I. Elaborarea situatiilor financiare (11 exercitii) 0045 24 65 78 02

1. Societatea ALFA achiziţioneazã pe data de 25 august anul N un utilaj care se amortizeazã liniar în 10 ani, costul de achiziţie 210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea valorii rãmase a utilajului, valoarea justã 160.000 u.m. Totodatã, datoritã schimbãrii condiţiilor de utilizare, durata de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 5 ani. În condiţiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale“, amortizarea aferentã exerciţiului N+3 va fi de:

a) 21.000 u.m.; b) 60.375 u.m.; c) 53.666 u.m.; d) 53.333 u.m.; e) 60.000 u.m.

Valoare intrare = 210.000 leiAmortizare anuala = 210.000/10 = 21.000 leiAmortizare la N+2 = 21.000/3 + 21.000 + 21.000 = 49.000 leiValoarea ramasa = 210.000 – 49.000 = 161.000 leiValoarea justa = 160.000 leiDurata estimata de viata = 5 ani = 5 * 12 luni = 60 luniDurata amortizata = 2 ani 4 luni = 28 luniDurata de amortizat = 60 – 28 = 32 luniAmortizarea pentru N+3 = 160.000 * 12/32 = 60.000 lei

2. Nu intrã în aria de aplicabilitate a IAS 36: a) investiţiile în filiale; b) investiţiile în întreprinderile asociate; c) întreprinderile în asocierile în participaţie; d) imobilizãrile corporale; e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

3. Care este rata implicitã a unui contract de locaţie care are urmãtoarele caracteristici: – 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator la sfârşitul contractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; d) 9%; e) 18%.

Rata implicita de 13% verifica ecuatia:

1 1.13 1.13 10000000 8849558

1.13 1.13 1.2769 10000000 78314671.2769 1.13 1.442897 10000000 6930502

1.442897 1.13 1.630474 10000000 61331871.630474 1.13 1.842435 10000000 54275991.842435 1.13 2.081952 10000000 48031852.081952 1.13 2.352605 10000000 42506062.352605 1.13 2.658444 10000000 37615992.658444 1.13 3.004042 10000000 33288483.004042 1.13 3.394567 10000000 29458833.394567 1.13 3.835861 10000000 26069773.835861 1.13 4.334523 10000000 2307059

4.334523 12000000 2768471 61944941

4. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund noţiunii de subvenţie guvernamentalã: 1) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi desfãşoarã activitatea în sectoare recent privatizate; 2) scutirile de la plata impozitului pe profit; 3) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi încep activitatea în regiuni subdezvoltate; 4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii condiţiilor ataşate acestuia; 5) intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de muncã; 6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate. a) 1+2+3+4; b) 2+4+5+6; c) 1+3+4+6; d) 3+4+5+6; e) 2+3+4+6.

5. Nu sunt active calificabile, în sensul normei IAS 23: a) lucrãrile efectuate de o întreprindere de comunicaţii pentru adaptarea sistemului de distribuţie; b) investiţiile imobiliare; c) stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de timp; d) tutunul; e) tronsoanele de conducte de transport petrol.

6. Sunt incluse într-un provizion pentru restructurare urmãtoarele costuri: a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare; b) costuri de marketing; c) investiţii în noi reţele de distribuţii; d) pierderile din exploatare pânã la data restructurãrii care nu sunt ocazionate de un contract oneros; e) salarii compensatorii acordate salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a restructurãrii.

1

7. Întreprinderea achiziţioneazã un echipament tehnologic la începutul exerciţiului N, la costul de 100.000 mii lei şi constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia în valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclusã în costul activului. Presupunem cã acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi raţionamentul corect privind recunoaşterea diferenţelor temporare?

Valoarea contabila a echipamentului tehnologic este 120.000 mii leiBaza fiscala = Valoarea contabila - sume impozabile in viitor + sume dedectibile in viitor= 120.000-120.000+ 100.000 = 100.000 mii leiDiferenta temporara impozabila = 120.000 - 100.000 = 20.000 mii leiProvizionul de dezafectare este o datorie care nu genereaza sume impozabile in viitor .Baza fiscala a datoriei = Valoarea contabila + sume impozabile - sume dedectibile= 20.000 + 0 - 20.000 = 0Diferenta temporara deductibile de = 20.000 mii lei

Cele doua diferente temporare nu se recunosc deoarece:• ele sunt constatate cu ocazia recunoasterii initiale a unui activ respectiv a unei datorii;• recunoasterea initiala a unui active sau datorie nu are incidenta asupra rezultatului contabil si nici asupra rezultatului fiscal.Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau datorie din bilant si baza fiscala a acestora. Diferentele temporare pot imbraca urmatoarele forme:- diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare care vor avea ca rezultat valori impozabile in determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuprata sau decontata;- diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau datoriei este recuperata sau decontata.

8. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societãţii F, la 1 ianuarie 2004. În 2003, societatea F a realizat vânzãri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. Deşi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit sã recunoascã un provizion pentru garanţii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesarã pentru decontarea datoriei este estimatã la 26.000.000 u.m. Ce înregistrãri efectueazã M la data trecerii la IFRS, dacã se aplicã excepţia facultativã? Dar dacã se aplicã prevederile IFRS 3 retrospectiv?

Intreprinderile ar trebui sa aplice retrospectiv prevederile IFRS3 - Grupari de intreprinderi. Prin aplicarea exceptiei, informatiile referitoare la gruparile de intreprinderi care au fost recunoscute inainte de data trecerii la IFRS nu trebuie retratate.M efectueaza urmatoarele inregistrari:- daca aplica exceptia facultativa:

1172 = 1512 26.000.000Rezultat reportat din Provizioane pt garantii adoptarea pt prma data a IFRS acordate clientilor

- daca aplica IFRS 3 retrospectiv:

2

La data gruparii:2071 = 1512 30.000.000

Fond comercial Provizioane pt garantii Acordate clientilor

La data trecerii la IFRS:1512 = 1172 4.000.000

Provizioane pt garantii Rezultatul reportat dinacordate clientilor adoptarea pt prima data a IFRS

9. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subvenţii pentru investiţii 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clienţi la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale (încasate) 2.000; venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri în avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); cheltuieli din cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienţi la 31.12.N 60.000; impozit pe profit plãtit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursãri de credite primite de la bãnci 30.000; încasãri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 40.000; plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000; aporturi de capital în naturã 50.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”, ştiind cã se utilizeazã metoda indirectã? (a) 87.000 lei; (b) 152.000 lei; (c) 122.000 lei; (d) 102.000 lei; (e) 95.000 lei.

Rezultatul inaintea impozitarii 170.000+ Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 32.000- Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500- Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale 2.000+ Cheltuieli din cedarea imobilizarilor corporale 10.000- Venituri din subventii pentru investitii 6.000- Venituri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt 17.500+ Cheltuieli cu dobanzile 12.000- Variatia stocurilor (45.000 – 50.000)- Variatia creantelor din exploatare (60.000 – 30.000)+ Variatia datoriilor din exploatare (90.000 – 58.000)+ Variatia veniturilor in avans (16.000 – 42.000)- Impozit pe profit 70.000 .Cashflow din exploatare = 102.000 lei

3

10. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al întreprinderii; (b) capitalurile proprii ale întreprinderii; (c) capacitatea de producţie a întreprinderii; (d) capacitatea de platã a întreprinderii; (e) activele imobilizate ale întreprinderii.

11. În absenţa unui standard sau a unei interpretãri aplicabil(e), managementul trebuie sã utilizeze raţionamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã conducã la informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situaţiile financiare: (i) sã reprezinte poziţia financiarã, performanţa şi fluxurile de trezorerie; (ii) sã reflecte substanţa economicã a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma lor juridicã; (iii) sã fie nepãrtinitoare; (iv) sã fie prudente; (v) sã fie complete în toate aspectele semnificative; (vi) sã se conformeze reglementãrilor fiscale. (a) i + ii; (b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v; (e) i + ii + iii + iv + v + vi.

4

III. Expertize contabile (5 intrebari)

1. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sârguinta si este obligat sa mentina în permanenta un nivel de cunostinte si de competenta profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practiuca profesionala, din legislatie si tehnicile de lucru.Dobândirea cere:-         înalt standard de pregatire generala, rumata de una specifica;-         practica si examinare în subiecte profesionale semnificative;-         perioda de practica în domeniu.Mentinerea cere:-         cunoasterea continua a evolutiilor în profesia contabila (la nivel national si international în contabilitate, audit si alte reglementari statuare si cerinte relevante);-         adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele nationale si internationale.Un profesionist contabil salariat care lucreaza în industrie, comert, sectorul public sau în sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau experinet necesara.În asemenea situatii nu trebuie sa-si induca în eroare angajatorului cu privire la nivelul real al competentelor sale, cerând consultanta sau asistenta unui specialist.

2. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.În situatia în care expertul contabil, pentru demonstrarea rationamentului sau profesional, îsi exprima parerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficientei lor sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie într-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile exercitata liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, în cazul expertizelor judiciare si mai cuprinzatoare în situatia expertizelor contabile extrajudiciare).

3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale, carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din România (aprobat prin Hotarârea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale a Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati).Ele sunt:

5

-         Integritate,-         Obiectivitate,-         Independenta,-         secretul profesional,-         respectarea normelor tehnice si profesionale,-         competenta profesionala,-         comportare deontologica.Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, retine si comenteaza explicit urmatoarele principii deontologice, dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare:-         independenta expertului contabil,-         competenta expertului contabil,-         calitatea expertizelor contabile-         secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile -         acceptarea expertizelor contabile -         responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.

4. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizeaza în baza îndeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. Înscrierea în Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe întreg teritoriul tarii.

Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitatii profesiei, a dreptului de a exercita.

Acordarea vizei anuale se da daca sunt îndeplinite cumulativ conditiile:-         achitarea în întregime a obligatiilor fata de Corp;-         plata la buget, la termen si în cunatumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului;-         asigurarea pentru riscul profesional;-         dovada ca nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar);-         nu a savârsit fapte care sa încalce regulamentul privind conduita profesionala, pentru care a fost sanctionat de Comisia de Disciplina;-         depunerea fisei individuale;Trebuie respectate si prevederile referitoare la libera practica: expertii contabili si contabili autorizati nu pot sa îsi exercite atributiunile conferite de aceasta calitate de durata în care desfasoara o activitate salarizata în afara Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati sau activitate comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare, publicistice în domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean, pe durata mandatului.

5. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt:-         detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si învatamânt;-         respectarea de catre membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.

6

-         recunoasterea unei datorii fata de public.Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor si publicul, poate fi în contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligatiile lor de loialitate fata de angajator.Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor, încât sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze încrederea publicului în profesie.Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta în profesie, pe competenta (SIM).

7

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 intrebari)

1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?

Profit impozabil = (500.000 – 20.000) – (400.000 – 30.000) = 480.000 – 370.000 = 110.000 leiImpozit pe profit = 110.000 * 16% = 17.600 leiProfit net = 100.000 – 17.600 = 82.400 leiProfit repartizat la dividende = 60% * 82.400 = 49.440 leiImpozit pe dividende = 16% * 49.440 = 7.910 leiDividende nete = 49.440 – 7.910 = 41.530 lei

Dividende distribuite persoanei AA = 70% * 41.530 = 29.071 leiDividende distribuite persoanei BB = 30% * 41.530 = 12.459 lei 2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

Profit impozabil = Venituri totale – Venituri neimpozabile – Cheltuieli totale + Cheltuieli nedeductibileVenituri totale = 560.000 leiVenituri neimpozabile = 1.200 leiCheltuieli totale = 284.600 leiCheltuieli nedeductibile:- Cheltuieli cu impozitul pe profit platit 4.000 lei- Cheltuielile cu stocurile lipsa din gestiune neimputabile 2.500 lei + TVA aferent 600 leiCheltuieli partial deductibile in limita a 2% x ((560.000 -1.200) – (284.600 – 2.400 - 4000)) = 5.612 lei, deci cheltuielile de protocolin valoare de 2.400 lei sunt integral deductibile.Profit impozabil = 560.000 – 1.200 – 284.600 + 4.000 + 1.200 + 2.500 = 281.900 leiImpozit pe profit = 16% x 281.900 = 45.104 lei

8

Cheltuieli cu sponsorizarea 1.200 lei- 3/1000 x 558.800 = 1.676 lei- 20% x 45.104 = 9.021 lei1.200 lei < min [1.676, 9.021], deci se poate scadea intreaga valoare din impozitul pe profit.

Impozit pe profit de plata = 45.104 – 1.200 = 43.904 lei

3. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor: - 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare; - 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale; - 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei. Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor.

Total plati anticipate in 200X = 9.000 x 10% + 12.000 x 10% + 3.000 x 10% = 2.400 lei

Regularizarea impozitului datorat in 200X+1:Venit din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere de arta = 9.000 leiCheltuieli deductibile = 20% x 9.000 = 1.800 leiVenit supus impozitarii = 9.000 – 1.800 = 7.200 lei

Venit din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale = 12.000 leiCheltuieli deductibile = 25% x 12.000 = 3.000 leiVenit supus impozitarii = 12.000 – 3.000 = 9.000 lei

Venit din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere literare = 3.000 leiCheltuieli deductibile privind comisionul de gestionare a drepturilor de autor = 500 leiVenit supus impozitarii = 3.000 – 500 = 2.500 lei

Venit total impozabil = 7.200 + 9.000 + 2.500 = 18.700 leiImpozit total = 16% x 18.700 = 2.992 leiImpozit de plata = 2.992 – 2.400 = 592 lei

4. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

9

Tipul operatiunii: prestare de servicii – transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing.Locul prestarii de servicii este in Romania. Beneficiarul realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii, fiind obligat sa o declare in decontul de TVA si Declaratia recapitulativa 390. Beneficiarul datoreaza si inregistreaza TVA prin taxarea inversa.In momentul achizitiei autocarului la valoare reziduala , avem 0 achizitie intracomunitata de bunuri care se raporteaza in formularul "Declaratie recapitulativa privind livrarilejachizitiile intracomunitare de bunuri (390).

5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

Acciza specifica pentru alcool cu concentratie de 100% este de 750 lei.20.000 sticle a 0.5l/sticla = 100hlCursul de schimb = 4.2655 lei/euroAcciza = Concentratia alcoolica x Acciza specifica x Cursul de schimb x Cantitatea in hectolitriAcciza = 93% x 750 x 4.2655 x 100 = 297.518,62 lei

6. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului: a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent. b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.

a) Impozit pe cladireImpozit pe cladire = Valoarea impozabila a cladirii x 0.1%Valoarea impozabila a cladirii = Suprafata desfasurata x Valoarea impozabila pe mp x Coeficientul de corectie x (1 – Coeficient de vechime)Coeficient de vechime = 10% deoarece cladirea corespunde vechimii intre 30 si 50 ani.Valoarea impozabila a cladirii = 130 x 669 x 2,2 x (1 – 10%) = 172.201 leiImpozitul pe cladiri = 0.1% x 172.201 = 172 leiImpozit datorat = 172 lei x 7 luni / an = 100,33 lei, prin rotunjire 100 lei.

b) Impozit casa mediul ruralValoare impozabila = ((Suprafata desfasurata – Suprafata mansarda) x Valoarea impozabila pe mp + Suprafata mansarda x Valoarea impozabila pe mp x Cota redusa 75%) * Coeficient de reductie x Procent de majorare prima cladire 15%

10

Valoare impozabila = ((120 – 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 x (1 + 15%) = 86.551,87 leiImpozit pe cladiri = 0,1% x 86.551,87 = 86,55 lei

Impozit datorat februarie – iulie = 86,55 lei x 6 luni / an = 43 leiDin luna august se plateste impozit micsorat cu 15% deoarece imobilul devine locuinta de domiciliu, astfel avem:Valoare impozabila = ((120 – 30) x 669 + 30 x 669 x 75%) x 1 = 75.262,50 leiImpozit datorat august – decembrie = 0,1% x 75.262,50 x 5/12 = 31,35 leiImpozit datorat total = 43 + 31 = 74 lei

11

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (8 exercitii)

1. În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produs secundar PS. Dupã obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P.

Valoarea realizabila neta a PS = 50 x 100.000 – 500.000 – 1.500.000 = 3.000.000 leiCost productie P = Cheltuieli comune - Valoarea realizabila neta PSCost productie P =150.000.000- 3.000.000= 147.000.000 leiCost productie unitar P = 147.000.000/ 1.000 = 147.000 lei/buc

2. Întreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obţinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabilã netã a stocului la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1 este de 170.000.000 lei şi respectiv 130.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1? La ce valoare apare stocul în bilanţul exerciţiului N?

In exercitiul N nu se realizeaza nici o inregistrare, stocurile prezentandu-se la valoarea de 150.000.000 lei. Nu se inregistreaza cresterea de valoare de 20.000.000 lei din motive de prudenta.

In exercitiul N+1 se realizeaza urmatoarea inregistrare:6814 = 3945 20.000.000

Produsele finite apar in bilant cu valoarea de 130.000.000 lei.

3. Despre un stoc de marfã se cunosc urmãtoarele informaţii: – stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; – achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%; – vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%; – achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%; – vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%. Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda FIFO.

Intrari IesiriStoc initial 1.000 buc x 1.000 leiAchizitie 2.000 buc x 1.500 leiVanzare 1.000 buc x 1.000 lei

1.500 buc x 1.500 leiAchizitie 5.500 buc x 1.800 leiVanzare 500 buc x 1.500 lei

5.300 buc x 1.800 lei

12

Stoc final 200 buc x 1.800 leiValoarea iesirilor 13.540.000 lei

4. Societatea ALFA.SA s-a angajat prin contract sa construiasca o c1adire. Lucrarile trebuie terminate pana la data de 10.02.N+2. Principalele etape ale realizarii contructiei sunt urmatoarele:• la 10.02.N s-a semnat contractul;• la 31.12.N costul lucrarilor in curs de executie a fost de 500.000 mii lei;• la 31.12.N+1 costul lucrarilor in curs de executie este de 1.750.000 mii lei;• la 10.02.N+2 livrarea si facturarea, pret de facturare 2.950.000 mii lei; costul efectiv de productie este de 2.500.000 mii lei;• la 10.02.N s-a stabilit un pret de vanzare revizuibil de 2.500.000 mii lei si s-a estimat un cost total de productie de 2.000.000 mii lei;• la 31.12.N+1 pretul de vanzare a fost revizuit la 2.600.000 mii lei iar costul de productie a fost reestimat la 2.200.000 mii lei.Dacã preţul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul în contul de profit şi pierdere al aplicãrii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi aceastã situaţie?

In exercitiul N:- inregistrarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lucrarilor dupa natura lor:

6XX = % 500.0003XX4XX5XX

- la 31.12.N se determina si se inregistreaza rezultatul exercitiu si lucrarile in curs de executie:Rezultatul total estimat = 2.500.000 - 2.000.000 = 500.000 mii leiGradul de avansare al lucrarilor = (cheltuielile exercitiului N / costul estimat) * 100 = 500.000/2.000.000 x 100 = 25%Rezultatul exercitiului N = rezultatul total estimat x gradul de avansare = 500.000 x 25% = 125.000 mii lei . Acest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 500.000 + 125.000 = 625.000 mii lei

In exercitiul N+1:- inregistrarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lucrarilor dupa natura lor:

6XX = % 1.250.0003XX4XX5XX

- la 31.12.N+1:Rezultatul total estimat = 2.600.000-2.200.000= 400.000 mii lei

13

Gradul de avansare al lucrarilor = (cheltuielile exercitiului N+ 1 /costul total estimat) x 100 = 1.750.000/2.200.000 x 100 = 79,50 %Rezultatul exercitiului N+1 = rezultatul total estimat x gradul de avansare - rezultatul exercitiului N = 400.000 x 79,50% - 125.000 = 193.000 mii lei.Acest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 193.000 + 1.250.000 = 1.443.000 mii lei.

332 = 711 1.443.000

In exercitiul N+2:- inregistrarea cheltuielilor 2.500.000-1.750.000=750.000 mii lei

6XX = % 750.0003XX4XX5XX

- 31.12.N+2:Rezultatul total estimat = 2.950.000 - 2.500.000 = 450.000 mii leiRezultatul exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N - rezultatul exercitiului N+ 1 =.450.000 - 125.000 - 193.000= 132.000 mii leiAcest rezultat va fi incorporat in costul lucrarilor = 750.000 + 132.000 = 882.000 mii lei

332 = 711 882.000Daca pretul de facturare este de 2.750.000 mii leiRezultatul efectiv = 2.750.000- 2.500.000= 250.000 mii leiRezultatul exercitiului N+2 = rezultatul efectiv- rezultatul exercitiului N - rezultatul exercitiului N+l = 250.000 - 125.000 - 193.000 = - 68.000 mii leiRezultatul va ajusta costul lucrarilor 750.000-68.000= 682.000 mii leiIn contul de profit si pierdere al N+2 avem urmatoarele influente:Venituri din vanzarea marfurilor = 2.750.000 mii leiVariatia stocurilor = 2.068.000 mii leiCheltuieli = 750.000 mii leiRezultat = 68.000 mii leiIn anul N si N+ 1 a fost recunoscut un rezultat de 125.000+ 193.000= 318.000 cu mult mai mare decat rezultatul efectlv al contractului care este de 250.000. Aceasta face ca in N+2 sa se recunoasca pierderea de 68.000 mii lei, astfel se pune sub semnul intrebarii credibilitatea estimarilor realizate in exercitiile N si N+1.

5. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat variaţii mari ale numãrului de contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenţa acestor variaţii?

In caz de variatii mari ale numarului de contracte terminate de la un an la altul, rezultatele diversilor ani pot cunoaste evolutii ce denota fluctuatii, fapt ce face dificila comparatia in timp. Metoda procentului de avansare evita aceste distorsiuni, prin stabilirea unei legaturi directe intre rezultatul unui exercitiu si lucrarile efectuate in cursul perioadei (asigura o imagine fidela).

Conform par. 32 din IAS 11: „Cand venitul unui contract de constructie nu poate fi evaluat in mod credibil, atunci:

14

- venitul trebuie recunoscut doar in masura in care costurile contractuale suportate este probabil a fi recuperate;- costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli in exercitiul financiar in care sunt generate”.Recunoasterea cheltuielilor la nivelul veniturilor presupune respectarea principiului prudentei.

6. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa între rezultatul contabil şi rezultatul real al stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum apreciaţi aceastã diferenţã?

Daca rezultatul contractului poate fi estimat in mod credibil, la un grad de avansare de 60%, societatea trebuie să recunoasca veniturile aferente si in contul de profit si pierdere.

Gradul de avansare a lucrarilor = cheltuielile exercitiului/costul total estimat x 100Rezultatul exercitiului N = rezultat total estimat x grad de avansareRezultatul exercitiului va fi incorporat in costul lucrarilor.Variatia stocurilor = rezultatul exercitiului + cheltuielile exercitiului (in timpul derularii contractului exercitiului N)Rezultatul final = venituri din vanzari - venituri din productia stocata - cheltuieli dupa naturaIn timpul derularii contractului rezultatul real este mai mic decat rezultatul contabil.La sfarsitul contactului rezultatul contabil este inferior celui real.

Consideram urmatoarea speta:Costul estimat al contractului 1.000 leiVeniturile contractului 1.500 leiRezultatul estimat al contractului 500 leiCost cumulat al lucrărilor executate 800 leiProcentul de avansare contabil 80 %Rezultatul contabil al stadiului 400 leiRezultatul real al stadiului = 500 lei x 60 % = 300 leiÎntreprinderea raporteaza un rezultat inferior celui real.

7. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscând cã preţul de facturare al lucrãrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi pierdere al exerciţiului N+2? Cum apreciaţi aceastã situaţie?

Rezultatul efectiv al contractului = 2.950.000 - 2.850.000 = 100.000 mii leiRezultatul aferent al exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului N- rezultatl aferent exercitiului N+l = 100.000 - (125.000 - 325.000) = 100.000Rezultatul efernt exercitiului curent va ajusta costullucrarilor: 750.000 + 100.000 = 850.000In contul de profit si pierdere al exercitiului N+2 exista urmatoarele infulente:Venituri din vanzarea marfurilor + 2.950.000Variatia stocurilor - 2.100.000Venituri din provizioane pt riscuri si cheltuieli + 200.000

15

Cheltuieli dupa natura - 750.000Rezultat + 300.000

In acest caz credibilitatea estimarilor este indoielnica. In cele din urma, contractul este profitabil (100.000 mii lei). In exercitiul N+l acesta a fost considerat deficitar, ceea ce a atras imputarea in rezultat a pierderii estimate si constituirea unui provizion.Provizionul este reluat la sfarsitul contractului deoarece nu mai are obiect.Practic, rezultatul exercitiului N+2 este majorat cu rezultatul contractului si cu venitul din provizioane.O asemenea utilizare a metodei procentului de avansare este defectuoasa. Mai potrivita ar fi fost metoda la terminarea lucrarilor.

8. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi vânzãrii produsului în curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie în curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi în curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. În bilanţul contabil, stocul de producţie în curs de execuţie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei.

Conform IAS 2, stocurile se evaluaeaza la minimul dintre valoarea realizabila neta si costul acestora.

Valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie = 200 kg x 45.000 lei/kg – 2.500.000 lei = 9.000.000 – 2.500.000 = 6.500.000 lei

1) Cheltuieli comune stocurilor = 20.000.000 lei2) 200 kg produs in curs de executie de 50% = 100 kg produs finitDin 1) si 2) rezulta:300 kg produs finit + 100 kg produs finit = 20.000.000 lei400 kg produs finit = 20.000.000 lei100 kg produs finit = 20.000.000 lei / 4100 kg produs finit = 5.000.000 lei200 kg produs in curs de executie = 5.000.000 leiCostul productiei in curs de executie = 5.000.000 lei

Productia in curs de executie se evalueaza la min [6.500.000, 5.000.000] = 5.000.000 lei.

16