Liceul Spiru Haret Specializare : Tehnician Mecatronist

Proiect PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

Coordonator : Candidat:Ispas Bogdan Sorina Profesor:- Clasa:A-XII-A

Tema Proiectului Racirea si uscarea aerului comprimat

Structura lucrarii

A. Argumentul B. Continutul propriu-zis Capitolul 1: Notiuni generale,despre actionari pneumatice Componenta instalatiilor de actionare pneumatica

Avantajele si dezavantajele actionarilor pneumatice Capitolul 2:Descriere tema -Racirea si uscarea aerului comprimat

Pneumatica (generalitati,clasificare,desene,simbolizare,etc) Capitolul 3: Montarea,intretinerea si detectarea defectelor instalatiilor pneumatice Capitolul 4:Norme de securitate si sanatate in munca si de prevenire si stingere a incendiilor in atelierele mecano-electrice C.Bibliografie Anexe

A.Argumentul

Mecatronica este o combinatie sinergetica intre mecanica de precizie, sistemeleelectronice de control si comanda, si informatica, ce serveste proiectarii, realizarii, punerii infunctiune si exploatarii de sisteme automate inteligente...Termenul "mecatronica" a fostutilizat pentru prima data in anul 1975 de catre concernul japonezYaskawa ElectricCorporation, fiind o prescurtare a cuvintelorMechanica-Electronica-Informatica.La inceput, mecatronica a fost inteleasa ca o completare a componentelor mecanicii deprecizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de aplicatie mecatronica.Cutimpul, notiunea de mecatronica si-a schimbat sensul si si-a extins aria dedefinitie:mecatronica a devenit stiinta inginereasca bazata pe disciplinele clasice aleconstructiei de masini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei stiinteeste imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea disciplinelorcomponente intr-un tot unitar.Totusi, mecatronica nu este acelasi lucru cu automatica sau cu automatizareaproductiei.Acestia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA,dar sunt siinclusi in el. Mecatronica poate fi definita ca o conceptie novatoare a tehnicii de automatizarepentru nevoile ingineriei si educatiei.Mecatronica s-a nascut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a raspandit in intreagalume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu:stiinta masinilor inteligente. Un important aspect al mecatronicii este acela ca masinile si utilajele mecatronice suntexemplu al imitarii naturii.Principala caracteristica a utilajelor mecatronice este capacitatea de a se adapta inpermanenta la conditiile externe si de a da informatii (sub forma semnalelor mecanice,electrice, pneumatice, optice, etc) printr-o automatizare de nivel ridicat.Trasaturile caracteristice ale utilajelor mecatronice sunt urmatoarele: Multifunctionalitatea, adica posibilitatea de a realiza diferite procesetehnologice, de exemplu prin schimbarea programului;Inteligenta, reprezentand capabilitatea masinii de a comunica cu mediul si de alua decizii; Flexibilitatea, adica posibilitatea de a modifica fara dificultati majoreconstructia utilajului pe etape de proiectare, productie sau exploatare, deexemplu prin folosirea constructiei modulare; Posibilitatea de a fi conduse de la distanta, ceea ce impune cunoasterea siutilizarea unor interfete complexe de comunicare;B. Continutul propriu-zis Capitolul 1: Notiuni generale despre actionari pneumatice Componenta instalatiilor de actionare pneumatica Utilizarea aerului comprimat in scopul mecanizarii proceselor de productie precum si indomeniul transporturilor este cunoscuta de peste un secol. In intelesul sau mai vechipneumatica era definite ca fiind stiinta care studia miscarea aerului si fenomenele atmosferice.Odata cu dezvoltarea tehnicii,aceasta a imprimat semnificatii proprii notiunii depneumatica,in sensul ca efectele suprapresiunii sau ale depresiunii au capatat utilizarepractica. Varietatea larga a tehnicilor pneumatice are la baza utilizarea energiei potentiale desuprapresiune ale unui gaz si in special,a aerului comprimat in prealabil. Rezulta deci cainstalatiile pneumatice inglobeaza masinile si aparatele care folosesc in calitate de agent deenergie aerul comprimat.In ultimul timp aerul comprimat a capatat o larga utilizare si in realizarea aparatelor sisistemelor de control automat si comanda a celor mai variate sisteme tehnice si/sau procesetehnologice.Pneumatica se dezvolta atat pe directia rezolvarii de sine statatoare a numeroaselorprobleme tehnice in competitie cu echipamentele electronice de automatizare dar si incolaborare cu anumite elemente ale sistemelor electronice si hidraulice de automatizare inscopul solutionarii unor probleme de mare complexitate. In acest mod pneumatica joaca unrol important si in sistemele combinate de reglaj automat.Generarea energiei pneumatice se face dupa un ciclu deschis. Un asemenea ciclupresupune aspirarea din atmosfera, comprimarea, tratarea, distributia la utilizatori si refulareain atmosfera. Fiind un ciclu deschis,aerul care alimenteaza sistemul de actionare sereimprospateaza continuu,fiind supus de fiecare data unui process complex de filtrare.Avantajul acestui tip de sistem (cu circuit deschis) consta in simplitatea sa (nu mai estenecesar un circuit de intoarcere a mediului de lucru la statia de compresoare).Fiabilitatea,durata de viata si nu in ultimul rand performantele unui system pneumatic de actionaredepend in cea mai mare masura de calitatea agentului folosit. Actionarile pneumatice constituie una dintre caile cele mai eficiente de mecanizare siautomatizare a instalatiilor masinilor si utilajelor,dezvoltata considerabil in ultimii ani.Dinacest motiv este necesara cunoasterea avantajelor oferite de actionarile pneumatice,aprincipiilor de proiectare si functionare ale acestora,cat si a intretinerii exploatariicorespunzatoare pe baze stiintifice a elementelor si sistemelor pneumatice. In acest contextautomatica a transformat actionarile pneumatice clasice in sisteme complexe de actionare sicomanda automata,oferind atat din partea de forta cat sip e cea de prelucrarea asemnalelor,posibilitatii mult sporite,in conditii de siguranta si economicitate. Actionarilepneumatice si-au demonstrate superioritatea in domeniul fortelor si momentelor de executiemedii, iar combinatiile electropneumatice si hidropneuatice au permis valorificarea calitatilorfiecarui sistem in parte, largind si mai mult domeniile de aplicatie a sistemelor pneumatice deautomatizare. Deci,actionarea pneumatica automata se refera la totalitatea elementelorpneumatice de comanda,reglare si control a presiunilor si debitelor precum si de executielegate intre ele printr-o retea de circuite. Aceste elemente frmeaza ulul sau mai multe lanturide comanda si actionare care indeplinesc functii bine precizate. Avantajele si dezavantajele actionarilor pneumatice Principalele avantaje pe care le ofera actionarile pneumatice in comparative cu celelaltetipuri de actionari constau in faptul ca acestea au o greutate cera,in general,este cu mult mairedusa decat cea a actionarilor electrice si suporta supraincarcari fara pericol de avarii. In ceeace priveste intretinerea actionarilor pneumatice acestea nu ridica probleme deosebitecomparative cu cele electrice care necesita personal calificat,de asemenea la acestea dinurma,campul electric atrage particulele metalice din domeniul exterior si le fixeaza fiindnecesara denontarea si curatirea lor mai frecvent decat in cazul actionarilor pneumatice.Se remarca si faptul ca,in comparative cu actionarea electrica unde exista pericolulscurtcircuitelor,actionarea pneumatica prezinta un pericol de accidente redus.Actionarile pneumatice prezinta si unele dezavantaje determinate spre exemplu de faptul cala cele prevazute cu cilindru de forta la care se produce,ca urmare a unei cerinte tehnologice omiscare rapida a pistonului, la finele cursei acestuia apare o lovitura puternica,consecinta aimpactului pistonului in raport cu peretele care limiteaza cursa. Acest dezavantaj poate fiinlaturat prin utilizarea unor cilindi cu amortizor a caror viteza este diminuata actre finele cursei. Un alt dezavantaj este cauzat de faptul ca destinderea brusca a aerului comprimat in cilindrii pneumatici este insotita de scaderea tempereturii ceea ce provoaca separarea si depunerea apeipe pereti care favorizeaza coroziunea elementelor pneumatice. Introducerea in circuit aseparatoarelor de apa,filtrelor si ungatoarelor corelata cu o alegere corespunzatoare amaterialelor pot contribui la atenuarea si chiar eliminarea acestui dezavantaj.In sfarsit,deplasarea aerului comprimat prin conducte lungi si cu numeroase variatii desectiune si schimbari de directie este insotita de pierderi de presiune care reduce randamentultotal al instalatiei la care contribuie si pierderile de aer prin neetanseitati.

Capitolul 2: Descriere tema -Racirea si uscarea aerului comprimatPentru a evita variaia parametrilor fizici ai aerului comprimat utiliznd ca agent de lucru , precum i pentru protecia echipamentelor pe care le transfer, aerul comprimat trebuie sa aib o temperatur ct mai constant i ct mai apropiat de cea a mediului n care se afl instalaia.La ieirea din compresor aerul poate atinge temperaturi de pan la 200 C. Dac ar intra n instalaie cu o temperatur apropiat de aceast valoare , efectele ar putea fi urmatoarele :-deformarea sau topirea paharelor filtrante i ungtorului ;-nmuierea ,deformarea i ruperea conductelor din plastic ;-alterarea elementelor de etanare elastomerice ;-griparea unor aparate , prin modificarea jocurilor ntre piesele mobile i fixe , datorit dilataiei;Se recomand ca temperatura aerului s fie n jurul valorii de minim 10 C iarna i maxim 30 C vara , dar n niciun caz nu va depai 50 C.Rcirea aerului se poate face chiar din faza de comprimare , acest lucru protejeaz i compresorul .n figura 1 compresorul este prevzut cu un cilindru care rcete n permanen cilindrul (similar motoarelor termice ). O alta metod de rcire este suflarea de aer asupra cilindrului de comprimare .

Fig. 1 Compresor prevzut cu cilindru de rcire

Prevzut cu aripioare de rcire (Fig. 2), aripioarele mresc suprafaa de schimb de cldura cu mediul, iar aerul suflat peste cilindru permite transferul mai rapid al cldurii de la main ctre mediu .

Fig. 2 Compresor prevzut cu aripioare de rcire

n general , aceste dou metode de rcire se combin cu o a treia metod de rcire (fig. 3) care se aplic compresorului cu mai multe trepte ; n canalizaia dintre treptele 1 i 2 ( n cazul compresorului cu dou trepte ) se instaleaz un schimbtor de cldur sau un agregat de rcire , ce permite reducerea temperaturii aerului .

Fig. 3 Compresor cu mai multe trepten mai multe cazuri, metodele de rcire descrise mai sus , nu sunt suficiente , motiv pentru care unitile de producere a aerului comprimat se completeaz cu agregate de rcire a aerului dup ce acesta a ieit din compresor.4. Uscarea aerului comprimatAerul din atmosfer conine o anumit cantitate de ap , sub form de vapori .Aceast ap se regsete n aerul comprimat furnizat consumatorului. Prezena ei afecteaz substanial funcionarea instalaiilor,din acest motiv fiind necesare msuri de eliminare, prin uscarea aerului.Efectele apei aflat n aerul comprimat utilizat ca agent de lucru sunt :-la temperaturile sczute poate forma dopuri de ghea n conducte sau n aparate , scond instalaia din funciune ;-corodeaz elementele din oel din aparate ;-micoreaz viteza de comutare a aparatelor sau chiar le blocheaz ;-n amestec cu uleiul de ungere formeaz un amestec ce ncetinete viteza de comutare a aparatelor sau chiar le blocheaz .

Aerul comprimat folosit n sistemele pneumatice poate fi produs local , cu ajutorul unui compresor sau centralizat ntr-o staie de compresoare .n staia de compresoare , aerul este aspirat din atmosfer i comprimat cu ajutorul compresoarelor , dup care este tratat i nmagazinat n rezervoare tampon , de unde este distribuit consumatorilor O unitate de preparare a aerului comprimat conine: filtru ,sistem de reglare a parametrilor aerului comprimat , aparate de msur, ungtor. De asemenea, uneori grupul poate s conin n afar echipamentelor precizate alte , echipamente auxiliare cum sunt :un robinet, un dispozitiv de alimentare progresiv a consumatorului la pornire, blocuri de derivaie. 1. sistem de conexiune cu autoblocare; 8. membran regulator de aer;2. purjor manual; 9. diafragm (restrictor depresiune) diafragm (restrictor de presiune) 3. diafragm de acces i obturare; 4. cupol ungtor;5. cuv ungtor;6. reglare presiune regulator;7. inel O;Maini pentru producerea aerului comprimat

Maini pentru producerea aerului comprimat: sunt maini care produc comprimarea sau presarea aerului, transformand energia mecanic primit la arbore n energie de presiune a aerului.Dup principiul de funcionare compresoarele se pot clasifica astfel:Compresoare volumice (pneumostatice):Funcionarea lor se bazeaz pe principiul camerei de volum variabil: n faza de aspiraie, aerul este nchis ntr-o camer care i micoreaz volumul i care se deschide n faza de refulare: aerul este evacuat avnd o presiune proporional cu variaia de volum a camerei.Compresoarele volumice pot fi:- Cu piston:- cu comprimare direct;- cu comprimare prin membran.- Cu angrenaje:- cu urub;- cu lobi (ROOTS).- Cu palete.

- Compresoarele cu piston cu comprimare direct:

Aceste compresoare pot avea o treapt de comprimar, n dou trept sau mai multe. Fiecare treapt poate avea unul sau mai muli cilindri.La comprimarea n mai multe trepte, treapta urmtoare aspir aerul comprimat n treapta precedent, n acest fel mrindu-se valoarea presiunii aerului comprimat furnizat de compresor.De exemplu, dac un compresor cu o treapt ridic presiunea aerului pn la 4 bar, unul cu dou trepte o poate ridica pn la 15 bar. Un compresor cu 3 sau mai multe trepte ridic presiunea peste 15 bar.Sistem de racire intermediara

Se poate observa c treapta a doua are un diametru al cilindrului mai mic dect treapta ntia.Diametrul cilindrului de comprima-re este unul din parametrii dup care putem identifica fiecare treapt a unui compresor cu piston n practic.Acest tip de compresor poate realiza valori de comprimare foarte nalte (pn la 1000 bar), ns el are dezavantaje care i limiteaz utilizarea tot mai mult: genereaz ocuri de presiune n instalaiile consumatoare, introduce ulei n aerul comprimat, este zgomotos, iar datorit frecrilor n etanri temperatura aerului comprimat este foarte ridicat.- Compresoare cu piston cu comprimare indirect funcioneaz pe acelai principiu, ns camera n care este aspirat aerul nu mai este cilindrul, iar pistonul este separat complet de aceast camer printr-o membran elastic. Acest compresor este utilizat n aplicaiile n care trebuie evitat contaminarea gazului comprimat cu ulei pierdut de sistemul de ungere al compresorului: industrie chimic, aer comprimat pentru msurri, uz medical, etc.Datorit membranei, care are rezistena mecanic i la oboseal limitate, performanele acestui compresor sunt mai sczute.- Compresoare cu palete:Sunt alctuite dintr-o carcas 1, un rotor cilindric 2 aezat excentric fa de carcasa n care sunt dispuse iar n canale frezate pe generatoarele rotorului paletele 3 figura1.3. ntre suprafaa rotorului, palete, carcas i capacele laterale se formeaz camere de volum variabil (CVV) care n faza de aspiraie nchid etan mase de aer i, pe msura rotirii ansamblului mobil, aceste camere i micoreaz volumul determinnd creterea presiunii.Cnd ating un volum minim ajung n dreptul racordului de refulare, iar aerul comprimat este evacuat.Paletele rotorului trebuie s asigure etanarea lateral (cu capacele), frontal (cu carcasa) i fa de rotor. Etanarea frontal este asigurat prin apsarea paletelor pe carcas datorit forei centrifuge i, la unele modele, datorit unor arcuri dispuse n canalele practicate n rotor, iar uzura paletelor este compensat automat. Celelalte etanri sunt influenate de precizia de execuie i, n timp, de uzura paletelor.Paletele se execut n general din materiale antifrictiune i care protejeaz carcasa contra uzurii.nlocuirea paletelor, cnd s-a ajuns la un anumit grad de uzur, repune compresorul n funciune. Maina atinge performanele maxime dup un anumit timp de funcionare, necesar rodrii paletelor.

- Compresoare cu angrenaje:Caracteristic acestor compresoare figura1.4 este faptul c rotoarele profilate (lobi, uruburi) nu se afl n contact direct, micarea lor fiind sincronizat prin angrenaje dispuse pe capetele arborilor

Datorit acestui fapt, uzura acestor maini este practic nul, ns randamentul lor este mai slab (neexistnd contact direct ntre elementele care materializeaz camera de volum variabil, apar scurgeri dinspre racordul de refulare ctre cel de aspiraie).Din aceast categorie, compresoarele cu urub se caracterizeaz printr-o remarcabil uniformitate a debitului, funcionare silenioas i robustee. Domeniile de utilizare a actionarilor pneumatice Utilizarea actionarilor si comenzilor pneumatice este extinsa in present practice in toateramurile industriale. Sistematizarea domeniilor de utilizare a acestor actionari si comenzipoate fi facuta pornind de la clasificarea operatiilor de lucru. Pornind de la tipul demiscare,impusa,elementele pneumatice pot fi folosite sub urmatoarele forme:- elemente cu miscare liniara in care se incadreaza cele de avans precum si cele de tipulunitatilor pneumohidraulice de translatie;- elemente de miscare liniara pas cu pas din care fac parte dispozitivele de avans cucomanda intrinseca pentru diferite lungimi de cursa,reglabile,reversibile si limitate;- elemente cu miscare oscilatorie in care se incadreaza cilindrii oscilanti in domeniulde pana la 180* sau chiar 360*;- elemente cu miscare circulara pas cu pas ca de exemplu masa rotativa cu posibilitatide fixare a unui numar corespunzator de pasi in cadrul unei rotatii complete;- elemente cu miscare rotativa de tipul motorului pneumatic care poate dezvolta o putere de pana la 25CP.

Capitolul 3: Montarea,intretinerea si detectarea defectelor instalatiilor pneumaticeLa realizarea unei instalatii de automatizare cu actionare pneumatica, o prima etapa consta n ntocmirea unei scheme de principiu care sa redea n mod clar succesiunea operatiilor si fazelor care compun ciclul de functionare. Se stabilesc conditiile de pornire si oprire, conditiile de oprire n caz de avarie, precum si alte conditii specifice ciclului de lucru (temporizari, semnalizare optica sau sonora, posibilitati de reglaj a unor parametri etc.). Pe aceasta baza se trece la realizarea schemei functionale, n care sunt reprezentate cu ajutorul simbolurilor toate elementele care compun

schema, precum si conexiunile dintre acestea, fara a se tine seama de amplasamentul real al acestor elemente. In general, orice problema de actionare, simpla sau complexa, poate fi solutionata in mai multe moduri. Schema optima este aceea care ndeplineste toate conditiile functionale impuse si este alcatuita dintr-un numar minim de elemente. Actionarile cu un singur motor pneumatic sunt utilizate frecvent pentru automatizarea unor operatii de prindere si alimentare cu piese, pentru deplasarea unor organe de lucru sau scule, precum si la dispozitivele de prehensiune ale manipulatoarelor si robotilor industriali. Pentru realizarea schemelor pneumatice, descrierea si ntelegerea ct mai usoara a functionarii acestora, se folosesc unele notatii si reguli de reprezentare specifice. Se folosesc pentru identificarea elementelor, litere si numere n diverse combinatii, care sa ilustreze ct mai clar elementul respectiv. Din consideratii didactice, pentru diversele scheme s-au adoptat urmatoarele notatii: GPA - grup de preparare a aerului, compus din filtru + regulator (FR) sau filtru + regulator + lubrificator (FRL); C1, C2, C3....- motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau cu membrana); MR1, MR2... - motoare pneumatice oscilante; DP1, DP2.....- distribuitoare pneumatice principale; D1, D2.... - distribuitoare pneumatice auxiliare; BP1, BP2...- distribuitore pneumatice cu comanda manuala de tip impuls (butoane pneumatice). ao, a1, bo, b1 - senzori de cursa: i=1,2..- numarul motorului; a1, b1 sau j=1 - senzorul pentru cursa maxima; ao, bo sau j=0 - senzorul pentru cursa minima (tijacomplet retrasa); DR1, DR2... - drosele simple; DC1, DC2... - drosele de cale; m1, m2... - comenzi manuale; x - semnale de intrare produse de senzori de cursa. Defectiuni In timpul exploatarila sistemul de franare potsa apara urmatoarele defecte:a -frana "nu tine" este "slaba" sau nu actioneaza ; b -frana "freaca"desi pedala de frana nu este actionata ; c -la franare automobilul trage intr-o parte ; d -in timpul franarii se blocheaza una sau toate rotiile ; e -frana are loc cu trepidatii (intreruperi) ; f -frana este insotita de zgomote ; Aceste defectiuni se pot detecta : vizual,auditiv,cu mijloace de masura si control sau pe standuri.a - Frana"nu tine" este "slaba" sau nu actioneaza .Aceste defectiuni se evidentiazaprin: reglajul incorect al franelor,deteriorarea sau uzura unor organe precum si pierderilor de lichidsau aerin cazul actionari pneumohidraulice.Reglajul incorect al franelorpoate insemna: cursa libera a pedaleiprea mare,joc marit intre saboti si tamburi,slabirea piulitelor de reglare sau a arcurilor la franele cu reglare automata,prinderea si reglarea incorectaa sabotilor la barele de prindere. Defectul se inlatura prin reglarea cursei libere a pedaleisi a jocului dintre saboti si tambur.Uzura garniturilor de frecarese constata prin faptulca la apasareapedalei,desi aceasta functioneaza normal ,efectul de franareeste redus deoarececoeficientul de frecare dintre tambur si niturile de fixarea garnituriloreste scazut .Uzura tamburilor de franase constata urmarindu-sedaca la apasare bruscasi repetata a pedalei de franain timp ce roata este tinuta pe loc cu mana, se simt mici deplasari ale tamburului fata de placa aparatoare a sobotiior .Defectul se inlatura prin inlocuirea tamburului la statiade intretinere. Uzura garnituripistonului pompei centrale si a pistoanelorcilindrilorreceptori: face ca la apasarea pedalei de frana,lichidul in loc sa fie trimis spre cilindri receptori sau sa impinga pistoanele acestora scapa pe ranga garnituri, astfel ca franarea nu se mai realizeaza corespunzator. In acest caz se demonteaza cilindrii receptori sau pompa centrala , securata asperitatile,se inlocui garniturile,se spalainstalatia si se introduce lichid nou.Aer sau vapori in conducte ori pierderi de lichid din instalatie.Aceste defecte se datoresc : lipsei de lichid din instalatie,folosirii exagerate si indelungate a franelor,astfel ca datorita incalzirii,alcoolul etilic sau metilic s-a evaporat si a format dopuri, desfacerii,fisuri sau deteriorarii a racordurilor,a garniturilor cilindrilor sau a conductelor metalice.Pierderile de aer la franapneumaticaconstituie o defectiune de aceeasi natura cu pierderile lichidului la actionarea hidraulica. Pierderile de aer se constata fie prin zgomotul produs de iesirea aerului fie prin citirile la manometrul de aer(la pornirea motorului acul manometrului indica pierderi de aer).Aceste pierderi au loc pe la racorduri , robineti , conducte metalice si rezervorul de aer.La actionarea pneumatic mai pot aparea defectiuni la robinetul distribuitor , la membrana cilindrului de frana etc. In plus pe timp de iarna vaporii de apa aspirati de compresor se condenseaza si formeaza dopuri de gheata , care infunda conductele .Unele defectiuni se pot inlatura pe traseu prin sugrumarea unei conducte (daca pierderile au loc pe la conducta ce trece la manometru etc.) si prin astuparea ei , prin strangerea piulitei racordurilor , prin inlocuirea conductei fisurate sau a membranei ( garniturii ) cilindrului de frana . In cazul producerii pierderilor la o conducta de aer din instalatia de frana propriuzisa , ce nu se poate inlocui , defectiunea se inlatura la statia de intretinere .

Metode de organizare si executare a repararii in sistemul preventive-planificat:Sistemulde intretinere si reparare preventive A.Metoda standard consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in reparatie laintervale de timp dinainte stabilite, fiecare din acestea in parte. Felul volumului si continutulreparartiilor care vor fi effectuate au un character standard, potrivit unei documentatii tehnice,indifferent de starea de functionare a utilajului in momentul intrarii in reparatie.B.Metoda dupa revizie consta in faptul ca volumul si continutul reparartiilor se determinain urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felul reparatiilor ce vor fi executate seintocmeste mai intai ciclul de reparartii al fiecarei categorii de utilaje in parte.1.Intretinerea si supravegherea zilnica se executa de catre persoanele care lucreaza peutilajele din sectiile de productie, sau de catre personae specializate in executarea acestoroperatii. In cadrul activitatii de intretinere si supraveghere zilnica se urmareste inlaturareamicilor defectiuni ale utilajului, fara a se face inlocuiri de piese.In afara interventiilor tehnicecuprinse in sistemul preventiv planificat, in cadrul intreprinderilor se mai executa si altetipuri de interventii tehnice cum sunt:a) Reparatiile accidentale(Ra) sunt interventiile care se defecteaza la intervale de timpnedeterminate, fiind impuse de scoaterile neprevazute din functiune a acestora datorita unorcaderi accidentaleCauzele accidentelor pot fi:-oboseala materialelor care provoaca schimbarea structurii materialelor si deci acaracteristicilor mecanice-intretinere necorespunzatoare-reparatiile necorespunzatoare-reparatiile neexecutate la timp si reparatiile executate necorespunzator-exploatarea neglijentab) Reparatiile de renovare: se efectueaza la utilaje care au trecut prin mai multe operatiicapitale si au un grad ridicat de uzura fizica. Cu ocazia acestor reparatii, se recomanda siefectuarea unor lucrari de modernizare a utilajului.Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice35c) Reparatiile de avarii se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza ca urmare aproastei utilizari sau intretineri sau sin cauza unor calamitati natuarale: cutremure, incendii,inundatii.2. Revizia tehnica -cuprinde operatiile ce se executa inaintea unei reparatii curente saucapitole, in scopul determinarii starii tehnice a masinii, utilajului sau instalatiei siaprincipalelor operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate pentru ase asigura in continuare functionarea normala a acestuia.3.Intretinerea planificata. Reparatiile curente si reparatia capitala Reparatia curenta(Re) reprezinta ansamblul de masuri luate pentru inlocuirea unor piesecomponente sau subansamblui uzate ale masinilor, utilajelor sau instalatiilor in vedereamentinerii caracteristicilor functionale ale acestora.Reparatia curenta cuprinde lucrarile ce se executa periodic, in mod planificat in scopulinlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea, reconditionarea sauinlocuirea unor piese componente sau chiar inlocuirea partiala a unor subansambluri uzate.Reparatia capitala(Rk)- reprezinta gama de lucrari ce se executa in mod planificat dupaexpirarea ciclului de functionare prevazut in normative, in scopul mentinerii parametrilornimonali si preintampinarii iesirii masinii sau utilajului din functiune inainte de termen.

METODE DE UTILIZARE LA STABILIREA LIMITELOR DEUZURAMetode pentru stabilirea limitelorde uzura sunt:-Teoretice-Statisticomateriale-ExperimentaleMetode de determinare a uzurii pieselor se clasifica, in raport cu conditiile experimentalede efectuare a masuratorilor indoua categorii.-Metode discontinue care implicademontarea pieselor-Metode continuide masurare a uzurilor fara demontarea pieselor.Din prima grupa fac parte: micrometrarea, metoda amprentelor, cantarirea siprofiliografierea. Toate aceste metodemai putin metoda cantariripermit determinareadirecta a uzurii pieselor, metoda cantaririi asigura determinarea cantitatii de materialpierdut prin uzare, pe o piesa, si deci permit determinarea globala a uzurii

Capitolul 4:Norme de securitate si sanatate in munca si de prevenire si stingere a incendiilor in atelierele mecano-electrice

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA SISTEMELEDE ACTIONARE PNEUMATICE Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala carecuprind prevederi obligatorii minimale pentru desfasurarea principalelor activitati dineconomia nationala n conditii de securitate.Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau persoanelefizice de raspundere pentru prevenirea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate amuncii adecvate conditiilor concrete dedesfasurare a activitatii respective.Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementariprivind asigurarea securitatii si sanatatii n munca, sistem compus din: - Norme generale de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii si deigiena a muncii, general valabile pentru oriceactivitate;- Norme specifice de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a munciispecifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederileNormelor generale de protectie a muncii.Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala,indiferent de forma deorganizare sau de proprietate n care se desfasoara activitatea pe care oreglementeaza.Structura sistemului national de norme specifice urmareste corelarea prevederilor normativecu riscuri comune uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor desecuritate a muncii, pentru activitatile caracterizate prin pericole comune.Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica aaspectelor de securitate a muncii utilizata n cadrulNormelor generale de protectie a muncii Conform acestei abordari procesul de munca este tratat ca un sistem complex, structurat,compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:-Executantul: persoana fizica implicata nemijlocit n executarea unei sarcini de munca sicare are calitatea de angajat cu contract de munca ori conventie civila sau de membrucooperator sau ucenic, elev, student pe timpul practicii;-Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si n anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca; -Mijloacele de productie: totalitatea mijloa-celor de munca (instalatii, utilaje, masini,aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care seutilizeaza n procesul de munca; -Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice n care,unul sau mai multi executanti si realizeaza sarcina de munca.Reglementarea masurilor de protectie a muncii n cadrul normelor specifice de protectie amuncii, viznd global desfasurarea uneia sau mai multor activitati n conditii de securitate amuncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelulfiecarui element al sistemului executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu demunca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii munciiconstituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea nmunca, baza pentru:- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;- autorizarea functionarii persoanelor juridice;- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor. Protectia mpotriva electrocutarii Echipamentele tehnice actionate electric ct si echipamentele electrice trebuie sa corespundaprevederilor din Normele generale de protectie a muncii si din NSPM pentru utilizareaenergiei electrice n medii normale . Echipamentele tehnice electrice sau actionate electric trebuie sa fie verificate la receptie sidupa fiecare reparare sau modificare tehnica pentru a se testa eficacitatea masurilor de protectie mpotriva pericolului de electrocutare.nainte de utilizarea echipamentelor tehnice actionate electric salariatii sunt obligati saverifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se afla normal sub tensiune si legatura lacentura de mpamntare.Deplasarea de la un loc de munca la altul a echipamentelor tehnicemobile actionate electric se va face numai dupa ntreruperea alimentarii cu energie electrica.

Protectia mpotriva incendiilor

Persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de exploatare si ntretineredrumuri sipoduri au obligatia de a asigura echiparea si dotarea cu materiale de prevenire si stingere aincendiilor n conformitate cu Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor. La fiecare loc de munca unde exista pericol de incendiu se vor afisa instructiuni cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor si planul de autoaparare mpotriva incendiilor. Fumatul si focul deschis nu sunt permise dect n locurile destinate n acest scop.Caile de acces la mijloacele si instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa fie npermanenta degajate.

Bibliografie 1.Mariana Robe,si colectivul- MECATRONICA, manual pentru clasa a-XI-a,Delta Publishing House 2.Mariana Robe,si colectivul- MECATRONICA, manual pentru clasa a-XII-a,Delta Publishing House 1.Mariana Robe,si colectivul- MECATRONICA,indrumator de laborator pentru clasa a-XI-a,Delta Publishing House FESTO DIDACTIC- INITIATION A LA TECHNIQUE PNEUMATIQUE,manual FESTO-MANUAL FOR THE ELECTONICS AND MECHATRONICS INDUSTRY,manual Actionari Pneumatice-V.Cosoarba Th.Demetrescu,Gh Georgescu Azuga-Editura Tehnica Manual De Pregatire pentru Concursul De Mecatronica Festo Romania

Anexe Aplicatii ale actionarilor penumatici Descrierea problemei O banda transportoare BT1 este monitorizata de un senzor de proximitate PP1 pentru stabilirea prezentei unui pachet, caz in care acesta este ridicat de cilindrul 1A si transferat pe o alta banda transportoare prin intermediul cilindrului 2A. Cilindrii sunt actionai prin intermediul celor 2 distribuitoare cu bobina (notate Y1 si Y2) si revenire cu arc. Cei 2 cilindri sunt prevazuti cu senzori de capat de cursa (notati cu a0, a1, b0 ,b1). Folosind un alt cilindru pneumatic cu dubla actiune (cu senzorii de capat de cursa c0, c1) pachetul este mutat de pe banda transportoare BT2 pe banda BT3, atunci cand este realizat senzorul prezenta pachet PP2. Intregul proces incepe sa functioneze la apasarea push-butonului Start.

Se va utiliza pentru conducerea acestui sistem mecatronic automatul programabil IDEC-IZUMI FA1J.

Variabile: Intrari: - senzor de proximitate prezenta pachet PP1 Cilindru 1A retras- a0 cilindru 1A extins- a1 cilindru 2A retras- b0 cilindru 2A extins- b1 cilindru 3A retras- c0 -cilindru 3A extins- c1 Senzor proximitate prezenta pachet-PP2Push-button Start process StartVariabila intitializare prima stare v.i. Iesiri : - Avans cilindru 1A- Y1 Avans cilindru 2A- Y2Avans cilindru 3A- Y3Schema electro-pneumatica:

Ecuatile starilor sunt :

Programul specific automatului programabil folosit va fi:0LOD 4001AND N 4012AND N 4043OR 124OUT 400----5LOD 4006AND 117LOD 4018AND N 4029OR LOD10LOD 40311AND 612OR LOD13OUT 401----14LOD 40115AND 1016LOD 40217AND N 40318OR LOD19OUT 402----20LOD 40221AND 722LOD 40323AND N 40124OR LOD25OUT 403----26LOD 40027AND 1128LOD 40729AND 230AND 431OR LOD32LOD 40433AND N 40534OR LOD 35OUT 404----36LOD 40437AND 138LOD 40539AND N 40640OR LOD410UT 405----42LOD 40543AND 344LOD 40645AND N 40746OR LOD47OUT 406----48LOD 40649AND 550LOD 40751AND N 40452OR LOD53OUT 407----54LOD 40555OR 40656OUT 20057LOD 40658OUT 20159LOD 40260OUT 20261END