FISCALITATEA ÎN ACTIVITATEA DE

IMPORT-EXPORT A PRODUSE

PETROLIERE.

SPECIFICUL ACTIVITĂŢILOR DE

IMPORT-EXPORT ŞI BUNCHERAJ

DESFĂŞURATE PE FLUVIUL DUNĂREA

1

C U P R I N S :

Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE............................................................4

1.1.Argument pentru alegerea temei de dizertaţie.............................................4

1.2. Scurt istoric al apariţiei şi evoluţiei fiscalităţii în domeniul activiţăţii de

import/export......................................................................................................5

1.3. Principalele impozite indirecte aplicabile activităţii de import – export.. . .7

a . Taxele vamale................................................................................................7

b. Accizele........................................................................................................11

c. Taxa pe valoare adăugată.............................................................................12

Capitolul 2 . SPECIFICUL ACTIVITĂŢII DE BUNCHERAJ.............................14

2.1. Definirea şi trăsăturile activităţii de bunkeraj...........................................14

2.2. Reglementări fiscale în domeniul buncherajului naval aplicabile pe

teritoriul României...........................................................................................14

2.3. Desfăşurarea activităţii de buncheraj naval...............................................18

Capitolul 3 . ASPECTE PRACTICE........................................................................25

3.1. Importul şi exportul carburantului pe căi navigabile................................25

3.2. Măsuri speciale privind producţia, importul si circulaţia uleiurilor minerale

(inclusiv a motorinei şi benzinei )......................................................................44

Capitolul 4 . INFRACŢIONAITATEA ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢILOR

COMERCIALE CU PRODUSE PETROLIERE PE CĂILE NAVIGABILE...........46

Capitolul 5. CONCLUZII.........................................................................................50

BIBLIOGRAFIE :...................................................................................................52

Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE

2

1.1. Argument pentru alegerea temei de dizertaţie.

Produsele petroliere au ajuns în vremurile noastre să stabilească întreaga

ordine mondială, fiind principala sursă de energie pentru automobile, aeronave şi

navele maritime ori fluviale.

Se caută noi resurse şi se încearcă acapararea celor aflate deaja în

exploatare prin mijloace variate în care se amestecă politica, comerţul şi chiar

expansiunea prin farţa armată.

România deţine încă importante resurse petroliere naturale, pe teritoriul

ţării noastre existând şi o serie de parcuri industriale destinate procesării produselor

petroliere.

Având în vedere vecinătatea Mării Negre în partea de Sud – Est şi cea a

fluviului Dunărea în partea de Sud a ţării, zone în care sunt amenajate mai multe

porturi prin care sunt livrate/comercializate produse petroliere, precum şi importanţa

veniturilor obţinute la bugetul consolidat al statului sub forma accizelor, taxelor

vamale şi T.V.A. – lui aplicabile acestor produse, se impune a ne apleca asupra laturii

fiscale a activităţii comerciale cu produse petroliere pe căile navigabile, având în

vedere mai ales continua extindere a acesteia.

În anul 2008 valoarea pieţei produselor petroliere a fost de 6,8 miliarde de

euro, având un ritm de creştere faţă de 2007 de 7%. Consumul de carburanţi prin

benzinării în 2007 a fost de 3,7 mil. tone. Consumul total de carburanţi în 2007 a fost

de 5 mil. tone, de unde rezultă un consum de 1,3 tone în sectorul aeronautic şi cel al

transporturilor navale. Consumul de benzină în 2007 a fost de 1,6 mil. tone în timp ce

consumul de motorină a fost de 3,4 mil. tone.1

Totalul veniturilor bugetare colectate în trimestrul I 200 de către Agenţia

Naţională de Administrare Fiscală a fost de 34.753,65 miliarde lei, cu cca. 6,44 % mai

mari decât totalul veniturilor realizate (virate efectiv la bugetul general consolidat),

respectiv, 32.651,96 miliarde lei.

Din acestea, accizele reprezintă 3.206,30 miliarde lei, din care cea mai

mare pondere o înregistrează accizele din uleiuri minerale (50,18% - aici intră toate

1 Conform Ziarului Financiar, ediţia on – line - http://www.zf.ro

3

produsele petroliere), urmate de accizele din tutun (41,67%), alcool şi băuturi

alcoolice (6,57%) şi cele din cafea (0,58%)2.

1.2. Scurt istoric al apariţiei şi evoluţiei fiscalităţii în domeniul activiţăţii de import/export.

Conform dicţionarului Larrousse, fiscalitatea reprezintă "totalitatea

impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală precum şi a aparatului fiscal

ce vin să influenţeze direct sau indirect activitatea unui agent economic denumit

contribuabil". Considerăm că această definiţie poate fi amendată datorită caracterului

său restrictiv. Astăzi în domeniul fiscal se intâlnesc mai multe concepte. Alături de

fiscalitate este vehiculată noţiunea de "fisc" definită ca administraţia în sarcina căreia

revin calculul, perceperea şi urmărirea plăţii impozitelor si taxelor datorate statului de

catre contribuabil". De asemenea, este utilizat si termenul "fiscal" care priveşte fiscul,

care apartine acestuia.3

În definirea sistemului fiscal de către diverşi autori se pleacă în general de

la modul de percepere a acestuia de catre contribuabili: totalitatea impozitelor ce

trebuiesc achitate către stat. Astfel, I. Condor defineşte sistemul fiscal ca fiind

"totalitatea impozitelor provenite de la persoanele fizice şi juridice care alimentează

bugetele publice"4.

Sistemul fiscal constituit în România după revoluţie a fost conceput şi

organizat pe trei componente independente

a.Impozite, taxe şi contribuţii ca venituri ale statului

b. Mecanismul fiscal

c. Aparatul fiscal

a) Impozitele, taxele si contribuţiile, reprezintă resurse financiare publice

ce se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete şi anume: bugetul

de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor

speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter

autonom (Parlamentul, Preşedintia României, Guvernul, ministerele ş.a.) în condiţiile

asigurării echilibrului financiar. Bugetul de stat, prezentat sub forma unei balanţe

economice prevede şi autorizează veniturile (sau încasările) şi cheltuielile anuale ale 2 http://www.amosnews.ro3 Lector univ. dr. Marius Vorniceanu – Fiscalitate – Curs Universitar, Universitatea Spiru Haret Bucureşti, 2007, pg. 64 Ioan Condor – Drept vamal şi fiscal, Editura Lumina Lex 2002, pg. 28

4

statului. Ca document de sinteză, bugetul de stat este un act autorizat de către

Parlament si reflectă marile categorii de resurse şi cheltuieli ale statului, constituind

forma principală de manifestare a politicii sale financiare.

b) Mecanismul fiscal presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici

şi instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea,

ca ansamblu de operaţiuni prin care se stabilesc obligaţiile plătitorilor de impozite

către stat, constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice si juridice ce

deţin sau realizează un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul şi

cuantumul acestuia.

c) Aparatul fiscal. Eficienţa de ansamblu a economiei este dependentă de

modul in care functionează aparatul fiscal. Statul işi îndeplineşte rolul său prin

sistemul legislativ şi executiv.

În ţara noastră, în perioada de după Revoluţia din decembrie 1989, regimul

accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. În conformitate cu această lege,

accizele se calculau, în principal, în baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor

cote procentuale asupra bazei de impozitare. La ţigarete, acciza era stabilită în sumă

fixă pe unitatea de masură. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de

aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscală în cazul băuturilor alcoolice

prin subevaluarea bazei de impozitare şi comercializarea ilicită a produselor de acest

gen provenite din import; concurenţa neloială în rândul producatorilor de alcool şi

băuturi alcoolice. Pentru înlăturarea acestor carente, prin Ordonanţa de Urgentă a

Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor în

baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masură şi exprimată in ECU. Acest din

urmă sistem viza produse şi grupe de produse ca: alcool, băuturi alcoolice, ţigarete,

cafea si produse petroliere şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998.

Legislaţia în domeniu a cunoscut o evoluţie rapidă determinată de

transformările economico – financiare prin care a trecut România în cei 20 de ani

scurşi de la revoluţia din decembrie 1989. Aderarea României la Uniunea Europeană

la data de 01.01.2007 a cauzat o serie de modificări ale legislaţie de natură să asigure

armonozarea cu normele Uniunii Europene .

Astfel Codul Fiscal (Legea 571/2003 ), Codul Vamal (Legea nr. 86/2006),

Legea nr.345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată şi normele de

aplicare ale acestora au suferit multiple modificări şi completări.

5

Alături de acestea au fost emise o serie de ordine şi dispoziţii cu caracter

intern ce vin în sprijinul funcţionarilor care lucrează în cadrul instituţiilor statului cu

atribuii în domeniul fiscal.

1.3. Principalele impozite indirecte aplicabile activităţii de import – export.

a . Taxele vamale

Taxele vamale reprezintă impozite indirecte percepute de către stat asupra

bunurilor şi serviciilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale României.

Rezultă că taxele vamale reprezintă un instrument de politică comercială de natură

fiscală, constituind o sursă de venit pentru bugetul statului, cu impact direct asupra

preţului produselor care fac obiectul comerţului exterior.

În calitate de plătitori apar agenţii economici, persoanele juridice şi fizice

române sau straine care introduc sau scot din ţară bunuri care intră sub incidenţa

codului vamal.

În obiectul taxelor vamale intră bunurile, mărfurile, prestările de servicii,

etc. care sunt importate, cu excepţia celor care sunt scutite expres de la plata taxelor

vamale. În ceea ce priveste bunurile importate, ele pot intra în ţară în regim vamal

definitiv şi în regim vamal suspensiv.

Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni de import cu titlu temporar

care au drept efect suspendarea plăţii taxelor vamale. Regimul vamal suspensiv se

solicită de către importatori, iar organul vamal aprobă cererea introdusă numai dacă se

poate asigura supravegherea şi controlul vamal suspensiv. În acest scop se fixeaza un

anumit termen care poate fi prelungit numai la cererea expresă şi justificată a

titularului operaţiunii şi cu aprobarea autorităţii vamale.

Autoritatea vamală solicită, în acest caz, titularului operaţiunii să constituie

o garanţie din care să se încaseze eventualele drepturi de import ce ar putea fi

datorate.

Regimul vamal suspensiv aprobat işi încetează valabilitatea în momentul

în care mărfurile primesc un alt regim vamal. Dacă importatorul nu încheie regimul

vamal la termenul stabilit, unitatea vamală poate dispune suspendarea din oficiu.

6

Sistemul de prelungire a regimului vamal suspensiv se aplică şi produselor

compensatoare sau transformate, obţinute în cadrul regimurilor de transformare

activă sau pasivă ori de transformare sub control vamal.

Baza de calcul a taxelor vamale

Valoare în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a

taxelor vamale stabilite procentual, specifice sau mixte, prevăzute în tariful vamal al

României.

Baza de calcul a taxelor vamale reprezintă valoarea în vamă transformata

în lei la cursul de schimb stabilit şi comunicat de Banca Natională a României. Acest

curs de schimb se utilizează pe toată durata saptămânii următoare, pentru declaraţiile

vamale înregistrate în cursul acelei saptamani.

Valoarea în vamă reprezintă preţul extern al mărfii, obţinut prin înmulţirea

costului unitar al unui produs cu numărul de produse. La valoarea în vamă, în masura

în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se include:

cheltuielile de transport ale marfurilor importate până la frontiera

română;

cheltuielile de încărcare-descărcare şi de manipulare ale mărfurilor din

import, aferente parcursului extern;

costul asigurării pe parcursul extern.

Cuantumul unitar al taxelor vamale

Taxele vamale sunt stabilite sub forma unor cote procentuale proporţionale

diferenţiate în funcţie de bunurile importate sau sub forma unor sume fixe pe unitatea

de masură a mărfii. Aceste cote sau sume fixe, precum şi combinaţii ale lor sunt

prevăzute în codul vamal.

Taxele vamale practicate pe plan mondial sunt foarte diferite şi diferenţiate

în funcţie de criterii economice, politice, financiare, etc. Se impune astfel o clasificare

a taxelor vamale după mai multe criterii, după cum urmează:

din punct de vedere al modului de percepere:

o taxe vamale ad valorem;

o taxe vamale specifice

o taxe vamale mixte.

din punct de vedere al scopului impunerii:

o taxe vamale cu caracter fiscal;

7

o taxe vamale cu caracter protecţionist.

din punct de vedere al obiectului impunerii:

o taxe vamale de import;

o taxe vamale de export;

o taxe vamale de tranzit.

din punct de vedere al modului de stabilire a taxelor vamale

o taxe vamale autonome;

o taxe vamale convenţionale;

o taxe vamale preferenţiale;

o taxe vamale de retorsiune.

Taxele vamale ad valorem se percep de către stat asupra valorii vamale a

mărfurilor importate sau exportate, fiind stabilite în cote procentuale aplicate la

valoarea în vamă a marfurilor respective. Acestea sunt cele mai răspândite taxe

vamale pe plan mondial, dar şi cele mai vechi din punct de vedere al aplicării.

Taxele vamale specifice se percep de către stat pe unitatea de măsură fizică

a mărfurilor importate (metru cub, tonă, bucată, etc.) şi se stabilesc sub forma unei

sume fixe pe unitatea de masură a mărfii.

Taxele vamale mixte se practică atunci când taxele vamale ad valorem nu

sunt suficient de eficace ca mijloc de protecţie în condiţiile în care preţurile mărfurilor

importate înregistrează importante scăderi. Aceste taxe vamale au o componentă ad

valorem, stabilită prin aplicarea unui procent la valoarea în vamă si o componenta

specifică, stabilită printr-o sumă fixă pe unitatea fizică de masură a mărfii.

Taxele vamale cu caracter fiscal au, în general, un nivel redus, scopul

aplicarii lor fiind obţinerea de venituri pentru bugetul de stat.

Taxele vamale cu caracter protecţionist au, de regulă, un nivel ridicat,

urmărindu-se, prin practicarea lor, să se reducă forţa concurenţială a mărfurilor

importate şi, implicit, protejarea pieţei interne de concurenţa străină.

Taxele vamale de import se percep asupra mărfurilor importate atunci când

acestea trec graniţele vamale ale tării importatoare.

Taxele vamale de import se caracterizează prin aceea că:

au cea mai largă sferă de răspândire pe plan internaţional;

cuprind cel mai mare nomenclator de produse supuse taxării;

se practică pe perioade mai lungi de timp;

8

au, în general, un nivel mai ridicat decât taxele vamale de export sau de

tranzit.

Taxele vamale de export se percep de către stat asupra mărfurilor indigene,

în conditiile în care acestea sunt exportate. Aceste taxe au o arie de raspandire mai

restrânsă comparativ cu cele de import deoarece nomenclatorul de produse este mai

limitat, iar practicarea lor poate fi limitată în timp.

Taxele vamale de tranzit se percep de catre stat pentru marfurile străine

care tranzitează teritoriul vamal al ţării respective. Ele se caracterizează prin aceea că

nu au o răspândire prea largă pe plan internaţional, au un nivel relativ mai scăzut

pentru a încuraja tranzitul pe teritoriul statului respectiv, fiind şi o sursă de venituri la

buget, pentru unele ţări avantajate din punct de vedere geografic.

Taxele vamale autonome sunt stabilite de către stat în mod independent şi

nu pe bază de convenţii internationale. Aceste taxe se percep, de regulă, pentru

mărfurile care provin din unele tări cu care ţara respectivă nu are încheiate convenţii

sau acorduri comerciale. Ele au, în cea mai mare parte a cazurilor, un nivel foarte

ridicat şi nu fac obiectul negocierilor, constituind o barieră în calea schimburilor

comerciale între tări.

Taxele vamale convenţionale se stabilesc de către stat prin întelegeri cu

alte state, în baza acordurilor stabilite sau încheiate.

Aceste taxe se percep, de regula, asupra mărfurilor care provin din ţările

care işi acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate. Ca urmare a acestui fapt,

taxele convenţionale sunt mult mai reduse decât cele autonome şi fac obiectul

negocierilor tarifare în Acordul General pentru Tarife şi Comerţ ( G.A.T.T.)5.

Taxele vamale preferenţial sunt taxe foarte reduse care se aplica tuturor

sau anumitor categorii de mărfuri din anumite ţări şi care nu se aplică mărfurilor

provenind din alte ţări.

Taxele vamale de retorsiune se aplică de catre stat ca represalii şi ca

raspuns la politica comercială neloială a altor state. Aceste taxe îmbracă două forme:

taxe antidumping şi taxe compensatorii şi se percep ca taxe suplimentare, peste taxele

vamale în vigoare.

5 Tratat multilateral interguvernamental, semnat în 1947 la Geneva, având 88 de ţari ca parţi contractante şi fiind aplicată "de facto" de alte 29 de ţari. A fost creat sub auspiciile O.N.U. şi constituie cadrul organizatorico-juridic în care majoritatea statelor lumii negociază reducerea treptată a taxelor vamale, înlăturarea restricţiilor camtitative şi a celorlalte obstacole netarifare, în scopul liberalizării schimburilor comerciale.

9

b. Accizele

Alaturi de taxa pe valoarea adaugată şi taxele vamale, accizele reprezintă

impozitele indirecte cele mai importante, la care statul apelează pentru a-şi procura

resursele necesare acoperirii cheltuielilor. Accizele sunt taxe speciale de consumaţie

care fac parte din categoria impozitelor indirecte aplicate asupra unor marfuri şi

produse provenite atât din productia internă, cât şi din import.

Statul, prin intermediul accizelor, urmăreşte, atât colectarea unor venituri

cât mai mari, cât si dirijarea consumului catre anumite grupe de produse. Accizele

sunt aplicate unui numar restrâns de produse impozabile, acestea fiind nominalizate în

legea care reglementeaza acest tip de impozit.

Nivelul accizelor este prevăzut în anexele 1, 2 şi 3 din Legea 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Baza de impozitare este diferită în funcţie de felul produselor care se

supun accizelor, precum şi de provenienţa lor (de la intern sau de la import).

Pentru produsele din import, baza de impozitare este reprezentată de

valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, comisionul vamal şi alte taxe

prevazute de lege, astfel:

Baza de impozitare = valoarea în vamă (preţul extern + cheltuieli conexe

parcursului extern + transport, asigurarea, manipulare) + comision vamal + taxa

vamala + alte taxe în vamă

În cazul în care, indiferent de modul de provenienţă a produselor (import

sau productie internă), acciza se percepe sub forma unei accize specifice, baza de

impozitare este dată de cantitatea de produs.

Pentru produsele petroliere baza de calcul o reprezinta cantitatea de

carburanţi, exprimată în tone, diferenţiată pe feluri de carburanţi. În mod identic şi în

cazul cafelei, baza de impozitare a accizei este dată de cantitatea (exprimată în tone)

de cafea.

În cazul bunurilor provenite de la persoane fizice, neînregistrate ca agenţi

economici, dar comercializate prin agenţi economici, baza de calcul a accizelor o

constituie contravaloarea încasată ce se cuvine deponentului.

10

La determinarea accizelor pentru diferite categorii de bunuri se folosesc

mai multe modalităţi de calcul, în funcţie de tipul accizei care se aplică şi în funcţie de

produsul sau grupa de produse la care se aplică accizele.

c. Taxa pe valoare adăugată

Impozitele pe consum au menirea să complineasca veniturile fiscale

obţinute din impozitul pe venit, care se pretează bine la evaziunea fiscală şi este

însoţit de exonerări şi reduceri exagerate. Din această cauză, impozitele pe consum cu

o amploare variabilă ocupă un loc important în toate sistemele fiscale moderne.

Principalul impozit pe cheltuială este taxa pe valoarea adaugată (TVA),

care este un impozit indirect, un impozit general pe consum care se stabileşte cu

ocazia operaţiunilor privind transferul bunurilor şi serviciilor prestate cu plată sau

asimilate acestora.

Actul normativ de reglementare a taxei pe valoarea adaugată este Legea

nr.345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată cu completările şi

modificările ulterioare care defineste taxa pe valoarea adaugata ca fiind venit al

bugetului de stat, din categoria impozitelor indirecte, care se aplică asupra

operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor

imobile, importul de bunuri, prestările de servicii, precum şi operaţiunile asimilate

acestora. Taxa pe valoarea adaugată se aplică numai în ţara în care produsul se

produce şi/sau se consumă.

Valoarea adaugată reprezinta diferenţa dintre încasările obţinute din

vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servicii

aferente aceluiaşi stadiu al circuitului economic (valoarea nou creată de întreprindere

în urma cilului de producţie). În analiza financiară, ea este definită ca diferenţa între

producţia exerciţiului şi marja comercială, pe de o parte, şi consumul intermediar, pe

de altă parte.

Sistemul de functionare al taxei pe valoarea adaugată are la bază un

principiu fundamental care constă în aceea că din taxa facturată pentru bunurile livrate

şi serviciile prestate se scade taxa aferentă bunurilor sau serviciilor achizitionate sau

executate în unitati proprii destinate realizarii de operaţii impozabile.

Caracteristicile principale ale acestui impozit sunt:

are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor

11

bunurilor şi serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă de

exploatare cât si din activitatea de fructificare a capitalurilor disponibile;

este un impozit neutru unic, dar cu plata fracţionată; este eliminata

discriminarea deoarece cotele se aplica asupra tuturor activităţilor din economie;

asigură transparenţa, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil

posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este marimea impozitului şi obligaţiei

de plată ce-i revine;

asigură eficacitatea, întrucât, ca o taxa cumulativă, ea este

percepută la fiecare tranzacţie privind produse şi servicii;

asigură neutralitatea datorită faptului că, fiind o taxă unică,

marimea sa ramâne independentă de numărul tranzacţiilor şi deci de lungimea

circuitul economic parcurs de un produs sau serviciu

12

Capitolul 2 . SPECIFICUL ACTIVITĂŢII DE BUNCHERAJ

2.1. Definirea şi trăsăturile activităţii de bunkeraj

Activitatea de buncheraj naval este definită ca fiind alimentarea navelor

fluviale sau marinime cu carburantul necesar consumului propriu.

Această activitate se efectuează în porturile româneşti, atât în cele de pe

fluviul Dunărea cât şi în cele de la Marea Neagră, fiind necesară o autorizare specială

în acest sens. Alimentarea cu carburant se poate efectua din rezervoare amplasate pe

mal, care dispun de instalaţii specifice livrarii de carburant dar şi din nave special

construite pentru transportul şi livrarea carburantului ( nave tank )

Pentru desfăşurarea activităţii de buncheraj este necesară eliberarea unei

Autorizaţii de către Autoritatea Navală Română din cadrul Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii în care este specificată data emiterii, valabilitatea

acesteia şi zona în care poate fi desfăşurată activitatea de buncheraj a navelor de către

societatea comercială căreea i-a fost eliberată.

2.2. Reglementări fiscale în domeniul buncherajului naval aplicabile pe teritoriul României

Definirea unor termeni din domeniul fiscal specifici:

Pentru buna înţelegere a celor prezentate, referitoare la reglementările

fiscale în domeniul buncherajului naval pe teritoriul României se impune definirea

unor termeni ce vor fi folosiţi în continuare6 :

producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin

care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă;

6 Adriana Florina Popa şi Nicu Popa – Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal, Editura Contraplus, Bucureşti, 2008, pg. 286

13

antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorităţii

fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute,

primite sau expediate în regim suspensiv, de catre antrepozitarul autorizat, în

exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de Codul fiscal şi de Normele de

aplicare a Codului fiscal;

antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală

conform Codului vamal al Romaniei;

antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică

autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să

producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile,

într-un antrepozit fiscal;

regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata

accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării

produselor;

documentul administrativ de însotire a mărfii, DAI, este

documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv.

Documentul de însoţire simplificat, DIS, este documentul care

trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile cu accize plătite;

Operatorul înregistrat este peroana fizică sau juridică autorizată

să primescă în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim

suspensiv , provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest operatr nu

poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv;

Operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică

autorizată în exercitarea profesiei sale să efectueze, cu titlu ocazional, aceleaşi

operaţiuni prevăzute pentru operatorul înregistrat.

Faptul generator al accizelor produselor petroliere apare în momentul

producerii lor în România sau în momentul importului lor în România.

Exigibilitatea accizei ia naştere în momentul eliberarii pentru consum sau

când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Eliberarea pentru consum reprezintă:

orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;

orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;

orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu

sunt plasate în regim suspensiv;

14

utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal,

altfel decat ca materie primă;

orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile

care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu

Codul fiscal.

Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile

din antrepozitul fiscal către:

un alt antrepozit fiscal în România, autorizat pentru respectivele

produse accizabile;

o altă ţară.

Importul reprezintă orice intrare de produse accizabile în România, cu

următoarele excepţii:

plasarea produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv

în România;

distrugerea sub supravegherea autorităţii vamale a produselor

accizabile;

plasarea produselor accizabile în zone libere, în condiţiile prevăzute de

legislaţia vamală în vigoare.

Se considera import şi:

scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în

cazul în care produsul ramâne în Romania;

utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile

plasate în regim vamal suspensiv;

apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii

drepturilor vamale de import.

Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului

fiscal. Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă

acciza pentru acel produs nu a fost platită. Aceste doua interdicţii nu se aplică pentru

berea, vinurile si băuturile fermentate, altele decat bere şi vinuri, produse în

gospodăriile individuale pentru consumul propriu.

Plata: accizele se plătesc la bugetul de stat. Termenul de plată este până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.

În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim

suspensiv sau într-un regim vamal de import cu exceptarea de la plata tuturor sumelor

15

aferente drepturilor de import, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării

declaraţiei vamale de import.

Depunerea declaraţiilor: orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a

depune la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună în

care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu

plata accizei pentru luna respectivă.

Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de catre

antrepozitarii autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se

referă declaraţia.

Documente fiscale: pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate,

care sunt transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit

vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document stabilit prin normele

de aplicare la Codul fiscal. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Aceasta

prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de

către alte persoane decat comercianţii, în masura în care aceste produse sunt ambalate

în pachete destinate vanzării cu amănuntul.

Toate transporturile de produse accizabile trebuie însotite de un document,

astfel: 

mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de

documentul administrativ de însoţire;

mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de

factura fiscală ce va reflecta cuantumul accizei;

transportul de produse accizabile, cand acciza a fost plătită, este însoţit

de factură sau aviz de însoţire.

Evidenţa contabilă: orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine

registre contabile precise, care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile

fiscale să poată verifica respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul accizelor.

Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă raspunderea

pentru calcularea corectă si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat şi

pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală

competentă, conform legislaţiei în vigoare.

Valoarea în lei a accizelor datorate bugetului de stat, stabilite în echivalent

euro pe unitatea de masură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în

echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei

16

pentru ultima zi a lunii care precede începutul trimestrului calendaristic. Acest curs se

utilizează pe toată durata trimestrului următor.

Decontările între agenţii economici, furnizori de produse accizabile şi

agenţii economici, cumpăratori ai acestor produse, se vor face integral prin unităţi

bancare cu următoarele excepţii:

livrările de produse supuse accizelor catre agenţii economici care

comercializează astfel de produse în sistem en-detail;

livrările de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului de

compensare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte

normative speciale. Sumele reprezentând accizele nu pot face

obiectul compensărilor, dacă actele normative speciale nu prevăd

astfel.

2.3. Desfăşurarea activităţii de buncheraj naval

Pe fondul intensificării activităţilor comerciale la nivel mondial,

transportul naval de mărfuri şi chiar transportul persoanelor, în special în scop turistic

a cunoscut o puternică dezvoltare şi în România având în vedere deschiderea ţării

noastre la litoralul Mării Negre7 şi existenţa fluviului Dunărea care străbane teritoriul

ţării pe o lungime de 1075 km8 ( inclusiv sectorul Deltei Dunării ).

Navele folosite pentru navigaţie se împart în funcţie de sectorul navigabil

în trei mari categorii:

Nave fluviale

Nave maritime

Nave maritimo – fluviale.

În utima perioadă de timp doar criza financiară apărută în Europa la finele

anului 2008 a determinat o scădere a transportului naval, însă, mai ales în aceste

codiţii a devenit vitală activitatea de buncheraj a navelor, de natură să asigure

consumul propriu de carburant.

7 http://ro.wikipedia.org/ , România are o deschidere la Marea Neagră de 244 km8 http://ro.wikipedia.org, Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între localităţile Baziaş şi Sulina, facând graniţă cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) şi Ucraina (53,9 km)

17

Această activitate de buncheraj naval se realizează în principal cu

respectarea prevederilor Codului vamal şi a normelor metodologice de aplicare a

acestuia9 .

Când o navă intră pe teritoriul statului român având în locurile speciale de

depozitare ( rezervoare, tankuri) combustibil ce reprezintă încărcătura nevei, această

încărcătură urmând a se transporta către un alt sta membru al Uniunii Europene sau în

afara comunităţii, se poate vorbi de o livrare intracomunitară, respectiv de export. În

această situaţie combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor în manifestul

încărcăturii.

Atunci când combustibilul este livrat dintr-o locaţie din România direct

către nava fluvială pentru bunkerarea acesteia ( indiferent de pavilion ), locul livrării

fiind10 locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia

cumpărătorului, se poate vorbi despre punerea în liberă circulaţie a combustibilului. În

această situaţie, combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor de import în

declaraţia proviziilor de bord ale navei.

Regimul vamal al mărfurilor se stabileşte în funcţie de locul de consum al

acestora : în interiorul sau în afara teritoriului comunitar şi de statutul vamal al

acestora.

a. Scutirea de T.V.A.

Articolul 143 din Codul vamal, ce reglementează scutirile de la plata taxei

pe valoare adăugată pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrările

intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar prevede, printre

altele şi cazul navelor maritime, utilizate pentru transportul interneţional de persoane

şi/sau bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori

asistenţă pe mare.

Astefel conform articolului menţionat mai sus11 se precizează că sunt

scutite de la plata T.V.A. livrările de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe

nave maritime, dar inclusiv pentru navele de razboi încadrate în Nomenclatura

Combinată (NC) cod 8906 10 00, care parăsesc ţara şi se îndreapta spre porturi străine

unde vor fi ancorate, cu excepţia, în cazul navelor folosite pentru pescuitul de coasta,

a proviziilor.

9 Aprobate prin Hotărârea Guvernului Nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare10 Potrivit art. 132 alin. 1 lit. C din Codul Fiscal11 Art. 143 alin. 1 lit. h, pct. 2 din Legea 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare

18

Se poate observa că legiuitorul prevede expres categoria de nave pentru

care se plică această scutire de T.V.A. la livrarea carburantului, stabilind că aceste

nave trebuie să facă parte din categoria navelor maritime ( se plică aceleaşi prevederi

şi navelor maritimo – fluviale ), nicidecum din categoria navelor fluviale.

Mai prevede legiuitorul şi faptul că navele respective, după alimentarea cu

carburant trebuie să parăsească teritoriul României.

Acest lucru face aplicabilă scutirea de T.V.A. în cazul livrărilor de

combustibil în porturile şi apele teritoriale româneşti ale Marii Neagre şi pe sectorul

Dunării maritimo-fluviale.12

Toate livrările sau transportul de carburant pe fluviul Dunărea sunt scutite

de plata T.V.A. prin aplicarea prevederilor refritoare la scutirile speciale legate de

traficul internaţional de bunuri dacă se află în unul dintre următoarele cazuri13

prevăzute în Codul fiscal:

a) livrarea de bunuri care urmeazã:

1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporarã, cu exonerare totalã

de la plata drepturilor de import;

2. să fie prezentate autorităţilor vamale în vederea vămuirii şi, după caz,

plasate în depozit necesar cu caracter temporar;

3. să fie introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber;

4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;

5. să fie plasate în regim de perfecţionare activă, cu suspendare de la plata

drepturilor de import;

6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;

7. să fie admise în apele teritoriale:

- pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producţie, în scopul

construirii, reparãrii, întreţinerii, modificãrii sau reutilãrii acestor platforme ori pentru

conectarea acestor platforme de forare sau de producţie la continent;

- pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare

sau de producţie;

8. să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit dupã cum urmeazã:

12 Sectorul dunării maritime ajunge până la Brăila ( în aval ), cuprinzâ acel sector al fluviului pe care este permisă circulaţia navelor cu pescajul peste 7 m. Pe porţiunea respectivă Dunărea este măsurată în mile marine ( mm) şi nu în kilometri aşa cum este măsurată în amonte de Brăila. 13 Conform art. 144 din Legea 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare

19

- pentru produse accizabile, orice locaţie situată în România, care este

definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu

modificãrile şi completãrile ulterioare;

- pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locaţie situatã în

România şi definitã prin norme;

b) livrarea de bunuri efectuata în locaţiile prevăzute la lit. a), precum şi

livrarea de bunuri care se află în unul dintre regimurile sau situaţiile precizate la lit.

a);

c) prestările de servicii, altele decat cele prevazute la art. 143 alin. (1) lit.

c) si la art. 144^1, aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locaţiile

prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situaţiile prevăzute la lit.

a);

d) livrările de bunuri care înca se află în regim vamal de tranzit intern,

precum şi prestările de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prevăzute la

art. 144^1.

e) importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de

TVA.

(2) Prin ordin al ministrului finantelor publice se stabilesc documentele

necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi,

dupa caz, procedura şi condiţiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de

taxă.

La livrarea de produse energetice în vederea utilizării drept combustibil

pentru motor pentru navigaţia în apele comunitare şi pentru navigaţia pe căile

navigabile interioare, potrivit prevederilor Normelor de aplicare a Codului fiscal14 ,

scutirea de la plata T.V.A. se acordă direct, cu condiţia ca aprovizionarea să se

efectueze numai de la un antrepozit fiscal15, pentru următoarele categorii de operatori:

a) Operatorii economici care deţin autorizaţii ca distribuitori de

combustibil pentru motor pentru navigaţie;

b) Persoana care deţine certificat de autorizare pentru navigaţie ( prin

certificat de autorizare pentru navigaţie se înţelege orice document care atestă că

ambarcaţiunea este luată în evidenţele Autorităţii Navale Române, în cazul

14 Pct. 23.1 din Normele de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.15 Definit de art. 163 lit. c din Codul fiscal

20

ambarcaţiunilor româneşti, ori a altei autorităţi competente dinstatele membre, în

cazul ambarcaţiunilor sub pavilion comunitar ) .

Dacă bunurile nu rămân în regimul de antrepozit TVA, întrucât se

efectuează o livrare cu locul în România, bunurile nu părăsesc România şi nu se aplică

o altă scutire de taxă ( aplicabilă în interiorul ţării ), livrarea respectivă de bunuri nu

mai poate beneficia de scutirea menţionată la art. 144 alin. 1 lit. b din Codul fiscal.

Se consideră antrepozit de taxă pe valoare adăugată, orice locaţie situată

în România, definită ca antrepozit fiscal în sensul art. 163 lit. c din Codul fiscal :

antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde

produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în

regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite

condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;

În principiu, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă,

care efectuează livrarea de bunuri în baza art. 150 alin. 1 lit. a din Codul fiscal.

În cazul livrărilor de motorină din antrepozitul fiscal, care se consideră şi

antrepozit de taxă pe valoare adăugată, potrivit prevederilor art. 144 alin. 1 lit. apct. 8,

prima liniuţă din Codul fiscal, se aplică scutirea de taxă până când livrarea este

însoţită de ieşirea bunurilor din acest regim.

Conform art. 128 alin. 9 din Codul fiscal, livrarea intracomunitară este

o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru al

Uniunii Europene în alt stat membru, de către furnizor, de către cumpărător sau de

către altă persoană în contul acestora ( transportator).

Aprovizionarea cu combustibil în zona Dunării a navelor fluviale aflate

în tranzit, indiferent de pavilionul acestora, nu poate fi considerată o livrare

intracomunitară întrucât nu există o relaţie de transport între vânzător şi cumpărător,

bunul fiind consumat pe parcursul transportului.

Indiferent dacă cumpărătorul furnizează coduri valabile de T.V.A. din

alte state membre, nu poate fi aplicată vreo scutire de T.V.A.

În concluzie, toţi carburanţii destinaţi consumului navelor fluviale care

se alimentează pe teritoriul statului român, aflâmdu-se în tranzit pe fluviul Dunărea

vor fi comercializaţi cu T.V.A. dar taxa facturată către clienţii nestabiliţi în România

poate fi solicitată la rambursare, în condiţiile stabilite de art. 147 indice 2 din Codul

Fiscal şi punctele 49 şi 50 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din

Codul fiscal, aprobate prin H.G. 44/2004, cu modificările ulterioare.

21

În subsidiar este de precizat faptul că acelaşi tratament fiscal se aplică şi

transportatorilor rutieri, care efectuează transporturi internaţionale şi care cumpără cu

T.V.A. combustibilul din orice stat membru.

România aplică întocmai scutirile de T.V.A. prevăzute de legislaţia

europeană ( Directiva 2006/112/CE ).

b. Scutirea de la plata accizelor

Conform legislaţiei în vigoare16 accizele armonizate sunt taxe speciale

de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite

din producţia internă sau din import:

a) bere;

b) vinuri;

c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;

d) produse intermediare;

e) alcool etilic;

f) produse din tutun;

g) produse energetice

h) electricitate.

Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:

a) benzina cu plumb;

b) benzina fără plumb;

c) motorina;

d) petrol lampant (kerosen);

e) gazul petrolier lichefiat;

f) gazul natural;

g) păcura;

h) cărbune şi cocs.

Faptul generator

Produsele menţionate mai sunt supuse accizelor în momentul producerii lor

pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.

16 Art. 162 din Codul fiscal

22

În cazul nostru acciza pentru carburantul destinat alimentării navelor pe

teritoriul României se plăteşte în momentul producerii ( în rafinăriile din ţară ) sau în

momentul importului .

Exigibilitatea

Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se

constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Eliberarea pentru consum reprezintă:

a) orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;

b) orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;

c) orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu

sunt plasate în regim suspensiv;

d) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel

decat ca materie primă.

Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile

din antrepozitul fiscal către:

a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b) un operator înregistrat în alt stat membru;

c) un operator neînregistrat în alt stat membru;

d) o ţară din afara teritoriului comunitar.

23

Capitolul 3 . ASPECTE PRACTICE

3.1. Importul şi exportul carburantului pe căi navigabile

Import reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului

comunitar cu excepţia:

a) plasării produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în

Romania;

b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;

c) plasării produselor accizabile în zone libere, în condiţiile prevăzute de

legislaţia vamală în vigoare.

Se considera de asemenea import:

a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv în

cazul în care produsul ramâne în România;

b) utilizarea în scop personal în Romania a unor produse accizabile

plasate în regim vamal suspensiv;

c) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii

drepturilor vamale de import.

Tarifele aplicabile activităţilor de import – export de produse petroliere

sunt stabilie pentru perioade exacte de timp, putând suferi modificări, prin majorarea

sau diminuarea lor .

Pentru consultarea acestor tarife se poate utiliza aplicaţi existentă pe site-ul

oficial al Autorităţii Naţionale a Vămilor 17 atât pentru România ( Tarif Vamal

Integrat Român TARIC - RO) cât şi pentru Comunitatea Europeană ( Tarif Vamal

Integrat Comunitar – TARIC ).

Se procedează la identificarea codului pentru produsul energetic

corespunzător în nomenclatorul de produse. Carburanţii se regăsesc la Secţiunea V

din acest nomenclator : “Produse Minerale”, Capitolul 27 “Combustibili minerali,

uleiuri minerale şi produse rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase;

ceară minerală”.

Conform nomenclatorului, motorinei îi corespunde codul 27101929 iar

benzinei, în funcţie de calitate îi sunt alocate mai multe coduri ( 27101125 – benzina

17 http://www.customs.ro

24

pentru motoare, 27101141 – benzina cu cifra octanică sub 95, 24101445 – cu cifra

octanică cuprinsă între 95 şi 98, 27101149 – cu cifra octanică peste 98, etc.)

Prin utilizarea aplicaţiei se efectuează un calcul automat al taxelor vamale

datorate pentru activitatea de import sau export, funcţie de statul de

provenienţă/destinaţie.

Aplicaţia existentă pe site-ul Autorităţii Naţionale a Vămilor

Spre exemplificare voi prezenta valoarea taxelor vamale pentru importul/

exportul de motorină în/din România, în cazul a trei state, unul din Europa dar care

nu este membru al Comunităţii Europene (Ucraina), al doilea din Europa, care este

membru al Comunităţii Europena (Bulgaria) şi al treilea de pe alt continent ( Asia)

UCRAINA - Import

Codul de marfa   Altele

 2710192900Grup(uri) Nomenclatura  (1012TVA) TVA-19% Unitate suplimentara Restrictii si Prohibitii

Ţara de origine/destinatie: UCRAINA

ERGA OMNES - CEE  

  Reglementare   R0120310  

Taxă pentru ţară terţă:  4.7  % Ţara de origine/destinatie: UCRAINA

ERGA OMNES - CEE  

  Nota de subsol   CD333   Reglementare   R0211470  

25

Certificat necesar  Suspendare tarifară pentru navigabilitate:  0  %

Ţara de origine/destinatie: UCRAINA

SPGL     Reglementare   R0807320

Prezentarea unui certificat/licenţă/document  (A119)  

Certificat de navigabilitate sau declaraţie pe factura comercială conţinând

elementele certificatului de navigabilitate emis sau un document anexat la factură  

Prezentarea unui certificat/licenţă/document - conditia nu

este indeplinita Preferinţǎ tarifarǎ:  0  % Ţara de origine/destinatie: ERGA

OMNES - CEE   Reglementare   L0603430  

Accize:  547  ERO/1000 kg Cod Aditional   X504 Utilizat drept combustibil pentru motor

sau aditiv pentru combustibil pentru motor (in tone)  

Ţara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:  336  ERO/1000 kg Cod Aditional   X514 Utilizat drept combustibil pentru incalzire

(in tone)   

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:  421.19  ERO/1000 l Cod Aditional   X604 Utilizat drept combustibil pentru motor

sau aditiv pentru combustibil pentru motor (in 1000 litri)    

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:  283.92  ERO/1000 l Cod Aditional   X614 Utilizat drept combustibil pentru incalzire

(in 1000 litri)    

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:    NIHIL Cod Aditional   X999 Altele 

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603431  

Taxa pe valoare adăugată:  19  %

26

UCRAINA – Export

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa  - - - - - Altele

 2710192900Grup(uri) Nomenclatura  (1012TVA) TVA-19% Unitate suplimentara Restrictii si Prohibitii

BULGARIA ( Stat membru al Comunităţii Europene) - Import

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa  - - - - - Altele

 2710192900Grup(uri) Nomenclatura  (1012TVA) TVA-19% Unitate suplimentara  

Restrictii si Prohibitii

BULGARIA ( Stat membru al Comunităţii Europene) – Export

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa  - - - - - Altele

 2710192900Grup(uri) Nomenclatura  (1012TVA) TVA-19% Unitate suplimentara  Restrictii si Prohibitii

EMIRATELE ARABE UNITE – Import

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

Codul de marfa    

27

- - - - - Altele2710192900Grup(uri) Nomenclatura  (1012TVA) TVA-19% Unitate suplimentara 

Restrictii si Prohibitii

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   R0120310  

Taxă pentru ţară terţă:  4.7  %

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Nota de subsol   CD333   Reglementare   R0211470  

Certificat necesar  Suspendare tarifară pentru navigabilitate:  0  %

Tara de origine/destinatie: SPGL     Reglementare   R0807320  Preferinţǎ tarifarǎ:  0  %

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:  547  ERO/1000 kg Cod Aditional   X504  

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:  336  ERO/1000 kg Cod Aditional   X514  

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:  421.19  ERO/1000 l Cod Aditional   X604  

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:  283.92  ERO/1000 l Cod Aditional   X614  

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603430  

Accize:    NIHIL Cod Aditional   X999  

Tara de origine/destinatie: ERGA OMNES - CEE

  Reglementare   L0603431  

Taxa pe valoare adăugată:  19  %

EMIRATELE ARABE UNITE – Export

Datoria vamala

Data valabilitate referinta: 2009/07/30

28

Codul de marfa  - - - - - Altele

 2710192900Grup(uri) Nomenclatura  (1012TVA) TVA-19% Unitate suplimentara  

Restrictii si Prohibitii

Pentru ca o societate comercială să poată efectua activitate legală de

buncheraj a navelor pe teritoriul României, aceasta trebuie să deţină o autorizaţie

eliberată de AUTORITATEA NAVALĂ ROMÂNĂ.

Pe această autorizaţi este înscrisă data emiterii şi periaoada de

valabilitate, precizându-se zona pentru care este valabilă. (Conform modelului

anexat).

Deasemenea, sunt trecute datele de identificare ale societăţii comerciale

pentru care a fot emisă, respectiv, sediul social, numărul certificatului de înregistrare

la Registrul Comerţului şi Codul unic de înregistrare.

29

Model Nr. 1 - Autorizaţie de buncheraj

Pentru fiecare activitate de bunkeraj cu carburant a unor nave în apele

teritoriale româneşti se depun la autoritatea vamală mai multe documente astefel încât

aceasta să poată urmări legalitatea tuturor alimentărilor efectuate, sub aspectul plăţii

obligaţiilor fiscale atât din partea cumpărătorilor cât şi din partea vânzătorilor.

Când o navă intră pe teritoriul statului român având în locurile speciale de

depozitare ( rezervoare, tancuri) combustibil ce reprezintă încărcătura nevei, această

încărcătură urmând a se transporta către un alt sta membru al Uniunii Europene sau în

30

afara comunităţii, se poate vorbi de o livrare intracomunitară, respectiv de export. În

această situaţie combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor în manifestul

încărcăturii.

Atunci când combustibilul este livrat dintr-o locaţie din România direct

către nava fluvială pentru bunkerarea acesteia ( indiferent de pavilion ), locul livrării

fiind18 locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia

cumpărătorului, se poate vorbi despre punerea în liberă circulaţie a combustibilului. În

această situaţie, combustibilul este înscris, după efectuarea formalităţilor de import în

declaraţia proviziilor de bord ale navei.

În cazul în care se efectuează livrări (mişcări) a unor produse accizabile în

regim suspensiv, fiind livrate pe cale navală cantităţi de carburant, societatea

comercială cu sediul/punctul de lucru în România este obligată să completeze

Documentul Administrativ de Însoţire (D.A.I. – Modelul nr. 2), un formular tipizat ce

va însoţi produsul accizabil (motorina în cazul nostru), dar va întocmi şi un document

în format electronic utilizând o aplicaţie dedicată în acest sens existentă pe site-ul

Autorităţii Naţionale a Vămilor, intitulată RO – DAI.

În cadrul mişcării cu produse accizabile în regim suspensiv, expeditorul

este un antrepozitar autorizat, iar locul de expediere este un antrepozit fiscal.

Cadrul legal referitor la completarea şi gestionarea Documentului

Administrativ de Însoţire este reglementat prin Ordinul 110 din 24.01.200719 al

Ministerului Finanţelor Publice.

Prin Ordinul 1036 din 07.07.200820 al Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală au fost aprobate instrucţiunile de completare a Documentului Administrativ de

Insoţire utilizând aplicaţia RO – DAI de urmărire a mişcărilor cu produse accizabile

în regim suspensiv.

18 Potrivit art. 132 alin. 1 lit. C din Codul Fiscal19 Ordinul 110/24.01.2007 , publicat în Monitorul Oficial Nr. 121/19.02.2007, modificat şi completat prin Ordinul 532/03.04.2007 şi Ordinul 1.179 din 11.09.200720 Ordinul 1036 Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din 07.07.2008 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 535 din 16.07.2008

31

Model nr. 2 – DAI – Document Administrativ de Însoţire

În cazul deplasării produselor accizabile între doua antrepozite fiscale în

regim suspensiv sau între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din teritoriul

comunitar, în cazul în care antrepozitul expeditor îşi desfăşoară activitatea pe

32

teritoriul Romaniei, acest document se intocmeşte in 5 exemplare, care se utilizează

potrivit dispozitiilor art. 187 alin. (2) din Codul fiscal.21

   În cazul deplasării produselor accizabile intre un antrepozit fiscal care îşi

desfaşoară activitatea într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în calitate de

expeditor, şi un antrepozit fiscal, operator înregistrat sau neînregistrat, care îşi

desfăşoară activitatea în România, în calitate de primitor, documentul administrativ de

însotire sau un alt document comercial prevazut în legislaţia acelui stat membru se

întocmeste in 4 exemplare, care se utilizează conform pct. 14 alin. (3) din normele

metodologice pentru aplicarea titlului VII din Codul fiscal.

RO-DAI este o aplicaţie de urmărire a mişcărilor cu produse accizabile în

regim suspensiv, la nivel naţional, bazată pe transmiterea electronică a datelor,

structurate în conformitate cu standardele agreate ale mesajelor. Aceste mesaje nu

înlocuiesc documentele pe suport hârtie şi formalităţile care se efectuează potrivit art.

187 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi

completările ulterioare22.

Accesul la aplicaţia RO-DAI este acordat de Agenţia Naţională a Vămilor

operatorilor economici autorizaţi să expedieze şi/sau să primească produse accizabile

în regim suspensiv, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Instructiunile privind

accesul operatorilor economici la aplicaţia de urmărire a mişcărilor cu produse

accizabile în regim suspensiv RO-DAI.

E-DAI conţine toate informaţiile care se regasesc în exemplarul pe suport

hârtie al DAI.

În cadrul mişcării cu produse accizabile în regim suspensiv, expeditorul

este un antrepozitar autorizat, iar locul de expediere este un antrepozit fiscal. Este

posibil ca o mişcare cu produse accizabile în regim suspensiv să fie iniţiată de o/un

Direcţie Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale / Birou Vamal (DJAOV/BV) unde

sunt efectuate formalităti de punere în libera circulatie. În acest caz, locul expedierii

este considerat a fi DJAOV/BV unde a fost depus DAU, iar expeditorul este

operatorul economic autorizat sa expedieze produse accizabile în regim suspensiv.

În cadrul mişcării cu produse accizabile în regim suspensiv, destinatarul

poate fi:

21 Conform Anexei 1 din Ordinul Ministerul Finanţelor Publice nr. 110 din 24.01.200722 Conform art. 2 din Anexa 1 a Ordinului 1036/07.07.2008 al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

33

un antrepozitar autorizat pentru care locul de destinaţie este un

antrepozit fiscal,

un operator înregistrat,

un operator neînregistrat,

beneficiarul unei scutiri directe (inclusiv utilizatorul final), o

organizatie scutita de la plata accizelor sau o/un DJAOV/BV unde

sunt efectuate formalitati de export.

E-DAI-ul este completat de către operatorul economic expeditor conectat

la aplicaţia RO - DAI.

E-DAI-ul este verificat de aplicaţia RO-DAI, care alocă ARC-ul (Codul de

Referinta al e-DAIului).

Pe parcursul verificării e-DAI-ului, aplicaţia RO-DAI verifică date

complementare, existente în bazele de date ale Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală.

Rubricile obligatorii de completat ale e-DAI sunt:

căsuţa 0 (Provenienta),

căsuţa 1 (Expeditor),

căsuţa 2 (Cod acciză expeditor),

căsuţa 3 (Număr referinţă),

căsuţa 4 (Cod acciză destinatar),

căsuţa 5 (Număr factura),

căsuţa 7 (Destinatar),

căsuţa 7a (Locul livrării),

căsuţa 8 (Autoritatea competentă a locului de expediere),

căsuţa 10 (Garanţia),

căsuţa 11 (Alte informaţii privind transportul),

căsuţa 12 (Cod ţară de expediţie),

căsuţa 13 (Cod ţară de primire),

căsuţa 15 (Locul de expediere),

căsuţa 16 (Data expedierii),

căsuţa 17 (Durata transportului),

căsuţa 18 (Descrierea produselor),

căsuţa 19 (Cod produs accizabil),

căsuţa 20 (Cantitatea),

34

căsuţa 21 (Greutatea brută),

căsuţa 22 (Greutatea netă)

Următoarele rubrici din e-DAI: 6 (Data facturii), 9 (Transportator), 14

(Reprezentantul fiscal) sunt opţionale şi, dupa caz, informaţiile conţinute de acestea

pot fi solicitate de către autoritatea fiscală competentă la momentul primirii e-DAI sau

ulterior, în termen de 72 de ore.

Operatorii economici conectaţi la aplicaţia RO-DAI au obligaţia de a

completa corect toate rubricile din e-DAI, pentru a evita erorile care ar putea să apară

la momentul verificării de către aplicaţia RO-DAI.

La aparitia unei erori, motivul acesteia este afişat pe ecran sau poate fi

vizualizat din opţiunea "Afişare listă erori", caz în care utilizatorul poate efectua

actualizările necesare.

În situatia în care e-DAI-ul se întocmeste pentru mai multe produse

accizabile, se completează fiecare produs, separat, pe o noua pagina a e-DAI.

Produsele accizabile vor parăsi antrepozitul fiscal expeditor numai după ce

au fost îndeplinite formalităţile corespunzătoare la locaţia antrepozitului fiscal

expeditor privind:

- verificarea stării de validitate a autorizaţiei operatorului economic să

primească produse accizabile în regim suspensiv;

- stabilirea termenului-limită pentru ajungerea la destinaţie a transportului;

- sigilarea containerelor (rezervoarelor/tancurilor în cazul nostru pentru

transportul produselor petroliere);

- verificarea datelor înregistrate în aplicaţia RO-DAI cu cele înscrise în

DAI-ul pe suport hârtie;

- tipărirea e-DAI din aplicaţia RO-DAI, document care va însoti

transportul.

După acceptarea e-DAI-ului şi încheierea formalităţilor de export,

produsele pot parăsi locul expedierii cu ARC-urile e-DAI-urilor aferente, înscrise în

declaraţia vamală de export.

Descărcarea regimului suspensiv are loc atunci când produsele parăsesc

teritoriul comunitar, se efectuează formalităţile la BV de frontieră şi se completează

raportul de recepţie în aplicaţia RO - DAI.

Dacă produsele parăsesc teritoriul comunitar printr-un Birou Vamal (BV)

de frontieră situat în alt stat membru, descărcarea regimului suspensiv se face de către

35

DJAOV/BV de expediţie la prezentarea de către expeditor a exemplarului 3 al DAI,

vizat corespunzător de BV de frontieră.

Atunci când o navă tanc petrolier va părăsi teritoriul României, încărcată

cu carburant ( motorină ) ce urmează a fi livrat către un beneficiar extracomunitar ( în

exemplul nostru din Ucraina “ Ukrainian Danube Shipping Company”) iar expedierea

se efectuează dintr-un antrepozit vamal şi fiscal, livrarea urmând a se efectua în afara

apelor teritoriale româneşti ( Mila 61) unei alte nave, aceaastă activitate comercială va

fi considerată o deplasare a unui produs accizabil între un antrepozit fiscal din

România şi un birou vamal de ieşire din teritoriul comunitar în vederea exportului.

Pentru îndeplinirea formalităţilor legale, expeditorul, în cazul nostru S.C.

EUROPETROL S.A. va depune la Biroul Vamal Galaţi următoarele documente :

declaratia vamală de export ( D.V.E. – Modelul nr. 3

copie a autorizaţiei de antrepozit fiscal ( modelul nr. 4 )

copie a autorizaţiei de buncheraj ( modelul nr. 1)

cargo manifest , document ce va fi vizat de reprezentantul Biroului

Vamal Galaţi ( modelul nr. 5 )

permisul de încărcare ( modelul nr. 6 )

Comercial Invoice ( modelul nr. 7 - corespondentul facturii pentru

comerţul internaţional )

Certificatul de calitate pentru carburantul livrat ( modelul nr. 8)

Codul F61 din rubrica 37, a doua subdiviziune, a Declaraţiei Vamale de

Export, desemnează activitatea de aprovizionare a navelor şi aeronavelor23, fiind

folosit în cazul DVE – urilor întocmite atunci când carburantul este folosit la

buncherarea navelor.

Atunci când carburantul este expediat pe cale navală, în tancuri petroliere

între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din teritoriul Uniunii Europene, în

rubrica 37 se va înscrie Codul OB3 reprezentând deplasarea produselor accizabile

sub acoperirea Documetului Administrativ de Însoţire .

23 Acest cod este stabilit de Regulamentul (CE) nr.2286/2003 al Comisiei pentru utilizarea în cazul operaţiunilor de export .

36

Model nr. 3 – Declaraţie Vamală de Export

37

.

Model nr. 4 – Autorizaţie de antrepozit fiscal

38

Model nr. 5 – Cargo Manifest

Model nr. 6 – Permis de încărcare

39

Model nr. 7 – Comercial Invoice

40

Model Nr. 8 – Certificat de calitate

41

3.2. Măsuri speciale privind producţia, importul si circulaţia uleiurilor

minerale ( inclusiv a motorinei şi benzinei )

Se interzice orice operaţiune comercială cu uleiuri minerale care nu

provin din antrepozite fiscale de producţie.

Se interzice importul de uleiuri minerale de tipul benzinelor şi

motorinelor care nu corespund standardelor naţionale şi prevederilor legale referitoare

la calitatea benzinelor.În prezent se acordă o atenţie sporită conţinutului de biomasă din

motorină, tendinţa Uniunii Europene fiind de creştere a ponderii acestuia. Acest lucru a

impulsionat producţia de motorină bio.

Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal

atrage suspendarea autorizaţiei antrepozitarului şi închiderea activităţii acestuia până la

plata sumelor restante.

Este interzisa producerea de produse accizabile în afara antrepozitului

fiscal.

Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului

fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost platită.

Produsele energetice sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi

utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru încălzire sau

combustibil pentru motor. Nivelul accizei este fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul

aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.

Pe lângă produsele energetice enumerate anterior, orice produs destinat a fi

utilizat, pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori

pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul

combustibilului pentru motor echivalent.

Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile acolo unde acciza nu a

fost platită, poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.

Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea şi/sau

depozitarea de produse accizabile.

Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a

produselor accizabile.

42

Excepţie fac antrepozitele fiscale care livrează uleiuri minerale către

avioane şi nave sau furnizează produse accizabile din magazinele duty-free, precum şi

băuturile alcoolice supuse sistemului de marcare.

43

Capitolul 4 . INFRACŢIONAITATEA ÎN DOMENIUL

ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE CU PRODUSE PETROLIERE

PE CĂILE NAVIGABILE

Valoarea mare a sumelor datorate statului sub forma accizelor, TVA –

ului şi taxelor vamale de către cei care desfăşoară activităţi comerciale cu produse

petroliere, folosind căile navigabile a generat apariţia unor modalităţi prin care se

înceracă sustragerea de la plata acestor obligaţii.

Din aprilie 2008, activitatea de supraveghere fiscală a activităţilor

comerciale desfăşurate cu produsele accizabile a fost preluată de către Autoritatea

Naţională a Vămilor de la Direcţia Generală a Finanţelor .

Astfel, Birourile Vamale Judeţene verifică şi corectitudinea activităţilor

desfăşurate cu prilejul livrărilor de produse petroliere sau cu ocazia tranzitării

teritoriului României de către nave fluviale ori maritime.

Instoricul ilegalităţilor în domeniul avut în vedere este destul de lung,

cunoscând apogeul în perioada conflictului din Iugoslavia şi continuând până în

prezent, fără a ami avea o asemenea amploare.

Atunci zona Orşova, a devenit un fel de Triunghi al Bermudelor24 în care

cantităţi importante de motorină dispar din rezervoarele navelor. De la începutul

anului 2004, mii de tone de combustibil vândut în România s-au volatilizat până şi din

actele de însoţire a convoaielor fluviale în drumul lor spre Serbia.

Motorina a apărut, mai apoi, pe piaţa neagră din Iugoslavia. Noua metodă

de contrabandă a fost ingenios organizată de o firmă de buzunar, care a reuşit să

plaseze contrabandiştilor sârbi cateva mii de tone de motorină provenită de la

Rompetrol. Din 31 ianuarie 2004, societatea Rompetrol Rafinare a început să trimită

spre Drobeta-Turnu Severin tancuri pline cu motorină. Marfa era destinată firmei

Petrolium Trans Naval - o societate cu trei angajaţi şi o cifră de afaceri de 740 de

milioane de lei si profit zero. Livrările au fost făcute în două tranşe: prima de 1.056 de

tone de motorină, iar a doua de 1.630 tone.

24 http://stiri.kappa.ro/actualitate/mii-de-tone-de-motorina-din-rezervoarele-navelor-dispar-pe-dunare/stire_16515.html

44

Între Rompetrol Rafinare şi Petrolium Trans Naval exista un contract, prin

care firma de buzunar era mandatată să vândă combustibilul prin acţiuni de bunkeraj

(vânzarea de motorină către navele fluviale). Rompetrol Rafinare nu avea drept de

bunkeraj şi se folosea astfel de societatea din Drobeta, care poseda o autorizaţie

pentru desfăşurarea acestui tip de activitate fluvială. Numai că, în autorizaţia de

bunkeraj - conform comisarilor de la Garda Financiara Mehedinţi - se specifica faptul

că Petrolium Trans Naval avea dreptul sa facă bunkeraj doar în portul Drobeta-Turnul

Severin.

La recepţia combustibilului, Petrolium Trans Naval primea şi o sumă de

bani în avans de la Rompetrol - acesta reprezentand comisionul de 3 dolari pentru

fiecare tonă vândută. Petrolium Trans Naval şi-a început acţiunile în Orşova - zonă în

care nu avea nici o aprobare de bunkeraj. Aici, firma din Drobeta i-a alimentat de mai

multe ori pe clienţii fideli veniţi din Serbia. Conform datelor, navele "Vita Nova" si

"Botev" (sub pavilion Serbia-Muntenegru) au fost cele care au încărcat cantităţile cele

mai mari de motorină.

Garda Financiară a spus că facturile Rompetrol corespundeau cu cantitatea

mărfii, iar preţul era făcut pentru export, fără taxe. La fel, declaraţia de bunkeraj a

celor de la Petrolium Trans Naval corespundea cu cantitatea alimentată de sârbi. Lista

de bunkeraj a navei era completată de vameşii de la Orşova, stampilată şi înmânată

capitanilor navelor care alimentau de la Petrolium Trans Naval. Conform legilor,

aceste liste sunt depuse în porturile de destinaţie ale navelor - aceasta fiind o

procedură pentru eliminarea contrabandei. Numai că, în porturile de revizie (de

destinatie - n.n.), navele sârbeşti prezentau o listă cu o cantitate mult mai mică de

motorină.

In general, diferenţele erau de 50-60 de tone disparute la un drum. Un caz

reprezentativ este al vasului "Vita Nova" care, la o singură tură între Iugoslavia şi

România, a încărcat 86 de tone de motorină, iar în portul de destinaţie a prezentat o

listă prin care se specifica cum că a alimentat rezervoarele doar cu 22 de tone de

motorină. Listele prezentate la sârbi nu erau falsuri! După alimentarea de la Petrolium

Trans Naval, vameşii din Orşova întocmeau doua liste de bunkeraj. Una cu cantitatea

reală de combustibil alimentat şi o alta cu o cantitate mai mică. Ambele liste purtau

semnăturile originale şi ştampilele vămii din Orşova. În porturile din Iugoslavia nu au

fost găsite nici facturile Rompetrol sau ale Petrolium Trans Naval, ci doar lista cu

cantitatea mai mică făcută de vameşi.

45

Conform anchetatorilor, există doua ipoteze.

Prima ar fi ca motorina românească cumparată fară taxe vamale să fi fost

descarcată pe malul sârbesc şi vandută apoi, la negru. Sarbii cumparau tona de

motorină de la Orşova cu 360 de dolari, în condiţiile în care la ei, pe piaşa neagră, se

vinde cu 600 de dolari tona.

O altă posibilă variantă ar fi aceea ca - în intelegere cu "transportatorii"

sârbi - motorină (fară taxe vamale) să fi fost descarcată pe malul romanesc si repusă

în vânzare. Aşa, firmele romaneşti ar fi scăpat de plata accizelor. Pâna în prezent,

patru vameşi din judetul Mehedinţi au fost acuzaţi de evaziune fiscală, fals intelectual

şi uz de fals. Rompetrol Rafinare spune ca are un contract de mandatare cu Petrolium

Trans Naval, că nu are autorizaţie de bunkeraj, dar că marfa trimisă firmei din

Drobeta-Turnu Severin era sub supraveghere fiscală. Chiar şi aşa, motorina

Rompetrol a ajuns să alimenteze piaţa neagră din Serbia - zona care se aprovizionează

şi de la "benzinariile plutitoare" ale contrabandistilor ucraineni, montate fără nici o

aprobare pe Dunăre, in apropierea frontierei cu Iugoslavia.

De actualitate este o situaţie oarecum asemănătoare: în noaptea de

21/21.01.2009, în urma unei acţiuni organizată de poliţiştii Secţiei Regionale de

Poliţie Transporturi Galaţi a fost reţinută nava “Giurgiu 9” aparţinînd S.C. MOTOR

OIL S.R.L. Galaţi care a introdus în ţară, din Ucraina cantitatea totală de 134 tone de

motorină , reuşind să descarce în două autocisterne 70 de tone ce urmau să fie livrate

către o staţie peco pentru a fi comercializate fără plata accizelor legale25.

Nu au putut fi prezentate acte de provenienţă pentru o mare parte din

motorina adusă la bordul navei în ţară în rezervoarele proprii dar şi în alte locurio

special amenajate.

Se pare că echipajul navei a efectuat mai multe drumuri în Ucraina,

cumpărând motorina navală de la  societăţi de pe fluviul Dunărea, din zona Milei

Marine 61, aflată la limita teritorială dintre România şi Ucraina, dar în apele

internaţionale.

S-a constatat apariţia câtorva modalităţi prin care se încearcă sustragerea

de la plata obligaţiilor fiscale în domeniul aminiti mai sus, printre care enumerăm :

25 http://www.viata-libera.ro/articol-Contrabandisti_de_motorina_la_ultima_cursa_2.html

46

1. Introducerea în ţară a unor importante cantităţi de uleiuri minerale

despre care se declară că vor fi folosite în scopruri industriale, altele decât pentru

producerea energiei sau ca şi carburant pentru motor.

După ce se introduc şi se descarcă pe teritoriul României aceste uleiuri se

întocmesc documente fictive prin care se atestă expedierea lor către societăţi

comerciale ce deţin autorizaţii de utilizatori finali, pentru utilizarea în scop industrial.

În realitate aceste uleiuri minerale sunt amestecate cu diverşi solvenţi şi apoi

comercializată ilegal, urmând a fi folosite drept carburant.

Acest mod de operare a apărut, urmare a fptului că uleiurile minerale

utilizate în scop industrial sunt scutite de la plata accizelor.

2. Ascunderea în rezervoare special construite la bordul navelor sau

chiar în tancurile de apă ori balast a unor importante cantităţi de carburant la intrarea

sau la ieşirea din ţară şi comercializarea acestora fără actele legale corespunzătoare,

sub preţul oficial al carburantului. Aprovizionarea cu astfel de carburanţi se face în

apele internaţionale sau ilegal în diverse zone libere ori antrepozite fiscale.

Preţul mai mic de comercializare este posibil tocmai datorită neachitării

obligaţiilor fiscale.

Comiterea acestei ilegalităţi este posibilă datorită dificultăţii în

identificarea la bordul navelor a tuturor locurilor de depozitare a carburantului.

3. Crearea unor plusuri în rezervoarele proprii de carburant ale

navelor fluviale sau maritime prin înscrierea în registrele de consum a unor activităţi

fictive ( deplasări, marş, folosirea motoarelor la turaţii mai mari ) şi livrarea

surplusurilor direct către alte nave, în apele internaţionale su la mare distanţă de ţărm ,

unde este dificilă constatarea acestei activităţi de către reprezentaţii instituţiilor

abilitate.

Acest mod de operare este favorizat de dificultatea stabilirii unui consum

real de carburant la navele de o generaţie mai veche, care nu au fost dotate cu

aparatură tehnică de monitorizare de ultimă oră.

47

Capitolul 5. CONCLUZII

În perioada de tranziţie a ţării noastre spre economia de piaţă, nevoile

publice au înregistrat o creştere semnificativă, când datorită reformei economice apar

multiple dezechilibre sociale şi economice care necesită o intervenţie sporită a

statului, concomitent cu restructurarea sistemului fiscal şi amortizarea legislaţiei

fiscale prezente şi viitoare a României cu principiile şi procedurile adoptate de

membrii Uniunii Europene, ca o condiţie importantă a integrării economice a ţării

noastre în Uniune.

Politica fiscală a statului este un factor determinant, în sensul că, atât

executivul cât şi legislativul trebuie să stabilească sistemul fiscal pe care îl practică,

cât şi strategia de urmat în cadrul administraţiei fiscale.

În prezent asistăm la o creştere directă a impozitelor şi taxelor, care s-a

reflectat în creşterea continuă a preţului carburantului în condiţiile în care de la

începutul anului 2009 preţul ţiţeiului pe piaţa internaţională a fost mult sub pragul

maximei de 146 euro/baril din vara anului 2008 .

Evoluţia reţului petrolului 26

Un efect al acestei creşteri excesive este şi tendinţa înregistrată în rândul a

tot mai multor persoane de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale prtin diverse

metode.

26 Site-ul Curs FX - http://www.cursfx.com/pages/petrol.php

48

Ca urmare, se impune de urgenţă reorganizarea întregului sistem fiscal

pentru a răspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltării economice, de promovare a

investirii în raport cu consumul, precum şi de îmbunătăţire generală a climatului de

afaceri.

Printr-o politică fiscală care să nu fie îndreptată către continua creştere a

impozitelor, ci spre lărgirea bazei de impozitare se poate realiza o sporire a veniturilor

publice şi a rentabilităţii.

Utilizarea impozitelor şi taxelor ca pârghii de influenţare a

comportamentului macroeconomic, poate conduce la relansarea economiei.

Este necesar ca politica fiscală să stimuleze dezvoltarea sectorului privat

ca efect al diminuării sarcinii fiscale, acesta fiind singurul mijloc prin care se prevede

creşterea investiţiilor în sectorul privat, formarea de noi locuri de muncă şi sporirea

resurselor pentru dezvoltare şi protecţie socială.

49

BIBLIOGRAFIE :

1. Vasile Juravle şi Lucian Ţâţu – Fiscalitate aplicată în economie,

Editura Rolcris, Bucureşti, 2001

2. Lector univ. dr. Marius Vorniceanu – Fiscalitate – Curs Universitar,

Universitatea Spiru Haret Bucureşti, 2007

3. Adriana Florina Popa şi Nicu Popa – Impozitele şi taxele reglementate

de Codul fiscal, Editura Contraplus, Bucureşti, 2008

4. Codul fiscal – Legea 571/2003 cu modificările şi completările

ulterioare

5. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal – aprobate rin H.G.

44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Legea nr. 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată cu

completările şi modificările ulterioare;

7. Hotărărea nr.598 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor de

aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată;

8. Ordin nr. 84 din 17/01/2007 pentru aprobarea Măsurilor unitare de

aplicare a reglementărilor în domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adăugată şi

accizelor datorate în vamă în cazul operaţiunilor de leasing aflate în derulare la data

aderării;

9. Ordinul 110 din 24.01.2007 al Ministerului Finanţelor Publice, privind

aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însoţire ,

întocmite în cadrul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv;

10. Ordinul 1036 din 07.07.2008 al Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală, privind aprobarea Instrucţiunilor de completare a Documentului

Administrativ de Însoţire (DAI), utilizând aplkicaţia RO – DAI de urmărire a

mişcărilor cu produse accizabile în regim suspensiv ;

11. http://www.customs.ro

12. http://ro.wikipedia.org

13. http://www.mfinante.ro

14. http://www.cursfx.com/pages/petrol.php

15. http://www.viata-libera.ro

16. http://stiri.kappa.ro

50

51