78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei La S C Lasting System S R L Final Cuprins...

5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei La S C Lasting System S R L Final C...

http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las

CUPRINSCUPRINS....................................................................................................................1

INTRODUCERE..........................................................................................................3

I . CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND TREZORERIA.........................................4

1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE I STRUCTURA TREZORERIEI..................4

1.1.1 Conceptul de te!oe"e # con$"de%&"" "$to"ce.............................................4

1.1.' Conceptul de te!oe"e # con$"de%t"" (ene%le..........................................4

1.1.3 Stuctu% te!oe"e"....................................................................................)

1.' *LU+URILE DE TREZORERIE.........................................................................,

1.'.1 Cl%$"-"c%e% -luu"lo de te!oe"e..............................................................,

1.'.' /etode de pe!ent%e % -luu"lo de t!oe"e.............................................0

1.'.3 E$t"%e% -luu"lo de te!oe"e # eleent de dec"!"e l% n"2elul%n%(eentulu"................................................................................................ 11

1.3 DOCU/ENTELE I SISTE/UL CONTAIL UTILIZAT INEVIDENAOPERAIUNILOR DE TREZORERIE..................................................1'

1.3.1 Docuentele ut"l"!%te "n c%dul ope%t"un"lo de te!oe"e........................1'

1.3.' Cont%"l"t%te% ope%t"un"lo de te!oe"e.................................................15

1.4 RAPORTAREA ELE/ENTELOR DE TREZORERIE IN SITUATIILE*INANCIARE.........................................................................................................'0

1.4.1 R%pot%e% eleentelo de te!oe"e "n "l%n&.........................................'0

1.4.' R%pot%e% eleentelo de te!oe"e "n T%loul -luu"lo de nue%.....361.4.3 R%pot%e% %lto eleente de te!oe"e....................................................34

1.) 7ESTIUNEA TREZORERIEI 8NTREPRINDERII.............................................3)

1.).1 Ind"c%to" de ec9"l"u................................................................................35

1.).' 7e$t"une% ce%ntelo $" % d%to""lo............................................................30

1.).3 Sol2%"l"t%te% "ntep"nde""........................................................................4)

1., POSIILITATI DE PLASARE E+CEDENT SI ACOPERIRE DE*ICIT DETREZORERIE.......................................................................................................45

1.,.1 /etode de c%lcul ecedent:de-"c"t de nue%..........................................45

1.,.' Po$""l"t%t" de pl%$%e % ecedentulu" de nue%.....................................4;1.,.' Po$""l"t%t" de %cope"e % de-"c"tulu" de nue%.......................................40

II STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTAILITATEA TREZORERIEI LA S.C. LASTIN7S



'.'.' Cont%"l"t%te% e-ectelo coec"%le...........................................................)5

'.'.3 Cont%"l"t%te% contu"lo cuente l% %nc"..................................................);

'.'.4 Cont%"l"t%te% ced"telo %nc%e pe teen $cut.....................................,1

'.'.) Cont%"l"t%te% do%n!"lo de "nc%$%t.........................................................,'

'.'., Cont%"l"t%te% ope%t"un"lo e-ectu%te cu nue% $" %lte 2%lo" dete!oe"e............................................................................................................,'

'.'.5 Cont%"l"t%te% %2%n$u"lo de te!oe"e.....................................................,4

'.'.; Cont%"l"t%te% 2"%entelo "ntene............................................................,4

'.'.0 T%loul -luu"lo de te!oe"e...................................................................,)

'.4 INDICATORI DE ANALIZA A TREZORERIEI..................................................,,

'.4.1 Ind"c%to" de ec9"l"u................................................................................,,

'.4.' Sol2%"l"t%te%.............................................................................................,5

'.) CONCLUZII SI PROPUNERI...........................................................................,;

'.).1 Conclu!""...................................................................................................,0

'.).' Popunee %cope"e de-"c"t de nue%....................................................51

"l"o(%-"e................................................................................................................5'

'



INTRODUCERE

Diferentierea intre management si proprietari in economia de piata moderna, impunenecesitatea unei metode de comunicare eficenta intre management si stakeholderiiintreprinderii. Raportarea prin intermediul situatiilor financiare este cea mai eficientasi raspandita metoda de comunicare a rezultatelor operationale si a pozitiei financiare,care reprezinta un interes pentru management.Stabilitatea si succesul a oricareiintreprinderi depinde in mare parte de abilitatea acesteia de a genera numerar.Dar cele trei situatii financiare principale (balanta, bilantul si contul de profit si

pierderi), ofera informatii sub forma fragmentara cu privire la fluxurile de trezorerieale unei intreprinderi (incasari de numerar si plati de numerar).De exemplu balanta de verificare arata modificarea patrimoniului, a conturilor deimobilizari aparute pe parcursul exercitiului financiar. Dar nu arata cum au fostfinantate cresterile , daca acestea exista, sau cum au fost platite.Contul de profit si

pierderi arata profitul obtinut dar nu arata cantitatea de numerar generata deactivitatea de exploatare.De asemenea se pot verifica dividendele declarate dar nu arata cum au fost

platiteincasate acestea.Contul de profit si pierderi ofera o imagine clara asupra!sanatatii" financiare a unei intrepinderi si asupra performantelor acesteria.#nsa nici una dintre aceste situatii financiare nu arata un sumar al fluxurilor denumerar din diferite activitati pe perioada execitiului, exploatare, investitii saufinantare.#ntrarile si iesirile de numerar sunt elementele cheie, din cadrul ciclului operational al

unei intreprinderi si reprezinta elementele fundamentale pe care se bazeazamasuratorile contabilitate si pe baza carora vor fii luate deciziile de catre investitori sicreditori. Situatia fluxurilor de trezorerie raporteaza incasarile si platile de numerar, sifluxurile nete de trezorerie rezultate din activitatea de exploatare, investitie si definantare, dintr$o anumita perioada. Situatia fluxurilor de trezorerie a%uta investitorii,creditorii sa inteleaga ce se intampla cu numerarul dintr$o &ntreprindere.'ceasta situatie ofera raspunsurile la cateva simple, dar importante intrebari despre o&ntreprindere Cum s$a obtinut numerarul intr$o anumita perioada *a ce a fost folosit numerarul pe parcursul exercitiului Ce schimbari au survenit in echilibrul numerarului pe parcursul exercitiului

+otrivit #'S "+rezentarea situatiilor financiare", un set complet de situatii financiareinclude un bilant- un cont de profit si pierdere- o situatie a modificarilor in capitalurile proprii care sa cuprinda fie toate

modificarile capitalurilor proprii, fie modificarile capitalurilor proprii alteledecat cele provenind din tranzactii cu detinatorii de capitaluri proprii careactioneaza in calitatea lor de detinatori de capitaluri proprii-

o situatie a fluxurilor de trezorerie- note cuprinzand un rezumat al politicilor contabile semnificative si alte note

explicative- si

3



o declaratie a pozitiei financiare a entitatii la inceputul celei mai apropiateperioade comparative cand o entitate aplica un principiu contabil retrospectivsau face o retratare retrospectiva a unor elemente din situatiile sale financiare,sau cand reclasifica elemente din situatiile sale financiare.

I . CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND TREZORERIA

1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE I STRUCTURA TREZORERIEI

1.1.1 Conceptul de trezorere ! con"der#$ "torce

n trecut m/surarea profitului 0i contabilitatea fluxurilor de trezorerie era considerat/relativ neimportant/, contabiliatea profitului 0i a pierderii fiind util/ doar la inchiderea

situatiilor financiare la finalul exercitiului.ns/, odat/ cu dezvoltarea conceptului 0i practicilor de continuitate a activita1ii, aaparut nevoia de a cre0te frecven1a m/sur/rii rezultatelor 0i a depunerii declara1iilorasupra pozi1iei financiare. '0adar bazele tranzac1iilor cu numerar vor fundamentasistemul contabil de azi in care se practic/ recunoa0terea opera1iilor &n cadrulexerci1iului &n care s$au desf/0urat. De0i s$a manifestat un oarecare interes pentrustudiul fluxurilor de fonduri, abia dupa anul 234 contabilii au inceput sa acordeinteres acestui subiect.+e atunci era un interes foarte sc/zut in ceea ce prive0te utilizarea si 1inerea eviden1eifluxurilor de trezorerie. #nainte de aceasta perioada se utilizau intr$adev/r rapoarteinterne catre management cu privire la acest aspect.

+e plan interna1ional, dezvoltarea standardelor de contabilitate, evaluarea, prezentareasi comunicarea informatiilor privind situa1iile financiare intr/ &n sarcina Comitetului#nterna1ional de Standarde de Contabilitate (#.'.S.C.) care a luat fiin1/ &n anul 256.dezvoltarea si publicarea standardelor interna1ionale de contabilitate are o influen1/direct/ asupra structurilor informa1ionale prezentate &n bilan1ul contabil, contul de

profit si pierdere, situa1ia fluxurilor de trezorerie, situa1ia modific/rii capitalurilor sinotele explicative.n anul 272, #.'.S.C. a adoptat Cadrul de preg/tire si prezentare asitua1iilor financiare care se refer/ la obiectivele, caracteristicile calitative aleelementelor din componen8a situa8iilor financiare, sistemele de m/surare siconceptul de capital.

Documentele de sintez/ trebuie s/ asigure informa1iile ce caracterizeaz/performan1ele si evaluarea situa1iei financiare a &ntreprinderii, informa1ii care suntnecesare elabor/rii deciziilor manageriale. n anul 229, #.'.S.C. a emis normele

privind !prezentarea situa1iilor financiare" si anume bilan1ul contabil, contul de profitsi pierdere, tabloul fluxurilor de trezorerie si notele explicative.

1.1.% Conceptul de trezorere ! con"der#t &ener#le

4



:rezoreria la nivelul unei intreprinderi, este imaginea disponibilit/1ilor monetare si aplasamentelor pe termen scurt, ap/rute din evolu1ia curent/ a &ncas/rilor 0i pl/1ilor,respectiv din plasarea excedentului monetar.ncas/rile 0i pl/1ile efectuate reflect/, opera1iunile pe care le realizeaza intreprinderea,opera1iuni de intrare de trezorerie 0i opera1iuni de ie0ire de trezorerie.

Din punct de vedere financiar, trezoreria reprezinta diferen1a &ntre disponibilit/1ile(sau lichidit/1ile) si exigibilit/1ile (datoriile) imediate.n acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitiva (sau un excedent de lichidit/1ifata de exigibilitatile imediate), sau o trezorie negativ/ (situa1ia invers/).

'cest echilibru intre lichidit/1ile si exigibilit/1ile imediate, care dega%/ m/rimea 0isensul (;$) trezoreriei firmei, depinde de

suma lichidit/1ilor la inceputul perioadei de referint/- fluxul de &ncas/ri si pl/1i aferent perioadei- alte variabile cum sunt structura si dimensiunile activit/1ii intreprinderii etc.



sa fie usor convertibile in sume de numerar- pierderea de valoare in cazul in care se transforma in numerar inainte de

scadenta trebuie sa fie cunoscuta si minima.

Decizia de a plasa surplusul de lichiditati in actiuni sau obligatiuni cotate, bonuri de

trezorerie se %uistifica prin dorinta obtinerii unor venituri potentiale mai mari decatdobanda la un depozit la vedere.

#n categoria acestor instrumente se cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate ale investitii pe termen scurt

a) obligatiuni emise si rascumparateb) obligatiuni emise de alte societati achizitionatec) alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit pe

termen scurt

efectele comerciale scontate sau cele a%unse la scadenta de incasat creditele bancare pe termen scurt.

1.% /LU0URILE DE TREZORERIE

+otrivit #'S 5, fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar siechivalente de numerar. Aumerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele lavedere. =chivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extremde lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care suntsupuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

#ntroducerea Situatiei fluxurilor de numerar, ca o componenta a situatiilor financiareanuale, este obligatorie in cazul intreprinderilor mari ( B@+ nr.59>>449 ) sioptionala in cazul intreprinderilor mici si mi%locii.

#nformatiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entitati sunt utileutilizatorilor de situatii financiare, punandu$le la dispozitie o baza pentru evaluareacapacitatii entitatii de a genera numerar si echivalent de numerar, si a nevoilor sale dea utiliza acele fluxuri de trezorerie. Deciziile economice luate de catre utilizatoriimpun o evaluare a capacitatii unei entitati de a genera numerar si echivalente denumerar, precum si a momentului si a sigurantei concretizarii acestora.

De asemenea cunoasterea fluxurilor de trezorerie a%uta la intelegerea pozitiefinanciare si lichiditatii unei intreprinderi. Rolul lor se extinde si asupra determinariinecesarului de lichiditati in perioada urmatoare, constituind astfel un punct de plecare

pentru evaluarea viitoarelor fluxuri de trezorerie.

Situatia fluxurilor de trezorerie va prezenta fluxurile de trezorerie din cursulperioadei, clasificate in activitati de exploatare, investitie si finantare.

1.%.1 Cl#"+c#re# +luurlor de trezorere

A2 /luurle de trezorere pro-ente dn #ct-t#t de eplo#t#re

,



'ctivitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit aleentitatilor, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare.@luxurile de trezorerie provenite din activitati de exploatare sunt derivate in primulrand din principalele activitati producatoare de venit ale entitatii. De aceea ele rezultain general din tranzactiile si alte evenimente care intra in determinarea profitului sau

pierderii.@luxurile de numerar din activitatea de exploatare se refera in principal la incasarile innumerar rezultate din vanzarea bunurilor, prestarea de servicii sau din comisioane ,redevente, onorarii si alte venituri si la platile de numerar catre diversi furnizori.

De asemnea, utilizate odat/ cu alte informatii, valorile fluxurilor istorice de numerarlegate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerieaferente exploat/rii.#'S 5 exemplific/ cteva din fluxurile de numerar generate de activitatea deexploatare &ncas/rile &n numerar ce provin din vnzarea de bunuri si prestarea de servicii- &ncas/rile &n numerar ce provin din redeven1e, onorarii, comisioane si alte

venituri- pl/1i &n numerar efectuate c/tre furnizori de bunuri si prestatori de servicii- pl/1i &n numerar efectuate c/tre si &n numele anga%a1ilor- &ncas/rile si pl/1ile &n numerar legate de prime de asigurare, anuit/1i, daune, si

alte beneficii generate de poli1ele de asigurare E &n cazul institu8iilor deasigur/ri-

Fpl/1i sau restituiri ale impozitului pe profit, cu condi1ia ca ele s/ nu poat/ fiassociate activit/1ilor de finan1are si de investi1ii- &n cazul &n care nu sereuseste separarea acestora pe tipuri de activit/1i care le$au generat, ele sunt

raportae integral la activitatea de exploatare- pl/1ile si &ncas/rile &n numerar generate de achizi1iavnzarea de titluri de

valoare achizi8ionate &n scop speculativ (plasament sau tranzac1ionare), datfiind c/ sunt asimilate stocurilor.

Gnele tranzac1ii, ca de exemplu, vnzarea unui activ imobilizat poate genera un cstigsau o pierderecare este inclus/ &n profitul sau pierderea net/. :otusi, astfel de fluxuride numerar sunt aferente activit/1ilor de investi1ii si, prin urmare, trebuie realocate &nsitua1ia fluxurilor de numerar.

32 /luurle de trezorere pro-ente dn #ct-t#t de n-e"tte

'ctivitatile de investitie sunt achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alteinvestitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. +rezentarea separata afluxurilor de trezorerie provenite din activitati de investitie este importanta deoarecefluxurile de trezorerie reprezinta masura in care cheltuielile au servit obtinerii deresurse menite a genera viitoare venituri si fluxuri de trezorerie.

@luxurile de trezorerie globale provenite din achizitiile si din cedarile de filiale si alteunitati de afaceri vor fi prezentate separat si clasificate drept activitati de investitie.

Aorma #'S 5 inlude &n categoria acestor fluxuri

5



pl/1ile &n numerar pentru achizi1ionarea de terenuri si alte active corporale sinecorporale, inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate sau costurile generatede realizarea &n regie proprie de active imobilizate-

&ncas/rile de numerar din vnzarea de terenuri si alte active corporale sinecorporale, precum si a altor active pe termen lung-

pl/1ile si &ncas/rile &n numerar pentru achizi1iadin vnzarea de instrumente decapitaluri proprii sau de datorie ale altor &ntreprinderi si interese &n asocierile&n participa1iune (altele dect cele aferente instrumentelor considerate a fiechivalente de numerar sau acelea p/strate &n scopuri de plasament si detranzac1ionare).

avansurile &n numerar si &mprumuturile efectuate c/tre ter1i, altele dectavansurile si &mprumuturile acordate de o institu1ie financiar/.

&ncas/rile &n numerar din rambursarea avansurilor si &mprumuturilor efectuatec/tre ter1i, altele dect avansurile si &mprumuturile acordate de o institu1iefinanciar/.

pl/1ile si &ncas/rile &n numerar aferente contractelor futures, forHard, deop1iuni si sHap, cu excep1ia cazului &n care sunt de1inute cu scopul de a efectuaplasamente sau a le tranzac1iona sau cnd acestea sunt considerate ca fiindactivit/1i de fina1are. n cazul &n care un contract reprezint/ un instrument deacoperire a unei pozi1ii de risc identificabile, fluxurile de numerar aferentecontractului respectiv sunt clasificate &n aceeasi manier/ ca si fluxurile denumerar aferente pozi1iei astfel acoperite.

C2 /luurle de trezorere pro-ente dn #ct-t#t de +n#nt#re

'ctivitatile de finantare sunt activitati care au ca efect modificari ale dimensiunii sicompozitiei capitalurilor proprii si datoriilor entitatii. +rezentarea separata a fluxurilorde trezorerie provenite din actitati de finantare este importanta deoarece este utila in

previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare asteptate de catre finantatorii entitatii.

:ranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necesita intrebuintareanumerarului sau a echivalentelor de numerar vor fi excluse din situatia fluxului detrezorerie. 'stfel de tranzactii vor fi prezentate in alta parte a situatiilor financiareintr$un mod care sa furnizeze toate informatiile relevante cu privire la aceste activitatide investitie si finantare.

isc/rile de numerar generate de activitatea de finan1are cuprind &ncas/ri si pl/1i &n numerar din emisiunea de ac1iuni sau alte instrumente de

capital. pl/1ile &n numerar efectuate c/tre proprietari pentru a achizi1iona sau

r/scump/ra ac1iunile entit/1ii. ncas/rile si pl/1ile &n numerar rezultate din emisiunea titlurilor de crean1/, a

&mprumuturilor,datoriilor neasigurate, obliga1iunilor, ipotecilor si altor&mprumuturi pe termen scurt si lung.

pl/1ile &n numerar pentru diminuarea obliga1iilor aferente opera1iunilor deleasing financiar

;



D2 /luur de trezorere n -#lut#

@luxurile de trezorerie provenite din tranzactiile efectuate in valuta vor fi inregistratein moneda functionala a unei entitati prin aplicarea cursului de schimb dintre monedafunctionala si valuta, asupra valorii in valuta, la data fluxului de trezorerie.

@luxurile de trezorerie ale unei sucursale din strainatate vor fi convertite la cursul deschimb dintre moneda functionala si valuta, la data fluxului de trezorerie.

+rofitul si pierderile nerealizate ce provin din variatia cursurilor de schimb valutar nusunt fluxuri de trezorerie. :otusi, efectul variatiei cursului de schimb valutar asupranumerarului si echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este raportatin situatie fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul si echivalentele denumerar la inceputul si la sfarsitul perioadei.

1.%.% 4etode de prezent#re # +luurlor de trzorere

+rezentarea situatiei fluxurilor de numerar se alcatuieste analizand cifrele din bilant,conform #'S 5, cu a%utorul uneia dintre cele doua metode disponibile

(etod# drect# ! care prezinta principalele clase de incasari si plati brute innumerar-

(etod# ndrect# ! carevizeaza a%ustarea pierderii sau profitului brut , inaintede impozitare, cu efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar, cuanga%amentele de incasari si plati din exploatare trecute sau viitoare sielemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitiisau finantari.

ntreprinderile sunt &ncura%ate s/ raporteze fluxurile de numerar ob1inute din activit/1ide exploatare folosind metoda direct/, &ntruct aceasta furnizeaz/ informa1ii utile &n

prognozarea fluxurilor de numerar viitoare si care nu sunt disponibile prin metodaindirect/. n cazul metodei directe, inorma1iile referitoare la principalele clase de pl/1isi &ncas/ri brute &n numerar se pot ob1ine &n dou/ moduri &n cazul aplic/rii unei contabilit/1i de trezoreie, fluxurile din exploatare se

ob1in din &nregistr/rile contabile ale &ntreprinderii, prin compararea &ncasarilocu pl/1ile aferente exploat/rii-

&n cazul aplic/rii unei contabilit/1i de anga%amente, fluxurile de exploatare seob1in din Contul de profit si pierdere prin a%ustarea veniturilor si cheltuielilorde exploatare cu modific/rile pe parcursul perioadei al stocurilor, crean1elor sidatoriilor din exploatare (varia1ia nevoii de fond de rulment de exploatare) sieventual creantele si datoriile aferente activit/tii de investiti sau finantare(variatia nevoii de fond de rulment &n afara exploat/rii).

Aevoia de fond de rulment de exploatare &mpreun/ cu cea &n afara exploat/riiformeaz/ nevoia de fond de rulment global/.

Aevoia de fond de rulment se determin/ ca diferen1/ &ntre nevoile si sursele deexploatare si reprezint/ nevoia net/ de surse ce provine din decala%ul de &ncas/ri si

pl/1 i al perioadei, fiind un indicator foarte utilizat &n cadrul analizelor pe baz/ debilan1. n componen1a nevoii de fond de rulment intr/ stocurile si crean1ele, ca

imobiliz/ri temporare si resurse ce se vor materializa &n &ncas/ri, si datoriile fa1/ defurnizori si alte datorii nefinanciare.

0



@ormula de calcul a luxurilor de numerar din activitatea de exploatre determinate prinmetoda direct &n cazul aplic/rii unei contabilit/1i de anga%amente este

@A= I J=# E C=+ E KA@R=Gnde

@A= I fluxuri de numerar din exploatare-J=# I venituri din exploatare de &ncasat-C=+ I cheltuieli de exploatare de plat/-

A@R= I varia1ia nevoii de fond de rulment de exploatare.A@R= I (Sold final E Sold ini1ial)elementre componente ale A@R=

Cu toate ca #'S 5 recomand/ utilizarea metodei directe, mai ales pentru satisfacereanecesit/1ilor informa1ionale ale investitorilor care pot realiza astfel o mai buna

prognoz/ a fluxuriilor de numerar viitoare, ma%oritatea &ntreprinderilor prefer/folosirea metodei indirecte, datorit/ metodei de calcul mai apropiate de formatulraport/rilor contabile si a caracterului mai !discret" &n situa1iile cnd publicareasitua1iei fluxurilor de trezorerie cerute de aplicarea metodei directe nu ar fi &navanta%ul imaginii entit/1ii &n cauz/.

Conform (etode drecte, fluxurilor de numerar din activitatea curenta reprezinta unindicator important al generarii de numerar pentru alte activitati rambursareaimprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionere a intreprinderii, platadividendelor, investitii fara finantare externa.@luxurile de trezorerie din investitii reflecta masura in care cheltuielile efectuate augenerat resurse ce vor produce venituri in viitor.@luxurile de trezorerie din activitati de finantare, permit estimarea cererii viitoare defluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.

'mbele metode conduc la acelasi rezultat, diferenta constand in faptul ca metodadirecta prezinta ansamblul miscarilor de trezorerie , fiind utila in estimarea viitoarelorfluxuri de numerar, care nu pot fii obtinute prin metoda indirecta.#n Romania sistemul contabil este bazat pe o contabilitate de anga%amente si nu pe unade trezorerie, de aceea in ma%oritatea cazurilor se utilizeaza (etod# ndrect#pentrudeterminarea fluxului net de trezorerie.

+rezentarea informatiilor de trezorerie prin metodandrect#se alcatuieste dupa cumurmeaza

/luur de trezorere #le #ct-t#t de eplo#t#re567 Rezultat brut5 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele$Jenituri din amortizari si provizioane;$ Rezultat din vanzarea imobilizarilor; Cheltuieli privind dobanzile$Jenituri din plasamente;$ Jariatia stocurilor;$ Jariatia debitorilor;$ Jariatia creditorilor

I;$ @lux net de trezorerie privind activitatea de exploatare

16



/luur de trezorere dn #ct-t#t de n-e"tt5#ncasari din vanzarea de imobilizari$+lati pentru achizitia de imobilizari;#ncasari din vanzarea de plasamente

$+lati pentru achizitia de titluri de plasament;Dobanzi, dividende incasate (primite)$Dobanzi dividende platiteI;$@lux net de trezorerie privind activitatea de investitii

/luur de trezorere #le #ct-t#t de +n#nt#re567 Cresteri rambursari de capital (in numerar)567Contractarerambursare de imprumuturi7Dobanzi si dividende platite din activitatea de finantare

I;$ @lux net de trezorerie privind activitatea de finantare

@luxurile nete de numerar generate de activitatea de exploatare sunt indicatorulprinicipal de apreciere a activitatii intreprinderii, daca aceasta a generat suficient fluxde numerar pentru ramburasarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii defunctionare a intreprinderii, pentru a plati dividende si a face noi investitii, doar cusurse interne de finantare.

@luxurile de trezorerie generate de activitatea de investitii arata modul in careintreprinderea isi asigura continuitatea si evolutia.Jaloarea fluxului net de trezorerie

din activitatea de investitii va fii de cele mai multe ori negativa, fiind cauzata deinvestitiile din perioada de gestiune analizata.

@luxurile de trezorerie din activitatea de finantare, arata platile si incasarile catre saude la finantatorii externi ai intreprinderii.Jaloare fluxului net va fii pozitiva in cazulin care intreprinderea atrage surse de finantare din exterior si negativa in cazul incare se fac rambursari.

1.%. E"t(#re# +luurlor de trezorere ! ele(ent de decze l# n-elul(#n#&e(entulu

anagementul are intotdeauna nevoie de informatii cate mai complete si corectepentru a putea lua hotarari cu privire la capitalul unitatii si la cantitatea de numerardisponibila.Gn management slab la acest nivel poate duce la prabusirea uneicompanii.

Cu a%utorul proiectiei fluxului monetar si cu a%utorul analizei ,putem spune camanagerul va fii in orice moment informat atat asupra situatiei prezente a firmei cat siasupra posibilitatiilor viitoare.

#n cadrul activitatii de estimare a fluxului de numerar, trebuie sa se tina cont de catevaaspecte Delimitarea incasarilor si platilor

11



Delimitarea pe activitati generatoare de numerar(investitii,finantare,exploatare)

Corelarea elementelor de flux de numerar cu alte situatii bilant, Contul deprofit si pierderi

=chilibrarea trezoreriei prin activitati de plasare a excedentului sau acoperire adeficitului de numerar.

=stimarea fluxurilor monetare viitoare a%uta la stabilirea unui buget , care sa reflectesumele lichide de bani necesare pe o anumita perioada de timp.#n general lichiditatile sunt determinate de vanzari, insa nu intotdeauna vanzarilereprezinta lichiditati- datorita creditului comercial care este uneori solicitat de clienti.Cu toate acestea este necesar a se cunoaste cand si in ce conditii se va returna acestcredit.=laborarea proiectiei fluxurilor difera de eleboarea bugetului prin faptul ca aceasta serefera numai la tranzactii ce implica numerar, sau echivalente de numerar.+roiectia fluxurilor de numerar poate fii clasificata in functie de perioada de timp la

care se refera proec$# pe ter(en "curt 8p#n# l# #n2 E determina pozitia lichiditatii pe

termen scurt (saptamanal,lunar) si planifica sumele de lichiditati ce pot fifolosite pentru investitii pe termen scurt sau estimeaza capitalul de lucrunecesar-

proec$# pe ter(en lun& ! #nu#l 7 arata necesarul de lichidita1i pentruderularea afacerii in anul urmator, este recomandat sa fie pregatitaconcomitent cu bugetul anual-

proec$# pe ter(en "tr#te&c 879 #n2! ofera informatii impreuna cu planulde afaceri cu privire la necesitatile de capital ale intreprinderii.

n practic/ pot exista cateva situatii in care estimarea fluxurilor de trezorerie sa fie lafel de importanta ca si premiza de a continua activitatea de exploatare, si anume pentru o afacere care se afla la inceput sau pentru o afacere in dezvoltare , care

nu a atins !maturitatea" pentru o afacere dinamica, estimarea fluxurilor de trezorerie face diferenta

intre stangnare si dezvoltare pentru o afacere profitabila este diferenta intre a avea profit si a dispune de

lichiditati E se poate supravietui fara profit dar fara lichiditati, necesare sipentru plata datoriilor care de multe ori pot determina falimentul .

1. DOCU4ENTELE I SISTE4UL CONTA3IL UTILIZAT INEVIDENAOPERAIUNILOR DE TREZORERIE

1..1 Docu(entele utlz#te n c#drul oper#tunlor de trezorere

Bbliga1iile b/ne0ti &ntre societ/1ile comerciale sau &ntre societ/1ile comerciale 0i altepersoane fizice sau %uridice se pot efectua, dup/ caz, &n numerar 0i f/r/ numerar.+lata&ncasarea &n numerar se face imediat, f/r/ intermediere, prin mi0carea direct/ asumelor b/ne0ti. Documentele de &ncas/ri $ pl/1i &n numerar care sunt folosite pentru&nregistrarea opera1iilor de cas/ suntC:t#nt#;

1'



Chitanta se elibereaza de catre contribuabilii care desfasoara urmatoarelecategorii de activitati

organizare de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.)- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale

printr$un intermediar (contract de comision, contract de agent,

consignatie sau mandat comercial)- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica

folosita, si altele asemenea- transport de bunuri si de persoane- alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile

din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala#n functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate,@unctii pe care le indeplineste chitanta document %ustificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie- document %ustificativ de inregistrare in Registrul$%urnal de incasari si plati si in

contabilitate.



restituirea sumelor primite ca avansuri pentru cheltuieli de deplasare pentrucare nu s$au prezentat documente %ustificative.

Bpera1iile de &ncas/ripl/1i f/r/ numerar constau &n lichidarea drepturilor b/ne0ti prinutilizarea unor instrumente 0i mi%loace de plat/, f/r/ mi0care efectiv/ a sumelor

b/ne0ti. Din categoria acestor instrumente de plat/ adoptate de sistemul de pl/1i dinRomnia fac parte cecul , cambia, biletul la ordin 0i ordinul de plat/.=fect comercial, inscris dat in baza unui depozit de bani sau a unui credit deschis, subforma de ordin de plata- cu a%utorul lui, o persoana (tragator) poate sa retraga anumitesume de bani de la o societate bancara numita tras, in folosul sau sau al unei alte

persoane numite beneficiar.

Cecul#nstrumentul de plata folosit este carnetul de cecuri.Cecul se poate emite valabil numai daca in momentul emisiunii sale exista disponibil,o provizie (un depozit de bani sau credit deschis la banca).

Spre deosebire de cambie, cecul serveste mai mult ca instrument de plata si decompensatie, nu de credit.Cecul poate fi emis nominativ, care indica explicit numele beneficiarului si se transmite prin gir

sau andosare- la purtator, care nu cuprinde nici un nume si se transmite prin simpla inaintare.

Clauza Lla ordinL si girul produc aceleasi efecte ca si la cambie.

Cecul este un instrument de plat/ utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilcorespunz/tor &n aceste conturi. Circuitul s/u se deruleaz/ &ntre trei persoane, tr/g/tor$ tras $ beneficiar. #nstrumentul este creat de tr/g/ror care, &n baza disponibiluluiconstituit &n prealabil la o societate bancar/, d/ ordin acesteia, &n calitatea sa de tras,s/ pl/teasc/ la prezentare, o sum/ determinat/ unei ter1e persoane sau &nsu0itr/g/torului, aflat &n pozi1ie de beneficiar.B persoana care nu a mai semnat pe cec poate da avalul (el garanteaza plata unui cec)-cand nu se arata pentru cine garanteaza, se considera ca a fost dat pentru tragator,cecul se plateste la vedere (scadenta la vedere), respectiv la prezentare, intr$un anumitnumar de zile (spre exemplu, in opt zile de la data emiterii, cand este platibil inlocalitatea unde a fost emis, sau in 9 zile cand locul emisiunii este in alta localitate

din tara, sau peste acest numar de zile cand este emis intr$o alta tara).=xista mai multe tipuri de cecuri$ cecul barat,$ cecul de calatorie,$ cecul de decontare,$ cecul de dispozitie,$ cecul documentar,$ cecul fara acoperire,$ cecul in alb,$ cecul prin corespondenta, etc.:ransmiterea cecului se poate realiza prin

14



simpla remitere (traditiune) $ este cazul cecului la purtator care, in momentulemiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea Lla purtatorL-

cesiunea de creanta ordinara $ atunci cand cecul este emis pe numele uneianumite persoane si contine mentiunea Lnu la ordinL- in acest caz numai

persoana nomializata poate sa$l incaseze- girarea.

C#('#Gn efect comercial, un inscris prin care creditorul, numit tragator, da ordin unei alte

persoane, numita tras, sa plateasca o suma determinata la vedere sau la o anumitadata, unei terte persoane,numitebeneficiar. Cambia este simultan un instrument de

plat/ 0i un titlu de credit prin care tr/g/torul, creator de titlu, pl/te0te o datorie fa1/ deo anumit/ persoan/ (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoaretr/g/toruluiB instructiune scrisa adresata unui cumparator (importator), prin care acesta este

solicitat sa plateasca unui vanzator (exportator) o suma de bani inainte de o dataanterior stabilita.'sadar, spre deosebire de biletul la ordin, care este creat la initiativa debitoruluicambia este creata la initiativa creditorului.Cambia este un titlu la ordin transmisibil prin gir (andosare) sau prin cesiune decreanta ordinara (daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea Lnu la ordinL.=ste negociabila pe piata.

Cambia indeplineste, din punct de vedere contabil, trei functii de instrument de incasare- de instrument de credit-

de instrument de plata.

B cambie emisa de tragator (furnizor) este trimisa spre acceptare trasului (clientului).'cceptarea este anga%amentul luat de catre tras, fata de orice posesor legitim de a platicambia la scadenta. :rasul nu este obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, eldevine debitorul (obligatul) cambiei. 'cceptarea este inscrisa intr$o rubrica speciala

pe cambie. ea se exprima prin cuvantul LacceptatL sau oricare alta expresieechivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului, pusa pe fata cambiei,este socotita acceptare. :rasul poate restrange acceptarea la o suma mai mica decataceea prevazuta in cambie.3letul l# ordn=fect comercial, inscris prin care o persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul)isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru biletul de ordinunei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixanumita scadenta si intr$un loc bine determinat.

entiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda un bilet la ordin sunt$ denumirea de bilet la ordin-$ data emisiunii-$ scadenta-$ mentionarea obligatie personale si neconditionate de a plati suma de bani-

$ numele beneficiarului-$ semnatura subscriitorului sau a emitentului-$ locul de plata.

1)



Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarecetragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. :ot spre deosebire decambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativadebitorului.

Bbligatiile rezultand dintr$un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca sicele rezultand dintr$o cambie, insa acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoareceemitentul are aceleasi obligatii ca si cel care accepta o cambie.#n calitate de instrument de plata a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizatmai ales de marile intreprinderi. Deoarece biletul la ordin este uneori transmis cuintarziere in vederea mobilizarii creditelor, beneficiarii lor prefera sa se deconteze cuclientii prin intermediul cambiilor.Marantul este o variant/ a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra m/rfurilor.*a vnzarea m/rfurilor, cump/r/torul achit/ contravaloarea lor dobnde0te Harantul.+osesia legal/ a Harantului echivaleaz/ cu titlul de proprietate asupra m/rfurilorrespective.

3onul de tez#ur;Bbligatie emisa de stat pentru sumele imprumutate pe termen scurt (de la cetateni sau

banci) si pentru care statul plateste dobanda.Denumire generica data titlurilor de stat, adica instrumentelor financiare emise deautoritatea fiscala, pentru finantarea temporara a deficitului bugetar.#n Romania, cele mai utilizate titluri de stat sunt certificatul de trezorerie (cu scadentala trei luni) si certificatul de depozit (cu scadenta mai mare, de regula un an).

Ordnul de pl#t=

=ste o dispozi1ie necondi1ionat/, dat/ de c/tre emitentul acesteia unei societ/1ibancare receptoare de a pune la dispozi1ia unui beneficiar o anumit/ sum/ de bani la oanumit/ dat/. +entru a face plata trebuie s/ existe lichidit/1i suficiente &n contul de la

banc/. Discutat &n raport cu timpul trecut, ordinul de plat/ este asem/n/tor cudispozi1ia de plat/ folosit/ pn/ &n prezent, cu caracteristici adaptate condi1iiloreconomice, financiare 0i legislative actuale.

4#nd#tuleste o &mputernicire scris/ dat/ de un mandant, unei alte persoane numit/mandatar pentru a o reprezenta &n anumite opera1ii sau s/ lucreze &n interesul sau

potrivit indica1iilor date. B form/ folosit/ &n acest sens este mandatul po0tal careserve0te la expedierea de sume de bani.

Acredt-ul;Gn aran%ament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se pune ladispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta, iar bancarespectiva solicita bancii$corespondent sa remita banii acolo unde doreste clientul.+entru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei sale un specimen alsemnaturii clientului.=ste o forma de decontare fara numerar, prin care unitatile asigura cu anticipatie din

propriile disponibilitati sumele necesare efectuarii anumitor plati.'creditivul este utilizat mai ales de catre firmele care intarzie in mod repetat platilecatre furnizori- in asemenea situatii, furnizorii sunt in drept sa pretinda beneficiarilor

de a le rezerva, inainte de efectuarea unor noi livrari de produse, sumelecorespunzatoare platilor.

1,



Deschiderea acreditivului (rezervarea sumei necesare platii) se face de catre banca lacererea platitorului, fiecare acreditiv fiind in favoarea unui furnizor. +latile dinacreditiv se efectueaza de banca pe masura executarii obligatiilor contractuale, si a

prezentarii de catre furnizor a documentelor stabilite prin conditiile de deschidere aacreditivului (factura, dovada de livrare sau de predare a marfurilor, etc).

Ttlurle de pl#"#(ent;:itlurile de plasament reprezinta actiunile proprii rascumparate, actiunileachizitionate, obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si altetitluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui profit intr$un termen scurt.

Din punct de vedere contabil, in structura titurilor de plasament sunt cuprinse actiuni (cotate sau necotate)- obligatiuni (cotate sau necotate)- bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt-

actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de intreprindere- titlurile de creanta negociabile.

Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult4N din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor.

Chiar daca, in bilantul contabil, ele sunt reprezentate de un singur post, contabilitateacurenta trebuie sa faca distinctie intre plasamentele care confera un drept de

proprietate (actiunile) si cele care confera pur si simplu un drept de creanta 7spreexemplu, obligatiunile).

:itlurile de plasament trebuie distinse de efectele comerciale. Desi, ca si efectelecomerciale, ele sunt titluri negociabile, totusi, emisiunea lor se face pe categorii detitluri, care confera titularilor drepturi identice- in plus, ele au, de obicei, o scadentamai lunga.

#ntreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta$ fie utilizarea temporara a unei parti din disponibilit/1ile sale, in vederea conserv/riivalorii trezoreriei-$ fie rentabilizarea plasamentelor sale, prin cresterea veniturilor percepute (dividende,dobanzi) sisau prin realizarea unui plus de valoare, cu ocazia revanzarii.

+lasamentele nu au ca obiect asigurarea unei influente particulare asupra societatiiemitente. =le pot fi tranzitorii sau permenante, pot avea sau nu un caracter speculativ.

*a intrarea in unitate, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, princare se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.

1..% Cont#'lt#te# ope#rtunlor de trezorerre

A2E-#lu#re# n-e"ttlor pe ter(en "curt " # de-zelor

15



') =valuarea investi1iilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are &nvedere cele patru momente sau reguli generale stabilite &n acest sens, respectiv laitrarea &n patrimoniu- cu ocazia inventarierii- cu prile%ul &ntocmirii bilan1ului contabil-la ie0irea din patrimoniu. *a intrare &n patrimoniu conform B@+ nr.59>>449, evaluarea titlurilor de

plasament provenite prin achizi1ionarea cu titlu oneros se realizeaz/ la costulde achizi1ie, prin care se &n1elege pre1ul de cump/rare sau valoarea stabilit/ &n

baza unui contract de achizi1ie.Spre deosebire de alte categorii de elementepatrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cump/rare a titlurilor &n cauz/,cum sunt comisioanele 0i alte cheltuieli aferente, nu se includ &n costul deachizi1ie, ci se &nregistreaz/, direct &n cheltuielile de exploatare ale exerci1iului.

=valuarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizeaz/ lavaloarea actual/, estimat/ &n func1ie de pre1ul pie1iei 0i de utilitatea lor pentruunitatea patrimonial/. Cu ocazia inventarierii anuale, evaluarea acestora lainchiderea exerci1iului se face la valoarea de inventar stabilit/ pe baza valoriiactuale. Conform B@+ nr.59>>449 pct.97, valorile mobiliare pe termenscurt admise la tranzac1ionare pe o pia1/ reglementat/ se evalueaz/ la valoareade cota1ie din ultima zi de tranzac1ionare , iar cele netranzac1ionate la valoarea

posibil/ de vnzare. Jaloarea de utilitate este o valoare probabil/ de negociatcare are &n vedere costul mediu al ultimei luni, &n cazul titlurilor cotate, sauvaloarea posibil/ de negociere, pentru titlurile necotate.

=valuarea cu prile%ul &ntocmirii bilan1ului contabil, se efectueaz/ pe categoriide titluri de aceea0i natur/, prin compararea valorii de inventar cu cea deintrare, aplicnd principiul pruden1ei. #n cazul diferen1elor &n minus (cnd

valoarea de inventar este mai mic/), ce se stabilesc &n urma acestei opera1ii seconstituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.

=valuarea titlurilor de plasament la ie0irea din patrimoniu se face la valoarealor de intrare sau valoarea contabil/. Se are &n vedere 0i pre1ul de vnzare(cesiune) care este &nscris &n actul de vnzare $ cump/rare 0i care nu esteinfluen1at, &n sensul diminu/rii, de cheltuielile de vnzare, care se includ &ncheltuielile de exploatare ale exerci1iului. n situa1ia &n care vnzarea seefectueaz/ numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesars/ se fac/ evaluarea &n func1ie de pre1ul mediu ponderat de cump/rare,respectiv de intrare, sau prin folosirea metodelor FIFO,LIFO,CMP, dup/

caz.

'>) =valuarea disponibilit/1ilor 0i a opera1iilor &n devize, implic/ urm/toareleaspecte crean1ele 0i datoriile unit/1ii patrimoniale, inclusiv cele &n devize, se&nregistreaz/ &n contabilitate la valoarea nominal/- opera1iile comerciale de decontare&n devize, precum 0i cele de &ncas/ri 0i pl/1i &n devize necesit/ evaluarea la cursul deschimb &n vigoare din ziua cnd se face opera1iunea- diferen1ele de curs valutar, &ntredata &nregistr/ni crean1elor 0i datoriilor &n devize 0i data &ncas/rii, respectiv a pl/1iilor, infuen1eaz/ veniturile sau cheltuielile financiare, dup/ cum sunt favorabile saunefavorabile- la &nchiderea exerci1iului, crean1ele 0i datoriile &n devize se evalueaz/ lacursul &n vigoare din ultima zi a anului, iar diferen1ele de curs valutar, fa1/ de data&nregistr/rii &n contabilitate, se reflect/ potrivit tratamentului de baz/ &n conturile decheltuieli 0i venituri. la &nchiderea exerci1iului financiar, disponibilit/1ile &n devize se

1;



evalueaz/ la cursul de schimb &n vigoare la acea dat/, iar diferen1ele de curs rezultatesunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, dup/ caz.

32Cont#'lt#te# n-e"t$lor pe ter(en "curt , # #*u"t#rlor pentru perdere# de-#lo#re # #ce"tor#

Contabilitatea investi1iilor financiare pe termen scurt se realizeaz/ cu a%utorulconturilor din grupa 9>" In-e"t$ +n#nc#re pe ter(en "curt?.1" 'c1iuni de1inute la entit/1i afiliate "9>9" Bbliga1iuni emise 0i r/scump/rate"9>??Bbliga1iuni "9>@" 'lte investi1ii pe termen scurt si crean1e asimilate "9>@1" 'lte titluri de plasament "9>@@" Dobnzi la obliga1iuni si titluri de plasament "9>" J/rs/minte de efectuat pentru investi1ii pe termen scurt "

9>1?J/rs/minte de efectuat pentru ac1iunile de1inute la entit/1ile afiliate "9>%" J/rs/minte de efectuat pentru alte investi1ii pe termen scurt "

=xemple de inregistr/ri contabileCazul E 'chizi1ie actiuni de la o parte afiliata'chizi1ie ac1iuni9>1 B 9>1 Actun detnute l# entt#t #+l#te

?Jarsaminte de efectuatpentru actiunile detinute laentitatile affiliate "

'chitare actiuni9>1 B 91%1V#r"#(nte de e+ectu#tpentru #ctunle detnutel# entt#tle #++l#te

?Conturi la bOnci &n lei"

Janzare actiuni (cu castig)911 B FC#"# n le 9>1

" 'ctiuni detinute la

entitati afiliate "G?H%?C0tiguri din investi1ii petermen scurt cedate"

Janzare actiuni ( cu pierdere) B 9>1??H% " 'ctiuni detinute la

entitati afiliate "Perder dn n-e"t$le

pe ter(en "curt ced#te911

10



FC#"# n le

Cazul > E #mprumut din emisiune de obligatiuni

Subscriere imprumutH?1 B 1?1FDe'tor d-er" ?mprumuturi din emisiuni

de obliga1iuni"

Janzare obligatiuni emise911 B H?1FC#"# n le !Debitori diversi"

Rascumparare obligatiuni9>9 B 911 O'ltun e("e "

r#"cu(p#r#te!Casa in lei"

'nulare obligatiuni rascumparate1?1 B 9>9%" Jarsaminte de efectuat

pentru alte investitii petermen scurt "

#nregistrarea dobanzii cuvenite9>@@ B G?% Do'nz l# o'l$un, ttlur de pl#"#(ent

?Jenituri din investi1iifinanciare pe termen scurt"

#ncasare dobanda911 B 9>@@

FC#"# n le " Dobanzi la obligatiuni sititluri de plasament "

'6



Contabilitatea a%ust/rilor pentru pierdere de valoare a investi1iilor pe termen scurt se1ine cu a%utorul conturilor din grupa 9 FA*u"t=r pentru perderle de -#lo#re #conturlor de trezorere, care cuprinde urm/toarele conturi

91 !'%ust/ri pentru pierderea de valoare a ac1iunilor de1inute la entit/1i afiliate"99 !'%ust/ri pentru pierderea de valoarea a obliga1iunilor emise si r/scump/rate"9? !'%ust/ri pentru pierderea de valoare a obliga1iunilor"9@ !'%ust/ri pentru pierderea de valoarea a altor investi1ii pe termen scurt si crean1easimilate"Conturile din aceast/ grup/ sunt conturi de pasiv.

=xemplu de &nregistrare contabil/

Cazul $ nregistrarea pierderii de valoarea a ac1iunilor de1inute la o entitate afiliat/?@? B 91FC:eltuel +n#nc#repr-nd #(ortz=rle "#*u"t=rle pentru perderde -#lo#re

!'%ust/ri pentru pierdereade valoare a ac1iunilorde1inute la entit/1i afiliate"

Cazul > $ nregistrarea anul/rii a%ust/rii anterior inregistrate91 B G@?FA*u"t=r pentru

perdere# de -#lo#re ##c$unlor de$nute l#entt=$ #+l#te

!Jenituri financiare din

a%ust/ri pentru pierderi devaloare"

Cont#'lt#te# #c$unlor de$nute l# entt#$ #+l#te 7 ct. 9>1

'c1iunile de1inute la entit/1i afiliate , cump/rate in vederea ob1inerii de veniturifinanciare pe termen scurt se eviden1iaz/ &n contabilitate prin intermediul acestui cont.

=xemple de &nregistr/ri contabile

Se va &nregistra achizi1ionarea unor ac1iuni emise de o societate de la o societateafiliata, plata efectundu$se ulterior. Jom exemplifica vnz/ri de ac1iuni, cu&nregistrarea c0tigului respectiv pierderii rezultate.

'chizi1ionare ac1iuni

9>1 B Actun detnute l# entt#t #+l#te

942

?Jarsaminte de efectuatpentru actiunile detinute laentitatile afiliate "

'1



+lata ulterioar/ ac1iuni

9>1 B 91%1V#r"#(nte de e+ectu#tpentru #ctunle detnutel# entt#tle #+l#te

?Conturi la bOnci &n lei"

Jnzare ac1iuni (cu castig)

911 B FC#"# n le 9>1

" 'ctiuni detinute la

entitati afiliate "G?H%?C0tiguri din investi1ii petermen scurt cedate"

Janzare actiuni ( cu pierdere) B 9>1??H% " 'ctiuni detinute la

entitati afiliate "Perder dn n-e"t$lepe ter(en "curt ced#te

911FC#"# n le

Cont#'lt#te# o'l$unlor e("e " r="cu(p=r#te ! ct. 9>9

=viden1iaz/ obliga1iunile proprii emise 0i r/scump/rate la scaden1a sau inainte descaden1/.#n urma r/scump/rarii &nainte de scaden1/ 0i anularii &mprumuturilor din obliga1iuni

pot rezulta Jenituri cand valoarea de rambursare este mai mare dect costul de achizi1ie,

&nregistrate in contul 537 sau in contul 53P>. Cheltuieli cand valoarea de rambursare este mai mica decat costul de achizi1ie,

inregistrate in contul 337 sau contul 33P>.R/scumpararea la scadenta se face la valoarea de rambursare, anularea imprumutuluidin obligatiuni neavand efecte asupra rezultatelor.

=xemple de &nregistr/ri contabile

Jom considera o societate comerciala care r/scump/r/ la termen obliga1iuni, la

valoarea de rambursare cu plata concomitenta a dobnzii prin casierie.

''



Jom considera si cazurile in care se r/scump/r/ &nainte de termen o parte dinobliga1iuni la un cost mai mic dect valoarea de rambursare respectiv in care ser/scump/r/ obliga1iuni la cost mai mare dect valoarea de rambursare.

Rascumparare obligatiuni (cu plata dobanzii)

B 9119>9 !Casa in lei" O'ltun e("e "

r#"cu(p#r#te1?@1Do'nz #+erente

)(pru(uturlor dne("un de o'l$un

'nulare imprumut

1?1 B 9>9



Cont#'lt#te# o'ltunlor ! ct.9>?

'cest cont 1ine eviden1a obligatiunilor emise de catre alte societati, cumparate cuscopul de a obtine un castig intr$un interval relativ scurt de timp.Bdata cu vanzarea acestor obl0igatiuni se pot inregistra venituri la 53P> sau cheltuieli

la 33P>, in functie de diferenta pozitiva sau negativa intrecostul de achizitie si pretulde vanzare.

Daca se de1in pe o perioad/ scurt/ obliga1iunile pot aduce venituri din dobanzi care sevor inregistra in contul 53> !Jenituri din investitii financiare pe termen scurt",conform cu #'S 7"Jeniturile activitatilor curente".

=xemple de inregistrari contabile

Jom exemplifica doar operatia de achizitie si inregistrare dobanda - inregistrarileprivind trecerea pe venit sau pe cheltuiala a diferentei dintre costul de achizitie sipretul de vanzare inregidtrndu$se similar ca la rambursarea obligatiunilor.

'chizi1ie obligatiuni

9>? B O'ltun 911

!Casa in lei"9>%" Jarsaminte de efectuat

pentru alte investitii pe

termen scurt "

#nregistrarea dobanzii cuvenite

9>@@ B G?% Do'nz l# o'l$un, ttlur de pl#"#(ent

?Jenituri din investi1iifinanciare pe termen scurt"

Cont#'lt#te# #ltor n-e"tt " # cre#ntelor #"(l#te ! ct. 9>@

Contabilitatea actiunilor emise de alte societati cotatenecotate la bursa cu intentia

obtinerii de castig in urma revanzarii si a titlutilor de creante se tine cu a%utorulcontului 9>@.=xemple de titluri de creante bonuri de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit, etc.Se vor avea in vedere prevederile IAS 1@ !Jeniturile activitatilor curente", pentruinregistrarea veniturilor asociate detinerii de titluri de valoare sau a veniturilorcheltuielileocazionate de o eventuala cesiune.

C2Cont#'lt#te# ttlurlor de pl#"#(ent

=viden1a valorilor mobiliare de plasament se realizeaz/ prin conturile din grupa 94

?#nvesti1ii financiare pe termen scurt". :oate conturile, cu excep1ia lui 942?J/rs/minte de efectuat pentru investi1ii financiare pe termen scurt" au func1ie

'4



contabil/ de activ. Se debiteaz/ cu titlurile de valoare ac1iuni, obliga1iuni 0i alteop1iuni $ cump/rate sau r/scump/rate din propriile emisiuni, se crediteaz/ cu valoareacontabil/ a titlurilor vndute sau anulate, dup/ caz. 'u sold final debitor carereprezint/ valorile mobiliare de plasament aflate &n portofoliul &ntreprinderii. Jaloareacontabil/ de &nregistrare a titlurilor &n cadrul conturilor este egal/ cu pre1ul de

cump/rare sau cu valoarea stabilit/ potrivit contractelor de achizi1ie. Cheltuielilenecesare de cump/rare a titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor,onorariile, spezele bancare 0i alte cheltuieli asimilate, se &nregistreaz/ direct &ncheltuielile de exploatare ale exerci1iului. Din cedarea acestor ac1iuni pot rezulta Jenituri, atunci cnd pre1ul pre1ul de vnzare este mai mare dect costul de

achizi1ie, diferen1a reprezentnd un c0tig , eviden1iat prin contul 53P>. Cheltuieli, atunci cand pre1ul de vnzare este mai mic dect pre1ul de achizi1ie,

diferen1a reprezentnd o pierdere , eviden1iata in contabilitate prin contul33P>.

Din de1inerea ac1iunilor, pe perioada respectiv/ vor rezulta dividende care seeviden1iaza in contabilitate prin contul 53> !?Jenituri din investi1ii financiare petermen scurt".

D2 Cont#'lt#te# decont#rlor e+ectu#te prn conturle l# '#nc

+rin intermediul conturilor de la b/nci sunt delimitate 0i &nregistrate valorile de&ncasat, cum sunt cecurile 0i efectele comerciale depuse la banc/, disponibilit/1ile &nlei 0i &n devize, creditele bancare pe termen scurt, precum 0i dobnzile aferentedisponibilit/1ilor 0i creditelor bancare. :oate conturile de la b/nci care concentreaz/disponibilit/1ile b/ne0ti au func1ie contabil/ de activ. Se debiteaz/, dup/ caz, cuvalorile de &ncasat sau cu &ncas/rile de lichidit/1i, se crediteaz/ cu diminuarea

valorilor de &ncasat pe m/sura lichid/rii lor 0i cu pl/1ile de lichidit/1i. 'u sold finaldebitor care reprezint/ valorile de &ncasat sau disponibilit/1ile b/ne0ti existente &nconturile de la b/nci, dup/ caz. @unc1ia contabil/ a contului 9> ?Conturi curente la

b/nci", prin cele dou/ sintetice de gradul ##, 9> ?Conturi la b/nci &n lei ? 0i 9>P?Conturi la b/nci &n devize", trebuie nuan1at/ &n sensul c/ prin intermediul s/u sunteviden1iate 0i creditele de trezorerie acordate de banc/. n toate cazurile cnd soldulcontului este creditor, el reprezint/ creditele de trezorerie primite de &ntreprindere,

pentru acoperirea decala%ului &ntre totalul stocurilor 0i cheltuielilor, pe de o parte, 0itotalul resurselor 0i &ncas/rilor, pe de alt/ parte. =viden1a analitic/ a conturilor de la

b/nci se dezvolt/ pe fiecare banc/ &n parte. +articularit/1i prezint/ 0i conturile dedobnzi 97 ?Dobnzi" cu cele dou/ sintetice de gradul ##, 973 ?Dobnzi de pl/tit" 0i

975 ?Dobnzi de primit". +rimul se crediteaz/ cu dobnzile de pl/tit aferentesoldului creditor al contului 9> ?Conturi curente la b/nci". Dobnzile de &ncasat,aferente disponibilit/1ilor aflate &n conturile de la b/nci, se &nregistreaz/ &n contul975 ?Dobnzi de primit". Dobnzile de pl/tit aferente creditelor bancare primite princontul 92 ?Credite bancare pe termen scurt" se &nregistreaz/ prin sinteticul de gradul##, 927 ?Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt". Contabilitateaopera1iilor de &ncas/ri 0i pl/1i, efectuate prin conturile curente de la b/nci, serealizeaz/ prin urm/toarele tipuri de &nregistr/ri a) depunerea la banc/, pe baz/ de

borderou, a valorilor de &ncasat (cecul, cambia 0i biletul la ordin)Contabilitatea decontarilor realizate de societate cu a%utorul conturilor bancarecurpinde

Bperatiuni cu valori de incasat Bperatiuni efectuate prin conturile curente la banci

')



Creditele bancare pe termen scurt

Cont#'l#te# -#lorlor de nc#"#tContabiliatatea valorilor de &ncasat se 1ine cu a%utorul contului 9"Jalori de incasat",dezvoltat pe conturi sintetice de gradul ##

911%!Cecuri de incasat"

911!=fecte de incasat"

911H!=fecte remise spre scontare"


Jom exemplifica operatiuni pentru situatia in care o societate primeste doua cecuri dela doi clienti diferiti in contul prestarilor de servicii efectuate , primul se va incasa aldoilea va ramane neplatit.

Remitere spre incasare cecuri( operatii identice pentru ambii clienti)

911% B H11FCecur de nc#"#t !Clienti"

#ncasare cec de la primul client

91% B 911%FContur curente l#

'#nc

!Cecuri de incasat"

#nregistrare cec neplatit

H11 B 911%FClent !Cecuri de incasat"

Bbserva1ie Scontul este o suma de bani sub forma de dobanda la care se va adauga uncomision bancar, si se va acorda pentru plata inainte de scadenta a efectuluicomercial.

Cont#'l#te# oper#tlor e+ectu#te prn conturle curente l# '#nc@unc1ia contabil/ a contului 9> ?Conturi curente la b/nci", se dezvolta prin cele dou/sintetice de gradul ##

91%1?Conturi la b/nci &n lei ?

91%H?Conturi la b/nci &n devize"

=xemple de &registrari contabile

Jom exemplifica doua operatiuni de rutina, si anume plata unui furnizor din contulcurent si inregistrarea platii unui comision bancar.

',



+lata furnizor din contul curent

H>1 B 91%F/urnzor !Conturi curente la banci"

+lata comision

?%G B 91%C:eltuel cu "er-cle'#nc#re ,I #"(l#te

!Conturi curente la banci"

E2Cont#'lt#te# credtelor '#nc#re pe ter(en "curt

Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflect/ ca sold creditor al

conturilor 9> ?Conturi curente la b/nci", &n situa1ia &n care &ncas/rile sunt mai micidect pl/1ile 0i se ramburseaz/ &n cazul &n care &ncas/rile devin mai mari dect pl/1ile.Creditele pentru nevoi temporare se ob1in prin conturi separate de &mprumut, iar&nregistrarea este de forma

91% B 911FContur curente l#'#nc

!Credite bancare petermen scurt"

*a rambursarea creditelor c/tre banca finan1atoare &nregistrarea este de sens invers.

/2 Cont#'lt#te# #credt-elor " #-#n"urlor de trezorere

'creditivele 0i avansurile de trezorerie reprezint/ sumele rezervate la b/nci sau pusela dispozi1ia ter1ilor, &n vederea efectu/rii unor pl/1i datorate de &ntreprindere. Dac/disponibilit/1ile sunt imobilizate sub forma de acreditive se &nregistreaz/ &n debitulcontului 9P?'creditive".+e m/sura efectu/rii pl/1ilor c/tre ter1i sau &ncet/rii valabilit/1ii acreditivului, contulse crediteaz/. Soldul debitor reprezint/ acreditivele existente deschise la b/nci.Sumele &ncredin1ate de &ntreprindere administratorilor sau altor persoane

&mputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor pl/1i &nfavoarea acesteia se &nregistreaz/ la contul 9P> ?'vansuri de trezorerie".

:ipurile de &nregistr/ri proprii contului sunt sumele virate &n cont la b/nci sau acordate &n numerar administratorilor sau

contabililor autoriza1i s/ fac/ pl/1i9H% B 9@1FA-#n"ur de trezorere !Jiramente interne"

concomitent,

9@1 B 91%FVr#(ente nterne !Conturi curente la banci"

'5



pl/1ile efectuate de c/tre administratori sau contabili autoriza1iH91 B 9H%FDecont=r )n c#drul&rupulu

!'vansuri de trezorerie"

J2 Cont#'lt#te# -r#(entelor nterne

Bpera1iile de transferuri de disponibilit/1i b/ne0ti &ntre conturile de la b/nci, precum 0i&ntre conturile de la b/nci 0i casieria &ntreprinderii se &nregistreaz/ prin contul 97?Jiramente interne". n debitul contului se &nregistreaz/ sumele virate dintr$un contde trezorerie &n alt cont de trezorerie- &n creditul contului se &nregistreaz/ sumeleintrate &ntr$un cont de trezorerie dintr$un alt cont de trezorerie. De regul/, contul nu

prezint/ sold. @olosirea contului se explic/ prin aceea c/ &ntre momentul depunerii pebaz/ de borderou la banc/ a ordinului de plat/ 0i documentelor %ustificative privindtransferul efectiv de sume &ntre conturile de trezorerie 0i consemnarea lor &n extrasulde cont poate interveni un anumit interval de timp. n acest interval de timp, opera1iilese &nregistreaz/ prin contul 97 ?Jiramente interne".


*a depunerea din casierie pe baz/ de ?chitan1/ $ v/rs/mnt" a unei sume de bani &ncontul curent de la banc/ se fac &nregistr/rile*a depunerea efectiv/ a sumei de bani

9@1 B 91

FVr#(ente nterne !Casa"

*a consemnarea opera1iei &n extrasul de cont91% B 9@1FContur curente l#'#nc

!Jiramente interne"

Gn al doilea motiv este cel al delimit/rilor acelor opera1ii care fac obiectul&nregistr/rii &n mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie,

precum 0i evitarea contabiliz/rii f/r/ risc a dublei folosiri a viramentelor dedisponibilit/1i dintr$un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.

K2 Cont#'lt#te# oper#$lor de nc="#r " pl=t n nu(er#r

:oate &ncas/rile &n numerar se &nregistreaz/ &n debitul contului 96 ?Casa" 0i &ncreditul conturilor care arat/ sursa &ncas/rilor. +l/1ile se oglindesc &n creditul contului&n coresponden1/ cu debitul conturilor care eviden1iaz/ destina1ia pl/1ilor. Documentulde &nregistrare zilnic/ &n contabilitate a opera1iilor de cas/ este ?Registrul de cas/" lacare se anexeaz/ documentele %ustificative de &ncas/ri 0i pl/1i &n numerar.

:ipurile de &nregistr/ri contabile mai importante sunt opera1ii de &ncas/ri &n numerar

91 B H1FC#"# ! Clien1i 0i conturi

';



asimilate"

opera1ii de pl/1i &n numerarH> B 91F/urnzor , contur#"(l#te

! Casa"

1.H RAPORTAREA ELE4ENTELOR DE TREZORERIE IN SITUATIILE/INANCIARE

Situa1ia fluxurilor de numerar este integrat/ in cadrul situa1iilor financiare, pentrufiecare perioada pentru care sunt prezentate situa1iile financiare. Datorita nevoii

entit/1ilor de a beneficia de numerar pentru a$0i desf/0ura activit/1ile, a$0i pl/tiobliga1iile 0i a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situa1ieifluxurilor de numerar. @iind parte integrant/ a situa1iilor financiare, situa1ia fluxurilorde numerar ofera informa1ii care permit utilizatorilor evaluarea modific/rilor inactivele nete ale entit/1ii, structura sa financiar/, inclusiv informa1ii referitoare lalichiditatea 0i solvabilitatea sa, precum 0i capacitatea entit/1ii de a influen1a valoarea0i momentul apari1iei fluxurilor de numerar.

+entru exemplificarea raportarii elementelor de trezorerie, vom utiliza metodaindirecta, cunoscut fiind faptul ca aceasta este cea mai intalnita in practica, inRomania. +e baza acestei metode, profitul sau pierderea net/ este a%ustat/ cu efectele

tranzac1iilor ce nu au natur/ monetar/, amn/rile sau anga%amentele de pl/1i sau&ncas/ri &n numerar din exploatare trecute sau viitoare, 0i elementele de venituri 0icheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investi1ii sau finan1/ri.

1.H.1 R#port#re# ele(entelor de trezorere n 'l#n$

Drepturile de creanta sau drepturi asupra tertilor reprezinta forma de manifestare aanga%amentelor convenite cu partenerii de afaceri (clientii), ale caror termene de plata,functie de natura prestatiilor, sunt ulterioare efectuarii acestora, precum si debitorii

intreprinderii in calitatea lor de beneficiari ai unor imprumuturi, a caror rambursareeste ulterioara si care antreneaza inevitabil un cost suplimentar ce imbraca formadobnzii aferenta creditului contractat.'nga%amentele patrimoniale sunt reflectate in pasivul bilantului si imbraca formaobligatiilor sau datoriilor (financiare, comerciale, fiscale, sociale) pe careintreprinderea trebuie sa le ordoneze la o anumita data. Datoriile exprima valoarearesurselor straine folosite de intreprindere pe o perioada mai mare sau mai mica detimp rezultate din relatiile acesteia cu furnizorii, bancile, statul, asociatii, propriul

personal.'bordarea functionala -aceasta modalitate de abordare are in vedere finalitatea

bilantului de a raspunde exigentelor unei analize dinamice, deoarece se bazeaza pe

ipoteza continuitatii activitatii. 'ceasta permite investigarea activitatii pe cicluri deoperatiuni, lund in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii. odelul

'0



de bilant promovat de sistemul contabil romnesc, dupa ianuarie 22P, prevedestructurarea elementelor de activ dupa destinatia lor, iar a celor de pasiv dupa originealor. 'bordarea de tip functional presupune tratarea bilantului contabil prezentat deintreprindere, prin regruparea functiilor acesteia. =lementele de activ si de pasiv ale

bilantului functional trebuie reclasificate dupa criteriul duratei (cu durata peste un an

si, respectiv, cu durata sub un an), fapt ce permite trecerea de la bilantul functional lacel financiar. Sub aspect financiar, orice bilant se descompune in trei mari masefondul de rulment (@R), necesarul de fond de rulment (A@R) si trezoreria neta (:A).Relatia care dega%a informatia privind echilibrul financiar al intreprinderii esteurmatoarea:A I @R -A@R

1.H.% R#port#re# ele(entelor de trezorere n T#'loul +luurlor de nu(er#r

Se poate afirma c/ menirea de baz/ a tabloului fluxurilor de trezorerie este s/furnizeze informa1ii relevante privind &ncas/rile 0i pl/1ile unei &ntreprinderi, &n cursulunui exerci1iu, pentru a a%uta utilizatorii de situa1ii financiare, &n special investitorii, &nevaluarea solvabilit/1ii acesteia.Gn tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situa1iilor financiare s/evalueze capacitatea &ntreprinderii de a dega%a lichidit/1i, s/ determine necesit/1ile delichidit/1i, s/ prevad/ scaden1ele 0i riscul &ncas/rilor viitoare 0i s/ compare rezultatele&ntreprinderii, prin eliminarea efectelor utiliz/rii diferitelor metode contabile pentruacelea0i opera1ii 0i evenimente.

A2 R#port#re# +luurlor de nu(er#r dn #ct-t#te# de eplo#t#re

@olosirea (etode ndrecteimplic/ a%ustarea profitului net sau a pierderii nete cuefectele

odific/rilor survenite pe parcursul perioadei &n stocuri,crean1e 0i datoriile dinexploatare.

=lementelor nemonetare, cum ar fi amortizarea, provizioanele, impoziteleamnate, pierderile 0i c0tigurile &n valut/ nerealizate, profiturile nerepartizateale entit/1ilor asociate 0i interesele minoritare.

Celorlalte elemente pentru care efectele &n numerar sunt fluxurile de numerardin investi1ii 0i finan1are.

32 R#port#re# +luurlor de nu(er#r dn #ct-t#tle de n-e"tt " +n#nt#re

/luurle de nu(er#r dn #ct-t=$le de n-e"t$ , de +n#n$#re trebuie prezentate&n cadrul claselor ma%ore de pl/1i 0i &ncas/ri brute &n numerar ap/rute, cu excep1iaanumitor fluxuri care sunt prezentate pe o baz/ net/.

Ee(plele nclud

36



+l/1ile 0i &ncas/rile &n numerar efectuate &n numele clien1ilor, deoarecefluxurile nu reflect/ activitatea entit/1ii, respectiv

'cceptarea 0i rambursarea depozitelor la vedere ale unei b/nci @ondurile de1inute pentru clien1i de c/tre o societate de investi1ii Chiriile &ncasate &n numele proprietarilor de propriet/1i imobiliare 0i pl/tite

acestora +l/1ile 0i &ncas/rile &n numerar pentru elementele pentru care rula%ul este rapid,

sumele sunt mari, iar termenul de scaden1/ este scurt, adic/ avansurile f/cutepentru 0i rambursarea

Jalorilor principalului aferent clien1ilor care folosesc c/r1i de credit 'chizi1iei 0i ced/rii de investi1ii 'ltor &mprumuturi pe termen scurt, care au scaden1/ de trei luni sau mai pu1in @luxurile provenite din activitatea institu1iilor financiare &ncas/rile 0i pl/1ile de numerar pentru acceptarea 0i rambursarea depozitelor cu

o dat/ fix/ de scaden1/

plasarea depozitelor la 0i retragerea acestora de la alte institu1ii financiare avansurile &n numerar 0i &mprumuturile f/cute clien1ilor, precum 0i

rambursarea acestor avansuri 0i &mprumuturi

Jom exemplifica situatia finanicara a unei &ntreprinderi prin Qilan1ul consolidat 0iContul de profit si pierderi la finele anului >447- pe baza carora vom calcula fluxurilede trezorerie din activitatea de investitii.

Tabelul 1:Bilantul consolidat la sfarsitul perioadei 2008

31



(Sursa: Elaborat de autor ,2009)

Tabelul 2:Contul de pro+t , perdere con"old#t pentru pero#d# )nc:e#t= n%>>@

Vnz=r 643.944Co"tul -nz=rlor (>34.444)

Pro+t 'rut P3.944

A(ortz#re P.944

C:eltuel #d(n"tr#t-e , de de"+#cere (2.44)

C:eltuel cu do'nz (P.444)

Vent dn n-e"t$ +n#nc#re 9.444

Perder dn d+eren$e de cur" -#lut#r (P44)

Pro+t net )n#nte# (pozt=r , ele(ente 66.944

%>>@ %>>G

ACTIVE

Aumerar 0i echivalente de numerar P.44 .344

Crean1e 2.444 >.444

Stocuri 4.444 2.944

#nvesti1ii de portofoliu >9.444 >9.444

#mobiliz/ri corporale la cost 65.644 2.44

'mortizarea cumulat/ (P.944) (4.344)

#mobiliz/ri corporale la valoare net/ >>.744 7.944

TOTAL ACTIVE @>>> ??.?>>

DATORII@urnizori >944 7244

Dobnzi de pl/tit >644 444

#mpozit pe profit de pl/tit P444 4444

Datorii pe termen lung >6444 4P44

TOTAL DATORII 1@>> H>>>

CAPITALURI PROPRII

Capital social 9.444 >944

Rezultat reportat 6P44 6744

TOTAL CAPITALURI PROPRII H1>> %?>>

TOTAL DATORII I CAPITALURI PROPRII @>>> ??.?>>

3'



etr#ordn#re

Ele(ente etr#ordn#re ! )nc#"=r dn#"&ur#re# )(potr-# cutre(urelor

.744

Pro+t net dup= ele(entele etr#ordn#re 69.644

I(pozt pe pro+t (6.444)

Pro+t net 6>.644

(Sursa:, Elaborat de autor ,2009)

Tabelul 3; Stu#$# +luurlor de nu(er#r prn (etod# ndrect=

/luur de nu(er#r dn #ct-t=$ de eplo#t#re

Pro+t net )n#nte de (pozt#re , ele(ente etr#ordn#re 9>>

A*u"t=r pentru;

'mortizare P944

+ierderi din diferen1e de curs P44

Jenituri din investi1ii (9444)

Cheltuieli cu dobnzi P444

+rofit din exploatare &nainte de modific/rile capitalului circulant 65P44

Cre0teri ale crean1elor comerciale 0i de alt/ natur/ (9444)

Sc/derea stocurilor 4944

Sc/derea datoriilor c/tre furnizori (5P44)

Aumerar generat din exploatare >9944

Dobnzi pl/tite (>544)

#mpozit pe profit pl/tit (2444)

/luur de nu(er#r )n#nte# ele(entelor etr#ordn#re 1@>>

ncas/ri din asigurarea &mpotriva cutremurelor 744

Nu(er#r net dn #ct-t=$ de eplo#t#re 19?>>/luur de nu(er#r dn #ct-t=$ de n-e"t$e

'chizi1ia filialei , f/r/ numerarul dobndit (nota ') (9944)

'chizi1ia de imobiliz/ri corporale ( nota Q) (6944)

ncas/ri din vnzarea de echipament >44

Dobnzi &ncasate >444

Dividende &ncasate >444Nu(er#rul net +olo"t )n #ct-t=$ de n-e"t$e 8H@>>2

33



/luurle de nu(er#r dn #ct-t=$ de +n#n$#re

Jenituri din emisiunea de capital social >944

ncas/ri din &mprumuturi pe termen lung >944

+lata datoriilor aferente leasing$ului financiar (244)

Dividende pl/tite (>444)

Nu(er#rul net +olo"t )n #ct-t=$ de +n#n$#re 8G>>2

Cre,tere# net= de nu(er#r , ec:-#lente de nu(er#r %>>

Nu(er#r , ec:-#lente de nu(er#r l# )nceputul pero#de 8not#

C2

1%>>

Nu(er#r , ec:-#lente de nu(er#r l# +nele pero#de 8not# C2 H1>>

(Sursa: Elaborat de autor ,2009)

1.H. R#port#re# #ltor ele(ente de trezorere

Fluxurile de numerar n valutse &nregistreaz/ &n moneda de raportare prinaplicarea cursului de schimb de la data fluxului de numerar asupra valorii &n

valut/. +rofitul 0i pierderile nerealizate care provin din varia1ia cursurilor deschimb valutar nu sunt fluxuri de numerar, totu0i efectul varia1iei este raportatpentru a reconcilia numerarul 0i echivalentele de numerar la &nceputul 0i lasfr0itul perioadei.

@luxurile de numerar din dobnzi i dividende &ncasate sau pl/tite pot ficlasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece sunt incluse &n determinarea

profitului net sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si drept fluxuri dinfinan1are si, respectiv, fin investi1ie, deoarece ele reprezint/ costuri aleatragerii surselor de finan1are sau a eficien1ei investi1iilor. Dividendele pl/tite

pot fi clasificate drept fluxuri din finan1are, deoarece reprezint/ costuri aleatragerii resurselor de finan1are, dar pot fi clasificate 0i drept o component/ a

fluxurilor din exploatare pentru a a%uta utilizatorii s/ determine capacitateaunei entit/1i de a pl/ti dividende din fluxurile de numerar de exploatare. Impozitul pe profiteste prezentat separat 0i clasificat drept flux de numerar

din activit/1ile de exploatare, cu excep1ia situa1iei &n care poate fi alocat &nmod specific activit/1ilor de finan1are si investi1ie. #n timp ce cheltuielile cuimpozitul pot fi alocate f/r/ echivoc activit/1ilor de investi1ie 0i finan1are,fluxurile de numerar aferente acestor impozite sunt greu de alocat 0i pot ap/rea&ntr$o perioad/ diferit/ de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzac1iei de

baz/. +rin urmare, impozitele pl/tite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri denumerar din activit/1i de exploatare. :otu0i, atunci cnd este posibil/identificarea fluxului de numerar din impozite 0i alocarea lui unei tranzac1ii

individuale care d/ na0tere unor fluxuri de numerar clasificate drept activit/1ide investi1ie sau finan1are, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat &n

34



mod corespunz/tor ca activitate de investi1ie sau finan1are. 'tunci cndfluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase de activit/1i,este prezentat/ valoarea total/ a impozitelor pl/tite.

Investiiile n filiale ntreprinderi asociate i asocieri n participaiune suntprezentate in func1ie de modul &n care au fost incluse &n situa1iile financiare.

'tunci cnd se prezint/ o investi1ie &ntr$o entitate asociat/ sau filial/ pe bazametodei punerii n echialen!" sau a costului, investitorul limiteaz/informa1iile raportate &n situa1ia fluxurilor de numerar la acele fluxuri denumerar generate &ntre el 0i entitatea &n care s$a investit, de exemplu, ladividende 0i avansuri. B entitate care prezint/ interesul s/u &ntr$o entitatecontrolat/ &n comun folosind consolidarea propor!ional", va include &nsitua1ia consolidat/ a fluxurilor de numerar ponderea aferent/ ei din fluxurilede numerar ale entit/1ii controlate &n comun, iar daca folose0te metoda puneriin echialen!"va include &n situa1ia fluxurilor de numerar fluxurile de numerargenerate de investi1ia sa &n entitatea controlat/ &n comun, precum 0irepartiz/rile 0i alte v/rs/minte sau &ncas/ri ap/rute &ntre aceasta 0i entitateacontrolat/ &n comun.

@luxurile de numerar ce provin dinac!iziionarea i cedarea filialelor i aaltor uniti de afaceri sunt prezentate separat, drept activit/1i de investi1ie.=ntit/1ile trebuie s/ prezinte, cumulativ, &n cursul perioadei fiecare dintreurm/toarele aspecte, att &n ceea ce prive0te achizi1iile, ct 0i &nstr/in/rilefilialelor sau ale altor unit/1i de afaceri

(a) contrapresta1ia total/ aferent/ achizi1iei sau ced/rii-(b) ponderea din contrapresta1ia aferent/ achizi1iei sau ced/rii, primit/ sub

forma numerarului 0i a echivalentelor de numerar-(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau

unitatea achizi1ionat/ sau cedat/- 0i(d) valoarea, rezumat/ pe fiecare categorie principal/, a activelor 0idatoriilor din filiala sau unitatea de afaceri care a fost achizi1ionat/ sau cedat/,altele dect numerarul 0i echivalentele de numerar.

"ranzaciile de natur investiional i de finanare care nu necesitntrebuinarea numerarului sau a ec!ivalentelor de numerartrebuie exclusedin situa1ia fluxului de numerar, fiind prezentate &n alt/ parte a situa1iilorfinanciare astfel &nct s/ furnizeze toate informa1iile relevante cu privire laaceste activit/1i de investi1ie 0i finan1are. 'cest tip de tranzac1ii se refer/ la

achizi1ia de active fie prin asumarea direct/ a obliga1iiloraferente, fie prin intermediul unui leasing financiar-

achizi1ionarea unei &ntreprinderi prin intermediul emiterii deac1iuni-

convertirea datoriilor &n capital.

1.9 JESTIUNEA TREZORERIEI



informa1iile istorice sunt insuficiente, iar previziunea reprezint/ modalitatea prin careorganiza1iile &0i asigur/ supravie1uirea.+entru dep/0irea acestei situa1ii, teoria 0i practica de specialitate, au conceput maimulteinstrumente de previziune a trezoreriei bugetul de trezorerie, situa1ia zilnic/ a

trezoreriei, planul de finan1are.Qugetul de trezorerie este instrumentul pe baz/ c/ruia, managerii pot lua deciziilecorespunz/toare pentru a preveni eventualele dezechilibre ce pot afecta lichiditatea sisolvabilitatea organiza1iei 0i &n acela0i timp, s/ prevad/ mi%loacele de finan1are, &ncondi1iile existen1ei unei nevoide finan1are. Bbiectivul acestuia este de a asigura echilibrul dintre &ncas/rile 0i pl/1ileunei organiza1ii, &nct capacitatea de plat/ s/ fie &n permanen1/ asigurat/. =0uareaacestui obiectiv genereaz/ modific/ri &n ansamblul bugetelor (vnz/ri, produc1ie,aprovizionare, investi1ii, cheltuieli generale), deoarece bugetul de trezorerie cuprindeinforma1ii din mai multe bugete 0i reune0te toate intr/rile de &ncas/ri 0i pl/1i.De fapt, bugetul de trezorerie previzioneaz/ performan1a financiar/ a organiza1iei prin

prisma capacit/1ii ei de a genera lichidit/1i. +unctul de plecare &n elaborarea bugetuluide trezorerie &l reprezint/ stabilirea &ncas/rilor previzionate 0i a pl/1ilor previzionate.#nforma1iile referitoare la &ncas/rile previzionate provin din bugetul vnz/rilor,

bugetul de trezorerie al perioadelor anterioare, contul de rezultate previzionat,eviden1ele 0i evolu1iile &ncas/rilor.Situa1ia zilnic/ a trezoreriei cuprinde &ncas/ri 0i pl/1i, clasificate dup/ naturainstrumentelor de plat/ utilizate, iar sursele de informa1ii sunt att de natur/ contabil/ct 0i extracontabil/.'0a cum men1ionam anterior, nici soldul negativ sau cel pozitiv al trezoreriei nu este

preferat pentru organiza1ie, ci trezoreria zero, o solu1ie ideal/, dar dificil de realizat &n

practic/. n practica de specialitate &ns/, s$a demonstrat c/ o trezorerie u0or negativ/genereaz/ pentru &ntreprindere un cost financiar minimal- &n aceast/ situa1ie , untrezorier prudent trebuie s/ analizeze rata dobnzii, suma descoperit/, durata, urmndapoi s/ ia decizia de a men1ine situa1ia descoperit/ sau de c/uta surse de acoperire aei.+entru &am

78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei La S C Lasting System S R L Final Cuprins...

Documents

Transcript of 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei La S C Lasting System S R L Final Cuprins...