[ascunde]Bun venit la Wikipedia! Dacă doriți să contribuiți vă recomandăm să vă înregistrați/autentificați.

Articolele acestei săptămâni sunt Grădină urbană, Împrumut, Neocolonialism și Thomas Henry Huxley. Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.

George Matei CantacuzinoDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

George Matei Cantacuzino (n. 23 mai 1899, Viena – d. 1 noiembrie 1960, Iași) a fost un arhitect român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România.

Vom trece direct la subiect: astăzi vă solicităm să sprijiniţi Wikipedia. Pentru a ne proteja independenţa, nu vom afişa niciodată anunţuri publicitare. Existenţa noastră este posibilă

datorită donaţiilor în valoare medie de 50 lei. Dacă fiecare persoană care citeşte acest mesaj ar dona 10 lei, campania noastră de strângere de fonduri s-ar încheia într-o oră. Exact,

donaţia pe care o solicităm de la dumneavoastră este echivalentă cu preţul unei ceşti de cafea. Dacă Wikipedia vă este utilă, dedicaţi un minut din timpul dumneavoastră pentru a o

menţine online şi fără anunţuri publicitare.DONAŢI ACUM

Cuprins

  [ascunde] 

1 Arhitect 2 Scrieri

o 2.1 Articole în Simetria 3 Bibliografie 4 Legături externe

Arhitect[modificare | modificare sursă]

După planurile sale au fost construite următoarele clădiri, în stil renascentist:

Palatul Băncii de Investiții  (1923-1928) fostul sediul Uniunii Arhitecților (transformarea acestuia), mai târziu

restaurantul Mărul de Aur (1925-1928) imobilul Crețulescu din Calea Victoriei (1934-1939) clădirea de birouri din Piața Universității (1934-1939) clădirea în care își avea sediul Institutul de Studii și Proiectări

Energetice (1947-1948)

O reinterpretare contemporană a stilului tradițional românesc poate fi regăsită în următoare construcții:

Palatul Mogoșoaia  - restaurare (1920-1930) vila din parcul Institutului de cercetări pentru mecanizarea

agriculturii monumente restaurate din nordul moldovei (1956-1960) Mitropolia , Iași - restaurare (1959-1960) Biserica Trei Ierarhi , Iași- restaurare (1959-1960)

pavilionul românesc la expoziția de la New York, la Expoziția internațională din 1939

Arhitectura modernă, având la bază principii clasice de compoziție și volumetrie, poate fi regăsită în următoarele construcții:

hotelul Belona și vile la Eforie Nord (1934-1940) hotelul Rex din Mamaia (1934-1940) blocurile din București de pe străzile: Dionisie Lupu la intersecția cu

piața Lahovary, Piața Amzei la intersecția cu strada Piața Amzei și Mendeleev (1934-1940)

blocul Carlton (distrus la cutremurul din 1940) (1934-1940) complexul industrial al fostei uzine Tractorul din Brașov (1934-

1940)- [Uzina IAR se extinde începând cu anul 1934. În anul 1937, este prevazuta o noua clădire centrală care reunește conducerea uzinei, birourile tehnice și administrative, o cantina moderna, un serviciu medical, bai, sala de spectacole etc., ca și locuințe pentru personal, după proiectul arhitectului Octav Doicescu (cf. Spațiul modernității românești, 1906-1947, editura Architext, București, 2011)]

postul de radio din Bod (1934-1940)