3ara Champion, LEXICON ARCHĂOLOGISCHER FACHBEGRIFFE … · istorice şi de artă cl in judeţul...
1
<e l a ziclil bn silica clin cc l alc, care a cca mai veche bi sc ri c:i c11nose 11L{t la nordul Dun{1rii. Mig ratorii. pc Leriloriul ac lu a lu- Jui Ol l. nn conl ribuil la ruralizar ea vic\.ii la gcncra li zarcn ngri- ·C Ole paslora lt • de ge lo-dnci\. în p c ri ou da ft• 11dal is 1n11lui Limpuriu , pc kriloriu l noaslrn în ce pe s:1 se cri sta lizeze -0 nrhiLcc L11r Ct ori ginalii pc ns i- mi la ren crea to are a unor cx l cr ioarc. Ac 11111 au fo st ridi cale edificii - civile , m il i- ta re de c ull - cu z iduri de -Oe marc pc nlru u1Lerioa r:1 a ar hiLccturi i Ca pilolul „l\ [onu111 e nl c rl c rnc- -cli ev a]{i ", dr scl1is , rl c asemenea, de o hnrL: 'i . tra- t caz:'1 dislin cL n101111111 e ntcl · el e arhil cc lur[1 c i- ansn 1nbl11rilc Abo rclînd n 1onu 111 c11te ll' de civilii. auto rul se la cur\.il e tk la Ilr încovcni Ca racal, rn ns lrn c\iilc (p ivni\. c, case c hilii ) din inc inl a ansamb luril or 13r incovc ni , Clocociov c ul a de la Cimpu :!\fare casl' lc ti c la l\Iorun- ·g lav de Jo s. Se ci" t, in vr emea ol omanc , -c onslru c!iilc cu scop exclusiv el e au fost int erzise, iar cele t!x isLc nLc au fost dezafcc tate. De ace ea, rolul el e al ansa mblu- rilor Ca urm are, slnt nmplusnl c in Joc uri greu acces ibil e, iar z iduril e sîn t din an o de 7 -8 rn. In jud e- Olt m ai ci L eva clin foslelc m:1 n:'i sliri : (1519), Brin coveni (1582- 1583), (1 588), lJoli"tmni (1588) Clocu- c iov (1654). ln rindul mon11m c nl c lor ele arhil cc- s înt nminlit e bisericile din locn- Iancu .J ianu, li\: a, Dob rotin ct, Li- icc ni-D rii ghiccni, · el e Jos , biserici Ic c ur\:il or din Br lncovc ni Camcal, schi Lu l Str charc În categ oria mo numente lor ci ' nu fost incluse: tipul cel mai vechi clin de en ta lpa dir ect pc cu sau Lr ei camer e; bord eiul - ca scm i1n gropal:l ; bisc ri ci- borcl cie si bisericile el e lemn din : Lclcasca 0 (1 548- 1519 sau l7 71- l 7U6)." Cungr ca (1785), Vi (1795), l oboru (1806), el e Sns - Spin cni (1812), (1817) (1818) . În ult imul cnpito l, „Arhitec tura urb a n,1 ". se mni mult as upr a isloric i slru c lurii a rl111ini str at ivc a Sla lin a. Ca raca l. Corabia ajunginclusc la co nc lu zia pa lrimoniul a rhitcc tural-ar lislic al Olt clin n doua a seco lului a l XL'<. -l ca înce putul seco lului al XX-Ica . La lcc tmii vo lumului , c ilil orul s imt e lip sa unui index al t uluror monum e nt elor i stor ice de cl in Olt , cu trimit eri la pn ginilc unde s1 nt prezc nl at c sa u doar mcn- avem in vedere faptu l d volumul are ()2 el e pngini el e tex t 83 el e pagini el e ilustr at .i c, 'in\: ckgcm ave m cl e-n face cu un a lbum al ru i tex t poate fi u11 ghid comp let pc ntrn ce i ce dor esc sft nfl c ci t mai mul te dat e de spre Olt monum e nt ele sale. Cele 132 el e imngi ni - 33 co lor 99 a lb-n cgrn - ilu sl r eaz[ t obi ecte monumente clin: Sla lin a, B rh1 coveni , Cloco- ciov, Caraca l, Co rnbia , Sucicl a va , Spr'i n- ce n ata, Homula , C:l lui , Iancu Ji a nu , de Jos , S imbu- Ctmpu- Marc, Sco mi- Le lcasca , Moma iu- Li, Homâna-Obo ga. Hcz uma tcle, ln limbil e fac a lbumul acces ibil In ans a mblu , vo lumu l este o lu crar e el e el e marc utili- La te pe ntru categorii cl il' crit c ele cit itori. Lucra- rea c onlribui c la ju- d<'\ ului Olt la loc el e cin ste pe h:uta un - ca celel alte - cu un vi itor lumino s, un j)rcze nt în plin avînt un Lr ccut ele p rman en ta a poporului ro- mân pcntrn sa le pe n- t ru pro gr es ION GIUGOHESCU 3ara Champion, LEXICON FACHBEGRIFFE UND TECHNIKEN Du Mont, 11G, Koln, 19112 , 217 l'· + 114 fi!f. "I n co nl cx lul ge ne ral e n in\.ci î11 ullim clc clrcc 11ii , a rh eologia :se a fl i\, nc incl oic lni c, înlr-un proces el e con- moderni zar e. D im e nsiuni Ic <l e te ren clinlr-o sc ri e el e nu dus la s lo- <:a rca unei imporl a nl c el e mal c rinl c a clnsificar c, datar e inte r- prc Lare nu mai pot Ii te în ufara i int ertlisciplinar e. S-au irn prumulat aslfcl o :sc1·i e el e mctodc din fizico-chimi ce 11 a tur al c. ln concli\:iile 1n cun: sc pune probl ema ['econst iluirii unui tablou c it mai exact al lumii an ti ce, ut iliz ar ea tehni cil or noi d ev in e 1i ncli spe 11 sa bi De la aceste pre mise, exp use înlr-o Sara Champion , .abordar ea aspectelor actuale nle iPreisto ricc ori ginalf t: A diclionar!f o f' J. erms and lec l111iqu es in arclwcolo[!!J , Oxford, 1980). Nu cslc vo rba de un cl ic\.iona1 · ele prcisto- ri e - nu se cliscutft în moci special epo ci is to- ll'icc , cu lLu1·ii sa u art efacte, ci acce ntul cade pc te rmeni ai in te rdi sc iplinar e. As Ll'c l, -s lnt defini te pc scurt ramuril e r ez ult ate din cola borare: ar he oastronomic , a l'11 eobo- ta ni c{ 1, arh cozoologic, c lnoarh cologic e tc. De :a ici n eces ita t e a unor te rmeni spec i- fici dintr e noi care în ae rob , a na erob, el ectron , izotop, ti mp de indi ce crn- ni an et c. In ceea cc arheo lo gia, s înt ex pli- <:ali o se ri c el e t e rmeni, ele la cei pri vinci probl e- mele practice ale stra- ti graf ice, la cei de te hni cile anli ce: prclucrar ca pi etrei - tehni ca lovirii dir ecte Lehni ca lov irii indir cct e; decorar ea cerami- c ii - bnrbolin arc, cl cco rnr ca me la- lcl or - Lehni ca e mailulu i etc. Înlilnim de asemen ea în L ex i co n cc deja limb aj ului uzu al ni rului , a int e rprclar c autoar en propun e o la zi : arl c fn ct, acc ullum- cli (uzionism . Ponclc rcn pr in- re vin e metode lor moder ne ele pr elu- crar e a dal e lor pu se la tnclemînfr el e ccrce lnr en ele Le r e n: dat are cu ka liu rn - ar gon , ar lieom ag ne- tism , a naliza ana- li za i zotop ilor plumbului ele. Desig ur , dincolo de clasific ar ea a lfab cti d, este dificil a o rdon a tc rmc nii c rit erii Lrmali cc, nu ne-am propu s aici lis ta aces lora , ci doar scm n a- cite va as p ecte . Marc part e clin articol e slnt în so (.il c el e care, bin e sel cc tal e, fnc ilil ca z[t cx pli- ca-\:ia: g rafice, spec tr e, art efac l e, asp ec te dc care de arh eolog ia 'x pcri- Alunei cl nd este cazu l , s • indi ct 1. lu- crar ea sau ele în cu probl e ma A uto ar ca cu les infor- cum o în din material e publicat e in într eaga lum e, în id eea un ei im ag ini cit mai c ompl exe. La es lc pe probl eme, o biblio gra fi c . Lex ico nul Sarei Champion sc înscrie în lun ga se ri c a pc nlru ap licar ea te hni cil or moderne in cer ceta rea urmîncl unor s int eze el e preslig iu dintr e carc se c uvin a mintit e lu crar ea de D. L. Clarkc (Models in archaeolo{l!f London, 1972) ca pito lele re dactat e el e H . .T. Eggc rs I-1. G N icmcyc r 1n E n:il c/ opiidie cler Gcis tesw i sse nschaf ten, Mlinche 11 , 1974. Vo lu mu l de c ar e ne ocu- este mai apropiat el e ultim a lu crare cla r, pr in mar ca di vc rsi talc a term e nil or pc care -i ev id e nt cli fc ril. Tre bui e de ascmcnca pom enile aici in li te - ratura ele spec iali tate : Di c/iornml de istor ie oeche a României, 1976, s ub re cl ac\.ia prol'. D. M. P ippicli prec um în sp e- cial , wc iclopedic de veche a Români ei, 1980, publi cat el e Ha clu F lorescu c olab . A flu xul el e melodc noi nu în ullimul rî11cl , vo lumin oase car e cx plorca zfl sec!.iuni cl ctermin nlc ale vast ului eva nt ai el e prob leme cu ca re se azi arhe olo gia fac ex Lr em de util e folosiren un ei lu- de «e nul celei la care ne r efer im. Le xico- nul pe rmit e o infor mare inr , din punc- t ul el e vedere al trimit e în mod co mp ete nt la b iblio graf ia In virtu- tea ideii pe ntru n o trebuie foart e bin e cod ul , ca rt ea este un aj utor pc ntrn specinli stnl în c urs el e formar e. Sig ur utilitat ea L ex i co nului sp o- ln ln care se pun e probl ema in te rdi sc iplin are a a folo- s irii met ode lor ce lor mai mode rn e. pe ntru inform are lu crar ea Sarei Cha mpion a fi pe ntru specialist este un ut il punct el e ple car e, pr in biblio g rafia cc o pe ntru pun erea la pun cL a un ei s lral cgii ln ccrccl area unei te me concr ete. ])A NIEL/\ MARCU http://patrimoniu.gov.ro
Transcript of 3ara Champion, LEXICON ARCHĂOLOGISCHER FACHBEGRIFFE … · istorice şi de artă cl in judeţul...
<e l a ziclil bnsilica clin cc lalc, care a rămas cca mai veche bi sc ric:i creşlin ă c11nose11L{t la nordul Dun{1rii.
Migratorii. ajunşi ş i pc Leriloriul ac lualuJui judeţ Oll. nn conlribuil la ruralizarea vic \.ii -cr liiţilor şi la gcncra li zarcn obştii săteşti ngri·COle ş i pa slora lt• d e s lrăvech c tmd iţi c ge lo-dnci\.
în pcri ou da ft• 11dal is1n11lui Limpuriu , pc kriloriu l \ ă rii noaslrn înce pe s:1 se cri sta lizeze -0 nrhiLcc L11r Ct ori ginal ii bazată pc tra diţii şi ns imi la ren crea toare a unor influ e nţe cxlcrioarc. Ac11111 au fost ridi cale edificii - civile , m il ita re ş i de cull - cu ziduri de pia lră ş i cării111idă .
-Oe marc i111porlan\ ă pc nlru evoluţia u1Lerioa r:1 a arhiLccturi i romflncş li .
Ca pilolul „l\ [onu111e nlc rlc nrhitcctură rnc-clieva]{i ", dr scl1is , rl c ase me nea, de o h nrL:'i . trat caz:'1 dislin cL n101111111 entcl · el e arhilcclur[1 c ivilă ş i ansn 1nbl11rilc miinăsl ircş li . Aborclînd n1onu 111c11te ll' de a rhilcdură civil ii. a uto rul se re feră la cur\.il e domneşti tk la Ilr încovcni ş i
Ca raca l , rn nslrnc \iil c (p ivni\.c, case clomn eş li. -stărc 'ţ.i i , chilii ) din incinla a nsambluril or măn :'i s
tire ş li 13r incovc ni , Clocociov ş i Că lui . cula de la Cimpu :!\fare ş i casl' lc boic rcş li tic l a l\Ior un·glav ş i SLrejcş lii de Jos.
Se ş ti e ci"t, in vre mea domina ţi e i olomanc, -conslruc!iilc cu scop exclusiv ele apărare au fos t interzise, ia r ce le t!x isLc nLc au fost dezafcctate . De aceea, crcş Le rolul el e fortHicaţii al ansamblurilor mănţtslireşti. Ca urmare, slnt nmplusnlc in Jocuri gre u acces ibile, iar zidurile sîn t din <:ărăm i clă ş i an o înă l\: ime de 7-8 rn. In jude-
ţ ul Olt mai cxis lă ci Leva clin fosle lc m:1 n:'i s liri : Scaca-Muşclcşti (1519), Brincove ni (1582 -1583), Gă ini (1 588), lJoli"tmni (1588) şi Clocuciov (1654).
ln rindul mon11mc nlc lor ele a rlă ş i a rhilcctură re li gioasă s înt nminlite b ise ric ile din locnlil[tţil c: Iancu .J ianu, Runcu- G rădin ar i , Şop lr li\:a, Dobrotinct, DumilrPşli , S l111burcşli , Liicc ni-D riighiccn i, SLrc j eş li i · el e Jos , biseri ci Ic cur\:il or domneşti din Brlncovc ni ş i Camcal, schi Lu l Strcharc ţ.-Slatina.
În categoria monumentelor ci ' arhitcclură populn ră nu fost incluse : tipul cel ma i vechi clin jude ţ de locuinţ:i ţ:irăncaseă en ta lpa aşczaL:1 direc t p c j)ă111'int , cu două sau Lre i ca mere; borde iul - ca l ocuin~ă scm i1ngropa l:l ; bi scriciborclc ie s i biseric ile el e le mn din : Ste l'ăncsti
Lc lcasca 0
(1548- 1519 sau l771- l7U6)." lbăncŞ uCun grca (1785), Vi Lomirc şli (1795), Cornăţc 111 -l oboru (1806), A luncşu ele Sns - Spincni (1812) , Momaiu-Tătulcşti (1817) ş i Goj gă rc i-Topana (1818) .
În u ltimul cnpito l, „Arhitectura urban,1 " . se in s i stă mni mult asupra isloric i ş i slruclurii a rl111ini strat ivc a oraşe l or Sla lina . Ca raca l. Cora bia ş i Ba l ş ajunginclu sc la conc lu zia că
pa lrimoniul arhitcctura l-ar lis lic a l oraşe l o r jude ţulu i Olt datează clin n doua jumătnlc a secolului a l XL'<.-lca ş i începutul secolului a l XX-Ica .
La s [irş itul lcc tmii volumului , c ililorul s imte lipsa unui index al t uluror monumentelor istor ice şi de artă cl in judeţ ul Olt, cu trimiteri
la pnginilc unde s1nt prezcnlat c sau doa r mc n~ionatc.
Dacă avem in vedere faptu l d volumul a re ()2 el e pngini ele tex t ş i 83 ele pagini ele ilustrat.ic, 'in\:ckgcm că ave m cle-n face cu un a lbum a l că
ru i tex t poate fi u11 ghid comp let p cntrn ce i ce doresc sft nflc ci t ma i mul te date despre juclc'ţ:ul Olt ş i monumentele sa le . Cele 132 ele imn gi ni - 33 color şi 99 a lb-ncgrn - ilu slreaz[t obiecte ş i monumente clin: Sla lina , Brh1coveni , Clococ iov, Caraca l , Cornbia , Suciclava, Ba l ş, Spr'i nce nata, Homula , Grădinil e, Seaca-Muşetcş li , C:l lui , Iancu Ji a nu , S Lrcj cş lii de Jos , Simburcş li , Ctmpu-Marc , R{tcleşti-Oporelu , Sco miccş li , Lelcasca , Vlaic i-Coloncşti , Cun grca-Ibă
ncş li , Com{tţc lu , Aluni şu- Spinc ni , MomaiuTătu l eş Li, Homâna-Oboga.
Hcz uma tc le, ln limbile franceză şi e n gleză,
fac a lbumul acces ibil ş i tur i şt ilor străini .
In ansamblu, vo lumu l este o lucrare ele bun ă ţ. inuL{t şt iinţifică ş i al't i stică ş i ele marc utiliLa te pentru categorii cl il'critc ele cit itori. Lucrarea conlribuic la îmbogăţirea confi guraţie i jud<'\ ului Olt în scri să la loc ele cinste p e h:uta i.ă rii , un judeţ - ca ş i ce le lalte - cu un vi itor luminos, un j)rczent în plin avînt ş i un Lrccut frăm'tntat ele p rmane nta l uptă a poporului român p cntrn păstrarea fiinţe i sale naţiona le, pent ru progres ş i c ivilizaţ i e .
ION GIUGOHESCU
3ara Champion, LEXICON ARCHĂOLOGISCHER FACHBEGRIFFE UND TECHNIKEN Co lecţia Du Mont, 11G, Koln, 19112 , 217 l'· + 114 fi!f.
"I n co nlcx lul clezvo !Lă rii ge nerale n ş li -in\.ci î11 ullimclc clrcc11ii , arheologia
:se a fl i\, nc incloiclni c , înlr-un proces ele con t inuă mode rni zar e. D imensiuni Ic ac livilăţ ii <le te ren clinlr-o sc rie ele ~ări nu du s la s lo<:a rca un ei imporlanlc cantilă~i el e informaţii :ş i malcrinlc a că ror c lns ifi car c, datare ş i interprc Lare nu mai pot Ii Jăcu te în ufara cc rcc l ă ri i inte rtli sc iplinare. S-au irnprumulat aslfc l o :sc1·i e el e mc todc din ş liin\:c le fizico-chimi ce ş i 11 a turalc. ln concli\:iile 1n cun: sc pune problema ['econs t iluirii unui tablou c it mai exact a l lumii an ti ce, u t iliza rea t ehnicil or noi dev in e 1i ncli spe11 sa bi Jă .
De la aceste premise, expuse înlr-o scurlă prefa ţă , plcneă Sara Champion , propuninclu-ş i
.abordarea aspectelor actuale nle ce rcetă rii iPre istoricc (e diţia ori gina lft: A diclionar!f of' J.erms and lecl111iqu es in arclwcolo[!!J, Oxford, 1980). Nu cs lc vorba de un cl ic \.iona1· ele prc istorie - nu se cliscutft î n moci spec ia l epoci istoll'icc , cu lLu1·ii sa u arte facte, c i acce ntul cade pc t e rmeni ai ce rce lării in te rdi sciplinare. As Ll'c l , -s lnt defini te pc scurt ramurile rezultate din această cola borare: arheoastronomic , al'11 eobotani c{1, arhcozoologic, c lnoarhcologic etc. De :a ici n eces ita t e a abordării unor t ermeni spec ifici fiecăreia dintre şt iinţe le noi care inlră în <li sc1rţi c : aerob , a naerob, electron , izotop, ti mp de înjumă tăţ ire, a rtic ul aţ i e, indice crnnia n e tc.
In ceea cc privcş le arh eologia, s înt expli<:ali o seric ele t ermeni, ele la ce i pri vinci problem ele practice a le săpătur ii şi interpretării strat igraf ice, pînă la cei I cga ţ.i de tehni cile anlice: prclu crarca pietrei - t ehnica lovirii direc te
ş i Lehni ca lovirii indircct e; decora rea ce ra mic ii - bnrbolin ar c, s mălţuire ; clccornrca me lalclor - Lehni ca emailulu i etc.
Înlilnim de asemenea în L exicon noţiuni cc a pa rţin deja limbaj ului uzu al ni cc rcc lă lorului , a căror interprclarc autoaren l ş i propune să o aducă la zi : arlc fn c t , cul tură, accullumţi c, cnculluraţie . cli (uzionism . Ponclc rcn pr inc i pală revin e 'tnsă metodelor moder ne ele prelu crare a dalelor pu se la tnclemînfr el e cc rce lnren ele Le ren: datar e cu k aliu rn-argon , arlieomagnetism , a nnliză speclral ă, analiza spaţiulu i , a nali za i zotop ilor plumbului ele.
Desigur , dincolo de clas ifi carea ar lifi c i n l ă , alfabctid, es te difi c il a ordona toţ i t c rmcnii clupă crite rii Lrmali cc, ş i nu ne-am propus să epui zăm a ic i li sta aceslora , c i doa r să scm nalăm cite va aspecte .
Marc parte clin articole slnt în so(.ilc ele ilu slraţi i ca re , bine selcctale, fnc ililca z[t cxplica-\:ia: grafice, spectre, artefacle, aspecte dc săpătu ră, schi ţe care ţin de arheo logia 'xpcrimcntală. Alunei clnd este cazu l , s • indict1. lucrarea sa u lucrările ele rcfcrinţ~'\ în l egă Lură cu problema respectivă . Autoarca şi-a cu les informaţ. iile, clupă cum o mărturiseşte în prefaţă , din materiale publicat e in întreaga lume, în ideea creării une i imagini cit ma i complexe. La sfl rş ilul căr~i i es lc prezenta tă , pe proble me, o impresiona n tă bibliografic .
Lexiconul Sa rei Champion sc în scrie în lun ga seric a prcocupărilor p cnlru apli ca rea t ehnic il or moderne in cercetarea arheol ogi că , urmîncl unor s inteze ele pres li giu dintre ca rc se cuvin a mintite lucrar ea publi cală de D. L. Clarkc (Models in archaeolo{l!f London, 1972) ş i
capito lele redactate ele H . .T. Eggcrs ş i I-1. G N ic mcycr 1n E n:ilc/ opiidie cler Gcis tesw issenschaf ten, Mlinch e 11 , 1974. Vo lu mu l de care n e ocupă rn este ma i apropiat ele ultim a lucrare cla r , pr in marca d ivc rs italc a t ermenilor p c ca re-i explică ev ident cli fc ril. Tre buie de ascmcnca pomenile a ic i iniţ ia ti ve asemăn ătoare in li te ratura noastră ele spec ia li tate : Dic/iornml de istor ie oeche a României, B t1curcşti , 1976, sub re clac\.ia prol' . D. M. P ippicli precum ş i , în spec ial , D ic ţionarul wciclopedic de artă veche a României, Bu cureşt i , 1980, publicat ele Ha clu F lorescu ş i colab .
A flu xul ele me lodc noi şi, nu în ullimul rî11cl , lu crăr ile voluminoase care cxplorcazfl sec!.iuni clct ermin nlc a le vastului evantai ele prob leme cu care se prezintă azi a rheologia fac ex Lrem de utile prczenţ.a şi folos iren unei luc rări de «e nul celei la care ne refer im. Lexiconul permite o informare rapidă inr , din punct ul el e vedere a l ce rcetătorului , trimite în mod compet ent l a b ibliograf ia necesa ră. In virtutea id eii c ă pentru n cunoaş te o şt iinţă trebuie să -i s lăpinc ~ti foarte bine codul , ca rtea este un aj u tor pre ţ i os pcntrn specinli stnl în curs ele formare . Sigur că utilitatea L exiconului sporeş lc ln măsura ln care se pune ş i problema abordă rii in te rdi sciplinare a cercetării ş i a folos irii met ode lor celor mai moderne.
Dacă pe ntru informare ge nerală lucrarea Sa re i Cha mpion mcrilă a fi măcar răsfoită ,
pe ntru spec ia li s t este un ut il punct ele pleca re, pr in bibliografia cc o conţine, p entru punerea la puncL a une i s lralcgii ln ccrcc larea unei tem e con crete.
])A NIEL/\ MARCU
http://patrimoniu.gov.ro
