GHILT ROXANA MARIASTAGIAR ANUL 3

CECCAR FILIALA BUCURESTI

Studii de caz: sesiunea septembrie 2011

Contabilitate

Aplicatia 1: SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei.Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunilese anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita innumerar.

Emisiune de obligatiuni: 461 = 161 20.000 lei Incasarea imprumutului de la obligatari:5121 = 461 20.000 leiRascumparare obligatiuni: 505 = 5121 (5000*1,85+ 5000*2,2) = 9250+11000 = 20250 leiAnulare obligatiuni:

% = 505 20250 lei161 20000 lei664 250 lei

Plata dobanzii:666 = 5311 30 lei

Aplicatia 2: La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand caobiect un prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Panain acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerta castigareaprocesului. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri:a)A - Procesul a fost castigat;b)B - Procesul a fost pierdut.

1

Constituire provizion pentru litigii si transferul creantei in clienti incerti: 6812 = 1511 10.000 lei4118 = 4111 10.000 leiInregistrare cheltuieli de judecata:622 = 5121 500 leia. Procesul a fost castigat:Anularea provizionului constituit:1511 = 7812 10.000 leiIncasarea clientului:5121 = 4118 10.000 leib. Procesul a fost pierdut:

Inregistrarea creantei ca pierdere:% = 4118 10.000 lei6544427Anularea provizionului:1511 = 7812 10.000 lei

Aplicatia 3: La SC OLIMPIA SA valoarea contabila a titlurilor de participare este de8.000 lei, iar valoarea lor de piata este de 10.000 lei. Diferentele din reevaluare se transferaulterior in capitalul social.Pentru obtinerea unui credit pe termen de doi ani, rambursat integral la scadenta, seefectueaza urmatoarele operatii:a.Obtinerea creditului in suma de 10.000 € la un curs de 3,8 lei €;b.Evaluarea la finele exercitiului a datoriei in devize, cursul valutar la 31.12 fiindde 3,88 lei/€;c.Evaluarea la finele exercitiului urmator a datoriei in devize, cursul valutar la31.12 fiind de 3,85 lei/€;d.La scadenta, se ramburseaza creditul bancar la cursul valutar de 3,91 lei/€;

Constituire diferenta din reevaluarea titlurilor de participare:

261= 1065 2.000 leiTransferul rezervei in capitalul social: 1065 = 1012 2.000 lei

a. Obtinerea creditului bancar:5124 = 1621 38.000 lei

2

b. Evaluarea datoriei in devize: 665 = 1621 800 leic. Evaluarea datoriei in cel de-al doilea an:1621 = 765 300 leid. Rambursarea creditului la scadenta:

% = 5124 39100 lei1621 38500 lei

665 600 leiAplicatia 4: SC "U.A.M.T" SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/actiune, care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Prima deemisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, caredevin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei.Modalitatea de calcul a conversiei este:

- valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 lei- valoarea primei de emisiune = 1.500 - 1.000 = 500 lei

Emitere actiuni:456 = 1011 1000 leiStingerea obligatiei fata de furnizorii de imobilizari:404 = % 1500 lei

456 1000 lei1041 500 lei

Aplicatia 5: SC "FLORES" SA cu un capital social de 30.000 lei, divizat in3.000 actiuni a 10 lei nominalul, valorand 12 lei, decide majorarea capitalului social prinincorporarea unor rezerve legale in valoare de 1.000 lei. In acest scop se emit 1.000 actiuninoi gratuite, la valoarea nominala de 10 lei.

Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale este interzisa prin lege.

Aplicatia 6: SC "GAMA" SA dispune de un capital social de 5.000 lei, adica 500actiuni a 10 lei actiunea, valoarea contabila a unei actiuni 11 lei.Se decide majorarea capitalului prin incorporarea din profitul nerepartizat a sumei de1.0 lei, echivalenta a 100 actiuni gratuite, la nivelul valorii nominale.

Majorare capital social:117 = 1012 1000 lei

Aplicatia 7: Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt(actiuni si obligatiuni) este : actiuni obligatiuni

50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei

3

20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei

Total 900 lei

Aport la capitalul social:456 = 1011 500 lei161 = 1011 400 lei1011 = 1012 900 lei

Aplicatia 8: Se constituie capitalul SC "APOLLO" SA format din 4.000 actiuni emise,avand valoarea nominala de 10 lei.

Aportul adus de actionari consta din:

- 600 lei o licenta;

- 400 lei un program informatic;

- 30.000 lei cladiri;

- 7.000 lei materii prime.

Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile, pentrucare se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.

Constituire capital social:456 = 1011 40.000 leiAportul in natura al capitalului social:

% = 456 40.000 lei205 600 lei208 400 lei212 30.000 lei301 7.000 lei

Varsarea capitalului social:1011 = 1012 38.000 leiIncasarea diferentei de aport:

5121 = % 2525 lei461 2000 lei768 300 lei (presupunem ca dobanda de 15% este pentru aferenta celor 45 de

zile)758 225 lei

Varsarea capitalului:1011 = 1012 2000 lei

4

Aplicatia 9: SC "ALFA" SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului socialformat din actiuni, 5 lei valoarea nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de ladata publicarii subscrierii. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni.

456 = 1011 20.000 lei ???????????

Aplicatia 10: Se constituie SC "EMA" SRL cu un capital format din 30 parti sociale, cuo valoare nominala de 200 lei. Aportul asociatilor consta din utilaje in valoare de 3.600 lei si

din numerar restul.456 = 1011 6000 lei% = 456 6000 lei213 3600 lei5311 2400 lei

1011 = 1012 6000 leiFiscalitate

Aplicatia 11: Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecăreicategorii sfera de cuprindere a impozitului.

Platitorii impozitului pe profit sunt, conform art.13 din CF:1. persoanele juridice romane: asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa,

atat in Romania cat si in strainatate.2. persoanele juridice straine ce isi desfasoara activitatea printr-un sediu

permanent: asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent 3. persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara

activitatea in Romania intr-o asociere CU SAU FARA personalitate juridica: asupra partii din profitul impozabil atribuibile fiecarei persoane in parte

4. persoane juridice straine care realizeaza venituri in legatura cu proprietati imobiliare din Romania sau din cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana: asupra profitului impozabil aferent acestor venituri

5. persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personlitate juridica: asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente; se retine de catre persoana juridica romana

Aplicatia 12: Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi aelementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. Daţi uneleexemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.

Elementele similare veniturilor sunt:

5

1. diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in contabilitate in rezultatul reportat ca urmare a retratarii sau trnspunerii

2. rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe3. caştigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii

dobandite/rascumparateElementele similare cheltuielilor:

1. diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau trnspunerii

2. cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata la rezultatul reportat

3. diferenţele nefavorabile dintre preţul de vanzare al titlurilor de participare proprii şi valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzării titlurilor respective

Aplicatia 13: Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi deductibilecheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii.

Cheltuielile mai sus mentionate, pentru a putea fi deductibile trebuie sa se poata justifica necesitatea lor in scopul activitatilor desfasurate si sa existe contracte incheiate care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, tarifele percepute, valoarea totala a contractului; defalcarea cheltuielilor trebuie facuta pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului. Prestarea efectiva a serviciilor se justifica prin: situatii de lucrari, procese verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare.

Aplicatia 14: Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de un mijloc fix pentru a fideductibilă amortizarea fiscală.Conform articolului 24 din CF, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

1. este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

2. are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;3. are o durata de utilizare mai mare de un an.

Aplicatia 15: Prezentaţi care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului peprofit.Conform articolului 26 din CF:(1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se

6

va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. (2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz. (3) În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România. (4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora

Aplicatia 16: Care sunt termenele de plată în cazul impozitului pe profit? Conform articolului 34 din CF: (1) Plata impozitului se face astfel:1. contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate.;au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial plăţi anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an. Contribuabilii nou-înfiinţaţi sau care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată. Contribuabilii , pentru efectuarea plăţilor anticipate în anul 2011, aplică următoarele reguli: a) contribuabilii care în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 datorează impozit pe profit/impozit minim şi în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 datorează impozit pe profit efectuează trimestrial plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul unei pătrimi din suma rezultată prin adunarea impozitului datorat în cele două perioade, actualizată cu indicele de inflaţie prevăzut la alin. (1);

7

b) contribuabilii care în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 datorează impozit pe profit/impozit minim şi în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 înregistrează pierdere fiscală efectuează trimestrial plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul unei pătrimi din impozitul pe profit/impozitul minim aferent primei perioade, actualizat cu indicele de inflaţie prevăzut la alin. (1).

2. contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu se prevede altfel. Începând cu anul 2012, aceşti contribuabili urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate prevăzut pentru contribuabilii menţionaţi la lit. a). Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit.

Contribuabilii care definitivează până la data de 25 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.

(2) În cazul asocierilor fără personalitate juridică, impozitul datorat de către contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) şi reţinut de către persoana juridică responsabilă se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra părţii din profiturile asocierii, care este atribuibilă fiecărui asociat. Persoana responsabilă are obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. (3) Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. d) au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. (4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. (5) Contribuabilii care obţin venituri majoritar din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. (12) Persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună, prin excepţie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului.

Aplicatia 17: Prezentaţi modul de determinare al impozitului pe veniturile dintranzacţionarea acţiunilor în anul 2009 şi apoi în anul 2010

2009: In perioada 01.01.2009 - 31.12.2009 inclusiv, castigurile realizate

8

de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, sunt venituri neimpozabile

2010: De la 1 ianuarie 2010, Fiscul reintroduce impozitul pe veniturile din tranzactiile cu actiuni. Asadar, pentru actiunile cu detinere mai mare de 365 de zile se plateste un impozit de 1% iar pentru actiunile cu detinere mai mica de 365 de zile se plateste 16%.Impozit anticipat - 1% din castigul determinat la fiecare tranzactie; Retinerea impozitului se realizeaza in momentul decontarii tranzactiei de vanzare.Platitori(prin retinere la sursa) - intermediarii, societatile de administrare a investitiilor in cazul titlurilor de participare la societatile deschise de investitii, alti platitori de venit, dupa caz.Termen de plata - pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a retinut impozitulImpozit anual datorat stabilit de organul fiscal competent - 16% asupra castigului net annual pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate (in cazul titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii ) intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;- 1% asupra castigului net anual pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate (in cazul titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii) intr-o perioada maimare de 365 de zile de la data dobandirii.

Audit

Aplicatia 18: Caracterizati auditul statutar.

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situaţiilor financiare ale unei entitati în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a poziţiei si situaţiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obţinute de acesta.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt:profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau persoana juridica;- obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil îl constituie situatiile financiare ale entitatii, în totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare,, în functie de referentialul contabil aplicabil;- scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;- criteriul de calitate în functie de care se face examinarea si se exprima opinia îl constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.

9

Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor, în masura în care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei asigurari referitoare la:- acuratetea declaratiilor financiare;- continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;- existenta unor fraude;- respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;- comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale

Aplicatia 19: Prezentati riscul in auditul financiar.

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:RA = Ri x RC x RNRiscul inerent consta în posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau împreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorita unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:- experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbari intervenite în cursul exercitiului la nivelul conducerii;- presiuni exercitate asupra conducerii si alte împrejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte - natura activitatilor desfasurate de întreprindere (uzura morala a tehnologiei, echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);- factori influentând sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;- situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continând ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari;- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari;- înregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfârsitul exercitiului. Riscul legat de control consta în faptul ca o eroare semnificativa în cont sau într-o categorie de operatiuni, izolata sau împreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, având în vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern.In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci când:- sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;- sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa documenteze elementele pe care se sprijina în concluziile sale.

10

Riscul de nedescoperire consta în faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa în soldul unui cont sau într-o categorie de operatiuni, izolata sau împreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului;riscul de nedetectare nu poate fi eliminat în totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor.Exista anumite relatii între cele trei componente ale riscului de audit.Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel încât sa fie redus cât mai mult riscul de audit si, invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducând astfel riscul de audit.Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit; cu cât pragul de semnificatie este mai mare cu atât riscul de audit este mai mic si invers. Daca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea:- sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare;- sa reduca riscul de nedescoperire modificând natura, calendarul si întinderea controalelor proprii

Aplicatia 20: Definiti probele de audit financiar.

Probele de audit reprezinta ansamblul informaţiilor obţinute de auditor, care stau la baza formularii concluziilor pe care se va baza opinia de audit; acestea cuprind documente primare şi contabile care stau la baza situaţiilor financiare, obţinute din surse interne, informaţii colaterale, precum şi documente care reflectă informaţii obţinute din surse externe referitoare la compania auditata. Majoritatea probelor de audit cu caracter contabil sunt colectate în cadrul entitaţii auditate, dar şi din mediul extern al companiei auditate, prin intermediul confirmărilor   primite de la partenerii comerciali, bănci, evaluatori, jurişti etc

Prin intermediul probelor de audit se evaluează de către auditor “fidelitatea”declaraţiilor conducerii comparativ cu informaţiile conţinute de situaţiile financiare, şi implicit dacă sau în ce măsura acestea au fost distorsionate sub influenţa erorilor saufraudelor nedetectate sau necorectate

Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive.

Aplicatia 21: Prezentati continutul serviciilor conexe in audit.

Prin aceasta notiune se intelege gama de activitati de audit efectuate de un auditor financiar care consta in principal in urmatoarele:a. misiuni de examene limitate (revizuiri);

11

b. examene pe baza de proceduri convenite;c. masuri de compilare a informatiilor financiar-contabile.

Misiuni de examene limitate

Profesia de auditor reglementeaza aceasta activitate desfasurata de auditorii financiari prin Standardele Internationale de Revizuire a situatiilor si informatiilor financiare, prin care sunt stabilite procedurile si principiile fundamentale ale acestor tipuri de misiuni. Obiectivul unei asemenea misiuni este de a permite unui auditor financiar sa ofere un grad de siguranta rezonabil, daca a sesizat vreun aspect care il determina sa creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative potrivit unui cadru de raportare financiara identificat, in conditiile in care procedurile utilizate nu ofera probele necesare obligatorii care sunt cerute in conditiile efectuarii unui audit financiar curent. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze misiunea de revizuire a informatiilor financiare respectand principiul scepticismului profesional, admitand ca pot exista conjuncturi care pot exprima situatii financiare sau informatii financiar-contabile denaturate in mod semnificativ. Pentru realizarea acestei misiuni de audit conexa, auditorul trebuie sa obtina probe de audit adecvate si suficiente, prin investigari si proceduri analitice prin care se pot formula concluzii obiective. Prin probele de audit obtinute, auditorul trebuie sa furnizeze un nivel moderat de asigurare, potrivit careia informatiile financiar-contabile nu contin denaturari semnificative, opinia exprimata de catre auditor este de natura unei „asigurari negative“.Principalele aspecte urmarite de catre un auditor financiar sunt:a. obiectivul si principiile fundamentale ale unei misiuni de examinare limitate;b. procedurile analitice de realizare;c. raportarea rezultatelor unei asemenea misiuni. Obiectivul si principiile misiuniiObiectivul misiunii consta in a permite auditorului sa traga concluzia ca, pe baza probelor de audit obtinute, niciun fapt/eveniment nu a fost descoperit pentru a-l face sa creada ca situatiile financiare/informatiile financiar-contabile nu au fost stabilite in toate aspectele semnificative potrivit unui referential contabil, ceea ce se defineste prin notiunea de „asigurare negativa“. Auditorul financiar trebuie sa respecte, indiferent de misiunea de audit, urmatoarele principii: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si respectarea normelor profesionale ale organismului din care face parte. Potrivit acestor principii fundamentale profesionale, auditorul trebuie sa efectueze misiunea de examen limitat, in conditiile in care misiunea poate sa nu descopere anomalii semnificative in situatiile financiare sau informatiile financiare cerute a fi auditate. Procedurile analitice de asigurare

12

In cadrul acestei misiuni de audit auditorul recurge la rationamentul profesional in vederea determinarii naturii si intinderii procedurilor de examen limitat. In acest sens, pot fi luate in considerare urmatoarele elemente:a. probele de audit obtinute in cadrul unor misiuni;b. cunoasterea activitatii entitatii auditate;c. cunoasterea activitatilor si domeniilor semnificative.Procedurile de baza ale acestui tip de misiune sunt stabilite de catre auditorul financiar in functie de complexitatea misiunii si rationamentul profesional al persoanei auditorului, dar elementele centrale pot fi structurate astfel:a. cunoasterea activitatii entitatii economice si a sectorului din care face parte aceasta;b. analizarea principiilor, metodelor si practicilor contabile utilizate de entitatea unde se executa aceasta misiune;c. analizarea procedurilor interne ale entitatii in ceea ce priveste contabilizarea, clasificarea si intocmirea documentelor de sinteza si a rapoartelor specifice acestui tip de misiune;d. analizarea procedurilor analitice privind identificarea elementelor si activitatilor neobisnuite intalnite in activitatea entitatii economice. Raportarea misiuniiIn cadrul acestui tip de misiune, raportarea trebuie sa redea o concluzie sub forma unei asigurari negative ca situatiile aferente acestui tip de misiune nu contin erori semnificative. Prin aceasta concluzie nu este exprimata o opinie, ca in cazul raportului auditului situatiilor financiare, ci ea exprima o asigurare ca situatiile economico-financiare aferente acestui tip de misiune nu contin denaturari semnificative.

Examene pe baza de proceduri convenite Standardul Internaţional pentru Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4400 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare cu privire la responsabilităţile practicianului în cadrul unei misiuni de examinare a informaţiilor fmanciare pe bază de proceduri convenite.a) Obiectivul si principiile fundamentaleObiectivul unei misiuni de examinare pe bază de proceduri convenite constă în punerea în lucru, de către practician, a procedurilor şi tehnicilor care au fost definite în prealabil de comun acord cu întreprinderea-client şi eventual cu terţii interesaţi precum si în comunicarea constatărilor rezultate din lucrările misiunii. Întrucât practicianul prezintă un raport numai asupra constatărilor reieşite din procedurile convenite, nicio asigurare nu este furnizată în raportul său; destinatarii raportului sunt cei care evaluează procedurile şi constatările practicianului şi trag ei înşişi propriile concluzii din lucrările acestuia. Raportul se adresează exclusiv părţilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, deoarece alţi utilizatori ar ignora motivele punerii în lucru a procedurilor şi ar risca să interpreteze greşit rezultatele.Practicianul trebuie, în astfel de misiuni, să respecte regulile de etică: integritate, obiectivitate, competenţă profesională, confidenţialitate, profesionalism şi respect faţă de normele etice şi profesionale. Independenţa nu este o exigenţă pentru astfel de misiuni; dacă totuşi practicianul nu este independent va face menţiune în raportul său. Practicianul trebuie să se asigure că întreprinderea şi ceilalţi utilizatori au înţeles bine procedurile convenite şi în mod deosebit în legătură cu:- natura

13

misiunii, inclusiv faptul că procedurile puse în lucru nu constituie nici un audit, nici un examen limitat, şi în consecinţă nicio asigurare nu va fi furnizată;- obiectivul misiunii;- identificarea informaţiilor financiare care vor fi supuse procedurilor convenite;- natura, calendarul şi introducerea procedurilor specifice care vor fi aplicate;- forma raportului cuprinzând constatările efectuate;- limitele difuzării raportului de constatare; dacă aceste limitări sunt contrare normelor legale sau profesionale practicianul nu poate accepta misiunea. Definiţiile şi termenii misiunii sunt înscrise în scrisoarea de misiune sau in contract, din care nu pot lipsi:- prevederi referitoare la rezumatul procedurilor convenite între toate părţile interesate;- o menţiune care aminteşte că raportul de constatare nu va fi transmis decât pă ţilor identificate care au convenit procedurile;- modelul raportului cuprinzând constatările.b) Procedurile aplicate si raportareaPracticianul trebuie să pună în lucru procedurile convenite şi să utilizeze elementele probante reunite în timpul lucrărilor sale ca bază a raportului său asupra constatărilor făcute. Procedurile puse în lucru se pot referi la:- cereri de informaţii, explicaţii şi analize;- o verificare şi o comparaţie a rezultatelor, calculelor şi controalelor;- observaţii şi inspecţii;- cereri de confirmare.Din raportul asupra constatărilor reieşite într-o misiune de examen pe bază de proceduri convenite nu pot lipsi elementele următoare:- titlul;- destinatarul (în general este clientul care a angajat lucrarea);- identificarea informaţiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost supuse procedurilor convenite;- o menţiune precizând că procedurile aplicate sunt cele convenite cu destinatarul raportului;- o menţiune care confirmă că misiunea s-a derulat conform standardelor sau normelor şi practicilor naţionale aplicabile;- menţiunea faptului că practicianul nu este independent (dacă este cazul);- obiectivul misiunii;- lista procedurilor specifice puse în lucru;- descrierea constatărilor, inclusiv o detaliere a erorilor şi abaterilor descoperite;- o menţiune că procedurile puse în lucru nu constituie nici un audit, nici un examen limitat, şi în consecinţă nicio asigurare nu este furnizată;- o menţiune că dacă practicianul ar fi pus în lucru proceduri complementare ar fi efectuat un audit sau un examen limitat, putând descoperi şi alte aspecte;- o menţiune că difuzarea raportului este limitată doar la părţile care au convenit procedurile de pus în lucru;- o menţiune (dacăeste cazul) că raportul se referă numai la elementele,conturile, rubricile sau informaţiile financiare sau nefinanciare identificate,şi nu la situaţiile financiare în ansamblu;- data raportului;- adresa şi semnătura practicianului.

Misiuni de compilare a informaţiilor financiare 

14

Standardul Internaţional pentru Misiuni Conexe (lSRS)nr. 4410 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilitate practicianului în cadrul unei misiuni de compilare a situaţiilor financiare.a) Obiectivul si principiile generaleObiectivul unei misiuni de compilare constă în utilizarea competenţelor contabile (şi nu a celor de audit) în vederea strângerii, clasării şi efectuării sintezei informaţiilor fmanciare. Această misiune consta, în general, în efectuarea unei sintezea informaţiilor detaliate în scopul prezentării sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare. O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare(complete sau nu), dar şi colectarea, clasarea si sinteza altor informaţii financiare. Într-o misiune de compilare practicianul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă, dar dacă practicianul nu este independent trebuie să facă o menţiune în raport. Practicianul trebuie să se asigure că nu există nicio neînţelegere cu clientul în ce priveşte termenii misiunii şi de acordul clientului în ce priveşte:- natura misiunii, inclusiv faptul că nu constituie nici un audit, nici un examen limitat şi în consecinţă nicio asigurare nu va fi furnizată; - faptul că nu poate aştepta ca misiunea să descopere erori sau ilegalităţi;- natura informaţiilor ce vor fi furnizate;  - faptul că conducerea întreprinderii este responsabilă de exactitatea şi exhaustivitatea informaţiilor fmanciare compilate;- referenţialul contabil pe baza căruia vor fi compilate informaţiile financiare şi că orice abatere de la acesta va fi menţionată;- obiectivul şi difuzarea informaţiilor compilate; forma raportului.Practicianul şi clientul său vor conveni conţinutul scrisorii de misiune sau alcontractului de prestări de servicii.b) Procedurile si raportareaPentru a compila informaţiile financiare practicianul trebuie să posede o cunoaştere generală despre natura operaţiilor efectuate de întreprindere, documentele contabile folosite şi referenţialul contabil utilizat pentru prezentarea informaţiilor financiare.În această misiune practicianul nu este ţinut:

- să procedeze la investigaţii pentru a determina fiabilitatea şi exhaustivitatea informatiilor communicate

- sa evalueze controlul intern- sa verifice informatiile primite- sa verifice temeinicia explicatiilor furnizate

Practicianul trebuie sa revada informatiile compilate si sa se asigure ca au forma adecvata si nu contin anomalii semnificative. Prin anomalii se intelege:- erori în aplicarea referenţialului contabil identificat;- absenţa referenţialului contabil sau abateri de la acesta.

15

Referenţialul contabil utilizat şi abaterile constatate de la acesta sunt menţionate în anexele la informaţiile financiare; incidenţele acestor abateri nu sunt cuantificate. Dacă practicianul are cunoştinţă de anomalii semnificative trebuie să ceară întreprinderii săle cerceteze; dacă refuză, va întrerupe misiunea. Practicianul trebuie să obţină o confirmare de la conducerea întreprinderii că aceasta este conştientă de responsabilitatea sa pentru prezentarea corectă a situaţiilor financiare şi pentru aprobarea lor.Confirmarea poate fi făcută sub forma unei scrisori de afirmare din partea conducerii care atestă că datele contabile fumizate sunt exacteşi exhaustive şi că toate informaţiile semnificative au fost comunicate practicianului. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie să conţină elementele următoare:-titlul;- destinatarul;-- o menţiune confirmând că misiunea s-a desfasurat conform standardelor internationale- identificarea informaţiilor financiare, cu precizarea că ele rezultă din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;- o menţiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informaţiile financiare compilate de către practician;- o menţiune că misiunea de compilare nu reprezintă nici un audit, nici un examen limitat şi în consecinţă nicio asigurare nu este furnizată;-un paragraf, dacă este cazul, pentru atragerea atenţiei asupra diferenţelor semnificative menţionate în anexe faţă de referenţialul contabil utilizat;- data raportului;- adresaşi semnătura practicianului.Pe fiecare pagină a informaţiilor financiare compilate sau pe prima pagină a situaţiilor financiare compilate, se face una dintre menţiunile: "neauditate" sau "compilate fără audit, nici examen limitat".

Aplicatia 22: Caracterizati auditul statutar.

Se repeta

Expertiza contabila

Aplicatia 23:Prezentati diferenta dintre expertiza contabila judiciara si cea extrajudiciara.Expertiza contabila judiciara Expertiza contabila extrajudiciara

Este efectuata de experti sau specialisti la cererea organelor de urmarire penala, a instantelor judecatoresti si a altor organe cu atributii jurisdictionale pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzelor

Este efectuata in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitate de mijloc de proba in justitie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea

16

unor litigii pe cale amiabila.

Aplicatia 24: Definiti expertiza contabila judiciara.

Expertiza tehnica efectuata de experti sau de specialisti, din dispozitia organelor de urmarire penala, a instantelor judecatoresti sau a altor organe cu atributii jurisdictionale, în vederea lamuririi unor fapte sau împrejurari ale cauzei, constituie expertiza tehnica judiciara.Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de proba utilizabile în rezolvarea unor cauze care necesita cunostinte de stricta specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil. Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea partilor în fazele de instrumentare si de judecata ale unor cauze civile si/sau comerciale, atasate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare.

Aplicatia 25: Prezentati etapele realizarii expertizei contabile judiciare.

Etapa CaracteristiciDispunerea expertizelor contabile judiciare si numirea expertilor contabili

- Este reglementata de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala si normele profesionale emise de CECCAR; reglementarile procedurale au prioritate.

- Se face numai de catre organe de cercetare abilitate;

- Expertul contabil ( expertii contabili) nominalizati trebuie sa fie membrii CECCAR înscrisi în Tabloul Corpului si sa îndeplineasca conditiile de exercitare a profesiei pe anul în curs;

- Numirea nu poate fi refuzata decât printr-o motivare temeinica;

- Numirea este consemnata prin Încheiere de sedinta emisa de Instanta Judecatoreasca sau prin Ordonanta emisa de organul de cercetare penala.

Acceptarea si programarea expertizelor contabile

- Disponibilitatea expertului contabil se raporteaza la respectarea principiilor etice fundamentale si a celor particulare expertizei contabile judiciare.

- Programul de lucru stabileste natura, calendarul si întinderea lucrarilor necesare pentru îndeplinirea misiunii de expertiza contabila.

- Nu exista criterii general valabile pentru întocmirea programului

17

de lucru, expertul contabil dispunând de experienta sa si de profesionalismul sau, ca principale instrumente de fundamentare.

- Programul de lucru este parte componenta a dosarului de lucru privind expertiza contabila judiciara.

- Bugetul de timp , fundamenteaza în mare parte programul de lucru si contine detalierea activitatilor pe timpi de lucru în ceea ce priveste: studierea dosarului cauzei, contactarea partilor ( daca este cazul), documentarea ( documentarea generala, documentarea specifica fiecarui obiectiv, documentare la fata locului ), prelucrarea si sistematizarea materialului documentar, privind expertiza, redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, alte operatiuni.

- Modificarile intervenite în programul lucrarilor îndreptatesc solicitarea majorarii onorariului.

- Prelungirea termenului de depunere a lucrarii de expertiza contabila judiciara se face prin dispozitia consemnata prin Încheiere de sedinta sau Ordonanta, de catre organul abilitat.

Delegarea si supravegherea lucrarilor

- Efectuarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata , numirea fiind efectuata în baza unui act procedural invocat de catre organul de cercetare sau organul judiciar.

Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare

- Se limiteaza strict la materialul documentar necesar pentru a raspunde la obiectivele dispuse de organul abilitat.

- Este imperativ ca materialul documentar sa fie adecvat, bazat pe documente contabile si evidentieri contabile si nu prezumtii sau declaratii ale partilor sau martorilor.

- Expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamental diferite fata de un organ de control, este abilitat sa ia legatura cu acesta pentru elucidarea tuturor aspectelor.

- Explicatiile date de catre parti (atunci când se înscriu în cadrul procedurii) nu au calitatea de document probant.

- Materialul documentar ce sta la baza constatarilor si concluziilor din Raportul de expertiza contabila judiciara consta în: dosarul cauzei; documentele justificative si registrele contabile aflate în pastrarea partilor implicate în actul justitiar sau în arhivele tertelor persoane fizice sau juridice care au legatura cu obiectivele expertizei contabile judiciare; procesele verbale întocmite de organele de control abilitate , aflate în posesia acestora cât si în

18

posesia persoanelor fizice sau juridice controlate care au vreo legatura cu obiectivele expertizate.

Dosarul de lucru al misiunii are rolul de a asigura întelegerea si controlul lucrarilor.

- Dosarul de lucru al expertului contabil judiciar cuprinde: Încheierea de sedinta sau Ordonanta dispusa de Organele în drept; Programarea lucrarilor; Corespondenta purtata cu factorii implicati ( parti, organe abilitate, terti, etc.); Eventuale note, calcule, etc. ale expertului contabil; Raportul de expertiza contabila cu viza auditorului de calitate si cu dovada depunerii la organele în drept).

Raportarea - Constatarile si concluziile expertizei contabile judiciare se consemneaza în Raportul de expertiza contabila judiciara, având cel putin 3 capitole: Capitolul I Introducere, Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile , Cap. III Concluzii.

- În cazul numirii mai multor experti având opinii diferite se întocmeste un singur raport care consemneaza opinia documentata si argumentata a fiecarui expert, fie în continutul unei anexe ce însoteste raportul.

- Raportul de expertiza contabila judiciara se supune auditului de calitate înaintea depunerii acestuia la organele beneficiare.

- Tipuri de rapoarte:

Raport de expertiza contabila obisnuit, necalificat -are structura si continutul standard.

Raport de expertiza contabila cu observatii - cuprinde pe lânga elementele specifice raportului obisnuit, necalificat, un capitol distinct numit "Consideratii personale ale expertului contabil". Acest capitol face referire la parerea expertului contabil asupra obiectivelor - daca acestea au fost suficiente sau nu - sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului , fiind esential ca autorul sa se conformeze normelor de etica si deontologie profesionala, în special a principiului confidentialitatii.

Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile - are structura si continutul raportului de expertiza contabila obisnuit, necalificat, cu deosebirea ca în cadrul capitolelor II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de

19

beneficiarul acesteia.

Aplicatia 26: Continutul raportului de expertiza contabila judiciara.

Raport de expertiza contabila obisnuit, necalificat, are structura si continutul urmator:

Capitolul I Introducere. Contine urmatoarele paragrafe: identificarea expertului ( expertilor contabili ) nominalizati pentru efectuarea expertizei contabile ( nume, prenume, domiciliul, numarul legitimatiei de expert , pozitia în Tabloul Corpului), identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare ( Încheiere de sedinta sau Ordonanta, cu mentionarea datei, denumirii si calitatii procesuale a partilor, domiciliului sau sediului social, numarului, datei si naturii dosarului) sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare ( denumirea clientului, domiciliul sau sediul social, numarul si data contactului ), identificarea împrejurarilor si circumstantelor în care a luat nastere litigiul ce face obiectul cauzei sau contextul în care a fost contractata efectuarea expertizei contabile, identificarea obiectivelor ( preluate ad-literam în cazul expertizelor judiciare sau formulate conform contractului în cazul expertizei contabile extrajudiciare ) , identificarea datei sau perioadei si a locului în care s-a efectuat expertiza contabila, identificarea materialului documentar care are legatura cauzala cu obiectivele expertizei contabile, identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de expertiza contabila, cu mentionarea expresa a efectuarii sau nu si a altor expertize având aceleasi obiective, daca s-au utilizat si lucrarile altor experti, problemele ridicate de partile interesate în expertiza si explicatiile date de acestea pe parcursul efectuarii expertizei, identificarea datei initiale pâna la care raportul de expertiza trebuia depus la beneficiar, cu indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial.

Capitolul II Desfasurarea expertizei contine câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv , în cadrul caruia se procedeaza la descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate în expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat în considerare în formularea concluziilor sale. Se recomanda ca efectuarea calculelor analitice sa se efectueze în cadrul unor anexe, în continutul raportului prezentându-se doar rezultatele de ansamblu. Fiecare paragraf trebuie sa se încheie cu concluzia expertului contabil , care trebuie sa fie precisa, concisa, fara echivoc, redactata într-o maniera analitica, ordonata si sistematizata, fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, a reprezentarilor în contabilitate, a expertizelor sau actelor de control anterioare si fara a face încadrari juridice. Daca raportul de expertiza contabila este întocmit de mai multi experti contabili, fiecare având opinii diferite, este necesar ca fiecare sa-si motiveze opinia documentat si detaliat, în raport cu constatarile si concluziile expertului numit din oficiu.

20

Capitolul III Concluzii contine câte un paragraf distinct cu concluzia aferenta fiecarui obiectiv al expertizei contabile, în concordanta cu constatarile exprimate în cadrul Capitolului II.

Raport de expertiza contabila cu observatii, cuprinde pe lânga elementele specifice raportului obisnuit, necalificat, un capitol distinct numit "Consideratii personale ale expertului contabil". Acest capitol face referire la parerea expertului contabil asupra obiectivelor - daca acestea au fost suficiente sau nu - sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului , cu conformarea normelor de etica si deontologie profesionala, în special a principiului confidentialitatii. Continutul si întinderea consideratiilor personale într-un raport de expertiza contabila judiciara tin de rationamentul profesional al expertului contabil. Aceste consideratii trebuie limitate la strictul necesar sau impus de lege în cazul expertizelor contabile judiciare. Standardul profesional nr. 35 al CECCAR recomanda expertului contabil numit din oficiu sa evite acest capitol din raportul de expertiza contabila judiciara, deoarece simpla sa existenta vine în contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea profesionistului contabil. Poate uzita de el expertul contabil recomandat de parte, fara a incrimina însa partile adverse implicate. Orice intentie sau tendinta de incriminare , chiar si disimulata, constituie o încalcare grava a principiilor deontologice carora expertul contabil trebuie sa se conformeze.

Raport de expertiza contabila cu opinii separate se întocmeste uneori, când pentru solutionarea unei cauze s-au numit mai multi experti din oficiu, sau ca experti-parte. Opiniile diferite se consemneaza în continutul Raportului de expertiza contabila sau în Anexe. Este important de retinut ca expertul-parte care a ajuns la un punct de vedere diferit de cel exprimat de expertul numit din oficiu, trebuie sa motiveze si sa argumenteze pe baza de probe punctul sau de vedere.

Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, are structura si continutul raportului de expertiza contabila obisnuit, necalificat, cu deosebirea ca în cadrul capitolelor II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia.

Când au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili în aceeasi cauza se întocmeste un singur raport de expertiza contabila. În cazul existentei unor deosebiri de opinii, acestea sunt consemnate în cadrul raportului de expertiza contabila sau în cadrul unei anexe a acestuia.

Raportul se semneaza si se parafeaza pe fiecare pagina, de catre expertii numiti de organele în drept sau de catre expertul contabil care a coordonat misiunea. De regula, raportul de expertiza contabila judiciara se întocmeste în doua exemplare, originale: unul pentru organul care a dispus efectuarea raportului de expertiza contabila judiciara, celalalt pentru arhivare la cabinetul expertului autor. La solicitarea organului beneficiar se pot elabora mai multe exemplare de raport cu valoare de original. Raportul de expertiza contabila judiciara, cu avizul organismului profesional privind auditul calitatii, se depune la organul judiciar cu un numar de 5 zile înaintea termenului de judecata

21

fixat sau la data dispusa prin Ordonanta în cazul expertizelor întocmite în faza de urmarire/cercetare penala.

Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie întocmite atunci si numai atunci când exista necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila , ele având menirea sa degreveze continutul raportului de expertiza contabila de prezentari prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza contabila documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele la raportul de expertiza contabila sunt un produs al muncii expertului contabil.

Modelul Raportului de expertiza contabila judiciara si redactarea acestuia1[22]

Tabel nr. 8

Tribunalul/Judecatoria...

Sectia..........

Dosar nr.........

RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ JUDICIARĂ

Capitolul I INTRODUCERE

Paragraful ( i )

Subsemnatul.......expert contabil, domiciliat în .....,posesor al carnetului de expert contabil nr.....înscris în Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România CECCAR în Sectiunea..Pozitia...................

(Daca sunt mai multi experti contabili acest paragraf se repeta pentru fiecare).

Paragraful (ii)

Am fost numit(ti) prin....din data de...expert(ti) contabil(i) în dosarul nr...., partile implicate în proces fiind:

1..........

2..........

.

1

22

n.........

(Pentru fiecare parte implicata în proces se va mentiona denumirea, domiciliul sau sediul social si calitatea procesuala)

Paragraful (iii)

Împrejurarile si circumstantele în care a luat nastere litigiul sunt:

....................................

Paragraful (iv)

Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabila, careia i s-au fixat urmatoarele obiective (întrebari):

Obiectivul nr. 1...................

Obiectivul nr. 2...................

...

Obiectivul nr. n...................

Paragraful (v)

Lucrarile expertizei contabile s-au efectuat în perioada...la sediul social/domiciliul........................................

Paragraful (vi)

Materialul documentar care a stat la baza efectuarii expertizei consta în:............................................................................................

Paragraful (vii)

Redactarea prezentului raport de expertiza contabila s-a facut în perioada ........................În cauza s-au efectuat/nu s-au efectuat alte expertize contabile; s-au utilizat/nu s-au utilizat lucrarile altor experti (tehnici, fiscali, etc.).

Problemele ridicate de partile interesate în expertiza si explicatiile date de acestea în timpul efectuarii expertizei sunt:.........................

Paragraful (viii)

23

Data pentru depunerea prezentului raport de expertiza contabila a fost fixata la......si prelungita la.....(daca este cazul).

Capitolul II DESFĂsURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul nr. i( i=1,n)

Pentru a raspunde la obiectivul întrebarea nr. i s-au examinat urmatoarele documente.................. (Descriere detaliata cu trimitere la anexe, daca este cazul)

În conformitate cu documentele expertizate formulam, la obiectivul nr. i, urmatorul raspuns: ...................................................

(Se redacteaza raspunsul clar, concis si fara ambiguitati)

Capitolul III CONCLUZII

În conformitate cu examinarile materialului documentar mentionat în introducerea si cuprinsul prezentului raport de expertiza, formulam urmatoarele concluzii (raspunsuri) la obiectivele (întrebarile fixate acesteia:

La obiectivul nr. 1..................

La obiectivul nr. 2..................

...

La obiectivul nr. n..................

(Se vor relua concluziile exprimate în cadrul Capitolului II DESFĂsURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)

Pentru ca prezentul raport de expertiza contabila sa vina în sprijinul beneficiarului , consideram necesar sa facem urmatoarele precizari: ........................

(Acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca este util beneficiarului expertizei contabile, El poate face obiectul unui capitol distinct, Capitolul CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI (EXPERŢILOR) CONTABIL(I).

Expert contabil

24

Nume, prenume

Semnatura

Evaluare

Aplicatia 27: Prezentati diferenta intre pret si valoare.

Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre părţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preţul ci gama de valori, respective zona in care ar putea începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul.Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vândă si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât separate cat si împreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau.PRET VALOAREMarime concreta, tangibila Marime conventionalaUnic ca numar MultiplaSe formeaza pe piata = negociere Pe hartie = Rezultatul evaluarii Obiectiv fata de evaluator si subiectiv fata de partile negociatoare

Obiectiva fata de partile negociatoare si subiectiva fata de evaluator

Aplicatia 28: Prezentati indicatorii de echilibru financiar: FR; NFR; TN si CF.

FR = fondul de rulment

Reprezinta volumul resurselor permanente de finantare a activitatii de exploatare.

Relatii de calcul:

FR = TOTAL ACTIVE - ACTIVE IMOBILIZATE

FR=CAPITAL PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE

FRPR = CAPITAL PROPRIU - ACTIVE IMOBILIZATE

25

GrAc = FRPR / FRT

NFR = necesarul de fond de rulment Reprezinta suma resurselor de care trebuie sa dispuna societatea peste cea necesara finantarii imobilizarilor pentru a putea functiona (stocuri+creante+ch anticipate+avansuri platite – obligatiile nefinanciare(furnizori, datorii fiscale si sociale, venituri anticipate si alte datorii nefinanciare).NFR din exploatare depinde de:

1. cifra de afaceri2. durata rotatiei stocurilor, creantelor si datoriilor3. partea valorii adugate in cifra de afaceri (cu ct valoarea adaugata este mai

mare cu atat necesarul de resurse este mai mare, pentru aceeasi cifra de afaceri)

TN= Trezoreria neta

Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditatii generat de activitatea firmei.

Relatiile de calcul ale acestui indicator sunt:

TN = FR - NFR

CF = Capacitatea de finantareReprezinta ansamblul resurselor financiare obtinute din activitatea de exploatare de care intreprinderea ar putea dispune pentru acoperirea nevoilor financiare cerute de continuarea activitatii si de dezvoltareCF = excedentul brut din exploatare

+ alte venituri din exploatare-alte cheltuieli din exploatare+venituri financiare

- cheltuieli financiare+ venituri exceptionale- cheltuieli exceptionale- participaarea salariatilor la rezultate- impozitul pe profit

Aplicatia 29: Prezentati metodele de determinare a activului net corijat.Activul net corijat se determina parcurgand 3 etape:

1. separarea tuturor bunurilor evidentiate in bilantul contabil in bunuri necesare exploatarii si bunuri in afara exploatarii, pentru a stabili utilitatea lor, exprimata prin gradul de participare la realizarea profitului

2. reevaluarea bunurilor necesare exploatarii:- imobilizarile necorporale sunt considerate non-valoare3. calculul matematic al activului net corijat prin 2 metode:

26

a. metoda substractiva de calcul: Total active reevaluate corijate – Toate datoriile intreprinderii

b. metoda aditiva: capitaluri proprii + diferentele din reevaluare

Aplicatia 30: Definiti capacitatea beneficiara.

Capacitatea beneficiara înseamnă aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finanţează întreprindereaCapacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:- profit brut (diagnosticul fmanciar-contabil);- profitul net se foloseşte in evaluări prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;- dividend folosit in evaluări bazate pe randamentul capitalului;- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluările bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de întreprindere

27