58143859-relatia-ctb-fiscalitate

5/16/2018 58143859-relatia-ctb-fiscalitate - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/58143859-relatia-ctb-fiscalitate 1/22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

MASTER APROFUNDAT CONTABILIATEA, AUDIT ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Întocmit de:

Bârzan Andreea Raluca

Bulgaru Alina

Cîrjan Valeria Daniela



I. Surse bibliografice

Evolutiile prezente ale sistemelor contabile , legate de globalizarea economiilor , suntangrenate intr-un proces de adaptare la cerintele evolutiei si prin prisma relatiilor contabilitate-

fiscalitate . Armonizarile sistemului fiscal cu contabilitatea firmei coverg spre elaborarea uneimetodologii contabile de reprezentare cat mai fidela a realitatilor intreprinderii , confruntata cufenomene inflationiste , prin care sa se atenueze si sa se elimine reprezentarea denaturata arealitatii . In context larg , conectarea sistemelor fiscale la cele contabile se poate realiza prinsolutii alternative , care vizeaza , cu precadere , mediul pietei si cerintele de echilibrare . Indomeniul fiscal armonizarile se refera la impozitele care pot intra sub incidenta echilibrarilor sinivelul pana la care se pot realiza aceste echilibrari .

In intreprinderi , decizia privind conectarile contabilitate-fiscalitate este puternic influentata depreocuparea managerilor pentru cresterea randamentului investitiilor si pentru reducerea

costurilor . Metodele de impozitare ale profiturilor pot genera distorsiuni in alegerea naturiiinvestitiilor sau in localizarea spatiala a anumitor activitati, si in deciziile de finantare aleintreprinderii .

Relativ la gradul de armonizare a raportului fiscalitate-contabilitate, in plan globalmacro-economic, este amintita , adeseori , sintagma “armonizarea nu inseamna uniformizare” .

In conditiile globalizarii, piata unica favorizeaza manifestarea liberalismului economic, carepromoveaza armonizarea prin intermediul pietei .

In acordul de asociere al Romaniei la UE semnat la Bruxelles, la 1 februarie 1993, se

prevedea ca armonizarea legislatiei fiscale romanesti cu cea comunitara este o conditiefundamentala de integrare a tarii noastre in structurile europene , iar adaptarea sistemului fiscalla cerintele mecanismelor pietei unice reprezinta un obiectiv strategic national in perioada pre-aderarii .

Cele doua componente ale demersului stiintific – contabilitatea si fiscalitatea- isi auoriginea in mediul social-economic , in evolutiile sale spre societatea moderna . Printre factoriiesentiali care influenteaza raportul contabilitate-fiscalitate se remarca : sistemul politic siecomonic , sistemul legislativ , sistemul predominant de finantare al societatilor , profesiacontabila si evolutiile ei in timp . In prezent se recunoaste dependenta fiscalitate-contabilitate si

cerinta analizei perspectivelor armonizarii , in idea cresterii rolului activ al informatiei financiar-contabile in luarea deciziilor . Autonomia fiscalitatii fata de contabilitate implica riscuri sidificulati , mai ales in privinta autonomiei agentilor economici cum ar fi: cunoasterea rateipresiunii fiscale poate afecta posibilitatile de obtinere a unor imprumuturi bancare ; marimeacosturilor cu salariile managerilor poate fi in detrimentul unui profit ridicat. Fiind aplicatametoda contabilitatii de angajament , relatia dintre gestiunea contabila si cea fiscala serealizeaza prin emiterea declaratiilor fiscale si a situatiilor de sinteza prin care se reflectarezultatele financiare si raporturile juridice de decontari . S-a incercat sa se stabileasca o relatiede ordine intre contabilitate si fiscalitate sustinandu-se alternative :

- contabilitatea este influentata de fiscalitate , cu diferite grade de interventie ;- contabilitatea este independenta “deconectata de fiscalitate “ ;



- contabilitatea influenteaza fiscalitatea ;Daca privim contabilitatea ca pe un instrument destinat obtinerii de informatii pure si obiective ,atunci putem accepta ideea ca interventia fiscalitatii in metodologia contabila este inacceptabila; organele fiscale ar trebui sa accepte fara rezerve “realitatea” contabila in ceea ce prives tesarcinilor fiscale ale intreprinderii .

Divergentele intre imaginea fidela si fiscalitate intervin cand regulile afecteaza “sinceritatea”informatiilor .

Sistemul contabil anglo-saxon stipuleaza primatul economicului in fata juridicului, prin deconectarea contabilitatii de fiscalitate . Principalii utilizatori ai informatiei financiar-contabile sunt considerati investitorii de capital , ceea ce face ca imperativul imaginii fidele princontabilitate sa primeze in fata celorlaltlor obligatii legale .

Multi specialisti sunt adeptii deconectarii fiscalitatii de contabilitate pe motivul sastiinta contabila trebuie sa se dezvolte in continuare ca o stiinta de sine statatoare cu obiective

specifice , principii si reguli proprii distincte de cele fiscale ; in acelasi timp , pe masuradezvoltarii economico-sociale , apar si noi si importanti partcipanti care doresc informatii fiscaleclare pentru a putea lua decizii privind utilizarea propriilor resurse financiare .

“Deconectarea“ fiscalitatii de contabilitate implica aplicarea unei reforme contabilepotrivit normelor mentionate prin adoptarea tipului de sistem contabil anglo-saxon ; implica siaspecte de reconciliere si armonizare , cum ar fi forma juridical aplicata si realitatea economica ,cerintele fiscale si informatiile solicitate de investitori , orientarea bancara a finantariiintreprinderii si piata de capital , formarea profesiei contabile pe baza de procedura si atestareape baza de judecata profesionala . Reducerea fiscalitatii aplicate societatilor comerciale trebuieadusa la un nive; competitive cu partenerii europeni si sa se bazeze , printer altele , pe : crestereaperformantelor economice , cresterea bazei de impozitare , imbunatatirea de colectare aresurselor bugetare , reducerea mai radicala a cheltuielilor publice . Romania are un statut de“economie de piata functionala” ,dar va trebui sa isi amelioreze , in cel mai scurt timp , gradul decompetitivitate economica , astfel incat sa poata face fata conditiilor pietei comunitatii europenesi mondiale . In acest context , sitemul fiscal comporta multiple revizuiri , menite sa asigure :

-resurse sufuciente , necesare functionarii unui aparat de stat modern , suplu si eficient , prinaplicarea ferma a unui sistem de colectare echitabil ;

-incurajarea valorificarii tuturor resurselor , initiative antreprenoriala , incurajarea muncii si acompetitiei valorilor;

-reglementari simple , clare si stabile aplicate de un personal inalt calificat si motivat .

Pe plan european, relatia dintre contabilitate si fiscalitate este exprimata prin doua opinii:

• în Marea Britanie se afla o deconexiune între rezultatul contabil si cel fiscal;

• în Franta, Germania si într-o mica masura Italia, se observa o aliniere a regulilor

contabile la cele fiscale.



In Franta relatiile între fiscalitate si contabilitate sunt relatii de aliniere, deoareceacordarea facilitatilor fiscale este inlesnita de contabilizarea acestora. Atunci cand legile fiscalesunt absente sunt aplicate regulile contabile.

Exista si un punct de conflict intre contabilitate si fiscalitate ce vizeaza evaluarea datoriilor sicreantelor in monede straine. In timp ce în contabilitate operatiunile in devize sunt supuse

principiului prudentei, rezultatul fiscal cuprinde pierderile si profiturile generate de operatiunilein devize, ca si cum ele ar fi fost realizate. Intreprinderile franceze utilizeaza cele doua metodede amortizare admise pe plan fiscal: metoda liniara si cea degresiva.

In Franta stocurile sunt evaluate pe baza metodelor “costului mediu ponderat” si “primul intrat, primul iesit”, ceea ce conduce, in perioada de crestere a preturilor, la supraevaluarea stoculuifinal.

In Germania relatiile dintre contabilitate si fiscalitate sunt supuse principiului alinieriicare la randul sau provine din principiul unicitatii bilantului, ceea ce implica raporturi stranseintre contabilitate si fiscalitate: de exemplu, obligatia de a contabiliza deducerile fiscale sicalculul rezultatului fiscal pe baza documentelor de sinteza. Principiul prudentei este conceputintr-o interpretare mai extensiva decat în Franţa.

Intrebuinţarea acestor norme contabile are drept consecinţă determinarea unui rezultat contabilsubevaluat, fapt care se explica prin contextul economic si financiar al Germaniei.

Deci rezultatul contabil nu poate fi utilizat ca indicator de performanta al intreprinderilor. Se

face o distinctie între bilantul contabil care se intocmeste pe baza regulilor contabile ale coduluide comert si bilantul fiscal care se determina conform regulilor legii fiscale.

In Regatul Unit legile fiscale au un efect mic asupra metodelor contabile. De exemplu:societatile britanice pot opera deduceri fiscale autorizate de lege fara a lecontabiliza. Se ajungeastfel ca bilantul contabil sa fie diferite de cel fiscal. Imaginea fidela,ca principiu dominant alcontabilitatii britanice, garanteaza o anumita libertate contabilului în elaborarea conturilor.

In Romania, legaturile dintre contabilitate si fiscalitate se caracterizeaza prin faptul ca

fiscul imprumuta multe reguli din contabilitate. Influentele contabilitatii asupra dreptului fiscalse explica prin faptul ca, pentru masurarea materiei impozabile, fiscul a fost nevoit sa gaseascareguli de evaluare, de delimitare în timp, de amortizare etc. Ar fi fost inutila crearea de reguliproprii, in conditiile in care contabilitatea dispunea deja de proceduri consacrate.

Deoarece in Romania atat normele contabile cat si cele fiscale sunt elaborate de catre MinisterulFinantelor, interdependenta dintre contabilitate si fiscalitate este foarte stransa, facand ca

influentele fiscului asupra contabilitatii sa para si mai evidente.



Intre dreptul fiscal si dreptul contabil exista o diferenta ce se poate explica prin diferenta definalitate dintre cele doua discipline: în timp ce contabilitatea are ca obiectiv stabilirea bazelor decalcul pentru impozite, fiscalitatea are ca sarcina stabilirea regulilor care sa se adapteze cat maibine functiilor contabile.

Bibliografie :

1. Oprean V. , Oprean D , - Conexiuni Contabilitate-Fiscalitate-Control in contextul prezent, Bucuresti , Revista Finante publice si contabilitate nr 3/martie 2009

2. Oprean V , Oprean D , - Sistemul informational financiar-contabil actual : armonizaricontabilitate – fiscalitate , Bucuresti , Revista Finante , Banci si Asigurari nr 4/aprilie2008 .

3. Morariu A , - Contabilitate si fiscalitate , Bucuresti , Ed Exponto , 2005

4. Feleaga N. , - Sisteme contabile comparate – Bucuresti, Ed Economica , 20005. Burada C. , – Armonizarea dintre contabilitate si fiscalitate – Pitesti , Ed Independenta

Economica , 20026. Ogarca R . , - Consideratii privind relatia contabilitate-fiscalitate la nivelul firmei ,

Bucuresti , Revista Gestiunea si contabilitatea firmei , nr 8 , august 2004



II. Studiu cantitativ

1. Care este marimea firmei dumneavoastra(sau la care lucrati)?

a) sub 10 angajati

b) intre 10 si 50 de angajati

c) intre 50 si 250 de angajati

d) peste 250 de angajati

I1

a b c d

total 13 20 6 11

frecventa(%) 26 40 12 22

2. Notati cu un coeficient de la 1 la 5 importanta urmatorilor utilizatori ai informatieifinanciare in cadrul organizatiei dumneavoastra(la care lucrati).

a) managerii

b) investitorii

c) creditorii

d) statul

e) altii

I2

a b c d e

average 3,33 3,18 3,31 3,33 2,31stdev 1,56 1,36 1,00 1,25 1,67min 1 1 2 1 1nr. Min 10 6 11 4 25

frecvmin 20,41% 12,24% 22,45% 8,16% 51,02%max 5 5 5 5 5nr. Max 17 11 8 9 12frecv

max 34,69% 22,45% 16,33% 18,37% 24,49%mediana 4 3 3 4 1skew -0,33 -0,09 0,37 -0,32 0,85



3. In ce tip de societate se incadreaza firma dumneavoastra(la care lucrati)?

a) societate multinationala

b) IMM

c) societate cotata

d) SRL

e) Altele

I3a b c d e

total 8 5 7 25 5frecventa(%) 16 10 14 50 10

4. In ce masura este importanta intocmirea de situatii financiare in cadrul organizatiei.(1-putinimportant,2-oarecum important,3-important,4-foarte important)

a) pentru atragerea de investitori

b) pentru obtinerea de imprumuturi bancare

c) pentru determinarea impozitelor si taxelor

d) pentru analiza evolutiei financiare

I4a b c d

average 2,78 2,82 3,00 3,08stdev 2,81 0,98 0,96 0,95min 1 1 1 1nr. Min 10 7 3 4frecv

min 20,41% 14,29% 6,12% 8,16%max 4 4 4 4nr. Max 19 13 19 20frecv

max 38,78% 26,53% 38,78% 40,82%

mediana 3 3 3 3skew -0,34 -0,56 -0,45 -0,77

5. Care sunt principalele surse de finantare ale organizatiei?

a) imprumuturi nerambursabile

b) imprumuturi bancare

c) bursa

d) asociatii



I5a b c d

total 4 15 11 28frecventa

(%) 8 30 22 56

6. Care considerati ca este rolul profesionistului contabil intr-o organizatie?(se vor clasifica infunctie de importanta lor utilizand coeficienti de la 1 la 4; 1-putin important,2-oarecumimportant, 3-important,4-foarte important)

a) aplicarea regulilor pentru o contabilitate financiara si raportari corecte

b) oferirea unor sfaturi referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri,bazate perationament profesional

c) realizarea unui management financiar eficient

d) imbunatatirea continutului situatiilor financiare si ameliorarea credibilitatii informatiilorcontabile

I6a b c d

average 3,22 2,71 3,02 2,40stdev 0,96 1,01 0,88 1,16min 1 1 1 1nr. Min 4 8 2 14frecv

min 8,33% 16,67% 4,17% 29,17%max 4 4 4 4nr. Max 25 11 17 12frecv

max 52,08% 22,92% 35,42% 25,00%mediana 4 3 3 2skew -1,06 -0,41 -0,43 0,18

7. Care credeti ca ar fi principalele avantaje ale conectarii contabilitatii la fiscalitate?(alegetiuna sau mai multe variante)

a) nu este necesara intocmirea a doua seturi de situatii financiare

b) scad costurile legate de ajustarea situatiilor financiare pentru a fi conforme cu regulilefiscale

c) economisirea timpului si efortului depus de profesionistul contabil

I7a b c

total 16 31 25frecventa(%) 32 62 50



8. Care credeti ca ar fi principalele dezavantaje ale conectarii contabilitatii la fiscalitate?(se sevor alege una sau mai multe variante)

a) existenta riscului poluarii fiscale a situatiilor financiare

b) inexistenta compatibilitatii intre standardele internationale si principiile fiscale

c) inexistenta compatibilitatii intre regulile fiscale si regulile contabile

d) necesitatea unei actualizari continue si imediate a regulilor de ajustare pentru firmelecare utilizeaza standarde internationale datorita modificarii dese a acestora din urma.

I8a b c d

total 17 16 18 17frecventa(%) 34 32 36 34

9. Care credeti ca este principalul motiv pentru care se aplica IFRS in Romania?

a) datorita obligatiei legale

b) este o necesitate impusa de pietele de capital

c) ofera o credibilitate si o comparabilitate mai mari

d) datorita solicitarii societatii mama

I9a b c d

total 10 21 22 14frecventa(%) 20 42 44 28

10. Care dintre urmatoarele solutii pentru reconcilierea intre regulile fiscale si regulilecontabile o considerati potrivita?

a) regulile fiscale sa se conformeze regulilor contabile

b) regulile contabile sa se conformeze regulilor fiscale

c) sa se inlocuiasca atat regulile fiscale cat si cele contabile cu un set nou de legi comune.

I10a b c




11. Care este importanta urmatoarelor practici in cadrul organizatiei dumneavoastra(la carelucrati)?(acordati puncte de la 1 la 4 in functie de importanta; 1-putin important,2-oarecumimportant,3-important,4-foarte important)

a) aplicarea regulilor de amortizarea permise de regulile fiscale

b) alegerea metodelor de evaluare a stocurilor in functie de metodele agreate de legislatiadin tara noastra

c) afectarea veniturilor si a cheltuielilor la exercitiului în care s-au angajat;

d) evaluarea activelor la intrare în functie de costul istoric care are o determinare obiectivasi poate fi verificabil;

e) evaluarea anuala, la inventarierea patrimoniului, la valoarea de utilitate (actuala) atuturor activelor si datoriilor;

f) contabilizarea pierderilor latente, a datoriilor probabile si a deprecierilor de valoare(datorate uzurii morale si fizice, degradarii, dezasortarii stocurilor, neîncasarii creantelor,clientilor dubiosi si rau platnici, e. t. c.) la închiderea fiecarui exercitiu fara a tine cont deeventualele plusvalori latente (din prudenta) si active probabile;

I11a b c d e f

average 2,56 2,77 2,93 2,80 2,96 2,70stdev 1,17 1,08 1,01 1,07 0,97 0,98min 1 1 1 1 1 1nr. Min 12 8 5 7 5 6

frecvmin 27,27% 18,18% 11,36% 15,91% 11,36% 13,64%max 4 4 4 4 4 4nr. Max 14 15 16 14 16 11frecv

max 31,82% 34,09% 36,36% 31,82% 36,36% 25,00%mediana 3 3 3 3 3 3skew -0,07 -0,37 -0,56 -0,41 -0,65 -0,23

12. Pentru ca intreprinderea sa optimizeze in plan financiar si economic raporturile sale cufiscalitatea trebuie:

a) sa respecte regulile de baza si de termen care ii sunt impuse prin dreptul fiscalb) ca sistemul de impozite,taxe si contributii sa ofere modalitati de antrenare a impozitelor

pe linia cresterii profitabilitatii salec) ca sistemul fiscal sa conduca la o crestere a costului fortei de muncad) sa raspunda unor exigente legate de globalizare, de mondializare, de internationalizare a

economiilor

I12a b c d

total 20 18 4 13

frecventa(%) 40 36 8 26



13. Care credeti ca sunt cauzele permanentelor modificari ale Codului Fiscal:

a) necesitatea alinierii la legislatia europeanab) lipsa unor strategii in ce priveste planificarea pe termen mediu si lungc) pentru a echilibra cash-flow-ul companiilord) pentru impiedicarea amplificarii fenomenului de evaziune fiscala

I13a b c d

total 28 19 4 16frecventa(%) 56 38 8 32

14. În cazul în care ați ocupa o poziție de conducere în cadrul Ministerului de Finanțe, care ar fi prioritățile dumneavoastră?

a) reducerea frecvenței modificărilor legislative

b) reducerea numărului de impozite c) imbunătățirea cunoștințelor fiscale ale funcționarilor publici d) introducerea unor proceduri clare pentru administrarea fiscale) introducerea de măsuri de stimulare a contribuabililor (ex: pentru plata rapidă a

impozitelor)f) altele

I14a b c d e f

total 27 17 11 19 15 5

frecventa(%) 54 34 22 38 30 10

15. Luând în considerare actualele constrângeri bugetare, implementarea căror măsuri dintrecele enumerate considerați că ar avea cel mai mare impact negativ asupra organizațieidumneavoastră?

a) creșterea cotei standard de TVA b) cdreșterea cotei unice de impozit pe profit c) eliminarea cotei unice pentru impozitul pe venit și reintroducerea impozitării progressive d) creșterea costurilor cu contribuțiile de asigurări sociale pentru companii

I15a b c d

total 21 14 7 8frecventa(%) 42 28 14 16



16. Cum evaluati sistemul /legislatia fiscala din Romania?

a) foarte complicat(a)b) complicat(a)c) optim(a)d) simplu(a)

I16a b c d

total 25 21 3 1frecventa(%) 50 42 6 2

17. Cum afecteaza dependenta de fiscalitate deciziile intreprinderii?

a) afecteaza deciziile investitionale intrucat fiscaliatea reprezinta un cost al afaceriib) prin numeroasele schimbari,care influenteaza mediul de business,neutralizand

previziunile financiare sau planurile de afaceric) printr-un nivel sporit al impozitelor si taxelor comparaiv cu alte tari,determinand

distorsiuni in bugetele de cheltuieli si cu impact asupra marjei de profit

I17a b c




Concluzii:

Relaţia contabilitate-fiscalitate este problema-cheie a mediului de afaceri românesc. Apărutăiniţial ca instrument al fiscalităţii, contabilitatea, în economia actuală, are mult mai mulţiutilizatori, nu doar bugetul şi conturile naţionale. Ultimele zeci de ani au evidenţiat cerinţe noipentru domeniul contabil. În prezent, profesionistul contabil trebuie să răspundă unor exigenţe

legate de globalizare, de mondializare, de internaţionalizare a economiilor. Se caută, aşadar, utilizarea unui limbaj unic al afacerilor la nivel internaţional, în timp ce fiscalitatea rămâne unapanaj al Guvernelor, al fiecărei ţări, ceea ce marchează o separare între contabilitate şifiscalitate.Domeniul contabil trebuie să se desfăşoare conform standardelor profesionale internaţionale, iar fiscalitatea conform legislaţiei naţionale. Apariţia legislaţiilor din ce în ce mai sofisticate, maidezvoltate, de la o ţară la alta sau la nivel de regiuni, cum ar fi regiunea europeană, solicită şimai mult găsirea unei comunicări profesionale unice.

Pentru a evidentia evolutia acestei relatii dintre contabilitate si fiscalitate in mediul romanescam realizat un chestionar destinat profesionistilor contabili.

Esantioul pentru acest studiu a fost de 50 de persoane,dintre care cei mai multi, si anume40% lucreaza in intreprinderi cu un numar de angajati cuprins intre 10 si 15 persoane.

Daca inainte contabilitatea se tinea « pentru patron, autoritatile fiscale si guvern », inprincipal, pentru stabilirea impozitelor si taxelor, activitatea de contabilitate si-a amplificatfunctiile, in sensul ca datele si informatiile furnizate mai trebuie sa deserveasca si alti

beneficiari, cum ar fi : investitori, angajati, creditori financiari, furnizori si alti creditoricomerciali, client, guvernul si institutiile acestuia, publicul.

Dupa parerea intervievatilor,cei mai importanti utilizatori ai situatiilor financiare suntmanagerii (I2), ei avand frecventa cea mai mare a numarului maxim de puncte (5-foarteimportant).

Insa din esantionarea realizata in 4 straturi (I1), si anume dupa marimea firmei in carelucreaza persoana chestionata, se observa ca :

-

Persoanele care lucreaza intr-o firma cu un numar de angajati sub 10 persoane sunt deparere ca cel mai important utilizator este statul (avand media cea mai mare,de 3.54),urmat indeaproape de manageri si creditori (acestia plasandu-se pe acelasi loc,cu o mediede 3.38)

- Persoanele care lucreaza intr-o firma cu un numar de angajati cuprins intre 10 si 15persoane au atribuit locul I-managerilor, locul II – investitorii, locul III-creditorii si statul

- La persoanele care lucreaza intr-o intreprindere cu un numar de angajati cuprins intre 50si 250 de persoane se observa o alta clasificare si anume: I-statul (media 3.83), II-managerii si investitorii si pe locul III-creditorii.

- Iar in cele din urma cei care sunt angajati in companii cu peste 250 de angajati sunt deparere ca cei mai important utilizatori sunt creditorii,urmati pe scara de importanta de



investitori. Tot aceste persoane considera ca sunt mai important alti utilizatori (cum ar fipublicul,angajatii,clientii ) decat statul si managerii.

Persoanele care lucreaza in intreprinderi cu peste 250 de angajati sunt de parere caintocmirea de situatii financiare este foarte importanta pentru atragerea de investitori si pentru

analiza evolutiei finaciare,deoarece, ele redau o imagine pertinentă a situaţiei interne aîntreprinderii, reflectată concentrat în nivelul rentabilităţii, eficienţei şi riscului, informaţii care permit apoi selectarea deciziilor optime de investiţii.

In schimb,angajatii din primele doua straturi, sunt mai preocupati de intocmirea situatiilorfinanciare pentru determinarea impozitelor si taxelor si apoi pentru obtinerea de imprumuturibancare.

Din punct de vedere al rolului pe care profesionistul contabil il ocupa in organizatie,primeledoua categorii sunt de accord cu faptul ca in primul rand profesionistul contabil trebuie sa apliceregulile pentru o contabilitate financiare si raportari corecte,si in al doilea rand trebuie sa

realizeze un management financiar eficient.Dar cei care fac parte din ultimele 2 categorii,considera ca rolul profesionistului contabil

este in principal de a realiza un management financiar eficient si de a oferi sfaturi referitoare la ovarietate de aspecte legate de afaceri,bazate pe rationament profesional.

Se observa ca persoanele care fac parte din intreprinderi mici , au tendinta de a lucra cat maieficient si cat mai corect pentru satisfacerea clientilor,iar persoanele care lucreaza inintreprinderi mai mari pun accent pe continuitatea firmei si pe dezvoltarea acesteia.

O parere despre rolul profesionistului contabil si exigentele ce trebuie îndeplinite de o

raportare financiara a expus-o si Prof. univ. dr. Marin Toma la Masa Rotunda cu tema "RelatiaContabilitate-Fiscalitate", organizata de CECCAR în 20 iunie 2009, la Bucuresti. Astfel,“profesionistul contabil al unei întreprinderi trebuie sa ofere într -un raport financiar transparenta,acuratete, comparabilitate, fidelitate, sa contribuie la necesitatea de simplificare si la satisfacereaintereselor specifice ale utilizatorilor si sa reflecte raportul cost- beneficiu”, a mentionat dl prof.univ. dr. Marin Toma. Dereglementarea - o solutie care nu înseamna vid Dl prof. univ. dr. MarinToma a continuat expunerea sa precizând ca utilizatorii situatiilor financiare sunt variati:bugetul, actionarii, salariatii, bancile, investitorii, organismele de bursa, contabilitatea nationala,furnizori terti si clienti etc. Asteptarile acestora la raportarile financiare sunt complexe: acuratete

de informatie financiara, continuitate a exploatarii, absenta fraudelor, respectareareglementarilor, responsabilitatea managementului fata de problemele de mediu,responsabilitatea managementului fata de aspectele sociale. Din aceasta perspectiva sunt multiutilizatori dezinformati sau incorect informati. Una din cauzele fenomenului este aplicarea încontabilitate a reglementarilor fiscale.

Dupa parerea intervievatilor cel mai mare avantaj al conectarii contabilitatii la fiscalitate estescaderea costurilor legate de ajustarea situatiilor financiare pentru a fi conforme cu regulilefiscale (avand o frecventa in raspunsuri de 62%).Ceea ce inseamna ca o mare parte din timpulaferent activitatii contabile este afectat de studierea legislatiei si normelor aflate în permanenta

schimbare. Cunoasterea acesteia este vitala pentru calitatea serviciilor contabile. Însa pentru adinamiza procesele economice, cei însarcinati cu formarea profesionala contabila se afla uneori



în fata reglementarilor fiscale care nu sunt diferite de cele contabile si trebuie sa accepte orealitate ce contravine solutiilor, principiilor si regulilor contabile.

Conform raspunsurilor obtinute la intrebarea numarul 11,am identificat care sunt cele maiimportante practici in cadrul celor 4 categorii de organizatii,si anume:

-

categoria I – evaluarea activelor la intrare in functie de costul istoric care are odeterminare obiectiva si poate fi verificabil , si contabilizarea pierderilor latent, adatoriilor probabile si a deprecierilor de valoare

- categoria II si III- afectarea veniturilor si cheltuielilor la exercitiul in care s-auangajat

- categoria IV- evaluarea anuala, la inventarierea patrimoniului,la valoarea de utilitateactual a tuturor activelor si datoriilor.

Pentru ca intreprinderile sa aiba succes in plan financiar si economic ar trebui,in opinia celorcare lucreaza in intreprinderi cu un numar de angajati sub 50 de persoane,ca sistemul deimpozite,taxe si contributii sa ofere modalitati de antrenare a impozitelor pe linia cresteriiprofitabilitatii sale si sa respecte regulile de baza si de termen care ii sunt impuse prin dreptulfiscal.

Iar in opinia celor care fac parte din intreprinderi mai mari,succesul financiar si economiceste obtinut daca raporturile firmei cu fiscalitatea raspund unor exigente legate de globalizare ,demondializare,de internationalizare a economiilor.

Permanentele modificări ale Codului Fiscal presupun adevărate schimbări în

comportamentul contribuabilului si astfel, conform studiului, pot fi identificate două cauze

ale acestor modificări în legislaţia fiscală: necesitatea alinierii la legislaţia europeană şi lipsaunor strategii în ce priveşte planificarea pe termen mediu şi lung.

Excesul de reglementare, desele modificări şi instabilitatea legislativă, lipsa fundamentăriiserioase a normelor sunt principalele cauze ale unui echilibru precar al afacerilor. Pe de altă

parte, aceste modificari obligă profesionistul contabil la o permanentă stare de adaptare la nou,de permanentă procupare pentru conformitate cu legile noi - bune sau rele - deturnându-l de la ogândire economică, în interesul întreprinderii şi al economiei, afectându-i independenţa

profesională, punându-l în inferioritate faţă de profesioniştii contabili la nivel european şiinternaţional.

Aproximativ toate persoanele chestionate sunt de parere ca sistemul legislativ din Romaniaeste complicat sau chiar foarte complicat.Astfel se propune de catre acestea urmatoareleschimbari cat mai urgent si anume: reducerea frecventei moficarilor legislative si a numarului deimpozite, si introducerea unor proceduri clare pentru administrarea fiscala.

Totodata , aceste persoane au raspuns ca masura care are cel mai mare impact negativ asupraintreprinderii lor, este aceea de a creste cota standard de TVA (acest raspuns are o frecventa de42% dintre intervievati),urmata de masura urmatoare si anume de a creste cota unica de impozitpe profit (cu o frecventa de 28%) .



Din graficul de mai sus reiese faptul ca 44% din intervievati sunt de parere ca fiscalitateainfluenteaza activitatea si mediul firmei prin numeroasele sale schimbari,in timp ce 30%considera ca aceasta influenteaza intreprinderea printr-un nivel sporit al impozitelor si taxelorcomparative cu alte tari.

26%

44%

30%

Cum afecteaza dependenta de

fiscalitate deciziile

intreprinderii ?

printr-un nivelsporit alimpozitelor sitaxelorcomparativ cu

alte tari

prin numeroaseleschimbari, careinfluenteaza mediul debusiness, neutralizandpreviziunile financiare

afecteazadeciziileinvestitionaleintrucatfiscalitateareprezinta uncost al afacerii



III. Studiu calitativ

Interviul 1. Care credeţi că sunt motivele conectării sau deconenctării de fiscalitate?

2. Afectează tendinţa către modelul contabil anglo-sacxon relaţia dintre contabilitate şi fiscalitate?

În ce mod?3. Care consideraţi că este impactul modificărilor foarte dese ale regulilor fiscale asupra calităţii

situaţiilor financiare? Care credeţi că a fost cea mai importantă schimbare de-a lungul timpului

şi cum a afectat firma?

4. Ce argumente pro sau contra aţi avea referitor la o deconectare a contabilităţii de fiscalitate?

5. Consideraţi că este posibil să se menţină o conectare a contabiităţii la fiscalitate în viitor având

în vedere creşterea gradului de internaţionalizare sau globalizare?

6. Cum credeţi că va evolua pe viitor această relaţie şi cum aţi vrea dumneavoastră să evolueze?

7. În cazul în care ar avea loc o deconenctare, cine credeţi că ar fi cel mai afectat?

8. Consideraţi că relaţia firmelor care au obligaţia de a fi auditate, cu fiscalitatea, este duferită faşă

de cele care nu au acestă obligaţie? Argumentaţi.

9. Consideraţi că o dependenţă a contabilităţii de fiscalitate poate afecta obiectivele unei

organizaţii? În ce fel?

10. Cine credeţi că are cea mai mare influenţă în cea ce priveşte relaţia dintre contabilitate şi

fiscalitate? Cine are ultimul cuvânt?

11. Consideraţi că dependenţa d fiscalitate are vre un efect asupra aplicării IAS/IFRS în România?

Argumentaţi.

Analiza problemei:

In ultimii 20 de ani in Romania a existat o legatura foarte stransa intre contabilitate sifiscalitate,insa aceasta a devenit din ce in ce mai influentata de modelul anglo-saxon ,unde nuexista o asemenea legatura .De asemenea,adoptarea IAS/IFRS incepand cu 2005 si aderarea laUniunea Europeana au condus la aparitia unor discutii si dezbateri referitoare la pastrarea acesteirelatii,sau la renuntarea la aceasta ,asa cum s-a intamplat si in alte tari.

Scopul:

Scopul acestui studiu este acela de a afla parerile personale ale unor persoane implicate inacest subiect cu privire la evolutia relatiei dintre contabilitate si fiscalitate,la posibilitatea sauimposibilitatea unei deconectari a contabilitatii de fiscalitate precum si impactul direct alfiscalitatii asupra unei organizatii.

Limite:

Acest studiu este limitat datorita parerilor subiective ale respondentilor si datorita faptului canumarul respondentilor este redus .De asemenea,raspunsurile vin doar din partea unei singureparti interesate in acest subiect,si anume profesionisti contabili din diferite firme.



Tehnici de cercetare:

Ca si tehnica de cercetare am utilizat colectarea informatiilor prin intermediul interviului lacare au participat 3 respondenti.Primul intervievat are o experienta de doi ani in domeniulanalizei financiare,lucrand in cadrul unei companii de renume din Romania,o companie cu peste1000 de angajati care a fost cotata la bursa si are obligatia de a raporta in conformitate cu

IAS/IFRS.Respondentul numarul doi are o experienta de 2 ani in contabilitate si lucreaza intr-ointreprindere mica,cu mai putin de 50 de salariati.Ultima persoana intervievata are o experientamai vasta in domeniul contabilitatii,de aproximativ 15 ani,iar in momentul de fata lucreaza intr-ofirma mica de contabilitate cu aproximativ 20 de salariati.

Concluzii generale

In urma interviurilor realizate ,concluzia generala care poate fi trasa este ca pe viitor seprefera o deconectare a contabilitatii de fiscalitate ,toti cei intervievati aducand si argumentputernice pentru a sustine aceasta optiune.Vom incepe insa cu prezentarea principaleleor motive

pentru care intervievatii cred ca exista aceasta legatura stransa intre contabilitate sifiscalitate.Doi dintre cei trei respondenti au adus in discutie faptul ca este si o problema dementalitate,ca Romania vine dupa o perioada lunga in care a fost obisnuita doar sa aplicereguli,o perioada in care profesia contabila nu era dezvoltata si nu avea prestigiu.Desi, incepandcu anul 1990,raportarea financiara din Romania a urmat un process continuu de dezvoltare,in ceamai mare a parte a timpului aceasta a fost orientata catre furnizarea de informatii pentruautoritatile statului,nefiind concentrate pe furnizarea de informatii.Un alt motiv al conectarii afost influenta puternica a sistemului contabil francez,care este un sistem contabil puternicconectat la fiscalitate.Intervievatul numarul 3 este de parere ca aceasta conectare exista din cauza

dorintei autoritatilor fiscal de a ingradi posibilitatea realizarii unor evaziuni fiscal precum si ainteresului major de a colecta cat mai multe resusrse la bugetul de stat.

In ceea ce priveste influenta modelului contabil anglo-saxon asupra relatiei dintrecontabilitate si fiscalitate ,toti cei intervievati sunt de 19iscal ca este o influenta pozitiva carepune in prim plan rationamentul professional in detrimental aplicarii unor reguli fiscale.Unexemplu de influenta pozitiva adusa de modelul anglo saxon este introducerea principiuluiprevalentei economicului asupra juridicului.Intervievatul nr.1 crede insa ca aceasta influenta amodelului anglo-saxon nu va duce neaparat la o deconectare .”Statul are o influenta puternica inreglementarile contabile deci nu se va ajunge la o deconectare” (interv.1)

Argumente pro si contra deconectarii

Intervievatii sustin deconectarea contabilitatii de fiscalitate aducand ca argumente sporireacalitatii informatiilor financiar-contabile, apropierea de realitatea economica, intrucat regulilefiscale polueaza imaginea fidela.” Nu se poate vorbi de imagine fidela intr-o contabilitate legatade fiscalitate” (interv.2).” Desi multi sustin ca o deconectare ar complica lucrurile prin nevoiaintroducerii unor reglementari special si ar aduce greutati in special firmelor mici undecompetentele economice necesare aplicarii noilor reglementari sunt scazute, eu consider ca nueste atat de dificil sa se intocmeasca situatiile anuale si sa se faca cateva ajustari in scop fiscal ,in

special in firmele mici unde nu ar fi necesare foarte multe ajustari” este afirmatia intervievatuluinr.3 care nu considera retratarile situatiilor financiare un impediment pentru deconectare.



Intervievatul nr.1 considera ca parerile in ceea ce priveste relatia dintre contabilitate si fiscalitatedepind de marimea firmelor.O deconectare ar fi mai potrivita pentru firmele mai mari intrucat arfacilita o comparatie cu companiile din alte tari si ar fi mult mai usor pentru companiileimplicate in afaceri internationale.Pentru companiile mici insa,ar fi mai prielnica pastrarealegaturii intre contabilitate si fiscalitate intrucat statul este unul dintre principalii utilizatori ai

informatiei financiare iar o deconectare ar presupune costuri mari in ceea ce priveste retratarilenecesare plus necesitatea existentei unui plus de competente la nivelul personalului implicat.”Aceasta reprezinta o problema cand proprietarul afacerii nu stie ce se intampla cu impozituldaca actioneaza intr-un anumit fel in contabilitate” (interv.3).De asemenea, considera ca firmelemari si cele cotate la bursa au un grad mai mare de deconectare datorita impunerii aplicarii IFRS

precum si datorita auditarii obligatorii care”impune aplicarea standardelor internationale pentruobtinerea unei imagini fidele.” Un alt argument pro referitor la deconectare care a fost adus indiscutie este faptul ca anumite regulii fiscale ingreuneaza atingerea unor obiective stabilite de oentitate, iar firmele vor recurge la contabilitatea creative pentru a fenta anumite obligatiifiscal.Avand un sistem deconectat de fiscalitate,acest lucru nu va mai fi necesar.

Printre dezavantaje ale deconectarii,respondentii au mentionat faptul ca se va depune maimult efort pentru intocmirea situatiilor anuale.Aceasta impreuna cu problema referitoare lacosturile de conformitate sunt un motiv puternic impotriva deconectarii.De asemenea,acestiaconsidera ca necesitatea construirii unui sistem de impozitare care sa nu fie ambiguu si sa fiesimplu de aplicat ar fi un obstacol al deconectarii.Un alt obstacol care a fost adus in discutie estedepartamentul de finante care este foarte concentrat pe colectarea taxelor si nu are suficientecunostinte in domeniul contabil.” poate fi o problema cand acestia interpreteaza modul in carefirmele ar trebui sa isi tina contabilitatea cu scopul de a obtine cele mai mari taxe”(interv.3).

Internationalizarea

In ceea ce priveste internationalizarea,influenta acesteia nu poate fi negata iar ceiintervievati sunt de parere ca va duce in cele din urma cel putin la un grad mai mare dedeconectare decat cel din prezent,daca nu la o deconectare totala a contabilitatii de fiscalitate.Deasemenea,Uniunea Europeana,IASB,US GAAP si un climat economic care evolueaza rapid aufacut evident impactul internationalizarii asupra contabilitatii.

Totusi, respondentii sunt de accord ca acest fenomen nu va avea loc foarte curand,insaexista posibilitatea aplicarii in paralel a IFRS pentru sporirea calitatii informatiilor financiare

care sa creasca credibilitatea informatiilor pentru utilizatori.

Impactul direct al fiscalitatii asupra organizatiei

Pentru a analiza amprenta fiscalitatii asupra unei entitati,respondentii au fost intrebati careeste,in opinia lor,impactul modificarilor foarte dese ale regulilor fiscal,care cred ei ca a fost ceamai importanta schimbare si cum a afectat firma?

Raspunsurile la aceasta intrebare au fost variate,printre ele numarandu-se:crearea unordificultati de adaptare,costuri legate de modificarea programelor contabile,cresterea evaziunii

fiscale,imposibilitatea pastrarii angajatilor,afectarea comparabilitatii datelor de la o perioada laalta precum si cu alte firme,afectarea credibilitatii datelor in fata utilizatorilor.”Masurile fiscal



luate in ultimul timp vizeaza colectarea mai multor bani la bugetul de stat,in dezavantajulfirmelor,inhiband dezvoltarea acestora si impiedicand chiar continuarea activitatii multora dintreele.Introducerea impozitului forfetar este un bun exemplu in acest sens”(interv.3)

Referitor la impozitul forfetar,reprezentantii Consiliului pentru IMM-uri au facut un studiude caz dupa formula de calcul propusa de Ministerul Finantelor in proiectul de modificare a

Codului Fiscal care arata ca un impozit forfetar,care poate ajunge pana la 28% din veniturilebrute,ar reprezenta o fiscalitate excesiva care va duce la desfiintarea unui numar foarte mare desocietati comerciale din codurile CAEN prevazute in domeniul de aplicabilitate al impozituluiforfetar,cu efecte drastice asupra bugetului de stat.Intervievatul nr.1 precizeaza ca impozitulminim a avut déjà efecte drastice si ca peste 6000 de firme au intrat in insolventa in primultrimestru al acestui an,cu 25% mai mult fata de aceeasi perioada din 2009,iar aproape 20000 desocietati si-au suspendat activitatea.”In loc sa aiba loc o relaxare fiscal,atat de necesara inconditii de criza,guvernul ne impovareaza cu aceasta politica de crestere a impozitelor”(interv.1)

Intr-un studiu realizat recent de Deloitte Tax numit “Fiscalitatea romaneasca.Radiografiaunei reforme incomplete.”,cei implicati spuneau “Avem nevoie de un sistem fiscal simplu, transparent si stabil,care sa permita societatilor si investitorilor sa isi planifice strategii pe termenlung si care sa asigure conducerea coerenta a afacerilor de zi cu zi.”Insa tocmai aceastastabilitate despre care se vorbeste lipseste,sunt facute modificari de la an la an facand caobiectivele si previziunile firmelor sa fie date complet peste cap .Cei de la Deloitte afirma “34%dintre participantii la studiu sustin ca premise pentru un mediu fiscal propice dezvoltariiafacerilor este stabilitatea legislative.In acest fel,mediul de afaceri isi poate stabili si urmari ostrategie coerenta si un buget durabil.”

Efectul relatiei dintre contabilitate si fiscalitate asupra aplicarii IFRS in Romania

Respondentii considera ca aplicarea IFRS in Romania este oarecum afectata de relatiacontabilitate-fiscalitate intrucat firmele vor fi nevoite sa intocmeasca doua seturi de situatiifinanciare, ceea ce va implica costuri foarte mari pentru anumite firme .In aceasta privinta,presedintele CECCAR, prof.univ.dr. Marin Toma afirma la ForumInvest din 16 martie 2010:”Oproblema nerezolvata nici la nivel european este o posibila legatura contabilitate-fiscalitate.Suntdoua abordari diferite .Sunt doua probleme aici care au impact asupra pietei:in primul rand e

vorba de cost(costurile legate de a face doua randuri de raportari financiare );in al doilea randeste vorba de credibilitate.Cine citeste bilanturile pe doua referentiale ale unei intreprinderi sigaseste rezultate diferite,nu se intreaba care sunt rezultatele reale? Seturile de raportarifinanciare diferite,constituie,de asemenea,un impediment foarte mare in accelerarea procesuluide introducere a standardelor.Exista o scindare totala intre raportarea cu scop general siraportarea cu scop special,cea pe baze fiscale sau prudenta ,supraveghere” .Un altimpediment,spune dl.Toma,este” subordonarea totala a profesionistului contabil de catre fiscalitate,care-l impiedica pe acesta sa-si dezvolte rationamentul profesionala si,daca cineva ii iadin mana planul de conturi,e un om terminat,nu mai stie nimic.”

Un ultim aspect vizat de acest interviu a fost: cine are cea mai mare influenta in ceea cepriveste relatia dintre contabilitate si fiscalitate? Respondentii au ajuns la concluzia ca cea mai



mare influenta o are statul datorita faptului ca autoritatile fiscale elaboreaza un set detaliat dereguli de determinare a rezultatului impozabil iar aceste reguli trebuie sa fie respectate nu numaiin raportarile fiscale ci si in raportarea financiara. Aceasta abordare poate sa fie intalnita indiferite forme. De exemplu, fiscalitatea influenteaza foarte puternic practicile contabile,deoarece numai cheltuielile efectiv contabilizate sunt deductibile fiscal. Astfel, intreprinderile au

tendinta sa alinieze propria contabilitate la regulile fiscal cele mai favorabile,chiar daca aceastaconduce uneori la contabilizarea de amortizari si provizioane nejustificate din punct de vedereeconomic.Insa regulile fiscale au o influenta mai mare la nivel de conturi individuale intrucat unsistem de raportare la nivelul grupurilor trebuie sa convearga cu standardele internationale.

Scurt rezumat al concluziilor

Concluzia care poate fi trasa in urma interviurilor cu cei trei respondenti cu privire la

problema prezentata este ca acestia sunt pentru o deconectare a contabilitatii de fiscalitate,desi

au adus in discutie si cateva aspect negative ale acesteia.Insa probabilitatea ca acest lucru sa se

intample este un subiect diferit.Influenta international nu poate fi negate si,desi toti respondentiicred ca aceasta va duce la un anumit grad de deconectare,acest lucru nu se va intampla in

viitorul apropiat.Sistemul fiscal are inca o influenta puternica asupra mediului de afaceri prin

implicarea foarte mare in realizarea reglementarilor in contabilitate,desi respondentii sunt de

parere ca aceasta influenta depinde si de marimea firmelor.Companiile mari sunt mai

deconectate intrucat au posibilitatea aplicarii in paralel IFRS,pentru a obtine o calitate a

informatiilor financiare cat mai mare,si pentru o comparabilitate pe piata international pe cand

firmele mici sunt mult mai conectate la fiscalitate intrucat statul este unul dintre principalii

utilizatori ai informatiilor financiare . Desi companiile mari au posibilitatea aplicarii

IFRS,aceasta este ingreunata din cauza relatiei stranse dintre contabilitate si fiscalitate din

doua motive:costul ridicat generat de intocmirea a doua seturi financiare precum si afectarea

credibilitatii in fata utilizatorilor care nu vor sti care dintre rezultate vor fi corecte.

58143859-relatia-ctb-fiscalitate

Documents

Transcript of 58143859-relatia-ctb-fiscalitate