55415174-proiect-tdpr (1)

download 55415174-proiect-tdpr (1)

of 42

Transcript of 55415174-proiect-tdpr (1)

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    1/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    PROIECT DE AN

    Tehnologii de Deformare Plastica la Rece(specializare T.C.M)

    Profesor Indrumator: GHEORGHE SINDILANumele si prenumele studentului:GALITU EUGEN-MADALIN

    Grupa: 631 AA

    Anul calendaristic: * 2009-2010*

    - 1 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    2/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    A. PROIECTAREA PROCESULUITEHNOLOGIC DE PRELUCRAE

    Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe bazaunor considerente tehnice si economice, a succesiunii operatiilor(incazul desfasurarii procesului de prelucrare( pe mai multe stante saumatrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare sedesfasoara pe o singura stanta sau matrita).

    1Analiza piesei

    Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si aechipamentului necesar (stante si matrite) se face pe baza datelorinitiale ale temei de proiecatare: desenul de executie al piesei,volumul de productie, productivitatatea prelucrarii, costul pieseiprelucrate, volumul de investitii necesar, dotarea tehnica etc.Deoarece desenul de executie reprezinta principalul documenttehnic care sta la baza activitatii de proiectare, este justificatapreocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In

    multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmitde specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea contine greseli sauar putea fi incomplet. Din acest motiv inainte de inceperea oricareiactivitati propriu-zisa de proiectare trebuie realizata curesponsabilitate, o analiza amanuntita a desenului de executie.Aceasta analiza se face din mai multe puncte de vedere,principalele fiind mentionate in continuare.

    1.1Rolul functional al piesei

    Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din careaceasta sa se execute, stabilirea dimensiunilor si a abateriloracestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in

    - 2 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    3/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita aansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenta(prin

    linii groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Sementioneaza in mod concret rolul functional al piesei.Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare

    suprafetele ce o definesc.Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deformareplastica la rece prin care aceasta poate fi realizata. Se evidentiazasuprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformareplastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de prelucrare aleacestora.

    1.2 Verificare desenului de executie

    Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cuscopul intelegerii formei constructive a piesei, al corectariieventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului deexecutie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fl incat acesta sa

    ofere o imagine completa si unica a piesei si sa contina toateinformatiile necesare unei proiectari corecte.

    Desenul de executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi,detalii si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu deanastere la interpretari subiective. Astfel, piesa Suport lama esteprezentata in plan vertical, orizontal si lateral. Desenul seconsidera complet si nu este necesara interventia celui care a

    proiectat piesa.Pe desenu de exescutie sunt suficiente vederi si sectiuni caresa determine in mod univoc forma piesei. Pe ambele laturi existaun orificiu cu diametrul de 4,2 mm, respectiv doua oriici filetateM2,5. Ele sunt reprezentate vizibil, nu exista dubii cu privire laexistenta acestora.

    - 3 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    4/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Piesa este definita ca forma in vederile desenului deexecutie, grosimea este de 1,5 mm, diametrele de 4,2 mm,respectiv M2,5.

    Pentru a crea o imagine corecta a piesei, a oportunitatilorintre dimensiunile care o definesc, intre piesa si eventualele detaliiale acesteia, este necesar ca piesa si detaliile sa fie realizatela oscara convenabila, scara ce trebuie mentionata si respectata pedesen. In cazul de fata scara este de2:1, fiind specificata inindicator.

    Razele de racordare in cazul piesei Suport lama este de0,5mm. Orice desen care nu are trecuta raza in mod explicit pedesen, sau nu contine nicio referire la ea, inscrisa deasupraindicatorului, este incomplet si se trateaza ca atare.

    Grosimea materialului din care se executa piesa estetrecuta pe desenul de executie. Grosimea piesei este de 1,5 mm.

    Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86, clasde precizie mijlocie.

    Din cele mai multe ori indicaiile privind calitateasuprafetei se refera la rugozitatea acesteia. Pentru piesa Suportlama rolul functional al aceteia este asigurat de forma ei si nu decalitatea suprafetelor obtinute in urma stantarii. Rugozitatea rezultaprin stantare obisnuita(6,3...12,5m) este suficienta.

    Greutatea piesei nu este specificata in desenul deexecutie astfel incat aceasta trebuie calculata. Semifabricatul este notat in conformitate cu standardele

    actuale, cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma delivrare, gradul de ecruisare, etc.

    - 4 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    5/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    1.3 Materialul piesei.

    Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care seexecuta piesa vor fi folosite in urmatoarele etape ale procesului deproiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage datereferitoare la:

    . Proprietati fizico-mecanice.

    . Compozitia chimica.

    . Forme si dimensiuni de livrareDin standarde se vor extrage toate formele si dmensiunile de

    livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa fiind

    prezente in tabelu 1.

    Tabelu 1

    - 5 -

    MaterialSTAS

    Staredelivrare

    Rezistentala rupere

    Rm[N/mm2]

    Compozitiechimica

    [%]

    Greutatespecifica

    [kg/dm3]

    Forme si dimensiunide livrare

    benzi foi de tabla

    0 1 2 3 4 5 6

    CuZn37 HA 370.....440 37%Zn63%Cu

    8,210,12,14,15,16,18,20,21,22,24,25,26,28,29,30,32,35,36,40,42,45,46,47,48,50,52,55,56,60,63,65,70,72,75,80,81,85,90,94,95,100,103,105,10

    6,110,115,120,130,135,140,145,150

    500x2000560x20001000x2000

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    6/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Caracteristici de material prescrise:- Semnificaia codului materialului:

    Cod material: CuZn37 (Alam)Semnificaie: 37% Zn, restul Cu

    - Compoziia chimic - se prezint tabelar- Structura metalografic - se prezint tabelar- Proprieti fizico-mecanice - se prezint tabelar (rezistena

    de rupere, duritate, alungire etc.)

    Compozitia chimica a aliajelor cupru-zinc(STAS 95-90)este reprezentata in tabelul 2 .

    Tabelul 2

    Marcaaliaj

    Compozitia chimica %

    DuritateKg/dm3

    Elemente dealiere

    Impuritati,max

    Cu Zn Pb Fe Mn Al Sn Total

    CuZn37 62-64 Rest 0,3 0,2 0,1 0,3 0,1 0,8 8.4

    - 6 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    7/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeelorreprezentate in tabelul 3 .

    TABELUL 3

    SForma

    nominal

    Dimensiuni i

    a

    ba

    t

    e

    ri

    [mm]

    Rugozitatea,

    Ra

    [m]

    Tolerana(-e)de form[mm]

    Poziiarelativ Alte

    (duritate,acoperiri deprotecie etc.)

    S1 plana 60,6/421,2 6,3 - - -

    S2 elicoidala M2,5/1,5 3,2 - - -

    S3 plana 1,50,6/60,6 6,3 - - -

    S4 plana 80,8/8,50,8 6,3 - - -

    S5 plana 1,50,6/80,8 6,3 - - -

    S6 Plana 1,50,6/421,2 6,3 - - -

    S7 cilindrica R2/R0,5 6,3 - - -

    S8 plana 10,6/1,50,6 6,3 - - -

    S9 cilindrica 4,2/1,50,6 6,3 - - -S10

    Plana 1,50,6/9,50,8 6,3 - - -

    S11

    Cilindrica R0,5/60,6 6,3 - - -

    S12

    cilindrica R0,5/R2 6,3 - - -

    S13

    Plana 1,5O,6/70,8 6,3 - - -

    S14

    plana 1,50,6/60,6 6,3 - - -

    S15

    elicoidala M2,5/1,5 3,2 - - -

    *Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86 -

    - 7 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    8/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    1.5 Functiile suprafetelor(presupuse) reprezentate intabelul 4 .

    Tabelu 4

    S Funcia(-ile)

    S1, S4 Supafete de contact.

    S3,s S5, S6,S7, S8, S9,S11, S12, S13

    Suprafete de margine/delimitare a piesei.

    S10, S2, S15 Suprafete de fixare a piesei

    S14 Suprafata de pozitionare a suprafetei S1 cu S4

    Fig 1

    - 8 -

    S

    S2

    S3

    S4S5S6S7

    S9S8

    S10

    S12

    S13

    S14

    S15

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    9/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Suprafetele S2 si S15 nu se pot obtine prin deformareplastica la rece.

    1.6 Masa si volumul piesei.Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului

    INVENTOR.

    ffig2ff

    - 9 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    10/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    1.7 mprirea piesei n categorii de dimensiuni

    1.7.1 Lungimea desfuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul :

    L = Li + Liunde :Li = lungimile poriunilor rectilinii ale piesei ;Li = lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb ;

    Fig 2

    Dimensiunile din zona razelor se calculeaz utiliznd urmtoarea formul :

    Li = [i/180](ri + xg) , unde :

    i = unghiul poriunii curbe [grade];ri = raza interioar;

    x = coeficient care determin poziia fibrei neutre pentru ndoirea cu raz deracordare;Unghiul poriunii curbe se calculeaz cu relaia :

    = 1800 unde :

    = unghiul interior de ndoire [grade].

    - 10 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    11/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Valorile coeficientului x difer n funcie de raportul raz/grosime, astfelpentru cazul de fa avem urmtoarele variante : Pentru L raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;

    n funcie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul5:

    Tabelul 5

    Calculul L1 : = 1800 = 1800 900 = 900

    L = [/180](r + xg) = [*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

    Calculul L1=42-ri-g=42-0,5-1,5=40 mmCalculul L2=3-ri-g=3-0,5-1,5=1 mm

    n concluzie lungimea desfuratei plane (pentru poriunea ndoita) esteurmtoarea :

    L = (L1 + L2) + L=40+1+1,624=42,624 mm

    - 11 -

    Raportul r/g 0,333

    Coeficientul x 0,356

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    12/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    1.7.2 Lungimea desfuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul :

    L = Li + Liunde :Li = lungimile poriunilor rectilinii ale piesei ;Li = lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb ;

    Fig3

    Dimensiunile din zona razelor se calculeaz utiliznd urmtoareaformul :

    Li = [i/180](ri + xg) , unde :

    i = unghiul poriunii curbe [grade];ri = raza interioar;

    x = coeficient care determin poziia fibrei neutre pentru ndoirea cu raz deracordare;

    Unghiul poriunii curbe se calculeaz cu relaia :

    = 1800 unde :

    = unghiul interior de ndoire [grade].

    Valorile coeficientului x difer n funcie de raportul raz/grosime, astfel

    pentru cazul de fa avem urmtoarele variante : Pentru L raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;

    n funcie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul5:

    Tabelul 5

    - 12 -

    Raportul r/g 0,333

    Coeficientul x 0,356

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    13/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Calculul L1 : = 1800 = 1800 900 = 900

    L = [/180](r + xg) = [*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

    Calculul L1=14,5-ri-g=14,5-0,5-1,5=12,5 mmCalculul L2=10-ri-g=10-0,5-1,5=8 mm

    n concluzie lungimea desfuratei plane (pentru poriunea ndoita) esteurmtoarea :

    L = (L1 + L2) + L=12,5+8+1,624=22,124 mm

    2 Studiul tehnologicitii piese

    Tehnologicitatea unei piese este o caracteristic a acesteia care evideniazgradul n care piesa poate fi executat n condiii normale de lucru. de execuie, cu

    posibilitai1e pe care le ofer procedeele de deformare respective, valori ce segsesc recomandate n literatura de specialitate.

    Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastic la rece seanalizeaz din mai multe puncte de vedere caracteristice fiecrui procedeu dedeformare n parte

    - 13 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    14/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    2.1 Tehnologicitatea condiiilor tehnice impuse

    n tabelul de mai jos sunt prezentate preciziile impuse piesei prin desenul deexecuie i preciziile posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la rece

    pentru fiecare dimensiune nominal, reprezentete in tabelul 6.Tabelul 6

    2.2 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin decupare

    Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie s ndeplineascurmtoarele condiii: h 1,2g; a 1,2g; b < 15g.

    - 14 -

    Dimen-siuneanomi-nal

    Precizia impus piesei prindesenul de execuie

    Precizia posibil de realizat prinprocedee de deformare plastic

    la rece

    Con-cluzii

    Biblio-grafie

    Abateridimen-sionale

    Abaterila cotelibere

    STAS11111-86

    Abateride

    forma

    Rugozi-tateasuprafe-

    ei

    Abateri dimensio-nale

    Abateride

    forma

    Rugozi-tateasuprafe-

    ei

    Defor-

    marenormal

    Defor-

    mare deprecizie

    42 - 1,2 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN3 - 0,6 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN

    1,5 - 0,6 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN8,5 - 0,8 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN

    24 - 1 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN8 - 0,8 - 6,3 0,10 0,03 - 3.2 DN6 - 0,6 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN

    10 - 0,8 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN

    14,5 - 1 - 6,3 0,10 0,03 - 3,2 DN

    2.5 - 0,6 - 6,3 0,52 0,25 - 3,2 DN4,2 - 0,6 - 3,2 0,04 0,02 - 3,2 DN2 - 0,6 - 3,2 0,04 0,02 - 3,2 DN5 0,5 - - 6,3 0,10 0,04 - 3,2 DN

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    15/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig1

    n cazul pieseiSuport lama sunt ntlnite urmtoarele situaii pentruconturul decupat reprezentat in Fig 2:

    a>1,2g Fig28>1,2x1,58>1,8

    Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa Suport lama poate fiobtinuta prin decupare.

    2.3 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin perforare

    Avnd n vedere limitele procedeului de perforare n ceea ce privete formasuprafeelor perforate precum i condiiile dimensionale i de poziie relativ secompar piesa real cu piesele model din urmtoarea figur:

    - 15 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    16/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig. 3 Condiii limit pentru perforare

    Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa Suport lama reprezentata inFig 4, poate fi obtinuta prin perforare.

    a>g 2>1,5

    - 16 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    17/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig 4

    2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei

    Pentru piesa apar ,in plus, conditii de tehnologicitate referitoare la razaminima de indoire , distanta minima intre marginea orificiilor si liniile deindoire , lungimea minima a laturii indoite sunt prezente in Fig5 si Fig 6

    Fig5

    Raza minima de indoire este egala cu 0,3g deoarece piesa este facuta dinCuZn37.

    - 17 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    18/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig6

    r0,3g 0,50,45h>2g 10>3

    t>r+d/2 4>0,5+4,2/2 =>4>2,6

    Avand in vedere consecintele favorabile ale acestor conditii detehnologicitate asupra posibilitatilor de realizare eficienta a pieselorrezulta ca piesa Suport lama poate fi executata prin deformare plastica

    la rece.

    3.Analiza diferitelor variante de procese.

    - 18 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    19/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Pentru orce problema sociala, tehnica, economica exista maimulte variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete , una

    sau alta din variante poate fi considerata optima la un moment dat.Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare aprocesului de prelucrare:

    - pe stante si matrite simple;- pe stante si matrite complexe;- pe matrite combinate.

    Varianta 1:- decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla dedecupat;

    Fig 3.1 Piesa

    Dcuparea piesei este reprezentata in Fig 3.2.

    - 19 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    20/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig3.2Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o stanta simpla de

    perforat este reprezentata in Fig 3.3.

    Fig 3.3Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de

    indoit este reprezentata in Fig 3.4

    - 20 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    21/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig3.4

    Varianta 2

    Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesivaFig3.5

    Fig3.5

    Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit estereprezentata in Fig 3.6

    - 21 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    22/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig3.6

    Varianta 3

    Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7

    Fig3.7

    Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit estereprezentata in Fig 3.6

    - 22 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    23/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig3.6

    Varianta 4Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita combinata

    cu actiune succesiva.

    Fig3.7

    Nrcrt

    Varianta

    tehn.

    Denumirea

    operatiei

    Denumirea fazeiSchita

    operatieiObservatii

    1 0 2 3 4 6

    - 23 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    24/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Pesculesimpl

    e

    Decupare

    a.Introducerea benzii;1.Decupareb.Avansul benziic.Scos piesa

    Fig3.2

    Productie scazuta .Sculesimple.Preciziescazuta.Timp de productiindelungat.Necesita un

    numar mare demuncitori.Necesita unnumar mare de prese.

    1Perforar

    e

    a.Introdus semifabricatul instanta;b.Orientareasemifabricatului;1.Perforare;c.Scos piesa.

    Fig3.2

    Indoirea.Introdus piesa in matrita;b.Orientare;1.Indoire;c.Scos piesa.

    Fig3.3

    Pesculecomplexe

    Perforare+decupare

    a.Introdus banda;

    1.Perforare;b.Avans;2.Decupare;c.Scos piesa.

    Fig3.4

    .Productie scazuta.Scule

    simple dar mai complexedecat pe sculesimple.Numar mare demuncitori.Precizie maibuna decat pe sculesimple.

    2Timp de productieindelungat.Indoire

    a.Intodus piesa;b.Orientare;1.Indoire;c.Scos piesa.

    Fig3.5

    Perfora

    re+decupare

    a.Introdus banda;

    1.Perforare+decupare;b.Scos deseu;c.Scos piesa.

    Fig3.6

    .Productie scazuta.Scule

    simple dar mai complexedecat pe sculesimple.Numar mare demuncitori.Precizie maibuna decat pe sculesimple.

    Timp de productieindelungat.

    3

    Indoire

    a.Introdus piesa;b.Orientare;1.indoirec.Scos piesa

    Fig3.5

    Nrcrt

    Varianta

    tehn.

    Denumireaoperatiei

    Denumirea fazeiSchita

    operatieiDenumirea

    sculei

    Observatii

    - 24 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    25/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    10

    23 4 5

    6

    Pe sculecombinate

    Perforare+Slituire+Indoire+retezare

    a.Introdus banda;1.Perforare;

    2.Slituira;3.Indoire;4.Retezareb.Scos piesa.

    Fig3.7

    Matritacombinatacu actiunesuccesiva

    Productiemare.Scule

    complexe.Preciziebuna.Numarmic demuncitori.Necesita osingurapresa.

    4

    - 25 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    26/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    4. Analiza croirii semifabricatului

    Ponderea cu care costul materialului intervine in pretul piesei(peste70%)impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala calede eficientizare a procesului de deformare.

    a. Croirea dreapta cu deseuri, pe rand ,cu asigurarea pasului prin intermediulpoansonului de pas este reprezentata in fig 4.1

    Fig4.1

    b. Croirea dreapta ,cu deseuri , pe un rand cu asigurarea pasului cuajutorul opritorului este reprezentata in fig4.2.

    - 26 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    27/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig4.2c. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu asigurarea pasului cu

    ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.3.

    Fig4.3

    d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri putine, cu poanson depas este reprezentata in fig4.4

    - 27 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    28/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig 4.4

    e.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu poanson de paseste reprezentata in fig 4.5

    Fig4.5

    f.Croirea combinata este reprezentata in fig4.6

    - 28 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    29/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig4.6

    g.Croirea fata in fata, cu desuri, cu poanson de pas este reprezentatain fig4.7

    Fig4.7Lungimea fasiei calculate si lungimea foi de tabla standardizata sunt

    reprezentate in talelul 7

    - 29 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    30/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Nr.crt

    Variante de croire Modul derealizarea pasului.

    Schitacroirii

    Lungimea benzi

    Calculata lc Standardizata

    ISTAS0 1 2 3 4 51

    cudeseuri

    dreapta peun rand

    cu poanson de pas Fig4.1 48,18 50

    2 cu opritor Fig4.2 46,18 47

    3 fata infata

    cu poanson de pas Fig4.7 27,68 28

    4

    cudeseuriputine

    pe mai

    multeranduri

    cu poanson de pas Fig4.5 47.92 48

    5

    dreapta peun rand

    cu opritor Fig4.3 42,82 45

    6 cu poanson de pas Fig4.4 44,82 45

    7 combinata cu poanson de pas Fig4.6 51,28 52

    Tabelul 7

    Lungimea benzi:

    L= mgy

    500

    L=5,12,8

    500

    =40,65m

    Alegem L=45m

    Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croireasigura luarea in considerare a acelor scheme de croire care permit

    - 30 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    31/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    desfasurarea proceselor de prelucrare in conformitate cu conditiileinitiale impuse.

    Conditiile rezultate in urma selectarii tehnice sunt prezente in talelul 8.

    Tabelul 8

    Criteriul economic aplicat schemelor de croire ethnic acceptabile(SCTA) conduce la determinarea schemei de croire optime (SCO).

    Criteriul economic este reprezentat in tabelul 9.

    - 31 -

    Nr.SCTP

    Criterii de selectare DeciziaSCTA

    sauSCTN

    Tehnice Tehnologice

    Cnturcurb

    tangent

    Formecomplexe

    Conditiitehnice

    deprecizie

    Produc-tivitate

    Directiade

    laminare

    Complex-

    itateasculei1 A A A A A A SCTA

    2 A A A A A A SCTA

    3 A A N A A A SCTN

    4 A A A A A A SCTA

    5 A A A A A A SCTA

    6 A A A A A N SCTN

    7 A A A A A N SCTN

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    32/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    NrSCTA

    CRITERIUL ECONOMIC Ierarhizareaschemelor

    Kc[%] K u[%]

    1 82,50 84,164

    2 87,77 89,54 3

    4 91,67 93,52 2

    5 91,98 93,88 1

    Tabelul 9

    Calculul puntitelor

    a=k1xk2xk3xa1;b=k1xk2xk3xb1;k1=1 pentru alamak2=1(o singura trecere);k3>0,8 pentru ghidare precisaa1,b1- stasa1=1,6mm

    b1=2,2mm

    a=1x1x0,8x1,6=1,28mmb=1x1x0,8x2,1=1,68mma-puntita intermediara;

    b-puntita laterala;

    Valoarea puntitei c pe care poansonul de pas o transforma in deseu sealege din tabelul 9.

    - 32 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    33/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Grosimea materialului g[mm]

    Puntita c[mm]

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    34/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Abaterea de latime a semifabricatului1. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm

    b1 =2,2=> b= k1* k2* k3*b1 =1*1*0,8*2,1=1,68c=2mm

    B=0,4Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42.82+(1-1)*1,28+2*1,680,4+1*2=48.180,4

    2. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mmb1= 2,1 b= k1* k2* k3*b1 =1*1*0,8*2,1=1.68c=0 (opritor) B=0,4

    Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*1.68 0,4+1*0=46,180,43. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm

    b1= 2,1 b= 0c=0 (opritor) B=0,4

    Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*0 0,4+1*0=42,820,4

    4. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1.28 =>p=22.32+1.28=23.6mmb1 =0 => b= 0

    c=2mm B=0,4Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42.82+(1-1)*1.28+2*00,4+1*2=44.820,4

    5. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=42,82+1,28=44,1mmb1 =0 b= 0c=2mm

    B=0,4Lc =(n+1)*d+a+2*b+l+k*c=2*22,32+1,28+2*00,4+1*2=47.920,4

    6. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mmb1 =2,2=> b= k1* k2* k3*b1 =1*1*0,8*2,1=1,68c=2mm

    B=0,4Lc =(n+1)*d+a+2*b+l+k*c=2*22,32+1,28+2*1,680,4+1*2=51,280,47. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=4+1,7+20,82=26,52mm

    - 34 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    35/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    b1 =2,2=> b= k1* k2* k3*b1 =1*1*0,8*2,1=1,68c=2mm

    B=0,4

    Lc =n*d+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*22,32+(1-1)*1,28+2*1,680,4+1*2=27,680,4

    Calculul coeficientului de utilizare:

    1.ku = 100

    lL

    AoN= 100

    5040000

    731,9931694

    =84,16%

    2. ku = 100

    lL

    AoN

    = 1004740000731,9931694

    =89,54%

    4. ku = 100

    lL

    AoN= 100

    4540000

    731,9931694

    =93,52%

    5. ku = 100

    lL

    AoN= 100

    4840000

    731,9931814

    =93,88%

    n-numarul de piese care rezulta dintr-un semifabricat.

    N=p

    L

    Ao-aria efectiva a piesei;L-lungimea benzi;l-latimea benzi;

    p-valoarea pasului.

    Varianta optima de croire este croirea pe doua randuri, cu deseuriputine, cu poanson de pas .

    Piesa fiind marginita de contruri drepte aceastea sunt dispuse chiar pemarginea semifabricatului si dispar puntitele laterale.

    Schema optima de croire este prezentata in fig4.8:

    - 35 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    36/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fig4.8

    pC=44,1mm pc-valoarea pasului de croire;l=45mm l-lungimea benzi;c=2mm c-lungimea puntitei indepartata de poansonul de pas;a=1,7mm a-puntita intermediara;

    5. Proiectarea schenei tehnologice.

    Pe schema de croire optima se va concepe mai multevariante de scheme tehnologice posibile reprezentate infig5a),b),c),d),e),f).

    - 36 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    37/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Schema tehnologica optima este reprezentata in fig.5f.

    6. Calculul fortelor si stabilirea pozitiei centruluide presiune. Pentru a putea dimensiona si verifica fiecare poanson, pentru a puteadetermina pozitia centrului de presiune si pentru a putea alege utilajul de

    presare (presa) este necesar calculul fortelor de deformare.

    - 37 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    38/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Fortele de deformare sunt reprezentate in tabelul 10.

    Tab.10

    - 38 -

    Nr.

    crt

    Forma si

    dimensiunilesectiuniitransversa

    lea partiactive a

    poansoanelor

    Formula de

    calcul

    Forta de deformare Forta tota

    pepoansonli [N]

    Fst Find Fsc Fimp Fel

    1 F=K1*l*g* 3487,168. -

    34,87 20,92 - 3542,96x4

    2 F=K2*l*g* 7323,05 - 73,23 43,938 - 7440,2x2

    3 F=K3*l*g* 73082,4 - 730,82 438,49 - 74251,71

    4 F=K4*l*g* 6660 - 66,6 39,96 - 6766,56x2

    5 F=K5*l*g* 8880 - 88,8 53,28 - 9022,08

    6 Fin= *b*g2/4*l0

    - 486 - - - 486x2

    7 F=K7*l*g* 25807,5 - 258,07 154,845 - 26220,415

    8 Fin= *b*g2/4*l0

    - 475,71 - - - 475,71

    Forta totala de deformare

    =Fi=163527.145

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    39/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    1. Fst=l*g*=370N/mm2Fst=370*2**1*1,5=3487,168N

    Fsc=Ksc*FstFsc=0,01*3487,168=34,87NFimp=Kim*FstFimp=0,006*3487,168=20,92N

    2. Fst=l*g*=370N/mm2Fst=370*2**2,1*1,5=7323,05N

    Fsc=Ksc*FstFsc=0,01*7323,05=73,23NFimp=Kim*FstFimp=0,006*7323,05=43,938N

    3. Fst=l*g*=370N/mm2Fst=370*(2*34,32+2*36,52)*1,5=73082,4NFsc=Ksc*FstFsc=0,01*73082,4=730,82NFimp=Kim*FstFimp=0,006*73082,4=438,49N

    4. Fst=l*g*=370N/mm2Fst=370*12*1,5=6660N

    Fsc=Ksc*FstFsc=0,01*6660=66,6NFimp=Kim*FstFimp=0,006*6660=39,96N

    5. Fst=l*g*

    - 39 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    40/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    =370N/mm2Fst=370*16*1,5=88800NFsc=Ksc*Fst

    Fsc=0,01*8880=88,8NFimp=Kim*FstFimp=0,006*8880=53.28N

    6.Find= *b*g2/4l0 b=6mml0=rp+rpl+1,5=0,5+0,5+1,5=2,5

    Find=(370*6*1,52 )/4*l0 =486 N

    7. Fst=l*g*

    =370N/mm2

    Fst=370*46,5*1,5=25807,5NFsc=Ksc*FstFsc=0,01*25807,5=258,07NFimp=Kim*FstFimp=0,006*25807,5=154,845N

    8.Find= *b*g2/4l0 b=8mml0=2rp+rpl+21,5=2*0,5+2*0,5+1,5=3,5

    Find=(370*8*1,52 )/4*3.5 =486 N

    Forta totala

    Ftot=163527.145N

    - 40 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    41/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Conform calculelor efectuate am ales Presa cu excentric cu simplu efect, defabricatie romaneasca PAI 25.

    Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneascaCaracteristici tehnice Tipul presei Unitatea de masura

    Cuplaj cu pana rotitoarePAI 25

    Forta nominala, FN 25 104 N

    Nr de curse duble, n 120 mm-1

    Domeniul de reglare alcursei, C

    10..100 mm

    Reglarea lungimii bielei,M

    50 mm

    Distanta maxima intremasa si berbec

    250 mm

    Inclinarea maxima apresei

    30 grade

    Locasul pt cep(x1) 40x70 mmDimensiunile mesei(AxB)

    560x400 mm

    Dimensiunile orificiuluidin masa ()

    160 mm

    Grosimea placii deinaltare

    75 mm

    Dimensiunile orificiuluiplacii

    90 mm

    Puterea motorului 2,2 kw

    Lungimea 993 mmLatimea neinclinata 1485 mmLatimea inclinata 1700 mmInaltimea 2205 mm

    - 41 -

  • 7/28/2019 55415174-proiect-tdpr (1)

    42/42

    UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

    SPECIALIZARE T.C.M.

    Centre de presiune.

    Xcp=

    987654321

    9*98*87*76*65*54*43*32*21*1

    FFFFFFFFF

    FXFXFXFXFXFXFXFXFX

    +++++++

    +++++++

    Ycp=987654321

    7*7

    FFFFFFFFF

    FY

    +++++++

    X1=1 F1=3542.96

    X2=2.1 F2=7440.2X3=18.26 F3=7425.71X4=0.85 F4=6766.56X5=4 F5=9022.8X6=2.5 F6=486X7=25.29 F7=26220.415X8=6 F8=475.71X9=1 F9=3542.96

    XCP

    =16,06YCP=0.007