Drept 2011

CECCAR - DREPT 2011

1.A.P. (persoana fizica) şi SC „MM” SRL (persoana juridica) au hotarat sa constituie in nume colectiv „AP-MM”. AP s-a obligat sa aduca la capitalul social suma de 5.000lei, iar SC „MM” SRL, un teren in suprafata de 5.000mp, in valoare de 100.000lei. in actul constitutiv al societatii, asociatii au prevazut ca asociata SC „MM” SRL, fiind o societate cu raspundere limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai in limita capitalul social subscris.

Este valabila clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii?Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt. obligatiile societatii este nelegala. Potrivit art.3 alin. (2)

din Legea nr. 31/1990 „asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.”

Fata de caracterul imperativ al dispozitiilor legale nu se poate deroga prin actul constitutiv de la obligativitatea raspunderii nelimitate şi solidare a asociatilor intr-o societate in nume colectiv

2. SC „ML” este o societate in nume colectiv care a incheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancara SC „MB” SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatand ca societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite in contract, creditoarea, in baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a chemat in judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitand ca acestia sa fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund in mod solidar pentru obligatiile societatii? Asociatii au beneficiul de discutiune in cazul in care sunt actionati de creditorii societatii?

a) Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. (art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990)b) Asociatii au beneficiul de discutiune in baza art. 3 alin. (2) teza 2, text potrivit caruia, creditorii se vor indrepta mai intai

impotriva societatii pentru obligatiile ei şi, numai daca societatea nu le plateşte in termen de 15zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati.

3.Prin ce modalitati (mijloace) se realizeaza „punerea in intarziere” in contextul art. 3 alin (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata?

In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intarziere (perioada de gratie) prin somatie sau notificare prin care este incunoştintata sa plateasca in termen de 15 zile de la data primirii actului de punere in intarziere.

4. SC „MIXAM” SRL este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati, respectiv doua persoane fizice si o persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor desfasura in societate, respective activitate de marketing/publicitate, in vederea atragerii unei clientele stabile a societatii, in valoare de 10lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta in actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comerciala „FN” SA. Totodata, cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50lei. Verificand continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecata a constatat ca exista neregularitati in privinta constituirii capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.

Conform Legii nr. 31/1990 art. 16 alin (4) „prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.”

La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. Actiunile detinute asociata - persoana juridica la FN SA reprezinta creante care nu pot fi aduse la capitalul social al societatii care se constituie (art. 15 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati?Da. Conform Legii nr. 31/1990 art. 17 alin. (2), „la acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita

cel putin una dintre urmatoarele conditii:a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.”

6. Trei persoane fizice, in calitate de fondatori, au hotarat constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, intocmind prospectul de emisiune in care s-a mentionat capitalul social, numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni si data inchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numar de 100 actiuni depunand la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificand continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii acestuia intrucat nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii si pierderi a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Actiunea in constatarea nulitatii prospectului de emisiune intocmit de fondatori este intemeiata? Argumentati solutia.

Actiunea este neintemeiata deoarece prin depunerea la CEC a valorii actiunilor subscrise, actionarul care a solicitat constatarea nulitatii prospectului de emisiune şi-a executat indatoririle de actionar astfel incat, potrivit art. 18 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicata şi modificata, nu mai poate invoca nulitatea acestuia.

7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului?

~ 1 ~

Drept 2011

„Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.” (conform art.27 alin. 2 din Legea 31/1990).

8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost inmatriculata in registrul comertului SC „NABO” SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. In scopul achizitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii, asociatul V.T. a depus la banca in contul societatii suma de 200 lei, urmand ca societatea sa-i restituie acest imprumut in termen de 10 ani. Intelegerea cu privire la acordarea imprumutului si restituirea lui a intervenit intre cei doi asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal incheiat intre cei doi asociati privind imprumutul acordat societatii? In ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise?

Contractul de imprumut este valabil chiar daca nu s-a materializat in forma scrisa. Contractul poate fi dovedit potrivit regulilor dreptului comun.

Forma scrisa este obligatorie in cazul in care se incheie contract intre societatea cu raspundere limitata şi persoana fizica sau juridica asociat unic al societatii respectiv (art. 15 din Legea nr. 31/1990, republicata şi modificata).

9. Intr-o societate cu raspundere limitata in care partile sociale apartin unei singure persoane exista ca organ de conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate indeplini mandatul de administrator al societatii?

Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile şi obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate avea calitate de administrator. (Legea nr. 31/1990 art. 13 alin. (1) si (2): „In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile şi obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor. Daca asociatul unic este administrator, ii revin şi obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate”).

10. In actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevazut ca asociatul L.E. sa procure clientela societatii prin deplasarea in tara pentru a face publicitate acesteia, urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii?

Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social. (conform Legii nr. 31/1990 art. 16 alin. (5) „Asociatii in societatea in nume colectiv şi asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor şi a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi”).

11. In cazul unei societati pe actiuni constituita prin subscriptie publica, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sa accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor?

Avantajele rezervate membrilor fondatori nu vor produce efecte daca nu au fost aprobate de adunarea constitutiva.Legea nr. 31/1990 art. 19 alin. (3) „participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, deşi acceptate de

subscriitori, nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.”

12. La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, aportul in natura poate fi varsat numai in proportie de 50%?

Conform Legii nr. 31/1990 art. 21 alin. (2) „actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.” 13. Precizati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a aporturilor in natura,

in cazul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica.Conform art. 28 lit. (b) si (c) din Legea nr. 31/1990, adunarea constitutiva a acceptantilor prospectului de emisiune are printre

obligatii şi examinarea şi validarea raportului expertilor de evaluare a aporturilor in natura.

14. SC „MIX” SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 10 ani, prevazandu-se in actul constitutive ca fondatorii vor incasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de 6% din profitul net al societatii. Intrucat societatea nu a realizat profit in primii doi ani, actionarii au hotarat dizolvarea societatii. Fondatorii carora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvarii hotarate de actionari?

In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare.

15. Indicati situatiile in care, la constituirea societatii pe actiuni, judecatorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize.

Conform Legii nr. 31/1990 art. 38 alin. (1), efectuarea expertizei este obligatorie daca exista aporturi in natura , avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii şi pe care societatea trebuie sa le suporte.

16. Ce trebuie sa cuprinda raportul de expertiza intocmit de experti in cazul in care judecatorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesara inmatricularii unei societati pe actiuni?

Conform Legii nr. 31/1990 art. 38 alin. (1), raportul de expertiza trebuie sa cuprinda descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat. De asemenea, expertii vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat.

~ 2 ~

Drept 2011

17. Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind calitatea de expert?

Conform Legii nr. 31/1990 art. 39, „nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o

remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza

o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia”

18. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: „Filiala reprezinta sediul secundar al societatii comerciale mama”.

Motivati:a) adevarat;b) fals.Conform Legii nr. 31/1990 art. 42 şi art.43 alin. (3) şi (4), filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se

infiinteaza in una dintre formele de societate prevazute de lege si in conditiile specifice fiecarei forme. Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

19. Cinci persoane fizice si o persoana juridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni, semnand actul constitutiv, procurand toate actele necesare inmatricularii societatii in registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica care nu a efectuat procedura in termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de imprejurarea ca cererea de inmatriculare in registrul comertului a societatii nu a fost depusa de persoana imputernicita, asociatii pot obtine o hotarare judecatoreasca de obligare a persoanei respective sa efectueze procedura?

Nu, deoarece art. 47 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede ca orice asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, reprezentantul asociatilor a fost pus in intarziere, iar el nu s-a conformat in cel mult 8 zile de la primire.

In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale.

20. SC „MICA” SRL a fost inmatriculata in registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sa fi depus specimenul de semnatura. Totodata, la dosar nu a fost depusa dovada sediului social. Exista posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupa inmatricularea societatii?

In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile de la constatare sa rezolve problemele aparute, conform art.48 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. In caz contrar, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa acopere acele neregularitati sub sanctiunea platii de daune.

21. S-a constituit o societate cu raspundere limitata in care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan in localitatea unde s-a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la data inmatricularii in registrul comertului, s-a constatat ca actul constitutiv nu a fost incheiat in forma autentica, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formulandu-se o actiune in constatarea nulitatii societatii. Este intemeiata actiunea in constatarea nulitatii societatii?

Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata in temeiul art. 56 lit. a) din Legea nr. 31/1990.Totusi conform art. 57 din aceeasi lege se specifica ca nulitatea nu va fi declarata daca motivul de nulitatea fost inlaturat inainte

de a fi puse concluzii pe fond la tribunal.

22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati inmatriculate.Conform art. 56 din Legea nr. 31/1990, „Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de

tribunal numai atunci cand:a)lipseşte actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art.5alin.6b)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;c)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;d)lipseşte incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;e)lipseşte autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris; g)s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris şi varsat;h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.”

23. Pentru inmatricularea societatii, asociatii F.G. si L.M. au incheiat un contract de inchiriere privind un spatiu in care a fost declarat sediul societatii. Dupa inmatriculare societatea a achitat o luna chiria datorata, dupa care a refuzat sa mai plateasca chiria datorata numitului M.N., motivand ca cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocand dispozitia cuprinsa in art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivand ca acestia raspund in mod solidar si nelimitat pentru actele incheiate in contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele juridice incheiate de reprezentantii societatii in faza de constituire? Motivati solutia in cazul de fata.

~ 3 ~

Drept 2011

Se aplica prevederile Legii nr. 31/1990 art. 53 alin. (1) si (2) conform caruia fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.

Societatea, dupa inmatriculare, platind chiria, a preluat asupra sa raspunderea si, ca atare, numitul MN se va indrepta cu actiune impotriva societatii.

24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC „MONDOMAR” SA pentru ca lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese inmatriculata in registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si incheiase cu mai multe societati comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de incasat o parte din pret. Nulitatea societatii produce efecte asupra contractelor incheiate pana la data constatarii ei? Care este calea de atac indreptata impotriva incheierilor pronuntate de judecatorul delegat privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului si in ce termen se exercita?

Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. (temei legal art. 59 din Legea nr. 31/1990). Calea de atac impotriva incheierilor judecatorului delegat este recursul exercita in termen de 15 zile de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane interesate. (art. 60 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990)

25. In cazul unei societatii in nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC „OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa incat la sfarsitul anului 2005 societatea in nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezinta obligatiunile? Este admisibil la o societate in nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective?

Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o societate in nume colectiv. Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, terenul juridic fiind art. 84 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

26. Intre doua societati comerciale s-a incheiat un contract de livrare de marfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiara a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considerand ca produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinand ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzatoare catre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiara a produselor considerate calitativ necorespunzatoarea chemat in judecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa raspunda. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata? Motivati solutia.

Nu, creditorii societatii putandu-se indrepta cu actiune impotriva administratorilor societatii numaiin caz de deschidere a procedurii prevazute de lege nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

27. S-a constituit o societate in comandita simpla in care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat intr-o societate in nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama ca nu i-a incunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societati in care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat in situatia de fapt prezentata? Motivati solutia

Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut.

Avand in vedere dispozitiile art. 82 din Legea nr. 31/1990, republicata şi modificata, nu exista conflict de interese intre cele doua societati deoarece asociat la cealalta societate concurenta este sotia asociatului comanditat, iar dispozitia legala mentionata interzice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea chiar concurenta şi nicidecum sotilor sau sotiilor acestora.

28. Societatea in comandita simpla „MN si FL” a fost obligata, prin hotarare judecatoreasca, sa plateasca altei societati de antrepriza de lucrari constructii suma de 400lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii in care se afla sediul societatii debitoare. Impotriva societatii debitoare s-a incercat executarea silita, dar s-a constatat ca aceasta nu are bunuri cu care sa achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivand ca hotararea judecatoreasca este pronuntata impotriva societatii si, ca atare, nu le este opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt intemeiate? Motivati solutia.

Conform Legii nr. 31/1990 art. 85 alin. (1) si (2), apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii. Potrivit art. mentionat, hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

29. SC „LIR” SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participand la capitalul social cu un aport in numerar de cate 2.000 lei, adica un procent din capitalul social de 33% fiecare. In clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevazut ca asociatul L.M. sa participe in proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cate 40% fiecare. Este legala clauza inserata in actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul.

Clauza este legala deoarece in actul constitutiv s-a facut acesta mentiune, temeiul legal fiind art. 67 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

~ 4 ~

Drept 2011

30. In ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor dividendele aprobate de adunarea generala a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevazuta de lege in cazul neachitarii lor?

Legea nr. 31/1990 art. 67 alin. (2) prevede „Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.”

Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor legale, se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. (art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990)

31. Aratati care este momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor.

Legea nr. 31/1990 art.67 alin. (5) prevede „dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor.” Termenul de prescriptie incepe sa se calculeze (sa curga) fie de la data stabilita de adunarea generala a asociatilor ca termen de plata, fie de la expirarea termenului de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare aferente exercitiului financiar incheiat.

32. La data de 15 iulie 2005 s-a incheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numar de 10 actiuni in valoare totala de 100lei. Prin hotararea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2005, fiecare actionar urmand sa primeasca dividende in functie de numarul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor 10 actiuni au fost atribuite in totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptarii hotararii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 pana la data de 15 iulie, iar dupa aceasta sa i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent M.N. este intemeiata?

Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca, in speta analizata, actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor.

Se aplica Legea nr. 31/1990 art. 67 alin. (6): „Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.”

33. SC „MILAV” SRL si SC „ANVEL” SRL au hotarat sa fuzioneze prin absorbtia SC „ANVEL” SRL de catre SC „MILAV” SRL. SC „MILAV” SRL are cinci asociati, cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 50parti sociale a cate 100lei fiecare. SC „ANVEL” SRL are doi asociati, respectiv SC „MILAV” SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC „ANVEL” SRL este de 2.000 lei, divizat in 20 parti sociale a cate 100lei fiecare, impartite in mod egal intre cei doi asociati. SC „ANVEL” SRL a inregistrat in ultimii doi ani pierderi in asa fel incat in conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social. Pentru a salva societatea „ANVEL” SRL, SC „MILAV” SRL a hotarat absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. In situatia de fapt se mai retine ca SC „ANVEL” SRL concesionase un teren in scopul construirii unei fabrici si incheiase un contract de asociere in participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract in care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a hotarat fuziunea prin absorbtie, s-a intocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avand aceeasi data si s-a intocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat in Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si inceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC „MILAV” SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii

Problemele de drept privind fuziunea sunt urmatoarele:- SC MILAV SRL nu poate detine titluri (parti sociale) la propria societate. D.a.p.d.v., SC MILAV SRL ar fi trebuit ca inaintea

fuziunii sa se retraga din societate prin cesiunea partilor sociale.- SC ANVEL SRL, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social se afla intr-o cauza de dizolvare.- Contractul de concesiune nu se poate transmite prin fuziune decat cu acordul concedentului, iar contractul de asociere in

participatiune numai cu acordul celorlalti asociati ai participatiunii.Cu privire la mentiunea de majorare a capitalului social, judecatorul delegat va refuza efectuarea mentiunii pana in momentul

expirarii termenului de opozitie prevazut de lege in favoarea creditorilor sau se va retrage proiectul de fuziune.Judecatorul delegat la ONRC va inregistra mentiunea de majorare a capitalului social numai in conditiile in care proiectul de

fuziune este retras.

34. Reclamantii B.V. si SC „V.S.” SRL au chemat in judecata pe M.C. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna excluderea paratului din societate, obligand societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea ca M.C., in calitate de asociat si administrator, a incalcat Legea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura sa fraudeze societatea. Paratul M.C., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivand ca situatia falimentara a societatii se datoreaza culpei exclusive a acestuia. In urma probelor administrate, instanta de fond a admis cererea principala si in parte cea reconventionala, dispunand excluderea din societate a reclamantului parat, cat si a paratului reclamant, dispunand totodata si dizolvarea societatii in conditiile in care prin excluderea celor doi asociati a mai ramas in societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, in sensul ca a folosit in scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.C., a vandut partile componente din utilajele societatii fara incuviintarea celorlalti asociati. Paratul M.C. a fost exclus din societate,

~ 5 ~

Drept 2011

cu motivarea ca acesta a intreprins activitati contrare scopului societatii, in sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura in banca. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societatii, in baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, deoarece prin excludere societatea a ramas cu unic asociat, aceasta fiind cauza de dizolvare a societatii cu urmatoarea motivare:

1. Dispozitia cuprinsa in art. 222 lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla.

2. Nedepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de raspundere pentru daunele produse.

3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezinta o fapta care sa insemne frauda in dauna societatii atat timp cat cu sumele respective au fost cumparate alte bunuri in folosul societatii.

4. Inabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaza cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune catre societate.

Dispozitiile cuprinse in art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecarei dispozitii legale? Este corecta solutia de dizolvare a societatii?

Cazurile de excludere prevazute in art. 222 au caracter exemplificativ şi nicidecum limitativMotivele de excludere prevazurte pentru azociatii in societatea in nume colectiv şi in comandita simpla pot fi extinse şi

asociatilor din societatea cu raspundere limitata, mai cu seama daca aceştia au calitatea de administrator.Excluderea din societate a ascociatilor administratori nu inlatura posibilitatea actionarii lor pe temeiul unei actiuni in daune

(despagubiri).

35. Asociatii care au hotarat dizolvarea societatii pot renunta la aceasta, chiar si dupa publicarea in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale extraordinare a asociatilor?

Da. Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. (art. 231 din Legea nr. 31/1990)

36. Aratati in ce consta „contrarietatea de interese” in cazul asociatilor unei societati in nume colectiv.Contrarierea de interese este stipulata in cadrul art 79 alin. (1) din Legea 31/1990: „asociatul care, intr-o operatiune determinata

are pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind acea operatiune.”

In caz contrar, asociatul raspunde pentru pagubele produse societatii daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

37. SC „M” SA si SC „VL” SA, prin reprezentantii legali, au incheiat un protocol prin care au hotarat dizolvarea prin absorbtie a SC „VL” SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societatii SC „VL” SA catre SC „M” SA. Protocolul incheiat intre cele doua societati este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC „VL” SA catre SC „M” SA?

Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata. Transmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii dintre cele doua societati. Pentru realizarea

acesteia este necesara hotararea Adunarii Generale Extraordinare a ceor doua societati care au incheiat protocolul (art. 239 şi urmatoarele din Legea nr. 31/1990)

38. SC „VL” este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat in 9.000 actiuni a cate 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari in mod egal.

In decurs de 3 ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, achizitionand trei terenuri, doua cladiri si aparatura de birou, astfel incat adunarea generala extraordinara a hotarat majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prima de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodata, actionarii au hotarat ca achitarea actiunilor emise cu prima sa se faca in proportie de 30% in momentul subscrierii si diferenta in termen de 3 ani.

Este legala hotararea de majorare a capitalului social in conditiile stabilite de actionari?Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in

proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale.

Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achitata la data subscrierii.

Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art. 220, alin.1 si 3, L31/1990)

39. SC „AC” SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avand un capital social de 600 lei divizat in 60 parti sociale in valoare de 10lei fiecare. Dupa trei luni de la inmatricularea societatii in registrul comertului asociatul A.L. decedeaza, avand ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedinta a adunarii generale a asociatilor a participat in locul asociatului decedat sotia supravietuitoare in nume propriu si in calitate de reprezentant al copilului minor, exprimandu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot in adunarea generala a asociatilor in nume propriu si ca reprezentanta a minorului asociatului decedat? Motivati solutia.

Moştenitorii asociatului decedat nu dobandesc de drept calitatea de asociati, aceştia avand doar un drept de creanta reprezentat de valoarea partilor sociale ale autorului lor. Adunarea Generala a Asociatilor hotaraşte daca plateşte contravaloarea partilor sociale sau continua activitatea societatii cu moştenitorii celui decedat.

In aceste conditii, moştenitorii asociatului decedat nu au drept de vot decat daca se hotaraşte continuarea activitatii cu aceştia (art. 230 din Legea nr. 31/1990).

~ 6 ~

Drept 2011

40. In actul constitutiv al SC „L” SRL s-a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social.

Avand in vedere dispozitia cuprinsa in art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, hotararea de modificare a actului constitutive trebuie sa fie adoptata de toti asociatii?

Legea nr. 31/1990 art. 192 alin. (2) prevede: „pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.”

Astfel, in cazul de fata, cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila si nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita.

41. Retragerea dintr-o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata). Cu toate acestea exista posibilitatea legala ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga?

Potrivit art. 134 din Legea nr. 31/1990, actionarii carenu sunt de acord cu hotararile adoptate de AGAcu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului societatii in strainatate, la forma societatii sau fuziunea ori divizarea societatii, au dreptul de a se retrage din societate.

In concluzie, actionarii se pot retrage din societate fara nici o conditie sau impediment.

42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?Conform Legii nr. 31/1990 art. 134 alin. (4), pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi

stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii.

43. S.M. si S.E., soti, au hotarat sa constituie o societate comerciala – SRL - in care sa aduca la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat in imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumparat de cei doi soti in timpul casatoriei. In schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit in mod egal parti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comerciala? Este necesara impartirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul ca imobilul a fost adus la capitalul social in schimbul caruia sotii au primit parti sociale in procent de 50% fiecare inseamna o partajare conventionala a bunurilor comune, operatiune interzisa de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?

Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul codului familiei.

Conventia este perfect valabila, in masura in care ambii soti si-au exprimat consimtamantul in mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societatii comerciale. Totusi, transmiterea bunului catre societate nu reprezinta o conventie de partajare a acetuia ci este intrainarea acestuia, echivalenta cu o vanzare-cumparare.

44. SC „MN” SRL, in calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de creditoarea SC FG SA, aratand ca in ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el insusi are de incasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodata, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii aratand ca in patrimoniul propriu exista mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmari silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si indestula creantele. Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este intemeiata?

Nu, intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca are mai multe bunuri in patrimoniu, ci important pentru deschiderea procedurii este ca debitorul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor fata de creditori timp de cel putin 30 de zile.

In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. Astfel, cererea de declansare a proceduriilor de faliment conform prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de judecatorul sindic deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. Cererea formulata de debitor este intemeiata.

45. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic in procedura insolventei.Art. 11 din Legea 85/2006 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala,

cat si prin procedura simplificata;b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea

opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de

servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;

d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

~ 7 ~

Drept 2011

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in

insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;

h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare

judiciara si de intrare in faliment;l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

46. Impotriva SC AC SA in calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventa, la cererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemnandu- se prin hotararea de deschidere a procedurii in calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocata adunarea creditorilor de catre creditorii ale caror creante reprezinta 20% din valoarea totala a acestora. In cuprinsul convocarii, creditorii au mentionat ca la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de catre debitor, cat si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi in ziua desfasurarii adunarii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale caror creante reprezinta 75% din totalul acestora, hotarand respingerea planului de reorganizare a activitatii debitorului. Impotriva hotararii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune in anulare pentru urmatoarele motive:

1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocata decat de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006;

2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede in mod expres toate problemele care vor fi discutate;3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fara a avea procura speciala.Actiunea in anularea hotararii adoptate de adunarea creditorilor este legala?Conform art. 13 pct. 3 din Legea nr. 85/2006, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau lichidator, dar

si de catre adunarea creditorilor ale caror creante reprezinta cel putin 30% din totalul acestora. Astfel, adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din creditori.

Convocarea creditorilor trebuie sa cuprinda ordinea de zi a sedintei in detaliu (art.14, alin.1). Ca urmare, convocarea nu este legala.

Reprezentarea in adunarea creditorilor se face numai pa baza unei procuri speciale legalizata (art. 14 ali. 3).In concluzie, actiunea de anulare a hotararii este legala.

47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a fi desemnata ca administrator judiciar in cadrul procedurii insolventei?

Conform Legii nr. 85/2006 art. 19 alin. (5), administratorul judiciar persoana fizica sau juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, in conditiile legii.

Nu poate fi administrator judiciar persoana fizica ce nu poate fi fondator, administrator, director, cenzor sau reprezentant al unui comerciant al executarii judecatoreşti şi persoanele fizice sau juridice avand calitatea de lichidator (expert in insolventa) carora le sunt aplicabile prevederile art. 27 pct. 1-9 din Codul de procedura civila. Totodata, inainte de desemnarea sa in functie, administratorul trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspunderea profesionala.

48. Raportul intocmit de administratorul judiciar desemnat in cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale.

Ce aspecte trebuie mentionate in cuprinsul raportului administratorului?Potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va examina activitatea debitoruluişi va intocmi un raport in

care se vor mentiona urmatoarele:- cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.- raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care

nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment.- in cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan

de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori.

49. Definiti starea de iinsolventa potrivit Legii nr. 85/2006.Potrivit Legii nr. 85/2006 art. 3, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta

fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

50. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi declansata procedura reorganizarii judiciare si a falimentului?

~ 8 ~

Drept 2011

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cumulativ creantele creditorilor pentru a putea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului:

- Sa fie certe – existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu;- Sa fie lichide – lichiditatea consta in bani;- Sa fie exigibile – ajungerea lor la scadenta.

51. Delimitati conceptul de „insolventa” de cel de „insolvabilitate” si de „refuz de plata”.Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii. Este o stare

a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. Debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate.

Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-şi indeplini obligatiile fata de creditor atat din lipsa lichiditatilor, cat şi a altor bunuri din care sa fie satisfacute creantele creditorilor.

Refuzul de plata exista in cazul in care debitorul considera ca nu datoreaza sumele solicitate de creditori. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la deschiderea falimentului. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz.

52. In cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii?

Fata de continutul art. 32 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 rezulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult 10% din valoarea creantelor de catre creditori nu este obligatorie, ramanand la aprecierea judecatorului sindic, şi numai daca debitorul solicita acest lucur. In cazul in care este dispusa consemnarea unei cautiuni, nedepunerea ei are drept consecinta respingerea cererii introductive formulata de creditor.

53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului?Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:1. suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale 2. suspendarea cererilor de executare silita, pornitade creditor in mod individual;3. suspendarea termenelor de prescriptie in care creditorii putea sa-şi valorifice creantele impotriva debitorului aflat in

incapacitate de plata4. nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, majorare ori cheltuiala creantelor nascute anterior deschiderii procedurii

insolventei.Cu toate acestea, legiuitorul instituie şi exceptii. Este cazul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei,

creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pana pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata.

Totodata, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare „accesoriile”, respectiv dobanzile, penalitatile etc. nascute ulterior deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederile programului de plati.

5. Este interzis administratorului sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunileori partile lor sociale sau de interes pe care le detine la debitorul care este supus procedurii insolventei.

54. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: „Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele”:

a) adevarat.b) fals. In conditia in care acesta si-a declarat intentia de reorganizare, poate pastra dreptul de administrare a patrimoniului, cu

exceptiile prevazute de art. 47 aliu. (3), (4),(5) din Legea nr. 85/2006.

55. Indicati categoriile de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita.

a) contractele de vanzare-cumparare in care pretul platit de debitor depaşeşte in mod vadit valoarea bunului cumparatb) contractele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, transport, consultanta, comision etc. in care prestatia debitorului

este vadit superioara d.p.d.v. fata de prestatia celeilalte parti etc.

56. Indicati trei categorii de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anularii.

1. acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii daca suma pe care creditorul ar putea s-o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer;

2. constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara (de exemplu, o ipoteca).3. Platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii daca scadenta lor fusese

stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.

57. Contractul de inchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat in cadrul procedurii insolventei?Contractul de inchiriere privind un bun imobil al debitorului nu va fi desfiintat, cu exceptia cazului cand chiriei practicate pe

piata. (art. 91 din Legea nr. 85/2006).

~ 9 ~

Drept 2011

58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de Legea nr. 85/2006?Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare precum si

accesoriile acestora (dobanzi, penalitati etc.). Creantele bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile speciale (art. 66 alin. 2)

59. Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor in cadrul procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr. 85/2006?

Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut din urmatoarele drepturi:

- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor - dreptul de a participa la distribuirile de sume in cadrul reorganizarii si falimentului- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor

juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.

60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conform Legii nr. 85/2006?Conform Legii nr. 85/2006 art. 95, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si

specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor.

Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.Planul de reorganizare va mentiona:a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii;b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii

comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea

fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.”

61. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori.Votarea planului se face potrivit urmatoarelor reguli:- Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot;- Voteaza separat urmatoarele categorii de persoane: creditorii cu creante garantate; creditorii bugetari; creditorii chirografari

stabiliti conform art. 98 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; ceilalti creditori chirografari.

62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?Votarea şi confirmarea planului produc urmatoarele efecte:- Activitatea debitorului este organizata potrivit continutului planului;- Creantele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte parti interesate sunt modificate aşa cum este prevazut in plan;- In cazul unei executari silite, planul confirmat de judecatorul sindic va fi socotit ca o hotarare definitiva impotriva

debitorului

63. Indicati situatiile in care judecatorul sindic dispune intrarea in faliment a debitorului aflat in stare de insolventa.Conform Legii nr. 85/2006 art. 107, intrarea in faliment se produce in urmatoarele cazuri:a) debitorul şi-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;b) debitorul nu şi-a declarat intentia de reorganizare;c) nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;d) debitorul şi-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost

acceptat şi confirmat şi nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat;e) obligatiile de plata şi celelalte sarcini asumate nu au fost indeplinite;f) a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment.

64. SC „X” SRL este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul „Y” si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. In urma scoaterii la vanzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei creditorului „Y”, creanta de 300.000 lei.

Cum isi va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (gaj)?Pentru diferenta de creanta neacoperita din vanzarea celor doua automobile, creditorul „Y” devine creditor chirografar intrand

in concurs cu ceilalti creditori chirografari (ale caror creante nu sunt garantate printr-o garantie speciala).

65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute in urma lichidarii averii debitorului?Creantele cor fi platite in urmatoarea ordine:- Taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli ale procedurii;- Creantele izvorate din raportul de munca;

~ 10 ~

Drept 2011

- Creantele reprezentand creditele, cu dobanzile şi cheltuielile aferente, acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii şi creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului;

- Crentele bugetare;- Creantele reprezentand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii

pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;- Creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului şi a familiei sale, daca acesta este

persoana fizica;creantele reprezentand creditele bancare, cu cheltuielile şi dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum şi din chirii;

- Alte creante chirografare;- Creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege.

66. Care sunt efectele hotararii judecatoresti ale inchiderii procedurii falimentului?Exista doua categorii de efecte:a) efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin inchiderea procedurii judecatorul

sindic, administratorul judiciar, lichidarea şi toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice obligatii privitoare la procedura;

b) efecte fata de debitor. In pricipiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererilor introductive, sub rezerva de a nu se fi facut vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori trensferuri frauduloase. Debitorul va fi descarcat de obligatii daca au fost platite in cadrul procedurii. Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcare de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

67. Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa.Potrivit Legii nr. 85/2006 art. 143 alin. (2), constituie infractiune de bancruta frauduloasa şi se sanctioneaza cu inchisoare de la

6 luni la 5 ani fapta persoanei care:a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;b) infatişeaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate,

fiecare dintre aceste fapte fiind savarşite in frauda creditorilor;c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active.

68. Aratati ce efecte produce inregistrarea in registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea.

In momentul inregistrarii firmei in Reg. Comertului ea isi dobindeste personalitatea juridica. Inregistrarea in Reg. Com. are efect declarativ la calitatea persoanei, creandu-se o prezumtie relativa de comercialitate cu privire la faptele pe care acestea le savarşeşte şi cu privire la calitatea de comerciant.

69. SC „BM” SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv „SL” si „VN”, cu participare egala la capitalul social, fiecare detinand un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul „SL” cesioneaza in totalitate partile sociale celuilalt asociat, incheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie inregistrata in registrul comertului.

Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai intre asociati?Fata de imprejurarea da in speta nu s-a inregistrat in Reg. Com. mentiunea de cesiunea a partilor sociale, asociatul SL are

calitatea de asociat in raporturile cu tertele persoane.

70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului a activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite inscrierea de mentiuni in registrul comertului?

Au obligatia solicitarii inmatriculata in Reg.Com. inainte de inceperea activitatii şi .n timpul desfaşurarii acesteia efectuarea de mentiuni urmatoarele categorii de persoane:

- Comerciantii – persoane fizice;- Comerciantii – persoane juridice, respectiv societati comerciale;- Asociatiile familiale care desfaşoara in mod obişnuit activitate de comert;- Companiile nationale şi societatile nationale;- Regiile autonome;- Grupurile de interes economice cu caracter comercial;- Organizatiile cooperatiste.

71. Care este regimul juridic al incheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului?

Incheierile judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de numai 15zile şi curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti şi de la data publicarii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

72. Care este instanta de judecata competenta sa solutioneze recursul indreptat impotriva incheierii pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului?

~ 11 ~

Drept 2011

Potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 26/1990, republicata, recursul se solutioneaza de curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, de curtea de apel in a carei raza se afla sediul sucursalei.

73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a inmatricularilor sau a mentiunilor efectuate?Potrivit art. 25 ali. (1) din Legea nr. 26/1990, orice persoana persoana fizica sau juridica se considera prejudiciata printr-o

inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

74. Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic.Definitia acceptata in doctrina este urmatoarea: fondul de comert reprezinta un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale (marci, firme, embleme, brevete

de inventii, vad comercial), pe care un comerciant le afecteaza desfaşurarii activitatii sale. Temeiul legal este art. 1^1 lit. c) din Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin Legea nr 298/2001.

75. Delimitati „fondul de comert” de notiunea de „sucursala”.Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale, fiind calificate sedii secundare ale

acestora la fel ca şi agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare (art. 43 alin.(1) din Legea nr.31/1990)Sucursala se caracterizeaza prin doua trasaturi definitorii: absenta personalitatii juridice şi autonomia de gestiune. Sucursalele

avand autonomie de gestiune se caracterizeaza prin dispun de o clientela proprie şi au un fond de comert distinct de al intreprinderii; tribunalele se inmatriculeaza in Reg.Com.

Fondul de comert este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare, se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele.

76. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia. Firma este numele, sau, dupa caz denumirea folosita de comerciant in realizarea operatiunilor ce fac obiectul comertului sau şi

sub care semneaza.Caracteristicile acesteia sunt: - este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei. Conform art. 38 din Legea nr. 26/1990, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente - disponibilitatea firmei este verificata de Biroul Unic ce functioneaza in cadrul Camerelor de Comert şi Industrie teritoriale.

Firmele radiate din Reg. Com. nu sunt disponibile pentru o perioada de doi ani de la data radierii.- liceitatea firmei. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.- firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert.

77. Comparatie intre clientela si vadul comercial.Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depinzand de a atrage clientela,

depinzand atat de factori interni de ordin obiectiv (locul amplasarii magazinului, calitatea produselor sau a serviciilor), de ordin subiectiv (publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat), cat şi de factori externi (reputatia sau bonitatea clientilor, a partenerilor de afaceri)

Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant.

78. SC „OM” SRL a incheiat un contract de imprumut bancar garantand creditul cu marfurile aflate in magazinul situat chiar la sediul societatii. Ulterior perfectarii contractului de imprumut (credit) si al contractului de garantie reala mobiliara, marfurile au fost vandute urmand ca pretul sa fie incasat in termen de 30 de zile de la predare.

Este valabil contractul de vanzare-cumparare privind marfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)?Potrivit art. 21 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, pe durata contractului de garantie imobiliara debitorul poate administra sau

poate dispune de bunul care face obiectul garantiei, deci il poate vinde, garantia urmand a fi stramutata asupra pretului obtinut din vanzarea bunurlui respectiv. Aşadar, creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imprumutului bancar, iar contractul de vanzare-cumparare este valabil incheiat.

79. Care este deosebirea dintre aportul in societate al fondului de comert si vanzarea acestuia?Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun

incorporal. Titularul fondului de comert se obliga, prin actele constitutive ale societatii, sa transmita dreptul de proprietate sau numai dreptul de folosinta asupra fondului de comert şi, evident, sa-l predea societatii.

Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut.

80. In situatia in care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtamant, inscrierea garantiei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati raspunsul.

Inscrierea garantiei reale mobiliare in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera valabilitate garantiei, ceea ce inseamna ca inscrierea are doar rolul de a face opozabila fata de terti garantia constituita.

~ 12 ~

Drept 2011

Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este admisibila in aceleaşi conditii ca şi in cazul locatiunii: sa nu

se fin intrezis prin contractul de locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a prevazut acest lucru); cesiunea sa nu contravina contractului de locatiune. In plus, cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma, prevazute de art. 1393 Cod Civil, necesare opozabilitatii cesiunii fata de tertele persoane. Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului (debitorul cedat) sau sa fie acceptata in forma autentica de acesta.

82. O persoana fizica A.M. imprumuta de la o banca o suma de bani. Pentru a acorda creditul, banca ii cere un garant personal care sa se oblige sa plateasca in cazul in care A.M. nu ramburseaza creditul. In aceste conditii A.F. se obliga, in calitate de fidejusor, alaturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmarit la plata atat pentru creditul nerambursat, cat si pentru dobanzile aferente.

Ce suma va fi tinut sa plateasca fidejusorul? Argumentati.Acordarea unui credit de catre o banca constituie o operatiune de banca şi, in temeiul art. 3 pct.11 din C.com., este o fapta

obiectiva de comert. Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face. Potrivit art. 42 alin. 2 C.Com., in obligatiile comerciale fidejusorul, chiar necomerciant, care garanteaza o obligatiune

comerciala este tinut solitar cu debitorul principal, cu exceptia cazului cand in contract s-a prevazut contrariul, adica numai in limita creditului acordat. Aşadar, daca acesta nu plateşte, banca il va putea obliga pe fidejusor sa plateasca atat suma reprezentand creditul nerambursat, cat şi dobanzile aferente, pentru ca nu exista alta prevedere contractuala.

83. Societatea comerciala „Carol” SA a inceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 incepand cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatand ca nu-si primeste dividendele, a actionat in judecata societatea comerciala la data de 17 aprilie 2005.

De la ce data poate cere si dobanzi de intarziere? Argumentati solutia aleasa.Comercialitate obligatiei de plata a dividendelor rderiva din art. 4 C.com. care, in completarea art. 3 C.com, instituie prezumtia

de comercialitate pentru toate actele sau faptele savarşite de un comerciant, daca nu sunt de natura civila. Prin urmare, obligatia de plata a dividendelor are caracter comercial şi, ca atare, in privinta ei sunt aplicate dispozitiile art. 43 C.com, referitoare la dobanda de drept.

Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie 2005, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor.

84. AVAS incheie un contract de vanzare-cumparare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual da nastere unei neintelegeri intre parti. Carei instante urmeaza sa se adreseze partile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasa.

Vanzarea de actiuni este in mod expres definita de art. 3 C.com. ca fiind fapt obiectiv de comert. In conformitate cu art. 7 C.com., cei ce afecteaza in mod obişnuit fapte de comert sau calitatea de comercianti, deci şi AVAS. Potrivit art. 4 C.com., obligatiile comerciantilor au natura comerciala, deci şi litigiile care deriva din nerespectarea obligatiilor sunt de natura comerciala şi trebuie solutionate de instantele comerciale şi nu de cele de contencios administrativ.

85. A.M. incheie un contract de asigurare de viata cu SC „CAROM” SA obligandu-se sa-i plateasca trimestrial primele de asigurare. Pentru ca nu si-a respectat obligatia de plata, societatea de asigurari intenteaza o actiune judecatoreasca impotriva lui A.M. litigiul are natura civila sau comerciala? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 6 Cod Comercial, asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator.

Finalitatea pentru asigurat este civila, deci competenta va fi instanta civila.

86. Regia autonoma de Gospodarie Comunala Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati incheie un contract pentru executarea de lucrari de reparatie a instalatiei de incalzire, canalizare, apa rece, apa calda si menajera la doua blocuri.

Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, in calitate de reclamanta, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasa.

Contractul nu are caracter civil, activitatea RAGC Galati constand in realizarea de lucrari de constructie şi reparatie, se incadreaza in faptele obiective de comert reglementate de art. 3 pct. 8 C.com. Potrivit art. 56 C.com., daca un act este comercial pentru una din parti, toti contractantii sunt supuşi in ceea ce priveş’te acel act legii comerciale. Aşadar, litigiul este comercial, iar instanta competenta este cea comerciala.

87. A.T., comerciant, cumpara la data de 1 octombrie 2004 o garsoniera. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar in 15 ianuarie 2005 isi cumpara o noua garsoniera.

Au vanzarile-cumpararile incheiate de comerciant natura comerciala? Argumentati solutia aleasa.Faptul ca AT este comerciant ne-ar putea conduce la concluzia ca actele sale sunt comerciale in temeiul prezumtiei de

comercialitate instituite de art.4 C.com. pentru ca vanzarea-cumpararea nu are caracterul de intermediere cerut de art. 3C.com., iar cumpararea garsonierei se face in scopul de a o locui, nu cu scop de revanzare, se aplica art. 5 C.com., potrivit caruia „nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau marfuri ce s-a face pentru uzul sau consumatia cumparatorului sau a familiei sale.” Deşi este comerciant, prezumtia de comercialitate nu se aplica, AT cumparand garsoniera in scopul de o folosi

~ 13 ~

Drept 2011

personal. Intentia de vanzare a aparut ulterior cumpararii şi neconstituind o interpune an schimb, natura contractului este civila şi nu comerciala.

88. A.T. si B.T., casatoriti, avand doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sa desfasoare o activitate economica avand ca obiect comertul cu flori, in cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementarilor in vigoare, este posibila constituirea acesteia? Motivati solutia aleasa.

Da, conform art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr.300/2004 care admite ca membrii asociatiei familiale sa aiba cel putin varsta de 16ani. Aceşti minori vor avea calitatea de angajati proprii, neputand sa aiba calitatea de reprezentanti ai asociatiei familiale, calitate pentru care se cere varsta de 18ani.

89. A.T. a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru evaziune fiscala pe cand desfasura o activitate economica in mod independent.

Poate el sa se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia.Infractiunea de evaziune fiscala determinca ca AT sa decada din dreptul de a exercita o activitate comerciala. Calitatea de

reprezentant al asociatiei familiale presupune relatii cu tertii in desfaşurarea de acte de comert in numele asociatiei familiale. Prin urmare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii familiale. 90. Comerciantul A.Z. s-a inmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, avand sediul principal in municipiul

Constanta. In ipoteza in care AZ deschide o sucursala in orasul Mangalia este necesara o noua inregistrare in registrul comertului, inregistrare distincta a sucursalei? Motivati solutia aleasa.

Da, chiar daca sucursala işí desfaşoara activitatea in perimetrul aceluiaşi oficiu al Reg.Com., respectiv al jud. Constanta, conform art. 43 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata şi modificata, sucursla se va inmatricula in acelaşi Reg.Com., insa distinct, ca inmatriculare independenta.

91. Prin divizarea societatii „A”, societatile „B” si „C”, societati pe actiuni, preiau patrimoniul societatii „A” care isi inceteaza activitatea. Cu ocazia adunarii generale extraordinare a societatii „B” se aproba proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societatii „A” (in cota-parte prevazuta de proiect), precum si marirea obligatiilor actionarilor societatii „B”, ca urmare a divizarii, cu votul a 50% din actionari. Este legala decizia AGA? Motivati.

Legea nr. 31/1990 art. 247: „prin derogare de la art. 115, cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi.”

Decizia AGA nu este legala.

92. In termen de doua luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societatilor care fuzioneaza prin absorbtie au loc adunarile generale extraordinare ale societatii Impex SRL ce urmeaza sa fie absorbita si a societatii Coral SA ca societate absorbanta. Ca urmare a aprobarii de catre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:

a) dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite, care isi inceteaza existenta;b) transmiterea universala a patrimoniului Impex SRL catre Coral SA;c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a marit astfel patrimoniul.Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.Nu este corect efectul privind dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite. In temeiul art. 238 din Legea nr. 31/1990,

republicata şi modificata, fuziunea are ca efect dizolvarea fara lichidare a societatii absorbite (care işi inceteaza existenta) şi transmiterea universala a patrimoniului sau, in schimbul atribuirii de actiuni.

93. Judecatorul delegat de la registrul comertului a refuzat sa autorizeze constituirea societatii comerciale „Tibles” SA obtinuta prin fuziunea prin contopire a doua societati care si-au incetat existenta: o societate in nume colectiv si o societate in comandita simpla. Judecatorul delegat a motivat ca, deoarece in patrimoniul societatii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societatii comerciale nu au facut. Acestia au invocat lipsa autentificarii prin aceea ca imobilul facea parte din patrimoniul societatii in nume colectiv, al carui act de constituire fusese autentificat, dar prin incetarea existentei acestei societati si prin faptul ca noua societate constituita prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat.

Cine are dreptate? Motivati.Judecatorul delegat a respins motivat cerera de inmatriculare.Actul constitutiv al societatii nou infiintate trebuie sa respecte forma pentru tipul de societate infiintat (art. 239 alin. (3) din

Legea 31/1990). Este adevarat ca printre contopire s-a constituit o societate de capital şi nu de persoane, dar daca printre aporturile de capital se afla un teren potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv trebuie autentificat.

94. Tribunalul a respins ca nefondata cererea reclamantului, asociat la SRL aflata in lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv ca actualul lichidator nu a intrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegala numirea lichidatorului, desi el intrunise cvorumul cerut de 3/4 din numarul asociatilor impus de actul constitutiv, sustinand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, prevede ca numirea lichidatorilor la SRL se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat. Solutia de respingere a cererii este corecta? Motivati raspunsul.

Hotararea adunarii generale este corecta. Intr-adevar, Legea nr. 31/1990 mentioneaza la art. 262 alin. (2) ca numirea lichidatorilor la societatile de persoane şi la societatile cu raspundere limitata se face cu unanimitate de voturi, dar numai dacain contractul de societate nu se prevede altfel. Deoarece in actul constitutiv s-a prevazut ca numirea se poate face cu un cvorum de ¾ din numarul asociatilor şi acest cvorum a fost obtinut, inseamna ca numirea este legala.

~ 14 ~

Drept 2011

95. Intr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaza. In actul constitutiv exista clauza de continuare a societatii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sa continue activitatea in cadrul societatii in locul defunctului.

Este aceasta o cauza de dizolvare a societatii? Ce vor primi mostenitorii?Nu este o clauza de dizolvare a societatii doearece nu se suprapune situatiei reglementate conform art. 229 alin. (1) din Legea

nr. 31/1990, care prevede ca moartea, falimentul, incapacitatea, excluderea sau retragerea unuia dintre asociati duc la dizolvare cand, datorita acestor cauze, numarul s-a redus la unul singur. Speta corespunde situatiei enuntata de art. 229 alin. (2) care dispune ca societatea nu se dizolva daca exista clauza de continuare cu moştenitorii. Chiar daca aceştia nu consimt sa continue societatea in locul defunctului şi cer dizolvarea, aceasta poate interveni ca urmare fie a hotararii adunarii generale (art. 227 alin. (1) lit. d)), fie prin hotararea tribunalului pentru neintelegeri grave (art. 227 alin. (1) lit. e)), deci nu prin moartea unui asociat.

Conform art. 230 alin. (1) din Legea 31/1990, moştenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine dupa ultimul bilant contabil aporbat, in termen de 3luni de la notificarea decesului asociatului.

96. Lichidatorul unei societati pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca activul societatii este in valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei.

Ce trebuie sa faca lichidatorul cand fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil?Lichidatorul, potrivit art. 257 din Legea 31/1990, trebuie sa ceara de la actionari sumele pe care le datorau ca debitori pentru

societate, pentru varsamintele neefectuate. Adica, potrivit art. 259, numai dupa ce, in principal, a fost urmarita mai intai laplata societatea comerciala şi bunurile existente in patrimoniu nu acopera creantele, creditorul are dreptul de a exercita contra lichidatorului, in subsidiar, impotriva actionarilor pentru plata sumelor din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aportului la capitalul social.

97. Lichidatorul a intocmit situatia financiara finala a unei SA, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii. Situatia financiara a fost depusa la registrul comertului si s-a publicat in Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a facut opozitie, situatia financiara considerandu-se aprobata, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se intampla in aceste conditii daca dupa doua luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a incasat suma cuvenita prin repartizare?

Conform art. 270 alin. (1) din Legea 31/1990, sumele cuvenite actionarilor neincasate timp de doua luni de la publicarea situatiei financiare vor fi depuse la o banca saula unele dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui şi prenumelui actionarului, daca sunt actiuni nominative, sau a numerelor actiunilro, daca ele sunt la purtator, urmand ca plata sa se faca persoanei indicate sau posesorului actiunilor retinandu-se titlul.

98. O persoana fizica, A.B., a introdus la data de 18 august 2006 o actiune in justitie impotriva unei societati comerciale aflate in lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de semnatura la registrul comertului la data de 17 august 2006, dar societatea comerciala este radiata din registrul comertului la data de 20 decembrie 2006. Instanta a respins actiunea reclamantei, considerand-o nula pe motiv ca parata, societatea comerciala, a intrat in lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridica si nu mai poate fi atacata in instanta. Este corecta solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleasa.

Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul comertului. Solutia instantei este gresita, deoarece conform art. 233 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, societatea işi pastreaza personalitate

juridica pentru operatiunile licidarii pana la terminarea acesteia. Faptul ca numai cu o zi inainte de intentarea actiunii lichidatorul işi prelua functia nu dovedeşte ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai indreapta impotriva societatii in lichidare, ci impotriva lichidatorului.

99. In SNC „Podgoria Nelu Stan”, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la infiintare. Dupa un an de activitate, S.I. si P.I. au incercat sa modifice contractul de societate, fara acordul lui N.S., in sensul ca au majorat capitalul social si au inclus in societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat judecatorului delegat de la oficiul registrului comertului.

Ce poate cere asociatul N.S. in aceste conditii? Motivati solutia aleasa.Asociatul NS are la dispozitie (art. 227 alin. (1) lit. e) Legea 31/1990) posibilitatea de a cere dizolvarea societatii prin hotararea

tribunalului pentru motive intemeiate, cum ar fi neintelegerile grave dintre soti, care impiedica functionarea societatii. Fiin dprin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asocia;ilor pentru aceasta forma de asociere, bazata pe criterii „intuitu personae”, rezida in increderea pe care asociatii şi-o inspira unul altuia. In speta, nu mai poate fi vorab de incredere atat timp cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat şi majorarea capitalului, fara acordului celui de-al treilea asociat, NS.

100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvarii SRL infiintata de ei, pe motiv ca, desi la data de 15 mai 2007 expira timpul stabilit in actul constitutiv pentru durata societatii, inainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sa-i consulte daca doresc sau nu prelungirea duratei societatii, chiar inainte de implinirea datei de 15 mai 2007. Administratorul, in contradictoriu, sustine ca, in mod automat, la implinirea datei prevazute in actul constitutiv pentru incetarea activitatii, societatea se dizolva de plin drept. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

Conform Legii nr. 31/1990 art. 227 alin. (1) lit. a), societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociatii trebuie sa fie consultati de administratori, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalulo va putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii.

~ 15 ~

Drept 2011

Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru ca cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au cazut de acord asupra persoanei care sa fie numita lichidator al societatii, instanta l-a numit pe I.O. sa indeplineasca aceasta functie, cu toate ca A.M. s-a opus in mod constant la aceasta numire, motivand ca I.O. s-a implicat in cauza prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societatii intocmita si insusita de asociati. Este corecta numirea lui I.O. ca lichidator?

Da, faptul ca anterior IO alucrat ca expert al societatii dizolvate nu-l face incompatibil cu numirea de lichidator.

102. Societatea comerciala „Mobilrom” SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50.000lei, divizat in 50 actiuni la purtator a cate 1.000 lei fiecare. S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a implinit fara ca actiunile sa fie platite in intregime. Deoarece actiunile sunt la purtator, se pune intrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmariti la plata? Motivati solutia aleasa

Legea nr.31/1990 art. 92 alin. (2): „actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.”Deoarece administratorul are obligatia de a verifica indeplinirea obligatie de varsamant, se vor identifica actionarii care nu sunt

la zi cu varsarea aportului subscris şi vor putea fi urmariti la plata.

103. O societate comerciala pe actiuni, constituita cu cinci actionari si cu un capital social de 50.000 lei divizat in 500 actiuni a cate 100 lei fiecare, decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin emitere de noi actiuni. Prezentand situatia financiara a societatii, administratorul precizeaza ca 100 din actiunile emise deja nu au fost integral platite.

Ce va decide adunarea generala extraordinara? Motivati solutia aleasa.Adunarea generala va respinge propunerea de marirea a capitalului social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea

precedenta. (Legea nr. 31/1990 art. 92 alin. (3))

104. Adunarea generala extraordinara a unei societati comerciale pe actiuni este intrunita la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentand 3/4 din capitalul social si obtinandu-se votul a 25% dintre ei, in vederea conversiei actiunilor nominative in actiuni la purtator.

Hotararea AGA este temeinica? Motivati solutia aleasa.Hotararea este legala. Conform art. 93 alin. (4) Legea nr. 31/1990, actiunilenominative pot fi convertite in actiuni la purtator in

adunarea generala extraordinara, cu intrunirea conditiilor din art. 115.

105. O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni la purtator in valoare de 0, 03 lei fiecare. Fiecare actiune contine:

– denumirea si durata societatii;– data actului constitutiv, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul unic de inregistrare si numarul

Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea;– capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate;– avantajele fondatorilor;– semnaturile administratorilor.Continutul actiunilor respecta prevederile legale? Motivati solutia aleasa.Conform art. 93 alin. (2), actiunea trebuie sa contina exact elementele enumerate mai sus, dar, potrivit aceluiaşi art, valoarea

nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1lei. In cazul nostru, valoarea fiind de 0,03lei pentru fiecare, nu se respecta prevederile legale.

106. O societate in comandita pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost inmanate comanditatilor, purtand semnaturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost inmanate comanditarilor, purtand semnatura unui singur administrator.

Sunt indeplinite conditiile legale privind semnaturile administratorilor aplicate pe actiuni? Motivati.In conformitate cu art. 93 alin. (4) din Legea nr.31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi membri ai Consiliului de

Administratie, respectiv a directoratului, sau, dupa caz, pe cea a administratorului unic, respectiv a directorului unic. Prin urmare, nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor, emiterea lor nefiind legala.

107. O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 100.000 lei emite 75 actiuni nominative materializate in valoare de 1.000 lei fiecare si 10 actiuni la purtator in valoare de 2.500 lei fiecare. Corespunde aceasta repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleasa.

Nu corespunde prevederilor legale deoarece conform art. 94 alin. (1) actiunile trebuie sa fie de o valoare egala, iar in cazul nostru unele sunt in valoare de 100.000lei fiecare, altele au valoare de 25.000lei fiecare.

108. Este legala stipularea intr-un act constitutiv al unei societati pe actiuni potrivit careia capitalul social de 80.000 lei este divizat in 60 actiuni ordinare a cate 1.000 fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a cate un 1.000 fiecare? Motivati.

Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala (art. 95 alin. (2) din Legea nr/ 31/1990).

109. Din cele 300 de actiuni nominative a cate 100 lei fiecare emise de o societate comerciala in urma distribuirii lor catre actionari s-a constatat ca:

~ 16 ~

Drept 2011

– 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;– 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie;– 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;– 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasa. Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este legala intrucat nu s-au respectat prevederile art. 95

alin. (3) din Legea nr. 31/1990 care dispune ca administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

110. In actul constitutiv al unei societati pe actiuni s-a prevazut posibilitatea constituirii de adunari generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fara drept de vot, stipulandu-se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui in adunari speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevazut nimic in legatura cu conditiile in care adunarile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numarul de voturi necesare luarii unei hotarari valabile.

In lipsa acestor prevederi contractuale, hotararile adunarilor speciale sunt valabile?Nu, deoarece, conform art. 96 din Legea nr. 31/1990, titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in

conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta şi cvorum necesare uno hotarari valabile, se vor aplica

dispozitiile din Legea nr. 31/1990.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece doreste sa le instraineze, odata cu incasarea pretului lor, le inmaneaza cumparatorului. Este valabila transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator? Motivati solutia aleasa.

Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in

registrul actionarilor, semnata de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor (art. 98 alin. (1) din Legea nr.31/1990).

112. In actul constitutiv al unei societati comerciale in comandita pe actiuni se prevede expres ca actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot, se pot transmite catre terti, cu conditia ca dobanditorii sa devina actionari comanditati cu atributii de administrare.

Este legala stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasa.Nu este legala stipulatia din actul constitutiv. Pe de o parte se incalca dispozitiile art. 95 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, iar pe

de alta parte, dispozitiile art. 111 alin. (2) lit. b) care stabileşte ca intra in atributiile adunarii generale oridnare alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere şi a cenzorilor. O persoana nu poate dobandi deci calitatea de administrator prin simpla achizitie a unei anumite categorii de actiuni.

113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sa i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneaza declaratia de cesiune si o semneaza alaturi de semnatura cumparatorului (cesionar) la data de 1 martie 2007. Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2007. Din ce moment cesionarul poate sa devina actionar al societatii emitente? Motivati solutia aleasa.

La nici una dintre datele de mai sus nu se transfera dreptul de proprietate de la AM la IO pentru ca, potrivit art. 98 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor şi prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. In cazul prezentat, transmiterea nu este opozabila societatii emitente pana cand nu se inscrie declaratia de transmitere in registrul actionarilor. IO nu devine actionar al societatii emitente decat la data inscrierii in registrul actionarilor a declaratiei de transmitere a actiunilor.

114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comerciala, pe care le cesioneaza lui I.O. la data de 24 februarie 2006. Ulterior I.O. afla ca actiunile nu erau integral platite si este urmarit la plata de societatea emitenta. I.O. refuza plata argumentand ca, potrivit legii, A.T. trebuia urmarit la plata timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv considera ca, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2004, obligatia de plata s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2005. Este intemeiat refuzul de plata al lui I.O.? Motivati solutia aleasa.

Din enuntul problemei rezulta clar ca societatea şi-a exercitat dreptul de optiune pentru urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, situatie in care invocarea prescriptiei obligatiei este nejustificata.

IO poate fi obligat sa achite actiunile neplatite de AT, in mod solidar cu AT, timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor, temeiul legal fiind art. 98 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

115. O societate pe actiuni constituita la data de 15 ianuarie 2006 constata ca la data de 20 ianuarie 2007 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de varsamant.

Cum ii poate invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie? Motivati solutia aleasa.Conform art. 100 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in

termenele prevazute de legii in vigoare, societatea ii va invita sa-şi indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, şi intr-un ziar de larga raspandire.

116. Ce solutie va putea adopta CA, sau, dupa caz, directoratul in cazul in care, chiar in urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat varsamintele? Motivati solutia aleasa.

~ 17 ~

Drept 2011

In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, CA, respectiv directoratul, va putea decide:

- fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, - fie anularea acestor actiuni nominative (art. 100 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

117. O societate comerciala pe actiuni are trei actionari care in termen de un an de la inmatriculare nu si-au executat obligatia de plata a varsamintelor restante. Dupa implinirea acestui termen, respectand dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei sa plateasca si, constatand ca nici in urma somatiei nu-si indeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei.

Din ce moment este opozabila tertilor aceasta decizie? Motivati solutia aleasa.Decizia devine opozabila tertilor de la data publicarii in MO a deciziei de anulare, cu specificarea nr de ordine al actiunilor

anulate (art. 100 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

118. Constatand neindeplinirea obligatiilor de varsamant a unor actionari, si ca nici dupa somatia publicata in conditiile legii debitorii nu-si achita datoria, consiliul de administratie al unei SA decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publica in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale caror actiuni au fost anulate. Este legala aceasta masura? Motivati solutia .

Conform art. 100 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.

Masura nu este legala, intrucat publicarea in MO a numelui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate este insuficienta.

119. In cazul in care o SA decide si publica decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si-au indeplinit varsamintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleasa.

Nu este obligatorie reducerea imediata a capitalului social cu valoarea actiunilor anulate, deoarece, potrivit art. 100 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, in locul actiunilor anulate por fi emise noi actiuni purtand acelaşi numar, care vor fi vandute.

120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, avand numerele de ordine 34, 35, 36, in valoare de 10 lei fiecare. Pentru ca a intarziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dupa publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, avand numerele de ordine 40, 41, 42, in valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune in vanzare.

Este corecta solutia adoptata? Motivati solutia aleasa.Daca societatea ar fi respectat prevederile legale (art. 100 alin. (4) din Legea nr. 31/1990), ar fi trebuit sa atribuie noilor actiuni

emise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv 34, 35 şi 36 şi nu 40, 41 şi 42, aşa cum a procedat societatea. Prin urmare, solutia adoptata de S.A. nu este corecta.

121. In cazul in care societatea emitenta decide anularea unei parti din actiunile emise si revanzarea lor ca sanctiune a neplatii varsamintelor restante de catre actionarii titulari, se pune problema ce suma se va restitui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 100 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, suma ce va fi restituita actionarilor ale caror actiuni au fost anulate reprezinta valoarea ramasa dupa deducerea din pretul obtinut din vanzare a urmatoarelor:

- cheltuielile de publicitate şi vanzare- dobanzi de intarziere la plata a varsamintelor- valoarea varsamintelor neefectuate.

122. O societate pe actiuni, ca urmare a anularii unui numar de actiuni, a efectuat urmatoarele cheltuieli: 200 lei pentru publicarea si vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate, 600 lei pentru dobanzile de intarziere, iar din vanzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 300 lei.

De la cine se va recupera suma neacoperita? Motivatia solutia aleasa.Conform art. 100 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, in astfel de situatii societatea poate sa se indrepte impotriva subscriitorilor şi

cesionarilor care, potrivt art. 98 alin. (3), raspund solidar timp de 3 ani pentru plata actiunilor, socotit de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

123. A.T., dobanditor a 10 actiuni la societatea „Impex” SA, titular al acestora de la data inregistrarii cesiunii in registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmarit in mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vanzarea de noi actiuni, ca urmare a anularii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vanzarea noilor actiuni, neexistand persoane interesate sa cumpere. Deoarece societatea comerciala s-a inregistrat in registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmarit in mod solidar, motivand ca obligatia era prescrisa. Este corecta argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasa.

Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la data efectuarii mentiunii de transmitere a actiunilor in registrul actionarilor, in cazul de fata 3 mai 2005. Prin urmare, obligatia nu este prescrisa, AT putand fi urmarit la plata solidat cu IO pana la 3mai2008/

124. O societate comerciala pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vanzarea noilor actiuni si acoperirea dobanzilor de intarziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplatii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recuperand din vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate doar 10.000 lei. Urmarindu-i la plata pentru diferenta in mod solidar pe actionarii

~ 18 ~

Drept 2011

subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15.000 lei. Neputand acoperi intreaga suma datorata societatii, AGA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei.

Este legala decizia? Motivati solutia aleasa.Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuie redus capitalul social este proportionala cu diferenta dintre acesta şi

capitalul existent, adica suma este de 10.000 lei .

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sa voteze in AGA din data de 17 martie 2007 in locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral achitate.

In lipsa oricarei stipulatii contrare in actul constitutiv, cate voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie 2007 in nume propriu? Motivati solutia aleasa.

In lipsa oricarei stipulatii contrare, conform art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune integral platita da dreptul la un vot. Pentru ca este vorba de exercitarea in nume propriu a dreptului de vot şi, in acest caz, nu conteaza ca este mandat sa voteze şi pentru altul, numarul de voturi pe care il poate exercita corespunde numarului de actiuni detinute, adica 15.

126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC „Coral” SA. Actul constitutiv al societatii prevede ca dreptul de vot

al actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considera ca stipulatia din actul constitutiv este nelegala, deoarece Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formuleaza principiul proportionalitatii, potrivit caruia orice actiune platita da dreptul la un vot in AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa.

Sustinerea lui AM nu este intemeiata.Potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune platita integral da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul

constitutiv nu s-a prevazut altfel. In cazul nostru prioritate au stipulatiile contractuale. Numai in lipsa unod dispozitii contrare se aplica dispozitiile legale.

127. Constatand ca de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este in intarziere cu plata varsamintelor, CA al societatii comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2007, dupa ce, in prealabil, l-a somat sa-si execute obligatia la 15 aprilie 2007, respectand dispozitiile legii. De la ce data este suspendat dreptul de vot in AGA al actionarului A.M.? Motivati solutia aleasa.

Conform art. 101 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, exercitiului dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Aşadar, in mod automat, fara vreo somatie prealabila, chiar de la indeplinirea scadentei pentru efectuarea varsamintelor, actionarului AI ii este suspendat dreptul de vot, adica de la 15 iunie.2005.

128. Conform testamentului lasat de A.M., cei trei fii ai sai mostenesc si actiunile lui A.M. la SC „Relon” SA. Tinand cont ca este vorba de 17 actiuni nominative, cate va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, actiunile sunt indivizibile, deci fii nu pot obtine fractiuni de actiuni. Conform art. 102 alin. (2), cand mai multe persoane detin o actiune nominativa, ele trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Aşadar, cei trei frati vor trebui sa desemneze un reprezentant, dupa care cei trei se vor inregistra ca titulari ai celor 17 actiuni, reprezentantul comun va colecta dividendele şi le va imparti in mod egal celor trei frati.

129. Doi frati achizitioneaza prin cesiune 29 de actiuni la purtator de la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece in contractul de cesiune nu s-a prevazut de cate actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dupa plata pretului? Motivati solutia aleasa.

Conform, art. 102 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Astfel, cei doi frati vor desemna un reprezentant comun care va detine cele 29 de actiuni la purtator in numele celor doi titulari, va incasa dividendele şi le va imparti in mod egal fratilor.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobandesc certificat de mostenitor in cota egala a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se afla si 10 actiuni la SC „Sara” SA. Tinand cont ca defuncta avea de efectuat unele varsaminte restante catre societatea comerciala, cum se va imparti datoria intre cei doi mostenitori? Motivati solutia aleasa.

Cum cele 10 actiuni sunt proprietatea comuna a celor doi mostenitori, atat A cat şi B raspund solidar pentru intreg varsamantul restant (art. 102 alin. (4) din Legea nr. 31/1990)

131. Adunarea generala extraordinara a actionarilor a decis dobandirea de actiuni proprii in valoare de 5% din capitalul social subscris. Impotriva deciziei au facut opozitie 30 de actionari motivand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, interzice expres dobandirea de actiuni proprii.

Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.Comform art. 103^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni fie direct, fie prin

persoane care actioneaa in nume propriu, dar pe seama societatii, in afara de cazul in care AGA extraordinara hotaraşte altfel, cu repectarea dispozitiilor legii. Valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inlcusiv a celor aflate in portofoliul sau este da maxim 10% din capitalul social subscris.

Ambele prevederi fiin respectate, decizia AGA este corecta.

132. Adunarea generala extraordinara a unei societati in comandita pe actiuni a decis dobandirea de actiuni proprii, astfel incat, impreuna cu cele aflate in portofoliul sau, reprezinta 10% din capitalul social subscris. In cadrul adunarii s-a aratat ca, la data adunarii, capitalul varsat reprezinta 90% din capitalul subscris. Este legala decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa.

~ 19 ~

Drept 2011

Decizia luata de AGA extraordinara este in afara legii deoarece nu respecta conditia de capital social subscris varsat integral, acesta fiinde de 90% din capitalul subscris, iar temeiul legal este art. 103^1 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990.

133. Adunarea general extraordinara, hotaraste dobandirea de actiuni proprii in conditiile legii, precizeaza ca termen-limita pentru efectuarea operatiunii 12 luni. Depasirea acestui termen si realizarea efectiva dupa 20 de luni va atrage nulitatea absoluta a hotararii de dobandire de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa.

Realizarea efectiva dupa 20 luni atrage nulitatea absoluta, dar pentru ca, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, se specifica termenul maxim de 18luni, iar conform art. 104^` alin. (1), incalcarea dispozitiilor art. 103, deci implicit depaşirea termenului de 18luni, conduce la obligativitatea instrainarii actiunilor proprii astfel dobandite, in termen de un an de la data dobandirii lor. Cele neinstrainate va trebui sa fie anulate, iar capitalul social redus in mod corespunzator.

134. In cazul in care un actionar garanteaza un imprumut bancar cu actiunile sale nominative materializate, unde trebuie inregistrat gajul constituit asupra actiunilor? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 99^1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, pentru a putea fi opozabila societatii comerciale, garantia trebuie inregistrata in registrul actionarilor, tinut de consiliul de administratie, respectiv directoratul şi in Arhiva Electronica de Garantii Reala Mobiliare (art. 99^1 alin. (3)).

135. A.M. a dobandit de la I.O. 10 actiuni la purtator materializate la data de 1 martie 2007. Pe data de 15 aprilie a fost somat sa restituie actiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un imprumut bancar pe care nu l-a restituit.

Ce poate invoca I.O. in apararea sa? Motivati solutia aleasa.Potrivit art. 99^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, garantia asupra actiunilor, chiar cand sunt la purtator, dar materializate,

trebuie mentionata pe titlul şi semnata de creditor şi debitorul actionar sau mandatarii lor. Altfel, nu este opozabila dobanditorului ulterior, aşa cum este IO. Garantia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea.

136. Deoarece in localitatea in care se afla sediul societatii nu exista niciun ziar de larga raspandire, convocarea adunarii generale a actionarilor s-a facut numai prin publicare in Monitorul Oficial. Convocarea adunarii generale a actionarilor indeplineşte conditiile legale? Motivati raspunsul.

Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se da in unul dintre ziarele de larga raspandire din cea mai apropiata localitate (art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).

137. In textul convocarii pentru prima AGA se precizeaza ca, daca nu se tine prima adunare, programata la orele 12,00 in aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal intrunita AGA? Motivati solutia aleasa.

Nu este legal, deoarece a doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare. (art. 118 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

138. A.M., actionar la o SA, sustine ca AGA din data de 16 aprilie 2007 nu a fost legal intrunita, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societatii a fost semnat inca din data de 1 aprilie 2007 de catre toti actionarii inscrisi in aceasta, numele sau nu se regasea pe aceasta lista si, in consecinta, el nu a semnat. In replica, administratorul unic al societatii i-a amintit lui A.M. ca este in intarziere cu varsamintele datorate societatii si ca, pe perioada cat intarzie, dreptul sau de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 101 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. In consecinta, administratorul are dreptate.

139. Actionarul I.O. considera ca hotararea adunarii generale este ilegala si ca atare nu-i este opozabila, deoarece, desi el a votat contra, hotararea a fost considerata adoptata.

Este temeinica motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasa.Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt

obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra, temeiul legal fiind art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.

140. Un actionar persoana juridica este reprezentat in cadrul adunarii generale a actionarilor (AGA) de organele sale de conducere, in speta de vicepreşedintele consiliului de administratie. In procesul-verbal al adunarii s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care considera nelegala participarea vicepreşedintelui consiliului de administratie, atata timp cat nu-si prezinta procura speciala care sa-1 imputerniceasca sa participe in numele actionarului - persoana juridica - la AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia.

Nu este temeinica. Conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, un actionar poate reprezenta un alt actionar doar daca s-a intocmit procura speciala in acest sens. Dar, in acest caz vicepreşedintele consiliul de administratie reprezinta insaşi societatea a carui administrator este. Potrivit art. 72, obligatiile administratorului sunt reglementate de dispozitiile privitoare la mandat care contine imputernicirea de reprezentare in toate actele cu tertii. Prin urmare, vicepreşedintele consiliului de administratie nu are nevoie de procura speciala pentru a participa la AGA.

141. Actionarul I.O. a atacat in justitie hotararea adunarii generale a societatii comerciale pe actiuni a carui actionar este, invocand absenta sa la AGA, fapt consemnat si in procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care

~ 20 ~

Drept 2011

considera ca hotararea AGA nu ii este opozabila si nu poate produce efecte nici fata de ceilalti actionari. Ce va hotari instanta de judecata? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Aşadar, hotararea AGA ii este opozabila lui IO, chiar daca a absentat la acea şedinta a AGA. Numai hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15zile de la data publicarii in MO, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contra şi au cerut sa se inregistreze aceasta in procesul-verbal al şedintei (art. 132 alin. (2)). Nefiind dovedita ilegalitatea sau faptul ca hotararea AGA ar fi contrara actului constitutiv, actiunea lui IO va fi respinsa de instanta ca neintemeiata.

142. Actionarul A.M., detinator al unui numar de actiuni reprezentand 51,31% din capitalul social, s-a adresat instantei judecatoresti, solicitandu-i sa autorizeze convocarea adunarii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivand ca, desi erau intrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratorul societatii comerciale a refuzat convocarea.

Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasa.Instanta va admite cererea de convocare AGA şi persoana care sa o prezideze, aplicand art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990

conform careia administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, şi daca cererea prevede dispozitii care intra in atributiile adunarii.

In speta este incident şi art. 119 alin. (3) potrivit caruia, in cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

143. Administratorul unei societati comerciale pe actiuni a cerut intrunirea AGA ordinara la o a doua convocare, considerand ca la primul termen nu s-a intrunit cvorumul legal de actionari reprezentand cel putin jumatate din capitalul social. Actionarii reprezentand intregul capital social au respins cererea administratorului, sustinand ca, din cauza faptului ca prima convocare se datoreaza actionarilor reprezentand intregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au facut opozitie, adunarea se poate considera valabil intrunita chiar fara intrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate deoarece, conform art. 121 din Legea nr. 31/1990, actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala şi sa ia orice hotarare de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.

144. In fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut ca, in mod gresit, prima instanta i-a respins actiunea ca tardiva (intentata prea tarziu), deoarece, pentru actiunea in anulare a unei hotarari a adunarii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotarare a AGA, dupa 16 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa.

Sustinerea lui AM este neintemeiataşi va fi respinsa de instanta deoarece, conform art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15zile de la data publicarii in MO, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contra şi au cerut sa se inregistreze aceasta in procesul-verbal al şedintei. Termenul de 3ani, ca termen de prescriptie, se aplica dividendelor, adica in cazul valorificarii unor pretentii patrimoniale legate de un act juridic nul, ceea ce nu este cazul in speta prezentata.

145. Dreptul de uzufruct al unui numar de 10 actiuni nominative a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2007. Cine va avea dreptul de vot in AGA din data de 1 iunie 2007, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 124 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni ca apartine in adunarile extraordinare nudului proprietar, adica lui AM (noul proprietar).

146. A.M., actionar al unei SA, si-a depus in gaj 10 actiuni la purtator la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Daca la data de 17 octombrie 2007 are loc o adunare generala extraordinara, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasa.

Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc un transfer al dreptului de proprietate (art. 124 alin. (2) din Legea nr.31/1990). Deoarece la data de 17.10 proprietar este AM, el va exercita dreptul de vot.

147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat in AGA de tutorele sau, ii da procura speciala imputernicindu-l sa voteze in locul sau la adunarea din 17 martie 2007 pe actionarul major I.M., deoarece la acea data tutorele sau nu poate fi prezent la AGA.

Este temeinica imputernicirea data de A.T.? Motivati solutia aleasa.Nu este temeinica. Potrivit art. 125 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, actionarii care nu au capacitate de exercitiu reprezentati prin

reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. Aşadar, nu AT, ci tutorele sau il va putea imputernici pe IM sa voteze in locul lui.

~ 21 ~

Drept 2011

148. La data de 17 martie 2007 actionarii neplatiti isi formuleaza cererea pentru plata dividendelor, hotarata in AGA din data de 20 decembrie 2004. Societatea emitenta si-a dobandit 9% din propriile actiuni in 2004. Societatea are dreptul sa solicite dividende intocmai ca şi ceilalti actionari? Motivati solutia.

Cererea de restituire a dividendelor este formulata in termen, iar termenul de prescriptie nu s-a implinit. Insa, potrivit art. 105 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea care işi dobandeşte propriile actiuni nu are drept la dividende pentru ca, pe toata durata detinerii lor, propriile actiuni nu dau drept la dividende.

149. Avand la ordinea de zi a adunarii generale ordinare a unei societati pe actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a propus, respectand prevederile actului constitutiv, sa se treaca la vot deschis in vederea alegerii. Este legala propunerea formulata? Motivati solutia aleasa.

Conform art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor interni, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii.

In concluzie, propunerea formulata nu este legala.

150. Ca urmare a hotararii AGA a unei societati pe actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, in sensul majorarii capitalului social si al schimbarii sediului social. Pentru aceasta s-a intocmit un act aditional cuprinzand testul integral al clauzelor modificate.

Pentru opozabilitate fata de terti a hotararii AGA se va depune la registrul comertului si se va publica in M.O. textul hotararii AGA sau actul aditional, sau si una si cealalta? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 204 din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv poate fi modificat prin hotararea adunarii generale, adoptata in conditiile legii, sau prin hotararea instantei judecatoreşti in conditiile art. 223 alin. (3) şi art. 226 alin. (2). Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, cor depune la Reg.Com., in termen de 15 zile, actul modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile. Actul modificator inregistrat in Reg.Com. va fi publicat in MO.

151. In cadrul adunarii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost revocat din functie. Un actionar a atacat in instanta hotararea adunarii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judeca de catre tribunalul de la sediul societatii si, tinand cont ca cererea se solutioneaza in contradictoriu cu societatea, se pune intrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta daca administratorul a fost revocat? Motivati solutia aleasa.

Societatea va fi reprezentata de persoana desemnata de preşedintele instantei dintre actionarii societatii comerciale, care işi va indeplini mandatul cu care a fost imputernicita pana ce adunarea generala convocata cu acest scop va alege alta persoana, confrom art. 132 alin. (6) din Legea nr. 31/1990.

152. Cand se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura in acest caz? Motivati solutia aleasa.Conform art. 134 alin. (1), actionarii care nu sunt de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului

societatii in strainatate, schimbarea formei societatii sau cu fuziunea ori divizarea societatii, au dreptul de ase retrage din societate şi de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de un expert autorizat independent prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de Standardele Europene de Evaluare (EVS).

153. O SRL este actionar in cadrul unei societati pe actiuni. Pentru ca nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, SRL, ca actionar persoana juridica, se retrage din SA.

Ce se va intampla cu actiunile la purtator detinute de SRL? Motivati solutia aleasa.Potrivit art. 134 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, odata cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care

le poseda. Aceste actiuni devin actiuni proprii ale societatii emitente cu respectarea dispozitiilor art. 103. Daca aceste conditii nu sunt respectate, conform art. 103 alin. (7), actiunile proprii trebuie instrainate in termen de un an, iar, daca nu sunt instrainate, trebuie anulate şi capitalul social redus in mod corespunzator.

154. Cum raspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 119 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, membrii grupului de interes economic raspund nelimitat pentru obligatiile grupului şi solidar, in lipsa unei stipulatii contrare cu tertii co-contractanti. Creditorii grupului se vor indrepta mai intai impotriva acestuia pentru obligatiile lui şi, numai daca acesta nu le plateşte in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva membrilor grupului.

Ca exceptie (alin. (2)), un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligatiile acestuia, nascute anterior aderarii sale.

155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? Motivati raspunsul.

Potrivit art. 121 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, grupul de interes economic se poate constitui cu sau fara capital. In cazul in care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfaşurarea activitatii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aiba o valoare minima şi pot avea orice natura. Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrara se considera nula.

156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnatura privata? Motivati raspunsul.

~ 22 ~

Drept 2011

Nu, potrivit art. 120 din Legea nr. 161/2003 grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii şi incheiat in forma autentica, denumit act constitutiv.

157. Intr-o SRL cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulata la 13 ianuarie 2004, a fost supusa discutiei AGA din aceeasi zi, care, in unanimitate, si-a dat acordul in sensul retragerii lui A.M. Ulterior, societatea comerciala nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19 noiembrie 2004, cand are loc o adunare generala a societatii, in procesul-verbal al adunarii se consemneaza participarea lui A.M. in calitate de actionar. I.O., tert fata de societate, introduce actiune impotriva societatii comerciale, cerand dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, cand nemaiavand numarul minim de doi asociati, se incadreaza in cazurile special de dizolvare.

Este intemeiata cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasa.Potrivit art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea cu raspundere limitata se dizolva cand nr. asociatilor s-a redus la

unul singur. Conform alin. (20, societatea nu se dizolva daca in actl constitutiv exista clauza de continuare cu moştenitorii sau cand asociatul ramas hotaraşte transformarea intr-un SRL cu unic asociat.

Aceste modificari nu au fost operare, deci retragerea asociatului nu s-a produs, fapt confirmat de participarea la AGA din 19.11.2004. In consecinta, societatea are in continuare doi asociati şi nu se intruneşte conditia legala de dizolvare pe care IO şi-a intemeiat actiunea. Cererea lui este neintemeiata şi va fi respinsa.

158. Intr-o societate in comandita pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M., este si administratorul societatii comerciale. S-a dovedit ca acesta, folosind in interes propriu semnatura societatii, a retras din contul acesteia suma necesara achizitionarii din strainatate a unor utilaje si aparatura electronica, operatiuni care n-au fost evidentiate in contabilitatea societatii.

Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauza de dizolvare a societatii in comandita pe actiuni? Motivati solutia aleasa.

Conform art. 222 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990, asociatul administrator care comite frauda, in dauna societatii sau se serveşte de semnatura sociala sau de capitalul social in folosinta lui sau a altora trebuie revocat. Potrivit alin. (2), dispozitiile art. 222 se aplica şi comanditatilor in societatea de comandita simpla.

Deoarece AM poate fi exclus şi este singurul asociat comanditat din societate, societatea in comandita simpla nu mai poate continua. Este de esenta comanditei sa existe, pe de o parte, comanditati şi, pe de alta parte, comanditari. Disparitia unei categorii este o cauza de dizolvare cand excluderea priveşte pe unicul comanditat.

159. SC „Moni” SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, Adunarea generala extraordinara decide reducerea capitalului social la 20.000 lei. Peste o luna, la data de 15 aprilie, AGA extraordinara decide transformarea societatii in SRL.

Este legala decizia de transformare sau trebuia sa se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivati solutia aleasa.Conform art. 228 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, o societate pe actiuni se dizolva cand capitalul social se reduce sub

minimul legal. Potrivit art. 10 alin. (1), minimul legal pentru SA este de 90.000lei. In cazul de fata, capitalul ajuns la 20.000lei este sub minimul legal.

160. In adunarea generala extraordinara a unei SA s-a hotarat dizolvarea acesteia. Deoarece nu avusese loc nici o repartitie din activ, dupa o luna, tot adunarea generala extraordinara, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea sa nu se dizolve, ci sa-si continue activitatea. Este legala o astfel de revenire asupra primei hotarari? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 231 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, in caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, aceştia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.

In concluzie, revenirea asupra primei hotarari este legala.

161. Cand o persoana detine actiuni la purtator ce va trebui sa faca pentru a-si exercita dreptul de vot in AGA?Conform art. 123 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, la adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot

numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Depunerea actiunilor la timp va fi constata intr-un proces verbal de catre secretariatul tehnic, iar actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

162. Cum se stabileste care sunt actionarii indreptatiti sa incaseze dividende?Conform art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi

sunt cei inscrişi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.

163. Daca in actul constitutiv se precizeaza ca termenul de depunere al procurilor speciale, prin care actionarii imputernicesc alti actionari sa voteze in locul lor, este de cinci zile inainte de data la care va avea loc AGA, iar in convocator se precizeaza un termen mai scurt, respectiv de doua zile, care este termenul valabil?

Conform art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare.

Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv.

~ 23 ~

Drept 2011

164. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor cand toate actiunile sunt nominative? Motivati solutia aleasa.Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul

constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica extinsa (expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii) la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor (art. 117 alin (4) din Legea nr. 31/1990). Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar.

165. Ce date trebuie sa contina in mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea generala? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, convocarea va cuprinde locul şi data tinerii adunarii, precum şi ordinea de zi, cu mentiunea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.

Conform art. 117 alin. (7), cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.

166. In ce consta dreptul la expertiza al actionarilor unei societati pe actiuni?Conform art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin

10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

167. La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70 obligatiuni de 500 lei si 100 obligatiuni de 750 lei. Este legala decizia societatii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasa.

Valoare obligatiunilor este legala pentru ca, potrivit art. 167 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 25.000lei (2,5Ron). In ceea ce priveşte decizia, emiterea de obligatiuni de valori diferite este ilegala deoarece, conform art. 167 alin. (2), obligatiunile din eceeaşi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala şi sa acorde posesorilor drepturi egale.

168. Subscriind 10 obligatiuni in valoare de 750 lei fiecare, ce suma va trebui sa verse de la inceput A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleasa.

Cum valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata A.M. va subscrie 7.500 lei.(art. 170 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

169. Daca se supun conversiei 100 de actiuni a cate 500 fiecare, care va fi valoarea totala a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleasa.

Valoarea va fi de 100*500lei pentru ca, potrivit art. 170 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.

170. In cadrul AGA, reprezentantul detinatorilor de obligatiuni a cerut sa se consemneze in procesul-verbal ca se opune conversiei obligatiunilor in actiuni si ca el contesta decizia AGA deoarece nu i s-a permis sa voteze. Este intemeiata pretentia sa? Motivati solutia aleasa.

Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el poate doar sa asiste la AGA, deci pretentia sa nu este intemeiata.

Conform art. 172 alin. (1) lit. a) din Lega nr. 31/1990, adunarea detinatorilor de obligatiuni poate sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni şi unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate şi in justitie, fixandu-le remuneratia. Aceştia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sala generale, iar potrivit lit. d), adunarea detinatorilor poate sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului prin care s-ar aduce o atingere drepturilor detinatorilor de actiuni.

Reprezentantul poate face opozitie la decizia AGA, dar nu poate vota.

171. Obligatarul A.M., constatand ca s-au distribuit dividendele de catre societatea emitenta, a solicitat administratorului sa i se plateasca si lui dividendele, prezentand ca dovada obligatiunea ce o detinea a carei scadenta se implinise. Este intemeiata pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleasa.

Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi suma imprumutata si dobanzi.Nu este intemeiata pretentia lui AM.

172. Este suficienta evidenta in registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata? Motivati solutia aleasa.

Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. (art. 177 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990).

173. Cu cat timp inainte de ziua stabilita pentru sedinta AGA administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative?

~ 24 ~

Drept 2011

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative (art. 181 din Legea nr. 31/1990).

174. Cum se constituie fondul de rezerva al unei societati pe actiuni? Motivati solutia aleasa.Conform art. 183 din Legea nr. 31/1990, fondul de rezerva al unei societati pe actiuni se constituie astfel:- din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5 % pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge

minimum a cincea parte din capitalul social. Daca fondul de rezerva, dipa constituire s-a micşorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor legale.

- excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

175. Ce documente trebuie sa depuna administratorii in termen de 15 zile de la data adunarii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleasa.

Conform art. 185 alin. (10 din Legea nr. 31/1990, CA, respectiv directoratul, este obligat sa depuna la Registrul Comertului, pe suport de hartie şi in forma electronica sau numai in forma electronica, avand ataşata o semnatura electronica extinsa, copii ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991.

176. Care societati comerciale au obligatia publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, a unui anunt prin care se confirma depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor?

Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei (art. 185 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

177. In cadrul carei forme de societate comerciala administrarea este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia aleasa.

Conform art. 88 şi 188 din Legea nr. 31/1990, administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati in cazul societatilor in comandita simpla sau pe actiuni. explicatia ca numai comanditatilor apartine aceasta atributie este aceea ca ei raspund limitat şi solidar pentru obligatiile sociale.

178. Care registre ale societatilor pe actiuni se pot tine manual sau in sistem computerizat?Registrul actionarilor şi registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat (art. 179 din Legea nr. 31/1990).

179. Ce documente trebuie sa ramana depuse la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile ce preced adunarea generala, pentru a fi consultate de actionari? Motivati solutia aleasa

Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari (art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990).

180. Impotriva SC „INCOMET” SA s-a pronuntat hotararea judecatoreasca de declarare a deschiderii procedurii insolventei. Au solicitat in mod expres instantei sa le fie inregistrate creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii, cu exceptia salariatilor societatii care nu au depus personal declaratiile de creante.

Salariatii debitorului, respectiv ai SC „INCOMET” SA, au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declaratiile de creante?

Conform art. 3 pct. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, actualizata „prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului şi care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante şi care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului”

Prin urmare, salariatii SC „INOCMET” SA au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declaratiile de creante.In baza Legii 85/2006 sunt exonerati salariatii in a veni personal in a depune declaratiile de creante. Din oficiu administratorul

judiciar este obligat sa inregistreze creantele salariale.

181. In baza art. 94 şi urmatoarele din Legea nr. 85/2006, SC „AL” SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul careia a prevazut restructurarea corporativa a activitatii prin modificarea structuri capitalului social şi concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau.

Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile?Conform art. 94 alin (3) „Planul va putea sa prevada fie restructurarea şi continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor

bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare”Prin urmare, cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile.

182. Numitii S.V. şi A.B., in calitate de foşti administratori ai SC „AV”SRL, au fost chemati in judecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie, deoarece societatea se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insolventei.

In aparare, numitii S.V. şi A.B. au aratat ca la data declararii starii de insolventa a debitorului SC „AV” SRL nu mai indeplineau mandatul de administratori, solicitand respingerea actiunii.

~ 25 ~

Drept 2011

Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata?

Conform art. 138 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, „La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum şi de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu

legea;e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti

creditori. (3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) şi raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie.

(4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care şi-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa şi au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii”

Conform art. 139. din aceeaşi lege, „Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii.”

Prin urmare, actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata, cu respectarea termenului de prescriptie prevazut de lege.

183. SC „MV”SA se afla in procedura insolventei, potrivit Legii nr. 85/2006. Trei dintre actionarii societatii sunt urmariti penal pentru savarşirea infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta şi pedepsita conform art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Procedura insolventei, deschisa potrivit Legii nr. 85/2006, se suspenda conform art. 19 alin. (2) Cod procedura penala pana la solutionarea actiunii penale impotriva celor trei actionari?

In conformitate cu Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Art. 19 Cod procedura penala precizeaza „Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale pricinuite prin infractiune.

Judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale.De asemenea, poate sa porneasca actiune in fata instantei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru

care s-a pornit din oficiu actiunea civila in procesul penal, dar acesta a fost suspendat. In caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda.

Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare chiar nedefinitiva.”

Prin urmare, procedura insolventei se suspenda pana la solutionarea actiunii penale.

184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prevazuta de Legea nr. 85.2006, pornita impotriva debitoarei SC „BV” SRL, a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor.

Desemnarea administratorului special se acorda de catre creditorii debitorii este in concordanta cu dispozitiile legale?Conform Legii nr. 85/2006 art. 3 pct. 26 „administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a

actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele şi pe seama acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-şi administreze activitatea şi sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-şi administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;”

Conform aceleaşi legi, art. 18 alin. (1) şi (2) „Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii şi ale acestora şi sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce şi activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.”

Prin urmare, desemnarea administratorului special de catre creditorii SC „BV”SRL nu este in concordanta cu dispozitiile legale.

~ 26 ~

Drept 2011

185. Creditorii unei societati comerciale au solicitat tribunalului sa declare deschisa procedura insolventei impotriva debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, respectiv de 10zile, de la primirea cererii creditorilor, debitoarea a formulat contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza blocajului financiar care a determinat neincasarea propriilor creante.

Blocajul financiar şi neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea creantei?Conform art. 3 pct. 1 lit. a) şi b) şi pct. 6 din Legea nr. 85/2006, „insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se

caracterizeaza prin insuficienta fondurilor baneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de

unul sau mai multi creditori;b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeşte ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu

fondurile baneşti disponibile la data scadentei (6) prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva

patrimoniului debitorului este certa, lichida şi exigibila de mai mult de 30 de zile;”precum şi art. 27 lit. (1) din aceeasi lege, „debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere

pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.”Prin urmare, consideram ca blocajul financiar şi neincasarea creantelor proprii nu constituie motive intemeiate pentru

admiterea contestatiei. Contestatia va fi respinsa deoarece insaşi acest blocaj financiar duce la starea de insolventa

186. Creditoarea SC „AVI”SRL a formulat cerere pentru inscrierea la masa credala pentru intreaga creanta impotriva SC „XV”SA, dupa expirarea termenului stabilit de judecatorul sindic, in temeiul Legii nr. 85/2006. Cu toate acestea, creantele au fost recunoscute de debitoare.

Creditoarea SC „AVI”SRL are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoaşterea debitoarei?

In urma deschiderii procedurii insolventei, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor. Notificarea va cuprinde, printre altele, termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de max. 60 de zile de la data deschiderii procedurii. In functie de circumstantele cauzei şi pe motive temeinice, judecatorul sindic va putea hotari o majorare a termenelor.

Conform art. 64 alin (1) din Legea nr. 85/2006, „cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat de sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.”

Prin urmare, SC„AVI”SRL, in calitate de creditoare, nu are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, deoarece debitorul, acceptand creante ulterioare poate cauza prejudicii celorlati creditori deja inscrisi la masa credala.(art. 64 Legea 85/2006)

187. Prin sentinta comerciala pronuntata la data de 15 ianuarie 2005 tribunalul a respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC AC SA cu privire la raportul intocmit de lichidatorul judiciar BM. Pentru pronuntarea acestei hotarari tribunalul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 noiembrie 2003, s-a dispus afişarea tabelului preliminar al creditorilor, SC AC SA fiind trecuta la pozitia nr. 92-creditori chirografari, cu o creanta de 72.125.000leoi. SC AC SA a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma de 50.000USD, reprezentand taxe de stationare pentru o perioada anterioara declanşarii procedurii, completandu-şi declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa expirarea termenului de depunere a declaratiei de creante.

Avand in vedere situatia de fapt, precum şi dispozitiile Legii nr. 85/2006, hotararea pronuntata de tribunal este temeinica şi legala?

Conform dispozitiilor Legii nr. 85/2006, hotararea pronuntata este temeinica şi legala intrucat „nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii” (art. 41 Legea 85/2006)

188. Prin sentinta comerciala pronuntata in baza Legii nr. 85/2006 tribunalul a dispus inchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din registrul comertului.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a fost achitat, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile pentru a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documente de impunere fiscala.

Impotriva hotararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicitand casarea hotararii si trimiterea cauzei pentru continuarea procesului, deoarece debitoarea figureaza la Directia Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul lichidatorului judiciar nu corespunde realitatii.

Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei?Art. 132 din Legea nr. 85/2006 prevede: „(1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de

plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin. (2).

(2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand şi radierea acestora.”

Prin urmare, tribunalul nu poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei.

~ 27 ~

Drept 2011

189. OEI, asociat şi membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de judecata ca, in contradictoriu cu asociata OCL si SC IS SRL, sa se dispuna excluderea din societate a paratei, cu numirea uni lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el, reclamantul.

a. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizvolare?b. Asociatul-reclamant OEI poate fi numit lichidator?a. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizolvare.Conform art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „Societatea se dizolva prin:a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;c) declararea nulitatii societatii;d) hotararea adunarii generale;e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care

impiedica functionarea societatii;f) falimentul societatii;g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii”b. Asociatul-reclamant OEI nu poate fi lichidator deoarece, conform art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006, „lichidatorul este

persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului şi sa exercite atributiile prevazute la art. 25 in cadrul procedurii falimentului, atat in procedura generala, cat şi in cea simplificata”

190. SC HERMINA SA, cu sediul in Bucuresti, a fost constituita cu cinci actionari, A, B, C, D, acesta din urma fiind desemnat administrator prin hotararea adunarii generale extraordinare din data de 13 mai 2007.

La data de 20 noiembrie 2006, administratorul E a publicat in Monitorul Oficial si in ziarul „Monitprul de Arad” convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor pentru data de 17 ianuarie 2008, cu urmatoarea ordine de zi:

- Infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Arad- Aprobarea demararii negocierilor pentru instrainareaunor bunuri din patrimoniul societatii, in vederea dobandirii

resurselor financiare necesare dezvoltarii activitatii in municipiul Arad- Numirea unui al doilea administrator.Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva hotararii adoptate, prin care s-au

aprobat toate punctele de pe ordinea de zi.Exista motive de anulare a hotararii adoptate de adunarea generala extraordinara?Da, exista motive de anulare a hotararii adoptate de adunarea generala extraordinara.Conform art. 117 din Legea nr. 85/2006 „ (1) Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de

directorat, ori de cate ori este necesar. (2) Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.”

De la data publicarii (20 decembrie 2007) si pana la data convocarii adunarii generale extraordinare (17 ianuarie2008) sunt mai putin de 30 zile. Prin urmare, hotararea adoptata de AGA poate fi anulata.

191. SC IL SA a fost obligata prin hotarare judecatoreasca sa plateasca SM MN SRL suma de 1.000lei, cu titlu de penalitati pentru neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale, respectiv de predare la termen a unor lucrari. SC IL SA, in calitate de debitoare, a achitat in integralitate suma la care a fost obligat, in schimb creditoarea, in urma unei expertiza efectuate, a considerat ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in functie de rata inflatiei. In urma refuzului de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva SC IL SA. Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate este o creanta certa, lichide si exigibila?

Nu. Expertiza financiar-contabila determina intinderea obligatiei dar nu certitudinea, lichiditatea si exigibilitatea acesteia, astfel incat ea nu creaza titluri executorii.

192. Consiliul de administratie al SC XM SA, cu sediul in Bucuresti, a hotarat cu unanimitate de voturi infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Brasov. Actionarii societatii au solicitat instantei de judecata anularea deciziei consiliului de administratie, considerand ca numai adunarea generala extraordinara a actionarilor are dreptul sa decida infiintarea unor sedii secundare ale societatii, cum ar fi a unei sucursale. Presedintele consiliului de administratie a invocat in aparare prevederile din actul constitutiv in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor adunarii generale extraordinare a actionarilor consiliului de administratie, care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constitutiv al societatii. Hotararea consiliului de administratie este legala?

Nu este legala hotararea cosiliului de administratie deoarece conform art. 113 lit. d) din Legea nr. 31/1990 „adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru: … infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;”, si conform art. 114 alin. (1) din acceasi lege, „Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor.”

193. Consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea majorarii capitalului social, considerand ca, potrivit art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, atributiile adunarii generale extraordinare a actionarilor pot fi exercitate si de catre consiliul de administratie sau, dupa caz, de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza evaluatoare. In speta, consiliul de administratie avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social?

~ 28 ~

Drept 2011

Da, avea. Conform art. 113 din legea nr. 31/1990 adunarea generala extraordinara se intruneste de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru … majorarea capitalului social”, iar conform art. 114 alin. (1) din aceeasi lege „exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor.”

194. Societatea in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu societatea comerciala LFC SRL un contract de reparatii si intretinere a utilajului de prajit boabe cafea. Termenul de achitare a pretului serviciilor prestate a fost prevazut pentru data de 20 februarie 2007. Vazand ca societatea beneficiara a serviciilor – IACOB SNC – nu a achitat la termen factura emisa de prestatoarea de servicii – SC LFC SRL – aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia, numiti AF si DC, suma datorata de societate, in virtutea art. 85 dil Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Este corecta decizia societatii LFC SRL de a pretinde de la asociatii societatii IACOB SNC suma datorata de aceasta?

Nu, trebuie sa se adreseze mai intai societatii si, daca nu plateste, sa se indrepte impotriva asociatilor din SNC, conform art. 3 alin. (1) si (2) „Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati.”

195. Asociatii unei societati in nume colectiv s-au intrunit, la sediul societatii, pentru a hotara aprobarea situatiei financiare pentru anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus aprobarii situatie prezentate de administratorul societatii, care este si el asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de adunarea generalaa asociatilor nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitate de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de persoane, pentru care este nevoie de votul tuturor asociatilor. Sustinerea asociatului care s-a opus situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegale, are suport legal?

Da deoarece, conform art. 86 din Legea nr. 31/1990, „pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social.”

196. Intr-o societate in nume colectiv, constituita cu cinci asociati, unul dintre acestia s-a hotarat sa-si cesioneze partile sociale pe care le detine la societatea unei terte persoane, stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pentru fiecare asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii. Desi s-a prevazut in actul constitutiv aceasta posibilitate, totusi, doi dintre asociati s-au opus adoptarii hotararii adunarii generale a asociatilor pentru modificarea actului constitutiv, in sensul primirii in societate a tertei persoane cesionare. Este legala atitudinea celor doi asociati de a se opune adoptarii unei hotarari a adunarii generala e asociatilor de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? Motivati raspunsul.

Nu, intrucat, conform art. 87 alin. (1) si (2) din Legea nr. 31/1990, „cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv. Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.”

197. TV, asociat al societatii in nume colectiv FLUOR SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o creanta in suma de 20.000lei pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala (gaj) asupra autoturismului proprietatea debitorului FC. La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de societatea comercial (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul TV si nicidecum cu societatea la care acesta este asociat. Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este intemeiat? Motivati.

Nu este intemeiat refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara, deoarece, conform art. 87 alin. (1) si (2) din Legea nr. 31/1990, „Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv. Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.”

198. In actul constitutiv al societatii in nume colectiv SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sume de bani pentru cheltuielile lor personale. Prevederea din actul constitutiv contravine dispozitiei cuprinse in art. 67 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, potrivit careia distribuirea dividendelor se poate realiza numai pe baza situatiilor financiare aprobate de catre adunarea generala?

In temeiul Legii nr. 31/1990 este permis ca asociatii sa poata lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor personale atata timp cat acest lucru este prevazut in actul constitutiv.

199. Un asociat al societatii in nume colectiv ALIOS SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de bani) pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ. La scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii legale aferente si a despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat. Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pentru achizitionarea unui utilaj necesar fabricarii produselor de panificatie si pierderea posibilitatii de a fabrica si comercializa paine. Actionat in instanta, asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potrivit art. 1088 din Codul civil, societatea creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi si despagubiri, deoarece dobanzile reprezinta tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni. Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate? Motivati solutia.

Nu sunt intemeiate intrucat, conform art. 84 din Legea nr. 31/1990, „asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.”

200. In actul constitutiv al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul VX va aduce la capitalul social dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa, imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar

~ 29 ~

Drept 2011

dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat preintre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii. Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul de lichidare este intocmit corect? Motivati raspunsul.

Solutia adoptata de lichidator nu este corecta. Bilantul de lichidare nu este intocmit corect deoarece in actul constitutiv s-a facut mentiunea ca se transmite doar dreptul de folosinta a imobilului care nu se include in bilant.

Aar. 65 Legea 31/1990: „(1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.”

201. Asociatul MN a adus la capitalul social al societatii comerciale pe care a constituit-o impreuna cu varul sau, numitul VN, suma de 50.000lei, celalalt asociat, respectiv VN, obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persoana fizica autorizata. Cu suma de bani adusa la capitalul social de catre asociatul MN a fost cumparat un teren. MN, aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, mentionandpe lista bunurilor si imobilul cumparat de catre societate, cu motivarea ca suma de bani aportata de sotul sau la capitalul social este proprietatea cimuna a ambilor soti si caa, potrivit principiului surogatiei reale, in cadrul patrimoniului, in caz de instrainare, un bun este inlocuit cu altul sau cu valoarea acestuia, urmand acelasi regim juridic. Deci daca suma de bani se afla in proprietatea ambilor soti, imobilul cumparat de societate cu banii respectivi va avea acelasi regim juridic, respectiv va fi proprietatea sotilor. Fata de situatia de fapt prezentate, sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsul.

Da. Daca bunul este dobandit in timpul in timpul casatoriei este comun şi atunci sotia are drept asupra sumei de bani care rezulta din vanzarea lui. In caz contrar, nu are nici un drept.

202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati comerciale a fost restituit fostului proprietar, in baza Legii nr. 18/1991. Acesta revendica titlul de actionar la societatea respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea societatii comerciale la plata dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit de terenul in cauza obtinand in anul 2006 un profit substantial. Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost reconstituit potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, sa obtina dividende de la societate? Motivati raspunsul.

Nu, pentru ca el nu are calitatea de actionar şi nu are drept de dividende. Eventual, poate avea dreptul la o chirie, solicitata de la data i s-a atribuit dreptul de proprietate.

203. SB, persoana fizica, detina la SC OLIMP SRL 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, parti sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara (gaj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imptumut necesar construirii unei case de vacanta. Banca creditoare, vazand ca debitoare nu restituie imprumutul, a trecut la executarea garantiei constituite asupra partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de cesionare a partilor sociale, banca urmand sa devina, astfel, asociat al societatii in cauza. Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP SRL prin executarea obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de debitorul sau? Motivati.

Banca nu poate deveni asociat al societatii prin preluarea fortat a partilor sociale detinute de debitorul sau, conform art. 202 alin. (1) si (2) din Legea nr. 31/1990 „partile sociale pot fi transmise intre asociati. Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.”

204. Stabiliti valoare de adevar a urmatoarei afirmatii: „Creditorii personali ai unui actionarpot obtine instituirea unui sechestru asigurator asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala si, apoi, le pot valorifica prin scoaterea lor la vanzare pentru indestularea creantelor”.

a) Adevaratb) Fals.Afirmatia a) este adevarata in temeiul art. 66 al Legii nr. 31/1990 care prevede:„ (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite

asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare

sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.”

205. Numitul MV are de incasat o suma de bani de la vecinul sau, FL, care este asociat la SC MIRA SRL, detinand la aceasta 100parti sociale a cate 10lei fiecare, in valoare totala de 1.000lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea creantei, creditorul MV a obtinut instituirea unei popriri asiguratorii asupra partilor soociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA SRL. Deoarece debitorul nu si-a achitat datoria fata de creditorul sau, numitul MV, a solicitat executarea silita apartilor sociale, respectiv vanzarea lor catre terte persoane. Creditorul unui asociat al unei societati cu raspundere limitata poate obtine executarea silita a partilor sociale poprite?

Da, creditorul poate obtine executarea silita a partilor sociale conform art. 66 din Legea nr. 31/1990 care prevede:„ (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite

asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare

sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.”

206. Actionarii societatii comerciale pe actiuni VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pentru a aproba bilantul contabil (situatiile financiare) pentru exercitiul financiar aferent anului 2007. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul

~ 30 ~

Drept 2011

contabil si celelalte situatii financiare, actionarii hotarand cadividendele sa fie platite in timp, in momentul obtinerii de lichiditati si in ordinea cererilor formulate de actionari. Hotararea adoptata de actionari in cadrul adunarii generale a actionarilor, cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate, este legala?

Nu, intrucat, conform art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 „Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.”

207. In situatia in care intre actionarii exista neintelegeri, instanta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea unei operatiuni dn gestiunea societatii? Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pentru a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces?

Nu.Art. 136 din Legea nr. 31/1990 prevede:„ (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere

instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

(1^1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor.”

208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat instantei de judecate ca in baza art. 136 alin (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, sa desemneze doi experti pentru efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico-financiara a societatii. Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati solutia.

Nu pot fi desemnati doi experti pentru efectuarea unui audit cu privire la intreaga activitate economico-financiara a societatii. Conform art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel

putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.”

209. Potrivit art. 141^1 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, „Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu au drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori.” Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptarea hotararii cosiliului de administrare? Prin ce metode sau procedee?

Desi nu au drept de vot, cenzorii pot influenta adoptarea hotararii cosiliului de administratie pentru ca ei işi spun punctul lor de vedere, fac un raport, aproba situatiile financiare etc.

210. Numitul AM a fost desemnat administrator al societatii chiar prin actul constitutiv. Prin hotararea adoptata de adunarea general actionarilor asociatii au decis schimbarea administratorului AM. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hotararii AGA, motivand ca din punct de vedere procedural convocarea asociatilor pentru adunarea generala nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine textul integral al propunerilor (ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul sedintei. Societatea parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in adunare generala a actionarilor, deoarece principala propunere era schimbarea administratorului. Actiunea in anularea hotararii adoptata de adunarea generala a actionarilor (AGA) este intemeiata? Motivati solutia.

Administratorul nu are dreptate, pentru ca propunerea inscrisa pe ordinea de zi este cea de schimbare a administratorului.Conform art. 137^1 din Legea nr. 31/1990, alin. (4) „administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara

a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese.”

211. Actionarii A, B si C din cadrul SC VARTEJ SA au solicitat instantei de judecata sa dispuna revocarea administratorului FN din functie deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment.

Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca?Nu. Conform art. 137^1 alin (1) „Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia

primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv” şi alin. (4) „administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese.”

212. Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, cat si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60% din actionarii prezenti.

~ 31 ~

Drept 2011

Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare? Motivati rasp.Nu.Art. 112 din Legea 31/1990 prevede: „(1)Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta

actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.

(2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate.

Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

213. In actul constitutiv al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie, presedintele acestuia urman a fi numit de catre AGA. Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii societatii.

Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de terti apartine presedintelui CA chiar daca societatea va avea si un director general.

Situatiile financiare anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii.Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale?Prevederile din actul constitutiv al societatii nu sunt legale,Conform art. 143^2 din Legea 31/1990, „(1)Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In

lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.(2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea,

actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.”Art. 138^1 alin. (2) din Legea 31/1990 „In intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei

care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143.”Art. 143^2 alin. (4)din Legea 31/1990 „Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care

revocarea survine fara justa cauza, directorul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese.”Art. 160^1 alin. (1) din Legea 31/1990 „Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului

orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.”

214. X doreste sa infiinteze o S.R.L. in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pt constituirea societatii. Daca v-ar solicita pt a-i da un raspuns, care dintre variantele urmatoare considerati ca este/sunt legala(legale)?

a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanzare-cumparareb) X nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confuzie de patrimoniuc) aducerea la capitalul social al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea si inmatricularea societatiid) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui.Varianta c) este cea corecta, intrucat, conform art. 16 din Legea nr. 31/1990, „(1)Aporturile in numerar sunt obligatorii la

constituirea oricarei forme de societate.”.

215. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:a) intr-o SA administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivib) SA administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentialed) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiare) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea capitalului social al unei SA si al

unei SRLf) la momentul constituirii unei SRL toate aporturile trebuie sa fie varsate integralAfirmatii adevarate sunt:b), d), f)

216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false:a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in naturab) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturid) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se

asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de tertie) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporaleAfirmatii false sunt a), e), f)

217. In situatia in care o SA vinde unei pers fizice un nr de 10 actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala, contractul incheiat este o fapta de comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant?

Contractul incheiat este o fapta de comert, chiar daca persoana fizica nu este comerciant. Actul este comercial pentru ca are legatura cu o societate comerciala, iar conform art. 3 Cod comercial pct. 4 cumpararile si vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale este fapt de comert obiectiv.

~ 32 ~

Drept 2011

218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca plata se face cel mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B.

Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul.Nu este valabil deoarece trebuie aratata scadenta.Conform art. 104 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin cuprinde:- Denumirea de bilet la ordin trecuta in insuşi textul titlului şi exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu- Promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata- Aratarea scadentei- Aratarea locului unde plata trebuie facuta- Numele aceluia ccaruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta- Aratarea datei şi a locului emiterii- Semnatura emitentului.

219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre posesorul cambiei si emitentul acesteia s-a incheiat o conversatie prin care s-a stabilit ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va cere girantul plata cambiei la Bucuresti, la Brasov sau in oricare loc? Motivati raspunsul.

Giratarul va cere plata cambiei la Bucureşti.Conform art. 42 din Legea nr. 58/1934, cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata in cambie. In lipsa

aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata:1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnata in cambie sa plateasca pentru el.2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta.3. La domiciliul celui indicat la nevoie.

220. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art. 182 din Legea nr.31/1990 privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale?

Nu se prevede un raspuns expres in lege.Art. 182 din Legea nr. 31/1990 prevede: „(1)Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.”

221. Numitii FG si NO au fost desemnati cenzori de catre AGA. Cu ocazia verificarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inregistrarea in evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X pe numele acestuia, fara sa existe un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate.

Cenzorul NO intalnindu-se intamplator cu actionarul X ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii.

Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii?Nu, deoarece, conform art. 164 din Legea 31/1990, este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor

datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.

222. Actionarii IMPAX SA, reprezentand impreuna 5% din capitalul social, au hotarat sa reclame cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor.

Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate?Art. 164^1 din Legea nr. 31/1990 prevede: „(1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca

trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.(2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social

sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

(3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala.

223. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglemwntata de Legea 31/1990 daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari?

Da, daca nu se prevede altfel in hotararea proiectului de fuziune.ART. 251^2 Legea 31/1990In cazul in care societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand potrivit legii romane,

actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in hotararea de aprobare a proiectului de fuziune.

224. O SRL are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si unde avea si calitatea de administrator.

~ 33 ~

Drept 2011

Inainte de sesizarea instantei de judecata pt pronuntarea unei hotarari de excludere a asociatului administrator A, acesta se retrage din cealalta societate concurenta.

Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a doua societate concurenta cu prima? Motivati raspunsul.

Nu, pentru ca nu-şi mai gaseşte ratiunea excluderea deoarece acesta se retrasese inainte de a fi sesizata instanta cu actiune in excludere. daca ar fi fost de o hotarare irevocabila şi el ar fi fost inca in societatea concurenta, atunci ar fi putut fi exclus.

225. Asociatul administrator la o SRL a retras din contul societatii o suma de bani pt achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura electronica fara a evidentia in contabilitatea societatii aceste operatii. Aparatura electronica a fost cumparat pt interesul propriu, iar utilajele pt nevoile societatii.

Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din societate?Da, conform prevederilor art. 222 Legea 31/1990 (poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu

raspundere limitata: … d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.)

226. Potrivit art 225 alin 1 din Legea 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata de terti pt operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.

In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exculs drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii?

Art. 225 Legea 31/1990„(1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a

hotararii de excludere.(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va

putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.”

227. Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a asociatilor constituie motiv intemeiat de excludere a acestuia din societate?

Nu exista nici o prevedere legala in care sa se prevada excluderea administratorului din societate. El poate fi eventual revocat.

228. Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie administrator independent?

Nu este obligatoriu.Art. 138^2 din Legea nr. 31/1990:(1) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai

consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.(2) La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii:a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii

5 ani;b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in

ultimii 5 ani;c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte

avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv;d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii;e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie

ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea;

f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta;

g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv;h) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate;i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si d).

229. Cei 3 cenzori ai SC FLORIX SA au refuzat depunerea raportului cu privire la situatia financiara a societatii, motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administaratorilor soc. CA, intrunindu-se de urgenta, a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul.

CA are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor?Nu, deoarece, conform art. 111 din Legea nr. 31/1990, adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel

mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii.

230. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor?Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile.Creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor. Raspunderea este contractuala deoarece intre societate şi cenzor se

stabileşte un raport juridic ce are natura contractului de mandat. Pe de alta parte, raspunderea este penala daca cenzorii se fac vinovati de infractiuni economice care privesc activitatea lor exclusiva: uz de fals, fals intelectual,, daca intocmeşte nelegal rapoarte etc.

~ 34 ~

Drept 2011

231. I.J., administrator si reprezentant al SC ULPIA SRL, urmeaza sa vanda un teren aflat in proprietatea societatii. Stiut fiind ca instrainarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale, care prevad necesitatea intocmirii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, este necesara o procura in forma autentica din partea societatii pentru administartorul IJ care va semna contractul?

Nu, deoarece, potrivit Legii nr. 31/1990 art. 70, administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.

232. O societate europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul comertului Bucuresti a hotarit sa-si transfere sediul intr-un alt stat membru al UE. Creditorii acestei societati, ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face opozitie?

Art. 270^2 din Legea nr. 31/1990: „(1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62.

(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.”

Art. 62: „(1) Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente.

(2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.

(3) Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.”

233. Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei? Aratati temeiul legal.

Art. 3 OUG 44/2008:„(1) in temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoana fizica,

cetatean roman sau cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, poate desfaşura activitati economice pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege.

(2) Activitatile economice pot fi desfasurate in toate domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le interzice in mod expres pentru libera initiativa.

(3) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica pentru activitatile prevazute de Codul CAEN a caror desfasurare in una dintre formele prevazute de art. 4 nu este reglementata exclusiv potrivit unei legi speciale.”

Art. 4 OUG 44/2008„Persoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (1) pot desfasura activitatile economice dupa cum urmeaza:a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate;b) ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale;c) ca membri ai unei intreprinderi familiale.”

234. Banca Comerciala XY a solicitat tribunalului deschiderea procedurii falimentului impotriva SC A SA deoarece aceasta are calitatea de garant in contractul de imprumut bancar incheiat intre intrprinderile familiale MA, BM si MI si creditoare. Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impotriva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a semnat in favoarea bancii 3 contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic.

In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor.Ce va decide instanta? Motivati solutia.va decide executarea silita a celor doua tractoare şi atelierului mecanic deoarece ele fac obiectul garantiei (contractului de gaj).

235. Actionarii unei societati pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia, respectandu-se majoritatea voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei AGA s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia inventarierii activului si pasivului patrimonial lichidatorii constata ca societatea se afla in insolventa.

Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art.270 din Legea 31/1990, republicata si modificata?Conform prevederilor art. 270^1 Legea 31/1990, in cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa,

lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

236. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in Romania?Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8

octombrie 2001 privind statutul societatii europene, cele ale Legii nr. 31/1990, cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar, precum şi cele ale HG 187/2007 şi HG 188/2007 privind procedurile de informare, consultare şi alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene.

~ 35 ~

Drept 2011

237. Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica?

Art. 270^2 b) Legea 31/1990„(1) Societatile europene cu sediul social in Romania au personalitate juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.(2) O societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa incheierea unui acord privind implicarea

angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotarirea Guvernului nr. 187/2007.(3) In termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va comunica Jurnalului Oficial al

Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cuprinde informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.

Art. 270^2 c)(1) Orice societate europeana inmatriculata in Romania isi poate transfera sediul social intr-un alt stat membru.(2) Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala

societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmeaza a hotari asupra transferului.

(3) Hotararea adunarii generale privind transferul sediului social al societatii europene intr-un alt stat membru se adopta in conditiile art. 115 alin. (2). In cazul in care actionarii reprezentand majoritatea capitalului social sunt prezenti sau reprezentanti, decizia poate fi adoptata cu majoritate simpla.

Art. 270^2d)(1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt

scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62.(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine

irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.

Art. 270^2e)(1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat

membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii generale.(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz,

certificatele de actionar.(4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat

independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatoruldelegat, in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

(5) Judecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitatii transferului, pronunta o incheiere ce atesta indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3-5 din prezenta lege si a celor prevazute de art. 8 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/2001.

(6) Ulterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul comertului din Romania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru.

Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei S.C. potrivit L31/1990, republicata si modificata? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu situatia financiara intocmita de lichidator?

Conform prevederilor art. 253 din Legea nr. 31/1990,(1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti -

persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii.(2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.(3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii

directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.

(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

(5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.

Conform prevederilor art. 255,(1) In afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:a) sa stea in judecata in numele societatii;b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii;d) sa faca tranzactii;e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii.f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare.(2) In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra

bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta.(3) Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si

solidar de executarea lor.Impotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societatii pot face opozitie in conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, actualizata:

~ 36 ~

Drept 2011

Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile din C.prov.civ. Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.

In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului soc., respectandu-se dispozitia cuprinsa in art.268 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata. In ipoteza in care actionarii nu-si incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea?

Au natura juridica a bunuriloe aflate in depozit la CEC.Art. 270 Legea 31/1990„(1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o

banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul.

Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata, potrivit careia o „soc. nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert”, este posibil ca, totusi, sa se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii?

Art. 106 Legea 31/1990„(1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii

propriilor sale actiuni de catre un tert.(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor

institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.”

In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adun. gen., cu votul cerut de adunarile extraordinare.

Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul adun.gen. extraordinare? Daca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii?

Nu, deoarece, potrivit art. 111 din Legea 31/1990, adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii.

Administratorul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul soc., cu scopul de a garanta o oblig contractata pentru redresarea finanaciara a soc. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul ad.gen.extraordinare a actionarilor.

Contractul de ipoteca este valabil incheiat?Contractul de ipoteca nu este valabil incheiat.

Reclamanta AFP sect 1 a formulat opozitie impotriva hotararrii AG a actionarilor soc. SC SE SRL prin care s-a decis dizolvarea soc. si numirea unui lichidator, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora.

Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeiata?Nu este intemeiata cererea de opozitie pentru ca la dizolvarea urmata de lichidare, indiferent ca este potrivit Legii nr. 31/1990

sau Legii nr. 85/2006, debitele trebuie achitate. Nu trebuie sa se prevada o modalitate de achitare a acestora deoarece avem procedura de drept comun de achitare a debitelor. Se incaseaza activul şi cu sumele obtinute, se plaitesc salariatii şi debitorii in ordinea vechimii creantelor.

Creditoarea SC E SA a formulat cererea de deschidere a procedurii insolventei dovedind ca are o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitorului SC S SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile. Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de creditoare, aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei, solicitand astfel compensarea creantelor reciproce. Creditoarea, in aparare, invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoarea nu a solicitat acest lucru (compensarea ) in procedura de lichidare a patrimoniului creditoarei insesi.

Avand in vedere dispozitiile art.3,31, si 52 din L85/2006,se poate opera compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti?

Da. Conform Legii nr. 85/2006, actualizata art. 52, deschidere procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensare creantei sale cu cea a debitorului asupra sa atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului?

Nu, pentru ca exista un contract care sa fie temeiul creantei respective. Contractul de inchiriere a expirat chiriaşul plateşte, dar nu are contract. Nu exista temei juridic.

~ 37 ~

Drept 2011

Ce se intelege prin „capital autorizat” si care sunt reglementarile legale privitoare la acesta?Reglementarea legala este Legea 31/1990, art. 220^1.(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu

poate depasi 5ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.

(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.

(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.

Actionarii soc.SC AF SA au hotarat majorarea capitalului social prin cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune, stabilindu-se ca la data subscrierii sa fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din val. lor nominala, iar diferenta in termen de doi ani de la data publicarii in M.O. a hot. AGA. Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor?

Conform prevederilor Legii nr. 31/1990, art. 220:(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din

valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.

(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.

Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea cap.soc. al SC MN SA prin emisiune de noi actiuni in schimbul aporturilor actionarilor. Totodata, actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de trei ani de la data publicarii in MO a hotararii adunarii generale.

Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile numitului S.B.Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in termenul de trei ani?Conform Legii nr. 31/1990, art. 98:(1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul

actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.

(3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

Prin urmare, in caz de neachitare a actiunilor vandute, raspunderea va fi solidara.

Asociatul AB s-a retras din SC ML SRL, avand dreptul sa incaseza de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din patrimoniul societatii. Chemata in judecat, societatea a refuzat achitarea sumei datorate asociatului retras, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa-i plateasca.

Asociatul retras are dereptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate?

Da, asociatul are dreptul ca pe langa suma datorata sa solicite si dobanda legala, deoarece aceasta curge de drept din momentul scadentei creantei.

De la 250- 285 si 166 sunt nerezolvate.

250. Consiliul de administraţie al societăţii „Coral" SA, administrată în sistem unitar, este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor.

Care sunt competenţele de bază ale consiliului de administraţie al societăţii „Coral" SA care nu pot fi delegate directorilor?

Raspuns: art142

Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:

a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;

b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare;

c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;

d) supravegherea activitatii directorilor;

~ 38 ~

Drept 2011

e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotarârilor acesteia;

f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

251. Membrii consiliului de administraţie al societăţii „Primex" SA, administrată în sistem unitar, potrivit art. 1441 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, trebuie să îşi exercite mandatul cu prudenţa şi diligenţa unui bun administrator. Unul dintre administratori ia o decizie de afaceri fiind în mod rezonabil îndreptăţit să considere că acţionează în interesul societăţii şi pe baza unei informaţii adecvate. în ce constă o decizie de afaceri potrivit Legii nr. 31/1990?

Raspuns:

Decizie de afaceri, in sensul prezentei legi, este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii.

252. Care sunt drepturile acţionarilor unei societăţi europene pe acţiuni care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale prin care a fost aprobat transferul sediului într-un alt stat membru al Uniunii Europene?

Raspuns:

Art. 270^2e)

(1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.

253. Care este temeiul juridic al obţinerii remuneraţiei directorilor unei societăţi pe acţiuni administrate în sistem unitar şi cu ce este asimilată remuneraţia respectivă, din punct de vedere fiscal?

Raspuns:

Art. 153_18. - (1) Remuneratia membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarâre a adunarii generale a actionarilor.

(2) Remuneratia suplimentara a membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere însarcinati cu functii specifice în cadrul organului respectiv, precum si remuneratia directorilor, în sistemul unitar, ori a membrilor directoratului, în sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administratie, respectiv de consiliul de supraveghere. Actul constitutiv sau adunarea generala a actionarilor fixeaza limitele generale ale tuturor remuneratiilor acordate în acest fel.

Remuneratia directorilor este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie.

254. 0 societate comercială pe acţiuni administrată în sistem unitar dobândeşte un bun de la un acţionar, în termen de un an de la constituire, contra unei sume de bani reprezentând mai puţin de o zecime din valoarea capitalului social subscris. Vânzarea s-a realizat fără nicio formalitate. Registrul comerţului refuză înscrierea vânzării.

Pe ce temei juridic?

Raspuns:

Art. 441. - (1) Dobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea inceperii activitatii societatii, a unui bun de la un fondator ori actionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentand cel putin o

~ 39 ~

Drept 2011

zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale a actionarilor, va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar cu larga raspandire.

La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat.

255. Administratorul A.T. al unei societăţi comerciale pe acţiuni administrate în sistem unitar înstrăinează, în nume propriu, bunuri de la societate având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societăţii, înstrăinarea s-a realizat fără nicio formalitate. Registrul comerţului refuză înscrierea înstrăinării.

Pe ce temei juridic?

Raspuns:

Art. 150. - (1) Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 441, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, în nume propriu, sa înstraineze, respectiv sa dobândeasca, bunuri catre sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, în conditiile prevazute la art. 115.

256. Care sunt obligaţiile cenzorilor din cadrul unei societăţi comerciale pe acţiuni administrate în sistem unitar?

Raspuns:

Obligatiile cenzorilor

- sa supravegheze gestiunea societatii

- sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele- sa verifice daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoiniului societatii s-a facut potrivit regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului.

- sa prezinte un raport adunarii generale referitor la verificarile si propunerile privind bilantul si repartizarea beneficiilor( conditie fara de care adunarea generala nu va putea aproba bilantul si contul de profit si pierderi).

Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.

257. Alegeţi afirmaţia corectă, iar pentru cele incorecte enunţaţi corespunzător răspunsul corect:

a) Societatea cu răspundere limitată este obligată să verse jumătate din capitalul social subscris la data constituirii. NU

Art. 9^1

Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.

~ 40 ~

Drept 2011

b) Consiliul de administraţie al societăţii administrate în sistem unitar stabileşte politicile contabile şi sistemul de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare. DA

c) Adunarea generală a acţionarilor poate aproba situaţiile financiare numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari. DA

d) Cenzorii au dreptul să împuternicească persoane cu calitatea de experţi contabili pentru a le exercita mandatul. NU

Cenzorii trebuie sa îsi exercite personal mandatul.

e) în cazul societăţilor pe acţiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul auditorilor. NU

In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere

f) în cazul societăţilor pe acţiuni organizate potrivit sistemului unitar, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. NU

In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere

258. Doi fondatori ai societăţii comerciale „Ficus" SA au constatat după înmatriculare că actului constitutiv îi lipseşte o menţiune prevăzută de lege. Aceştia au sesizat existenţa neregularităţii la organele de conducere ale societăţii, pentru a fi înlăturată. Societatea nu a luat măsuri în acest sens în termenul prevăzut de lege - cel mult opt zile de la data constatării acelei neregularităţi.

a) Organele societăţii pot fi obligate să acopere neregularităţile constatate? Cine poate invoca aceste neregularităţi şi unde?

Art. 48

(1) In cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.

(2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.

(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii.

b) Ce sancţiune se aplică societăţii?

Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile constatate.

259. Cine şi cum este răspunzător pentru prejudiciul cauzat societăţii ca urmare a unor neregularităţi constatate în urma înmatriculării societătii şi neacoperite de către societate în termenul prevăzut de lege?

Raspuns:

Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile constatate.

~ 41 ~

Drept 2011

260. Societatea comercială „Farma" SA, administrată în sistem unitar, are trei cenzori şi un supleant, aleşi de adunarea generală a acţionarilor. După doi ani de la constituire, societatea îşi modifică actul constitutiv în sensul optării pentru sistemul dualist de administrare, prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor.

a) Societatea îşi poate modifica sistemul de administraţie pe parcursul existenţei ei?

Art. 153

(1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni.

(2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.

b) în funcţie de răspunsul ales, arătaţi consecinţele produse cu privire la controlul de gestiune al societăţii şi cu privire la cenzori. Explicaţi.

Sistemul dualist presupune organizarea conducerii societăţii prin înfiinţarea a două organe de conducere, respectiv directoratul şi consiliul de supraveghere., în toate facturile, ofertele, comenzile, tarifele, prospectele şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la societate, trebuie să se menţioneze «societate administrată în sistem dualist». Societăţile pe acţiuni care optează pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar.

Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare

Sistemul unitar, societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind intotdeauna impar. dacă sunt mai mulţi administratori, aceştia se vor constitui obligatoriu, într-un consiliu de administraţie Exista obligaţia numirii unui număr minim de administratori , în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare, situaţie în care consiliul de administraţie trebuie alcătuit din cel puţin trei administratori . Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

261. Adunarea generală extraordinară a societăţii comerciale „Farex" SA a hotărât majorarea capitalului social. Adunarea generală a hotărât un termen de exercitare a dreptului de preferinţă de către acţionari de 35 de zile pentru subscrierea acţiunilor. în termen de 36 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, acţiunile au fost oferite spre subscriere publicului, după care, în termen de cinci zile de la această dată, au fost cumpărate. A.T. şi A.M., acţionari ai societăţii, au chemat în judecată societatea motivând că au dreptul de preferinţă asupra acţiunilor respective.

Ce a hotărât instanţa? Motivaţi.

Raspuns:

Cauza nu este fondata, actionarii nu si-au exercitat dreptul de preferinta in termenul stabilit de 35 zile.

Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, , daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

262. Societatea comercială „Farim" SA şi-a constituit în anul 2010 un fond de rezervă, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, de 10%, prin preluări din profitul societăţii. în acelaşi an s-a obţinut un excedent, prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, care nu a fost întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune şi nici destinat amortizărilor.

Unde va fi inclus excedentul obţinut de „Farim" SA? Motivaţi.

~ 42 ~

Drept 2011

Raspuns:

se include în fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta, excedentul obtinut prin vânzarea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

263. în ce constă obligaţia de non-concurenţă a administratorilor unei societăţi cu răspundere limitată şi care este sancţiunea în cazul încălcării acestei obligaţii?

Raspuns:

Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.

264. Asociatul A.C. dintr-o societate cu răspundere limitată a transmis părţile sale sociale unei alte persoane, din afara societăţii, transmiterea fiind aprobată de asociaţii reprezentând 3/4 din capitalul social. Unii creditori sociali au formulat cerere de opoziţie cu privire la transmiterea efectuată.

Este îndreptăţită cererea de opoziţie a unora dintre creditorii sociali? Explicaţi.

Raspuns:

Art. 66

(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

265. în vederea constituirii prin subscripţie publică, o societate pe acţiuni prevede, în prospectul de emisiune, un capital social de 25.000 euro. Se constată că subscrierile publice sunt de 26.000 euro, cu 1.000 euro mai mult.

Ce hotărăsc fondatorii în acest caz?

Raspuns:

Art. 22. - Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.

266. Fondatorii unei societăţi pe acţiuni, administrată în sistem unitar, întocmesc sub forma înscrisului sub semnătură privată un prospect de emisiune. Prospectul de emisiune cuprinde datele prevăzute la art. 8 al Legii nr. 31/1990, cu excepţia celor care îi privesc pe administratori şi directori, respectiv pe cenzori. Prospectul de emisiune cuprinde şi data închiderii subscripţiei. Acesta este semnat de fondatori şi depus la oficiul registrului comerţului în vederea autorizării publicării de către judecătorul delegat.

Pentru ce motiv oficiul registrului comerţului respinge prospectul de emisiune?

Raspuns:

Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule.~ 43 ~

Drept 2011

267. O societate comercială, „Impex" SRL, are ca obiect de activitate menţionat în actul constitutiv numai comercializarea de articole de îmbrăcăminte. în urma unei verificări efectuate la locul desfăşurării comerţului, se constată că SC „Impex" SRL comercializează şi produse alimentare.

Ce sancţiune i se aplică societăţii şi cine declară această sancţiune?

Raspuns:

Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand actul constitutiv nu prevede obiectul sau de activitate. Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.

268. Prin actul constitutiv al unei societăţi pe acţiuni, consiliul de administraţie a fost autorizat ca în termen de trei ani de la data înmatriculării să îşi majoreze capitalul social subscris până la o valoare nominală determinată (capital autorizat). Capitalul subscris la data constituirii este de 28.000 euro. în termenul prevăzut prin actul constitutiv, societatea comercială îşi majorează capitalul social prin emiterea de noi acţiuni, în schimbul aporturilor, prin modificarea actului constitutiv, cu o valoare

de 15.000 euro. Registrul comerţului refuză depunerea actului modificator, în formă autentică, şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările.

Pe ce motiv?

Raspuns:

RC refuza depunerea, deoarece valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii (art.220, indice 1, alin 3, L31/1990 modificata si republicata)

In speta, valoarea de 15 000 euro depaseste jumatatea capitalului autorizat (depaseste 1/2 din cei 28000 euro cap social subscris)

269. Care sunt obligaţiile lichidatorilor, de îndată ce au preluat această funcţie, obligaţii care se execută împreună cu directorii şi administratorii, respectiv cu membrii directoratului societăţii?

Raspuns:

Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.

270. Care sunt obligaţiile lichidatorilor pe care trebuie să le execute personal după preluarea acestei funcţii?

Raspuns:

Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

271. Ce societăţi comerciale pot fi implicate în operaţiunea de fuziune trans- frontalieră şi ce instituţie are competenţa de a verifica legalitatea fuziunii?

Raspuns:

Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata - persoane juridice romane - si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona, in conditiile prezentei legi, cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre ale Uniunii Europene sau in state apartinand Spatiului Economic European, denumite in continuare state membre, si care functioneaza in una dintre formele juridice prevazute de art. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968, de coordonare, in vederea echivalarii, a garantiilor impuse societatilor in statele membre, in sensul art. 58 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunitatilor Europene, pentru

~ 44 ~

Drept 2011

protejarea intereselor asociatilor sau tertilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L065 din 14 martie 1968, cu modificarile ulterioare, sau cu societati europene cu sediul social in alte state membre.

Competenta de verificare a legalitatii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeaza societatile participante la fuziune - persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania - si, daca este cazul, societatea nou-infiintata - persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul social in Romania -, apartine judecatorului delegat la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania participante la fuziune, inclusiv societatea absorbanta, ori, daca este cazul, societatea nou-infiintata.

272. Patru societăţi pe acţiuni încheie un contract prin care constituie un grup de interes economic. Contractul este încheiat în formă autentică; contractul cuprinde, de asemenea, şi elementele stabilite de art. 122 din Legea nr. 161/2003 cu privire la cuprinsul contractului. La clauza referitoare la capitalul subscris şi vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui membru, se prevede ca drepturile societăţilor pe acţiuni - membre ale grupului - să fie reprezentate prin acţiuni nominative, iar la clauza referitoare la profit contractul prevede ca profiturile obţinute din activitatea grupului să îi revină acestuia.

Sunt valabile clauzele referitoare la drepturile membrilor grupului şi la distribuirea profitului către grup? Explicaţi.

Raspuns:

Grupul de interes economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte

titluri negociabile.

Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situaţiei financiare

anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii

grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în

lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.

273. înmatricularea grupului de interes economic în registrul comerţului prezumă calitatea de comerciant. Explicaţi.

Înmatricularea nu prezumă calitatea de comerciant a grupului.

274. 1. Pop cumpără la data de 01.02.2009 un automobil, cu preţul de 8.000 euro, cu intenţia de a-1 revinde ulterior la un preţ superior. Între timp preţurile practicate pe piaţa de automobile au scăzut, astfel încât I. Pop vinde automobilul în cauză la data de 01.06.2009 cu acelaşi preţ cu care 1-a achiziţionat.

Care este natura juridică a contractelor de vânzare-cumpărare la care este parte I. Pop? Argumentaţi răspunsul ales.

Raspuns:Este o fapta de comert obiectiva.

Cumpărarea este comercială dacă a fost făcută cu intentia de revânzare, iar vânzarea este comercială dacă a fost precedată de o cumpărare (comercială) făcută cu scop de revânzare.

275. Definiţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească intenţia de revânzare sau închiriere pentru ca o operaţiune să fie comercială. Exemplificaţi.

Raspuns:Intentia de revânzare sau închiriere (considerată intentia initială, nu cea nascută

spontan, ulterior), ca trasătură distinctivă a vânzării-cumpărării comerciale: trebuie să

~ 45 ~

Drept 2011

existe la data cumpărării; să fie manifestată în exterior de cumpărător, deci, cunoscută

de vânzător , sau să rezulte făra echivoc din imprejurarile actului; sa poarte, în principal,

asupra obiectului cumparat.

276. V. Ionescu, comerciant, cumpără la data de 01.12.2010 o garsonieră, cu scopul de a locui în aceasta. La data de 20.12.2010 el vinde garsoniera, la un preţ superior, şi reuşeşte să cumpere cu banii obţinuţi o garsonieră, pentru acelaşi uz, personal, cu confort sporit, la acelaşi preţ.

Care este natura juridică a operaţiunilor realizate de V. Ionescu?

Raspuns:

Atat cumpararea cat si vanzarea garsonierei au caracter civil, deoarece V.Ionescu a cumparat garsoniera pentru uz personal, neexistand intentia de revanzare pentru a obtine profit.

277. V. Ionescu îşi organizează activitatea economică la data de 10.12.2009 sub forma unei întreprinderi individuale, constituindu-şi şi un patrimoniu de afectaţiune, la aceeaşi dată. Un an mai târziu, la 10.12.2010, acesta se află în imposibilitatea de a plăti datoriile contractate faţă de creditori.

Definiţi patrimoniul de afectaţiune. Cum răspunde V. Ionescu pentru obligaţiile sale faţă de creditori?

Raspuns:

Membrii raspund solidar si indivizibil , cui patrimoniu de afectiune , pentru datoriile contractate de reprezentatulintreprinderi , iar in lipsa acestia ei raspund cu cotele aduse la infintare si declarate in acordul de constituire.

Patrimoniu de afectiune=reprezinta ansamblul bunurilor alocate de comerciantul persoana fizica , auatorizatin oricare din cele trei forme permise de lege, desfasurari comertului sau.Creditori comerciali

urmaresc recuperarea bunurilor din patrimoniul de afectiune iar

Creditori personali

urmaresc recuperarea bunurilor din partrimoniul personal al comerciantului.

278. C. Ion îşi organizează activitatea economică la data de 10.12.2010sub forma unei întreprinderi individuale. O lună mai târziu îi angajează cu contract de muncă pe M. Ilie şi pe G. Oprea.

C. Ion dobândeşte prin înmatricularea în registrul comerţului personalitate juridică sau calitatea de comerciant? în calitatea sa de angajator, ce prerogative are C. Ion?

Raspuns:

Potrivit art. 22. din OUG nr. 44/2008, intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului.

Calitate de comerciant dobandeste, conform art. 23, intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale, care este comerciant persoana fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertului.

Art. 24 din OUG 44/2008 stabileste ca, pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul persoana fizica, in calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabora cu alte PFA, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

~ 46 ~

Drept 2011

279. V. Ionescu îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată- PFA de la data de 20.12.2010. La 10.03.2011, acesta se află în imposibilitatea de a plăti datoriile contractate. V. Ionescu are calitatea de comerciant.

a) Cum răspunde V. Ionescu, în această calitate, pentru obligaţiile sale?

b) Cum răspunde V. Ionescu dacă nu are calitatea de comerciant?

Poate fi supusa procedurii simplificate a insolventei, in conditiile Legii nr.85/2006.Raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul sau de afectiune , iar daca acesta nu este indeajuns atunci se raspunde cu averea personala

280. V. Ionescu îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată - PFA şi doreşte să încheie contracte de colaborare cu I. Georgescu şi contracte de muncă cu G. Ion şi I. Vasile.

Poate acesta să încheie astfel de contracte? Explicaţi.

Raspuns:

Are dreptul de a colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA , intreprinzatori unei intreprinderi familiale ,cu alte persoane fizice sau juridice , in scopul desfasurarii activitati in ca re afost autorizat.Nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pt desfasurarea activitatii pt care a fost autorizat.

281. Care sunt condiţiile impuse de OUG nr. 44/2008 persoanelor fizice care vor să desfăşoare activităţi economice, individual şi independent, ca persoane fizice autorizate, ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale, ca membri ai unei întreprinderi familiale?

Raspuns:

Pot desfasura activitati economice , in una dintre cele trei forme enumerate , persoanele fizice care au :-varsta de 18 ani si respectiv 16 ani pentru intreprindera familiala

-nu au savarsit fapte sanctionate de legile financiare , vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala .

-au sediul social intr-un imobil cu drept de folosinta-declara pe proprie raspundere ca indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specfica indomeniul sanitar , sanitar-veterinar , protectia mediului si a muncii.

282. Vasile Ion şi Visa Ion, căsătoriţi fiind, constituie cu cei doi fii ai lor, de 17, respectiv 18 ani, o întreprindere familială, potrivit OUG nr. 44/2008.

a) Ce temei juridic stă la baza întreprinderii familiale constituite de familia Ion? Definiţi temeiul juridic şi arătaţi cuprinsul acestuia.

Întreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei familii. In temeiul OUG 44/2008, care reglementeaza intreprinderea familiala, prin familie se intelege sotul, sotia, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizarii întreprinderii familiale, rudele si afinii pâna la gradul al patrulea inclusiv;

b) Care este statutul juridic al membrilor de familie dintr-o întreprindere familială?

Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De asemenea, acestia pot cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atât în acelasi domeniu, cât si într-un alt domeniu de activitate economica decât cel în care si-au organizat întreprinderea familiala. Membrii unei întreprinderi familiale sunt asigurati în

~ 47 ~

Drept 2011

sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si au dreptul de a fi asigurati în sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, în conditiile prevazute de lege.

283. Ion Ilie şi Gica Ilie, căsătoriţi fiind, au constituit o întreprindere familială împreună cu fiii lor în vârstă de 18, respectiv 19ani, la data de 10.02.2010. Ion Ilie este desemnat reprezentant al întreprinderii familiale. La data de 20.12.2010, întreprinderea familială în cauză se află în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile contractate.

a) Cine desemnează calitatea de reprezentant a lui Ion Ilie şi ce competenţă are el în această calitate?

Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire de membrii asociatiei, va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnatura privata. Procura speciala se semneaza de catre toti membrii întreprinderii care au capacitate de exercitiu si reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restrânsa.

b) Cum răspunde întreprinderea familială pentru datoriile contractate?

Membrii raspund solidar si indivizibil , cu patrimoniul de afectiune , pentru datoriile contractate de reprezentatul intreprinderii , iar in lipsa acestuia ei raspund cu cotele aduse la infintare si declarate in acordul de constituire

284. Ion Ilie şi Gica Ilie, căsătoriţi fiind, au constituit o întreprindere familială împreună cu cei doi fii ai lor, de 16, respectiv 17 ani, în condiţiile

OUG nr. 44/2008. Cei doi fii cer încetarea întreprinderii prin retragerea lor.

a) Ce efect are această retragere asupra existenţei întreprinderii?Niciun efect, deoarece in continuare au ramas doi membri, numarul minim prevazut. Întreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei familii. In temeiul OUG 44/2008, care reglementeaza intreprinderea familiala, prin familie se intelege sotul, sotia, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizarii întreprinderii familiale, rudele si afinii pâna la gradul al patrulea inclusiv

b) în ce condiţii întreprinderea familială astfel constituită vinde din bunurile afectate activităţii întreprinderii şi dobândeşte bunuri pentru aceeaşi activitate?

Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant fara autorizarea prealabila a membrilor, daca valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu depaseste 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate întreprinderii si a sumelor de bani aflate la dispozitia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele de participare

285. I. Ilie, reprezentant al unei întreprinderi familiale, nu formulează cererea către oficiul registrului comerţului pentru a solicita înregistrarea şi autorizarea funcţionării acesteia în termenul prevăzut de OUG nr. 44/2008. de şapte zile de la data încheierii acordului de constituire.

a) Poate fi acoperită această neregularitate?

Reprezentantul intreprinderii familiale are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii economice. In cazul in care acesta nu formuleaza cererea in termen de 7 zile de la incheierea acordului de constituire prevazut la art. 29 alin. (1), oricare membru al intreprinderii familiale poate sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii.

b) Cum ţine contabilitatea reprezentantul întreprinderii familiale?

In partida simpla

c) Care sunt prerogativele membrilor întreprinderii familiale?

~ 48 ~

Drept 2011

Membrii întreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la data înregistrarii acesteia în registrul comertului si raspund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare

~ 49 ~