"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XXIII Nr. 1078

13 mai 202116 pagini * 1,00 leu

pag. 2

amãnunte în pag. 15

Silviana Popescu, calificatã la Europene

3pag.

Pompierii mehedinþeni sunt hotãrâþi sã continue faptele bune. De aceastã datã, au doritsã readucã zâmbetul pe chipurile a ºase fraþi, care au pierdut un suflet drag.

Pompierii mehedinþeni atenþi la nevoile celor mici

amãnunte în pag. 5

Galeria Zapodia de la Gârnic

Vin ai noºtri,pleacã ai voºtri

Vaccinarea este osoluþie de tranziþie,

nu finalã

9 Mai 1877-2021,de la demnitate

naþionalãla umilinþã

pag. 8

pag. 9

pag. 10

“Navigaþiape Dunãre”

pag. 4

Izvorul Tãmãduiriiprãznuit la

MãnãstireaGura Motrului

FC “U”versus CS “U”

pag. 7

Stadionul Termoa fost vândut

pag. 14

social - politicOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.roFacebook: Obiectiv Mehedintean

Scandalul din jurul numirii laºefia ditamai TVR a unei doamnecare nu prea avea ce cãuta într-oastfel de funcþie a fãcut deliciulpresei zilele acestea. ªi mai cuseamã a ridicat foarte multe semnede întrebare asupra felului în carepoliticul se amestecã peste tot,inclusiv în treburile a ceea cenumim televiciune naþionalã. Evident cã „partenerii” decoaliþie ai liberalilor (ei au fostcu propunerea) au sãrit în sus,nici usturoi nu au mâncat, nicigura nu le miroase. Iatã ce declarãpreºedintele Comisiei de Culturãdin Camera Deputaþilor, IulianBulai, subl iniind cã ºefainterimarã a TVR a fostpropunerea PNL, partid caretrebuie sã îºi asume aceastãnumire: „Legat de propunereapentru TVR nu aº avea nici oopinie, pentru cã estepropunerea PNL, de aceea îi laspe colegii mei de la PNL sãanalizeze ºi profilul ºi CV-ul ºiistoricul doamnei Sãseanu”. Iulian Bulai recunoaºte cã aufost discuþii în coaliþie pe acestsubiect ºi declarã cã formaþiunealui s-a opus numirii RamoneiSãseanu în fruntea TVR: “Este unrezultat al unei discuþii unde noiam spus cã avem anumite semne

Vin ai noºtri, pleacã ai voºtride întrebare ºi anumite critici, carenu au fost ascultate ºi nu s-a maiputut face nici o negociere saumiºcare. Ce trebuie sã facã cei doiºefi ai Radioului Public ºi TVR înmomentul de faþã este sãregândeascã instituþiile, sãasigure un interimat bun, corect,pânã la o conducere plinã, sãreconstruiascã pe cât se poate demult aceste douã instituþii ºi sã nuînceapã o vânãtoare de pesediºti. Ideea cã vin ai noºtri, pleacã aivoºtri ºi unii îi dau afarã pe alþiiºi fac un rãzboi intern, negãsindo cale de reconci liere întreangajaþi, jurnaliºti, staff tehnic,nu este soluþia pentru viitorulRadioului Public ºi alTeleviziunii”. Tema aceasta „vinai noºtri, pleacã ai voºtri” e destulde veche pe meleagurile noastreºi þine nu doar de o mentalitatetribalã, ci ºi de o mediocritatesfruntatã ºi frustratã a unorpoliticieni care cred cã odatãajungând la putere, totul le estepermis, tratând instituþiile statuluica pe moºiile lor personale. Cãliberalii au cam dat-o în barã cuTVR este evident, ºi cât se poatede trist. Cu siguranþã nu auoamenii pe care credeam cã îi au,oricum nu în zona culturii ºi amanagementului cultural. Altfelar f i veni t cu propuneriireproºabile. ªi povestea aceastae cam peste tot în þarã. Pur ºisimplu nu au prea reuºit sãconvingã. Mai mult, gestionândprost si tuaþ ia teatrelor înpandemie, liberalii au dezamãgitenorm lumea artisticã. Povestea aceasta cu TVR nuface decât sã ne sporeascãscept icismul v izavi deceleritatea actului de guvernarepatronat de PNL.

Ne aflãm într-o efervescenþã deevenimente culturale, ale cãrorecouri rãzbat în special din Sala“Gh. D. Anghel”, a Palatului Culturii“Teodor Costescu”. Aºadar, suntem ºi în aceastã sãptãmânãmartorii unui nou vernisaj, joi, 13 mai2021, ora 17.00, Sala “Gh. D. Anghel”,care îl aduce în faþa publicului severineanpe tânãrul artist plastic gorjean FlorinPREDA-DOCHINOIU. S-a nãscut la 15 decembrie 1970,Damian-Sadova, Dolj. A fãcut parte dinstructurile M.A.I, acum fiind un tânãrpensionar, dedicându-se în totalitatepasiunii artistice ºi familiei. Locuieºteîn oraºul Motru, judeþul Gorj. Artistul are peste 45 expoziþiipersonale ºi colective de graficã ºipicturã la Craiova, Bucureºti, Târgu-Jiu,Motru, Liubliana, Paris, Dr. Tr. Severin,Brãila, Aiud, Bistriþa Nãsãud, Botoºani,Iaºi etc. Este membru stagiar al UniuniiArtiºtilor Plastici din România, filialaDrobeta Turnu Severin ºi fondatorulSalonului de picturã „ARTE MICI“. În expoziþia din sala ,,Gh. D. Anghel”,Florin PREDA-DOCHINOIU va veni cuaproximativ 40 de lucrãri de graficã,expuse atât pe ºevalete, dar ºi pe unelesisteme neconvenþionale, lucru care ne

Expoziþie de graficã“DESENE ÎN LIMBA ROMÂNÔ

face sã credem cã artistul face partedin noul curent al artiºtilor, caremereu sunt în cãutare de nou, denonconformism, pãstrând -totuºi-tradiþionalul. În cadrul vernisajului, artistulgorjean vrea nu numai sã-ºi facãcunoscut talentul sãu artistic, ci îºipropune sã promoveze ºi alte tineretalente, chiar ºi din alte ramuri ale artei. Unul dintre invitaþii sãi este CristianMihai BUZÃ, un tânãr creator de modãde doar 17 ani, din Târgu-Jiu, care-ºiva prezenta câteva dintre pieseleultimei sale colecþii, care princromaticã ºi fantezie se armonizeazãperfect cu desenele lui Florin PREDA-DOCHINOIU. Cel de-al doilea invitateste un tânãrã naistã, PetronelaBÎRSILÃ, elevã al Liceului ,,I. ªt.Paulian”, din Drobeta Turnu Severin,care va întreþine atmosfera dinpreambulul ºi finalul vernisajului cupartituri din Ciprian Porumbescu. De asemenea, la eveniment ºi-auanunþat participarea oficialitãþilocale din Gorj ºi Mehedinþi,precum ºi numeroºi oameni deculturã ale celor douã judeþe. Vernisajul va începe la ora 17.00, joi,13 mai 2021, sala “Gh. D. Anghel”.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021 pag. 3

Ziua Europei este marcatã înfiecare an la data de 9 mai ºi sedoreºte a fi o zi în care cetãþeniiUniunii Europene sã simtã cã fac

parte dintr-o mare familie ceîmpãrtãºeºte aceleaºi valori.

România s-a alãturat ºi ea acesteifamilii în 2007, iar beneficiile sunt

incontestabile. Partidul Social Democrat a sãrbãtoritZiua Europei, printr - o serie deactivitãþi concrete, adresate în moddirect cetãþenilor, românilor, ei fiindinvitaþi sã exprime gândurile lor ºidorinþele faþã de Uniunea Europeanã. PSD Mehedinþi s- a mobilizat înmod exemplar ºi a organizat lanivelul judeþului o consultare acetãþenilor, un adevãrat maraton,echipele PSD Mehedinþi fiindprezente în toate localitãþile. Senatorul Liviu Mazilu a fostalãturi de orºoveni, împreunã cuOrganizaþia Municipalã Orºova ºipreºedintele acesteia, domnulConstantin Popescu. Domnul senator Liviu Mazilu a

SENATORUL PSD MEHEDINÞI LIVIU MAZILU:“Sã nu uitãm cã #stânga#, ºi #PSD# a dus România în Uniunea Europeanã!!

Credem cu tãrie cã stânga româneascã poate seta un nou proiect european pentru România!”reiterat, cu aceastã ocazie,importanþa evenimentului ºia fãcut cîteva aprecieri cuprivire la parcursul þãriinoastre în contextualeuropean, la Planul Naþionalde Redresare ºi Rezilienþã,precum ºi la valorile comuneeuropene împãrtãºite desocial democraþii români. “Marcãm #ZiuaEuropei,ca în fiecare an, într-omanierã ineditã. Militanþi ai PartiduluiSocial Democrat ºi PESinvitã sã vã spuneþi pãrereadespre viitorul României înUniunea Europeanã ºi modul în carevreþi sã arate Planul Naþional deRedresare ºi Rezilienþã. Acþiunile demarate de PartidulSocial Democrat în toatã þarareprezintã un exemplu de consultarerealã, prin care dãm putere cetãþenilorsã defineascã noul proiect European,pentru #România# .

9 Mai înseamnã ºi #ZiuaIndependenþei# ºi astfel noi, arãtãmfaptul cã þara noastrã poate deveni maiputernicã , în Europa dacã învãþãmsã profitãm cu profesionalism,seriozitate ºi curaj, de oportunitãþileoferite de Uniunea Europeanã! Din pãcate acest Guvern nureuºeºte nici mãcar acest lucru atâtde simplu, deºi se laudã cu aºa zisadeschidere a oficialilor europeni, sãprofite de oportunitãþi, sã identificecele mai bune soluþii pentru români.

Sã nu uitãm cã, de-a lungultimpului, noi social democraþii amrealizat proiecte, care au dezvoltatRomânia ºi au contribuit la integrareaei europeanã ºi euro-atlanticã. De asemenea, un guvern PSD aaplicat pentru obþinerea statutului demembru al Uniunii Europene în 1995. Apoi, tot un guvern PSD aînchis capitolele de aderare laUniunea Europeanã.

Tragedia s-a produs în data de 26martie a.c.. Atunci, copiii au înþelescã focul este nemilos, când estescãpat de sub control. Deºipompierii au reuºit sã stingãflãcãrile care au mistuit adãpostul deanimale, pentru singura lor prietenãnecuvântãtoare – o vãcuþã, nu aumai putut face nimic. Aceasta le

Pompierii atenþi la nevoile celor mici

Sã nu uitãm faptul cã tot noi, socialdemocraþii, pentru cã ne-a pãsat desecuritatea noastrã, a tuturor, ºipentru cã am vrut sã ducem Româniacu totul în Occident, am semnatacordul de aderare la NATO. Suntem convinºi de faptul cãstânga româneascã poate seta un nouproiect european pentru România.

Sã nu uitãm cã#stanga# ºi #PSD#a dus România în UniuneaEuropeanã! Cã împãrtãºim aceleaºivalori ºi dorim pentru România ceeace fiecare cetãþean european vrea, iarmehedinþenii ºi orºovenii au ºi auexprimat în scris gândurile lor ºidorinþele privind statutul lor deceteþeni ai Uniunii Europene. Mulþumim tuturor colegilor care s-au implicat în realizarea acestuiproiect extrem de important.La mulþi ani, Europa!La mulþi ani, România! “

Biroul de presã

COMPARTIMENTUL INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE

Pompierii mehedinþeni sunt hotãrâþi sã continue faptele bune. Deaceastã datã, au dorit sã readucã zâmbetul pe chipurile a ºase

fraþi, care au pierdut un suflet drag.

asigura copiilor o creºterearmonioasã, oferindu-le necesarulzilnic de lapte.Marcaþi de pierderea suferitã,pompierii militari, sprijiniþi dereprezentanþii Primãriei Bâlvãneºti,s-au mobilizat ºi au reuºit sãachiziþioneze o vãcuþã, care le-aredat copiilor bucuria.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021pag. 4

Hramul Catedralei Episcopale„Învierea Domnului” ºi „Sfântul

Mare Mucenic Gheorghe” dinmunicipiul Drobeta Turnu Severin

reprezintã pentru clerul ºicredincioºii eparhiei mehedinþene

un prilej de aleasã bucurieduhovniceascã 

ªi în acest an, ziua de hram aînceput cu slujba din ajun, când afost sãvârºitã Vecernia Mare înSãptãmâna Luminatã, în cinsteaSfântului Mare Mucenic Gheorghe,ocrotitorul Severinului.

Sfânta Liturghie solemnã a fostsãvârºitã de Preasfinþitul Nicodim -Episcopul Severinului ºi Strehaiei,alãturi de consilierii CentruluiEparhial mehedinþean ºi împreunãcu soborul slujitor al Catedralei.

La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul le-a vorbit celor prezenþi despre rolulimportant pe care îl au sfinþii ce ne suntocrotitori, despre însemnãtateahramurilor, îndemnând credincioºii sãrespecte cu sfinþenie zilele de sãrbãtoare,

Hramul Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severinsporind rugãciunea ºi fiind încomuniune neîntreruptã cuDumnezeu.

În încheierea comuniuniiliturgice, Chiriarhul ah i r o t e s i t  i c o n o m -stavrofor pe pãrintele DanielVãtuiu, de la parohia Sf.Dorotei de Gaza dinlocalitatea ªimian,protopopiatul Drobeta-TurnuSeverin, judeþul Mehedinþi,în semn de preþuire ºiconsideraþie, pentru activitateadeosebitã pe care o depune atât laparohie, cât ºi în cadrul CentruluiEparhial, unde activeazã în calitate deinspector al Sectorului Cultural. Deasemenea, Pãrintele Nicolae Oproiua fost instalat În demnitatea deconsilier eparhial al SectoruluiSocial-Filantropic din cadrulEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei,acesta fiind ales în ºedinþapermanenþei eparhiale la data de 13ianuarie 2021. 

În continuare, Preasfinþitul PãrinteEpiscop Nicodim a acordat cea maiînaltã distincþie a episcopieimehedinþene, Crucea Mehedinþeanãpentru mireni, domnului prof. univ.dr. Adrian Lemeni, fost Secretar deStat pentru Culte, pentru tot sprijinulºi ajutorul pe care l-a oferit Bisericii,de-a lungul timpului.

Drept-slãvitorii creºtini severineniºi din localitãþile învecinate au venitsã se roage la ceas de cucernicãprãznuire alãturi de Arhipãstorul lor

sufletesc, Preasfinþitul PãrinteNicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, ºi sã primeascã ajutor dela Sfântul Mare Mucenic Gheorghe-purtãtorul de biruinþã, precum ºiarhiereºti binecuvântãri, trãindmomente de aleasã bucurieduhovniceascã.

Rãspunsurile liturgice au fost datede cele douã grupuri psaltice aleCatedralei Episcopale.

Marian GherghinescuEpiscopia Severinului ºi Strehaiei

În vinerea din SãptãmânaLuminata, când Biserica

Ortodoxã Românã prãznuieºteIzvorul Tãmãduirii, Preasfinþitul

Nicodim, Episcopul Severinului ºiStrehaiei, a sãvârºit Sfânta

Liturghie la Mãnãstireamehedinþeanã Gura Motrului.

Numeroºi pelerini au trecutpragul Mãnãstirii Gura Motrului

vineri, 7 mai 2021 pentru aparticipa la Sfânta Liturghie,

sãvârºitã de PreasfinþitulNicodim, împreunã cu un sobor

de preoþi ºi diaconi.În cuvântul de învãþãturã, rostit la

finalul slujbei, arhiereulmehedinþean a tâlcuit pericopaevanghelicã din aceastã zi ºi le-atransmis tuturor celor prezenþiarhiereºti binecuvântãri ºi spor în

Izvorul Tãmãduirii prãznuit la Mãnãstirea Gura Motruluirugãciune. Dupã Sfânta ºiDumnezeiasca Liturghie, pãrinteleStareþ împreunã cu pãrinteleprotoiereu Gheorghe-ClaudiuPopescu a sfinþit Agheasma Micã,pentru credincioºii care au dorit sãia ºi sã o foloseascã în gospodãrie.

În cadrul Sfintei Liturghii,ierarhul a hirotonit ieromonah pepãrintele Cleopa, vieþuitor alctitoriei Sfântului Nicodim.  

Prezent la aceasta sfântã slujbã afost ºi rapsodul popular de pe ValeaOltului, Ion Creþeanu, cel care a fostdeclarat la finele anului 2020, Tezauruman viu al Patrimoniului UNESCOºi a interpretat în încheierea slujbeicâteva cântari bisericeºti.

Conform tradiþiei, Mãnãstirea

Gura Motrului a fost întemeiatã deSfântul Nicodim, la sfârºitulsecolului XIV. Cuviosul a ridicat aiciun schit de lemn, constând într-omicã bisericã ºi câteva chilii,împrejmuite cu viþã-de-vie. Maitârziu, la 13 ianuarie 1519, dupãunele documente, logofãtul Harvata ridicat aici o bisericã mai mare ºia înzestrat mãnãstirea cu numeroasemoºii, înscriindu-se astfel pe listactitorilor. Între anii 1642 ºi 1643,domnitorul Matei Basarab a refãcutmãnãstirea din temelie.

De Mãnãstirea Gura Motrului seleagã ºi numele marelui arhimandritEufrosin Poteca, stareþul cinstitului

aºezãmânt. În timpul egumenatuluisãu, mãnãstirea a devenit unadevãrat centru cultural al judeþuluiMehedinþi. A reuºit sã înfiinþezemai multe ºcoli în localitãþileînvecinate, care erau coordonate ºisusþinute din fondurile Bisericii.

Datoritã lui au plecat sã înveþe maideparte nume mari ale culturiiromâneºti, precum Radu Popescu,tatãl filosofului C. Rãdulescu-Motru,ºi Costache Ionescu. În prezent, sfântulaºezãmânt numãrã trei vieþuitori ºi estecondus de preacuviosul pãrinteprotosinghel Iacob Rusu.

Marian Gherghinescu Episcopia Severinului ºi Strehaiei

În vederea asigurãrii reconversiei profesionale prin organizarea decursuri de formare profesionalã în diverse profesii ºi meserii, astfel încâtºomerii înregistraþi în evidenþele AJOFM Mehedinþi sã dobândeascã noiaptitudini ºi competenþe profesionale care sã-i ajute sã-ºi gãseascã unloc de muncã, în aceastã perioadã se fac înscrieri pentru cursuri decalificare/recalificare în meseriile de agent de securitate, agricultorculturi vegetale ºi creºterea animalelor, îngrijitor spaþii verzi (2),femeie de serviciu (2), iar în momentul în care grupele de participanþivor fi formate, vor fi demarate activitãþile de instruire teoreticã ºi practicã.Informaþii suplimentare pot fi obþinute de la sediul AJOFM Mehedinþidin Drobeta Turnu Severin, bulevardul Carol I nr 3, telefon: 0252 /319029, e-mail: ajofm@mh.anofm.ro .

actualitateOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021 pag. 5

„Acelaºi spirit de unitate ºisolidaritate a inspirat acordul nostruistoric din iulie 2020 privind cadrulfinanciar multianual ºi efortulspecific de redresare din cadrul NextGeneration EU. În contextulaccelerãrii tranziþiei verzi ºi a celeidigitale, aceste investiþii europenemasive ºi reformele asociate lor vorplasa în mod ferm Uniunea ºi statelesale membre pe calea reformei învederea unei redresãri echitabile,durabile ºi reziliente. O redresarecolectivã, favorabilã incluziunii,realizatã în timp util ºi bazatã pecoeziune va consolidacompetitivitatea, rezilienþa,dimensiunea socialã ºi rolul Europeipe scena mondialã”, a precizatRamona Cupã.

De asemenea, PMP se axeazã,prin politicile sale, pe aplicareaprincipiilor europene privind pilonulsocial, pentru creºterea locurilor demuncã ºi combaterea sãrãciei.„Salutãm noile obiective principaleale UE privind locurile de muncã,competenþele ºi reducerea sãrãciei,

RAMONA CUPÃ: „Sprijinim obiectivele de redresare ºi dezvoltare, luate în context European!”Preºedintele PMP Mehedinþi, Ramona Cupã, vorbeºte deschis despre

obiectivele majore ale României, în context European, în condiþiile încare PMP este cunoscut ca fiind partidul cu cea mai accentuatã

vocaþie europeanã, un partid authentic de dreapta care pledeazãpentru România respectatã. Liderul local al Partidului Miºcarea

Popularã a punctat câteva dintre obiectivele vizate.

Romeo Crîºmaru

precum ºi tabloul de bord socialrevizuit propus în planul de acþiune,care vor contribui la monitorizareaprogreselor înregistrate în direcþiapunerii în aplicare a principiilorpilonului social, þinând seama dediferitele circumstanþe naþionale, ºica parte a cadrului de coordonare apoliticilor în contextul semestruluiEuropean”, apreciazã lideruljudeþean al PMP.

În aceeaºi notã, preºedintele PMPMehedinþi, Ramona Cupã, a vorbitºi despre planul European deredresare post-COVID, prin caretrebuie spijinitã relansareaeconomiei ºi protejarea locurilor demuncã: „Pe mãsurã ce Europa seredreseazã treptat dupã pandemia deCOVID-19, prioritatea va consta întrecerea de la protejarea locurilor demuncã la crearea de locuri de muncãºi îmbunãtãþirea calitãþii acestora,întreprinderile mici ºi mijlocii(inclusiv întreprinderile sociale)jucând un rol-cheie în acest scop.Punerea în aplicare a principiilorPilonului european al drepturilor

sociale va fi esenþialã pentru a seasigura crearea de locuri de muncãmai numeroase ºi de mai bunãcalitate pentru toþi, în cadrul uneiredresãri favorabile incluziunii. Înacest sens, ar trebui asiguratprogresul activitãþilor relevante cusau fãrã caracter legislativ de lanivelul UE ºi al statelor membre”.

Educaþ ia, un al t pi lonreprezentativ pentru PMP

„Vom plasa educaþia ºicompetenþele în centrul acþiuniinoastre politice. Tranziþia verde ºicea digitalã vor oferi oportunitãþienorme pentru cetãþenii europeni,dar ºi numeroase provocãri, care vor

necesita mai multe investiþii îneducaþie, formare profesionalã,învãþarea pe tot parcursul vieþii, înperfecþionare ºi în recalificare, astfelîncât sã se stimuleze tranziþiaprofesionalã cãtre sectoare în carecererea de forþã de muncã este încreºtere. În acelaºi timp, schimbãrilelegate de digitalizare, de inteligenþaartificialã, de telemuncã ºi deeconomia platformelor vor necesitao atenþie deosebitã în vedereaconsolidãrii drepturilor lucrãtorilor,a sistemelor de securitate socialã ºia securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã”,mai spune Ramona Cupã.

Stimaþi colaboratori, am bucuriade a vã invita, pe aceastã cale, sãluaþi parte la deschiderea Galerieide artã “ Zãpodia “ situatã în incintaCentrului de informare turisticã alComunei Gârnic, Judeþul Caraº-Severin. Evenimentul va avea locsâmbãtã, în jurul orei 12:00 înprezenþa ambasadoruluiextraordinar ºi plenipotenþiar alRepublicii Cehe, H.E. DoamnaHalka KAISEROVA aflatã într-ovizitã pe Clisura Dunãrii ºi a D-luiNicolae Tismãnariu, edilulcomunei. Tabãra de creaþie artisticã ºidocumentare de la Gârnic a intratîn tradiþia locului, în dialog cutrecutul ºi cu prezentul satului, cupeisajul ºi cu locuitorii sãi. Picturanãscutã aici transmite atemporalvalorile regãsite în aceastã matriceformatoare. Tematica diversificatã

relevã privitorului deplinamaturitate artisticã, profesionalismºi virtuozitate. Predominã  pictura,tehnica mixtã, grafica, pastelul saueboºa în ºpaclu, specificãimpresioniºtilor de odinioarã.Începând cu anul 2010 când, lainiþiativa merituorie a D-lui Ing.Gabriel Lungu ºi a artistului vizualCostin Brãteanu a avut loc primaediþie a taberei de creaþie artisticã,Gîrnicul s-a bucurat de prezenþa apeste 100 de importanþi artiºtiplastici din mai multe þãrieuropene. Lucrãrile create aici aufost expuse în galerii de artãbucurându-se de un public larg ºiaprecierea criticilor de specialitate,dând naºtere la meta-fenomenulGERNIK. Cea mai mare colectivitateceheascã, „centrul coloniilor cehedin Banat”, Gârnicul (Gerník) este

aºezat pe valea Kameniþa. A fostînfiinþat, în partea sud-esticã aMunþilor Locvei, între anii 1826-1828, sãtenii amintindu-ºi, dinmoºi-strãmoºi, de provenienþa lordin jurul oraºului Plzen ºi acapitalei pragheze; o parte a satului,cea de pe înãlþimi, este cunoscutãsub numele „Na Velké strane”,populatã de „Plzáci” ori „Plzeneþi”,adicã „cei din Plzen”. „Cei de lamunte”, „Horáci”, dintr-un alt valde migranþi, au ocupat partea maijoasã a coloniei, „Na malé strane”;cu o provenienþã nu tocmai clarã,se pare cã ar fi originari din Cesko-moravské vysociny (podiºurileceho-morave) sau din arealulmunþilor Krkonose. Ambele valuriau reprezentat coloniºti aduºi deHabsburgi pentru paza graniþeimilitare ºi în vederea exploatãrilorforestiere ºi miniere din regiune.

Cehii aveau sã intre subadministrarea regimentului de laCaransebeº, fiecare bãrbat primindînsãrcinarea asigurãrii frontierei, încadrul unui serviciu de patru ani,Gârnicul fiind arondat companieide la Berzasca. Pe simeze se vor regãsi lucrãrirealizate în cadrul ediþiei a XV-a ºia XVII-a a Taberei de creaþie artisticãºi documentare de la Gârnic, artiºtiiinvitaþi de cãtre curatorul CostinBrãteanu fiind: Vasile Dancu, TanjaDjokic, Adrian Dudui, LjubisaDuric, Igor Isac, Mátyász Lászlo,Ioan Mercea, Maja Obradovic, IvanVasilchin, Jelena Vragovic, MariaBalea, Dunja Corlomanovic, MilicaLojovic, Ana Miljkovic, VasilePintea, Constantin Plaviþu, ValeriuSepi ºi Suzana Vulovic.

Vã aºteptãm cu drag!Costin Brãteanu

Comunicat de presã / Galeria Zapodia

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021pag. 6

Afluxul de oameni spre centrele devaccinare, mai ales spre cele “la liber” de prin parcãriºi sãli polivalente, o iniþiativã beneficã, dar hei-rupistã, în esenþa ei, nu înseamnã din perspectivanoastrã decât o eliberare de spaime. O eliberare detoatã teroarea care a fost indusã în viaþa românilorde o propagandã deºãnþatã privind acel Covid ºiefectele sale devastatoare! Cât de devastatoare, nuvom ºti niciodatã, la adevãrata amplitudine, pentrucã mereu s-a exagerat, în primul rând prinpermanentul flux de ºtitri dinspre acest eveniment.Jurnale de ºtiri, articole în ziare, flayere ºi afiºe prinscãrile de bloc, prin staþii de autobuz, prin holuri deºcoli ºi de hoteluri, peste tot, peste tot, o inundaresufocantã de propagandã care induce frica de moarte,ori, în cazul cel mai puþin grav, de focar de infecþie, tu,însuþi, sau cel de lângã tine! O semãnare monstruoasãde suspiciune, de nesiguranþã între noi, între prieteni,între rude, între colegii de serviciu, între vecini, întrefiecare cu fiecare, ca necunoscuþi care trecem unul pelângã altul, pe stradã, prin piaþã, prin parcuri… O dezbinare a noastrã ca fiinþe umane de proporþiiapocaliptice! O apocalipsã care are atâtea...beteºuguri, la rândul ei, încât este ridicolã, dar,în mare, la scarã macro, ea ºi-a atins scopul,anume acela de a presãra teroarea ºi de a“convinge” cã singura scãpare este vaccinarea,este ralierea la politica oficialã, ºi cã nicio altãopinie, ori de unde ar veni ea, nu este validã. “Rãzboiul vaccinurilor”, adicã ceea ce putemnumi controversele din perspectiva eficienþeiacestora, a efectelor negative ale unora dintre ele,a opiniilor altor virusologi ºi specialiºti înimunologie, diferite de cele ale oficialilorrecunoscuþi ºi promovaþi de guvern, acest “rãzboi”continuã ºi acum, când campania pro-vaccin estela cote de alarmã, întrucât reacþia românilor lametodele de convingere de a se duce la centrelemobile sau de pe unde mai sunt ele înfiinþate, perepede-înainte, este relativ sub aºteptãri, cu toatãpropaganda media, care spune exact invers, cã esteun mare succes! De ce aceastã mobilizare, inclusiv, “în stradã” a

Eliberarea de spaimecabinetului Cîþu? Din disperarea cã vaccinurilecontractate ºi sosite în þarã vor ieºi din garanþiatermenului de pãstrare, de vreo douã sãptãmâni, înmedie. Ca sã nu mai vorbim de stocurile de ASTRAZENEKA nefolosite, ºtim de ce, ºi din care, citim înmedia de cealaltã parte decât cea guvernamentalã,au fost donate vreo 100.000 doze RepubliciiMoldova, dar s-au cam refuzat, românii-moldovenipreferând Johnson&Johnson ºi Sputnik-ul rusesc. Afluxul spre centrele mobile, alea din parcãri, deprin stadioane, aflãm cã ºi de prin alte locuri insolite,unde te poþi vaccina, în România, l-am explica exactprin acea eliberare de spaime, în general, spaimaaceea indusã timp de un an de zile, cã mori, cã nuscapi orice a-i face de blestematul de Covid! “Mãvaccinez, zice românul, sã scap odatã de nebuniaasta!” Dar lucrurile nu se opresc aici! Spaima dinsufletul românului este îngroºatã, acum, de cealaltãfaþetã a problemei, anume interdincþia celornevaccinaþi de a merge în spaþii publice, de a folosica orice om liber oportunitãþi sociale, culturale,sportive. Germenele morþii, iatã, vine la pachet cucel al discriminãrii, dar... justificatã de protecþia celorcare s-au imunizat! Pentru discriminare nu existãjustificare cu atât mai mult cu cât vaccinarea teprotejeazã, dar nu total, ci doar mai atât cât sã nu fiexpus prea violent (!) virusului la o nouã penetrarea sistemului tãu imunitar de cãtre el. Orice alttratament contra-Covid este ignorat, orice opinieîn acest sens este categorisitã drept atentat lasãnãtatea publicã, eºti supus, ca promotor, ladezaprobare, la stigmatizare publicã... Metodenaziste, nu? Sau staliniste? Ori nedemocratice? Eliberarea de spaime prin vaccinare are avantajeleei, desigur, ca ºi vaccinarea în sine, dar a nurecunoaºte cã existã ºi alternative doar pentru cãai greºit iniþial, contractând stocuri uriaºe devaccinuri, iar acum, pentru cã ai dus o campanieºubredã de convingere a populaþiei spre a le folosi,dai din colþ în colþ sã nu le ratezi definitiv prin ieºiredin termenul de garanþie în starea de conservare,este o altã spaimã, dar a ta, ca guvern, de aceastãdatã, pe care, subliminal, o induci populaþiei.

Noile “închisori” pentrucei care nu se vor vaccina,prin libera lor opþiune, vordeveni noile forme demarginalizare ºi deaplicare a însemnelor detip nazist - stea galbenã,de exemplu - pe care ceiaflaþi în aceastã situaþie,vor trebui sã le poarte. Nuai certificat de vaccinat oriunul cã ai trecut prinCovid, poþi... muri demarginalizare, pradãnoilor depresii ºi frustrãri!

C. OVIDIU

Centrul Cultural , “Nichita Stãnescu”organizeazã joi, 13 mai 2021, ora 17, la PalatulCulturii „Teodor Costescu” un simpozion dedicatpromovãrii tradiþiilor culturale. Din programul manifestãrilor remarcãm lansãride cãrþi ºi reviste, dintre care prestigioasa revistã“Rãstimp” a Centrului Cultural “NichitaStãnescu”, cãrþi ale unor cunoscuþi scriitori ºioameni de culturã mehedinþeni. De asemenea, din program face parte ºi unspectacol de muzicã ºi versuri populare susþinutde elevi ai Secþiei “Arte”, parte componentã aCentrului Cultural “Nichita Stãnescu”, dar ºi aunor artiºti consacraþi.

Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”Simpozion: Promovarea

tradiþiilor culturale

Spectacolul este programatpe data de 26 mai, ora 1900.

Costul unui bilet este de 65 de lei.

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021 pag. 7

“FC U Craiova 1948 SA a fost înfiinþatã înMunicipiul Craiova în anul 2013, având ca dreptscop lucrativ prin STATUT-ul stat la JudecãtoriaCraiova, continuarea activitãþii, tradiþiei ºi istorieifotbalistice a vechii echipe Universitatea Craiova1948, devenita FC Universitatea Craiova 1948.Datoritã tergiversãrii soluþionãrii în instanþele civilea litigiilor privind dezafilierea abuzivã decisã deFRF în anul 2011, în anul 2017 clubul ºi suporteriiau hotãrât pornirea activitatii fotbalistice afiliindechipa la AJF Dolj ºi la Federaþia Românã deFotbal. Clubul a plãtit toate taxele, cotizaþiilecurente ºi DATORIILE SPORTIVE RESTANTEALE VECHII ECHIPE, fiind recunoscutã de dreptechipa continuatoare a activitãþii fotbalistice avechii echipe craiovene FC Universitatea Craiova1948 chiar ºi de FIFA. Personal, în calitate depreºedinte al clubului m-am ocupat de întocmirea,legalitatea ºi înregistrarea documentelor la forurilefotbalistice competente. Restul sunt doar vorbeºi interese dolosive ale celor cointeresaþi deascunderea adevãrului pentru cã, pentru eiconteazã doar cum îi strigã, nu cum îi cheamã ºicine sunt cu adevarat”. – cuvinte scrise de MarcelIancu, fost preºedinte al Universitãþii Craiova, într-o recentã postare pe facebook cu referire la veºnicadisputã dintre cele douã entitãþi fotbalistice dinBãnie ce îºi revendicã fiecare în felul ei, dreptul dea fi continuatoarea Campioanei Unei Mari Iubiri.

Sigur cã, aceste cuvinte nu prea mai au nevoiede comentarii. Ele sunt spuse de unul dintreoamenii care au mâncat fotbal pe pâine de-a lungulvieþii, (mãcar din punct de vedere al conducãtoruluide club), Marcel Iancu fiind de departe unul dintrecei mai titraþi preºedinþi din fotbalul românesc.Cartea de vizitã a domniei sale, din acest punct de

FC “U” versus CS “U”

vedere este una impresionantã, fost preºedinte laUniversitatea Craiova, Electroputere Craiova, AstraPloieºti, FC Bihor, Jiul Petroºani, PolitehnicaTimiºoara ºi manager sportiv la Dinamo Bucureºti.

Am þinut sã reamintesc cititorilor aceste lucruri,pentru a înþelege ºi mai bine cât de valoroase sunt(mãcar din punct de vedere moral) ºi cât adevãrconþin cuvintele din postarea redatã mai sus, maiales cã ele sunt venite acum, în contextul în care,azi, când dumneavoastrã citiþi aceste rânduri, Bãniapoate vorbi de douã echipe în prima ligã dinRomânia, echipe ce-ºi disputã nume, palmares,culori, notorietate, etc.

Aproape orice este discutabil când vine vorbade Universitatea Craiova. Câteva lucruri nu pot fiînsã nicicând negate. Le voi aminti pe scurt, pentrucã ele vin sã întãreascã cele spuse de maestrulMarcel Iancu. Nimeni nu poate nega faptul cãechipa dezafiliatã în urmã cu mai bine de zece ani

este Universitatea Craiova. Nimeni nu contestãfaptul cã echipei nou înfiinþate imediat dupãdezafilierea vechii echipe, i-a fost oferit de FRF,printr-un gest fãrã precedent în fotbalul românesc,un loc direct în Liga a II-a!?! De altfel, la acea vremeau existat ºi douã jocuri oficiale între cele douãechipe, aflate în liga a II-a. Nimeni nu poatecontesta modul exemplar în care echipa dezafiliatãºi-a reluat cu greu activitatea, plecând pe drumulperformanþei, în 2017 cum spune mai sus MarcelIancu. Dupã patru ani, echipa dezafiliatã abuziv deFRF în 2011, revine în Liga I, iar aici gãseºte o altãechipã ce-i poartã numele, îi revendicã palmaresul,foloseºte aceeaºi siglã, aceleaºi culori, pentru cãideea înfiinþãrii acesteia a venit doar cu scopul dea înlocui rapid echipa dezafiliatã, pe instanþele dejudecatã existând nenumãrate litigii în acest sens,de-a lungul timpului.Un lucru este clar: Bãnia fierbedin nou, chiar ºi la ideea unor partide de fotbal întrecele douã echipe, în sezonul viitor al Ligii I, mai alesdin punct de vedere al disputei suporterilor, algaleriilor, chiar ºi al celor ce vin la stadion ca simplispectatori. Asta doar în cazul în care suporterii vorputea merge din nou la meciuri, cã din punct devedere al promovãrii FCU CRAIOVA 1948, nu credcã se mai pune problema. Vom trãi ºi vom vedea.Însã, cu certitudine, suporterii vor fi cei ce vor decidecu cine se vor ”afilia” în sezonul viitor...

Nota autorului: Fotografia ataºatã materialuluieste de la ultima disputã oficialã dintre CSU ºi FCU,partidã discutatã pe vechiul stadion Ion Oblemencodin Craiova, în noiembrie 2013. Meciul s-aterminat nedecis, 0-0. Însã, aº mai reaminti aiciun aspect interesant petrecut înaintea discutãriiacelui meci. Patronul echipei consideratã oaspeteatunci, FCU Craiova, Adrian Mititelu (acelaºi ºi azi),a fost perichiziþionat de patru ori (patru filtre dejandarmi) la intrarea în stadion. Nu i s-a dat voie latribuna oficialã. A stat cu noi la tribuna a II-a! Cânda început meciul acesta s-a închinat ºi a exclamat:“Doamne, n-am mai stat aici de 20 de ani!”

Ioan N. TÃTUCU

Concursul este structurat pe trei secþiuni:Secþiunea I: Articole ºi creaþii literare1.1. Articole (cadre didactice / adulþi, elevi dincategoria de vârstã 15-18 ani ºi studenþi):- articole legate de sãrbãtorile, jocurile ºilecturile copilãriei; planuri de lecþii ºi proiectedidactice, pe tema concursului.1.2. Creaþii literare (cadre didactice / adulþi, elevidin categoriile de vârstã: 7-10 ani, 11-14 ani,15-18 ani ºi studenþi):- poezii, eseuri, prozã scurtã ºi poveºti pe temaconcursului.Secþiunea a II-a: Creaþii artistico-plastice(cadre didactice / adulþi, preºcolari, elevi de latoate categoriile de vârstã ºi studenþi):2.1. obiecte decorative ºi colaje;2.2. desene, picturi ºi graficã;2.3. fotografii, colaje foto ºi graficã pe calculator.Secþiunea a III-a: Creaþii audio-video

Asociaþia Cultural – ªtiinþificã ”Pleiadis” din Iaºi, România în parteneriat cuªcoala Raionalã de Arte Plastice ”Nicolae Moisei” din Teleneºti, Republica Moldova

vã invitã sã participaþi la:

Concursul Internaþional ”Copilãria de-a lungul AnoTimpurilor”(cadre didactice / adulþi, preºcolari, elevi de latoate categoriile de vârstã ºi studenþi):3.1. filme, piese de teatru, melodii ºi scenete.

Calendarul concursului:Perioada de trimitere a lucrãrilor: 10 mai – 11iunie 2021Perioada de jurizare: 16 – 20 iunie 2021Publicarea tabelului de premiere: 23 – 24 iunie2021Distribuirea coletelor poºtale cãtre participanþipânã la 31 august 2021Regulamentul concursului:La concurs pot participa preºcolari, elevi,studenþi, cadre didactice ºi orice alte persoaneinteresate de activitate. Fiecare participant sepoate înscrie la concurs la o singurã secþiunecu o singurã lucrare. Mai multe detalii gãsiþi pedocumentele ataºate pe link-ul de mai jos.

continuare în pag. 11

opiniiOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021pag. 8

La începutul anului 1877, în Balcanise configura conflictul dintreImperiile Otoman ºi cel Rus, iar la 4aprilie 1877, România a semnatConvenþia cu statul rus intrând înrãzboiul ruso-turc din 1877-1878 departea Rusiei. O lunã mai târziu, ladata de 9 mai 1877 a avut locsesiunea extraordinarã a AdunãriiDeputaþilor, prilej cu care MihailKogãlniceanu, personalitate politicãmarcantã a acelei perioade a rostit undiscurs celebru rãmas în memoriaromânilor ca „Declaraþia deIndependenþã a României”. Astãzi, la 144 de ani de la acea zimemorabilã, zi de cinstire ademnitãþii naþionale a românilorprivim cu tristeþe ºi revoltã la hoardade mameluci trãdãtori de Þarã ºi deNeam aflatã la cârma României,hoardã aflatã în slujba intereselorstrãine, poate cea mai dãunãtoare dinperioada celor 31 de ani depostdecembrism demolator. Privim în urmã cu ruºine ºineputinþã. Privim cu regret ºi durerela bogãþiile Þãrii spulberate sub„suzeranitatea” noii Uniuni Sovietice- lagãrul globalist concentraþionarnumit Uniunea Europeanã. Privim cu durere, ruºine ºi neputinþãla distrugerea pãdurilor seculare, lavinderea pãmântului românesc îmbibatde sângele celor cãzuþi sub Tricolor, lamasacrarea faunei de cãtre „nobili” cutitlul ºi criminali cu fapta. Privim cu ruºine ºi neputinþã cumaceastã hoardã ºi predecesorii ei audistrus acea Românie liberã, suveranã,acea þarã unicã în lume fãrã niciodatorie externã pe care ne-a lãsat-o unpatriot asasinat - deloc întâmplãtor -în Sfânta zi de Crãciun a lui 1989. ªi Nicolae Ceauºescu, primulPreºedinte al României ºi

9 Mai 1877-2021, de la demnitate naþionalã la umilinþãMareºalul Ion Antonescu au fostasasinaþi de criminali autohtoni, laordin strãin. Ruºine, Þie, PoporRomân! Dupã 1989 ai ajuns „slugãla doi stãpâni”: pentru o ºepcuþã,slugã la americani; pentru statut desclavie cu titlu european, slugaautonumiþilor nealeºi de nimeni dinfruntea acestei noi Uniuni Sovieticeneo-marxiste, mult mai distructivãdecât cea despre care a scris Istoria. Câtã dreptate avea Lech AleksanderKaczyñski, fostul preºedinte al Polonieicând a afirmat: „Nu tot ce este bunpentru Uniunea Europeanã este bunºi pentru Polonia!”. A plãtit cu viaþa.Acum, sãtulã de „Înalta Poartã” de laBruxelles, Polonia vrea PolExit! Actualii conducãtori ai Românieisunt slugi ale strãinilor ºi duºmaniai propriului popor. Pentru a salva Þara, un altfel deDeclaraþie de Independenþã seimpune astãzi, unica soluþie fiinddescãtuºarea prin RoExit. Este dificil,dar nu imposibil.

Români, Întorceþi-vã privirea spreDeclaraþiade Independenþã a lui MihailKogãlniceanu rostitã acum 144 aniîn faþa Adunãrii Deputaþilor, ruºinaþi-vã pentru statutul vostru actual ºiîncercaþi sã vã redobândiþi libertatea!

Mihail Kogãlniceanu - 9 mai1877, ziua Independenþei de

stat a României „D-lor, ºi Camera, ºi Senatul, lainterpelãrile domnilor Stolojan ºiFãlcoianu, au recunoscut cã suntem înstare de rezbel, au recunoscut cã suntemdezlegaþi de legãturile noastre cu ÎnaltaPoartã ºi cã acele legãturi sunt rupte maiîntâi de cãtre Înalta Poartã. […] În starea de rezbel cu legãturilerupte ce suntem? Suntemindependenþi; suntem naþiune de sinestãtãtoare. (Aplauze) Însã d-lor, aci seopreºte travaliul nostru? Aci seopreºte misiunea noastrã? Am ajunsla scopul urmãrit nu de azi, ci, potzice, de secole, ºi mai cu deosebireurmãrit de la 1848 încoace? Mai întâide toate domnilor, sã ne facemîntrebare: ce am fost înainte dedeclararea rezbelului? Fost-am noiindependenþi cãtre turci? Fost-am noiprovincie turceascã? Fost-am noivasali ai Turciei? Avut-am noi pe

sultanul ca suzeran? Strãiniiau zis aceasta; noi nu am zis-o niciodatã. Noi nu am fostvasali. Sultanul nu a fostsuzeranul nostru. Însã eraceva. Erau niºte legãturi sui-generis, niºte legãturi careerau slabe când românii erautari; niºte legãturi care erautari când românii erau slabi(Aplauze generale). Încercãrile Turciei,pretenþiunile Turciei în contranoastrã, dacã în adevãr nusporeau, cel puþin se repetaunecontenit ºi mai mult înscris, cãci în fapt nu se puteauface, pentru cã Turcia slãbeadin ce în ce mai mult, ºinumai când slãbea socotea decuviinþã a-ºi arata puterea cãtre noi,pe care ne credea slabi. În acest mod,rezistenþa Turciei ni s-a manifestat maicu seamã în aceºti din urma 20 deani, nevoind sã intre în înþelegere cunoi spre a preface acele legãturi sui-generis, care nu mai sunt ale secoluluiactual ºi care, dacã nu mai erau defolos pentru noi, nu mai erau de folosnici pentru Turcia. Rezultatul adovedit aceasta. (Aplauze). Domnilor, eu nu voi sã fac procesulTurciei; aceasta este treaba oamenilorde stat ºi care sunt în guvern, ºi careau fost, ºi care astãzi iau parte înparlamentul otoman. Ei sunt datori sãvadã cã au greºit când au rãspunspururea ºi într-un mod sistematic cunon possumus la toate cererilenoastre. Aceasta este ceea ce ne-a aduspe noi în trista necesitate de a îndreptaarmele noastre în contra armelorturceºti îndreptate asupra noastrã;aceasta ne-a adus în trista necesitateca, precum pe noi ne pâra Poarta ºi neînvinovãþea cã am trãdat intereseleimperiului, cã am rupt buna-credinþã,sã declarãm ºi noi la rândul nostru ca,fiindcã tunul raþioneazã ºi pune înaplicaþiune ameninþãrile cuprinse înnota din 2 mai a lui Savfet-paºa,asemenea ºi noi am fãcut recurs la tunºi tunul nostru rãspunde tunuluiotoman (Aplauze). Ne întrebaþi acum ce suntem?Suntem în stare de rezbel cu turcii;legãturile noastre cu Înalta Poartasunt rupte ºi, când va fi ca pacea sã

se facã, nu cred cã un singur românva mai consimþi ca România sãreintre în poziþiunea ei de maiînainte, rãu definitã, hibridã ºijignitoare […] (Aplauze). Aºadar, domnilor deputaþi, nu amcea mai micã îndoialã ºi fricã de adeclara în faþa reprezentanþeinaþionale cã noi suntem o naþiuneliberã ºi independentã (Aplauzeîndelung repetate). Însã, domnilor,acum încep greutãþile, fiindcã nouanoastrã condiþiune cu definireaindependenþei noastre într-un modmai determinat ºi mai absolut trebuiesã fie acceptatã de Europa. Aci estechestiunea, aci se reclamãpatriotismul, aci se reclamã prudenþa,aci se reclamã sânge rece. Eu, câtpentru mine, nu m-am îngrijit de locde notele lui Savfet-paºa (aplauze);dar foarte mult m-am îngrijit de acelecuvinte zise la tribuna parlamentuluidin Londra cã România face parteintegrantã din Imperiul Otoman ºi cãarmata otomanã poate trece Dunãrea. Aceste cuvinte m-au îngrijit. Dar cesa facem? Sã stãm morþi? Nu,domnilor, cãci morþilor nimeni nu lepoate ajuta; nimeni nu compteazã cumorþii (Aplauze prelungite). Noi trebuiesã dovedim cã suntem naþiune vie,trebuie sã dovedim cã avem cunoºtinþamisiunii noastre, trebuie sã dovedimcã suntem în stare sã facem ºi noisacrificii pentru ca sã pãstrãm aceastãþarã ºi drepturile ei pentru copiii noºtri,

continuare în pagina 16

opiniiOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021 pag. 9

Statele lumii nu trebuie sã vadã învaccinare soluþia optimã ºi finalãpentru eliminarea pandemiei decoronavirus. Este clar cã se potîmbolnãvi ºi persoanele care s-auimunizat. Se spune cã cei vaccinaþifac o formã de boalã mult mai uºoarãºi nu vor suferi atât de mult, iar viaþanu le va fi pusã în pericol. Pe de oparte nici aceastã pandemie nu estecea mai durã de care a avut parteomenirea. Cu siguranþã cã sunt viruºiºi mai periculoºi ºi care pot ucideoamenii într-un numãr ºi mai mare.

Pe de altã parte ºtiinþa s-a miºcatfoarte repede ºi a realizat mai multevaccinuri care sã fie administrate dela þarã la þarã. Este clar cã ºtiinþa aprogresat în ultima jumãtate de secol,iar de la apariþia supercomputerelorsau a computerelor cuantice, pot fielaborate mult mai rapid modelecare pot f i patentate º i îndomeniul medical.

Sigur cã au loc în continuare testepe oameni pentru a se vedea efecteleºi eficienþa, dar nu este suficient. Înmod cert, pe lângã vaccin este nevoieºi de un tratament. Marile companiitrebuie sã lucreze la un tratament care

ªtefan Bãeºiu

Vaccinarea este o soluþie de tranziþie, nu finalãsã elimine virusul în fazã incipientãºi sã nu se mai ajungã la spital.

Este nevoie de o pastilã care sã fieeficientã, ieftinã ºi la îndemâna tuturor.Este clar cã din toatã aceastã povestecei care au de câºtigat sunt cei dinBig Pharma. Este industriamedicamentelor care are nevoie depacienþi vii ºi nu de morþi. Niciun mortnu a primit medicamente care sã îlajute în vreun fel. Prin urmare, cutoate problemele de eticã ºi bani,ºtiinþa pare sã fie în slujba omului.Chiar dacã marile companii mulgacum miliarde de euro de la þãrilelumii, este un preþ care trebuie sã fieplãtit. Cu toate acestea, prinpandemie trecem toþi, indiferent delocul de muncã la care suntem ºi nuar trebui ca unii sã îºi numere baniipe timp de pandemie.

În spatele banilor sunt milioane demorþi ºi de oameni care au trãit drameprin spitale ºi care au pierdut rude sauapropiaþi. Sigur cã ºi în vremearãzboiului ºi a Holocastului au fostoameni care au câºtigat sume imensede pe urma semenilor lor. Este clar cãaºa se întâmplã ºi în momentul de faþã.Boºii se bat pe burtã ºi urmãresc

bursele, sã vadãdacã le mai crescacþiunile. Unii austrâns pe timp depandemie cât pentrumai multe generaþiiºi nu vor mai aveaprobleme vreodatãîn viaþa. Nici ei, niciurmaºii lor.

Dacã tot e comerþcu suflete moarte,companiile demedicamente ºi vaccinuri sã meargãpânã la capãt ºi sã descopere ºi unmedicament care sã fie eficientpentru cazurile uºoare ºi medii. Estegreu ca un caz grav, dependent deoxigenul de la aparat sã se tratezeacasã cu pastila pe care Pfizer selaudã cã o va produce ºi pune încirculaþie pânã la finalul anului.

În altã ordine de idei nu traversãmnici cele mai crunte momente dinistoria umanitãþii. Cu siguranþã cã aufost unele ºi mai rele, precum gripaspaniolã, genocidurile, foametea,rãzboaiele mondiale ºi altele. Certeste cã nu pare cã am învãþat cevadin toate câte au trecut pestepredecesorii noºtri ºi acum peste noi.

Lumea este croitã tot în jurulbanului ºi nu a omului ºi a nevoilorsale primare sau sufleteºti ºiintelectuale. Ne putem descurca, am

vãzut, cu foarte puþin, dar nu putemsã trãim fãrã libertate. Este cel maiimportant lucru din viaþa unui om.Fie cã vorbim de libertatea fizicã saulibertatea de alte timpuri, sufleteºtisau intelectuale.

Unii ar spune cã suntem prea mulþiºi aici se pune o problemã de eticãlegat de decesele din pandemie. Nucã s-ar bucura, dar planeta nu ne maipoate duce. Suntem ca niºte furnicicare am acaparat toate resursele. Idealeste sã îi salvãm pe toþi, indiferent decondiþia socialã ºi de intelect. Eticeste sã avem ºi acel tratament caresã ne vindece pe toþi, dar care va filecþia pe care o învãþãm din pandemiaasta? Senzaþia este cã deja amînceput sã uitãm ºi sã ne gândim laviaþa de altã datã, cã se va întoarce.

evenimentOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021pag. 10

Sâmbãtã, 15 mai, începând cu ora 12.00, laPavilionul Multifuncþional al Muzeului Regiunii Porþilorde Fier va avea loc vernisarea expoziþiei “Navigaþia peDunãre”, eveniment cultural organizat de InstitutulCultural Maghiar din Bucureºti. Expoziþia, care prezintã istoria relaþiilor dunãrene ºimaritime, evocã perioada de construire a liniilor detransport cu vapoare cu aburi, precum ºi dezvoltareaeconomicã a localitãþilor dunãrene. Expoziþia sintetizeazã, cu ajutorul unor documente deepocã, experienþele cãlãtorilor de pe vasele cu aburi,oferã o hartã a raportului cãlãtoriilor, precum ºi a liniilorde demarcare dintre orient ºi occident, elementulprincipal fiind experienþa traversãrii Cazanelor ºiStrâmtorii Porþile de Fier. La acest eveniment cultural vor participa în calitatede invitaþi:- E.S. Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei laBucureºti- Directorul Institutului Maghiar din Bucureºti - KosaAndras Laszlo- Preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi - Av.Aladin Georgescu- Ministrul Energiei - Virgil Popescu- Prefectul judeþului Mehedinþi – Cristinel Pavel- Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin - prof.Marius Screciu- Consulul onorofic al Ungariei la Drobeta Turnu Severin- Endre Molnar- Parlamentari de Mehedinþi În calitate de organizator al acestui eveniment cultural,managerul Muzeului Regiunii Porþilor de Fier, Prof. drd.Doiniþa Mariana Chircu va adresa un cuvânt de bunvenit oaspeþilor ºi le va prezenta expoziþiile muzealerealizate intr-un nou concept.Expoziþia poate fi vizitatã pânã pe data de 30 iunie.

“Navigaþia pe Dunãre”

La începutul secolului al XIX-lea,aliniindu-se curentului general european dereînnoire, popoarele din sud-estul Europeiau fost martorele unui proces deredeºteptare naþionalã ºi de profundeschimbãri, survenite în toate domeniile.

Pricinuitã de o adâncã stare denemulþumire ºi de un regim socio-politicnecorespunzãtor, aceastã revoluþie a marcatun moment de cotiturã în lupta pentrulibertate ºi dreptate socialã, pentruînlãturarea dominaþiei strãine ºi afirmareadrepturilor naþionale ale poporului român.

La popas aniversar, în zile de 14-15 mai 2021Institutul de Cercetãri Socio-Umane „C. S.Nicolãescu-Plopºor” din Craiova organizeazãonline simpozionul naþional 1821-2021.Bicentenarul revoluþiei conduse de TudorVladimirescu, care reuneºte reprezentaþi ai unorinstituþii academice ºi universitare, din arealulromânesc. Simpozionul naþional se va deschidecu discursul rostit de acad. Ion Aurel Pop-preºedintele Academiei Române. Comunicãrileparticipanþilor sunt structurate pe trei secþiuni -Cadrul internaþional ºi miºcãrile de eliberare

Institutul de Cercetãri Socio-Umane „C. S. Nicolãescu-Plopºor” din Craiova

1821-2021. BICENTENARUL REVOLUÞIEICONDUSE DE TUDOR VLADIMIRESCU

naþionalã, Acþiune ºi discursrevoluþionar, Memoria eveni-mentului istoric ºi a personalitãþii luiTudor Vladimirescu. Dezbaterile vorfi moderate de cãtre: prof. univ. dr.Cezar Avram, prof. univ. dr. SevastianCercel, cercet. ºt. III, dr. GeorgetaGhionea, cercet. ºt. III, dr. NarcisaMitu, conf. univ. dr. CristianPloscaru, cercet. ºt. III, dr. GabrielCroitoru, conf. univ. dr. Ion Gumenâi,cercet. ºt. III, dr. Ileana Cioarec, conf.univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatã,

cercet. ºt. II, dr. Bogdan Popa, cercet. ºt. I, dr IonMilitaru, cercet. ºt. III, dr. Anca Ceauºescu.

În programul revoluþionar Cererilenorodului românesc erau înscrise principiilefundamentale ale constituirii unui regim politicdemocratic. Obiectivele concrete ale acestuiprogram, concretizau atât sensul fundamentalsocial, cât ºi pe cel naþional al Revoluþiei. Îndiverse proclamaþii, Tudor Vladimirescu a datglas unor cereri cu caracter social, prevãzând:libertate, egalitate, desfiinþarea privilegiilorboierilor, dreptate, confiscarea averilorjefuitorilor, desfiinþarea birului etc. S-a vorbitdespre o Constituþie sau despre o Cartã ºi,Tudor Vladimirescu ar fi dorit ca Cererilenorodului românesc întãrite printr-un hrisovcu mare jurãmânt obºtesc, sã fie confirmatede sultan, þar ºi de fiecare domn nou, chiar laintrarea în þarã, la Dunãre, când urma „a leiscãli cã le va pãzi întocmai”.

Efectele revoluþiei conduse de TudorVladimirescu aveau sã se resimtã în perioadacare a urmat, prin calea deschisã naþiuniiromâne în vederea organizãrii instituþiilormoderne ale statului. Una dintre cele maiimportante urmãri ale revoluþiei de la 1821 afost reinstaurarea domniilor naþionale,reinstaurare care a accelerat procesulconsolidãrii autonomiei Principatelor Române.Deºi înfrântã, revoluþia din anul 1821 permiteaconturarea unor idei referitoare la necesitateareorganizãrii Principatelor Române, dupãîndepãrtarea domniilor fanariote. O parte maiavansatã din clasa dominantã, urmãrindmodernizarea sub aspect instituþional aPrincipatelor Române, a pus în practicãprincipii ale filosofiei luminilor.

Mai multe informaþii privind acesteveniment vor putea fi accesate pe site-ulinstituþiei: https://icsu.ro/evenimente/.

Cercet. ºt III, dr. Loredana-Maria Ilin-GrozoiuPurtãtor de Cuvânt al

ICSU „C. S. Nicolãescu-Plopºor” din Craiova

actualitateOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021 pag. 11

Urmare confirmãrii evoluþiei unui focar deinfluenþã aviarã, subtipul H5N8, la pãsãriledintr-o exploataþie avicolã comercialã dinlocalitatea Ungheni, judeþul Mureº, CentrulNaþional pentru Combaterea Bolilor a adoptatdecizia nr. 1 din data de 07.05.2021, dispunândsuspendarea organizãrii ºi desfãºurãrii activitãþilorcomerciale cu pãsãri vii, pe întreg teritoriulRomâniei, pentru o perioadã de 30 de zile, fie cãacestea se desfãºoarã ambulant, fie prinintermediul unor mijlocitori, comercializareaputând fi efectuatã doar de cãtre fermelecomerciale autorizate, cu pãsãri a cãrorstare de sãnãtate este atestatã. În acest context, DSVSA Mehedinþi solicitãcetãþenilor sã aibã în vedere:- prevenirea oricãrui contact direct ºi indirectîntre pãsãrile sãlbatice, în special cele de apã,ºi pãsãrile domestice, în special raþe ºi gâºte.Astfel, este interzis accesul tuturor pãsãrilor laluciuri de apã, lacuri, bãlþi, râuri ºi orice altãamenajare hidrologicã naturalã sau artificialã;- separarea, în cadrul gospodãriei, a raþelorºi gâºtelor de alte pãsãri domestice;- se va evita, prin toate mijloacele, creºtereapãsãrilor domestice în aer liber, acesteafiind þinute obligatoriu închise în spaþii decazare special amenajate;-atunci când acest lucru nu este posibil,hrãnirea ºi adãparea pãsãrilor se va realizaîntr-o zonã acoperitã la care nu pot aveaacces pãsãrile sãlbatice;- se interzice adãparea pãsãrilor domesticecu apã din sursele de apã de suprafaþãaccesibile pãsãrilor sãlbatice;- se va evita intrarea mai multor persoaneîn zona de exploatare a pãsãrilor domestice,miºcãrile limitându-se la o singurãpersoanã (proprietarul exploataþiei);- se va avea în vedere prevenirea contactuluicu alte specii de animale, în special

Informare de presã

Mãsuri dispuse la nivel naþional pentru apreveni rãspândirea gripei aviare

rozãtoare ºi animale de companie;- se va acorda o atenþie sporitã riscurilor deintroducere ºi diseminare a bolii de cãtrevânãtori, care pot transmite virusul de lapãsãrile sãlbatice la cele domestice, prinprelucrarea pãsãrilor vânate în exploataþiilenonprofesionale sau prin echipamentelefolosite la vânãtoare

Orice caz de îmbolnãvire sau mortalitateîn rândul pãsãrilor trebuie anunþatã imediatmedicului veterinar. În contextul epidemiologic actual, decreºtere a numãrului focarelor de gripãaviarã pe tot teritoriul Europei, presiuneaviralã este foarte mare ºi de aceea esteabsolut necesarã impunerea ºi respectareaunor mãsuri suplimentare pentru a prevenirãspândirea acestei boli. La nivel european, pierderile economicecauzate de evoluþia gripei aviare sunt foartemari, statul cel mai afectat fiind Polonia. De aceea, DSVSA Mehedinþi solicitãsprijinul fermierilor din industria avicolã ºi alcetãþenilor în aplicarea mãsurilor debiosecuritate ºi respectarea tuturor mãsurilordispuse de autoritãþi, pentru a împiedicarãspândirea gripei aviare pe teritoriul þãriinoastre ºi a evita pagubele economiceenorme generate de aceastã boalã. DSVSA Mehedinþi monitorizeazã înpermanenþã statusul de sãnãtate al pãsãrilordomestice ºi al celor sãlbatice (rezervorulnatural de virus), astfel încât pe piaþã sãajungã doar produse provenite de la animalesãnãtoase ºi, implicit, sã protejeze industriaavicolã din þara noastrã. În acest context, DSVSA Mehedinþi vaefectua controale prin inspectorii sanitarveterinari, dar ºi controale în trafic cureprezentanþii IPJ Mehedinþi.Director Executiv, Dr. Valentin Mariþoiu

În cursul anului 2021, Inspectoratul Teritorial de MuncãMehedinþi desfãºoarã, sub coordonarea Inspecþiei Muncii,

o Acþiune de monitorizare privind riscurile existente lalocurile de muncã din microîntreprinderi (1 - 9 lucrãtori)

Acþiunea are ca obiectiv monitorizarea respectãriiprevederilor legale privind prevenirea riscurilorprofesionale în microîntreprinderi, precum ºi cu privire lamãsurile de prevenire ºi protecþie aplicate. Acþiunea demonitorizare urmãreºte, pe de o parte, conºtientizareaangajatorilor cu privire la necesitatea respectãrii cerinþelorlegale din domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã ºi, pede altã parte, identificarea situaþiei actuale a activitãþilorde prevenire ºi protecþie realizate în microîntreprinderi. În Comunicarea Comisiei Europene COM(2014) 332 finalreferitoare la Cadrul strategic al UE privind securitatea ºisãnãtatea la locul de muncã 2014 – 2020 se precizeazã cã:„garantarea unui mediu de lucru sigur ºi sãnãtos pentru ceipeste 217 milioane de angajaþi din UE reprezintã un obiectivstrategic pentru Comisia Europeanã.[…] Prevenireariscurilor ºi promovarea unor condiþii mai sigure ºi maisãnãtoase la locul de muncã sunt esenþiale nu numai pentrua îmbunãtãþi calitatea locurilor de muncã ºi a condiþiilor delucru, ci ºi pentru promovarea competitivitãþii.” Unul dintreobiectivele strategice se referã la o mai bunã punere înaplicare de cãtre statele membre a legislaþiei privindsecuritatea ºi sãnãtatea în muncã. In acest sens, Cadrulstrategic al UE precizeazã cã: „este esenþial ca întreprinderilesã priveascã misiunea inspectorilor ca pe un efort defacilitare a respectãrii legislaþiei, ºi nu ca pe un obstacol încalea activitãþii lor economice.” Potrivit datelor statistice furnizate de Institutul Naþionalde Statisticã, în anul 2018 ponderea microîntreprinderilor,întreprinderilor mici ºi mijlocii în totalul întreprinderilordin România era de 99,78%. Acest procent s-a menþinutaproximativ constant în ultimii ani, segmentul demicroîntreprinderi, întreprinderi mici ºi mijlociireprezentând, în prezent, motorul economiei. Ponderea cea mai importantã din totalul întreprinderilordin România o reprezintã microîntreprinderile (0-9 lucrãtori).Din datele Institutului Naþional de Statisticã rezultã cã, înanul 2018, funcþionau 1.003.365 microîntreprinderi, adicã93,11% din totalul întreprinderilor din România. În prima etapã a acþiunii au fost selectate un numãr de 50de microîntreprinderi active din judeþ care vor fi cuprinse înacþiunea de monitorizare, din baza de date a inspectoratuluiteritorial de muncã. Microîntreprinderilor selectate,inspectorii de muncã le-au transmis un Chestionar privindrespectarea cerinþelor minime generale de securitate ºisãnãtate în muncã cu precizarea termenului de rãspuns,respectiv 10 zile lucrãtoare de la trimiterea chestionarului.Transmiterea chestionarelor cãtre microîntreprinderi a fostrealizatã, de preferinþã, în format electronic. Inspectorii de muncã vor analiza rãspunsurileangajatorilor la Chestionarul privind respectarea cerinþelorminime generale de securitate ºi sãnãtate în muncã ºi, înfuncþie de rezultatul analizei, vor stabili microîntreprinderilela care vor efectua vizite de inspecþie.

Inspector ºef, Nicea MergeaniConsilier C.C.R.P. Aurora Mãdãlina Gîrlea

COMUNICAT DE PRESÃ

Toate lucrãrile înscrise la concurs sunt incluse într-un sistem de premiere pe secþiuniºi categorii de vârstã. Se vor acorda diplome pentru locurile I, II, III, menþiuni, trofee deexcelenþã ºi diplome de participare.Lucrãrile se trimit însoþite de fiºa de înscriere, în format electronic - obligatoriu pânã ladata de 11 iunie 2021 la adresa de email: asociatia.pleiadis@gmail.comLucrãrile premiate vor fi publicate în volumul cu ISBN al evenimentului.Vom confirma primirea lucrãrilor!Opþional: se poate semna ºi acordul de parteneriat.Detalii privind desfãºurarea concursului le gãsiþi pe urmãtorul link:https://drive.google.com/file/d/1Ye0BJtXv2SDTigtvFAhyNBQ0OCKpg-HO/view(Executaþi: click pe link - se deschide o pagina nouã cu documentele ataºate - apãsaþi pesãgeta din colþ sus (download) pentru descãrcarea zip-ului.)

Vã aºteptãm cu drag!

“Copilãria de-a lungul AnoTimpurilor” urmare din pagina 7

opiniiOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021pag. 12

La 15 August se împlinesc 300 deani de când Domnul ConstantinBrâncoveanu al Þãrii Româneºti,împreunã cu cei patru fii ai sãi ºi cuginerele au fost decapitaþi laConstantinopol. Spre aducereaminte, se cuvine sã zãbovim câtevamomente asupra personalitãþiimarelui voievod.

Provenea din neamul domnescal Basarabilor. Era bogat, învãþat ºifoarte diplomat. Domnia a luat-o înurma solicitãrii boierilor þãrii, care-lsocoteau cel mai capabil dintre eide-a scoate þara din nevoi ºi de aasigura pacea ºi liniºtea. În vremeaaceea, Þara Româneascã ºi Moldovaerau douã fâºii abia vizibile în umbraa trei coloºi ai vremii: la sud –Imperiul Otoman, la rãsãrit –Imperiul Þarist (Rusesc), la nord -Imperiul Austriac, care avea înstãpânire ºi Transilvania. Toateaceste trei imperii voiau sã acaparezePrincipatele Române. Între acesteaerau rãzboaie permanente. I-a trebuitdomnului român multã diplomaþieca sã poatã sã strecoare þara printrepericolele care o ameninþau.Înþelepciunea lui se poate vedea ºidin faptul cã în cei 25 de ani dedomnie (1688 – 1714) în ÞaraRomâneascã nu a fost rãzboi,chiar dacã armata a fost implicatãîn mai multe rânduri în rãzboaiemari din Europa.

În vremea lui Brâncoveanu,cultura a cunoscut o dezvoltare fãrãprecedent. L-a adus pe AntimIvireanul din Georgia ºi l-a pusmitropolit al Þãrii Româneºti. Cuajutorul acestui cãrturar, a înfiinþatmai multe tipografii ºi a tipãritnenumãrate cãrþi în limba românã,dar ºi în limbile greacã, slavonã,arabã, georgianã. A dotat bisericileºi mânãstirile din Þara Româneascãcu cãrþi în cea mai curatã limbãromâneascã, a trimis în tainã cãrþiromânilor din Transilvania aflaþi substãpânire austriacã. A trimis cãrþicreºtinilor din Peninsula Balcanicã,Asia Micã ºi Orientul Apropiat aflaþisub stãpânire turceascã, a trimiscãrþi ºi creºtinilor din Georgia. Aconstruit multe mânãstiri, bisericiºi palate în Þara Româneascã. Aconstruit Mânãstirea Sâmbãta deSus de lângã Braºov, ca un afront

Brâncoveniila distrugerea mânãstirilor ºibisericilor, pe care o fãceageneralul austriac Bucow. Aînfiinþat stilul de construcþie“brâncovenesc”, caracterizat înspecial prin pridvorul din faþabisericii. A înfiinþat ºcoli, a ridicatAcademia “Sf. Sava” la nivelul cel maiînalt pe care l-a cunoscut aceastãºcoalã superioarã româneascã. Aîntreþinut legãturi diplomatice cunumeroase state europene, inclusivcu cele trei imperii vecine de care amvorbit mai sus.

Despre Constantin Brâncoveanuse dusese pretutindeni vestea cãeste “prinþul aurului”, cã este “putredde bogat”. Lucrul acesta i-a ispititpe turci. Nu le-a fost de ajuns cã ledãdea Brâncoveanu haraciul legiuit,la care se adãugau nenumãrateledaruri ºi peºcheºuri, voiau totul. Unnepot al lui Brâncoveanu, doritor dea ajunge domn, l-a trãdat. Câtevascrisori de tainã trimise deBrâncoveanu la Viena au fostdirecþionate de “nepoþel” cãtreConstantinopol. A fost destul caturcii sã-l socoteascã trãdãtor. L-auarestat în primãvara lui 1714 cuaproape toatã familia. Pânã înaugust a fost torturat cu sãlbãticieca sã spunã unde are comorile.Înainte de a fi decapitat el ºi fii lui, lis-a propus cã vor scãpa cu viaþã ºivor fi repuºi în funcþie, dacã îºiabandoneazã credinþa ºi trec laislamism. Nimic nu l-a înfricoºat:nici faptul cã pierduse tronul ºi i seconfiscase averea, nici faptul cã îierau decapitaþi copiii ºi ginerele, nicifaptul cã avea sã fie decapitat elînsuºi. Nu ºi-a abandonat religia ºia rãmas stâlp de neclintit alOrtodoxiei ºi al conºtiinþeiromâneºti. Dureros este faptul cã ladecapitarea Brâncovenilor au asistattoþi diplomaþii europeni acreditaþi laConstantinopol, care ar fi putut sã-iia apãrarea, sã-l apere pe calediplomaticã. N-au miºcat un deget!În unele ziare din Occident, apãreaºtirea cã “un prinþ valah a fostdecapitat, fiindcã nu ºi-a achitatharaciul!”.

Brâncovenii rãmân un reper sfântal neamului românesc ºi al credinþeiortodoxe.

Pr. Al. Stãnciulescu-Bârda

Redeschiderea pieþei valutare dupãminivacanþa de Paºte nu a adusschimbãri semnificative pentru cursuleuro, care s-a menþinut aproape depragul de 4,93 lei.

Media monedei unice a fluctuat între4,9254 ºi 4,9266 lei, cea de la sfârºitulperioadei  fiind stabilitã la 4,9263 lei,într-o ºedinþã în care tranzacþiile serealizau în culoarul 4,925 – 4,93 lei.

Dupã publicarea deciziei de politicãmonetarã a BNR, care a menþinutdobânda sa cheie la 1,25%, cotaþiileau atins un maxim de 4,933 lei, semncã în piaþa valutarã existau speranþe cãva urma o creºtere a ratei.

În comunicatul de presã care a urmatdeciziei se aratã cã „BNR monitorizeazãatent evoluþiile mediului intern ºiinternaþional ºi este pregãtitã sãutilizeze instrumentele de care dispuneîn vederea îndeplinirii obiectivuluifundamental privind stabilitateapreþurilor pe termen mediu”.

Veºti bune, inclusiv pentru leu, auvenit de la Bruxelles. Previziunileeconomice de primãvarã ale ComisieiEuropene indicã o recuperare mai rapidãa pierderilor suferite de economiaRomâniei în cursul anului trecut.Astfel, PIB-ul va creºte acum acestacu 5,1% pentru a încetini în 2022 la4,9%, în timp ce economia UniuniiEuropene ar urma sã creascã cu4,2%, respectiv cu 4,4%.

Creºterea ºomajului din Statele Unitela 6,1% în aprilie ºi crearea a doar266.000 noi locuri de muncã îneconomia americanã, mult mai puþindecât prognozele analiºtilor careanticipau un milion de slujbe noi, auafectat evoluþia dolarului american.

Euro a crescut de la 1,1986 dolari,la începutul perioadei, la 1,2188 dolari,iar cursul monedei americane a atinsun minim al ultimelor douã luni la4,0491 lei, pentru ca la sfârºitul

Euro aºteaptã sã treacã de 4,93 leiperioadei sã urce la 4,0599 lei.

Cursul monedei elveþiene a fluctuatîntre 4,4827 ºi 4,4961 lei, cel demiercuri fiind stabilit la 4,4905 lei.

Lira sterlinã a profitat de rezultatulalegerilor din Scoþia, unde a scãzutriscul organizãrii unui referendumprivind independenþa faþã de RegatulUnit, ºi a crescut pânã la 1,1630 –1,1665 euro iar cursul a urcat de la unminim de 5,6770 la 5,7396 lei.

Preþul gramului de aur a crescut dela 231,9385, la începutul intervalului,la 239,3755 lei, la sfârºitul lui,consecinþã a creºterii unciei pe pieþelespecializate la 1.832 – 1.845 dolari,dupã circa douã luni în care a fost testatãscãderea sub pragul de 1.650 dolari.

La sfârºitul perioadei, indiceleROBOR la 3 luni, în funcþie de care suntcalculate dobânzile la majoritateacreditelor în lei, a stagnat la 1,54%.Indicele la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la creditele ipotecare,s-a oprit la 1,66% iar cel la 12 luni ascãzut de la 1,75%, valoare stabilitã lajumãtatea lunii trecute, la 1,74%.

Conform unei prognoze a analiºtilorBãncii Transilvania pe termen mediu vaapare o convergenþã a „marjelor netede dobândã din România sprenivelurile din Zona Euro, scenariususþinut de perspectivele de aderare laOCDE ºi de intensificare a procesuluide apropiere structuralã de nucleul dural Uniunii Europene”.

Bitcoin a încercat sã profite dedepreciere bancnotei verzi, dar nu areuºit sã depãºeascã pragul de 60.000de dolari. Criptomoneda fluctua lasfârºitul perioadei pe platformaintegratoare WorldCoinIndex înculoarul 56.000 – 58.000 dolari.

Ether a atins miercurea aceasta unnou record de aproape 4.366 dolari.Analiza cuprinde perioada 5 - 12 mai.

Radu Georgescu

OBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021 pag. 13Horoscop

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Situaþii controversate în plan financiar! Estevorba despre modificãri salariale sau ale condiþiilor demuncã. Fie primeºti o sumã de bani restantã pentrueforturile depuse în câmpul muncii, fie afli informaþiideosebite privitoare la felul în care se vor desfãºuraactivitãþile profesionale de acum încolo. În culiseleevenimentelor existã detalii pe care nu le poþi depistasau înþelege acum. Totuºi, fii prudent, circumspect ºinu lua de bun chiar tot ce auzi. Se deschide un noucapitol financiar, o nouã etapã în ceea ce priveºteveniturile tale obþinute de la un loc de muncã. Oconversaþie tãinuitã cu cineva din anturajul apropiat teva lãmuri ºi liniºti. Tensiuni în plan domestic ºiactivitãþi casnice urgente, ce trebuie duse la bun sfârºit.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Sãptãmânã foarte importantã, pentru cãtransformãrile interioare la care eºti predispus sunt debun augur. Însã, nu vei înþelege mare lucru acum.Senzaþia cã totul se desfãºoarã în favoarea ta va fiaccentuatã ºi aducãtoare de liniºte ºi confort sufletesc.Ceva se terminã, ceva stã sã înceapã. Detaºeazã-te detoate, lasã-te purtat de evenimente, dar în acelaºi timpfii deschis la nou ºi progres. Sãnãtatea este vulnerabilã,astfel cã ºi stãrile tale de spirit sunt oscilante ºi dificilde suportat sau înþeles de cãtre ceilalþi. Controleazã-þireacþiile! Apar noutãþi financiare. Sunt ºanse bune dea primi salariul, o primã, cadouri interesante. Relaþiilecu anturajul apropiat sunt conflictuale.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Energia astralã a sãptãmânii te predispune latransformãri interioare profunde, rãscoliri sufleteºtigreu de explicat în cuvinte, dar ºi greu de înþeles. Ainevoie de odihnã, detaºare de cotidian ºi revizuireatuturor situaþiilor ºi relaþiilor în care eºti implicat.Posibile neplãceri legate de sãnãtatea gâtului ºi asegmentelor sistemului urogenital. Evitã, în limitaposibilului, consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale, deoarece existã riscurimajore de erori cu efecte pe termen lung. Dezvoltãgândirea pozitivã! În a doua parte a sãptãmânii tevei simþi mult mai bine. Traseazã direcþii noi, atât înplan personal, cât ºi în plan profesional. Primeºtibani sau cadouri, însã ºi informaþii noi legate desalarizarea locului de muncã.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Aspectele socio-profesionale reprezintã subiecteleprincipale ale acestei sãptãmâni. Se contureazãschimbãri majore, atât în relaþiile personale cuprietenii, cât ºi în relaþiile de susþinere profesionalãreciprocã de la locul de muncã. Se recomandãprudenþã, discreþie ºi rãbdare! Încet, dar sigur pierziunii prieteni, dar se va face loc pentru alþii.Deocamdatã priveºte atent la situaþiile în care eºtiimplicat alãturi de aceste persoane ºi nu te lãsaimpresionat de vorbele sau gesturile, aparent, sincere.Organizeazã-þi programul cotidian, astfel încât sã teodihneºti regulat. Sãnãtatea este vulnerabilã. Existãconflicte ascunse la locul de muncã, bine fiind sã leiei în seamã ºi sã acþionezi la momentul potrivit. Îþivei reveni foarte bine la finalul sãptãmânii.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Schimbãri importante în plan profesional! La primavedere poate fi vorba despre finalizarea unor proiecte,a unor etape de lucru sau se preconizeazã schimbãri îngrupul de lucru din care faci parte la locul de muncã.Însã, de fapt, discret se va deschide o etapã de mareanvergurã, cu efecte pe termen lung. Totul se poatepetrece rapid, fãrã prea mult zgomot sau fãrã explicaþiipertinente. Fii prudent ºi evitã discuþiile contradictoriisau luarea deciziilor radicale! Deocamdatã, ia amintela discuþii ºi evenimente. Sunt zile bune numai pentruanalize interioare, observaþie ºi dialog interior. Bazeazã-te numai pe forþele tale! Conflicte în sfera profesionalã.sãnãtatera este vulnerabilã.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Vei fi animat de gânduri mãreþe pe tot parcursulsãptãmânii, ca ºi cum îþi propui sã schimbi totul înjurul tãu, dar astfel încât sã fie ºi în avantajulcelorlalþi. Energia astralã din aceste zile îþi accentueazãsimþurile fine, paranormale ºi de aici vei reuºi sã faciconexiuni mentale nebãnuite vizavi de relaþiile ºisituaþiile în care eºti implicat. Se pot accentua viseleºi viziunile premonitorii. Mentalul este agitat, aºaîncât este bine sã nu forþezi nota ºi chiar sã te detaºeziºi sã te odihneºti conºtient. Demersuri legate decãlãtorii ºi studii pe termen lung sau în strãinãtate.Eºti solicitat de cãtre ºefi ºi autoritãþi în planprofesional, însã te vei descurca excelent. Totuºi, fiiceva mai discret ºi mai puþin critic cu ceilalþi. Relaþiilecu prietenii sunt dinamice ºi conflictuale pe alocuri.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Segmentul financiar are o importanþã deosebitã înaceastã sãptãmânã. Sunt ºanse sã pui la punctcolaborãri, chestiuni patrimoniale împreunã cuneamurile ºi partenerul de viaþã, aspecte care au încomun bani, cheltuieli, servicii, bunuri folosite ºi detine ºi de aceste persoane. Se deschide o etapã nouãîn ceea ce priveºte câºtigurile din colaborãri ºiadministrarea unor bunuri comune cu alþii. Totuºi,fii prudent ºi verificã atent fiecare document, fiecarecheltuialã ºi evitã investiþiile de orice fel în primaparte a sãptãmânii. Cineva din anturajul apropiat tepoate ajuta foarte bine cu sfaturi ºi idei deosebite.Apar situaþii ce implicã forme de studiu, învãþare,evaluare. Este posibil sã te înscrii la un curs sau sãfaci demersuri specifice unor cãlãtorii îndepãrtate.Posibile neplãceri în relaþiile cu ºefii ºi cu autoritãþile.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãptãmânã foarte importantã în plan partenerial! Sevor reconfigura colaborãri, o relaþie matrimonialã sause finalizeazã etape de viaþã ºi activitate comune cualþii. Este rost ºi de noutãþi favorabile în planpartenerial, însã deocamdatã, trebuie prudenþã,rãbdare, discernãmânt. Este bine sã fii obiectiv, sã-þiurmãreºti scopurile personale ºi sã închei acele relaþiiºi situaþii care te þin în loc sau care deja îþi dãuneazãîn vreun fel. Existã detalii ºi interese ascunse, atât înorice tip de colaborare socio-profesionalã, cât ºi înrelaþia de cuplu. Dezamãgirile pot fi de proporþii.Pentru a-þi îmbunãtãþi planurile de viitor este nevoiesã renunþi rapid la tot ce este perimat. A doua parte asãptãmânii va evidenþia situaþii financiare comune cualþii, cheltuieli comune, aspecte patrimoniale. Tensiuniîn comunicare, însã ºi în relaþiile cu strãinãtatea.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãnãtatea ºi activitatea desfãºuratã în cadrul unui locde muncã reprezintã aspectele care se vor modifica multîncepând cu aceastã sãptãmânã. Este bine sã-þisupraveghezi semnalele organismului ºi sã apelezi la ajutorde specialitate. Transformãrile personale care se întrezãresc,întâmpinã-le cu mintea ºi sufletul deschise. Continuã-þiprogramul de viaþã cu paºi mãrunþi, fãrã a forþa nota învreun fel. Orice grabã, orice decizie luatã acum, oriceimplicare în ceva nou ar trebui evitate, pentru cã nu auºanse sã se materializeze corect în viitor. Se deschid noidirecþii profesionale, de care este bine sã profiþi. Tendinþade a refuza este mare ºi pãguboasã. Relaþiile colegialesunt tensionate ºi imprevizibile. Foarte dinamice sunt ºirelaþiile parteneriale, existând posibilitatea unor colaborãrinoi sau a unei cãsãtorii. Cheltuieli comune cu alþii ºiaspecte legate de moºteniri ºi partaje.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Relaþiile sentimentale ºi cele cu copiii te solicitã multîn aceste zile, fapt pentru care ar fi bine sã fii prudent ºicircumspect pe alocuri. Se contureazã modificãri majoreºi chiar finaluri în plan amoros. Se deschide o etapã totalnouã ºi neaºteptatã, atât în relaþia cu o persoanã iubitã,cât ºi în relaþiile cu copiii. Misterul, farmecul, dar ºi iluziilestãpânesc acest segment de viaþã, astfel cã puþin probabilsã-þi dai seama de adevãratul sens al situaþiilor care seivesc. Evitã sã ai aºteptãri faþã de cei dragi! Tu eºti cel careare nevoie sã-ºi remodeleze concepþiile vizavi de iubire ºiimplicaþiile ei. Însã, eºti foarte creativ ºi inspirat, aºa încâtrelaxeazã-te cu un hobby. Foarte mult de lucru secontureazã în a doua parte a sãptãmânii, plus niscaiprobleme legate de sãnãtate. Dozeazã-þi eforturile!Controverse parteneriale în weekend.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

În casã ºi familie se preconizeazã schimbãri interesante,dar pline de mister. Atenþia ºi eforturile îþi vor fi atrase detreburile gospodãreºti restante ºi de conversaþiile cumembrii familiei. Fii prudent ºi rãbdãtor, pentru cã estedificil de ajuns la un consens, chiar dacã toatã lumeadoreºte acelaºi lucru. Vei fi nevoit sã te împarþi întreîndatoririle profesionale ºi cele casnice. Însã, accentulsãptãmânii revine mai mult laturii personale ºi relaþionãriicu cei dragi. Organizeazã-þi timpul ºi resursele, astfel încâtsã rezolvi tot ce îþi propui. Se deschide o nouã etapãfamilialã, care va presupune un alt stil de viaþã acasã, altmod de relaþionare cu neamurile sau relocarea ta în alteþinuturi. Relaþii sentimentale sunt dinamice ºi de bunaugur. Multe treburi de rutinã, dar fii prudent, deoarecesãnãtatea este vulnerabilã în weekend.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Evenimentele principale ale sãptãmânii se concentreazãpe segmentul relaþiilor cu anturajul apropiat, de aceea ar fibine sã acorzi atenþie necesarã tuturor discuþiilor ºi întâlnirilorcu aceste persoane. Se vor crea contexte favorabile pentru ate desprinde din situaþiile ºi relaþiile toxice. Unii se vor þinescai de tine, din varii motive personale. Evitã sã vorbeºtidespre tine ºi intenþiile tale sau despre subiecte pe care lecunoºti puþin sau deloc. Prudenþã, rãbdare ºi acceptã ideileºi nevoile altora! Sunt momente favorabile de a lega noirelaþii apropiate ale cãror eficienþã se va dovedi în timp.Cãlãtorii pe distanþe scurte, forfotã mentalã ºi dorinþa de aînvãþa sau de a studia ceva nou ºi inedit. Relaþiile cu membriifamiliei sunt excelente. Ai spor în treburile gospodãreºti.Neplãceri legate de sãnãtate în weekend, plus conflicte înrelaþiile de muncã.

(13 - 19 mai 2021)

Autor: AstroCafe.ro

OBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021actualitatepag. 14

I N FO R M A R E

Aceastã informare este efectuatãde Tudorache Constantin cu domiciliulîn sat Bucov, comuna Bucov, str. PetreIspirescu, nr. 36, judeþul Prahova, ceintenþioneazã sã solicite la AdministraþiaBazinalã de Apã Banat, aviz degospodãrire a apelor pentru realizareaproiectului Construire casã de vacanþãP+1E+M, anexã gospodãreascã P, foiºorP, piscinã, puþ forat, împrejmuire teren,fosã etanºã vidanjabilã, alei pietonaleºi carosabile, spaþiu parcare, utilitãþi ºibranºamente utilitãþi, comuna Eºelniþa,str. Dunãrii, nr. 907B, CF nr. 53510,judeþul Mehedinþi. Ca rezultat al investiþiei vor rezultaape uzate menajere care vor fi colectateîn bazin etanº vidanjabil. Aceastã solicitare de aviz esteconformã cu prevederile Legii Apelornr. 107/1996, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare. Persoanele care doresc sã obþinãinformaþii suplimentare cu privire lasolicitarea avizului de gospodãrire aapelor pot contacta solicitantul de avizla adresa menþionatã. Persoanele care doresc sã transmitãobservaþii, sugestii ºi recomandãri sepot adresa solicitantului dupã data de05.05.2021.

Beneficiar

Având în vedere scãderea cazurilor de coronavirusla nivelul oraºului Drobeta Turnu Severin ºi aaplicãrii mãsurilor de relaxare, vã anunþãm cãredeschidem Planetariul, la o capacitate de 30%.Programãri la numãrul de telefon: 0252.317377

Am redeschis Planetariul

Scos la licitaþie de aproape de 2 ani,stadionul Termo din Drobeta - TurnuSeverin a fost, în cele din urmã, vândut.Baza sportivã, compusã din terenintravilan cu suprafaþa de 29.440 mp,care include suprafaþa de joc cu gazonnatural, tribunã ºi vestiar, dar ºi un terende antrenament, a fost adjudecatã decontroversatul om de afaceri severineanConstantin Bãdescu, pentru suma de717.000 euro. Arena aparþinea RegieiAutonome pentru Activitãþi Nucleare(RAAN), societa te af latã îninsolvenþã, cu datorii de zeci de milioane de euro. În sezonul 2011-2012, stadionul Termo a gãzduit jocurilede Liga a 3-a ale echipei CS Termo Drobeta Turnu Severin,proaspãt promovatã din campionatul judeþean Mehedinþi.Dupã doar un tur de campionat, încheiat pe podium, echipas-a desfiinþat, din cauza problemelor financiare. În ultimii ani, stadionul Termo a gãzduit jocurileechipei de juniori republicani CSS Drobeta TurnuSeverin, dar ºi pe cele ale echipei de Liga a 2-a defotbal feminin ACS Atletic Drobeta. De altfel, ultimuljoc pe stadionul Termo a avut loc duminicã, întreACS Atletic Drobeta ºi FK Csikszereda MiercureaCiuc, scor 0-2. Neavând unde sã mai joace, CSSDrobeta Turnu Severin va disputa pe stadionul dinªimian, meciurile de sâmbãtã, cu Viitorul PanduriiTârgu Jiu, din cadrul seriei a 10-a a CampionatuluiNaþional de Fotbal U19 ºi U17. În perioadaurmãtoare, arena va fi demolatã. Încã nu se ºtie nouadestinaþie. Probabil, noul proprietar, ConstantinBãdescu, va face hale pentru firmele sale, dar arputea vinde o parte din teren ºi unui supermarket. În 2012, omul de afaceri Constantin Bãdescu eraarestat pentru constituire de grup infracþional organizat,înºelãciune, spãlare de bani, fals în înscrisuri subsemnãturã privatã ºi evaziune fiscalã. Firma sa, TransBaco (specializatã în transporturi urbane, suburbaneºi metropolitane de cãlãtori, dar ºi în construcþii), s-abucurat de contracte generoase cu statul. Numai în

Hotelul Piatra Mare din staþiunea PoianaBraºov a gãzduit în perioada 06-09.05.2021Campionatele Naþionale de Judo, individual, tineret,U23, individual, dar ºi echipe. Competiþia organizatã de Federaþia Românã de Judo aadunat la start cei mai buni Judoka din þarã. Au fost prezenþila Poiana Braºov 161 de sportivi legitimaþi la 30 de cluburi. CSM Drobeta Turnu Severin a participat cu 6sportivi care s-au clasat dupã cum urmeazã:Loc III - ARGINT DIANA -52 kgLoc III - TOPALÃ VLAD + 100 kgLoc V - BORTOS ANDREEA -57 kgLoc IX - VLADU ANA MARIA -48 kg-MITAR REBEKA -52 kg Neclasat -BASICA CONSTANTIN -66 kg Urmeazã la sfârºitul lunii mai Campionatul

Staþiunea Poiana Braºov a gãzduit Campionatele Naþionale de Judo

Naþional Juniori 3, U16, individual ºi CampionatulNational Echipe juniori 2, U 18, masculin ºi feminin.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM Drobeta Turnu Severin

Stadionul Termo a fost vândut

2011, compania a câºtigat peste ºapte licitaþii publicecu diverse primãrii din judeþele Mehedinþi ºiDolj, cu Regia Autonomã pentru ActivitãþiNucleare (RAAN), dar ºi cu Registrul AutoRomân (RAR), potrivit datelor din SistemulElectronic de Achiziþii Publice (SEAP). Celmai mare contract, de aproape 71 demilioane de lei (17 milioane de euro), fãrãTVA, a fost încheiat cu Primãria DrobetaTurnu Severin în luna mai 2011, pentrureabilitarea reþelei de strãzi. Iniþial, Bãdescu a fost de negãsit la domiciliupentru a fi arestat ºi a fost dat în urmãriregeneralã ºi în consemn la frontierã. S-a predatdupã câteva zile, însoþit de avocatul sãu, SorinCrudiu. Acesta a reuºit sã-i stabilescã ulteriorclientului sãu o cauþiune de 10 milioane delei, pentru ca Bãdescu sã fi judecat în libertate. Prejudiciul în dosarul instrumentat deprocurorul DIICOT Constantin ªopalcã a fostde 12 milioane de euro. Alte trei persoaneau fost arestate în acel dosar. În 2011, conform revistei Forbes,Constantin Bãdescu era cel mai bogatmehedinþean, cu o avere de aproape 11milioane de euro, ºi se afla pe locul 382 lanivel naþional. Conform avocatului sãu, averealui Bãdescu ar fi fost de 27 milioane euro.

sportOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021 pag. 15

Campioana judeþeanã de laMehedinþi, ACS Viitorul ªimian, aavut noroc la tragerea la sorþi aturului I din cadrul barajului pentrupromovarea în Liga 3, efectuatãduminicã, 9 mai, la sediul FRF.Deoarece 18 AJF-uri nu au organizatcampionatul judeþean, doar 3 jocuriau fost programate, prin tragere lasorþi, sã se dispute pe 12 mai, de laora 18:00, pe teren neutru, dupãcum urmeazã: Viitorul Cluj –Dinamo Bacãu, pe stadionul dinOdorheiu Secuiesc; FC Avrig(Sibiu) - ACS Petrolul 95 Ploieºti(Prahova), pe Stadionul ICIM dinBraºov ºi Victoria Carei (Satu Mare)- Real Bradu (Argeº), pe arena GazMetan din Mediaº. Neextrasã din urnã, campioanaLigii a 4-a Mehedinþi s-a calificatautomat în turul al II-lea al barajului,

Echipele la care evolueazã ºipatru fotbaliºti mehedinþeni audisputat, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, turul primei faze a barajuluide promovare în Liga 2. Intrat dupãpauzã pe teren, mijlocaºul severineanMãdãlin Mihãescu a contribuit lavictoria echipei sale CSA SteauaBucureºti, care s-a impus cu scorulde 2-0 în deplasarea de la Mostiºtea

Viitorul ªimian a scãpat de turul Iunde va întâlni, pe 16 mai (primamanºã), respectiv 23 mai (manºa-retur), una dintre echipele clasate pelocurile 9/10 în cele 10 serii din Liga3. În aceastã etapã, se va þine contde criteriul geografic, astfel cãViitorul ªimian nu poate întâlni decâtuna dintre echipele FortunaBecicherecu Mic, Progresul Ezeriº,Minerul Costeºti, CS UniversitateaII Craiova, AFC Hermannstadt IISibiu sau Academica II Clinceni.Alãturi de campioana de laMehedinþi (Viitorul ªimian), cele dinDolj (Dunãrea Calafat), Vâlcea (AFCBãbeni), Timiº (Pobeda StarBisnov), Caraº-Severin (VoinþaLupac), Arad (Frontiera Curtici),Maramureº (CSM SighetuMarmaþiei), Hunedoara (Aurul Brad),Sãlaj (Rapid Jibou), Braºov (CSMCodlea), Suceava (Viitorul Liteni),

Ialomiþa (CSM Feteºti), Teleorman(Rapid Buzescu), Constanþa (CSOOvidiu), Ilfov (Viitorul Domneºti),Buzãu (ACS Team Sãgeata), Vaslui(CSM Vaslui) ºi Mureº (CS Iernut)s-au calificat, de-asemenea, directîn faza a II-a. Tragerea la sorþi vaavea loc astãzi, 13 mai. AJF Gorj, Olt, Iaºi, Neamþ, Botoºani,

Vrancea, Galaþi, Dâmboviþa, Bihor,Bistriþa-Nãsãud, Cãlãraºi, Harghita,Giurgiu, Tulcea, Brãila ºi Covasna,alãturi de AMF Bucureºti, nu auorganizat Liga 4, deoarece echipeledin judeþele respective nu ºi-aupermis sã efectueze teste rapideantigene pentru depistarea Covid, din7 în 7 zile.

Mihãescu, spre Liga 2

Rezultatele turului din faza I a barajului de promovare în Liga 2

B1: Locul 1, Seria 1 (Bucovina Rãdãuþi) – Locul 2, Seria 2 (Dacia Unirea Brãila) 2-0B2: Locul 1, Seria 2 (SC Oþelul Galaþi) – Locul 2, Seria 1 (Foresta Suceava) 3-0B3: Locul 1, Seria 3 (CS Afumaþi) – Locul 2, Seria 4 (FCSB II) 0-1B4: Locul 2, Seria 3 (Mostiºtea Ulmu) – Locul 1, Seria 4 (CSA Steaua) 0-2B5: Locul 1, Seria 5 (Corona Braºov) – Locul 2, Seria 6 (CSO Filiaºi) 1-0B6: Locul 2, Seria 5 (Steagu Roºu Braºov) – Locul 1, Seria 6 (Vediþa Coloneºti) 0-1B7: Locul 2, Seria 8 (Criºul Chiºineu Criº) – Locul 1, Seria 7 (Viitorul ªelimbãr) 0-2B8: Locul 2, Seria 7 (Mãgura Cisnãdie) – Locul 1, Seria 8 (ªoimii Lipova) 2-1B9: Locul 2, Seria 10 (SCM Zalãu) – Locul 1, Seria 9 (CSO Cugir) 2-0B10: Locul 1, Seria 10 (Minaur Baia Mare) – Locul 2, Seria 9 (Unirea Dej) 0-0

Ulmu. Titulari au jucat mijlocaºiiCristian Poianã (CSO Filiaºi) ºiportarul Adelin Iliescu (ªoimii Lipova),dar echipele lor au pierdut jocuriledisputate în deplasare cu CoronaBraºov (0-1), respectiv MãguraCisnãdie (1-2). Fãrã atacantulorºovean Gabriel Fulga în lot, FCSB IIa câºtigat cu scorul de 1-0 la CSAfumaþi. Returul va avea loc sâmbãtã.

Legitimatã la CSM DrobetaTurnu Severin, luptãtoarea SilvianaPopescu a câºtigat medalia de aurla Campionatul Naþional de CopiiU15, desfãºurat la Târgu Mureº,rezultat care i-a adus calificarea laEuropenele de la Sofia. „Am avutpatru meciuri la Naþionalele de laTârgu Mureº ºi le-am câºtigat petoate, la categoria mea, 58 kg.Luasem aurul ºi la Cupa României,din urmã cu douã sãptãmâni, de la

Silviana Popescu, calificatã la Europene

În vârstã de doar 19 ani,severineanca Petronela GeorgianaSchinte s-a clasat pe locul 5 laCampionatul Mondial de Box pentruTineret U23, desfãºurat în Polonia,la Kielce. Pugilista pregãtitã, la CSMDrobeta Turnu Severin, de DumitruCipere a boxat în limitelecategoriei 81 kg ºi a pierdutmeciul, din sferturile de finalã, cureprezentanta Kazahstanului, AselSagatova, scor 0-5, la puncte. Sub coordonarea antrenoruluifederal Relu Auraº, delegaþiaRomâniei la participat la Mondialaledin Polonia cu 12 boxeri, 7 lamasculin ºi 5 la feminin, însã niciunuln-a reuºit sã urce pe podiumul depremiere. Cele mai bune rezultate le-au izbutit Elisabeta Ostan (LPSBanatul Timiºoara, 48 kg), LoredanaMarin (CSA Steaua Bucureºti, 60 kg),Iulia Guþã (CSA Steaua Bucureºti, 64kg) ºi Petronela Schinte (CSM

Odorheiu Secuiesc, iar acum mãpregãtesc pentru CampionatulEuropean din Bulgaria, de lasfârºitul lunii, unde îmi doresc oclasare pe podium”, a spusseverineanca Silviana Popescu. LaNaþionalele de la Târgu Mureº,CSM Drobeta Turnu l-a mai avutîn concurs pe Andrei Lãzãrescu (48kg), însã elevul pregãtit de ElenaNicoleta Bogasieru a pierdut dinprimul tur.

Mircea Oglindoiu

Schinte, în afara podiumului mondial

Drobeta Turnu Severin, 81 kg), toateclasate pe locul 5. Bãieþii au pierdutîncã din optimile de finalã. Pentru severineanca Schinteurmeazã, în luna iunie, CampionatulEuropean de Seniori, din Italia. În 2018,la Campionatul European de Juniori,din Rusia, Petronela GeorgianaSchinte lua medalia de bronz.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 13 - 19.05.2021pag. 16pamflet

Mã fraþilor, mã mehedinþenii meicetitori de Obiectiv, bucurie mare penerodu de Sucã, sare în câte un piciorpe malu Dunãrii, cã ajunsãrãm înscenariul verde. Dupã nerod ºi dupã allu’ Zbanghiu, cicã nu mai trebe sã sãrestricþioneze nimica, e umbleala la liber,pe oriºiunde, abia aºteaptã nerojii sãtreacã vama, cicã sã-ºi cumpere neºteþigãri. ªi neºte visichi de ãla, cum îizâce, sã prindã curaj, sã nu sã lipeascãvirusu vreodatã. ªi tot ca sã nu sã mailipeascã, sã face maraton de vaccinarepin parcare, pi la supermarket, peprincipiul cumperi neºte pufuleþiprimeºti ºi un vaccin gratis. Sã vedemacuma cine sã înghesuie în ale trei zile,di pe 14 ºi pãnã pe 16 mai, sã sãvaccineze la grãmadã.

Între timp, ai noºtri bravi poliþiºti defrontierã mai salvarã di la înectreisprezece cetãþeni strãini caretraversau Dunãrea cu o barcãgonflabilã. Cãutau ºi ‘mnealor condiþiide trai mai bune, da nu sã informarã

nea Mãrin

Sucã, al lu’ Zbanghiu ºi maratonu vaccinãrii, balauru di la Orºova, nea gigi ºi infatuareadespre condiþiile di la noi ºicând începurã sã ia apã la barcã,fu prea târziu sã sã mai întoarcã.

Mã nepoate, ajunsãrãvieþuitoarele sã invadezeinstituþiile. Sã întâmplã pi laOrºova, unde o viperã fudescoperitã de neºtefuncþionari, în preajmainstituþiei, pregãtitã sã atacedacã e cazu. Acuma, nu sã ºtiedacã era supãratã pe careva, oriîºi cãuta un loc unde sã sãodihneascã. Bine cã finalu nufu unul rãu pentru nimenea.

Mã fraþilor, de Ziua Europei,nea Aladin, lideru PSD Mehedinti, s-a apucat de scris mesaje pe pereþi, laVânju Mare. Cam singurel, fãrã alaicum îi plãcea ‘mnealui, semn cã sãconfirma zvonurile de abandonare decãtre neºte primari de bazã, lideri localide opinie.Nu cã s-ar duce la partideledi la guvernare pentru fonduri, ci purºi simplu nu le mai convine stilu

liderului social democrat, infatuarealu’ nea Gigi. Care infatuare mai arepuþin ºi dã peste, iarã dacã asta eatitudinea di care e nevoie, o sã sãvadã la un moment dat. Da fiecarecu strategia lui.

Mã nepoate, ar trebui ca neaprefectu’ Pavel sã sã cam sesizeze.Vorbim de prefectu judeþuluiMehedinþi ºi nu al oraºului, cum îlmediatizeazã unii, care ar trebui sãaibã în vederea folosirea maºinilor deserviciu în interes personal de cãtreºefii de deconcentrate, adicã pe banipublici. Unii au ºi locuri de parcarerezervate în parcarea blocului saucasei, unde îºi au domiciliul. Poateaflãm dacã tot instituþia plãteºteparcarea, cã altfel nu sã explicã. Sãvezi aglomerare de maºini pe metrupãtrat, numai una ºi una. Sunt unelede ocupã câte douã locuri deodatã,deºi nu sã ºtie dacã plãteºte mãcarunu, da sã poate verifica treaba asta.

Între timp, pi la unii nu le mai ajungterenurile, de cât s-au extins, în dreaptaºi în stânga, de s-a ajuns ca pe Clisurãsã nu mai ai unde sã arunci un ac, caresã nu cadã pe vreun acoperiº, pe vreococioabã ceva. Unde mai pui cã toate

Urmare din pag. 8

ºi aceastã misiune în momentele de faþã este încredinþatã fraþilor ºi fiilor noºtricare mor la hotare (Aplauze prelungite). […] Aºadar, trebuie sã dovedim cã, dacã voim sã fim naþiune liberã ºiindependentã, nu este pentru ca sã ne liniºtim pe vecinii noºtri, nu este pentruca sã fim un popor de îngrijiri pentru dânºii; din contrã, ºi încã mai mult decâtpânã acum, sã arãtãm cã suntem o naþiune hotãrâtã sã ne ocupãm de noi, sã neocupãm de naþiunea noastrã, sã ne ocupãm de dezvoltarea ei, de dezvoltareabunei stãri morale ºi materiale, iar nicidecum ca sã îngrijim, ca sã neliniºtim pecineva. Noi voim sã fim bine cu toate puterile ºi cu Rusia, ºi cu Austria, ºi chiarcu Turcia; ºi cu Turcia vom face legãturi nouã, […] iar nu sã rãmânem în acelelegãturi ca pânã astãzi, care nu mai au raþiunea lor de a fi. Mã rezum, domnilor: voim sã fim independenþi, pentru cã voim sã trãim cu viaþanoastrã proprie, pentru cã nu voim sã mai pãtimim pentru greºelile altora, pentrucã voim ca la gurile Dunãrii de jos sã fie un bulevard în contra rezbelului. (Aplauze). […] Încã o datã vã declar, domnilor, în numele guvernului cã noi ne privim caîn rezbel cu Poarta, cã legãturile noastre cu Poarta sunt rupte, cã guvernul vaface tot ce va fi cu putinþã ca starea noastrã de stat independent ºi de sinestãtãtor sã fie recunoscutã de Europa la viitoarea pace, pe care ºi guvernul, ºidv., ºi þara întreagã o doreºte sã o vadã cu o orã mai înainte (Aplauze prelungite).

9 Mai 1877-2021...

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

sunt ocupate ºi în sezon ºi fãrã, la neºtepreþuri de zici cã s-a mutat Monte Carloîn golful Orºovei.

Numai pi la nea Stãniºoarã batevântu, cã dacã s-a fãcut bucureºteanºi învârte milioanele, cu unii ºi cu alþii,e treabã serioasã sã pare. Între timp,pin zona portului, i-au ruginit scheleteledi la proiectu’ abandonat, unde vroiasã-ºi facã trust de media. Unde maipui cã nici cu farmaciile nu s-a terminatîncâlceala, cã tanti de sã ocupã departea administrativã rãmasã cudatoriile, aºa vorbeºte lumea. Cã aºae când eºti meleonar, îþi permiþi sã maifaci ºi de astea, numite aroganþe. Dape spinarea altora. Bine, asta e altãpoveste, încâlcitã vorba lu’ Tanþa lu’Pecingine, cu greu sã mai descurcã.Între timp, al lu’ Zbanghiu sã duce sãsã vaccineze, la maratonu de care vãspuneam, aºa cã data viitoare o sãaflãm dacã i s-a umflat capul. Cã a maipãþit-o ºi când ierea mic, de atunceaare capul mare. N-ar fi rãu sã mergeþiºi ‘mneavoastrã la maraton, poate-lîntâlniþi pe acolo.

Aºa cã, pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!