Acţiuni Politico Militare Desfăşurare de Români În Evul Mediu

2
Acţiuni politico militare desfăşurare de români în Evul Mediu. Ţările Române, între secolele al XIV-lea - al XVI-lea au dus o politică activă în sud - estul Europei cu mijloacele diplomaţiei – când puteau evita lupta dar şi cu rezistenţa armată când inamicul era pe măsură. Obiectivele lor în Evul Mediu au fost să-şi apere independenţa, să-şi păstreze teritoriul şi să promoveze prosperitatea domnului şi locuitorilor acestui spaţiu. Prin implicarea lor în lupta antiotomană Ţările Române s-au implicat în politica de cruciadă târzie iniţiată de creştinătate. La sfârşitul secolului al XIV-lea Mircea a încheiat cu Sigismund de Luxemburg - regele Ungariei - un tratat de alianţă la Braşov (7 martie 1395). Scopul alianţei ca şi scopul cruciadei de la Nicopole din anul următor, era alungarea otomanilor de la Dunăre şi chiar din Europa. Încă din primăvara anului 1396 au sosit la Buda cavaleri francezi şi burgunzi, apoi germani, italieni si englezi. Acestora li s-au alăturat oştile maghiare, un corp ardelean condus de voievodul Ştibor şi oastea Ţării Româneşti sub conducerea lui Mircea. În vara anului 1396 aliaţii au cucerit Vidinul şi Rahova ajungând la Nicopole. Deşi Mircea, care cunoştea tactica de luptă a otomanilor, a cerut să atace cel dintâi, a fost refuzat de ducele Burgundiei. În aceste condiţii atacul a fost pornit de cavaleria occidentală, care s-a îndepărtat de liniile creştine şi a fost înconjurată de oastea otomană. Rezultatul cruciadei a fost un fiasco; el consfinţea prezenţa otomanilor în Bulgaria şi pe linia Dunării. În interiorul ţării prezenţa turcilor a avut un efect paradoxal pentru că i-a întărit poziţia lui Mircea; pericolul otoman i-a readus pe boieri în jurul domnului

description

romani

Transcript of Acţiuni Politico Militare Desfăşurare de Români În Evul Mediu

Aciuni politico militare desfurare de romni n Evul Mediu.rile Romne, ntre secolele al XIV-lea - al XVI-lea au dus o politic activ n sud - estul Europei cu mijloacele diplomaiei cnd puteau evita lupta dar i cu rezistena armat cnd inamicul era pe msur. Obiectivele lor n Evul Mediu au fost s-i apere independena, s-i pstreze teritoriul i s promoveze prosperitatea domnului i locuitorilor acestui spaiu. Prin implicarea lor n lupta antiotoman rile Romne s-au implicat n politica de cruciad trzie iniiat de cretintate. La sfritul secolului al XIV-lea Mircea a ncheiat cu Sigismund de Luxemburg - regele Ungariei - un tratat de alian la Braov (7 martie 1395). Scopul alianei ca i scopul cruciadei de la Nicopole din anul urmtor, era alungarea otomanilor de la Dunre i chiar din Europa. nc din primvara anului 1396 au sosit la Buda cavaleri francezi i burgunzi, apoi germani, italieni si englezi. Acestora li s-au alturat otile maghiare, un corp ardelean condus de voievodul tibor i oastea rii Romneti sub conducerea lui Mircea. n vara anului 1396 aliaii au cucerit Vidinul i Rahova ajungnd la Nicopole. Dei Mircea, care cunotea tactica de lupt a otomanilor, a cerut s atace cel dinti, a fost refuzat de ducele Burgundiei. n aceste condiii atacul a fost pornit de cavaleria occidental, care s-a ndeprtat de liniile cretine i a fost nconjurat de oastea otoman. Rezultatul cruciadei a fost un fiasco; el consfinea prezena otomanilor n Bulgaria i pe linia Dunrii. n interiorul rii prezena turcilor a avut un efect paradoxal pentru c i-a ntrit poziia lui Mircea; pericolul otoman i-a readus pe boieri n jurul domnului dup o scurt perioad de anarhie favorabil lui Vlad Uzurpatorul preferatul sultanului.Un alt episod valoros din succesiunea alianelor antiotomane este cel din 1459 cnd Papa Pius al II-lea a ncercat s relanseze ideea de cruciad mpotriva turcilor adresndu-se regelui Ungariei, Matei Corvin i altor prini din Europa. n acest context a acionat Vlad epe, aliat cu Matei Corvin probabil din 1460. Domnul muntean, sprijinindu-se pe promisiunile regelui Ungariei, organizeaz campania surpriz din iarna 1461-1462 n sudul Dunrii. Surprins de sfidarea lui epe, Mahomed al II lea a pregtit un rspuns pe msur: cu o armat de circa 60 000 de lupttori i cu o trup naval transportat de 25 de trireme i 150 de alte vase, sultanul s-a ndreptat spre Dunre cu scopul de a lua Chilia i de a-l scoate din tronul rii Romneti pe Vlad epe. Efectivele domnului valah nu depeau 30 000 de oteni ,astfel c nu a reuit s opreasc trecerea peste fluviu a armatei otomane i a trebuit s organizeze un atac surpriz n interiorul rii. A trimis sus la munte toate femeile i copiii, a pustiit totul n calea invadatorilor silindu-i s sufere de foame i sete. Sub aria zilelor de var, soldaii lui Vlad hruiau permanent inamicul. n noaptea de 16 pe 17 iunie 1462 Vlad declaneaz celebrul atac de noapte asupra taberei otomane de lng Trgovite, al crui scop era s suprime pe Mehmed al II-lea i s-i nfricoeze oastea. Fr a-i atinge obiectivul, domnul a produs ns grele pierderi taberei turceti. Sub efectul acestei lovituri surpriz, trupele s-au retras precipitat n dezordine.