ACTIVITATI EXPERIMENTALE SPECIFICE ACTIVITATI EXPERIMENTALE SPECIFICE CHIMIEI. CHIMIEI.

PROF. PROF. GRIGORE STELUTA LILIANAGRIGORE STELUTA LILIANA

ROLUL SI LOCUL EXPERIMENTULUI DE ROLUL SI LOCUL EXPERIMENTULUI DE

LABORATORLABORATOR Experimentul de laborator este metoda euristică de organizare şi realizare Experimentul de laborator este metoda euristică de organizare şi realizare

a activităţilor practice pentru deducerea informaţiilor teoretice, a activităţilor practice pentru deducerea informaţiilor teoretice, concretizarea, verificarea, aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor şi concretizarea, verificarea, aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor psiho-motorii în perspective pregătirii elevilor pentru deprinderilor psiho-motorii în perspective pregătirii elevilor pentru integrarea socio-profesională.integrarea socio-profesională.

Chimia fiind o ştiinţă experimentală care îşi bazează procesul teoretic şi îşi Chimia fiind o ştiinţă experimentală care îşi bazează procesul teoretic şi îşi găseşte aplicativitatea practică în încercările de laborator, are la bază găseşte aplicativitatea practică în încercările de laborator, are la bază experimentul atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică cât şi ca metodă experimentul atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică cât şi ca metodă de învăţare.de învăţare.

Conceput în corelaţie cu principiile didacticii moderne, experimentul de Conceput în corelaţie cu principiile didacticii moderne, experimentul de laborator urmează treptele ierarhice ale învăţării, conducând elevul de la laborator urmează treptele ierarhice ale învăţării, conducând elevul de la observarea unor fenomene chimice pe baza demonstraţiei, la observarea observarea unor fenomene chimice pe baza demonstraţiei, la observarea fenomenelor prin activitatea proprie( faza formării operaţiilor concrete), fenomenelor prin activitatea proprie( faza formării operaţiilor concrete), apoi la verificarea şi aplicarea în practică a acestora( faza operaţiilor apoi la verificarea şi aplicarea în practică a acestora( faza operaţiilor formale) când se cristalizează structura formală a intelectului şi în formale) când se cristalizează structura formală a intelectului şi în continuare, la interpretarea fenomenelor observate care corespunde cu continuare, la interpretarea fenomenelor observate care corespunde cu faza cea mai înaltă din treptele ierarhice ale dezvoltării( faza operaţiilor faza cea mai înaltă din treptele ierarhice ale dezvoltării( faza operaţiilor sintetice). sintetice).

CRITERIUL LOCULUI IN IERARHIA INVATARII ♦ reproductive (demonstraţia se reproduce după un program dinainte stabilit indicându-

se şi ceea ce trebuie să se observe şi la ce concluzie se ajunge);♦ productiv- creative şi de cercetare (au loc în context problematizat complex în care se

afirmă capacităţi operaţionale la nivel superior)CRITERIUL PARTICIPATIV AL ELEVILOR ♦ experiment demonstrative efectuat de professor sau de o grupă de elevi; ♦ experiment frontal realizat de toţi elevii, în acelaşi timp individual sau pe grupe.CRITERIUL CAPACITATII UMANE ♦ experimente pentru deprinderi motorii ♦ experimente pentru deprinderi intelectuale.CRITERIUL LOCULUI DE INVATARE (în lecţii)♦ experimente pentru stimularea interesului faţă de noile informaţii (se află în

momentul de introducere în lecţie);♦ experimente pentru învăţarea noilor informaţii, aprofundarea sau extinderea lor (în

lecţia propriu-zisă);♦ experimente pentru fixarea lecţiei (se introduce pe parcursul lecţiei în momentele de

feed-back sau în lecţiile de recapitulare);♦ experimente pentru evaluare (locul lor este variabil putând fi utilizate la începutul

învăţării, pe parcursul ei sau la sfârşitul procesului de învăţare).

CLASIFICAREA EXPERIMENTELOR DE CLASIFICAREA EXPERIMENTELOR DE LABORATORLABORATOR

PROCEDURI ŞI TEHNICI DE PROCEDURI ŞI TEHNICI DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ

SPECIFICE CHIMIEISPECIFICE CHIMIEI

OPERATIILE FUNDAMENTALE DE LABORATOROPERATIILE FUNDAMENTALE DE LABORATOR

1. Cântărirea1. Cântărirea;; 2. Dizolvarea şi calcinarea substanţelor2. Dizolvarea şi calcinarea substanţelor;; 3. Decantarea şi cristalizarea3. Decantarea şi cristalizarea;; 4. Precipitarea, filtrarea, spălarea, uscarea şi calcinarea 4. Precipitarea, filtrarea, spălarea, uscarea şi calcinarea

precipitatelorprecipitatelor;;

ANALIZA CHIMICA CALITATIVAANALIZA CHIMICA CALITATIVA

ANALIZA CALITATIVA ANALIZA CALITATIVA SISTEMATICA SISTEMATICA

IMPLICA ETAPELE :IMPLICA ETAPELE : studiul macroscopic (aspectul

substanţei, miros, culoare), analiza preliminară, solubilizarea (aducerea

substanţei în soluţie), analiza cationilor (separarea

şi identificarea), analiza anionilor (separarea şi

identificarea), interpretarea şi notarea

rezultatelor analizei.

ANALIZA CATIONILORANALIZA CATIONILOR

Grupa IGrupa I (a acidului clorhidric) (a acidului clorhidric)Reactivul de grupă HCl 0,31nReactivul de grupă HCl 0,31nCationii: AgCationii: Ag+, Hg, Hg2

2+, Pb, Pb2+

Grupa a II-aGrupa a II-a (a hidrogenului sulfurat) (a hidrogenului sulfurat)Ractivul de grupă H Ractivul de grupă H 2S pH=0,5S pH=0,5Cationii: Pb Cationii: Pb 2+, Hg, Hg+, Bi, Bi3+, Cu, Cu2+, Cd, Cd2+, As(III), As(V), Sb(III), Sb(V), , As(III), As(V), Sb(III), Sb(V),

Sn(II), Sn(IV).Sn(II), Sn(IV). Grupa a III-aGrupa a III-a (a sulfurii de amoniu)(a sulfurii de amoniu)Reactivul de grupă (NHReactivul de grupă (NH4))2 S pH=9 S pH=9Cationii: CoCationii: Co2+, Ni, Ni2+, Fe, Fe2+, Fe, Fe3+, Cr, Cr3+, Mn, Mn2+,Al,Al3+, Zn, Zn2+.. Grupa a IV-aGrupa a IV-a (a carbonatului de amoniu) (a carbonatului de amoniu)Reactivul de grupă (NHReactivul de grupă (NH4) ) 2CO CO 3 pH=9 pH=9Cationii: BaCationii: Ba2+, Ca, Ca2+, Sr, Sr2+

Grupa a V-aGrupa a V-a (a metalelor alcaline) (a metalelor alcaline)Reactiv de grupă nu are. Reactiv de grupă nu are. Cationii: MgCationii: Mg2+, Na, Na+, K, K+, NH, NH4

+

ANALIZA ANIONILORANALIZA ANIONILOR

Cu acid sulfuric diluat dau gaze (COCu acid sulfuric diluat dau gaze (CO2, SO, SO2, NO, NO2, H, H2S etc.), ce S etc.), ce se recunosc după culoare, miros, reacţie caracteristică.se recunosc după culoare, miros, reacţie caracteristică.

De exemplu: CODe exemplu: CO32-, S, S2-, SO, SO3

2-, NO, NO2- (studiate la analiza (studiate la analiza preliminară).preliminară).

Cu AgNOCu AgNO3 dau săruri greu solubile în HNO dau săruri greu solubile în HNO3 diluat. diluat. Cu Cu BaClBaCl2nu precipită.nu precipită.

De exemplu: ClDe exemplu: Cl--, Br, Br--, Sr, Sr2-2-, I, I--.. Cu AgNOCu AgNO3 3 nu precipită. Cu BaClnu precipită. Cu BaCl2 2 dau precitate insolubile în dau precitate insolubile în

acizi diluaţi.acizi diluaţi.De exemplu: SODe exemplu: SO44

2-2-, F, F--.. Cu AgNOCu AgNO33 şi BaCl şi BaCl22 dau precipitate practice insolubile în apă, dau precipitate practice insolubile în apă,

dar solubile în acid azotic diluat.dar solubile în acid azotic diluat.De exemplu: CODe exemplu: CO3 3

2-2-, SO, SO4 4 2-2-, PO , PO 44

3-3-.. Cu AgNOCu AgNO33 şi BaCl şi BaCl22 dau săruri solubile în apă. dau săruri solubile în apă.De exemplu: NODe exemplu: NO33

--, NO, NO2 2 --, CH, CH33COOCOO--, ClO, ClO3 3

--..

ANALIZA CHIMICA CANTITATIVAANALIZA CHIMICA CANTITATIVA

1.ANALIZA GRAVIMETRICA1.ANALIZA GRAVIMETRICA

GravimetriaGravimetria cuprinde toate metodele de analiză cantitativă care cuprinde toate metodele de analiză cantitativă care pentrupentru

determinarea unuia sau a mai multor constituienţi dintr-o probă determinarea unuia sau a mai multor constituienţi dintr-o probă utilizeazăutilizează

separarea acestora (cu un reactiv specific), sub forma de compuşi greu separarea acestora (cu un reactiv specific), sub forma de compuşi greu

solubili (precipitate). Precipitatul se prelucrează în aşa fel încât să fie solubili (precipitate). Precipitatul se prelucrează în aşa fel încât să fie

pur, să fie adus la o formă stabilă de compoziţie bine definită, iar masa pur, să fie adus la o formă stabilă de compoziţie bine definită, iar masa sa sa

rămâne constantă. Se determină, prin cântărire, masa precipitatului şi rămâne constantă. Se determină, prin cântărire, masa precipitatului şi din din

relaţia stoechiometrică ce există între masa produsului obţinut şi masarelaţia stoechiometrică ce există între masa produsului obţinut şi masa

constituientului analizat se determină conţinutul în constituent al constituientului analizat se determină conţinutul în constituent al probei.probei.

ANALIZAANALIZA CANTITATIVACANTITATIVA

2. 2. ANALIZA VOLUMETRICAANALIZA VOLUMETRICAVolumetria sau titrimetria are drept scop determinarea conţinutului unui component dintr-o probă de analizat cu ajutorul unei soluţii dereactiv, cu concentraţie exact cunoscută şi care se adaugă probei

într-un volum măsurat, corespunzător relaţiilor stoechiometrice care se stabilesc în reacţia chimică respectivă.Titrarea este operaţia de adăugare treptată în volume mici a soluţiei

dereactiv la soluţia probei de analizat, până la proporţia

stoechiometrică cerută de reacţia chimică respectivă.

ADECVAREA PROCEDURILOR ŞI TEHNICILOR DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ LA FORMA

DE ÎNVĂŢĂMÂNT, PROFIL, SPECIALIZARE

Lucrare de laborator nr 1Lucrare de laborator nr 1:: Prepararea unei soluţii saturate de NaClPrepararea unei soluţii saturate de NaCl

Scopul lucrăriiScopul lucrării: Stabilirea cantităţii maxime de NaCl ce se poate dizolva în 100 g apă, la : Stabilirea cantităţii maxime de NaCl ce se poate dizolva în 100 g apă, la temperatură de laborator.temperatură de laborator.

AparaturaAparatura: Balanţa cu greutăţi marcate, vas de cântărire, cilindru gradat, baghetă de sticlă, : Balanţa cu greutăţi marcate, vas de cântărire, cilindru gradat, baghetă de sticlă, pahar Berzelius.pahar Berzelius.

MaterialeMateriale (reactivi): Sare de bucătărie (NaCl), apă distilată. (reactivi): Sare de bucătărie (NaCl), apă distilată. Mod de lucruMod de lucru::1. Se masoară cu ajutorul cilindrului gradat un volum de 50 cm3 apă distilată, care se introduce în 1. Se masoară cu ajutorul cilindrului gradat un volum de 50 cm3 apă distilată, care se introduce în

paharul Berzelius.paharul Berzelius.2. Se cântăreşte o anumită cantitate de NaCl. Pentru aceasta, se cântăreşte, la început, vasul de 2. Se cântăreşte o anumită cantitate de NaCl. Pentru aceasta, se cântăreşte, la început, vasul de

cântărire, determinându-se masa lui (M). cântărire, determinându-se masa lui (M). În vasul respectiv se adaugă aproximativ 150 g NaCl şi se cântăreşte vasul iarăşi, determinându-În vasul respectiv se adaugă aproximativ 150 g NaCl şi se cântăreşte vasul iarăşi, determinându-

se masa m1 a vasului de clorură de sodiu. Prin diferenţă, se află masa iniţială de NaCl, (mse masa m1 a vasului de clorură de sodiu. Prin diferenţă, se află masa iniţială de NaCl, (m00): m): m00 = = mm11– M– M

3. Se toarnă clorura de sodiu din vasul respectiv în paharul Berzelius. La început, se poate adaugă o 3. Se toarnă clorura de sodiu din vasul respectiv în paharul Berzelius. La început, se poate adaugă o cantitate mai mare de sare, se agită cu bagheta până când sarea se dizolvă integral. Pe măsura cantitate mai mare de sare, se agită cu bagheta până când sarea se dizolvă integral. Pe măsura dizolvării, a concentrării soluţiei, cantitatea de clorură de sodiu ce se adaugă este din ce în ce dizolvării, a concentrării soluţiei, cantitatea de clorură de sodiu ce se adaugă este din ce în ce mai mică.mai mică.

4. Se adaugă clorură de sodiu până când la adăugarea unei foarte mici cantităţi de sare, aceasta nu 4. Se adaugă clorură de sodiu până când la adăugarea unei foarte mici cantităţi de sare, aceasta nu se mai dizolvă în urma agitării soluţiei. Deoarece dorim să calculăm cantitatea maximă de sare ce se mai dizolvă în urma agitării soluţiei. Deoarece dorim să calculăm cantitatea maximă de sare ce se poate dizolva (obţinerea unei soluţii saturate), este necesar ca adaosul de sare să se facă în se poate dizolva (obţinerea unei soluţii saturate), este necesar ca adaosul de sare să se facă în cantităţi cât mai mici.cantităţi cât mai mici.

5. Se cantăreşte iarăşi vasul de cântărire împreună cu sarea care a rămas nedizolvată, 5. Se cantăreşte iarăşi vasul de cântărire împreună cu sarea care a rămas nedizolvată, determinându-se masa (mdeterminându-se masa (m22) acestuia:) acestuia:

m' = mm' = m22 – M – reprezintă masa de NaCl nedizolvată, deci: – M – reprezintă masa de NaCl nedizolvată, deci: mm00 – m’ = m – reprezintă masa de NaCl ce s-a dizolvat în 50 g apă. – m’ = m – reprezintă masa de NaCl ce s-a dizolvat în 50 g apă.6. Se masoară cu termometrul, temperature (t) la care s-a realizat dizolvarea. Se notează această 6. Se masoară cu termometrul, temperature (t) la care s-a realizat dizolvarea. Se notează această

temperatură .temperatură .7. Deoarece dorim să aflăm masa de NaCl care se dizolvă în 100 g apă, înmulţind pe (m) cu 2, 7. Deoarece dorim să aflăm masa de NaCl care se dizolvă în 100 g apă, înmulţind pe (m) cu 2,

obţinem această cantitate (S).obţinem această cantitate (S). S = 2 · mS = 2 · m

FISA DE CONSEMNARE A FISA DE CONSEMNARE A OBSERVATIILOROBSERVATIILOR

Volumul iniţial al apei: V = 50 ml.Volumul iniţial al apei: V = 50 ml. Masa iniţială a vasului de cântărire: M = ………. g. Masa iniţială a vasului de cântărire: M = ………. g. Masa vasului de cântărire + sarea iniţială: mMasa vasului de cântărire + sarea iniţială: m11= ………. g.= ………. g. Masa iniţială de sare : mMasa iniţială de sare : m00 = m = m11 – M = … - … – M = … - … = ………. g.= ………. g. Masa finală a vasului de cântărire, după dizolvarea cantităţii Masa finală a vasului de cântărire, după dizolvarea cantităţii

maxime de NaCl:maxime de NaCl: mm22 = …….. g. = …….. g. Masa de sare nedizolvată : m’ = mMasa de sare nedizolvată : m’ = m22 – M = ........... g. – M = ........... g. Masa de sare dizolvată, până la obţinerea soluţiei saturate:Masa de sare dizolvată, până la obţinerea soluţiei saturate: m = mm = m00 – m – m’ = …’ = … - ... = ............ g. - ... = ............ g. Cantitatea de sare dizolvată în 100 g solvent.Cantitatea de sare dizolvată în 100 g solvent. S = 2 · m = 2 : .... = ............ g.S = 2 · m = 2 : .... = ............ g. Temperatura care s-a realizat dizolvarea : t = ....... ºC.Temperatura care s-a realizat dizolvarea : t = ....... ºC.

Lucrare de laborator nr 2:Lucrare de laborator nr 2: Prepararea unei cantităţi determinate de soluţie de o Prepararea unei cantităţi determinate de soluţie de o

anumită concentraţie, pornind de la solvent şi o substanţă anumită concentraţie, pornind de la solvent şi o substanţă solidă.solidă.

Scopul lucrăriiScopul lucrării: Prepararea a 200 g soluţie NaCl de : Prepararea a 200 g soluţie NaCl de concentraţie 15%.concentraţie 15%.

AparaturăAparatură: Flacon de cântărire, balanţă, mase marcate, : Flacon de cântărire, balanţă, mase marcate, cilindru gradat, pahar Berzelius, spatulă.cilindru gradat, pahar Berzelius, spatulă.

Materiale Materiale (reactivi)(reactivi) : Clorură de sodiu, apă distilată.: Clorură de sodiu, apă distilată. Mod de lucruMod de lucru:: 1. Se cântăresc : 200 x 151. Se cântăresc : 200 x 15 x= ---------- = 30 g NaClx= ---------- = 30 g NaCl 100100 2. Cu ajutorul cilindrului gradat se măsoară un volum de :2. Cu ajutorul cilindrului gradat se măsoară un volum de : V = 100 – 30 = 70 ml apă distilatăV = 100 – 30 = 70 ml apă distilată 3. Se adaugă apa şi clorura de sodiu, astfel determinate, în 3. Se adaugă apa şi clorura de sodiu, astfel determinate, în

paharul Berzelius, obţinând cantitatea de soluţie de paharul Berzelius, obţinând cantitatea de soluţie de concentraţie cerută.concentraţie cerută.

Se păstrează soluţia deoarece este necesară şi în Se păstrează soluţia deoarece este necesară şi în experienţele următoare.experienţele următoare.

Lucrare de laborator nr 3:Lucrare de laborator nr 3: Obţinerea unei anumite cantităţi de soluţie, de concentraţie Obţinerea unei anumite cantităţi de soluţie, de concentraţie

dată, pornind de la un cristalo-hidrat.dată, pornind de la un cristalo-hidrat.

Scopul lucrăriiScopul lucrării: : Obţinerea a 150 g soluţie CuSOObţinerea a 150 g soluţie CuSO44 de concentraţie de concentraţie 16%, pornind de la CuSO16%, pornind de la CuSO44 · 5 H · 5 H22O.O.

AparaturăAparatură:: Balanţă, mase marcate, spatulă, cilindru gradat, Balanţă, mase marcate, spatulă, cilindru gradat, pahar Berzelius.pahar Berzelius.

MaterialeMateriale(reactivi)(reactivi): Sulfat de cupru (CuSO: Sulfat de cupru (CuSO44 · 5 H · 5 H22O), apă distilată.O), apă distilată. Mod de lucruMod de lucru::Folosind una dintre metodele de cântărire cunoscute, se cântăreşte oFolosind una dintre metodele de cântărire cunoscute, se cântăreşte omasă de 37,5 g CuSOmasă de 37,5 g CuSO44 · 5 H · 5 H22O, care se introduce în paharul O, care se introduce în paharul

Berzelius.Berzelius.Cu ajutorul cilindrului gradat, se măsoară un volum de 112,5 ml apă Cu ajutorul cilindrului gradat, se măsoară un volum de 112,5 ml apă distilată care se adaugă în paharul Berzelius. distilată care se adaugă în paharul Berzelius. Agitând continuu conţinutul paharului până la dizolvarea integrală a Agitând continuu conţinutul paharului până la dizolvarea integrală a sulfatului de cupru, se obţine soluţia solicitată.sulfatului de cupru, se obţine soluţia solicitată.Nu se aruncă soluţia preparată, ea va fi folosită în lucrările Nu se aruncă soluţia preparată, ea va fi folosită în lucrările

următoareurmătoare

CERCETAREA PROPRIETATILOR UNOR CERCETAREA PROPRIETATILOR UNOR ACIZIACIZI

Lucrare de laborator nr.1Lucrare de laborator nr.1:: Identificarea unor soluţii de aciziIdentificarea unor soluţii de acizi

Scopul lucrăriiScopul lucrării: Stabilirea conţinutului fiecărui flacon de : Stabilirea conţinutului fiecărui flacon de reactiv.reactiv.

AparaturăAparatură: Eprubete (24 buc.): Eprubete (24 buc.) MaterialeMateriale (reactivi): Cele 6 flacoane cu reactivi, turnesol, (reactivi): Cele 6 flacoane cu reactivi, turnesol,

fenolftaleină, soluţie de azotat de argint, soluţie de clorură fenolftaleină, soluţie de azotat de argint, soluţie de clorură de bariu.de bariu.

Mod de lucruMod de lucru: Toate determinările se realizează în eprubete : Toate determinările se realizează în eprubete în care se introduc 1-2 ml soluţie necunoscută peste care se în care se introduc 1-2 ml soluţie necunoscută peste care se toarnă 1-2 picături de reactiv, urmând să se constate dacă toarnă 1-2 picături de reactiv, urmând să se constate dacă apare sau nu o reacţie chimică.Dificultatea lucrării constă în apare sau nu o reacţie chimică.Dificultatea lucrării constă în interpretarea rezultatelor. Pentru început se realizează interpretarea rezultatelor. Pentru început se realizează determinările cerute în tabelul de mai jos în care se notează determinările cerute în tabelul de mai jos în care se notează cu (+) şi o succintă consemnare a observaţiilor –în cazul în cu (+) şi o succintă consemnare a observaţiilor –în cazul în care reacţia are loc (de ex.(+)- pp.alb) şi cu (–), în cazul în care reacţia are loc (de ex.(+)- pp.alb) şi cu (–), în cazul în care reacţia nu are loc.care reacţia nu are loc.

FISA DE CONSEMNARE A RZULTATELORFISA DE CONSEMNARE A RZULTATELOR

DETERMINARDETERMINAR

EE

------------------------------------

FLACONFLACON

11

------------------------------------

+ TURNESOL+ TURNESOL

22

--------------------------------------------

++FENOLFTALEIFENOLFTALEINANA

33

------------------------------------

+ AgNO+ AgNO33--sol.sol.

44

--------------------------------------------

+ + BaClBaCl22 - sol - sol

AA

BB

CC

DD

EE

FF

CONCLUZII-INTERPRETARICONCLUZII-INTERPRETARI

1. Prin tratarea soluţiilor A F cu turnesol, se constată:1. Prin tratarea soluţiilor A F cu turnesol, se constată: a) Substanţele din flacoanele: ...........................dau coloraţie roşie deci sunt......................a) Substanţele din flacoanele: ...........................dau coloraţie roşie deci sunt...................... b) Substanţele din flacoanele: ....................dau o coloraţie albastră deci sunt....................b) Substanţele din flacoanele: ....................dau o coloraţie albastră deci sunt.................... c) Substanţele din flacoanele: ..................nu dau reacţie de culoare deci sunt....................c) Substanţele din flacoanele: ..................nu dau reacţie de culoare deci sunt.................... Concluzie 1Concluzie 1: În flaconul.......se va găsi NaOH – sol. În flacoanele.......................se vor găsi : În flaconul.......se va găsi NaOH – sol. În flacoanele.......................se vor găsi

acizi.acizi.2. Prin tratarea soluţiilor cu fenolftaleină se constată că: 2. Prin tratarea soluţiilor cu fenolftaleină se constată că: a) Substanţa din flaconul.........dă coloraţie roşie deci este....................................a) Substanţa din flaconul.........dă coloraţie roşie deci este.................................... b) Celelalte soluţii nu dau reacţii de culoare, deci.................................................b) Celelalte soluţii nu dau reacţii de culoare, deci................................................. Concluzie 2Concluzie 2: Într- adevăr, în flaconul..........se găseşte.................................: Într- adevăr, în flaconul..........se găseşte.................................3. Prin tratarea soluţiilor cu azotat de argint, în cazul flacoanelor.....................se obţine........... de 3. Prin tratarea soluţiilor cu azotat de argint, în cazul flacoanelor.....................se obţine........... de

culoare..................., celelalte soluţii nereacţionând cu azotatul de argint.culoare..................., celelalte soluţii nereacţionând cu azotatul de argint. Concluzie 3Concluzie 3: (ţinând cont de concluzia 1) rezultă:: (ţinând cont de concluzia 1) rezultă: - Flaconul............conţine soluţie de ............................. .- Flaconul............conţine soluţie de ............................. . - Flaconul............conţine soluţie de ............................. .- Flaconul............conţine soluţie de ............................. .4. Prin tratarea soluţiilor cu clorură de bariu se constată că soluţia din flaconul.........conduce 4. Prin tratarea soluţiilor cu clorură de bariu se constată că soluţia din flaconul.........conduce

la ....................de culoare ..................celelalte soluţii nedând reacţie.la ....................de culoare ..................celelalte soluţii nedând reacţie. Concluzie 4Concluzie 4: În flaconul .........se va găsi soluţia de .................................... .: În flaconul .........se va găsi soluţia de .................................... . Concluzie finalăConcluzie finală: Conţinutul flacoanelor este:: Conţinutul flacoanelor este: A ...................................... D ..........................................A ...................................... D .......................................... B ...................................... E ...........................................B ...................................... E ........................................... C ...................................... F ...........................................C ...................................... F ........................................... Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice de mai sus:Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice de mai sus: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................

Lucrare de laborator nr.4Lucrare de laborator nr.4:: Acţiunea acizilor asupra bazelorAcţiunea acizilor asupra bazelor

Scopul lucrăriiScopul lucrării: Demonstrarea existenţei reacţiei de neutralizare a hidroxidului de cupru : Demonstrarea existenţei reacţiei de neutralizare a hidroxidului de cupru de către acizii identificaţi.de către acizii identificaţi.

AparaturăAparatură: Pâlnie de filtrare cu suport, pahare Berzelius (2 buc.), eprubete (3 buc.), : Pâlnie de filtrare cu suport, pahare Berzelius (2 buc.), eprubete (3 buc.), baghetă.baghetă.

Materiale (reactivi)Materiale (reactivi): CuSO: CuSO44 sol.,NaOH, cei trei acizi identificaţi, hârtie de filtru. sol.,NaOH, cei trei acizi identificaţi, hârtie de filtru. Mod de lucruMod de lucru:: 1.Se prepară Cu(OH)1.Se prepară Cu(OH)22, într-unul din paharele Berzelius, prin reacţia unei cantităţi de10 , într-unul din paharele Berzelius, prin reacţia unei cantităţi de10

ml sol.CuSOml sol.CuSO4 4 cu aproximativ aceeaşi cantitate de soluţie de NaOH, precipitatul obţinut se cu aproximativ aceeaşi cantitate de soluţie de NaOH, precipitatul obţinut se filtrează şi va fi folosit în reacţiile următoare.filtrează şi va fi folosit în reacţiile următoare.

2. Următoarele determinări se realizează prin introducerea unei mici cantităţi de 2. Următoarele determinări se realizează prin introducerea unei mici cantităţi de precipitat într-o eprubetă în care se adaugă, picătură cu picătură, acidul corespunzător, precipitat într-o eprubetă în care se adaugă, picătură cu picătură, acidul corespunzător, până la „dizolvarea” precipitatului.până la „dizolvarea” precipitatului.

Reacţia CuSO4 cu NaOH

FISA DE CONSEMNAREA A FISA DE CONSEMNAREA A OBSERVATIILOROBSERVATIILOR

REACTIA REACTIA HIDROXIDULUI DE HIDROXIDULUI DE

CUPRU CU:CUPRU CU:OBSERVATIIOBSERVATII

ECUATIA ECUATIA

REACTIEIREACTIEI

CHIMICECHIMICE

A. ACID A. ACID CLORHIDRICCLORHIDRIC

b. ACID SULFURICb. ACID SULFURIC

C. ACID AZOTICC. ACID AZOTIC

ANALIZA CALITATII UNOR PRODUSE ANALIZA CALITATII UNOR PRODUSE ALIMENTAREALIMENTARE

1. 1. AANALIZA LAPTELUINALIZA LAPTELUI Analizele următoare se fac cu scopul de a verifica dacă în lapte Analizele următoare se fac cu scopul de a verifica dacă în lapte

s-au introdus diferite adaosuri pentru a-i „schimba”calitatea. Se s-au introdus diferite adaosuri pentru a-i „schimba”calitatea. Se cercetează:cercetează:

a) prezenţa făinei, amidonului, feculei care se adaugă pentru a-l a) prezenţa făinei, amidonului, feculei care se adaugă pentru a-l îngroşa după diluarea cu apă;îngroşa după diluarea cu apă;

b) prezenţa formaldehidei, adăugată pentru a împiedica acrirea;b) prezenţa formaldehidei, adăugată pentru a împiedica acrirea;c) prezenţa cretei sau a bicarbonatului de sodiu care se adaugă c) prezenţa cretei sau a bicarbonatului de sodiu care se adaugă

pentru a masca începutul acririi laptelui.pentru a masca începutul acririi laptelui. Materiale necesareMateriale necesareLapte, amidon sau făină, aldehidă formică, bicarbonat de sodiu sauLapte, amidon sau făină, aldehidă formică, bicarbonat de sodiu saucretă, soluţie de iod în iodură de potasiu, acid clorhidric cretă, soluţie de iod în iodură de potasiu, acid clorhidric

concentrat, concentrat, sulfat dublu de sodiu şi de potasiu (alaun), eprubete, baie de apă, sulfat dublu de sodiu şi de potasiu (alaun), eprubete, baie de apă, douădouă capsule de porţelan, sursă de încălzire, trepied cu sită de capsule de porţelan, sursă de încălzire, trepied cu sită de

azbest.azbest.

DETERMINAREA PREZENTEI FAINII IN DETERMINAREA PREZENTEI FAINII IN LAPTELAPTE

MOD DE LUCRUMOD DE LUCRU1.1.Fierbe puţin amidon cu apă într-o eprubetă şi lasă „coca” obţinută Fierbe puţin amidon cu apă într-o eprubetă şi lasă „coca” obţinută

să se răcească.să se răcească.2.2.Pregăteşte două eprubete numerotate, 1 şi 2. În eprubeta 1 introdu Pregăteşte două eprubete numerotate, 1 şi 2. În eprubeta 1 introdu

2-3 cm3 lapte, iar în eprubeta 2, introdu 2-3 cm3 lapte diluat cu 2-3 cm3 lapte, iar în eprubeta 2, introdu 2-3 cm3 lapte diluat cu apă şi adus la consistenţa iniţială cu amidon (coca preparată apă şi adus la consistenţa iniţială cu amidon (coca preparată anterior).anterior).

3.3.Introdu în fiecare eprubetă câte 1-2 picături de iod în iodură de Introdu în fiecare eprubetă câte 1-2 picături de iod în iodură de potasiu. Notează culoarea observată în cele două eprubete.potasiu. Notează culoarea observată în cele două eprubete.

4.4.Încălzeşte eprubeta 2 şi notează observaţia.Încălzeşte eprubeta 2 şi notează observaţia.5.5.Răceşte eprubeta 2 şi notează ce observi.Răceşte eprubeta 2 şi notează ce observi. InterpretareInterpretareAmidonul formează cu iodul o culoare albastră care prin încălzire se Amidonul formează cu iodul o culoare albastră care prin încălzire se

decolorează până la incolor şi care reapare prin răcire.decolorează până la incolor şi care reapare prin răcire. ConcluzieConcluzieLaptele diluat cu apă şi îngroşat cu amidon duce la o culoare albastră Laptele diluat cu apă şi îngroşat cu amidon duce la o culoare albastră

la adăugarea iodului.la adăugarea iodului.

DETERMINAREA PREZENTEI FORMALDEHIDEI DETERMINAREA PREZENTEI FORMALDEHIDEI IN LAPTEIN LAPTE

1. Pregăteşte două eprubete numerotate,1 şi 2. În prima 1. Pregăteşte două eprubete numerotate,1 şi 2. În prima eprubetă introdu 2-3 cmeprubetă introdu 2-3 cm33 lapte (martor), iar în eprubeta a lapte (martor), iar în eprubeta a doua, un volum egal de lapte în care s-a introdus câteva doua, un volum egal de lapte în care s-a introdus câteva picături de formaldehidă. picături de formaldehidă.

2. Introdu în fiecare eprubetă câte 1 cm2. Introdu în fiecare eprubetă câte 1 cm33 acid clorhidric acid clorhidric concentrat şi câte un cristal de KAl(SOconcentrat şi câte un cristal de KAl(SO44)) 22·12H·12H22O(alaun).O(alaun).

3. Agită conţinutul eprubetelor şi lasă-le 5-10 min.pe o baie 3. Agită conţinutul eprubetelor şi lasă-le 5-10 min.pe o baie de apă caldă.de apă caldă.

• • Notează observaţiile. Notează observaţiile. InterpretareInterpretareFormaldehida (aldehida formică) duce la o nuanţă roşiatică în Formaldehida (aldehida formică) duce la o nuanţă roşiatică în

prezenţa alaunului în mediu acid.prezenţa alaunului în mediu acid. ConcluzieConcluzieLaptele care nu conţine formaldehidă se colorează în brun pal, Laptele care nu conţine formaldehidă se colorează în brun pal,

iar laptele falsificat se colorează în roşu-pal în prezenţa iar laptele falsificat se colorează în roşu-pal în prezenţa alaunului în mediu acid.alaunului în mediu acid.

DETERMINAREA BICARBONATULUI DE DETERMINAREA BICARBONATULUI DE SODIU IN LAPTESODIU IN LAPTE

1. Introdu în două capsule de porţelan notate A şi B câte o 1. Introdu în două capsule de porţelan notate A şi B câte o probă (2-3 cmprobă (2-3 cm33) de lapte proaspăt şi lapte puţin acrit căruia ) de lapte proaspăt şi lapte puţin acrit căruia i s-au adăugat câteva cristale de bicarbonat de sodiu.i s-au adăugat câteva cristale de bicarbonat de sodiu.

2. Calcinează complet conţinutul celor două capsule şi lasă-2. Calcinează complet conţinutul celor două capsule şi lasă-le să se răcească.le să se răcească.

3. Adaugă în fiecare capsulă câteva picături de acid 3. Adaugă în fiecare capsulă câteva picături de acid clorhidric.clorhidric.

• • Notează ce observi.Notează ce observi. Interpretare şi concluzieInterpretare şi concluzie Anionii carbonat produc efervescenţă în prezenţa unui acid.Anionii carbonat produc efervescenţă în prezenţa unui acid.„„Cenuşa” laptelui căruia i s-a adăugat bicarbonat de sodiu Cenuşa” laptelui căruia i s-a adăugat bicarbonat de sodiu

pentru a neutraliza acreala datorată formării acidului lactic, pentru a neutraliza acreala datorată formării acidului lactic, produce efervescenţă în prezenţa HCl conc.produce efervescenţă în prezenţa HCl conc.