7/30/2019 Adolescenta Nu Este Spaima Educatiei

1/4

Postolache Cristina Elena

Adolescenta nu este spaima educatiei

Adolescenta considerata ori varsta de aur ori varsta ingrata este una dintre cele mai controversate

probleme in psihologia varstelor datorita complexitatii acestei etape a vietii care se distinge prin dinamica s

varietatea formelor de manifestare.

Adolescena - perioad n existena omului i a evoluiei personalitii sale, este vrsta care a ocat n

toate timpurile crend uneori conflicte i anxieti sociale. Socrate sublinia faptul c: Tineretul nostru iubete

luxul. El are purtri rele, sfidare pentru autoriti. Ei arat dispre pentru vrstnici i iubesc flecreala n locul

aciunii. Copii sunt astzi tiranii i nu servanii familiilor lor. Ei nu se mai ridic atunci cnd un vrstnic intr n

cas. Ei i contrazic prinii, flecresc fa de musafiri, nfuleca pe nersuflate mncarea i i tiranizeaz

profesorii. Adolescena este cu siguran o etap a schimbrilor, iar parcurgerea multitudinii de lucrri care

abordeaz aceast problematic ne arat c nici o alt vrst nu a fost caracterizat prin attea atribute,

epitete i metafore. J.J.Rousseau numete aceast etap vrsta raiunii dar i revoluie furtunoas, a

doua natere (1973, p.194); pentru Stanley Hall este furtun i stres, pentru Schopenhauer este vremea

nelinitii iar pentru Mihai Ralea este timpul n care lum Universul prea n serios. n alte texte vom gsi

adolescena numit ca: vrsta de aur, vrsta ingrat, vrsta marilor elanuri, vrsta dramei, vrsta

crizelor, a anxietii, a nesiguranei, a insatisfaciei, vrsta integrrii sociale, vrsta contestaiei

vrsta marginalitii, a subculturii etc

Argumentul 1

Isi doresc sa-si dezvolte o serie de insusiri:calitati morale,capacitati intelectuale,abilitati de

comunicare,capaciatea de relationare,increderea in sine pentru a reusi in viata(pentu a avea o cariera buna,o

familie,reusita scolara,finalizarea studiilor) si pentru a avea sentimentul ca este o persoana de valoare.

Argumentul 2

Adolescentii prin acumularea de cunostiinte devin competenti,stralucitori in diferite activitati,atat

activitati scolare cat si extra-scolare.Ei au minti deschise cu ajutorul carora au dat nastere unor curente de

gandire,scoli pedagogice,creatii,inventii,jocuri si multe altele.

Argumentu 3

Adolescentii nu sunt spaima educatiei,ei sunt in cautarea identitatii,pe care o vor dezvolta cu ajutorul

experientei emotionale. Isi regleaza emotiile intense,se linistesc singuri isi constientizeaza si se ocupa de

propriile emotii.

7/30/2019 Adolescenta Nu Este Spaima Educatiei

2/4

Postolache Cristina Elena

Emoiile se manifest n aceast perioad cu un mare dinamism. Au loc treceri brute de la stri de

fericire la stri de descurajare sau deprimare, de la sentimentul de putere la cel de ndoial, de scdere a

stimei fa de sine. Pentru a face fa acestor emoii , adolescenii dezvolt reacii de agresivitate i de

opoziie fa de tot ceea ce nseamn autoritate ( prini , profesori , instituii).

Argumentul 4

Negociaza si mentin relatii interpersonale in prezenta emotiilor puternice,promoveaza

optimismul,pozitivismul si umorul.Adolescenta anunta dezvoltari cognitive importante care au o influenta

deosebita asupra vietii emotionale.Deprinderile si abilitatile emotionale dezvoltate in adolescenta ar trebui sa

persiste in viata de adult si sa serveasca drept pietre de temelii pentru functionarea emotionala a adultului.

Argumentul 5

Dezvoltarea gandirii morale a adolescentilor determina capacitatea lor de a aplica niste concepte

morale mai abstracte si mai complexe si situatii complexe sau polivalente ce implica anumite conficte in

preocuparile morale,sociale si non-sociale.

Argumentul 6

S-a constatat ca adolescentii respecta regulile,legile,normele de relationare sociala(in proportie de

50%),pentru ca vor sa fie buni cetateni.

Argumentul 7

Pentru ei sunt importante problemele sociale, actiunile de voluntariat, lupta impotriva nedreptatii,

coruptiei, nerespectarii legilor, lupta impotriva poluarii mediului, politica, etc

Alte argumente

Comunitatea joaca un rol important in cursul de formare al adolescentului catre maturizare (ErikErikson). Adolescentii cu identitate dobandita au prezentat trasaturi de personalitate precum nivelele

ridicate de motivare si respect de sine, un grad scazut de nevroza, multa constiinciozitate si

extravertire.

Adolescena este o perioad de transformri pe plan social, fizic i psihic. Transformrile fizice carencep la pubertate sunt adesea foarte brutale i adolescenii le triesc ca pe o mare metamorfoz.

Transformrile pot determina sentimente de jen,timiditate, refuzul comunicrii etc.

In educatia adolescentilor, scoala are un rol important, influentand formarea personalitatii acestuia. Unmoment dificil intampinat de adolescent il reprezinta trecerea din scoala gimnaziala in primul an de

liceu ( coincide etapei de varsta 11-14 ani) in care este prezent controlul mai sever al profesorului

ducand la o relatie negative dintre profesor-elev. De asemenea modul de notare practicat este

perceput ca fiind o metoda bazata pe abilitati in loc sa incurajeze asimilarea cunostintelor.

Gerald Adams si Michael Berzonsky afirma ca exista dovezi substantiale in ceea ce priveste scadereamotivatiei scolare,a atasamentului fata de scoala si a rezultatelor scolare de-a lungul primelor ani ai

adolescentei. In multe cazuri scaderea motivatiei si a rezultatelor scolare coincide cu trecerea de la

gimnaziu la primul an de liceu. Eccles si Midgley au sugerat ca aceste aspecte negative ale dezvoltarii

7/30/2019 Adolescenta Nu Este Spaima Educatiei

3/4

Postolache Cristina Elena

rezulta din faptul ca liceele nu ofera un mediu educational potrivit pentru cei aflati la inceputul

adolescentei sau cei care sunt in primul an de liceu: existenta unui control sever din partea

profesorului combinata cu o slaba stimulare a autonomiei elevului si a luarii de decizii;relatiile negative

dintre profesori si elevi; instruirea la nivelul intregii clase este bazata pe compararea sociala si

increderea scazuta a profesorului ca este capabil sa se ocupe de toti elevii.

Cu precdere n prima parte a adolescenei, tinerii sunt foarte preocupai de a fi acceptai ntr-un grupde prieteni; trebuina de apartenen i dorina de a fi acceptat de egalii si poate influena

semnificativ decizia de a se angaja n activiti pe care n mod normal nu le-ar lua n considerare (de

exemplu, fumatul, consumul de alcool i droguri, subminarea autoritii profesorilor prin

demonstraiile fcute de fa cu colegii).

Conjunctura economic i social provoac anumite confuzii n rndul tinerilor , care ncep s sendoiasc de eficacitatea colii, de utilitatea tiinei. i aceasta cu att mai mult cu ct constat c

coala nu i asigur inseria profesional. Valorile tradiionale promovate n coala munc, meritul,

efortul cunosc o degradare vizibil. Un mediu social n criz afecteaz profund dezvoltarea

personalitii adolescentului i a individului, n general.

Suspendat ntre paradisul pierdut al copilriei i vrsta adult refuzat, tnrul este ezitant, derutat. Seproduc acum destructurri i restructurri, se penduleaz ntre originalitate i conformism

Originalitatea, prghie fundamental n educaie, se manifest acut la 14-16 ani, prin teribilisme de tot

felul, prin radicalism al opiniilor, prin episoade violente i spectaculoase, atitudini ce exprim aspiraia

la independen, autonomie i libertate i vor sfri prin realizarea unui nou echilibru al personalitii.

O mare eroare este de a-l considera pe adolescentul ce se vrea original ca pe un copil, urmarea fiindrezistena la actul educaional i la comunicare. Tnrul este dispus s-l urmeze pe adultul care-

respect. Exist la adolesceni o mare nevoie afectiv, dorin de a fi acceptai, iubii, preuii, dar se

opun tendinei de a fi acaparai. Este vrsta la care tnrul se afl n cutarea identitii, manifestnd

tendine contradictorii, oscilnd ntre egocentrism i altruism, solitudine i socialitate. El se caut fr ase regsi. n fapt n-are cum s se regseasc fiindc nc n-a fost. El este doar proiect, nu este, ci va fi

De aici instabilitatea afectiv, nonconformismul, indisciplina, agresivitatea, protestul, ostilitatea la

intruziunea n spaiul intimitii confuse.

Muli psihologi (de ex. Rousselet, 1969) vorbesc despre adolescen ca despre o perioad de criz, cunumeroase probleme pe plan afectiv i comportamental, cu tensionarea relaiilor dintre adolescent

familie, sau mediul educaional. Prinii, profesorii, cei mai n vrst de multe ori condamn tineretul

de azi i pe tineri i consider neserioi i incapabili s-i asume responsabiliti,insa fiecare din no

trecem prin aceasta perioada.

Adolescenta poate fi asemanata ca o proba de maturizare, o proba de foc prin care trebuie sa treaca

orice adolescent.

Immanuel Kant : Numai un om educat poate deveni om.

7/30/2019 Adolescenta Nu Este Spaima Educatiei

4/4

Postolache Cristina Elena

Bibliografie

Mircea Marica, Delicvena juvenil,Facultate de psihologie, Constana

Munteanu, A., (1998), Psihologia copilului i a adolescentului, Editura August, Timioara

Rousselet, J., (1969), Adolescentul, acest necunoscut, ep, Bucureti

Schiopu , Z. , Verza, E. ( 1995), Psihologia vrstelor, E.D.P , Bucureti.

Graiela Sion, (2003), Psihologia vrstelor, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti