78607028-Formule-clasa-5-8

download 78607028-Formule-clasa-5-8

of 11

Transcript of 78607028-Formule-clasa-5-8

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    1/11

    I. NUMERE NATURALE

    Multimea numerelor naturale ={0,1,2,3,4,5,...} si . ={1,2,3,4,5,...}

    Operatii cu numere naturale

    1. Adunarea. Daca a,b , atunci a+b=c

    Proprietatile adunarii omutati!itatea" a+b=b+a, a,b #sociati!itatea" $a+b%+c=a+$b+c%, a,b,c &lementul neutru" a+0=0+a=a, a

    2. Scaderea. a'b=c, daca si numai daca a=b+c

    3. Inmultirea. Daca a,b atunci a ( b =c Proprietatile inmultirii

    omutati!itatea" a ( b = b ( a, a,b #sociati!itatea" $a ( b% ( c = a ( $b ( c%, a,b,c )umarul 1 este element neutru *ata de inmultire" a ( 1 = 1 ( a = a, a Distributi!itatea inmultirii *ata de adunare si scadere" a ( $b c% = a ( b a ( c, a,b,c

    Puteri, operatii cu puteriDe*inim" a n = aaa ......a

    n factori

    1. a 0 =1, a;2. a ma n= a m+ n ,m , n , a;

    3. am

    a n= a m n ,m , n , a , m n

    4. (a m)n= a mn ,m , n , a;5. (ab)m= a mb m ,m , n , a ,b;

    . (ab

    )m

    = am

    b m ,m , a , b ;

    4. Impartirea. a"b=c, a=b-c

    Proprietati ale relatiei de di!i ibilitate in aa pentru orice a / re*le(i!itatea daca ab si ba atunci a=b / antisimetrie orice numar natural este di!i ibil cu 1 scriem a1,a ero este di!i ibil cu orice numar natural scriem 0a , a; daca ab si cb atunci (a c)b ,c daca ab atunci (ac)b ,c;

    daca ab si ac , unde b si c sunt prime intre ele, atunci a(bc )

    Proprietate

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    2/11

    $a,b%- a,b =a-b

    Multimea numerelor intre i ={...., 'n, .,'3,'2,'1,0,1,2,3,....,n,....} - = {0}

    Numarul divizorilor naturali ai unui numar natural

    )= a 1 p1a 2

    p2...a n

    pn , unde a 1, a 2,. .. , a n sunt numere prime, este dat de *ormula"m = ( p1 + 1)( p2+ 1)...( pn + 1)

    Ob ervatie " numarul di!i orilor intre i ai numarului intre " )=, a 1

    p1a 2

    p2...a n

    pn unde a 1, a 2,. .. , a n sunt numere prime, este dat de *ormula"m = 2( p1+ 1 )( p2+ 1 )...( pn+ 1 )

    Modulul unui numar intre!

    a={ a , dacaa > 00 , dacaa = 0 a , dacaa < 0 sau a={ a , daca a 0 a , dacaa < 0Proprietati

    a0,a ab=ab ,a , b a=a ,a aba + ba+b ,a , b Z

    ab=ab , a , b

    x=a x= a , (a > 0) xa a x a , (a > 0 ) xa x a saux a , (a > 0)

    Proprietatile adunarii asociati!itatea" $a+b%+c=a+$b+c% comutati!itatea" a+b=b+a element neutru" a+0=0+a=a

    Proprietatile inmultirii asociati!itatea" a-$b-c%=$a-b%-c comutati!itatea" a-b=b-a distributi!itatea inmultirii *ata de adunare si scadere" a(b c)= ab ac element neutru" a-1=1-a=a a-$'1%='a $'a%-$'1%='$'a%=a

    "e#initia #ractiei. 6 perec7e de numere naturale a si b, in care b 0 , scrisa sub *orma ab

    se

    numeste *ractie.

    6rice *ractie repre inta un numar, numit numar #ractionar . )umarul care este deasupra liniei de *ractie

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    3/11

    se numeste numarator , iar numarul care este sub linia de *ractie se numeste numitor .

    Ob ervatie " orice numar natural se poate scrie sub *orma de *ractie la care numaratorul se di!ide cu

    numitorul. &("44

    = 1 ;3

    = 2 ; 1005

    = 20

    Nota " linia de *ractie semni*ica operatia de impartire a numaratorului la numitor.

    Dacaab

    8 1 *ractia se numeste supraunitara si a!em a8b

    Dacaab

    = 1 *ractia se numeste ec7iunitara si a!em a=b

    Dacaab

    9 1 *ractia se numeste subunitara si a!em a9b

    6 *ractie a

    b pentru care $a,b%=1 se numeste ireductibila.

    Adunarea #ractiilor

    Daca *ractiile au acelasi numitor, a!em" ab

    + cb

    = (a + c )b

    Daca *ractiile nu au acelasi numitor, a!em" ab

    + cd

    = (ad + cb)(bd )Propretaile adunarii

    comutati!itatea" ab

    + cd

    = cd

    + ab

    asociati!itatea" ( ab

    + cd

    )+ e f

    = ab

    + ( cd

    + e f

    )

    numarul rational 0 este element neutru pentru adunare" ab

    + 0= 0+ ab

    = ab

    , ab

    Scaderea #ractiilorab

    cd

    = ab

    + ( cd

    )

    Inmultirea #ractiilorPentru a inmulti doua sau mai multe *ractii inmultim numaratorii intre ei si numitorii intre ei si

    scriem" ( ab

    )(cd

    )= (ac)(bd )

    Proprietatile inmultirii

    comutati!itatea" ( ab

    )(cd

    )= (ac)(d b) asociati!itatea" [(a

    b)(c

    d )](e

    f )= a

    b[(c

    d )(e

    f )]

    numarul rational 1 este element neutru pentru inmultire" ab1= 1(a

    b)= a

    b , a

    b

    inmultirea este distributi!a *ata de adunare si scadere" ab(c

    d e

    f )=( a

    b)(c

    d )( a

    b)(e

    f )

    Inver ul unui numar nenul:punem ca in!ersul unui numar a nenum este numarul b, daca si numai daca a-b=1

    ;n!ersul unui numar a se notea a cu1a

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    4/11

    Impartirea #ractiilorab

    " cd

    =( ab

    )(d c

    )= (ad )(bc)

    Puterea unei #ractii

    ( ab

    )n= a nb n

    Intervale de numere reale 0 a = b 2

    1. a 2=a , a2. ab= a b , a , b 0

    3. ab = a b , a 0, b> 04. a b= a 2b ,a ,b 05. b a

    = b aa

    , a 0

    . c(a b)

    = c(a b)

    (a 2 b) , b a 2

    . m

    ( a b)= m(

    a b)

    (a b) , a b

    >. max (a , b )={a ,dacaa bb ,dacaa < b , min (a , b )={a , dacaa bb , dacaa > b?. max (a , b )= (a + b+a b)

    2, min (a ,b )= (a + ba b)

    2

    Modulul unui numar real

    x={ x , daca x[0,+ ] x , dacaa [ ,0 ]1. x0, x2. x=0 daca si numai daca (=03. x= x x

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    5/11

    4. x y= x y , x , y

    5. x y= x y

    , x , y

    . x+ y x+ y , x , y

    . xa x[a , a ]cua 0>. xa x[ , a ][a ,+ ] , cu a 0

    Media aritmetica a n numere reale a 1, a 2,. .. , a n este"

    M a =(a 1+ a 2 + ...+ a n)

    n

    Media aritmetica ponderata a n numere reale a 1, a 2,. .. , a n cu ponderile p1, p 2,. .. , pn este"

    M ap =(a 1 p1+ a 2 p2+ ...+ a n pn)

    ( p1+ p2+ ... + pn)

    Media !eometrica $proportionala% a doua numere reale po iti!e este" M g = abMedia armonica a doua numere reale nenule este"

    M h= 2

    ( 1a

    + 1b

    )= 2ab

    (a + b)

    Ine!alitatea mediilor

    6ricare ar *i a80, b80 =8 2ab(a + b ) ab (a + b)

    2 ,adicaM h M g M a

    Dintr'o proportie putem obtine noi proportii, numite proportii derivate "

    1. sc7imband me inii intre ei"ab

    = cd a

    c= b

    d

    2. sc7imband e(tremii intre ei"ab

    = cd d

    b= c

    a

    3. in!ersand ambele rapoarte" ab

    = cd b

    a= d

    c

    4. sc7imband ordinea rapoartelor" ab

    = cd c

    d = a

    b5. ampli*icand $sau simpli*icand% unul din rapoarte

    . inmultind $sau impartind% ambii numaratori $sau ambii numitori% cu un numar nenul

    . adunand sau sca and la numaratori numitorii" ab

    = cd

    (a b )b

    = (c d )d

    >. adunand sau sca and la numitori numaratorii"ab

    = cd

    a(a b )

    = c(c d )

    ?. ab

    = cd a

    b= (a c )(b d )

    #*larea unui termen necunoscut al unei proportii

    Dinab =

    cd ad = bc a!em"

    a = (bc)d

    ; d = (bc)a

    ;b= (ad )c

    ; c= (ad )b

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    6/11

    Daca numerele (,@, ,... sunt direct proportionale cu numerele a,b,c,... scriem" xa

    = yb

    = z c

    = .... = ( x+ y+ z + ... )(a + b+ c+ ... )

    Daca numerele (,@, ,... sunt in!ers proportionale cu numerele a,b,c,.. scriem" x1a

    = y1b

    = z 1c

    = ...= x+ y+ z + ...1a

    + 1b

    + 1c

    + ...sau (-a=@-b= -c=...

    Produsul unui numar cu o suma al ebrica($a+b+c'd+...%=(a+(b+(c'(d+...

    Produsul dintre doua sume"$(+@' %$a'b+c%=(a'(b+(c+@a'@b+@c' a+ b' c

    &ormule de calcul pre curtat(a + b)(a b)= a 2 b 2

    (a + b)2= a 2+ 2ab + b2 $patratul binomului suma%(a b)2= a 2 2ab b 2 $patratul binomului di*erenta%(a + b+ c)2= a 2+ b 2+ c 2+ 2ab+ 2ac+ 2bc

    Alte #ormule de calcul pre curtat'1. (a b)(a 2+ ab + b 2)= a 3 b 3

    2. (a + b)(a 2 ab + b 2)= a 3+ b 3

    3. (a + b)3

    = a3

    + 3a2

    b+ 3ab2

    + b3

    4. (a b)3 = a 3 3a 2b+ 3ab2 b3

    5. a 2+ b2 2ab a , b. a + b 2 ab a ,b (inegalitatea mediilor m a m g )

    . a+ 1a

    2 for all a(0,+ )

    >. a 2+ b2+ c 2 ab+ ac+ bca ,b ,c

    Proportia a-(+b=0, a , b , x , a 0 se numeaste ecuatia de radul ; cu o necunoscuta.

    )umarul ba se numeste solutie a ecuatiei date si scriem := {

    ba }

    &cuatia de radul ;; cu o necunoscutaProportia a x2+ b x+ c= 0, c u a , b , c , x , a 0 se numeste ecuatie de radul al ;;'lea cu

    necunoscuta (.

    &tapele re ol!arii ecuatiei de radul ;; cu o necunoscuta1. D = b 2 4ac2. daca D90 radicalul nu are sens si ecuatia nu are solutii reale.

    3. daca D>=

    0 ecuatia are solutiile x1,2= b D

    2aPropo itiile de *orma" a-(+b90 a x+ b 0 a-(+b80 a x+ b 0 cu a ,b , x si a 0 senumesc inecuatii de gradul I cu necunoscuta x .

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    7/11

    ax + b 01. x[b

    a ,+ ] , daca a > 0

    2. x[ , ba

    ] , dacaa < 0

    ax + b 03. x[b

    a ,+ ] , daca a > 0

    4. x[ba

    , + ] , daca a < 0

    Doua ecuatii de radul ; cu douoa necunoscute *ormea a un sistem de ecuatii de gradul I cu douanecunoscute "

    x={ x ,d a c a x[0 ,+] x ,d a c aa[ ,0]Multimea tuturor perec7ilor de numere de *orma ( x , f ( x))cu x A si f ( x) B se numeste ra*icul*unctiei f si se notea a cu G f deci"

    Ara*icul unei *unctii" f "R R , f $(%=a(+b

    1. a80

    x

    y

    (-b/a,0)

    (0,b)

    2. a90

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    8/11

    x

    y

    (-b/a,0)

    (0,b)

    :emnul unei *unctii liniare( b

    a +

    a(+b semn contrar semnuluilui a

    0 semnul lui a

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    9/11

    II. MULTIMI

    "e#initia (.( $ antor%" Prin multime intele em o colectie de obiecte bine determinate si distincte.6biectele din care este constituita multimea se numesc elementele multimii. Doua multimi sunt e aledaca ele sunt *ormate din e(act acelea,si elemente.

    Notatia (.) Daca ( este un obiect si # este o multime, !om nota"

    ( # daca ( este element al lui # ( # daca ( nu este element al lui #.

    Ob ervatia (.* Doua multimi # si B sunt e ale daca ,si numai daca are loc ec7i!alenta"

    $( # , ( B%

    Moduri de a defini o multime "

    sintetic, prin enumerarea elementelor multimii, e. . # = {0, 1} analitic, cu aCutorul unei proprietati care caracteri ea a elementele multimii"

    # = {( ( are proprietatea P}e. . # = {( ( ), ( 9 2} = {( E (F = (}.

    Multimi importante

    Multimea numerelor naturale" N N = {0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }N' = {1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }

    Multimea numerelor intre i" + + = {. . . , 'n / 1, 'n, . . . , '2, '1, 0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }

    Multimea numerelor rationale" = {aGb a, b H, b I $aGb=pGJaJ=bp%}

    Multimea numerelor reale" R Multimea numerelor comple(e" - = {( + i@ (, @ R } Multimea !ida = {( ( I (}

    Incluziunea multimilor"e#initia (. Daca # si B sunt multimi, spunem ca # este submultime a multimii B daca toate elementelelui # sunt si elemente ale lui B.

    Notatia (./ )otam # B *aptul ca # este o submultime a multimii B.

    Ob ervatia (.0 Krmatoarele a*irmatii sunt ade!arate, oicare ar *i multimile #, B si .

    1. # B $ ( #, ( B% $( # =8 ( B% 2. # = B $# B si B #% $antisimetria% 3. # B si B =8 # 4. # #5. #

    Operatii cu multimi

    intersectia" # L B = {( ( # si ( B}

    reuniunea" # B = {( ( # sau ( B}

    di*erenta" # B = {( ( # si ( B} complementara" Daca # &, atunci e$#% = & #

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    10/11

    Propozitia (.1 Krmatoarele a*irmatii sunt ade!arate pentru orice multimi #, B, si &.

    $as% # L $B L % = $# L B% L # $B % = $# B% $ asociati!itatea operatiilor " si %

    $com% # L B = B L # # B = B # $ comutati!itatea operatiilor " si % $dis% # L $B % = $# L B% $# L % # $B L % = $# B% L $# % $ distributi!itatea

    operatiei " fata de , respecti! a operatiei fata de "

    % $abs% # L $# B% = # # $# L B% = # $ absortia % $dM% e$# L B% = e# eB e$# B% = e# L eB $ formulele lui de Morgan %

  • 8/12/2019 78607028-Formule-clasa-5-8

    11/11

    2EOMETRIE