Tema 5 : Procuratura Republicii Moldova

1. Scurt istoric privind instituţia ProcuraturiiOriginea procuraturii este controversată. Noţiunea de procuratură provine de la cuvîntul latin "procuro" — a se îngriji, a asigura, a preveni, în multe ţări instituţia este întîlnită sub denumirea de minister public. O parte a doctrinei situează instituţia procuraturii în dreptul roman sub numele de defensores civitatum, alţii văd originea ei în vindex publicus religionis de la începutul religiei creştine, cei mai mulţi însă cred că această instituţie este de origine franceză.Negreşit că o instituţie nu poate să nu-şi aibă echivalentul sau analogii în alte tipuri, se afirmă pe bună dreptate, însă adevărata ei origine este acolo unde ea a apărut şi a cunoscut cea mai mare dezvoltare. De aceea se consideră că procuratura e de origine franceză, a apărut la începutul secolului al XlV-lea, mai exact printr-o ordonanţă a lui Philippe le Bel din 25 martie 1303, care reglementează funcţiile procurorilor, chemaţi să aibă grijă de interesele materiale ale regelui, şi mai tîrziu ei au început să-i caute pe vinovaţi şi să-i dea pe mîna justiţiei.Treptat procuratura s-a instituit în aproape toate statele civilizate.În dreptul Românesc instituţia a fost consacrată mult mai tîrziu. Primele reglementări în materie pot fi identificate în Regulamentul organic din 1832 şi Regulamentul asupra îndatoririlor procurorilor tribunalelor şi divanurilor în pricini civile şi criminale, fiind înfiinţată în Muntenia, unde procurorul avea îndatorirea de a supraveghea acţiunile şi de a urmări "cu dinadinsul, de a păzi cu toată scumpătatea pravilele, şi spre a face cunoscut stăpânirii toate lucrările şi trebuinţele acelor judecători". În Moldova procuratura a fost introdusă cu mult mai tîrziu după Unire. Regulamentul organic al Moldovei prevede în art. 348 dreptul de citaţie directă al părţii vătămate atît în materie de delicte, cît şi în materie de crime, adică acordă dreptul părţii vătămate să se plîngă la tribunalul represiv. Abia prin Legea din 26 martie 1862 s-a instituit şi în Moldova ministerul public, aplicîndu-se regulile din Muntenia".Ministerul Public era organizat în mod ierarhic, şeful suprem era ministrul de justiţie. Reunirea membrilor Ministerului Public de pe lîngă aceeaşi jurisdicţie se numea parchet, denumire ce avea ca origine faptul că în Franţa scaunele membrilor Minis-terului Public erau aşezate direct pe parchetul sălii de şedinţe, la piciorul estradei unde se aflau judecătorii.Ministerul Public de pe lîngă Curtea de Casaţie se compunea dintr-un procuror general şi cinci procurori de şedinţe cu dreptul de a ataca actele celorlalţi procurori sau

1

actele judecătoreşti ce contraveneau legii. La curţile de apel exista cîte un procuror de fiecare secţiune.Caracterul lui indivizibil se manifesta prin regula potrivit căreia membrii săi care făceau parte din acelaşi parchet se puteau înlocui unul pe altul, personalitatea fiecăruia dispărea în instituţie. Deşi Ministrul Public era alăturat instanţelor de judecată, acesta activa ca organ absolut independent, instanţa neavînd dreptul de a-i critica sau cenzura actele.În Basarabia, în baza Decretului din România din 6 octombrie 1918 (nr. 2770) privind organizarea justiţiei în Basarabia, supravegherea procuraturii se efectua de către procuror sub supravegherea supremă a ministrului justiţiei ca procuror general. Procurorii şi ajutorii lui activau pe lîngă instanţele judecătoreşti. Procurorii erau numiţi în funcţie prin decretul regelui, la propunerea ministrului justiţiei.După instaurarea puterii sovietice, la 2 august 1940 au fost formate Procuratura R.S.S.M., procuraturile de judeţ Bălţi, Bender, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca; procuraturile oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, procuraturile a 60 de raioane. Modul de constituire şi atribuţiile procuraturii îşi găseau originea în Regulamentul cu privire la Procuratura U.R.S.S. din 17 decembrie 1933.Astfel, procuratura îşi exercita atribuţiile în patru domenii de supraveghere: supravegherea generală; supravegherea respectării legilor de către instanţele de judecată, pornirii urmăririi penale şi susţinerii acuzării în judecată; supravegherea respectării legilor de către organele de cercetare penală şi anchetă preliminară; supravegherea legalităţii activităţii organelor securităţii, miliţiei şi instituţiilor de recluziune.În contextul reformei judiciare şi de drept se impune şi revizuirea funcţiilor procuraturii. Conducîndu-ne de ideea că într-un sistem democratic accentul de bază este pus pe personalitate, pe asigurarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, se cere ajustarea tuturor prevederilor la acest principiu. În spiritul acestei viziuni s-a renunţat la domeniul supravegherii generale, prin modificările aduse Constituţiei Republicii Moldova prin Legea din 05.07.2000.Astfel art. 124, alin. l, din Constituţie prevede că procurorul reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti în condiţiile legii.2. Direcţiile principale de activitate ale ProcuraturiiDirecţiile principale de activitate ale procuraturii sunt stabilite în art. 4 din Legea Republicii Moldova cu privire la procuratură şi constau în:

2

1) exercitarea supravegherii respectării legilor de către organele de anchetă preliminară şi cercetare penală;2) supravegherea respectării legilor în locurile de reţinere şi de detenţie preventivă, la executarea pedepselor şi a altor măsuri de constrângere, stabilite de instanţa judecătorească, inclusiv în instituţiile de psihiatrie judiciară;3) intentarea proceselor penale în toate cazurile cînd se descoperă elementele componente ale unei infracţiuni şi efectuarea anchetei preliminare;4) susţinerea în instanţa de judecată a învinuirii în toate cauzele penale.Prin întreaga sa activitate procuratura contribuie la aplicarea justă şi unitară a legii, la prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a altor fapte de încălcare a ordinii de drept, la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor şi regulilor de convieţuire socială.În faza de urmărire penală procurorul este - ”stăpînul” procesului penal, exercitînd supravegherea urmărirei penale şi a cercetării penale sau realizând această activitate în calitate de organ de urmărire penală.Procurorul are obligaţia să intenteze proces penal ori de cîte ori se descoperă elementele componente ale infracţiunii şi să ia toate măsurile legale în vederea stabilirii faptelor penale şi a persoanelor vinovate de săvîrşirea infracţiunii şi pentru pedepsirea lor în modul prevăzut de lege.În judecată, procurorul este organul care susţine învinuirea, în această calitate, din punctul de vedere al contradictorialităţii, procurorul are poziţia de parte, putând în general exercita toate drepturile pe care le au şi celelalte părţi.3. Principiile fundamentale ale organizării şi activităţii procuraturiiO prezentare a structurii şi competenţei organelor procuraturii nu este posibilă fără investigarea principiilor ce stau la baza constituirii şi funcţionării lor. Principiile reprezintă reguli esenţiale consfinţite în norme de drept ce stabilesc modul de organi-zare şi exercitare a atribuţiilor procuraturii.Vom analiza în continuare principiile stabilite în art. 3 al Legii Republicii Moldova cu privire la procuratură.3.1. Unitatea şi centralismul organelor procuraturiiCerinţele înaintate de Constituţia Republicii Moldova în vederea executării nu numai exacte, ci şi uniforme a legilor pot fi îndeplinite numai cu condiţia prezenţei unei stricte centralizări şi unităţi a întregului sistem de organe ale procuraturii. Procuratura Generală a Republicii Moldova, procuraturile teritoriale, procuratura de transport, cea ecologică, cea penitenciară şi cea militară reprezintă un sistem unitar de organe.Principiul unităţii şi centralismului organelor procuraturii presupune unitatea scopurilor în activitatea sa; caracterul comun al formelor şi metodelor exercitării

3

supravegherii asupra executării stricte şi uniforme a legilor, reacţionare prin aceleaşi mijloace de supraveghere la depistarea derogărilor de la lege, fie de către Procurorul General, fie de către procurorii subordonaţi lui, precum şi universalitatea mijloacelor juridice în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor ce le-au favorizat.Procurorii de orice nivel se conduc de Constituţia Republicii Moldova, de Legea cu privire la procuratură, fapt care ne confirmă suplimentar unitatea organelor procuraturii.Unitatea şi centralismul organelor procuraturii sunt asigurate, de altfel, şi prin modul de numire şi de destituire din funcţie, potrivit art. 125 al Constituţiei Republicii Moldova, Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului. Procurorii ierarhic inferiori sunt numiţi de Procurorul General şi îi sunt subordonaţi.Legea procesual-penală (art. 38) stabileşte că "dacă ofiţerul de urmărire penală nu este de acord cu dispoziţiile procurorului în ce priveşte punerea sub învinuire a unei persoane, încadrarea juridică a faptei, sfera învinuirii sau clasarea procesului penal, are dreptul să înainteze procurorului ierarhic superior dosarul, alăturînd în scris obiecţiile sale".La prima vedere s-ar părea că unitatea şi centralismul în activitatea procuraturii exclud colegialitatea. Cele mai importante probleme din activitatea procurorului sunt discutate la Colegiul Lărgit al Procuraturii cu participarea conducătorilor procura-turilor teritoriale şi specializate. Hotărîrile Colegiului sunt promovate prin ordinele Procurorului General.3.2. Principiul legalităţiiExercitînd supravegherea executării exacte şi uniforme a legilor, procuratura activează ea însăşi în strictă conformitate cu legea, în primul rînd călăuzindu-se de Constituţia Republicii Moldova.Principiul legalităţii în activitatea procuraturii cere ca fiecare act emis, orice acţiune procedurală să se îndeplinească în strictă conformitate cu legea, să reflecte cerinţele ei şi să se realizeze prin metode şi forme legale. 3.3. Principiul independenţeiLegislaţia în vigoare stabileşte un şir de mijloace în scopul asigurării independenţei. Independenţa organelor procuraturii se asigură prin:1) centralism şi o strictă subordonare;2) procedura de numire şi eliberare din funcţie a procurorilor şi anchetatorilor penali din procuratură;3) declararea inviolabilităţii procurorilor şi anchetatorilor penali din procuratură;

4

4) stabilirea incompatibilităţii funcţiei de procuror cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice;5) inadmisibilitatea intervenţiei în exercitarea supravegherii de procuror;6) subordonarea Procurorului General numai organului reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova. 3.4. Principiul publicităţiiLegea cu privire la procuratură obligă la conlucrare cu organele autorităţilor publice. Procurorul General, iar după caz şi procurorii ierarhic inferiori, comunică Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi organelor administraţiei publice centrale de specialitate şi locale starea criminalităţii. Procurorii în cazurile necesare, în limitele competenţei, fac propuneri şi iau măsuri pentru restabilirea legalităţii şi ordinii de drept încălcate.În spiritul publicităţii sunt comunicate datele privitoare la starea criminalităţii, nivelul şi dinamica ei, precum şi măsurile întreprinse împotriva acestor vicii sociale.4. Sistemul şi modul de formare a organelor procuraturiiÎn conformitate cu prevederile Constituţiei (art. 124) şi Legea R.M. cu privire la procuratură (art. 12), organele procuraturii reprezintă un sistem unic, centralizat, în care procurorul ierarhic inferior se supune procurorului ierarhic superior, şi în ansamblu toţi sunt subordonaţi Procurorului General al Republicii Moldova. Procuratura ca organ de stat este organizată conform diviziunii administrativ-teritoriale a ţării stabilite prin art. 110 al Constituţiei. Sistemul organelor procuraturii este condus de Procurorul General, numit în funcţie de Parlament la propunerea Preşedintelui Parlamentului pe un termen de 5 ani. Atribuţiile Procurorului General sunt stabilite prin Constituţia R.M., Legea cu privire la procuratură şi izvoarele de ramură (Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă etc.).4.1. Procuratura GeneralăProcuratura Generală include direcţii, servicii şi secţii.Direcţia Judiciară a fost formată în conformitate cu prevederile art. 13 din lege prin Ordinul Procurorului General, ca parte componentă a structurii procuraturii în vederea asigurării exercitării de către procurori a funcţiilor stabilite de lege în instanţele de judecată şi supravegherii respectării legilor la executarea măsurilor de pedeapsă aplicate de judecată.În cadrul direcţiei activează trei secţii:— secţia contribuire la înfăptuirea justiţiei în cauze penale şi administrative;— secţia contribuire la înfăptuirea justiţiei în cauze civile, economice şi reabilitare socială;

5

— secţia supraveghere a executării pedepselor penale, administrative şi a măsurilor coercitive de limitare a libertăţii personale.Adjunctul şefului de direcţie este desemnat de Procurorul General la propunerea şefului direcţiei.Printre atribuţiile de bază ale Direcţiei Judiciare putem menţiona:• asigurarea conducerii şi controlului asupra activităţii procuraturilor subordonate privind contribuirea la înfăptuirea justiţiei în toate instanţele de judecată;• organizarea susţinerii acuzării de stat în Curtea Supremă de Justiţie;• realizarea atribuţiilor Procurorului General privind atacarea hotărîrilor judecătoreşti pe căi extraordinare;• analiza periodică a practicii susţinerii acuzării de stat şi atacării hotărîrilor ilegale şi netemeinice de către procurori;• analiza practicii aplicării de către procuror a legislaţiei privind înaintarea cererilor de chemare în judecată, eficacitatea participării procurorilor la examinarea de către instanţele de judecată a acţiunilor civile şi practicii atacării hotărîrilor judecătoreşti ilegale şi netemeinice;• susţinerea acţiunilor civile intentate de Procurorul General şi adjuncţii lui;• participarea la judecarea recursurilor în anulare în Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie;• elaborarea propunerilor privind completarea şi modificarea legislaţiei în materie penală şi civilă, a avizelor la proiectele de legi şi de hotărîri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie;• examinarea petiţiilor, audierea cetăţenilor în problemele ce ţin de competenţa direcţiei;• colaborarea cu mas-media;• efectuarea controalelor privind respectarea legilor în vigoare în activitatea Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei şi a Spitalului Republican de Psihiatrie;• selectarea cadrelor direcţiei, perfecţionarea lor profesională şi a procurorilor subordonaţi ş.a.Direcţia Urmărire Penală activează în baza Regulamentului aprobat prin Ordinul Procurorului General din 18. 05.2000 (nr. 381-p).În structura Direcţiei Urmărire Penală intră:• şeful Direcţiei, adjunctul Procurorului General;• un prim-adjunct şi adjuncţii şefului Direcţiei;• serviciul asistenţă metodică şi analiză;

6

• serviciul supraveghere a activităţii operative de investigaţie;• secţia supraveghere şi conducere a activităţii de urmărire penală a organelor procuraturii şi afacerilor interne;• secţia supraveghere a activităţii de urmărire penală a organelor Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Departamentului Vamal:• secţia supraveghere a activităţii anticorupţie şi combaterea criminalităţii organizate;• secţia anchetă a cauzelor penale excepţionale.Fiecare secţie este condusă de şeful secţiei şi adjuncţii lui.În secţia cercetare a cauzelor penale excepţionale activează anchetatori superiori pentru cauze excepţionale, procurori criminalişti superiori şi specialişti principali.Potrivit menirii sale, subdiviziunea îşi desfăşoară activitatea în vederea:• organizării şi exercitării supravegherii asupra respectării prevederilor legii în ceea ce priveşte primirea, înregistrarea şi soluţionarea cererilor şi a comunicărilor privitoare la infracţiunile săvîrşite şi cele în curs de pregătire;• organizării, îndrumării şi controlului anchetei preliminare în cadrul organelor procuraturii, exercitării supravegherii asupra respectării legalităţii în activitatea desfăşurată în cadrul serviciu-lui de anchetă al procuraturii; Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Informaţii şi Securitate, Departamentului Vamal şi organelor de cercetare penală;• efectuării anchetei preliminare în cauze de o mare importanţă socială, deosebit de complicate, în infracţiuni extrem de grave;• organizării şi exercitării supravegherii asupra respectării legilor de către organele care efectuează activitatea operativă de investigaţii şi legalităţii adoptării hotărîrilor în acest sens;• dirijării prin mijloace de supraveghere şi urmărire penală a procesului de prevenire şi combatere a corupţiei, crimei organizate şi protecţionismului;• participării la elaborarea proiectelor de legi, a documentelor de drept internaţional etc.• organizării şi exercitării obligaţiunilor internaţionale ce reies din tratatele cu privire la asistenţa juridică în materie penală.4.2. Procuraturile teritoriale şi specializateSistemul organelor procuraturii include: procuraturile de sector, orăşeneşti, municipale, raionale, Procuratura pentru Contribuirea la înfăptuirea Justiţiei în Curtea de Apel a R.M. şi procuraturile specializate (de transport şi militare).Procuraturile teritoriale şi specializate sunt conduse de procurori, numiţi în funcţie pe un termen de 5 ani prin ordinul Procurorului General.

7

Structura organizatorică şi numărul de personal ale procuraturilor teritoriale şi specializate se aprobă de Procurorul General.Sarcinile şi atribuţiile lor ţin de:— efectuarea anchetei preliminare;— supravegherea, în condiţiile legii, a activităţii de urmărire penală şi respectării legilor la menţinerea ordinii publice;— contribuirea la înfăptuirea justiţiei în cauze penale, civile .şi administrative în condiţiile legii;— examinarea petiţiilor şi primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi îndeplinirea altor activităţi prevăzute de lege.Cu statut de procuraturi specializate sunt organizate şi funcţionează procuraturile militare şi procuratura de transport.Potrivit legislaţiei în vigoare, procuraturile militare au sarcina dea consolida pe toate căile legalitatea şi ordinea de drept în forţele armate şi apărarea de orice atentate:— securităţii Republicii Moldova, a capacităţii de luptă şi pregătirii de luptă a Forţelor Armate, a disciplinei militare;— drepturilor social-economice, politice, personale şi a militarilor, carabinierilor, rezerviştilor chemaţi la reciclare, membrilor familiilor lor, muncitorilor şi funcţionarilor din Forţele Armate ale RM şi altor cetăţeni.În baza sarcinilor pe care le au, procuraturile militare activează în următoarele direcţii:— supravegherea asupra executării legilor, statutelor militare si altor acte ale legislaţiei militare de către unităţile militare, instituţiile de învăţămînt militar;— supravegherea legalităţii activităţii organelor de cercetare penală din cadrul Forţelor Armate;— efectuarea anchetei preliminare în cazurile prevăzute de lege;— contribuirea la înfăptuirea justiţiei în judecătoria militară. Procuraturi militare activează în Chişinău, Bălţi şi Cahul. Procuratura de Transport, cu reşedinţa în Chişinău, este organizată potrivit prevederilor art. 15 din Legea cu privire la procuratură în scopul supravegherii executării legislaţiei în organizaţiile de transport feroviar şi aerian cu atribuţii similare procuraturilor teritoriale.Structura Procuraturii de Transport este asemănătoare celei teritoriale.În cadrul Procuraturii se formează un Colegiu compus din 13 persoane. Preşedinte al Colegiului este de drept Procurorul General al Republicii Moldova.Din componenţa Colegiului fac parte: prim-adjunctul, adjuncţii Procurorului General şi alţi factori de decizie. Componenţa nominală este confirmată de Parlament în cel mult o lună de la data desemnării Procurorului General pe durata mandatului acestuia.

8

De competenţa Colegiului ţine examinarea şi rezolvarea celor mai importante probleme din activitatea Procuraturii.5. Supravegherea exercitată de procurorPornind de la prevederile art. 124 din Constituţie şi Legea Republicii Moldova cu privire la procuratură, procurorul, potrivit sarcinilor ce-i revin, exercită supravegherea asupra executării exacte şi uniforme a legilor în activitatea organelor de anchetă preliminară şi cercetare penală în locurile de recluziune, de executare a pedepsei şi a altor măsuri de constrîngere stabilite de instanţa judecătorească, precum şi în instituţiile de psihiatrie judiciară.6. Stimularea şi răspunderea disciplinară a procurorilor şi anchetatorilorLegislaţia privitoare la organizarea şi activitatea organelor procuraturii reglementează modul de stimulare a procurorilor şi anchetatorilor din procuratură, precum şi ordinea de tragere la răspundere disciplinară a acestora.Competenţa aplicării măsurilor de stimulare, potrivit art. 4 din Legea Republicii Moldova privind stimularea procurorilor şi ofi erilor din procuratură nr. 921 dinț 11.07.1996, aparţine Procurorului General, în condiţiile amintite mai sus, Procurorul General poate aplica următoarele măsuri de stimulare: a. mulţumire; b. premiu în bani; c. cadou de preţ; d. conferirea unui grad de clasificare mai înalt; e. decorarea cu insigna "Lucrător de Onoare al Procuraturii". Pentru merite deosebite în serviciu, alin. 2, art. 3 din legea indicată stabileşte că lucrătorii procuraturii pot fi propuşi pentru decorare cu distincţii de stat şi conferire de titluri onorifice.Propunerile în acest sens sunt făcute de Procurorul General Preşedintelui Republicii Moldova.Neîndeplinirea obligaţiilor impuse procurori or şi anchetatorilor din procuratură prin statutul acestora poate antrena răspunderea lor disciplinară.Abaterile disciplinare sînt limitativ prevăzute de art. 6 din lege. Sînt considerate abateri disciplinare: a. neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu; b. necorespunderea funcţiei ocupate sau muncii prestate din cauza calificării insuficiente — fapt constat în urma atestării; c. încălcarea gravă a disciplinei de muncă; d. săvîrşirea unor acţiuni compromiţătoare. Legea enunţă şi sancţiunile disciplinare ce se pot aplica, în acest sens art. 8 din legea privind stimularea procurorilor şi anchetatorilor din Procuratură şi răspunderea lor disciplinară prevede următoarele sancţiuni disciplinare: observaţie; mustrare; mustrare aspră; retrogradare în funcţie; retrogradare în func ieț ; retragerea insignei "Lucrător de Onoare al Procuraturii"; concediere.

9

Sancţiunile determinate de lege sunt de natură diferită, însă predomină totuşi caracterul pur moral.Diversitatea sancţiunilor permite realizarea unei individualizări adecvate a măsurilor ce urmează să fie aplicate colaboratorului vinovat pentru săvîrşirea unei abateri în spiritul cerinţelor înaintate de art. 7 din lege.Reglementările în vigoare conţin norme detaliate privitoare la realizarea procedurii disciplinare.Astfel, în baza indicaţiilor Procurorului General, este pornită o anchetă de serviciu, care, potrivit art. 10 din lege, cuprinde cercetarea detaliată şi obiectivă a circumstanţelor cazului de încălcare disciplinară, în acest sens procurorul căruia i s-a dispus examinarea cazului poate cere explicaţii scrise de la lucrător. Legea stabileşte şi termene pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare.Conform art. 11 din lege, sancţiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 30 de zile de la data depistării abaterii, dar nu mai tîrziu de 6 luni din ziua comiterii încălcării. În termenul indicat nu se include perioada de coalescen ă a lucrătorului, timpul în careț acesta s-a aflat în concediu, precum şi durata anchetei de serviciu.Legea indică o cale de atac împotriva hotărîrii luate în materie disciplinară. Potrivit art. 15 din legea amintită, procurorul sau ofi erul căruia i s-a aplicat sancţiunea areț dreptul să atace ordinul respectiv în Colegiul Procuraturii în termen de 10 zile din momentul cînd lucrătorului i se aduce la cunoştinţă ordinul. Colegiul Procuraturii în termen de 30 de zile este obligat să examineze reclamaţia. în caz de va fi necesar, pentru stabilirea faptelor şi a urmărilor lor, a împrejurărilor săvîrşirii, pentru stabilirea vinovăţiei ş.a., art. 16 din lege prevede efectuarea unui control suplimentar. Nefiind mulţumită de soluţia adoptată în Colegiu, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată.Legislaţia reglementează stingerea şi ridicarea sancţiunii (art. 13-14 din lege).Astfel, observaţia, mustrarea, mustrare aspră se consideră stinse dacă lucrătorului nu i-a fost aplicată o nouă sancţiune timp de un an din ziua sancţionării. Cît priveşte alte modalităţi de sancţiuni, în special retragerea insignei "Lucrător de Onoare al Procuraturii", nu se va restitui, iar repunerea în funcţie se face numai după o nouă atestare.Sancţiunile prevăzute de art. 8, lit. a) - d), pot fi ridicate înainte de expirarea unui an dacă persoana supusă sancţionării a dat dovadă de disciplină, conştiinciozitate şi bun-simţ în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, însă nu mai devreme de şase luni.

10