"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 811

28 ianuarie 2016 16 pagini * 1,00 leu

Foºtii angajaþi de la RAANîºi cer salariile compensatorii

Consilierii locali au votatmiercuri, în ºedinþa pe luna ianuarie,scãderea cotei de impozitare de la1,3 la 0,4 la sutã, întrucât s-aconstatat cã micii întreprinzãtori careaveau sediul firmelor în apartamentetrebuiau sã achite dupã noul CodFiscal impozite uriaºe. Propunerea de scãdere a acesteicote de impozitare a venit din partea

Consilierii locali au scãzut cota de impozitare la clãdiri.Mulþi severineni se gândeau sã renunþe la micile afaceri

consilierilor liberali, dar a fostvotat în unanimitate de aleºiilocali. În luna octombrie din2015, consilierii locali au votatiniþial o cotã de impozitare de 1,3,fãrã sã-ºi dea seama cã, acumdupã prevederile noului CodFiscal , aceasta va duce lacreºterea impozitelor.

Continuare în pag. 14

CITIÞI ÎN PAGINILE 2 ºi 4

social - politicOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Cã or fi alegeri într-un singurtur, cã or fi în douã tururi, dupã cumse tot discutã de la o vreme (subpresiunea liberalilor, justificatã, pânãla un punct, dar tardivã ºi cam forþatã,cãci parcã stabilisem cã nu e corectsã schimbi regulile în timpulmeciului), în ceea ce priveºteSeverinul ºi alegerea primaruluilucrurile par deja tranºate. Am totdiscutat cu unii sau alþii în ceea cepriveºte alegerile locale, pe cine vãdei cu ºanse sã ocupe postul deprimar, dacã merg sau nu merg lavot, dacã sunt mulþumiþi de cum staulucrurile în oraºul în care trãiesc. Pãrerile înclinã spre acelaºi nume:Constantin Gherghe. Ideea e simplã:dacã va fi doar un singur tur descrutin, actualul primar are cele maimari ºanse sã-ºi pãstreze poziþia, cãciare de partea sa un electorat dejafidelizat, electorat în general formatdin persoane aflate dincolo de vârsta

Pãreri despre alegerile localea doua, ieºite din câmpul muncii, cuvederi… conservatoare, ºi pentrucare e important cã primarul a maifãcut câte ceva, ba o parcare, ba oalee, ba una, ba alta. Are atuurilepoziþiei deja ocupate ºi a unormandate efectuate, cu bune, cu rele,oamenii ºtiu cam la ce sã se aºtepteºi pe unii Gherghe i-a convins. Încazul unui singur tur, votul va fifragmentat, chiar foarte fragmentat,astfel cã fiecare candidat va lua doaro parte din numãrul total general, darpartea fiecãruia dintre candidaþi(Screciu, Cîrjan, Dobrotã etc) va fiinevitabil mai micã decât cea obþinutãde actualul primar care are, normal,un alt capital de imagine, ºi oîncredere deja câºtigatã din parteaelectoratului propriu. Pe când ceilalþide abia de acum înainte trebuie sã-ºicâºtige ºi sã-ºi fidelizeze un electorat.Dacã vor fi douã tururi de scrutin,urmând tot opiniile invocate anterior,tot Gherghe ar ieºi, cãci cel ce va îiva fi oponent direct în turul secundnu va reuºi sã cumuleze ºi voturileobþinute de ceilalþi în primul tur, saunu va reuºi decât într-o oarecaremãsurã, nu suficientã. Cam aceastae opinia predominantã, ce reiese dindiscuþiile purtate pânã acum cu uniisau alþii. O opinie grevatã de unanume scepticism ºi de o dulce

resemnare în faþa unei „fatalitãþi”.Aproape nimeni din cei cu care amdiscutat nu crede în mod sincer cãGherghe poate fi „doborât” la locale,aºa cum, dacã vã amintiþi, mulþi dintrenoi credeam la fel despre Dinu, cã ede nedepãºit. ªi uite cã nu a fost aºa,iar astãzi e pur ºi simplu istorie, ºinu una chiar de neglijat cãci, sã neamintim, în perioada când era primars-au construit Piaþa Mircea ºiPolivalenta, parcã ºi Eurogara, dacãnu mã înºel. E ceva, totuºi. Aºa cãnici Gherghe nu ar trebui sã seconsidere deja câºtigat. În plus,sincer, la câte probleme areSeverinul, mi se pare extrem de greusã-þi asumi o asemenea misieprecum e cea de primar, dar aceastae probabil o altã discuþie. Revenind la tema localelor din acestan, cei tineri fie sunt deja plecaþi (lastudii sau la muncã), fie nu voteazã,cãci nu se regãsesc în toatã aceastãjoacã politicianistã a alegerilor locale,chiar dacã aceste alegeri, locale, auo mizã mai apropiatã de problemelelor directe ºi de problemelecomunitãþii din care fac ºi ei parte,alãturi de pãrinþii ºi bunicii lor.Vorbesc de marea majoritate atinerilor, nu de cazuri izolate. Cum sãse regãseascã un tânãr de 18-20 deani în toatã aceastã luptã pentru putere

când el are cu totul ºi cu totul alteprobleme? Nu are cum sã seregãseascã. Plus cã un tânãr are ºi oviziune mult mai largã asupra lumii,graþie internetului ºi reþelelor desocializare, ºi nu doar una strictlocalistã cum au alte generaþii. Înplus, politicile administraþieipublice din ultimii ani nu fac dintineri o prioritate. Dincolo de toate este evident cãavem nevoie de douã tururi, nu doarde unul. Un singur tur avantajeazã înmod clar pe primarul în funcþie.Oricine vine sã candideze împotrivaunui primar aflat deja în funcþie aremultã bãtaie de cap, chiar dacã e unom capabil ºi serios are de luptatîmpotriva unei imense inerþii sociale.Doar un tur secund i-ar mai da oºansã, aºa cum ar mai da o ºansã ºielectoratului minoritar sau nehotãrât.Va fi nu doar o bãtãlie a candidaþilor,ci ºi o bãtãlie a electoratelor. Suntemdiferiþi în opþiuni politice, trebuie sãrecunoaºtem. Unii sunt de o parte,alþii de alta, alþii sunt indiferenþi. Îngeneral nici nu voteazã foarte mulþi,undeva la 30-40% din numãrul totalde votanþi. Ei reprezintã electoratulactiv, ºi la acesta trebuie sã neraportãm. Depinde acum de candidaþicum îºi identificã, segmenteazã ºi„acoperã” electoratul din zona sa ºicât de mare e acesta comparativ cu alcelorlalþi contracandidaþi. Abia deacum încolo începe balul.

Deºi potrivit deciziilor deconcediere pe care le-au primit în lunaseptembrie anul trecut, scrie foarteclar cã au dreptul, potrivit contractuluicolectiv de muncã, la ºapte salariicompensatorii, foºtii angajaþi de laRAAN nu au primit aceste drepturinici în momentul de faþã. Câþiva angajaþi au venit marþi lasediul regiei, încercând sã obþinãun rãspuns de la conducereaRAAN. Oamenii se simt discriminaþi

Foºtii angajaþi de la RAANîºi cer salariile compensatorii

ºi nu înþeleg cum regia îºi permitesã achite salariile angajaþilor careîncã îºi mai desfãºoarã activitateape platforma de la Romag ºi dinclãdirea administrativã, dar pentruaceste plãþi compensatorii li sespune cã nu existã fonduri. „Am solicitat ministrului Energiei sãne comunice de ce nu ne sunt achitatecele ºapte salarii compensatoriiconform Codului Muncii,contractului colectiv de muncã ºi a

Peste 30 de foºti angajaþi de la Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare din Drobeta Turnu Severin auprotestat marþi în faþa sediului, nemulþumiþi cã nu le-au fost achitat cele ºapte salarii compensatorii la care audreptul conform contractului colectiv de muncã. Pentru un sfert de orã au blocat ºi traficul pe una din arterele

importante de circulaþie din municipiu, protestând prin metoda trecerii continue pe marcajul pietonal.

deciziei de concediere. Am primit ieriun rãspuns de la domnul DãnuþAdrian Ciontea, ºef de birou, în careîmi spune <<faptul cã administratorulspecial distribuie sumele provenitedin furnizarea agentului termic cãtresalariaþii care contribuie la realizareaacestui serviciu nu poate ficonsideratã discriminatorie în raportcu acordarea salariilorcompensatorii>>.

Continuare în pagina 4

evenimentOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016 pag. 3

Ziua de 24 ianuarie a rãmasîn istoria românilor ca fiind data lacare s-a înfãptuit UnireaPrincipatelor Române, în anul 1859,la foarte scurt timp dupã numirea luiAlexandru Ioan Cuza ca domn alMoldovei ºi Þãrii Româneºti. În acest an, în data de 22 ianuarie,Casa Corpului Didactic Mehedinþi asãrbãtorit acest eveniment prindesfãºurarea Simpozionului Judeþean“UNIREA, IDEALUL NAÞIONAL ALROMÂNILOR”. La lucrãrile acestuisimpozion au participat în calitate deinvitaþi dr. Tudor Rãþoi - directorArhivele Naþionale Române, inspectorºcolar de specialitate prof. dr.Mateescu Antonicã, prof. dr. Ioan Mutu– Colegiul Tehnic Decebal ºi prof.Valentin Mureº - Colegiul Tehnic

SIMPOZION JUDEÞEAN

“UNIREA, IDEALULNAÞIONAL AL ROMÂNILOR”

de Transporturi Auto. Activitatea a început cu unprogram artistic dedicat zilei de 24ianuarie susþinut de elevii de laPalatul Copiilor, sub îndrumaread-lui profesor Valentin Croitoru. Auurmat prezentãrile materialelorpregãtite de cadrele didacticeparticipante ºi cele ale invitaþilor. Adevãrate lecþii de istorie ºievenimente mai puþin cunoscute aufost prezentate prin metodenonformale de domnii profesori deistorie, invitaþi la aceastã activitate.Dupã mai bine de trei ore, organizatoriiau oferit diplome de participare tuturorcelor prezenþi în salã, pe acordurilemelodiei HORA UNIRII.

Profesor-metodist,Mãdãlina Bobleanþã

An de an la 24 ianuariesãrbãtorim cu mare fast UnireaPrincipatelor Române, Moldova ºiÞara Româneascã. La 5 ianuarie-24 ianuarie 1859Alexandru Ioan Cuza este votatunanim Domn al Moldovei ºi alÞãrii Româneºti de cele 2 camerede deputaþi mai întâi de cea de laIaºi ºi dupã aceea de cea de laBucureºti. Anul acesta, MuzeulRegiunii Porþilor de Fier a marcatcei 157 de ani de la Unire prinderularea proiectului educaþional„Unirea cea Micã, zi desãrbãtoare”, proiectul a avutscopul de a face cunoscut acesteveniment istoric ºi de a insuflasentimentul de patriotism, elevilorde la ªcoala Gimnazialã Nr. 3din Drobeta Turnu Severin.

Ziua de 24 ianuarie a rãmasîn istoria românilor ca data la cares-a înfãptuit Unirea PrincipatelorRomâne, în anul 1859, la foartescurt timp dupã numirea luiAlexandru Ioan Cuza ca domn alMoldovei ºi Þãrii Româneºti.

Unirea Principatelor Române,cunoscutã ca Mica Unire (MareaUnire fiind cea de la 1 Decembrie1918, de la Alba Iulia), reprezintãunificarea vechilor Principate,Moldova ºi Þara Româneascã,într-un Principat unit.

Marele merit al lui Cuza a fostcã a reuºit sã aducã recunoaºtereainternaþionalã a Unirii PrincipatelorRomâne ºi, prin reformele sale din

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE SÃRBÃTORITÃ LA DROBETA TURNU SEVERIN

Proiect educaþional„Unirea cea micã, zi de sãrbãtoare”

Acþiunile cuprinse în cadrulproiectului au fost urmãtoarele:- Lecþii de aur ale istoriei(prezentarea unui material despreAlexandru Ioan Cuza ºi reformeleînfãptuite de acesta, reforme ce audus la modernizarea þãrii);- Românaº ºi româncuþe (atelier delucru ºi organizarea unei miciexpoziþii cu lucrãrile elevilor);- Completarea rebusului tematicCuza;- Program artistic ºi hora unirii aufost derulate în cadrul ºcolii ºi aufost coordonate de muzeografulMariana Drãghia de la secþia deIstorie – Arheologie a MuzeuluiRegiunii Porþilor de Fier, iar eleviiclasei a IV –a B au fost îndrumaþide profesor Carmen Manea Screciu,ªcoala Gimnazialã Nr. 3.

muzeograf, Mariana Drãghia

toate domeniile, a pus bazelestatului român modern. Noua þarãa început sã se numeascã Româniaabia dupã abdicarea lui Cuza, dinanul 1866, când a fost redactatãprima constituþie.

Ziua Unirii a fost sãrbãtoritã laDrobeta Turnu Severin de cãtre toþicei care la 157 de ani de la eveniment“au simþit ºi trãit româneºte”.

Consiliul Judeþean Mehedinþi ºiCentrul Cultural “Nichita Stãnescu”au organizat un eveniment artistic,la Casa Tineretului pentru a marcaaceastã sãrbãtoare extrem deimportantã pentru poporul român.Nu trebuie sã uitãm cã,mehedinþenii l-au iubit foarte mult

pe Alexandru Ioan Cuza încât l-auales de douã ori deputat, chiar înabsenþa acestuia.

Emilia Mihãilescu, managerulCentrului Cultural a declarat celor

prezenþi cã “suntem datori sã nuuitãm aceastã sãrbãtoareimportantã, pentru români, iarîndemnul ‹uniþi în cuget ºi în simþiri›

Continuare în pag. 10

actualitateOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 4

Agentul ºef principal DanielIonaºcu (comandant), agent ºefprincipal Victor Gherghescu, agentºef adjunct Sandi Burileanu, agentºef Constantin Pâlºu ºi agent ºefadjunct Laurenþiu Stuparu au plecatîn misiune sâmbãtã, 23 ianuarie, laora 12,00, în dreptul localitãþiimehedinþene Hinova. A fost omisiune de securizare a frontierei,de supraveghere a zonei, demonitorizare a traficului naval ºiobservarea evenimentelor din zonade competenþã. Misiunile sedesfãºoarã la frontiera externã cuSerbia, iar acestea au o importanþãdeosebitã având în vedere actualulcontext internaþional. Duminicã dimineaþã, la ora 10,00,dupã 22 de ore pe Dunãre, cei cincipoliþiºti de frontierã-marinari aufost aºteptaþi de colegii de la nava-bazã cu ceai fierbinte ºi cafea. Seobservã oboseala pe faþa lor, dar îºisalutã prieteneºte colegii care auintrat duminicã dimineaþã în turã.

Misiune pe Dunãre la minus 15 grade:„Avem parâmele îngheþate, se poate aluneca foarte

uºor pe punte, trebuie mult mai multã grijã”

Încã o misiune încheiatã cu bine pentru echipajul de pe ºalupa depatrulare ºi intervenþie a Poliþiei de Frontierã Mehedinþi. A fost un ger

de crapã pietrele, dar membrii echipajului au fost la datorie, pe Dunãre,la frontiera externã cu Serbia

A fost una din cele mai friguroasenopþi din aceastã sãptãmânã, iarmembrii echipajului au trebuit sãfacã faþã gerului nãprasnic care îþipãtrunde în oase. Dacã în oraºtemperatura a fost de minus 10grade, pe Dunãre aceasta ajungeala minus 15 – 16 grade. „Am þinut piept frigului”

“Condiþiile sunt grele deoarecetemperatura este foarte scãzutã, amfost obligaþi sã mergem cu ambelegeneratoare pornite ca sã încãlzimnava permanent pentru a crea câtde cât o temperaturã de 5 grade.Temperatura exterioarã asearã laora 0,00 era de minus 15 grade peDunãre. Am þinut piept frigului ºimisiunea a fost îndeplinitã cusucces. La un moment dat eraliniºte pe Dunãre, s-a lãsat o ceaþãgroasã din cauza temperaturiiscãzute ºi am fost obligaþi sãfolosim aparatura electronicã desupraveghere ca sã monitorizãmtraficul pentru cã nu se mai vedea

nimic”, povesteºte agentul ºefadjunct Sandi Burileanu, carelucreazã în poliþia de frontierãdin anul 2001. Pericolele de pe Dunãre Este foarte greu sã fii în acelaºitimp ºi poliþist de frontierã ºimarinar fiindcã viaþa este foartedurã pe fluviu în aceste momente.Faptul cã este frig, trebuie de douãori sã-þi sporeascã atenþia fiindcãexistã posibilitatea sã se rupãparâma pentru cã pocneºte dincauza îngheþului, existã riscul sãaluneci la bordul navelor ºi trebuiesã te asiguri foarte bine. ªi sloiurilede gheaþã, care s-au format peDunãre sunt un alt pericol cu carese confruntã în aceste zile poliþiºtiide frontierã marinari. „Dacã nelovim de un sloi de gheaþã poþi sãdai gaurã de apã la navã sau sãloveºti motorul, depinde. Nu vezisloiul, mai ales dacã eºti între ape”,spune agentul ºef Eugen Zanfir.„Este foarte greu pe Dunãre, nu estevizibilitate, temperatura din oraº nueste aceeaºi cu cea de pe Dunãre.Apoi, mai sunt ºi sloiurile degheaþã din amonte ºi ce mai scapãdin hidrocentralã, pe care trebuiesã le ocoleºti” zice agent ºefprincipal Ilie Grecu. Coeziunea echipajului este foarteimportantã fiindcã dacã membriiacestu ia nu ac þ ioneazã înacelaºi timp ºi nu se înþeleg dinpriviri existã riscul de a seproduce accidente. „Manevrele se fac mai greu dincauza condiþiilor de temperaturã,avem parâmele îngheþate, se poatealuneca foarte uºor pe punte,trebuie mult mai multã grijã, multmai multã atenþie ºi trebuie practicsã fii calificat ºi bine pregãtit, casã poþi sã faci faþã. Vorbim dedouã meserii, dar în aceste situaþiicea mai importantã este cea demarinar, trebuie sã o stãpâneºtibine ºi mi se pare normal pentrucã depindem unul de celãlalt.

Vrând nevrând echipajul trebuie sãfie legat”, spune agentul ºefprincipal Adrian Zamfir, un poliþistde frontierã marinar cu state vechi.

Componenta navalã aPoliþiei de Frontierã

Mehedinþi La frontiera mehedinþeanã îºidesfãºoarã activitatea 105 poliþiºtide frontierã marinari, care executãmisiuni de supraveghere ºicontrol a frontierei de stat pefluviul Dunãrea. „În cadrul structurilor Poliþiei deFrontierã Mehedinþi funcþioneazã ºicomponenta navalã, care are un roldeterminant pentru executareamisiunilor pe timp de iarnã, maiales în condiþiile de minus 15 – 20de grade. Navele ºi ambarcaþiilenoastre fac faþã tuturor cerinþelor deasigurare ºi securizare a frontiereide stat în zona de competenþã dinMehedinþi. Vreau sã vã spun cã înultima perioadã, Poliþia deFrontierã din Mehedinþi a primitnave performante, a primit mijloacede bord care asigurã o bunãsupraveghere a frontierei de stat, iarcondiþiile de viaþã la bordul navelors-au îmbunãtãþit simþitor. Auaparaturã modernã desupraveghere, aparaturã modernãde încãlzire la bordul navei, în plusde aceasta colegii mei poliþiºtii defrontierã marinari au primitechipamente de protecþie, care îiasigurã pe timpul excutãrilormisiunilor în ger”, a declaratcomisarul ºef Valeriu Pera,purtãtorul de cuvânt alServiciului Teritorial al Poliþiei deFrontierã Mehedinþi. Pe lângã misiunile obiºnuiteprivind contracararea fenomenuluiinfracþional, nu de puþine ori s-aîntâmplat ca poliþiºtii de frontierãmarinari sã salveze de la moartepersoane care s-au aventuratpe Dunãre pe timp de furtunãori au avut probleme tehnice laambarcaþiuni.

Foºtii angajaþi de la RAAN...Eu mã consider discriminatã, pentru cã cei

de la Prod care pãzesc apa grea pe salarii de 4.000, 5.000, 6.000 delei ºi pe cei de aici (n.r. sediul regiei) cu aceleaºi salarii îi plãtim suntbani, dar pentru noi nu”, spune Mihaela Cozma, unul din foºtiiangajaþi care în perioada protestelor de anul trecut de la RAAN a avuttãria sã stea zile întregi în greva foamei. Nemulþumiþi de rãspunsul primit, oamenii au protestat pe trecereade pietoni din dreptul sediului regiei, blocând circulaþia pe bulevardulTudor Vladimirescu aproximativ un sfert de orã.

Urmare din pag. 2

O. M.

interviuOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016 pag. 5

Diana Belbiþã (19 ani), dinStrehaia, judeþul Mehedinþi, a

început sã se batã la nivelprofesionist cu ºapte ani în urmã.Acum este campioanã europeanã

la unifight, multiplã campioanãnaþionalã la budokai, dar a

câºtigat ºi alte medalii în turneede K-1 ºi de arte marþiale mixte.Nicio luptã, oricât de grea, nu a

fãcut-o sã renunþe.„Prinþesa rãzboinicã” îi mai

spun apropiaþii Dianei Belbiþã, de 19ani ºi jumãtate, din Strehaia, judeþulMehedinþi. ªi asta nu doar pentru cãare statura ºi atitudinea Xenei, ci pentrucã încã de când avea 12 ani, luptã lanivel profesionist în galele de artemarþiale mixte (MMA). Diana estecampioanã europeanã la unifight,multiplã campioanã naþionalã labudokai, dar câºtigãtoare ºi de altemedalii – de exemplu, aur la Szeged,Ungaria –, în turnee de K-1 ºi MMA.La 18 ani, în primãvara anului 2014,chiar la Drobeta Turnu Severin, oraºulunde se antreneazã de câþiva ani, adebutat în luptele în cuºcã. Aºtepta cunerãbdare vârsta majoratului care sã-ipermitã participarea la astfel de lupteºi chiar de la prima confruntare ºi-adovedit talentul: ºi-a învins adversaraîntr-un minut ºi 22 de secunde.

Meciul cel mai greu În noiembrie anul trecut, înFinlanda, acolo unde Diana Belbiþã aîntâlnit o adversarã experimentatã, peEeva Siiskonen, în vârstã de 33 deani, Diana spune cã a simþit pentruprima oarã adevãratul sens al lupteiprofesioniste. „Meciul din Finlandape care l-am jucat cu reprezentantaþãrii gazdã a fost cel mai greu din viaþamea. Cu toate astea, chiar dacã l-ampierdut la puncte, sunt mai mândrãde el decât de orice alt meci câºtigat.Am vãzut ce înseamnã bãtaia pe bune,sã ieºi tumefiatã la propriu din meci,nu doar puþin zgâriatã cum ieºeam deobicei. Am avut momente când îmitremurau genunchii, am crezut cã numai pot sã mã ridic”, povesteºteDiana, hotãrâtã sã-ºi ia revanºa faþãde Eeva Siiskonen. De altfel, uneori, luptele care se þinîn cuºti, în care sunt doar cei doiadversari, se dau pe viaþã ºi pe moarte,fiindcã sunt permise aproape orice felde lovituri. Iar cea mai micã greºealãpoate costa foarte mult. „În MMA sunt

„Prinþesa rãzboinicã” din Severin ºi viaþa de campioanã la arte marþiale

permise loviturile de pumni, picioare,genunchi. Acum s-au introdus ºiloviturile de cot, dar ºi lupta la sol.Singurele care nu sunt permise suntloviturile de genunchi la cap atuncicând adversarul este jos, loviturile detibie, la fel, când adversarul este jos,nici lovituri la ceafã, la nivelul coloaneivertebrale sau la rinichi. În plus, nuavem voie sã bãgãm degetele în niciunorificiu, gen nas sau ochi. În rest, camtoate loviturile sunt permise”, explicãluptãtoarea. Deºi unele dintre lupte pot fi,aºadar, extrem de dure, Diana Belbiþãmãrturiseºte cã la fiecare competiþie,de-abia aºteaptã sã intre în cuºcã. Cugreu rabdã timpul de aºteptare de lavestiare, iar momentul intrãrii încuºcã îl savureazã pe deplin.

„Din fericire, niciodatã nu am traculacela de început. Sunt pregãtitã încãdin prima secundã. Cel mai frumosmoment este atunci când intru ºi toatãlumea îmi scandeazã numele. Acestlucru înseamnã pentru mine la fel demult ca victoria. Mi se ridicã pãrul pemine auzindu-mi numele ºiscandãrile, dupã care începe meciul”,spune Diana.

„Judo mi s-a pãrutprea de fete”

Diana Belbiþã s-a apucat de luptecând avea 12 ani. Mai întâi a fostjudo, la Strehaia, la îndemnul uneicolege de clasã. La scurtã vreme auînceput sã aparã ºi primele rezultate,însã Diana a observat cã îi plac maimult sporturile de contact, aºa cã,în paralel, a început sã practiceunifight ºi kickboxing. În timp, ºi-adat seama cã Strehaia o þine oarecumîn loc ºi cã visul sãu de a deveni omare campioanã nu s-ar puteaîmplini într-un oraº atât de mic încare astfel de competiþii cel multsunt vãzute la televizor.

„Nu ºtie sã facã pasulînapoi”

„Am vrut ceva mai dur. Judo mi s-apãrut prea de fete, aºa cum, de altfel,spun mulþi. În judo sunt doarproiectãri, nu ai voie sã loveºti cupumnii, cu picioarele sau cu coatele.De aceea am ºi optat pentrukickboxing ºi, mai târziu pentruMMA. Pânã la urmã intrãm într-ocuºcã, se trage zãvorul, iar acololuptãm pânã se terminã timpul”,explicã luptãtoarea.

Aºa se face cã, în primãvara anului2012, a venit în Severin pentru a seantrena cu sensei Constantin Mitroi,un antrenor apreciat în sporturile decontact. Acesta are centura neagrã cutrei dani în jiujitsu, centura neagrã înninjitsu – arta luptãtorilor ninja,precum ºi centura neagrã în seibudokai. “Îmi amintesc când a venit primaoarã cu pãrinþii ºi mi-a spus cã vreasã se antreneze la noi, cã vreaperformanþã. I-am spus cã sunt niºtereguli stricte pe care trebuie sã lerespecte, adicã disciplinã de fier ºiantrenamente dure. A fost foarte greuºi pentru Diana, ºi pentru pãrinþii ei,care locuiesc la Strehaia, mai ales dinpunct de vedere financiar”, îºiaminteºte sensei Constantin Mitroi. Chiar din primele luni, acesta ºi-adat seama cã în mâinile lui se aflãsoarta unei mari campioane. „Eu credcã în urmãtorii 10-15 ani, nimeni nuva ajunge la valoarea ei, are ºipotenþial, ºi ambiþie. Are performanþaîn faþã, la antrenamente munceºte foartemult, nu ºtie sã facã pasul înapoi”, estede pãrere antrenorul sãu.

Vrea sã urmezeFacultatea de Sport

ªi în artele marþiale mixte, ca-n oricarealt sport, este nevoie de bani. Familiamodestã a Dianei nu poate susþinetoate deplasãrile la competiþiile undefiica lor este invitatã sã participe. Deaceea, au fost momente cândluptãtoarea a fost la un pas de arenunþa, mãcinatã de grija banilor decare are nevoie. Chiar ºi acum, cândDiana a ajuns în top ºi duce cu cinstenumele judeþului Mehedinþi ºi almunicipiului Turnu Severin încompetiþiile interne ºi internaþionale,nu beneficiazã de niciun fel de sprijindin partea autoritãþilor locale. „Ne descurcãm foarte greu, tata nu

mai are serviciu, iar mama primeºtesalariul minim pe economie. Dinpãcate, nu ne ajutã nimeni, salanoastrã de antrenament este foartemicã. Vara este atât de cald, cã nesimþim ca într-un container. De laautoritãþi nu am primit decâtfelicitãri”, povesteºte Diana. Sumelepe care le câºtigã, în jur de 200-300de euro la meciurile unde reuºeºtesã ajungã, nu sunt de-ajuns. Încã din primele zile ale anului,Diana s-a pregãtit intens în sala deantrenament de la Drobeta TurnuSeverin pentru prima galã de MMAde anul acesta, programatã pentru7 februarie la Sfântu Gheorghe. Anulacesta, sportiva ºi-a propus ºi sãpromoveze examenul de admitere laFacultatea de Educaþie Fizicã ºiSport din Cluj Napoca, oraº undesperã sã obþinã ºi sprijinul de careare nevoie în acest sport.

„Nu am timp de prieteni”Pe Diana o gãseºti, de trei ori pe

sãptãmânã, în sala de antrenamentalãturi de senseiul Constantin Mitroi.Dacã ar putea, s-ar pregãti la saculde box în fiecare zi, însã trebuie sã îºidozeze efortul în aºa fel încât sã nuriºte accidentãri. κi face, pentruînceput, exerciþiile în micuþa încãperecare i-a devenit a doua camerã. ªtiecu ochii închiºi unde este salteauamai tare, unde sunt aºezate greutãþilesau unde trebuie sã loveascã saculmai tare. Acesta este programul uneitinere din Severin care lasã deopartecluburile ºi viaþa de noapte pentru a-ºi îndeplini visul de a triumfa încelebrelele gale de MMA ori K1. “Înclub am ieºit de douã ori în viaþa mea,nu am timp de prieteni. Cu Andrea,colega mea de la salã, îmi petrec maimult timp. La partea sentimentalãîntotdeauna am stat destul de prost”,spune zâmbind Diana. Reporter

opiniiOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Nu-mi place, nu mi-aplãcut niciodatã sã dau sfaturi. Nuare rost sã detaliez, aici ºi acum,motivele. E suficient sã vãîmpãrtãºesc impresia mea, cã, înorice sfãtuitor (de profesie, de ocazieetc.) zace (mãcar) un pui de tiran,de despot, de dictator. „Cine dãsfaturi viseazã, în secret, sã deaordine” – sunã un aforism alregretatului Corneliu Vadim Tudor,un om (un scriitor, un sociolog, unistoric, un moralist, un poet, în ultimãinstanþã) care a vãzut multe la viaþalui. Atât de multe, încât foarte mulþinu-l iartã pentru asta. ªi, evident,pentru curajul, pentru nonºalanþa cucare a divulgat (dezvãluit) oamenilortot ceea ce el a vãzut ºi auzit, de-alungul vremii, în lumea asta mare,complicatã ºi ingratã. Priviþi numaiîndârjirea cu care inºi de tot felul îihãrþuiesc fetele, aflate înimposibilitatea de a plãti niºte„daune morale” ca urmare a unorprocese pierdute de tatãl lor! Proceseîn care, de multe ori, atât de desinvocata calomnie nici nu existadecât în minþile hipertrofiate deorgolii ale loviþilor în aripã. Dar tepui cu justiþia independentã?! * Obiceiul unora de a se rãzboi cumorþii mi se pare – am spus-o înrepetate ocazii – absolut respingãtor,oribil. Cum sã acuzi, sã insulþi pecineva, ºtiind bine cã respectivul numai are posibilitatea sã riposteze, sãse apere? Ei, cum! Aºa, bine, aºa,pur ºi simplu. Vadim, de carevorbirãm ceva mai sus ºi cãruiaromânii au suficiente motive sã-i fierecunoscãtori în eternitate, este unuldintre exemple în acest sens, el fiind,în continuare, þinta unor mârºãvii depresã incredibile ºi acum, la cinciluni de la trecerea sa în Eternitate.Un alt exemplu este NicolaeCeauºescu, primul preºedinte alRomâniei, în vremea cãruia Þara erarespectatã ºi chiar iubitã pe mai toatemeridianele. În clipa asasinãrii sale,25 decembrie 1989, el lãsacompatrioþilor sãi, care nu-i putuserãierta catastrofala politicã internã dinanii ‘80, o Românie fãrã datorii, la

Era rãzboaielor cu morþiicheie, cum s-a spus, cu deplinãjustificare, de atâtea ori. Probabil, casã vinã sã o jefuiascã oricine o pofti.Astãzi, marþi, 26 ianuarie 2016,când s-au împlinit 98 de ani de lanaºterea sa, Nicolae Ceauºescu esteînjurat de tot felul de nãvligi ºi defãcãleþi de opinie tocmai pentruefortul impus întregii naþiuni de aachita toatã datoria externã aRomâniei ºi de a nu accepta, astfel,ºantajul unora dintre marile puteriale lumii. Te uiþi în articolele ºi înreportajele acestor þircãdãi ºi tecruceºti. Sã înjuri memoria unui fostom de stat pentru niºte fapte ce ar fiimpus, în condiþii normale, ridicareade statui ale sale în marile oraºe aleþãrii este nu atât o dovadã a lipseide bun simþ politic, cât deschizofrenie. Sictir, cioflingarinenorociþi! Ceauºescu va fi avutlipsurile, greºelile lui, pentru care,iatã, a plãtit cu vârf ºi mult preaîndesat, dar voi, care n-aþi produsnimic altceva în viaþa voastrã decâtcisterne de mocirloasãpropagandã antinaþionalã nici n-ar trebui sã-i pronunþaþi mãcarnumele, darmite sã-l judecaþi

post-mortem. Încã o datã, sictir! * Un alt sãrbãtorit celebru alacestor zile este I.L. Caragiale,marele clasic de la naºterea cãruiase vor împlini, în noaptea de 29 spre30 ianuarie, 164 de ani. Pe lângãopera prodigioasã de comediograf ºiprozator, de la I.L. Caragiale ne-aurãmas ºi foarte multe profunde ºisubtile analize secvenþiale ale lumiiprin care a trecut. Un exemplu:„Moftangiul român este: Din claseleprimare pânã la bacalaureat –anarhist; De la bacalaureat pânã laprimul examen de universitate –socialist; De la primul examen pânãla licenþã – progresist; De la licenþãpânã la slujbã – liberal; De la slujbãpânã la pensie – conservator. De lapensie încolo, împãrtãºeºteprincipiile tinerimii universitare... Fiisigur cã ai sã-l gãseºti oriunde e vreomanifestaþie mai mult sau mai puþinpoliticã ori nepoliticoasã astudenþilor mai mult sau mai puþinrrromâni!”. Vã sunã ceva cunoscut,dacã nu chiar extrem de familiar înaceste rânduri? *Apropo de moftangii! Ce altcevadecât atitudine de moftangiu

dovedeºte pretenþia de ultimã orã aunor politicieni din zona liberalã,care-i cer premierului oh-la-laCioloº sã dea o ordonanþã deurgenþã spre a modifica o lege dejaaprobatã de Parlament ºipromulgatã de preºedinteleIohannis, astfel încât sã avem în carãalegeri de primari în douã tururi? Ei,spuneþi ºi dumneavoastrã! Ca sã numai spunem cã moftangiul de ultimãora prins în aceastã horã este însuºipromulgatorul respectivei legi,prezidentul Klaus W. Iohannis, celcare duminicã, la „hai sã dãm mânãcu mânã”, era de pãrere cã alegereaprimarilor în douã tururi „este foartebunã”. O fi foarte bunã, stimaþimoftangii, dar când aþi votat-o pentruun singur tur într-o veselã quasi-unanimitate vara trecutã, cum vi s-a pãrut? Poftim? * De câteva zile, mai exact, decâteva nopþi, Palatul Cultural„Theodor Costescu” este luminat„a giorno”, semn cã, probabil, egata de recepþie. În realitate, eleste înconjurat încã de un sordidgard „protector” de sârmã. Nu maizicem nimic...

Evaluarea activitãþii desfãºurate deJandarmeria Mehedinþi în anul 2015

Joi, 21 ianuarie, a avut locºedinta de “Evaluare a activitãþiidesfãºurate ºi a rezultatelorobþinute de Inspectoratul deJandarmi Judeþean Mehedinþi înanul 2015". La activitate auparticipat dl. col. dr. Robert Iulian

VÂÞÃ, Adjunct al InspectoruluiGeneral al Jandarmeriei Române,dl. prof. Nicolae DRÃGHIEA, prefectal judeþului Mehedinþi,reprezentanþii tuturor structurilorMinisterului Afacerilor Interne,precum ºi reprezentanþii

instituþiilor cu care JandarmeriaMehedinþi coopereazã pentruîndeplinirea misiunilor specifice. Inspectorul ºef al Inspectoratuluide Jandarmi Judeþean Mehedinþi,dl.col. Eugen ÞAMBREA, aprezentat activitãþile organizate,misiunile executate ºi rezultateleobþinute în perioada analizatã,precum ºi principalele direcþii deacþiune pentru anul 2016. În perioada supusã analizei,structurile de ordine publicã aleJandarmeriei Mehedinþi au executatun numãr de 485 misiuni deasigurare ºi restabilire a ordiniipublice ºi un numãr de 3.932 misiunide menþinere a ordinii publice (460independente, 3.486 misiuniexecutate în sistem integrat).

Continuare în pag. 7

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016 pag. 7

Va câºtiga PSD Mehedinþialegerile în judeþ?

Principalele formaþiuni politice dinjudeþ, PSD ºi PNL Mehedinþi, se vorînfrunta la scrutinul local din varaacestui an. Bãtãlia electoralã se va daîn judeþ, iar miza acesteia estecâºtigarea preºedinþiei ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi. Cu alte cuvinte,cele douã partide vor dori sã obþinãcâþi mai mulþi consilieri judeþenipentru a spera sã-ºi adjudce cea maiimportantã funcþie politicã aleasã,preºedintele Consiliului Judeþean. Dela ultimele alegeri locale, cele deacum 4 ani, PSD Mehedinþi deþineaceastã funcþie, mai întâi aproape ojumãtate de mandat prin AdrianDuicu, fostul lider al social-democraþilor mehedinþeni, apoi prinAladin Georgescu, actualulpreºedinte al CJ ºi al PSD Mehedinþi.κi va pãstra PSD Mehedinþi funcþiade preºedinte al Consiliului Judeþeanºi dupã scrutinul local din acest an?Este o întrebare al cãrei rãspuns estegreu de estimat în acest moment.Avantajul PSD Mehedinþi, încompetiþia cu PNL Mehedinþi, esteacela cã, în acest moment, deþine

PSD ºi PNL Mehedinþi, bãtãlia electoralã pe judeþCu câteva luni înaintea startului campaniei electorale pentru alegerile locale, pe scena

politicã mehedinþeanã nu au apãrut transformãri esenþiale. Candidaþii ºtiuþi au fost anunþaþi încã de la fineleanului trecut. Singura necunoscutã pentru municipiul Drobeta Turnu Severin este dacã actualul primar,

Constantin Gherghe, va mai candida ºi în ce formulã electoralã îºi va depune candidatura. În ceea cepriveºte Consiliul Judeþean Mehedinþi deja ºtim principalii contracandidaþi ai celor mai puternice partide din

judeþ: Aladin Georgescu, din partea PSD Mehedinþi, ºi Marius Bãlu, din partea PNL Mehedinþi.

întreaga conducere a ConsiliuluiJudeþean. Mai mult, acest partiddeþine ºi cei mai mulþi primari în judeþ,fapt care contribuie la o susþinereelectoralã considerabilã în mediulrural. Mai interesat este faptul cã PSDMehedinþi deþine acei primari care auºanse reale sã fie realeºi cu omajoritate covârºitoare. Dacã toþi saumarea majoritate a acestor primaricandideazã din partea PSDMehedinþi, atunci sunt ºanse mari caacest partid sã obþinã cei mai mulþiconsilieri judeþeni. Cu siguranþã PSDMehedinþi va veni în campanie cuactuala conducere a ConsiliuluiJudeþean, iar Aladin Georgescu va fi,cu certitudine, propunerea pentrucontinuitate în funcþia de preºedinteal CJ Mehedinþi. În ciuda faptului cãa traversat o perioadã dificilã, celpuþin în ultimii doi ani, PSDMehedinþi rãmâne în continuareprincipala forþã politicã a judeþului.Asta nu atât datoritã gradului de

încredere de care se bucurã în judeþ,ci mai cu seamã a unei buneorganizãri interne, dar ºi a faptului cãdeþine puterea administrativã în judeþ.

Marius Bãlu - propunereaPNL Mehedinþi pentrupreºedinþia Consiliului

Judeþean

Pentru PNL Mehedinþi alegerilelocale din aceastã varã constituie unexamen politic crucial. Este pentruprima datã în istoria sa când PNLMehedinþi poate spera sã câºtigealegerile în judeþ. Evident, PNLMehedinþi are mari ºanse sã seimpunã ºi sã câºtige cei mai mulþiconsilieri judeþeni, cu condiþia sãpropunã candidaþi credibili, iar ofertaelectoralã sã fie una atractivã. Se maiadaugã la acestea ºi faptul cã partiduleste suficient de bine consolidat,având structuri locale foarteputernice, dar ºi perspectiva foarteprobabilã a intrãrii la guvernare.Problema PNL Mehedinþi este în cemasurã reuºeºte sã-ºi impunãcandidaþii la primãriile din judeþ încompetiþia directã cu cei ai PSDMehedinþi. La fel de important esteºi numele candidatului pentrupreºedinþia Consiliului JudeþeanMehedinþi. În municipiul DrobetaTurnu Severin competiþia internã din

partid pentru funcþia de primar a fostcâºtigatã de Daniel Cîrjan. În aceastãcompetiþie s-a înscris ºi Marius Bãlu,fostul preºedinte al CJ Mehedinþi,care a pierdut la o diferenþã foartemicã în faþa lui Daniel Cîrjan. MariusBãlu a fost în cele din urmã validatde cãtre Biroul Permanent Naþionalal PNL drept candidat la preºedinþiaCJ Mehedinþi. Dacã ne raportãm lafaptul cã Daniel Cîrjan a fost stabilitcandidat la Primãria Severinului, chiarºi în urma unui sondaj, propunereaca Marius Bãlu sã fie candidatulpentru funcþia de preºedinte al CJMehedinþi a venit ca o soluþie decompromis. În realitate, este omisiune foarte grea pentru MariusBãlu, chiar dacã are ºansa sa lavictorie. Marius Bãlu va trebui sãducã o bãtãlie foarte grea cu un PSDMehedinþi foarte puternic ºi foartebine organizat. Este prematur deevaluat ºansele lui Marius Bãlu înaceastã competiþie, însã este cât sepoate de limpede cã existã oconjuncturã, cel puþin politicã, dacãnu ºi electoralã, mult mainefavorabilã lui în comparaþie cu ceera în anul 2008 atunci când a fostales, prin vot uninominal, dar tot cuun suport politic masiv, preºedinte alConsiliului Judeþean Mehedinþi.

Evaluarea activitãþii... Pe timpul misiunilor desfãºurate, aufost constatate 289 fapte de naturãpenalã (107 constatate în modindependent, cu 87 de autoriidentificaþi ºi 182 în cooperare cuPoliþia, fiind depistaþi 191 autori). Aufost aplicate un numãr de 2.332sancþiuni contravenþionale, ce auconstat în 1.501 amenzicontravenþionale ºi 831 avertismente. Pe linia protecþiei instituþionale,supravegherea ºi ordinea publicãîn zona obiectivelor dincompetenþã, s-a asigurat paza unuinumãr de 24 obiective, fãrã a fiînregistrate evenimente negativesau situaþii de penetrare aobiectivelor sau a dispozitivelor depazã ºi protecþie. Au fostorganizate ºi s-a asigurat pazaunui numãr de 62 transporturide va lori , 13 transporturi

speciale ºi 1.076 transporturi decorespondenþã clasificatã. În domeniul prevenirii faptelorantisociale, în perioada analizatã aufost desfãºurate un numãr de 281activitãþi de prevenire dintre care 40acþiuni de prevenire ºi combatere aconsumului de droguri, ce au fostexecutate în parteneriat cu Centrulde Prevenire, Evaluare ºi ConsiliereAntidrog Mehedinþi, iar 234 acþiunide prevenire au vizat prevenirea ºicombatere a violenþei în ºcoli, aabsenteismului ºcolar precum ºi pelinia prevenirii ºi combaterii faptelorantisociale ºi violenþei în sport. Pe linia executãrii actelorprocedurale emise de organele deurmãrire penalã/instanþe de judecatã,s-au executat un numãr total de 620mandate de aducere, 223 mandatefiind materializate prin însoþireapersoanei la instanþa de judecatã, iar

397 mandate s-au materializat prinîntocmirea de procese verbale.Mandatele de aducere au fostexecutate în 36 de localitãþi. În ceea ce priveºte cooperareainterinstituþionalã, Inspectoratul deJandarmi Judeþean Mehedinþi, aexecutat un numãr de 263 acþiuni încooperare cu alte instituþii cu care suntîncheiate planuri de colaborare/cooperare (Poliþia, executorijudecãtoreºti, structuri M.AI., organelecare gestioneazã activitatea silvicã, etc). Inspectoratul de Jandarmi JudeþeanMehedinþi îºi propune în anul 2016,

printre alte direcþii de acþiune,întrebuinþarea eficientã a structurilor deordine publicã ºi optimizarea capacitãþiioperative de acþiune pentru creºtereagradului de siguranþã a cetãþeanului,gestionarea eficientã a manifestaþiilorpublice prin adoptarea unui sistemcoerent de tehnici, tactici ºi proceduriîn consens cu imperativele formulatede legislaþia în vigoare.

Inspectoratul de JandarmiJudeþean Mehedinþi

Compartimentul INFORMARERELAÞII PUBLICE ºi cu

PUBLICUL

Urmare din pag. 6

Mircea Popescu

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 8

Maria Diana Popescu Umblã vorba pe la urechi înalte cã,un prim fluier al lui Cioloº ar tragepe linie moartã cîteva vagoane cuimaginea ºifonatã. La numai douãluni de la investire, Cioloº va aplicacu „responsabilitate” un upercutameþitor mai multor miniºtri dinnoua adunãturã, dar ºi unor vechiconsilieri ai Guvernului Ponta. N-are, însã, curaj, sã se atingã demister Gitenstein, ex-ambasadorulS.U.A., cu treburi secrete pe la noi,nici de generalul american WesleyClark, care a condus în 1999campania NATO de bombardare ºidistrugere a Iugoslaviei, în prezent,culmea!, consilier onorific peprobleme de „siguranþã naþionalã”. Un rãzboinic fanatic, magnat înafacerile cu gaze de ºist, consilier lasiguranþa noastrã naþionalã! Un luppaznic la miei, impus de America! Eîngrijorãtor de mare disperareaamericanã, dacã au ajuns sã impunãîntr-o þarã NATO un oficial al lor!Probabil, SUA au vrut sã se asigurecã falsa democraþie din România nuafecteazã interesele militare meschineale NATO în þara noastrã. Ei, da, înGuvernul Cioloº, e, deocamdatã, oluptã de alfabetizare a marionetelorparaºutate de Bruxelles ºi de anumitegrupuri politice! La fel ca ºi KlausIohannis, Julien Ciloº vrea un guvernal sãu, numai cu piese de mobilierdupã model bruxellist. Dacã analizãmprogramul, putem lesne înþelege cãnoua gardã de la Palat vine doar cuniºte promisiuni ºi cosmetizãri. Iatã unprim exemplu de gravitate fermã:ieftinirea de 13 procente a energieielectrice anunþatã cu surle ºi trîmbiþede Victor Grigorescu, MinistrulEnergiei, este realmente falsã. De la 1ianuarie, preþul energiei electrice livrate

Comisari ideologici de extremãprimejdioasã!

populaþiei, s-a micºorat doar cu 3,5 –3,7 la sutã, în funcþie de furnizor.

Evidenþe de carese folosesc crupierii

Þineþi-vã bine, în 2016 ne vomdistra mult, vom avea parte defanfarã, de mici la grãtar ºi de multemiracole din partea GuvernuluiCioloº ºi a Uniunii! Sceleraþii UE ºi-au pierdut de tot minþile, deºi s-aulovit cu capul de pragul de sus ºi dejos al atacurilor teroriste, violurilorºi violenþei. Oficialii noºtri, chemaþiperiodic în faþa miliþienilor europeniºi planetari oferã dãri de seamã ºipreluãri de sarcini, fãrã sã le pesede siguranþa ºi sãrãcia românilor!Românii nu-s decît niºte evidenþe decare se folosesc crupierii. Alþiprofitori, cu alte mãºti fioroase, aufost grupaþi în jurul unui os de ros,au depus jurãminte cu mîna peBiblie ºi s-au angajat solemn ºi fals,ca ãia din Congresul american, apoi,cu neruºinare, potrivit obiceiuluimoºtenit, ies þanþoºi în faþa presei ºisporovãiesc într-un limbaj ipocrit cîtde bine ne va fi nouã cu ei în viitor!ªi povestea se tot repetã de un sfertde veac! Acum au venit tehnocraþiilui Söröº ºi au scos limba latinã dinºcoli. Au redus numãrul orelor delimba românã ºi de istorie! Auinventat tot felul de burse ºi stadiide pregãtire în afarã pentru agitatoriialeºi pe sprînceanã, obligaþi apoi sãmanipuleze mass-media, ca sã neþinã nouã lecþii despre cum nutrebuie sã mai fii creºtin, nici mîndrude patriotism sau de identitatea deneam. Ce treabã ar avea conducãtoriinoºtri cu identitatea de neam, cîndacþiunile lor se dezic de interesulnaþional? Cînd ei împing la extrememult-trîmbiþatul multiculturalism!Tehnocraþii lui Söröº vor instaura,la fel ca în Norvegia, o dictaturãateo-pãgînã! Copiii noºtri vor fiinstruiþi ca sã se distanþeze depãrinþi, sã opteze încã de la grãdiniþãpentru libertãþi nepotrivite, pentruidentitatea sexualã indicatã deBruxelles ºi sã devinã atei. Presamizerã, aservitã intereselor strãine

neamului românesc, continuã cuviolenþã ºi cu susþinereguvernamentalã, propagandaîmpotriva familiei tradiþionale,împotriva Creºtinismului ºi aBisericii noastre milenare, înfavoarea homosexualitãþii.

O semnãturã iresponsabilã aamanetat România pînã în 2023 Tehnocraþii lui Söröº au în plansã închidã termocentralele decãrbune ºi minele. Minerii dinValea Jiului se pregãtesc degrevã! Ca sã vedeþi cît tupeu aumembrii acestui guvern, MinistrulFondurilor Europene, AuraRãducu, a semnat împreunã cuElisabetta Capannelli, manager deþarã, Memorandumul deînþelegere între Guvern ºi BancaMondialã, prin care se continuãacordarea de servicii de asistenþãtehnicã instituþii lor publiceromâneºti pînã în anul 2023(dupã cum informeazãMEDIAFAX). Acest memorandumde înþelegere ºi servicii deasistenþã cuprinde niºte þepe pefaþã, constînd în presiuni aleBãncii Mondiale cu privire laprivatizarea ºi concesionareaaltor resurse naþionale ºi utilitãþi,numãrul unu fiind domeniulenergiei electrice. Iatã cum, unguvern alãptat de Bruxelles, careabia scînceºte inconºtient în faºã,leagã fedeleº România de mîini ºide picioare cu Banca Mondialã pînãîn 2023. O semnãturã iresponsabilãa unui trãdãtor din cuibul celor vînduþiintereselor strãine, a amanetatRomânia pînã în 2023.Migraþia, violenþa, insecuritateaºi teama bat la poarta României

Sã vedem cu ce se maiîndeletnicesc saltimbancii söröºiºtiîn Þarã ºi în lume. Urmãrinddizolvarea moralei creºtine,dezrãdãcinarea ºi atragerea tinerilorcu un fond de naturã descoperit, maipe ºleau, a celor cu mintea tot timpulîn vacanþã, oengiºtii söröºiºti, pentrucã urãsc de moarte morala creºtinãºi tradiþionalã, în miez de iarnã,

sfidînd bunul simþ, s-au plimbat închiloþi cu metroul. În închipuirea lordiavoleascã, ar fi un gen de libertateabsolutã sã mergi în fundul gol înlocurile publice, unde au acces ºicopiii. Dragi tineri, feriþi-vã, sã nucãdeþi în plasa acestor comisariideologici de extremã primejdioasã!Condamnabilul eveniment, intitulat„fãrã fuste ºi fãrã pantaloni la metrou”,întruchipeazã decãderea, prostituþia,destrãbãlarea, duse la paroxism ºitrebuie interzis prin lege într-o þarãcreºtinã! Faceþi-vã crucea mare ºirugaþi-vã pentru Florin Bãdiþã,organizatorul „Zilei fãrã pantaloni laMetrou”, de fapt, „Ziua sfidãrii moraleiºi a bunul simþ”! Pãziþi-vã mintea deacei deviaþi, obsedaþi de dezinhibare,divertisment pornografic, sex,prostituþie, sodomie, violenþã, caretrãiesc iluzia unei false libertãþii,ascunsã sub masca democraticã!Dezbrãcatul în public în toiul iernii eo acþiune imbecilã ºi satanicã deatragere ºi pãstrare a unui consumatorcronic de spectacole condamnabile. Nu vedeþi cã se duce o luptã aprigãde infestare a culturii,comportamentului, limbii române ºia valorilor naþionale autentice! Seduce o luptã aprigã împotrivaBisericii Creºtine, în pridvorulcãreia, spunea Petre Þuþea, s-aformat cultura neamului nostru!România este supusã unui criminalproces de urîþire spiritualã, iar noistãm cu mîinile în sîn! Migraþia înmasã, violenþa, insecuritatea ºi teamabat la poarta României! De ce credeþicã au fost chemaþi la ordin premierulCioloº ºi Ministrul afacerilor externe,Lazãr Comãnescu? Sã le dea AngelaMerkel turtã dulce? Nu. Este vorbadespre cota obligatorie denãvãlitori, programaþi pentru þaranoastrã. Deja un lot de ºaizeci demigranþi, cu vîrste cuprinse între 20 ºi40 de ani, au intrat clandestin pe teritoriulRomâniei în noaptea de 15/16 ianuarie2016. Nu e departe de noi reeditareanopþilor de infern de la Koln, Düsseldorf,Paris ºi din alte oraºe europene, undebarbaria nãvãlitorilor ºi-a arãtat valenþele.

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016 pag. 9

Nimic. Asta îþi vine în capatunci când eºti refugiat sirian ºi tegândeºti la România. Nu poþi sã oasociezi cu nimic. Þara în care înaparenþã nu se întâmplã nimic, în afarafuratului cãciulii de la unul la altul. Eun fel de circulaþie a cãciulii în naturã.Ce refugiat ºi-ar dori sã rãmânã înRomânia, când fuge de acasã deteama rãzboiului sau din alte cauze.Poate ultima pleavã a refugiaþilor sãajungã în România sau cei care vor fiajuns deja ºi sunt în plus în alte þãriºi vor fi repartizaþi în România. Adicãinfractorii, violatorii, cei care nu vorsã munceascã ºi alte categorii.Germania ºi Austria vor opri medicii,inginerii ºi alte categorii folositoareeconomiei. Adicã tot au un plan þãrileoccidentale când vine vorba derefugiaþi, chiar dacã nu ºtiu ce vorface la final. Care o fi ºi finalul... Vormãcar sã foloseascã ce e bun printrerefugiaþi, dacã tot au deschis larg uºa.Nu se aºtepta nimeni sã vinã cumilioanele ºi este greu de crezut cãnu a fost datã o direcþie cãtre Europa.Aveau posibilitatea de a se duce înArabia Sauditã sau în alte state dinzonã care sunt aparent bogate. Nu aufãcut-o. Europa este mai tolerantã ºiîºi ridicã mai repede fusta. Este cert cã refugiaþii trec printr-odramã, cel puþin dacã ne gândim lafemei, copii ºi bãtrâni. Tinerii carevisau o altã viaþã în þara lor ºi nu aumai putut. Este, de asemenea, cert cãprintre refugiaþi se aflã ºi indivizi cumisiuni ºi interese nedezvãluite ºi celmai probabil statele europene voravea mult de suferit de pe urma

Nu-i nimic de fãcut în Româniaacestor persoane ºi poate cã sunt dejacu miile în Europa ºi vor mai sosi.Dar de ce fug refugiaþii în valuri cãtreAustria ºi Germania ºi pânã acum nuam auzit sã fi intrat vreunul înRomânia?! Toþi ºtiu cã au de-a facecu o þarã dezvoltatã, cu anumitestandarde, când vine vorba deasigurarea calitãþii vieþii, protecþiasocialã, nivelul salarial ºi altele, dacãvorbim de Germania. De ce ºi-ar doriun refugiat sã nu vinã în România?Este destul de simplu de explicat ºi afãcut-o chiar un tânãr chestionat deo televiziune. Omul zicea cã înUngaria au fost obligaþi sã doarmãcâte 70 în camere de 20 de persoaneºi cã erau nevoiþi sã doarmã înpicioare, iar pe podea dormeau copiii.Omul mai spune în interviu cã nimeninu comenta, de teamã sã nu fie„aruncat în România”, citez. Maispune tânãrul de 25 de ani, cel maiprobabil, cã au îndurat condiþiile decazare din Ungaria ºi au strâns dindinþi pentru a nu ajunge în România.Adicã un fel de Sirie, de-a lor, dar laun alt nivel. Nu neapãrat la dezvoltare,ci la lipsa de perspectivã. Adicã o þarãcare nu se miºcã. Spune bãrbatul cãce sã faci în România dacã te aruncãacolo. Nimic. Nu ai ce sã faci acolo.Este de fapt ºi raþiunea milioanelorde români care nu erau sirieni ºi careau plecat din þarã în ultimii 26 de ani.S-au înspãimântat de lipsaperspectivelor, de lipsa de viziune ºiobiective a clasei politice. Sirianulcând alege sã fugã în Germania segândeºte cã politicienii, liderii dinGermania au un plan de dezvoltare a

þãrii, nu sunt doar niºte administratoricorupþi ºi rebegiþi ai unor ruine sauai unei þãri de consumatori ºi în carenu se mai dezvoltã sau produceaproape nimic.Lipsa de perspectivea României le-aindus teama în sufletrefugiaþilor sã nu fie„aruncaþi” la noi înþarã. Noi poate ne-am obiºnuit cuaceastã þarã ºi numai realizãm cât depuþine perspectivede dezvoltare ºi de mai bine avem.Sirianul care vine de departe areinformaþia cã trebuie sã ocoleascãRomânia. Cine i-a spus, cum a aflat?Probabil cã toatã lumea urmãreºteindicatorii de dezvoltare, sãrãcia,drumurile, economia, salariul minim,traiul de zi cu zi. Nu trebuie sã fispecialist în economie, sã îþi daiseama ce se întâmplã într-o þarã ºidacã îþi doreºti sã trãieºti acolo. Estevorba de perspective ºi cum esteplãtitã munca ta într-un loc, faþã dealt loc. Pãi sirianul ce sã mai spunãcând în România leafa minimã esteca la el acasã ºi nu sunt locuri demuncã nici pentru români, dar pentrusirieni. Se vorbea de un milion delocuri de muncã la un moment dat ºiacum chiar cã pare o utopie. Ca sã

înfiinþezi un milion de locuri de muncãîn patru ani trebuie sã fi al draculuide bun ca politician. Ca sã generezidirecþiile de dezvoltare ºi sã creºti

nivelul de trai eºti mai mult decât unpolitician, eºti un vizionar. Lumea nupleacã din România de sãrãcieneapãrat, ci pentru cã s-a sãturat sãnu aibe perspective. Þara în care seîntâmplã foarte multe, dar în esenþãnu se schimbã nimic ºi nu seîntâmplã nimic major pentruschimbarea calitãþii vieþii. Ultimii refugiaþi o sã ajungã ºi înRomânia pentru cã vor da peste oalãîn Germania ºi Austria. O sã ne fietrimise ºi nouã câteva trenuri. O sãstrângã din dinþi ºi o sã se ocupe depãstorit. Asta este. Nici mãcar nu auce sã arunce în aer în România. Poateniºte clãi de fân. ªi dacã aruncã în aercâte ceva, care este impactul la nivelglobal. Care vor fi reacþiile? Cui îi pasãde România?

ªtefan Bãeºiu

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 10

Palatul Culturii - de la întemeieri la faþaderii, jafuri, caricaturi (2) urmare din numãrul trecut

Ce s-a întâmplat dupã1990? Mai întâi s-au tãiat drumurilecare duceau la Teatru. PrimarulPanseluþã ºi trabanþii sãi au mutatpromenada oraºului înspre cartierulCrihala, de unde veneau voturi cutoptanul. Au mutat orãºelul copiilor,apoi ºi sãrbãtorile Severinului,acestora, mai încoace, li s-a gãsitloc pe lângã cimitir, sã se amuze ºimorþii, nu doar sã voteze. Centrulcivic al oraºului a rãmas tot mai gol.Acest oraº, fãcut cu faþa la Dunãre,iatã-l întors cu fundul la Dunãre deaproape un sfert de veac. La Teatru,„alte glasuri” pentru aceleaºiîncãperi. Exceptând biblioteca I. G.Bibicescu, toate celelalte instituþiidin clãdirea Teatru s-au destrãmatîncã din primii doi, trei anipostdecembriºti. Corul Doinaîmplinise 90 de ani, Cinematograful– 80 de ani, Teatrul Popular – 44 deani, Ansamblul Folcloric Izvoraºul– 43 de ani. Spaþiile, în bunã parte,au fost închiriate ºi deterioratetreptat, zidurile au continuat sã crapeîn partea de sud a Palatului, undetocmai locuiau noii culturnici, undealtãdatã erau atelierele practice. Iarde la chirii la escrocherii n-a rãmasniciun pas ºi niciun pãs faþã decerinþele unei vieþi culturale cât decât. Prin 1996 Inspectoratul deCulturã a fãcut apel la MinisterulCulturii pentru înlocuirea tablei depe acoperiºul teatrului. Banii primiþii-a luat o firmã („Izocoon”) angajatãde Primãrie, tinichigiii au înlocuittabla cea nemþeascã cu o alta princare acum plouã cu gãleata. S-a maicârpit dupã apelurile bibliotecii ºitotuºi în toþi anii ulteriori a trebuitsã instalãm gãleþi în pod pentru aproteja cãrþile de patrimoniu. TotPrimãria a închiriat firmei „Loriycom” spaþiul fostului restaurant, careplãtea pentru 1000 m.p. la început,un milion lei vechi, apoi doar600.000 lei vechi. Am vãzut maºinide-ale Primãriei care îºi încãrcauportbagajele cu una, alta de larestaurantul acestei firme, ºi, nicidupã ce aceasta s-a mutat, nimeninu a întrebat de ce lãsase localul cape o cocinã. Fosta salã de

cinematograf, sala de recepþii ºiholurile erau periodic închiriate unorcomercianþi care vindeau aici haine,încãlþãminte etc. Unele tavane de laetaj ajunseserã ca în peºteri.

Pânã în 2010, cândimplementatorii Primãriei au reuºitun contract cu UE pentru restaurareacapitalã a Palatului. PersonalulCasei de Culturã a fost mutat cuchirie la Casa Tineretului,nerezistând la intemperiile (chiaraºa) din proaspãtul restauratCastelul de Apã, devenit CastelulArtelor, când tocmai ºi Muzeul cusecþiile sale intrase în lucrãri derestaurare. Acum este închis ºiCastelul pentru revizuiri... tehnice iarla Palatul Culturii se continuãrevizuirile dupã ce fusese anunþatãcu fast deschiderea sa chiar pe dataghinionistului 13 al trecutei lunidecembrie. Am vizitat interioarelerestaurate ºi pot spune, la o primãvedere, ce s-a schimbat ºi ce n-a mairãmas. Au dispãrut toatecandelabrele de cristal dinimpozantele saloane, sunt înlocuitecu unele de plastic, chinezeºti. Audispãrut douã mari oglinzi înrãmate(2/3 m.) din cristal (ºapte straturi)ºi alte oglinzi din cabinele actorilor.Au dispãrut aproape 30 de fotolii dinsala de recepþii. Recuzita teatrului,costume de epocã ºi alte obiectecare umpleau douã magazii cât douãvagoane, acestea au fost duse într-un depozit unde a plouat pânã auputrezit. Au dispãrut ºi uºile metalice(4/7 m) de la cele douã magazii, cumºi caloriferele din toatã clãdirea,unele înlocuite prin 1996. Altedispariþii le ºtiu ei mai bine, cei caregestioneazã aici, nu toþi, unii suntsinecuriºti fricoºi, nu vãd, nu aud, evai sã-þi pierzi serviciul acum, chiaraºa cu un amãrât de salariu. Se audecã încã s-au mai fãcut angajãri, nuºtiu pe ce posturi. ªtiu cã înainte,exceptând femeile de serviciu, toþiangajaþii Casei de Culturã, chiarºi directorii, erau înscriºi înformaþiile de teatru, de muzicã, dedansuri ale casei.

Cum aratã sala de spectacole?Noul proiect ambiþiona sã respectepe cel iniþial fãcut de arhitectul

Cerchez prin 1900. Astfel, la sala despectacole urma sã se mãreascãspaþiul cu loji laterale iar scena sãdevinã rotativã. Sala s-a mãrit, darnu au mai rãmas nici cele douã loji,e doar o halã cu balcon, plinã descaune mobile, 800. Scena eaceeaºi, acum e încã fãrã cortinã –cea anterioarã a luat foc prin 2010.Au dispãrut ºi aºa-zisele covoare descenã. Au fost înfundate cu betonniºele folosite la spoturile de luminãºi fosa sufleurului. Prea mult betonpentru lãrgirea balconului a perturbateufonia sãlii de spectacole.

Fiecare salon avea personalitateprin accesoriile organic legate desplendoarea stilului arhitectural.Acum, toate încãperile (chiar ºicele „de serviciu”) sunt mochetatecu acelaºi material, ºi sunt„dotate” cu aceleaºi accesorii -

cebãlãituri chinezeºti.S-a propus ca principalele sãli sã

poarte numele celor care au opintitla ridicarea Palatului ºi a instituþiilorsale, nu înþeleg ce sã caute aicinumele caricaturistului ªtefanPopas. Un simbol al onorabilitãþii nutrebuie înlocuit cu unul cacofonic,precum sunt cei ce au depersonalizatacest edificiu cultural (doarexterioarele bine fasonate nu potascunde ruºinile interioare). ªtefanPopas nici nu este severinean ºi nicinu cred cã i s-a caricat bunul simþ.

În numãrul viitor, despre dezastruldin sãlile Bibliotecii I. G. Bibicescu.

Rog pe cei care cunosc amãnuntedespre alte felurite acte de corupþieºi corupþi severineni sã-micomunice la adresa de e-mail:ileanaroman68@yahoo.ro

ILEANA ROMAN

Gabriela Pogaci

este unul extrem de actual, cândidentitatea naþionalã ºi culturalã sepot dilua la nivel global”.

Spectacolul prezentat deAnsamblul Profesionist“Danubius”, orchestra aflatã subbagheta maestrului Ilie Mãrþuicã i-a avut ca protagoniºti pe cunoscuþiisoliºti Angela Magheru, IonelaBãdãlan, Luciana Vãduva.

Chiar dacã temperatura în datade 24 ianuarie a fost extrem descãzutã publicul a fost numeros,iar la finalul spectacolului , la“Hora Unirii,, afarã, pe explanadaCasei Tineretului artiºti i ºipublicul” cei cu inimã românã,, aujucat “hora frãþiei”.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE... Urmare din pag. 3

opiniiOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016 pag. 11

Protecþia ºi conservareamonumentelor istorice aleSeverinului s-au cristalizat capreocupãri ale locuitorilor, instituþiilorºi factorilor administrativi locali dupãînfiinþarea oraºului modern cu acestnume, la 22 aprilie 1833.

Pânã la aceastã datã, deºiexistenþa lor era cunoscutã dinnumeroase surse istorice, conºtiinþamoºtenirii antice ºi medievale fiindºi un dat indiscutabil al memorieilocului, apãrarea ºi conservareavestigiilor Drobetei antice ºi alecetãþii Severinului n-au intrat înatenþia cuiva, vestigiile de aicinefiind decopertate ºi, ca atare, niciameninþate de vreun pericol iminent.

O primã ameninþare, rãmasã dinfericire doar virtualã, la adresa lor,a apãrut imediat dupã emitereaofisului de înfiinþare a Severinului,când, în primãvara lui 1833, a fostîntocmit un prim plan al NouluiOraº Severinul, datorat ingineruluiMoritz von Ott ºi într-o mai micãmãsurã lui Ioan Gãrdãreanu, ambiideputaþi ai oraºului ºi când von Otta trasat amplasamentul viitoareiurbe suprapunând antichitãþilefostului oraº ºi castrului romanDrobeta. Conºtientizând repedeconsecinþele, autoritãþile centraleale Þãrii Româneºti au respinsplanul von Ott, l-au abandonat ºiau desemnat un alt inginer-arhitect al statului, de aceastã datãpe catalanul Xavier Villacros,cãruia i-au încredinþat misiuneade a elabora un plan nou. Faptulse întâmpla în 1835, la dispoziþialui Mihalache Ghica, mare vornic,care s-a ºi deplasat la Cerneþi,reºedinþa de atunci aMehedinþilor, orânduind lucrurileîn sensul aºezãrii Noului Oraº maispre apus, ceea ce Villacros a ºi fãcut.

A rãmas ca ulterior, în opera devânzare a locurilor de casã, Comisiade înfiinþare a Noului Oraº Severinul(în 1835-1851, cât a activat),Magistratul oraºului Severinul (în1851-1864), Consiliul comunal ºiPrimãria oraºului (dupã 1864) sã

PROTECÞIA ªI CONSERVAREA VESTIGIILORISTORICE ALE SEVERINULUI (1)

respecte aceste directive deprincipiu, nepermiþând construcþiide nici un fel peste vestigii ºiprotejându-le. În realitate nu s-aîntâmplat aºa, planurile de extinderea oraºului din 1856-1857 ºi 1865-1867 aducând numeroase nereguliîn privinþa menþinerii paralelismuluiºi perpendicularitãþii strãzilor,respectãrii geometriei prestabilite aplaþurilor ºi, din pãcate, ºi subaspectul conservãrii monumenteloristorice romane ºi medievale dincâmpia Severinului.

Situaþia s-a profilat de oasemenea naturã încât, în august1867, ministrul Lucrãrilor Publicel-a trimis la Severin pe AugustTreboniu Laurian cu misiunea de alua legãtura cu primarul ºiarhitectul oraºului, de a exploraantichitãþile din jurul lui ºi de aconstata modul de respectare anormelor de construcþie în raportcu necesitatea conservãrii acestora.Din raportul întocmit cu acest prilej,rezultã cã Treboniu Laurian a vizitattoate relicvele cunoscute ºi vizibile,respectiv Cetatea Severinului,„capul podului” lui Traian ºi castrulDrobeta („zidul cetãþii din jos decapul podului, care de la Dunãrese întinde spre deal în sus spremiazãnoapte”), constatãrilor fãcutede trimisul ministrului adãugându-le ºi sãpãturi exploratorii în urmacãrora au ieºit la ivealã„fundamentele a patru biserici”marcate pe un plan anexatraportului cu no. 1, 2, 3 ºi 4, în timpcu no. 5 ºi 6 au fost marcatevestigiile unui zid ºi continuareazidului cetãþii de „pe deal”. Plecatde le Severin, A.T. Laurian apropus, iar ministrul a aprobatînºtiinþând primãria în acest sens,înfiinþarea unei comisii „pentruprivegherea sãpãturilor ce s-ar facelocurilor din jurul comunei”, chiaracolo „unde n-ar presupune nimenicã s-ar afla, în jurul Severinului ...diverse obiecte”, adunarea tuturorobiectelor „antice care s-ardescoperi ºi de a raporta

ministerului rezultatul”, înfiinþareaunui muzeu pentru aceste antichitãþi(„pãstrându-se un catalog în care sãse scrie toate antichitãþiledescoperite”) ºi închiderea cu grilajde lemn a întregului perimetrususceptibil a conþine antichitãþi iar„cu grilaj de fier” a piciorului „poduluiTraian, spre a fi apãrat de stricãciuneºi a se conserva spre viitor”.

Peste mai bine de un deceniu,soarta monumentelor de la Severin arevenit pe agenda factoriloradministrativi, de aceastã datã, înatenþie fiind numai Cetatea Severinului.La 16 iunie 1878, în discuþiaconsiliului comunal a intrat o solicitarea ministrului Cultelor ºi InstrucþiuniiPublice, ca oraºul sã trimitã MuzeuluiNaþional din Bucureºti cele „16monumente române de o importanþãistoricã aflate în Grãdina Publicã” aurbei, acolo unde se gãseau ºi segãsesc ºi astãzi ruinele CetãþiiSeverinului. Din corespondenþapurtatã de primãrie pânã la datadiscuþiei, rezulta cã Severinulexpediase deja în Capitalã „toateruinele (monumentele)” descoperitepânã atunci în aria sa, urmare arecomandãrii fãcute de „comisiuneatrimisã expres de Guvern”, alte piesesemnificative nemaifiind de trimis„...monumentele ce sã ºtie de d.ministru <al> Cultelor ºi InstrucþiuniiPublice cã sã aflã în Grãdina Publicã”nereprezentând „altcum decât numaineºte simple bucãþi de piatrã cãzutedin zidurile aflate în Grãdinã”. Ca atare,„considerând cã aceste pietre, fiindchiar de natura precum d. ministruzice, tot ele fiind scoase din pãmânt”din locul care era proprietateacomunei, „prin consecinþã”, ele nicicã se puteau ridica de acolo ºiîndreptãþeau consiliul sã respingã„întrutotul” cererea ministrului ºi sã-lautorizeze pe primar a comunicaprefectului dispoziþiunile deciziei luate.

Faptul cã administraþia urbeiseverinene respinsese cerereaministrului nu însemna cã aceasta numai deþinea absolut nici un vestigiusau cã îºi declina orice grijã în apãrarea

celor ce se gãseau în Grãdina Publicã.Ca dovadã, în mai 1882 acelaºiconsiliu punea în discuþie adresavicepreºedintelui Societãþii de Istorieºi Arheologie, înfiinþatã cu un maiînainte, de a i se da în conservareantichitãþile din zona amintitã, mai alescã, încã de la formarea sa, bugetul defond pe exerciþiul financiar 1882-1883prevãzuse suma de 2.000 de lei „cucare sã se construiascã în GrãdinaPublicã o verandã” iar lângã aceasta„o odaie în paiante pentru conservareaantichitãþilor” de aici, conform „chiarvotului exprimat de consiliu, când asusþinut asemenea dorinþã ºi cândchiar cu asemenea explicaþiune a trecutacea sumã în buget”. Considerând,de aceea, cã „spre a putea realizaaceastã dorinþã” era necesar „un plandupã care sã se urmezeconstrucþiunea”, consiliul dispunea „ase aduce invitaþiune” arhitectuluiprimãriei „ca fãrã întârziere sã formezeºi sã depuie un plan de construcþiuneaacelei verande în Grãdina Publicã,lângã care sã se facã” ºi odaia hotãrâtã,„comunicând despre aceasta” ºivicepreºedintelui Societãþii de Istorieºi Arheologie „ca rãspuns lamenþionata adresã ºi cu explicaþiuneaca dupe construcþiunea aceleiverande sã se depuie spreconservare în acel local ºi antichitãþilece d-lor au adunat”.

Din pãcate, hotãrârea consiliuluicomunal din mai 1882 n-a cãpãtatviaþã. În martie 1887 proiectul a fostreluat, solicitându-se prevederea înbugetul anului 1887-1888 a sumeide 15000 de lei, între altele ºi pentruconstruirea „unei galerii deschisã dinlemnãrie pentru conservarea pietreloristorice”, dar ºi de aceastã datã, „înfaþa imposibilitãþii financiare de a seputea face asemenea construcþiuni”,s-a dispus „amânarea acestorlucrãri” ºi „a se prevedea în bugetulanului viitor 1888/89, când vorpermite resursele bugetare”.

CONTINUARE ÎNNUMÃRUL URMÃTOR

Prof. dr. Tudor Rãþoi,director, Arhivele Naþionale Mehedinþi

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 12

Condiþii de participare:- vârsta cuprinsã între 18 – 35 ani;- studenþi ºi masteranzi la o facultate de stat sau particularã, acreditatãconform legii, la cursuri de zi;- cunoºtinþe bune ºi foarte bune de limba germanã. Documente necesare înregistrãrii dosarului:- copie act de identitate (cu o valabilitate de minim 6 luni);- opþional, copie paºaport (cu o valabilitate de minim 6 luni);- fiºa de solicitare - Bewerbung 2015 – completatã în 2 exemplare lacalculator, printatã faþã – verso, cu datã ºi semnãturã (formularul tipizatºi modelul de completare a acestuia se regãseºte pe site-ul A.J.O.F.M.MEHEDINÞI, www.ajofmmehedinti.ro);- adeverinþa de la facultate în care sã se specifice anul de studii ºi ce tipde cursuri urmeazã studentul (tipizat facultate);- adeverinþa de la facultate –Immatrikulationsbescheinigung(formularul tipizat în varianta germanã/englezã, germanã/românã, înfuncþie de solicitarea instituþiei de învãþãmânt, precum ºi instrucþiunilede completare sunt postate pe site-ul A.J.O.F.M. MEHEDINÞI,www.ajofmmehedinti.ro);- dovada acreditãrii, în cazul unei facultãþi particulare;- 3 fotografii tip paºaport;- copie carnet de conducere (dacã este cazul).

A.J.O.F.M. MEHEDINÞIorganizeazã selecþie pentru

studenþii care doresc sãlucreze în Germania

Ocrotit, discret, de bancacentralã, leul încearcã sãdepãºeascã o perioadã marcatã deturbulenþe, precum încetinireaeconomiei chineze, prãbuºireapreþurilor la materiile prime saucãderea în picaj a rublei ruse.

Raportul euro/leu a începutperioada cu o medie de 4,5324 lei,ºi cu cotaþii care au testat constantpragul de 4,54 lei. Culoarul detranzacþionare din urmãtoareleºedinþe nu a depãºit un ban,direcþia fiind una de apreciere aleului, în condiþiile în care preþulbarilului de þiþei a revenit pestepragul de 30 de dolari.

În 25 ianuarie, BNR a anunþat omedie de 4,5264 lei, minim alultimelor douã sãptãmâni, pentruca la finalul intervalului, revenireape scãdere a petrolului sã producãcreºterea aversiunii faþã de risc.Cursul euro a crescut la 4,5325 lei,într-o ºedinþã în care tranzacþiile s-au realizat între 4,5290 ºi 4,5340lei, cotaþiile de la închidere fiind de4,5310 – 4,5340 lei.

În urmãtoarea perioadã, raportuleuro/leu se va menþine în culoarul4,52 – 4,54 lei, care s-a conturatde la finalul anului trecut.Reamintim cã în data de 29decembrie a fost atins maximulultimilor doi ani de 4,5381 lei.

Cursul dolarului american aînregistrat cea mai mare volatilitate,influenþat de evoluþia acestuia faþã deeuro. Media a crescut de la 4,1464la 4,1859 lei, maxim înregistrat la Radu Georgescu

Euro nu vrea departe de 4,54 leifinalul perioadei, când cotaþiile au fostcuprinse între 4,167 ºi 4,19 lei.

Media monedei elveþiene, care s-a depreciat pe pieþele internaþionalede la 1,091 la 1,101 franci/euro, ascãzut de la 4,1392 la 4,1218 lei,minim al ultimelor aproape optsãptãmâni, atins la finalul perioadei.

Perechea euro/dolar a scãzut dela un maxim de 1,0976 dolari la1,0790 dolari, pentru ca la finalulperioadei tranzacþiile sã se realizezeîntre 1,0820 ºi 1,0873 dolari.

Investitorii aºteaptã întâlnirile dinmartie ale conducerilor BCE ºiRezervei Federale americane, carevor avea un impact major asupraevoluþiei monedelor emergente,implicit a leului.

Preºedintele BCE a afirmat cã înprima lunã de primãvarã vor fiasumate noi mãsuri de relaxaremonetarã pentru a combatedezinflaþia ºi a susþine economiilestatelor din zona euro. Reamintim,cã din martie trecut se deruleazã unprogram prin care BCE cumpãrãlunar obligaþiuni suverane sau alecompaniilor din zona euro, învaloare de 60 miliarde euro.

La rândul sãu, Comitetulmonetar al Fed ar urma sãmajoreze, la întâlnirea sa dinmartie, dobânzile, bazându-se peparcursul pozitiv al economieiSUA. Reamintim cã Fed a majoratdobânda luna trecutã, prima datãdupã aproape zece ani.

Analiza cuprinde perioada 20 – 26ianuarie.

Pierdut CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE PENTRUPFA SERIA  A NR 668075 ELIBERAT LA DATA DE07.04.2011 PE NUMELE DE PÎRVÃNESCUCRISTIANA ELVIRA, ASISTENT MEDICAL.SE DECLARA NUL.

Agenþia Judeþeanã pentruOcuparea Forþei de MuncãMEHEDINÞI anunþã organizareaselecþiei pentru studenþii ºimasteranzii care doresc sãdesfãºoare o activitate lucrativã peteritoriul Germaniei pe perioadavacanþei de varã (minim 2 luni).Pentru anul 2016, Agenþia Federalãde Muncã din Germania dispunede 100 de locuri destinatestudenþilor români. Menþionãm cã pot participastudenþii ºi masteranzii care urmeazãcursuri de zi, la o facultate de stat sauparticularã, acreditatã conform legiiºi care au cunoºtinþe bune/foartebune de limba germanã. Selecþia are loc anual, în bazaînþelegerii încheiate între MinisterulMuncii, Solidaritãþii Sociale ºiFamiliei ºi Agenþia Federalã deMuncã din Germania, privindmedierea studenþilor români în

vederea angajãrii pe perioadavacanþei de varã în RepublicaFederalã Germania. Studenþii ºi masteranzii care audomiciliul în judeþul MEHEDINÞI,sau sunt înregistraþi la o instituþiede învãþãmânt superior din acestjudeþ, trebuie sã se adresezeconsilierului EURES din cadrulAgenþiei Judeþene pentru OcupareaForþei de Muncã MEHEDINÞI, bdCarol I nr. 3 pentru a–ºi înregistradosarele cel mai târziu pânã în datade 04.02.2016. Informaþii suplimentare legate decondiþiile de mediere, documentelenecesare înregistrãrii studenþilor,precum ºi instrucþiunile de completarea acestora, puteþi afla la numãrul detelefon 0252 / 319029 sau accesândsite-ul A.J.O.F.M. MEHEDINÞI,www.ajofmmehedinti.ro.

DIRECTOR EXECUTIV,IOAN SURU

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Pentru Berbeci, începutul sãptãmânii secaracterizeazã printr-o lipsã totalã de chef demuncã, stare alimentatã ºi de câteva tensiuni înrelaþia cu superiorii. Contrar naturii lorimpetuoase, Berbecii vor afiºa o atitudine degenul lasã-mã sã te las ºi nu vor avea chef dediscuþii aprinse. Vor apãrea, în schimb,perspective plãcute în privinþa banilor, pringãsirea posibilitãþii unui venit suplimentar petermen lung. În dragoste, Berbecii vor avea deluptat cu niºte pretenþii exagerate ridicate departener(ã).

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Taurii vor începe sãptãmâna cu elan, deoareceo discuþie legatã de profesie se va finaliza aºacum îºi doresc ei. Capacitãþile lor de negociereºi persuasiune sunt foarte ridicate în aceste zile,aºa cã ar fi bine sã profite ºi sã punã acum petapet toate problemele delicate care trebuieanalizate. Au mai puþin succes când vine vorbade bani: niºte promisiuni care li s-au fãcut înaceastã privinþã nu vor fi respectate la termen.În dragoste, stau pe un butoi cu pulbere:partenerul aºteaptã o discuþie legatã de mersulrelaþiei ºi începe sã-ºi piardã rãbdarea.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Urmeazã o sãptãmânã destul de stresantãpentru Gemeni, sub aspectul profesiei ºi alstudiilor. Cei care au examene de dat sunt vizaþiîn mod special: stilul lor de a lãsa toate lucrurilepe ultima clipã ar putea sã le dea mari dureri decap! Apar niºte cheltuieli neprevãzute pe carenu le vor putea amâna, posibil legate de acteoficiale, sau de o cãlãtorie. În schimb, îndragoste chiar se poate spune cã stau pe roze:în fiecare zi vor gãsi noi motive de a se convingede iubirea celuilalt.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Urmãtoarele zile vor fi pentru Raci cam dificileîn privinþa organizãrii timpului. Nu e vorba demãrunþiºuri, ci de situaþii care pot aveaconsecinþe mai serioase: întârzierea la unexamen, sau la un interviu, nepredarea la timpa unui proiect, pierderea unui mijloc detransport într-o cãlãtorie importantã. Aºa cã,dragi Raci, ochii pe ceas! La mijlocul perioadei,pot primi bani într-un mod neaºteptat.Dragostea le aduce ºi ea surprize plãcute, maiales celor singuri: e posibil un flirt cu o persoanãde la ºcoalã, sau de la locul de muncã.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Începutul sãptãmânii va aduce pentru Lei veºtiimportante în privinþa carierei: o schimbare lalocul de muncã, sau chiar un nou job maisatisfãcãtor. Vor avea mai mult de lucru, dar ºimotivaþia va fi mai puternicã. Grijile în privinþabanilor persistã, mai ales cã vor apãrea mereunoi ºi noi cheltuieli. Unele datorii mai vechi nuvor putea fi acoperite conform planurilor.Dragostea vine cu veºti foarte bune legate derezolvarea unei probleme de cuplu ºi cu multegesturi tandre din partea iubitului (iubitei).

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Fecioarele vor avea o sãptãmânã camneplãcutã sub aspect financiar. Problema nu vafi neapãrat lipsa banilor, cât faptul cã va fi nevoiesã-i împrãºtie în stânga ºi-n dreapta ºi cã li sevor da peste cap niºte planuri legate de buget.Vor primi, în schimb, o ofertã profesionalã foarteispititoare la sfârºitul perioadei. Un membru alfamiliei le va solicita ajutorul sau sfatul într-oproblemã personalã. Cât priveºte dragostea,vor fi mai mult orientate spre flirt ºi aventurã,decât spre sentimente serioase, iar succesul lasexul opus nu le va lipsi.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Sãptãmâna Balanþelor e departe de a fi unaplictisitoare. Acest lucru poate fi interpretat îndouã moduri opuse ºi, într-adevãr, aceste zilevor fi pline de albe ºi negre ºi complet lipsitede cenuºiu. Perioada începe cu o veste bunãdatã de cineva de departe, posibil chiaranunþarea vizitei cuiva drag. Câteva conflicte laºcoalã, sau serviciu, manifestate prin schimburide replici acide, vor puncta negativ mijloculsãptãmânii. În ceea ce priveºte banii, Balanþelese pot aºtepta la un mic cadou de la cineva dinfamilie. În dragoste, latura sexualã e cea careva prima: se întrevãd clipe foarte fierbinþi!

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Scorpionii fac ce fac ºi reuºesc sã-ºi compliceviaþa amoroasã, în special cei singuri. ªansemari sunt sã primeascã un refuz din parteapersoanei dorite, însã nu se vor descuraja ºi vorinsista pânã când li se va promite mãcar o ºansãsã demonstreze ce pot. O problemã legatã delocuinþã se va rezolva în aceastã perioadã, darnu fãrã ceva certuri. O nemulþumire legatã debani îi va face sã-ºi schimbe niºte planuriprofesionale. Se recomandã multã prudenþãîn relaþiile cu familia.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Sãptãmâna Sãgetãtorilor va fi plinã deschimbãri ºi aventuri, aºa cum le place lor. Niºteemoþii legate de ºcoalã, sau serviciu, le vor dasurplusul de adrenalinã de care au ei nevoiepentru a fi eficienþi. În privinþa banilor nu voravea prea multe surprize, în afarã de o surprizãde a constata a mia oarã cã se cheltuiesc maiuºor decât se fac: atenþie la achiziþiile inutile! Îndragoste, cei cuplaþi vor avea ocazia sãdescopere o laturã mai puþin plãcutã apartenerului, iar cei singuri vor fi preocupaþi înprimul rând de aventuri de-o noapte.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

Capricornii vor avea impresia toatã sãptãmânacã li se ascunde ceva. Comportamentul celorapropiaþi îi va contraria ºi li se va pãrea cã oricevorbã conþine o aluzie. Ar fi bine sã punãproblema direct, pentru cã sunt ºanse mari sãdescopere o greºealã comisã de un prieten, sauchiar de partenerul de cuplu. O realizareprofesionalã îi va aduce în centrul atenþiei laºcoalã, sau la job. Latura cea mai roz a acesteiperioade e cea financiarã: toate socotelile vor ieºiperfect ºi nu vor mai avea motive sã se plângã.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Când un Vãrsãtor se plictiseºte, începe sãfilosofeze. Sãptãmâna aceasta ar putea danaºtere multor cugetãri geniale în rândulVãrsãtorilor, pentru cã vor fi deosebit de inactiviºi doar ceva cu totul ºi cu totul deosebit, saupresant, îi va scoate din amorþealã. Nu e neapãratdin cauzã cã n-ar avea ce face, dar energia lorva fi scãzutã ºi îºi vor lua o perioadã de odihnã.În condiþiile acestea, nici banii, nici dragostea(pentru cei singuri) nu le vor bate la uºã în acestezile. Cei cuplaþi însã se vor bucura deînþelegerea ºi chiar rãsfãþul partenerilor.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Spre deosebire de Vãrsãtori, Peºtii vor fi zodiacea mai activã în aceastã perioadã: multã, multã,foarte multã muncã, pânã în pragul epuizãrii.Partea bunã e cã atâta efort va fi rãsplãtit pemãsurã, nu e deloc exclusã o avansare. Vor priminiºte promisiuni legate de bani care le vor da marisperanþe, dar ar fi bine sã-ºi facã ºi un plan B,pentru orice eventualitate. Viaþa amoroasã e maimult decât bunã pentru cei cuplaþi, pentru cã lise va confirma faptul cã au fãcut o alegere bunã.Peºtii care înoatã singuri trebuie sã semulþumeascã cu un flirt de week-end.

OBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016 pag. 13Horoscop

(28 ianuarie - 3 februerie 2016) Horoscop

sportOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 14

Sâmbãtã, 23.01.2016, SalaPolivalentã din Drobeta Turnu Severina fost plinã ochi de sportivi, antrenori,arbitrii sau iubitori de Judo în cadrulTurneului Internaþional “CupaSeverinului’’, ediþia a-V-a. Au participat 531 sportivi de la 55de cluburi din 8 þãri : ROU, SRB,BUL, BIH, ALB, KOS, CRO, Rep.MLD, pentru vârstele U14, U16,U18, U23, masculin ºi feminin. Sportivii CSM Drobeta au avut ocomportare frumoasã conformã cuprogramul de pregãtire în care suntîn acest moment ºi s-au clasat dupãcum urmeazã:

Loc I-ARGINT DIANA -48 kg -U14-VLADU ANA MARIA -36 kg -U16-IOVIÞA ROBERTA -52 kg -U16-COVACIU IASMINA -40 kg -U16-DEMETRIO DANIELA -57 kg -U16

Loc II-STROE ANA MARIA -40 kg -U18-VOAIDEª ALIA -44 kg -U18

-IOVIÞA ROBERTA -52 kg -U18-STROE ANA MARIA -44 kg -U23-DIACONESCU CHRISTIAN -42 kg -U14

Loc III-VÂLVOI DENISA -32 kg -U14-VLADU ANA MARIA -36 kg -U16-VÂLVOI ANDA -57 kg -U18-BORONTIª ANDREEA -52 kg-U18-CHICIN ALEXANDRU -55 kg -U18-TÃTAR KRISZTINA -48 kg -U23-CHICIN ALEXANDRU -55 kg -U23

Loc V-BORONTIª ANDREEA -52 kg -U23-VÂLVOI ANDA -57 kg -U23-COVACIU IASMINA -40 kg -U18 S-au premiat cu cupe ºi diplomecele mai bune echipe (echipa cu celemai multe medalii de aur) pe fiecarevârstã, masculin, feminin, astfel:

Loc I-U14 feminin -CS Unirea Focºani-U14 masculin -CSM –LPS-CSU Craiova

La Drobeta Turnu Severin s-a desfãºurat

Turneul Internaþional“Cupa Severinului’’, ediþia a-V-a

-U16 feminin -CSM Drobeta (4medalii de aur)-U16 masculin -CSM 2007-LPSFocºani-U18 feminin -CSS 1 Bucureºti-U18 masculin -CSM CFR CSSPloieºti-U23 feminin -CS Rapid CSS 5Bucureºti-U23 masculin -CSM Piteºti Rezultatele de la individualau format clasamentul generalpe echipe:1.CSM Piteºti

2.CSM –LPS-CSU Craiova3.CSM CFR CSS Ploieºti4.CSM DROBETA5.CSM 2007-LPS Focºani A fost o competiþie reuºitã pentrutoþi sportivii, antrenorii ºi arbitriiparticipanþi, reprezentând punctul deplecare cãtre competiþiile deavergurã ºi de obiectiv ce urmeazãîn calendarul oficial naþional ºiinternaþional.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

La a cincea ediþie a CupeiDrobeta la Judo, turneu internaþional,care devine din an în an tot maiputernic, judoka de la Palatul Copiilor-Filiala Strehaia au demonstrat prinrezultatele obþinute cã au valoare ºi cãîn ciuda dificultãþiilor financiare cu care

Judo, Unifight, Chanbara

La început de an judokastrehãieni au adus primelerezultate internaþionale

se confruntã, fac un judo decalitate, aceasta rezultând dinrezultatele obþinute, astfel: laU14 categoria 40 kg femininjudoka Robu Dalia Alexandraa obþinut medalia de aur,învingându-ºi într-o manierãcategoricã adversarele;Brebinaru Anne-Marie aobþinut bronzul la U16, cat.40 kg; Pãcuraru Ionuþ Mariana obþinut bronzul la U16 cat.73kg ºi locul 7 la U18-73kg,iar Riciu Marian Lucian

locul V la 38 kg U14. Ceilalþi judoka strehãieniparticipanþi, deºi au avut o comportarebunã, nu au reuºit o urcare pepodium, dar maniera în care au luptatîi va face în continuare abonaþi aipodiumului de premiere.

Consilierii locali au scãzutcota de impozitare la clãdiri.

Mulþi severineni segândeau sã renunþe la

micile afaceri

„Luând în calcul apariþia normelorde aplicare a noului cod fiscal abiaîn luna ianuarie ºi þinând cont desituaþia economicã precarã amunicipiului Drobeta TurnuSeverin, lipsa investiþiilor, lipsalocurilor de muncã, ºomajul încreºtere, scãderea continuã a puteriide cumpãrare a locuitorilormunicipiului, precum ºi necesitateasã încurajãm atragerea capitaluluinecesar investiþiilor ºi crearealocurilor de muncã”, se aratã înexpunerea de motive a proiectuluide stabilire a cotei pentru

impozitele ºi taxele locale. Severinenii care au sediulfirmelor în apartamente au avut unºoc la începutul acestui an când auaflat ce impozite urmeazã sã achite.Mulþi dintrei ei se gândesc serioschiar sã renunþe la micile afaceri pecare le au decât sã achite impozitelelocale. Potrivit Oficiului RegistruluiComerþului Mehedinþi, înmunicipiul Drobeta Turnu Severinfuncþioneazã un numãr de 5743agenti economici, din care:persoane juridice – 3428 ºipersoane fizice – 2315 (1206 –PFA), 1046 – II ºi 63 IF).

Urmare din pag. 1

O. M. I.G.M.

sportOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016 pag. 15

Aflat în paraginã, Stadionul„Dr. Constantin Angelescu” din

Drobeta Turnu Severin ar putea fidotat cu teren sintetic în maximum2 ani. Deºi promisiuni au tot existatîn ultimele 2 decenii, ConsiliulJudeþean Mehedinþi susþine cã agãsit soluþia reabilitãrii uneia dintrecele mai vechi arene din România:pânã pe 1 februarie, va depunedosarul necesar pentru a accesafonduri europene prin proiectultransfrontalier româno-sârb.Perioada de evaluare dureazã între3 ºi 6 luni, iar cea de implementareîntre 12 ºi 24 de luni. Dacã totul vadecurge conform planului, bazasportivã va fi dotatã cu un terensintetic de dimensiuni normale, iarpista de atletism va fi pãstratã ºi va

Stadionul <<Angelescu>> poate fi salvat de fondurile europenefi montatã o suprafaþã de tartan,cu ºase culori. Va fi modernizatã

tribuna oficialã ºi vestiarele aflatesub aceasta, dar ºi tribuna 1A ºi1B. În schimb, peluzele ºi tribunaa II-a vor fi desfiinþate, pentru aface loc altor terenuri dedimensiuni mai mici. “De câþivaani, stadionul a fost preluat de laMinisterul Educaþiei ºi Cercetãriiºi a trecut în patrimoniulConsiliului Judeþean Mehedinþi.Din pãcate, nu s-au gãsit fonduripentru reabilitarea sa, dar acum,prin proiectul transfrontalierromâno-sârb, sper sã obþinem ofinanþare de 1,5 milioane de euro.Urmeazã sã depunem un studiude fezabilitate ºi am mari speranþecã vom primi aviz favorabil. În

cazul în care, totuºi, cererea definanþare nu va fi aprobatã, vom

moderniza stadionul cu banide la bugetul local. E pãcat deaceastã bazã sportivã, care euna dintre cele mai vechi dinþarã”, a precizat preºedinteleConsiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu. Stadionul, situat în prezent în

mijlocul oraºului, a fost construit laînceputul anilor ‘20, la iniþiativadoctorului craiovean Constantin I.Angelescu, în perioada în care acestaa fost Ministru al Sãnãtãþii, ºideservea ca teren de atletism pentruelevii Liceului Traian din TurnuSeverin. Ulterior, baza a suferit mai

multe modernizãri: tribunele au fostpavate cu ceramicã, iar în anii ‘70 abeneficiat ºi de instalaþie de nocturnãpe bazã de vapori de mercur! Pânãspre mijlocul anilor ‘80, acesta a fostgazda mai multor faze ale CupeiRomâniei, în care s-au întâlnit prim-divizionarele Universitatea Craiova,Poli Timiºoara, CorvinulHunedoara, UTA Arad sau Dinamo

Bucureºti, perioadã în care s-anumit Stadionul 1 Mai. În perioadainterbelicã a purtat denumirea de“Stadium Traiam”, iar dupãRevoluþie s-a numit Stadionul “Dr.C-tin Angelescu”, dupã numelecelui care a decis construirea sa.

M. O.

Pompierii din cadrul ISU„Drobeta” au fost solicitaþi, în

ultimele 24 de ore, sã intervinãpentru înlãturarea þurþurilor de la

acoperiºul unui bloc, îndepãrtareaelementelor de construcþie de pe

tavanul sãlii bazinului de înot al uneiºcoli, dar ºi pentru stingerea unui

incendiu izbucnit la o casã dinlocalitatea Pãtulele. ParamediciiSMURD au intervenit, în aceastã

perioadã, pentru acordarea primului-ajutor calificat unui numãr de ºase

persoane cu afecþiuni medicale. Pentru a elimina riscul de cãderea þurþurilor pe trecãtori, un echipaj depompieri din cadrul DetaºamentuluiDrobeta Turnu Severin, a intervenit,miercuri, 20 ianuarie a.c, în jurul orei10.30, pe str. Aleea Nuferilor din

municipiul Drobeta Turnu Severin. Cuajutorul autospecialei pentru salvãri laînãlþimi, pompierii au îndepãrtat þurþuriiformaþi la acoperiºul blocului, astfelîncât cetãþenii aflaþi în trecere pe lângãblocul respectiv nu s-au mai aflat înpericol. ISU „Drobeta” reaminteºtecetãþenilor cã aceºtia auresponsabilitatea legalã de îndepãrtarea þurþurilor formaþi la acoperiºurileimobilelor pe care le deþin sau leadministreazã. Atunci când existã risciminent de cãdere a þurþurilor formaþi laacoperiºurile imobilelor, proprietarul/administratorul are obligaþia de a luamãsuri pentru avertizare ºi marcare aperimetrului expus riscurilor.Intervenþiapompierilor se poate realiza doar însituaþii speciale, atunci când înãlþimeaimobilelor sau condiþiile de amplasare

a acestora nu permit administratorilorimobilelor sã acþioneze în siguranþãpentru îndepãrtarea þurþurilor. Miercuri, 20 ianuarie, a.c., la ora13.35, un echipaj de pompieri aintervenit pentru îndepãrtarea unorelemente de construcþie din interiorulsãlii bazinului de înot al ªcolii Generalenr. 7 din municipiul Dr.Tr.Severin. S-aacþionat cu ajutorul accesoriilor dindotare pentru înlãturarea elementelorde construcþie de pe tavanul sãliibazinului de înot (bucãþi de tavandesprinse – cca. 4 mp) care prezentaupericol de prãbuºire.În dimineaþa zilei de joi, 21.01.2016,

la ora 05.04, un echipaj de pompieridin cadrul Staþiei Vânju Mare a fostalertat sã intervinã pentru stingereaunui incendiu izbucnit la o casã dinlocalitatea Pãtulele. Incendiul a cuprinscca. 6 mp din tavanul unei camere ºiun obiect de mobilier. Pompierii austins incendiul, reuºind sã salvezerestul casei formatã din patru camere,bucãtãrie ºi baie. Cauza probabilã aizbucnirii incendiului au fost efectultermic produs de coºul de evacuarea fumului neprotejat faþã dematerialele combustibile.

PURTÃTOR DE CUVÂNTPlt. maj. Ramona NISTOR

Atenþie la þurþuri!

publicitateOBIECTIV mehedinþean 28.01 - 03.02. 2016pag. 16

pamflet

Mã nepoate, i sã fãcu rãu lunerodu de Sucã, la coadã la butelii. Îlduserãm la doftor, da sã camîmpotrivi, numai cã nu avu încotro.Zâce doftoru:- Da’ce are?- Nu ºtiu, zâc, bag samã de fumat.- Aº, zâce iel, ie sufocat, nu vezi? câtesarmale a mâncat?- Pã’ºtiu io? zîc, nu ºtiu! Dete doftoruun telefon la naºu, ºi îi spusãrã cã numâncase decît fr’o patruzãci ºi douã.- Ei, zâce doftoru, dacã reuºim sã-iscoatem una, douã, îºi revine. Cã ie plin,zâce. Îi fãcu iel ce-i fãcu ºi Sucã zâce: -Bre, nea Mãrine, hai înapoi la naºu, cãnu sã poate altfel ºi ne duserãm, cã dupece te duci odatã la naºu Pantelicã, abiaaºtepþi sã te mai cheme. Cam aºa ºi cu nea Gherghe, primadatã fu mai greu, cã dupe aia sã învãþãºi acuma, cum trec patru ani, cum îºiaduce aminte de severinenii mnealuiºi dã iama sã cearã niscaiva voturi,cu neºte asfalturi, neºte pãrculeþe,neºte parcãri, doar-doar o mai luavreun mandat, ceva. Cã dacã te înveþicu binele, te dezveþi mai greu. Da nicinu trebe, cã te dezvaþã alegãtorii, cãde când s-au prins de ºmecherie ºi-au schimbat alegerea. Cicã: - Las cã-i spunem cã-l votãm, cã dacã-ispunem adevãru sã schimbã laculoare. Mare surprizã o sã aibe neaprimarele anu ãsta, cã ºi limitaseverinenilor are o limitã, vorba lual lu Zbanghiu. Mã nepoate, da nea Golea sã vãzumare miºcãtor popular ºi zisã cã dacãvine cu tanti Dobrotã candidat, gatasã rezolvarã problemele. Curge apã

Sucã, tanti Dobrotã ºi preþu’ corect, nea Gherghe ºicolumbofilii ºi nea Drãghiea posesoru’

nea Mãrin

ºi promisiuni peDunãre, mai ceva caatuncea când sãtopeºte zãpadaprimãvara ºi creºtenivelu din amonte. Mã fraþilor, da fu bunãºi cearta dintre neaMazilu ºi nea Bãlu, pedrumu care înghiþi mulþibani ºi sã prãvãli la vale.Da câºtigã nea Bãlu,pentru încã ocandidaturã în frunteaconsilierilor liberali di lajudeþ, unde se va bãgaºi nea Aladin Georgescu, secondat denea Mazilu, nu care cumva sã scapevreun scaun, ceva. Unde mai pui cãnea Aladin prinsã pontu ºi promisãcã anu ãsta face drumu ºi altele, adicãvom avea fro 30 de kilometri dedrumuri reabilitate. Probabilurmãtoarele drumuri, peste fro 4 ani.Poate-i ajutã tanti Dobrotã, care varãmâne în istoria locurilor, ca fiinddoamna cu cãsuþa de vacanþã pemalu Dunãrii ºi candidatu cu preþucorect. Pãi cicã ºtie ‘mneaei preþucorect la panseluþe ºi la drumuri. Cicãva atrage investitori care o vor ajutasã calculeze exact cât costã firu depanseluþã, de iarbã, probabel. Da lascã vin ãi di la PNÞCD, di la care plecãnea Ghebaurã spre Orºova ºi-l lãsãpe nea Gurbinã, þãrãnist fondator, caregãsi în puþu gândirii sale soluþia de aajunge în toate forurile deconducere ale administraþiilorlocale. Cicã vrea alianþã cu PSD,PNL ºi UNPR ºi sã dezice de

actuala conducere a PNÞCD, carecicã ar fi distrus þãrãnismul. Dacã vorbirãm de Orºova, undesã retrasã nea Ghebaurã, aflarãm dila un comentator despre principiupiramidei rãsturnate: cicã în piramidadi la Orºova erau numai ziariºtislugarnici. Nea comentatoruprobabel descoperi apa caldã de vinedin Golfu Cerna, ãla plin de peturi ºialte mizerii. Dacã o sã descopere ºicãldura, sã le spunã ºi severinenilorcum o sã facã iarna viitoare, cã celmai probabel o sã scoatã coºurile peferestre pãnã o sã ajungã termoficareade la alfa sau omega. Sucã le zice severinenilor sã sãtrezeascã, cã nea primarele Gherghesã ocupã mai nou de problemelecolumbofililor. De o parte a înaripatelor,sã pare. Vorba lu nãrodu de nepotu-miu: diferenþa dintre pedofil ºicolumbofil o face pãsãrica! Probabelsã gândeºte cã o sã aibe nevoie, dinmotive de DNA, sã trimitã mesaje cu

porumbeii, cã sunt mai greu deascultat ºi iar cade pe tehnicã, cândmai cheamã o pasãre minorã, ceva. La final, mã fraþilor, nea Drãghieamai dete odatã-n baltã, cã ieºi pe sticlãsã se angajeze cã pânã la finalumandatului va reuºi sã punã înposesie pe toatã lumea. Asta mailipsea, sã-l strige lumea dupe aia,,nea Drãghiea posesoru,,. De parcãposesia asta ar fi aºa, dupe cum sãtrezeºte nea Drãghiea dimineaþa, lagura Peºterii Topolniþa, ºi o dã di launu la altu. Posesia. Acuma, vorbalu Tanþa lu Pecingine, nea Drãghieas-o gândi sã nu-i ia faþa neaStãniºoarã al mic, care sã implicã dince în ce mai profesionist înproblemele judeþului. Pãi, uite, chiarde-l trimisã la deszãpezit de drumuri,sperând cã o sã alunece, subprefectulsã descurcã. Ei, ar mai fi o explicaþie,da Sucã încã o mai þine. Da pânã data viitoare, hai sã fiþiiubiþi ºi optimiºti!