ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX...

20
m e h e d i n þ e a n " A D E V Ã R U L n u e s t e d i n c o l o d e N O I ! " Director, Teodor Abagiu * Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri * O b i e c t i v Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT Obiectiv mehedinþean în format electronic www.obiectiv-mehedinean.ro Anul XX Nr. 959 20 DECEMBRIE 2018 20 pagini * 1,00 leu Domnica TROP - Cetãþean de Onoare al judeþului Mehedinþi Domnica TROP, rapsodul Mehedinþiului, a primit titlul de “CETAÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUI MEHEDINÞI” în ºedinþa ordinarã a Consiliului Judeþen, miercuri, 19 decembrie 2018, în semn de recunoaºtere a meritelor în culegerea, pãstrarea ºi promovarea folclorului autentic din zona Isvernei. Reamintim cã în urmã cu 5 ani UNESCO a declarat-o “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj organizeazã ºi susþin financiar un Festival Naþional de Folclor ce poartã numele “Domnica Trop”. Urãri ºi gânduri bune pentru “piticii” de la ªiºeºti ºi “vârstnicii” de la Bîcleº Sãrbãtorile de iarnã - Crãciunul ºi Anul Nou - sunt un bun prilej de a dãrui. Continuând tradiþia elevii ºi profesorii ªcolii Postliceale Sanitare Drobeta Turnu Severin au mers, anul acesta, sã facã urãri ºi sã transmitã un gând bun “piticilor” de la Gradiniþa din ªiºeºti, dar ºi persoanelor vârstnice de la Centrul Rezidenþial Medico - Social de Asistenþã ºi Îngrijire Medicalã Bîcleº. URMÃTORUL NUMÃR AL ZIARULUI “OBIECTIV MEHEDINÞEAN” VA APÃREA PE DATA DE 3 IANUARIE 2019. Redacþia ureazã tuturor cititorilor SÃRBÃTORI FRUMOASE ºi UN AN NOU FERICIT. LA MULÞI ANI! Cu ocazia Crãciunului ºi a Noului An vã doresc, dragi severineni, multã sãnãtate ºi fericire, bucurii ºi satisfacþii depline ºi împlinirea tuturor dorinþelor. LA MULÞI ANI! Marius SCRECIU, Primar al municipiului Drobeta Turnu Severin p a g . 1 9 Gala Sportului Mehedinþean

Transcript of ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX...

Page 1: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

mehedinþean

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

ObiectivScaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 959

20 DECEMBRIE 201820 pagini * 1,00 leu

Domnica TROP - Cetãþean deOnoare al judeþului Mehedinþi

Domnica TROP, rapsodul Mehedinþiului, a primittitlul de “CETAÞEAN DE ONOARE AL JUDEÞULUIMEHEDINÞI” în ºedinþa ordinarã a Consiliului Judeþen,miercuri, 19 decembrie 2018, în semn de recunoaºtere ameritelor în culegerea, pãstrarea ºi promovarea folclorului

autentic din zona Isvernei. Reamintim cã în urmã cu 5 ani UNESCO a declarat-o“TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþilejudeþului Gorj organizeazã ºi susþin financiar un FestivalNaþional de Folclor ce poartã numele “Domnica Trop”.

Urãri ºi gânduri bune pentru “piticii” de la ªiºeºtiºi “vârstnicii” de la BîcleºSãrbãtorile de iarnã

- Crãciunul ºi Anul Nou -sunt un bun prilej de adãrui. Continuând tradiþiaelevii ºi profesorii ªcoliiPostliceale SanitareDrobeta Turnu Severin aumers, anul acesta, sã facãurãri ºi sã transmitã ungând bun “piticilor” de laGradiniþa din ªiºeºti, dar ºipersoanelor vârstnice de laCentrul Rezidenþial Medico- Social de Asistenþã ºiÎngrijire Medicalã Bîcleº.

URMÃTORUL NUMÃR AL ZIARULUI “OBIECTIV MEHEDINÞEAN” VA APÃREA PE DATA DE 3 IANUARIE 2019.Redacþia ureazã tuturor cititorilor SÃRBÃTORI FRUMOASE ºi UN AN NOU FERICIT. LA MULÞI ANI!

Cu ocazia Crãciunuluiºi a Noului An vã

doresc, dragiseverineni, multã

sãnãtate ºi fericire,bucurii ºi satisfacþii

depline ºi împlinireatuturor dorinþelor.LA MULÞI ANI!

Marius SCRECIU,Primar al municipiului

Drobeta Turnu Severin

pag. 19

GalaSportului

Mehedinþean

Page 2: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

social - politicOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

Îndrãzneºte sã crezi înRomânia! E sloganul pe care noi, ceidin Partidul Social Democrat, l-amtot menþionat în discursurile noastre.Însã este un slogan care areconsistenþã ºi pe care nu l-am alesîntâmplãtor. O expresie pe care nu ofolosim doar aºa, cã sunã bine, cipentru cã s-a identificat cu muncanoastrã, pentru cã, prin tot ceea cefacem, le dãm românilor motive sãcreadã în þara lor. Ori de câte ori social democraþii aufost la guvernare, au fãcutperformanþã. La fel s-a întâmplat ºiacum. Am obþinut, în anul 2016, ceamai mare încredere pe care româniiau acordat-o unui partid politic de larevoluþie încoace. Deºi am avut partede multe atacuri venite din parteaadversarilor noºtri politici, am ºtiutcum sã le gestionãm. Am fost atacaþi,ameninþaþi, anchetaþi, dar am ºtiut sãpromovãm întotdeauna un mesaj careîndemna la pace ºi unitate, nu ladezbinare. ªi am reuºit sã respectãmde programul de guvernare ºi sã-lîndeplinim pânã acum în proporþie depeste 50%. Evident, pe mãsurã ce vatrece timpul, îl vom duce la capãt întotalitate. Planul nostru de guvernareeste un proiect uriaº, care a începutsã ridice nivelul de civilizaþie dinfiecare localitate, ºi se simte.Guvernul P.S.D. a reuºit creºtereasalariilor în educaþie ºi sãnãtate,creºterea pensiilor, creºterea graduluide absorbþie a fondurilor europene. În continuare suntem pregãtiþi sãfacem faþã provocãrilor politice. Atâtinterne, cât ºi externe. ªi sã ledemonstrãm românilor cã se poate.Cã putem face din þara noastrã unamai bunã ºi mai prosperã, una în caresã-ºi doreascã sã rãmânã atât ei, câtºi copiii ºi nepoþii lor. Avem în continuare mult de muncã.Dar ºtiu cã împreunã putem gãsi celemai bune soluþii, soluþii pentruproblemele din toate domeniile.Câteva dintre ele au fost dejaprezentate la Consiliul Naþional alPartidului. ªi aº vrea sã menþionezcâteva dintre iniþiativele luate depreºedintele Liviu Dragnea, dar ºi

Prin tot ce facem, sperãm caRomânia sã nu mai fie o þarã demâna a doua

de doamna premier, VioricaDãncilã. Idei pe care, de altfel, leconsiderãm benefice. De anul viitor, punctul de pensieva creºte la 1265 de lei. ªi pensiaminimã de la 640 la 704 lei. De altfel,veniturile bugetare au crescut pânãacum cu 60 de miliarde de lei. Deasemenea, toþi funcþionarii vor primianual douã salarii minime pentrucheltuielile de hranã, iar cadreledidactice o majorare a sporurilorcu 10%. Legat de partea de infrastructurã, s-a realizat faptul cã autostrãzile aflateîn masterplan nu pot fi construitedupã actuala procedurã. Investiþiile înautostrãzi trebuie sã fie declarate deinteres strategic pentru securitateanaþionalã, pentru cã realizarea deautostrãzi dureazã mult cu actualulsistem. Iar cel mai important lucru înmomentul de faþã este ca românii sãînceapã sã circule pe autostrãzi ºiîntreaga þarã sã se poatã dezvolta. Cu privire la problemele care auapãrut în sistemul economic, la faptulcã sunt multe companii care nu-ºideclarã profitul, avem în vedere o altãmãsurã. Ne dorim ca toatecompaniile care lucreazã în Româniasã plãteascã taxele aici în România.Iar o soluþie ar fi un impozit pus pecifra de afaceri ºi nu pe profit. Pentrucã este nevoie ca guvernul sã le cearãbãncilor ºi multinaþionalelor dinRomânia ca din profiturile uriaºe pecare le fac aici, taxele sã le plãteascãaici, nu în paradisuri fiscale. De asemenea, Guvernul trebui sãia mãsuri serioase în ceea ce priveºtelãcomia bancarã ºi evoluþia ROBOR.

Am urmãrit cu interesMiºcarea „vestelor galbene” dinFranþa, un fenomen protestatar fãrãprecedent, nãscut pe Facebook, peanumite forumuri numite „GroupesColère” (Grupuri de mânie). Omiºcare care a ajuns la o asemeneaamploare încât riscã sã rãstoarneoricând sistemul constituþionaltradiþional francez ºi, mai grav, sãdevinã pandemic, extins la nivelulîntregii Europe, gata sã punã lapãmânt întregul proiect comunitarºi sã rãstoarne din temelii ordineavechii Europe, ordine instauratãdupã 1945. Esenþa acestei miºcãri e furia,mânia – un protest masiv, fãrã lideridistincþi, carismatici, violent,îndreptat împotriva întregii clasepolitice, o mânie civicã de o forþã ºi oamploare impresionantã care a pusîn mare dificultate întreaga clasãpoliticã, fie ea la putere, fie în opoziþie. Ceva similiar, sã ne amintim, a fostºi la noi, odatã cu celebra OUG 13,odatã cu protestele din 10 august. Alteproteste similare au avut loc înCroaþia ºi Polonia. La noi, oricând eposibil un nou 10 august. Peste tot evorba de o nemulþumire surdã laadresa sistemului politic,indiferentde ideologia care-l animã ºi deculorile care-l drapeazã. Mânia eîndreptatã împotriva politicienilorºi vechii ordini.

Pãcãlealademocraþiei Pur ºi simplu oamenii simt cãvechea ordine politicã, democraþia,nu e un sistem pus în slujba lor,care sã-i apere, sã-i protejeze, ci adevenit o formã fãrã un fondautentic, viu, ci doar unul schematic,lozincard. Sistemul politic e pur ºisimplu incapabil sã rezolveproblemele oamenilor. Ceeace numim azi democraþie e oîncrengãturã de norme, legislaþii ºiinstituþii extrem de rigide, nerealisteºi care nu conduc în mod automat larezolvarea problemelor celui dinstradã, deºi mimeazã acest lucru.Ceva e putred în aerul democraþieioccidentale, ºi deja oamenii au ajunsla exasperare, sunt gata sã sesolidarizeze, anonim, sã ocupestrãzile, sã instaureze la o adicã unhaos din care, cine ºtie, poate varãsãri cândva o lume mai bunã. Dacã ne uitãm bine în spaþiul politicde la noi, dar ºi de aiurea, nu vedemdemocraþie, ci sub vãlul democraþieichipul oligarhiilor: politice,financiare, bancare, economice,militare, parlamentare. Suntparlamentele chiar expresia voinþeipopoarelor? Atunci cum se explicãatâtea încãlcãri ale rezultatelor unorreferendumuri? Citeam ieri o analizã foarteneliniºtitoare pe tema aceasta: “În 1991, Danemarca respinge prinvot popular, cu 51,7%, Tratatul de laMaastricht. Sunt puºi sã voteze dinnou. În 2000, resping trecerea la euro,cu 53,2%. E acceptatã de parlament.Irlanda se opune în 2001 tratatuluide la Nisa (53,9%). Sunt puºi sãvoteze din nou. În 2003, Suediarespinge trecerea la euro (56,1%).Peste capetele votanþilor, e acceptatãîn parlament. În 2005, Franþa seopune constituþiei europene (54,9%).

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: [email protected];[email protected]

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.ro continuare în pag. 13

continuare în pag. 18

evenimentOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 3

Miercuri, 19 decembrie2018, la ora 10.00, a avut locîntâlnirea Preasfinþitului PãrinteEpiscop Nicodim cu reprezentanþiipresei scrise ºi audio-vizuale, lareºedinþa episcopalã din DrobetaTurnu Severin. În cadrul acestei întâlniri,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim a datcitire pastoralei la Naºterea Domnuluicare conþine mesajul de Crãciun ºiAnul Nou al arhipãstorului nostrucãtre mehedinþeni. Preasfinþitul Pãrinte vorbeºtecredincioºilor despre Taina

La reºedinþa episcopalã a avut loc întâlnirea cu reprezentanþii preseiscrise ºi audio-vizuale din

Mehedinþi

Întrupãrii Cuvântului lui Dumnezeu,a Mântuitorului Hristos. Sfântul IoanEvanghelistul spune la începutulEvangheliei sale: „Cuvântul eralumina cea adevãratã, Care lumineazãpe tot omul ce vine în lume. (...) ªiCuvântul trup S-a fãcut ºi S-a sãlãºluitîntre noi ºi am vãzut slava Lui...”(Ioan 1, 9; 14). Cuvântul sauLogosul, cum se spune în limbagreacã, este Pruncul Iisus Hristos,Cel nãscut în peºtera din Betleem. El,Cuvântul, Fiul lui Dumnezeu, Careparticipase la creaþie, Logosul, vineca Mesia, ca Rãscumpãrãtor, ca sã

ridice blestemuldatorat pãcatuluineascultãrii, sãvârºitde Adam ºi Eva înRai. Prin naºterea dinFecioara Maria, carefusese adumbritã dela Duhul Sfânt, Fiul luiDumnezeu, Unul dinTreime, acceptã sã iaasupra Sa pãcateleoamenilor ºi aducerãscumpãrarea, Împã-carea cu Dumnezeu. Sfântul IoanM e t a f r a s t u l

reliefeazã importanþa întrupãriiUnuia din Treime: “Care esteiconomia venirii lui Hristos?Reîntoarcerea firii noastre la eaînsãºi ºi restaurarea ei”. De asemnea ierarhul a transmisbinecuvântãri pentru noul an: “Fiecaredintre noi, cu smerenie ºi din adânculinimilor noastre, sã ne rugãmpruncului Iisus Hristos: “Hristoase,Lumina cea adevãratã, Care lumineziºi sfinþeºti pe tot omul ce vine înlume, sã se însemneze peste noilumina Feþei Tale, ca într-însa sãvedem lumina cea neapropiatã.

Îndrepteazã paºii noºtri sprelucrarea poruncilor Tale, pentrurugãciunile Preacuratei Maicii Taleºi ale tuturor Sfinþilor Tãi. Amin”. Cu prilejul sãrbãtorilor Naºterii,Tãierii Împrejur ºi BotezuluiDomnului ºi Mântuitorului nostruIisus Hristos, vã doresc tuturor multãsãnãtate ºi bucurii duhovniceºti, iarîn anul care vine sã aveþi parte deliniºte, odihnã sufleteascã, împliniriºi mult ajutor de la Bunul Dumnezeu. Evenimentul a continuat cu primireaunui grup de mici colindãtori de laLiceul de Artã “I. ªt. Paulian” dinDrobeta Turnu Severin, care au vestitprin cântec Întruparea Domnului IisusHristos, la plinirea vremii: “Iar când avenit plinirea vremii, Dumnezeu, atrimis pe Fiul Sãu, nãscut dinfemeie, nãscut sub Lege,Ca pe cei de sub Lege sã-irãscumpere, ca sã dobândimînfierea”. (Galateni 4: 4-5) Sã trãiþi cu toþii întru mulþi ºibinecuvântaþi ani!”

Pr. Necºoiu Cosmin Eftimie,Consilier Social-Media, Episcopia

Severinului ºi Strehaiei

Manifestarea organizatã deEpiscopia Severinului ºi Strehaieiprin sectorul Cultural ºiÎnvãþãmânt, în parteneriat cuInspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi, s-a derulat, vreme de

Marþi ºi miercuri a avut loc festivalul de datini ºi tradiþii româneºti“Crãciunul de ieri, Crãciunul de azi”

douã zile, la Centrul Cultural“Sfântul Ioan Gurã de Aur” alEpiscopiei. Evenimentul esteînregistrat în calendarul activitãþiloreducative regionale ºi interjudeþeneal Ministerului Educaþiei Naþionale.

Peste 600 de elevi de laaproximativ 40 de unitãþide învãþãmânt din DrobetaTurnu Severin ºi dinjudeþul Mehedinþi, însoþiþide profesorii de religie auprezentat diverseprograme artistice înfiecare din cele douã zile,începând cu ora 15.00.Din partea Inspectoratului

ªcolar Judeþean Mehedinþia fost prezentã domniºoaraProf. Dana Sãftoiu,inspector de Religie, unuldintre organizatorii

evenimentului. De asemenea, alãturide cei mici au fost prezenþi ºi pãrinþiicare le-au împãrtãºit emoþia. În prima zi a festivalului, CentrulCultural “Sfântul Ioan Gurã de Aur”a rãsunat de glasul zurgãlãilor, al

colindelor tradiþionale româneºti,precum ºi al cântecelor de stea dinMehedinþi. Unele dintre acestea,prezentate cu însufleþire de tineriicolindãtori, încã pãstreazãelemente folclorice paleo-creºtine.A doua searã a colindelor a începutapoteotic printr-un minirecital deexcepþie susþinut de corul “VoxDunaris” al Liceului de Artã “I. ªt.Paulian”, sub bagheta dirijoralã adomnului Profesor Bãlã Viorel.

Au urmat alte grupuri de miciºi mari colindãtori din cuprinsuljudeþului Mehedinþi. Îmbrãcaþi înstraie populare naþionale aucolindat ºi au prezentat diversescenete având ca subiectNaºterea Domnului. La final, colinda le-a fostrãsplãtitã cu daruri din parteaCentrului Eparhial.

Page 3: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

evenimentOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 3

Miercuri, 19 decembrie2018, la ora 10.00, a avut locîntâlnirea Preasfinþitului PãrinteEpiscop Nicodim cu reprezentanþiipresei scrise ºi audio-vizuale, lareºedinþa episcopalã din DrobetaTurnu Severin. În cadrul acestei întâlniri,Preasfinþitul Pãrinte Nicodim a datcitire pastoralei la Naºterea Domnuluicare conþine mesajul de Crãciun ºiAnul Nou al arhipãstorului nostrucãtre mehedinþeni. Preasfinþitul Pãrinte vorbeºtecredincioºilor despre Taina

La reºedinþa episcopalã a avut loc întâlnirea cu reprezentanþii preseiscrise ºi audio-vizuale din

Mehedinþi

Întrupãrii Cuvântului lui Dumnezeu,a Mântuitorului Hristos. Sfântul IoanEvanghelistul spune la începutulEvangheliei sale: „Cuvântul eralumina cea adevãratã, Care lumineazãpe tot omul ce vine în lume. (...) ªiCuvântul trup S-a fãcut ºi S-a sãlãºluitîntre noi ºi am vãzut slava Lui...”(Ioan 1, 9; 14). Cuvântul sauLogosul, cum se spune în limbagreacã, este Pruncul Iisus Hristos,Cel nãscut în peºtera din Betleem. El,Cuvântul, Fiul lui Dumnezeu, Careparticipase la creaþie, Logosul, vineca Mesia, ca Rãscumpãrãtor, ca sã

ridice blestemuldatorat pãcatuluineascultãrii, sãvârºitde Adam ºi Eva înRai. Prin naºterea dinFecioara Maria, carefusese adumbritã dela Duhul Sfânt, Fiul luiDumnezeu, Unul dinTreime, acceptã sã iaasupra Sa pãcateleoamenilor ºi aducerãscumpãrarea, Împã-carea cu Dumnezeu. Sfântul IoanM e t a f r a s t u l

reliefeazã importanþa întrupãriiUnuia din Treime: “Care esteiconomia venirii lui Hristos?Reîntoarcerea firii noastre la eaînsãºi ºi restaurarea ei”. De asemnea ierarhul a transmisbinecuvântãri pentru noul an: “Fiecaredintre noi, cu smerenie ºi din adânculinimilor noastre, sã ne rugãmpruncului Iisus Hristos: “Hristoase,Lumina cea adevãratã, Care lumineziºi sfinþeºti pe tot omul ce vine înlume, sã se însemneze peste noilumina Feþei Tale, ca într-însa sãvedem lumina cea neapropiatã.

Îndrepteazã paºii noºtri sprelucrarea poruncilor Tale, pentrurugãciunile Preacuratei Maicii Taleºi ale tuturor Sfinþilor Tãi. Amin”. Cu prilejul sãrbãtorilor Naºterii,Tãierii Împrejur ºi BotezuluiDomnului ºi Mântuitorului nostruIisus Hristos, vã doresc tuturor multãsãnãtate ºi bucurii duhovniceºti, iarîn anul care vine sã aveþi parte deliniºte, odihnã sufleteascã, împliniriºi mult ajutor de la Bunul Dumnezeu. Evenimentul a continuat cu primireaunui grup de mici colindãtori de laLiceul de Artã “I. ªt. Paulian” dinDrobeta Turnu Severin, care au vestitprin cântec Întruparea Domnului IisusHristos, la plinirea vremii: “Iar când avenit plinirea vremii, Dumnezeu, atrimis pe Fiul Sãu, nãscut dinfemeie, nãscut sub Lege,Ca pe cei de sub Lege sã-irãscumpere, ca sã dobândimînfierea”. (Galateni 4: 4-5) Sã trãiþi cu toþii întru mulþi ºibinecuvântaþi ani!”

Pr. Necºoiu Cosmin Eftimie,Consilier Social-Media, Episcopia

Severinului ºi Strehaiei

Manifestarea organizatã deEpiscopia Severinului ºi Strehaieiprin sectorul Cultural ºiÎnvãþãmânt, în parteneriat cuInspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi, s-a derulat, vreme de

Marþi ºi miercuri a avut loc festivalul de datini ºi tradiþii româneºti“Crãciunul de ieri, Crãciunul de azi”

douã zile, la Centrul Cultural“Sfântul Ioan Gurã de Aur” alEpiscopiei. Evenimentul esteînregistrat în calendarul activitãþiloreducative regionale ºi interjudeþeneal Ministerului Educaþiei Naþionale.

Peste 600 de elevi de laaproximativ 40 de unitãþide învãþãmânt din DrobetaTurnu Severin ºi dinjudeþul Mehedinþi, însoþiþide profesorii de religie auprezentat diverseprograme artistice înfiecare din cele douã zile,începând cu ora 15.00.Din partea Inspectoratului

ªcolar Judeþean Mehedinþia fost prezentã domniºoaraProf. Dana Sãftoiu,inspector de Religie, unuldintre organizatorii

evenimentului. De asemenea, alãturide cei mici au fost prezenþi ºi pãrinþiicare le-au împãrtãºit emoþia. În prima zi a festivalului, CentrulCultural “Sfântul Ioan Gurã de Aur”a rãsunat de glasul zurgãlãilor, al

colindelor tradiþionale româneºti,precum ºi al cântecelor de stea dinMehedinþi. Unele dintre acestea,prezentate cu însufleþire de tineriicolindãtori, încã pãstreazãelemente folclorice paleo-creºtine.A doua searã a colindelor a începutapoteotic printr-un minirecital deexcepþie susþinut de corul “VoxDunaris” al Liceului de Artã “I. ªt.Paulian”, sub bagheta dirijoralã adomnului Profesor Bãlã Viorel.

Au urmat alte grupuri de miciºi mari colindãtori din cuprinsuljudeþului Mehedinþi. Îmbrãcaþi înstraie populare naþionale aucolindat ºi au prezentat diversescenete având ca subiectNaºterea Domnului. La final, colinda le-a fostrãsplãtitã cu daruri din parteaCentrului Eparhial.

Page 4: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 4

În disperarea de a aduce banimai mulþi la bugetul stat, instituþiileguvernamentale controlate despecialiºtii PSD calcã totul în picioare. Astãzi vreau sã vã spun despreefectul pervers pe care îl are preþulde referinþã al gazelor naturale,stabilit de cãtre Agenþia Naþionalãpentru Resurse Minerale. Prin Ordinul 32 din 9.02.2018 alpreºedintelui ANRM preþul de referinþãal gazului natural la care se calculeazãredeventa datoratã de producãtorii degaze, este stabilitã în funcþie de preþulmediu de tranzacþionare al gazuluinatural afiºat pe site-ul hub-ului alesde ANRM, respectiv PEGAS CEGH DayAhead Market Single Day Select,VWAP/CEGHIX Central European GasHub AG (CEGH), pentru lunaanterioarã perioadei pentru care secalculeazã preþul de referinþã, în /MWh; Haideþi sã vedem ce înseamnãasta. România are 2 producãtorimari de gaze naturale, Romgaz ºiOMV Petrom, producãtori careîmpreunã deþin peste 90% din piaþãºi la care statul român este acþionar(majoritar la Romgaz ºi minoritar laOMV Petrom). Preþul mediu devânzare al gazului natural înRomânia în anul 2018 pânã acum,a fost de 90 lei/MWh în timp cemedia preþului de referinþã dinAustria stabilitã de ANRM peaceeaºi perioadã este de 121 lei/MWh, adicã preþul de referinþã estecu circa 30% mai mare decât preþulreal de vânzare în þarã al gazului.Practic statul român calculeazãredeventa datoratã de producãtori laun preþ mult mai mare decât cel real.

PSD arde românii la buzunare,urmeazã o iminentã scumpire majorã

a gazelor naturale cu peste 10% Dacã aþi crezut cã asta a fost tot vãînºelaþi. ªi impozitul pe venitulsuplimentar se doreºte a fi calculatela acelaºi preþ de referinþã. Deja în legea offshore, gazele dinMarea Neagrã vor fi taxate la aceastãreferinþã, iar mai nou, PSD doreºtesã taxeze ºi gazele din onshore la fel. Deci PSD, prin braþul armat al sãu,ANRM, doreºte sã calculeze toatetaxele ºi impozitele pentru gazeleromâneºti la preþul de vânzare alacestora în Austria. ANRM susþine ca piaþa bursierãromâneascã nu este dezvoltatãpentru a da un preþ de referinþã ºi cãexistã doar 2 producãtori ce dicteazãîn piaþã. I-aº întreba pe cei de laANRM, câþi producãtori are Austriaºi cine vinde gaze pe piaþa austriacã?Austria nu este producãtor de gazenaturale iar piaþa austriacã estedominatã de gazul rusesc al celorde la Gazprom. Deci ANRM nu agãsit alt lucru mai bun decât sã legetaxarea gazelor româneºti de preþulgazelor ruseºti din Austria.Codul fiscal spune cã taxele ºi impozitelese calculeazã la venitul realizat. Pãi dragã ANRM cum impui tu înpiaþã un preþ de referinþã care nu arenici o legãturã cu veniturile realizatede producãtori în România, decâtdacã conºtient nu vrei ca aceºtia sãcreascã preþurile? Nu plâng de mila companiilorproducãtoare, pentru cã îmi dauseama cã ele vor gãsi soluþia deieºire din acest impas, vor mãripreþul gazului în aºa fel încât sã fiela nivelul preþului de referinþã alANRM, respectând cu stricteþeCodul fiscal. În schimb stau sã mã întreb ce vorface românii? De ce trebuie ei sãsuporte incompetenþa unorguvernanþi care în disperarea de aaduce câþi mai mulþi bani la bugetulde stat, iau mãsuri contrar tuturorregulilor de piaþã ºi bun simþ?

Deci dragi români, PSD vãpregãteºte un cadou de MoºCrãciun, veþi plãti mai mult pentruîncãlzirea cu gaze naturale.

#Îndrãzneºte sã crezi în PSD!

Începând din luna ianuarie2019, Direcþia Judeþeanã SanitarãVeterinarã va avea posibilitatea dea efectua testele de laboratorprivind depistarea pestei porcineafricane la propriul laborator dinDrobeta Turnu Severin. Vestea afost data în cadrul ColegiuluiPrefectural de directorul DSVSAMehedinþi, dr. Irina Zoican. „Prin demersurile pe care le-amfãcut cãtre ANSVSA, începând cufinele lunii ianuarie vom putearealiza examenele de laboratorprivind pesta porcinã africanã lanivelul judeþului Mehedinþi, încadrul Laboratorului Sanitar-Veterinar, aºa încât scurtãm timpulde aflare a rezultatelor de la douã –trei zile, la douã – trei ore”, adeclarat dr. Irina Zoican, directorulexecutiv al DSVSA Mehedinþi.

Testele de pestã porcinã se potface la Severin

Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Mehedinþi vaavea posibilitatea, de luna viitoare sã facã testele pentru depistarea pesteiporcine africane chiar la Severin. În acest fel se va scurta considerabiltimpul de rãspuns la orice suspiciune de existenþã a cumplitei boli.

De obicei, probele de sânge luatede la porcii suspecþi de infestare cupesta porcinã africanã erau trimise,dupã prelevare, la Bucureºti ºirãspunsul venea în câteva zile. Înacest timp animalele suspecteputeau fi ucise preventiv. Acum,lucrurile se vor schimba radical.

„Farmecul zilelor de Crãciun sã vãînsufleþeascã ºi sã vã lumineze toatã fiinþa!

Bucuraþi-vã de adevãrata semnificaþie a acesteisãrbãtori alãturi de toþi cei pe care îi iubiþi!”

LA MULÞI ANI!

Liviu MAZILU,Senator PSD Mehedinþi

“De sfintele Sãrbãtori sãdeschidem uºa pentru oaspeþidragi, ºi inima pentru speranþã,

bucurie ºi luminã.Sã fim mai buni ºi sã privim

înainte cu încredere, ºtiind cãdacã avem credinþã, drumul din

faþa noastrã va fi presãrat cuîmpliniri.”

Deputat PSD Mehedinþi,Prof. Alina Teiº

LA MULÞI ANI!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 5

Activitatea – “Un Crãciunpentru Libertate” ºi-a propus sãmarcheze împlinirea a 29 de ani dela evenimentele din decembrie1989 ºi sã reaminteascã Sãrbãtorilede Iarnã aºa cum erau în perioadacomunistã. La activitate a participatun grup de elevi de la Colegiulªtefan Odobleja, însoþiþi de doamnaprofesor Tudosie Daniela. Managerul Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, prof. Drd. ChircuMariana Doiniþa, a precizat: “Este uneveniment pe care îl dedicãmsãrbatorilor de iarnã, dar are valenþemultiple, în sensul cã ideaevenimentului este sã punã înantitezã copilãria, obiceiurile ºitradiþiile de Crãciun dinainte de 1989ºi dupã 1989 ºi, bineînþeles, sãmarcãm hotarul dintre cele douã

Un Crãciunpentru

Libertate

epoci- cea aºa zisã de aur ºi epocade libertate a românilor, adicãdecembrie 1989. Elevii Colegiuluiªtefan Odobleja, vor avea astãziposibilitatea sã se exprime cu privirela ce ºtiu ei despre Revoluþie, cumtrãiesc ei sãrbãtorile de iarnã acum,iar noi, pe baza unor filmuleþe, darºi prin dialog cu ei, le vom povesticum erau sãrbãtorile în copilãrianoastrã, cum le aºteptam, cum

Moº Crãciun fusese pervertit înMoº Gerilã, pentru cã aºa se doreaîntr-un regim despotic, dar cu toateacestea, pentru cã limite erau ºi înceea ce priveºte darurile, dar ºi înceea ce privesc manifestãrile,tradiþiile, obiceiurile ºi manifestãrilenoastre, trãirile noastre erauaceleaºi. Ne bucuram ºi noi, ca ºiastãzi, de aceste sãrbãtori ºi, fiecare,în familia lui, fãcea tot ce putea ca

sã se simtã cât mai bine.Amintirile ºi nostalgiile de fiecaredatã ne nãpãdesc ºi, una pesteal ta, înþelegem cã datori tãpãrinþilor noºtri am avut ºi noicopilãrii fericite”. Generaþia de astãzi trebuie sãînþeleagã cã Regimul comunist afost o etapã din istoria naþionalãiar libertatea de astãzi s-a câºtigatcu sânge.

Centrul Cultural “NichitaStãnescu”, condus de managerulEmilia Mihãilescu, subordonatConsiliului Judeþean Mehedinþi,reprezintã o instituþie de referinþã, nunumai pentru judeþul nostru. Prinpaleta largã a activitãþilor, ºicomplexitatea “obiectului deactivitate” se înscrie cu succes înspaþiul cultural naþional, fie cãvorbim de pãstrarea, cercetareatradiþiilor populare, de promovareascriitorilor, dar ºi editarea lucrãriloracestora, de susþinerea reprezen-tanþilor artelor plastice, de sprijinireatinerelor ºi maturelor talente din

Centrul Cultural Mehedinþi –instituþie culturalã de referinþã

domeniul artei. Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”este o instituþie publicã de culturã, curol major în educaþia permanentã ºiridicarea nivelului de culturã pentru olargã categorie de persoane, de la tinerila adulþi, de la mediul urban la cel rural,cu atribuþii în organizareaînvãþãmântului cu profil artistic,desfãºurarea de evenimente culturale,promovarea tradiþiilor populare,desfãºurarea de proiecte culturale îndomeniul educaþiei cultural–artistic, alculturii tradiþionale, ºi nu în ultimulrând protejarea ºi promovareapatrimoniului cultural specific

judeþului Mehedinþi, dar ºinaþional. Din aceste motive un rolfoarte important este acordatde managerul EmiliaMihãilescu susþinerii limbiiromâne, a creeaþiilor înlimba românã, a culturiiromânilor de peste Dunãre,din Voievodina ºi ValeaTimocului. Pe acestconsiderent, sunt sprijinitefoarte multe proiecte aleromânilor, fie cã este vorbade festivaluri de poezie, de

editarea unor lucrãri ale acestora, prinorganizarea de dezbateri, simpozioane,în România ºi Serbia, la care participãscriitori de marcã, atât din judeþulMehedinþi, cât ºi din þarã, la careparticipã scriitori sârbi. “Drumuri de Spice” din Uzdin,organizat de scriitorul Vasile Barbu,ºi Festivalul Internaþional de Poezie“Sensul Iubirii” sunt elocvente înacest sens. Centrul Cultural “NichitaStãnescu” cuprinde Centrul deCreaþie, componentã ce se ocupã detot ceea ce are legãturã cu literatura,Secþia Arte – unde un colectiv de

profesori foarte buni iniþiazã copiii,tinerii ºi maturii pe cãile delocuºoare ce þin atât de artaspectacolului, fie cã vorbim de teatrusau de soliºti vocali ºi instrumentiºti,de dans, sau de picturã. Ansamblul Profesionist“Danubius”, Orchestra cu soliºtii ºidansatorii profesioniºti sunt foartecunoscuþi publicului larg, deoareceaceºtia de peste douãzeci de ani aufost prezenþi ºi au încântat publiculpe toate scenele, locale, naþionaleºi internaþionale, alãturi de numecelebre ale folclorului românesc.Trebuie amintite aici festivalurilefolclorice care fac fala judeþuluiMehedinþi, de atâþia de ani: “Munte,Munte Brad Frumos!”; ”Ponoare,Ponoare”, dar ºi Festivalul “Viei ºiVinului” de la Vînju Mare; “MarianaDrãguþ” la Prejna sau Festivalul“Plaiul Cloºanilor”, la Bala. Un eveniment de marcã,organizat anual de Centrul Cultural„Nichita Stãnescu”, îl reprezintã, deasemenea, Festivalul Internaþionalde Muzicã “Iulian Andreescu”, caºi editarea revistei de culturã ºitradiþii “Rãstimp”.

Biroul de presã

continuare în pag. 15

Page 5: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 5

Activitatea – “Un Crãciunpentru Libertate” ºi-a propus sãmarcheze împlinirea a 29 de ani dela evenimentele din decembrie1989 ºi sã reaminteascã Sãrbãtorilede Iarnã aºa cum erau în perioadacomunistã. La activitate a participatun grup de elevi de la Colegiulªtefan Odobleja, însoþiþi de doamnaprofesor Tudosie Daniela. Managerul Muzeului RegiuniiPorþilor de Fier, prof. Drd. ChircuMariana Doiniþa, a precizat: “Este uneveniment pe care îl dedicãmsãrbatorilor de iarnã, dar are valenþemultiple, în sensul cã ideaevenimentului este sã punã înantitezã copilãria, obiceiurile ºitradiþiile de Crãciun dinainte de 1989ºi dupã 1989 ºi, bineînþeles, sãmarcãm hotarul dintre cele douã

Un Crãciunpentru

Libertate

epoci- cea aºa zisã de aur ºi epocade libertate a românilor, adicãdecembrie 1989. Elevii Colegiuluiªtefan Odobleja, vor avea astãziposibilitatea sã se exprime cu privirela ce ºtiu ei despre Revoluþie, cumtrãiesc ei sãrbãtorile de iarnã acum,iar noi, pe baza unor filmuleþe, darºi prin dialog cu ei, le vom povesticum erau sãrbãtorile în copilãrianoastrã, cum le aºteptam, cum

Moº Crãciun fusese pervertit înMoº Gerilã, pentru cã aºa se doreaîntr-un regim despotic, dar cu toateacestea, pentru cã limite erau ºi înceea ce priveºte darurile, dar ºi înceea ce privesc manifestãrile,tradiþiile, obiceiurile ºi manifestãrilenoastre, trãirile noastre erauaceleaºi. Ne bucuram ºi noi, ca ºiastãzi, de aceste sãrbãtori ºi, fiecare,în familia lui, fãcea tot ce putea ca

sã se simtã cât mai bine.Amintirile ºi nostalgiile de fiecaredatã ne nãpãdesc ºi, una pesteal ta, înþelegem cã datori tãpãrinþilor noºtri am avut ºi noicopilãrii fericite”. Generaþia de astãzi trebuie sãînþeleagã cã Regimul comunist afost o etapã din istoria naþionalãiar libertatea de astãzi s-a câºtigatcu sânge.

Centrul Cultural “NichitaStãnescu”, condus de managerulEmilia Mihãilescu, subordonatConsiliului Judeþean Mehedinþi,reprezintã o instituþie de referinþã, nunumai pentru judeþul nostru. Prinpaleta largã a activitãþilor, ºicomplexitatea “obiectului deactivitate” se înscrie cu succes înspaþiul cultural naþional, fie cãvorbim de pãstrarea, cercetareatradiþiilor populare, de promovareascriitorilor, dar ºi editarea lucrãriloracestora, de susþinerea reprezen-tanþilor artelor plastice, de sprijinireatinerelor ºi maturelor talente din

Centrul Cultural Mehedinþi –instituþie culturalã de referinþã

domeniul artei. Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”este o instituþie publicã de culturã, curol major în educaþia permanentã ºiridicarea nivelului de culturã pentru olargã categorie de persoane, de la tinerila adulþi, de la mediul urban la cel rural,cu atribuþii în organizareaînvãþãmântului cu profil artistic,desfãºurarea de evenimente culturale,promovarea tradiþiilor populare,desfãºurarea de proiecte culturale îndomeniul educaþiei cultural–artistic, alculturii tradiþionale, ºi nu în ultimulrând protejarea ºi promovareapatrimoniului cultural specific

judeþului Mehedinþi, dar ºinaþional. Din aceste motive un rolfoarte important este acordatde managerul EmiliaMihãilescu susþinerii limbiiromâne, a creeaþiilor înlimba românã, a culturiiromânilor de peste Dunãre,din Voievodina ºi ValeaTimocului. Pe acestconsiderent, sunt sprijinitefoarte multe proiecte aleromânilor, fie cã este vorbade festivaluri de poezie, de

editarea unor lucrãri ale acestora, prinorganizarea de dezbateri, simpozioane,în România ºi Serbia, la care participãscriitori de marcã, atât din judeþulMehedinþi, cât ºi din þarã, la careparticipã scriitori sârbi. “Drumuri de Spice” din Uzdin,organizat de scriitorul Vasile Barbu,ºi Festivalul Internaþional de Poezie“Sensul Iubirii” sunt elocvente înacest sens. Centrul Cultural “NichitaStãnescu” cuprinde Centrul deCreaþie, componentã ce se ocupã detot ceea ce are legãturã cu literatura,Secþia Arte – unde un colectiv de

profesori foarte buni iniþiazã copiii,tinerii ºi maturii pe cãile delocuºoare ce þin atât de artaspectacolului, fie cã vorbim de teatrusau de soliºti vocali ºi instrumentiºti,de dans, sau de picturã. Ansamblul Profesionist“Danubius”, Orchestra cu soliºtii ºidansatorii profesioniºti sunt foartecunoscuþi publicului larg, deoareceaceºtia de peste douãzeci de ani aufost prezenþi ºi au încântat publiculpe toate scenele, locale, naþionaleºi internaþionale, alãturi de numecelebre ale folclorului românesc.Trebuie amintite aici festivalurilefolclorice care fac fala judeþuluiMehedinþi, de atâþia de ani: “Munte,Munte Brad Frumos!”; ”Ponoare,Ponoare”, dar ºi Festivalul “Viei ºiVinului” de la Vînju Mare; “MarianaDrãguþ” la Prejna sau Festivalul“Plaiul Cloºanilor”, la Bala. Un eveniment de marcã,organizat anual de Centrul Cultural„Nichita Stãnescu”, îl reprezintã, deasemenea, Festivalul Internaþionalde Muzicã “Iulian Andreescu”, caºi editarea revistei de culturã ºitradiþii “Rãstimp”.

Biroul de presã

continuare în pag. 15

Page 6: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

*Deºtepþii ãºtia care auimpresia cã þin în mânã frâiele þãriiau ajuns într-un hal fãrã de hal.Nãvligul de la Cotroceaua Mov, caretunã ºi fulgerã contra penalilor dinPSD ºi care, pe de altã parte, nu-ºilasã soaþa sã depunã mãrturie laParchet într-unul din numeroaseledosare penale cu care s-au...procopsit în urma traficului cucase fãcute din meditaþii sau dinmama ei de treabã din ce le-or fi fãcut,s-a apucat sã practice stilul epistolar,trimiþându-i coanei Viorica Dãncilãdeja douã scrisori, prin care sperã s-o convingã fie sã plece acasã cuguvernul ei cu tot, fie sã aplice liniade guvernare care-i convine lui.Bãtãlia se dã pe eventuala ordonanþãcu amnistia ºi graþierea, pe careoamenii lui Dragnea vor sã o dea înurmãtoarea perioadã. * De ce-l frãmântã atât de tarechestiunea amnistiei ºi graþierii peIohannis ºi pe ciracii sãi din aºa-zisa Opoziþie, am putea înþelegedoar în varianta (absolut cretinã!)cã-i preocupã doar soarta luiDragnea. Cã de o asemenea legear putea beneficia din plin inclusivei ºi oamenii lor, se pare cã nimeninu e dispus sã bage de seamã acestlucru. Altminteri, practica graþieriiºi amnistiei este curentã în oricestat care se pretinde democratic.Chiar fostul preºedinte alRomâniei, Nicolae Ceauºescu,obiºnuia sã graþieze, o datã la câþivaani, în preajma unor evenimente/aniversãri importante pe cei care seîncadrau legal în respectiveledecrete. Nu mai vorbesc despre

Mizerii de sfârºit de an...faptul cã asemenea gesturi declemenþã ºi generozitate, cunotabile valenþe educative, erau denaturã a aduce ºi foarte multãpopularitate celui care le fãcea, înspeþã, ºefului statului, indiferentcare ar fi fost el. Dar te pui cu toatecapetele-n colþuri dotate cu fãlcirumegãtoare de bazalt?! * Cum spuneam, numitul KlausWerner Iohannis a adoptat, mai nou,tactica expedierii de scrisoripremierului României, fiindcã, de,Bucureºti sunt o metropolã uriaºã ºi,a o parcurge de la un palat al Puterii laaltul îþi ia timp, nu glumã. Bãi, neaCaisã, noi înþelegem cã tãlicã vrei sãresuscitezi un gen literar, cel epistolar(cândva glorios), sugrumat azi deInternet ºi de telefonia mobilã, daraceastã delicatã operaþiune este (artrebui) rezervatã unor persoane caresã cunoascã, mãcar în parte,subtilitãþile acestei minunate limbi, cao comoarã, pe care o vorbim. Or,dumnealui o morfãie precum o cismãumplutã pe jumãtate cu apã ºi mâl.Sau cu apã mâloasã, dacã vã place... * Dar, dinspre zona ciraciloriohanniºti, apar niºte înregistrãrisinistre, niºte dialoguri întreprocurori absolut incredibile, careevidenþiazã mizeria moralã ºiprofesionalã în care se scaldã nupuþini ocupanþi ai funcþiei deprocuror, o funcþie de mareresponsabilitate pentru asigurareaunui climat sãnãtos necesar uneijustiþii echitabile, adevãrate, care sãnu permitã salvarea infractoriloradevãraþi, dar nici privarea delibertate a oamenilor nevinovaþi. Or,

la noi, ca urmare a efectelor nociveinduse în actul de justiþie deexistenþa protocoalelor, meseria deprocuror a fost serios compromisã,fiind la ordinea zilei cazuri în careorice novice poate deschide, dacãvor muºcheþii lui, un dosar deurmãrire penalã unor cetãþeni a cãrorculoare a ochilor nu îi este pe plac.Sau pentru inculparea cãroraprimesc ordine precise dinspre zonapoliticului. ªi ne mai mirãm, fariseic,cã mai nimeni nu are încredere sauchiar nu mai dã doi bani pe justiþia

româneascã!. * Dar mizerii similare se practicã ºipe la case (de presã!) mult mai mari.A se vedea cazul prestigiosului, nu-iaºa, cotidian francez „Le Figaro”.Care, la adãpostul unui aºa-zisinterviu mamut cu venerabilul fostpreºedinte al României, Ion Iliescu,a pus în gura acestuia afirmaþiiincredibile, pe care omul nu le-a fãcutniciodatã, menite exclusiv sãdiscrediteze partidul de guvernãmânt,PSD, ºi pe preºedintele acestuia, LiviuDragnea. Mãi dragã, dar de când

discreditarea lui nea Livake Dragneaa devenit o mizã internaþionalã?Poftim? Ce mari interese a ajuns sãderanjeze acest teleormãnean – eadevãrat, antipatic! – încît s-a simþitnevoia sã fie deplasate echipecomplexe, mixte, de ziariºti, agenþi(insuficient) acoperiþi ºi politicienitrecuþi de mai mulþi ani pe banca derezerve? Ne lãmureºte cineva? Pentrucã eu, unul, m-am cam plictisit ca,de fiecare datã când apare vreunsubiect mai... înþepat, toate degeteleacuzatoare sã fie îndreptate cãtre

Dragnea. Nu cã i-am plânge de milã,departe de noi aceastã tentaþie, dar,pur ºi simplu, modul în care problemaDragnea este abordatã ajunge sã neinsulte inteligenþa ce ne-a mai rãmas. * Nu ºtim ce ne va aduce anulcare vine. În ceea ce mã priveºte,nu mi-aº dori decât sã fie ceva mairelaxat, mai blând decât cel pe carene pregãtim sã-l încheiem.Sãrbãtori fericite, atât cât esteposibil, ºi LA MULÞI ANI, iubiþicititori! Al dumneavoastrã, cu drag,Bibicul (p.cf. Eugen Mãicãneanu)

Page 7: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

*Deºtepþii ãºtia care auimpresia cã þin în mânã frâiele þãriiau ajuns într-un hal fãrã de hal.Nãvligul de la Cotroceaua Mov, caretunã ºi fulgerã contra penalilor dinPSD ºi care, pe de altã parte, nu-ºilasã soaþa sã depunã mãrturie laParchet într-unul din numeroaseledosare penale cu care s-au...procopsit în urma traficului cucase fãcute din meditaþii sau dinmama ei de treabã din ce le-or fi fãcut,s-a apucat sã practice stilul epistolar,trimiþându-i coanei Viorica Dãncilãdeja douã scrisori, prin care sperã s-o convingã fie sã plece acasã cuguvernul ei cu tot, fie sã aplice liniade guvernare care-i convine lui.Bãtãlia se dã pe eventuala ordonanþãcu amnistia ºi graþierea, pe careoamenii lui Dragnea vor sã o dea înurmãtoarea perioadã. * De ce-l frãmântã atât de tarechestiunea amnistiei ºi graþierii peIohannis ºi pe ciracii sãi din aºa-zisa Opoziþie, am putea înþelegedoar în varianta (absolut cretinã!)cã-i preocupã doar soarta luiDragnea. Cã de o asemenea legear putea beneficia din plin inclusivei ºi oamenii lor, se pare cã nimeninu e dispus sã bage de seamã acestlucru. Altminteri, practica graþieriiºi amnistiei este curentã în oricestat care se pretinde democratic.Chiar fostul preºedinte alRomâniei, Nicolae Ceauºescu,obiºnuia sã graþieze, o datã la câþivaani, în preajma unor evenimente/aniversãri importante pe cei care seîncadrau legal în respectiveledecrete. Nu mai vorbesc despre

Mizerii de sfârºit de an...faptul cã asemenea gesturi declemenþã ºi generozitate, cunotabile valenþe educative, erau denaturã a aduce ºi foarte multãpopularitate celui care le fãcea, înspeþã, ºefului statului, indiferentcare ar fi fost el. Dar te pui cu toatecapetele-n colþuri dotate cu fãlcirumegãtoare de bazalt?! * Cum spuneam, numitul KlausWerner Iohannis a adoptat, mai nou,tactica expedierii de scrisoripremierului României, fiindcã, de,Bucureºti sunt o metropolã uriaºã ºi,a o parcurge de la un palat al Puterii laaltul îþi ia timp, nu glumã. Bãi, neaCaisã, noi înþelegem cã tãlicã vrei sãresuscitezi un gen literar, cel epistolar(cândva glorios), sugrumat azi deInternet ºi de telefonia mobilã, daraceastã delicatã operaþiune este (artrebui) rezervatã unor persoane caresã cunoascã, mãcar în parte,subtilitãþile acestei minunate limbi, cao comoarã, pe care o vorbim. Or,dumnealui o morfãie precum o cismãumplutã pe jumãtate cu apã ºi mâl.Sau cu apã mâloasã, dacã vã place... * Dar, dinspre zona ciraciloriohanniºti, apar niºte înregistrãrisinistre, niºte dialoguri întreprocurori absolut incredibile, careevidenþiazã mizeria moralã ºiprofesionalã în care se scaldã nupuþini ocupanþi ai funcþiei deprocuror, o funcþie de mareresponsabilitate pentru asigurareaunui climat sãnãtos necesar uneijustiþii echitabile, adevãrate, care sãnu permitã salvarea infractoriloradevãraþi, dar nici privarea delibertate a oamenilor nevinovaþi. Or,

la noi, ca urmare a efectelor nociveinduse în actul de justiþie deexistenþa protocoalelor, meseria deprocuror a fost serios compromisã,fiind la ordinea zilei cazuri în careorice novice poate deschide, dacãvor muºcheþii lui, un dosar deurmãrire penalã unor cetãþeni a cãrorculoare a ochilor nu îi este pe plac.Sau pentru inculparea cãroraprimesc ordine precise dinspre zonapoliticului. ªi ne mai mirãm, fariseic,cã mai nimeni nu are încredere sauchiar nu mai dã doi bani pe justiþia

româneascã!. * Dar mizerii similare se practicã ºipe la case (de presã!) mult mai mari.A se vedea cazul prestigiosului, nu-iaºa, cotidian francez „Le Figaro”.Care, la adãpostul unui aºa-zisinterviu mamut cu venerabilul fostpreºedinte al României, Ion Iliescu,a pus în gura acestuia afirmaþiiincredibile, pe care omul nu le-a fãcutniciodatã, menite exclusiv sãdiscrediteze partidul de guvernãmânt,PSD, ºi pe preºedintele acestuia, LiviuDragnea. Mãi dragã, dar de când

discreditarea lui nea Livake Dragneaa devenit o mizã internaþionalã?Poftim? Ce mari interese a ajuns sãderanjeze acest teleormãnean – eadevãrat, antipatic! – încît s-a simþitnevoia sã fie deplasate echipecomplexe, mixte, de ziariºti, agenþi(insuficient) acoperiþi ºi politicienitrecuþi de mai mulþi ani pe banca derezerve? Ne lãmureºte cineva? Pentrucã eu, unul, m-am cam plictisit ca,de fiecare datã când apare vreunsubiect mai... înþepat, toate degeteleacuzatoare sã fie îndreptate cãtre

Dragnea. Nu cã i-am plânge de milã,departe de noi aceastã tentaþie, dar,pur ºi simplu, modul în care problemaDragnea este abordatã ajunge sã neinsulte inteligenþa ce ne-a mai rãmas. * Nu ºtim ce ne va aduce anulcare vine. În ceea ce mã priveºte,nu mi-aº dori decât sã fie ceva mairelaxat, mai blând decât cel pe carene pregãtim sã-l încheiem.Sãrbãtori fericite, atât cât esteposibil, ºi LA MULÞI ANI, iubiþicititori! Al dumneavoastrã, cu drag,Bibicul (p.cf. Eugen Mãicãneanu)

actualitateOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 7

Preºedintele ALDE DrobetaTurnu-Severin, senatorul IonuþSibinescu, este de pãrere cã AlianþaVestului, anunþatã în aceastãsãptãmânã de primarii din Cluj,Timiºoara, Arad ºi Oradea, ar trebuisã fie analizatã amãnunþit la nivelnaþional, nu doar sã fie contestatã.Liderul ALDE Drobeta Turnu-Severinsusþine cã „orice demers, fie cã e lanivel local, fie cã e la nivel central,prin care sunt atrase resurse pentruca localitãþile sã se modernizezetrebuie sã fie vãzut drept ooportunitate”. „Pentru ca România sã se dezvolte,iar localitãþile din þara noastrã sãreducã decalajul faþã de alte stateeuropene, orice iniþiativã care poatesã contribuie la acest deziderat estebinevenitã. Orice demers, fie cã e lanivel local, fie cã e la nivel central,prin care sunt atrase resurse pentruca localitãþile sã se modernizezetrebuie sã fie vãzut drept ooportunitate. Nu ascund faptul cã mi-aº dori, dacã s-ar realiza un asemeneaproiect regional, ca Drobeta Turnu–Severin sã participe, alãturi decelelalte municipii ºi de ce nulocalitãþi din regiunea Olteniei, lacrearea unei asemenea alianþe caresã ajute la dezvoltarea oraºului. Dacãaceste proiecte vor aduce finanþarepentru dezvoltarea localitãþilor, atunciele ar trebui luate în calcul”, a spusIonuþ Sibinescu, într-o postare pepagina sa de Facebook. Totodatã, liderul ALDE subliniazã cã

„Orice iniþiativã care poate sãcontribuie la dezvoltarea localitãþilor

din România este binevenitã”

Preºedintele ALDE Drobeta Turnu-Severin, Ionuþ Sibinescu, despreAlianþa Vestului: „Orice iniþiativã care poate sã contribuie la

dezvoltarea localitãþilor din România este binevenitã”aceste alianþe nu sunt o idee rea pentrudezvoltarea localã ºi regionalã. „Astfelde asocieri, alianþe pot fi ºi un semnalcãtre investitori români sau strãini cãreprezintã o piaþã mai mare. Oasemenea asociere poate fi de succesdacã poate sã atragã niºte investiþii”,mai spune Ionuþ Sibinescu. Senatorul ALDE atrage atenþia cã „oproblemã în privinþa Alianþei Vestuluiapare din cauza participanþilor.Dincolo de izul politic al acesteiAlianþe (doar primari PNL), regãsescºi o ipocrizie în acest demers. De ce?Pentru cã zona de Vest a fost, pânãacum, cea mai mare beneficiarã aalocãrilor de la nivel central îninfrastructurã, spre exemplu”. În acelaºi timp, Ionuþ Sibinescuspune cã „iniþiativa mi se pare cãreprezintã dovada cea mai clarã aincapacitãþii politice a conducerii PNL.În vreme ce primarii lor aºteaptãproiecte ºi susþinere, alãturi depromovarea unei agende constructivepentru dezvoltarea României,conducerea PNL se rezumã doar la„Jos Puterea”. Acþiunile PNL-uluiurmãresc doar distrugerea adversarilorprin orice metodã”. Sãptãmâna aceasta a fost lansatãAlianþa Vestului, un parteneriat lansatîn aceastã sãptãmânã de primarii dinTimiºoara, Cluj-Napoca, Arad ºiOradea, care a stârnit dezbateri,laude, dorinþe de raliere, dar ºipolemici, unii mergând inclusiv pânãla acuzaþia de intenþie de „rupere aRomâniei”.

Sãptãmâna aceasta estesãptãmâna cadourilor iar liberaliiau demarat campania „Am venitsã dãruim”. PNL Mehedinþi, prin

organizaþia de femei ºi cea detineret, va desfãºura o serie de

acþiuni caritabile pentru copiiimai puþin norocoºi din

Drobeta Turnu Severin. “Noi credem în puterea exempluluiºi considerãm cã ºi alþii ar putea sãne ia exemplul pentru ca mai multepersoane, tineri sau mai în vârstã, sãse poatã bucura de aceste sãrbãtoride iarnã”, a declarat domnul CîrjanDaniel, viceprimarul liberal almunicipiului, în cadrul conferinþei depresã þinutã luni, 17.12.2018  “Este o mare bucurie pentru noi sãputem oferi un mic ajutor în prag desãrbãtori. Sãptãmâna trecutã am fostla centrul de plasament Sf. Nicodimdin Gura Vãii, unde sunt 14 bãieþi ºiam încercat sã ducem puþin dinspiritul Crãciunului. De aceastã datãOFL Mehedinþi a ales sã mergem laCentrul Maternal Sf. Ana, de pe stradaOltului, sã le ducem bunuri necesaremãmicilor cu probleme lor cât ºi

Acþiuni caritabile:Campania „Am venit sã dãruim”

micuþilor ºi de a le împãrtãºi bucuriaCrãciunului. Adevãrata bucurie aCrãciunului o gãsim când suntemalãturi de semenii noºtri. Crãciunulnu are vârstã iar bucuria de Crãciuntrebuie trãitã de toþi copii, tineri ºivârstnici laolaltã” a declarat doamnaªurcã Daniela Prim-vicepreºedinteOFL Mehedinþi  „Vom continua sãptãmâna aceastacampania „Am venit sã dãruim” la:Centrul Multifuncþional pentru Tineriiîn Dificultate, Complexul de ServiciiSociale pentru Copii, Centrul dePrimire în Regim de Urgenþã, Centrulde Primire în Regim de Urgenþã pentruCopii Strãzii. Ne-am gândit cã nu arexista bucurie mai mare decât sãdãruim un brad cu tot ce þine dedecorarea acestuia (globuri, instalaþie,dulciuri) pentru cã pomul de iarnã estecel care aduce bucurie în case ºi îi uneºtepe toþi în zilele de sãrbãtoare, aºa cãne-am gândit cã ar fi o mare bucurie ºipentru copii mai puþin favorizaþi cãtrecare ne îndreptãm” a declarat StelaConstantinescu, Prim-vicepreºedinteOFL Drobeta Turnu Severin.

Biroul de presã

Cu prilejul Sfintelor Sãrbãtoride Crãciun ºi Anul Nou,

primiþi din partea Primaruluicomunei Vlãdaia calde urãri

de sãnãtate ºi belºug încasele dumneavoastrã,alãturi de tradiþionalul

LA MULÞI ANI!

Primar Viorel SPUZÃ

Page 8: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

Comitetul Director Judeþeanal Partidului Naþional LiberalMehedinþi s-a întrunit vineri searãîntr-o ºedinþã festivã de final de an,în care s-a fãcut bilanþul activitãþii peanul 2018, dar s-au discutat ºi temeimportante pentru anul viitor, în care

Partidul Naþional Liberal Mehedinþi a fãcut bilanþul activitãþii pe anul 2018

vor avea loc douã rânduri de alegeri. De asemenea, s-a probat ºiregulamentul în ceea ce priveºtemembrii de partid care s-au înscrisîn cursa internã pentru un post deconsilier local sau judeþean. „Este o întâlnire a Comitetului

Director Judeþean, practic toþi aleºiilocali ºi preºedinþii de organizaþii dinjudeþ sunt invitaþi la o întâlnire de finalde an, o întâlnire festivã, dar ºi deanalizã a activitãþii a partiduluiNaþional Liberal-filiala Mehedinþi peanul 2018. Voi supune votuluiComitetului Director Judeþean ºiregulamentul cu privire la alegerile lacandidaþii care s-au înscris sau carese vor înscrie în cursa internã pentrualegerile locale din 2020, vom discutadespre organizarea pentru alegerileeuroparlamentare din mai 2019 ºipentru alegerile prezidenþiale de lasfâºitul anului viitor”, a declaratdeputatul Virgil Popescu,preºedintele PNL Mehedinþi. Liberalii vor sã obþinã un scorbun la alegerile de anul viitor, astfelcã încã de la începutul anului viitor

va începe o activitate intensã întoate organizaþiile din teritoriu. Întâlnirea are scopul de a analizaanul 2018, sã vedem ce a fost bine,ce a fost rãu în activitatea PartiduluiNaþional Liberal, atât activitateapoliticã din cadrul organizaþiilor câtºi activitatea administrativã a aleºilorlocali. De asemenea, este ooportunitate pentru noi de a discutafoarte serios planul de activitãþipentru anul 2019, având în vederecã avem douã rânduri de alegeri.Obligaþia noastrã este sã fimaproape unii de alþii astfel încât laurmãtoarele alegeri sã obþinem unscor bun pentru Partidul NaþionalLiberal. Reuºita PNL-ului în alegerieste extrem de importantã întrucâtPSD-ul trebuie sã plece acasã.

Uniunea Artiºtilor Plasticidin România (UAP), fi lialaMehedinþi, în colaborare cu PalatulCulturii “Teodor Costescu” aorganizat „Salonul Anual de Artã”.

Salonul Anual de Artã s-a deschis pentru publicul severineanSalonul Anual de Artã al Uniunii Artiºtilor Plastici Mehedinþi a debutat

vineri dupã-amiazã, sub semnul sãrbãtorilor.Este o expoziþie reprezentativã a artiºtilor severineni din toate

generaþiile ºi, în acelaºi timp, un semn al sãrbãtorilor de iarnã

Vernisajul a avut loc vineri, 14decembrie, la Palatul Culturii“Teodor Costescu”, în foaierul Sãlii”Virgil Ogãºanu”. “Este o expoziþie care se

organizeazã în fiecare an, este otradiþie de 13 ani. Expun artiºti dinSeverin ºi din þarã, colaboratori ºiprieteni ai artiºtilor noºtri. Îngeneral expun lucrãri de picturã,dar avem ºi graficã ºi sculpturã,sunt artiºti care fac parte dingeneraþii foarte diferite”, a spus DanCepeºi, preºedintele UAPMehedinþi. A devenit deja o tradiþie ca în lunadecembrie sã aibã loc Salonulanual de artã vizualã din DrobetaTurnu Severin, cu lucrãrile unorbinecunoscuþi artiºti severinenicontemporani. Acest evenimenteste o modalitate sãrbãtoreascãprin care Uniunea Artiºtilor Plastici(UAP) – filiala Mehedinþi sedesparte de anul vechi ºi îlîntâmpinã cu bucurie ºi speranþã pe

cel nou, 2019. „Suntem bucuroºi ºi onoraþi sãgãzduim astfel de evenimente.Colaboararea noastrã cu UniuneaArtiºtlor Plastici este una constatãºi extrem de beneficã pentru ceicare iubesc frumosul ºi arta înoraºul nostru. Ne bucurãm cãartiºtii plastici severineni alegaceastã relaþie frumoasã cu PalatulCulturii ºi expun în sãlile noastre.Expoziþia este deschisã în aceastãperioadã ºi invit pe toþi cei careiubesc arta plasticã sã vinã pentrucã au ce sã vadã, pot admira artiºtiplastici diferiþi, expresii remarcabilecare mai ales în aceastã perioadãde sãrbãtori este un plus sufletescºi spiritual pentru noi toþi”, adeclarat Sorin Vidan, managerulPalatului Culturii Teodor Costescu.

eveniment OBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 8

Crãciunul este acea Sãrbãtoare minunatã care nedã putere sã fim mai buni, mai generoºi ºi maicurajoºi. Sã îndraznim sã visãm ºi sã sperãm maimult, sã credem cu tãrie cã anul ce va începe va fimai rodnic ºi mai fericit.Crãciun Fericit ºi un An Nou mai bun!

Virgil Popescu,Deputat PNL Mehedinþi

Sãrbãtori fericite!Sã aveþi parte de multã cãldurã în

suflet ºi în casã, bucurie în inimã ºimultã sãnãtate ºi putere de muncã.Ca de obicei, sã ne adunãm în jurulbradului alãturi de familie ºi de ceidragi, sã lãsãm lumina Crãciunului

sã ne pãtrundã în case ºi sã nebucurãm de magia sãrbãtorilor.

LA MULÞI ANI!Dragoº Tarniþã,

Director Executiv APM Mehedinþi

Page 9: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

Comitetul Director Judeþeanal Partidului Naþional LiberalMehedinþi s-a întrunit vineri searãîntr-o ºedinþã festivã de final de an,în care s-a fãcut bilanþul activitãþii peanul 2018, dar s-au discutat ºi temeimportante pentru anul viitor, în care

Partidul Naþional Liberal Mehedinþi a fãcut bilanþul activitãþii pe anul 2018

vor avea loc douã rânduri de alegeri. De asemenea, s-a probat ºiregulamentul în ceea ce priveºtemembrii de partid care s-au înscrisîn cursa internã pentru un post deconsilier local sau judeþean. „Este o întâlnire a Comitetului

Director Judeþean, practic toþi aleºiilocali ºi preºedinþii de organizaþii dinjudeþ sunt invitaþi la o întâlnire de finalde an, o întâlnire festivã, dar ºi deanalizã a activitãþii a partiduluiNaþional Liberal-filiala Mehedinþi peanul 2018. Voi supune votuluiComitetului Director Judeþean ºiregulamentul cu privire la alegerile lacandidaþii care s-au înscris sau carese vor înscrie în cursa internã pentrualegerile locale din 2020, vom discutadespre organizarea pentru alegerileeuroparlamentare din mai 2019 ºipentru alegerile prezidenþiale de lasfâºitul anului viitor”, a declaratdeputatul Virgil Popescu,preºedintele PNL Mehedinþi. Liberalii vor sã obþinã un scorbun la alegerile de anul viitor, astfelcã încã de la începutul anului viitor

va începe o activitate intensã întoate organizaþiile din teritoriu. Întâlnirea are scopul de a analizaanul 2018, sã vedem ce a fost bine,ce a fost rãu în activitatea PartiduluiNaþional Liberal, atât activitateapoliticã din cadrul organizaþiilor câtºi activitatea administrativã a aleºilorlocali. De asemenea, este ooportunitate pentru noi de a discutafoarte serios planul de activitãþipentru anul 2019, având în vederecã avem douã rânduri de alegeri.Obligaþia noastrã este sã fimaproape unii de alþii astfel încât laurmãtoarele alegeri sã obþinem unscor bun pentru Partidul NaþionalLiberal. Reuºita PNL-ului în alegerieste extrem de importantã întrucâtPSD-ul trebuie sã plece acasã.

Uniunea Artiºtilor Plasticidin România (UAP), fi lialaMehedinþi, în colaborare cu PalatulCulturii “Teodor Costescu” aorganizat „Salonul Anual de Artã”.

Salonul Anual de Artã s-a deschis pentru publicul severineanSalonul Anual de Artã al Uniunii Artiºtilor Plastici Mehedinþi a debutat

vineri dupã-amiazã, sub semnul sãrbãtorilor.Este o expoziþie reprezentativã a artiºtilor severineni din toate

generaþiile ºi, în acelaºi timp, un semn al sãrbãtorilor de iarnã

Vernisajul a avut loc vineri, 14decembrie, la Palatul Culturii“Teodor Costescu”, în foaierul Sãlii”Virgil Ogãºanu”. “Este o expoziþie care se

organizeazã în fiecare an, este otradiþie de 13 ani. Expun artiºti dinSeverin ºi din þarã, colaboratori ºiprieteni ai artiºtilor noºtri. Îngeneral expun lucrãri de picturã,dar avem ºi graficã ºi sculpturã,sunt artiºti care fac parte dingeneraþii foarte diferite”, a spus DanCepeºi, preºedintele UAPMehedinþi. A devenit deja o tradiþie ca în lunadecembrie sã aibã loc Salonulanual de artã vizualã din DrobetaTurnu Severin, cu lucrãrile unorbinecunoscuþi artiºti severinenicontemporani. Acest evenimenteste o modalitate sãrbãtoreascãprin care Uniunea Artiºtilor Plastici(UAP) – filiala Mehedinþi sedesparte de anul vechi ºi îlîntâmpinã cu bucurie ºi speranþã pe

cel nou, 2019. „Suntem bucuroºi ºi onoraþi sãgãzduim astfel de evenimente.Colaboararea noastrã cu UniuneaArtiºtlor Plastici este una constatãºi extrem de beneficã pentru ceicare iubesc frumosul ºi arta înoraºul nostru. Ne bucurãm cãartiºtii plastici severineni alegaceastã relaþie frumoasã cu PalatulCulturii ºi expun în sãlile noastre.Expoziþia este deschisã în aceastãperioadã ºi invit pe toþi cei careiubesc arta plasticã sã vinã pentrucã au ce sã vadã, pot admira artiºtiplastici diferiþi, expresii remarcabilecare mai ales în aceastã perioadãde sãrbãtori este un plus sufletescºi spiritual pentru noi toþi”, adeclarat Sorin Vidan, managerulPalatului Culturii Teodor Costescu.

eveniment OBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 8

Crãciunul este acea Sãrbãtoare minunatã care nedã putere sã fim mai buni, mai generoºi ºi maicurajoºi. Sã îndraznim sã visãm ºi sã sperãm maimult, sã credem cu tãrie cã anul ce va începe va fimai rodnic ºi mai fericit.Crãciun Fericit ºi un An Nou mai bun!

Virgil Popescu,Deputat PNL Mehedinþi

Sãrbãtori fericite!Sã aveþi parte de multã cãldurã în

suflet ºi în casã, bucurie în inimã ºimultã sãnãtate ºi putere de muncã.Ca de obicei, sã ne adunãm în jurulbradului alãturi de familie ºi de ceidragi, sã lãsãm lumina Crãciunului

sã ne pãtrundã în case ºi sã nebucurãm de magia sãrbãtorilor.

LA MULÞI ANI!Dragoº Tarniþã,

Director Executiv APM Mehedinþi

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 9

Bãgatã cu forþa într-un rãzboipolitic, financiar ºi diplomatic, agitatãºi dezbinatã moralmente de cãtrepreºedinte, triumfãtoare prin încãvalorile ei spirituale, dar ostracizatã pînãla anularea drepturilor ºi demnitãþiicivice, neputincioasã în a-ºi impunesuveranitatea asupra birocraþiei U.E. ºicizmei americane, constrînsã în a-ºirestrînge prezenþa politicã ºi spiritualãîn lume, România se aflã acum la mînaºi îndemîna tiranilor U.E., la mînacorupþilor autohtoni, orientaþi spreforme de guvernare absolutiste, nuconstituþionale, eminamente suspuºiintereselor proprii, dominaþi cu fidelitatede interese strãine, ce au dus la fataladescreºtere a sentimentului naþional ºila expansiunea corupþiei la vîrf.Înaintarea în sînul acestui fenomen,urmatã de o tragicã prãbuºire în gol aRomâniei, a devenit paradoxul generical preºedinþilor ºi guvernelor româneºtipostdecembriste, care au lãrgit cuminuþiozitate breºa. „Eroii” corupþiei, epopeea laºitãþii,proiectatã ironic în sînul poporuluiromân, confuza aventurã democraticã,aridele petece de libertate, intrigile ºicomploturile, chiar asasinatele politice,despre care vorbeam în editorialul„Morþi suspecte ale ultimului sfert deveac politic românesc”, deziluziile ºidecrepitudinea care au cuprinssocietatea româneascã dupã loviturade stat din decembrie 1989, sãrãcia,instalatã odatã cu ideea de revoltã,violenþa, erorile, ororile, viciul ºi abuzulclasei politice, exploatarea poporului,iatã tot atîtea etape ale cãderii în gol,neîncheiatã încã. Dintre toate, corupþiaa strivit speranþa de mai bine aromânului, corupþia fecundã ºibolºevizatã, rezultatã în urmacãsãtoriei celor douã mari instituþii,

Un hingher care a hãituit poporulD.N.A. ºi S.R.I., fiecare în parte, lãsîndfãrã rãspuns întrebãrile: Cînd vor reveni la normallucrurile în România? De ce atîta ticãloºie la vîrf, de ceatîta suferinþã în mulþime, de ce atîtafals în democraþia româneascã? Cum a fost posibilã supunereacolectivã? De ce românii îºi sînt atît destrãini unii altora? De ce a dispãrut în trecut mirificalume a moralei individuale ºicolective?

De ce ne-am pricopsit cu unpreºedinte de o insuportabilã falsitateºi cruzime, care a ales inconfortulmarelui revoltat pe propriul popor, unpreºedinte care scruteazã cu rictuszeflemitor poporul?

De ce ne-am ales cu scena aceastapoliticã depravatã, unde rãzboaiele facdeliciul aceloraºi actoraºi burtoºi ºisedentari, dotaþi cu o insidioasa setede torturã a cetãþeanului?

Pe mãsurã ce românul s-a obiºnuitcu derutantele dispersii, ºi-a acceptattacit fastuoasa decadenþã. A acceptatdictatori democraþi, fãrã scrupule. Încentrul acestei construcþii se situeazãcu pregnanþã figura sumbruluipersonaj Luluþa - torþionar modern,acum eºuatã în propriile „reziduurimenajere”, pe punctul de a fi eliminatãdin joc, dar, care a domnit cu dispreþnemãrginit peste o armatã de servitoriºi peste poliþia secretã, þinîndu-leatenþia treazã pentru orice gest deslãbiciune, manifestat de cineva înanturajul sãu. Nu mai pot continuape acest ton de dezamãgire colectivã,ºi am sã vã întreb cu obiºnuita-miironie amarã, burlescã, chiardezarmantã, dacã vã era dor defabricantul de falºi doctori în diferiteºtiinþe, politrucul izmenar cuacademie la scarã. Iatã, miercuri, 12decembrie, s-a întors! Gabriel Oprea,zis ºi „interesul naþional”, a fost alespreºedinte al U.N.P.R., în cadrulConferinþei Naþionale Extraordinarã.Aºa sînt parveniþii. Nulitãþile politice!Îi dai afarã pe uºã ºi întrã din nou pefereastrã! Ãsta ca ãsta, dar conformcãrei proceduri i s-a permis lui HansKlem, Ambasadorul S.U.A. laBucureºti, sã participe la ºedinþa dealegere a conducerii C.S.M.,

organism, care imediat dupãînfiinþate s-a lãsat violat, controlat ºicondus de „soþii” S.R.I. ºi D.N.A.?Alegerea Liei Savonea, judecãtorindependent (deloc pe placul luiIohannis, prezent ºi el cu un discurspatetic, citit ºcolãreºte de pe fiþuicã),poate însemna sfîrºitul influenþeibinomului în C.S.M., poate ºi oconsolidare a independenþei Justiþiei.Sperãm. Pentru cã, pînã acum afuncþionat optim strategia: Muºcã numuºcã, bagã-l la cuºcã, dacã ne stãîn drum! Cu asta ºi-a hrãnit Koveºiorgoliile! Klovnul a lãudat-o cu oriceprilej, dar mã rog, acum, cînddosarele penale ale Luluþei curg pebandã rulantã, îl întreb eu, cum e cususþinerea infractorilor de rang înalt?Cît de bine îi prinde imunitateaabsolutã acestui chiriaº de cacaode la Cotroceni, mãscãriciul celmare al mafiei politice! În loc sã analizeze în ConsiliuluiSuprem de Apãrare a Þãrii (C.S.A.T.)situaþia de la graniþa de Vest a Þãrii,unde niºte trãdãtori acþioneazã pentruruperea Transilvaniei, K lovnul asuspendat ªedinþa C.S.A.T., carepotrivit unor surse, s-ar fi blocat ladiscuþiile despre bugetele serviciilor.Valter Cojman scrie: „Nazistul vreasã se dea bani mai mulþi la servicii,ca sã poatã frauda alegerile de anulviitor. Nu degeaba s-a pozat cu gloataaia de generali S.R.I.. Cu toþii ºtim cãSTS-ul are posibilitatea de a fraudavotul. A spus-o M.R.U.. Serviciiletrebuie sã primeascã bani ºi maipuþini pentru cã trebuie reformate ºirestructurate... România are mai mulþiangajaþi la servicii decât S.U.A...,ceea ce demonstreazã cã Româniaeste un stat securist”. Nu-i aºa cã acum aþi înþeles de ceKlaus n-a umblat dupã ghiocei prinpãdurile þãrii, ci doar v-a prostit culozinca „România lucrului binefãcut”? Lupta împotriva corupþie a fosto aburealã ieftinã, care a dat þara lumiiinterlope spre folosinþã ºiadministrare. Aºa s-a nãscut statulparalel mafiot, antinaþional ºiantiromânesc al lui Bãsescu, Koveºi,Lazãr ºi Iohannis, sub ochii vigilenþiai cuplului S.R.I. ºi D.N.A., cãsãtoriþiîn secretul protocoalelor. Aºteptãmdecizia C.C.R., care se tot amînã, prin

care va fi semnat certificatul de decesal maleficei relaþii dintre S.R.I. ºiD.N.A.!, însã avînd în vedere cã oparte a C.C.R. aparþine unei perioadedictatoriale bãsiste, nu ne putemaºtepta la o îngropãciune ºi la unAmin-Amin! Dorim de la luptãtoriiîmpotriva corupþiei soluþii ºi îndosarele grele, cu prejudicii imense,cum ar fi: Bechtel, Microsoft,E.A.D.S., privatizãri frauduloase,defriºãri ilegale sau incendiulpremeditat de la Colectiv, prin careKlovnul a dat jos un guvern! Cumîndrãzneºte Klaus sã spere cã maipoate fi credibil pentru electorat?Preºedinþia înseamnã moralitate! SauKlovnul ãsta mincinos ºi arogant secrede deasupra valorilor morale, decare doar teoretic face uz? Spunmincinos pentru cã, deºi amendat cu2.000 de lei de Consiliul Naþionalpentru Combaterea Discriminãrii,care a decis cu 5 voturi la 4 cã liderulde la Cotroceni a folositdiscriminatoriu termenul „penali”, ela susþinut vizibil ipocrit ºi arogant înfaþa ziariºtilor cã n-a primit nicioamendã! Vedem astfel cã, moralitãþiisale i s-a rupt elasticul din cauzagreutãþii penale! Supãrat pe românica „vãcarul pe sat”, Klaus este oinsultã la adresa democraþiei ºisocietãþii româneºti! N-a fost delocNoul Mesia aºa cum se auto-anunþase, ci un hingher care a hãituitpoporul ºi a mîngîiat penajulcucuvelelor. N-a mutat munþii din loc,dar nici nu i-a pãzit! Grav mi se parefaptul cã o parte a generaþiei tinere acãzut în plasa ideologiei securisto-bolºevice promovatã pe conductaColdea/Koveºi-Iohannis. De neîngãduit ºi nemeritatã soartãpentru poporul român! Cumnemeritatã a fost mutarea moaºtelorSfintei Filofteia în aceeaºi încãpere cutrãdãtorii neamului, muritorii de rînd,strãinii de neamul românesc, Mihai-Vitezã ºi Ana de Bourbon... Cum sãgãzduieºti sub acelaºi acoperiºmoaºtele unui sfînt viu în ceruri cuniºte morþi de duzinã, cu trãdãtorulcare a dat þara pe mîna comuniºtilor!Bunul Dumnezeu sã-i înþeleagã!

continuare în numãrul urmãtor

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Page 10: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 10

Revolta româneascã împotriva dublei mãsuri a Comisiei Europene (3)Aºa cum am precizat ºi cu prilejul rostirii „discursului de cinci minute”al actualului prim-ministru al României de la Parlamentul European,când adevãrul este spus cu demnitate, apartenenþa la vreoformaþiune politicã sau de altã facturã a vocii care îl rosteºte are maipuþinã importanþã, scopul real fiind slujirea interesului naþional. Este ºicazul discursurilor de la Parlamentul European susþinute de MariaGrapini, al analizei pertinente a Ramonei Mãnescu, prin care ademonstrat ipocrizia Occidentului ºi a explicat unde este, cu adevãrat,marea corupþie din Uniunea Europeanã, cã aceasta nu este înRomânia, aºa cum vor sã arate unii ºi alþii, ci în þãri precum Germania

sau Olanda dar ºi discursul europarlamentarului Emilian Pavel dindata de 26 noiembrie 2018, prin care aminteºte cã la 1 ianuarie 2010a expirat clauza de salvgardare inclusã în Tratatul de aderare aRomâniei la Uniunea Europeanã care se impunea Mecanism deCooperare ºi Verificare (M.C.V.). De la acea data, M.C.V. nu mai arebaza legalã, iar România, la fel ca restul statelor membre U.E. aredreptul de a accede la spaþiul Schengen. În cele ce urmeazã vãsupunem atenþiei punctual de vedere al celor trei europarlamentariromâni, lãsând la aprecierea Mãriei Sale cititorul sã tragã concluziilepe care le crede de cuviinþã. (Redacþia ART-EMIS)

Redacþia Art-emis - www.art-emis.ro

Din pãcate, aceste cazuri decorupþie ºi de încãlcare a legislaþieieuropene nu vizeazã doar bãncile.Este foarte proaspãt în memorieExemplul GasGate, care a legatGazprom de Germania prin preþuripreferenþiale la gaz pentru unii ºiîmpovãrarea altora. Investigaþia a fostcondusã de DG Competition,concluzionatã în 2018, ºi estedovadã vie a modului în care practiciilegale afecteazã ºi securitateaenergeticã a Europei, nu doareficientã luptei împotrivaterorismului. ªi cum multe dintreaceste dosare implicã Rusia, fie cãeste vorba de bani negri sau de gaz,nu mai trebuie sã ne mirãm deputernicã influenþã a Moscovei îninteriorul U.E. Sutele de miliarde deeuro transferate dintr-un cont în altul,gazul vândut mai ieftin celui puternicºi mai scump celui mai slab - toateacestea nu doar cã vulnerabilizeazãprofund un continent întreg ci ºicumpãrã bunãvoinþa, voturi sauînchid în mod fericit anchete.

Regulile sã fie egale pentru toþi Cei care trag ponoasele sunt cei maimici, simpli cetãþeni sau stateeuropene mai puþin influente. Dacãvrem ca proiectul european sã aibãun viitor solid, regulile trebuie sã fieegale pentru toþi ºi în practicã, nu doarpe hârtie. România are un interesprofund în a susþine proiectuleuropean pentru cã bunãstarearomânilor depinde în mare mãsurãde succesul U.E. Tocmai de aceeaRomânia ºi românii au o voce legitimãîn a cere încetarea stigmatizãriiartificiale a þãrii noastre ºi abordareacu curaj a marilor dosare care sestrâng de ani buni ºi stau sub cheiela Bruxelles, Berlin, Amsterdam sauParis. Românii poate îºi fac rãusinguri. ªtim cã România are încãdestule probleme de rezolvat pe planintern pentru a deveni un bun partenerextern. Cu toþii trebuie sã fimconºtienþi de aceastã realitate ºi maiales sã facem paºii necesari în sensulrezolvãrii problemelor. Însã efortultrebuie sã ne aparþinã ºi nu trebuiesã vinã din exterior. În acelaºi timp,sutele de miliarde de euro spãlate,subminarea siguranþei energetice aEuropei sau sabotarea lupteiîmpotriva terorismului fac rãu ºiromânilor ºi celorlalþi 480 demilioane de europeni. Este momentulca zgomotul artificial al discuþiilorfalse sã înceteze ºi sã fie abordateproblemele cu adevãrat grave, carecompromit întreagã construcþieeuropeanã”[3].Emilian Pavel - „Nu vreau caþara mea, membrã a UniuniiEuropene, sã aibã statutul deslugã în faþa nimãnui,

indiferent cã se numeºteMerkel, Macron, Juncker sauTimmermans” „[...] Începând cu 2010, Românianu mai are nicio obligaþie juridicã faþãde M.C.V., aºa cã vã rog frumos sãîmi indicaþi în baza cãrui articol dinTratat încã acest MCV existã? Vreausã îmi spuneþi ce cadru legal stã înspatele acestui mecanism astãzi, în2018? În acest Raport, de aceastãdatã, Comisia Europeanã ºi-a depãºitcu mult prerogativele pe care le areprin Tratatele ºi acordurile europene.Oricum dvs. nu aveþi competenþã dea institui astfel de mecanismediscreþionar pentru doar douã state.Ar trebui, dacã va place atât de multacest mecanism ºi este atât deeficient sã fie valabil pentru toate cele28 de state, în curând 27. Faptul cã aþi solicitat ca Româniasã nu aplice legile votate aleParlamentului naþional ºi validate deCurtea Constituþionalã este oingerinþã directã ºi inacceptabilã înordinea constituþionalã a unui statmembru. Dumneavoastrã aþi avutprin acest Raport o imixtiune directãîn chestiuni ce þin exclusiv desuveranitatea Statului român. Aveþiîn Raport menþiuni care vizeazãdirect persoane. ªi mã refer aici laprocedeul de numire a ºefuluiD.N.A., doamna Florea, undesolicitaþi încetarea acestei numiri,deºi nu s-a pronunþat în finalpreºedintele României. Mai solicitaþisuspendarea procedeului deînlãturare a procurorului general,deºi acesta respectã toate regulileºi a fost organizat de cãtre ministrulJustiþiei, punct cu punct, cum scrieîn lege. Deci, iatã, apãraþi o persoanãºi o discreditaþi pe cealaltã. Esteinacceptabil ca României sã i sesolicite astfel de lucru, ºi Germanieinu, având în vedere cã în Germania

a fost demis procurorul generaldupã o singurã zi pentru cã l-a criticatpe ministrul german al Justiþiei. Cumvã explicaþi domnilor aceastã dublãmãsurã? ªi repet, vreau un rãspunsferm la aceastã întrebare.Toate Legile Justiþiei respectãcadrul ºi limitele constituþionale Acest lucru dvs nu îl respectaþi. Esteinacceptabil cã reprezentanþiiComisiei sã dea dispoziþii C.S.M., pecare de altfel l-aþi ºi lãudat în luareadumneavoastrã de cuvânt, ºi sã îisolicitaþi declanºarea înlocuiriiconducerii Inspecþiei Judiciare, când,ºtiþi cã reacþie dupã ce aþi publicatacest M.C.V., C.S.M. v-a rãspunsprintr-o scrisoare în care spune cã înfelul urmãtor: « noi am solicitatînfiinþarea acestei Inspecþii Judiciareºi am solicitat-o exact pentru agaranta independenþa magistraþilor ».Cum explicaþi rãspunsul dat deC.S.M., dupã ce aþi publicat acestraport, arãtând practic cã într-un felminþiþi. M.C.V. recomandãsuspendarea Legilor Justiþiei, pentrucã ar încãlca independenþa justiþiei.În realitate, C.S.M., garantulindependenþei Justiþiei, susþine cã încadrul procedurilor privind adoptareaLegilor Justiþiei C.S.M. a avut oatitudine pozitivã, formulândnumeroase propuneri menite sãîmbunãtãþeascã reglementãrilelegale în domeniu, multe dintreacestea fiind de altfel însuºite înprocesul legislativ. Dvs. cereþireluarea acestui proces ºi cereþi oimplicare mai puternicã a C.S.M.,ºi iatã ce ne spune C.S.M.: cã înacest proces care a stat la bazaacestor modificãri au jucat un rolimportant, au amendat aceste legiºi foarte multe dintre propunerilelor au fost acceptate. Se contrazic.

[3] vezi https://www.dcnews.ro/rezolutie-pe-impotriva-romaniei-mega-scandalurile-d e - c o r u p t i e - c a r e - s e - a s c u n d - r a m o n a - m a n e s c u - e - m o m e n t u l - s a -inceteze_623878.html[4] https://www.stiripesurse.ro/emilian-pavel-europarlamentar-psd-nu-vreau-ca-ara-mea-sa-aiba-statutul-de-sluga-in-fa-a-nimanui-indiferent-ca-merkel-macron-juncker-sau-timmermans_1303805.html

continuare în pagina 16

Page 11: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 10

Revolta româneascã împotriva dublei mãsuri a Comisiei Europene (3)Aºa cum am precizat ºi cu prilejul rostirii „discursului de cinci minute”al actualului prim-ministru al României de la Parlamentul European,când adevãrul este spus cu demnitate, apartenenþa la vreoformaþiune politicã sau de altã facturã a vocii care îl rosteºte are maipuþinã importanþã, scopul real fiind slujirea interesului naþional. Este ºicazul discursurilor de la Parlamentul European susþinute de MariaGrapini, al analizei pertinente a Ramonei Mãnescu, prin care ademonstrat ipocrizia Occidentului ºi a explicat unde este, cu adevãrat,marea corupþie din Uniunea Europeanã, cã aceasta nu este înRomânia, aºa cum vor sã arate unii ºi alþii, ci în þãri precum Germania

sau Olanda dar ºi discursul europarlamentarului Emilian Pavel dindata de 26 noiembrie 2018, prin care aminteºte cã la 1 ianuarie 2010a expirat clauza de salvgardare inclusã în Tratatul de aderare aRomâniei la Uniunea Europeanã care se impunea Mecanism deCooperare ºi Verificare (M.C.V.). De la acea data, M.C.V. nu mai arebaza legalã, iar România, la fel ca restul statelor membre U.E. aredreptul de a accede la spaþiul Schengen. În cele ce urmeazã vãsupunem atenþiei punctual de vedere al celor trei europarlamentariromâni, lãsând la aprecierea Mãriei Sale cititorul sã tragã concluziilepe care le crede de cuviinþã. (Redacþia ART-EMIS)

Redacþia Art-emis - www.art-emis.ro

Din pãcate, aceste cazuri decorupþie ºi de încãlcare a legislaþieieuropene nu vizeazã doar bãncile.Este foarte proaspãt în memorieExemplul GasGate, care a legatGazprom de Germania prin preþuripreferenþiale la gaz pentru unii ºiîmpovãrarea altora. Investigaþia a fostcondusã de DG Competition,concluzionatã în 2018, ºi estedovadã vie a modului în care practiciilegale afecteazã ºi securitateaenergeticã a Europei, nu doareficientã luptei împotrivaterorismului. ªi cum multe dintreaceste dosare implicã Rusia, fie cãeste vorba de bani negri sau de gaz,nu mai trebuie sã ne mirãm deputernicã influenþã a Moscovei îninteriorul U.E. Sutele de miliarde deeuro transferate dintr-un cont în altul,gazul vândut mai ieftin celui puternicºi mai scump celui mai slab - toateacestea nu doar cã vulnerabilizeazãprofund un continent întreg ci ºicumpãrã bunãvoinþa, voturi sauînchid în mod fericit anchete.

Regulile sã fie egale pentru toþi Cei care trag ponoasele sunt cei maimici, simpli cetãþeni sau stateeuropene mai puþin influente. Dacãvrem ca proiectul european sã aibãun viitor solid, regulile trebuie sã fieegale pentru toþi ºi în practicã, nu doarpe hârtie. România are un interesprofund în a susþine proiectuleuropean pentru cã bunãstarearomânilor depinde în mare mãsurãde succesul U.E. Tocmai de aceeaRomânia ºi românii au o voce legitimãîn a cere încetarea stigmatizãriiartificiale a þãrii noastre ºi abordareacu curaj a marilor dosare care sestrâng de ani buni ºi stau sub cheiela Bruxelles, Berlin, Amsterdam sauParis. Românii poate îºi fac rãusinguri. ªtim cã România are încãdestule probleme de rezolvat pe planintern pentru a deveni un bun partenerextern. Cu toþii trebuie sã fimconºtienþi de aceastã realitate ºi maiales sã facem paºii necesari în sensulrezolvãrii problemelor. Însã efortultrebuie sã ne aparþinã ºi nu trebuiesã vinã din exterior. În acelaºi timp,sutele de miliarde de euro spãlate,subminarea siguranþei energetice aEuropei sau sabotarea lupteiîmpotriva terorismului fac rãu ºiromânilor ºi celorlalþi 480 demilioane de europeni. Este momentulca zgomotul artificial al discuþiilorfalse sã înceteze ºi sã fie abordateproblemele cu adevãrat grave, carecompromit întreagã construcþieeuropeanã”[3].Emilian Pavel - „Nu vreau caþara mea, membrã a UniuniiEuropene, sã aibã statutul deslugã în faþa nimãnui,

indiferent cã se numeºteMerkel, Macron, Juncker sauTimmermans” „[...] Începând cu 2010, Românianu mai are nicio obligaþie juridicã faþãde M.C.V., aºa cã vã rog frumos sãîmi indicaþi în baza cãrui articol dinTratat încã acest MCV existã? Vreausã îmi spuneþi ce cadru legal stã înspatele acestui mecanism astãzi, în2018? În acest Raport, de aceastãdatã, Comisia Europeanã ºi-a depãºitcu mult prerogativele pe care le areprin Tratatele ºi acordurile europene.Oricum dvs. nu aveþi competenþã dea institui astfel de mecanismediscreþionar pentru doar douã state.Ar trebui, dacã va place atât de multacest mecanism ºi este atât deeficient sã fie valabil pentru toate cele28 de state, în curând 27. Faptul cã aþi solicitat ca Româniasã nu aplice legile votate aleParlamentului naþional ºi validate deCurtea Constituþionalã este oingerinþã directã ºi inacceptabilã înordinea constituþionalã a unui statmembru. Dumneavoastrã aþi avutprin acest Raport o imixtiune directãîn chestiuni ce þin exclusiv desuveranitatea Statului român. Aveþiîn Raport menþiuni care vizeazãdirect persoane. ªi mã refer aici laprocedeul de numire a ºefuluiD.N.A., doamna Florea, undesolicitaþi încetarea acestei numiri,deºi nu s-a pronunþat în finalpreºedintele României. Mai solicitaþisuspendarea procedeului deînlãturare a procurorului general,deºi acesta respectã toate regulileºi a fost organizat de cãtre ministrulJustiþiei, punct cu punct, cum scrieîn lege. Deci, iatã, apãraþi o persoanãºi o discreditaþi pe cealaltã. Esteinacceptabil ca României sã i sesolicite astfel de lucru, ºi Germanieinu, având în vedere cã în Germania

a fost demis procurorul generaldupã o singurã zi pentru cã l-a criticatpe ministrul german al Justiþiei. Cumvã explicaþi domnilor aceastã dublãmãsurã? ªi repet, vreau un rãspunsferm la aceastã întrebare.Toate Legile Justiþiei respectãcadrul ºi limitele constituþionale Acest lucru dvs nu îl respectaþi. Esteinacceptabil cã reprezentanþiiComisiei sã dea dispoziþii C.S.M., pecare de altfel l-aþi ºi lãudat în luareadumneavoastrã de cuvânt, ºi sã îisolicitaþi declanºarea înlocuiriiconducerii Inspecþiei Judiciare, când,ºtiþi cã reacþie dupã ce aþi publicatacest M.C.V., C.S.M. v-a rãspunsprintr-o scrisoare în care spune cã înfelul urmãtor: « noi am solicitatînfiinþarea acestei Inspecþii Judiciareºi am solicitat-o exact pentru agaranta independenþa magistraþilor ».Cum explicaþi rãspunsul dat deC.S.M., dupã ce aþi publicat acestraport, arãtând practic cã într-un felminþiþi. M.C.V. recomandãsuspendarea Legilor Justiþiei, pentrucã ar încãlca independenþa justiþiei.În realitate, C.S.M., garantulindependenþei Justiþiei, susþine cã încadrul procedurilor privind adoptareaLegilor Justiþiei C.S.M. a avut oatitudine pozitivã, formulândnumeroase propuneri menite sãîmbunãtãþeascã reglementãrilelegale în domeniu, multe dintreacestea fiind de altfel însuºite înprocesul legislativ. Dvs. cereþireluarea acestui proces ºi cereþi oimplicare mai puternicã a C.S.M.,ºi iatã ce ne spune C.S.M.: cã înacest proces care a stat la bazaacestor modificãri au jucat un rolimportant, au amendat aceste legiºi foarte multe dintre propunerilelor au fost acceptate. Se contrazic.

[3] vezi https://www.dcnews.ro/rezolutie-pe-impotriva-romaniei-mega-scandalurile-d e - c o r u p t i e - c a r e - s e - a s c u n d - r a m o n a - m a n e s c u - e - m o m e n t u l - s a -inceteze_623878.html[4] https://www.stiripesurse.ro/emilian-pavel-europarlamentar-psd-nu-vreau-ca-ara-mea-sa-aiba-statutul-de-sluga-in-fa-a-nimanui-indiferent-ca-merkel-macron-juncker-sau-timmermans_1303805.html

continuare în pagina 16

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 11

Social-democraþii auanunþat cã este nevoie de unmoment zero pentru politicienii dinsocietatea româneascã. Esteprobabil vorba de politicienii penaliºi care s-au sãturat sã se mai ducãºi la puºcãrie. Unii spun cã sistemulde justiþie este unul denaturat ºi carear fi în slujba unui stat paralel sau aunor puteri oculte interne sauexterne. Vocile care cer un momentzero pentru corupþie în þara noastrãs-au înmulþit. Zilele trecute a vorbitºi fostul premier Cãlin PopescuTãriceanu. Acesta s-a trezit recent cuun dosar penal în poalã ºi chiar cuimunitatea aproape ridicatã de cãtrecolegii sãi de coaliþie, dacã nu erasã fie amânat votul pe ultima sutãde metri. Dragnea este tãticulordonanþei privind amnistia ºigraþierea. Este ºi printre principaliibeneficiari, dar nu numai el este. Darva putea sã devinã în sfârºit premieral þãrii ºi sã nu mai conducã dinumbrã pe toþi imbecilii. Asftel se vaputea pune singur în fruntea lor. Saupoate cã s-a obiºnuit cu un premiermarionetã ºi gândeºte la un proiectmult mai amplu, adicã ºefia statului. Graþiere vrea ºi ºeful baronilordin þarã: Marian Opriºan. Mai vreagraþiere ºi chiar de urgenþã: DariusVâlcov de la Olt. Consilierulpremierului are o condamnarebabanã pe capul sãu ºi este musaica pânã de Anul Nou sã sereproducã Guvernarea ºi sã deanaºtere unei ordonanþe care sã îi

ªtefan Bãeºiu

Au nevoie penalii de un moment zero la 29 de ani de la Revoluþie?ierte pe toþi de pãcate. Esteadevãrat cã vor profitafoarte mulþi de actulrespectiv, poate ºi uniicare nu meritã ºi cãrorajustiþia nu le-a fãcut onedreptate. Mai vrea acum graþiereºi amnistie ºi CãlinPopescu Tãriceanu. Poatecã nici lui Iohannis nu i-ar strica aºa ceva. ªi maisunt zeci, sute ºi poatechiar mii de politiceni carevor ºi ei sã le fie iertatepãcatele chiar de pelumea aceasta. Vor fi atât de curaþi,încât se va putea ºterge totul cuburetele. E adevãrat cã vor rãmânecu vilele, cu amantele, cumadagascarele ºi cu brazilienele.Aaa, ºi fostul primar al Constanþei,Radu Mazãre va putea sã revinã înþarã din Madagascar ºi sã se bucureºi el de momentul zero. ªi Elena Udrea ºi tanti Bica vorputea sã o ia ºi ele de la zero. Maisunt ºi prin puºcãrii care aºteaptãmomentul de purificare naþionale.Vor fi un mare zero de þarã. De ce nuva fi un nou moment zero ºi pestecinci ani? Cine garanteazã acestlucru, cã vor mai apãrea politicienicu probleme penale care vor dori sãscape de ele ºi vor propune din nouo legislaþie iertãtoare? Ce spuneþi de celebrul SebiGhiþã? Va scãpa ºi el de toate relede pe lume. Implicit vor scãpa ºi

magistraþii corupþi de legea maiblândã ºi toatã lumea care a avutsau va avea probleme. Va fi unmoment de slãbiciune a justiþiei decare va profita tot poporul, pemãsura faptelor. Diferenþa va fi cãplebea va rãmâne cum a fost, iarpoliticenii ºi potentaþii vor pãstravilele, amantele, proprietãþile,privilegiile, serviciul la stat ºi altetichete de vacanþã ºi bonuri demasã sau afacerile subterane. România nu poate scãpa demomentul zero pe care îl viseazãtoþi politicienii în frunte cu LiviuDragnea, pesedistul ºef. Cine nuvrea sã îi fie ºtearsã fapta rea saupenalã cu buretele ºi sã poatãcandida din nou ºi sã se bucureprecum un prunc de beneficiiledemocraþiei laxe, aproape laxative?

Transformãm democraþiaromâneascã într-o diareeprelungitã. Nu ne va mirosi delocbine: nici nouã, nici celor de afarã.Noroc de patrioþi: Dragnea i-acomandat lui Iordache o plângerepenalã pe numele lui Iohannis.ªeful statului, Adormilã, a spus cãRomânia nu e pregãtitã sã preiaºefia Consiliului UE. Adicã, înviziunea lui Dragnea, Iohannis ºi-a trãdat þara. Poate va beneficia ºiIohannis de amnistie ºi de graþiere,dacã îi va face Iordache plângere.Sau cum va funcþiona momentulzero? Va fi pentru toþi sau se dã ºiãsta în funcþie de partid ºi deapartenenþa politicã. Scapã ºiIliescu? Se ºterge ºi la AdrianNãstase? κi fac toþi penalii igiena?

Page 12: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 12

Cum bine se vede, AnulCentenarului i-a gãsit pe români multmai dezbinaþi decât oricând în istoriasa multimilenarã. Evenimenteleextreme petrecute în lunile august ºidecembrie ale veacului al douãzecileaau marcat pentru veºnicie NaþiaRomânã: 1 Decembrie 1918, 23august 1939, 23 august 1944, 25Decembrie 1989, cãrora le putemadãuga ºi recentul 1 Decembrie alanului 2018.Retrospectivã centenarãSecolul trecut a cioplit în cartea depiatrã a Neamului Românesc atâtvictorii, cât ºi înfrângeri: PrimulRãzboi Mondial (pentru România1916-1919), realizarea RomânieiMari de la 1 Decembrie 1918,semnarea infamului Pact Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939 (pânãastãzi, nereclamat oficial deRomânia), rapturile teritoriale aleanului 1940 (Basarabia, nordulBucovinei, Þinutul Herþa, nord-vestulTransilvaniei ºi Cadrilaterul), AlDoilea Rãzboi Mondial (pentruRomânia 1941-1945) cu mârºavatrãdare a infantilului iresponsabilMihai-Vitezã de la alt 23 august1944, când încã soarta rãzboiului nuera definitiv decisã, act urmat decotropirea Þãrii de cãtre ArmataRoºie. La Conferinþa de la Ialta din 4-11 februarie 1945 dintre F.D.Roosevelt (S.U.A.), WinstonChurchill (Marea Britanie) ºi I.V.Stalin (U.R.S.S.) s-a hotãrât nouaîmpãrþire a lumii. A urmat platatrãdãtorului cu Ordinul „Ïîáåäà” ºinumirea alogenilor la conducereaRomâniei. Excesul de zel dovedit deaceºtia s-a manifestat prin asasinareasau aruncarea în temniþe a eliteiintelectuale ºi a .ofiþerimii române. Laordinal Tãtucului de la Kremlin s-a

Ce conþin scrisorile lãsate de Bush sr.orchestrat mascarada proceselor aºazisului „Tribunal al poporului”(imitaþie localã a Tribunalului de laNürnberg), comiterea mãcelului celorpatru din „Lotul Antonescu” cubinecuvântarea nemijlocitã a aceluiaºi„Nevoiaº al minþii” care a trãdat înrepetate rânduri þara ºi poporulromân. Dar Mareºalul luptãtor pentruReÎntregirea a ceea ce fuseseRomânia Mare - cãruia nu i s-apermis sã aibã nici mãcar unmormânt - a devenit o legendã. ªi culegendele nu te poþi lupta, nu poþi sãle învingi, nici sã le distrugi nu poþi!Ele sunt veºnice.În zilele de 2 ºi 3 decembrie 1989,George H.W. Bush, al 41-leapreºedinte al S.U.A. ºi MihailGorbaciov, secretarul General alP.C.U.S., s-au întâlnit la Maltaprecum predecesorii lor la Ialta, undeau hotãrât nu doar viitorul omenirii,ci ºi lichidarea lui Nicolae Ceauºescu,pusã în practicã de serviciile secreteale mai multor state, cu complicitateatrãdãtorilor din interiorul României.Printre altele, atunci, la Malta, cei doiau declarat:George H.W. Bush: „Lumeapãrãseºte o epocã ºi pãºeºte într-alta nouã. Suntem la începutul unuilung drum spre o erã a pãcii.Ameninþarea cu forþa, neîncrederea,lupta ideologicã ºi psihologicãtrebuie sã aparþinã toate trecutului”(Parole, parole... - n.a.).Mihail Gorbaciov: „L-am asiguratpe Preºedintele Statelor Unite cã nuvoi începe niciodatã un rãzboiîmpotriva S.U.A.”. (Se adevereºtecã niciodatã nu trebuie sã spui„niciodatã!” - n.a.)George H.W. Bush: „Putem realizao pace durabilã transformândrelaþiile Est-Vest într-o cooperarede duratã. Acesta este viitorul pecare Preºedintele Gorbaciov ºi cumine l-am început chiar aici, înMalta” (Parole, parole... de care,dupã ce a deschis ochii, s-a dezisînsuºi Gorbaciov - n.a.).Aºa cum s-a vãzut, de declaraþiiledin 1989 ale celor doi s-a alespraful, iar umanitatea a involuatdramatic.Ultima dorinþã ºi scrisorile luiGeorge H.W. Bush

Se spune cã, blestemul ucideriiconducãtorilor unei naþii ar dura 100de ani. Coincidenþã sau nu, sâmbãtã,1 Decembrie 2018, în Ziua Naþionalãºi a Centenarului Unirii României separe cã blestemul lui Ceauºescu n-aaºteptat centenarul, precum niciplecarea congelatului de la Versoix.Timpul n-a mai avut rãbdare, i-aajuns mai repede din urmã ºi pe ex-regele de decor, ºi pe George HerbertWalker Bush, chemaþi la soroculjudecãþii supreme. Dacã nemeritataparadã a „Ïîáåä-istului” beteag l-aaºezat pe rãposat în necropola pe careo necinsteºte cu însãºi prezenþasicriului „regal”, surse demne deîncredere au publicat pe Twitterinformaþia cã înainte cu câteva ore deplecarea în cãlãtoria astralã, fostulpreºedinte american a încredinþat ex-generalului defector Mihai Pacepacinci plicuri sigilate în care se aflã câteun bilet olograf cu ultima sa dorinþãexprimatã prin mesajul: „Come here,urgently!” (Veniþi la mine, urgent!).Numele destinatarilor sunt, în ordine: Mihail Gorbaciov, Ion Iliescu, EmilConstantinescu, Traian Bãsescu ºiKlaus Werner Iohannis. Conºtienþi cãdurata ajungerii la destinatari depindede funcþionarea serviciile poºtaleinternaþionale, a Poºtei FederaþieiRuse, a Poºtei Române ºi a voinþeiCelui de Sus, sã le spunemadresanþilor ºi comisionarului: Drumbun, cale bãtutã ºi cât mai grabnicã!Documente ale trãdãriiÎntorcându-mã la retrospectivacentenarã, reamintesc dedocumentului trãdãrii numit„Declaraþia de la Budapesta” pentruAutonomia Transilvaniei din varaanului 1989, semnatã de: ex-regele-trãdãtor Mihai, VladimirTismãneanu, Neagu Djuvara,Eugen Ionesco, Paul Goma, VirgilIerunca, Monica Lovinescu, BujorNedelcovici ºi alte Iude, urmat înanul 2018, Anul CentenaruluiRomâniei Mari, de „ediþia revãzutã,adãugitã a celui din ’89, care aumbrit Ziua Naþionalã a României.Printre semnatari, ca ºi în cazulprecedent, nume „consacrate” aledefãimãrii României: Tokes Laszlo,Gabriel Andreescu, SmarandaEnache, Eckstein Kovacs Peter,

Molnar Gusztav, Lucian NastasãKovacs, Szilagyi Zsolt, SabinGherman, Bakk Miklos, MariusTabacu, Kolumban Gabor, SandorKrisztina, Bodo Barna, Toro Tibor,Mircea Toma, Ovidiu Pecican,Cristian Pârvulescu. ªi pentru eichemarea lui Bush sr. pentru ceicinci „cavaleri ai apocalipsei” dindecembrie ’89 este la fel de valabilã.Ca sã scape ei de noi...În cei 29 de ani scurºi de la pactul-complot Bush-Gorbaciov ºisângeroasa decembriadã din Românias-au consumat o serie de „revoluþii”de catifea, s-au derulat rãzboaielesecesioniste iugoslave, demolãriletomnatice ale gemenelor WTC,„primãverile” arabe, atacul sarkozyanasupra binefãcãtorului sãu libian,„lichidãrile de conturi” gaddafiene ºibinladeniene (asasinatul comandatdevenind politicã de stat) ºi seriaactelor de discriminare împotrivaRomâniei, comise de Noua UniuneSovieticã, rebotezatã UniuneaEuropeanã prin ipocriþii eireprezentanþi: cameleonul JosséManuel Barosso, etilistul-sciatic Jean-ClaudeJuncker, infatuatul ipocrit FransTimmermans & gaºca bruxeless-ezã.Fãrã a omite cele douã personajeemblematice ale U.E. : Angela Merkel(Die Mutti von Migranten) ºiEmmanuel Macron - („rãzboinicul”Armatei Europei), pus la colþ deimprevizibilul Donald Trump.De Ziua Naþionalã, faraonulK.W.I. ºi-a bãtut joc de româniÎn contextul descris, sãrbãtorireaZilei Naþionale a României a fostconfiscatã de faraonul K.W.I., careºi-a bãtut joc de români,transformând Ziua Centenarului înmiting electoral cu „bãi demulþime” pregãtite minuþios ºicontrolate de cei care l-au „ales”pe Facebook, în noiembrie 2014.În ziua sfântã a românilor, ºi-aafiºat fãrã jenã grimasa ºi garnituradentarã, în timp ce interpreta rolulcaragialean al lui AgamiþãDandanache, fie la Bucureºti, fie înoraºul Unirii, acompaniat deaclamaþiile comandate ale „coruluirobilor”.

continuare în numãrul urmãtor

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

Page 13: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 12

Cum bine se vede, AnulCentenarului i-a gãsit pe români multmai dezbinaþi decât oricând în istoriasa multimilenarã. Evenimenteleextreme petrecute în lunile august ºidecembrie ale veacului al douãzecileaau marcat pentru veºnicie NaþiaRomânã: 1 Decembrie 1918, 23august 1939, 23 august 1944, 25Decembrie 1989, cãrora le putemadãuga ºi recentul 1 Decembrie alanului 2018.Retrospectivã centenarãSecolul trecut a cioplit în cartea depiatrã a Neamului Românesc atâtvictorii, cât ºi înfrângeri: PrimulRãzboi Mondial (pentru România1916-1919), realizarea RomânieiMari de la 1 Decembrie 1918,semnarea infamului Pact Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939 (pânãastãzi, nereclamat oficial deRomânia), rapturile teritoriale aleanului 1940 (Basarabia, nordulBucovinei, Þinutul Herþa, nord-vestulTransilvaniei ºi Cadrilaterul), AlDoilea Rãzboi Mondial (pentruRomânia 1941-1945) cu mârºavatrãdare a infantilului iresponsabilMihai-Vitezã de la alt 23 august1944, când încã soarta rãzboiului nuera definitiv decisã, act urmat decotropirea Þãrii de cãtre ArmataRoºie. La Conferinþa de la Ialta din 4-11 februarie 1945 dintre F.D.Roosevelt (S.U.A.), WinstonChurchill (Marea Britanie) ºi I.V.Stalin (U.R.S.S.) s-a hotãrât nouaîmpãrþire a lumii. A urmat platatrãdãtorului cu Ordinul „Ïîáåäà” ºinumirea alogenilor la conducereaRomâniei. Excesul de zel dovedit deaceºtia s-a manifestat prin asasinareasau aruncarea în temniþe a eliteiintelectuale ºi a .ofiþerimii române. Laordinal Tãtucului de la Kremlin s-a

Ce conþin scrisorile lãsate de Bush sr.orchestrat mascarada proceselor aºazisului „Tribunal al poporului”(imitaþie localã a Tribunalului de laNürnberg), comiterea mãcelului celorpatru din „Lotul Antonescu” cubinecuvântarea nemijlocitã a aceluiaºi„Nevoiaº al minþii” care a trãdat înrepetate rânduri þara ºi poporulromân. Dar Mareºalul luptãtor pentruReÎntregirea a ceea ce fuseseRomânia Mare - cãruia nu i s-apermis sã aibã nici mãcar unmormânt - a devenit o legendã. ªi culegendele nu te poþi lupta, nu poþi sãle învingi, nici sã le distrugi nu poþi!Ele sunt veºnice.În zilele de 2 ºi 3 decembrie 1989,George H.W. Bush, al 41-leapreºedinte al S.U.A. ºi MihailGorbaciov, secretarul General alP.C.U.S., s-au întâlnit la Maltaprecum predecesorii lor la Ialta, undeau hotãrât nu doar viitorul omenirii,ci ºi lichidarea lui Nicolae Ceauºescu,pusã în practicã de serviciile secreteale mai multor state, cu complicitateatrãdãtorilor din interiorul României.Printre altele, atunci, la Malta, cei doiau declarat:George H.W. Bush: „Lumeapãrãseºte o epocã ºi pãºeºte într-alta nouã. Suntem la începutul unuilung drum spre o erã a pãcii.Ameninþarea cu forþa, neîncrederea,lupta ideologicã ºi psihologicãtrebuie sã aparþinã toate trecutului”(Parole, parole... - n.a.).Mihail Gorbaciov: „L-am asiguratpe Preºedintele Statelor Unite cã nuvoi începe niciodatã un rãzboiîmpotriva S.U.A.”. (Se adevereºtecã niciodatã nu trebuie sã spui„niciodatã!” - n.a.)George H.W. Bush: „Putem realizao pace durabilã transformândrelaþiile Est-Vest într-o cooperarede duratã. Acesta este viitorul pecare Preºedintele Gorbaciov ºi cumine l-am început chiar aici, înMalta” (Parole, parole... de care,dupã ce a deschis ochii, s-a dezisînsuºi Gorbaciov - n.a.).Aºa cum s-a vãzut, de declaraþiiledin 1989 ale celor doi s-a alespraful, iar umanitatea a involuatdramatic.Ultima dorinþã ºi scrisorile luiGeorge H.W. Bush

Se spune cã, blestemul ucideriiconducãtorilor unei naþii ar dura 100de ani. Coincidenþã sau nu, sâmbãtã,1 Decembrie 2018, în Ziua Naþionalãºi a Centenarului Unirii României separe cã blestemul lui Ceauºescu n-aaºteptat centenarul, precum niciplecarea congelatului de la Versoix.Timpul n-a mai avut rãbdare, i-aajuns mai repede din urmã ºi pe ex-regele de decor, ºi pe George HerbertWalker Bush, chemaþi la soroculjudecãþii supreme. Dacã nemeritataparadã a „Ïîáåä-istului” beteag l-aaºezat pe rãposat în necropola pe careo necinsteºte cu însãºi prezenþasicriului „regal”, surse demne deîncredere au publicat pe Twitterinformaþia cã înainte cu câteva ore deplecarea în cãlãtoria astralã, fostulpreºedinte american a încredinþat ex-generalului defector Mihai Pacepacinci plicuri sigilate în care se aflã câteun bilet olograf cu ultima sa dorinþãexprimatã prin mesajul: „Come here,urgently!” (Veniþi la mine, urgent!).Numele destinatarilor sunt, în ordine: Mihail Gorbaciov, Ion Iliescu, EmilConstantinescu, Traian Bãsescu ºiKlaus Werner Iohannis. Conºtienþi cãdurata ajungerii la destinatari depindede funcþionarea serviciile poºtaleinternaþionale, a Poºtei FederaþieiRuse, a Poºtei Române ºi a voinþeiCelui de Sus, sã le spunemadresanþilor ºi comisionarului: Drumbun, cale bãtutã ºi cât mai grabnicã!Documente ale trãdãriiÎntorcându-mã la retrospectivacentenarã, reamintesc dedocumentului trãdãrii numit„Declaraþia de la Budapesta” pentruAutonomia Transilvaniei din varaanului 1989, semnatã de: ex-regele-trãdãtor Mihai, VladimirTismãneanu, Neagu Djuvara,Eugen Ionesco, Paul Goma, VirgilIerunca, Monica Lovinescu, BujorNedelcovici ºi alte Iude, urmat înanul 2018, Anul CentenaruluiRomâniei Mari, de „ediþia revãzutã,adãugitã a celui din ’89, care aumbrit Ziua Naþionalã a României.Printre semnatari, ca ºi în cazulprecedent, nume „consacrate” aledefãimãrii României: Tokes Laszlo,Gabriel Andreescu, SmarandaEnache, Eckstein Kovacs Peter,

Molnar Gusztav, Lucian NastasãKovacs, Szilagyi Zsolt, SabinGherman, Bakk Miklos, MariusTabacu, Kolumban Gabor, SandorKrisztina, Bodo Barna, Toro Tibor,Mircea Toma, Ovidiu Pecican,Cristian Pârvulescu. ªi pentru eichemarea lui Bush sr. pentru ceicinci „cavaleri ai apocalipsei” dindecembrie ’89 este la fel de valabilã.Ca sã scape ei de noi...În cei 29 de ani scurºi de la pactul-complot Bush-Gorbaciov ºisângeroasa decembriadã din Românias-au consumat o serie de „revoluþii”de catifea, s-au derulat rãzboaielesecesioniste iugoslave, demolãriletomnatice ale gemenelor WTC,„primãverile” arabe, atacul sarkozyanasupra binefãcãtorului sãu libian,„lichidãrile de conturi” gaddafiene ºibinladeniene (asasinatul comandatdevenind politicã de stat) ºi seriaactelor de discriminare împotrivaRomâniei, comise de Noua UniuneSovieticã, rebotezatã UniuneaEuropeanã prin ipocriþii eireprezentanþi: cameleonul JosséManuel Barosso, etilistul-sciatic Jean-ClaudeJuncker, infatuatul ipocrit FransTimmermans & gaºca bruxeless-ezã.Fãrã a omite cele douã personajeemblematice ale U.E. : Angela Merkel(Die Mutti von Migranten) ºiEmmanuel Macron - („rãzboinicul”Armatei Europei), pus la colþ deimprevizibilul Donald Trump.De Ziua Naþionalã, faraonulK.W.I. ºi-a bãtut joc de româniÎn contextul descris, sãrbãtorireaZilei Naþionale a României a fostconfiscatã de faraonul K.W.I., careºi-a bãtut joc de români,transformând Ziua Centenarului înmiting electoral cu „bãi demulþime” pregãtite minuþios ºicontrolate de cei care l-au „ales”pe Facebook, în noiembrie 2014.În ziua sfântã a românilor, ºi-aafiºat fãrã jenã grimasa ºi garnituradentarã, în timp ce interpreta rolulcaragialean al lui AgamiþãDandanache, fie la Bucureºti, fie înoraºul Unirii, acompaniat deaclamaþiile comandate ale „coruluirobilor”.

continuare în numãrul urmãtor

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

opiniiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 13

SC COTTONTEX SRL Drobeta -Turnu Severincompanie producãtoare de echipament sportiv

AngajeazãMUNCITORI CONFECÞIONERI

Cerinþe:* bune cunoºtiinþe de utilizare amaºinii de cusut;- GRAFICIAN

Cerinþe:* foarte bune cunoºtinþe: Corel Draw;* cunoºtinþe bune: AdobePhotoshop, Adobe Illustrator.- ªef formaþie în confecþii textile - cu experienþã- Tineri cu aptitudini spre mecanica finã

Descrierea jobului:- salariu net motivant, stabilit înurma interviului;- tichete de masã;- bonusuri salariale în funcþie deperformanþã;- condiþii de muncã la nivelulstandardelor UE.Pentru cei din afara localitãþii

se deconteazã transportul.CV-ul se trimite pe adresa de

e-mail: [email protected] se depune la sediul din

Drobeta-Turnu Severin,(vis-a-vis de Hotel CONDOR)

Relaþii la Tel.: 0740 176 364

Tânãrã, drãgãlaºã, sensibilã ºi talentatã, Narcisa Bãleanu, mesagerulmuzicii populare mehedinþene susþine un concert de colinde la coraDrobeta. Cu vocea ºi naiul sãu a cucerit lumea. Susþine concerte în

toatã România ºi drumul sãu se îndreaptã cu paºi repezi spre Europa.De la 6 ani viaþa ei înseamnã doar muzicã. Naiul ei a rãsunat în

Catedrala Notre Dame din Paris, iar în 2008 colindele româneºti i-auadus explozii de aplauze în Primãria din Viena. Vã invitãm pe 21

decembrie 2018, ora 17:00, cu mare drag alãturi de Narcisa ºi invitaþii eisã ne bucurãm împreunã de sosirea Crãciunului!

Sistemul bancar din România a ajunssã nu mai sprijine economia. Avemcele mai mari diferenþe între credite,între dobânzile la credite ºi cele de ladepozite. Diferenþã de 7% înRomânia, în condiþiile în careUniunea Europeanã aceastã diferenþaeste de 2,1%. Aºa cã în curând sevor lua ºi mãsuri pentru a remediaasta, pentru ca românii sã nuplãteascã mai mult decât e necesar.Iar acest lucru nu e valabil doar înrelaþia cu bãncile, ci ºi atunci cândvine vorba de facturile la gaze, energieelectricã sau telefonie mobilã. Legat de alimentaþia poporuluiromân, vreau sã salut ideea domnului

Prin tot ce facem, sperãm... urmare din pag. 2

Societatea SECOM SAvă urează

Crăciun Fericit şi cele mai bune gânduri pentru unAn Nou plin de succese!

Sărbători Fericite şi La Mulţi Ani!

Director general,Dorin Ilian Leţea

Sfintele Sãrbãtori de Crãciun ºiAnul Nou sã vã adfucã sãnãtate, putere demuncã ºi multe satisfacþii alãturi de cei dragi.LA MULÞI ANI!

Preºedinte PMP - MehedinþiEmanoil Rãzvan ROªCA

Dragnea de a introduce un programde protecþie a copiilor români ºi deprotecþie a cetãþenilor români, sã numai consume alimente otrãvite.Pentru cã, într-adevãr, în Româniaintrã alimente pline de substanþenocive, care au o calitate multinferioarã faþã de aceleaºi alimentevândute în þãrile de origine. Vreau sã le spun românilor sãîndrãzneascã sã creadã în continuareîn România. ªi vreau sã îi asigur cã ºinoi facem la fel, ºi cã, în ciuda criticilorprimite, în fiecare zi încercãm sã facemdin þara aceasta una mai bunã.

Vã mulþumesc !Deputat PSD Mehedinþi

Prof. Alina Teiº

Crãciun Fericit ºi cele maibune gânduri pentru unAn Nou plin de succese!

Sãrbãtori Fericite ºiLa mulþi ani!

Cornel FOLESCU,Viceprimar al municipiului Drobeta Turnu Severin

Page 14: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Din timpuri strãvechi omul acãutat sã rãspundã unor întrebãridespre condiþia sa. Despre þintele sale.O atitudine filozoficã gânditã de grecicuprindea într-un mãnunchi în egalãmãsurã ºi trãsãturile fizice ºi celemorale. Au numit-o “kalokagathia” ºiau transformat-o într-un ideal. Doar cãomul nu le poate avea pe toate, aºa cãe bine sã aibã cât de puþin din toate:nici prea-prea, nici foarte-foarte. În privinþa construcþiei corporalesau a înfãþiºãrii se poate intervenifoarte puþin. Nu poþi sã te lungeºti casã devii mai înalt, nici sã te aduni casã devii mai scund. Doar legendarulProcust avea un tipar, patul sãucelebru, în care îºi uniformiza cucruzime victimele. Despre“corectarea” unor aspecte ale feþei sediscutã destul de mult în societateacontemporanã. Se îndreaptã nasuri,se redeseneazã guri, se schimbãculoarea ochilor etc. Celebrulpersonaj al lui Shakespeare, Hamlet,

în dialogul sãu cu Ofelia, nu vedeadeloc cu ochi buni aceastã preocuparea femeilor de a se “înfrumuseþa”:“Dumnezeu v-a dat un chip ºi voi vãfaceþi altul”. Totuºi, existã o întreagãindustrie a domeniului ºi se scot banimulþi din rujuri, farduri, creme ºi altesulemeneli... În privinþa calitãþilor morale se potface însã minuni. Lãcomia, dorinþainstinctivã de a avea ºi stãpâni, esteeducabilã. Sunt forme deviante alelãcomiei, dar se pot corecta. Am aflatcã existã în psihiatrie noþiunea de“oniomanie”, care înseamnã nevoiapermanentã de a cumpãra, fapt careface ca marile magazine sã fie mereupline de clienþi, mai ales de sãrbãtori.Iar o altã “þicnealã” se cheamãcleptomanie, care nu e nimic altcevadecât hoþia, nevoia de a fura, chiardacã obiectul însuºit nu este neapãratnecesar celui care ºi l-a “procurat”.La noi a apãrut în presã termenul de“cleptocraþie”, care înseamnã clasãconducãtoare preocupatã doar sã-ºirezolve interesele prin delapidaresistematicã a banului public, fãrã sãþinã seamã de interesul general. Maimult, se considerã cã puterea chiarasta înseamnã, acces la resurse, ºiduce inevitabil la delicte. Atitudinea binevoitoare faþã desemenul nostru, aflat în nevoie,înseamnã generozitate. O mamã,cofetãreasã, cu mulþi copii, avea grijãluni dimineaþa sã trimitã unui profesoro savarinã pe care acesta, la prima orã,o gãsea pe catedrã. Curios, profesorula întrebat-o, când a avut ocazia, de cenu dã mama prãjitura copiilor.Rãspunsul a fost plin de miez: “Ei au

suficient acasã, dar în felul acesta,dãruind, învaþã sã fie generoºi”. Circulã pe seama marelui om destat, cardinalul Richelieu, o istorioarã,n-am idee pe cât de adevãratã, înlegãturã cu formula epitafului sãu.Înclin sã cred cã e vorba mai multdespre o anecdotã istoricã. Iatã textul:“Aici doarme faimosul cardinal carea fãcut mai mult rãu decât bine. Binelel-a fãcut rãu, iar rãul l-a fãcut bine”.Murind, cardinalul a lãsat în urmãduºmãnii teribile, care aveau sã-itulbure somnul de veci. Suntrãzbunãri absurde, post-mortem, denediscutat, însã. Avem în cultura popularã, venit dinmitologia biblicã, un îndemn: Bate ºiþi se va deschide. Pe de o parte, ceitimizi sunt încurajaþi sã-ºi învingãemoþiile ºi sã-ºi încerce norocul. Pede alta, cei care sunt calculaþi ºi cred,dupã o analizã serioasã, cã nu ausoluþii favorabile, sã încerce ºi aceavariantã care li se pare de nerealizat.Îndemnul se referã, de fapt, lacredinþã. Punându-ne speranþa însprijinul divinitãþii, putem gãsi o calecare sã ne fie prietenoasã. Reprezentãrile picturale aleîndemnului comentat mai sus îlînfãþiºeazã pe Isus noaptea, bãtând lauºa cuiva. Se observã cã la exteriorlipseºte mânerul de la clanþã, ceea ceînseamnã cã nu se poate deschidedecât pe dinãuntru. Omul are deplinalibertate de a primi sau a nu primi pecel care îi cere ospitalitate. Are, adicã,liberul arbitru, nu i se impune absolutnimic din exterior. Totul porneºtefiresc, din sufletul fiecãruia, dupã cumcombustiile sale interioare îl dirijeazãsã urmeze sau nu o anumitã cale. Cu ani în urmã, la absolvireafacultãþii, înainte de ‘89, am fostrepartizat la sute de kilometri ºi deuniversitatea unde învãþasem ºi decasã. Am ajuns profesor în judeþulMureº. Nu se punea pe vremea aceeaproblema sã nu te prezinþi la post, eraun fel de misiune pe care þi-oîncredinþa patria. Acolo, necunoscândpe nimeni, ba nici chiar limba uneiînsemnate pãrþi a populaþiei, care eramaghiarã, a trebuit sã-mi caut unacoperiº deasupra capului. Aºa amajuns la casa familiei Friciu, fostpreot-profesor al Bisericii greco-

catolice.O coincidenþã greu explicabilãe cã pãrintele ºi doamna preoteasã,oameni în vârstã, se numeau Grigoreºi Eugenia, aºa cum s-au numit naºiimei de botez. Aveam sã aflu de la dânºiice însemna Securitate, restrângereadreptului credinþei, situaþia de urmãritpolitic etc. Pãrintele Friciu îºi fãcuse studiilela Blaj ºi apoi la Roma, dar a ajunsmanipulant la Vinalcool, adicãpersonalul care încarcã navetele plinede vin sau bere în camioane sau ledescarcã pe cele goale. Dânsul aveaacasã de crescut cinci copii ºi ca atarea trebuit sã uite de ºcolile înalte de laRoma, sã-ºi bãtãtorescã palmele ºisã-ºi încovoaie spinarea, bucuros cãn-a mers “la temniþã”, cum se spuneaîn Ardeal, fiind doar anchetat. Eu învãþasem la facultate despreªcoala Ardeleanã, dar mã aflam în faþaunor situaþii ce nu se discutau lacursuri. Dânsul mi-a spus ce reprezintã“iredenta transilvanã” în care “do”înseamnã “dau”, “redo”- “dau înapoi”ºi “iredo”- “nu vreau sã dau înapoi”.Aceasta era “problema naþionalã”. Corifeii ªcolii Ardelene fãcuserãdemersuri grozave pentru înfiinþareaBisericii române unite cu Roma, sauBiserica catolicã de rit oriental (greco-catolicã). La ordinul lui Stalin, pentrua limita influenþa Occidentului dincolode cortina de fier, acest rit, pentru careardelenii luptaserã, vechi de 250 deani, a fost desfiinþat în 1948, bisericileconfiscate, iar unii din capii cultuluiau ajuns în închisori. Asta era înArdeal “problema religioasã”. Domnul Ovidiu Friciu m-a condusacum patru ani sã pun flori lamormintele pãrinþilor sãi, ale unoroameni, unor români, Grigore ºiEugenia Friciu, care mi-au deschis uºape dinãuntru. Obiºnuiam sã-l sun pedomnul Ovidiu de 1 Decembrie. Amfãcut acest lucru ºi anul acesta, an atâtde încãrcat de semnificaþii. N-am primitrãspuns. Am aflat câteva zile mai târziucã ºi dumnealui s-a dus alãturi dedragii sãi pãrinþi. Spun cã a fost unom care ºi-a vãzut cu ochii douã marivisuri: a ajuns în Þara Sfântã ºi aconstruit o bisericã. Cred cã asta sepoate numi împlinire omenescã. Amaceastã convingere. E ºi motivulscrierii acestor emoþionate rânduri.

Despre omenie

opinii OBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 14

Page 15: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

diverseOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 15

Aplicaþia pentru înscrierea în programulStart-Up Nation 2018 se deschide joi, 27decembrie 2018, ora 11:00.  Aplicaþia va rãmâne deschisã timp de 30 dezile lucrãtoare. Alocaþia financiarãnerambursabilã, de maximum 200.000 lei/beneficiar, poate reprezenta 100% din valoareacheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentrusocietãþile neplãtitoare) aferente proiectului. Calcularea punctajului planului deafaceri se va face în timp real ºi transparent,conform grilei de evaluare. Punctajulminim pentru a fi acceptat de principiu învederea verificãrii administrative ºi aeligibilitãþii este de 50 de puncte dinmaximum 100 de puncte posibile. “Platforma informaticã este pregãtitãpentru lansarea înscrierilor. Îi încurajez peantreprenori sã depunã planuri de afacerisustenabile ºi sã evalueze foarte corectnumãrul de locuri de muncã create, pentrucã, atrag atenþia, punctajul încurajeazãachiziþia de echipamente tehnologice.Start-Up Nation va fi un program simpluºi intuitiv, cu mai puþinã birocraþie.Antreprenorul trebuie sã se ocupe deafacerea lui, nu sã plimbe hârtii”, a declaratªtefan-Radu Oprea, ministrul pentruMediul de Afaceri, Comerþ ºiAntreprenoriat. Pot beneficia de prevederile ProgramuluiStart-Up Nation 2018 societãþile înfiinþatedupã data de 30 ianuarie 2017, careactiveazã în domeniul producþiei,industrii lor creative, serviciilor ºicomerþului. Pentru a participa la program,societãþile trebuie sã creeze cel puþin unloc de muncã cu normã întreagã peperioadã nedeterminatã ºi sã menþinã loculde muncã ocupat cel puþin doi ani dupãfinalizarea implementãrii proiectului. Testarea aplicaþiei electronice deînscriere în Programul Strat-Up Nation aavut loc în perioada 14 - 16 decembrie.2.477 de utilizatori au testat aplicaþia, avândposibilitatea sã se familiarizeze cusecþiunile planului de afaceri on-line, ºi aucontribuit, prin observaþiile ºi întrebãrileadresate, la ultimele reglaje ºi definitivareaplatformei informatice. Procedura de implementare aprogramului Start-Up Nation poate fistudiatã accesând link-ul:http://www.aippimm.ro/categorie/programe/programul-start-up-nation-2018/

Biroul de Presã al Ministerului pentruMediul de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat

Lansarea Start-UpNation 2018

Petre DAEA, ministrul Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale, a participat în perioada 17 -19decembrie 2018, la Bruxelles, la reuniuneaConsiliului Uniunii Europene (Agriculturã ºiPescuit) ºi la întâlnirea ministerialã informalãprivind problematica controlului ºi eradicãrii PesteiPorcine Africane în Uniunea Europeanã. În marja Consiliului UE, în dimineaþa zilei de 17decembrie 2018, ministrul Petre DAEA a avut oîntrevedere, la sediul Reprezentanþei Permanente

Participarea ministrului Petre DAEA lareuniunea Consiliului Uniunii Europene

(Agriculturã ºi Pescuit)

Centrul Cultural “Nichita Stãnescu”, condus demanagerul Emilia Mihãilescu, îºi desfãºoarãactivitatea pe baza unor principii de la care nu poateface rabat precum: protejarea ºi promovareapatrimoniului cultural specific judeþului Mehedinþi, caparte componentã a patrimoniului naþional ºieuropean, primordialialitatea valorii ºi a autenticitãþiiîn aplicarea criteriilor de evaluare, selecþie, promovareºi afirmare a creativitãþii ºi talentului, deplina libertatede exprimare artisticã ºi de comunicare publicã aactelor de culturã, raportarea ofertei culturale la

Centrul Cultural Mehedinþi... Urmare din pag. 5

a României pe lângã Comisia Europeanã,cu Phil HOGAN, Comisarul europeanpentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã,pentru a stabili modul de lucru privindaccelerarea procesului de aprobare aDirectivei privind practicile comercialeneloiale, în aºa fel încât la începutul anuluiviitor procesul legislativ sã fie finalizat. Tot în cursul zilei de luni, comisarul PhilHogan a înmânat personal ministruluiAgriculturii, Petre DAEA, certificatele deînregistrare în registrul Denumirilor de origineProtejate ºi al Indicaþiilor Geografice Protejatepentru “Scrumbia de Dunãre afumatã” (IGP)ºi pentru vinul “Însuraþei” (DOP). În cadrul lucrãrilor Consiliului s-au regãsitteme ce vizeazã pachetul de reformã al Politicii

Agricole Comune post 2020, respectiv Regulamentulprivind Planurile Strategice ale PAC, Regulamentulprivind finanþarea, gestionarea ºi monitorizarea PAC,Regulamentul privind organizarea comunã a pieþeiproduselor agricole (OCP). De asemenea, în marja reuniunii Consiliului UE,ministrul Petre DAEA a avut întâlniri bilaterale cuomologi din Estonia ºi Ungaria, pentru a discutaprobleme privind viitoarea Politicã AgricolãComunã 2020-2027.

cerinþele cetãþeanului ºi al comunitãþii, principiul decooperare-parteneriate cu instituþiile culturale,organizaþii neguvernamentale, etc ºi desigur,gestionarea judicioasã, riguroasã ºi transparentã afondurilor publice. Tocmai pentru cã Centrul Cultural “NichitaStãnescu” funcþioneazã pe baza unor principii clareºi dispune de un management extrem de competent,face ca toate activitãþile organizate aici ºievenimentele culturale sã se bucure de succes ºi desusþinere de cãtre comunitate.

Când magii ne aduc Clipacea de Tainã, dupã datinastrãbunã sã pornimcolindele la lumina caldã alumânãrilor aprinse înbrãduþ. Vã doresc atâteaclipe fericite câþi fulgi denea într-o iarnã ca-n basme,un Nou An fericit, cu pace însuflet ºi cu multã dragoste,prosperitate ºi numaisãnãtate.

Din lumina Sãrbãtoririi NaºteriiDomnului ºi din speranþa ceînsoþeºte Noul An, gânduri buneºi urãri de sãnãtate, împliniri ºibucurii tuturor!LA MULÞI ANI!

Ing Sorin NICOLICIOIU,Director al Direcþiei Silvice Mehedinþi

Prof. Drd. Doiniþa Mariana CHIRCUManager al Muzeului Regiunii

Porþilor de Fier

Page 16: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 16

Evoluþia leului din perioada analizatã a fostuna sinuoasã, influenþatã, în special, de nivelulaversiunii faþã de risc la nivel internaþional. Perioada a debutat cu un maxim al euro de 4,6605 lei ºi s-a încheiat cu un curs de 4,6478 lei, minim al ultimelor treiluni, când tranzacþiile s-au realizat între 4,646 ºi 4,652 lei.

Presiunea asupra cursului euro se menþine, încondiþiile adâncirii deficitului de cont curent ºicomercial. Conform datelor prezentate de BNR,deficitul de cont curent a crescut la 7,99 miliardeeuro în perioada ianuarie-octombrie, faþã de 5,26miliarde euro în primele zece luni ale anului trecut. Cursul dolarului american a crescut de la 4,0861la 4,1197 lei, însã la sfârºitul intervalului, cândcotaþiile din piaþã au fluctuat între 4,077 ºi 4,104lei, media a scãzut la 4,0820 lei. Moneda elveþianã s-a miºcat pe pieþeleinternaþionale între 1,123 ºi 1,13 franci/euro, iarmedia ei a alunecat de la 4,131 la 4,1177 lei. Nivelul lichiditãþii din piaþa monetarã s-a reglat, iardobânzile interbancare au avut o tendinþã descendentã.La aceasta contribuie creºterea cheltuielilorautoritãþilor de la nivel central ºi local, „eveniment”normal pentru ultima parte a anului. La sfârºitul perioadei, indicele la trei luni, utilizat lacalcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, astagnat la 3,04%, cel mai redus nivel din ultimele cinciluni ºi jumãtate, iar cel la ºase luni, folosit la calcularearatelor la creditele ipotecare, a coborât de la 3,34 la 3,33%,cel mai scãzut nivel din ultimele ºase luni ºi jumãtate. Indicele ROBOR la nouã luni, calculat în funcþie de ratadobânzii plãtitã la creditele atrase de cãtre bãncilecomerciale de la alte bãnci, a stagnat la 3,43% iar cel la12 luni a coborât de la 3,52 la 3,51%. Perechea euro/dolar a început perioada cu unmaxim de 1,14, pentru a scãdea apoi pânã la1,1270, pentru ca la finalul intervalului cotaþiile sãrevinã la 1,1337 - 1,1402 dolari. Deprecierea monedei unice a avut mai multe cauze. Înprimul rând, BCE a anunþat cã va opri tiparniþa de euro,întrerupând programul de relaxare cantitativã, începutacum patru ani, ºi cã nivelul actual al dobânzilor va fimenþinut cel puþin pânã la sfârºitul verii viitoare. Decizia a nemulþumit investitorii, ea fiind luatã înmomentul în care, conform unui sondaj, expansiuneasectorului privat din economia Germaniei a încetinit îndecembrie la cel mai scãzut ritm din ultimii patru ani.

Creºterea de la sfârºitul intervalului s-a datoratprudenþei arãtate de investitori înainte de ultimaîntâlnire din acest an a Rezervei Federale americane(Federal Open Market Committee – FOMC), de lacare se aºteaptã o majorare a dobânzii de politicãmonetarã la 2,25 – 2,50%, a patra din acest an.

Dupã o scãdere a indicelui calculat de Bloombergpânã aproape de 3.160 dolari, acesta a urcat lasfârºitul perioadei aproape de 3.500 dolari.

Analiza cuprinde perioada 12 – 18 decembrie. Radu Georgescu

Cursul euro s-a oprit la 4,66 lei urmare din pagina 10Dragi colegi de la Comisia

Europeanã, vã rog frumos sã îmi spuneþi cinevã dã informaþiile care stau la baza acestorrapoarte? De ce ascultaþi doar anumite surseºi nu ascultaþi ce spun exact instituþiile pecare dvs. le vreþi mai puternice ºi mai vocale?Vã rog sã îmi spuneþi exact ce informaþii staula baza acestor rapoarte care suntdiscreþionare la adresa a douã state membre.Acest mecanism este unul politic, folositpolitic de state membre care nu doresc caRomânia ºi Bulgaria sã ajungã în Schengen,pentru cã le-ar crea probleme economice. ªisã nu îmi spuneþi Comisia Europeanã, dinnou, cã acest raport nu are legãturã cuSchengen pentru cã ceilalþi lideri europenicare sunt în consiliu ºi se opun întrãrii

Revolta româneascã... (3)României ºi Bulgariei în spaþiul Schengenexact acest lucru spun: cât timp avem M.C.V.nici nu ne gândim sã votãm în J.A.I. intrareaîn spaþiul Schengen. Dacã îmi spuneþi dvs.mie aici cã nu este adevãrat acest lucru,permiteþi-mi sã nu vã cred. Am sã închei prinîncã un lucru pe care dvs. îl cereþi României.Îi cereþi þãrii mele sã îºi desconsidere propriulParlament, sã încalce propria Constituþie ºidecizii Curþii Constituþionale ºi sã opreascãnumirea unui candidat la ºefia D.N.A. Astacereþi dvs. Sã încãlcãm legea într-un M.C.V.care sã garanteze respectarea statului dedrept. Aceste lucruri, dragi colegi,alimenteazã în þara mea un sistemantieuropean, un mesaj antieuropean. Noisuntem proeuropeni, dragi prieteni, daroamenii vãzând cum folosiþi acest mecanismîntr-un mod politic, îi duc în direcþia greºitã,în direcþia antieuropeanã. Iar noi nu vremacest lucru, vrem sã fim trataþi egal ºi sãavem acelaºi comportament cum au ºi altestate membre, de aceleaºi drepturi ºiobligaþii. Vã mulþumesc”[4].

Grafica - I.M.

Angajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:

- Pizzer; - Ospãtar; - Bucãtar.Relaþii la numãrul de telefon:

0733 751 577

ANUNÞ

Page 17: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 16

Evoluþia leului din perioada analizatã a fostuna sinuoasã, influenþatã, în special, de nivelulaversiunii faþã de risc la nivel internaþional. Perioada a debutat cu un maxim al euro de 4,6605 lei ºi s-a încheiat cu un curs de 4,6478 lei, minim al ultimelor treiluni, când tranzacþiile s-au realizat între 4,646 ºi 4,652 lei.

Presiunea asupra cursului euro se menþine, încondiþiile adâncirii deficitului de cont curent ºicomercial. Conform datelor prezentate de BNR,deficitul de cont curent a crescut la 7,99 miliardeeuro în perioada ianuarie-octombrie, faþã de 5,26miliarde euro în primele zece luni ale anului trecut. Cursul dolarului american a crescut de la 4,0861la 4,1197 lei, însã la sfârºitul intervalului, cândcotaþiile din piaþã au fluctuat între 4,077 ºi 4,104lei, media a scãzut la 4,0820 lei. Moneda elveþianã s-a miºcat pe pieþeleinternaþionale între 1,123 ºi 1,13 franci/euro, iarmedia ei a alunecat de la 4,131 la 4,1177 lei. Nivelul lichiditãþii din piaþa monetarã s-a reglat, iardobânzile interbancare au avut o tendinþã descendentã.La aceasta contribuie creºterea cheltuielilorautoritãþilor de la nivel central ºi local, „eveniment”normal pentru ultima parte a anului. La sfârºitul perioadei, indicele la trei luni, utilizat lacalcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, astagnat la 3,04%, cel mai redus nivel din ultimele cinciluni ºi jumãtate, iar cel la ºase luni, folosit la calcularearatelor la creditele ipotecare, a coborât de la 3,34 la 3,33%,cel mai scãzut nivel din ultimele ºase luni ºi jumãtate. Indicele ROBOR la nouã luni, calculat în funcþie de ratadobânzii plãtitã la creditele atrase de cãtre bãncilecomerciale de la alte bãnci, a stagnat la 3,43% iar cel la12 luni a coborât de la 3,52 la 3,51%. Perechea euro/dolar a început perioada cu unmaxim de 1,14, pentru a scãdea apoi pânã la1,1270, pentru ca la finalul intervalului cotaþiile sãrevinã la 1,1337 - 1,1402 dolari. Deprecierea monedei unice a avut mai multe cauze. Înprimul rând, BCE a anunþat cã va opri tiparniþa de euro,întrerupând programul de relaxare cantitativã, începutacum patru ani, ºi cã nivelul actual al dobânzilor va fimenþinut cel puþin pânã la sfârºitul verii viitoare. Decizia a nemulþumit investitorii, ea fiind luatã înmomentul în care, conform unui sondaj, expansiuneasectorului privat din economia Germaniei a încetinit îndecembrie la cel mai scãzut ritm din ultimii patru ani.

Creºterea de la sfârºitul intervalului s-a datoratprudenþei arãtate de investitori înainte de ultimaîntâlnire din acest an a Rezervei Federale americane(Federal Open Market Committee – FOMC), de lacare se aºteaptã o majorare a dobânzii de politicãmonetarã la 2,25 – 2,50%, a patra din acest an.

Dupã o scãdere a indicelui calculat de Bloombergpânã aproape de 3.160 dolari, acesta a urcat lasfârºitul perioadei aproape de 3.500 dolari.

Analiza cuprinde perioada 12 – 18 decembrie. Radu Georgescu

Cursul euro s-a oprit la 4,66 lei urmare din pagina 10Dragi colegi de la Comisia

Europeanã, vã rog frumos sã îmi spuneþi cinevã dã informaþiile care stau la baza acestorrapoarte? De ce ascultaþi doar anumite surseºi nu ascultaþi ce spun exact instituþiile pecare dvs. le vreþi mai puternice ºi mai vocale?Vã rog sã îmi spuneþi exact ce informaþii staula baza acestor rapoarte care suntdiscreþionare la adresa a douã state membre.Acest mecanism este unul politic, folositpolitic de state membre care nu doresc caRomânia ºi Bulgaria sã ajungã în Schengen,pentru cã le-ar crea probleme economice. ªisã nu îmi spuneþi Comisia Europeanã, dinnou, cã acest raport nu are legãturã cuSchengen pentru cã ceilalþi lideri europenicare sunt în consiliu ºi se opun întrãrii

Revolta româneascã... (3)României ºi Bulgariei în spaþiul Schengenexact acest lucru spun: cât timp avem M.C.V.nici nu ne gândim sã votãm în J.A.I. intrareaîn spaþiul Schengen. Dacã îmi spuneþi dvs.mie aici cã nu este adevãrat acest lucru,permiteþi-mi sã nu vã cred. Am sã închei prinîncã un lucru pe care dvs. îl cereþi României.Îi cereþi þãrii mele sã îºi desconsidere propriulParlament, sã încalce propria Constituþie ºidecizii Curþii Constituþionale ºi sã opreascãnumirea unui candidat la ºefia D.N.A. Astacereþi dvs. Sã încãlcãm legea într-un M.C.V.care sã garanteze respectarea statului dedrept. Aceste lucruri, dragi colegi,alimenteazã în þara mea un sistemantieuropean, un mesaj antieuropean. Noisuntem proeuropeni, dragi prieteni, daroamenii vãzând cum folosiþi acest mecanismîntr-un mod politic, îi duc în direcþia greºitã,în direcþia antieuropeanã. Iar noi nu vremacest lucru, vrem sã fim trataþi egal ºi sãavem acelaºi comportament cum au ºi altestate membre, de aceleaºi drepturi ºiobligaþii. Vã mulþumesc”[4].

Grafica - I.M.

Angajãm pentru Restaurantîn Drobeta Turnu Severin:

- Pizzer; - Ospãtar; - Bucãtar.Relaþii la numãrul de telefon:

0733 751 577

ANUNÞ

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

În primele zile ale sãptãmânii apar cheltuieli, însãîþi cresc ºi veniturile. Pe deasupra te poþi bucura ºide favoruri sau cadouri din partea celor dragi. Fiiprudent la cumpãrãturi, pentru cã existã riscul sãaparã pierderi de orice fel, mai ales în ziua de 20Decembrie. Perioada 21 – 22 Decembrie rãscoleºterelaþiile cu anturajul apropiat, astfel cã de la unobiºnuit ºi banal salut poate ieºi un scandal cu acteîn regulã. Cumva gândirea ºi comunicarea suntviciate, astfel cã fiecare vorbeºte pe limba lui ºi nimeninu înþelege nimic. Prudenþã, detaºare ºi fii cât maiscump la vorbã! Acasã intervin situaþii familiale ºidomestice vechi, ce trebuie rezolvate urgent.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Este o sãptãmânã controversatã, pentru cãstãrile de spirit ºi situaþiile cãrora va trebui sã lespui prezent sunt fluctuante, stresante ºi chiar deneînþeles pe alocuri. Aminteºte-þi cã viaþa este unfilm în care joci diverse roluri, din când în când.Universul are grijã de toate nevoile tale, doar cãtrebuie sã-i permiþi acest lucru ºi sã ai încredere ºiîn tine ºi în el. Zilele de 21 ºi 22 Decembrie aducîmbunãtãþiri financiare prin diferite variante. Unaar fi primirea salariului, alta ar fi primirea unorcadouri sau favoruri. Este posibil sã cheltuieºtisume considerabile pentru partenerul de viaþã saupentru colaboratori. Unele relaþii cu persoane dinanturajul apropiat se pot finaliza din varii motiveºi prin varii metode.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Ai nevoie de odihnã ºi meditaþii interioare înprima parte a sãptãmânii. Þine cont de nevoileorganismului tãu ºi îngrijeºte-te pe îndelete. Este operioadã delicatã în privinþa sãnãtãþii, astfel cã ar fibine sã urmãreºti atent semnalele organismului ºi sãiei mãsurile necesare. Evitã eforturile fizice mari ºispaþiile aglomerate. Compania celor dragi îþi este demare ajutor. Chiar dacã în zilele de 21 ºi 22 Decembriete vei simþi mai bine ºi dornic de a te implica în multeºi mãrunte, nu forþa nota. A doua parte a sãptãmâniiaduce cheltuieli, dar ºi posibile creºteri salariale. Estebine sã achiziþionezi numai ceea ce-þi este strict necesaracum. O secvenþã de câºtig din munca proprie sefinalizeazã în mod clar.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Foarte interesante sunt relaþiile cu prieteniicare te înconjoarã încã de la începutul sãptãmânii.Cu toate cã multe aspecte discutate cu acestepersoane, te pot necãji profund, undeva în adânculsufletului tãu vei recunoaºte cã sunt adevãrate. Ainevoie de un duº rece privitor la viaþa ta, iarUniversul considerã cã tocmai de la ºi prin prietenieste potrivit sã-l primeºti. Totuºi ar fi bine sã renunþila persoanele prea insistente sau la cele care doarprofitã de pe urma ta. În a doua parte a sãptãmânii,sãnãtatea este vulnerabilã, astfel cã va fi nevoie sãte odihneºti. Dupã o analizã atentã a situaþiilor ºirelaþiilor din viaþa ta, vei lua decizii ferme de a-þi revizuiatitudinea ºi de a renunþa la inutilitãþi.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Eºti foarte solicitat în plan profesional, maiales de cãtre ºefi sau de oficialitãþi din diverseinstituþii. Fereºte-te sã vorbeºti prea mult despretine ºi despre subiecte pe care le cunoºti preapuþin sau deloc. De mare folos îþi vor fi discuþiilecu prietenii în zilele de 21 ºi 22 Decembrie, maiales dacã aceºtia sunt mai în vârstã decât tinesau mai tineri, dupã caz. Însã a doua parte asãptãmânii aduce dorinþã ºi putinþã de retrageredin forfota cotidianã. Fii prudent atât în privinþasãnãtãþii, cât ºi în plan profesional, la locul demuncã. Vei lua decizii importante privitoare laevenimentele ºi relaþiile în care eºti implicat.Sãnãtatea este vulnerabilã.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Mentalul îþi este rãscolit la începutulsãptãmânii, ast fel cã ar f i bine sã eviþidiscursurile publice, deciziile majore ºisemnarea unor documente cu implicare petermen lung. Posibile cãlãtorii, demersuri înacest sens ºi discuþii cu persoane aflate în alteþãri. Pe 21 ºi pe 22 Decembrie apar provocãriprofesionale ºi de imagine publicã. Vei aveanevoie de forþã în cuvinte ºi de o prezentarelogicã ºi coerentã asupra activitãþii tale depuseîn câmpul muncii. Unii vor ticlui sã-þi gãseascãnod în papurã la orice. Rãbdare ºi toleranþã!Relaþiile cu prietenii, dar ºi cu persoanele carete susþin în plan profesional vor cunoaºteturnuri. Final clar al unor relaþii care s-audovedit pânã acum neprofitabile.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Multe ºi mãrunte se vor petrece în planfinanciar toatã sãptãmâna. Ecoul celor discutateºi petrecute va rãsuna multã vreme de acumîncolo. Ar fi bine sã faci ordine în tot ce þine deacte, înscrisuri privi toare la bani, bunuripatrimoniale ºi facturi. Eºti animat de gândurimãreþe, nobile, astfel cã sunt ºanse dematerializare a unor planuri personale ticluitemai demult. Ziua de 20 Decembrie îþi poateaduce tot soiul de controverse, dar nu le lua înseamã. Colegii de serviciu te solicitã mult în adoua parte a sãptãmânii, în special ºefii. Finalde etapã profesionalã.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Relaþiile parteneriale sunt provocatoare, atâtîn plan personal, cât ºi în plan profesional.Aparent existã oportunitãþi de colaborare cuceilalþi, dar sunt numai aparenþe. Existã hibeascunse care îþi pot dãuna în viitor, dacã acumaccepþi sarcini profesionale noi. De asemeneaºi oficializarea unei relaþii matrimoniale este deevitat, deocamdatã. Apar cheltuieli legate defacturi, taxe, impozite, însã poate fi vorba ºidespre penalizãri. Se recomandã prudenþã pe20 Decembrie în mod special la banii ºi bunurilecomune cu aþii, relaþiile cu strãinãtatea sunt în prim-plan, dar este vorba despre finalul unora. Deschiderespiritualã deosebitã!

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Este multã forfotã la serviciu, dar ºi în planpersonal ai planificate demult tot soiul de activitãþidomestice. Raþionalizându-þi eficient timpul ºiresursele, mai ales energia vitalã vei putea finalizatotul cu succes. Sãnãtatea fluctueazã, astfel cãeste bine sã te plimbi în aer liber, sã te odihneºtilecturând o carte ºi sã te alimentezi corect.Intervalul 20 – 22 Decembrie aduce rãscoliri înrelaþiile parteneriale. Merele discordiei sunt banii ºibunurile comune cu partenerul de viaþã saucolaboratorii din segmentul profesional. Secontureazã un final de câºtig de la ºi prin alþii. Aparcheltuieli comune cu alþii, dar ºi urgentarea unorplãþi, datorii restante.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Eºti dornic de afecþiunea celor dragi, decompania lor ºi de a te ocupa de un hobby dragsufletului tãu. Cumva existã o rupturã între tineºi cei dragi. Deja te afli pe o altã frecvenþã faþãde cei apropiaþi pânã nu de mult, astfel cã simþifoarte bine diferenþele dintre voi. Îndatoririleprofesionale îþi oferã posibilitatea de a te detaºade neplãcerile amoroase ºi de a obþine succeseremarcabile. Lasã-te purtat de valurile vieþii ºiîþi va fi mult mai bine din toate punctele devedere. Este nevoie sã faci faþã provocãrilorparteneriale, pentru cã la orizont se întrezãrescmodificãri importante în aceste relaþii sau chiarun final neaºteptat.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Sãptãmâna debuteazã cu treburi gospodãreºtiºi cu discuþii familiale. Predominã gustul dulce-amar acasã, dar cu puþin efort ºi bunãvoinþã veidepãºi totul cu bine. Intervalul 20 – 22 Decembrieanimã segmentul amoros, rãscolindu-þi amintirileºi dorul de o persoanã iubitã, undeva, cândva. Þine-þi firea ºi nu te lãsa luat de valul emoþiilor. Sãnãtateaeste vulnerabilã, astfel cã ar fi bine sã-þi dozezieforturile ºi sã-þi alegi, cu prudenþã, felul în carerãspunzi la provocãri. Lasã-i pe ceilalþi sã sebucure de strãlucirea ºi cãldura ta sufleteascã!În plan profesional este multã muncã, dar seîntrezãreºte finalul unei etape.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

O sãptãmânã foarte interesantã vizavi derelaþiile cu anturajul apropiat. Se întrezãrescdiscuþii, întâlniri cu multã lume, dar ºi cãlãtoriipentru a rezolva chestiuni personale sauprofesionale. Vorbeºte puþin despre tine ºiascultã mai mult la ce spun alþii. Vei fi foartesurprins de câte vei afla spre folosul tãu. Acasãse animã atmosfera prin reuniuni cu persoanedragi, pe care nu le-ai mai vãzut demult. Totuºiai grijã pe cine aduci în spaþiul tãu personal,deoarece unii nu privesc cu ochi buni realizãriletale. Aventuri la finalul sãptãmânii, dar ºi finalulunor relaþii considerate pânã nu demultvaloroase. Lasã evenimentele sã-ºi urmezecursul ºi nu te agãþa de nicio relaþie.

OBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 17Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(20decembrie 2018 - 2 ianuarie 2019)

Page 18: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

ANUNÞPrimãria Comunei Corcova organizeazã concurs pentru

ocuparea a 1 (post) contractual de execuþie – agent de pazã în cadrulServiciului Public de Pazã Comunalã Corcova, la data de 18.01.2019. Relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0252/383464.

PRIMAR, ing. DURAC ADAM, SECRETAR,Jr. COARDÃ GEORGE MARIAN

SPITALUL ORêENESC BAIA DE ARAMÃJUD. MEHEDINÞITEL./FAX-0252381594STR. IULIAN PREDESCU NR. 12E-mail:[email protected]

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, jud. Mehedinþiorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei contractuale -POSTTEMPORAR VACANT: -1 (unu) post muncitor calificat IV- fochist –fãrãvechime, perioadã determinatã (6 luni); studii: certificat calificare fochist;înscriere: (24.12.2018-03.01.2019). Proba scrisã: 14.01.2019, ora 10.00;Interviul: 18.01.2019, ora 10.00. Concursul se organizeazã la sediulSpitalului Orãºenesc Baia de Aramã, str. Iulian Predescu nr. 12. Relaþiisuplimentare - Biroul RUNOS, telefon 0252/381594.

Manager, Dr. Puca Bogdan Marianªef Birou RUNOS, Ec. Dragomir Rozina

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, jud. Mehedinþiorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei contractuale - POSTVACANT:- 1 (unu)post, îngrijitor de curãþenie - Comp. Obstetricã-Ginecologie;Studii obligatorii: ºcoala generalã; fãrã vechime;Curs igienã. Perioada înscriere: 24.12.2018-10.01.2019 ora 16.00;Proba scrisã: 21.01.2019, ora 10.00;Interviu: 25.01.2019, ora 10.00.-1 (unu) post, asistent medical generalist cu PL, Compartiment NN:ºcoala postlicealã sanitarã specialitatea generalist; certificat de membruOAMGMAMR- vizat 2018; - minim 6 luni vechime. Perioada înscriere:27.12.2018-11.01.2019 ora 16.00; Proba scrisã: 22.01.2019, ora10.00; Interviu: 28.01.2019, ora 10.00. Concursul se organizeazã la sediul Spitalului Orãºenesc Baia de Aramã,str. Iulian Predescu nr. 12. Relaþii suplimentare, Biroul RUNOS, telefon0252/381594.

Manager, Dr. Puca Bogdan Marianªef Birou RUNOS, Ec. Dragomir Rozina

În perioada 14-15.12.2018 în Serbiala Nis a avut loc Turneul Internaþional“Naissus” care a adunat la start 260sportivi de la 31 de cluburi din 4 þãri:ROU, SRB, MAK, BUL. CSM Drobeta Turnu Severinîncheie anul compeþional 2018 cuacest concurs de verificare care afost o lecþie de învãþare pentrucâþiva dintre sportivii “PiciAtomici” sau o lecþie de verificarea pregãtirii pentri “micii cadeþi”. Aºadar, la sfârºitul competiþieirezultatele au fost urmãtoarele:Loc I -MITAR REBEKA -52 kg -U18Loc I -MOLDOVEANU SARA +43kg -U14Loc III -DUMITRU BOGDAN -55 kg

În Serbia, la Nis, a avut locTurneul Internaþional “Naissus”

-U18 (sportiv de la SteauaBucureºti aflat în teste)Loc V -SUCIGAN ALBERT -28 kg -U12-NEGRESCU ALBERT -42 kg -U12(debut competiþional )Loc IX -BIZGA CINTEZÃROBERTO -34 kg –U12 A fost o competiþie binevenitã careîncheie un an competiþional foartebun pentru Judoka de la CSMDrobeta Turnu Severin cu medalii latoate competiþiile naþionale ºiinternaþionale ºi clasãri ascendenteîn Ranking-ul European pentrucadeþii noºtri valoroºi.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Votul e ignorat, parlamentul aprobãîn ºedinþã a camerelor reunite. În2005 Olanda respinge ºi ea acelaºilucru. Procentul e 61,5. E acceptatãîn parlament. În 2008, Irlanda credeºi ea cã e democraticã ºi voteazãîmpotriva Tratatului de la Lisabona,cu 53,2%. E pusã sã voteze din nou.În 2015, Grecia respinge planul de‘bailout’, cu 61,3%. Votul e ignorat.În 2016, Marea Britanie voteazãdesprinderea de Uniunea Europeanã(52%). Se cere alt referendum, ºi apoialtul ºi oricâte, pânã la rezultatuldezirabil. (...) Popoarele au începutsã-ºi spunã: prea bine, votaþi atuncisinguri ce vã doriþi, e inutil sã nechemaþi la vot. Absenteismul adevenit, în societãþile occidentale,

Pãcãleala democraþiei urmare din pag. 2

cel mai mare partid”. Nu doar la noi e acest joc obscur,în care democraþia e efectiv confiscatãde structuri (parlament, partide), ci ºila alþii. Se vede cu ochiul liber ºi sesimte din ce în ce mai apãsãtor faptulcã democraþia a devenit de fapt opãcãlealã frumos aranjatã ca pentruvitrinã. În realitate cei de jos trãiescgreu ºi foarte greu, într-o exploatarede tip colonialist crâncenã, într-unnou sclavagism postmodern. Tocmai reacþia violentã a miºcãriivestelor verzi ar trebui sã dea de gândit,cãci atunci când masele gândesc întermeni de mânie, nu mai rãmâne piatrãpe piatrã. Europa are un trecut, nu foarteîndepãrtat, extrtem de sângeros, ºi nu artrebui sã ne facem cã nu ºtim acest lucru.

OBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019diversepag. 18

În pragul acestei SfinteSãrbãtori vã trimitem un gândbun ºi o urare de sãnãtate,bucurie ºi împlinire alãturi decei dragi.Crãciun fericit!

Daniel CÎRJAN,Viceprimar al

municipiuluiDrobeta Turnu Severin

Page 19: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

ANUNÞPrimãria Comunei Corcova organizeazã concurs pentru

ocuparea a 1 (post) contractual de execuþie – agent de pazã în cadrulServiciului Public de Pazã Comunalã Corcova, la data de 18.01.2019. Relaþii suplimentare se pot obþine la telefon 0252/383464.

PRIMAR, ing. DURAC ADAM, SECRETAR,Jr. COARDÃ GEORGE MARIAN

SPITALUL ORêENESC BAIA DE ARAMÃJUD. MEHEDINÞITEL./FAX-0252381594STR. IULIAN PREDESCU NR. 12E-mail:[email protected]

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, jud. Mehedinþiorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei contractuale -POSTTEMPORAR VACANT: -1 (unu) post muncitor calificat IV- fochist –fãrãvechime, perioadã determinatã (6 luni); studii: certificat calificare fochist;înscriere: (24.12.2018-03.01.2019). Proba scrisã: 14.01.2019, ora 10.00;Interviul: 18.01.2019, ora 10.00. Concursul se organizeazã la sediulSpitalului Orãºenesc Baia de Aramã, str. Iulian Predescu nr. 12. Relaþiisuplimentare - Biroul RUNOS, telefon 0252/381594.

Manager, Dr. Puca Bogdan Marianªef Birou RUNOS, Ec. Dragomir Rozina

ANUNÞAvând în vedere prevederile H.G. nr. 286/2011, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare, Spitalul Orãºenesc Baia de Aramã, jud. Mehedinþiorganizeazã concurs pentru ocuparea funcþiei contractuale - POSTVACANT:- 1 (unu)post, îngrijitor de curãþenie - Comp. Obstetricã-Ginecologie;Studii obligatorii: ºcoala generalã; fãrã vechime;Curs igienã. Perioada înscriere: 24.12.2018-10.01.2019 ora 16.00;Proba scrisã: 21.01.2019, ora 10.00;Interviu: 25.01.2019, ora 10.00.-1 (unu) post, asistent medical generalist cu PL, Compartiment NN:ºcoala postlicealã sanitarã specialitatea generalist; certificat de membruOAMGMAMR- vizat 2018; - minim 6 luni vechime. Perioada înscriere:27.12.2018-11.01.2019 ora 16.00; Proba scrisã: 22.01.2019, ora10.00; Interviu: 28.01.2019, ora 10.00. Concursul se organizeazã la sediul Spitalului Orãºenesc Baia de Aramã,str. Iulian Predescu nr. 12. Relaþii suplimentare, Biroul RUNOS, telefon0252/381594.

Manager, Dr. Puca Bogdan Marianªef Birou RUNOS, Ec. Dragomir Rozina

În perioada 14-15.12.2018 în Serbiala Nis a avut loc Turneul Internaþional“Naissus” care a adunat la start 260sportivi de la 31 de cluburi din 4 þãri:ROU, SRB, MAK, BUL. CSM Drobeta Turnu Severinîncheie anul compeþional 2018 cuacest concurs de verificare care afost o lecþie de învãþare pentrucâþiva dintre sportivii “PiciAtomici” sau o lecþie de verificarea pregãtirii pentri “micii cadeþi”. Aºadar, la sfârºitul competiþieirezultatele au fost urmãtoarele:Loc I -MITAR REBEKA -52 kg -U18Loc I -MOLDOVEANU SARA +43kg -U14Loc III -DUMITRU BOGDAN -55 kg

În Serbia, la Nis, a avut locTurneul Internaþional “Naissus”

-U18 (sportiv de la SteauaBucureºti aflat în teste)Loc V -SUCIGAN ALBERT -28 kg -U12-NEGRESCU ALBERT -42 kg -U12(debut competiþional )Loc IX -BIZGA CINTEZÃROBERTO -34 kg –U12 A fost o competiþie binevenitã careîncheie un an competiþional foartebun pentru Judoka de la CSMDrobeta Turnu Severin cu medalii latoate competiþiile naþionale ºiinternaþionale ºi clasãri ascendenteîn Ranking-ul European pentrucadeþii noºtri valoroºi.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

Votul e ignorat, parlamentul aprobãîn ºedinþã a camerelor reunite. În2005 Olanda respinge ºi ea acelaºilucru. Procentul e 61,5. E acceptatãîn parlament. În 2008, Irlanda credeºi ea cã e democraticã ºi voteazãîmpotriva Tratatului de la Lisabona,cu 53,2%. E pusã sã voteze din nou.În 2015, Grecia respinge planul de‘bailout’, cu 61,3%. Votul e ignorat.În 2016, Marea Britanie voteazãdesprinderea de Uniunea Europeanã(52%). Se cere alt referendum, ºi apoialtul ºi oricâte, pânã la rezultatuldezirabil. (...) Popoarele au începutsã-ºi spunã: prea bine, votaþi atuncisinguri ce vã doriþi, e inutil sã nechemaþi la vot. Absenteismul adevenit, în societãþile occidentale,

Pãcãleala democraþiei urmare din pag. 2

cel mai mare partid”. Nu doar la noi e acest joc obscur,în care democraþia e efectiv confiscatãde structuri (parlament, partide), ci ºila alþii. Se vede cu ochiul liber ºi sesimte din ce în ce mai apãsãtor faptulcã democraþia a devenit de fapt opãcãlealã frumos aranjatã ca pentruvitrinã. În realitate cei de jos trãiescgreu ºi foarte greu, într-o exploatarede tip colonialist crâncenã, într-unnou sclavagism postmodern. Tocmai reacþia violentã a miºcãriivestelor verzi ar trebui sã dea de gândit,cãci atunci când masele gândesc întermeni de mânie, nu mai rãmâne piatrãpe piatrã. Europa are un trecut, nu foarteîndepãrtat, extrtem de sângeros, ºi nu artrebui sã ne facem cã nu ºtim acest lucru.

OBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019diversepag. 18

În pragul acestei SfinteSãrbãtori vã trimitem un gândbun ºi o urare de sãnãtate,bucurie ºi împlinire alãturi decei dragi.Crãciun fericit!

Daniel CÎRJAN,Viceprimar al

municipiuluiDrobeta Turnu Severin

sportOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019 pag. 19

Gãzduitã, pentru al doilea anconsecutiv, de Sala Virgil Ogãºanudin incinta Palatului CulturiiTeodor Costescu din DrobetaTurnu Severin, Gala SportuluiMehedinþean ºi-a desemnatlaureaþii din 2018. Sportivii de laCSS Orºova au fost ºi în acest an întopul întocmit de Direcþia Judeþeanãde Sport ºi Tineret Mehedinþi,coordonatã de Gabriel Rãceanu, darrezultatele clubului nautic au fostcele mai modeste din ultimele 3decenii. Pentru prima datã dupãRevoluþie, CSS Orºova n-a avut nicimãcar un campion european, deºiîn anii anteriori se putea lãuda cunumeroase titluri mondiale! Maimult decât atât, secþia de kaiac-canoede la Orºova n-a avut nici mãcar unsportiv între primii 10 ai judeþului!Au performat, în schimb, în 2018,sportivii de la CSM Drobeta TurnuSeverin, de la secþiile de lupte, judo,box sau nataþie. Fiindcã tot a fostanul premierelor, Primãria DrobetaTurnu Severin a recompensat pentruprima datã sportivii cu o sumãimportantã, ºi anume 35.000 de lei!Ca de obicei, primarul MariusScreciu, fost director al DJSTMehedinþi, a fost prezent laeveniment. “Realizam astfel defestivitãþi prin 2001-2004, pe cânderam director la Direcþia Judeþeanãde Sport ºi Tineret Mehedinþi.Majoritatea dintre cei premiaþi acum,nici nu se nãscuserã pe vremeaaceea. Din 2004 am fost director laCSM Drobeta Turnu Severin, clubcãruia i-am pus bazele. E posibil cadin 2019, Clubul Sportiv Municipalsã treacã în subordinea Primãrieiºi sã nu mai fie subvenþionat doarde Ministerului Educaþiei ºiCercetãrii. Bineînþeles cã voisusþine acest club al oraºului, aºacum l-am susþinut de altfel ºi pânãacum, fiindcã am ajutat toatesecþiile care ne-au cerut ajutorul.De când am devenit primar, mereuam premiat cei mai buni sportivi aijudeþului, dar acum e pentru primadatã când Primãria vine cu o sumãimportantã pentru sportivi ºiantrenori. Sper ca ºi în 2019 sã nereprezentaþi cu cinste ºi demnitate,atât pe noi ca judeþ, cât ºi þara”, a

Medalii sub pretenþiile obiºnuite, premii peste aºteptãriprecizat Screciu. Dindiscursul edilului,audienþa a aflat ºi faptulcã municipiul vabeneficia, în maximum 2ani, de un teren sinteticde dimensiuni normale,atât de necesar pentrufotbalul juvenil de lamalul Dunãrii! “Fiindprofesor de sport ºi fostatlet, voi continua sãsusþin sportivii deperformanþã. Totodatã,anunþ de pe acum cã lanivel de municipiu vom continuainvestiþile în infrastructura sportivã,de refacere a bazelor sportive, darºi construirea altor noi. În zonaANL, în spatele Sãlii Polivalente,deja au demarat lucrãrile pentruconstruirea a douã terenurisintetice, unul de 105 m lungimeºi 65 m lãþime, altul de 70 x 50 m.Tot în aceeaºi zonã, vom începeconstruirea a trei sãli deantrenament, pentru judo, lupte ºibox. Vom mai avea un proiect deconstruire de terenuri de sport încartiere, unde elevii vor aveagratuitate. Încercãm sã scoatemcopiii din faþa calculatorului, atabletelor sau televizoarelor, dar nuputem face asta decât printr-unprogram atractiv”, a spus primarulScreciu. Acesta a premiat cea maibunã sportivã a judeþului Mehedinþi,titlu care i-a revenit canotoareiSimona Tãtaru, de la CSS Orºova.Sportiva originarã din judeþulSuceava a cucerit în 2018 argintulla Europene în proba de 4 vâsle ºibronzul la Mondiale, în proba de8+1. Pe locul secund s-au clasatcanotorii Cosmin Carpea (originardin Suceava) ºi Petriºor Morar(originar din Maramureº),vicecampioni europeni la patruvâsle. Podiumul a fost completat deluptãtoarea Roxana Capezan. Elevalui Marin Dobrescu a ocupat locul6 la Jocurile Olimpice pentru Tineretºi locul 5 la Europenele de Cadeþi,dar ºi aurul la CampionatulBalcanic. Canotoarea TeodoraMândrilã (CSS Orºova, antrenorCristian Maliº) – argint laEuropenele de juniori la 8+1,

luptãtoarea Larisa Niþu (CSMDrobeta Turnu Severin, antrenorMarin Dobrescu) - bronz laEuropenele de juniori, pugilistaPetronela Schinte (CSM DrobetaTurnu Severin, antrenor DumitruCipere) - bronz la Europenele deJuniori, judoka Ane-Maria Brebinaru(CCE Strehaia/CSM Deva, antrenorIlie Gâdea) - bronz la Europenele decadeþi, judoka Iasmina Covaciu(CSM Drobeta Turnu Severin,antrenor Gicu Vasilan) - aur laBalcaniada de cadeþi, aur laNaþionalele de cadeþi ºi tineret,înotãtorul Radu Vaipan (CSMDrobeta Turnu Severin, antrenorDaniel Bãdescu) – multiplucampion naþional de tineret ºiseniori, precum ºi atleta AureliaFlorescu (CSS Drobeta TurnuSeverin, antrenor Marin Istrate) –campioanã naþionalã la juniori I, IIºi III au completat podiumul. Revenind la CSS Orºova,antrenorul Cristian Maliº a explicatcauzele rezultatelor modeste dinacest an pentru clubul de la Dunãre,care în urmã cu 7 ani, era declaratcel mai bun club din lume, la nivelde juniori, la sporturile nautice. “Eun fel de tradiþie, ca CSS Orºovasã dea cel mai bun sportiv aljudeþului. Din pãcate, anul acestanu am mai avut campioni mondiali,nici mãcar europeni. Este efectulanilor de tristã amintire, în care amfost la un pas de desfiinþare, nu dincauza banilor, ci a orgoliilor ºiambiþiilor prosteºti ale unui director(n.r. – Mirela Stoenel), care tãiasechiar ºi hrana sportivilor. Nu maiaveam dreptul nici mãcar sã

mergem la competiþii le deverificare, sã nu mai vorbesc deselecþie. Am pierdut atuncimajoritatea sportivilor, care au fostnevoiþi sã plece la alte cluburi.Secþia de kaiac-canoe a fost cea maiafectatã. Noi, la canotaj, am avutsprijin de la Federaþia Românã despecialitate ºi ne-am descurcat maibine. Au trecut acei 3 ani derepresiune, iar în 2019 vom avearezultate mai bune. În 2020 vomreveni acolo unde am fost. Noi vomavea la Jocurile Olimpice 5-6 foºtisportivi de la CSS Orºova, plecaþide la noi de 5-6 ani”, a spusCristian Maliº, coordonatorulsecþiei de canotaj de la CSS Orºova. Descoperitã de Mariana Maliº,canotoarea Simona Tãtaru a luatcaimacul în 2018. Sportiva nãscutãîn comuna suceveanã Bãiºeºti aîncheiat însã junioratul, iar din 2019va reprezenta CS Dinamo Bucureºti.De altfel, Tãtaru n-a putut fi prezentãla gala de la malul Dunãrii, deoarecese aflã în cantonament cu lotulnaþional, la Snagov. “Am adus-o peSimona la Orºova în urmã cu 5 ani.Avea doar 1,70 m înãlþime, nu aveaparametri, dar în ochii ei am vãzutstrãlucire. Nu ºtia ce e canotajul,nu ºtia sã înoate, dar s-a arãtatinteresatã de acest sport încã de laprimele mele cuvinte ºi a acceptatpe loc sã plece de acasã, la aproape700 km distanþã. Am mare încredereîn aceastã fatã, aºa cum am avut ºiîn celelate fete pe care le-amdescoperit ºi care vor reprezenta þarala Jocurile Olimpice din 2020”, adeclarat Mariana Maliº.

Mircea OGLINDOIU

Page 20: ADEVÃRULnu este dincolo de NOI ! 20 DECEMBRIE 2018 Anul XX ...obiectiv-mehedintean.ro/old-om/OM_959.pdf · “TEZAUR UMAN VIU”, iar de 2 ani de zile autoritãþile judeþului Gorj

publicitateOBIECTIV mehedinþean 20.12.2018 - 02.01.2019pag. 20

pamflet

Mã fraþilor, mã cetitorii meide Obiectiv, nu ºtiu cum sã fãcu,da trecu ºi anu ãsta. Nu fu an preabun, cã nu sã întâmplarã numai dealea bune, da probabel aºa e lãsatde sus, una caldã ºi alta rece, cãaltfel ne-am plictisi.

Ete, tocmai de asta, cã nu nedã pace realitatea, zisei sã aflãmce sã mai întâmplã de când nune mai întâlnirãm ºi sã fârºimcu Pluguºoru’ anului de tocmaisã aflã la final. Cicã pi la Asociaia de locatarinr. 40, din Severin, de pe Criºan,e un preºedinte care se aflã înconcediu pentru creºtereacopilului..... Da, al mai grav iestecã banii strânºi de la locatari nuau ajuns la societatea care dãcãldurã în apartamente. Ce mai,este un ditamai scandal, care aajuns ºi la urechile primaruluimunicipiului, care s-a supãrat focºi ie hotãrât sã facã ordine. Binear fi sã se facã ordine ºi baniistrânºi di la locatari sã ajungã undetrebe ºi nu în buzunarele unor

Sucã ºi Pluguºorul lui 2019ºmecheri ce s-au cocoþat în neºtefoncþii ºi nu-i mai urnesc niciorganele de anchetã. Mã fraþilor, consens total laultima ºedinã ordinarã aConsiliului Local Drobeta TurnuSeverin, da sã vezi când o începecampania, atuncea sã te þi iconsens. Cã nu mai ºtii la care sãte þii. Unde mai pui cã sã maitrezeºte câte unu cu câte oiniþiativã copiatã, o aduce peordinea de zi în ultimul moment,de teamã probabel sã nu i-ocopieze altul. Cam penibil, da aºa-i când ai idei puþine ºi fixe. Mã nepoate, de când cu iarnaasta, care nu-i ca vara, au mutattrinu din Euro Gara Severin întunel. Pã da, sã stea la ferealã, cãdacã tot nu sã putea circula,mãcar sã nu batã vântu pingarniturã. Bine, pãnã la urmã aufãcut rost de neºte curent ºi audus trinu pânã la Gara Orºova,unde era mã frig decât afarã.... Cemai, o DISTRACÞIE sã totcãlãtoreºti cu CFR-ul! Pãi nu?

nea Mãrin

Aho, aho, copii ºi fraþi,Staþi puþin ºi nu mânaþi,

Lângã noi v-alãturaþiªi Pluguºoru cântaþi,

Ia mai mânaþi, mãi flãcãi!

Di la Consiliul Judeþean,Nea Aladin cânta dupã ciolan,

În timp ce di la Prefecturã,Ieºea ºi nea Drãghiea

dupã înc-o turã,Ia mai mânaþi, mãi flãcãi!

ªi asta, pentru cã nea Virgilicã,Veni-n oraº s-o ia pe aia micã,ªi mai trecu puþin pe la Adiþã,

Cã nu gãsi pe drum nicio oliþã.ªi cum pi la Petrom era închis,

Doarã pe Valea Cernei mai gãsiideschis.

C-aicea pompa e ca la non-stop,Înregistreazã tot ºi-apoi îi dã ºi

peste bot.Ia mai mânaþi, mãi flãcãi!

Aho, aho, copii ºi fraþi,Ia mai staþi ºi ascultaþi,

Nea Screciu ºi nea Cârjanªi-or da mâna peste an

Numai ca sã fie bine,Pentru tine, pentru mine.

ªi când eu visam aievea,Cã la anul care vine,O sã fie ºi mai bine,

Veni ºi nea Budulan,Di la Clipa dete-n geam,Mã trezii buimac ºi-i zic:Ia mai mânaþi, mãi flãcãi,

ªi cântaþi la zurgãlãi!

De urat, am mai ura,Dar zãpada-i tot mai grea,

ªi mai bine v-am ura,Ca la Anul care vine,Sã vã fie la toþi bine,

S-aveþi multã sãnãtateªi chiar ºi prosperitate,Sã vã batã tot norocul,

La uºã precum sorocul,Sã vã bucuraþi de bani,

La Anul ºi La Mulþi Ani!

Bine, pi la alþii e ºi mai rãu, cãde câteva zile, în satul Valea Bunãnu a ajuns gram de pâine. Zãpadaa blocat tot ºi nimeni nu intervine.Iar satul Jirov, cândva comunã, arãmas fãrã energie electricã. Binecã a fost frig ºi nu a fost în pericolcarnea de porc. Sã pare cã nicipesta nu s-a atins de ea. ªi uite aºa mai trecu un, iar pãnãdata viitoare sã fiþi iubiþi, optimiºtiºi hai sã mânãm Pluguºoru’: