55428999 Criteriile de Stabilire a Prejudiciului Moral Si a Despagubirilor

8/3/2019 55428999 Criteriile de Stabilire a Prejudiciului Moral Si a Despagubirilor

1/6

Criteriile de stabilire a prejudiciului moral si a despagubirilor. In cazul in care se admite

repararea daunelor morale prin despagubiri banesti se ridica problema dificila a modului si a

criteriilor de apreciere a prejudiciilor morale cit si a criteriilor de stabilire a indemnizatiilor

destinate repararii acestora.

Identificarea unor criterii stiintifice, exacte, pentru evaluarea cuantumului indemnizatiilor

destinate repararii prejudiciilor morale nu este posibila intrucat este o incompatibilitate intre

caracterul moral(nepatrimonial) all daunelor si caracterul banesc(patrimonial) al

despagubirii(indemnizatiei). De aceea, nici legiuitorul, nici hotarirea judecatoreasca nu

stabileste vreun criteriu dupa care trebuie stabilita indemnizatia.

Indemnizatia, fiind de natura patrimoniala, criteriul de stabilire trebuie sa fie tot de natrua

patrimoniala pentru a fi exacte. Indemnizaia acordata pentru repararea prejudiciului moraltrebuie sa reprezinte, in realitate, o reparare a acestuia, in sensul unei compensatii sau

satisfactii compensatorii. Stabilirea cuantumului despagubirii pentru repararea daunelor morale

include, fireste, o doza mai mica sau mai mare de arbitrar. Totusi, despagubirea trebuie

raportata la prejudiciul moral suferit, la gravitate, importanta si consecintele acesteia pentru

persoana vatamata. Aprecierea prejudiciului se realizeaza sub aspectul efectelor negative

suferite de persoana vatamata pe plan fizic si psihic.4

Aprecierea prejudiciului moral nu se rezuma la determinarea "pretului" suferintei fizice si

psihice care sunt inestimabile, ci inseamna aprecierea multilaterala a tuturor consecintelor

negative ale prejudiciului si a implicatiei acestuia pe toate planurile vietii sociale ale persoanei

vatamate. Trebuie s se aprecieze ce a pierdut persoana vatamata pe plan fizic, psihic, social,

profesional si familial din ceea ce ar insemna o viata normala, linistita si fericita pentru aceasta

in momentul respectiv, dar si in viitor in societatea respectiva. Se face, deci, o apreciere a

prejudiciului moral si apoi, in raport cu acesta, se stabileste indemnizatia.

Astfel, intr-o speta, persoana vatamata, raminind cu o infirmitate permanenta, a solicitat

instantei obligarea inculpatului la 7.500.000 lei daune morale. Instanta retine ca "esteincontestabil ca persoana civila, in urma violentelor exercitate de inculpat, a suferit certe

prejudicii fizice si psihice. Urmarile permanente ale agresiunii ii limiteaza considerabil accesul la

clipele de agrement incercate anterior, raminind marcata pe intreaga durata a vietii prin

restringerea libertatii de miscare, infirmitatea si imposibilitatea atingerii momentului de

destindere firesti in viata. Considera instanta justificata suma de 4.000.000 lei, cu titlu de daune


2/6

morale, care vor permite persoanei civile atenuarea urmarilor agresiunii si momentul de

ambient in circuitul vietii particulare".

Mai intai se apreciaza prejudiciul moral, asa cum rezulta si din solutia instantei , iar in functie de

acest rezultat urmeaza, logic, stabilirea despagubirii, adica a sumei de bani destinate asigurarii

efective a satisfactiei, alinarii sau usurarii suferintei persoanei vatamate moral.

Prejudiciul moral va fi apreciat dupa criterii nepatrimoniale: importanta prejudiciului moral;

durata si intensitatea durerilor fizice si psihice; tulburarile si neajunsurile suferite de victima

prejudiciata moral. Aprecierea trebuie facuta in concreto, de la caz la caz, in functie de toate

circumstantele si imprejurarile cazului dat.

A) Criteriul importantei prejudiciului moral sub aspectul importantei valorii morale lezate.

In cazul suportarii unor prejudicii morale, fiecare persoana vatamata acorda o pretuire diferita

valorilor lezate.Persoana vatamata acorda pretuire acelor valori, actiuni sau creatii care, prin

insusirile lor, ii satisfac anumite nevoi si aspiratii. De exemplu, un prejudiciu estetic este mai

important in cazul in care persoana vatamata este o actrita, stewardesa, manechin decit in

cazul unor persoana obisnuite.

In dreptul elvetian se subliniaza ca exigenta unei leziuni importante este realizata atunci cint

integritatea fizica sau mentala sufera, independent de micsorarea capacitatii de cistig, oalterare evidenta sau grava.

Importanta prejudiciului moral depinde de valoarea nepatrimoniala careia i s-a adus atingere,

de masura in care a fost lezata aceasta valoare si de intensitatea cu care au fost percepute

consecinele vatamarii de catre persoana vatamata.

B) Criteriul constind in durata mentinerii consecintelor vatamarii. Din acest punct de vedere pot

exista doua sitautii: urmarile vatamarii sa fie temporare, trecatoare sau sa fie permanente.Chiar daca urmarile sint trecatoare, in functie de durata leziunilor suferite si de importanta

acestora pentru persoana vatamata, aceasta poate pretinde daune morale.Leziunile sau

vatamarile permanente sunt resimtite de victima toata viata. In literatura juridica elvetiana s-a

apreciat ca o lezare a integritatii corporale este permanenta daca se prevede ca ea va subzista

cu cel putin aceeasi gravitate in timpul intregii viei.


3/6

C) Criteriul intensitatii durerii fizice si psihice. La aprecierea acestei intensitati trebuie sa se tina

seama si de virsta, sexul, profesia, nivelul de pregatire si de cultura generala a persoanei

vatamate. Intensitatea suferintelor fizice sau psihice este un criteriu deosebit de criteriul

importantei. De exemplu, daca in urma unei vatamari lipsite de o mare importanta, persoanalezata trebuie totusi sa suporte un tratament indelungat si deosebit de dureros, prejudiciul

moral al acesteia consta in aceasta suferinta fizica si psihica intensa, consecutive tratamentului.

Cu privire la durerea fizica s-a aratat ca aceasta este posibil de masurat. In practica medico-

legala din unele tari se foloseste, in acest scop, un aparat care ii determina gradul de

intensitate, atunci cind este prezenta.

D) Alte criterii. Alte criterii de apreciere a prejudiciului moral ar mai putea fi urmatoarele:

- repercusiunile prejudiciului moral asupra starii generale a sanatatii si chiar asupra sperantei de

viata a victimei;

- consecintele prejudiciului pe plan social, profesional si familial;

- tulburarile si neajunsurile suferite de persoana vatamata.

Criteriile orientative de stabilire a cuantumului indemnizatiei destinate reparatiei daunelor

morale. Prejudiciile morale fiind nemateriale, nu pot avea un echivalent valoric deci nu pot fi

evaluate in bani. In legislatia noastra nu exista nici un text care sa prevada dupa ce criteriu

trebuie evaluat cuantumul despagubirii pentru repararea daunelor morale.

In legislatia elvetiana a asigurarilor sociale exista texte care reglementeaza modul de

determinare a indemnizatiei, stabilindu-se un maxim care nu poate fi depasit. In dreptul civil

elvetian, art 49 alineatul 1 din Codul obligatiilor prevede ca, in cazul atingerilor aduse

intereselor personale, reclamantul are dreptul la o indemnizate, atunci cind aceasta este

justificata de gravitatea prejudiciului si de gravitatea deosebita a greselii.

Atunci cind prejudiciul a fost considerat drept grav, instantele elvetiene au acordat daune

morale: 440.000 de franci elvetieni pentru prejudiciul estetic al unei adolescente de 16 ani, atit

de grav arsa incit se mentin cicatrice intinse care diminueaza mai ales sansele de casatorie. 5

Revenind la sistemul nostru de drept, din solutiile de spete rezulta trimiterile instantei la

gravitatea prejudiciului moral. Astfel, s-a retinut acordarea daunelor morale, subliniindu-se:

"prin omorarea sotului in prezenta ei, a fost lezat in mod grav sentimentul fata de cel mai

apropiat om si care ii asigura linistea si existenta" (T. Cluj, s.pen, sentinta nr. 98/14 mai 1996).


4/6

Avind in vedere argumentele literaturii juridice si ale practicii judiciare romane si straine,

gravitatea prejudiciului constituie un criteriu de stabilire a cuantumului despagubirii destinate

repararii prejudiciilor morale.

Pe linga gravitatea prejudiciului moral, pentru stabilirea indemnizatiei destinate repararii

daunelor morale, trebuie sa apelam la un al doilea criteriu orientativ si anume la criteriul

echitatii. De aceea este in afara de discutie ca daca gravitatea prejudiciului moral este mare si

indemnizatia ce trebuie acordata trebuie sa fie substantiala. Indemnizatia trebuie sa fie justa,

rationala, echitabila, adica in asa fel stabilita incit sa asigure efectiv o compensatie suficienta,

dar nu exagerata, a prejudiciului moral suferit.

Dreptul victimei inconstiente total si definitiv de a obtine o indemnizatie pentru daunele

morale. Unele aspecte particulare ale raspunderii civile delictuale pentru daune morale au fost

recent abordate, iar unele litigii referitoare la prejudiciul nepatrimonial, cu care au fost

confruntate institutiile noastre si-au gasit, de asemenea, ecou in literatura juridica.6

S-a ridicat si problema referitoare la dreptul victimei inconstiente total si definitiv de a obtine o

indemnizatie cu titlu de despagubire pentru daune morale si chestiunea daca rudele apropiate

ale acestiea, suferind ele insele prejudicii morale ca urmare a acestei situatii au sau nu dreptul

la indemnizatie pentru repararea propriului prejudiciu.

Studiul are in vedere o stare de fapt retinuta dintr-o speta a instantei romne in care victima

unui accident de circulatie, de care inculpatul era vinovat in exclusivitate, se afla in stare

vegetativa, dupa contuzie cerebrala grav, fiind asimilat gradul I de invaliditate si necesitind

ingrijire si supraveghere permanenta din partea altei persoane. Actiunea civila din cadrul

procesului penal a avut ca obiect despagubirea materiala constind in diferite cheltuieli

necesitate de asistenta medicala, daune morale constind intr-o suma globala si o prestatie

periodica lunara a caror natura si justificare nu au fost precizate .

In astfel de situatii este posibila constituirea ca parte civila in procesul penal a victimei directe si

a apropiatilor acesteia, atit in ceea ce priveste prejudiciul patrimonial, cit si cel moral constind

in lezarea sentimentelor de afectiune, pe care ei le nutresc fata de victima, si acest prejudiciu

fiind tot direct si personal, asemenea prejudiciului material. Deci, in speta, parti civile urmau sa

fie atit victima cit si parintii acesteia.


5/6

Se pune, insa si problema posibilitatii acordarii victimei care se afla in stare vegetativa cronica

de indemnizatii, atit pentru prejudiciul material cit si pentru cel moral.

Prejudiciul corporal.O alta preocupare a doctrinei aduce ca subiect de analiza notiunea deprejudiciu corporal.In literatura franceza a fost pusa aceasta problema, concluzionandu-se ca

dreptul la reparatii pentru prejudiciul corporal este o sanctiune a principiului inviolabilitatii

corpului uman dar consecintele sunt diferite in functie de caracterul mortal sau nu al faptei

ilicite.7

In prejudiciul constind intr-o atingere adusa sanatatii sau integritatii psihice intra mai multe

elemente. Acestea sunt tratamentele medicale, chirurgicale, farmaceutice pe care victima

trebuie sa le suporte(damnum emergens) si prin lipsa cistigului corespunzind diminuarii sau

suprimarii capacitatii sale de a munci(lucrum cessans). Alaturi de aceasta, trebuie reparate si

prejudiciile morale a caror evaluare are in mod necesar ceva arbitrar: durerea psihica, suferinta

pur psihologica in cazuri de mutilare, privarea de o parte din placerile pe care le putea resimti

intr-o viata normala.

Prejudiciul rezultind din moarte. Cind se produce un accident mortal, in conditia angajarii

raspunderii faptuitorului, persoanele din anturajul celui mort pot obtine despagubiri fie

bazindu-se pe dreptul victimei, fie pe dreptul lor.

Drepturile culese din mostenirea victimei-Mostenitorul si legatarii universali ai victimei pot cere

celui responsabil repararea prejudiciului material incercat de catre defunct in intervalul dintre

accident si deces(tratament medical, incapacitate de munca etc). Ei pot chiar sa evalueze

prejudiciul moral suferit de defunct provocat din suferintele indurate inainte de a muri. Deci, ei

au dreptul, pe aceasta cale, la tot ceea ce victima ar fi putut are si nu a avut timp s-o faca.

Drepturile proprii tertilor in urma unui accident mortal. Pentru a actiona, ei nu trebuie sa

culeaga mostenirea victimei, dar trebuie sa stabileasca existenta, in propria persoana, a unuiprejudiciu raspunzator unor exigente generale de certitudine si de legitimitate. Daca ei au

suferit un prejudiciu in persoana lor, chiar daca acesta este un prejudiciu prin ricoseu, vor putea

intenta o actiune in despagubiri. Acesta poate fi un prejudiciu material, daca defunctul le

asigura resursele pe care moartea sa le-a facut sa inceteze sau un prejudiciu moral, provenit din

atingerea adusa sentimentului de afectiune pe care le purtau victimei.


6/6

55428999 Criteriile de Stabilire a Prejudiciului Moral Si a Despagubirilor

Documents

Transcript of 55428999 Criteriile de Stabilire a Prejudiciului Moral Si a Despagubirilor