,

IIj. 157 GENUL(GENDER) .

G .r

modeleaza "aceasta creatura intermediara intre barbat ~i eunuc, care

este prescris feminina", ci de faptcategoriade ,;femeie'lieste construita

s?cial ~rept Cel=0-st~el, ~nferio~i~atea fer,neilor n,: este nat~ral.a,Cl provme d:iIj¥.-ac-. mansm lerarh.lc mventat de patnarh.at cu scopul

de a promova autoritatea masculina. Barbatul nu define~te femeia~prin

ea insa~i,ciprin relatiecu eL El este Subiectul, Absolutul, ea este Celalalt.Beauvoir sustine ca rareori femeile isi doresc sa devina Subiect,

pentru\:a su.'nt1'legateeconomic si psih.~logic de 6presorii lor.

In opozitie cu Simone de Beau~oir, unele feministe radicale prefer a

sapastrezeo stransa legatura intre"sextil biologic si rolurile sociale

aleJemeHor.,In conceptia lor,femeile sunt speciale ~i ch.iarsuperioare

barbatilor datorita structurii l~r~biologice speci:fice ~i a capacitatH,Jor

un.ice de a na~te ~i hrani 'copir.'In opinia lui Iris Marion Young (1990),teoretizarea pe care Beauvoir 0 face"genului este discutabila"tocmai

fiindca are' ca efect ~tergerea diferentelor de gen ~i devalorizarea

feminitatii. '~i

Feniiniste~e postmoderne'aduc In discutie ideea care, de fapt, sta

la baza-.dezbateriisexversus gen: se pot,sepa'ra corpul ~i mintea'?Toti imparta~im 'aceea~i experientaa"locuirii" intr-un corp, iarfiecarecorp are un~Ysex.Dar" "intruparea?' Temeil'Gr difera de "intruparea"barbatilor. Coftcluzia 19r 'este ca", de~i 'sexul iru este singurul deter-minant al gemilui,; el nici llU este'irelevant.

. (vezi ~iAndrocentrism ;Dihotomii ; Feminismul valului II; Feminii'mulvalului III§i.i]JostfeminismuJl;Filosofiefeminista ;,Patriarhat; Sociolpgiafeminista) 1.

J

f'

GENUL (GENDER)

In?acceptiunea DiFtionarului explicativ alli1[tbii r9mane, gen'!;l at;~,printre altele, sensul de "categorie gramaticala bazata pe distinctia,din~re obiecte ;~i fiinte, 'pre cum ii dintre fiintel~ de sex. masc~lin,"~iisex. feminin". Distinctia fundamentala cucare opereaza aceastii~def}riitie este deci de ~aturabiologica .:.sex masculin '7"sex feminin\Difer~nta sex - gen a fostteoretiza~e feminismul valului II, gel}ul!capat'a:q9-semnificatia,de dif~renta construita ~i interpretata socia~ ~~.cgltu!:allntreceledou"'a categorii sociale distinct~ :""ba~ei".

'"Ac;Bie dife~ente au"totodata urt caracter normativ, ih sens~.ll ca ci'nenu -'se co~form'eaza rolului de gen este vazU:t(a) ca devian.t(a) di~na~tere sau soc1alizat(a) inadecvat. Deci sexul opereaza cu distinc,iabiologica, iar genul.- cu c~a soci~~~c4.lturala.

:Relatia sex - gen este problematica in iIiteriotul~teoriei femil1iste,diversele curente teoretice aflandu-se de multe ori in contradictie.Genul fiind construit ,s,ocial, el.este'totodata r~lativ din punct devedere cultural- areatributii ~i conotatii diferite in functie de perioadaistorica, de contextul cultural sau social (Oakley, 1972). Ch.iar maimult, genul nu trebuie vazut doar ca 0 diferenta (binara, ci ~i caierarh.ie. Intre barbati ~i femei exista relatii de putere, barbatii consti-.tuind clasa dominanta, iar femeile - cea subordonata (Delph.y, 1984)~Contestand explicatiile biologic~ in explicarea diferentelor de gen,feministele pun in discutie insa~i "inferioritatea naturala" a femeiloI'.

"Biologia ca destill" este una dintre tezele cele mai criticate defeministe. Trilditia filosofica occidentala in, ce~a ce prive~te statutulfemeilor pleaca de la concepti a lui Aristotel cu privire la inferio-ritatea naturala a femeilor fata de barbati. Prin destinullor biologic,femeile sunt menite sa indeplineasca roluri diferite, inegale ~i infe-rioare celor ale barbatilor.

Genul, concept fundamentalin,"feminismul 'modern, a fost foarteclar articulat, fara a fi definit ca atare, de Simone de Beauvoir il1"celebra ei afirmatie: Nu te na!jti, ci devii femeie. Beauvoir a atrasatentia ca nu factorii biologici, psih.ologici sau economici sunt cei care

'"

I

Bibliogr::afie

{. ,.~'J'

Beauvoir, Simone de (1999), Al doilea ifsex, tra& Diana Bolcu ~i DeliaVerde~', 'Bucure~ti:1 Ed. Univers;. "

Delphy, Ghristine'(1!984), Close to Home: A Materialist Analysis of Women!s, Oppressi~n, London:. Hutchinson. "Oakley, A,nn.q972),f),sx, !Ge~der and SociC?ty"London: '!'emp!e SJI1i~h.Young, lris"Marion (1~90), Justicejand the Poli.tic~lof Diff,vC?nce, P;rinceton,

NJ: Princeton University Press. ".. II." , ~,

":/, Otilia Dtagomir" "

!~ '... :f."-

<\'I'

,j~

I

I GEN $1 COMUN1CARE NON-VERBALA 158 159 GEN $1 QOMUN1CARE NON-VERBALA

GEN SICOMUNICARE NON-VERBALA,Studenti la psihologie carora Ii s,a cerut sa aleaga diverse personaje

(din reclame, reviste, manualeet,c,) pentru a ilustra ,furia,jteama,surpriza, ango'asa fara nici 0 indicatie privind sexul, au revinut dedoua ori mai multe imagini cu barbati, In timp ce studentele auselectat paritar cele doua sexe. In schimb, an~mite afecte au fostinfluenvate de sexul subiectilor anchetei: pentru a figura mania,.studentele au ales In marea lor m'ajoritate un barbat. #

Simbolic "destinate" discretiei ~i resemnarii, femeile dau dovada~e "intuitie" pentru a prevedea ~i satisface dorintele dominantilor;pe aici, seqsibilitatea lor la toti indicii'non-verbali (tonul vocii, cali tate aprivirii), dar ~i capacitatea de a descrie in detaliu caracteristicilefizice ~i psihic,e ale sotului, spre deosebire de biirbati, apti sa vorbeascamai degraba despre femei in general si atunci in descrierLstereotipe(Bourdieu, 1:998, p~ 37). '.\ Polisemia semnelor gestua]e ~i dependenta lor contextuala este,actualizata in numeroase circumstante. Astfel, cpntactul vizual indicainteresul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar si mania, amenin-ta"rea, dominatia. In genere, indivizifdominatori au rriai mylte contacte~lzuale;1 in plus, candl asculta privesc mai putin, iar cand vorbescprivesc m.aimult (ia indivizii' dominati situatia se prezinta exact invers).

De regula, femeile de toate~var~tele au mai multe contacte vizualedecat biirbavii, dar sunt ~i obiect al privirii mai mult decat biirbatii.Diadele feminine angajeaza mai multe raporturi vizuale decat diadelemasculine, dar cand interactioneaza cu bai-bati, femeile par~a adoptepatternul privirii masculin~ (cf. ~i Pearson ;t al. ,i'991,'p. 134). In

~schimb,:barbatii nu par pre a afectati cand nu sunt priviti, in timp cepentru femei contactul vizual este important (se simt valorizate).

Expresia faciala este modulata de sE!x,varsta, clasa sociala si,evident, grupul cultural de apartenenta'. Mamele din clasele popula~ezambesc .mai putin decat cele din niiddle class; de asemenea, s-aconstatat ca fem~ilE!adulte zambesc mai mult decat biirbatii adulti(in special ca:riddiscuta teme pozitive). "

Pefltru femei, zambetul are 0 serrinificatie interactionala, facilitandintervenviile, hibrefiinddia'logul. oJ'! ;,

Dar pentru ca zambetul este mai frecvent, apare 8i 0 dificultate deinterprettar~~ Se'indiflcantul zambet"'poate semnala l~ fel de bine con-fortul, fericirea, sentimerltul de valorizare sociala 'si personala, dar sinervozi~atea, emotia (Pearson, 199i, p. 137). ~ste ~emnificativ fapt~lca zarrib~tuf'poate fiun semn de identificare a uno:r;sen~imente poziti\rela})~rbati: nu si la femei, care za~besc continuu~ In schimb, copiii nu

<j~!I!cll'st~~graciic~r,~inaceast~ pri~inta",cee~' ce consolideaza' opiniaunei, socializari diferite (de rep,rimare a afectelor la biirbati: "Nu

" '.o'~:" 0 . . ,

Innascutesau dobandite, voluntare sau involunti'lre, codificate s~personalizate, gesturile ~iiPostu,ra, mimic a ~i distantele interp~rsonal~insotesc"explica, condenseaza sau come!ltea.za,co:r;nunil::area'iuman~.Expertii in comunicare au identificat ~apte sute.de mii de semnale fizice;Birdwhistell estimeaza ca doar mimica fetei moduleaza 250.000 deexpresii, iar mana genereaza 5.QOOde gesturi verbaliz~bile.

Gestul este 0 practica sociala, 0 mOfitenire culturala (un fenomej1il,social total in sensulluiMarcel Mauss), dar ~i un re,velator alidentitatiiindiv:idului ~i comunitati!. De,terminata ~i regJata de varlabile §,ocio,;logice (varsta, sex,etnie, statut social), religie ~i chiar perceptia,timpului, gestualitatea este 0 componenta insemnata a capitalulu.isimbolic, exprimand clar 0 ap&rtenentaso~iala, 0 identitate~de gru,~actualizata prin comportamente permise (norme, eticheta) ~i comper;tamente in,terzise (tabuuri, gesturi obscene, dispretuitoare). Acesteadin urma, din"pacate, ca ~i limbajul yerbal al insultei, suntpriorit~rinspirate de cprpul ~i comport!ilmentul feminin ~i adresate femeilor.

Neavand decat 0 existenta relationl3,la, fie<;:aredintrecele douagenuri este produsul unui indelungat propes, 'de co!!structie, vizall(~generarea unui corp social diferit de al genului °Plls din toate punctelede vedere. ,

Prin mimetismtacit sau injonctiuni ~i rituri explicite, baietii Sevirilizeaza, iar fetele<'se feminizeaza. ,Codul onoarei emfatizat debarbavi se traduce printr-o postura autoritara, militaroasa ("Drepti !!')~i 0 privire directa, ferma, de confruntare ; codul supunerii "potrivit"femeilor prevede postura plecata, docila, subordonata. La limita,toate injonctiunile (materne in primul rand) caracteristlce societatlleuropene configureaz.a"aceea~j liIIlitare sau diminuar,e simbolica pecare 0 evidentiasera antropologii in .culturile primitive (a ocupa catmai putin spatiu, corelativullui a zambi cat mai mult, a nu intrer:upe,dar a se lasa intrerupta). "

Corpul ~ste conotat sexual'Iiu atat prin morfologie, ca1!'prinpostUl1a..Anumit~f gestw-i structureaza clar diferenta sexuala :surasul sallcapul inclinat conoteaza.identitatea feminina, cel pu\in in imaginilepublicitare, ceea ceoconcorda cu cercetarile etologilor, pentru care 0asemenea postura reflecta supllnerea, dorinta de a nu intra In lupta.De asemenea, cercetari recente acrediteaza ideea ca femeile inclinacapul de doua ori mai mult decat barbatii, ceea ce nu inseamna catu~ide putin caexista gesturi natural feminine sau natural masculine, cidoar ca ele au fost interiorizate ca atare (rareori explicit formulate,pre cum postura recomandata a picioarelor straIl'Se).

I ,J

GEN >$1EDUCAT1E 162 163 , GEN >$1LIMBAJ

de rata abandonului iiIcolar sau de analfabetism ;'diferentieri pesexe legate de gradul iiIicriteriile de promovabilitate in sistemeleeducationale; dezechilibrele in privinta structurii pe sexe a specia-lizarilor obtinute prin absolvirea unei forme de pregatire iiIcolara;dezechilibrele (inclusiv consecintele acestora pentru barbati iiIifemei) intre oferta iiIicer~rea de educatie iiIiformare profesionaHipe piata muncii, structurile ierarhice administrative Ili manage-riale pe sexe din sistemul educational;

- date Ie calitative pun in evidenta manifestari sexiste la nivel de :continut al programelor, manualelor ~i materialelor didactice(invizibilitatea femeilor in istorie prin accentul pus pe istoriapolitica, ~i nu pe istoria vietii cotidiene, modele de roluri de genstereotip promovate de textele/imaginile din manuale etc.) ; climatdin Ilcoli (un mediu "feminin" in primii ani de ~coala pare sa fayo-rizeze fetele, creand un mediu ostil pentru baieti, aspecte legate dehartuirea sexualii etc.) ; tipuri de a~teptiiri ~i evaluiiri diferentiatepe sexe din partea profesorilor ~i elevilor~(un anumit climat denea~teptare fatii de anumite performante ale fetelor-biiietilor inanumite domenii) ; procese de etichetare subtilii ~i efecte ale acestoraasupra elevilor etc. Aceste aspecte sunt mult mai putin cercetateatat in Romania, cat ~i in lume.

educatie ~i la: nivelul manifestarilor sale implicite. Acestea au efectenegative nu doar asupra fetelor, femeilor, ci asupra tuturor celorimplicati in procesul de educatie.

Feminismul este cel care a introdus in dezbaterea publica ~i acade-micii problematica sexismului din educatie contribuind la cunoa~tereasituatiei si la imbuniitatirea acesteia. Inovatoare sunt consideratepedagogiiie feministe, baz'ate pe angajament ~iidentificare cu grupurilesubordonate ~i opresate in cautare de dreptate ~i emancipare, peda-gogii care s-au conturat in stransa legiitura cu aparitia si dezvoltareastudiilor despre femei. In general, pedagogiile feIpi~ist~ criticii rolulautoritar al profesorului, reevaluand relatia student - profesor ~i dinperspectiva problematicii de gen, pun accent pe experientele perso-nale ca sursii importantii de cunoa~tere (inviitare experientialii), pro-blematizeaza in mod programatic conceptul de diferenta, folosescpreponderent tehnici ~i metode de predare-invatare de tip dublaviziune in cunoa~tere, pre dare implicata, relationala, cu accent peinteractiune, co-producere de cunoa~tere etc.

Discriminiiri de gen explicite ~i implicite in educatie se regasesc ~ipot fi analizate deci la nivel de: rezultate, structura a institutiiloreducationale (model piramidal), continut al educatiei.

Se pot identifica astfel diferente de gen in plan orizontal (de exempluaspecte legate de feminizarea/masculinizarea unor domenii de studiu)~i/sau in plan vertical (de,exemplu,aspecte legate de salarizare diferemtiatii pe sexe, plasare pe ierarhiile profesionale si administrative infunctie de sex). "

I~Romania, accesulla educatie este, din punct de vedere,.formal,.nediscriminatbriu, femeile ava~d un grad ridicat de educatie. Inmajoritatea clasificarilor internationale tara este evaluatii drept 0tara cu diferentieri 'de gen moderate in educatie (moderate gender gap).Statisticile recente atrag atentia asupra unoraspecte ingrijoriitoarepre cum rata ridicata a arialfabetismului (in special a analfabetismuluifunctional), care afecteazii discriminatoriu fetele, sau'sciiderea, inultima perioadii, a ratei nete de inscriere a fetelor in inviitiimantulsecundar. De asemenea, in Romania, ca in multe altetiiri, inviita-mantul primar ~i secundar este feminizat la nivel de cadre profesorale~i masculinizat la niv;el~e functii de,conducere. De~~lipsesc cer<:etaricalitative de amploare, se poate presupune existenta unui sexism in

Bibliografieq

Biilan, Elena, Dragomir, Otilia, Cristina ~tefan, "Educa~ia pentru via~aprivata"; Laura Grunberg, Doina ~tefanes':iu, "Manifestari explicite ~iimplicite ale genului in m:ogramele ~i manualele ~colare", in LazarVlasceanu (coord.), $coala La rascruce. Schimbare Iji continuitate incurriculum invatamantului obligatoriu, in curs de publicare, disponibilla http://www.edu.ro.

Freire, Paulo (1971), Pedagogy of the Opressed, New York: Herder andHerder.

hooks, bell (1994), Teaching to Transgress. Education as the Practice ofFreedom, New York: Routledge.

Marrou, Henri Irene (1997), Istoria educatiei, Bucure~ti: Ed. Meridiane.Woyshner, A. Christine and Gelfond, S. Holly (eds.) (1998), Minding Women.

Reshaping the Educational Realm, Cambridge: Harvard Educational Review.

Laura Grunberg

GEN SI LIMBAJ,

Feminismul, ca formii a politicii dedicatii schimbiirilor sociale,combaterii reproducerii inegalitiitilor sistematice dintre biirbati ~ifemei~ are un interes.deosebit in domeniullimbii ~i genului pornindtocmai de la rolul complex pe care 11are limbajul, alaturi de celelaltepr,ac:tici ~i institutii sociale, in reflectarea, crearea iiIi mentinereadiviziunilor de gen in societate. Dincolo de posibilele diferentieri

GEN ~I LIMBAJ 164 165 GEN~~I MASS-MEDIA

structurale de uzlingvistic Intreharbati ~ifemei, perspectiva feministaasupra uzului lingvistic Incorporeaza aici o.gama larga de teme cumar fi: accesul sau, mai degraba, lipsa accesului femeilor la discursulpublic, reprezentarile masculinitatii ~i feminitatii In mass-media,stereotipurile lingvistice. ~

Demersul critic feminist asupra limbajului Imbraca 0 varietate deforme, ilustrate In principal de"doua traditii critice. Este vorba, '~nprimul rand, de traditiacritica anglo-americana, de c:r;itica a limb a-jului sexist, ilustrata In Inceputurile ei de Dale Spender, Man madeLanguage. Cea de-a doua este reprezentata de c:r:itici'lfranceza a!falocentrismului la nivelullimbii si de elaborarea unei ecriture feminine,ilust~ate de Helene Cioux ~i Lucy Irigaray. Inaceasta ultima perspec~tiva, femeia esteconceputa ca un semn al discursului, In contrast Cl:laccentul pus de ~coala aI),glo-americana pe aspectele socio-politice alelimbii.

Lingvistele feministe Deborah Cameron (19,~5)~iSara Mills,(1995)I~i concentreaza demersul critic peimportanta limbajului ~i r~prezen-'tarii In constructia ~i mentinerea inegalitatii de gen. D. Cameronatrage atentia asupra faptului ,caopresiunea la nivelullimbajului nueste ~i nu poate fi totala, pentru ca In acest caz femeile nu ar mai aveaniijloace de expriinare a!criticiiaceJ!or structuri si procese codificateIn limM ~i societate. In ~coala poststructurali~ta, limbajul are 0calitate "deconstructiva" care submineaza fix'area sensuhii. Ai:\tfel,femeile pdt folosi acea's'ta tendinta pentru a Mnstrui sensurialterna-tive IIi discursul feJ,llinist. JjupaJcu~ sustihe Cameron (1985), li,mbacodifica, dar In aceeaEJimasura construie~te realitatea s~ciala, ea ngreflecta Inintregime ~i nici nu determiria In totalitatE~'lume!l noastrasociala.

" ..

GEN SI~MASS-MEDIA.Domeniul ~tiintelor comunicarii ~i al studiilor mass-media coextensivschimbarilor' profesionale (feminizarea jurnalismului ~i relatiilorpublice) ~i, schimbarilor sociale (feminismul) a cunoscut In ultimiidouazeci de ani cateva mutatii paradigmatice :

l

8 integrarea dimensiuriii de gen la cele trei niveluri ale construiriimesajului mediatic (producer~a, continutul,~i receptarea acestuia) ;

8 Investigareaidentitatii ~i pozitionarii de gen din perspectiva hege-moniei, dif~rentierii, parodierii genului normativ; ,i,~ ,', ."

8 chestionarea si deconstruirea categoriei de gen corelativ cu decon-struirea subie~tivitatii si pe~formativitatea (corporal~~i discursiva)I ' , ,a genului (Butler, 1990).

;j,

Incepand,cu deceniul al optulea, analiza reprezentarilor mass-mediaca reflectare,a relatiilor s(?ciale generate de feminismulliberal afostputernic influenta~a de conceptul de anihqare simoolicaa femeii prinmass-media lansat de Gaye Tuchman. Analiza continutuluimediatica releyat pregnant a reprezentarilor conservatoare at at In presa scrisa,elt ~iIn cea ele'ct~onic~ :, .

8 limitarea rolurilor feminine la cel de mama, sotie, gospodina Inspatiul'privat ~ila cel de tanara dependenta de industriile cbsmeticeIn spatiul public; .'

8, ocult[are'a problematicii sociale celeimai actua:ile (feminizareasaraciei,:;;omajul, familia monoparentala condusa de'o'femeie etc.);. §legregare'a verticala :;;i ori'Zontala a structurii ocupatioIfalefeminine (ghetouri roz saumai putin roz). ' ,..

. (vezi ~i Androcentrism; Critica feminista a limbajului; Discursur:;Ecriture feminine~I'

", "Otilia Dragomir

f ," 'I)

Din momehtulin caremass~inedia nu au mai fost considerate

"oglillga" realitatii, ci constry.ctia ~ociala a acest~ia (Berger EJiLuckmani1Jteralii), critica feminista a ,,8biectivitatii" :;;tirilor a pledat fie pe~tiu0 rllatare'.neutra, impartiala ("gender neutral reporting" - ideal

imposiDil de ihtins)", fie"pe~tfu echilibrul dintre'"vocil~"i si posturiledetinute de femei :;;icele ale Mrb;Wor, fie, in sfarEJit, peht;ul!conEJtien-tizarea masculinitatii discursului hegemonic (:;Ceea'ce conteaza drept

adevrr'tntr-o s~tua(ie (lata es'te determinat de cei care auputerea dea d,efini :J'alitatea" "'-Allen, 1,999, p. 134)." ,,' .'

'bimehsiiinea de gen infraJt'~u~tureaza"'deei atfttpolul emisiv (cineproduce~EJtirea, emisiunea etc.), cat :;;iPe cEJlal mesaj1l1ui ('EJtiricu EJidespre femeiY'EJi al receptarii. ~j .,

B~ibliografie

Cameron, Deborah (1985), Feminism and Linguistic Theory, London,':Macmillan.

Cameron, Deborah (ed.) (1998), The Feminist Critique of Lanliuage -AReader, London'and\INew"York: Routledge. . OJ" "*, "

MiHs, Sara (1:995), Feminist Stylistics, Lon'do,Il: Routledge. I!Spender, Dale (1980)"Manvmade Language" London: Routledge & Kegari

Paul.'f mil

Il GEN $1 MASS-MEDIA 166 167 GEN $1 MASS-MEDIA

In ceea ce prive~te actorul jurnalist, de~i se constat a feminizarea.~colilor de jurnalism ~i comunicare In absolut toate tarile lumii ~icre~terea numarului de reportere (40% in presa scrisa ~i 50% Inteleviziune, conform ultimei monitorizari globale - 2000), efectul plafo-nului invizibil (imposibilitatea de a accede la functii de decizie ~icontrol) continua sa se mentina. "Cum putem avea 0 democratie ~i 0presa lib era - se intreaba editorialista Barbara Reynolds - cand 95%din deciziile luate in mass-media apartin biirbatilor albi ?"

Liesbet van Zoonen (1994) identifica, pe langa cllvajul pozitie invarful piramidei,detinuta de biirbatips. pozitie la baza ierarhiei,ocupat3ide femei, si 0 discriminare de natura financiara si de raza de actiune.Femeile tind sa prei~ (sau Ie Bunt asignate) a;ii ale jurnalistnuluicare extind lntr-un fel r~sponsabilitatile domestice: educatia, sana-tatea, cultura, societatea, lri"timp ce firiantele, politica, relati!le inter-nationale raman bastionul barbatilor.

Ca actori ai ~tirii, surse ~i experti, fymeile sunt sistematic subre-prezentate, pe de 0 parte din cauza culturii "macho" ~ine'twork-ululmasculin, iar pe de alta parte, din cauza lipsei de reprezentativitatein politica, economie: "Femeile din ~tiri sunt fie exemple'anonime aleunui public neinforrnat, fie casnice, vecine, consumatoare sau ma.me,surori, sotii ale biirbatilor din ~tiri, fie, In sfar~it, victime ale\.tneicrime, catastrofe, politici" (Holland apud Allen, 1999, p. 141).

Pe langa diviziunea sexualizata a practiciijurnalistice (hard news,apanajuf barbat~lor, ~i soft jnews, potr,ivite pentru femei), se poateremarca ~i 0 arhitectura discursiva diferita: concreta, contextua-lizata, empatica ("human interest"), In cazuljurnalistelor, ~i abs,tracta,rationalizanta;' universalista, In cazul barbatilor. Jurnalistele au 0perceptie diferita asupra eveniment~!or: ,,0 abordare comunitara avietii sociale ~i 0 mai atenta ascultare a celorlalti" (Beauchamp, 1987,p. 253). Motivatia alegerii profesiei are aceea~i conotatie comupitara("a crea 0 lume mai buna", "a-i ajuta pe oameni" etc.): "F;emeilemanifesta mai mult.interes ~i)poate mai lI!:ult"respect,pentru ppblicullor. EJe ii,tacorda mal multa incr..edere. De asemen~,a, ele con~ideracititorii, ascultatoriLsau telespectatorii mai putin naivi, creduli decafIi cred :Ra:r;,bati~.In plus, e\etlncearca mai putin sa in,puenteze op'iniap;ublica ~i mai multsa ofere oam~nilor obi~nuiti ~ansa de aJ'e expriIJtaIn mass-media" (Pritchard si Sauvageau, 1999, p. 253). .~,

ir b~fapt, stat).ltuI"<ie "al doilea se,x~',~oncel{:tul?li,zatp.e Simone dyBeauvoir in urma cu 0 jumatate de secol, este In continuare activ prinperenita,tea, stereqtipurilor ~i conserv.atorismullingvistic. Strategiilede mar#inalizare a eXI?,erienteifeminine,..pu exceptia abjectplui (mamadenaturata, vrajitoarea, femeia adultera etc.), sunt dub~at~ de variatemecanisme discursive de invizibilizare :

. utilizarea numelor generice ~inumelor de profesii doar la masculin ;. lnlocuirea identitatii profesionale cu cea de gen(judecatoarea X,grefiera Y, reluata cufemeia, in timp ce infractorul care a atacat-oeste prezentat cu numele complet);. strategii de :numire indirecta, adiacenta unei personalitati mas-culine (sotia lui"amanta lui etc.);'

. privilegierea indicilor de aparenta fizica ~i statut marital (tanarablond a sau tanara femeie) ~i ocultarea profesiei.

In viata publica, femeile suntnu doar mai putin vlzibile decatbiirbatii, ~i si tratate dupa alte staridarde ("In timp ~e pentru biirbaticonte~za ante'cedentele ~i experienta politica, pentru femei esential~lcontinua sa fie situ!ltia familials. ~i aspectul fizic" - L'Image de lafemme dans les medias, 1997, p. 16).

Dac'a m'ass-media, occidentale privilegiaza roluri feminine noh--conven(ionale at at in fictiune (femeia neagra procuror, femeia ~erif,politistetc.), cat ~i ca prezentatoare de ~tiri, In tar~le ex-comunistyasistam, dupa 0 lunga perioada de emancipare fortata (femei comisar,femei tracto'riste eroineale muncii socialistei1letc.), la"revitalizareafemeii oqiect sexual, erolna a balurilor, spectacolelor de moda ~iconcursurilor de fnimusete (ase vedea explozia pornografiei, a publi-cita'tii sexiste si a mass-media comercia]e beneficiare ale instrumen-tali~a~i corpuiui 'feminin)."

Inceea ce prive~te rlrceptarea con'linutufui mediatic In func:tie de'gen, tendintele de lectura ~i vizionare au putut evidentia preferintetematice (optiunea pentru actiune ~i narativitatea cu puncte forte ~ifrecvente rasturnari de situatii, In cazul barbatilor, fata de narativi-tate~ ~iclica, emotionala, "con'versationala", ln~azul' fetheilo:fr; stiluridiferite de vizion~re (nelntrerupta de alte activitati, pentru barbati,lntrerupta, policroma, pentru femei). Cercetari calitative au reflectat,pe de 0 parte, frustrarea femeilor fata de reprezentarile sexiste saustereotipe pe care Ie ofera mai ales televiziunea, dat ~i confortareaunei viziuni "feminine" a existentei, a~a cum apare in reteta de succesa unor magazine feminine (Elle, Femme actu'elle, iar In Romflnia,Avantaje, Unica si, mai nou, Cosmopd'litan), pe de alta parte. "Acesterevis'tesunt un ~ediu contradictoriu"d'ar important pentru femei Indiferite morluditeale exi~tentei lor, "creand'legaturi "'intre femei, 0

contra~wJtu'ra!feIIlinin~. ~i 0 m~.i ma~~puter.e In relatiile cotldiene defamilie" (L'Image de la femme dans leE;medias, 1997, p. 27).

De~i revistele pentru feD}ei'of,yra una dintre putinele forme alysolidaritatiifeminineprin,promovarea u,nei culturi diferite, focalizataasupra~experientelor,;proiectelor sau dileme\or femeilor (cariera ~i/sau viata de familie, comportament masculin asertiv ~i/sauseRsibilitate,solicit,ll.dinefemin,ina), ele se situeaza sub semnul aceleia~i constrangeri

I

, II GEN ~I MASS-MEDIA 169.

paradoxale (double bind) care inso~e~te intreaga existent a feminina.In acest sens,lconcursul anului 2000 lansat de revistatjnterna~ionalaCosmopolitan in va:vianta romaneasca, menit sa promoveze modelede reu~ita feminina (femei manager, femeijurnaliste, cercetatoare etc.),a func~ionat cu sloganuIActuala/~Activa/Atractiva,jperfecta textuali-zare a trendului autonomiei, dar ~i a supunerii la "mitul"frumuse~ii".

Totu~i, aceste reviste nll SURt inutile ~i'nici antifeministe~; elepropun alternative la chestiuni ~idileme aleexisten~ei femeilor (divort,avort, menopauza, singuriita!e etc,.)cu ~anse de diseminarela milioanede femei, spre deosebir.e de revistele feministe, cu circuit mult maiiestr~ns. Aceste reviste' pot deveni un instrument de~schim?are socialdadresat J.1,p~i\publi~'larg~(Je,p1eidel'rlatar,~, femei m~i pdtih e~ucate)prin autonomizarea ~i sporirea stimei femeilor fa,~a..dee\e insele. Def~pt, aceste revist~1 sp.nt"conpepute d~ editorii lor"ca 0 familie extinsasau ca uflpartid politic: "Revistaest~ },Inclub. ~lplctif},ei ef3te saofere citjtoarelQ[ un !simt~I"c9.I,11uniu.nii'~iimandri~'identi~atii (de a fife~e:iel;' (Wolf, 199",7,p. 44). . ,,~:

In ciuda progreselor re aliz ate .(corwtiev.tizarea subreprezentarii ~ia d~scrimtnarii, .pa~tigarea,de pOtttii i~teresap.te la t9ate niv~lurile~4emanagem.ent.,~dire<;:torde,flge,Iltie de ~tiri"qe public~Ji~, p'~Ioduciitorq,eem~si~:q~etc.), e~ista inca omu!titudine de bariere, prejuaecl\~i c~tre,b..u~~dinamitate. "Nu este destul sa avem mai lllul~e femei i~, industriamass-media. E n.evoie de mai multe femei, cu 0 intelegere politica amodului in care 'se rep,;ro"duces~bor,do;nareafep1eii' ~i cu dox,;in"tfld~ aschimba aceasta stare de 19,cruri,:(Artp.urs"apud Allen, 1999, p. 156~.

. (vezi~iC;:orpul;[)iscursli~)?eminisinulliberal {"Genul; Gen§i telev'iziune;Privireal " r In ~

Bibliografie

I I

II

I'

168 GEN ~I SECURITATE

u

GEN SI SECURITATE,

.

Studiile de securitate auconstituit unul dintre..:,ultimele bastioane aleperspectivei indiferente la aspectele de gen in teoria rela~iilor inter-nationale.

Exista insa cel putin doua arii majore de deschidere a studiilor desecuritate prin considerarea variabil'elor de 'gen. In primul rand seanalizeaza pozi~ia femeilor ~i modulin care securitatea lor imediataeste violata, iar in al dorlea land, prin centrarea pe filosofia patriarhalacarese afla in spatele acestei refficiiti ~i violente, se~d'escrie modulin

. care aceasta se relationeaza cu studiile de securitihe. Se localizeazafe<meile cat grup in ~adruf studiilor (Ie securitat~ si,prin .consti~n-tizar~~ politica adusa de~femin,j,~m\!,secontesta in~eiesurile ~cceptateale termenului ~i se ofera 0 schimbare conceptuala care deschidecampul i,deilor asociate tradi~ional cu feminitatea (emo~ionalul, inter-personalul, spontanul ~i nestructuratul).

Perspectiva traditionala a securitatii este traditional realista accen-tuand pe state ca principali actori ~i ca principal'ellsurse de conflict ~iviolenta; 0 problema de securitate trata de obicei un conflict inter-statal direct. Aceasta perspectiv'a este contestata si este considerataanacronicii de curentele alternafive din teoria relatiiIor!internationale;e~a mai semIiificativa este abordarea~"C1ipriRza'toare" a lui Buzan,care include':;;i amehintarile din interiorul statelor in studiile desecuritate (saracie, coruptie, instabilitate, crimin'alitate etc.); pre cum~i pe cele glob ale (poluare p'lanetara, migratii, crima organizata,proliferare de armament etc.). Teoretlcienii femiD.i:;;tiaccepta acelea:;;iperspective extmse asupra studiilor de securitate prin definirea violen~eistructurale:;;i directe, care nu limiteaza problemele de securitate lasecUJ:itatea militara :;;ila lupta~pentru putere :;;ideschld analizele maidegraba spre empatie decat spre etnocentrism, spre relatii umanedecatspre raporta:ri de putere intre state.Violenta directa poate fidefinita ca asaltul fizic allui A asupra lui B, cu intentia de a-I distrugesau de a provoca'suferintM:;;i durere.' Violenta indirecta nu presupuneun atac fizic direct, de exemplu politicilecare in mod deliberat producmoartea prin infometare sau boala. Astfel de politici sunt des'crise ca0 forma de violen~a structurala manifestata prin actiunea indirecta arelatiilor de putere inegale. :;;i.oprimante. Perspectiva de gen arata cafemeile sunt victime preferen~ialeale violen~ei structurale,.cu nou--nascutele nedoritedeseori sau hranite mai putin" iar femeile suntdiscrin,linate economic, le'gal :;;icultural. Un domeniu bine strwcturateste centrat asupra violului colectiv folosit caJarma de razboi sau camijlocde purificare etnica. De~i saluta includerea violului colectivca

...., ,"

1.

Allen, Stuart (1999), News Culture, Buckingham Philadelphia: Open!Ut}.iversityPress. "' it

Beauchamp, .QgJ.ette (198,7), L.e,silence des medias: letfffemmes, lfs hommes~ation, Montre.al: Ed,.du Remue-menage. .

L.'Image de la r.em~e dans l~s me'cli,r;ts.Rapport"sur l,ft,8,r,echerc11e~exis~p.,qtdans l'Union Europeenne (1999), Commission europ~eI),ne,DirectionGenerale "Emploi, 'relations industrielies et affaires socrales". /.Ii" ,~"" "", .'" ..~' .. ,,:0 ., "

Butler, ~udith (1990), Ger;'der T:°u~ble.,~Feminis"j:and "'the Szibvers4on' qfIdentay, New York :.R(jutledge~ y

Pritchard; David, Sauv~geau, Floriioui"'(1999), Les journalistes canadiens.J.,un.,portrait defin'de siifcle~ Les Presses de'l'Unive,r,site Laval.

Van Zo'onen, 'Liesbet (1994), Feminist Media Studies, Nondon: Sage. 'Wolf, Naomi (1997~, The Beauty Myth, Canada;:lVintage. w ~!"'~

, .d ~Ddniela Roventa Fr'umu§a'rii

GEN $1 TELEVIZIUNE 170 171 GEN $1 TELEVIZIUNE

pe 0 crima de razboi, femini!?tii cer 0 analiza mai larga a conceptuluicare sa nu se restnlnga la atacator ca soldat strain. De!?iperspectivaextinsa cere includerea drepturilor omului ca element al securitatiiumane, se exclude fenomenul violentei domestice.,

Sergiil'Vintild

rolul televiziunii in viata sociala !?i culturala. Deceniile 7 !?i 8 alesecolului XX au adus primele incercari de critica feminista a feno-menului ~televiziunii, cu accent pe studierea stereotipurilor promo-vate pe micul ecran. Statele Unite ale Americii au fost scena primelorconfruntari dintre organizatiile de femei !?i televiziuni (la inceput,cele locale), critic ate pentru modul sexist de reprezentare a femeilor!?ipentru lipsa de interes aratata fata de subiecte importantepentrufemei (Van Zoonen, 1994, p. 11)." Studiile americane !?ieuropene din ultimii 30 de ani au aratat caimaginea femeilor in televiziune este tributara stereotipurilor de gen!?ipracticilor discriminatorii. Se constata ca, in general, barbatii aparin programele de televiziune ca avand profesii superioare celor alefemeilor: ei sunt medici, ele sunt asistente; barbatii sunt avocati,femeile-secretare; barbatii lucreaza in fume mari, femeile - in magazine.Portretizarea incompetentei (ca apanaj al femininului) se extin'ae de

, la denigrare la victimizare !?itrivializare. Femeile celibatare, care nuse conformeaza modelelor traditionale de dezvoltare personala, suntprezentate la televizor cafiind victime sigure ale agresorilor. Cas-nicele, femeile maritate sunt valorizate pozitiv deoarece televiziuneaprefera sa incurajeze rolurile traditionale. Astfel, barbatii sunt lideriinstrumentali, sunt activi, iau decizii acasa !?ila serviciu, pe cand femeilesunt lideri emotionali, care rezolva exclusiv problemele gospodariei.

Reclamele de televiziune sunt construite pe acelea!?i coordonatesexiste: Ie arata pe femei ca fiirid dependente de barbati, supuse,transform ate in obiecte sexuale, neintelegand cum functioneaza ni~teaparate foarte simple, preocupate exclusivJ1'degospodarie, a!?teptand

- laudele barbatului venit de la serviciu !?a.m.d.Pe langa analiza stereotipurilor de gen promovate d~ discursul

tele~izat, cercetarile au abordat !?{modul in care femeile'recepteazadiferite produse mediatice. Analizele au in vedere relatia care sestabile!?te intre un anumit tip de produs (document are TV?programede stiri, talk-shaw-uri, seriale de tip soap opera etc.) si publicul caruiaii e'ste.adresat (in cazul nostru, femeile). Cum cele ~aitmU:lte studiiintreprinse in aceasta directiesunt nord-americane, britanice sauaustraliene,analiza fenomenului receptarii s-aorientat mai ales spr'{~serifllele de te,~eviziune!?i spre popularele i,eniisiuni-concurs (quizshows). Acestecercetari (B.rown;~')o994)au demonstrat ca producatoriide t~leviiiuD;!=1privesc feiiieil~'in dubla lor calitate : de telespectatoare!?icdnsum'£toare. Relatia simbiotica intre consumul de produse de uzcasnic Jdetergenti, cQsmetice etc.) si cbnsumul deJ televiziune gene-refiza ~n v~ritabir cerc vicios : emi~{unile TV sunt realizate in a!?a felincat sa fie urmarite de catre femei, care, prin puterea lor de cumparare,,,'aducl1publicitate in programele respective. Cu cat femeile cumpara

Bibliografie

Pettman, Jan Jindy (19961, Worlding Women: A Feminist InternationalPolitics, London: ~outledge.

Tickner, J. Ann (1988), "Hans Morgenthau's Principles of Political R.ealism:l}. FeminIst Reformulation", in Mil((!,nium: Journal of Int~rndtionalStudies 17(3) (Winter), pp. 429-440.

Tickner, J. Ann (1991), Man, The State and War: A Feminist Reforiiwlation,in http://data.fas.harvard.edu/cfia/pJscs/DOCS/f91tickn.htm.

Tickner, Ann (1992), Gender~in International Relation'!;',New Ybrk: ColumbiaUniversity Press. or

'f!

GEN SI TELEVIZIUNE,

Inca de la inceputurile ei, inanii '50, televiziune.a a reprezentat,.unmediu de comunicare puternic influent at de cultura "demilsa.Televiziunea ofera 0 y-arietate d~. subiecte de drscutie !?i pretindeexistenta la r.ecep,tori doar a unui niv"elminim de inteJegere~ mizandmasiv pe gratificarea emotionala a.acestora. Petre cern tot mar multtimp.in fat a televizoarelor ;.in. Statele Unite,cercetiiriefectuatejncadin anii '70 au aratat ca un copil de 15 anLa petrecut deja :mai.multeore in fata .televizorului decatin clasii, la y!?coala(Tuchman~ 1978).Studii de piata realizate irJtRomania InJ.200J. aU!subliniat faptulN,~atinerii intre 18!?iu 25 de ani petrec in'medie cel putin 3 ore pe .ziuitandu-se la televizor. Consecinta directa 'a acestei prezenteE coth-.diene este. considerarea televiziunii drept ~n factor determinant inprocesul de socializare a,.copiilbr !?iadolescentilor.,:I.

Progra~ele' de.>televiziune suntconsumate, de obicei, in cadrulfamiliei,'.intr-un me diu domestic. D'e~iimaginile prezentate,se!jdor.e~fa fi.oreflectare obiectiva arealitiitii, camerele de luat vederi'"decupeaza"'", ' . .numai~o parte a vieW d~,zilcu zi, chiar !?i]!ncazul.transmisiilor id'direct.,;Realitatea" oferita de~televiziune este una selectiva; schematica,preconstruita, bazata ,pe stereotipuri.

Televiziunea a constituit, inca din'lprimii ani, un subiect deisitudiupentru sociologi !?iantropologi. Initial, cercetarile,au fost mar!'d~grabade tip cantitativ, luand in discutie subiecte~prec\iminfluenta,progra.melor TN (in. special aHcelor cucontinut v'iolent) asupra copiil&'!?i

GEN $1 TELEYrZIUNE 172

mai multe bunuri, cu at at companiile I!?ipermit sa plateasca mai '

multi bani posturilor de televiziune, subveritionand diferite producWtelevizate.

In Romania, abia In ultimul deceniu televiziunea s"a impus ca bunde consum, parte a indu~triilor culturale !?ifenomen mediatic supusregulilor liberei exprimari !?ieconomiei de piata" La!iJ1ivelu~continuetului programelor de televiziune., dinperspectiva problemelor de gen, seremarca imediat 0 tendinta tot mai pronuntata catr~ sexism. Se observaca, "In tarile postcomuniste, dupa abolirea tabuurilor, asistamla reinsta-larea «vechilor» stereotipuri: femeia «sex object», promovata de.inflatiapublicitatii !?ipresiunile,economiei de piaW'(Frumu!?ani, 1995, p. 17~~.

Studiile asupra audiovizua1ului sunt.rInca putine la numar InRomania. Unul dintre motivele acestei stari de fapt 11 reprezintacosturile materiale 'ridicate pe car~ Ie presupun astfe!, de cercetari.Pe de alta parte, spatiuLmediiloI; elec,tronice romane!?ti sMadovedit afi, dupa 1989, unul foarte agitat - concurenta acerbardin ace!:!sta zonaa prej'!eiprovocand;jdeseori mutatii maj9re la nivelul,continuturilor!?iorientarii'"programelor difuzate de un post deJl,televiziune SllUaltul.

Analizele asupra programelor de televiziune efectuate,ln ultimiiani s-au axat, Ip.general, pe probleme din domeniul politic (liberulacces la sPl'ltiul de an.tena In perioadele, electorale, ~oralitatea impli-carit In lupta politica a institutiilor de presa "de pavtid", scandaluripolitice !?imanipulari/dezinformari prin televiziune). La randullor,studiile priv:itoare lasituatia feIp.eilor din Romania au facut;, doarvagi referjri la modul In care televizi)mea "construie!?te" imagineaacestora, In contextul stereotipurilor cult~rale (p~triarhale~ prezentein societate.f

iI', !~. (vezi ~iCWpul; Gen Ijimass-media; Privirea ; Soap opera/Telenovela;. ,..1 , ~

Stereotlpunle de gen)

Bibliografie d "~

Brown, Mary Ellen (ea.) (1994), Television and Women's Culture: The Politicsof the Popular, London: Sage Publications.'

Frumu:;;ani, Daniela Roven~a (1995), "The Woman in.the Post-Communist.,Society and Media", in The Global :t{etwork, nr. 2. B' .

Tuchman, Gaye (UP8), ~"Th{! Symbolic Annihilation Qf Women by., theMass-Media", in G,aye l~chmani,Arlene Kaplan Daniels, James Benet(eds.), Hearth and H,o~e: Images of Women in the Mass Media",.NewYork: Oxford Univetstty,.Press.' ," , U.'."I 'f/!

Van Zoonen, Liesbet (19~~), Feminist Media Studies,' Lo~doii: SagePublications.

.'

"a " Romina Surugiu

173 GILLIGAN, CAROL

GI~LIGAN, CAROL

"..

Cea ma!, im.pq;rtanta contributie a lui Carol Gilligan la, dezvoltareateoriiloI; feministe In particular, dar !?ia teoriilor asupra moralei ingeneral,. es"te reprezentata de 0 noua interpretare asupra evolutieimoralei, cunosquta sub numele de etica grijii (ethic of care). Aceastateorie, rezultat al unar Indelungate cercetari empirice, a fost publi-cata'ID, 198~Jln a Different Voice.,Psychological Theory and Women'sDevelopment). Gilligan reiacercetarile lui Kohleberg asupra dezvol-tarii morale, cercetari potrivit carora exista statistic 0 difer:,en,ta inevolutia judecaW morale Intre biiieti,!?i fete, astfelincat biiietii tindspre dezvoltar.e panaispre stadiul maximal (m;itur), acela al autono-miei, iar fetele raman intr-un. stadiuintermediar, al concordantei inter-personale. Ceea ce descope:ra Gilligan In cercetarile sale cu subiecticopii !?itineri este existenta unei diferente de gen in rezolutiile asupradilem.elor morale !?i nu 0 "ramanere In urma" a fetelor, !?i,anumebiiietii sunt s,ocializati spre 0 etica a drepturilor !?idreptatii In careprincipiile sunt mai important~fdecat oamenii, iar fetele, spre 0 eticaa grijii, In care importanta prima 0 aujudecata contextuala!?i relatiiledintr,e oameni. Spre maturitate, aceste doua ,etici tind spre conver-gentii. Diferentele de gen facca<baieW sa-:;Iiurmareasca preponderentsC9Purile autoafirmative !?iau probleme'ln relatii interpersonale, iarfetele tind spre mentinerea !?idezvoltarea celOI;.laltir;cu pretul reali-zarii personale. Opinia lui Gilligan este aceea ca, pentru adepa!?iaceste n;lOduri partiale d~ dezvoltaIje, ambele sexe ar trebui sociali-zate.Jn,am'gele feluri.de,ietigi, ar trebui sii-!?iinsu!?easca "bilingvismulmoral". I,. ~ fl(f .

, Analizele sale se refer a la contextul cultural apusean ~i la formele

de edu«:'i1tie'proprii acestuia.,'.I'. (vezi <IiEtica grUii)

J' y ',e'

,~ ~i

'"

a,l

Bi~liografie ,~

Gilligan, Carol (1982), In a Different Voice. Psychological T..he'ory andWpm~n's Development, Cambridge, Mass.: Harva~d Uttiversity Press.

Ko,pleberg,Lawrence (1958,), ,,'J:,heJ?ev'~lopm~!lt of Modeil of ThinJ~ing and'Chqices, ~?141Yearsro to 16", Phl?Diss: University of Chicago.

<I" :Mihaela Miroiu( '" ",r . '~. :i,

'"If

r

11

II'

II

I!'I

11'11

\

II

~ il~111 I

~ :~ '""

- "'.., ,,-" ,,"""""'~, -,-, , '",- ,,- """,,", "" '" , "" -","' - ,

LIMBA CONSTRUITA.DE BARBA'fI (MAN.MADE LANGUAGE) 230 231 LIMBACONSTRUITA DE BARBA'fI (Mi)N-MADE LANGUAGE)

Istoria lesbiana, ca istoria oricarei minoritati, trebuie saidentifice ce este relatare din perspectiva istoriei dominante ~i ceeste istorie de sine. 0 asemenea istorie trebuie sa repereze ce esteaccidental ~i ce este trasatura definitorie (Nestle, 1988, p. 110).

Literatura lesbiana I~i propune sa reuneasca literatura produsade auto are lesbiene ~i cea care are ca protagoniste femel lesbiene.Cea mai completa lucrare de literatura lesbiana Ii apartine lui JeannetteFoster, Sex Variant Women in Literature (1956).

versiunea masculina a evenimentelor, reflecta interesele ~i experientelebarbatilor; deci cuvintele favorizeaza exclusiv perceptiile barbatilor.

Autoarea explica perspectiva unilateral masculinii a reprezentariilingvistice, prin monopolul exclusiv masculin al "numirii", definirii.Ea face 0 paralelii cu competentele lingvistice universale ale lui AdamIn Facerea, care are monopolul num,.irii creatiei lui Dumnezeu.

La nivel teoretic Insii, demersullui Dale Spender a ridicat 0 seriede probleme. Cea mai importantii este legata de conceptia monoliticaa limbii. Daca limba ar fi exclusiv apanajul barbatilor, atunci autoareanu ar fi putut scrie nici macar 0 carte. Producerea de noi sensuri nueste acela~i lucru cu codificarea acestor sensuri In dictionare. Dinpunctde vedere istoric, barbatii au fost cei care au alcatuit dictionare, iarcitatele care exemplificau sensurile erau preluate din autori, ~i nuautoare. Dar limba nu exista In mod primar In dictionare, ea exista Inoamenii care 0 folosesc, atat barbati, cat ~i femei ! Critici mai recenteau atras atentia asupra unor neclaritiiti conceptuale In folosireatermenilor "sens", "structura", "simbol" (Talbot, 1998). De asemenea,cercetarile empirice ulterioare aunuantat ipotezele initiale din criticafeminista, atrdgand atentia ca nu se poate vorbi de propozitii specificefemeilor ~i barbatilor decat ca forme construite artificial "stereotipicesau ca reprezentari ideale ale diferenteIor de gen" (Mills, 1995, p. 65).

Marele merit al ciirtii lui Dale Spender este faptul ca aatrasatentia asupra sexismului In limb a dincolo de frontierele academice,facand accesibila ~i publicului larg 0 agenda perceputa initial ca strictfeminista, facand posibila dezvoltarea unei noi discipline academice"limba ~i gen", contribuind implicit ~i la elaborarea in deceniul alnoualea a ghidurilor de limbaj non-sexist."',,

Bibliografie

Foster, Jeannette (1956), Sex Variant Women in Literature, Tallahassee:Naiad Press.

Frye,'IMarylen (1983), The Politics of Reality, New York: Trumansb'urg,Crossing Press.

Hoagland, Sarah Lucia (1988), Lesbian Ethics, Chicago: Institute ofLesbian Ethics.

Nestle, Joan (1988), A Restricted Country, Londoii: Sheba.Rich, Adrienne (1979), On Lies, Secrets and Silences, New York.Rich, Adrienne (1977), Women arid Honor, Pittsburgh! Motherroot.Robinson, Ruthann (1992), Lesbian (Out)Law: Survival Under the Rule ofLaw, New York: Firebrand Books.

Gabriela Blebea Nicolae

LIMBA CONSTRUITA DE BARBATI,(MAN-MADE LANGUAGE)

Man-maddanguage este titlul celei mai cunoscute carti din domeniullimbd §i gen. Cartea reprezinta un studiu de cai al sexismului inlimb a engleza, fiind considerata, alaturr deircartea lui Robin Lakoff,Language and 'Woman's Pldce, deschizatoare de drumuri in criticafeminista a limbajului.

Ipoteza de'plecarea lui Dale Spendereste aceea ca liIriba fEmgleza,in' cazul auto are i) reflectS. 0 perspectivs. specificS. asupra lumii caredetermina la randulei con~tiinta vorbitorilor acestei limbit Englezaeste, In opinia lui Sp'ender, 0 "limbii a biirbatilor", fiin'd 0 limbii "literalconstruita de biirbati ~i care se afla inca in mod fundamental subcontrolul biirbatilor" (1985, p. 12). A~adar, in conceptialui Dale Spender,femeile folosesc sensuri care nu Ie apartin, barbatii avand monopolasupra producerii de sens ~i deci asupra producerii de perceptii asuprarealitatii. Sensurile femeilor nu sunt codificate In'limbaj, astfel carealitatea este definita exclusiv de barbati. Limba codifica numai

". (vezi ~iCritica feminista a limbajului; Gen Ijilimbaj; Limbajul femeilor;

Limbaj non.sexist)

Bibliografie

Lakoff, Robin (1975), Language and Woman's Place, New York: Harperand Row.

Mills, Sara (1995), Feminist Stylistics, London: Rputledge.Spender, Dale (1980), Man-Made Language, London: Routledge & Kegan

Paul.Talbot, M. Mary (1998), Language and Gender, Cambridge: Polity Press.

Otilia Dragomir

,

JIII

if ifIl II

'I ~

" III!

I

II

I,~

I,

II

III

:11:;111

I'I[

LIMBAJ, GEN I?I PUTERE232 233 LIMBAJUL FEMEILOR

II,

LIMBA~, GEN ~I, PU~ERE

Limba, vazuta at at ca 0 reflect are Ii relatiilor ~i ideol,ogiilor de gen,dar ~i ca un mijloc de constructie ~i reproducere sociala a genului,constituie 0 preocupare majora a criticii feininiste. Cele treiparadigme de critica feminlsta a limbajului (deficit, dominanta ~idiferenta) pleaca toate, Intr-b masura mai mica sau'mai mare, He lainegalitatea de status s;;ciajl~i putefe intre cele douil genuri socia:ie.Diferentele lingvistice (mai putin la nivelul formei lingvistice,propriu-zise, darmai ale,s 111.nivelul dlscursului) 1ntre ferp.ei~i barbatiau constituit punctul d~ plecare al majoritatii cercetarilor empiricein an,ii '80. Spre srar~it~l secohllui XX Insa, concluziile1anterioare aufost de multe ori contestate, ele avand la baza generalizaricu privirel~ Intreag!i popp.latie, de barbati ~i fell,1e,i,plec{md de'la 0 popuiatieHmitata (de obicei populatia alba, din clasa de mijloc ~ord-americanasau britanica), angajata In acelasi tip de activitate, In conversatiimi~te, In care diferenta d'!'~'gen e ~aximizata. '

lntr-un studiu ce,lebru, Pepelop,e Eckert~i Sally McConnell-Q~nnet(1992) au recomandat ca inter.actiune~ limba - gen sa fie examinatala nivelul prl:!-c,ticilorsoc;ale cl:!-rente,,de zi cg zi, ~i l~ nivel~l comuni-tatilor locale specifice. Argumentele aduse de autoare au fost: genulnu poate fi separat de alte aspecte ale id,entitatii ~i relatjilqr soci~le,categor,ia genulu(,nu are aceea~i ,semnifi'catie In toate comunitatile,iar manifestarile ling~stice ale genului ,sunt d~ferite In functie decomunitate. ldentitatea de gen nu pqate fi 'exprimata"exclusiy prinforme lingvistice, iar acestea au sensuri diferite In functie de con-textul cultural, institution8;l1;!a1,1istpric, ID,care functioneaza.

Limba este astfel unul dintre mijloacele prin care se constituie ~ise instituie genul (ca proces social continuu), iar analiza practicilorlingvistice reflecta constructia normativa a genului la toate nivelurilesocialului.

Gal, Susan (1991), "Speech and Silence: the problematics of research onlanguage and gender",dn M. di Leonardo (ed.), Gender at the Crossroadsof Knowledge, Berkeley, CA: University of California Press.

Lakoff, Robin (1990), Language and Power. The Politics of Language, NewYork: Basic Books. '

Otilia Dragomir

,.

LIMBAJUL'FEMEILOR

I, .

. (vezi lJi Critica feminista a limbajului; Genul; Gen §i limbaj,;,Puteresimbolica)

Concept lansat In studiul de pionierat al[lui Robin Lakoff - Languageand Woman's Place (Lim8a §i locul femeilor), 1975 -, care a avut unmare succes In critica feminist a a limb,ajului. Autoarea sustine exis-tenta unui "limbaj al f~melfor" distinct, un iimbaj folosit de femei,dar ~i l!mbajUl folosit despre ,ele.

Scrlind despre femeile din SUA, Lakoff a afirmat ca statutul sub-ordonat al femeilor se reflecta atat In limb a folosita de ele, cat si inlimbajui folosit cand' se vorbe~te despre ele. Astfel, femeile ar f~losilimbalntr-un mod distinct, caracterizat Indeosebi de slapiciune, politeteexcesiva ~i nesiguranta, trasaturi care reflecta tocmai lipsa de incre-dere in ele Insele. lata ciiteva dintre cele mai marc ante trasaturi ale"limbajuJui femeilor;' in viziunea lui Robin Lakoff: folosirea mai frec-venta a adjectivelor care exprima aprobarea sau admiratia (divin,adorabil, Inciintator), forme eufemistice, indirecte sau superppliticoase,evitarea limbajului trivial, folosirea mult mai frecvfmta In conversatiea alja-numitelor "bariere" (hedges) de tipul §tii, ei bine, un fel de, aintensificatorului atat de, a adverbelor de tipul foarte, extrem de, aIntrebarilor de confirm are la sfar§itul propozitiilor (tag-questions)nu-i a§a?, nUl? In aceealji serie a trasaturilor specifice" ,,1imbajuluifeminin", Lakoffmai enumera: intonatia specifica, crescatoare"de tipinterogativ ,pentru enunt1,1rile ~firmative, a a;ccentului emfatic folositexceslv, ezitarea verbala frecventa etc; , :1

:principala critic a adusa ipotezelor lui Lakoff este faptul ca "limbajulfeminin" definit de ea este, prin raportare la cel masculin, inferior Ijideficient~Jimbajulmasclllin fiinl;! deci superior, el constituind normade la care se "abat" femeile. Diferentele de gen la nivelullimbajuluifolosit de femei sunt descrise ca deficiente, pe cand limbajul folosit debarbati ~ste neutru. Conceptul propus de Lakoffnu face altceva deciitsa confirme stereotipurile de gen Iji la nivelul uzului lingvistic.

Cercetari empirice ulterioare nu au confirm at deciit partial ipotezelelui Robin Lacoff. De pilda, Intr-un studiu intreprins de Janet Holmespe un corpus lingvistic de engleza vorbita australiana s-a constatatca, delji femeile folosesc mai mult Intrebarile de confirmare la sfar§itul

Bibliografie

Eckert, P.,McConnell-Ginnet,S. (1992),"Think Practically and Look Locally:Language and Gender as Community-based Practice", Annual Reviewof Anthropology, 21, 461: 90.

-~

, 'IIII

'I,',I

k

'I'

II

'II

Iinmil

'ilil

II' I> I'

, 'II

'Iii

'\

I

l ~II ~-

bIMBAJUL FEMEILORLIMBAJUL NON-SEXIST234

propozitiilor (tag-questions), ele nu 0 fac pentru a indica nesiguranta,incertitudinea sau lipsa de incredere in sine, cum se afit'mase panaatunci, ci pentru a exprima solidaritatea cu persoana cu care vorbesc,incurajand intelocutorul. In schimb, barbatii folosesc acest tip deintrebare-confirmare tocmai pentru a exprima nesiguI:ant~, incerti-tudinea.

Wiliam O',Barr ~i Bowm,an Atkins, in urma cercetarii unui corpusin care au fost transcrise 150 de ore inregistrate intr-un tribunal dinCarolina de Nord, au ajuns la concluzia ca ~i harba'tii folosescasa-numitul "limbaj feminin". Uzul unui astfel de limbaj depindeirisa de 'doi factori: sta~usul social ~i experienta. Cei doi ~~rcetatoriau sugerat astfel ca limbajul descris de Lakoff nu este un limbajfeminin, ci un limbaj slab, fara putere (powerless laT/-guage),Mlosit deambele sexe! 1?i, de vreme ce femeile au de obicei pozitii socialeinferioare barbatilor, eIe tind sa foloseasca un astfel deliriib'aj mai des.

Pe de alta parte, alte studii recente au atras atentia diver~ilorfactori care' trebuie luati in considerare in analiza a~a-numitelorgenderlect, feminin sau m'asculin. Analiza strategiilor conversationalediferite nu trebuie sa folo'seasca trasaturiie "discursulrii 'mascu'li~" canormi! (Coates si Cameron, 1988; Coates, 1988). Trebtliegasite metodenoi, pozitive de' ev~luare a acestor strategii de catre femei. In analiza"barfei", de exemplu, gen conversational stereotip asociat femeilor,devalorizarea acestui tip de comunicare verbala intre femei are labaza pre,~upozitia masculina implicita ca femeile vorbesc prea mult ~ica oricum ar fi mai bine ca ele sa taca !

235

LIMBAJUL NON-SEXIST

Limbaj care prin expresiile ~i conotatiile sale asigura un tratamentlingvistic egal, neaiscriminatoriu atat femeilor, cat ~i barbatilor.

Problema limbajului non-sexist a devenit populara la sfarsitulanilor '70. incepand cu deceniul al optulea au fost elaborate ~i editateghiduri de limbaj non-sexist de catre 0 serie de organizatii ~i institutii,in special organizatii profesionale, universitati. Treptat, un numartot mai mare de edituri au public at asemenea ghiduri, mai ales inlumea anglo-americana. In societatea contemporana occidentala, celputin la nivelul discursului public, normele limbajului non-sexist suntgeneralizate ~i respectate acum.

Ghidurile recoman'da anumite expresii (de plida, in cazullimbiiengleze, folosirea pronumelui they [ei, ele] in locul masculinului he[el] pentru referentii non-specifici sau chiar a uhei expresii mix,te detipul she / he [ea/el] he or she [ea sau el] folosirea unor cuvinte siexpresii neutre in care substantivtul man [barbat, om] este inlocuitde neutrul persoanii - in loc de chairman, spokeman, serecomandafolosirea formelor chairperson, spokeperson). Folosirea masculinelorgenerice (inengleza he, man) nu'face decat sa intareasca ideea cabarbatii sunt adevara:tii reprezentanti ai umanitatii, norma referen-tiala, iar femeile - 0 deViete de la norma. Discutiile cu privire lalimbajul non-sexist au fost inclusei treptat intr-o dezbatere politicama:i larga,'cea a corectitudinii politice (political'fcorectness). Doctrinacorectitudinii politice, carepromoveaza evitarea practicilor discrimina-torii in limbaj ~i comportament, a fost insa criticata, mai ales depresa, pentru faptul ca atenteaza la libertatea'de expresie si promo-veaza 0 terminofogie uneori ridicola. Problema posibilitatii s~himbiiriide atitudine fata de persoane de alt sex, religie sau rasa prin schim-barea unei iterminologii raillane In continuare extrem de discutata.

C'

(vezi I;'iDiscursul; Gen §i limbaJ,; Limba con~tr!-titd ae biirbafi)

Coates, Jenifer I;'iDeborah Cameron (eds.) (1988), Women in their;J3peechCommunities, Harlow, UE:: LongIIlaf)..

Coates; Jenifer (1988), Women Talk, DxfoI;d: Blackwell. ,

Hoimes, Jenifer (1995), Women, Men and Polit(m~ss, London: Longw.an:Lakoff'1Robin (1975), fO;lfguage an<!,Woo/a~'s Place, ~.ew:yo'r~: Harperand "Row. ,

O'Barr, 'William M. I;'iBdwIhan, K. Atkins (1980), "Women:s ~language~or'powerless language", in Sally McCc)lm:ell-Ginet, Rurth Borkbr I;'iNellieFurmn (eds.), Women and Language 'in Literature'and Society, NewYork.: Praeger.

. (vezi I;'iSexism; Sexism Zn limbd)f,

Bibliografie

Linguistic Society ofAmerica'(1992), "LSAguidelines for n.on-sexist usage",LSA Bulletin, 135: 8'~9.

jJ j, Otilia'nragomir ,

Otilia Dragomir'f1

Ii

MISOGINISM

III!I I

III

Bibliografie

Miroiu, Mihaela (1995), ~Gandul umbrei. Abordari feministe In filosofiacontemporana, Bucure~ti: Ed. Alternative.

Miroiu, Mihaela (1996), Convenio" Despre natura, femei!ji morala, Bucure;~ti:Ed. Alternative.

Miroiu, Mihaela (1999), Societatea retro, cap. ,,0 societate feminizatiil,Bucure~ti: Ed. Trei.

~Gabriela Brebea Nicolae

r

MISOGINISM

I I

Termenul "misoginism" lnseamha teama, ura, dispretul sau desconsi-derarea fata de femei. Utilizarea sa a fost seninificativ redusa Incontextul feminismului valului II, fiind lnlocuit cu cel de sexism saufalocentrism. Preferinta pentru utilizarea termenului sexism vine dinacoperirea semantica a celui din urma. Misoginismul este un,termencu conotatii psihologice, sexismul are conotatii mai largi; etice,juridice;politice, sociologice. ..

Unele feministe continua sa considere cat sursa principala astexismului 0 reprezinta misoginismul barbatesc (Dworkin, 1981)."Femeile I?tiu foarte putin cat de multle ufasc barbatii" (Greer, 1971).Teama, ura sau dispretul fat a de femei sunt I?iacum raspandite,iarsursa lor principala 0 reprezinta ideologiadeterminismului biologicsi a interpretarii diferentelor naturale ca surse"de l1andicap (mai ales" rintelectual) pentru femei.Forniele frecvente de misoginism sunt celeprin care femeile sunt tratate ca irationale,imprevihbile, ilogice,neinteligibile (de aici I?isentimentul de teama sau dispret): barbaWsunt "nelntele~i", femeile sunt"neinteligibile". ~eministele psihana.1!liste au gasit acest tip de manifestari chiar I?iIn contextul reprezen-tarilor 'pozitive la nivelul culturii populare.

Considerarea barbatilor ca norma ~i model,; a titmlui barbatesc deafirmare drept unicul autentic uman a influent at substantial femi-nismul,egalitatii,prin tendintade asemanare cu "prcl~otipul", de imitarea. prototipului. Actual,. aceasta abordare este tratata ca feminismmisogin (dispretul fata de feminin ~i femeiesc):fFeminismul valului IIprin valorizarea diferentelor a reconfigurat femininul I?ifemeiesculca valori relevante cultural.

.If "I

('fe~,i fii,Androcentrism; Feminism ;,flexism; $ovinism masculin)J "

1

260 261 ,MITUL FRUMUSE'fII

Bibliografie"

Dworkin, Andrea (1981), Pornography, Men Possessing Women, 'London:Women's Press.'" "

Greer, Germaine (1971), The Female Eunuch, London: Paladin.

Mifwela Miroiu

MITUL FR'UMUSETII,

Sintagma creata de Naomi Wolf (1997) pentru a desemna presiunileexercitate de ideologia p.atriarhala diseminata de, mass-media ~ipublicitate, ideologie ce obliga femeile sa se confo~rheze unui idealestetic impus de beauty c,ontests dt) tipul "Miss World", "Miss Tex!ls","Miss B.pboc"etc., In loc;,sa se conc!:;,ntreze"asupra unui scop social sa,~politic. .. . . "

Obsesia perfectiunii fizice, imposibil de atins de altiel, genereazaI[ , '. ...' .k . '"insecuritate, depresii, dezordini fiziologicE;!'(buliIhie,anorex~r),CUefectedezastruoase asupra ihdividului (inclusiv tendinta de suicia), darbenefice pentru industI;iil,e soc~etaW d,ec;.onsum (industria cosmetic,a,industria vestil1).entara, dar i?i'chirurgia estetica).

Joan Jacobs Brumberg, In "Fasting Girls: The Emergence ofAnorexiaNt)rvo~ as ~ Modern Disease", estimeaza ca una din cinci studenteamencane este anorexic a, fapt datorat unei s6cietati misogine, caredevalorizeaza fe~eile prin in~trumentalizare~ corp~i'hi lor.

Critic!i feminista a'standardelor exterioare de"aparenta decorativa"imp.,use ide~titaW feminine are 0 lung a traditie: de la pasarea cupene (feathe1;,edbirrJ)a lui ly.laryWollstonecraft la identitatea.autoripmapromovata de Virginia Woolf (1931), opusa "lngerului caminului" caideal v1etorian de feminitate inocenta, docila, pasiva.".

In ciudadepai?trii impedimentelor legale sau materiale pr~i'indi?ansele de educatie, cariera, participar~la viita politica, fetpeiIe'simtca societatea contemporana traverseaza' un progres "retrograd" (noiletehnologii ale informatiei ~i comunicarii, dar ~i reculvl m~litantismului,ma~ilor angajamente sociale, resurectia mituluj frumu~eW). i

In ultimii zece an.i, tulburarile nutritionale, chirurgia plastica,porIlografia'(inclhsiv pe Internet) au cr~sc~t exponential, c<!relativ'cuobsesia imaginii iJ?pecf~'pile, a look-ului seducator. lo1ii Qe tinere I?imai putin tinere f~"meidin S-q:Aau drept principal obiE;!c~i-vpierdereaca~orva kilograme In g:t;eutate'pentru a. se apropia de Jdealul fe~inindiseminat de mass-media, concursurile de frumusete I?imarile spectacolede moda.

Feminismul, In mod eronat echivalat cu o. pled,oarie lmpotrivafrumusetii feminine, este subminat astazide insidioasa armat'a mitului

MITUL FRUMUSE'f1I

Ii frumusetii, pandant al mitului domesticitatH (Betty Friedan ~i"misticafeminina", 1963). Tanara femeie model (superwoman, superworker) aInlocuit-o pe gospodina fericita, .e1'perta a detergentilor ~i tutuorinventiilor sanitar-culinare ale consumerismului ca arbitru al"uneifeminitati "Implinite".

Departe de a fi efectul evolutiei sexului, esteticii, mitul frumusetii,un nou pat allui Procust, similar corsetelor victoriene sau cutumeichineze a legarii picioarelor, este emblema legii profitului (pentruindustria cosmetica, publici tate, moda) ~i a puterii il}stitutiilor patri-arhale (Wolf, 1997, pp. 13-16), decise sa Inlocuiasca nesfa'r~itacorvoada domestica cu corvoada siluetei, dietei, machiajului. In ciudamuItiplelor oferte education ale, economice, culturale, 0 "realitateprivata colonizeaza con~tiinta feminina" (Wolf, 1997, p. 16), obligatasa-~i reconstruiasca identitatea (fizica In primul rand) intr-o manierala fel de represiva ca inainte. Cenzura familiei, societatii din epocileanterioare devine autocenzura. Adolescentele de astazi sunt la fel deobsedate de corpullor ca ~i tinerele din era prefemini~ta pentru carevaloarea rezida nu in forta spirituala s'au chiar fizica, Ciintr-o siluetaemaciata, diseminata pana la saturatie de revistele ~i emisiunile TV.Aceste reviste sau emisiuni pentru femei nu ofera din pacate viziunialternative ale frumusetii. In aceasta consta ~i principala eroare afeminisml.dui care a ignorat aspiratia femeii spre frumusete, lasand-oin seama deciziilor patriarhale ale creatorilor de moda sau de produsecosmetice.

Ordinea sociala functioneaza ca 0 piata de bunuri simbolice, domi-nata de viziunea masculina si atunci A FI inseamna pentru femeieA FI VAZUr deun ochi masc~lin sau de un ochi inform at de categoriimasculine.

Valoarea ~i evaluarea feineii tin de aparenta sa fizicll (sexua-lizata). "Da,ca pellttu biiI'bati cosmetica ~i vestimentatia tind sa se~tearga in favoarea pozitiei sociale (decoratii, uniform a), la femei elesunt exacerbate ~i construiesc un limbaj al seductiei. Femeile suntsocialmente inclinate sa se considere obiecte estetice ~i sa acdrde 0atentie constanta la tot ce tine de frumusete, eleganta corpului,vestimentatie, tinuta. Dominate de aspiratia de a se ident~fica cumodelele,dominante, purtatoareale semnelor distinctiei, femeile sunt~ictime sigure ale manipularii simbolice prin mitul fru~usetii.

lntuind aC,estemecanisme insidioase, mi~carea feminista a propusdiverse strategii subversive, pTintre care, in primul rand, promovareaunui natural look. ' ,

I

'" I'III

I

'

,"'I I

'IU'

II",,

I

III'

11'1'"

1;1

I.

(vezi'~i Anorexie, Dulimie; Corpul ; Gen I}imass-media; Privirea ; Putereasimbolica; Stereotipurile de gen) I

262 263 MODA

Bibliografie

hooks, bell (2000),Feminism is for Everybody, Cambridge: South End Press..wolf, Naomi (1997), The Beauty Myth, Canada: Vintage.

Daniela Roventa Frumwjani

.1

MODA

Moda este In primul rand 0 forma de acuIturatie, 0 modalitate princare subiectii ,se integreaza ~i invata sa functioneze intr-un (nou)contex,t de civilizatie (Craick, 1994). Prin intermediul modei estearticulata relatia dintre corp ~inormele de comportament ~ide modelare~i disciplinare a corpului, relatia dintre corp ~i ceea ce sociolo~lfrancez Bourdieu nume~te habitus (Bourdieu, 1984).

Moda reprezinta 0 strategie de put ere (in sens foucauldian), dedisciplinare, dar ~i de niodelare a corpului In raport cu tipul normativ,canonic de corp ce se impune la un moment dat intr-un spatiu cultura1anume. In acela~i timp, moda opereaza ca 0 strategie de ~tratificaresociala, in mod traditional moda fiind impusa de' 0 elita ~i disemi-nandu-se de sus injos prin imitare. NoutaWe modei tin foarte des denoile diferentieri pe care elita Ie introduce pentru a se demarca derestul societiiii (Elias, 1978). La ora actuala insa, acest model centra-lizat ~i ierarhizat ~ste interogat ~i relativizat, existand mai mult~centre ale modei (Paris, Milano, New York, dar ~i Tokyo), precum ~inoi curente ce se vor subversive ~i care se 'lanseaza 'din: cadrul unorsubculturi (Braham, 1998). De~i se impune tot mai muIt modelullocalizarii globalului ~i al diversificarii modei', ea ram~e insa' undiscurs dominant pe care 0 hegemonie occidentala n impune Ia nivelglobal (Brodman, 1995).

Discursurile ~i practicile modei functioneaza ca importante tehno-logii de gen;'ce modeleaza identitatea de gen reproducand structurilepatriarhale. Moda cu tipul de imbriicaminte, dar' ~i de corporalitatepe care 0 impune se traduce in tehnici de feniinitate ce inscriu,disciplineaza ~i, indirect, normal.izeaza corpurile, dar ~i identitateafemeilor. Nu exista corp feminin care sa nu fie modelat de 0 moda sau

~aWl. (Grosz, 1994). ' :,Moda poate fi considerata opresiva, perpetuand definitiafemeilor ' '.

ca obiecte ale privirii, identitatea lor reducandu-se la imagine -aspectul exterior, spectacolul pe care-l ofera. Moda s-a aI1atat insa i\!isensibila la noile tendinte de emancipare a femeilor~ la noile pozitiipe care' Ie adopta inpracticile social'e ~i ecorioniice~i a actionat insprijinullor. Atat'ln versiunea sa conservatoare, cat ~iin accentele de

...

/

MUNCA DOMESTICA.264

Iii emancipare, ea s-a dovedit a fi un<indispensabil sistem de comunicaresimbolica a statutului, at;lteptarilor t;lidorintelor femeii.

Moda nu este numai 0 tehnologie'de normalizare, dar si 0 modali-tate de exprimare a propriei individualitati ~rcreativitat:i'; deci fili0posibilitate de a te afirma ca subiect - e drept, Intr-un cadru binerestrictionat. Femeile sunt fascinate de moda ~i nu 0 resimt ca opre-siva pentru ca, participand la discursul modei, ele se integreaza In viatasociala. A fi "In pas cu moda" este 0 sursa de capital simbolic ~i de putere..

(vezi ~i Corpu.l;Idefttilatea de gen ; Mitul frumuselii; privired)

Bibliografie

Benstock, Shari ~iFerriss, Susanne (eds.) (1995), On Fashion, New Brunswick;Rutgers University Press. f ,! I>' I

Bourdieu, Pierre'(1984), Distinction. A Social Critique of the Judgement ofTaste, Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press.

Braham, Peter (1998), "Fashion: Unpacking a Cultu;al Produftion", inPaul du Gay (~d.), Production of Culture / Cultures of Production,London: Sage Publications.

Brodman, ,Barbara (1995), "Paris or Perish; The Plight of the LatinAmerican Indian in a Westernized World", in Shari Benstock si SusanneFerriss (eds.),' On Fashion, ~ew Brunswick: Rutgers Univer~ity Press.

Craick, Jennifer (1994), The Fdce of Fashion, London; Routledge.Elias, Norbert (1978), The History of Manners, New York: Pantheon Books.Grosz, Elizabeth (1994), Volatile Bodies. Towards a Corporeal Feminism,

Bloomington: Indiana University Press. ,~," Mdddlina Nic~lae'scu

MUNCA DOMESTIC! ,. "

."'-

~."""

.

'

'I

" d

Concept fund~m~ntal al feminismulrii, preluat din li~bajul.cq,tidian!,prin care se desemneaza munca "naturala" a fem~ilor, activitateafundamentala asociata acestui gen In plan social.

In p~rspectivele"traditio~ale" '7patriarp.al~, astivitatilor dome sticenu Ie este recunoscuta 0 trasatura fundamentala, productivitatea,astfel Incat teoreticienii care se revendic8!'din aceasta,pe:rspectiv~ nuIe iI1clud, In categoria de "munca", ci eludeaza relllitatea invocandmituri "femeiet;lti" care "naturalizeaza" activitatea cotidia.,na,a f~meii,cel mai important dintre races!~a fiind ;,~itul adeva,fatei femil1;!tate(glorificarea rolurilor casnice ale femeii, inclusiv cel al maternitatii).

Analizele de tip feminist demonstr~aza limitarea explicatiilor"patriar4ale" ale experientelor feminine, ale muncii fi~)ja simpl,a"

~!

" \

265 MUNCA DOMESTICA.

comparatie a muncii acestora cu cea a barb'atilor, fie la devalorizareaocupatiilor traditionale - dintre care cele mai importante sunt celerealizate In folosul gospodariilor ai carei membri sunt femeile filibarbatii. Elecand de la existenta unor "Sfere duale" (locul de muncapublic, predominant masculin, us. domeniulparticular feminin al gos-podariei filifamiliei), feminismul (Indeosebi cel de factura socialista)pune un accent deosebit pe regandirea diviziunii de gen a mundi Infamilie fili0 consider a drept conditie esentiala a emanciparii femeilor(alaturi de participarea acestora ,la fort a de munca salarizata).

Analizele fem~niste de factura sociologic a au aratat ca atat muncasalarizata, cat filicea domestica sunt simple "constructe de gen", careau 0 dinamica ~i 0 evolutie proprie.

Departe de a fi 0 simpla mi~care naturala a femeilor, "muncadomestica" se caracterizeaza:'prin mai mtilte dimensiuni actionalespecifice :

1. Manifesta:'flexibilitra,te In raport cu fixarea unui program de,lucru -aceasta trasaturafiind cea care este direct dependent a de satis-factia ~i pHicerea experimentate de cele care 0 realizeaza.

2. Gfera oportunitati de socializare 0 data cu Indeplinirea unor,sarcini.3. Cuprinde 0 serie de activitati rutinizate ~i standardizate - stan-

dardele pentrurealizarea unei activitati se refera la,calitatea ei ~ia produselor rezuItate.

4. Este personalizata ~i valorizata la nivel inter- ~i intraindividual.5. Are un caracter imediat - nu poate fi amanata.

La fel ca orice alta activitate, "munca domestica" poate fi segmen-tata la randul ei In mai multe subcategorii, existand astfel mai muItetipologii ale "muncii domestice". Cu titlu de exemplificare, pot fioferite urmatoarele doua :

A. Tipologia I: "Munca domestica" cuprinde ca 'subdomenii :1. Activitatile de Intretinere a casei: zugravit, tencuit, Inlocuit

ferestrele sparte de la casa.2. Imbunatatire ~i renovare casa: pus geamuri ~uble, constructie

~aie; cQnstructie garaj, constructie anexa casa, constructie pod,introducere~Incalzire centrala In casa;

3. MundIe domestice obi~nuite: spalat vase, maturat, spalatgeamurile, gatit, spalat rufele, calcat nifele etc.

4. Activit~tile de productie casnica: gatit, croit, tesut, reparat,gradinarlt.

5. ,,;Millllcadin dragoste: a avea grija de copii ~i de alte rdde.

I11I1

11111i,Ii II,'IiiUIIIII

MUNCA DOMESTICA 266

i I

B. Tipologia 11: "Munca domestica" include:

1. Munca In casa - care se refera la sarcinile ~i responsabilit~Weasociate unui anumit perimetru fizic.

2. Muncade sprijin - .prin care se Inteleg activitatile de Ingrijire~i acordare de sprijin emotional fata de.membrii familiei.

3. Producerea de status - munca In calitate de sprijin Inpromovarea carierei unui membru al familiei.

4. Grija ~i educatia copiilor.

Economia politica actuala vorbe~te de "valoarea" sau "costul" munciidomestice, pentru calcularea acesteia fiind dezvoltate mai multem~&: x

1. Metoda "costului de oportunitate" (sau metoda "salariului din-umbra") - munca domestica a unei femei este echivalata cu sumade bani pe car,!'Jaceasta af, p:rimi-~ d~ca ea ar fi intrat In aceea~i f

perioada de timp In fort a de munca salarizata.2. Me!oda"costului de Inlocuire'" (sau metQ,da "costulll.ide piata") -

munca dOII?;esticaeste echivalata eu timpul cheltuit de altcinevaplatit pEmtm a realiza sarcinile cotidiene ale unei gospodine.

II' I, Pentru masurarea efectiva a activitatiloff domestice, anchetelesociologice tind sa' utilizeze tot mai mult indicatori specifici ~i cautasa"dezvolte instnimente d~.masurare adecvate, dintre care cele maiimport ante sunt: "Autorezumatul cotidian" ~i ancheta tip "Buget detimp". I ii,

.>

. (vezi f?iFavorizar;eastructurald a bdrbatilor Eneconomie; Feminismulsocialist; Gospoddrie; Plf,blic - privat) f

III!IBiqliografie

Barber, K.M., Allen, K.R. (1992), Women and Fainllie;! - FerrlinistReconstructions, The Guilford Press.

Hearn, J. (1987),The GenderofOpression: Men,Masculinity and thepritiqueof Marxisrrt', .BbghtoZ;:; Wheatshaf. . OJ

Kemp, A. Abel (1994), Women's Work..:. Deflra'ded and Devaluated, NewYork and London. ,Prentice Hall, Englewood Cliffs.

Jacobsen,' J.P!' (1998), The Economics of Gender, Blackwell PbI. ImprovingStatistics and Indicators on Women rUsing"'lIousehold Studies, ,1988,United, Nations. "

Morris, L. (1995), Social Division. Economic Decline andsodal'StructuralChange, London,,; U.C.L. P,r~ss. " ~ .. ~ ,. t. ~.

Stromberg, A.H., Harkess, S. (eds.) (1988), Women Working: Theories andFacts in Perspective, Mayfield Pbl.Co., ,. iO!I .,

r~

'1

,1'

!1

1

'i !1III

1

',1

11

,I,

Valentina IYftrinescu

0

OKIN, SUSAN MOLLER

Domeniulln care S.M. akin are 0 contributie majora este cel al teorieipolitice feministe. Lucrarile de referinta pentm dom~niul mention,atsunt: Women in Western Political Thought (Femeile En gandireapolitica apuseana), 1979 ~i Justice, Gender and Family (Dreptate, gensi familie), 1989. ., In prima lucrare, akin analizeaza opere clasice de filosofie politicaale lui Platon, Ari'stotel, Rousseau, Mill, relevand modulln care sunt

defi~ite feyPeile, .rolul lor functional ~i rel~tiile de gen In contextpatnarhal. Dat fimd acest mod de conceptuahzare, faptul de a corectateoria politica prin simpla incIudere a contributiei femeilor este 0actiune superflua. Prin urmare, abordarea feminista a teoriei politiceInsearhna rrlai degraba redefinirea radicala a Insa~i teoriei politice.Justice, Gen'fler and Family, lucrare semnificativa In contextul teorieipolitice ~i eticii contemporane, analizeaziiln principal problema drep-taW In familie ~i procedeaza la reevaluarea felului In care suntconcepute cetatenia, drepturile, relatia Intre sfera publica ~i ceaprivata In contextul operelor unor autori marcanti 'contemporani :J. R:1wls, A. McIntyre ~i M. Walzer. De obicei, remarc~ akin, dreptateaeste un concept central al teoriei politice cu referire }a sfera publica.Dar prima ~coala de socializare pentm dreptate este reprezentata defamilie. Adesea familia este locul abuzurilor ~i discriminarilor de gen.Prin urmare', a rezuma problemadreptatii la s'fera.'publica poate conducela un risc major In privinta actiunii de profunzime In exercitareadrepturilor. .

Indiferent dediversitatea abordarilor feministe si de diversitateaintereselor femeilor,problema dreptatii In sfera pubi1ca ~i In ceaprivata reprezinta un interes general care transcende diferentele.

. (vezi f?i"Pub{jc- privat; Teoriepoliticd feministd)

'if. 11 "

ORGANISME INTERNA'fIONALE DE PROMOVARE...

raspunde de coordonarea activitaW CoE de promovare aegalitatii degen. Acest organism' adreseaza Consiliului de Mini~tri rapoartele ~ipropunerile sale referitoare la situatia egalitaW In statele'membre.Membrii CDEG sunt desemnati de guvernele statelor membre ~i suntperso~ne'care detin funcW import ante In structurile executivuluisauexpertiln domeniu.

Doina Dimitriu

,~

I

". I ..

ti'

~

o!. 'c

270

p

'f

PARTICIPAREA POLITICA A FEMEILOR

Acesta este un subiect extrem de larg, Intrucat ar presupune referireala rolul femeilor In politica de-a lungul istoriei. Darin contextuiacesta ne yom limit a la a ne referi aproape exclusiv la relatia femei-politic a In zilele noastre, cu precadere In tarile democratice sau Incurs de democratizare. Cunoa~terea comuna ni Ie Infati~eaza pe femeica fiind iniplicate In politica In secolele trecute In primul rand ca sotiide regi, de Imparati, amante inteligente sau inspiratoare ale oame-nilor politici barbati. (Este arhicunoscuta 'expresia, vehiculata aestulde mult In Romania In ultimii ani de diverse jurnale, de "politica dealcov".) Prea putine sunt acele personaje istorice feminine prezentateca proeminente de catre istorici, ~i acest lucru este cu atat mai valabilcand este vorba de modul I'n care ajunge informatia istorica la marelepublic (inclusiv prin Invatarea In ~coala). In oric~ caz, acest moa. de apercepe politica exclusiv legata de activitatea un or elite este supus ~iel criticii In abbrdarile contemporane. 'I

Daca ne Intoarpem In timp ~i aruncam 0 privire asupra modului Incare difetiti ganditori politici g!:au referit la femei; yom gasi teme-iuri ideologice ale deprecierii valorli politice a femeilor. Augustin(secolul al V-lea), de pilda, nu vedea ce fel'de ajutor ar putea oferi 0femeie unui barbat, altul decatcel al procrearii. 0 idee asemaniitoaregasim ~i la Samuel Pufendorf mai tarziu. Pentru Tomad'Aquino(Summa Theologicae), femeia este In mod natural supusa barbatuluipentru ca acesta din urma poseda In mod natural capacitati rationalemai mari ~i mintea femeilor este In mod necesar afectata de Inclinatiaei spreconcupiscenta. In ciuda caracterului, revolutionar al teorieicontractului social, John Locke se alatura. concepfieirpatriarhale con-form careia subordonarea femeilor fata de sotii lor are un fundamentnatural, iar vointa bar15atului In familie trebuie sa' prevaleze asupravointei sotiei In privinta tuturor chestiunilor de interes comun. Jean--Jacques Rousseau, ca de altfel ~i Freud, mult maioaproape de noi In.;.timp, .considera ca femeile nu au abilitatea de a transcende "natura '.

lor biologica" necesara participarii la viata civila ~i subordonarii fata de

PARTICIPAREA POLITIC! A FEMEILOR 272

legile universale ale societlltii civile. In Emile, maestrul 11separa peEmile de Sophie pentru 0 perioada de deprindere ~iinvatare a politicii~i cetateniei, ~i abia dupa aceea ii este permis sa se reintoarca~i saintre in "posesia" lui Sophie ca sot. Chiar ~i John Stuart Mill, pentrucare relatia dintre un sot Iji 0 sotie constituie 0 exceptie nejustificatade la principiile liberale ale drepturilor individuale Iji libertatH ~ealegere, considera ca pentru 0 femeie mariajul constituie 0 cariera. Inaceste conditii, este greu de inteles cum 0 femeie casnica de cariera arputea sa-Iji exerseze abWtatile democratice c:;are,tot, potrivitlui Mill, i.se pot dezvolta doar prin participare activa la viata publica. Nu maideparte de anii 1940, Joseph Schumpeter considera ca faptul caf~meile,:qu au drept de vot nu invalideaza caracterul democratic alunei societati.

Daca ne referim acum l~ mod~~ iI\.care ganpirea pplitica trat~az.asubiectul relatiei femeie - politica, se poate constata ca interesulpentru problematica femeilor in politica a crescut simtitor in anii197Qj~~,1980, pupa 0 ,foarte lunga perioada de ignorare a ei de catrepolitologi. Acest interes crescut se d~toreaza in mare parte, faptuluica femeile au inceput sa se afirme tot,mai mult ca teoreticiene alepolitic~lui. In aceasta perioada pot fir~onstatate trei tipuri de ab~r-dari ale problematicii rela,tiei f~me,i- poljtica. .I' ".

In primul rand, 0 abordare concentrata pe parrticiparea femeilorin 'acJivitatea politica tradi~ionaHi - comportament electoral,caracteriflti,~ile f~meilor active in ,pomeniul politic, patternuri derecrutare politica, participare in activit ate a partidelor politipe etc.Lucrarea lui Maurice Duverger Rolul politic al femeilor (UNESCO,Paris,; 1955) ajucat un rol'de inceput al acestui tip de abordare. Acesttip de~abordare considera formel!') traditionale de participar,e politica(participare la vot, apartenenta £;Iiactivism In cadrul unui partidpolitic, petitionare a oficialilor aflati in pozitii de putere politica,candidare la~functii reprezentative In stat etc.) --'forme Inradacinate~i croite pe mod~l ma~~ulin - drep,t norma. In temeiul acestei viziuni,'intrebarea fundamentaHi care revenea mereu,In atentie este' :"De cefemeile nu se conformeaza a£;lteptarilor de comportament politic?De ce ele sunt mai putin reprezentate la nivelul elitelor politice?In cadrul acestui tip de abordare, una dintre probleme este urma-toarea. Femeile I£;Iiexerseaza dreptull,de vot, de a alege, dar mult maiputin pe acela de a fi,alese,'In comparatie cu barbatii. Diferite. studiiarata ca aceasta este mai putin 0 chestiune de alegere a femeilor(aceea de a.nu candida'£;Ii a nu fi reprezentate, In consecinta), ci maicurand 0 chestiune de partinire sistemica £;Iisistematica ilademocra-tiilor In favoarea barbatilor. '

273 PARTICIPAREA POLITIC! A FEMEILOR .

Un al doilea tip de abordare ia In considerare diversitatea formelorde implicare politica a femeilor, Cu alte cuvinte, nu doar formelede participare politica tradition ale acreditate prin practici prep on-derent masculine reprezinta singurele moduri de implicare politica.Acest tip de abordare se concentreaza pe .mi£;lcarisociale £;IiIIlaialesacelea care urmareau schimbarea de politici publice pentru'a acomodainteresele ~i nevoile femeilor, campanii pub lice etc. De altfel, Insaljiobtinerea dreptului de vot de catre femei, care a culminat cu miljcareasufragetelor, face parte din aceasta gama larga de moduri netradi-tionale de implicare politica. Un exemplu mai recent 11reprezintademostratiile tacute ale mamelor din Plaza de Mayo din Argentinasfar£;litului anilor '70 Iji iQ.ceputul deceniului 8 al secolului XX, careprotestau. iIIlIJOtriva practicilor consfihtite guvernamental de rap ireIji ucidere a fiilor lor.

Un al treilea tip de abordare, mai recent In comparatie cu celelaltedoua, ia in consider are traditia teoriei Iji filosofiei politice Iji carepriveljtedincolo de miljcarile sociale ale femeilor pentru a exploraimplica~iile omisiunii ~i subordonarii femeilor in gandireapolitica. Pentru pre a mult timp comportamentul femeilor lor a fostprivit ca 0 deviatie de la normele masculine. Specificitatea femeilor,felul lor diferit de .~ fi, dife~entele dintre femei £;Iibarbati au fostignorate. ~tiinta politica a tins sa ia drept presupozitie ideea cafemeiaeste "altul"/"alta~:'IIn comparatie cu barbatul (norma). Atentiace'rcetarii trebuie.indreptata asupra diferen~elor, nu "deficientelor",pare a afirma acest tip de abordare. Femeile opereaza .cu un setdiferit de presupozitii care rezulta intr-o viziune proprie a lumii siagend~ politic a proprie"(Qhodofow, 1978; Gilligan, 1982; Elshtai~,1982; MacKinnon, 1989). Femeile au 0 perceptie diferita a politiculuiIji a rolului lor in politic. .

In ceea ce prive£;lteproductia politologica privind democra~ia,putem constata 0 neglijare ~abordarii problematicii participarii femeilorin politica de catre teoreticienii contemporani ai democratiei. Acestaeste un fapt recunoscut explicit de Philippe Schmitter,'reputat teore-tician al democra~iei ~i al tranzitiilor spre democratie.

"Femeile ca grup socio-politic cu interese Iji moduri de actiunedistincte nu au fost, dupa cuno£;ltinta mea, incluse sistematic in teoriileIji analizele comparative care s-au dezvoltat in jurul democratizarii."De altfel, cum aprecia Carole Pateman, este dificil de demontatpresu-pozitia veche de peste doua mii de ani ca nu exista 0 incompatibilitateintre "democratie" ~i subordonarea femeilor sau excluderea lor de la0 participare deplin~ Iji egala la viata politica. Luand ca repel' teoriilerecente ale democratiei ~i tranzitiei spre democratie, phtem constata

PATEMAN, CAROLE 27,~

II

urmatoarele: daca facem un experiment mintal, separand cetatenii ,unei tari in doua corpuri distincte (cetateni femei ~i,cetateni barbati), ~!yom ajungela concluziarcadin punctul de vedere alfemeilor-cetate:ne, ~I

multe democratii contemporane sunt mai curan<J-democrafii elecJo-!1rale (caregaranteaza dreptul formal de a"alege, dar nimic mai mult jin termeni de drepturi cixHe ;sunt democnltii,minimale)"spre d~pse- ~Ibire de corpul cetatenesc,masculin pentru care I;espectivele aranjamente .'institutionale existente,.indica democratii liberale consolidate.' .

'" ~entru t~'Oreticiene ca Iris Mflrion Y~u,ng,Anne phillips, ChantalMQuffe",democratia este definita ca democratie repre~,ent.ativa,pr:oce-durala, cat ~icaproces de egaHzare a relatiilor 1mcialeinega,.le.Esentaobiectiilor aduse de aceasta noua"perspectiva este cel mai bine sinteti-zata de Zillah Eisenstein: "Societatile democratice au nevoie de famiiii~i econ'~mii democratice, ~i de rel~tii s~xuale ~i rasiale ,~emocratic~:'.

r ',~'" :v 'I>

BibliografieJ" 't'

I

~ ",

Colectia ~evistei ANAlize (editata de Societatea ,de Analize Feministe"AnM), Bucuref?ti, 1999/200,9. "

Statistici ale Uniunii Interparlfln{entare (IPU).,Website ILJEA (http://www.id~a.int).Document~ ale COmitetului pentru Drepturile Omului aleParlamentului

European.Raport al UNICEF "Women in Transition", Bucuref?ti, s'eptenibrie 1999.Address to the European:iParliam~nt's Committee on Women's Rights,by"the

i~ Employment and Social Affairs (Jommissioner, Padraig Flynno(March, 1999).Funk, Nanette, Mueller, Magda (eds.) (.199.g), Gender p,olitiqsandRost-

-Corpmunism, Ne", York, London,: Rov,tledge. 'Grunberg"Laura, Miro~u~4Mihaela(eds.) (J99n Gen §i societCJte11J,Bucur?i?ti:Ed. Alternative.

J aquette, Jane S., Wolchik, Sharon L. (1998), Women and Demopracy, Baltimoreand London': The Johns Hopkins"'University Press.," ~

Pateman, Carole (1989), The Disorder of Women, Stanford, CA~:CaliforniaStanford University Press.'i

Popescu, Liliana (1999), Gel'/,§i'politica. Femeile din Romania. In:lviatapublica, Bucuref?tL: Ed. Alternative, volum editat cusprijinuhUNDP.

'Liliana Popescu.1" ,J

{i

i

'I "

II"

II

"'"

PAT'EMAN, CAROLE , .' '( 'I,

, "Carole Pateman i~iJeaga numelede teoria politica.reminista'~~ iiideosebide dezbaterile referitoare la problema obligatiilor ~iconsimtaIl1anctului in teoria contractului sociaLb

275 PATRIARHAT

In lucrarea sa devenita carte de referinta;,The Sexual Contract (1988),Carole Pafemandezvolta 0 analiza a dinamicii puterii coercitive'incontextul aparentelor existentei unui consimtamant (vezi ~iContractulsexual). Contractul social fratern almodernitatii a consacrat doarputerea unor barbati in contextul sferei publice, aservirea femeilor insfera privata ~i excluderea lor din sfera publica. Incercand s& recon-struiasca metaforic originile societatii'politice, Pateman considera caprimul act politic a fost'violul, el fiind contracarat de contractul decasatorie heterosexuala f?i de prostitutie. Cele din urma par sa sebazeze'pe consimtamant, de~i exprimadorintele barbate~ti.Partilecontractante nu au fost egale, a~a cum pretinde modelul clasic alcontractualismului.

Dihotomiile de gen se manifestii, sustine Pateman, atat in practicapolitic~" cat ~i in teoria politica, lege, pr~cum f?iin politicile actualeale stattilui bunastarii generale. Chiar f?iatunci canH nu sunt pur ~isimplu excluse din sfera publica, femeile sunt practic absente ~imarginalizate din cauza asocierii lor cu roluri reproductive. Prinurmare, corporalitatea fe:tneiascii trebuie sa capete 0 alta semnificatiepolitica,astfel incat sa mt duca nici la evitarea responsabilitatilor denaf?tere ~i cref?tere'a copiilor, dar nici la ie~ireadin statutul de subiectpolitic, da~a femeile ii dau curs.

. (vezi'f?iContractul sexual; Contractul social;,;Dihotomri; TeoriepoliticafeminisM)

ct,:t

Bibliografie

Pateman, Carole (1985),' The Problem of Political Obligation: A Critique ofLiberal Theory, Berkeley :JUnive~sity,.of California Press.

Pateman, Carole (1988), The Sexual Contract, Standford: Standforp. UniversityPress. " ,""

patemaq, Carole, (1989), ,'{he Disorder of"Women: De1'lf/?cracy,Feminismand .Polit,ical Theor;;, Standford: Stand,ford Universit),' Press.

er Mihaela Miroiu.,

~

PATRIARHAT

~'

Patri~rhatul este 0 categorie-cheie a analizei sociale in teoriafemini~ta, Soc~etatile patria~haJe sunt acele.a in car~ regula tatiilu.ieste principiul de baza al organizarii sociale in famili~ ~i societate caintreg" S~~te~ele socialde patriarhale par sa fi aI;>arut mai intai ingrupurile nomade de crescatori de vite. Societatile agricole au preluat

PATRIARHAT 276

I

ordinea patriarhaHi pe masura ce au devenit mai stratificate social incadrul a~ezarilor urbane timpurii; aceasta pare sa se fi petre cut inOr~entul Apr,opiat, in jurul secolullli al V,lea Lar.

Ca sistem social, economic ~ilegal dezvoltat, patriarhatul da capuluifamiliei, barbatului, puteri suverane asupra,celor dependen~i de el ingospodarirea casei, adica asupra nevestei sau nevestelor, copiilor ~isclavilor. Patriarhul este ~i de~inatorul proprietatii, transmisa prinmo~tenire p,~linie paterna, adica, a: cladirilor, animalelor ~i;paman-t,ului. Un exemplu al acestui sistem n regasim in legea rOIIlana,potrivit «arei a aceste persoane ~i lucruri sunt definite ca c;lomeniul(familia) celui denumit pater familias.

"In forma sa clasica, patriarhatul afost asociat cu 0 economiedomestica in care bunurile ~i alimentele de baza consu,mate de societateerau produse in gospodariilE1,indi:vic;lua~e.Femeile, sclavii ~i copinmai ~ari copstituiau forta de muncapentru acest sistem de productie.

In gospodariile extinse, copiii de sex masculin,pu erau.,angrenatiin munca qOl1}estica,;ci i~i urmau edpcatta pentru; yiitoarea cariera;fiicele ramaneau acasa pentru a toarce, a coase, iar nevasia functionaca manager al gos,podariei; cu toate ca sptia dob~ndea un rol cons~-derabil d8;torita ac,estui manageriat",algospodariei, femeile aveauaccesul restrictionat la educa~ie, proprietate, rol politic ~i statut legal.

Fiicele se maritau de tinere pentru a cimenta alian~e intre familiilepatriarhale. Educa~ia femeilor,;se limit a la un nivel elementar, rolullor de baza fiind acela de a reproduce urma~i pentru linia mo~teni-toare a barbatului ~i de a ingriji gospodaria. Lygal, erau definite calip site de statut ceta~enesc, excluse din armata, adunaripolitice, faradreptul la vot sau profesii publice; femeile ~i copiii, impreuna cusclavii, puteau face'obiectul ~trocului sau v'anzarii da<can nemultu-me au pe patriarn (Brown ~fBohn, 1989). .~

Conlestarea la sfar~itul secolului al XIX~leaa acestei'ordini patriar-hale a condus la imbunata~irea statutului familiei, la ca~tigarea de, . \,. ",," ,r ,r' 'I ",catre femei la inceputul secolului'}Q{: a dreptului la vot, dreptului dea participa la adunari politice, de a detine proprietati, cat ~i admi-terea'in cadrwl sistemelor education ale ~i profesionale.

Ele continuau sa fie responsabile de munca domestica ~i ingriJireacopiilor, fiind efectiv excluse din competi~ia publica cu barbatii pe 0baza egala. Cultura, mai ales prin intermediul religiei, continua sareproduca idealul sotiei dependente, a carei principala munca sederul~aza in gospodarie, a~a incat multe dintre tiparele patriar-!hatului se mentinJ' ~i in lurliea modeina, de~i b'az8.':lor legilla a fostpa~ial dizolvata.

Patriarhatul a modelat;~i simbolismul cultural al societatilor clasicelaolillta cu expresiile lor religioase ; aceasta~insedmna ca in tradi~iile

277PATRIARHAT

iudeo-cre~tine, Dumnezeu este vazut ca un patriarh atotstapanitorcare conduce peste gospodaria sa, pamantul ~i familia sa, simbolizataprin fii ~i seryitori. C°:!llu~itatea sau Biserica sunt simpolizate colectivca sotie a lui Dumnezeu sau mireasa a lui Hristos.Realitatea estedivizata intre cer ~i pamant, intelectul sau spiritul versus mat~rialsau trupesc, primul vazut ca barbatesc, gel ,«;le-aldoilea ca femeiesc(Lerner, 1986).

In acest fel relatiile patriarhale au structurat atat sistemul social,cat ~i simbolurile culturale despre re,alitatea natural a intr-o ierarhiea dominatiei barbatului asupra femeii, tatalui asupra fiiJpr, stapanuluiasupra"sclavilo,r (servitorilor). Sarcina majora a teoriei feministe estesa identifice ~i sa critice aceste tiI!are simbolice patriarhale aleteologiei, iar apoi sa Ie inlocuiasc~ cu relatii reciproc egalitare intrefemei ~~barbati.

Conceptul de patriarhat este central feminismului valului II. Sorginteateoretizarii sale feministe se afla in orientarea radicala, dupa care afost prel~at ~i dezvoltat, ~i in cadrul celorlalte orientari.,Analizapatriarhatului pleaca de la constatarea unei evidente : femeile par salipseasca din istorie aproape ~nintregime, ca ~i cand singurullor rol arfi fost acela de a.n~§te, creijlte ~i ingriji pe cei care "fac istorie".

Femeile au recut is,toria alaturi de barbati, dar 0 data ceconsemnareaist9ri,ei se bazeaza "pe documente scr~se, iar la scris femeile nu auavut acces pana in t.recutul recent, contriDutia lor lipseijlte, cu miciexceptii. Isto,ricii au fost barbati, ei au consemnat ce li s-a parut lorrelevant ca experienta a barbatilor, activitatea fem.eilor fiind maidegraba ignorata ~au neglijata. Femeile par astfel marginale in con-struirea civilizatiei ~i neesentiale in ce prive~te faptele cu semnificatieistorica. Istoria e povestit~ de jJ1matat,~a barbateasca a umanit~Jii ijlidin\'punctul ei de vedere. Dipjllmatatea aceasta lipsesc cei care nu aufacut Harte din elita de rlli§a, clasa" etnie sa,u din aceaparte a lumiicare i~i poate institui propria istorie ca istorie "univ,ersala".

"Este adevarat ca femeile ~i barbatii au suferit excluderi ~i discri-minari din cauza clasei. Dar nici, un barbat nu a fost exclus de ladosarul istorlei din cauza ~exului lui, in schimb femeil~ da" (Le,rner,1986, p. 5).

Apest g~n ~e ~.xcluderi~e regasesc~i in c~!1structia religiei, filosofiei,politicii.

Subordonarea femeilor este mai veche decat ceea ce numim "istoriacivi.Fzatie(.J,nteleasa ~§tfel, ;!!toria"inc,epe 0 data cu cea scrisa, deciin mileniul IV inainte de Hristos. Autoarele feministe considera capatriarhat,ul este un fenomen istoric, prin urmare, a~a cum el are uninceput, poate avea ~iun sfar~it. :r

PATRIARHAT278

,I

I

G. Lerner configureaza astfel apari~ia patriarhatului:

a) Prima forma de proprietate privata a fost cea a barbatilor asupracapacita~ii reproductive a femeilor. Aceasta stapanire incepe inaintede apari~ia proprieta~ii ~i claselor ~i sta la baza proprietatii private.

b) StatuI arhaic a fost cel organizat patriarhal ~i a avut mereu interesin men~inerea familiei pafriarhale.

c) Prima forma de dominare a fost cea a barba~ilor asupra femeilor ~iea a folosit drept model cadru pentru celelalte forme.

d) Primele coduri de legi au pus bazele institu~ionale ale subordo-narii sexuale (cu acceptul ~i sub qbladuirea statului). Femeile aucoope'rat cu acest sistem din diferite motive: frica, dependen~aeconomica de capul familiei, apartenen~a la clasa superioara, divi-ziunea intre femei respectabile (conformiste) ~i nerespectabile. ,(nonconformlste).

e)'Rela~ia intre barba~i ~i mijloacele de produc~ie a fost directa;intre femei ~i mijloacele de produc~i:e rela~ia a fost mediata de'barba~i. Apartenen~a la un barbat sau la nici unul a fost marcataprin val sau alte forme de acoperire a capului.

f) Chiar ~i subordonate sexual ~i economic, femeile tot au continuatsajoace rolul de mediatoare intre oameni ~izei ca preotese, profetef;e.Puterea de a da via~a a fost valorizata metafiziC' ca putere divina.

g) Detronarea zei~elor ~i inlocuirea lor cu zeul unic a inceput inOrientul Apropiat, func~ia procreativa a fost luata'simbolic de lazei~e, fertilitatea a fost preluata,.Zei~a-marrla devenind consoartamarelui zeu.

h) Raspandirea monoteismului evreiesc a atacat cultul zei~elorferti-lita~ii. Puterea sexu'ala a femeii folosita altfel decat in scopuriprocretive a devenit un pacat ~i un rau.

i) In comunitatea manastireasca medieval a femeile au fost exClusede la aspectele metafizice ale comuniunii cu Dumenzeu, singuralor comtinitate sfanta cu Dumnezeu nemaiputand fi decat func~iade mama.'

j) Devalorizarea simbolica a femeilor in rela~ie cu divinitatea a devehitmetafora fondatoare a filosofiei ~i civiliia~iei apusene. Subordonareaa devenit naturala ~i divina (deci "invizibila"). Astfel, patriarhatuls-a a~ezat ferm ca fapt ~i ca ideologie (Lerner, 1986, pp. 8-10).

"A ie~i din gandirea patriarhala, sus~ine Lerner, inseamna :

'jSa fim sceptice fa~a de orit:e sistem de gan'dire ctinoscut,.!.1sa neincredem in experien~a femeiasca... sa scapam de marii barba~i pecare ii avem in minte ~i sa-i inlocuim cu noi in~ine, cu suro'rile noastre,cu strabunicile anonime... sa dezvoltam curajul intelectual, curajul

279 PATRIARHAT

de a trai prin propriile for~e... sa riscam e~ecul... Poate ca cea maimare pr'ovocare in gandirea femeiasca este aceea de a trece de ladorin~a feminina de siguran~a ~i aprobare la cea mai «nefeminina»dintre toate insu~irile : aceea a arogan~ei intelectuale, supremul hybrisde a-~i revendica pentru sine dreptul de a reordona lumea. Hybrisulcreatorilor de zei, hybrisul barbatilor creatori de sisteme" (Lerner,1986, p. 228). Inseamna incurajar~a autonomiei ~i interdependen~eiin locul dependen~ei ~i supunerii.

0 perspectiva feminista face deopotriva capabili femeile ~i barba~iisa i~i elibereze mintea de gandirea patriarhala, de institu~iile ~ipracticile ei, sa poata configura 0 lume libera de dominare de gen.

Istoria romaneasca este ~i ea marcata de un trecut patriarhal,manifestat insa in for:rp.eparticulare fa~a de cele analizate in teoriileoccidentale. Pana in perioada interbelica, modul de manifestare apatriarhatului a cuprins preponderent aspecte tradi~ionale (religioase,culturale, politice). Tipul de e~onomie bazat pe produc~ia agricolafamiliala, ca ~i organizarea in ob~te sateasca, Ie-a,facut pe femei multmai pu~in dependente de barba~i ca venituri ~i sta,tus. In lumeaoccidentala, patriarhatul modern (dependen~a economic a ~i de statusa femeilor) s-a dezvoltat 0 data cu procesul de industrializare, deseparare intre munca productiva ~i cea reproductiva, dintre sferapublica ~i cea privata. A aparut astfel vasta categorie a femeilorcasnice, acestea depinzand de barba~i in privin~a veniturilor, chiardaca in timp au dobandit drepturi politice. In Romania, procesul deindustrializare s-a extins pe scara larga in timpul comunismului,cand femeile au avut, ca ~i barba~ii, obligatia de a munci. Comunismulromanesc, asemenea celorlalte societa~i comuniste, a fost 0 combi-natie intre patriarhat traditional in familie ~i viata privata, egali-tarism in sfera muncii productive ~i patriarhat de stat in sfera politica.Patriarhatul modern a inceput sa capete teren in tranzitia post-comunista prin accesul mai scazut al femeilor pe piata muncii, princre~terea dependentei lor de veniturile barbatilor, fenomen care tinde sase extinda mai ales la femeile tinere. Egalitarismul comunist s-a pra-bu~it, ca ~i formele de patriarhat de stat. In ciuda egalitatii formale,stipulate de legi, puterea politica, econoinica, autoritatea cultural a ~imediatica sunt monopolizate in sens extins de catre barbati (veziBarometrul de Gen, 2000).

. (vezi ~i Androcentrism; Feminismul ualului II ; Munca domesticd;Public - priuat)

PORNOGRAFIA 286

III

FEi'meilepeste 35 de ani necesita 0 contraceptie sigura !?ieficientadeoarece, daca raman Insarcinate, prezinta un risc crescut pentru'sanatate.

Grupurile-tinta pfioritare privind contnlceptia sunt : tinerii Intr'e15 !?i'19 ani, care Incep viata 'sexuala far a protectie adecvata Impo-triva HIV/SIDA si'a sarcinilor nedorite; femeile Intre 20 si 25 de ani,casatorite sau Intr-o relatie stabila nelegalizata, care Inca ~leg avortul,chiar dad au cuno!?tinte privind anticonceptionalele; analog femeilecare prefera"mijloacele contraceptive tra'ditidnale ; femeile Intre 20 !?i25 de ani la care 0 metoda contraceptiva a e!?uat (ProgramuI' Nationalde Planificare Familiala,diri Romania" 1998, p. 53). 1\ "

Tipuri apartede contraceptie sunt': contraeeptia dupa na!?tere !?icontraceptia dupa avort.

"

. (vezi :;;i Drepturile reproductive §i dreptu'rile sexuale; Siiniitatearep~oducerii)l t,,'

Bibliografie ",

,Blumenthal, Paul, McIntoschNoel (1996), Ghid de buzunar pentru furnizor;iideservicii de planificare familialii; Tiirgu-Mure,:;;: Ed. .Mihail Horga,InstitutuI Est-EUl;opean de Sanatat,e a ,Reprodueerii.

Manea, Livius (1993), "Planifieare familiala", in Zamfir Catalin, VlaseeanuL~~~r,D,icfionar de sociglogie, B-qFure~jti::I!1d.Babel.

Pletea, Dan (ed.) (1998), The British Journal of Family Planning, publieatieprodusa eu sprijinul Fondului"'Natiunilor Unit"e pentru Populatie. '.,t' " ,\

. Cristina $tefanI

PORNOGRAFI:A" I'

I' ,\

~ ,. lI"

Dominatia sexuala mas'culina este :reprezentata In feininismul radical(Dwork,~n, 198'1) de colonizarea corpului feminindeciitre barbati:barbatiicontroleaza utilizareai sexualasi'reproductiva a corpuluifemeii. Institutiile care ex~rcita acest co~trol incluctujustitia, ca'sa-toria, prostitutia, pornografia, economia, religia !?iagresiunea fizicasistematica 'lmpotriva'femeii (bataia !?iviolul).I!I.f!o "

"Ddminarea masculina a licorpului [eminiri'." este realitateafundamentala a"vietii femeii :;;ilntreaga batalie'p~nhu~ldemnitate :;;iautodeterminare l:;;i are radacina in lupta'pentni controlul asuprapropriului corp, In special controlul asupra accesului fizic la>fjfopriulcorp" EE>workin,1995, p.Q03). Fundam'entarea metafiz~ca a ac~stuicontrol re'zida in a~umpti'a primordiala privind superioritateaibiirba-tului !?iinferioritatea femeii reduselasex, "mai exact la un obiect ce

287 PORNOGRAFIA

poate fivandut, cumparat, furat, r~!'Ipectiv: casatorii aranjate, prosti-tutie, viol. In cultura masculina a posesiei :;;icuceririi, corpul femeiieste,:;;i el ~luat sau posedat (a s.e vedea frecventa violului etIlic caem~lemai a umilirii, anihilarii gr).lB,uluietnic respec,tiv).

In sistemul puteri:hwpatriarhale,. violul este actul sexual paradig-matic. Cuvantuh"rape" In engleza vine 'din latinescul "rapere", careinseamna"afura" sau "a lua"; deaceea o:prima definitie a violului vafi "alua,cu for.ta". Majoritatea aranjamentelor sociale p~ivind schimbulde femei opereaza'prin intermediul raptului (violul) sau vanzarii/cumpararii (prostitutia), a"l:

Intr-o cuItura a s~prematieimasculin~, violuL:;;i prostitutia siste-mati~ practicat~ :;;i ideologic sustinute genereaza pornografie, iarperpetuarea pornografiei depind,~ de continuarea practicilor'ip.e prosti-tutie~.!?iviol (Dworkin, 1995, pp. 239-240). Definind pornografia caextrema!\misoginie tin and de~ideologia dominatiei masculine, repre-zentata de dreptul natural al barbatilor de a utiliza corpul feminin Inscop sexuaiJ.~!?i"reproductiv,.A. Dworkin In Por1J(i)graphy.Men PossessingWomen (198!} !?i Catherine MacKinnonmiliteaza pentru' abolireapornografiEii. h

, Cuvantul "pornografie" vine din greaca v~che: "porne" !?i"gifafos"."Porne" inseamna "tarfa", rar "grafos" Inseamna "scriere"",desen"."Porne" era sclava sexuala, gunoiul sexual al societatii greci~!?ti,InchisaIn bordelul izolat de societatea "oamimilorliberi". De la inceputurilesale, pornografia a justificat excluderea femeii, prezentang sexuali-tatea feminina ca'sexuaiitate a tarfeide bordel. "Bordelurile au fostlagare deconcentrare pentru femei.$emeile au fost inchise in ele caanimalele in CU!?tipentru a face d'muncade schiv, 0 munca potrivitacli'natura, functia :;;isexualitatea tarfei. Raspandi:veallpornografiei careutilizeaza femei reale inseamna rasp~ndirea bordelului, a lagaruluide<cciIicentrare pentru femei, a casei de sclavie sexuala" (Dworkin,

'1995, p. 243).~; j' 'I

Productia dematerial~ pornografic~ este explicata din perspectivafemihista !?i legislativa ca 0 violare a drepturilor civile. De aItfel,majoritatea campaniiflor anti'pornografie'stabilesc 0 ~core}atie Intreconsumul de pornografie !?i abuzarea sexuala a femeii. Cre:;;tereaconsumului de pqrnografie este justificata"de aparatorii acestei iIi'dustriiprin,prisma lib~rta~ii de expresie !?ia dreptului consumator~lui de aachizitionasau nu acest gen de produse, care aduce anual profituri demiliarde de dolan, mult peste industria,filmului !?ia muzicii comerciflle.

Gloria Steinema consider at cultura drept politica Incununata desucces. In aceastaperspectiva, "pornografia este triumful politic alviolulU:i !?iprostitU:tiei asupni oricarei forme de rezistenta feminina"(Dworkin, 1995, p. 241).

PORNOGRAFIA288

Spre 'aeosebire de pornografia grafosferei, reprezentata de deselill;1itext( descriere eventual fictionaHi),'pornografia videosferei - fotografii,filme, .lcasete video - implicii faptul cii femei reale sunt legate l;1iatarnate, biciuite l;1itiiiate pentru pliicerea ~iamuzamentul biirbaWor.

In dezbateri recente s-a lncercat delimitarea lntreo sexual,itatefemininii non-violentii, erotica, l;1isexualitatea "hard", intensii, per-versii a pornografiei (Gloria Steinem, Ann Snitow inter alia); aItfelspus, pornografia degradeazii femeile, transformandu-Ie In obiectemanipulabile, iar erotica celebreazii sexualitatea femininii, fiind consi-deratii un indice al eliberiirii sexuale.

, Principal a premisii a pornografiei este faptul cii femeile Insel;1idore~c sii fie agresate, "utilizate" cu cruzime; forta acestei preju-deciiti masochiste este probatii de absurda acuzatie adusii chiar vic"timei violu~ui sau incestului - blame t'he vi'ctim. (culpabilizareavictimei - Ce ciiuta seara singurii' pe stradii? Cine a pus-o siiapoartefustii' scurtii? etc.). '

Toate discutiile legate de pornografie suntcentrateJpe biirbati l;1iatitudinile'lor sexuale fatii de femei. Or, efectul'pornografieiasuprafemeilor nu este mai putin important. Dacii pornografia (chiar l;1i'ceanorl'-violentii) desensibilizeazii psihic biirbatii, banalizand viohil l;1iviolen'a sau erotizandu-Ie, este evident cii mutatii similare vor apiireasi In imaginarul feminin: accentuarea ~olului,sadic interpret at debiirbat l;1ia celui masochist interpret at defemei, fantasme ale violului(Wolf, 1997, pp. 140-141).

Obiectualizarea corpului feminin practicatii de pornografie ~ipubli-citatea erotizantii definitii l;1ica "soft porn" nu a fost interpretatii doarca efect economic allegii profitului; ea reprezintii ,~n,egalii miisuriitendinta institutiilor patriarhale de a contrabalansa asertivitateafemininii lj1inoua putere a ;,clasei feminine", noile valori deconyi,-vialitate lj1icolaborare. "Delj1isupravietJlirea planetei depinde de val9rilefemeilor susceptibile ,sii Ie echilibreze pe cele ale biirbatilor, cuIturade consum depinde de menvinerea unei linii de separare II1;treiJsexelj1ide"promovarea insecuritiitii'sexuale..., de biirbati care doresc obiectelj1ide femei care doresc sii fie obiecte" (Wolf, 1!997"p. 144)..

(vezi ~i F,eminismul radical; Corpul ; Prostitu{ia; Violul)

Bibliografie :..,i,

Snitow, Ann (1995), "Mass Market Roman'ce.IPornography' for Women isDifferent", in Dines Gail si Humez Jean (eds,), Gender, Race and Classin Media, Thousand Oak~ London, New Delhi: Sag~. '

Dworkin, Andrea (1981), Pornography. Men Possessing Women, London:The Women's Press.

-1

289 POVARADUB!::! A FEMEILOR - "DOUBLE II

Dworkin, Andrea (1995); "Pornography and Male Supremacy", in DinesGail ~i HumezJean (eds.), Gender, RaceJ,and Class in Media, ThousandOaks ,London, New Delhi:, Sage.

. Wolf, N"aomi (1997), The Beauty,Myth"yanada: Vintl1g~.,

,I Daniela Roventa Frumw}ani

POVAHA Diffiti A FEMEILOR - "DOUBLE ,BURDEN"

Termen uti:lizaf pent~t. a semnala tensiunile lntre muliiplele rolurisociale ale~femeilor atuncicand, In''viata dezi cuzi, el'e trebuie, siiimpace munca in gospodiiria' proprie, grija fatii de familie lj1iniuncapentr&:!I'unsalarru. Punctul'de'plecare iFconstituie "diHmla femininii"lntre pla:p.ulpersqnallj1i niv,elul relationiirii Cllun "Altul semnificativ" -care ia ~forma tensiunilor difitt'e 'satlsfacei-ea Ine~!oilor 1j11dori'ntelorpersonale lj1i'satisfaceiea trebuintelor ~i dorintelor celor de car~ f~meileau "grljii'" In mod nat'u'ral (sot, copii, rude maI in var~fii).'I::,r. ~i " m

Aria de cuprindere a termenuluNnclude femeia'ln dublii ipostazii:,. " l.e'" ,':" ,'" .~ 'j' ,n " "'. a I

1. Femeia in calitate de produciitor si reproduciitor - femeia ca mllncitorsi ca mami:L , ' " I,

2. Femeia i]:1To~'de ",cel ca;e la deci~i'a" - problema pa'rticipiirii sirepreiimi!iirii din 'p'er'spe'ctivii de gen. " '~

. ' ", "0, ~

Din purlct'devedere istbric~rfemEme~u avut'(1intotdeauna de purtat0 "dubliipp~arii" -; su,b' forma~ensi1fnilor ~intre munca reprodl.lctivii(nal?tefea~f IngHjire~'~'opiilpr) I?i'mtrnca emotJimalii'(lisigura're'a ~~uiclimat'poi'itiv ,intrelumembrii f~miliei). Vizibi'lizarea subiectului a fost

Insii,PPsibllii numai 0 data' (fu lnceputul, indtlstria:Iiziirii I?iintr~reafemeilb'r in torfa!jdemunc~ pliititii~'rfuomen:t lrif~are s.:a pus 'pro'l;i'emaemancipiirii 'femeii In ,dublu plan :,1.nrin participarea la forta de

OIl .. '~ ~'f' '.. "~\f " ~I"'" Iv "" 'muncfl pliititii; 2. re-socializarea mimci~ordomestice.,

PersJ?ective1e te'oI,;!'!ticef(}losit«('pentr'u :a'"",explica'B~~ayantajelefemeiIorpe piata fortei de muncii produseprin existenta dubleilfrlpleipoveti sunt': 1. fte'O'dile4c'a.pitaluilli um~ii (rezultale Jin economiapolificii t.radi~iol1alii).; 2i1.te~p'licatiile de tip structural (derivate dinteorilIe "pietei de Inuncii, Is~grliientate");, 3. ekplicatiile psihologicereferifoare la diferentele tehnice dintrecalificiirile lj1iabilitiitile demuncii ale femeilor lj1ibiirbatilor;' 4. e:x:pl~ca,tiilede tip socio.cuIturalcare implicii utilizarea notiunii de "patriarhat" I?ia teoriei "rolurilorduale". :0

Explicatiile persistentei unor "CHferente de gen pe piata muncii"prin utllizarea argum~ntp'lui "dublei,poveri"' demonstr~azii cii responsa-bilitatile pe care 0 femeie Ie are in casii sunt cele care determiri'ii In

~r

~f POVARA:\DUBL.A 1\ FEMEILOR~- "DOBBLE BURDEN" 2~.

principal salarizarea mai redusii'a femeilor. Responsabilitiitile femeilorcare au 0 familie contribuie la reducerea in termeni reali a salariilor <I!

lor pentru cii plaseazii 0 serie de constranged asupra accesului'acestor "femei la salarii 8i la sansele',de a avansa in ~aderii. Pentni cal1depla~ III!sarea femeilor sIn'e s~ctO];u1muncii pliitite nu a dus la reorganizarea .i

responsabilitiitilor domestice, majoritatea femeilor care opteazii pentru .~I

un loc ,9.emuncii plii.tit sunt ob,ligate 'astfel sii lucreze 0 "z~ dub Iii" ,;1

("double day"). Femeile carerealiz~kzii s1'inultan munca pliihtii !?icea idomesticii (inv!~ibilii)dl1.l rpai auastfel la dispozitie dojuii re,~urseimportante in asce.nsiunea p'~,piata fortei de muncii sal~rizate : timp,ul ,I

!?i mobilitatea sP1:!-tialij,. Apare astfel 0, "discriminare ,,~tatisticii:' a ,Ife,meilor yarE1,~u!?i responsabil,itiiti [awiliale: incadruLorganJzatiilor,~1

1feI1lei~e de aqest tip sunt perdceplute ca fiinp., m.ai ,R:uJin_",dedica,te" '~;muncii, pentru cii in mod natural responsabilitiitile l~r (~tii de familie ":VOl;p~~v.ala in rapo:r;tccu cel~ de la loc,ul de muncii"pliiti~. '" ,~I .1

Politicile so.ciale centrate pe reducerea "dubleipo.v;eri" a,lemeilor ,,!, ,'. , " ',I, i>' ,,".. '1 . ," 'Iau in vedere echilibrarea raportuhi.'i dintre munca salariatii!?i ceadin .ifamilie:,a.. ofe:rirea.de",avantaje,sociale,{griidinitf:J !?iC

.

re!?e pentn~" copii ; '.1

concedii si suplimente ~entru nastere); 2. alegerea timpului de lucru ,~, '1.' , ,"", """", . """"II!:" "," I .,.(orar variabil, lucru.in program partial); 3. munca alternativii (lucriilla dOplici!iu). Totu!?i"se recu~qa!?tereu!?i!aextrem d~ r.eq.usiiaacel3tlJ.iitip de ,miisu1i concrete, fiind datii persistenta "divizMnii"tdlditionale 'Ia muncii" in familie - manifes'tii'sub for'fu'aineiistent~1 u~ei aii~a:jiiri ,~

semnifipat,ive a b,iirbatilor in'llctivitiitile pin sfer,a priyatii, ii', II~ "I'Tens,tunile,qintre munca p1iititii,,!?i~mun6a nepliititii,mu1J;ca,Y!.llori- IfI

I

,~at~, s,oci~J v~. ce~ I~Rsit~iide ~ce§tf.a~;St>uh ~~is.tenta, qnui,t1~'i,~P~ci~? ~ide munca la femel ("munca dlll' dragoste'?) ,au ,condus la apantIa unUl". ',,~,' .' . " "," ,""" j~" ",,"~ou ttp social fe~~nir~contemp!?ran,~ "SuP!:.lj-f~me~~'?'(,1.§up~r~~m~n");~nl,~iI1i~' terltlenul de.s!JJ?n~iilz.,ii,pozitiB: femeii de,,8~p J,al"familiei.incalitatea de pri1J,cipal "flJ.rnizor" materialal membrilor ace,steia !?ipri:J.cipal muncitor plp~ in~rijitor~as'hic !?i !I-,~st ~el mai' QI~p!Rxodusal "soc,i,!l!isP1u.lv,-i":r,eal'~~Un~ltim-ii,ci'~~~zeci'd~aItj~n,st,f'tele 1#i etiITi "Eur~peii ~fe~~B-t)ll1\disti~cJi¥,j"!\1 "pqverilor" asoci~te r,el1}eHor"~,}J-1 ill~tat.~le fqste socialist.~ a fost ap,~riti,~.i~nei'J,a treltt I?~~eH" :,zr-ateJ:nit~tea; ,I!p'oliticile pro-nataliste ale acestor stafeiItteI'zicand avortul si impu~arid' ,~uh

.nu~iir ~fix' de: bcop, i.i pen

,tr:u fii:!ck

,

r~!I~u,

plu,

:1 D,

~,

ai~ij:"dor'eti~i~ne,

re~il"., 'I ,~,I'I,.' l~" . N' ""i!/'" "II'lrl"" "II ~1t!'\'~ !I" '.',"'~ 'I

fem:injs~l~ voroe:s,~~t~Zl1~" est;glu~li!:u.f.:°;t?e~~e ~;ti'ipl~l~'1ara. a Kemeilor:' : 911 d v " '

dV't' A' d v . I' III. . pro ucator'~!?l,repro uca orlnl'gospo ane,; ~, ,,'f. I." ,,:11 if T' ~

2: capal familiei'; ,H:Ii !~ <I." ."iI.,i;b 11 "

3. non-persoanii/individtlipsit de autonomie personalii. "'I lib, ,~:,I ~.,q ", J' , '~!!I~I" , 11iI."""jtl II

+, (vezi I?iFavorizar,:e,a structl1;ralg.,/a,b(irga!il'qr.}rv eCf?Jlofuiej!ifJospq,d,aria;M1fnca, domestica) , ~I tl ,1 ,,'I: ill' . '. ~, ;tl

!I:'!II'i!1II'

.J

291 POVESTIREA VIETH

Bib'liografie;,~I I

Barber, K.M., Allen, K.R.,. (1992), Women and Families - FeministReconstructi~ns, ILondon:' The Guilfor'!iPr~ss.

Corrir';', cfi." (ed.) (1992), Superwomen and the"Double Burdkn, London:Sc'arl'ett Pre~s. ,~i

Jacobsen, P. Joyce (;i998), Thed>Econ~omicsofIGe,nder,' Oxford: Blackwell.Kemp, A. Abel (1994), Women's Work - Degraded and Devaluated, London

apd,NewlYork:"Prentice'~all. .' r~11 ,Morris, L. (1995),~ocial Divisions: Econqmic Decline aIJd Social Structural

Chan/Jes, Lqndon:,JJCL Press.'" lff' Valentina Marinescu

!IJ II

... a ,j' "'f ,I<

POVESTIREA VIETH,,f

11\

"JL~~ .'" ,.

Povestirea¥ietii este o,proiectie~i,o reflectie maiplult sau maiip,;utinelaboratii"~supra,p:ropriei exif'!tente'IEap,o8jte:rfiGpnsider!itiiun mediatorintre P!lrcursula;utobiogr,afic:!?iuntaiJJ"uJI1~ .prizsmt ideologic, socio--cultural.al celui care s~.p,ovest,~!?te. ' .f'

PovestireatNietii ca9",totalizaresubi,~stivii" implicii un eicurs inmemoria'individului corela.tii celei a comunitiitii, ,excurs modulat ,d,eevaluari.'tretrospective, inl,?erfiimor;,ale,perspec;.!,ivelamuritoare. ,

lnteryiul autobiografic v;izeazii mai; putiIt personalitatea psiho-logicii ,,(in sensul de personalita~e depazii) aTsubiectilor, cat ,,(orm?,-simbolicii, ~nainte d~~to~te d~""limb,:~jtin,s:are ei (se) povestes..c (c(:!?iVultur". 2,00.0,~. 3,35);"" '~,

,p,ov~stire8!ivi{)tijde..fvalute\ll,}ip,.tregunivers de cup,.o!?tiItte!?icr~dinte,de imagini prill care cursul de eve~j:n1{)nte (al propri~i exi;sten~e inpri~,ullr~a:n,d)poa~efi,ci~it!?i seJIlantig;,l;lt. J' " .,

Ca;loric,~"Hoy.e,s~tir~I;§~lpq~es.,t~r~avieW ,,~,steof,leGtur~,.n,gI!;-inocen tii(cr. !?iP:,~~creur) carep:r,opune un~~~,ns r,ylatiei cU1!r.ecutul !?i,re£on-struqt~ei m~~9~ialist~q~. , ,~ ," '~ "~

"lnter,es~nd{ oisto~ie a m'rnt~~itiitilor"'i,ca!?i una,..a GP'~i~ianului,povestirile vietii sunt prin excelentii un domeniu de stu~~.u~inter-disciplinar. Cercetiitorul nu poate ignora dimensiunea lor istoricii,dar..nici~p!'Jcea sopiologica.,,~p~!;hqlo~cii,~~tnologigii~au ~ntropologicii';dupii ~um i se cere 0 minimii initiere in analiza discursurilor !?iin ceanaratologicii" (Vultur, 2000, p. 337).

Povestirea vie~ii oferii noi'!modalitiiti de recuperare a dim'ensiuniitemp orale (lll'i,per'sp~ctiva schimbiiri~gr"soc~al,!:J),precu!A,!?i a multitplelor fat~tealej.identitiitij"individuale. " ~i

Temporalitatea" asumatii ~n aceste povestivi nueste nicidecumtimpul obiectiv ("le temps des h.orloges"), dar nici rltmul unic:al triiirii