Managementul Act Intel

5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 1/28

Universitatea “Babes Bolyai”

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar

Portofoliu

Managementul Activităţii Intelectuale

Student:

Sălăgean (Danci) Simona Cristina

Anul I

Cluj-Napoca

2011



Teme

1. Analiza SWOT2. Plan de dezvoltare personală

3. Pagină de notiţe în sistem Cornell

4. Lista bibliografică

5. Raport de micro-cercetare



1. Analiza SWOT

Domeniu: cariera didactică: profesor psihopedagog

Puncte tari:

- Creativitate în găsirea metodelor şi

mijloacelor de predare-evaluare

- Compasiune faţă de persoanele cu

deficienţe

- Cunoştinţe în domeniul

psihopedagogiei speciale

- Experienţa profesională de 2 ani

- Experienţă de voluntariat

- Entuziasm şi pasiune în domeniu

- Relaţii profesor-elev deschise bazate

pe apreciere şi respect reciproc

- Toţi elevii se implică în activităţi

extraşcolare

- Desfăşurarea unor proiecte de parteneriat cu alte şcoli din municipiul

Cluj-Napoca

- Continuarea dezvoltării profesionale,

urmând cursurile specializării

Pedagogia Învăţământului Primar şi

Preşcolar din cadrul Facultăţii de

Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Puncte slabe:

- Caracter sensibil, uşor influenţabil de

factori emoţionali

- Timiditate

- Experienţă puţină în carieră

- Lipsa autorităţii

- Prezenţa agresivităţii, irascibilităţii,

iritabilităţii unor elevi din clasă

- Deficienţe de vedere de grade diferite

şi deficienţe asociate la unii elevi

- Cunoştinţe precare în domeniul unora

dintre disciplinele studiate de elevi:

fizică, chimie, educaţie tehnologică,

limba franceză.

- Comunicarea neeficientă cu profesoriicare predau la clasă şi cu părinţii

elevilor

- Dezinteresul părinţilor faţă de

performanţele copilului sau faţă de

conţinutul disciplinelor şcolare

Oportunităţi:

- Proiecte şi cursuri care să îmi permită

dezvoltarea de noi abilităţi

- Titularizarea pe post sau propunerea

acestuia pentru continuitate

- Primirea de resurse materiale sau

financiare care să permită utilizarea

unor mijloace de predare diverse şi

moderne

Ameninţări:

- Desfiinţarea postului din cauza

numarului prea mic de elevi înscrişi în

clasă

- O decizie a direcţiunii care nu vine în

sprijinul meu

- Necesităţi mai ridicate ale profesiei, o

specializare pe care nu o deţin

- Lipsa resurselor materiale poate



- Crearea unui mediu de învăţare

stimulativ si plăcut, care să

promoveze învăţarea activă şi

eficientă, atitudinea pozitivă şi chiar

ataşamentul faţă de disciplină- Implicarea în proiecte de parteneriat

naţionale şi internaţionale

îngreuna folosirea unor metode şi

mijloace de predare diverse şi

moderne

2. Plan de dezvoltare personală



Domeniul: profesional

Abilită i necesareț :

1. Incredere în sine2. Control emo ionalț

3. Autoritate

Obiective:

1.1. Să prezint o temă la una dintre comisiile metodice din semestrul II

1.2. Să folosesc o metodă nouă de predare la cel pu in 2 lec ii pe saptămânăț ț

1.3. Să propun i să organizez un proiect de parteneriat cu o altă coală, până la sfâr itul semestruluiș ș ș

2.1 Să nu îmi exteriorizez sentimentele negative în fa a elevilor ț

2.2 Să nu mă las influen ată de sentimentele de compasiune pe care le am fa ă de unii elevi (nevăzători)ț ț

2.3 Să nu îmi schimb comportamentul la influen a factorilor externi cu efect emo ional asupra meaț ț

3.1 Să fiu consecventă în aplicarea pedepselor i a oferirii recompenselor ș

3.2 Să men in contactul vizual cu elevii în timpul orelor ț

3.3 Să spun clar cerin ele sau regulile stabilite de câte ori este nevoieț



Obiective Interval de

timp

Modalită i de realizareț Criterii de

evaluare

1.1 Să prezint o temă la

una dintre comisiile

metodice din

semestrul II

1.2 Să folosesc o metodă

nouă de predare la

cel pu in 2 lec ii peț ț

saptămână

1.3 Să propun i săș organizez un proiect

de parteneriat cu o

altă coală, până laș

sfâr itul semestruluiș

Ianuarie –

aprilie 2011

Semestrul II

Semestrul II

În luna ianuarie ma gândesc la

temă i la forma de organizare aș

activită iiț

În luna februarie caut i citesc câtș

mai multe materiale despre tema

respectivă.

În luna martie pregătesc partea

teoretică i mă gândesc laș

organizarea păr ii practice.ț

În luna aprilie sus in lucrarea laț

comisia metodică din luna

respectivă i aplic teoriile în cadrulș

unei lec ii deschise la clasa a VII-aț

A.

În prima săptămână caut mai multe

metode moderne de predare pe

care nu le-am folosit i măș

documentez cu privire la regurile

de aplicare i avantajele aplicăriiș

acestora.

La fiecare început de săptămână

pregătesc planurile de activitate

dintre care cel pu in două vor ț

con ine o metodă nouă de predare.ț

La cel pu in două ore aplic la clasăț

metodele propuse.

În luna ianuarie mă gândesc lacâteva teme i activită i interesanteș ț

pentru elevi i scriu proiectul deș

parteneriat.

Formularea

temei i aș

formei de

organizare.

Realizarea listei

cu materialele

folositoare.

Completitudinea

păr ii teoretice aț

lucrării.

Completarea

fi ei de evaluareș

a activită ii deț

către cadrele

didactice

participante.

Realizarea unei

liste cu

metodele

moderne de

predare.

Realizarea

plaurilor de

activitate.

Completarea de

către elevi a

unor fi e deș

evaluare ametodei de

predare.

Realizarea

proiectului de



3. Noti e în sistem Cornellț

Cursul: Formele educa ieiț

Disciplina: Fundamentele pedagogiei

Întrebări:Care sunt formele educa iei?ț

Ce este educa ia formală?ț

3. Care sunt avantajele iș

dezavantajele educa ieiț

formale?

Conexiuni:

- educa ia formală este eceeaț

care se desfă oară în coală,ș ș

realizată de către cadre

didactice

Reflec ii personale:ț

-pentru a fi capabil să aleagă

informa iile potrivite, copilulț

trebuie să aibă anumite

principii i valori pe care leș

înva ă prin educa ie formalăț ț

Întrebări:

1. Ce este educa iaț

neformală?



neformale?

Conexiuni:

Noti e:ț

După criteriul gradului de organizare i inten ionalitate,ș ț

educa ia ac ionează în trei forme: Educa ia formală,ț ț ț

neformală i informală.ș

Educa ia formală reprezintă ansamblul ac iunilor educativeț ț

organizate inten ionat, sistematice, desfă urate de cătreț ș

speciali ti în institu ii specializate, prin intermediulș ț

sistemului de învă ământ structurat i ierarhizat pe niveluriț ș

de studiu, cu cu finalită i educa ionale explicite, formulate înț ț

documente curriculare oficiale.

Avantaje:

- dezvoltarea cognitivă a educa ilor ț

- dezvoltarea sistematică a competen elor acestoraț

- oportunitatea de a realiza o evaluare individuală iș

formativă

Dezavantaje:

- centrarea pe anumite obiective educa ionaleț

- restrângerea libertă ii de exprimareț

Educa ie neformală reprezintă ansamblul ac iunilor ț ț

organizate inten ionat, sistematice, desfă urate în cadruț ș

institu ionalizat, de către cadrul didactic, dar în afaraț

sistemului de învă ământ. Sunt activită i extra colareț ț ș

caracterizate prin varietate i flexibilitate.ș

Există activită i para colare: de perfec ionare, reciclare etc iț ș ț ș



-educa ia neformală reprezintăț

activită ile extra-curriculareț


-ar trebui să se pună accent iș

pe celelalte două forme aleeduca iei: neformală iț ș

informală

Întrebări:

1. Ce este educa iaț

informală?



informale?

Conexiuni:

-educa ia informală se referăț

la toate influen ele din via aț ț

cotidiană


-fiecare formă a educa iei esteț

importantă pentru dezvoltarea

personalită iiț

Cuvinte cheie:

Educa ia formală, educaț

Ia neformală, educa iaț

informală

activită i peri colare: vizite la muzeu, excursii, cluburi,ț ș

cercuri tiin ifice etc.ș ț

Avantaje:

- spa iu instructiv-educativ flexibilț

- oferă o mai mare libertate de ac iune elevuluiț

Dezavantaj:

- absen a unor demersuri evaluative sistematiceț

Educa ia informală se referă la totalitatea influen elor ț ț

educative neorganizate, nesistematice i nesubordonate unor ș

finalită i educa ionale explicite. Include totalitateaț ț

informa iilor vehiculate în contextul situa iilor cotidiene,ț ț

neselectate, neprelucrate pedagogic, achizi ionate de cele maiț

multe ori involuntar. Exemple: mass-media, discu iiț

ocazionale, etc.

Avantaj:

- oferă o mai mare libertate de decizie i ac iuneș ț

Dezavantaj:

- neselectarea informa iilor utile i folositoare pentruț ș

copil

- lipsa evaluării

Rezumat: Există trei forme ale educa iei: educa ia formală, neformală i informală. Educa iaț ț ș ț

formală se desfă oară într-un cadru specializat, e organizată, informa iile sunt selectate iș ț ș

prelucrate, are finalită i bine stabilite. Educa ia neformală reprezintă activită ile extra- colare,ț ț ț ș

para i peri- colare, desfă urate tot în cadru specializat dar înafara colii. Educa ia informalăș ș ș ș ț

se referă la toate influen ele din via a cotidiană.ț ț



4. Listă bibliografică

1. Cuco , C. (1996, 2002).ș Pedagogie. Ia i: Editura Polirom.ș

2. De Peretti, A., Legrand, J.A. & Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Ia i: Edituraș

Polirom.

3. Dialoguri didactice. (2001). Aplica ii ale metodelor RWCT în lec ii de fizică, matematică,ț ț

limba i literatura română.ș

4. Dic ionar de pedagogieț . (1979). Bucure ti: EDP.ș

5. Dumitru, I. Al. (2000). Dezvoltarea gândirii critice i învă area eficientă.ș ț Timi oara: Edituraș

de Vest.6. Gagné, R. M. (1975). Condi iile învă ării.ț ț Bucure ti: EDP.ș

7. Găvenea, Al. (1975). Cunoa terea prin descoperire în învă ământ.ș ț Bucure ti: EDP.ș

8. Ionescu, M. (1979). Metodologia activită ii didactice.ț Pedagogie. Bucure ti: EDP.ș

9. Iordache, M. (1971). Modelarea prin similitudine. Revista învă ământului liceal i tehnicț ș

profesiona, Nr. 7-8.

10. Istrate, A. (1986). Învă area prin descoperire.ț Pedagogie. Ghid pentru profesori. Ia i: Edituraș

Universită iiț “Al. I. Cuza”.

11. Johnson, R. T. & Johnson D. W. (1991). Learning Together and Alone: Cooperative,

Competitive and Individualistic learning. Boston: Allyn and Bacon.

12. Cosman, D. & Manea, M. (2007). Influența stilului de atașament în structurarea

personalității. Psihiatru.ro, nr.3. Găsit în 24 iunie 2011 pe

http://psihiatru.pulsmedia.ro/article--x-Clinica,_simptomatologie-

Influenta_stilului_de_atasament_in_structurarea_personalitatii_si_a_stilurilor_de_c--

931.html.

13. Daunhauer, L.A., Coster, W.J., Tickle-Degnen & L., Cermak, S.A. (2007). Effects of

caregiver-child interactions on play occupations among young children institutionalized in

Eastern Europe. American Journal of Occupational Therapy, 61, 429-440.

14. Forsyth, R., Colver, A., Alvanides, S., Woolley, M. & Lowe, M. (2007). Participation of

young severly disabled children is influenced by their intrinsic impairments and environment.

Developmental Medicine and Child Neurology, 49, 5, 345-349.

15. King, J., Ma, Y., Reed, G.W. & Rosal, M.C. (2004). Stress, social support, and cortisol:

inverse associations? Beavioral Medicine, Martie, 22. Găsit în 24 ianuarie 2011 pe

http://www.encyclopedia.com/doc/1G1-123082544.html.

http://psihiatru.pulsmedia.ro/article--x-Clinica,_simptomatologie-Influenta_stilului_de_atasament_in_structurarea_personalitatii_si_a_stilurilor_de_c--931.html



http://www.encyclopedia.com/doc/1G1-123082544.html




http://www.encyclopedia.com/doc/1G1-123082544.html



5. Raport de micro-cercetare

Influenta ata amentului fa ă de părin i asupra imaginiiș ț ț de sine la adolescent



Introducere

Motivația alegerii acestei teme a fost fascinația pentru vârsta adolescenței cu schimbărilecare au loc în această perioadă și filosofia lor de via a i preocuparea pentru a în elege impactul uneiț ș ț

rela ii armonioase cu părin ii asupra stimei de sine la adolescen i. Am considerat ca avantaj faptul căț ț ț

lucrez cu adolescen i de 3 ani i am aplicat chestionarele i interviurile semi-structurate elevilor dinț ș ș

clasa unde îmi desfă or activitatea.ș

Partea teoretică

„Teoria psihanalitică a accentuat rolul inițial al părintelui de a reduce arousalul copilului

(liniștire); teoria învățării sociale a accentuat rolul de învă ț ător al părintelui în timp ce teoria

atașamentului se focalizează asupra rolului de protector al celui care asigură securitatea copilului”

(Goldberg,1993, după Školka, 2006, pag. 13)

Preda definește atașamentul ca „o relație afectivă care unește doi indivizi în raport cu

valorizarea și importanța pe care le are unul pentru celălalt”(Preda, 2000, pag. 112).

Teoriile atașamentului se divid în două mari tendințe:- Teorii care consideră atașamentul ca o relație socială instinctuală;

- Teorii care definesc atașamentul ca o relație achiziționată, învățată, ca răspuns la

îngrijirile acordate copilului de către mamă sau adult (Preda, 2000, pag. 112).

Adolescența este stadiul de viață care incepe după perioada de pubertate, de la 14/15 ani la

20 de ani. Căutarea propriei indentități devine nucleul preocupărilor persoanei adolescente. Există

un anumit grad de egocentrism care persistă în unele comportamente, dar în general se dezvoltă

capacitatea de a gândi abstract și de a utiliza raționamentele științifice. Grupul de prieteni ajută ladezvoltarea și testarea conceptului de sine. Relațiile cu părinții sunt puse în unele cazuri la încercare

(Benga, 2002).

Principala provocare a acestui ciclu de viață constă în înlocuirea identității familiale cu

conștiința identității personale, autonome (Skolka, 2002). „Pentru realizarea acestui fapt, copilul

trebuie să se rupă de sistemul de norme al familiei, în vederea creării propriilor sale valori, norme”

(Skolka, 2002, pag. 182). Pot apărea conflicte din cauza dificultății părinților de a permite

desprinderea copilului. Adeseori rigiditatea părinților apare din cauza nesiguranței, a anxietății; unadintre temerile cele mai frecvente este de a pierde iubirea din partea copiilor (Skolka, 2002).



Există o limită clară între protecția necesară pe care o cere copilul cu deficiențe și

supraprotecția care poate întârzia progresul acestuia. Fiecare copil trebuie să se pregătească atât de

bine cât poate pentru lume așa cum este ea. Să îl aperi de realitate este nedrept și se va dovedi a fi

dăunător. Chiar nereușitele sunt lecții importante dacă are voință și e încurajat să încerce din nou.

Experiențele de a trece obstacolele de unul singur, oricât efort și timp ar cere asta, ajută copilul sădevină independent și încrezător în sine (Begg, 1970).

Obiective i ipotezeș

Obiectiv generalÎn cercetarea de fa ă am propus evaluarea stilului de ataț șament dintre părinte i adolescentș și

a stimei de sine a adolescentului i analiza calitativă a datelor pentru a observa dacă stilulș

ata amentului fa ă de părin i influen ează stima de sine a adolescentului.ș ț ț ț

Obiective specifice:

1. Să se determine stilul de atașament dintre adolescent și cel mai apropiat dintre

părinți.

2. Să se evalueze stima de sine a adolescentului.

Ipoteza clinica:

Stilul de atașament securizant¹ față de părinte poate determina creșterea stimei de sine² aadolescentului.

¹ evaluat cu ajutorul Chestionarului atașamentului parental și al Chestionaruluiatașamentelor față de mamă, tată și prieteni

² evaluată prin Scala stimei de sine Rosenberg

Metodologie

Grupul de participan i:ț

Pentru inestigațiile propuse în obiectivele cercetării s-a utilizat un grup de participanți format

din 8 adolescenți (4 băieți și 4 fete) care au vârste cuprinse între 13 și 16 de ani 8 părinți (câte un părinte de-al fiecărui adolescent), 6 mame și 2 ta i. În selectarea participanț ților adolescenți s-a ținut

cont de vârstă, sex (am dorit să existe un echilibru în ceea ce prive te sexul adolescen ilor), subiectulș ț



să locuiască cel puțin cu unul dintre părinți și să nu prezinte deficiență mintală sau altă tulburare

psihică (diagnosticul de inteligență normală a fost stabilit de către persoane specializate din coală).ș

S-au selectat părinții de care adolescenții erau cel mai atașați și s-a ținut cont de măsura în care

aceștia acceptau și aveau timp pentru a participa la acest studiu.

To i adolescen ii participan i sunt elevi la Liceul pentru Deficien i de Vedere din Cluj-ț ț ț ț

Napoca, str. Doroban ilor, nr.31.ț

Prezentarea materialelor i a scalelor:ș

1. Interviul semi-structurat pentru părinte

Interviul cuprinde aproximativ 30 de întrebări structurate pe mai multe domenii din viața

părintelui. Acesta s-a desfășurat pe parcursul a 2 ședințe, ambele ședințe având o durată de

aproximativ o ora și jumătate.

La început sunt date generale despre subiect, vârstă, structura familiei, locul de muncă,

condiții de locuit, timp liber. Apoi întrebările se referă la familia de origine, la relațiile care au fost

între membrii familiei, relația părinți - copii și cea dintre mamă și tată, ce fel de părinți erau, cum

erau pedepsele, dacă avea participantul libertatea de decizie, dacă are parte de suport din partea

părinților.

Se va evalua apoi relația de cuplu soț-soție, făcându-se referire la conflicte, atitudini, timp

petrecut împreună, roluri în familie și percepția despre acestea, relația lui cu copii, în special cu

adolescentul.

Starea actuală a adolescentului va fi evaluată în continuare. Întrebările se referă la activitățile

academice și activitățile de zi cu zi, timp liber, inițiativă și posibilitatea adolescentului de a face

singur alegeri. Se va evalua comunicarea intre cei doi, relația de încredere și cunoașterea reciprocă.

Atașamentul va fi de asemenea observat prin întrebările care se referă la reacțiile la separare ale

mamei și adolescentului, evitare, reacția în fața situaților noi, a adolescentului. Apoi se va cere

părintelui să se caracterizeze ca părinte, să se gândească la resursele, dificultățile, slăbiciunile pe

care le percepe ca părinte.

Următorul domeniu este relația cu ceilalți membrii ai familiei și cu prietenii. Se evaluează

suportul social și relația cu ceilalți copii, frații adolescentului cu probleme. Se evaluează relația

dintre frați, relația acestora cu tatăl, cu mama, dificultățile și conflictele care apar și câteva întrebări

despre personalitatea fraților adolescentului. Sunt întrebări referitoare la persoane care mai locuiesc

în aceeași casă/apartament, dacă este cazul, și la prieteni, calitatea relațiilor și numărul acestora.



La sfâr șitul aplicării interviului, se va întreba subiectul dacă are mulțumiri sau nemulțumiri

pe care ar vrea să le mai spună sau dacă există ceva ce consideră că e important și despre care nu am

discutat.

2. Interviul semi-structurat pentru adolescent

Pentru acest interviu, am gândit aproximativ 25 de întrebări. Interviul s-a desfășurat pe

parcursul a 2 ședințe, fiecare ședință având durata de o oră.

Primele întrebări se referă la date generale despre subiect, vârstă, școala pe care o

frecventează, satisfacții, insatisfacții, relația cu colegii, timpul petrecut pentru pregătirea pentru

școală și măsura în care face față cerințelor. Mai sunt întrebări care s-au referit la structura familiei,

locul de muncă al părinților, vârsta fraților, dacă mai locuiesc alte persoane cu familia lor. Ne-am referit apoi la starea psihologică din trecut și la relațiile cu familia, pentru a afla de

cine era mai atașat, cum era relația cu părinții, cum reacționa când erau despăr țiți, cum erau

pedepsele, dacă era încurajat, dacă avea libertate și cum a evoluat această relație. Am considerat

important ca participantul să ne povestească o experiență din trecut semnificativă pentru el pentru ca

să observăm ce a fost cel mai important în legătură cu trecutul lui și am cerut adolescentului să

povestească o întâmplare hazlie pentru a destinde atmosfera și pentru a îmbunătății relația între noi

și participant.Apoi întrebările se referă la starea psihică actuală a participantului. Sunt întrebări despre

petrecerea timpului în general, a timpului liber în special, despre preferințe și ceea ce nu îi place să

facă. Mai sunt câteva întrebări despre schimbări și situații noi, cum reacționează la acestea și apoi

ne-am referit la prietenii participantului, în ce măsură se simte înțeles, are încredere în ei și are

suport din partea lor. Ultima întrebare din acest set de întrebări, dacă are iubit/iubită este importantă

deoarece credem că răspunsul la această întrebare și calitatea relației dintre cei doi are legătură cu

atașamentul dintre participant și părinți, cu stima de sine și credem că a avea un iubit/iubită este una

dintre cele mai puternice dorințe la vârsta adolescenței.

Relația cu părinții va fi evaluată în continuare. Întrebările se referă la reacția la separare,

evitare, conflicte și răspunsurile la aceste întrebări ne pot ajuta să conturăm tipul de atașament, cu

ajutorul rezultatelor la scalele de atașament folosite. Încercăm să aflăm percepția despre părinți și

care crede că este imaginea părinților despre el/ea, ce așteaptă de la el/ea, evaluăm comunicarea

dintre părinți și adolescent, nevoia lui de comunicare și dorințele și nevoile pe care le are din partea

părinților.

3. Chestionarul de atașament parental



Chestionarul atașamentului parental (PAQ - Parental Attachment Questionnaire) a fost

realizat de Ph.D. Kenny în anul 1987. Kenny a aplicat prima dată chestionarul atașamentului

parental pe un lot de liceeni, din primul an la liceu. PAQ este un chestionar auto-evaluativ ce conține

70 de itemi ce măsoară atașamentul continuu față de părinți, întrebările despre atașament fiindinspirate teoriile lui Ainsworth și a colaboratorilor (1978) cu privire la atașamentul mamă-copil. De

exemplu, cei 55 de itemi din chestionar evaluează disponibilitatea parentală percepută, înțelegerea,

acceptarea, respectul și facilitarea autonomiei; interesul în interacțiunile cu părinții și sentimentele

față de aceștia, căutarea suportului în situații stresante și satisfacția percepută prin suportul oferit de

părinți (Kenny, 1987, după Anhalt, 1999).

Kenny (1987) a încercat să creeze un chestionar valid ce să măsoare atașamentul obținând

feed-back de la studenții care erau familiarizați cu cercetările despre atașament (Anhalt, 1999).Autorul nu a urmat căile tradiționale de întocmire a unui test în crearea acestui chestionar (ex.

analiza factorilor, fidelitatea test-retest). Totuși, Kenny (1987) a raportat valori bune ale consistenței

interne pentru PAQ. Consistența internă pentru Chestionarul atașamentului parental a fost de .93 la

băieți și de .95 la fete (Kenny, 1987). Ulterior, autorul raportează o fidelitate test-retest a acestui

instrument la un interval de 2 săptămâni de .92 pentru tot instrumentul și între .82 și .91 pentru cele

trei subscale (Kenny, 1990). Coeficientul alpha Cronbach a fost de .96 pentru calitatea afectivită ții

atașamentului, .88 pentru sprijinul oferit de părinți în obținerea autonomiei și de .88 pentru rolul parental în asigurarea suportului emoțional (Kenny și Donaldson, 1991).

Itemii au răspunsuri cotate pe o scară likert de la 1 la 5, numărul cel mai mare indicând

acordul puternic cu acel item. Subscalele acestui chestionar au corelat moderat cu subscalele

relevante ale scalei Family environment (Moos și Moos, 1986). PAQ conține trei subscale derivate

din analiza factorială: calitatea afectivității atașamentului, sprijinul oferit de părinți în dobândirea

autonomiei și rolul parental în asigurarea suportului emoțional.

4. Chestionarul atașamentului față de mamă, tată și prieteni – versiunea revizuită

Chestionarul atașamentului față de mamă, tată și prieteni (IPPA - Inventory of Parent and

Peer Attachment) a fost întocmit de către Mark T. Greenberg și Gary Armsden în anul 1987 pentru a

evalua percepțiile adolescenților despre dimensiunile pozitive și negative ale afectivității/

cognițiilor în relațiile lor cu părinții și prietenii apropiați și în ce măsură aceste figuri servesc ca și

sursă de securitate psihologică. Acest instrument de evaluare a apărut prima dată în Journal of Youth

and Adolescence în 1987. Baza teoretică o constituie teoria atașamentului formulată de Bowlby.



Sunt evaluate trei dimensiuni cu ajutorul acestei scale: nivelul încrederii mutuale, calitatea

comunicării și alienarea. Acest înstrument a fost folosit cu succes în diferite studii pe adolescenți cu

vârste cuprinse între 12-20 de ani. Instrumentul de evaluare este un chestionar auto-evaluativ cu

răspunsuri cotate pe o scală likert de la 1 la 5. Versiunea revizuită este formată din 25 de itemi

pentru mamă, 25 itemi pentru tată și 25 itemi pentru prieteni obținându-se astfel trei scoruri aleatașamentului. Itemii pentru fiecare subscală se aseamănă ca formulare, diferența majoră o

reprezintă obiectul atașamentului (ex. mamă, tată sau prieteni) (Anhalt, 1999). IPPA este cotat

astfel: prin inversarea negativă a itemilor precizați și apoi adunarea răspunsurilor de la fiecare

secțiune.

Acest instrument a fost întocmit de către Armsden și Greenberg (1987) și probat pe un lot de

liceeni. Este un chestionar des folosit pentru a măsura atașamentul părinte adolescent printre liceeni

(Heiss și colab., 1996, după Anhalt, 1999) care a fost de asemenea folosit pentru a măsuraatașamentul parental și față de prieteni în adolescența timpurie (Armsden, McCauley, Greenberg,

Burke și Mitchell, 1990; Papini și colab., 1991; după Anhalt, 1999).

A fost raportată o fidelitate bună teste-retest la un interval de 3 săptămâni pe un lot de 27 de

subiecți cu vârste cuprinse între 18-20 de ani cu valori de .93 pentru atașamentul parental și de .86

pentru atașamentul față de prieteni. Pentru varanta revizuită (care evaluează separat atașamentul

față de mamă, tată și prieteni în comparație cu varianta originală în care era evaluată relația cu

părinții împreună) fidelitatea internă (alpha Cronbach) a fost de .87 pentru atașamentul față demamă, .89 pentru atașamentul față de tată și .92 pentru atașamentul față de prieteni. Cu privire la

validitate, a fost raportat o corelare pozitive între subscalele care măsoară atașamentul față de

părinți și (a) subsacelele Coeziune și Expresivitate ale Family Enviromental Scale, (b) scoruri

ridicate la Self-Esteem Scale și (c) scoruri pozitive la Multidimensional Students Life Satisfactionʹ

Scale. Ulterior, s-au găsit asocieri semnificativ pozitive între subscala care măsoară atașamentul față

de prieteni și (a) subscala Social Self a Tennesse Self-Concept Scale, (b) scorurile ridicate la Self-

Esteem Scale și (c) scoruri pozitive la Multidimensional Students Life Satisfaction Scaleʹ

(Armsdanși Greenberg, 1987; după Anhalt, 1999).

5. Scala stimei de sine Rosenberg

Scala stimei de sine Rosenberg (RSE - The Rosenberg Self-Esteem Scale) a fost propusă de

către Rosenberg în anul 1965 și este o încercare de a realiza o măsurare unidimensională a stimei de

sine globale. A fost proiectată a fi o scală Gutman, ceea ce înseamnă că itemii RSE să reprezinte un

continuum în ceea ce privește aranjarea acestora de la afirmații care sunt girate chiar de către



indivizii cu stima de sine scăzută la afirmații care sunt girate numai de către persoanele cu stimă de

sine crescută.

Potrivit lui Rosenberg (1965), RSE este un chestionar auto-evaluativ care include 10 itemi cu

răspunsuri fixe legate de stima de sine a individului. Se evaluează în mod specific satisfacția de sine,

valoarea sinelui, respectul de sine și mândria personală (Martin și colab., 2008). Numeroase studiiau susținut atât o structură unidimensională cât și una bifactorială, cu factori care etichetează

încrederea în sine și dezaprobarea cu privire la propria persoană (Blascovich și Tomaka, 1991; după

Martin, 2008).

Rosenberg a raportat o corelare test-retest de r=0.85 și un coeficient de consistență internă

între 0.76 și 0.87. RSE a fost corelată cu chestionarul discrepanței eu-eu ideal (r=0.67), cu

chestionarul imaginii de sine (r=0.83) și cu evaluări psihiatrice (r=0.56) (Martin, 2008).

Cotarea se face prin însumarea răspunsurilor care pot fi înregistrate pe o scară de la 1 la 4, 1fiind „puternic de acord” iar 4 „puternic dezacord”. Scorurile la scala stimei de sine Rosenberg sunt

de la 0 la 30. 15 și 25 de puncte, sunt limitele pentru o stimă de sine crescută, sub 15 puncte, este o

stimă de sine scăzută.

Demersul metodologic

1. Contactarea adolescen ilor i selectarea acestora după criteriile men ionate anterior.ț ș ț

2. Asigurarea confiden ialită ii i asigurarea unei rela ii de cooperare i de încredere.ț ț ș ț ș

3. Vizite la domiciliul participan ilor adolescen i, cunoa terea părin ilor acestora i selectareaț ț ș ț ș

unuia dintre părin i pentru a face parte din grupul de subiec i.ț ț

4. Asigurarea confiden ialită ii i programarea întâlnirilor pentru aplicarea interviului i aț ț ș ș

chestionarelor pregătite (întâlnirile cu părintele au avut loc la domiciliul subiec ilor).ț

5. Prima etapă constă în aplicarea interviului semi-structurat întocmit pentru adolescent i apoiș

al celui pentru părinte, interviu care inte te diferite domenii personale ale subiec ilor (părinteț ș ț

i copil), urmărirea rela iilor i a existen ei posibilelor conflicte în familie i, în special, întreș ț ș ț ș

părin i i adolescent.ț ș

6. Instrumentele de evaluare pentru adolescent sunt aplicate individual i sunt folosite înș

următoarea ordine:

- Chestionarul ata amentului parental – Participntului i se explică faptul că acest chestionar ș

cuprinde enun uri care descriu rela iile familiale i experien ele i sentimentele frecventț ț ș ț ș

declarate de adolescen i ce se referă la rela iile cu părin ii acestora. Adolescentul este rugat săț ț ț

răspundă la fiecare enun completând cu un număr pe o scară de la 1 la 5, care descrie cel maiț

bine rela iile cu părin ii acestuia i experien ele i sentimentele lui în legătură ce acestea. I seț ț ș ț ș



precizează faptul că, în cazul în care un singur părinte este în via ă, sau dacă părin ii suntț ț

divor a i, trebuie să răspundă referindu-se la părintele care este în via ă sau la părintele deț ț ț

care se simt mai apropiat (părintele biologic sau adoptiv). I se explică faptul că completarea

chestionarului nu are un timp limită i fiecărui enun îi corespunde un număr. I se vor oferiș ț

explica ii dacă întâmpină dificultă i în în elegerea itemilor i itemii i se vor citi i se vaț ț ț ș ș completa după dictare de către evaluator dacă întâmpină dificultă i în scrierea sau citireaț

acestora. Completarea chestionarului durează aproximativ 40 de minute. Datele vor fi supuse

analizei i interpretării pentru fiecare subiect în parte.ș

- Chestionarul ata amentelor fa ă de mamă, tată i prieteni – Participantului i se explică faptulș ț ș

că întrebările din acest chestionar urmăresc rela iile i sentimentele acestuia fa ă deț ș ț

persoanele importante din via a lui, mama, tatăl i prietenii apropia i. Este rugat să citeascăț ș ț

instruc iunile fiecărei păr i cu mare aten ie. Întâi este aplicată scala care urmăre te rela ia cuț ț ț ș ț

mama. I se precizează din nou participantului că se poate referi, în cazul în care părin ii suntț

despăr i i sau mama este decedată, la persoana care ine locul mamei, cea care a avut cea maiț ț ț

mare influen ă asupra lui. Este rugat să încercuiască numărul care indică cât este de adevăratț

enun ul pentru el în momentul actual. Se trece apoi la partea a doua explicându-i-se acelea iț ș

lucruri, dar cu referire la tată i este rugat să completeze atent chestionarul. La partea a treiaș

se procedează la fel, dar explica iile sunt cu referire la prietenii apropia i. I se va oferi sprijinț ț

în explicarea itemilor pe care nu îi în elege i în scriere sau citire în cazurile în care esteț ș

nevoie.

- Scala stimei de sine Rosenberg – I se explică participantului faptul că această scală va urmări

părerea lui despre sine însu i. I se citesc i apoi i se scriu pe o coală de hârtie op iunile deț ș ț

răspuns, după care este rugat să răspundă la fiecare enun folosind una dintre variante. I seț

citesc enun urile i se repetă în cazul în care nu au fost în elese explicându-i-se acolo undeț ș ț

este nevoie.

Rezultate scontate:

- Stima de sine a adolescentului poate fi influențată de atașamentul fa ă de părin i, dar ț ț

pentru a se stabili măsura în care acestea o influențează este necesar un studiu cantitativ

- Stima de sine a adolescentului e scăzută acolo unde părintele e hiperprotectiv

- Stima de sine a adolescentului e scăzută acolo unde părintele e delăsător

- Cred că aproximativ 75% dintre adolescen i că vor avea scoruri mai mari la subscala careț

măsoară atașamentul față de prieteni, comparativ cu subscalele care măsoară

atașamentul față de mamă, respectiv față de tată



Concluzii

Scopul acestui studiu este înțelegerea mai bogată, mai nuanțată a fenomenului studiat și nu

producerea unei imagini obiective. Chiar dacă ipoteza se confirmă, datele generale nu se aplică la

cazuri particulare, individuale.

Pentru a avea o imagine generală asupra relației dintre tipul de atașament și stima de sine aadolescen ilor, prin validarea ipotezei formulate, este necesar un studiu experimental.ț

Bibliografie

1. Anhalt, K. (1999). The relation between parenting factors and social anxiety: a

retrospecive study. West Virginia: Morgantown

2. Begg, N.C. (1970). The child and his family. Whitcoulls Limited for The New

Zealand Plunket Society

3. Benga, O. (2002). Psihologia dezvoltării. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

4. Martin, L.M., Bliven, M. & Boisvert, R. (2008). Ocuupational performance, self-

esteem and quality of life in substance addictions recovery. OTJR Occupation, Participation and

Healt, Thorofare, 28, 2, 81-89

5. Preda, V. (2000). Atașamentul, Studii de pedagogie: Omagiu profesorului Dumitru

Salade la implinirea varstei de 85 de ani. Cluj – Napoca: Presa Universitară Clujeană.6. Školka, E. (2006): Teorii explicative, modele și tehnici de intervenț ie în psihologie

clinică și psihoterapie, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană

http://open_window%28%22http//aleph.bcucluj.ro:8991/F/Q5QVRJXRAYHU8UFAT6SJFQ1RHDV58DRTQUAVACBGXLSEQB1PXN-00663?func=service&doc_number=000061224&line_number=0006&service_type=TAG%22);














Anexe

INTERVIU SEMI-STRUCTURAT pentru adolescent

I. DATE GENERALE DESPRE SUBIECT1. Ce vârstă aveți?2. La ce școală/facultate sunteți? La ce profil/specializare? În ce clasă, an? Satisfacții, insatisfacții,

motivație, relația cu colegii, cu profesorii, timpul petrecut la școală și timpul petrecut acasă pentru pregătirea pentru școală, dacă face față cerințelor.

3. Din câți membri este compusă familia dumneavoastră? Ce lucrează părinții, vârsta fraților, alte persoane care locuiesc în aceași casă/apartament.

II. STAREA PSIHOLOGICĂ DIN TRECUT ȘI RELAȚIILE CU FAMILIA1. Cum a fost relația dumneavoastră cu părinții în copilărie? Cum vă înțelegeați cu mama? Dar cu

tatăl? Care era mai sever? Cum era relația lor?2. De cine erați mai apropiat/ă? Cum ați reacționat când acel părinte era despăr țit de dumneavoastră?

Ce simțeați, ce făceați? Părintele cum reacționa la despăr țire? Ce credeți că gândea?3. Vi s-a întâmplat să fiți pedepsit/ă? Ce fel de pedepse alegeau părinții și cât de des le foloseau? Cum

reacționați când vă pedepsea?4. Vă lăudau pentru reușitele pe care le aveați? Vă simțeați încurajat/ă să luptați pentru a obține

persormanțe mai bune? Care era motivația dumneavoastră?5. Ați avut libertate să luați decizii singur/ă? Care au fost deciziile mai importante pe care le-ați luat

singur/ă?6. Povestiți-mi un moment semnificativ pe care vi-l amintiți din trecut.7. Povestiți-mi o întâmplare hazlie care vi s-a întâmplat.

III. STAREA PSIHICĂ ACTUALĂ1. Cum arată o zi obișnuită pentru dumneavoastră?2. Cum vă petreceți timplul liber? Hobbi-uri, preferințe, culoare preferată, ce nu vă place să faceți?

3. Obișnuiți să alegeți singur ce să mâncați, cu ce să vă îmbrăcați sau, în general, ce să faceți într-osituație? Apar conflicte cu părinții sin cauza alegerilor dumneavostră? Simțiți că aveți destulălibertate, câtă aveți nevoie? Ce ați vrea să se schimbe în acest sens?

4. Cum vă comportați când sunt străini de față? intrați ușor în vorbă cu necunoscuți? Vă placschimbările sau noutățile?

5. Aveți prieteni mulți? Îi percepeți ca pe niște prieteni buni? Ce apreciați cel mai mult la prieteniidumneavoastră? Ei ce apreciază cel mai mult la dumneavostră?

6. Cât de des vă vizitați? Ce activități faceți împreună? Atunci când aveți vreo problemă puteți conta pe sprijinul lor?

7. Aveți iubit/iubită? Daca da, de cât timp sunteți împrenă? Are probleme de sănătate? Ce credeți căgândește în legătură cu deficiența dumneavoastră? O percepeți ca pe o relație serioasă, de durată?

Aveți planuri de viitor împreună? IV. RELAȚIA CU FAMILIA1. De care dintre părinți vă simțiți acum cel mai atașat?2. Cum reacționați când sunteți departe unul de celălalt? Ce faceți? Ce gândiți? Ce credeți că gândește

sau face părintele?3. Sunt situații în care simțiți că vă deranjează sau nu îl doriți în preajma dumneavostră? În ce situații?

Ce faceți atunci? El cum reacționează?4. Din ce cauza apar cele mai multe conflicte cu părintele? Cum și după cât timp se rezolvă? Cine

începe aceste conflicte? Cine este mai împăciuitor?5. Ce apreciați cel mai mult la părinții dumneavostră? La mama, la tată. Ce ați vrea să fie altfel, care

credeți că sunt minusurile lor ca părinți? Dar ca persoane? Ce credeți că apreciază ei cel mai mult ladumneavoastră? Ce credeți că nu le place în legătură cu persoana dumneavoastră?



6. Comunicați des despre problemele dumneavostră cu părinții? Cum reacționează când le povestiți?Observă când aveți vreo problemă? Ei vă povestesc problemele lor? Vă cer sfatul în unele alegeri pecare trebuie să le facă? Dumneavoastră le cereți sfatul în alegeri pe care trebuie să le faceți?

7. Care sunt lucrurile care ați dori să se schimbe în relația cu părinții dumneavoastră? Ce ați face altfeldacă ați fi dumneavoastră părinți? Ce ați face la fel? Care sunt lucrurile pe care le-ați învățat de la părinți, care să vă ajute când veți fi, la rândul dumneavostră părinți?

Aveți mulțumiri, nemulțmiri, lucruri importante pe care ați vrea să ni le mai împărtășiți și desprecare nu am discutat până acum?

INTERVIU SEMI-STRUCTURAT pentru părinte

I. DATE GENERALE DESPRE SUBIECT1. Ce vârstă aveți?2. Din câți membrii este compusă familia dumneavoastră? Vârsta copiilor, starea de sănătate.3. Ce meserie aveți? De cât timp lucrați sau nu? Satisfacții, insatisfacții, motivație, dacă este sau nu osursă de stres locul de muncă, relația cu colegii se serviciu și cu șeful, timpul petrecut la locul de muncă șiefortul depus. Venitul suficient/insuficient.

4. Câte persoane locuiti în apartament? Spațiul apartamentului, dacă plătește chirie sau nu, condiții de locuit.Relația cu vecinii.5. Cum arată o zi obisnuită pentru dumneavoastră?6. Ce faceti în timpul liber?

II. FAMILIA DE ORIGINE1. Cum a fost relația dumneavoastră cu părinții în copilărie? Cum vă intelegeati cu mama? Dar cu tatăl? Cineera mai sever? Cum era relatia lor?2. Vi s-a întâmplat să fiți pedepsit/ă? Ce fel de pedepse alegeau părinții și cât de des le foloseau? Cumreacționați când vă pedepsea?3. Erau mai conservatori decât alti părinti?4. Vă ofereau libertatea de a face ce vreti sau vă interziceau multe lucruri?

5. La ce vârstă puteti spune că ati avut libertatea de a lua singuri decizii, de la cele minore la cele deimportanță majoră?6. Cum au reacționat la aflarea diagnosticului nepotului lor? Ați beneficiet de suport din partea lor? În ce aconstat acest suport?

III. RELAȚIA DE CUPLU SOȚ-SOȚIE1. Cum e relația cu soțul? Din ce cauză apar conflicte cel mai des? Se supără repede? Cât de repede îșirevine? Vă acuză pe dumneavoastră sau isi asumă vina când apare o problemă?2. Care este rolul dumneavoastră? El care consideră că e acest rol?3. Care este rolul soțului în familie? Ce considerati că e de datoria lui să facă? El ce consideră?4. Aveți un timp în care să fiti singuri, un week-end/o zi? Ce fel de activită ți de recreație faceți împreună cu

toată familia?5. Împărtășiți frământările, problemele, bucuriile?6. Cum a reactionat când a aflat de deficienta copilului? Ce a simtit? Ati simtit că a apărut o distantare fată dedumneavoastră? Cum ati reactionat? Cât timp a durat această reacție? Acum care este relația lui cuadolescentul?7. Dar cu ceilalți copii?

IV. STAREA ACTUALĂ FIZICĂ ȘI PSIHICĂ A ADOLESCENTULUI ȘI RELAȚIACU ACESTA

1. Activitățile academice. Performanța școlară. Relația cu colegii.Vă povesteste ce face la scoala? Despre cevorbeste cel mai mult?2. Ce activități îi plac cel mai mult? Ce activități nu îi plac? Timp liber. Mâncare preferată, culoare preferată.

3. Obișnuiește să aleagă singur cu ce să se îmbrace sau ce să mănânce? Spiritul de inițiativă, în ce situații.4. Recompense, încurajare. În ce situații. De către cine? Cât de des?5. Cum îl descrieți? Calități și defecte.



6. Există o relație de încredere între voi? Comunicarea. Ați discutat despre problemele pe care un adolescentle are? Credeți că are astfel de probleme?7. De cine este cel mai atașat?8. În ce situații e separat de dumneavoastră? Cum reacționați/ce simțiți/ ce gândiți? Dar el, cum reacționeazăla separare?9. Când sunt străini de față cum se comportă? Situații noi, locuri noi. Exemple.10. În ce situații simțiți că vă evită? Cât de des se întâmplă acest lucru? Ce simțiți/gândiți/faceți?

11. Care sunt resursele, slăbiciunile, dificultățile pe care le percepeți ca părinte?

V. RELAȚIA CU CEILALȚI MEMBRII AI FAMILIEI ȘI CU PRIETENII1. Cum este relația cu ceilalți copii? Când apar conflicte? Cât de des? Din ce motive?2. Care este relația dintre frați? Ce activități fac împreună?3. Care este relația dintre ei și tatăl lor? Există sau nu o mai mare apropiere între ei si tatăl lor?4. Cum este relația actuală cu părinții? Vă sprijinesc? În ce constă acest sprijin?5. Cum vă înțelegeți cu vechii prieteni? Aveți prieteni buni? Numărul și calitatea relațiilor. Faceși activitățiîmpreună, vă vizitați reciproc? Aveți suport din partea acestora?

Aveti multumiri, nemultumiri, pe care ati vrea să mi le spuneti, despre care nu am discutat?

Mai este ceva ce considerati că e important si despre care nu a discutat?CHESTIONARUL ATAȘAMENTULUI PARENTAL

(Parental attachment Questionnaire – PAQ, 1985 M.Kenny Ph.D)

Următoarele pagini conțin enunțuri care descriu relațiile familiale și tipurile de experiențe șisentimente frecvent declarate de adolescenți. Vă rog să răspundeți la fiecare enunț completând cu un număr pe o scară de la 1 la 5 care descrie cel mai bine relațiile dumneavoastră cu părinții și experiențele șisentimentele dumneavoastră. Vă rugăm să dați o singură valoare pentru a descrie părinții și relațiiledumneavoastră cu ei. Dacă doar un singur părinte este în viață, sau dacă părinții sunt divor țați, răspundețireferindu-vă la părintele care este în viață sau la părintele de care vă simțiți mai apropiat.

1- deloc2- oarecum3- valoare moderată4- puțin mai mult5- foarte mult

În general, părinții mei...

____1. sunt persoane care îmi pot asigura suportul emoțional când am probleme. ____2. îmi sprijină țelurile și interesele. ____3. trăiesc într-o lume diferită. ____4. îmi înțeleg problemele și preocupările. ____5. îmi respectă intimitatea. ____6. îmi limitează libertatea sau independența. ____7. sunt disponibili să îmi acorde sfaturi sau îndrumări când le solicit. ____8. îmi iau părerile în serios. ____9. mă încurajează să iau decizii singur. ___10. critică ceea ce pot face ___11. își impun ideile și valorile lor asupra mea. ___12. mi-au acordat atâta atenție câtă am solicitat eu. ___13. sunt persoane cu care îmi pot exprima propriile opinii asupra problemelor importante. ___14. nu au nici o idee despre ceea ce gândesc și simt. ___15. mi-au oferit libertatea de a experimenta și învăța diverse lucruri singur.

___16. sunt prea ocupați sau preocupați de altceva ca să mă ajute. ___17. au încredere în mine. ___18. încearcă să îmi controleze viața. ___19. mă protejează de pericole și dificultăți.



___20. ignoră ceea ce am eu de spus. ___21. sunt sensibili la nevoile și sentimentele mele. ___22. sunt dezamăgiți de mine. ___23. îmi dau sfaturi fie că le solicit sau nu. ___24. îmi respectă judecata și deciziile chiar dacp sunt diferite de ceea ce și-ar dori ei. ___25. fac lucruri pentru mine pe care le-aș fi putut face și singur. ___26. sunt persoane ale căror expectanțe mă simt obligat să le împlinesc.

___27. mă tratează ca pe un copil mic.

După ce îmi petreceam timpul cu părinții mei, îi percepeam ca persoane...

___28. pe care abia așteptam să le văd. ___29. cu care mă certam. ___30. cu care m-am simțit relaxat și confortabil. ___31. care mă înfuriau. ___32. cu care vroiam să fiu tot timpul. ___33. față de care mă simțeam rece și distant. ___34. care mă enervau.

___35. care trezeau sentimente de vinovăție și anxietate. ___36. cu care îmi făcea plăcere să vorbesc despre lucrurile pe care le-am făcut sau învățat. ___37. pentru care am simțit dragoste. ___38. pe care am încercat să le ignor. ___39. cărora le-am destăinuit cele mai personale gânduri și sentimente. ___40. a căror companie mi-a plăcut. ___41. cărora evitam să le povestesc despre experiențele mele.

După timpul petrecut împreună, îmi las părinții...

___42. cu căldură și sentimente pozitive. ___43. mă simt părăsit și dezamăgit de familia mea.

Când am o problemă serioasă sau o decizie importantă de luat...

___44. caut suport, încurajare și îndrumare la familia mea. ___45. caut ajutor la un profesionist: un terapeut, consilier, preot. ___46. mă gândesc cum ar răspunde familia mea și ce ar putea spune. ___47. o rezolv singur fără ajutor și fără discuții cu ceilalți. ___48. discut problema cu un prieten. ___49. știu că familia mea va ști ce este de făcut. ___50. contactez familia dacă nu sunt capabil să rezolv.

Când merg să cer ajutor părinților...

___51. mă simt mai încrezător în abilitățile mele de a rezolva problemele singur. ___52. mă simt în continuare nesigur pe mine. ___53. simt că aș fi obținut mai multă înțelegere și confort de la un prieten. ___54. sunt încrezător că lucrurile se vor rezolva atâta timp cât voi urma sfaturile părinților. ___55. sunt dezamăgit de răspunsurile lor.

CHESTIONARUL ATAȘAMENTELOR FAȚĂ DE MAMĂ, TATĂ ȘI PRIETENI



(Inventory of Parent and Peer Attachment – IPPA, Gay C. Armsden, Ph.D. and Mark T.Greenberg, Ph.D.)

Întrebările din acest chestionar urmăresc relațiile dumneavoastră cu persoanele importante din viațadumneavoastră, cu mama, tatăl și prietenii apropiați. Vă rog să citiți instrucțiunile fiecărei păr ți cu mareatenție.

Partea I

Câteva dintre următoarele enunțuri vă întreabă despre sentimentele pe care le aveți față de mamadumneavoastră, sau despre persoana care a ținut locul mamei dumneavoastră. Dacă aveți mai mult de o persoană care are statut de mamă pentru dumneavoastră (ex: mama naturală, mama vitregă) răspundeți laurmătoarele enunțuri ținând cont de cea care a avut cea mai mare influență asupra dumneavoastră.

Vă rog să citiți fiecare enunț și să încercuiți numărul care vă indică cât de adevărat este enunțul pentru dumneavostră în momentul de față.

Aproapeniciodată

sauniciodatăadevărat

Nu foartedes

adevărat

Câteodatăadevărat

Cel maides

adevărat

Aproapeîntotdeauna

sauîntotdeaunaadevărat

1. Mama mea îmi respectă sentimentele. 1 2 3 4 5

2. Simt că mama mea se descurcă foarte bine ca și mamă.

1 2 3 4 5

3. Mi-aș dori să fi avut altă mamă. 1 2 3 4 5

4. Mama mea mă acceptă așa cum sunt. 1 2 3 4 5

5. Mă interesează să știu părerea mameimele asupra lucrurilor care mă preocupă. 1 2 3 4 5

6. Simt că nu are nici un sens să îmi arătsentimentele față de mama mea.

1 2 3 4 5

7. Mama mea își poate da seama când măsupără ceva.

1 2 3 4 5

8. Discutând despre problemele mele cumama mă simt rușinat sau prostuț.

1 2 3 4 5

9. Mama mea așteaptă prea multe de lamine.

1 2 3 4 5

10. Mă înfurii ușor în preajma mameimele.

1 2 3 4 5

11. Mă supăr mai mult decât poate realizamama mea.

1 2 3 4 5

12. Când discutăm diverse lucruri, mama

mea ține cont de punctul meu de vedere.

1 2 3 4 5

13. Mama mea are încredere în judecatamea.

1 2 3 4 5



14. Mama mea are deja problemele ei,așa că nu o mai deranjez și cu ale mele.

1 2 3 4 5

15. Mama mea mă ajută să mă înțelegmai bine.

1 2 3 4 5

16. Îi spun mamei mele despre problemele și necazurile mele.

1 2 3 4 5

17. Simt furie față de mama mea. 1 2 3 4 5

18. Nu primesc prea multă atenție din partea mamei mele.

1 2 3 4 5

19. Mama mea mă ajută să vorbescdespre dificultățile mele.

1 2 3 4 5

20. Mama mea mă înțelege. 1 2 3 4 5

21. Când sunt furios/ă pe ceva, mamamea înecarcă să fie înțelegătoare.

1 2 3 4 5

22. Am încredere în mama mea. 1 2 3 4 5

23. Mama mea nu înțelege prin ce trec euzilele acestea.

2 3 4 5

24. Nu mă pot baza pe mama mea cândam nevoie să mă descarc.

1 2 3 4 5

25. Dacă mama mea știe că ceva măsupără mă întreabă despre acel lucru.

1 2 3 4 5

Partea a II-a

Câteva dintre următoarele enunțuri vă întreabă despre sentimentele pe care le aveți față de tatăldumneavoastră, sau despre persoana care a ținut locul tatălui dumneavoastră. Dacă aveți mai mult de o persoană care are statut de tată pentru dumneavoastră (ex: tată natural, tată vitreg) răspundeți la următoareleenunțuri ținând cont de cel care a avut cea mai mare influență asupra dumneavoastră.

Vă rog să citiți fiecare enunț și să încercuiți numărul care vă indică cât de adevărat este enunțul pentru dumneavostră în momentul de față.

Aproapeniciodatăsauniciodatăadevărat

Nu foartedesadevărat


Cel maidesadevărat

Aproapeîntotdeaunasauîntotdeaunaadevărat

1. Tatăl meu îmi respectă sentimentele. 1 2 3 4 5

2. Simt că tatăl meu se descurcă foarte bine ca și tată.

1 2 3 4 5

3. Mi-aș dori să fi avut alt tată. 1 2 3 4 5

4. Tatăl meu mă acceptă așa cum sunt. 1 2 3 4 5



5. Mă interesează să știu părerea tatăluimeu asupra lucrurilor care mă preocupă.

1 2 3 4 5

6. Simt că nu are nici un sens să îmi arătsentimentele față de tatăl meu.

1 2 3 4 5

7. Tatăl meu își poate da seama când măsupără ceva.

1 2 3 4 5

8. Discutând despre problemele mele cutatăl meu mă simt rușinat sau prostuț.

1 2 3 4 5

9. Tatăl meu așteaptă prea multe de lamine.

1 2 3 4 5

10. Mă înfurii ușor în preajma tatăluimeu.

1 2 3 4 5

11. Mă supăr mai mult decât poate realizatatăl meu.

1 2 3 4 5

12. Când discutăm diverse lucruri, tatălmeu ține cont de punctul meu de vedere.

1 2 3 4 5

13. Tatăl meu are încredere în judecatamea.

1 2 3 4 5

14. Tatăl meu are deja problemele lui, așacă nu îl mai deranjez și cu ale mele.

1 2 3 4 5

15. Tatăl meu mă ajută să mă înțeleg mai bine.

1 2 3 4 5

16. Îi spun tatălui meu despre problemeleși necazurile mele.

1 2 3 4 5

17. Simt furie față de tatăl meu. 1 2 3 4 5

18. Nu primesc prea multă atenție din partea tatălui meu.

1 2 3 4 5

19. Tatăl meu mă ajută să vorbesc despredificultățile mele.

1 2 3 4 5

20. Tatăl meu mă înțelege. 1 2 3 4 5

21. Când sunt furios/ă pe ceva, tatăl meuînecarcă să fie înțelegător.

1 2 3 4 5

22. Am încredere în tatăl meu. 1 2 3 4 5

23. Tatăl meu nu înțelege prin ce trec eu

zilele acestea.

2 3 4 5

24. Nu mă pot baza pe tatăl meu când amnevoie să mă descarc.

1 2 3 4 5



25. Dacă tatăl meu știe că ceva mă supărămă întreabă despre acel lucru.

1 2 3 4 5

Partea a III-a

Această parte a chestionarului încearcă să afle care sunt sentimentele pe care le aveți în relație cu prietenii dumneavoastră apropiați.

Vă rugăm să citiți fiecare enunț și să încercuiți acel număr care vă indică cât de adevărată esteafirmația pentru dumneavostră în acest moment.

Aproapeniciodatăsauniciodatăadevărat

Nu foartedesadevărat


Cel maidesadevărat

Aproapeîntotdeaunasauîntotdeaunaadevărat

1. Mă interesează să știu părerea

prietenilor mei asupra problemelor caremă preocupă.

1 2 3 4 5

2. Prietenii mei își pot da seama cândsunt supărat de ceva.

1 2 3 4 5

3. Când discutăm diverse lucruri, prieteniimei țin cont de punctul meu de vedere.

1 2 3 4 5

4. Discutând despre problemele mele cu prietenii mei mă simt rușinat sau prostuț.

1 2 3 4 5

5. Îmi doeresc să fi avut alți prieteni. 1 2 3 4 5

6. Prietenii mei mă înțeleg. 1 2 3 4 5

7. Prietenii mei mă încurajează să vorbescdespre dificultățile mele.

1 2 3 4 5

8. Prietenii mei mă acceptă așa cum sunt. 1 2 3 4 5

9. Simt nevoia să iau legătura cu prieteniimei mult mai des.

1 2 3 4 5

10. Prietenii mei nu înțeleg prin ce treceu zilele acestea.

1 2 3 4 5

11. Mă simt singur și dat la o parte cândsunt cu prietenii mei.

1 2 3 4 5

12. Prietenii mei ascultă ceea ce am eu despus.

1 2 3 4 5

13. Simt că prietenii mei sunt buni prieteni.

1 2 3 4 5

14. Prietenii mei sunt persoane cu care pot discuta destul de ușor.

1 2 3 4 5



15. Când sunt furios/ă pe ceva, prieteniimei încearcă să fie înțelegători.

1 2 3 4 5

16. Prietenii mei mă ajută să mă înțelegmai bine.

1 2 3 4 5

17. Prietenii mei țin cont de sentimentele

mele.

1 2 3 4 5

18. Simt furie față de prietenii mei. 1 2 3 4 5

19. Pot conta pe prietenii mei când amnevoie să mă decarc.

1 2 3 4 5

20. Am încredere în prietenii mei. 1 2 3 4 5

21. Prietenii mei îmi respectăsentimentele.

1 2 3 4 5

22. Mă supăr mult mai des decât își potda seama prietenii mei.

1 2 3 4 5

23. Pare ca și când prietenii mei suntfurioși pe mine fără nici un motiv.

2 3 4 5

24. Pot să le spun prietenilor mei despre problemele și necazurile mele.

1 2 3 4 5

25. Dacă prietenii mei știu că ceva măsupără mă întreabă despre acel lucru.

1 2 3 4 5

SCALA STIMEI DE SINE ROSENBERGSelf-esteem scale (Rosenberg, 1968)

1. Simt că sunt o persoană valoroasă, cel puțin la fel de valoroasă ca și ceilalți.1. puternic de acord2. de acord3. dezacord4. puternic dezacord

2. Simt că am numeroase calități.3. Cu toate acestea, înclin să cred că sunt o persoană ratată.4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca alte persoane.5. Simt că nu am multe lucruri de care să fiu mândru.6. Iau o atitudine pozitivă față de mine.7. În mare, sunt mulțumit de mine.8. Aș vrea să am mai multă considerație față de mine.9. Cu siguranță ma simt nefolositor.10. Uneori cred că nu sunt bun de nimic.

Managementul Act Intel

Documents

Transcript of Managementul Act Intel