78607028-Formule-clasa-5-8
-
Upload
gidoiumadalina -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
Transcript of 78607028-Formule-clasa-5-8
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
1/11
I. NUMERE NATURALE
Multimea numerelor naturale ={0,1,2,3,4,5,...} si . ={1,2,3,4,5,...}
Operatii cu numere naturale
1. Adunarea. Daca a,b , atunci a+b=c
Proprietatile adunarii omutati!itatea" a+b=b+a, a,b #sociati!itatea" $a+b%+c=a+$b+c%, a,b,c &lementul neutru" a+0=0+a=a, a
2. Scaderea. a'b=c, daca si numai daca a=b+c
3. Inmultirea. Daca a,b atunci a ( b =c Proprietatile inmultirii
omutati!itatea" a ( b = b ( a, a,b #sociati!itatea" $a ( b% ( c = a ( $b ( c%, a,b,c )umarul 1 este element neutru *ata de inmultire" a ( 1 = 1 ( a = a, a Distributi!itatea inmultirii *ata de adunare si scadere" a ( $b c% = a ( b a ( c, a,b,c
Puteri, operatii cu puteriDe*inim" a n = aaa ......a
n factori
1. a 0 =1, a;2. a ma n= a m+ n ,m , n , a;
3. am
a n= a m n ,m , n , a , m n
4. (a m)n= a mn ,m , n , a;5. (ab)m= a mb m ,m , n , a ,b;
. (ab
)m
= am
b m ,m , a , b ;
4. Impartirea. a"b=c, a=b-c
Proprietati ale relatiei de di!i ibilitate in aa pentru orice a / re*le(i!itatea daca ab si ba atunci a=b / antisimetrie orice numar natural este di!i ibil cu 1 scriem a1,a ero este di!i ibil cu orice numar natural scriem 0a , a; daca ab si cb atunci (a c)b ,c daca ab atunci (ac)b ,c;
daca ab si ac , unde b si c sunt prime intre ele, atunci a(bc )
Proprietate
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
2/11
$a,b%- a,b =a-b
Multimea numerelor intre i ={...., 'n, .,'3,'2,'1,0,1,2,3,....,n,....} - = {0}
Numarul divizorilor naturali ai unui numar natural
)= a 1 p1a 2
p2...a n
pn , unde a 1, a 2,. .. , a n sunt numere prime, este dat de *ormula"m = ( p1 + 1)( p2+ 1)...( pn + 1)
Ob ervatie " numarul di!i orilor intre i ai numarului intre " )=, a 1
p1a 2
p2...a n
pn unde a 1, a 2,. .. , a n sunt numere prime, este dat de *ormula"m = 2( p1+ 1 )( p2+ 1 )...( pn+ 1 )
Modulul unui numar intre!
a={ a , dacaa > 00 , dacaa = 0 a , dacaa < 0 sau a={ a , daca a 0 a , dacaa < 0Proprietati
a0,a ab=ab ,a , b a=a ,a aba + ba+b ,a , b Z
ab=ab , a , b
x=a x= a , (a > 0) xa a x a , (a > 0 ) xa x a saux a , (a > 0)
Proprietatile adunarii asociati!itatea" $a+b%+c=a+$b+c% comutati!itatea" a+b=b+a element neutru" a+0=0+a=a
Proprietatile inmultirii asociati!itatea" a-$b-c%=$a-b%-c comutati!itatea" a-b=b-a distributi!itatea inmultirii *ata de adunare si scadere" a(b c)= ab ac element neutru" a-1=1-a=a a-$'1%='a $'a%-$'1%='$'a%=a
"e#initia #ractiei. 6 perec7e de numere naturale a si b, in care b 0 , scrisa sub *orma ab
se
numeste *ractie.
6rice *ractie repre inta un numar, numit numar #ractionar . )umarul care este deasupra liniei de *ractie
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
3/11
se numeste numarator , iar numarul care este sub linia de *ractie se numeste numitor .
Ob ervatie " orice numar natural se poate scrie sub *orma de *ractie la care numaratorul se di!ide cu
numitorul. &("44
= 1 ;3
= 2 ; 1005
= 20
Nota " linia de *ractie semni*ica operatia de impartire a numaratorului la numitor.
Dacaab
8 1 *ractia se numeste supraunitara si a!em a8b
Dacaab
= 1 *ractia se numeste ec7iunitara si a!em a=b
Dacaab
9 1 *ractia se numeste subunitara si a!em a9b
6 *ractie a
b pentru care $a,b%=1 se numeste ireductibila.
Adunarea #ractiilor
Daca *ractiile au acelasi numitor, a!em" ab
+ cb
= (a + c )b
Daca *ractiile nu au acelasi numitor, a!em" ab
+ cd
= (ad + cb)(bd )Propretaile adunarii
comutati!itatea" ab
+ cd
= cd
+ ab
asociati!itatea" ( ab
+ cd
)+ e f
= ab
+ ( cd
+ e f
)
numarul rational 0 este element neutru pentru adunare" ab
+ 0= 0+ ab
= ab
, ab
Scaderea #ractiilorab
cd
= ab
+ ( cd
)
Inmultirea #ractiilorPentru a inmulti doua sau mai multe *ractii inmultim numaratorii intre ei si numitorii intre ei si
scriem" ( ab
)(cd
)= (ac)(bd )
Proprietatile inmultirii
comutati!itatea" ( ab
)(cd
)= (ac)(d b) asociati!itatea" [(a
b)(c
d )](e
f )= a
b[(c
d )(e
f )]
numarul rational 1 este element neutru pentru inmultire" ab1= 1(a
b)= a
b , a
b
inmultirea este distributi!a *ata de adunare si scadere" ab(c
d e
f )=( a
b)(c
d )( a
b)(e
f )
Inver ul unui numar nenul:punem ca in!ersul unui numar a nenum este numarul b, daca si numai daca a-b=1
;n!ersul unui numar a se notea a cu1a
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
4/11
Impartirea #ractiilorab
" cd
=( ab
)(d c
)= (ad )(bc)
Puterea unei #ractii
( ab
)n= a nb n
Intervale de numere reale 0 a = b 2
1. a 2=a , a2. ab= a b , a , b 0
3. ab = a b , a 0, b> 04. a b= a 2b ,a ,b 05. b a
= b aa
, a 0
. c(a b)
= c(a b)
(a 2 b) , b a 2
. m
( a b)= m(
a b)
(a b) , a b
>. max (a , b )={a ,dacaa bb ,dacaa < b , min (a , b )={a , dacaa bb , dacaa > b?. max (a , b )= (a + b+a b)
2, min (a ,b )= (a + ba b)
2
Modulul unui numar real
x={ x , daca x[0,+ ] x , dacaa [ ,0 ]1. x0, x2. x=0 daca si numai daca (=03. x= x x
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
5/11
4. x y= x y , x , y
5. x y= x y
, x , y
. x+ y x+ y , x , y
. xa x[a , a ]cua 0>. xa x[ , a ][a ,+ ] , cu a 0
Media aritmetica a n numere reale a 1, a 2,. .. , a n este"
M a =(a 1+ a 2 + ...+ a n)
n
Media aritmetica ponderata a n numere reale a 1, a 2,. .. , a n cu ponderile p1, p 2,. .. , pn este"
M ap =(a 1 p1+ a 2 p2+ ...+ a n pn)
( p1+ p2+ ... + pn)
Media !eometrica $proportionala% a doua numere reale po iti!e este" M g = abMedia armonica a doua numere reale nenule este"
M h= 2
( 1a
+ 1b
)= 2ab
(a + b)
Ine!alitatea mediilor
6ricare ar *i a80, b80 =8 2ab(a + b ) ab (a + b)
2 ,adicaM h M g M a
Dintr'o proportie putem obtine noi proportii, numite proportii derivate "
1. sc7imband me inii intre ei"ab
= cd a
c= b
d
2. sc7imband e(tremii intre ei"ab
= cd d
b= c
a
3. in!ersand ambele rapoarte" ab
= cd b
a= d
c
4. sc7imband ordinea rapoartelor" ab
= cd c
d = a
b5. ampli*icand $sau simpli*icand% unul din rapoarte
. inmultind $sau impartind% ambii numaratori $sau ambii numitori% cu un numar nenul
. adunand sau sca and la numaratori numitorii" ab
= cd
(a b )b
= (c d )d
>. adunand sau sca and la numitori numaratorii"ab
= cd
a(a b )
= c(c d )
?. ab
= cd a
b= (a c )(b d )
#*larea unui termen necunoscut al unei proportii
Dinab =
cd ad = bc a!em"
a = (bc)d
; d = (bc)a
;b= (ad )c
; c= (ad )b
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
6/11
Daca numerele (,@, ,... sunt direct proportionale cu numerele a,b,c,... scriem" xa
= yb
= z c
= .... = ( x+ y+ z + ... )(a + b+ c+ ... )
Daca numerele (,@, ,... sunt in!ers proportionale cu numerele a,b,c,.. scriem" x1a
= y1b
= z 1c
= ...= x+ y+ z + ...1a
+ 1b
+ 1c
+ ...sau (-a=@-b= -c=...
Produsul unui numar cu o suma al ebrica($a+b+c'd+...%=(a+(b+(c'(d+...
Produsul dintre doua sume"$(+@' %$a'b+c%=(a'(b+(c+@a'@b+@c' a+ b' c
&ormule de calcul pre curtat(a + b)(a b)= a 2 b 2
(a + b)2= a 2+ 2ab + b2 $patratul binomului suma%(a b)2= a 2 2ab b 2 $patratul binomului di*erenta%(a + b+ c)2= a 2+ b 2+ c 2+ 2ab+ 2ac+ 2bc
Alte #ormule de calcul pre curtat'1. (a b)(a 2+ ab + b 2)= a 3 b 3
2. (a + b)(a 2 ab + b 2)= a 3+ b 3
3. (a + b)3
= a3
+ 3a2
b+ 3ab2
+ b3
4. (a b)3 = a 3 3a 2b+ 3ab2 b3
5. a 2+ b2 2ab a , b. a + b 2 ab a ,b (inegalitatea mediilor m a m g )
. a+ 1a
2 for all a(0,+ )
>. a 2+ b2+ c 2 ab+ ac+ bca ,b ,c
Proportia a-(+b=0, a , b , x , a 0 se numeaste ecuatia de radul ; cu o necunoscuta.
)umarul ba se numeste solutie a ecuatiei date si scriem := {
ba }
&cuatia de radul ;; cu o necunoscutaProportia a x2+ b x+ c= 0, c u a , b , c , x , a 0 se numeste ecuatie de radul al ;;'lea cu
necunoscuta (.
&tapele re ol!arii ecuatiei de radul ;; cu o necunoscuta1. D = b 2 4ac2. daca D90 radicalul nu are sens si ecuatia nu are solutii reale.
3. daca D>=
0 ecuatia are solutiile x1,2= b D
2aPropo itiile de *orma" a-(+b90 a x+ b 0 a-(+b80 a x+ b 0 cu a ,b , x si a 0 senumesc inecuatii de gradul I cu necunoscuta x .
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
7/11
ax + b 01. x[b
a ,+ ] , daca a > 0
2. x[ , ba
] , dacaa < 0
ax + b 03. x[b
a ,+ ] , daca a > 0
4. x[ba
, + ] , daca a < 0
Doua ecuatii de radul ; cu douoa necunoscute *ormea a un sistem de ecuatii de gradul I cu douanecunoscute "
x={ x ,d a c a x[0 ,+] x ,d a c aa[ ,0]Multimea tuturor perec7ilor de numere de *orma ( x , f ( x))cu x A si f ( x) B se numeste ra*icul*unctiei f si se notea a cu G f deci"
Ara*icul unei *unctii" f "R R , f $(%=a(+b
1. a80
x
y
(-b/a,0)
(0,b)
2. a90
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
8/11
x
y
(-b/a,0)
(0,b)
:emnul unei *unctii liniare( b
a +
a(+b semn contrar semnuluilui a
0 semnul lui a
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
9/11
II. MULTIMI
"e#initia (.( $ antor%" Prin multime intele em o colectie de obiecte bine determinate si distincte.6biectele din care este constituita multimea se numesc elementele multimii. Doua multimi sunt e aledaca ele sunt *ormate din e(act acelea,si elemente.
Notatia (.) Daca ( este un obiect si # este o multime, !om nota"
( # daca ( este element al lui # ( # daca ( nu este element al lui #.
Ob ervatia (.* Doua multimi # si B sunt e ale daca ,si numai daca are loc ec7i!alenta"
$( # , ( B%
Moduri de a defini o multime "
sintetic, prin enumerarea elementelor multimii, e. . # = {0, 1} analitic, cu aCutorul unei proprietati care caracteri ea a elementele multimii"
# = {( ( are proprietatea P}e. . # = {( ( ), ( 9 2} = {( E (F = (}.
Multimi importante
Multimea numerelor naturale" N N = {0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }N' = {1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }
Multimea numerelor intre i" + + = {. . . , 'n / 1, 'n, . . . , '2, '1, 0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }
Multimea numerelor rationale" = {aGb a, b H, b I $aGb=pGJaJ=bp%}
Multimea numerelor reale" R Multimea numerelor comple(e" - = {( + i@ (, @ R } Multimea !ida = {( ( I (}
Incluziunea multimilor"e#initia (. Daca # si B sunt multimi, spunem ca # este submultime a multimii B daca toate elementelelui # sunt si elemente ale lui B.
Notatia (./ )otam # B *aptul ca # este o submultime a multimii B.
Ob ervatia (.0 Krmatoarele a*irmatii sunt ade!arate, oicare ar *i multimile #, B si .
1. # B $ ( #, ( B% $( # =8 ( B% 2. # = B $# B si B #% $antisimetria% 3. # B si B =8 # 4. # #5. #
Operatii cu multimi
intersectia" # L B = {( ( # si ( B}
reuniunea" # B = {( ( # sau ( B}
di*erenta" # B = {( ( # si ( B} complementara" Daca # &, atunci e$#% = & #
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
10/11
Propozitia (.1 Krmatoarele a*irmatii sunt ade!arate pentru orice multimi #, B, si &.
$as% # L $B L % = $# L B% L # $B % = $# B% $ asociati!itatea operatiilor " si %
$com% # L B = B L # # B = B # $ comutati!itatea operatiilor " si % $dis% # L $B % = $# L B% $# L % # $B L % = $# B% L $# % $ distributi!itatea
operatiei " fata de , respecti! a operatiei fata de "
% $abs% # L $# B% = # # $# L B% = # $ absortia % $dM% e$# L B% = e# eB e$# B% = e# L eB $ formulele lui de Morgan %
-
8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8
11/11
2EOMETRIE