierea acestor instrumente aduce cu sine osubstan²iere Ón rezultate. Procesul deimplementare, Ón derulare, a efectelor integr„riieuropene, poate fi urm„rit at‚t prin extinderea UE,c‚t .i prin rela²iile Uniunii cu actorii institu²ionalide importan²„, la nivel interna²ional .i na²ional.Cuantificarea politic„ .i economic„ a efectelorintegr„rii asupra Statelor Membre .i statelorcandidate r„m‚ne Ónc„ o necunoscut„ Ón planpragmatic pentru c„ o evaluare precis„, dup„modelul .tiin²elor exacte, este aproape imposibil„,mai ales Ón contextul Ón care procesul, aflat Ón plin„derulare, implic„ tot mai multe dimensiuni. Astfel,efecte pot fi observate at‚t la nivelul politic .ieconomic, c‚t .i social .i cultural.Aceast„ abordare analitic„ nu dore.te s„ ating„dimensiuni comprehensive Ón privin²a efectelor petermen lung a procesului de integrare european„asupra reconfigur„rii rolului Europei Ón sistemulinterna²ional, dar o eviden²iere a elementelor desubstan²„ Ón acest proces este necesar„.Œn acest context, c‚teva Óntreb„ri continu„ s„r„m‚n„ Ón vizorul aten²iei noastre. Care estediferen²a dintre Europa anilor ’80–’90 .i Europa deazi? (Nu lu„m aici Ón calcul rolul Uniunii Sovietice.i R„zboiului Rece, de.i configura²ia economic„,politic„ a Europei institu²ionale .i statale de atuncia fost Ón mare influen²at„ de acele dinamici). Putemidentifica diferen²ieri Óntre Europa .i UniuneaEuropean„ ca Europ„ a prezentului? Practic,

Óntre Europa .i EUropa? Pentru moment, lanivelul general al evolu²iilor politicilor derulate la123Europa – actor major al sistemului interna²ionalnivel european, r„spunsul este, Ón general, negativ.Problema care ne preocup„ Óns„ este evolu²ia nou„a Europei, direc²ia spre care se Óndreapt„, noileelemente de orientare. Oare ne Óndrept„m acumc„tre o Europ„ definit„ doar de State Membre .iparteneriate cu state din imediata vecin„tate? Careva fi rolul statelor mici .i mijlocii Ón construc²ianoii Europe / EUrope? Cum va ar„ta EUropa Ónpostura de actor global? Acestea sunt c‚teva dinprovoc„rile cu care Europa se confrunt„ la Ónceputde secol 21.Œnc„ de pe acum, un posibil r„spuns ar fi acela alconfigur„rii, construirii unei identit„²i cu exprim„ritot mai clare Ón plan politic, economic, social, dar .imilitar, de asigurare a securit„²ii. Dezbaterea intern„cu privire la viitorul Europei, expresia saconstitu²ional„, ultimele evolu²ii Ónregistrate laConsiliul European de la Copenhaga, ConsiliulEuropean de Prim„var„, Consiliul Mini.trilorAp„r„rii, toate acestea denot„ efervescen²aimplement„rii proiectului european .i ritmul rapidÓn care EUropa se instaleaz„, ac²ioneaz„ la nivelulpoliticilor globale. P‚n„ acum, instrumentele au fostÓn special de natur„ economic„, iar scopul unulpolitic. Asist„m Óns„, Ón prezent, la extindereaevantaiului de instrumente .i obiective, cu impactpozitiv asupra stabilit„²ii .i securit„²ii economice .ipolitice la nivel regional, european .i interna²ional.Œn acest context, o aten²ie special„ trebuie s„ fieacordat„ at‚t procesului de extindere a UE ca partecomponent„ a contur„rii rolului Europei / EUropeiÓn plan interna²ional, c‚t .i rela²iilor cu actorii statali.i institu²ionali la nivel regional .i interna²ional.124Europa quo vadis?Extinderea UEProcesul de reconfigurare a UE (de la o Europ„determinat„ Ón parte de dinamicile R„zboiului Recela o EUrop„ cu ini²iativ„, voin²„ .i capacitate deac²iune proprie) a avut loc o dat„ cu substan²iereacriteriilor de aderare .i, totodat„, a func²ion„rii .ieficientiz„rii activit„²ilor interne din punct de

vedere al dimensiunilor economice .i politicilorsectoriale, dar .i politic, din perspectiva cre.teriigradului de coeren²„ Ón atitudinea Statelor MembreÓn plan extern.Extinderea UE, chiar .i Ón contextul redefinirii.i evolu²iei criteriilor stricte de aderare, a devenitunul din principalele instrumente de stabilizare .icre.tere a prosperit„²ii pe continentul european, cuimpact pozitiv Ón plan geoeconomic .i geopolitic.Din punct de vedere geopolitic, impactul extinderiise Ónregistreaz„ Ón planul stabiliz„rii .i revitaliz„riizonelor europene de frontier„, ceea ce conduceÓnspre reducerea conflictelor na²ionaliste .iimpunerea unor rezultate mai eficiente Ónmanagementul imigra²iei ilegale.Problematica criteriilor de aderare nu sereflect„ doar Ón planul negocierilor de aderare.Impactul respect„rii lor se translateaz„ .i Ón planeuropean, aduc‚nd cu sine o func²ionalitatecrescut„ a EUropei. Aderarea la UE nu Ónseamn„doar respectarea cerin²elor ader„rii sau respectareaprincipiilor democratice .i conturarea uneieconomii func²ionale de pia²„. BineÓn²eles, aten²iaUE pentru Óndeplinirea criteriilor politice .ieconomice se datoreaz„ necesit„²ii reduceriiriscurilor ca un nou Stat Membru s„ determine125Europa – actor major al sistemului interna²ionalinstabilitate Ón interiorul Uniunii. Din acest punct devedere, armonizarea legislativ„ .i implementareaacquis-ului sus²in abilitatea noilor State Membre dea se integra pe deplin .i de a prelua responsabilit„²ilecare deriv„ din statutul de Stat Membru.Integrarea Ón sine promoveaz„ .i reforme Óndomeniul valorilor, reforme care contureaz„ oidentitate tot mai clar„ a Uniunii: crearea uneijusti²ii independente, Ónt„rirea capacit„²iiadministrative, Ómbun„t„²irea func²ion„rii pie²elorfinanciare, reducerea deficitelor de func²ionare Ónsectoarele necompetitive, eradicarea corup²iei .iinser²ia deplin„ Ón UE .i economia global„.Aderarea la UE aduce cu sine stimularea spirituluiliberei ini²iative, atragerea investi²iilor str„inedirecte .i transferul de tehnologie. Œn fapt, acestemotiva²ii de natur„ economic„, dublate de celerela²ionate politicului .i considerentelor de

securitate, au facilitat coagularea intereselorstatale, a concesiilor .i compromisurilor specificinterstatale, din perspectiva candida²ilor.Op²iunea statelor candidate pentru integrareeuropean„ este dat„ .i de analiza comparativ„ acosturilor Ón caz de blocare a procesului de aderare.Cu alte cuvinte, costurile eforturilor determinate deprocesul de integrare sunt mult mai mici dec‚t celeale neintegr„rii. Din acest punct de vedere,problematica ader„rii la UE r„m‚ne o chestiunede interes na²ional net.Promisiunea ader„rii la UE este poate cel maiputernic .i eficace instrument al politicii externeeuropene, Ón sensul Ón care accesul la vasta pia²„intern„ a UE, contactul direct cu for²ele126Europa quo vadis?concuren²iale interne, creeaz„ un motiv suficient deputernic, elocvent, pentru demararea unor reformepolitice .i economice de substan²„ Ón statelecandidate. Sigur, Ón acest caz, nu putem ignoradorin²a statelor candidate de a dep„.i stadiultranzi²iei, de a progresa Ón direc²ia moderniz„riiinterne, dar trebuie s„ accept„m faptul c„ procesulde integrare, cu toate costurile .i beneficiilespecifice ader„rii la UE, substan²iaz„ la r‚ndul s„umotiva²ia statelor candidate. Mai mult, aderarea laUE indic„ doar o direc²ie a progresului intern,determin‚nd strategii .i planuri de ac²iuneconturate dup„ modelul .i obiectivele Ón sine aleUniunii.Œn acest sens, a.a cum remarca Graham Avery,negocierile de aderare nu Ónseamn„ doarviitoarele rela²ii Óntre înoi .i voi” (State Membre .icandidate), ci Óntre îviitorii noi”. Œn cazulextinderii Uniunii, integrarea Ón marea familieeuropean„ presupune at‚t drepturi .i beneficii Ónplanul securit„²ii economice .i politice, c‚t .iobliga²ii .i responsabilit„²i. Este evident c„ de peurma extinderii vor profita at‚t Statele Membre c‚t.i statele candidate.Aten²ia se Óndreapt„ acum nu doar sprereconfigurarea intern„ (integrarea f„r„ probleme aîcelor 10” Ón 2004 .i finalizarea extinderii cuRom‚nia .i Bulgaria, Ón 2007), ci .i spre redefinireapozi²ion„rii pe continent, prin reformularea

rela²iilor cu actorii Europei Centrale .i de Est, dinimediata vecin„tate, dar .i cu cei din planul euroatlantic.127Europa – actor major al sistemului interna²ionalEuropa Central„ .i de Sud-EstPentru ca Europa s„ func²ioneze ca un actoreficient pe plan interna²ional, unitatea intern„,Ónt„rit„ prin procesul de extindere, nu putea fiatins„ at‚t de repede dec‚t prin includerea Ónprocesualitatea european„ a unor actori na²ionali,contributori de stabilitate politic„ .i economic„,infuzii benefice pentru Óntregul proces de integrare.Dup„ aderarea grupului nordic .i a celui sudic,actorii Europei Centrale .i de Sud-Est (statele mici.i mijlocii) reprezint„ noul suflu regional depromovare a prosperit„²ii .i stabilit„²ii economiceeuropene.Procesul de integrare european„ are efectedirecte nu numai Ón cazul reformelor .i ac²iunilorpe care statele candidate le Óntreprind pentrumodernizare intern„ .i progres Ón preg„tirea pentruaderare. Œn fapt, efectele pot fi vizualizategeopolitic la nivelul Óntregii Europe, Ón sensulinterdependen²elor evidente Óntre Europa Central„.i de Sud-Est .i spa²iul M„rii Negre, Adriatice .iMediterane, a spa²iului balcanic .i caucazian, aOrientului Mijlociu .i Asiei Centrale.Interdependen²ele economice .i instrumenteleeconomice pozitive promovate de UE au un impactevident Ón stabilizarea Europei Centrale .i de Sud-Est .i, prin aceasta, a zonei Balcanilor, ceea ceasigur„ mai mult„ stabilitate Europei per ansamblu.Pe linia acestui proces de stabilizare se pot Ónscrieacum .i statele candidate care au fost invitate s„adere la NATO Ón noiembrie 2002, la Praga.Recent, prin semnarea Protocoalelor de Aderare, la27 martie 2003, cele 7 state .i-au institu²ionalizat .i128Europa quo vadis?mai evident rolul de contributori la stabilizarearegional„ .i european„. Œn contextul desf„.ur„riif„r„ obstacole a procesului de ratificare, NATO vaajunge Ón 2004 la un num„r de 26 membri, ceea ceva duce la cre.terea substan²ial„ a stabilit„²iipolitice .i economice de la Marea Baltic„ p‚n„ ÓnBalcani.

Aten²ia UE pentru problemele recente dinBalcani semnific„ dezvoltarea accelerat„ a uneipolitici externe tot mai comprehensive .i maicoerente a EUropei, prin inducerea schimb„rilorstructurale, stabilizare regional„, promovareaprincipiilor .i valorilor europene. Instrumentele,planurile de ac²iune le-au constituit Acordurile deAsociere, Pactul de Stabilitate pentru Europa deSud-Est, crearea zonei Euro.Pe de alt„ parte, Balcanii au devenit tot maiimportan²i din punct de vedere geostrategic .igeopolitic. Tulbur„rile etnice din fosta Iugoslavieau accentuat necesitatea stabiliz„rii zonei, lu‚nd Óncalcul faptul c„ instabilitatea s-ar fi putut propagape Óntreg teritoriul Balcanilor, at‚t pe plan politic .iumanitar, c‚t .i economic .i social. Practic,interven²ia comunit„²ii interna²ionale a demonstratgravitatea crizei. Spre exemplu, Ón Bosnia,cooperarea Óntre na²iuni a condus nu doar c„treimpunerea p„cii, ci .i Ónspre men²inerea sa(UNPROFOR, SFOR, IFOR). De remarcat estefaptul c„ infuziile de capital .i instrumentelepozitive economice au avut drept rezultate, Ónspecial, promovarea stabilit„²ii .i principiilordemocratice .i reducerea Ón intensitate amanifest„rilor na²ionaliste .i a fenomenelor129Europa – actor major al sistemului interna²ionalmigra²ioniste, cu impact asupra influen²„riiorient„rilor cooper„rii politice Ón zon„.Este de la sine Ón²eles c„ promovarea acestorinstrumente (rela²ii comerciale liberalizate, politicimacroeconomice .i financiare coordonate .i unproces reglat de luare a deciziilor) va avea Óncontinuare un rezultat direct Ón conturarea uneicooper„ri politice .i de securitate la nivelulÓntregului continent; sigur, acest rezultat estefacilitat de interdependen²ele economice, dar nu .ideterminat direct de acestea.Procesul de extindere a UE va aduce Óncontinuare o important„ contribu²ie la dezvoltareastabilit„²ii .i p„cii la nivelul Europei Centrale .i deEst, mai ales Ón contextul Ón care beneficiilerezultate din proiectul integr„rii europene,transgres‚nd chiar .i grani²ele na²ionale, poateconstitui un exemplu relevant Ón sistemul global tot

mai interdependent.Imediata vecin„tateEuropa este legat„ inextricabil deresponsabilit„²i at‚t la nivelul regional .iinterna²ional, c‚t .i intern, Ón interiorul grani²elorsale. De aceea, dezbaterea intens„ cu privire lanecesitatea Ónt„ririi rela²iilor cu statele din imediatavecin„tate (Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus .istatele sud-mediteraneene) preocup„ nu doarStatele Membre .i actorii viza²i, dar .i actoriimajori ai sistemului interna²ional.Datorit„ diferen²ierilor Ón rela²iile existente aleUniunii cu aceste state, Ón stadiul reformelor .i adezvolt„rii economice, a punctelor de plecare .iaspira²iilor, se consider„ c„ o abordare singular„ Ón130Europa quo vadis?cadrul acestei noi politici de vecin„tate nuconstituie instrumentul cel mai potrivit Ón atingereascopului propus. De aceea, mecanismele de analiz„sunt situate la nivelul a trei paliere: proximitateageografic„, prosperitatea .i nivelul s„r„ciei. Astfel,pe termen mediu .i lung, este vehiculat„ ideea unuiparteneriat pentru dezvoltarea unei zone deprosperitate .i vecin„tate amiabil„, pentru a ancoraoferta concret„ a UE de beneficii .i rela²iipreferen²iale Óntr-un cadru diferen²iat, determinatde progresul f„cut de fiecare partener Ón reformapolitic„ .i economic„. Crearea unei pie²efunc²ionale deschise .i integrate la nivel paneuropean,pe baza unor reguli compatibile .iarmonizate, ar aduce beneficii economice .i de alt„natur„ at‚t Ón UE, c‚t .i Ón imediata vecin„tate.Aten²ia special„ pentru ace.ti actori nu sedatoreaz„ doar proximit„²ii geografice .ioportunit„²ilor reducerii riscurilor la adresasecurit„²ii economice .i politice a UE. Sigur, exist„posibilitatea volatiliz„rii regiunii, dar dezbatereaprezent„ urm„re.te cre.terea gradului de coeren²„ .iarmonizare a politicii externe a EUropei, cu efectede durat„ Ón configurarea influen²ei sale sistemice.Planul euro-atlanticChestiunea cooper„rii, at‚t de important„ Ónconfigurarea .i coagularea intereselor actorilorUniunii, nu trebuie privit„ doar la nivelulnegocierilor interguvernamentale sau interinstitu

²ionale, ci .i interna²ionale, cu actorii statali(SUA) sau chiar institu²ionaliza²i (OMC, ONU), de131Europa – actor major al sistemului interna²ionalimportan²„ global„, fie Ón plan economic, fie politicsau al politicilor sectoriale.Spre exemplu, cooperarea europenilor cuSUA Ón cadrul sistemului interna²ional a devenituna din tr„s„turile principale ale rela²iilorinterna²ionale Ón secolul XX .i este foarte probabils„ existe o continuitate Ón acest sens .i la Ónceput desecol XXI. Experien²a istoric„ a demonstrat c„ orela²ie viabil„ a europenilor cu planul atlantic areprezentat o necesitate din perspectiva men²ineriistabilit„²ii Ón regiuni sensibile, dominate de viziunietnice diferite sau de interese insuficient axate pestabilitatea economic„ .i politic„ (exemple de acestfel g„sim Ón Bosnia, Kosovo, Timorul de Est).Parteneriatul euro-atlantic e necesar .i pentru aface fa²„ presiunilor globaliz„rii: cre.terea niveluluide trai, eliminarea diviziunilor Nord-Sud,implementarea valorilor democratice, reducereaamenin²„rilor transna²ionale, pentru a identificadoar c‚teva din problemele stringente de pe agendainterna²ional„ la Ónceput de secol XXI.Proiectul unei noi Europe, pe baza uneievolu²ii anticipate a procesului de extindere a UE(Ón special cu privire la caracteristicile saleesen²iale: ireversibilitate, continuitate, inclusivitate,p„strarea acelora.i principii de negociere) vadetermina stabilitate, consisten²„ .i coeren²„ Ónparteneriatul euro-atlantic, Ón m„sura Ón careactorii componen²i ai rela²iei euro-atlantice Ó.i voroferi asisten²„ reciproc„ Ón rezolvarea problemelorsensibile de pe scena european„ .i interna²ional„(Irak, Coreea de Nord, Afghanistan).132Europa quo vadis?Parteneriatul euro-atlantic aduce cu sine,trebuie s„ recunoa.tem, beneficii reciproce, chiar.i Ón contextul diferen²ierilor de îcapacit„²i”;pierderea sprijinului reciproc Ón baza unorasump²ii gre.ite de ignorare a nevoii de alia²i, ararunca EUropa .i SUA Óntr-o spiral„ a cre.teriicosturilor pentru configurarea altor instrumentecomplementare; pe de o parte, Europa ar r„m‚ne

Óntr-o zon„ a identific„rii op²iunilor sale pe aceast„ax„, de importan²„ comparativ„ cu APEC, ASEANsau chiar OSCE. Pe de alt„ parte, SUA ar fi lipsit„de sprijin pe arii sensibile geostrategice .igeopolitice: Coreea de Nord, Orientul Mijlociu,problema Irakului, reconstruc²ia Afghanistanului.O îdiviziune a muncii“ Ón plan interna²ional nureprezint„ dec‚t o viziune alternativ„ la adresaparteneriatului cu SUA: Ón fapt, Ómp„r²irea egal„ atuturor sarcinilor .i proiectelor de ac²iune pentrustabilitate .i prosperitate la nivel interna²ional, de laproblema Irakului, Coreei de Nord .i p‚n„ lasiguran²a alimentar„, nivelul de Bq (radia²ii) dinalimente sau protec²ia mediului, este o problematic„f„r„ .anse reale de implementare, datorit„ posibilit„²iimari de determinare a unor efecte denaturate. Œn acestcontext, lu„m Ón considerare capacit„²ile politice,economice .i militare vizibil diferite Óntr-o analiz„comparativ„ pe planul euro-atlantic.Parteneriatul euro-atlantic Ó.i poate p„stravigoarea prin armonizarea intereselor tuturoractorilor implica²i, pe baza principiuluicomplementarit„²ii, a percep²iilor comparabile,a afinit„²ilor .i sus²inerii reciproce at‚t Ónimplementarea valorilor comune, c‚t .i Ón133Europa – actor major al sistemului interna²ionalrespectarea normelor de ordin pragmatic Ónasigurarea prosperit„²ii.Sprijinul politic al Europei, bazele salemilitare, pozi²ia sa geostrategic„ .i geopolitic„ deimportan²„ major„, cooperarea Ón organiza²iileinterna²ionale, for²ele de men²inere a p„cii, ajutoruldiplomatic, reprezint„ c‚teva din elementele de luatÓn considerare chiar .i de at‚t de puternica Americ„(Gordon, 2003). Œn plus, Europa e con.tient„ defaptul c„ f„r„ o prezen²„ politic„ .i militar„concertat„, parteneriatul euro-atlantic .i-ar pierdeunul din elementele esen²iale: Ómp„r²irea riscurilor,nu doar a sarcinilor. De aceea, redefinireabugetului militar al Europei .i europenilor Óngeneral (Fran²a a anun²at recent o cre.tere cu 90miliarde $ a cheltuielilor pentru echipamentuldestinat ap„r„rii pentru urm„torii 6 ani), d„semnalul reg‚ndirii rela²iilor euro-atlantice. Europaeste tot mai preg„tit„ .i mai serioas„ atunci c‚nd

vine vorba de asumarea responsabilit„²ilor la nivelregional, european .i interna²ional.Provocarea pe care integrarea european„ olanseaz„ Americii este structural„ .i implic„ treidimensiuni de ac²iune .i percep²ie: imaginea UE,impactul integr„rii europene asupra rela²iilortransatlantice .i atitudinea american„ cu privire ladiferitele op²iuni de integrare european„. Unr„spuns posibil al acestei ecua²ii cu variabilesensibile ar fi acela al unei Europe puternice, Ónparteneriat real cu SUA, parteneriat bazat pevalorile democratice aflate la baza sistemuluiamerican .i procesului de integrare european„. Œnacest caz, am avea de-a face cu o Europ„ capabil„134Europa quo vadis?de decizii rapide de politic„ extern„ coerent„, Óndeplin„ concordan²„ cu normele comunitare .i, Ónbaza progresului economic .i unit„²ii de atitudine,capabil„ s„ promoveze stabilitatea la nivelregional .i interna²ional.Este evident c„ EUropa Óncepe s„ ac²ioneze totmai unitar .i Óntr-un tempo tot mai accelerat, nudoar Ón Balcani, Ón zona Mediteranei, sau Ónimediata vecin„tate. Evolu²ia sa identitar„ o facecapabil„ s„ intervin„ cu strategii .i planuri deac²iune viabile chiar .i pe dimensiuni Ón afara arieistrategice de influen²„, prin crearea de re²eleinterdependente de obliga²ii .i beneficii reciprocecu actori na²ionali .i institu²ionali. Œn cazulregimurilor interna²ionale, se Ónregistreaz„ eforturipentru rezolvarea unor noi probleme: protocolulKyoto, Curtea Penal„ Interna²ional„, m„suri deverificare pentru Conven²ia asupra ArmelorBiologice.Rolul PESA / PESCC‚nd analiz„m mi.carea accelerat„ de conturarea identit„²ii europene (definit„ din punct devedere geostrategic, geopolitic, geoeconomic,geocultural), este de la sine Ón²eleas„ necesitateacre„rii unei for²e militare europene, ca parte adimensiunii pragmatice a voin²ei europene .i aefortului de stabilizare .i promovare a coeziunii lanivel european.Coeren²a contur„rii unei identit„²i europene desecuritate .i ap„rare trebuie s„ fie analizat„ Ón

m„sura Ón care corespunde obiectivului formulat(Ónt„rirea securit„²ii Europei), contribuie la rela²ia135Europa – actor major al sistemului interna²ionaleuro-atlantic„ .i dezvolt„ rezultate viabile Óncontextul cooper„rii cu dimensiunea atlantic„ aNATO. Cu privire la capacitatea IESA, lideriiStatelor Membre au hot„r‚t la Helsinki, Óndecembrie 1999, crearea unei For²e de Reac²ieRapid„ Ón 2003 care s„ cuprind„ 60.000 oameni.Capacitatea de ac²iune a acestei For²e este legat„.i de redefinirea rela²iei dintre UE .i NATO.Sigur, Ón contextul noilor amenin²„ri transna²ionale,dezvoltarea unei PESC coerente reprezint„ mai multdec‚t o necesitate; dar aceasta impune .i investi²ii,dublate .i de faptul c„ o interven²ie militar„ nu maiÓnseamn„ doar peacekeeping, ci .i capacitatea de aconduce misiuni de a impune pacea, opera²iuni deintensitate mare, implementarea acordurilor,stabilizarea zonei. Redefinirea misiunilor a avutloc Ón acela.i ritm rapid cu redefinirea politiciiexterne a UE. Dac„ la Ónceputul anilor ’90,politica extern„ era privit„ ca un atribut esen²ialal suveranit„²ii statale, Ón prezent, desemnareaunui Œnalt Reprezentant pentru PoliticaExtern„ .i de Securitate Comun„ .i Ónfiin²areainstitu²ional„ a unui ministru de externe al UEsemnific„ tot mai evident faptul c„ StateleMembre au devenit con.tiente de importan²a uneivoci unice a UE Ón plan global.O for²„ de reac²ie rapid„ a Europei, caexpresie militar„ a PESC .i conturat„ la nivelulnecesar de management eficient al crizelor, vadob‚ndi accente substan²iale mai ales Ón contextulunei cooper„ri politice europene .i extinseorganic la nivelul parteneriatului euro-atlantic.Capacitatea de a dezvolta o for²„ integrat„ capabil„s„ se armonizeze cerin²elor sistemelor militare136Europa quo vadis?NATO / SUA .i s„ opereze independent, cuplat„ cutransparen²„ .i rela²ie institu²ionalizat„ Óntre NATO.i UE ar putea Ónt„ri parteneriatul euro-atlantic.O complementaritate cresc‚nd„ Óntre NATO.i UE Ón domeniile securit„²ii ar conduce la cre.-terea capacit„²ilor de ac²iune at‚t a Europei, c‚t .i a

SUA. Practic, Europa s-ar transforma dintr-unfurnizor de soft-security, sprijinind respectareadrepturilor omului .i implementarea principiilordemocratice, Óntr-un actor cu capacitatea de aimpune stabilitatea democratic„ politic„ pe planeuropean .i euro-atlantic. Œn fapt, capacit„²ilemilitare ale statelor europene ar fi, Ón marea lormajoritate, acelea.i, fie c„ ac²ioneaz„ Ón cadrulNATO, fie Ón cadrul UE.Œn acest sens, o politic„ extern„ coerent„presupune concomiten²a angajamentelor .iresponsabilit„²ilor Ón afara Europei, incluz‚ndac²iuni la cererile ONU, precum .i capacitatea de apromova stabilitate politic„ .i economic„ Óninteriorul .i Ón afara Uniunii.Impactul atacurilor de la 11 septembrie 2001asupra politicilor europene de securitate poate ficuantificat prin imediata apari²ie a mandatuluieuropean, chestiune care semnific„ Ón mod evidentevolu²ia europenilor spre unitate .i abordare unitar„a problemelor de politic„ extern„, precum .i con-.tientizare a problemelor care ocup„ agendasecurit„²ii europene .i globale. Pe de alt„ parte,con.tientizarea problematicilor care preocup„agenda stabilit„²ii pe plan eurasiatic impune de lasine o abordare comun„ Ón managementulsitua²iilor volatile, cu privire la solu²ionarea lor.137Europa – actor major al sistemului interna²ionalEuropa, proiect evolu²ionar Ón mi.care accelerat„Œn acest sens, rezolvarea crizelor nu trebuie s„reprezinte doar ocazia unor fotografii comunepentru a ilustra vizual semnalul unei cooper„rii lanivelul Óntregii comunit„²i; ini²iativele multilateraletrebuie s„ aib„ loc cel pu²in pe fondul unorconsult„ri .i Ón contextul unui parteneriat real.Diferen²ierile din cadrul comunit„²iiinterna²ionale cu privire la rezolvarea crizeiirakiene indic„ necesitatea definirii Ón mi.careaccelerat„ a ac²iunilor concertate ale EUropei, nudoar Ón privin²a prevenirii .i reduceriiamenin²„rilor transna²ionale (reac²ia UE Ón cazul11 septembrie 2001 .i sprijinul pentru interven²iadin Afghanistan), ci .i a managementului crizelor(cre.terea Ón coeren²„) .i a implic„rii post-conflict(participarea la reconstruc²ia Afghanistanului –

asisten²„ .i programe).Œn acest sens, o cooperare mai str‚ns„ Ón planuleuro-atlantic ar contribui semnificativ la o maibun„ guvernare la nivel global deoarece SUA .iEuropa sunt parteneri indispensabili nu doar dinpunct de vedere al diploma²iei globale, ci .i alinterdependen²elor economice interna²ionale careconecteaz„ societ„²ile .i aduc schimb„ri rapide Ónsistemul interna²ional contemporan.Op²iunea Europei nu este de a se plasa Óntr-orela²ie cu SUA caracterizat„ prin rivalitatestrategic„, ci de a dezvolta un parteneriat real Ónbaza unor dimensiuni clare de cooperare. UEtrebuie s„ g„seasc„ resurse, trebuie s„ fie capabil„s„ translateze c‚teva poten²ialit„²i Óntr-unparteneriat real cu SUA: puterea comercial„ (cu138Europa quo vadis?veleit„²i globale), dezvoltarea de rela²ii / re²ele decooperare .i tratate care o propag„ spre dob‚ndireaunui rol global Ón sistemul interna²ional. UE dejaÓnregistreaz„ succese Ón peacekeeping, men²inerea.i impunerea p„cii, stabilizare .i democratizare,promovarea modelului european la nivelinterna²ional, din punct de vedere economic,politic, dar .i cultural .i social, cu o experien²„remarcabil„ Ón dimensiunea cooper„rii.Œn acest sens, se remarc„ o tendin²„ tot maiaccentuat„ de evolu²ie a UE de la statutul de putereeconomic„ .i comercial„ la recunoa.tereasemnifica²iei ei politice globale .i Ón domeniulsecurit„²ii interna²ionale.BibliografieGordon, Philip H. (2003), Bridging the AtlanticDivide, Ón Foreign Affairs, January / FebruaryGrabbe, Heather (2001), Profiting from EUEnlargement, Londra, Centre for European ReformGuzzini, Stefano (2002), îPower“ in InternationalRelations: Concept Formation between ConceptualAnalysis and Conceptual History, Copenhagen PeaceResearch InstituteHunter, Robert E. (2002), The European Securityand Defence Policy: NATO’s Companion orCompetitor?, RANDKissinger, Henry (2001), Does America Need aForeign Policy? Toward a Diplomacy for the 21st

Century, New York, Simon & Schuster139Europa – actor major al sistemului interna²ionalLarrabee, Stephen F. (2000), The EuropeanSecurity and Defense Identity (ESDI) andAmerican Interests, RANDLoriaux, Michael (1999), Realism andReconciliation: France, Germany and theEuropean Union, Ón Kapstein, Ethan B.Mastanduno, Michael, Unipolar Politics: Realismand State Strategies after the Cold War, ColumbiaUniversity PressMoravcsik, Andrew (2002), Europe withoutIllusions, paper presented at the Third SpaakFoundation – Harvard University ConferenceMoravcsik, Andrew .i Vachudova, Milada Anna(2002), National Interests, State Power and EUEnlargement, Center for European Studies,Working Paper No. 97Morriss, Peter (1987), Power: A PhilosophicalAnalysis, Manchester University PressN„stase, Adrian, (2002), Romania — NATO,Ed. Regia Autonom„ îMonitorul Oficial”, Bucure.tiNuscheler, Franz (2001), Multilateralism vsUnilateralism, Development and Peace Foundation140Europa quo vadis?ROM¬NIA ŒNTR-O EUROPvFEDERALv?IntroducerePe parcursul unei jum„t„²i de secol, de laComunitatea European„ a C„rbunelui .i O²eluluip‚n„ la introducerea monedei Euro, ²„rile Europeide Vest .i-au asigurat pacea, solidaritatea .iprosperitatea economic„ prin exercitarea, Óncomun, a unor atribute suverane, Ón cadrul unordomenii din ce Ón ce mai vaste, prin intermediulinstitu²iilor europene .i a metodei comunitare.Ideea federalismului, prezent„ Ón toate etapelemajore ale integr„rii europene, s-a f„cut reauzit„ odat„ cu lansarea dezbaterii privind viitorul Europei,c‚nd numeroase voci importante au sus²inutconceptul de federa²ie european„ ca modalitate deadaptare la evolu²iile actuale ale procesului deconstruc²ie european„. Dup„ faimosul discursprezentat de .eful diploma²iei germane, Joschka

Fischer, Ón mai 2000, la Universitatea Humboldtdin Berlin, c‚nd a fost exprimat„ ideea edific„riiunei Europe federale ca solu²ie la provoc„rileactuale reprezentate de procesul de extindere a UE141.i necesitatea de consolidare a capacit„²ii Uniuniide a ac²iona, a devenit tot mai evident„ nevoia uneirelans„ri profunde a proiectului de integrareeuropean„.Œnc„ de la Ónceputurile istoriei sale, proiectuleuropean, de.i edificat ini²ial pe o viziunepredominant economic„, s-a confruntat cuimportan²a cov‚r.itoare a politicului, Ón contextulÓn care Statele Membre .i-au manifestat detimpuriu voin²a de a recurge la o abordarecomprehensiv„ .i coerent„ a aspectelor decooperare politic„. Œn fapt, scopul politic a fostsprijinit de mijloace economice, fiind emblematic„inten²ia de a reorienta rela²ia franco-german„ pringestionarea comun„ a unor ramuri economicestrategice.Cu aproximativ 50 de ani Ón urm„, RobertSchuman .i-a prezentat viziunea sa asupra uneiîFedera²ii Europene” care s„ asigure men²inereap„cii pe continent, libertatea .i prosperitateaeconomic„. Edificarea unei Europe puternice .iunite, bazat„ pe libertate .i democra²ie, deschidere.i transparen²„, solidaritate .i subsidiaritatenecesit„ finalizarea proiectului p„rin²ilor fondatori.Esen²a UE nu este doar pia²a unic„, oric‚t demult„ importan²„ ar avea aceast„ caracteristic„; nueste doar o uniune economic„, ci .i o cooperarepolitic„ fundamentat„ pe o comunitate de valoricomune, o Óncercare de a construi Ómpreun„ unviitor comun.Ast„zi, este evident c„ pacea .i prosperitateacontinentului nu pot fi asigurate f„r„ o abordarecomplex„ nu doar a rela²iilor interinstitu²ionale .i142Europa quo vadis?Óntre Statele Membre, dar .i pe plan european .iinterna²ional, abordare care implic„ .i cooperarepolitic„.Procesul integr„rii europene este o provocarepolitic„ major„ pentru statele .i popoareleimplicate, de o importan²„ crucial„ pentru fiecare

dintre noi. Aprofundarea integr„rii politice, pe de oparte, iar pe de alt„ parte, extinderea UE spre ²„rileEuropei Centrale .i de Est presupun conturarea .ipromovarea unui îmodel guvernamental european“viabil. Finalizarea proiectului european ini²iat deJean Monnet .i Robert Schuman este o solu²ieviabil„ pentru a se asigura un echilibru alintereselor, precum .i eficien²a .i transparen²aprocesului decizional. Avem nevoie de energievizionar„ .i abilitate pragmatic„ pentru a finalizatranzi²ia de la o uniune de state la o federa²ieeuropean„ a statelor-na²iune.Pa.i spre aprofundarea integr„riiLogica federalismului a fost cea care aimpulsionat, de-a lungul istoriei, ad‚ncireaprocesului de integrare european„, Ón pofidasuspiciunii manifestate de unele state europene, dinteama de a nu-.i pierde suveranitatea.Œncep‚nd cu Actul Unic European, introducereaprocedurii de vot cu majoritate calificat„ Ón cadrulConsiliului de Mini.tri a dus la eficientizareaprocesului legislativ .i de luare a deciziilor, cuimpact direct asupra politicilor .i op²iunilorna²ionale (chiar .i cu privire la suveranitate). Dinpunct de vedere institu²ional, Parlamentul European143Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?este ales prin sufragiu direct de c„tre cet„²eniiEuropei, Óncep‚nd din 1979, dob‚ndind o influen²„efectiv„ asupra legisla²iei o dat„ cu ratificareaAUE, Ón 1987. Dup„ ratificarea Tratatului de laAmsterdam, Parlamentul a dob‚ndit o pozi²ie egal„cu Consiliul de Mini.tri Ón toate domeniile Ón carese aplic„ procedura de codecizie. Curtea de Justi²ie.i-a dovedit eficien²a, Ón ultimii ani, Ón asigurarearespect„rii ordinii de drept, contribuind laconstitu²ionalizarea tratatelor de baz„ ale UE.La Maastricht, una din cele trei func²ii esen²ialeale suveranit„²ii statului-na²iune, moneda, a fostpentru prima oar„ atribuit„ unei institu²ii europene.Consiliul European de la Tampere a marcat noipa.i spre aprofundarea integr„rii, prin crearea uneizone comune de justi²ie .i securitate intern„, iar laKöln .i Helsinki, statele europene au c„zut deacord asupra unui nou obiectiv: dezvoltareaPoliticii de Securitate .i de Ap„rare Comun„.

Œn acest sens, Uniunea European„, ca sistem cuniveluri distincte de guvernare, fiecare av‚ndpropriile responsabilit„²i, a avut Óntotdeaunaanumite caracteristici de tip federal. Œn cadrul uneiarii limitate de r„spundere, Uniunea a avut .i are unsistem juridic Ón care legea european„ primeaz„ Ónraport cu legea na²ional„, un sistem institu²ional Óncare decizia fiec„rui stat poate fi blocat„ de deciziamajorit„²ii, un executiv care, o dat„ numit, esteindependent de guvernele na²ionale .i r„spunde Ónfa²a parlamentului .i, nu Ón ultimul r‚nd, chiar dac„limitate, are propriile sale resurse bugetare.144Europa quo vadis?Discursul politic privind viitorul Europei alansat o nou„ sintagm„ pentru entitatea care arurma s„ se nasc„: Europa – o federa²ie de statena²iune, pentru a sugera c„ aprofundarea integr„riipolitice trebuie s„ se fac„ prin implicareainstitu²iilor .i tradi²iilor na²ionale, .i nu prinsubevaluarea acestora. Federa²ia nu Ónseamn„abolirea statelor na²iune. Astfel, dup„ cum asus²inut Ón anul 2000 ministrul german de externe,statele na²iune sunt realit„²i care nu pot fi .terse pur.i simplu de pe harta Europei .i cu c‚t procesul deglobalizare .i de europenizare va creasuprastructuri .i actori anonimi Óndep„rta²i decet„²eni, cu at‚t mai mult popoarele se vor ag„²a destatele na²iune pentru ob²inerea securit„²ii societale.i bun„st„rii economice. Pentru federa²iaeuropean„, statul-na²iune, cu tradi²iile saleculturale .i democratice, va fi de neÓnlocuit Ónlegitimarea unei uniuni a cet„²enilor .i statelor cares„ fie acceptat„ de popoare.Œn cadrul Conven²iei privind viitorul Europei,Rom‚nia a sus²inut, la r‚ndul ei, crearea uneiuniuni constituite dintr-o federa²ie de state-na²iuni,singura capabil„ s„ permit„ fiec„rui Stat Membrutransferarea unui anumit num„r de competen²e lanivel federal, conserv‚ndu-.i, totodat„, identitateana²ional„.Dezbateri teoretico-institu²ionaleFedera²ia de state-na²iune este mai mult dec‚t oconfedera²ie, ca asocia²ie de state suveranedeterminat„ de considerente economice .i politice,at‚t de ordin intern, c‚t .i extern, care nu dob‚nde.te

145Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?caracter statal, ca subiect individualizat de drept, .imai pu²in dec‚t un stat federal, caracterizat el Ónsu.iprin suveranitate, Ón timp ce Statele Membrecomponente Ó.i pierd calitatea de state Ón Ón²elesuldreptului interna²ional.Œntre statul federal .i o federa²ie de state-na²iuneexist„ diferen²e considerabile. Œn acest sens, seafirm„ c„ statul federal recunoa.te o singur„cet„²enie, Ón timp ce o federa²ie de state-na²iunes-ar baza pe o dubl„ cet„²enie (na²ional„ .ifederal„). Statul federal poate modifica legileconstitu²ionale f„r„ acordul statelor federate, Óntimp ce Óntr-o federa²ie de state-na²iune opozi²iaunui singur stat federat este suficient„ spre aÓmpiedica asemenea modific„ri.Œn cazul statului federal, Statele Membre nu potadopta decizii secesioniste, Ón timp ce un atare lucruar fi posibil Ón cadrul unei federa²ii de state na²iune.Institu²iile administrative ale statului federalnecesit„ cheltuieli uria.e, Ón vreme ce Óntr-ofedera²ie de state-na²iune, serviciile publice la nivelfederal ar fi sumare, centrul de greutate al efortuluiadministrativ r„m‚n‚nd la nivelul Statelor Membre.Dac„ Óntr-un stat federal, identit„²ile culturale seamestec„ .i se uniformizeaz„, Óntr-o federa²ie destate-na²iune identitatea cultural„ la nivel federal,Ón m„sura Ón care se formeaz„ gradual, nu excludeidentitatea na²iunilor membre. Œntr-un stat federal,competen²a Ón materia politicii externe .i deap„rare se cantoneaz„ exclusiv la nivel central, pec‚nd Óntr-o federa²ie de state-na²iune entit„²ilemembre Ó.i mai p„streaz„ o anumit„ autoritate,chiar dac„ limitat„, Ón materiile respective.146Europa quo vadis?Œn plus, Óntr-un stat federal, statele federate nusunt nici m„car consultate Ón cazul declara²iilor der„zboi ori la Óncheierea p„cii, spre deosebire decazul federa²iilor de state-na²iune, c‚nd oricaredintre membri poate refuza s„ ia parte la politica der„zboi a centrului. Œn fine, Ón vreme ce statul federaleste titularul puterii supreme .i de²ine un adev„ratmonopol al legitimit„²ii ac²iunilor de for²„ Ónscopul men²inerii ordinii interne, problema se pune

diferit c‚nd este vorba despre federa²ia de statena²iune.Œn esen²„ se sus²ine c„ Óntr-o federa²ie de statena²iune p„r²ile componente p„streaz„ competen²enumeroase .i un drept de control asupraprincipalelor politici federale, spre deosebire decazul statului federal, Ón care identit„²ile .iinteresele na²ionale s-ar topi implacabil Óntr-un totcomun .i unitar.Uniunea European„, Ón forma actual„, av‚nd labaz„ tratatele constitutive, are caracteristicile uneiconfedera²ii de state. Pentru trecerea la o etap„ maiprofund„ a integr„rii, a fost necesar„ elaborareaunei Constitu²ii europene, care s„ duc„ la creareaunei entit„²i politice formate din state .i cet„²eni,bazat„ pe Óntreaga mo.tenire legal„, politic„ .isocio-economic„ a Comunit„²ilor .i Uniunii.Viitoarea Europ„ – abordare constitu²ional„Œn forma Ón care a fost prezentat„ la Ónceputullunii iunie 2003, Constitu²ia european„, chiar dac„nu con²ine cuv‚ntul federal, este construit„ peprincipii federaliste, fiind o constitu²ie Ón adev„ratul147Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?sens al cuv‚ntului, cuprinz‚nd nu numai obiective .iprincipii, dar .i prevederi detaliate cu caracterinstitu²ional, drepturi ale cet„²enilor europeni .ivalorile comune ale identit„²ii europene.Uniunea va avea personalitate juridic„,renun²‚ndu-se la structura prev„zut„ de Tratatul dela Maastricht, de Ómp„r²ire pe piloni. Gra²iepersonalit„²ii juridice unice de care va dispune,Uniunea va deveni, al„turi de Statele Membre,subiect de drept interna²ional. Œn contextul Ón careUE va dispune de ansamblul mijloacelor de ac²iuneinterna²ional„ .i Ó.i va angaja propriaresponsabilitate Ón rela²iile cu statele ter²e sauorganiza²iile interna²ionale, vizibilitatea sa pe planinterna²ional va cre.te considerabil.Noua Constitu²ie consacr„ cet„²enia european„care d„ posibilitatea fiec„rui rezident al StatelorMembre s„ beneficieze de anumite drepturifundamentale, pentru protec²ia c„rora se poateadresa instan²elor na²ionale .i europene, s„c„l„toreasc„ pe teritoriul Statelor Membre, s„-.iexercite drepturile electorale Ón cadrul alegerilor

locale din statul unde domiciliaz„ .i pentruParlamentul European, s„ beneficieze de protec²iediplomatic„ .i consular„ din partea autorit„²ilorStatelor Membre pe teritoriul unui stat ter², s„adreseze peti²ii Parlamentului European. Fiecarecet„²ean din Statele Membre ale Uniunii Europenebeneficiaz„, pe l‚ng„ cet„²enia sa, .i de cet„²eniaeuropean„, cele dou„ cet„²enii fiind distincte, o alt„caracteristic„ a federa²iei de state-na²iune.Conceptul de cet„²enie european„ exista .i p‚n„acum, Óns„, pe fondul unui deficit democratic .i148Europa quo vadis?impas institu²ional, nu conferea subiec²ilor s„i unadev„rat drept de a decide direct, prin votul lor,guvernul .i politicile Europei.Constitu²ia european„ include un catalogflexibil al competen²elor ce revin, pe de o parte,Uniunii, iar pe de alt„ parte, statelor-na²iune, bazatpe principiile de subsidiaritate .i propor²ionalitate.i deschiz‚nd, totodat„, calea unei integr„rievolutive perfect compatibile cu realit„²ileactualului proces european.Se consacr„ principiul subsidiarit„²ii, potrivitc„ruia, Ón domeniile care nu sunt de competen²aexclusiv„ a Uniunii, aceasta va ac²iona doar dac„obiectivele respective nu pot fi atinse satisf„c„torprin ac²iunea Statelor Membre, fie la nivel central,fie la nivel regional sau local. Proiectul deConstitu²ie confirm„ faptul c„ Uniunea exercit„doar acele competen²e care Ói sunt atribuite Ón modexplicit, toate celelalte competen²e, la care nu seface referire Ón text, r„m‚n‚nd la Statele Membre.Catalogul de competen²e este structurat pecategorii, dup„ cum urmeaz„: competen²e exclusiveale Uniunii, pentru domenii Ón care Statele Membrevor ac²iona doar dac„ sunt autorizate de c„treUniune (regulile de concuren²„ pentru func²ionareapie²ei interne, politica monetar„, politicacomercial„ comun„, uniunea vamal„, conservarearesurselor marine biologice); competen²e partajate,caracterizate prin faptul c„ Uniunea stabile.teprincipiile fundamentale ale domeniului respectiv,obligatorii pentru Statele Membre, care urmeaz„ s„adopte, Ón acest cadru, legile ce corespund cel maibine specificului na²ional sau caracteristicilor

149Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?locale (pia²a intern„, spa²iul de libertate, securitate.i justi²ie, agricultur„, pescuit, transport, politicasocial„, protec²ia consumatorului etc.); competen²ecomplementare, cum ar fi Ón domeniul politiciloreconomice, de ocupare a for²ei de munc„, s„n„tate,cultur„, c‚nd Statele Membre sunt cele competente,iar ac²iunea Uniunii se limiteaz„ la a coordona .isprijini politicile Statelor Membre.Œn domeniul politicii externe .i de securitatecomun„, competen²a Uniunii va acoperi toateaspectele legate de politica extern„ .i securitateaUniunii, inclusiv elaborarea unei politici de ap„rarecomun„. Statele Membre au obliga²ia de a sprijinipolitica extern„ .i de securitate comun„ a UniuniiÓntr-un spirit de loialitate .i solidaritate mutual„ .ide a se ab²ine de la orice ac²iune contrar„intereselor Uniunii.Dup„ cum se poate observa, au fost acceptate, caprincipiu, competen²ele federale, Óns„ foarte limitateca num„r, dup„ teza îmai bine mai pu²in, dar maifederal”. Ón domeniile considerate de interes comun,institu²iile Uniunii trebuie s„ opereze prininstrumente suprana²ionale .i politici transna²ionale,adoptate cu votul majorit„²ii acelor State Membrecare Ómpreun„ reprezint„ .i o anumit„ majoritate acet„²enilor. Luarea deciziilor prin votul majorit„²iicalificate trebuie corelat„ cu procedura codeciziei,prin implicarea Parlamentului European, pentruÓnt„rirea legitimit„²ii democratice.Potrivit clauzei de flexibilitate carecaracterizeaz„ domeniul competen²elor Uniunii,dac„ ac²iunea Uniunii se dovede.te a fi necesar„pentru atingerea unuia din obiectivele Constitu²iei,150Europa quo vadis?iar Constitu²ia nu a prev„zut competen²a Uniunii,Consiliul, cu unanimitate de voturi, la propunereaComisiei, dup„ ce a ob²inut consim²„m‚ntulParlamentului, va lua m„surile adecvate. Parlamentelena²ionale vor fi aten²ionate asupra propunerilorComisiei de atribuire de competen²e Uniunii.Sarcina Conven²iei a fost deosebit de dificil„ Ónceea ce prive.te configurarea viitoarei arhitecturiinstitu²ionale a Uniunii, astfel Ónc‚t s„ existe o mai

clar„ repartizare a competen²elor Óntre diferiteleinstitu²ii, precum .i s„ se asigure Ónt„rirealegitimit„²ii democratice a Uniunii.Un set de valori trebuie considerate cafundamentale Ón dezvoltarea institu²ional„ viitoarea Uniunii: egalitatea Statelor Membre ale UniuniiEuropene, echilibrul Óntre Statele Membre .iinstitu²ii, precum .i Óntre institu²ii, transparen²ainstitu²iilor, primatul metodei comunitare, centrat„pe Comisia European„, drept garan²ie suprem„ c„interesele statelor mici .i a statelor candidate vor fiprotejate .i promovate.Se remarc„ o tendin²„ Ón cre.tere aîparlamentiz„rii” Uniunii Europene, cu scopul de alegitima deciziile politice .i de a men²ine un dialogcreativ cu cet„²enii pentru a-i aduce mai aproape dedeciziile care Ói afecteaz„ Ón mod direct. Proiectulde Constitu²ie prevede sporirea rolului .i puterilorParlamentului European Ón procesul legislativ,exercitarea func²iilor bugetare, precum .i afunc²iilor de control politic .i consultare.Parlamentul European dob‚nde.te o pozi²ie egal„cu Consiliul Ón adoptarea legisla²iei, ceea ceasigur„ dubla legitimitate a procesului: pe de o151Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?parte, din partea Statelor Membre reprezentate ÓnConsiliu, iar pe de alt„ parte, a cet„²enilorreprezenta²i Ón Parlament. Un protocol specialdedicat rolului parlamentelor na²ionale Ón UEcon²ine dispozi²ii ce vizeaz„ o mai mare implicarea parlamentelor na²ionale, prin obliga²ia deinformare a acestora asupra programului legislativanual, propunerilor legislative, raportului anual alCur²ii de Conturi. Totodat„, este prev„zut„competen²a parlamentelor na²ionale de a exercitacontrolul asupra respect„rii principiului desubsidiaritate.Consiliul European se va concentra doar pedefinirea direc²iilor politice .i priorit„²ilor generaleale Uniunii .i Ó.i va alege un pre.edinte pentru odurat„ de 2 ani .i jum„tate, renun²‚ndu-se astfel lapre.edin²ia rotativ„, Ón favoarea continuit„²ii .icoeren²ei acestei institu²ii. Existen²a pre.edinteluiConsiliului European, al„turi de pre.edinteleComisiei Europene, fiecare av‚nd domenii diferite

de ac²iune, confirm„ natura dubl„ a UniuniiEuropene: federa²ie de state-na²iune.Uniunea European„ extins„ are nevoie de oComisie European„ puternic„ .i eficient„, care s„serveasc„ interesul general al popoarelor .i StatelorMembre .i s„ protejeze principiile fundamentale .ivalorile Uniunii. Comisia European„, care va jucarolul unui guvern al Uniunii, are rol de ini²iativ„,puteri executive la nivelul Uniunii .i reprezint„Uniunea pe plan extern, cu excep²ia PoliticiiExterne .i de Securitate Comun„. ProiectulConstitu²iei prevede sc„derea num„rului decomisari la 15 .i alegerea pre.edintelui Comisiei de152Europa quo vadis?c„tre Parlamentul European, pentru Ónt„rirealegitimit„²ii democratice a Comisiei. Totodat„,Comisia va fi responsabil„ politic Ón fa²aParlamentului European.Rolul Consiliului de Mini.tri va fi Ónt„ritprintr-o extindere a procedurii de utilizare a votuluicu majoritate calificat„. Proiectul prevedeÓnfiin²area a trei forma²iuni interne: ConsiliulAfacerilor Generale, Consiliul Legislativ .iConsiliul Afacerilor Externe, pentru a ra²ionaliza .idelimita mai clar func²iile acestuia.Politica extern„ .i de securitate comun„ va ficondus„ de un Ministru de externe, numit deConsiliul European, cu acordul pre.edinteluiComisiei Europene, Ón felul acesta bucur‚ndu-se deo dubl„ legitimitate. Ministrul de externe va fi unuldin vicepre.edin²ii Comisiei .i va respectaprocedurile din cadrul Comisiei, Óncerc‚ndu-seastfel o comunitarizare a competen²elor Ón aceast„materie. Ministrul de externe va contribui ladezvoltarea politicii externe .i de securitatecomun„, va fi responsabil, al„turi de StateleMembre, de punerea Ón executare a deciziilor Ónacest domeniu .i va reprezenta Uniunea Ón cadrulrela²iilor externe. Eficien²a politicii externe a UEva depinde nu numai de arhitectura institu²ional„care va fi adoptat„, ci .i de coagularea unei voin²epolitice clare a Statelor Membre Ón acest sens.Curtea de Justi²ie va include CurteaEuropean„ de Justi²ie, Œnalta Curte .i cur²ilespecializate .i va asigura respectarea legii Ón

interpretarea .i aplicarea Constitu²iei. Cu toate c„ aexistat .i p‚n„ acum o Curte de Justi²ie European„,153Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?care a proclamat, Ón repetate r‚nduri, superioritateasistemului de drept comunitar fa²„ de legisla²iilena²ionale .i aplicarea sa direct„ Ón ordinea intern„ aStatelor Membre, proiectul de Constitu²ieeuropean„ consacr„ expres suprema²ia legiieuropene, precum .i caracterul direct aplicabil ÓnStatele Membre. Curtea de Justi²ie European„ vajuca rolul unei Cur²i Constitu²ionale europene,abilitat„ s„ asigure respectarea .i interpretareaConstitu²iei.Viitoarea Constitu²ie european„ va contribui laconsolidarea sentimentului de îidentitateeuropean„”, fiind totodat„ de natur„ a defini maibine .i mai pregnant rolul Europei Ón lume, Ónconcordan²„ cu ponderea sa economic„.Ordinea constitu²ional„ a Statelor Membre vatrebui subsumat„ ordinii constitu²ionale ce seedific„ la nivel european, contribuind la o integraretot mai profund„ a ordinilor juridice na²ionale.ConcluziiDiscu²iile legate de natura sistemului europeanau declan.at adesea polemici mai mult sau maipu²in fecunde Ón jurul no²iunii de federalism. Aufost avansate diverse op²iuni .i scenarii dereorganizare politic„ a Uniunii Europene, Ón func²iede diversele interese care c‚nt„reau Ón balan²a deinfluen²„ .i putere.Œn ceea ce prive.te Rom‚nia, Programul deguvernare adoptat de Parlamentul Rom‚niei la28 decembrie 2000 prevede c„ îRom‚nia, ca viitormembru al Uniunii, este interesat„ de finalitateaintegr„rii europene .i de asigurarea unui loc Ón154Europa quo vadis?cadrul Uniunii Europene, corespunz„tor cuponderea geografic„, economic„ .i demografic„ pecare ²ara noastr„ o va avea Ón momentul ader„rii”.Op²iunea rom‚neasc„ privind viitorul modelpolitic al Uniunii Europene trebuie fundamentat„prin prisma interesului na²ional.Rom‚nia aspir„ s„ devin„ membr„ a unui sistemcare tinde c„tre o uniune monetar„, integrat„

politic, av‚nd o autoritate central„ puternic„, dar cuputeri limitate .i clar definite (viziunea german„), aunei Uniuni cu un Ónalt nivel de integrare politic„,dar Ón care controlul este exercitat de StateleMembre, Ón cadrul Consiliului de Mini.tri, iarConsiliul European are abilitatea de a dizolvaParlamentul la propunerea Comisiei sau a StatelorMembre (viziunea francez„) sau a unei Uniuni deState Membre Ón care Consiliul stabile.te agenda,competen²ele centrale fiind limitate la domeniifoarte bine definite (viziunea britanic„).Rom‚nia promoveaz„ îcalea de mijloc”, Óntrefederalism .i interguvernamentalism, respectivfedera²ia de state-na²iune, cu un executiv cu putericerte, dar limitate, controlat de legislativ, un sistemjudiciar compus din Curtea European„ de Justi²ie,care s„ asigure suprema²ia Constitu²iei europene .ia sistemului de drept comunitar, cu un pre.edinte alEuropei Unite, Ón ale c„rui atribu²ii ar urma s„ intre.i reprezentarea federa²iei.Consider„m c„ rolul institu²iilor na²ionaletradi²ionale nu trebuie diminuat, acestea continu‚nds„ func²ioneze pe baza principiului subsidiarit„²ii.P„strarea autonomiei deciziei politice, dob‚ndit„at‚t de greu dup„ reinstaurarea democra²iei Ón 1989,155Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?este un element particular al interesului nostruna²ional .i ar fi ideal ca acesta s„ nu fie afectat Ónrela²ia de parteneriat pe care o implic„ ipostaza demembru al Uniunii Europene.Œn condi²iile globaliz„rii, statul-na²iune nu maireu.e.te s„ rezolve de unul singur problemasecurit„²ii .i, de aceea, este necesar„ exercitareasuveranit„²ii Ón comun cu al²ii. Œn acela.i timp, f„r„unirea statelor-na²iune europene, Europa nu se vaputea manifesta ca un actor vizibil, activ .i ferm pescena interna²ional„. Pe aceast„ cale, se asigur„ ca.i Ón viitor Europa s„ fie o uniune a StatelorMembre egale, care coopereaz„ eficient pe bazametodei comunitare. Cele 6 ²„ri fondatoare auÓnceput proiectul european ca prim pas spre creareaunei federa²ii europene puternice .i unite. Ast„zi,este timpul s„ ac²ion„m cu curaj, viziune .iresponsabilitate pentru finalizarea acestui proiect.Doar institu²iile europene constituite pe baze

federale pot asigura predictibilitatea, obiectivitatea.i echilibrul intereselor concuren²iale multiple,promovate pe scena Europei unite.Bibliografie***, Draft Treaty Establishing a Constitutionfor Europe, Consiliul European, Salonic, iunie2003, http://european-convention.eu.int/bienvenue.asp?lang=ENDuculescu, Victor (2001), O tem„ a rela²iilorcomunitare: adoptarea Constitu²iei Europene, Ón156Europa quo vadis?Rom‚nia .i viitorul Europei, Ed. Regia Autonom„îMonitorul Oficial”, Bucure.tiFischer, Joschka, From Confederation toFederation, Universitatea Humboldt, Berlin,12 mai 2000Leben, Charles (2000), A Federation of Nation Statesor a Federal State?, Jean Monnet Center, NYUSchool of Law, http://www.jeanmonnetprogram.org/papers/00/00f0301EN.htmlMuraru, Ioan (1998), Drept constitu²ional .iinstitu²ii politice, Ed. Actami, Bucure.tiN„stase, Adrian (2001), Viziune asupra viitoruluiEuropei, Ón Rom‚nia .i viitorul Europei, Ed. RegiaAutonom„ îMonitorul Oficial“, Bucure.tiSeverin, Adrian, Europa de Sus .i Europa de Jos,Ón îZiua“, 10 iunie 2003Severin, Adrian, Europa viitoare – o federa²ie destate na²iune, Ón îZiua“, 10 mai 2002Smith, Julie, Federalism by Any Other Name,Euractiv, 10 iunie 2003, http://www.euractiv.com/cgi-in/cgint.exe?1&1000=1&tmpl=indexTsebelis, George .i Garrett, Geoffrey (2001), TheInstitutional Foundations of Intergovernmentalismand Supranationalism in the European Union, TheIO Foundation and the Massachusetts Institute ofTechnology157Rom‚nia Óntr-o Europ„ federal„?

SPRE O EUROPv UNITvConven²ia pentru Viitorul Europei, demers istoricinedit Ón construc²ia Europei secolului XXITratatele de la Roma .i Paris, Actul UnicEuropean, Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la

Amsterdam, precum .i cel de la Nisa reprezint„ totat‚tea momente ale evolu²iei Comunit„²ilor care, Óncei 50 de ani ai existen²ei lor, s-au Óndep„rtat deceea ce p„rea a fi la Ónceput, entit„²i similareorganiza²iilor interna²ionale.Dot‚ndu-se cu un sistem institu²ional f„r„echivalent, afirm‚ndu-.i ata.amentul fa²„ dedrepturile omului, democra²ie .i statul de drept,caracteriz‚ndu-se printr-un transfer continuu desuveranitate dinspre Statele Membre c„treinstitu²iile europene, cre‚ndu-.i o moned„ unic„etc., construc²ia comunitar„ se vrea a fi, acum, laÓnceputul secolului XXI, o puternic„ uniuneeconomic„, politic„ .i, Ón viitor, chiar militar„.Extinderea Uniunii Europene este, cucertitudine, cea mai mare provocare a Europei.Suntem foarte aproape de reunificarea continentuluipe care au avut loc dou„ r„zboaie159mondiale, soldate cu pierderi de milioane de vie²iomene.ti Ón mai pu²in de 100 de ani.Proiectul de reunificare a Europei nu poate fides„v‚r.it f„r„ realizarea reformei institu²ionalecare s„ asigure func²ionarea eficient„ a UniuniiEuropene.Necesitatea de a reforma Uniunea European„ .iTratatele sale a devenit, Ón ultimii ani, din ce Ón cemai evident„, din mai multe puncte de vedere.Œn primul r‚nd, pentru c„ nu mai puteau fievitate discontinuit„²ile din cadrul procesuluidecizional, impun‚ndu-se, astfel, o reform„institu²ional„ f„r„ precedent. Con.tientizareafaptului c„ extinderea ar putea agrava problemeledeja existente a determinat urgentarea acestorreforme. Restructurarea Consiliului UniuniiEuropene .i a pre.edin²iilor, stabilirea portofoliilorcomisarilor europeni .i necesitatea unei mai mariimplic„ri a Parlamentului European Ón procesuldecizional, a consult„rii parlamentelor na²ionale cuprivire la anumite politici comunitare, a reduceriiariilor de aplicare a votului Ón unanimitatereprezint„ probleme care vor trebui solu²ionatep‚n„ la momentul extinderii.Œn al doilea r‚nd, fiind evident„ cre.tereadistan²ei dintre Uniunea European„ .i cet„²enii s„i,se impune luarea unor m„suri decisive pentru a

spori implicarea acestora Ón realizarea proiectuluieuropean, reduc‚ndu-se astfel ceea ce a fostdenumit, sintetic, deficitul democratic al UniuniiEuropene.Ideea unei reforme f„r„ precedent Ón cadrulUniunii a prins contur Óncep‚nd cu luna mai 2000,160Europa quo vadis?Ón Germania, .i s-a concretizat, la nivelul Uniunii,Ón cadrul Conferin²ei Interguvernamentale de laNisa, din decembrie 2000. Tratatul de la Nisa acreat cadrul necesar modific„rilor institu²ionaleimpuse de aderarea celor 12 ²„ri candidate,reformele fiind menite s„ asigure eficien²ainstitu²iilor europene Óntr-o Uniune extins„.Pornind de la deficitul democratic sesizat Óncadrul Uniunii, precum .i de la necesitatea asigur„riiunei func²ion„ri eficiente a institu²iilor comunitare, saconturat necesitatea unei largi dezbateri asupraviitorului Uniunii Europene extinse. PrinîDeclara²ia cu privire la viitorul Europei“, dinanexa Tratatului de la Nisa, statele care urmau s„de²in„ pre.edin²ia Ón 2001, respectiv Suedia .i Belgia,au fost Óncurajate s„ lanseze o larg„ dezbatere cuprivire la viitorul Europei, cu implicarea Óntreguluispectru social. Statele candidate, Ón calitatea lor deviitori membri ai Uniunii Europene, au fost invitates„ participe Ón mod activ la aceast„ dezbatere,demarat„, la nivel european, Ón 7 martie 2001.Cu ocazia Consiliului European de la Göteborg(Suedia), din iunie 2001, a fost evaluat„ implicareaStatelor Membre .i a ²„rilor candidate Ón dezbatereaprivind viitorul Europei.La Laeken (Belgia), Ón decembrie 2001,Consiliul European a elaborat o Declara²ie con²in‚ndo serie de ini²iative necesare pentru continuareaprocesului de reform„, printre care .i creareaConven²iei privind Viitorul Europei, ca forumorganizat pentru dezbateri, la care s„ participereprezentan²i ai guvernelor .i parlamentelorStatelor Membre .i candidate.161Spre o Europ„ unit„Scopul Conven²iei privind Viitorul Europei afost de a pune la dispozi²ia Conferin²ei Interguvernamentale,prev„zute pentru luna

octombrie 2003, variante de solu²ii la Óntreb„rileprivind viitorul Europei. Œn acest context, lucr„rileConven²iei au fost sintetizate Ón proiectul de Tratatinstituind o Constitu²ie pentru Europa, proiectprezentat Ón cadrul Consiliului European de laSalonic (Grecia), Ón 20 iunie 2003. Deciziile finalede reformare a Uniunii vor fi adoptate Ón cadrulConferin²ei Interguvernamentale, prev„zut„ pentruluna octombrie 2003.Pe l‚ng„ pre.edinte (Valéry Giscard d’Estaing -fost pre.edinte al Fran²ei) .i doi vicepre.edin²i(Giuliano Amato – fost prim-ministru al Italiei .iJean Luc Dehaene – fost prim-ministru al Belgiei),Conven²ia a reunit: 28 de reprezentan²i ai guvernelorStatelor Membre .i candidate (c‚te unul pentrufiecare stat); 56 de reprezentan²i ai parlamentelorna²ionale ale Statelor Membre .i candidate (c‚te doipentru fiecare stat); 16 membri ai ParlamentuluiEuropean .i 2 membri ai Comisiei Europene.Fiecare membru titular al Conven²iei a fost asistatde un supleant. Se observ„, a.adar, faptul c„ StateleMembre .i candidate au fost reprezentate Ón condi²iide egalitate Ón cadrul acestui for.La dezbaterile Conven²iei au participat, Óncalitate de observatori, 3 reprezentan²i aiComitetului Economic .i Social, 6 reprezentan²i aiComitetului Regiunilor, precum .i un reprezentantal Ombudsman-ului european.Conven²ia a fost condus„ de un Prezidiu, alc„tuitdin pre.edintele Conven²iei .i cei doi vicepre.edin²i,doi membri ai Parlamentului European, doi membri162Europa quo vadis?ai Comisiei Europene, doi reprezentan²i aiparlamentelor na²ionale, reprezentan²ii guvernelorspaniol, danez .i grec (state care au exercitatpre.edin²ia Uniunii Europene pe parcursuldesf„.ur„rii Conven²iei) .i un reprezentant desemnatde statele candidate.Ca forum pentru dezbateri, ea .i-a desf„.uratlucr„rile Ón sesiuni plenare care au avut loc o dat„sau de dou„ ori pe lun„, la Bruxellles, av‚nd uncaracter public.Fiecare din cele 26 de sesiuni plenare s-aconcentrat asupra c‚torva subiecte fixate prinordinea de zi, lucru care nu a Ómpiedicat Óns„

abordarea unor probleme diverse.Dup„ momentul inaugural, din 28 februarie2002, lucr„rile sesiunilor au vizat o serie de aspecte,precum: a.tept„rile legate de Uniunea European„;misiunile Uniunii .i modul Ón care aceasta le-aÓndeplinit; rolul parlamentelor na²ionale; spa²iul delibertate, securitate .i justi²ie; ac²iunea extern„ .iap„rarea Uniunii; simplificarea instrumentelor .iprocedurilor; subsidiaritatea; personalitatea juridic„a Uniunii; rolul parlamentelor na²ionale; CartaUniunii Europene a Drepturilor Fundamentale;coordonarea politicilor economice; competen²eleUniunii; func²ionarea institu²iilor; dimensiunearegional„ .i local„ etc.Deosebit de important„ a fost .i prezentarea, Óncadrul sesiunii din 24-25 iunie 2002, acontribu²iilor aduse Ón cadrul ForumuluiSociet„²ii Civile. De asemenea, Ón sesiunea din11–12 iulie 2002, a fost adus la cuno.tin²amembrilor raportul Conven²iei Tinerilor.163Spre o Europ„ unit„La 28 octombrie 2002, a fost prezentat unanteproiect de Tratat instituind o Constitu²ie pentruEuropa, iar, o dat„ cu sesiunea plenar„ din 6-7februarie 2003, fragmente din proiectul de Tratatau Ónceput s„ fie prezentate .i analizate.Sesiunea plenar„ din 11-13 iunie 2003 aavut o importan²„ deosebit„ pentru Rom‚nia.Reprezentantul guvernului rom‚n a sesizat Prezidiul .imembrii Conven²iei Ón ceea ce prive.te faptul c„, ÓnProtocolul privind reprezentarea cet„²enelor .icet„²enilor Ón Parlamentul European .i ponderareavoturilor Ón cadrul Consiliului European .i alConsiliului de Mini.tri (care Ónso²ea varianta final„ aConstitu²iei .i Ón care se preciza num„rul deparlamentari europeni pentru Statele Membre .icandidate, precum .i num„rul de voturi Ón Consiliu,pentru perioada 2004-2009), nu erau men²ionateRom‚nia .i Bulgaria. De.i unii membri aiConven²iei au considerat c„ aceast„ men²iune nu eranecesar„, problema sesizat„ a fost de o importan²„major„, din moment ce Valéry Giscard d’Estaing .iGiuliano Amato .i-au cerut scuze pentru aceast„omisiune, at‚t Ón plenul reuniunilor parlamentarilorna²ionali, c‚t .i fa²„ de reprezentan²ii guvernamentali.

Rezultatul demersurilor f„cute Ón plenulConven²iei, Ón reuniunile reprezentan²ilorguvernamentali .i Ón scris, prin amendamente, afost includerea Ón Constitu²ia pentru Europa aunei declara²ii speciale pentru Rom‚nia .iBulgaria. Prin aceast„ declara²ie au fost f„cutepreciz„rile necesare referitor la num„rul de locuriÓn Parlamentul European .i num„rul de voturi ÓnConsiliu, din momentul ader„rii p‚n„ Ón anul 2009,164Europa quo vadis?an Ón care Consiliul European va decide noi m„suride reform„ a Comisiei .i Parlamentului European.Un rol important Ón desf„.urarea Conven²iei arevenit celor 11 grupuri de lucru. Acestea aureunit membri ai Conven²iei .i au avut dreptobiectiv identificarea de solu²ii pentru o serie deprobleme particulare cu care se confrunt„construc²ia comunitar„.Grupul de lucru I (îSubsidiaritate”) a urm„ritca, pe viitor, institu²iile europene s„ realizeze o maibun„ aplicare a principiului subsidiarit„²ii Ón cadrulprocesului legislativ, iar parlamentele na²ionale s„poat„ interveni rapid .i eficient Ón situa²ia Ón careconstat„ c„ o propunere legislativ„ Óncalc„ acestprincipiu.Grupul de lucru II (îCarta European„ aDrepturilor Fundamentale”) a pornit de la ideeaesen²ial„ a consacr„rii drepturilor fundamentale Ónviitorul tratat constitu²ional. Œn aceast„ situa²ie,grupul .i-a propus s„ r„spund„ la dou„ chestiunifundamentale: integrarea Cartei Ón corpul tratatului;aderarea Uniunii la Conven²ia European„ pentruAp„rarea Drepturilor Omului .i a Libert„²ilorFundamentale.Grupul de lucru III (îPersonalitate juridic„”).i-a concentrat lucr„rile asupra necesit„²ii instituiriiunei personalit„²i juridice unice pentru UniuneaEuropean„.Grupul de lucru IV (îParlamentele na²ionale”) afundamentat necesitatea Ónt„ririi rolului parlamentelorna²ionale, mai ales din punct de vedere alasigur„rii legitimit„²ii Uniunii Europene .i aurm„rit s„ identifice o serie de solu²ii.165Spre o Europ„ unit„

Grupul de lucru V (îCompeten²e complementare”).i-a propus s„ solu²ioneze problema stabilirii uneilimite a acestor competen²e .i s„ elimine oriceambiguitate care ar putea s„ apar„ prin raportare la altecategorii de competen²e.Grupul de lucru VI (îGuvernare economic„”) aconsiderat absolut necesar„ inserarea obiectiveloreconomice .i sociale ale Uniunii Ón viitorul tratat.F„c‚nd distinc²ia clar„ Óntre politica monetar„ (care²ine de competen²a exclusiv„ a Uniunii) .i politicaeconomic„ (care ²ine de competen²a StatelorMembre, de.i s-a realizat o coordonare a politiciloreconomice na²ionale), grupul .i-a concentratdiscu²iile Ón jurul unor aspecte deosebit deimportante, precum: necesitatea amelior„riicoordon„rii politicilor Statelor Membre; problemaconsacr„rii, prin tratat, a instrumentelor prin care serealizeaz„ o asemenea ameliorare; men²inereaEUROGRUP; consolidarea Spa²iului EURO etc.Grupul de lucru VII (îAc²iune extern„”) .i-apropus s„ g„seasc„ solu²ii pentru consacrarea .iÓnt„rirea ac²iunii externe a Uniunii Europene,pornind de la ideea c„ o ac²iune concertat„ aStatelor Membre pe scena interna²ional„ este maieficient„ dec‚t demersurile statale individuale.Acest demers ar trebui s„ fie expresia unui consensÓn vederea cre„rii legitimit„²ii externe a Uniunii,realiz„rii dialogului .i multilateralit„²ii.Grupul de lucru VIII (îAp„rare”), pornind dela ideea c„, Ón noul context interna²ional,construirea unei ap„r„ri europene comunereprezint„ o necesitate, a abordat urm„toareleaspecte: gestiunea crizelor .i reac²ia Ón fa²a166Europa quo vadis?amenin²„rilor teroriste, capacitatea de ap„rare .iarmamentul, Ónt„rirea dispozitivului institu²ional.Grupul de lucru IX (îSimplificare”), concentr‚ndu-se asupra instrumentelor juridice .i asupraprocedurilor legislative .i bugetare, a urm„rit dou„obiective: o mai mare claritate pentru sistemulinstitu²ional european .i Ónt„rirea legitimit„²iidemocratice a actelor Uniunii Europene.Grupul de lucru X (îSpa²iul de libertate,securitate .i justi²ie”), pornind de la ideeanecesit„²ii unei lupte eficiente Ómpotriva traficului

de droguri, traficului de fiin²e umane, terorismului.i, Ón general, a fenomenului infrac²ional, a urm„ritcrearea cadrului juridic pentru realizarea unuiveritabil spa²iu european de libertate, securitate .ijusti²ie, cu respectarea principiilor transparen²ei .icontrolului democratic.Grupul de lucru XI (îEuropa social„”),con.tientiz‚nd faptul c„ latura social„ a integr„riieuropene constituie un aspect aflat Ón centrupreocup„rilor cet„²enilor Uniunii, a dezb„tut .i s-apronun²at asupra urm„toarelor probleme: trimitereala elementul social Ón cadrul valorilor .iobiectivelor Uniunii; stabilirea competen²elor Ónmaterie social„; rolul metodei coordon„rii; rela²iaÓntre coordonarea politicii economice .icoordonarea politicii sociale; extinderea codeciziei.i a majorit„²ii calificate Ón materie social„.Pentru buna desf„.urare a lucr„rilor sale, pel‚ng„ Conven²ie .i-a desf„.urat activitatea unSecretariat. Acesta a oferit asisten²„ tuturormembrilor Conven²iei privind aspectele legate de167Spre o Europ„ unit„activitatea acesteia, a preg„tit documentele delucru, a redactat documente de analiz„ .i sintez„.Œnc„ de la Ónceput, membrii Conven²iei pentruViitorul Europei .i-au exprimat dorin²a de aimplica societatea civil„ Ón demersul lor. Numai Ónacest fel, ei ar fi putut cunoa.te a.tept„rilecet„²enilor Ón ceea ce prive.te Uniunea European„.i rolul acesteia Óntr-o Europ„ a secolului XXI.Un demers semnificativ, Ón acest sens, a fostreprezentat de Forumul Societ„²ii Civile. Acesta aconstituit un spa²iu public important al Conven²iei,Óns„rcinat s„ identifice Óntreb„rile cheie .ir„spunsurile privind viitorul Europei. De.i Conven²ias-a bucurat de o larg„ participare (reprezentan²iguvernamentali .i parlamentari ai Statelor Membre .icandidate, reprezentan²i ai institu²iilor Uniunii, unnum„r mare de observatori etc.), prin intermediulForumului dezbaterea privind viitorul Europei a fostmult extins„. El s-a Ónf„²i.at ca o re²ea organizat„reprezent‚nd societatea civil„ .i a grupat partenerisociali, oameni de afaceri, organiza²ii neguvernamentale,reprezentan²i ai mediilor universitare etc.Prin intermediul acestuia, societatea civil„ a avut

acces la lucr„rile Conven²iei .i a putut aducecontribu²ia sa la dezbaterile acesteia.Conform‚ndu-se C„r²ii Albe a Comisiei Europeneprivind tineretul, care preconizeaz„ o mai mareparticipare a tinerilor Ón cadrul dezbaterilor privindviitorul Europei, .i plec‚nd de la discursulpre.edintelui Conven²iei, Valéry Giscard d’Estaing(îŒn acest demers, trebuie s„ acord„m o aten²iedeosebit„… tinerilor, pentru care preconiz„morganizarea unei Conven²ii a Tinerilor…”), a fost168Europa quo vadis?constituit„ o Conven²ie a Tinerilor. Aceasta a reunit210 tineri europeni cu v‚rstele cuprinse Óntre 18 .i 25de ani, selec²iona²i direct de membrii Conven²iei.Timp de 3 zile (9-12 iulie 2002), tinerii audezb„tut probleme legate de viitorul construc²ieieuropene. Lucr„rile Conven²iei Tinerilor s-aufinalizat cu un raport prezentat membrilorConven²iei Ón cadrul unei sesiuni plenare.Un rol important Ón cadrul Conven²iei l-au avutgrupurile politice. Formate pe criteriul apartenen²eila un anumit partid politic, iar nu pe criteriigeografice, acestea, prin activitatea lor, au contribuitla formarea unor puncte de vedere convergente,urgent‚nd lucr„rile Conven²iei .i favoriz‚ndadoptarea unor solu²ii adecvate.Organizat„ Ón acest fel, Conven²ia, ca forumpentru dezbateri, a urm„rit, Ón principal, s„ furnizezeUniunii un Tratat Constitu²ional, prin intermediulc„ruia s„ ofere solu²ii unor probleme esen²iale aleconstruc²iei europene, precum: repartizareacompeten²elor Óntre Uniune .i Statele Membre;simplificarea tratatelor .i a instrumentelorjuridice; rolul parlamentelor na²ionale; statutulCartei Drepturilor Fundamentale etc.Acestea reprezint„, a.adar, marile provoc„ric„rora Conven²ia a trebuit s„ le r„spund„, ²in‚ndseama de faptul c„, a.a cum spunea .i ValéryGiscard d’Estaing, pre.edintele Conven²iei, Óncadrul sesiunii inaugurale a acesteia, îtrebuie s„pornim Ón misiunea noastr„ f„r„ idei preconcepute.i s„ ne form„m propria viziune asupra noiiEurope, ascult‚ndu-ne constant .i de aproape to²ipartenerii, cei care guverneaz„ .i cei guverna²i,169

Spre o Europ„ unit„partenerii economici .i sociali, reprezentan²i aiautorit„²ilor regionale - prezen²i deja aici – membriai asocia²iilor .i ai societ„²ii civile reprezenta²i Ónforum, dar .i aceia care nu au alt„ identitate dec‚taceea de a face parte din Europa”.Proiectul de Tratat instituind o Constitu²iepentru Europa a Óncercat s„ ofere o serie de solu²iimarilor probleme cu care se confrunt„ Europasecolului XXI. El a fost prezentat Ón cadrulConsiliului European de la Salonic (Grecia), Ón20 iunie 2003.Proiectul de Tratat instituind o Constitu²iepentru Europa– prezentare general„ –Lucr„rile Conven²iei privind Viitorul Europeis-au finalizat prin elaborarea unui proiect complexde Tratat instituind o Constitu²ie pentru Europa.Proiectul de Tratat cuprinde patru p„r²i.Deosebit de importante, primele dou„ reprezint„ceea ce s-ar putea numi un nucleu constitu²ional aldreptului Uniunii. Av‚nd o con.tiin²„ na²ional„puternic„, culturi .i civiliza²ii proprii, popoareleeuropene instituie o Uniune Óntemeiat„ pe un set devalori comune.Prima parte consacr„, la nivel conceptual, ceeace caracterizeaz„ Uniunea European„: obiective,drepturi fundamentale, cet„²enia UE, competen²ele.i regulile de exercitare a acestora, institu²iile .iprincipiile vie²ii democratice ale Uniunii, rela²iilecu ter²e ²„ri .i organiza²ii interna²ionale. Partea adoua este reprezentat„ de Carta Uniunii Europene a170Europa quo vadis?Drepturilor Fundamentale, care, prin ÓncorporareaÓn textul tratatului, cap„t„, pentru prima oar„,valoare juridic„. Partea a treia a Tratatului reia, cumodific„ri .i complet„ri, numeroasele prevedericuprinse Ón tratatele actuale, referitoare la politicilespecifice ale Uniunii, iar partea a patra cuprindedispozi²iile generale .i finale.Uniunea European„ are o dubl„ surs„ delegitimare democratic„, Óntruc‚t, conform titlului I alTratatului instituind Constitu²ia, ea izvor„.te at‚t dinvoin²a cet„²enilor, c‚t .i din cea a statelor Europei,de a construi un viitor comun. Uniunea are doar o

competen²„ de atribuire, ea ac²ion‚nd exclusiv pebaza competen²elor conferite de c„tre StateleMembre, Ón scopul atingerii unor obiective comune.Uniunea este deschis„ tuturor statelor europene careÓi respect„ valorile .i care se angajeaz„ s„ lepromoveze Ón comun, aceste valori fiind respectareademnit„²ii umane, a libert„²ii, a democra²iei, astatului de drept, a drepturilor omului, Óntr-osocietate caracterizat„ de pluralism, toleran²„,justi²ie, egalitate, solidaritate .i nediscriminare.Œn privin²a obiectivelor pe care Uniunea leurm„re.te, este de remarcat c„ acestea suntprecizate .i particularizate at‚t pentru dimensiuneaintern„ a Uniunii, Óntre Statele Membre, c‚t .ipentru cea extern„, referitoare la rela²iile Uniuniicu alte state .i organiza²ii interna²ionale. Astfel, Ónceea ce prive.te primul aspect, subliniem c„îUniunea are drept scop s„ promoveze pacea,valorile .i bun„starea popoarelor sale”, oferindcet„²enilor s„i îun spa²iu de libertate, securitate .i171Spre o Europ„ unit„justi²ie, f„r„ frontiere interne .i o pia²„ unic„, Óncare concuren²a este liber„ .i nedistorsionat„”.Uniunea contribuie, prin ac²iunile sale, laîdezvoltarea durabil„, bazat„ pe o cre.tere economic„echilibrat„, cu o economie social„ de pia²„ cu un grad Ónaltde competitivitate, viz‚nd deplina ocupare a for²ei demunc„ .i progresul social”; urm„re.te îrealizarea unuinivel ridicat de protec²ie .i de Ómbun„t„²ire a calit„²iimediului”; combate excluderea social„; promoveaz„progresul .tiin²ific .i tehnic, protec²ia social„,egalitatea Óntre femei .i b„rba²i, solidaritatea Óntregenera²ii, protec²ia drepturilor copiilor, coeziuneaeconomic„, social„ .i teritorial„, solidaritatea ÓntreStatele Membre, cu respectarea bog„²iei diversit„²iiculturale .i lingvistice .i vegheaz„ la salvgardarea .idezvoltarea patrimoniului cultural european.Not„m introducerea conceptelor de îeconomiesocial„ de pia²„ cu un grad Ónalt de competitivitate”,îcre.tere economic„ echilibrat„”, îcoeziuneteritorial„”, al„turi de cea economic„ .i social„,îdiversitate lingvistic„”, pe l‚ng„ cea cultural„,precum .i sporirea importan²ei acordate protec²ieimediului.Œn plan extern, obiectivele Uniunii se refer„ la

afirmarea .i promovarea valorilor .i intereselorsale, precum .i la contribu²ia Uniunii la pacea,securitatea .i dezvoltarea durabil„ a planetei, lasolidaritatea .i respectul reciproc Óntre popoare, lacomer²ul liber .i echitabil, la eliminarea s„r„ciei, laprotec²ia drepturilor omului .i, Ón particular, adrepturilor copiilor, precum .i la dezvoltarea .irespectarea strict„ a dreptului interna²ional, Ónspecial a principiilor Cartei Na²iunilor Unite.172Europa quo vadis?Uniunea garanteaz„ libert„²ile fundamentale alepie²ei interne: libera circula²ie a persoanelor, abunurilor, a serviciilor .i a capitalurilor, precum .idreptul de stabilire.Respectarea principiului nediscrimin„rii pecriteriul na²ionalit„²ii este explicit reiterat„ Ónarticolul consacrat libert„²ilor fundamentale.Aceast„ reafirmare a fost apreciat„ de Conven²ie cafiind util„ tocmai Ón considerarea valorii specialepe care acest principiu Ól comport„ pentru Óntregulproces de construc²ie european„.Œn ceea ce prive.te rela²iile dintre UniuneaEuropean„ .i Statele Membre, acestea suntguvernate de o serie de principii fundamentale. Pede-o parte, este vorba despre respectarea, de c„treUniune, a identit„²ii na²ionale a StatelorMembre, inerente structurilor lor fundamentale,politice .i constitu²ionale, precum .i a atribu²iiloresen²iale ale statului, mai ales a acelora carevizeaz„ asigurarea integrit„²ii teritoriale a statului,men²inerea ordinii publice .i salvgardareasecurit„²ii interne. Pe de alt„ parte, not„mintroducerea expres„ a principiului cooper„riiloiale, care guverneaz„ rela²iile Óntre Uniune .iStatele Membre, Ón Óndeplinirea misiunilor cedecurg din aplicarea Constitu²iei. Componenteleacestui principiu sunt respectul .i asisten²amutual„, ceea ce presupune c„, pe de-o parte,Statele Membre faciliteaz„ Óndeplinirea misiunilorUniunii .i, Ón acela.i timp, se ab²in de laintroducerea oric„ror m„suri susceptibile de a173Spre o Europ„ unit„periclita realizarea obiectivelor enun²ate ÓnConstitu²ie.

Prin dispozi²iile Tratatului instituindConstitu²ia, Uniunii i se confer„ personalitatejuridic„, ea devenind astfel un subiect de drept alscenei interna²ionale.Œn Titlul II al Tratatului, Uniunea consacr„recunoa.terea drepturilor, libert„²ilor .i principiilorenun²ate Ón Carta Uniunii Europene a drepturilorfundamentale, care constituie cea de-a doua parte aConstitu²iei.Uniunea se angajeaz„ s„ adere la Conven²iaEuropean„ pentru Ap„rarea Drepturilor .iLibert„²ilor Fundamentale, cu precizarea c„ aceast„aderare nu modific„ competen²ele Uniunii, a.acum au fost definite Ón Constitu²ie. Drepturilefundamentale, astfel cum sunt garantate prinConven²ia European„ pentru Ap„rarea Drepturilor.i Libert„²ilor Fundamentale .i cum rezult„ dintradi²iile constitu²ionale comune ale StatelorMembre, constituie principii generale ale dreptuluiUniunii.Desigur, aderarea la Conven²ia elaborat„ Óncadrul Consiliului Europei devine un angajamental Uniunii, dar ea va avea posibilitatea de a adera .ila alte conven²ii Ón domeniul drepturilor omului, Ónvirtutea altor baze juridice pe care le prevedeConstitu²ia (diversele politici care prezint„ oleg„tur„ cu asemenea conven²ii sau conformclauzei de flexibilitate).Constitu²ia con²ine o precizare expres„ privindfaptul c„ cet„²enia Uniunii se adaug„ celeina²ionale .i nu o Ónlocuie.te. Cet„²enii Uniunii se174Europa quo vadis?bucur„ de drepturile enun²ate Ón Constitu²ie .i,corelativ, au obliga²iile prev„zute de aceasta.Cet„²enii europeni au dreptul de a circula .i locuiliber pe teritoriul Statelor Membre; dreptul de vot.i de a fi ales la alegerile pentru ParlamentulEuropean, precum .i la alegerile municipale ÓnStatul Membru Ón care Ó.i au re.edin²a, Ón acelea.icondi²ii ca .i resortisan²ii acelui stat; dreptul de abeneficia, pe teritoriul unui stat ter², Ón care StatulMembru al c„rui resortisant este, nu estereprezentat, de protec²ia autorit„²ilor diplomatice .iconsulare ale oric„rui Stat Membru, Ón acelea.icondi²ii cu cet„²enii acestuia; dreptul de peti²ionare

Ón fa²a Parlamentului European; dreptul de a seadresa mediatorului european; dreptul de a scrieinstitu²iilor .i organelor consultative ale UniuniiÓntr-una din limbile Uniunii .i de a primi unr„spuns Ón aceea.i limb„.Competen²ele .i ac²iunile Uniunii suntclarificate Ón Titlul III, care enun²„, pe de o parte,principiile fundamentale care guverneaz„delimitarea competen²elor Óntre Uniune .i StateleMembre .i, pe de alt„ parte, pe cele care privescexerci²iul acestor competen²e.Œn prima categorie ar trebui men²ionatprincipiul atribuirii de competen²e, Ón virtuteac„ruia Uniunea ac²ioneaz„ numai Ón conformitatecu acele prerogative conferite de c„tre StateleMembre, Ón Constitu²ie, Ón vederea atingeriiobiectivelor stabilite.Œn cea de-a doua categorie intr„ principiilesubsidiarit„²ii .i propor²ionalit„²ii. Acestea suntaplicabile Ón conformitate cu protocolul referitor la175Spre o Europ„ unit„cele dou„ principii, anexat Constitu²iei. Principiulsubsidiarit„²ii este aplicabil Ón domeniile care nu ²inde competen²a exclusiv„ a Uniunii, iar principiulpropor²ionalit„²ii continu„ s„ se aplice .i Óndomeniile de competen²„ exclusiv„, influen²‚ndintensitatea ac²iunii Uniunii. Potrivit proceduriistabilite Ón acest protocol, parlamentele na²ionaleau un rol deosebit de important Ón respectareaacestor principii.Totodat„, este de men²ionat c„, pentru primadat„, principiul priorit„²ii prevederilor Constitu²iei.i al dreptului Uniunii îadoptat de c„tre institu²iileUniunii Ón exerci²iul competen²elor care Ói suntatribuite” asupra dreptului na²ional prime.te oconsacrare legal„ .i expres„.Uniunea dispune de o competen²„ exclusiv„pentru a stabili regulile Ón urm„toarele domenii:concuren²a Ón cadrul pie²ei interne, politicamonetar„ a Statelor Membre care au adoptat Euro,politica comercial„ comun„, uniunea vamal„,conservarea resurselor biologice ale m„rii Ón cadrulpoliticii comune din domeniul pescuitului.Enumerarea domeniilor competen²elor exclusiveeste una limitativ„. Œn cazul domeniilor care intr„ Ón

competen²a exclusiv„ a Uniunii, doar aceasta valegifera .i va putea adopta acte juridice obligatorii,Ón timp ce Statele Membre nu vor putea legifera Ónrespectivul c‚mp de ac²iune dec‚t Ón modexcep²ional, printr-o abilitare a Uniunii sau pentruaplicarea actelor adoptate de Uniune Ón aceldomeniu.Œn cazul competen²elor partajate, Uniunea .iStatele Membre au puterea de a legifera .i adopta176Europa quo vadis?acte juridice obligatorii Ón respectivul domeniu, darStatele Membre Ó.i vor exercita aceast„ competen²„numai Ón m„sura Ón care Uniunea nu .i-a exercitat-ope a sa sau a decis s„ nu .i-o mai exercite.Trebuie precizat c„ Uniunea dispune de ocompeten²„ partajat„ cu Statele Membre atuncic‚nd Constitu²ia Ói atribuie o competen²„ care nu²ine nici de domeniul celor exclusive, nici dedomeniul ac²iunilor de sprijin sau completare.Aceste competen²e partajate, pe care tratatul leenumer„ exemplificativ, sunt aplicabile Ónurm„toarele domenii: pia²a intern„, spa²iul delibertate, securitate .i justi²ie, agricultura .i pescuitul,cu excluderea conserv„rii resurselor biologice alem„rii, transportul .i re²elele transeuropene, energia,politica social„, pentru aspectele definite la partea atreia, coeziunea economic„ .i social„, mediul,protec²ia consumatorilor, aspectele comune care ²inde securitatea Ón materie de s„n„tate public„.O categorie particular„ de competen²e partajate oreprezint„ acele domenii de activitate Ón careUniunea are competen²a de a Óntreprinde ac²iuni, Ónspecial definirea .i aplicarea unor programe (Óndomeniul cercet„rii, dezvolt„rii tehnologice .ispa²iului), respectiv de a Óntreprinde ac²iuni .i aconduce o politic„ comun„ (Ón domeniul cooper„riipentru dezvoltare .i al ajutorului umanitar), dar f„r„ca exerci²iul acestor atribu²ii ale Uniunii s„ poat„interzice Statelor Membre exercitarea propriilorcompeten²e Ón aceste domenii.Uniunea va adopta .i m„suri de coordonare Ónprivin²a politicilor economice ale Statelor Membre,Ón special adopt‚nd orient„rile generale ale acestor177Spre o Europ„ unit„

politici, Statele Membre av‚nd obliga²ia de a-.icoordona politicile economice Ón cadrul Uniunii.Totodat„, m„suri de coordonare vor putea fiadoptate de Uniune Ón domeniile politicilorocup„rii for²ei de munc„ a Statelor Membre, maiales prin adoptarea liniilor directoare ale acestorpolitici.Uniunea dispune de competen²a de a defini .i apune Ón aplicare o Politic„ Extern„ .i deSecuritate Comun„, inclusiv pentru definireaprogresiv„ a unei politici de ap„rare comune.Astfel, art. 15 al Tratatului prevede: îcompeten²aUniunii Ón aceast„ materie acoper„ toate domeniilepoliticii externe, precum .i ansamblul chestiunilorlegate de securitatea Uniunii, inclusiv definireaprogresiv„ a unei politici de ap„rare comune, carepoate duce la o ap„rare comun„.” Obliga²iileStatelor Membre se refer„ la sprijinirea Ón modactiv .i f„r„ rezerve a politicii externe .i desecuritate comun„ a Uniunii, Ón spiritul loialit„²ii .isolidarit„²ii reciproce, la respectarea acteloradoptate de Uniune Ón acest domeniu. Totodat„,statele au obliga²ia de a se ab²ine de la exercitareaoric„rei ac²iuni contrare intereselor Uniunii saususceptibile de a d„una eficacit„²ii ei.O categorie special„ este aceea Ón care Uniuneaare competen²a de a conduce ac²iuni pentrusprijinirea, coordonarea sau completareaac²iunii Statelor Membre, f„r„ ca, prin aceasta, s„Ónlocuiasc„ competen²ele statelor Ón materiilerespective. Acestea sunt domeniile privindindustria, protec²ia .i Ómbun„t„²irea s„n„t„²iiumane, educa²ia, formarea profesional„, tineretul .i178Europa quo vadis?sportul, cultura, protec²ia civil„. Rezult„ c„, Ónaceste domenii, competen²a legislativ„ apar²ineStatelor Membre, iar Uniunea are doar un rol desprijin, coordonare sau completare a ac²iunilorna²ionale, armonizarea legislativ„ fiind exclus„.Av‚nd Ón vedere necesitatea de a g„si o solu²ie deechilibru Óntre respectarea limitelor competen²elorUniunii, pe de o parte, .i introducerea unei marje desuple²e Ón acest sistem, pe de cealalt„ parte, s-arecurs la introducerea unei clauze de flexibilitate.Astfel, prin art. 17 se introduce posibilitatea ca, Ón

cazul Ón care o ac²iune a Uniunii apare necesar„ Óncadrul politicilor definite Ón partea a treia, pentrurealizarea unuia dintre obiectivele fixate ÓnConstitu²ie, .i f„r„ ca aceasta s„ fi prev„zut puterilede ac²iune Ón acest scop, Consiliul va putea luam„surile necesare, Ón unanimitate, la propunereaComisiei .i dup„ aprobarea Parlamentului European.Aceast„ clauz„ nu se va putea folosi pentru a l„rgicompeten²ele Uniunii, stabilindu-se o nou„ politic„,dar se va putea l„rgi competen²a Uniunii Ón sensul dea conduce o ac²iune Ón raport cu o politic„ dejaprev„zut„ Ón Constitu²ie.Cadrul institu²ional al Uniunii este unic .ivizeaz„ urm„rirea obiectivelor ei, promovareavalorilor .i sprijinirea intereselor sale, alecet„²enilor s„i .i ale Statelor Membre. Fiecareinstitu²ie ac²ioneaz„ Ón limitele competen²eloratribuite Ón Constitu²ie .i conform condi²iilorprev„zute de aceasta, iar rela²iile dintre institu²iisunt guvernate de principiul cooper„rii loiale.Parlamentul European exercit„, Ómpreun„ cuConsiliul, func²iile legislativ„, bugetar„, precum179Spre o Europ„ unit„.i func²iile de control politic .i func²iileconsultative prev„zute Ón Constitu²ie. ParlamentulEuropean este ales direct, prin sufragiu universal,Óntr-un scrutin liber .i secret, de c„tre cet„²eniieuropeni, pentru un mandat de 5 ani, iar num„rulmembrilor s„i nu poate dep„.i 736. Reprezentareacet„²enilor europeni este asigurat„ Óntr-o manier„degresiv propor²ional„, cu fixarea unui prag minimde 4 membri per Stat Membru. Parlamentul alegePre.edintele Comisiei.Ca .i p‚n„ acum, Consiliul European d„Uniunii impulsurile necesare dezvolt„rii sale .idefine.te orient„rile .i priorit„²ile politice generale.Este compus din .efii de stat sau de guvern aiStatelor Membre, precum .i din pre.edintele s„u .ipre.edintele Comisiei, iar ministrul afacerilorexterne particip„ la lucr„rile sale. Ca regul„,Consiliul European se pronun²„ prin consens, Ónafara situa²iilor Ón care Constitu²ia dispune altfel.Consiliul European nu poate exercita func²iilegislative.Tratatul instituie func²ia de Pre.edintele al

Consiliului European, care va fi ales de c„treConsiliul European, cu majoritate calificat„, pentruun mandat de 2 ani .i jum„tate, care poate fireÓnnoit o dat„. Pre.edintele va avea sarcina de aasigura preg„tirea .i continuitatea ConsiliuluiEuropean, de a facilita coeziunea .i consensul lanivelul acestei institu²ii, .i va asigura, la nivelul s„u.i Ón aceast„ calitate, reprezentarea extern„ aUniunii, f„r„ a prejudicia Óns„ competen²eleministrului european al afacerilor externe Ónaceast„ materie.180Europa quo vadis?Consiliul de Mini.tri exercit„, Ómpreun„ cuParlamentul European, func²iile legislativ„ .ibugetar„, precum .i func²iile de definire apoliticilor .i de coordonare, fiind format dintr-unreprezentant numit de fiecare Stat Membru, la nivelministerial, pentru fiecare dintre forma²iile sale.Regula de vot este majoritatea calificat„. Tratatul aavut Ón vedere separarea func²iilor legislativ„ .iexecutiv„ ale Consiliului, instituind, Ón consecin²„,o nou„ structur„ destinat„ exclusiv exerci²iuluifunc²iei legislative. Structurile Ón care se va reuniConsiliul de Mini.tri vor fi deci: Consiliul AfaceriGenerale, care va preg„ti reuniunile ConsiliuluiEuropean, Consiliul Legislativ, care va delibera .ise va pronun²a, Ómpreun„ cu Parlamentul, asupralegilor europene .i legilor-cadru europene,respectiv, Consiliul Afaceri Externe, careelaboreaz„ politicile externe ale Uniunii, urm‚ndliniile strategice definite de c„tre ConsiliulEuropean .i asigur„ coeren²a ac²iunii Uniunii .icare va fi prezidat de c„tre ministrul afacerilorexterne al Uniunii.Pre.edin²ia unei forma²ii a Consiliului, cuexcep²ia forma²iei afaceri externe, este asigurat„ dereprezentan²ii Statelor Membre Ón cadrulConsiliului, dup„ un sistem de rota²ie egal„, pentruo perioad„ de cel pu²in un an, ale c„rui reguli suntstabilite de Consiliul European, ²in‚nd cont deechilibrul politic .i geografic european .i dediversitatea Statelor Membre.Majoritatea calificat„ este redefinit„ ÓnConstitu²ie, urm‚nd ca noile dispozi²ii s„ intre Ónvigoare de la 1 noiembrie 2009, dup„ alegerile

181Spre o Europ„ unit„parlamentare europene. Astfel, c‚nd ConsiliulEuropean sau Consiliul statueaz„ cu majoritatecalificat„, aceasta se va defini ca reunindmajoritatea Statelor Membre, reprezent‚nd celpu²in trei cincimi din popula²ia Uniunii. Atuncic‚nd Constitu²ia nu oblig„ Consiliul European sauConsiliul de mini.tri s„ statueze pe baza propuneriiComisiei sau c‚nd Consiliul European .i Consiliulde Mini.tri nu statueaz„ la ini²iativa ministruluiafacerilor externe, se va aplica o majoritate calificat„Ónt„rit„, constituit„ din dou„ treimi din StateleMembre, reprezent‚nd cel pu²in trei cincimi dinpopula²ia Uniunii.Comisia European„ promoveaz„ interesulgeneral european .i ia ini²iativele adecvate Ón acestscop, vegheaz„ la aplicarea prevederilorConstitu²iei .i a dispozi²iilor luate de c„tre institu²iiÓn baza ei .i supravegheaz„ aplicarea dreptuluiUniunii, sub controlul Cur²ii de Justi²ie. Totodat„,Comisia execut„ bugetul .i administreaz„programele, exercit„ func²iile de coordonare,execu²ie .i gestiune .i ia ini²iativele program„riianuale .i plurianuale pentru a Óncheia acorduriinterinstitu²ionale. Cu excep²ia politicii externe .ide securitate comun„ .i a altor situa²ii specificeprev„zute de Constitu²ie, asigur„ reprezentareaexterioar„ a Uniunii. Comisia are dreptul deini²iativ„ legislativ„, regula fiind c„ un actlegislativ al Uniunii nu poate fi adoptat dec‚t lapropunerea Comisiei, iar excep²iile sunt expresprev„zute pentru cazuri speciale. Comisia esteresponsabil„, ca .i colegiu, Ón fa²a ParlamentuluiEuropean, iar pre.edintele Comisiei este182Europa quo vadis?responsabil Ón fa²a Parlamentului pentru activitateacomisarilor. Posibilitatea adopt„rii de c„treParlament a unei mo²iuni de cenzur„ ÓmpotrivaComisiei este prev„zut„ Ón art. 238 al Constitu²iei,iar Ón cazul adopt„rii ei, comisarii europeni .icomisarii vor demisiona Ón bloc.Œn ceea ce prive.te compunerea sa, conformTratatului, Comisia este o institu²ie colegial„ carecuprinde pre.edintele Comisiei, ministrul afacerilor

externe, care Óndepline.te .i func²ia de vicepre.edinteal Comisiei, precum .i 13 comisari europeni,selec²iona²i dup„ un sistem de rota²ie egalitar„ ÓntreStatele Membre, sistem stabilit printr-o decizie aConsiliului European pe baza a dou„ principii.Astfel, Statele Membre sunt tratate strict pe picior deegalitate Ón ceea ce prive.te determinarea ordinii der‚nd .i a timpului petrecut de na²ionalii lor Ón cadrulcolegiului .i, Ón consecin²„, diferen²a Óntre num„rultotal de mandate de²inute de na²ionalii oric„ror dou„State Membre date, nu poate fi niciodat„ mai mare deunu. Sub rezerva prev„zut„ Ón Constitu²ie, fiecaredintre colegiile succesive este constituit de o ataremanier„ Ónc‚t s„ reflecte Óntr-un mod satisf„c„tordiversitatea demografic„ .i geografic„ a ansambluluiStatelor Membre ale Uniunii. Tratatul instituietotodat„ o categorie de comisari f„r„ drept de vot careprovin din partea tuturor Statelor Membre .i caresunt ale.i ²in‚nd cont de acelea.i criterii precum celeaplicabile membrilor colegiului, deci a comisariloreuropeni. Trebuie precizat c„ aceste prevederi suntaplicabile de la 1 noiembrie 2009.Œn ceea ce prive.te procedura alegerii pre.edinteluiComisiei, Consiliul European, statu‚nd cu majoritate183Spre o Europ„ unit„calificat„, va propune, dup„ consult„ri, ParlamentuluiEuropean, un candidat la func²ia de Pre.edinte alComisiei. Acest candidat este ales de c„treParlamentul European cu majoritatea membrilor careÓl compun. Œn situa²ia Ón care candidatul nu Óntrune.temajoritatea, Consiliul European propune, Ón termende o lun„, un nou candidat, dup„ aceea.i procedur„.Fiecare Stat Membru va stabili o list„ de trei persoane(cu reprezentarea celor dou„ sexe) pe care leconsider„ calificate a exercita func²ia de comisareuropean. Dintre aceste persoane, pre.edinteleComisiei Ói desemneaz„ pe cei 13 comisari europeni,ale.i pentru competen²a .i angajamentul lor european.i care ofer„ toate garan²iile de independen²„. Apoi,pre.edintele, persoanele desemnate s„ fie membri aiColegiului, inclusiv viitorul ministru al afacerilorexterne, precum .i persoanele desemnate a fi comisarif„r„ drept de vot, vor fi supu.i, Ómpreun„, unui vot deaprobare din partea Parlamentului European.Mandatul Comisiei este de 5 ani.

Pre.edintele Comisiei define.te liniile directoareale activit„²ii Comisiei, decide organizarea ei intern„,conform principiilor coeren²ei, eficacit„²ii .icolegialit„²ii ac²iunii ei .i Ói nume.te pe vicepre.edin²idintre membrii colegiului. Pre.edintele Comisieipoate solicita unui comisar european, respectiv unuicomisar, prezentarea demisiei.Una dintre inova²iile semnificative aleTratatului este instituirea func²iei de ministru alafacerilor externe al Uniunii, numit de c„treConsiliul European, care statueaz„ cu majoritatecalificat„, cu acordul pre.edintelui Comisiei.Ministrul de externe va avea sarcina de a conduce184Europa quo vadis?politica extern„ .i de securitate comun„ a Uniunii.El contribuie, prin propunerile sale, la elaborareapoliticii externe .i de securitate comun„ .i oexecut„, ca mandatar al Consiliului, ac²ion‚ndsimilar .i pentru politica de securitate .i ap„rarecomun„. Ministrul afacerilor externe este, totodat„,unul dintre vicepre.edin²ii Comisiei Europene .iare sarcina rela²iilor externe, precum .i acoordon„rii altor aspecte ale ac²iunii externe aUniunii. Trebuie men²ionat c„, Ón exerci²iul acestorresponsabilit„²i Ón cadrul Comisiei .i doar pentruacestea, va fi supus procedurilor care guverneaz„func²ionarea Comisiei.Curtea de Justi²ie, care asigur„ respectuldreptului Ón interpretarea .i aplicarea Constitu²iei,va cuprinde Curtea de Justi²ie European„,Tribunalul de mare instan²„ .i tribunalelespecializate. Curtea de Justi²ie European„ va aveac‚te un judec„tor din fiecare Stat Membru, asistatde 2 avoca²i generali. Tribunalul de mare instan²„va cuprinde cel pu²in un judec„tor pentru fiecareStat Membru, num„rul judec„torilor fiind fixat prinStatutul CJE. Judec„torii .i avoca²ii generali suntnumi²i de comun acord, de c„tre guvernelena²ionale, pentru un mandat de 6 ani, reÓnnoibil.Curtea va statua: asupra recursurilor introduse dec„tre Statele Membre, o institu²ie sau persoanefizice .i juridice, Ón conformitate cu prevederile dinpartea a treia; cu titlu prejudicial, la cerereainstan²elor na²ionale, asupra intrepret„rii dreptuluiUniunii sau asupra validit„²ii actelor adoptate de

c„tre institu²ii; Ón celelalte cazuri prev„zute ÓnConstitu²ie.185Spre o Europ„ unit„Celelalte institu²ii men²ionate de Tratat suntBanca Central„ European„ .i Curtea de Conturi,iar organele consultative ale Uniunii sunt ComitetulRegiunilor .i Comitetul economic .i social. Acestedou„ comitete asist„ Parlamentul European,Consiliul de Mini.tri .i Comisia, exercit‚nd func²iiconsultative. Comitetul Regiunilor este format dinreprezentan²ii colectivit„²ilor regionale .i localecare fie sunt titularii unui mandat electoral Ón cadrulunei colectivit„²i regionale sau locale, fie r„spundpolitic Ón fa²a unei adun„ri alese. ComitetulEconomic .i Social este format din reprezentan²iiorganiza²iilor patronale, ai salaria²ilor .i ai altoractori reprezentativi ai societ„²ii civile, Ón particularÓn domeniile socio-economic, civic, profesional .icultural.Modalit„²ile de exercitare a competen²elorUniunii sunt reformulate, Ón sensul c„ Tratatulmodific„ substan²ial actualul sistem al instrumentelorjuridice ale Uniunii. Acestea sunt limitate la 6 .i vorfi reprezentate de:• Legea european„, ca act legislativ cuaplicabilitate general„, obligatoriu Ón toateelementele sale .i direct aplicabil Ón StateleMembre.• Legea-cadru european„ ca act legislativobligatoriu pentru orice Stat Membrudestinatar Ón ceea ce prive.te rezultatul cetrebuie atins, l„s‚nd autorit„²ilor na²ionalelibertatea de a alege forma .i mijloacele.• Regulamentul european, ca act nelegislativ,cu aplicabilitate general„, pentru punerea Ónaplicare a actelor legislative .i a dispozi²iilor186Europa quo vadis?specifice ale Constitu²iei. Regulamentulpoate fi sau obligatoriu Ón toate elementelesale .i direct aplicabil Ón toate StateleMembre, sau obligatoriu doar Ón ceea ceprive.te rezultatul de atins, l„s‚nd StatelorMembre libertatea de a alege forma .imijloacele.

• Decizia european„, ca act nelegislativ,obligatoriu Ón toate elementele sale, care sepoate adresa .i numai anumitor StateMembre, caz Ón care este obligatoriu doarpentru acestea,• Recomandarea .i avizul sunt acte f„r„ ovaloare obligatorie.Actele legislative, legea european„ .i legeacadrueuropean„, sunt adoptate, la propunereaComisiei, Ómpreun„ de Parlamentul European .iConsiliu conform procedurii legislative obi.nuite(procedura codeciziei actuale).Uniunea European„ conduce o Politic„Extern„ .i de Securitate Comun„ (PESC) bazat„pe dezvoltarea solidarit„²ii politice reciproce aStatelor Membre, pe identificarea subiectelor careprezint„ un interes general .i pe realizarea unuigrad de convergen²„ din ce Ón ce mai mare Óntreac²iunile Statelor Membre. Consiliul Europeanidentific„ interesele strategice ale Uniunii .ifixeaz„ obiectivele PESC, Consiliul de Mini.trielaboreaz„ aceast„ politic„ Ón cadrul liniilorstrategice stabilite de Consiliul European, iarexecutarea PESC cade Ón atribu²ia ministruluiafacerilor externe al Uniunii .i a Statelor Membre,prin mijloace na²ionale .i ale Uniunii. Tratatul a187Spre o Europ„ unit„p„strat regula unanimit„²ii Ón cadrul PESC, dar al„rgit num„rul derog„rilor Ón care se aplic„majoritatea calificat„. Œn domeniul PESC nu vorputea exista acte legislative ale Uniunii. Dreptul deini²iativ„ Ól au Statele Membre, ministrul afacerilorexterne individual, dar .i ministrul afacerilorexterne cu sus²inerea Comisiei.Œn domeniul PESC statele trebuie s„ respecteurm„toarele reguli:• realizarea acordului Ón cadrul Consiliului .ial Consiliului European asupra oric„reichestiuni de politic„ extern„ .i securitatecare prezint„ un interes general, Ón vedereadefinirii unei abord„ri comune;• Ónainte de a Óntreprinde orice ac²iune pescena interna²ional„ sau de a lua oriceangajament care ar putea afecta intereseleUniunii, fiecare Stat Membru le consult„ pe

celelalte Ón cadrul Consiliului .i ConsiliuluiEuropean;• realizarea convergen²ei ac²iunilor statale,pentru a pune Ón valoare interesele UE;• respectarea principiului solidarit„²ii Óntrestate.Potrivit textului Constitu²iei, Politica deSecuritate .i Ap„rare Comun„ (PESA) face parteintegrant„ din PESC .i asigur„ capacitateaopera²ional„ a Uniunii, sprijinindu-se pe mijloacelecivile .i militare. Uniunea poate recurge la misiuni Ónafara UE pentru asigurarea men²inerii p„cii,prevenirea conflictelor .i Ónt„rirea securit„²iiinterna²ionale conform principiilor Cartei Na²iunilorUnite, iar executarea acestor sarcini revine188Europa quo vadis?capacit„²ilor furnizate de c„tre Statele Membre.Politica de Securitate .i Ap„rare Comun„ includedefinirea progresiv„ a unei politici de ap„rare comun„a Uniunii. Aceasta va duce la o ap„rare comun„, deÓndat„ ce Consiliul European, statu‚nd Ón unanimitate,va decide astfel. El recomand„, Ón acest caz, StatelorMembre s„ adopte o decizie Ón acest sens, Ónconformitate cu exigen²ele lor constitu²ionale.Se men²in prevederile actuale privind neafectarea,prin PESC, a caracterului specific al politicii desecuritate .i ap„rare a anumitor State Membre,referitor la respectarea obliga²iilor care decurg pentruanumite State Membre din tratatul Alian²ei NordAtlantice. Statele Membre pun la dispozi²ia Uniuniicapacit„²i civile .i militare pentru a contribui laobiectivele definite de Consiliu .i se angajeaz„ s„-.iÓmbun„t„²easc„ progresiv capacit„²ile militare.Statele Membre care constituie Óntre ele for²emultina²ionale pot, de asemenea, s„ le pun„ ladispozi²ia PESC.Se Ónfiin²eaz„ Agen²ia European„ de Armament,Cercetare .i Capacit„²i militare, care va identificanevoile opera²ionale .i va promova m„surilenecesare. Œn acest scop, va contribui la identificarea.i eventual aplicarea oric„ror m„suri utile pentru aÓnt„ri baza industrial„ .i tehnologic„ a sectoruluiap„r„rii, va participa la definirea unei politicieuropene a capacit„²ilor .i a armamentului .i vaasista Consiliul Ón evaluarea Ómbun„t„²irii acestor

capacit„²i.Deciziile privind aplicarea politicii de securitate .iap„rare comun„ vor fi adoptate tot prin unanimitate,de c„tre Consiliu, la propunerea ministrului afacerilor189Spre o Europ„ unit„externe sau a unui Stat Membru. Ministrul va puteapropune, Ómpreun„ cu Comisia, s„ se recurg„ lamijloace na²ionale .i la instrumente ale Uniunii.Consiliul va putea Óncredin²a realizarea uneimisiuni, Ón cadrul Uniunii, unui grup de StateMembre, pentru a men²ine valorile Uniunii .i a-iservi interesele. Statele Membre ale c„rorcapacit„²i militare Óndeplinesc standarde mairidicate .i care au subscris Óntre ele la angajamentemai constr‚ng„toare Ón aceast„ materie, Ón vedereaunor misiuni mai exigente, vor stabili o cooperarestructurat„ Ón cadrul Uniunii.Parlamentul European va fi consultat regulatasupra aspectelor principale .i alegerilorfundamentale at‚t ale PESC, c‚t .i ale politicii desecuritate .i ap„rare comun„ .i va fi informatasupra evolu²iei acestora.At‚t timp c‚t Consiliul European nu a statuatreferitor la instituirea unei ap„r„ri comune, seinstaureaz„ o cooperare mai str‚ns„, Ón cadrulUniunii, Ón materia ap„r„rii reciproce. Œn bazaacestui tip de cooperare, Ón cazul Ón care unul dintrestatele participante la aceast„ cooperare ar fisubiectul unei agresiuni armate pe teritoriul s„u,celelalte state participante Ói acord„, Ónconformitate cu art. 51 al Cartei Na²iunilor Unite,ajutor .i asisten²„, prin toate mijloacele .i puterilelor, militare sau de alte natur„. Pentru a pune Ónaplicare o cooperare mai str‚ns„ Ón materia ap„r„riireciproce, Statele Membre participante lucreaz„ Ónstr‚ns„ colaborare cu NATO.Uniunea constituie un spa²iu de libertate,securitate .i justi²ie, prin adoptarea de legi .i legi-190Europa quo vadis?cadru europene pentru apropierea legisla²iilorna²ionale, Ón domeniile enumerate Ón partea a treia aConstitu²iei, prin promovarea Óncrederii reciproceÓntre autorit„²ile competente ale Statelor Membre, Ónparticular pe baza recunoa.terii mutuale a hot„r‚rilor

judec„tore.ti .i a deciziilor extrajudiciare, precum .iprintr-o cooperare opera²ional„ a autorit„²ilorcompetente ale Statelor Membre, inclusiv aserviciilor de poli²ie, de vam„ .i a altor serviciispecializate Ón domeniul prevenirii .i descopeririiinfrac²iunilor. Œn cadrul spa²iului de libertate,securitate .i justi²ie, parlamentele na²ionale potparticipa la mecanismele de evaluare prev„zute Ónpartea a treia a Constitu²iei .i sunt asociate lacontrolul politic al Europolului .i la evaluareaactivit„²ilor Eurojust-ului.Tratatul introduce clauza de solidaritate ÓntreStatele Membre, care prevede c„ îUniunea .i StateleMembre ac²ioneaz„ Ómpreun„ Ón spiritul solidarit„²iidac„ un Stat Membru face obiectul unui atac teroristsau al unei catastrofe naturale ori cauzat„ de om“. Œnacest scop, Uniunea mobilizeaz„ toate instrumentelela dispozi²ia sa, inclusiv mijloacele militareprocurate de Statele Membre, pentru prevenireaamenin²„rii teroriste pe teritoriul Statelor Membre,protejarea institu²iilor democratice .i a popula²ieicivile de un eventual atac terorist, furnizarea deasisten²„ unui Stat Membru, pe teritoriul acestuia, lacererea autorit„²ilor politice, Ón cazul unui atacterorist, respectiv Ón caz de catastrof„. Œn ceea ceprive.te ac²iunea normal„ de prevenire .i de stabilirea unui cadru pentru cooperarea serviciilor na²ionalede protec²ie civil„, se va recurge la procedura191Spre o Europ„ unit„legislativ„ ordinar„ (cu excluderea oric„rei m„suride armonizare). Asisten²a reciproc„ Óntre StateleMembre cu mijloacele na²ionale, civile sau militareva fi coordonat„ Ón cadrul Consiliului, iar structuriledin domeniul politicii de securitate .i ap„rare (maiales Comitetul militar .i Statul major militar) Ó.i vorputea aduce contribu²iile.Tratatul p„streaz„ posibilitatea, instaurat„ prinTratatul de la Amsterdam, (cu modific„rile aduse laNisa) privind instaurarea unei cooper„ri Ónt„riteÓntre Statele Membre, Ón sensul avans„rii Ónanumite domenii, Ón cadrul competen²elorneexclusive ale Uniunii, at‚t Ón ceea ce prive.teprocedurile, c‚t .i instrumentele. CooperareaÓnt„rit„ nu se poate aplica chestiunilor dindomeniul militar .i al ap„r„rii .i este o solu²ie la

care se recurge Ón ultim„ instan²„. Pragul minim departicipare Ól reprezint„ o treime din StateleMembre, iar caracteristica institu²ional„ principal„a acestui tip de cooperare este, evident, excludereade la dreptul de vot Ón Consiliu a acelor state carenu particip„ la respectiva cooperare Ónt„rit„, cutoate c„ le este permis„ participarea la deliber„ri.Actele adoptate Ón aceast„ cooperare nu vor obligajuridic dec‚t participan²ii. Ceea ce trebuie precizateste .i faptul c„ aceste acte nu sunt consideratedrept un acquis ce trebuie acceptat de c„tre statelecandidate la Uniune.Tratatul consacr„ un Óntreg titlu prevederilorreferitoare la via²a democratic„ a Uniunii. Aceastava urm„ri, Ón toate activit„²ile sale, respectareaurm„toarelor principii:• egalitatea cet„²enilor Uniunii,192Europa quo vadis?• principiul democra²iei reprezentative,eviden²iat„ de faptul c„ cet„²enii UE suntdirect reprezenta²i la nivelul ParlamentuluiEuropean, Statele Membre sunt reprezentateÓn Consiliul European .i Ón Consiliul deMini.tri de c„tre guvernele lor, responsabileele Ónsele Ón fa²a parlamentelor na²ionale,alese de c„tre cet„²enii acelor state. Oricecet„²ean are dreptul de a participa la via²ademocratic„ a Uniunii, iar deciziile vor filuate c‚t mai transparent posibil .i c‚t maiaproape de cet„²ean. Partidele politice lanivel european au rolul de a contribui laformarea con.tiin²ei politice europene .i laexpresia voin²ei cet„²enilor Uniunii.• principiul democra²iei participative,eviden²iat de faptul c„ institu²iile Uniuniidau, prin mijloacele potrivite, cet„²enilor .iasocia²iilor reprezentative posibilitatea de aface cunoscute .i de a schimba Ón mod publicopinii asupra tuturor domeniilor de ac²iuneale Uniunii. Institu²iile Óntre²in un dialogdeschis, transparent .i regulat cu asocia²iilereprezentative .i societatea civil„, iarComisia procedeaz„ la consult„ri ample cup„r²ile interesate.Este extrem de important„ reglementarea,

pentru prima dat„, a dreptului de ini²iativ„legislativ„ a cet„²enilor: un num„r semnificativ decet„²eni, cel pu²in 1 milion, reprezent‚nd un num„rsemnificativ de State Membre, poate solicitaComisiei s„ ini²ieze orice propunere adecvat„, Óndomenii Ón care cet„²enii Uniunii consider„ c„ un193Spre o Europ„ unit„act juridic al Uniunii este necesar pentru aplicareaConstitu²iei.Rolul partenerilor sociali este recunoscut .ipromovat de c„tre Uniune, ²in‚nd cont de diversitateasistemelor na²ionale. Uniunea faciliteaz„ dialogulsocial Ón respectul autonomiei partenerilor sociali.Institu²iile, organele .i agen²iile Uniunii ac²ioneaz„cu respectarea principiilor deschiderii .i transparen²ei.Dezbaterile Parlamentului European sunt publice, iarcele ale Consiliului sunt publice atunci c‚nd acestadelibereaz„ .i adopt„ o propunere legislativ„.Accesul la documentele institu²iilor, agen²iilor.i organelor UE, Ón condi²iile prev„zute Ón partea atreia a politicilor, este recunoscut oric„rui cet„²eanal Uniuni, respectiv oric„rei persoane fizice cure.edin²a pe teritoriul Uniunii .i oric„rei persoanejuridice cu sediul social pe teritoriul Uniunii.Protec²ia datelor cu caracter personal esteasigurat„, legea european„ fix‚nd regulile privindprotec²ia persoanelor fizice cu privire la tratamentuldatelor cu caracter personal de c„tre institu²iile,organele .i agen²iile UE, precum .i de c„tre StateleMembre Ón exerci²iul activit„²ilor care ²in de aplicareadreptului Uniunii, respectiv cu privire la liberacircula²ie a acestor date. Respectarea acestor regulieste supus„ controlului unei autorit„²i independente.Uniunea respect„ .i nu aduce atingere statutuluide care beneficiaz„, Ón virtutea dreptului na²ional,bisericile .i asocia²iile sau comunit„²ile religioaseale Statelor Membre .i respect„, Ón egal„ m„sur„,statutul organiza²iilor filosofice .i neconfesionale.Finan²ele Uniunii sunt guvernate de o serie deprincipii bugetare .i financiare, Ón special principiile194Europa quo vadis?care stau la baza bugetului Uniunii - unitate, anualitate.i echilibru bugetar. Printre modific„rile operate detratat not„m eliminarea distinc²iei Óntre cheltuielile

obligatorii .i cele ne-obligatorii, simplificareaprocedurii adopt„rii bugetului de c„tre ParlamentulEuropean .i Consiliu, precum .i faptul c„, printr-olege european„, numit„ cadru financiar multianual, sevor fixa plafoanele anuale ale cheltuielilor Uniunii.Tratatul stabile.te Ón titlul consacrat rela²iilordintre Uniune .i statele vecine principiilereferitoare la raporturile cu statele vecine, criteriilede eligibilitate la Uniunea European„ .i procedurade aderare. O inova²ie major„ a Tratatului oreprezint„, Ón acest context, reglementareaexpres„ a posibilit„²ii retragerii voluntare dinUniune a unui Stat Membru, Ón conformitate curegulile sale constitu²ionale. Consiliul European vafi notificat de aceast„ inten²ie, Uniunea va negocia.i va Óncheia cu respectivul stat un acord viz‚ndreglementarea modalit„²ilor de retragere, acordcare va fi Óncheiat Ón numele Uniunii, de c„treConsiliu, statu‚nd cu majoritate calificat„, dup„aprobarea Parlamentului European. La data intr„riiÓn vigoare a acordului de retragere sau la doi anidup„ notificare, prevederile tratatul Ónceteaz„ a semai aplica respectivului Stat Membru, afar„ decazul Ón care Consiliul European decide, Ómpreun„cu Statul Membru, prelungirea acestui termen. Dere²inut este faptul c„ un stat care s-a retras dinUniune va putea candida din nou la UE, Ón condi²iile.i conform procedurilor generale de aderare.Constitu²ia cuprinde .i Protocolul asupra roluluiParlamentelor na²ionale Ón Uniunea European„195Spre o Europ„ unit„(Anexa I), Protocolul asupra aplic„rii principiilorsubsidiarit„²ii .i propor²ionalit„²ii (Anexa II),Protocolul asupra reprezent„rii cet„²enilor ÓnParlamentul European .i a ponderii voturilor ÓnConsiliu (Anexa III).Partea a II-a a Constitu²iei este reprezentat„ detextul Cartei Uniunii Europene a DrepturilorFundamentale, proclamat„ la Nisa. Prin ÓncorporareaÓn tratat, Carta dob‚nde.te o valoare juridic„.Institu²iile, organele .i agen²iile Uniunii trebuie s„respecte drepturile Ónscrise Ón Cart„, acelea.i obliga²iifiind impuse .i Statelor Membre Ón aplicarea dreptuluiUniunii. Curtea de Justi²ie va veghea la respectareaCartei.

Din punct de vedere al con²inutului s„u,men²ion„m c„, prin Óncorporare, Carta nu a suportatmodific„ri de fond, articolele fiind practic reluatea.a cum au fost enun²ate Ón decembrie 2000, cuexcep²ia unor amendamente care s-au impus dinmotive tehnice .i redac²ionale. Singurul caz Ón cares-a introdus o modificare de fond este cel al art. 42din Cart„, care se refer„ la accesul la documenteleUniunii, acest drept fiind extins, de o manier„general„, Ón sensul prevederii accesului ladocumentele institu²iilor, organelor .i agen²iilorUniunii.Partea a III-a a Tratatului este o component„ desubstan²„ care prive.te politicile .i func²ionareaUniunii .i care reia, cu diverse modific„ri,complet„ri .i, implicit, abrog„ri textele TratatuluiUniunii Europene, al Tratatului Comunit„²iiEuropene, respectiv al Tratatului Euratom.196Europa quo vadis?Capitolul destinat prevederilor relative la pia²aintern„ cuprinde dispozi²ii privind stabilirea pie²eiinterne, libera circula²ie a persoanelor .i aserviciilor, libera circula²ie a m„rfurilor, capitaluri .ipl„²i, regulile concuren²ei, apropierea legisla²iilor,dispozi²ii fiscale. Printre modific„rile aduse printratat, sunt de semnalat aici aplicarea votuluimajorit„²ii calificate pentru m„surile de combatere afraudei fiscale, armonizarea legislativ„ Ón domeniulimpozitelor pe cifra de afaceri, accize .i alte formede impozitare indirect„, Ón m„sura Ón care aceast„armonizare este necesar„ pentru a asigurafunc²ionarea pie²ei interne .i pentru a evitadistorsionarea concuren²ei.Modific„rile de fond din capitolul referitor lapolitica economic„ .i monetar„ privesc Ón specialprocedurile aplicabile orient„rilor generale depolitic„ economic„, procedura deficitelor bugetareexcesive, reprezentarea extern„ a Euro, pentru aasigura Statelor Membre care au adoptat monedaunic„ o reprezentare unitar„ Ón cadrul institu²iilor .iconferin²elor financiare interna²ionale, crearea uneinoi baze juridice pentru politica monetar„,recunoa.terea oficial„ a Euro-grupului, Óntr-unprotocol anexat tratatului. Deciziile oficiale asuprachestiunilor economice .i financiare continu„ s„ fie

luate Ón cadrul Consiliului (Ón forma²ia ECOFIN),inclusiv Ón domeniile specificate de Tratat, Ón careStatele Membre ce nu fac parte din zona Euro nu audrept de vot, iar membrii zonei Euro vor puteaadopta, Ón ceea ce Ói prive.te, m„suri adi²ionale Ónmaterie de orient„ri generale de politici economice,de disciplin„ bugetar„ .i supraveghere reciproc„.197Spre o Europ„ unit„Capitolul consacrat politicilor Uniunii Ón altedomenii specifice con²ine prevederi referitoare lamateriile ocup„rii for²ei de munc„, politicii sociale,coeziunii economice, sociale .i teritoriale, agriculturii.i pescuitului, mediului, protec²iei consumatorilor,transporturilor, re²elelor transeuropene, cercet„rii,dezvolt„rii tehnologice .i spa²iului, energiei.Capitolul referitor la spa²iul de libertate,securitate .i justi²ie con²ine o serie de modific„risemnificative. Procedura legislativ„ normal„ (codecizia)va fi aplicabil„ domeniilor referitoare lacontrolul persoanelor la frontier„, azil, imigrare,cooperare judiciar„ Ón materie penal„ (proceduri,cooperare, reguli minimale), reguli minimale pentrudefinirea infrac²iunilor .i sanc²iunilor Ón materie decriminalitate grav„, m„suri de sprijin pentruprevenirea criminalit„²ii, Eurojust, cooperarepoli²ieneasc„ (pentru unele aspecte), Europol.Principalele progrese referitoare la spa²iul delibertate, securitate .i justi²ie privesc Ón specialinstituirea unui sistem european comun Ón materie deazil, Ón sensul stabilirii unui statut uniform pentrurefugia²i, a unor proceduri comune (fa²„ de tratatulactual care prevede doar fixarea unor reguliminimale), fixarea unor linii directoare ale politiciicomune Ón materie de imigrare, prevedereaposibilit„²ii instituirii unui Parchet European,extinderea ariilor de aplicare a votului cu majoritatecalificat„. Totodat„, Statele Membre vor avea dreptulde ini²iativ„ Ón domeniile viz‚nd cooperarea judiciar„Ón materie penal„ .i cooperarea poli²ieneasc„ (pragulminim reprezent‚nd un sfert din num„rul StatelorMembre), iar Ón domeniul cooper„rii judiciare Ón198Europa quo vadis?materie civil„, se instituie competen²a Consiliului .iParlamentului, de a adopta legi .i legi-cadru Ón

vederea asigur„rii unui nivel ridicat de acces lajusti²ie. Se prevede posibilitatea de a stabili, prinlegile-cadru europene, reguli minimale pentrudefinirea infrac²iunilor .i a sanc²iunilor Ón domeniulcriminalit„²ii grave .i care prezint„ un aspecttransfrontalier, precum .i a unor reguli minimaleviz‚nd admisibilitatea reciproc„ a probelor ÓntreStatele Membre, definirea drepturilor persoanelor Ónprocedura penal„, drepturile victimelor, Ón vedereafacilit„rii recunoa.terii reciproce a hot„r‚rilorjudec„tore.ti Ón domeniul penal. De men²ionat este .ifaptul c„ Europolul va fi supus controluluiParlamentului European .i parlamentelor na²ionale.Un capitol distinct reglementeaz„ domeniile Óncare Uniunea poate decide s„ duc„ o politic„ decoordonare, completare, sprijinire a ac²iunilorStatelor Membre: s„n„tatea public„, industria,cultura, educa²ia, formarea profesional„, tineretul .isportul, protec²ia civil„, cooperarea administrativ„.Tratatul a regrupat prevederile referitoare laac²iunea exterioar„ a Uniunii, Óntr-un singur titlu,oferind astfel textului juridic mai mult„ vizibilitate.i coeren²„. Acest titlu cuprinde, detaliat, aspectelelegate de Politica Extern„ .i de Securitate Comun„,politica de securitate .i ap„rare comun„, dispozi²iifinanciare .i politica comercial„ comun„,cooperarea cu state ter²e .i ajutorul umanitar.Misiunile Uniunii sunt mai larg definite Ón ceeace prive.te ac²iunea sa Ón plan extern. Politicaextern„ .i de securitate comun„ este redefinit„, Ónconformitate cu prevederile din partea I a tratatului.199Spre o Europ„ unit„Uniunea are competen²a de a Óncheia acorduricu unul sau mai multe state ter²e sau cu organiza²iiinterna²ionale, atunci c‚nd Tratatul prevede acestlucru sau c‚nd Óncheierea unui acord este necesar„pentru realizarea unuia dintre obiectivele Uniunii,ori este prev„zut„ Óntr-un act juridic obligatoriu alUniunii sau afecteaz„ un act intern al Uniunii.Consiliul autorizeaz„ Ónceperea negocierilor,decide directive, desemneaz„ negociatorul .ef,Óncheie acordurile interna²ionale. Comisia(respectiv ministrul de externe, dac„ acordul serefer„ exclusiv sau Ón principal la chestiuni care ²inde PESC) prezint„ recomand„ri Consiliului. Este

prev„zut„ consultarea Parlamentului (cu excep²iacazului Ón care acordul ²ine exclusiv de PESC).Avizul conform al Parlamentului este Óns„ necesarÓn cazul acordurilor de asociere, Ón cazul ader„riiUE la Conven²ia European„ a Drepturilor Omului,Ón cazul acordurilor cu implica²ii bugetare notabilepentru Uniune sau al acordurilor care acoper„domeniile Ón care se aplic„ procedura legislativ„.Uniunea stabile.te orice cooperare util„ cuOrganiza²ia Na²iunilor Unite, Consiliul Europei,Organiza²ia pentru Securitate .i Cooperare ÓnEuropa, Organiza²ia pentru Cooperare .iDezvoltare Economic„ .i asigur„ leg„turi necesarecu alte organisme interna²ionale. Delega²ii UE Ón²„rile ter²e .i la organiza²iile interna²ionale asigur„reprezentarea UE, iar delega²iile Uniunii vor operasub autoritatea ministrului de externe.Partea a IV-a a Tratatului cuprinde o serie deprevederi cu caracter general .i final. La dataintr„rii Ón vigoare a Tratatului instituind Constitu²ia200Europa quo vadis?se abrog„ Tratatul Comunit„²ii Europene, Tratatulprivind Uniunea European„ .i actele lor demodificare, subsecvente. Uniunea European„ estesuccesoarea juridic„ a Comunit„²ii Europene Óntoate drepturile .i obliga²iile acesteia, interne sauexterne, n„scute Ónaintea intr„rii Ón vigoare aConstitu²iei, (inclusiv Ón ceea ce prive.teelementele active sau pasive din patrimoniul CE).Tratatul instituind Constitu²ia este Óncheiat pedurat„ nedeterminat„ .i va fi ratificat de c„treStatele Membre, Ón conformitate cu regulile lorconstitu²ionale.Conven²ia pentru Viitorul Europei .i proiectulde Tratat instituind o Constitu²ie pentru Europa nureprezint„ un moment final al construc²ieieuropene, ci un punct de plecare.Cu certitudine, rolul esen²ial Ón adoptarea nouluiTratat instituind o Constitu²ie pentru Europa vareveni Conferin²ei Interguvernamentale dinoctombrie 2003.Dincolo de toate acestea Óns„ demersulconven²ional Ónceput Ón 2002 .i finalizat Ón 2003Ónf„²i.eaz„ o Europ„ deschis„ Ón care at‚t StateleMembre, c‚t .i cele candidate sunt chemate s„ se

pronun²e Ómpreun„ asupra viitorului Uniunii, oEurop„ preg„tit„ s„ abordeze marile probleme cucare se confrunt„ .i s„ ofere solu²ii veritabile, oEurop„ con.tient„ de locul .i rolul s„u Ón lume.201colontitlu202ANEXvPROIECTUL DE TRATATINSTITUIND O CONSTITU.IEPENTRU EUROPA– PARTEA I –PREAMBULConstitu²ia noastr„… se nume.te democra²iedeoarece puterea nu este Ón m‚inile unui grupminoritar, ci Ón m‚inile celor mul²i.Tucidide II, 37Con.tien²i de faptul c„ Europa este continentulpe care s-a n„scut civiliza²ia; c„ locuitorii s„i, sosindÓn valuri succesive de la Ónceputurile omenirii, aucontribuit la dezvoltarea progresiv„ a valorilor careconstituie baza umanismului: egalitatea persoanelor,libertatea, respectul pentru ra²iune,Inspir‚ndu-se din mo.tenirea cultural„, religioas„.i umanist„ a Europei, ale c„rei valori, ce se reg„sescconstant Ón patrimoniul s„u, au introdus Ón via²asociet„²ii viziunea proprie asupra rolului central alfiin²ei umane .i asupra drepturilor sale inviolabile .iinalienabile, precum .i asupra respectului pentru lege,203Av‚nd credin²a c„ Europa reunit„ inten²ioneaz„s„ continue aceast„ cale a civiliza²iei, progresului .iprosperit„²ii, pentru binele tuturor locuitorilor s„i,inclusiv al celor slabi .i defavoriza²i; c„ dore.te s„r„m‚n„ un continent deschis spre cultur„, cunoa.tere.i progres social; .i c„ dore.te s„ dezvolte caracteruldemocratic .i transparent al vie²ii sale publice .i s„lupte pentru pace, dreptate .i solidaritate Ón lume,Convin.i c„ popoarele Europei, de.i r„m‚nm‚ndre de identitatea .i istoria lor na²ional„, sunthot„r‚te s„ dep„.easc„ vechile lor divergen²e .i,unite tot mai str‚ns, s„ cl„deasc„ un destin comun,Convin.i c„, îunit„ Ón diversitate“, Europa leofer„ cele mai bune .anse de a urma, respect‚nddrepturile fiec„rui individ .i av‚nd con.tiin²aresponsabilit„²ii lor pentru genera²iile viitoare .i

pentru P„m‚nt, marea aventur„ care o transform„Óntr-un spa²iu privilegiat al speran²ei umane,Recunosc„tori membrilor Conven²iei Europenepentru elaborarea Constitu²iei Ón numele cet„²enilor.i statelor Europei,Care, transfer‚ndu-.i puteri depline Ón bazaconsim²„m‚ntului liber exprimat, au convenitasupra dispozi²iilor care urmeaz„:PARTEA ITITLUL IDEFINI.IA ™I OBIECTIVELE UNIUNIIArticolul 1 Instituirea Uniunii1. Reflect‚nd voin²a cet„²enilor .i statelorEuropei de a construi un viitor comun, aceast„204Europa quo vadis?Constitu²ie instituie Uniunea European„, c„reiaStatele Membre Ói confer„ competen²e pentru aatinge obiectivele lor comune. Uniuneacoordoneaz„ politicile prin care Statele Membreurm„resc s„ realizeze aceste obiective .i exercit„,prin metoda comunitar„, competen²ele pe careacestea i le transfer„.2. Uniunea este deschis„ tuturor stateloreuropene care respect„ valorile sale .i care seangajeaz„ s„ le promoveze Ómpreun„.Articolul 2 Valorile UniuniiUniunea este fondat„ pe urm„toarele valori:respectul demnit„²ii umane, libertate, democra²ie,egalitate, statul de drept .i respectul drepturiloromului. Aceste valori sunt comune Statelor MembreÓntr-o societate caracterizat„ prin pluralism,toleran²„, dreptate, solidaritate .i nediscriminare.Articolul 3 Obiectivele Uniunii1. Scopul Uniunii este promovarea p„cii, avalorilor ei .i a bun„st„rii popoarelor sale.2. Uniunea ofer„ cet„²enilor .i cet„²enelor saleun spa²iu al libert„²ii, securit„²ii .i justi²iei f„r„frontiere interne .i o pia²„ unic„ Ón care concuren²aeste liber„ .i nedistorsionat„.3. Uniunea ac²ioneaz„ pentru o Europ„ adezvolt„rii durabile Óntemeiat„ pe o cre.tereeconomic„ echilibrat„, o economie social„ de pia²„ cugrad Ónalt de competitivitate, viz‚nd completaocupare a for²ei de munc„ .i progresul social, un nivelridicat de protec²ie .i ameliorare a calit„²ii mediului.

Ea promoveaz„ progresul .tiin²ific .i tehnic.205Constitu²ia european„Uniunea combate excluderea social„ .idiscrimin„rile .i promoveaz„ justi²ia .i protec²iasocial„, egalitatea Óntre b„rba²i .i femei, solidaritateaÓntre genera²ii .i protec²ia drepturilor copiilor.Ea promoveaz„ coeziunea economic„, social„ .iteritorial„ .i solidaritatea Óntre Statele Membre.Uniunea respect„ bog„²ia diversit„²ii saleculturale .i lingvistice .i vegheaz„ la salvarea .idezvoltarea patrimoniului cultural european.4. Œn rela²iile cu restul lumii, Uniunea afirm„ .ipromoveaz„ valorile .i interesele sale. Ea contribuiela pacea, securitatea, dezvoltarea durabil„ a planetei,la solidaritatea .i respectul reciproc Óntre popoare, lacomer²ul liber .i echitabil, la eliminarea s„r„ciei .i laprotec²ia drepturilor omului .i Ón special a drepturilorcopilului, precum .i la respectarea cu stricte²e .i ladezvoltarea dreptului interna²ional, Ón specialrespectarea principiilor Cartei Na²iunilor Unite.5. Aceste obiective sunt urm„rite prin intermediulunor mijloace adecvate, Ón func²ie de competen²eleconferite Uniunii prin prezenta Constitu²ie.Articolul 4 Libert„²i fundamentale.i nediscriminarea1. Libera circula²ie a persoanelor, bunurilor,serviciilor .i capitalurilor, precum .i libertatea destabilire sunt garantate de Uniune .i Ón interiorulacesteia, conform dispozi²iilor prezentei Constitu²ii.2. Œn domeniul de aplicare al prezentei Constitu²ii.i f„r„ a aduce atingere dispozi²iilor speciale aleacesteia, este interzis„ orice discriminare pe motivde na²ionalitate.206Europa quo vadis?Articolul 5 Rela²iile dintre Uniune.i Statele Membre1. Uniunea respect„ identitatea na²ional„ aStatelor Membre, inerent„ structurilor lor politice.i constitu²ionale fundamentale, inclusiv Ón ceea ceprive.te autonomia local„ .i regional„. Ea respect„atribu²iile fundamentale ale statului, mai ales pecele care vizeaz„ asigurarea integrit„²ii teritoriale astatului, men²inerea ordinii publice .i salvgardareasecurit„²ii interne.

2. Conform principiului cooper„rii loiale,Uniunea .i Statele Membre se respect„ .i se ajut„reciproc Ón Óndeplinirea misiunilor ce decurg dinConstitu²ie.Statele Membre faciliteaz„ Uniunii realizareamisiunii sale .i se ab²in de la orice m„sur„susceptibil„ de a pune Ón pericol realizarea scopurilorconsacrate Ón Constitu²ie.Articolul 6 Personalitatea juridic„Uniunea are personalitate juridic„.TITLUL IIDREPTURILE FUNDAMENTALE™I CETv.ENIA UNIUNIIArticolul 7 Drepturile fundamentale1. Uniunea recunoa.te drepturile, libert„²ile .iprincipiile stabilite Ón Carta Drepturilor Fundamentalecare constituie Partea a II-a.2. Uniunea se oblig„ s„ adere la Conven²iaEuropean„ pentru Ap„rarea Drepturilor Omului .i a207Constitu²ia european„Libert„²ilor Fundamentale. Aderarea la Conven²ienu afecteaz„ competen²ele Uniunii astfel cum suntele definite Ón aceast„ Constitu²ie.3. Drepturile fundamentale, a.a cum suntgarantate de Conven²ia European„ pentru Ap„rareaDrepturilor Omului .i a Libert„²ilor Fundamentale.i a.a cum rezult„ din tradi²iile constitu²ionalecomune ale Statelor Membre, constituie parteintegrant„ a dreptului Uniunii reprezent‚ndprincipii generale.Articolul 8 Cet„²enia Uniunii1. Orice persoan„ care are na²ionalitatea unuiStat Membru posed„ cet„²enia Uniunii. Cet„²eniaUniunii se adaug„ cet„²eniei na²ionale .i nu oÓnlocuie.te.2. Cet„²enele .i cet„²enii Uniunii se bucur„ dedrepturile .i se supun Óndatoririlor prev„zute deprezenta Constitu²ie. Ei au:– dreptul de a circula .i de a se stabili liberpe teritoriul Statelor Membre;– dreptul de a vota .i de a candida laalegerile pentru Parlamentul European .i laalegerile municipale din Statele Membre dere.edin²„, Ón acelea.i condi²ii ca .i cet„²eniiacelui stat;

– dreptul de a beneficia, pe teritoriul unei ²„riter²e, Ón care Statul Membru ai c„rui cet„²enisunt nu este reprezentat, de protec²iaautorit„²ilor diplomatice .i consulare aleoric„rui Stat Membru Ón acelea.i condi²ii ca.i na²ionalii acelui stat;208Europa quo vadis?– dreptul de peti²ionare la ParlamentulEuropean, de a se adresa mediatoruluieuropean, precum .i de a scrie institu²iilor .iorganelor consultative ale Uniunii Óntr-unadin limbile Constitu²iei .i de a primi unr„spuns Ón aceea.i limb„.3. Aceste drepturi se exercit„ conformcondi²iilor .i limitelor stabilite prin prezentaConstitu²ie .i prin dispozi²iile adoptate pentrupunerea sa Ón aplicare.TITLUL IIICOMPETEN.ELE UNIUNIIArticolul 9 Principii fundamentale1. Delimitarea competen²elor Uniunii esteguvernat„ de principiul atribuirii de competen²e.Exercitarea competen²elor Uniunii este guvernat„de principiile subsidiarit„²ii .i propor²ionalit„²ii.2. Conform principiului atribuirii de competen²e,Uniunea ac²ioneaz„ Ón limitele competen²elor care Óisunt atribuite de Statele Membre prin Constitu²ie Ónvederea atingerii obiectivelor stabilite de aceasta.Orice competen²„ care nu a fost atribuit„ Uniuniiprin Constitu²ie apar²ine Statelor Membre.3. Conform principiului subsidiarit„²ii, Óndomeniile care nu ²in de competen²a sa exclusiv„,Uniunea ac²ioneaz„ numai dac„ .i Ón m„sura Ón careobiectivele ac²iunii preconizate nu pot fi atinse Óntotalitate de Statele Membre at‚t la nivel central,c‚t .i la nivel regional sau local, dar pot fi mai binerealizate la nivelul Uniunii, datorit„ dimensiunilorsau efectelor ac²iunii vizate.209Constitu²ia european„Institu²iile Uniunii aplic„ principiul subsidiarit„²iiconform Protocolului privind aplicarea principiilorsubsidiarit„²ii .i propor²ionalit„²ii anexat Constitu²iei.Parlamentele na²ionale vegheaz„ la respectareaacestui principiu conform procedurii prev„zute Ón

Protocol.4. Conform principiului propor²ionalit„²ii,con²inutul .i forma ac²iunii Uniunii nu trebuie s„dep„.easc„ ceea ce este necesar pentru atingereaobiectivelor prev„zute Ón Constitu²ie.Institu²iile Uniunii aplic„ principiul propor²ionalit„²ii conform Protocolului men²ionat laparagraful 3.Articolul 10 Dreptul Uniunii1. Constitu²ia .i dreptul adoptat de institu²iileUniunii Ón exercitarea competen²elor care le suntatribuite au prioritate fa²„ de dreptul Statelor Membre.2. Statele Membre iau toate m„surile, generalesau particulare, menite s„ asigure Óndeplinireaobliga²iilor care rezult„ din Constitu²ie sau dinactele institu²iilor Uniunii.Articolul 11 Categoriile de competen²e1. Œn situa²ia Ón care Constitu²ia atribuie Uniuniio competen²„ exclusiv„ Óntr-un domeniudeterminat, numai aceasta poate s„ legifereze .i s„adopte acte juridice obligatorii; Statele Membrepot face ele Ónsele acest lucru numai cuÓmputernicirea Uniunii sau numai pentru punereaÓn aplicare a actelor adoptate de aceasta.2. Œn situa²ia Ón care Constitu²ia atribuie Uniuniio competen²„ partajat„ cu Statele Membre Óntr-un210Europa quo vadis?domeniu determinat, Uniunea .i Statele Membre auputerea de a legifera .i de a adopta acte juridiceobligatorii Ón acel domeniu. Statele Membre Ó.iexercit„ competen²a Ón m„sura Ón care Uniunea nu.i-a exercitat-o sau a decis s„ Ónceteze exercitareacompeten²ei sale.3. Uniunea dispune de o competen²„ Ón vedereapromov„rii .i asigur„rii coordon„rii politiciloreconomice .i de ocupare a for²ei de munc„ aleStatelor Membre.4. Uniunea dispune de o competen²„ pentrudefinirea .i punerea Ón aplicare a unei politici externe.i de securitate comun„, inclusiv pentru definireaprogresiv„ a unei politici de ap„rare comun„.5. Œn anumite domenii .i Ón condi²iile prev„zutede Constitu²ie, Uniunea este competent„ pentru adesf„.ura ac²iuni Ón vederea sprijinirii, coordon„riisau complet„rii ac²iunilor Statelor Membre, f„r„ a

Ónlocui competen²a acestora Ón domeniilerespective.6. Œntinderea .i modalit„²ile de exercitare acompeten²elor Uniunii sunt determinate prindispozi²iile specifice fiec„rui domeniu din Partea aIII-a.Articolul 12 Competen²e exclusive1. Uniunea dispune de o competen²„ exclusiv„Ón materia stabilirii regulilor privind concuren²anecesar„ pentru func²ionarea pie²ei interne, precum.i Ón urm„toarele domenii:– politica monetar„ pentru Statele Membrecare au adoptat moneda euro,– politica comercial„ comun„,211Constitu²ia european„– uniunea vamal„,– conservarea resurselor biologice ale m„rii Óncadrul politicii comune Ón domeniul pescuitului.2. Uniunea dispune de o competen²„ exclusiv„pentru Óncheierea unui acord interna²ional, c‚ndaceasta este prev„zut„ Óntr-un act legislativ alUniunii, care este necesar pentru a permite Uniuniiexercitarea competen²elor sale la nivel intern saucare afecteaz„ un act intern al Uniunii.Articolul 13 Domeniile competen²ei partajate1. Uniunea de²ine o competen²„ partajat„ cuStatele Membre Ón situa²ia Ón care Constitu²ia Óiatribuie o competen²„ care nu ²ine de domeniileindicate Ón articolele I-12 .i I-16.2. Competen²a partajat„ Óntre Uniune .i StateleMembre exist„ Ón urm„toarele domenii:– pia²a intern„,– spa²iul de libertate, securitate .i justi²ie,– agricultura .i pescuitul, cu excep²iaconserv„rii resurselor biologice ale m„rii,– transportul .i re²elele transeuropene,– energia,– politica social„, pentru aspectele definite ÓnPartea a III-a,– coeziunea economic„, social„ .i teritorial„,– mediul,– protec²ia consumatorilor,– problemele comune privind securitatea Ónmaterie de s„n„tate public„.3. Œn domeniile cercet„rii, dezvolt„rii tehnologice

.i spa²iului, Uniunea este competent„ s„ desf„.oareac²iuni, mai ales pentru definirea .i punerea Ón212Europa quo vadis?aplicare a programelor, f„r„ ca exercitarea acesteicompeten²e s„ aib„ ca efect interzicerea exercit„riicompeten²ei Statelor Membre.4. Œn domeniile cooper„rii pentru dezvoltare .iajutorului umanitar, Uniunea este competent„ s„desf„.oare ac²iuni .i s„ duc„ o politic„ comun„,f„r„ ca exercitarea acestei competen²e s„ poat„avea ca rezultat interzicerea exercit„rii competen²eiStatelor Membre.Articolul 14 Coordonarea politicilor economice.i de ocupare a for²ei de munc„1. Uniunea adopt„ m„suri pentru asigurareacoordon„rii politicilor economice ale StatelorMembre, Ón special prin stabilirea orient„rilor generaleale acestei politici. Statele Membre coordoneaz„politicile lor economice Ón cadrul Uniunii.2. Dispozi²ii speciale se aplic„ Statelor Membrecare au adoptat moneda euro.3. Uniunea adopt„ m„suri pentru a asiguracoordonarea politicilor de ocupare a for²ei demunc„ ale Statelor Membre, Ón special prinstabilirea liniilor directoare ale acestor politici.4. Uniunea poate adopta ini²iative pentru aasigura coordonarea politicilor sociale ale StatelorMembre.Articolul 15 Politica extern„.i de securitate comun„1. Competen²a Uniunii Ón materie de politic„extern„ .i de securitate comun„ cuprinde toatedomeniile politicii externe, precum .i toateproblemele legate de securitatea Uniunii, inclusiv213Constitu²ia european„definirea progresiv„ a unei politici de ap„rarecomun„, care ar putea duce la o ap„rare comun„.2. Statele Membre sprijin„ activ .i f„r„ rezervepolitica extern„ .i de securitate comun„ a UniuniiÓntr-un spirit de loialitate .i solidaritate reciproc„ .irespect„ actele adoptate de Uniune Ón acest domeniu.Ele se ab²in de la orice ac²iune contrar„ intereselorUniunii ori susceptibil„ de a-i afecta eficacitatea.Articolul 16 Domenii ale ac²iunilor de sprijinire,

coordonare sau complementare1. Uniunea poate desf„.ura ac²iuni de sprijinire,coordonare sau complementare.2. Domeniile Ón care se desf„.oar„ ac²iuni desprijinire, coordonare sau complementare la niveleuropean sunt:– industria,– protec²ia .i ameliorarea s„n„t„²ii umane,– educa²ia, formarea profesional„, tineretul.i sportul,– cultura,– protec²ia civil„.3. Actele juridice obligatorii adoptate de Uniune pebaza dispozi²iilor specifice acestor domenii din Parteaa III-a nu pot avea ca rezultat armonizarea dispozi²iilorlegislative .i reglementare ale Statelor Membre.Articolul 17 Clauza de flexibilitate1. Dac„ o ac²iune a Uniunii apare ca necesar„ Óncadrul politicilor definite Ón Partea a III-a, pentruatingerea obiectivelor stabilite prin Constitu²ie, f„r„ca aceasta s„ prevad„ puterea de a ac²iona Ón acestscop, Consiliul, statu‚nd Ón unanimitate, Ón baza214Europa quo vadis?propunerii Comisiei .i dup„ aprobarea ParlamentuluiEuropean, adopt„ dispozi²ii adecvate.2. Comisia, Ón cadrul procedurii de control aprincipiului subsidiarit„²ii prev„zut la articolul 9paragraful 3, Ón.tiin²eaz„ parlamentele na²ionaleale Statelor Membre asupra propunerilorÓntemeiate pe acest articol.3. Dispozi²iile adoptate pe baza prezentuluiarticol nu pot avea ca rezultat armonizareadispozi²iilor legislative .i reglementare ale StatelorMembre Ón cazurile Ón care Constitu²ia exclude oasemenea armonizare.TITLUL IVINSTITU.IILE UNIUNIICAPITOLUL I – CADRUL INSTITU.IONALArticolul 18 Institu²iile Uniunii1. Uniunea dispune de un cadru institu²ionalunic care urm„re.te:– realizarea obiectivelor Uniunii,– promovarea valorilor Uniunii,– deservirea intereselor Uniunii, ale cet„²enelor.i cet„²enilor acesteia .i ale Statelor Membre

– asigurarea coeren²ei, eficacit„²ii .i continuit„²iipoliticilor .i ac²iunilor pe care le Óntreprindepentru atingerea obiectivelor sale.2. Cadrul institu²ional cuprinde:Parlamentul European,Consiliul European,Consiliul de Mini.tri,Comisia European„,Curtea de Justi²ie.215Constitu²ia european„3. Fiecare institu²ie ac²ioneaz„ Ón limiteleatribu²iilor conferite prin Constitu²ie, Ón conformitatecu procedurile .i Ón condi²iile prev„zute de aceasta.Œntre ele, institu²iile realizeaz„ o cooperare loial„.Articolul 19 Parlamentul European1. Parlamentul European exercit„, al„turi deConsiliu, func²ia legislativ„ .i bugetar„, precum .ifunc²ia de control politic .i de consultare, potrivitcondi²iilor stabilite prin Constitu²ie. Acesta alegepre.edintele Comisiei Europene.2. Parlamentul European este ales prin sufragiuuniversal direct de c„tre cet„²enii europeni, prinscrutin liber .i secret, pentru o perioad„ de cinciani. Num„rul membrilor s„i nu poate dep„.i 736.Reprezentarea cet„²enilor europeni se face Ón bazaprincipiului propor²ionalit„²ii regresive, cu fixareaunui prag minim de 4 membri pentru fiecare StatMembru.Cu suficient timp Ónaintea alegerilor parlamentareeuropene din 2009 .i, dac„ este necesar, Ón vedereaalegerilor ulterioare, Consiliul European va adoptacu unanimitate, Ón baza propunerii ParlamentuluiEuropean .i cu aprobarea acestuia, o decizie prin carese va stabili compunerea Parlamentului European, curespectarea principiilor mai sus enun²ate.3. Parlamentul European Ó.i va alege pre.edintele.i biroul dintre membrii s„i.Articolul 20 Consiliul European1. Consiliul European d„ Uniunii impulsionareanecesar„ pentru dezvoltarea sa .i define.te216Europa quo vadis?orient„rile .i priorit„²ile politice generale. El nuexercit„ atribu²ii legislative.2. Consiliul European este alc„tuit din .efii de

stat .i guvern ai Statelor Membre, din pre.edinteles„u .i din pre.edintele Comisiei.Ministrul afacerilor externe va participa lalucr„rile Consiliului European.3. Consiliul European se reune.te trimestrial, Ónbaza convoc„rii pre.edintelui s„u. Œn func²ie deordinea de zi, membrii s„i pot decide s„ fie asista²ide un ministru .i, pentru pre.edintele Comisiei, deun comisar european.Dac„ este necesar, pre.edintele poate convoca oreuniune extraordinar„ a Consiliului European.4. Cu excep²ia cazurilor Ón care Constitu²iadispune altfel, deciziile Consiliului European vor fiadoptate prin consens.Articolul 21 Pre.edintele Consiliului European1. Pre.edintele Consiliului European este alesde Consiliul European cu majoritate calificat„,pentru un mandat de 2 ani .i jum„tate, care poate fireÓnnoit o singur„ dat„. Œn caz de imposibilitate deexercitare a mandatului sau de gre.eal„ grav„,Consiliul European poate pune cap„t mandatuluiacestuia conform aceleia.i proceduri.2. Pre.edintele Consiliului European:– prezideaz„ .i conduce lucr„rile ConsiliuluiEuropean,– asigur„, Ón cooperare cu pre.edinteleComisiei .i pe baza lucr„rilor ConsiliuluiAfaceri Generale, buna desf„.urare .icontinuitatea Consiliului European,217Constitu²ia european„– depune eforturi pentru asigurarea coeziunii.i consensului Ón cadrul Consiliului European,– prezint„ Parlamentului European un raportla finalul fiec„rei reuniuni.Pre.edintele Consiliului European va asigura, Ónaceast„ calitate .i la nivelul s„u, reprezentareaextern„ a Uniunii Ón problemele care ²in de politicaextern„ .i de securitatea comun„, f„r„ a aduce atingerecompeten²elor ministrului afacerilor externe al Uniunii.3. Pre.edintele Consiliului European nu poateexercita un mandat na²ional.Articolul 22 Consiliul de Mini.tri1. Consiliul de Mini.tri exercit„ Ómpreun„ cuParlamentul European func²ia legislativ„ .ibugetar„, precum .i func²ia de definire a politicilor

.i de coordonare, Ón conformitate cu condi²iilestabilite Ón Constitu²ie.2. Consiliul de Mini.tri este compus dintr-unreprezentant numit de fiecare Stat Membru la nivelministerial pentru fiecare domeniu. Acest reprezentanteste singurul abilitat s„ angajeze juridic Statul Membrupe care Ól reprezint„ .i s„ voteze Ón numele lui.3. Cu excep²ia cazului Ón care Constitu²iaprevede altfel, deciziile Consiliului de Mini.tri vorfi luate cu majoritate calificat„.Articolul 23 Forma²iunile Consiliului de Mini.tri1. Consiliul Legislativ .i al Afacerilor Generaleasigur„ coeren²a lucr„rilor Consiliului de Mini.tri.Atunci c‚nd ac²ioneaz„ Ón calitate de Consiliu alAfacerilor Generale, acesta preg„te.te reuniunile218Europa quo vadis?Consiliului European .i urm„re.te continuitatealucr„rilor acestuia Ón str‚ns„ leg„tur„ cu ComisiaEuropean„.Atunci c‚nd Óndepline.te func²ia legislativ„,Consiliul de Mini.tri delibereaz„ .i se pronun²„Ómpreun„ cu Parlamentul European asupra legiloreuropene .i asupra legilor-cadru europene Ónconformitate cu dispozi²iile Constitu²iei. Atunci c‚ndac²ioneaz„ Ón aceast„ calitate, reprezentarea fiec„rui StatMembru este asigurat„ de unul sau de al²i doireprezentan²i la nivel ministerial cu experien²„ Óndomeniul aflat pe ordinea de zi a Consiliului de Mini.tri.2. Consiliul Afacerilor Externe elaboreaz„politicile externe ale Uniunii Ón conformitate cu liniiledirectoare strategice definite de Consiliul European .iasigur„ coeren²a ac²iunilor sale. Acesta este prezidatde ministrul afacerilor externe al Uniunii.3. Consiliul European va decide asupra reuniriiÓn alte forma²iuni.4. Pre.edin²ia oric„rei forma²iuni a Consiliului,cu excep²ia celei a afacerilor externe, este asigurat„de reprezentan²ii Statelor Membre din cadrulConsiliului pe baza unui sistem de rota²ie egal„pentru o perioad„ de cel pu²in un an. ConsiliulEuropean stabile.te regulile unei asemenea rota²ii,²in‚nd cont de echilibrul politic .i geograficeuropean .i de diversitatea Statelor Membre.Articolul 24 Majoritatea calificat„1. Atunci c‚nd Consiliul European sau Consiliul

de Mini.tri ia decizii prin majoritate calificat„,aceasta de define.te ca reunind majoritatea Statelor219Constitu²ia european„Membre reprezent‚nd cel pu²in trei cincimi dinpopula²ia Uniunii.2. Atunci c‚nd Constitu²ia nu oblig„ ConsiliulEuropean sau Consiliul de Mini.tri s„ ia decizii pebaza unei propuneri a Comisiei sau atunci c‚ndConsiliul European sau Consiliul de Mini.tri nu iadecizii pe baza ini²iativei ministrului afacerilorexterne, majoritatea calificat„ cerut„ esteconstituit„ din dou„ treimi din num„rul StatelorMembre, reprezent‚nd cel pu²in trei cincimi dinpopula²ia Uniunii.3. Dispozi²iile paragrafelor 1 .i 2 intr„ Ónvigoare la 1 noiembrie 2009, dup„ desf„.urareaalegerilor parlamentare europene, conformdispozi²iilor articolelor I-19.4. Atunci c‚nd Constitu²ia prevede Ón Partea aIII-a c„ legile europene .i legile-cadru sunt adoptatede Consiliul de Mini.tri Ón conformitate cu oprocedur„ legislativ„ special„, Consiliul Europeanpoate, din propria sa ini²iativ„ .i Ón unanimitate,dup„ o perioad„ minim„ de examinare de .ase luni,s„ ia o decizie ce autorizeaz„ adoptarea acestor legisau legi-cadru Ón conformitate cu proceduralegislativ„ ordinar„. Consiliul European decidedup„ consult„ri cu Parlamentul European .iinformarea parlamentelor na²ionale.Atunci c‚nd Constitu²ia prevede Ón Partea a III-ac„ deciziile se iau de c„tre Consiliul de Mini.tri cuunanimitate Óntr-un domeniu determinat, ConsiliulEuropean poate, din propria sa ini²iativ„ .i Ónunanimitate, s„ adopte o decizie care autorizeaz„Consiliul s„ ia decizii Ón domeniul respectiv pebaza majorit„²ii calificate. Orice ini²iativ„ luat„ de220Europa quo vadis?Consiliul European pe baza dispozi²iei dinprezentul paragraf este transmis„ parlamentelorna²ionale cu cel pu²in patru luni Ónainte ca decizias„ fie luat„.5. Œn cadrul Consiliului European, pre.edinteleacestuia .i pre.edintele Comisiei nu particip„ la vot.Articolul 25 Comisia European„

1. Comisia European„ promoveaz„ interesulgeneral european .i ia ini²iativele adecvate pentruÓndeplinirea acestui obiectiv. Aceasta asigur„ aplicareaprevederilor Constitu²iei, precum .i m„surile luate deinstitu²iile europene pe baza Constitu²iei. Aceastasupravegheaz„ aplicarea dreptului comunitar subcontrolul Cur²ii de Justi²ie. Comisia execut„ bugetul .iadministreaz„ programele. Exercit„ func²ii decoordonare, de execu²ie .i de gestiune Ón conformitatecu condi²iile fixate prin Constitu²ie. Cu excep²iapoliticii externe .i de securitate comun„ .i a altorsitua²ii prev„zute de Constitu²ie, asigur„ reprezentareaextern„ a Uniunii. Aceasta ini²iaz„ programarea anual„.i multianual„ a Uniunii Ón scopul Óncheieriiacordurilor interinstitu²ionale.2. Cu excep²ia cazului Ón care Constitu²ia prevedealtfel, un act legislativ al Uniunii nu poate fi adoptatdec‚t pe baza propunerii Comisiei. Celelalte actesunt adoptate pe baza propunerii Comisiei atuncic‚nd Constitu²ia prevede acest lucru.3. Comisia constituie un Colegiu format dinpre.edintele Comisiei, ministrul afacerilor externeal Uniunii/vicepre.edintele .i 13 comisari europeniselec²iona²i pe baza unui sistem de rota²ie egal„Óntre Statele Membre. Acest sistem este stabilit221Constitu²ia european„printr-o decizie european„ a Consiliului Europeanpe baza urm„toarelor principii:a) Statele Membre sunt tratate, cu stricte²e,pe baza principiului egalit„²ii, Ón ceea ceprive.te determinarea ordinii de rota²ie .i atimpului petrecut de reprezentan²ii fiec„rui StatMembru Ón cadrul Colegiului. Œn consecin²„,diferen²a Óntre num„rul total al mandatelorde²inute de reprezentan²ii a dou„ State Membrenu poate fi mai mare de un mandat.b) Sub rezerva punctului a), fiecare colegiueste constituit astfel Ónc‚t s„ reflecte Óntr-omanier„ satisf„c„toare varietatea demografic„.i geografic„ a ansamblului Statelor Membreale Uniunii.Pre.edintele Comisiei nume.te comisari f„r„drept de vot, ale.i potrivit criteriilor valabile pentrumembrii Colegiului .i apar²in‚nd tuturor celorlalteState Membre.

Aceste dispozi²ii vor intra Ón vigoare la1 noiembrie 2009.4. Œn Óndeplinirea responsabilit„²ilor sale, Comisiava fi complet independent„. Pentru Óndeplinireasarcinilor lor, comisarii europeni .i comisarii nu vorsolicita sau accepta instruc²iuni de la nici un guvernsau organism.5. Comisia, Ón calitate de Colegiu, va fi responsabil„Ón fa²a Parlamentului European. Pre.edintele Comisieieste responsabil Ón fa²a Parlamentului Europeanpentru activit„²ile comisarilor. Parlamentul Europeanpoate adopta o mo²iune de cenzur„ ÓmpotrivaComisiei conform modalit„²ilor prev„zute Ónarticolului III-238. Dac„ o asemenea mo²iune este222Europa quo vadis?adoptat„, comisarii europeni .i comisarii trebuie s„renun²e colectiv la func²iile lor. Comisia Ó.i vacontinua activitatea curent„ p‚n„ la numirea unui nouColegiu.Articolul 26 Pre.edintele Comisiei Europene1. .in‚nd cont de rezultatul alegerilor pentruParlamentul European .i dup„ consult„ri adecvate,Consiliul European va decide cu majoritatecalificat„ .i va trimite Parlamentului Europeanpropunerea de candidatur„ pentru pre.edin²iaComisiei. Acest candidat este ales de c„treParlamentul European cu majoritatea voturilormembrilor. Dac„ candidatul nu ob²ine majoritatea,Consiliul European propune ParlamentuluiEuropean, Ón decursul unei luni, un nou candidat,respect‚nd aceea.i procedur„.2. Fiecare Stat Membru determinat pe bazasistemului de rota²ie stabile.te o list„ cu treipersoane pe care le consider„ a fi calificate pentrufunc²ia de comisar european, Ón care ambele sexesunt reprezentate. Nominaliz‚nd o persoan„ de pefiecare list„ propus„, pre.edintele ales va desemna13 comisari europeni pe baza competen²elor lor, aangajamentul european .i cu garantarea total„ aindependen²ei acestora. Pre.edintele .i persoaneledesemnate a fi membri ai Colegiului, inclusivviitorul ministru al afacerilor externe, ca .ipersoanele desemnate Ón calitate de comisari f„r„drept de vot vor fi supu.i colectiv votului deaprobare al Parlamentului. Mandatul Comisiei este

de 5 ani.223Constitu²ia european„3. Pre.edintele Comisiei:– stabile.te liniile directoare potrivit c„roraComisia Ó.i exercit„ misiunea,– decide asupra organiz„rii interne a acesteia,pentru a asigura coeren²a, eficacitatea .icolegialitatea ac²iunilor Comisiei,– nume.te vicepre.edin²i dintre membriiColegiului.Un comisar european sau un comisar Ó.i prezint„demisia, dac„ pre.edintele Ói cere acest lucru.Articolul 27 Ministrul afacerilor externeal Uniunii1. Œn urma deciziei luate cu majoritate calificat„,Consiliul European, cu acordul pre.edinteluiComisiei, Ól va numi pe ministrul afacerilor externe.Acesta va conduce politica extern„ .i de securitatecomun„ a Uniunii Europene. Consiliul European Ólpoate demite pe acesta conform aceleia.i proceduri.2. Ministrul afacerilor externe va contribui prinpropunerile sale la elaborarea politicii externecomune pe care o va duce la Óndeplinire Ón calitatede mandatar al Consiliului de Mini.tri. Acesta seva ocupa Ón aceea.i manier„ .i de politica desecuritate .i de ap„rare comun„.3. Ministrul afacerilor externe va fi unul dintrevicepre.edin²ii Comisiei Europene. El esteresponsabil de rela²iile externe .i de coordonareaaltor aspecte ale ac²iunii externe a Uniunii. Œnexercitarea acestor responsabilit„²i Ón interiorulComisiei .i numai pentru exercitarea acestora,ministrul afacerilor externe va fi supus procedurilorcare guverneaz„ func²ionarea Comisiei.224Europa quo vadis?Articolul 28 Curtea de Justi²ie1. Curtea de Justi²ie include Curtea de Justi²ieEuropean„, Tribunalul de Mare Instan²„ .i tribunalelespecializate. Ea asigur„ respectarea dreptului, Óninterpretarea .i aplicarea Constitu²iei.Statele Membre stabilesc c„ile de atac necesarepentru a asigura o protec²ie jurisdic²ional„ efectiv„Ón domeniul dreptului Uniunii.2. Curtea de Justi²ie European„ este format„

dintr-un judec„tor din fiecare Stat Membru .i esteasistat„ de avoca²i generali.Tribunalul de mare instan²„ va avea cel pu²in unjudec„tor din fiecare Stat Membru: num„ruljudec„torilor este stabilit prin statutul Cur²ii deJusti²ie. Judec„torii .i avoca²ii generali ai Cur²ii deJusti²ie European„ .i judec„torii Tribunalului deMare Instan²„, ale.i dintre personalit„²ile care ofer„garan²ii de independen²„ .i care Óndeplinesccondi²iile cerute de articolele III-256 .i III-257,sunt numi²i de comun acord cu guvernele StatelorMembre pentru un mandat de .ase ani, care poate fireÓnnoit.3. Curtea de Justi²ie:– se va pronun²a asupra recursurilor introdusede Statele Membre, de institu²iile sau depersoanele fizice sau juridice Ón conformitatecu prevederile p„r²ii a III-a;– va da decizii preliminare, la cerereaCur²ilor de Justi²ie din ²„rile membre, privindinterpretarea Dreptului comunitar sauvaliditatea actelor adoptate de institu²ii;– se va pronun²a asupra altor cazuri prev„zuteÓn Constitu²ie.225Constitu²ia european„CAPITOLUL II – ALTE INSTITU.II ™I ORGANEArticolul 29 Banca Central„ European„1. Banca Central„ European„ .i b„ncile centralena²ionale constituie sistemul european al b„ncilorcentrale. Banca Central„ European„ .i b„ncilecentrale na²ionale ale Statelor Membre care auadoptat moneda unic„ european„, Euro, vor dirijapolitica monetar„ a Uniunii.2. Sistemul European al B„ncilor Centrale estecondus de organele de decizie ale B„ncii CentraleEuropene. Obiectivul lor principal este de amen²ine stabilitatea pre²urilor. F„r„ a prejudiciaobiectivul men²inerii pre²urilor, ei Ó.i aduccontribu²ia la politicile economice generale dincadrul Uniunii cu scopul de a contribui la realizareaobiectivelor Uniunii. Ele dirijeaz„ toate celelaltemisiuni ale B„ncii Centrale Europene Ónconformitate cu dispozi²iile P„r²ii a III-a aConstitu²iei .i cu statutele Sistemului European alB„ncilor Centrale .i al B„ncii Centrale Europene.

3. Banca Central„ European„ este o institu²iecare are personalitate juridic„. Ea este singuraabilitat„ s„ autorizeze emisiunea de Euro. Œnexercitarea puterilor sale .i Ón ceea ce prive.teresursele financiare este independent„. Institu²iile.i organele Uniunii .i guvernele Statelor Membrese vor angaja s„ respecte acest principiu.4. Banca Central„ European„ adopt„ m„surilenecesare Óndeplinirii misiunilor sale Ónconformitate cu dispozi²iile articolului III-74 .iIII-81 .i cu condi²iile fixate Ón statutele SistemuluiEuropean al B„ncilor Centrale .i al B„ncii Centrale226Europa quo vadis?Europene. Œn conformitate cu acelea.i dispozi²ii,Statele Membre care nu au adoptat Euro, precum .ib„ncile lor centrale Ó.i vor conserva competen²eleÓn domeniul monetar.5. Œn domeniile ce ²in de competen²a sa, BancaCentral„ European„ este consultat„ pentru oriceproiect de act al Uniunii, precum .i pentru oriceproiect de reglement„ri la nivel na²ional, pentrua-.i da avizul.6. Organele de decizie ale B„ncii CentraleEuropene, alc„tuirea .i modurile de func²ionaresunt definite Ón articolele III-82 p‚n„ la III-85,precum .i prin statutele Sistemului European alB„ncilor Centrale .i al B„ncii Centrale Europene.Articolul 30 Curtea de Conturi1. Curtea de Conturi este o institu²ie care seocup„ de controlul conturilor.2. Aceasta examineaz„ eviden²ele contabile aletuturor veniturilor .i cheltuielilor Uniunii .i asigur„buna sa gestiune financiar„.3. Curtea este compus„ dintr-un reprezentant alfiec„rui Stat Membru. Membrii s„i Ó.i exercit„atribu²iile Ón deplin„ independen²„.Articolul 31 Organele consultativeale Uniunii Europene1. Parlamentul European, Consiliul de Mini.tri.i Comisia sunt asistate de un Comitet al Regiunilor.i de un Comitet economic .i social, care au rolconsultativ.2. Comitetul Regiunilor este compus dinreprezentan²i ai colectivit„²ilor regionale .i locale227

Constitu²ia european„care sunt titulari ai unui mandat electoral regionalsau local sau care sunt responsabili din punct devedere politic Ón fa²a unei autorit„²i alese.3. Comitetul economic .i social este format dinreprezentan²i ai organiza²iilor patronale .i sindicalesau ai altor actori reprezentativi ai societ„²ii civile,Ón particular Ón domeniile socio-economic, civic,profesional .i cultural.4. Membrii Comitetului Regiunilor .i aiComitetului economic .i social nu trebuie s„ fie ale.iprin mandat imperativ. Ei Ó.i exercit„ func²ia Óndeplin„ independen²„, Ón interesul general al Uniunii.5. Regulile referitoare la componen²a acestorComitete, de la desemnarea membrilor lor p‚n„ laatribu²ii .i func²ionare sunt definite de articolele III-288.i III-294. Regulile referitoare la componen²„ suntrev„zute la intervale regulate de c„tre Consiliu, lapropunerea Comisiei Ón concordan²„ cu evolu²iaeconomic„, social„ .i demografic„ a Uniunii.TITLUL VEXERCITAREA COMPETEN.ELORUNIUNIICAPITOLUL I – DISPOZI.II COMUNEArticolul 32 Actele juridice comunitare1. Œn exercitarea competen²elor care Ói suntconferite prin Constitu²ie, Uniunea utilizeaz„ cainstrumente juridice, Ón conformitate cu dispozi²iileP„r²ii a III-a, legi europene, legi-cadru europene,regulamente europene, decizii europene, recomand„ri.i avize.228Europa quo vadis?Legile europene sunt acte legislative cuaplicabilitate general„, obligatorie, toate dispozi²iileacestora aplic‚ndu-se direct Ón toate Statele Membre.Legile-cadru europene sunt acte legislative careoblig„ Statele Membre la atingerea unui rezultat,dar l„s‚nd instan²elor na²ionale competen²a Ón ceeace prive.te formele .i mijloacele de atingere aacestui rezultat.Regulamentele europene sunt acte executive, cuaplicabilitate general„, Ón scopul implement„riiactelor juridice .i a unor dispozi²ii specifice aleConstitu²iei. Regulamentele sunt fie obligatorii,toate dispozi²iile acestora aplic‚ndu-se direct Ón

toate Statele Membre, fie obligatorii Ón ce prive.terezultatul care trebuie atins, asupra tuturor StatelorMembre c„rora li se adreseaz„, dar l„s‚ndinstan²elor na²ionale competen²a Ón ceea ce prive.teformele .i mijloacele de atingere a acestui rezultat.Deciziile europene sunt acte executive,obligatorii Ón toate elementele lor. Deciziile carespecific„ asupra cui se aplic„ sunt obligatoriiexclusiv pentru ace.tia.Recomand„rile .i avizele adoptate de Institu²iinu au for²„ de constr‚ngere.2. La analiza propunerilor de acte juridice,Parlamentul European .i Consiliul de Mini.tri nuadopt„ acte care nu sunt prev„zute Ón prezentul articol.Articolul 33 Acte legislative1. Legile europene .i legile-cadru europene suntadoptate, pe baza propunerilor Comisiei, Ón comunde c„tre Parlamentul European .i Consiliul deMini.tri, prin procedur„ legislativ„ ordinar„,229Constitu²ia european„conform celor stabilite Ón articolul III-298. Œn cazulÓn care cele dou„ institu²ii nu ajung la un acordasupra unui act, acesta nu se adopt„.2. Œn cazurile prev„zute explicit la articolul III-160al Constitu²iei, legile europene .i legile-cadrueuropene pot fi adoptate la ini²iativa unui grup deState Membre, Ón conformitate cu articolul III-298.3. Œn cazurile speciale prev„zute Ón Constitu²ie,legile europene .i legile-cadru europene suntadoptate de Parlamentul European cu participareaConsiliului de Mini.tri, sau de c„tre Consiliu cuparticiparea Parlamentului European, Ónconformitate cu procedurile legislative speciale.Articolul 34 Acte nonlegislative1. Consiliul de Mini.tri .i Comisia adopt„regulamente europene sau decizii europene Óncazurile la care se face referire la articolele 35 .i 36.i Ón cazuri prev„zute explicit Ón Constitu²ie. BancaCentral„ European„ adopt„ regulamente europene.i decizii europene Ón cazurile autorizate prinConstitu²ie.2. Consiliul de Mini.tri .i Comisia, precum .iBanca Central„ European„, Ón cazurile autorizateprin Constitu²ie, adopt„ recomand„ri.Articolul 35 Regulamente prin delegare

1. Legile europene .i legile-cadru europene potdelega Comisiei competen²a de a promulgaregulamente prin delegare, Ón scopul complet„riisau amend„rii anumitor elemente secundare alerespectivelor legi sau legi-cadru.230Europa quo vadis?Obiectivele, con²inutul, domeniul de aplicare .idurata deleg„rii sunt explicit definite Ón legi .i legicadru.Delegarea nu poate acoperi elementeleesen²iale ale unui anumit domeniu. Acestea vor firezervate legilor .i legilor-cadru.2. Condi²iile de aplicare a deleg„rii vor fideterminate explicit Ón legi .i legi-cadru. Acesteapot lua urm„toarele forme:– Parlamentul European sau Consiliul deMini.tri pot decide revocarea deleg„rii;– Regulamentul prin delegare poate intra Ónvigoare exclusiv Ón cazul Ón care nu aÓnt‚mpinat obiec²ii din partea ParlamentuluiEuropean sau Consiliului de Mini.tri, Ónperioada stabilit„ Ón acest scop prin lege saulege-cadru.Œn scopurile alineatului precedent, ParlamentulEuropean hot„r„.te prin votul majorit„²ii, iarConsiliul de Mini.tri prin vot cu majoritate calificat„.Articolul 36 Acte de implementare1. Statele Membre adopt„ toate m„surilelegislative na²ionale necesare implement„rii actelorcu caracter obligatoriu ale Uniunii.2. Œn cazul Ón care sunt necesare condi²iiuniforme pentru implementarea actelor cu caracterobligatoriu ale Uniunii, aceste acte pot confericompeten²e de implementare Comisiei sau, Ón cazurispeciale justificate legal, precum .i Ón cazurileprev„zute la articolul I-39, Consiliului de Mini.tri.3. Legea va stabili Ón avans norme .i principiigenerale pentru mecanismele de control alimplement„rii actelor ale Statelor Membre.231Constitu²ia european„4. Actele de implementare ale Uniunii iau formaregulamentelor de implementare europene sau adeciziilor de implementare europene.Articolul 37 Principii comuneactelor juridice ale Uniunii

1. Œn cazurile Ón care Constitu²ia nu con²ineprevederi speciale Ón acest sens, institu²iile vordecide, Ón conformitate cu procedurile aplicabile,tipul actului de adoptat Ón fiecare caz, Ónconcordan²„ cu principiul propor²ionalit„²ii definitÓn articolul I-9.2. Legile europene, legile-cadru europene,regulamentele europene .i deciziile europeneprecizeaz„ ra²iunile pe care sunt fundamentate .ifac apel la propunerile .i avizele solicitate prinprezenta Constitu²ie.Articolul 38 Publicarea .i intrarea Ón vigoare1. Legile europene .i legile-cadru europeneadoptate Ón procedur„ legislativ„ ordinar„ suntsemnate de c„tre pre.edintele ParlamentuluiEuropean .i de c„tre pre.edintele Consiliului deMini.tri. Œn alte cazuri ele sunt semnate fie de c„trepre.edintele Parlamentului European, fie de c„trepre.edintele Consiliului de Mini.tri. Legile .ilegile-cadru europene sunt publicate Ón JurnalulOficial al Uniunii Europene .i intr„ Ón vigoare ladata prev„zut„ Ón text sau, Ón absen²a acestei date,Ón a dou„zecea zi de la publicare.2. Regulamentele .i deciziile europene Ón care nuse specific„ cui sunt adresate sau care se adreseaz„tuturor Statelor Membre sunt semnate de c„tre232Europa quo vadis?pre.edintele institu²iei care le adopt„, se public„ ÓnJurnalul Oficial al Uniunii Europene .i intr„ Ónvigoare la data prev„zut„ Ón text sau, Ón absen²aacestei date, Ón a dou„zecea zi de la publicare.3. Celelalte tipuri de decizii sunt comunicatecelor c„rora le sunt adresate .i intr„ Ón vigoare ladata respectivei comunic„ri.CAPITOLUL II – DISPOZI.II SPECIFICEArticolul 39 Dispozi²ii specificepentru implementarea politicii externe.i de securitate comun„1. Uniunea european„ desf„.oar„ o politic„extern„ .i de securitate comun„, pe baza dezvolt„riisolidarit„²ii politice reciproce a Statelor Membre, aidentific„rii problemelor de interes general .i arealiz„rii unui grad de convergen²„ tot mai ridicatal ac²iunilor Statelor Membre.2. Consiliul European identific„ interesele

strategice ale Uniunii .i determin„ obiectivelepoliticii externe .i de securitate comune. Consiliulde Mini.tri Óncadreaz„ aceast„ politic„ Ón liniilestrategice directoare stabilite de c„tre ConsiliulEuropean, Ón conformitate cu metodologiileprev„zute Ón Partea a III-a.3. Consiliul European .i Consiliul de Mini.triadopt„ deciziile europene necesare.4. Politica extern„ .i de securitate comun„ estepus„ Ón aplicare de c„tre ministrul afacerilorexterne al Uniunii .i de c„tre Statele Membre, prinutilizarea resurselor na²ionale .i ale Uniunii.233Constitu²ia european„5. Statele Membre se consult„ reciproc Ón cadrulConsiliului European .i al Consiliului de Mini.triasupra tuturor chestiunilor de politic„ extern„ .i desecuritate de interes general, Ón scopul definirii uneiabord„ri comune. Anterior demar„rii oric„rorac²iuni pe scena interna²ional„ sau asum„rii oric„ruiangajament ce este de natur„ a aduce atingereintereselor Uniunii, fiecare Stat Membru se consult„cu celelalte Ón cadrul Consiliului European sauConsiliului de Mini.tri. Statele Membre se asigur„,prin convergen²a ac²iunilor Óntreprinse, c„ Uniuneaeste capabil„ de a-.i afirma interesele .i valorile pescena interna²ional„. Statele Membre manifest„solidaritate reciproc„.6. Parlamentul European este consultat periodiccu privire la principalele aspecte .i op²iunilefundamentale ale politicii externe .i de securitatecomune .i este informat permanent asupra evolu²iiloracesteia.7. Deciziile europene de politic„ extern„ .isecuritate comun„ sunt adoptate Ón unanimitate dec„tre Consiliul European .i Consiliul de Mini.tri, cuexcep²ia cazurilor prev„zute Ón Partea a III-a aConstitu²iei. Consiliul European .i Consiliul iauhot„r‚ri pe baza propunerilor Statelor Membre,ministrului afacerilor externe al Uniunii sau aleministrului cu sprijinul Comisiei. Legile .i legilecadrueuropene sunt excluse de la aceast„dispozi²ie.8. Consiliul European poate hot„rÓ Ón unanimitateasupra votului prin majoritate calificat„ alConsiliului, Ón cazuri altele dec‚t cele prev„zute Ón

Partea a III-a a Constitu²iei.234Europa quo vadis?Articolul 40 Dispozi²ii specificepentru implementarea politicii europenede securitate .i ap„rare1. Politica european„ de securitate .i ap„rare esteparte integrant„ a politicii externe .i de securitatecomun„. Ea pune la dispozi²ia Uniunii o capacitateopera²ional„ bazat„ pe mijloace civile .i militare.Uniunea le poate utiliza Ón misiuni Ón afarateritoriului s„u, de men²inere a p„cii, prevenire aconflictelor .i consolidare a securit„²ii interna²ionale,Ón conformitate cu principiile Cartei Na²iunilor Unite.Aceste sarcini vor fi Óndeplinite prin folosirea decapacit„²i puse la dispozi²ie de c„tre Statele Membre.2. Politica european„ de securitate .i ap„rareinclude formularea progresiv„ a unei politicicomune de ap„rare a Uniunii. Aceasta va duce la oap„rare comun„, prin hot„r‚rea unanim„ aConsiliului European. Œn acest caz, ConsiliulEuropean va recomanda Statelor Membreadoptarea unei hot„r‚ri, Ón conformitate cuprevederile constitu²ionale ale acestora.Politica Uniunii, Ón conformitate cu prezentularticol, nu aduce atingere caracterului specific alpoliticii de securitate .i ap„rare a unor StateMembre, respect„ obliga²iile Statelor Membre careÓ.i realizeaz„ ap„rarea comun„ Ón Organiza²iaTratatului Nord Atlantic (NATO), Ón cadrulPactului Nord Atlantic, .i care consider„ c„ acestlucru este compatibil cu politica european„ desecuritate .i ap„rare desf„.urat„ Ón acest cadru.3. Statele Membre pun la dispozi²ia Uniuniicapacit„²i militare .i civile, Ón scopul implement„riipoliticii europene de securitate .i ap„rare,235Constitu²ia european„contribuind astfel la obiectivele definite de c„treConsiliul de Mini.tri. De asemenea, StateleMembre ce constituie Ómpreun„ for²e multina²ionalepot pune aceste for²e la dispozi²ia politicii europenede securitate .i ap„rare.Statele Membre se angajeaz„ s„-.i ameliorezeprogresiv capacit„²ile militare. Se Ónfiin²eaz„ oAgen²ie European„ a Armamentului, Cercet„rii .i

Capacit„²ilor Militare Ón scopul identific„riicerin²elor opera²ionale, promov„rii de m„suri Ónscopul satisfacerii acestor cerin²e .i pentru a contribuila identificarea .i, unde este cazul, la implementareatuturor m„surilor necesare consolid„rii bazeiindustriale .i tehnologice a sectorului de ap„rare,pentru participarea la definirea politicii europene Óndomeniul armamentului .i capacit„²ilor militare .i Ónvederea sprijinirii Consiliului de Mini.tri pentruevaluarea amelior„rii capacit„²ilor militare.4. Deciziile europene de implementare apoliticii de securitate .i ap„rare, inclusiv cele deini²iere de misiuni, dup„ cum se prevede Ónprezentul articol, se adopt„ de c„tre Consiliul deMini.tri Ón unanimitate, Ón urma propuneriiministrului afacerilor externe al Uniunii sau a unuiStat Membru. Ministrul afacerilor externe poatepropune at‚t utilizarea instrumentelor na²ionale, c‚t.i a celor ale Uniunii, acolo unde este cazulÓmpreun„ cu Comisia.5. Consiliul de Mini.tri poate Óncredin²aÓndeplinirea unei sarcini, Ón cadrul Uniunii, unuigrup de State Membre, Ón vederea men²ineriivalorilor Uniunii .i Ón scopul servirii intereselor236Europa quo vadis?acesteia. Œndeplinirea acestor sarcini intr„ subinciden²a articolului III-206.6. Statele Membre ale c„ror capacit„²i militaresatisfac exigen²e ridicate .i care au Óncheiatangajamente reciproce cu un grad de constr‚ngeremai pronun²at Ón acest domeniu Ón vedereaÓndeplinirii unor misiuni mai complexe, constituieforme de cooperare structurat„ Ón cadrul Uniunii.Aceast„ cooperare intr„ sub inciden²a articoluluiIII-208.7. P‚n„ la data la care Consiliul Europeanac²ioneaz„ Ón conformitate cu cele stipulate laalineatul 2 al prezentului articol, Ón cadrul Uniunii seva constitui o cooperare str‚ns„ Ón vederea ap„r„riireciproce. Œn cadrul acestei cooper„ri, Ón cazul Óncare unul din Statele Membre participante la aceast„cooperare este victima unei agresiuni armate peteritoriul propriu, celelalte state participante Ói voracorda ajutor .i asisten²„ prin toate mijloacele decare dispun, militare sau de alt„ natur„, Ón

conformitate cu dispozi²iile articolului 51 al CarteiNa²iunilor Unite. Œn exercitarea cooper„rii str‚nsepentru ap„rare reciproc„, Statele Membreparticipante vor coopera str‚ns cu Organiza²iaTratatului Nord Atlantic. Metodologia de participarela aceast„ cooperare, modul de operare, precum .iprocedurile de decizie care Ói sunt proprii suntstabilite Ón articolul III-209.8. Parlamentul European este consultat periodiccu privire la principalele aspecte .i op²iunilefundamentale din cadrul politicii europene desecuritate .i ap„rare .i este informat permanentasupra evolu²iilor acesteia.237Constitu²ia european„Articolul 41 Dispozi²ii specificepentru implementarea spa²iului de libertate,securitate .i justi²ie1. Uniunea constituie un spa²iu de libertate,securitate .i justi²ie:– prin adoptarea de legi .i legi-cadru europenedestinate, unde este cazul, armoniz„riilegisla²iilor na²ionale Ón domeniile enumerateÓn Partea a III-a a Constitu²iei;– prin promovarea Óncrederii reciproce Óntreautorit„²ile competente ale Statelor Membre,Ón particular pe baza recunoa.terii reciproce adeciziilor judec„tore.ti .i extrajudec„tore.ti;– printr-o cooperare opera²ional„ Óntreautorit„²ile competente ale Statelor Membre,inclusiv a poli²iei, v„mii .i a altor serviciispecializate Ón prevenirea .i depistareadelictelor penale.2. Œn cadrul spa²iului de libertate, securitate .ijusti²ie, parlamentele na²ionale pot participa lamecanismele de evaluare prev„zute la articolul III-156al Constitu²iei .i sunt asociate Ón vederea controluluipolitic al Europol .i evalu„rii activit„²ilor Eurojust, Ónconformitate cu articolele III-169 .i III-172.3. Œn domeniul cooper„rii poli²iene.ti .i judiciareÓn chestiuni penale, Statele Membre au drept deini²iativ„, Ón conformitate cu articolul III-160.Articolul 42 Clauza de solidaritate1. Uniunea .i Statele Membre ale acesteiaac²ioneaz„ concertat, Ón spirit de solidaritate, Óncazul c‚nd un Stat Membru este victima atacurilor

238Europa quo vadis?teroriste, dezastrelor naturale sau provocate de om‚n„ criminal„. Uniunea Ó.i mobilizeaz„ toateinstrumentele de care dispune, inclusiv resurselemilitare puse la dispozi²ie de c„tre Statele Membre,Ón scopul:(a) – prevenirii amenin²„rilor teroriste peteritoriul Statelor Membre;– protej„rii institu²iilor democratice .ipopula²iei civile Ómpotriva oric„rui atacterorist;– asist„rii unui Stat Membru, pe teritoriulacestuia, la cererea autorit„²ilor politice alesale, Ón eventualitatea unui atac terorist;(b) – asist„rii unui Stat Membru, pe teritoriulacestuia, la cererea autorit„²ilor politice alesale, Ón eventualitatea unei catastrofe.2. Metodologia detaliat„ de implementare aprezentei dispozi²ii se g„se.te la articolul III-226.CAPITOLUL III – COOPERARECONSOLIDATvArticolul 43 Cooperare consolidat„1. Statele Membre care doresc s„ stabileasc„ ocooperare consolidat„ Óntre ele, Ón cadrulcompeten²elor care nu sunt exclusive Uniunii, pots„ foloseasc„ cadrul institu²ional al acesteia .i s„exercite acele competen²e prin aplicareaprevederilor relevante ale Constitu²iei, Ón limitele .iÓn concordan²„ cu procedurile prev„zute Ón acestarticol .i Ón articolele III-318 p‚n„ la III-325.Scopul cooper„rii consolidate este de acontribui la realizarea obiectivelor Uniunii, la239Constitu²ia european„protec²ia intereselor acesteia .i la Ónt„rireaprocesului de integrare. O asemenea cooperare var„m‚ne deschis„ tuturor Statelor Membre Ón oricemoment, Ón concordan²„ cu articolul III-321.2. Autoriza²ia de lansare a cooper„rii consolidateva fi acordat„ de c„tre Consiliul de Mini.tri, Ón ultim„instan²„, dup„ ce s-a stabilit Ón cadrul Consiliului deMini.tri c„ obiectivele acestei cooper„ri nu pot fiatinse Óntr-o perioad„ rezonabil„ de timp de c„treUniune Ón ansamblul s„u .i cu condi²ia de a aduceÓmpreun„ cel pu²in o treime din Statele Membre.

Consiliul de Mini.tri va statua Ón conformitate cuprocedura descris„ Ón articolul III-322.3. Numai membrii Consiliului de Mini.tri carereprezint„ statele participante Ón cooperareaconsolidat„ vor fi implicate Ón adoptarea actelorlegislative. Cu toate acestea, toate statele potparticipa la deliber„rile Consiliului de Mini.tri.Unanimitatea va fi ob²inut„ numai din voturilereprezentan²ilor statelor participante. Majoritateacalificat„ va fi definit„ ca fiind majoritateavoturilor reprezentan²ilor statelor participante,reprezent‚nd cel pu²in trei cincimi din popula²iaacelor state. Acolo unde Constitu²ia nu cereConsiliului de Mini.tri s„ ia m„suri Ón bazapropunerii Comisiei, sau unde Consiliul de Mini.trinu ac²ioneaz„ Ón baza ini²iativei ministrului pentruafaceri externe, majoritatea calificat„ necesar„ va fidefinit„ ca minimum dou„ treimi din voturilestatelor participante, reprezent‚nd cel pu²in treicincimi din popula²ia acelor state.Actele adoptate Ón cadrul cooper„rii consolidatevor fi obligatorii numai pentru statele participante.240Europa quo vadis?Ele nu vor fi considerate ca f„c‚nd parte din acquis-ulcare trebuie s„ fie acceptat de c„tre candida²ii laaderare.TITLUL VIVIA.A DEMOCRATICv ŒN UNIUNEArticolul 44 Principiul egalit„²ii democraticeŒn toate activit„²ile sale, Uniunea va respectaprincipiul egalit„²ii cet„²enilor. Ace.tia vor beneficiade o aten²ie egal„ din partea institu²iilor Uniunii.Articolul 45 Principiul democra²iei reprezentative1. Func²ionarea Uniunii se va baza perespectarea principiului democra²iei reprezentative.2. Cet„²enii sunt direct reprezenta²i la nivelulUniunii, Ón Parlamentul European. Statele Membresunt reprezentate Ón Consiliul European .i ÓnConsiliul de Mini.tri prin guvernele lor, care lar‚ndul lor r„spund Ón fa²a parlamentelor na²ionale,alese de c„tre cet„²enii lor.3. To²i cet„²enii .i toate cet„²enele Uniunii audreptul s„ participe la via²a democratic„ a Uniunii.Deciziile vor fi luate de o manier„ c‚t mai deschis„.i c‚t mai apropiat„ de cet„²eni.

4. Partidele politice la nivel european contribuiela formarea con.tiin²ei politice europene .i laexprimarea voin²ei cet„²enilor Uniunii.Articolul 46 Principiul democra²iei participative1. Institu²iile Uniunii, prin mijloacele cuvenite,vor acorda cet„²enilor .i asocia²iilor reprezentative241Constitu²ia european„posibilitatea de a face cunoscute .i de a dezbate Ónpublic opiniile lor cu privire la toate domeniile deac²iune ale Uniunii.2. Institu²iile Uniunii vor men²ine un dialogdeschis, transparent .i regulat cu asocia²iilereprezentative .i cu societatea civil„.3. Œn vederea asigur„rii coeren²ei .i transparen²eiac²iunilor Uniunii, Comisia va consulta p„r²ileimplicate.4. Nu mai pu²in de un milion de cet„²eni,provenind dintr-un num„r semnificativ de StateMembre, pot invita Comisia s„ fac„ o propunerecorespunz„toare, Ón domenii Ón care ace.ti cet„²eniconsider„ c„ este nevoie de un act juridic al UniuniiÓn scopul aplic„rii prezentei Constitu²ii. O legeeuropean„ va determina dispozi²iile referitoare laprocedurile .i condi²iile specifice pentru prezentareaunei asemenea ini²iative cet„²ene.ti.Articolul 47 Partenerii sociali.i dialogul social autonomUniunea European„ recunoa.te .i promoveaz„rolul partenerilor sociali la nivelul Uniunii, lu‚ndÓn considerare diversitatea sistemelor na²ionale; eafaciliteaz„ dialogul Óntre ace.tia, Ón condi²iilerespect„rii autonomiei lor.Articolul 48 Mediatorul europeanUn mediator european, numit de c„tre ParlamentulEuropean, prime.te, ancheteaz„ si raporteaz„ privitorla pl‚ngerile Ón cazurile de administrare proast„ Óncadrul institu²iilor, organismelor sau agen²iilor242Europa quo vadis?Uniunii. Mediatorul european Ó.i exercit„ func²iile Óndeplin„ independen²„.Articolul 49 Transparen²a lucr„rilorinstitu²iilor Uniunii1. Œn scopul promov„rii unei bune guvern„ri .igarant„rii particip„rii societ„²ii civile, institu²iile,

organismele .i agen²iile Uniunii Ó.i vor desf„.uraactivitatea de o manier„ c‚t mai deschis„.2. Parlamentul European se reune.te Ón public,ca .i Consiliul, atunci c‚nd dezbate .i adopt„ opropunere legislativ„.3. To²i cet„²enii Uniunii sau toate persoanelefizice .i juridice rezidente sau cu sediul Óntr-un StatMembru dispun de dreptul de acces la documenteleinstitu²iilor, agen²iilor .i organismelor Uniunii,indiferent de forma Ón care acestea sunt prezentate,Ón condi²iile prev„zute Ón Partea a III-a.4. Legea european„ stabile.te principiilegenerale .i limitele care guverneaz„ dreptul deacces la aceste documente, Ón baza interesuluipublic sau privat.5. Fiecare institu²ie, organism sau agen²ie vizat„la paragraful 3 define.te Ón regulamentul s„u deordine interioar„ dispozi²ii specifice cu privire laaccesul la documentele sale, Ón conformitate cu legeaeuropean„ la care se face referire Ón paragraful 4.Articolul 50 Protec²ia datelorcu caracter personal1. Toate persoanele au dreptul la protec²iadatelor cu caracter personal, Ón ceea ce le prive.te.243Constitu²ia european„2. Legea european„ stabile.te regulile cu privirela protec²ia persoanelor fizice Ón ceea ce prive.teprocesarea datelor cu caracter personal de c„treinstitu²iile, organismele .i agen²iile Uniunii, dar .ide c„tre Statele Membre Ón exercitarea activit„²ilorcare rezult„ din aplicarea dreptului Uniunii, .iregulile privind libera circula²ie a acestor date.Respectarea acestor reguli este supus„ controluluiunei autorit„²i independente.Articolul 51 Statutul bisericilor.i al organiza²iilor non-confesionale1. Uniunea respect„ .i nu aduce prejudiciistatutului de care beneficiaz„, Ón virtutea dreptuluina²ional, bisericile .i asocia²iile sau comunit„²ilereligioase din Statele Membre.2. Uniunea respect„ Ón egal„ m„sur„ statutulorganiza²iilor filozofice .i non-confesionale.3. Recunosc‚ndu-le identitatea .i contribu²iilespecifice, Uniunea men²ine un dialog deschis,transparent .i regulat cu aceste biserici .i

organiza²ii.TITLUL VIIFINAN.ELE UNIUNIIArticolul 52 Principiile bugetare .i financiare1. Toate veniturile .i cheltuielile Uniunii trebuies„ fie incluse Ón previziunile pentru fiecareexerci²iu financiar .i s„ fie Ónscrise Ón buget, Ónconformitate cu dispozi²iile din Partea a III-a.2. Bugetul trebuie s„ exprime echilibrul dintrevenituri .i cheltuieli.244Europa quo vadis?3. Cheltuielile Ónscrise Ón buget trebuie s„ fieautorizate pe durata exerci²iului bugetar anual, Ónconformitate cu legea european„ la care se facereferire Ón articolul III-314.4. Efectuarea cheltuielilor Ónscrise Ón bugetimpune adoptarea Ón prealabil a unui act juridicobligatoriu care ofer„ baza juridic„ a ac²iuniiUniunii .i efectu„rii cheltuielilor Ón conformitatecu legea european„ descris„ la articolul III-314.Acest act trebuie s„ ia fie forma unei legi europenesau legi-cadru europene, fie cea a unui regulamenteuropean sau a unei decizii europene.5. Œn vederea asigur„rii disciplinei bugetare,Uniunea nu adopt„ acte care ar putea aveaimplica²ii notabile asupra bugetului, f„r„ a seasigura c„ aceast„ propunere sau m„sur„ poate fifinan²at„ Ón limitele resurselor proprii ale Uniunii .icadrului multianual descris la articolul 54.6. Bugetul Uniunii este executat Ón conformitatecu principiul unei gestiuni financiare s„n„toase.Statele Membre .i Uniunea coopereaz„ pentru a seasigura c„ creditele Ónscrise Ón buget sunt utilizateconform principiului gestiunii financiare s„n„toase.7. Uniunea .i Statele Membre combat frauda .iorice alt„ activitate ilegal„ care afecteaz„ intereselefinanciare ale Uniunii, Ón conformitate cudispozi²iile din articolul III-317.Articolul 53 Resursele Uniunii1. Uniunea se doteaz„ cu mijloacele necesarepentru a-.i atinge obiectivele .i pentru a-.iimplementa politicile.245Constitu²ia european„2. Bugetul Uniunii va fi finan²at Ón Óntregime

din resurse proprii.3. O lege european„ a Consiliului fixeaz„ limiteleresurselor Uniunii .i poate stabili noi categorii deresurse sau abroga din cele existente. Aceast„ legenu intr„ Ón vigoare dec‚t dup„ aprobarea sa de c„treStatele Membre, Ón conformitate cu normeleconstitu²ionale ale acestora. Consiliul de Mini.trihot„r„.te Ón unanimitate, dup„ consultareaParlamentului European.4. O lege european„ a Consiliului stabile.temodalit„²ile privind veniturile Uniunii. Consiliulde Mini.tri decide Ón aceast„ privin²„ dup„aprobarea m„surii de c„tre Parlamentul European.Articolul 54 Cadrul financiar multianual1. Cadrul financiar multianual va asiguraderularea cheltuielilor Uniunii Óntr-o manier„riguroas„ .i Ón limitele resurselor proprii. Acesta vadetermina limitele anuale maxime ale creditelor departicipare, pe categorii de cheltuieli, conformdispozi²iilor articolului III-304.2. O lege european„ a Consiliului va stabili cadrulfinanciar multianual. Consiliul de Mini.tri va ac²ionadup„ ob²inerea acordului Parlamentului European,care va fi dat de majoritatea membrilor s„i.3. Bugetul anual al Uniunii respect„ cadrulfinanciar multianual.4. Regula unanimit„²ii se va aplica Ón Consiliulde Mini.tri cu ocazia adopt„rii primului cadrufinanciar multianual de dup„ intrarea Ón vigoare aConstitu²iei.246Europa quo vadis?Articolul 55 Bugetul UniuniiParlamentul European .i Consiliul de Mini.tri,la propunerea Comisiei .i Ón concordan²„ cuaranjamentele stabilite Ón articolul III–306 alConstitu²iei, va adopta legea european„ care vastabili bugetul anual al Uniunii.TITLUL VIIIUNIUNEA ™I VECINvTATEA SAAPROPIATvArticolul 56 Uniunea .i vecin„tatea sa apropiat„1. Uniunea va dezvolta o rela²ie privilegiat„ custatele vecine, Ón vederea stabilirii unei zone deprosperitate .i bun„ vecin„tate, fondat„ pe valorileUniunii .i caracterizat„ de rela²ii de cooperare

str‚ns„ .i pa.nic„.2. Œn acest scop, Uniunea poate Óncheia .iimplementa acorduri specifice cu aceste state Ónconformitate cu articolul III-222. Aceste acorduripot prevedea drepturi .i obliga²ii reciproce precum.i posibilitatea de a Óntreprinde activit„²i comune.Implementarea lor necesit„ o procedur„ periodic„de concertare.TITLUL IXCALITATEA DE MEMBRU AL UNIUNIIArticolul 57 Condi²ii de eligibilitate.i procedura de aderare la Uniune1. Uniunea este deschis„ tuturor statelorEuropei, care respect„ valorile la care s-a f„cut247Constitu²ia european„referire Ón articolul 2, .i care sunt hot„r‚te s„ lepromoveze Ómpreun„.2. Orice stat al Europei care dore.te s„ devin„membru al Uniunii poate formula o cerere c„treConsiliul de Mini.tri. Parlamentul European .iparlamentele na²ionale ale Statelor Membre vor finotificate cu privire la cerere. Consiliul de Mini.triva decide Ón unanimitate, dup„ consultarea Comisiei.i dup„ ob²inerea aprob„rii Parlamentului European.Condi²iile .i procedurile de admitere vor facesubiectul unui acord Óntre Statele Membre .i statulcandidat. Respectivul acord va trebui ratificat dec„tre fiecare stat contractant, Ón concordan²„ cuprevederile constitu²ionale specifice ale fiec„rui stat.Articolul 58 Suspendarea drepturilorde membru al Uniunii1. Œn baza unei propuneri sus²inute de o treime dinStatele Membre, de Parlamentul European sau de c„treComisie .i dup„ aprobarea Parlamentului European,Consiliul de Mini.tri, ac²ion‚nd cu o majoritate depatru cincimi a membrilor s„i, poate adopta o decizieeuropean„ constat‚nd situa²ia unui risc evident deÓnc„lcare grav„ din partea unui Stat Membru avalorilor prev„zute la articolul 2. Œnainte de a faceaceast„ sesizare, Consiliul de Mini.tri va examinaargumentele prezentate de c„tre Statul Membru vizatde aceast„ procedur„ .i, ac²ion‚nd Ón concordan²„,poate formula recomand„ri c„tre respectivul stat.Consiliul va verifica cu regularitate dac„ motivelecare fac obiectul sesiz„rii sunt Ónc„ valabile.

2. Consiliul European, hot„r‚nd Ón unanimitate lapropunerea unei treimi a Statelor Membre sau din248Europa quo vadis?partea Comisiei, .i dup„ ob²inerea consim²„m‚ntuluidin partea Parlamentului European, poate adopta odecizie european„ constat‚nd existen²a unei viol„riserioase .i persistente din partea unui Stat Membru avalorilor men²ionate la articolul 2, dup„ invitareaStatului Membru vizat de a-.i transmite observa²iile.3. Œn cazul Ón care o astfel de sesizare a fostformulat„ Ón temeiul paragrafului 2, Consiliul deMini.tri, ac²ion‚nd cu majoritate calificat„, poateadopta o decizie european„ de suspendare a unordrepturi care deriv„ din aplicarea prevederilorprezentei Constitu²ii Statului Membru Ón chestiune,inclusiv dreptul de a vota Ón Consiliu. Œn acest caz,Consiliul va lua Ón considerare posibileleconsecin²e ale suspend„rii asupra drepturilor .iobliga²iilor persoanelor fizice .i juridice.Acest Stat Membru va continua s„ respecteobliga²iile sale constitu²ionale.4. Consiliul de Mini.tri, ac²ion‚nd cu majoritatecalificat„, poate prin urmare s„ adopte o decizieeuropean„ revoc‚nd m„surile luate Ón conformitatecu paragraful 3, ca r„spuns la schimb„ri ale situa²ieicare a determinat adoptarea respectivelor m„suri.5. Pentru aplicarea acestui articol, Consiliul vaac²iona f„r„ a lua Ón considerare votul StatuluiMembru respectiv. Ab²inerile din partea membrilorprezen²i Ón persoan„ sau prin reprezentare nu vorÓmpiedica adoptarea deciziilor la care se facereferire Ón paragraful 2.Dispozi²iile acestui alineat se aplic„ deasemenea Ón cazul suspend„rii dreptului de vot,prev„zut la paragraful 3.249Constitu²ia european„6. Pentru aplicarea paragrafelor 1 .i 2,Parlamentul European va ac²iona cu o majoritate dedou„ treimi din voturi, reprezent‚nd majoritateamembrilor s„i.Articolul 59 Retragerea voluntar„ din Uniune1. Orice Stat Membru poate decide s„ se retrag„din Uniunea European„ Ón conformitate cuprevederile constitu²ionale proprii.

2. Un Stat Membru care decide s„ se retrag„, vanotifica Consiliul European asupra inten²iei sale;Consiliul European va examina notificarea. Œn luminainstruc²iunilor formulate de c„tre Consiliul European,Uniunea va negocia .i Óncheia un acord cu respectivulstat, stabilind aranjamentele pentru retragerea sa,²in‚nd cont de viitorul cadru al rela²iei respectivuluistat cu Uniunea. Acel acord va fi concluzionat, dinpartea Uniunii de c„tre Consiliul de Mini.tri,ac²ion‚nd cu majoritate calificat„, dup„ ob²inereaconsim²„m‚ntului Parlamentului European.Reprezentantul Statului Membru aflat Ónprocedur„ de retragere nu va participa Ón Consiliusau la discu²iile .i deciziile Consiliului Europeancare Ól implic„.3. Prezenta Constitu²ie va Ónceta s„ fie aplicabil„statului respectiv de la data intr„rii Ón vigoare aacordului de retragere ori la doi ani dup„ notificareala care se face referire Ón paragraful 2, cu excep²iacazului c‚nd Consiliul European, Ón acord cu StatulMembru, decide s„ extind„ aceast„ perioad„.4. Dac„ un stat care s-a retras din Uniunesolicit„ readmisia, cererea va face obiectulprocedurii la care face referire articolul 57.250Europa quo vadis?