Abordarea constructiei Europene de la 1945 si pana astazi

Vom analiza in lucrarea noastra, contrusctia Europeana de dupa al-II-lea Razboi

Mondial si pana astazi cu scopul de a avea o perspectiva mult mai ampla in ceea ce

priveste trecerea de la o Europa divizata la o Europa unita.

Am ales aceasta tema deoarece vrem sa subliniem importanta renasterii

continentului European dupa haosul produs de cele doua Razboaie Mondiale si pentru a

dobandi si valorifica un minim de cunostinte in ceea ce priveste evolutia batranului

continent si a proiectului de unificare economica si politica a acestuia.

Ca principale obiective in abordarea noastra expunem:

1. Bazele istorice ale integrarii europene si planuri de reconstructie

europeana ;

2. Parintii fondatori ai Europei ;

3. Infiintarea primelor comunitati europene si extinderea acestora ;

4. Perspective personale;

5. Cronologia constructiei europene ;

Bazele istorice ale integrarii europene:

Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial la 19 septembrei 1946, la Zurich,

Churchill lanseaza un apel la reconciliere franco-germana si la unitatea

continentului.Intre 7 si 11 mai 1948, se desfasoara, la Haga, Congresul Europei

care propune crearea unei Adunari Europene Constituante.

La 5 iunie 1947, generalul Marshall propune Europei ajutorul Statelor

Unite, declarand razboi “foamei, saraciei,disperarii si haosului”1.Acest ajutor fiind

necesar pentru a reconstrui economia devastata a Europei , conditia pentru

acordarea ajutorului este cea inscrisa intr-un plan general de reconstructie a

1 Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European, Iasi.1998, pg 5 ;

1

continentului.Acest plan a dus la infiintarea OECE(Organizatia Europeana de

Cooperare Economica) la 16 aprilie 1948, organizatie care avea ca scop punerea

in aplicare a “Planului Marshall”.

Un alt plan care avea sa influenteze decisiv problema reconstructiei

Europei este Planul Schuman, care propune plasarea carbunelui si otelului Frantei

si Germaniei sub o inalta autoritate comuna, dupa ideea preluata de la Jean

Monnet, un idealist francez care ocupa un loc deosebit in istoria contemporana.

Parintii fondatori

Jean Monnet2(1888-1979): nici om politic nici economist, el va fi

calificat de ctare Gaulle ca “inspirator”. Dupa ce a jucat un rol in perioada

primului razboi mondial, el infiinteaza primele organizatii franco-britanice de

aprovizionare dupa care este numit secretar general al Societatii Natiunilor (1919-

1923).In 1925 este reprezentantul Europei la Banca de Investitii in New

York.Ultima actiune publica a lui J.Monnet a fost sustinerea relansarii constructiei

comunitare in 1975.

George Marshall3: Ofiter in in 1902, activeaza in Filippine.In primul

Razboi Mondial este conducatorul operatiunilor din Franta.Numit Secretar de Stat

in 1947 si este invitat sa la distribuirea premiilor la Universitatea din Harvard, la

5 iulie 1947.In discursul tinut isi expune faimosul “Program of European

Recovery” punct de plecare pentru “Planul Marshall”.In 1953 primeste Premiul

Nobel pentru pace.

Robert Schuman4: Ministrul de Externe al Frantei, a fost insarcinat de

catre puterile aliate sa gaseasca o solutie in problema germana.El este cucerit de

un plan redactat de J.Monnet si isi asuma responsabilitatea politica a aplicarii

acestuia.Sub conducerea sa, ministerul adopta Planul Marshall.Prin “Declaratia

Schuman” CECO este pusa sub puterea Inaltei Autoritati.5

2 Dictionarul Uniunii Europene,pg 132-133.3 Ibidem2 ;4 Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 1165 Dictionarul Uniunii Europene ;

2

Konrad Adenauer6 : cancelar al Germaniei Federale, el doreste drepturi

egale pentru tara sa si urmareste de asemenea integrarea sa in estul European si

favorizarea reconcilierii franco-germane.

Infiintarea primelor comunitati europene si extinderea acestora

Vom continua abordarea noastra realizand o analiza sintetica si la obiect a

principalelor comunitati si organizatii europene, a functiilor acestora, in principal

cele care au consolidat fundatia constrcutiei europene.

Planul Schuman, acceptat fara rezerve de Germania, Italia si cele trei tari

din Benelux, este supus unei negocieri deschise la 24 iunie 1950 si intra in

vigoare la 18 aprilie 1951.Tratatul de la Paris prin care lua fiinta Comunitatea

Europeana a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O) este incheiat pentru 50 de

ani.Principala institutie care coordoneaza CECO este Inalta Autoritate, a carei

misiune este de “a asigura in cat mai scurt timp: modernizarea productiei si

cresterea calitatii acesteia, furnizarea carbunelui si otelului in aceleasi conditii pe

toate pietele continentului si imbunatatirea conditiilor de viata a fortei de munca”7

Dupa succesul cu CECO s-a lansat un nou proiect, la dezbaterea politica

din Franta, si anume s-a propus infiintarea Comunitatii Europene de Aparare

(CEA), tratat care este semnat de cele 6 state membre CECO la 28 mai 1952, dar

care nu s-a bucurat de acelasi succes pe care la avut CECO, ba mai mult a fost un

esec total datorita tensiunilor puternice intre adeptii si adversarii CEA.

La 25 martie 1957 la Roma se semneaza tratatul care instituie

Comunitatea Economica Europeana (CEE), care va avea o importanta majora in

reorganizarea continentala. Pincipalele politici sub care se desfasura activitatea

acestei comunitati erau: o uniune vamala industriala, o politica agricola comuna, o

politica comerciala comuna si o politica concurentiala.Tratatul CEE cunoaste un

succes mare si rapid, el insotind si accelerand faza de relansare a cresterii

economice caracteristica anilor 60.Tot in in cadrul aceluiasi tratat s-a creeat 6 Ibidem1, pg 9 ;7 Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European, Iasi.1998, pg 11

3

Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM) care avea ca obiectiv

“creearea conditiilor de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice”8.

Dar succesul acestor organizatii nu face decat sa motiveze si mai tare cele

sase membre inovatorii in vederea crearii unei comunitati europene mult mai

ample si mai dezvoltate. Asadar dupa eforturi majore se reuseste reducerea la 0 a

taxelor vamale si punerea bazelor constructiei Comunitatii Europene care avea sa

fie deasemenea un succes, ducand la cresterea comertului intracomunitar de circa

3 ori, iar cresterea dezvoltarii economice datorata eliminarii barierelor vamale

permite totodata si specializarea si exportul, indeosebi in sectoarelor bunurilor de

consum, ducand la crearea AELS ( asociatia europeana a liberului schimb).

O alta institutie specializata conceputa cu scopuri inovatorii este Fondul

Monetar International (FMI)9, care avea ca scop clar si concis sa impiedice

revenirea catastrofelor din anii ’30, printr-un liberalism organizat combinand

respectul fata de disciplinele precise cu o cooperare internationala puternica. O

alta aparitie in sfera organizatiilor ce priveste libertatea schimburilor este GATT10

(General Agreement of Tarrifs and Trade) care ia nastere la 30 octombrie 1947,

dar care avea sa fie inlocuit, ceva mai tarziu in 1995, de OMC (Organizatia

Mondiala a Comertului).Principiul pe fundamental al GATT era nondiscriminanta

concretizata prin clauza natiunii si clauza tratamentului national.

Comunitatea Europeana fondata de cele sase state semnatare cunostea un

process de extindere continuu care, inceput in 1972 cu aderarea Marii Britanii, a

Danemarcei si Irlandei, se accelereaza dupa ce caderea comunismului a pus capat

divizarii continentului.Astfel putem relata in continuare faptul ca pe baza

evolutiei comunitatilor europene si dupa o indelunga cooperare intre statele

membre s-a ajuns la creearea unui organism mult mai complex si mai bine

structurat si anume Uniunea Europeana11, uniune care ia nastere incepand cu

Tratatul de la Maastricht la 7 februarie 1992.”Principiul fundamental al Uniunii il

8 Ibidem7 pg 79 Phillippe Moreau Defarges – Organizatiile internationale contemporane, ed Institutul European Iasi, iunie 1996, pp 42-5010 Ibidem9 pp 50-5811 Phillippe Moreau Defarges – Organizatiile internationale contemporane, ed Institutul European Iasi, iunie 1996, pp95-107

4

reprezinta delegatia de suveranitate intr-undomeniu limitat, dar

decisiv.Cooperarea intre natiuni, oricat de importanta ar fi ea, nu rezolva

nimic.Ceea ce trebuie cautat este o fuziune de interese ale popoarelor europene si

nu numai, pusr si simplu, mentinerea echilibrului acestor interese”12.

Ca o concluzie in ceea ce priveste comunitatile europene si evolutia lor

putem spune faptul ca, un scurt istoric al organismelor aparute dupa Cel de-Al

Doilea Razboi Mondial ne indica faputl ca atat dezvoltarea cat si evolutia acestor

comunitati au avut ca principala finalitate aparitia Uniunii Europene, organizatie

care lucreaza cu succes inca de la infiintare cat si in zilele noastre, cuprinzand in

sfera ei majoritatea tarilor europene.Asadar putem admite cu usurinta faptul ca

reconstructia europeana a fost un adevarat succes, in ceea ce priveste intregul

continent.

Privind acesta evolutie a continentului ne putem pune intrebarea: Europa,

incotro? Raspunzand la aceasta intrebare nu facem decat sa ne creem o imagine a

ceea ce va reprezenta sau cum va arata Europa in viitor si la modul in care va

evolua sau se va extinde. In viitor, toate tarile Europei Centrale si de Est, statele

baltice, republicile fostei Iugoslave pot sa se foloseasca de apartenenta la

continentul european pentru a intra in Uniune. Rusia, ca exemplu, putere euro-

atlantica, nu poate fi integrata in Uniunea Europeana fara a o dezechilibra

profound si fara a-i schimba specificul.Asa cum bine stim ca viitorul ne este strain

putem face doar niste pronosticuri in ceea ce priveste o viitoare evolutie

continentala sau poate sa formulam divesre ipoteze personale care sa ne apropie

mai mult de viitor. Mai multe ipoteze pot fi formulate referitor la viitoarea

erhitectura a Europei13: “O Eurpoa a la carte”, in care statele membre ar allege

politicile in functie de avantajul lor imediat, ceea ce ar duce la reducerea rolului

institutiilor si limitarea la minimum a uniunii politice; “O Europa cu mai multe

viteze” distingand nivelul de integrare dupa regruparile statelor in domeniul

economic, politic si military, sau “O Europa cu nucleu tare”, organizata in jurul

unui numar restrans de tari legate direct intre ele dupa un model cvasifederal, 12 Jean Monnet – Memorii , Fayrad 1976, pg 37113 Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European, Iasi.1998, pg 33 ;

5

conservand relatii flexibile cu celelalte state care n-ar fi in masura sau n-ar

dispune de vointa politica pentru a participa la un asemenea nivel ridicat de

integrare.

Pentru a completa raspunsul la intrebarea: “Incotro se indreapta Europa”

vom expune cateva ipoteze personale care credem k ne-ar fi de folos in enuntarea

unui potential punct la care se va ajunge in urmatorii ani.Datorita faptului ca deja

s-a instaurat moneda unica eurpeana in marea majoritate a statelor membre ale

Uniunii Eurpoene, uniunile vamale practic au devenit doar simple puncte de

control, din ce in ce mai multe state adera la Uniunea Europeana iar pracatic

planul de extindere a acesteia isi va atinge apogeul cat de curand, avem motive sa

credem ca dupa o expansiune maxima in intreaga Europa si dupa instaurarea

regimului democratic in intreg continentul, Uniunea Europeana va urmari practic

disparitia granitelor de tot si a vamilor, moneda unica sa domine toate statele,

practic putem generalize prin faptul ca intreg continentul va deveni o uniune de

state, statele practic vor disparea nu complet darn u vor avea acelasi statut si

practic vor deveni “orase” ale continentului.In-tr-un viitor nu prea indepartat s-ar

putea creea sau initia o limba comuna internationala care sa fie vorbita si

acceptata pe tot continentul. Dar toate aceste lucruri exista doar in teorie, o teorie

personalizata, care ne poate ajuta in creeare unei perspective de ansamblu in ceea

ce priveste viitoarele scopuri si principii continentale la un nivel generalizat.

Multi autori sunt de parere ca Europa nu trebuie privita numai din

perspectiva viitorului ci trebuie sa luam in calcul si trecutul, sau practic inceputul

acestei ere a reconstrcutiei contineltale.Asadar vom privi in continuare abordarea

noastra din doua perspective, apoi reluandu-le vom stabili care sunt punctele tari

si punctele slabe ale constructiei Europei, iar in final vom enunta si cateva

argumente pro si contra acestui vast proces.Intreaga evolutie si dezvoltare

europeana poate fi privita si ca un “mers”, un mers rapid catre o unificare

generala, dar care a avut de depasit destule urcusuri si coborasuri in traseul ce l-a

urmat.Asadar putem privi Europa din perspectiva “mersului catre trecut” care

reprezninta practic reintoarcerea la statele-natiuni, cu riscul unei balcanizari

generalizate, cu frontiere arbitrare, minoritati oprimate sau persecutate,

6

nationalisme fonetice si oarbe, sau chiar dictaturi militare.Pe de alta parte “mersul

catre viitor” ar ar cuprinde in sfera sa dezvoltarea si multiplicarea confedereatiilor

si federatiilor, unde imperativul respectarii natiunilor se asociaza cu imperativul

depasirii statului-natiune.Punand in balanta cele doua perspective de analiza a

Europei, si anume “mersul catre trecut si mersul catre viitor”14, putem usor

observa faputl ca viitorul este mult mai deschis oportunitatilor, spre deosebire de

trecut care este oarecum sumbru si lipsit de culoare.Aici putem adauga un citat

foarte interesant si la obiect “Europa recompusa nu poate fi decat

deschisa”15.Deschiderea Europei poate fi privita aici atat ca multitudine de

oportunitati catre un nivel economic mult mai ridicat cat si ca deschidere a

portilor sale catre viitorii adepti care probabil ca vor fi statele din lumea a III-

a.Noi personal nu suntem de acord cu o discriminare a tarilor de jos in privinta

aderarii la Uniunea Europeana, ba chiar mai mult ar fi ideal ca includerea lor in

acest sistem european sa nu fie amanata sau prelungita pe perioade de timp foarte

lungi cum este si cazul Turciei.

In scopul nondiscriminarii am venit in lucrarea noastra cu o idée

inovatorie am putea spune, o idee de regandire a sistemului Uniunii

Europene.Aceasta “inovatie” daca o putem numi asa ar avea la baza, nu faptul ca

statele care vor sa adere la UE trebuie sa fie in conformitate cu normele sale si sa

beneficieze de un regim democratic modern, aceste norme ar trebui sa se bazeze

mai mult pe principii morale si de suvenranitate.In aceasta prinvinta ar trebui ca

un stat care doreste sa adere la UE sa fie mai intai catalogat in functie de nivelul

de dezvoltare economic, apoi ar trbui ca acestuia practice sa i se aprobe cererea de

aderare, sa fie integrat, primit si acceptat in cadrul uniunii, ca mai apoi cu ajutorul

organismelor europene sa fie pracitc aduc la un nivel european modern.Astfel nu

ar mai fi aceste excluderi din sfera UE a diferitelor state mici cu nivel de trai

scazut, si avem motive sa credem ca nivelul de trai in incinta acestor tari ar creste

considerabil.Practic ceea ce vrem sa cerem sau sa insuflam gandirii principiilor ce

stau la baza UE este sa ofere mai multa incredere statelor dornice de a se alatura

sistemului, o reducere a perioadei de aderare, primind aceste doua lucruri practic

14 Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 17615 Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 177

7

statutul staului se schimba, ambitiile cresc, dorinta de crestere economica incepe

si ea sa se largeasca.Chiar si asa exista detule riscuri ca acele state san u atinga

nivelul economic de dezvoltare cerut, de aceea la inceputul prezentarii acestei idei

am subliniat faptul k ele mai intai ar trebui catalogate in functie de nivelul

economic, ca mai apoi acelora care sunt la un nivel foarte scazut sa li se puna in

aplicare planuri de reconstructie economica la nivel national mai antai si apoi la

nvel global.

In ceea ce priveste constructia europeana au existat de aseamenea puncte

tari si puncte slabe ale acestei inovatii.Deoarece “a fost necesara moartea Europei

Timpurilor moderne ca sa existe o prima vointa de nastere europeana”16, acesta

poate fi considerat un punct slab al reconstructiei europene, practic a fost nevoie

de dezastrul celui de-Al Doilea Razboi Mondial pentru aparitia ideii de

constructie europeana, razboiul practice a deschis o noua era a renasterii.Ca

puncte tari ale aceste ideologii putem trece in revista o cooperare mult mai vasta

si mai intensa intre statele europene, gradul de dezvoltare economic care creste

considerabil, practic Europa a inceput de la 0, iar acest lucru i-a oferit sansa de a

reconsolida bazele piramidei continentului european.Datorita dispedantelor de

conceptii ale Europei au existat destule voci care au contestat anumite aspecte ale

reconstructiei continentale cum ar fi generalul Gaulle sau Stalin dar pe de alta

parte sunt si sustinatori ai sistemului in toate punctele sale ca Robert Schuman,

Alcide di Gasperi, Paul Henri Spaack, Jean Monnet si multi altii.

Concluzionanad la aceasta abordare a reconstructiei Europei incepand din

1945 si pana in zilele noastre, putem afirma cu lejeritate faptul ca acest process a

fost mai mult decat necesar pentru cresterea si evolutia continentului, a avut o

importanta istorica esentiala, zicem noi, cunoastem punctul de plecare al acestei

regandiri a Europei darn u stim incotro ne indreptam, acest lucru nun e poate face

decat sa devenim mult mai interesati de acest subiect, deoarece necunoscutul ce

va avea sa vina ne poate fi prielnic si in favoarea noastra, fapt dovedit si de faptul

ca reconstructia europeana a evoluat spre bine.

16 Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 115

8

“Abandonand pentru totdeauna rolul de centru privilegiat al lumii, Europa

poate deveni un centru de reflexii si inovatii pentru pacificarea oamenilor, pentru

instaurarea sau restaurarea tolerantei, a schimburilor reciproce pentru civilizarea

acestui Pamnat-Patrie”17

Pentru a ne forma o mai buna imagine asupra planului de Reconstructie

Europeana, vom enunta in continuare o scurta, dar esentiala cronologie:

• 1945 - sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial;

• 1950 - Planul Schuman fondator CECO;

• 1957 - Infiintarea CEE si Euratom;

• 1974 - Crearea Consiliului European;

• 1981 - Trecerea Europei celor 9 la Europa celor 10 (Grecia);

• 1986 - Semnarea la Luxembourg a Actului Unic European;

• 1990 - Unificarea Germaniei;

• 1992 -Semnarea Tratatului de la Maastricht;

• 1993 -Intrarea in vigoare a pietei unice;

• 1997 -Creearea “Agendei 2000”;

• 2007 -Intrarea Romaniei in UE.

Bibliografie

17 Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002, pg 178

9

• Pascal Fontaine, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Ed. Institutul European, Iasi.1998;

• Dictionarul Uniunii Europene;

• Edgar Morin, Gandind Europa, Ed. Trei, Bucuresti 2002;

• Phillippe Moreau Defarges – Organizatiile internationale contemporane, ed Institutul European Iasi, iunie 1996;

• Jean Monnet – Memorii , Fayrad 1976.

10