LEXICONDE ANATOMIE A OMULUIEl ruolocrA Tenru eru I LoR ArunroM tct

Alexandru T. IspasLaura Oana StroiciAdin-Daniel Robe

Editura Medicala

CALLISTOwww callisto ro

A

abaptistonabcesabdomenabdominalabdominocentezi 1

abducens 2abduclie 2abductor 2aberant 2abiogenezd 2abiotrofie 2ablalie 2ablefarie 2absorbfie 3acalazie 3acardieaccesoracefalieacetabulacinacomodareacondroplazieacranieacromegalieacromionactinl

J

344445556

6

IndexadventitiaafazieaferentafonieagenezieaglosieagnatismagnozieagonistagrafieakineziealantoiddalbicansalbinismalbugineeallocortexalveolaamastieambiguuamelieamenoleeamfiartrozdamigdaldamnezieamniocentezdamnionampulaanabolismanalgezieanamnezdanastomozXanatomieanchilozianconeuandroginandroidanemieanencefalie

anestezie L5anevrism 1"5

angini 15angiogenezd 15angiologie L5angiom 15anhidrozd 16aniridie 16anoftalmie L6anomalie 16anorexie 76anorhism 17anosmie 1.7

anovulatie L7ansa 1/anserinus 1.7

antagonist L7antebrat 17anteductie L7anteflexie L7antehelix 17

anterior 1"8

anteversie 1,8

anticoagulant 18antidiuretic L8antitragus 18antropoid 18antropologie 18antrum L8anus 18aortd 18apeduct 1"9

apendice 19apendicular 1"9

aperturd 19apex 1_9

apical 19aplazie 19

acustic 6adductie 6adductor 6adenoid 6adeziune 6adiadochokinezie 7adipos 7aditus 7adolescenli 7adrenal 7adrenalind 7

B

IIIB

9I99III

1010L0101011"

11

11"

71

11

1L

11

11

L1

12

121"2

12

72

1312

IJ11I+I414

14

aproctie 21arahnodactilie 21 | balanopostitd

i baroreceptorarannoroa lr | ,

arcadd 21.

artefact 22

19 I axonapnee 19 | axon 26 | bulb 33apocrin 20 | azygos 26 | bulbar 33apohzd 20 | bursd 33

1: ] balanitaaPraxre tr ] balaniti zg

21 I :*"^JI bazaarc zr I aaze 29 I calcificare 35

22 :"":'Daztlat

arcuat 22 I ;;;il"' ,i I ;;ili - 16areold 22 I ["rii*a ,A ;;iil s6arhicerebel 22 I U""irr*"ia ,b ] ;;i;; s6

aponevrozd 20apoptozd ?0 tB lC

arhipallium ?? I ;;;il " - ,s I ;;i;; 36

311il"",0 'rtr ;i.d; so | "ui"u'iu 36bicomuat 30 calvifie 37

arterd 22 ] lfiTo'o 33 ] ::ilTt 1iarticulalie 22 ] Uif"r"ut J0 I """"ii*f 37ascitd 23 I ;iit s0 I "ur,"u, 3723 I bilateralasPru tJ i bilateral 31 I canin 37astdzie 23 | biogeneze 31. cantus 37astenic 23 | fioiri" 3L ] canuld 87asterion 23 bioiitm J1 I .up 37astigmatism 23 biped 31 | .uiritur 37astragal ?1 ] Uiiu"ut 31 | .ui,itut 38astrocit 23 | Uiiotar 31 l cui,it"t 38atavic 23 i Uiventer 31. cafsuli 38ataxie 23 | bhst 31 ] cairut 38atelectazie 24 I bhstocist 3j. i cuib.tncrrl 38aterom 24 blefaric 32 i carcinom 38ateroscleroze 24 blefaritl 92 I cardiac 39atlas 24 blefaroxyston 82 cardinal Agatonie 24 ] Uotns 32 cardiomiopatie 39atrezie 24 i bradicardie 32 ] carind - 39atriu 25 i bradipnee 32 i cariokineze 39atrofie 25 I brahiit 32 | cariolizd 39audiologie 25 brahiocefalic 32 | cariorexis 40auricul 25 branhial 32 cdmos 40auscultaEie 25 I braf 32 I carotidd 40

25 | bregmaautonom 25 | bregma 33 | carp 40autopsie 25 | bronhie 33 | carpian 40

26 | bronqiectazieavort 26 | bronqiectazie 33 I cartilaj 40axial 26 bucal 33 I caruncula 41axild 25 I buccinator 33 1 caqexie 41axis 26 | buli 33 | catabolism 41

I odnna io Aantnwio n nnl't"i E+imnlnnin 'Tovwonilnv Anntnmini I )Aq

26 I bulb

29 I cadavru 3529 calcaneu 35

basion 29 calcar 35

bazal 29 I calcitoninl 35

33 I cartila

cataractecatetercaudalcaudatcavecavernoscavitatecavumceccefalicceliaccelomcelulScementcentralcentriolcentromercentrozomcentrucerccerebelcerebralcervicalcervixchalazioncheilognato-

414141.

4142/'l 1

1.,

424242424343434444444444444445454545

palatoschizis 45cheiloschizis 45chemoreceptor 45cheratindchiasmichilchilomicronchim

4545464646

chimioterapie 45chimotripsinl 47

4747474747474748484848

chirurgiechistchylicianoz6.cilozdcilciliarcinereumcineticcineticdcingulum

--,I'26b I

ciocancircadiancircuitcircumflexcircumvalat

4848484848

circumvolufie 48ciroz6. 48cisterni 49cistic 49cistocelcistoscopiecitocromcitologiecitoplasmdcirligclaustrumclaviculXcleidoclinicclinoidclitoriscloaciclorozicoaddcoandcoarddcoasicoastdcocciscoeruleuscohlearcohleecolcolagencolateral

49494949494949s05050505050505050515L

5L5L

5L

515L

525252

colecist 52colecistectomie 52colecistitd 52colecistografie 52colecistokinini 52coledoc 53colelitiazd 53colesterol 53colicul 53coloid 53colon 54colostomi 54

Lexicon de Anatomie a Omului, Etimologin Termenilor Anatomici

colostrucolumndcomdcomisurXcomitantcomunicantconconcicondil

5454545454545454555555555555555555565656565656565656575757575757575757575758585858585858585858

condrogenezXconfluentcongenitalconjunctiviconstrictorcontralateralconvulsiecopuldcoracoidcordcoreecorioncomcorneecorniculatcoroandcoroidcoronardcoronoidcorPcorpusculcortexcorticofugalcorticopetalcortizoncostocondralcotcotiledoncoxalcranialcraniometriecraniucreastlcremastercribriformcricoidcriptdcriptorhidie

crista gallicroitorcromatinicromatolizdcromozomcroniccruciatcruscubitalcuboidculmencuneatcuneiformcuneuscupulicurvaturdcuspidicutanatcuticuldcvadranguldcvadratcvadricepscvadrigemencvadiupleli

D

dactildartosdecalcificaredeciduadeclivdecubitdecusafiedefecaliedeferentdegetdegluti$edehiscen!5deltoiddendritddentin[dentifiedepresordermidermaldermatoglife

5858595959595960606060606060506060606L

61"

61

6L

61"

6L

dermatomdetritusdetrusordiabetdiafizddiafragmdiagnosticdiartrozidiastemadiastolSdiencefaldiferenfieredigastricdigestiedinfatdintediploediploiddiplopiedisartriediscdisecliedisfagiedisgeneziedistaldiurezddiverticuldiviziunedizigoticdolicocefaldorsaldreptductduodendura

E

echilibruectodermectopieedemefectoreferentejaculareelastind

6565656666676767676768686868686868686969696970707071

71"

71

7L71_

7L

71

71

7172

73

73

737373747474

elecboencefalogramiT4

6363636363636464646464646464656565656555

Lexicon de Anatomie a Omului, Etimologia Termenilor Anatomici

embol 74

emboliform 75

embriogenezd 75

embriologie 75

embrion 75

eminenfd 75

emisar 75

emisferd 75

enartrozd 75encefal 76

encefalocel 76

endocard 76

endocondral 76

endocraniu 76

endocrin 76

endoderm 76

endolimfi 77endometrioze 77endometru 77endomisium 77endoneurium 77endorfini 78

endoschelet 78

endoscopie 78

endoteliu 79

enteric 79

enzimd 79

ependim 79

epiblast 79

epicantus 79

epicard 79

epicondil 80epicraniu 80epiderm 80epididim 80epidural 80epifizd 80epigastru 80epigenezd 80epigloti 81

epineurium 81

epiploic 81,

epispadias 8L

epitalamus 82

epiteliu 82

epoofor 82erectil 82

lzoz

extraperitoneal 85extrapiramidal 86

erectorereditarerigenteritrocitesofagestrogenestruetiologieetmoideversieexcavatieexcrefieexocrinexoftalmieexsudatextensieextemextracelularextrafusal

extravazareextremitateextrinsec

F

facialfaciesfactorfagocitfalangifalciformfalusfalxfaringefaringocelfasciculfasciefastigialfa!6faucesfecundarefemurfenestratfenotipfereastrd

268 I

fertilizarefesdfetusfibrdfibrildfibrilafiefibrinifibrinogenfibroblastfibrocartilajfibroscopfibulaficatfilamentfiltrumfilumfimbrie

lfimozd

fistuldfisuraflaciditateflavumflegmonflexorflexuraflocculusfocomieliefoliculfoliefonaliefontanelSforamenforcepsformifomixfosifossulafotoreceptorfoveefoveolifracturifrenfrenicfrenulumfrontalfundfundiform

gametogenezd 99ganglion 99gangrenigastricgastrind

L00L00701

gastrocnemian L01gastrointestinal L01"

gastroschizis 101.gastroscopie L01gastrostomie 101gastrotomie L01gastruli L0Lgastrulafie L02gaurd 102geamdn 1"02

gelatinosgendgeneticdgeniangeniculat

L021021_03

1"04

L05genioglos L05geniohioidian 105

funiculfusfusiform

G

galeagamet

genitalgenotipgenunchigerminalgerminativgestatie

glabeliglandglanddglenoidglob

828283838384848484

898989909A909090909090909L

91"

919191.

9L

91.

92929292929393939393949494949494949494959595969696959696

9999

969697

84848585858585858585

868686

87878787B8

888888888888888989898989898989

ginecomastie 1-06

gingie 106ginglim 106gips 106grrus L06git 106

L051051051"05

10s105

106L061.07

1"07

L07

Lexicon de Anatomie a Omului, Etimoloqia.Tprmcnilnr Annfnmiri

glomerul 107glomus 1"07

glosal 1"07

glosofaringian 107glotd 108gluteus 108gnation 108gomfozd 1-08

gonadd 108gonion 108gonioscopie 1.08

gracilis 1.08

granular 109granulafie L09graviditate 109griseum 109gubernaculum 109

guri 1"09

gust 1.09

gtrstativ 109

H

habenuld 1L1habitat LL1'

habituafie 1'LL

habitus L12haluce 1"1,2

hamat 11,2

hamulus L12haploid LL2haustri 11"2

helicotremX 1"13

helix 1"13

hemal 113

hematologie L13hematopoiezd 114hematurie L1,4

hemeralopie 1L4

hemianopsie 1L4

hemiparezi 1L4

hemiplegie 1L4

hemoroidhemotoraxhepatichepatomegaliehermafrodithemieheterozigothialinhiatushidrocefaliehidrocelhilhilarhimenhioidhipaxialhiperacuziehiperglicemiehipermetropiehiperplaziehipertelorismhipertrofiehipoacuziehipocamphipofizihipoglicemiehipogloshipoplaziehipospadiashipotalamushipotenarhisteroscopiehistologieholocrinhomohomozigothormonhumerus

I

iatrogeniatromecanicaicteridiopaticileonileus

715L15116LL6L1,6

1"L6

1L7L1"7

1171L77L7L17118118L781_18

718L1,8

1181L81L91L91L9L19L191"20

120L20L201201211271221221221"22

L22L22

hemisferd 114hemoglobind L14hemopericard LL5hemopneumotoraxl'l"Shemoragie 1"15

125L25126126L26126

r ..^.:^^"- )- A"..^+^*;^ ^ (\*',1"; E+i*'^ln,in Tovmouilnr Annlntsiri I zas

iliac 127ima 1,27

impar L27implantare L27impresiune 1"27

inanifie 1"27

incizie 1"27

incizurX L28

incontinen!5 1"28

incudomaleolar L28incudostapedial 128incus L29

index 1"29

inductor 1"29

indusium 129

inel L29inervafie 129

infarct 129

inferior 131

infraspinos 13L

infundibulum 1"31

inghinal 131inimd 132inion 132

inodor L33inser(ie L33insipid L33inspecfie 1"33

insuld 733integument 1-33

intercalat 133intercostal 733interdigitalie 133intermediar 1'34

intern 134interseclie 134

interstifiu 734intervertebral 134

intestin L34intimi L34

intracranial L34intrafusal L34intrinsec L35introit 1"35

intumescenld 135invaginare 735inversiune L35

iodopsiniipsilateralirisischemieischiofemuralischionistmincapsulatinchistat

J

jeiunjejunostomiejrgjugaljugularjuxtaglomerularjuxtapozitie

K

kalikreindkariocitkariolizdkariorexiskeratoconuskinestezickinetoterapiekinindkinocilkoniocortex

L

labiallabielabirintlabrumlaclacerarelacertuslacerumlacrimallacta!ie

I

270 |

lactiferlacundlagoftalmielambdoidlamel6laminalanugolaparoscopielaparotomielaringelaterallatissimuslemilemnisclentiformleptomeningeleucemieleucocitlevatorlienlienalligamentligaturdlimblimbdlimbiclimenhmfelimfaticlimfocitlinguallingulalinialipidlisencefalielitiazdlitotomielizozimlizozomloblobotomielobullocomotorlocuslombarlongissimuslongitudinal

lordozdlumbricallumenlunatlunglupuslutealluteum

M

macrocefaliemacrocitmacrofagmacroscopicmacrosommaculSmagnummalarmaleolimalformatiemalleusmamarmamilarmamografiemandibulimanubriumarfanicmarginalmarginemasetermastectomiemasticafiemastocitmastoidmatitatematricemaxilarmiduvdmeatmedialmedianmediastinmedularmegacariocitmegacolonmegaloblast

135L35L36L361361"36

136136136

137L371"37

1371"37

137L38

1"39

139L39t39

1391401_40

1"40

1"40

ua

1431431431"44

1441-44

1"44

1441"44

144

1441441451451451451451"4s

L45146146146146146147147L47147149149149149150150rca1501501"50

15015115L1"s1

152L52L521"52

152752L521531s3154L541541s4154L54

1"57

757157L571571"57

1"57

L571571"57

1"58

1581581581"58

158L58759L59L59159L60L50160160L60L6016016116L

1611"6L

161.

L67L62762

1"54

1,54

1-54

155155L55155155

Lexicon de Anatomie a Omului, EtimologiaTermenilor Anatomici

meibomianmeiozemelanindmelatonindmembrandmembrumeningemeningocelmeniscmenopauzdmenstrualiementalmerocrinmetabolicmetacarpmetafazdmetafuzlmetamorfozdmetanefrosmetaplaziemetastazimetatalamusmetatarsmetencefalmetopicmezencefalmezenchimmezentermezialmezocolonmezodermmezogastrumezonefrosmezoovarmezosalpingemezoteliumicrocefaliemicrodonliemicrogliemicroscopmicrotommidriazdmielencefalmielindmielocitmientericmilohioidian

minimmiocardmioclonusmiologiemiopiemiotommiozimiozinimitocondriemitozdmitral6mixedemmindmodiolmolarmongolismmonocitmorulimotormucoasimucusmultifidmultiparmultiplumuntemurmurmugchimutalie

N

nanismnardnasionnatalnavicularnazalnazofaringenazogastricnecropsienecrozdnefronnefrotomnegruneonatalneopalliumneoplasm

152L62L62163L631631"63

163toJ163L63164164L64164164L651.55

L651"65

165L651651"65

166L66166L56166L66167167L671"67

1671"67

L671671671581681,58

L68L68L58168169

1691_69

769169159169L70170L70L701"71"

171L7L171,

171"

172L72172L72172L72172L731731"73

L73174174

L75L75175L75L751751751.75

L761.75

L761761.76

176L76L76

Lexicon de Anatomie a Omultti, Etimologia Termenilor Anatomici

neurochirurgie 1"78

neryneuralneurectomieneurilemaneuroblast

neurologieneuron

nicovalinictalopienictitantnidafienigranistagmus

1771"78

178L78178

178178

neuropil 178

neuropor 179

neurosecrelie L79

neurotransmildtotlT9nevroglie L79

1791801_80

180L80180

nod L80noradrenaline ffiOnormanotocordnucalnucleolnucleu

o

7801801801"80

181

obex L83oblic LBa

obturator 183occipital 1"83

ocluzie 183oculomotor L83

odontoblast 183

odontoid 1-84

oestru L84

oftalmic 184

olecran L84

olfactiv 184oligodendroglie 1"84

olivd 184

oment 185omfalocel L85omohioidian 185omolog L85

lzzt

oPercul 195opistion 1BSopozifie i"8Soptic l&sora 186oral L86orbitd 786organ 796orhitd 186orificiu LB6origine 186orizontal 186os 186osicul 185osificare 186osteoblast 187osteocit 1"87osteoclast L87osteoid L87osteolizd 187osteologie 187osteomalacie 187osteon lB7ostiu 1Bgotic 1BBotolit lg|ovar 1gBoviduct 188oviparitate 1BBovocit IBBovogenezd IBBovogonie 1BBovoviviparitate 1Bgovul 189ovula{ie 189

P

pahimeninge 791palat 191paleocerebel 191paleocortex 191palid L92pallium 1"92

palmi 192palmar 192palpare 1-92

2?2 |

palpebralpampiniformpancreaspancreaticpaniculpapildPirparacentezdparacolpiumparadidimparadoxparaflocculusparaganglionparalizieparamedianparametruparangiuparaooforparaplegieparaproctiumparasimpaticparastemalparatiroiddparavertebralparaxialparenchimparestezieparczdparietalparotiddpartepartenogenezdpatel6

792792192193193193L94L94194L94L941941941951"95

195195195195195195196196196196796195197197797797197197797198198198198198198198198

patognomonicpatologiepectenpectinatpectinealpectineupectoralpediatriepediculpedunculpelucidpelvimetriepelvispenat

1"98

198199199199

ffiffi

peniformpenispepsindpepticpercutanpercufiepereteperianalpericardpericondrupericraniuperifericperilimfdperimisiumperinervperineuperiodontalperiorbitalperiost

199L9919919920020020020020020020020L20L20L201"

201201201"

20120220220220220220220220220220320s203203203203203203203204204204204204204204204205205

periproctiumperistaltismperitoneuPeroneupespiapiciorpicnozdpielepietrospilomotorpilorpilospinealdpintenpiramiddpiramidalpiriformpisiformpituitarplacentdplacoddplantarplantigradplasmdplatismaplSminpleoapd

pleomorfic 205pleuri 205pleurezie 205pleurodinie 205plex 205plici 205pluristratificat 206pneumatic 206pneumotorax 206poikilocitepolpolarpolicepolichistic

246206206206205

precardiacprecuneusprefrontal

207207208

premenstrual 208

poligon 206polimorfonuclear20Tpolipnee 207popliteu 207por 207portd 207posterior 207

premolarprepu!presbiopieprimordialproboscisprocerus

208208208208208208

proces 208procordal 208proeminenfl 209proenteron 209profazd 209profundprogesteronprognatismprolactindprominenspromotorpronaliepronefrospropriocepfie 2L0proprioceptor 2L0prosector 2L0

209209209209210210210210

I pvirnn rlp Anntnmip n Otnulrti F.timnlnoin Tprwpnilnr Annlnmirt

prostatdproteindprotopatic

2L02L0211

protoplasmd 2L1protruzieprotuberantprozencefalproximalpseudopodpseudostratihcat 21-2

pseudounipolar 212

21L21L2L22L2212

PSoaspterigoidpterionptozdpubertatepubispudendalpulmonarpulpdpulpospulspulvinarpuntepupil6putamen

R

racemosradialradialieradicularradiculitdradiologieradiusradixrafeuramramifica(ieranulSrdddcindreceptorrecesrectrecurentreflectat

2122122122132L32L32132132132L32L32L321"4

21.4

214

2152152152L521521"5

2752152152162162162162762L62L621"6

215

reflex 216regiune 21"7

renal 217reproducere 217respirafie 21"7

restiform 217rete 2L7relea 2L7reticul 217reticulocit 217retind 2L7retinacul 2L8retracfie 21,8

retroflexie 218retroversie 218ribozom 2L8ridicitor 21.9

rinencefal 219rinichi 21"9

rizorius 219rodopsini 219rombencefal 21"9

romboid 219rostral 219rostru 2L9rotator 219rotulS 219ruga 2L9rugos 220

srq

sacsacculussacralsacroiliacSACIU

safenXsagitalsalivisalivarsalpingesalpingitdsarcolemdsarcomsartoriusscafoid

221221221221"

221222222222222223223223223223223

I zzs

scald 224scalen 224scalp 224scalpel 224scapula 224schelet 224sciatic 224sclerd 225scleroticd 225sclerotom 225scleroza 225scoliozd 225scotom 225scrot 225scuamd 225scuamos 225scurt 225sebaceu 225sebum 226secretie 226segment 226sella 226semicanal 226semicircular 226semilunar 226semimembranos 226seminal 226seminifer 226semitendinos 227senzitiv 227senzorial 227sept 227ser 227seroasa 22/serratus 227sesamoid 227sexual 227sfenoid 227sfincter 228sialografie 228sigmoid 228simfizd 228simpatectomie 228simpatic 228simptomatologie 228sinaos5 ??gsinartrozd 229

274 I

Lexicon de Anatomie a Omului, Etimologia Termenilor Anatomici

sinciliusincondrozdsincopdsindesmozdsindromsinergicsinostozdsinovialdsinoviesinussinusoidsistolSsmegmasolearsolitarsomasomaticsomatopleurdsomitesonoritatespasmspasticitatespafiuspeculumspermispermatocitspermatogenezdspermatogoniespermatozoidspermiogenezdspinispinalsplanhnicsplindspongioblastspongiossputistapediusstapesstelatstenozXstereocilstemsternebrastetoscopstiloidsting

stomac 234stomodeum 234strabism 234strat 234striat 234strie 234stromd 234subclavie 2Jssubcostal 235subcutanat 235subfascial 235sublingual 235submandibular 235substanli 235subtendinos 235sulcus 235superficial 235superior 235supinatie 235supraciliar 235supracostal 235suprarenal 235supraspinos 236sural 236sustentacul 236suturd 236qancru 237sant )17sold ?17qunt 237

T,T

tahicardietahipneetalamustalasemietalustapetumtarstaxisteacdtecttegmentegmenttelatelangiectazie

229229229229229229230230230230230230230230230230230230231231231231231231231231231231231231232232232232232232232zJl232232232233234234232234234

239239239239239239240240240240240240240240

telencefaltelofazdtemporaltenartendontensortentoriumteratogenteratologieterminaltesticultestosterontetanietetralogietibietimpantimustinitustiroiditomografietonsildtoracetorustrabeculStracttragustraheetransverstransversaltrapeztrapezoidtricepstricuspidtrigementrigontriquetrumtrismustrisomietrofoblasttrohantertrohleetrombtrombocittrombozitrunchitubebuber

tubercultuberozitatetubultumoaretunicd!esut

U

ulcerulndumbilicumoareunciformuncinatuncusunghiunghialunilateralunipenaturacdureeureteruretrdurindurogenitaluterutriculduveeuvuld

V

vagvaginvalatvaleculdvalgvalvdvarvaricocelVAS

vascularvasopresindvastvil

velumvendventerventriculvenuldvermiformvermisvernixvertebrdvertexverticalvestibulvestigiuvezicd.veziculdvilozitatevinculiviscervitalvitelinvitellusvitrosviviparvizualvirfvocalvolarvolvulusvomervortexvorticosvulvd

X

xantodermiexifoid

z

zigapofiz6.zigomaticzigotzon6.zonuld

24024L24124124124L241"

24L241242242242242242242242243243243244244244244244244244244245245245245245245245245246246246246246246246246246247247247

247247247247247249

2572572572572572572572572572582582582582582582582582582582592s92592592592592592s9259260260260260

251251.

25L25125125L25L2522522522522522522s2252252252252253253253

255255255255255255256256256255255256257

267261

263263263263263

Lexicon de Anatomie a Omului, Etimologia Termenilor Anatomici I zzs

abaptiston = instrument drirurgicaldin Antichitate, descris de Galen(KAarjbroq faAlv6g - ClaudiosGalenos) (129-200), de HieronymusFabricius ab Acquapendente (1'537 -1619) Ei de lohann Schultes (1595 -1645). Era folosit pentru trepanalii,avea o formd circulard la inceput,apoi de formi conici, pentru apreveni ca instrumenh:l "sd se

scufunde" gi sd lezeze dura. Cuvinhrlprovine de la subst. Gr. dpdnrwrog(abaptistos) "nescufundaf', inruditcu vb. Gr. panrda @aptizo) "ascufunda a imersa, aboteza".

abces = reprezinti orice colec$e depuroi inconjurati de lesut inflamat.Cuvintul s-a format de la vb. Lat.cedo, cedere, cessi, cessum "a pleca,a se retragg .a ceda", precedat deprepozifia Lat. ab "de la, din". Ladescrierea gi tratamentul abcesuluipe cale drirurgicald au fdcut referireAulus Cornelius Celsus (25 a. Chr.- 50 p. Chr.) 9i Galen (KAau6nqfaArlv6g - Claudios Galenos)(129-200) care recomandau inciziainainte ca abcesul si se intireascdsau scarificarea qi aplicarea decataplasme. Arnaldus de Villanoaa(1240 L31l), autorul cittilorSpeculum medicinae (Oglindamedicinei) qi Regimen sanitatisad regern Aragonum (Regimul desdndtate pentru regele din Aragon),a tealizat cd tratamentul drirurgicalal abcesului nu trebuie si i:rtirzigpunind tn pericol viata.

abdomen = reprezinti parteacorpului situati inferior de torace,de care este despir,tit prin diafragm,care con$ne viscerele abdominale.Provine de la subst. Lat. abdomen,

abdominis "pintece, burtd, stomac".Cuvintul era folosit inifial pentrudescrierea pintecelui animalelor, inspecial al porcului, adesea cu senspeiorativ. Fere etimologie clard.Popular, a fost apropiat de vb. Lat.abda, abdere " a indepitta, a ascunde,a\iri", cu referire, probabif la faptulcd pintecele "ascunde" viscerelesau este, la rirrdul sdu, "ascuns" deimbricdminte.

abdominal = c;re $ne de sau se

referd la abdomen.

abdominocentezd = iniFal se

folosea sintagma paracentesis

abdominis. Cuvtntul abdominocentezd

este format din subst. Lat. abdomett,

abdominis "pfurtece, burtd, stomac"gi din subst. Gr. rc6vr1oq (kentesis)"intgpare". Acesta din urmds-a format de la vb. Gr. rcevtir,-r(kenteo) "a intepa". Hippolcrates('Innorcqdq) $50 * 370 a. Chr.)a irrcercat si descrie cauzelegi tratamentul ascitei luind inconsiderare afecliuni ale splinei giale ficatului, recomandind practicaparacentezei pentru a scoate lictridul.P aulo s Aiginet e s (llat Ao g A { Lvq tqe-625-690) a descris dinic ascita gi apromovat mai departe paracenteza,descriind in plus ficahrl ca avind

Lprirnn rlp Annfomip n Omului. Etimolosia Termmilor Anatomici lr

aspect "ing]'rctat", "irrflamat" gi"irtdurat" gi punind, astfef inlegdturd hepatopatia cu ascita giedemele.

abducens = numele celui de-al VI-lea nerv cranian provine de la vb.Lat. abduco, abducere" aduce departe,a ir:rdep6rta", precum qi de la subst.Lat. abductio, abductionis "abdugtie".Numele nerr,"ului provine de larelaf,a sa cu mugchiul abductorisoculi, cunoscut ca mugchiul dreptlateral. Nerr,'ul abducens a fostevidenfiat, mai indi, de anatomistulitalian Bartolomeo Eustachi (1524

- 1574), latinizat Eustachitts, inopera sa monumental5 Tabulaeanntomicae, publicati prima datd ir:r

1714. Nervul abducens inerveazimugchiul drept lateral al globuluiocular, care realizeazd migcarea derotafie laterali.

abductor = provine de la subst.Lat. abductor, abductoris, format prinaldturarea sufixului -tor, care indicdagentr-rl, la vb. Lat. abduco, abducere"a duce undev4 a ir:rdepdrta". Acestadin urmd cuprinde prepozifa Lat. ab" de la, din ' gi vb. Lat. duco, ducere " aduce".

abducfie = reprezinti ir:rdepdrtareade planul sagital a unui segmentde membru, a globului ocularetc. Cuvi::rtul provine de la subst.Lat. abductio, abductionis "ducere(departe)", fecind parte din familiade cuvinte a lui abductor.

aberant = provine de la vb. Lat.aberro, aberrqre "a rdtdci, a sedepdrta", care cuprinde ir structurasa prepozilia Lat. ab "de la, din" givb. Lat. erro, errare "a merge incoace

Ei incolo, a ritici, a .se indepdrtade drumul drept". In anatomie,

termenul se referd la structurileanatomice care nu urmeazi traiecfulnormal qi sirt considerate varianteanatomice.

abiogenezi = teoria conformcdreia viala a apdrut din materieanorganicd, propusd intii conceptualde Anaximandros (Ava{lpavbqoq610 - 545 a. Chr.). Patemitateatermenului este impdrftd intre HenryBastian (7837 - 1915) 9i Thomas HenryHuxley (1825 - 1895). Etimologiccuvirrtul abiogenezd e format dinprefixul negativ a- (a-) "f\r6", subst.Gr. pioq (bios) "viafd" Ei subst. Gr.y€veoLq (genesis) "nagtere, ras5,neam, creatie" ori subst. Lat. genesis,

garcsis cu acelagi sens.

abiotrofie = termenul a fost propusde Willism Gouers (1845 - 1915)pentru a descrie bolile ereditare giidiopatice gi bolile non-infecfioase,deoarece la sfirqitul secolului alXX-lea qi inceputul celui de-alXX-lea, majoritatea bolilor erauexplicate printr-un proces infectios.Cuvinh:l este format din prefixulnegativ a- (a-) " fdrl" , subst. Gr. p iog(bios) "viatd" gi subst. Gr. tgogrj(trophe) "hrand". L:r prezenf prinabiotrofie se inlelege o degenerarea funcliilor unui organ fdrd o cauzd.identificabild.

ablafie = reprezinti procesul dea ir:rdepdrta o parte a unui organ,segment de membru etc., fiindsinonim cu exerezd. Cur/rntulinseamnd propriu-zis "indepdrtare",provenind de la prep. Lat. ab "dela, dirr" gi de la forma de participiuperfect Lat. Iatum "purtat, cdra{' avb. Lat. fero, ferre, tLtli, Intum " a duce,apurta".

ablefarie = malformaf,e congenitali

2l Lexicott de Anatomie a Omului. EtimolosiaTermenilor Anatomici

caracterizate prin absenfa parfalisau totald a pleoapei ori a fisuriipalpebrale. Termenul contineprefixul negativ ,i- (a-) "fdrd" qi

eubst. Gr. pAdgaqov @lepharon)"pleoap6" . Cuvintul a fost introdusde oftalmologul german CarIWiIheIm aon Zehender (1819 - 1916),

unul dintre pio:rierii microchirugieioftalmice.

absorbfie = provine de la vb.Lat. absorbeo, absorbere "a inghif,a absorbi" gi, din latina tirzie, dela subst. Lat. absorptio,^absorptionis"absorbfie, asimilare". In structuraacestora se regdseqte prep, Lat. ab

"dela, din'gi vb, Lat sorbeo, sorbere

" asorbi,a suge". lntermeni generali,absorbfia reprezintd retenlialichidelor sau a unor substanle decdtre diferite fesuturi ale corpului.

acalazie = cu'/rntul e precedat deprefixul negativ ri- (a-) "fdrd" Eiconfine subst . Gr. yaAocoq (dralasis)"sldbire, destindere, relaxare".Acesta din urmd este derivat de lavb. Gr. yaAa',o (chalao) "a sl6bi,a destinde". Acalazia reprezintdincapacitatea musculaturii netedeesofagiene sau a sfincterului cardiade a se relax4 deoarece se contractdsub formi de spasm. Simptomelecele mai intilrrite se prezintd subforma disfagiei de lichide ori solide,a durerii toracice gi a refluxuluiesofagian. Se pune diagnosticulfie prin franzit baritat, fie prinmanometrie. Se mai foloseqte irromAnd qi forma de scriere achalqzie

care respectd etimologia. Thomas

Willis (1,62L * 1.675) in cartea sa

Ph.armaceutica rationalis, publicatdin 1675, a descris simptomele gi

tratamentul acalaziei gi a construit, irplus, un dispozitiv din os de balenicare func!.ona ca dilatator Pentru

sfincterul cardial. Acest medicenglez a fost unul dintre fondatoriiRoyal Society, iar contribufiile saleire medicind se intind tn domeniileanatomiei, -ale neurologiei ,si alepsihiakiei. in cartea CeriUri anatome(Despre anatomia creierului) din1"664 creeazd termenul neurologie, iar|nPathologicae cerebri et neraosi generis

specimen (Eseu despre patologiacreierului gi a lesutului nervos) din'1,667 studiazd cauzele epilepsiei giale altor boli convulsive, contribuindla dezvoltarea psihiatriei. A fostprimul care a numerotat nerviicranieni in ordinea care s-a pdstratin anatomie pind in prezent. Pe

lingd acestea, a descris poligonulcerebral care ii poarti numele qi astudiat diabehrl, addugind descrieriitermenul mellitus, multd wemediabehrl zaharat fiind cunoscutdreptboalaluiWillis.

acardie = malformaFe congenital5caracterizatd prin absenfa cordului.Aceasta se indlnegte mai des incadrul sarcinilor gemelare cusiamezi, atunci cind fdtul care definesingurui cord este responsabil decirculafia pentru ambii fefi. Cuvinhrleste format din prefixul negativ a-(a-) "fdrd" gi din subst. Gr. ragbia(kardia) "itirrr6", inrudit cu subst.Lat. cor, cordis "iillrr.6" .

accesor = peredrea a XI-a de nervicranieni motori, cu doud rdddcini:cianiaH gi spinald, rarnura bulbardavind originea aparmti in Eat Frlretroolivar gi ramura spinali lanivelul mdduvei cervicalg la mijloculdistanfei dintre ganpl antero-lateralqi qanfr;t postero-lateral. Origineareald cranial5, bulbard, se afl6 innucleul ambiguu, aHturi de nudeiimotori ai nervilor glosofaringiangi vag. Originea reali spinald se

Lexicon de Anatomie a Omului, EtimologiaTermenilor Anatomicil.lr

afld in nucleul motor, care contineneuroniii somatomotori ai grupuluiantero-lateral din substanfa cenugiea coamelor anterioare spinale.Curirntul este format de la adj. Lat.accessorius "subordonaf , derivatde la vb. LaL accedo, accedere "a seapropi4 a ajunge aproape de". incartea Neuroanatomy of the NeuralogicExam deTermce R. Anthoney sefrecinlistd variantele folosirii termenului denerv accesori "L...1 al unsprezeceleanerv cranian a fostnumit aft<<nervaccesor >> dt si << nerv spinal accesor>>, irrcepind cu 1848. <<Accesor>>pentru cd se referi la fibrele careinsofesc nervul vag qi <<spinal>>cu referire la originea spinali. Crnda fost recunoscut fuptrt, in 1893,cd fibrele <<accesorii>> provin dinaceiagi nuclei medulari ca reshrlfibrelor eferente vagale, oameniiau inceput si considere fibrele"accesorii" ca parte a nervului vagldstnd al unsprezecelea nerv craniansb igi aibi originea doar din nucleulspinal. Sdrimbarea a fost consolidatdde neurologi, care puteau sdtesteze doar integritatea porf,uniispinale a nervului", lones Quain(1796 - 1865), anatomist irlandez giprofesor de anatomie qi fiziologie laUniversitatea din Londra, a descrisnervul ca fiind "un nerv spinalaccesor nervului vag"; degi admiteacd existd o micd parte care se aldturdnervului vag majoritatea fibreloraccesorii, totuqi, iqi au originea inmiduva spindrii; cu timpul, acestaa susfnut gi folosirea denumiriiprescurtate de "nerv accesol', carea rXmas mai tirziu singura denumireanatomicd intrebuintate.

acefalie = cuv'rnhrl este formatdin prefixul negativ a- (a-) "fdrd"Ei din subst. Gr. regaArj (kephale)

" "up",

Este malformalia congenitaldcaracterizatd prin absenla capului.

acetabul = se mai folosegte inanatomie qi forma acetabulum,fideld etimologiei. Cuvintul arela bazd subst. Lat. acetum, aceti"ole{', provenind de la formasubst. Lat. acetabulum, acetabuli,recipient in formi de cupd pentruofet, aflat pe masi la ospefe pentrda inmuia m6ncarea. Datoritiformei recipienhrlui care se pretala descrierea formei anatomice,cuvintul a fost folosit pentru adenumi locul in care pelvisul searticuleazi cu capul femurului.Acetabulul se definegte dreptcavitatea articulard a osului coxafcare se articuleazi cu capul femural,realizind articulaf,a qoldului.

acin = provine de la subst. L at. frcinus,acini " cior c)it':re, boabi de skugure".De la imaginea ciordrinelor destrugurt acinul este consideratdrept o cavitate care are pereteleformat din celule glandulare desecref,e. Intrd in alcdtuirea glandeloracinoase gi tubulo-acinoase. Deasemenea/ asocierea mai multoralveole pulmonare se descrie ca unacin.

acomodare = pentru a focaliza,cristalinul iqi modificd curburacu ajutorul mugchilor ciliari gial ligamentelor de susf,nere.Cristalinul se aplaizeazd gifocalizeazd imaginea obiecteloraflate la distanfd, cind mugchii ciliariradiari se contractd qi ligamentelese pun in tensiune, traqtionindu-I.Pentru ca obiectele apropiate deochi sd fie focalizate, cristalinul sebombeazil, devine aproape sferic,mugchii ciliari circulari se contractd,iar ligamentele de susfinere igi

4l Lexicon de Anatomie a Omului. Etimolosia Termenilor Anatomici