54471630 a in Mediul Competitiv Studiu de Caz Realizat La SC Upetrom 1 Mai SA Ploiesti

Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Management

INTREPRINDEREA IN MEDIUL COMPETITIV

STUDIU DE CAZ REALIZAT LAS.C UPETROM 1 MAI S.A PLOIESTI

Coordonator:Lector univ.Daniela Buzoianu

Student

Samoila Marius CristianBocsitan Bogdan

Grupa: 42 A Administrarea afacerilor

An universitar 2010-2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1...............................................................................................................3 PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII................................................3

1.1 Scurt istoric...........................................................................................................31.2 Obiectul de activitate............................................................................................41.3 Resursele intreprinderii........................................................................................7

1.3.1 Resurse financiare.........................................................................................71.3.2 Resurse umane...............................................................................................81.3.3 Resurse materiale........................................................................................10

CAPITOLUL 2.............................................................................................................11IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII......................................................................................................................................11

2.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.............................................................................................112.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.............................................................................................................222.3 Relatia intreprindere - piata................................................................................282.4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale.......32

CAPITOLUL 3.............................................................................................................35 STRUCTURA ORGNIZATORICA...........................................................................35

3.1 Prezentarea structurii organizarii functionale.....................................................353.2Prezentarea structurii operaionale......................................................................433.3 Documente de formalizare a structurii organizatiei...........................................54

Capitolul 4....................................................................................................................63 ORGANIZAREA INFORMALA A INTREPRINDERII...........................................63

4.1 Tipuri de grupuri in organizarea informala........................................................654.2 Avantajele si dezavantajele organizarii informale.............................................65

CAPITOLUL 5.............................................................................................................67 FUNCTIUNILE INTREPRINDERII..........................................................................67

5.1 Functiunile- componente ale sistemului organizarii procesuale a intreprinderii..................................................................................................................................685.2 Interdependenta functiunilor intreprinderii........................................................71

Capitolul 6....................................................................................................................73STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII. PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A LOR.........................................................73

6.1 Importanta strategiei economice a intreprinderii................................................736.2 Elaborarea strategiei economice a intreprinderii................................................746.3 Elaborarea planului economic al intreprinderii..................................................806.4 Elaborarea planului de afaceri al intreprinderii..................................................82

CAPITOLUL 7.............................................................................................................86 EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII..........................86

7.1 Indicatori de exprimare a eficientei economice. Calculul si analiza acestora....867.2 Posibilitati de crestere a eficientei economice....................................................89

2

CAPITOLUL 8.............................................................................................................92CONCLUZII................................................................................................................92BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................94ANEXE........................................................................................................................95

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII

1.1 Scurt istoricDocumentele de arhiva atesta ca inceputul construirii societatii comerciale

dateaza din anul 1908, sub forma unui mic atelier de reparatii pentru sculele folosite

in industria extractiva de titei compus din circa 50 de salariati.

Activitatea atelierului se dezvolta treptat astfel incat in perioada 1914-1922,

obiectul de activitate devine mai complex prin repararea utilajului pentru exploatarea

sondelor, numarul de salariati ajungand pana la 750, sub patronajul Creditul minier.

Incepand cu anul 1922, atelierele trec in administarea societatii Concordia,

care concentreaza intreaga activitate de reparatii si intretinere a utilajelor petroliere

precum si executia unor scule, dispozitive si echipamente necesare forajului si

extractiei titeiului din bazinul petrolifer al Vaii Prahovei. Din anul 1935, necesitatile

impuse de cresterea accentuata a volumului de reparatii si constructii de instalatii si

agregate pentru extractia, depozitarea titeiului si a gazelor, s-au materializat in

dezvoltarea unitatilor prin constructii de noi hale si dotare cu masini-unelte de

precizie si tehnicitate ridicata si cresterea numerica a fortei de munca la peste 1400 de

salariati.

La inceputul celui de-al doilea Razboi Mondial o parte a societatii a fost

profilata pe productia de armament (tunuri antitanc si munitie de artilerie) restul

sectoarelor continuand reparatia si constructia de utilaj petrolier, numarul de personal

ajungand la peste 3000 de salariati in anul 1944.

Dupa nationalizare in 1948 societatea se transforma in Interprinderea

constructoare de utilaj petrolier 1 MAI Ploiesti, care in afara profilului de baza a

3

inceput repararea fondurilor fixe de razboi (vagoane, utilaj chimic, constructii

metalice pentru hale industriale etc.)

Anul 1950 marcheaza inceputul fabricatiei de serie a instalatiilor si

echipamentelelor pentru foraj si extractia titeiului, dupa documentatie straina si apoi

prin conceptie romaneasca furnizata de Institutul de Proiectare si Cercetare pentru

Utilaj Petrolier (IPCUP) infiintat in anul 1955. Intreprinderea a suferit cinci etape de

dezvoltare tehnologica si extinderea teritoriala ajungand in prezent la o suprafata de

72,3 ha si in jur de 2800 salariati. Profilul de fabricatie al intreprinderii a acoperit

principalele instalatii si echipamente pentru utilaj petrolier necesare industriei

extractive cu exceptia metalului tubular.

In anul 1990 Societatea Comerciala UPETROM 1 MAI S.A. Ploiesti se

transforma in societate pe actiuni si este inmatriculata la Oficiul Registrului

Comertului al Judetului Prahova.

Incepand cu anul 1991 uzina ia numele marcii inregistrate de foraj romanesc

UPETROM, iar dupa 1996 adauga acestuia si binecunoscuta denumire de dinainte,

devenind astfel S.C. UPETROM -1 MAI S.A. .

Ultima etapa de evolutie a intreprinderii o constituie schimbarea formei de

proprietate in decembrie 2000, din unitate comerciala cu capital majoritar de stat in

unitate comerciala pe actiuni cu capital privat.

1.2 Obiectul de activitate Scopul societatii este obtinerea de profit prin producerea si comercializarea

instalatiilor de foraj si a partilor de instalatii, agregatelor de cimentare, instalatiilor

pentru prevenirea eruptiilor, sapelor de foraj, masinilor-unelte specializate, utilajelor

tehnologice, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in

domeniul fabricatiei de utilaj petrolier- domenii conexe.

Domeniul principal de activitate il constituie industria de masini si

echipamente, iar obiectul principal de activitate fabricarea de utilaje pentru foraj si

exploatare sonde CAEN 2956.

S.C. UPETROM 1 MAI Ploiesti este asociata cu companii din Romania,

avand ca domenii de activiate:

cercetarea si evaluarea dispozitivelor de petrol si gaze;

estimarea productiei de petrol si gaze;

4

operatiuni de foraj, echiparea si punerea in functiune si revizia

instalatiilor;

proiectarea si distribuirea echipamentelor pentru rafinarii, transport si

statii de depozitare;

Intreprinderea a asimilat si fabricat urmatoarele produse:

a) instalatii de foraj pentru sonde de titei si gaze pentru adancimi

de foraj pana la 12000 m, cu actionare Diesel hidraulica, Diesel

electrica si electrica de la retea; instalatii de interventie;

instalatii de foraj hidrogeologic.

b) echipamente de foraj pentru platforme de foraj marin

c) echipamante pentru instalatii de foraj, dupa cum urmeaza:

o grupuri motopompa, actionate cu motoare Diesel sau electrice cu puteri de la 340 CP pana la 1600 CP;

o pompe de noroi;o capete hidraulice;o macarale carlig;o prevenitoare pentru foraj marin (DM) si prevenitoare pentru exploatare

actionate mecanic sau hidraulic de tip SE si SHE destinate lucrarilor de

extractie;

o instalatii de prevenire;o motoare elicoidale de foraj, pompe elicoidale de extractie;o aparatura pneumo-hidraulica de distributie si comanda;o unitati de pompe API cu momente cuprinse intre 3500-10000 Kgm;o capete de eruptie pentru presiuni cuprinse intre 140-700 bar;o capete de injectie;o capete de pompare;o capete de coloana pentru presiuni cuprinse intre 140-700 bar;o agregate de cimentare si fisuri mobile, pe diverse tipuri de autosasiu

sau fixe, montate pe sanie cu actionare Diesel sau electric, cu puteri

hidraulice de la 175-1500 CP, ce realizeaza presiuni de lucru pana la

1050 bar;

5

o dispozitive de mecanizare si automatizare din care dispozitivele de avans automat al sapei, dispozitive pentru mecanizarea podului podar,

trolii pneumatice, dispozitive pentru echilibrat clesti, dispozitive pentru

strans-slabit material tubular;

o scule de foraj, extractie si instrumentatie, piese schimb;d) sape de foraj cu dimensiuni intre 95,3mm si 508 mm,

repartizate pe tipuri, astfel: sape cu conuri multiple pentru foraj

minier, carotiere mecanice, capete carotiere etc.

e) utilaj tehnologic:

o echipamente mecanice pentru escavatoare grele de 3200-3800 mc/h si masini de haldat;

o masini de lucru in depozite;o valturi, piese hidraulice, transportoare cu role, foarfeci si alte utilaje pentru

liniile laminoarelor din tabla, utilaje pentru turnatorii si altele;

o instalatii de forat galerii orizontale cu diametre mari FGO-32, pentru canale de aductiune;

o echipamente speciale;f) armaturi industriale in conformitate cu licentele de calitate API

g) masini-unelte si agregate

o strunguri paralele cu lungimea intre varfuri de 1500-12000 mm; strunguri normale SN 1250; SN 1400; SN 1800;

o strunguri specializate pentru prelucrat diametre mari;o masini de gaurit spatial MGS-50 si masini de gaurit adanc MGA-250;o masini de danturat in V 2000 mm si modul m=12 mm dupa licenta Lorentz;o fierastaie pentru materiale;o agregate tehnologice;

h) piese turnate din otel, fonta si din neferoase

i) piese forjate si matritate

j) oxigen industrial si azot

k) productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice,

reparatii utilaje motoare si trans formatoare

6

l) constructia si repararea materialului rulant (piese de schimb

pentru mijloacele de transport feroviar)

m) reparatii echipamente instalatii de foraj

n) constructii sudate

Succesul comercial al produselor fabricate in interprindere este ilustrat de

urmatoarele distinctii obtinute:

in 1970, instalatia de prevenire a eruptiilor TH 135/8*350 bari, a fost apreciata

ca cel mai bun produs de acest tip la Targul de la Leipzing;

in anul 1964, la Targul International de la Leipzing instalatia de foraj 3DH-

200 a fost premiata cu medalia de aur;

in anul 1967, la acelasi targ instalatia F200-2 DH a obtinut medalia de aur, iar

in anul 1968 obtine aceleasi succese si la Targul International de la Bruno;

in anul 1974 la Targul International de la Leipzing, instalatia de foraj F320-

3DH a fost premiata cu medalia de aur;

Produsele de utilaj petrolier au fost exportate in peste 30 de tari din care

amintim: fosta URSS, China, Argentina, India, Algeria, Filipine, Turcia si chiar in

S.U.A, recunoscute ca cel mai mare fabricant si exportator din lume.

1.3 Resursele intreprinderiiConceptul de resursa desemneaza potentialul uman, material si financiar de

care dispune societatea sau o entitate economica la un moment dat si care

conditioneaza dezvoltarea ei in viitor.

Folosirea rationala a resurselor, valorificarea lor superioara este un imperativ

major pentru orice firma nu numai pentru S.C. Upetrom 1 Mai S.A.

1.3.1 Resurse financiareCapitalul social este de 11,9 mil. USD n 400.000 actiuni, fiecare cu o

valoare de 29,75 USD. Capitalul este n ntregime subscris si varsat de catre

principalii actionari.

Cei doi principali actionari au fost SC AQUAFORT INTERNATIONAL

S.R.L TG. OCNA si S.I.F MUNTENIA. Spunem au fost pentru ca in data de

29.09.2008 se mentioneaza in presa ca S.I.F Muntenia a iesit din actionariatul

Upetrom 1 Mai Ploiesti cu 16 mil. Euro: Societatea de investii financiare Muntenia

(SIF4) a vandut integral pachetul de 4 milioane actiuni detinut la Upetrom 1 Mai

7

Ploiesti, reprezentand 22,78% din capitalul social al companiei, pentru 60 mil. lei

(16,2 mil. euro), a anuntat luni societatea.

Actiunile intreprinderii au fost tranzactionate pe piata RASDAQ, insa Comisia

Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis ca actiunile producatorului de utilaje

petroliere Upetrom 1 Mai din Ploiesti sa fie delistate, marti (03.06.2007), de la

tranzactionarea pe piata Rasdaq.

Pentru finantarea operatiunilor patrimoniale, au fost solicitate credite la B.C.R

Ploiesti, insa datorita rezultatului negativ din 2000-2001, intreprinderea a intampinat

diverse greutati. Acestea au determinat-o sa ia masuri precum:

1. amanarea unor plati catre furnizori

2. reducerea sau anularea unor impozite sau dobanzi

3. incasarea in avans a unor sume din vanzarea produselor societatii

Cifra de afaceri a inregistrat o crestere de aproximativ 28 milioane RON in

2006 fata de 2005 ceea ce demonstreaza ca societatea nu numai ca a crescut preturile

produselor, ci si-a dezvoltat activiatatea apeland la modernizarea si retehnologizarea

echipamantelor folosite. Astfel, societatea a inceput sa tina pasul cu cele mai noi

tehnologii si modernizari reusind totodata sa inlocuiasca echipamantele uzate fizic si

moral. De asemenea, societatea a actionat spre cresterea calitatii produselor oferite,

astfel reusind sa atraga mai multi clienti si sa-i mentina pe cei traditionali.

Evolutia din ultimii ani a cifrei de afaceri a Upetrom 1 Mai se poate observa

din tabelul ce urmeaza:

Tabel nr.1 Evolutia cifrei de afaceri intre 2004-2007

An bilant Valoare cifra de afaceri (RON)2007 102 360 0762006 138 365 7482005 115 038 8202004 128 785 322

1.3.2 Resurse umaneDin tabelul de mai jos putem sa ne dam seama ca situatia salariatilor nu este

prea imbucuratoare, salariatii micsorandu-si numarul de la an la an, acest lucru fiind

posibil prin disponibilizari repetate si pensionari.

Un principal factor al acestei situatii este proasta prestatie a echipei

manageriale care pentru a reduce costul intreprinderii s-a orientat numai in domeniul

fortei de munca.

8

Tabel nr. 2 Situatia salariatilor ntre 1996 2007Anul 1996 Anul 2001 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

Total salariati 13.799 3100 2965 2900 2765 2816

Tabel nr. 3 Sructura resurselor umane pe categorii de studiiCategorii de studii Numr de salariatiStudii superioare 488Scoli de maitri 180Scoli liceale de specialitate 185Scoli profesionale 2047TOTAL 2816

Dupa cum se poate observa ponderea cea mai mare o au cei cu scoli

profesionale, urmati la o distanta destul de mare de cei cu studii superioare.

Tabel nr.4 Structura salaritilor pe sexeTotal 2816 100%Barbati 1921 68 %Femei 895 32%

Caracteristic activitatii UPETROM ponderea cea mai mare o detine personalul

masculin (68 %), acest lucru fiind explicabil prin activitatile speciale ale firmei:

rectificare, forjare, matritre, sudare etc. Aceste activitati necesita eforturi fizice

deosebite si totodata conditii mai grele de munca.

Este necesar de mentionat numarul de salariati pe grupuri majore de meserii:

CTC- 80

Electricieni- 180

Forjori- 37

Frezori- 110

Lacatusi constructii metalice- 130

Lacatusi montatori- 450

Masinisti- 25

Macaragii- 100

Otelari- 25

Primitori distribuitori- 60

Rectificatori- 62

Sculeri SDV-uri- 25

Soferi- 60

Strungari- 350

Sudori- 210

Termisti- 55

9

Topitori neferoase- 20

Turnatori formatori- 85

Vopsitori industriali- 80

1.3.3 Resurse materialeIntreprinderea UPETROM 1 MAI include o gama foarte larga de resurse

materiale:

cladiri, constructii speciale;

terenuri o suprafata de 733.607 mp;

masini, utilaje de productie, mijloace de transport;

aparate, instalatii, unelte de inventar gospodaresc.

Dupa parcurgerea mai multor etape de dezvoltare, in principal dupa al doilea

Razboi Mondial a urmat perioada 1977 1980 in care societatea si-a triplat capacitatea

de prelucrare a titeiului ajungand la 3.500.000 tone/an prin punerea in functiune a unor

sectii cuprinzand instalatiile de distilare atmosferica si in vid, hidrofinarea benzinei,

reformare catalitica, fractionare gaze, hidrofinarea petrolului si motorinei etc. fapt ce a

permis prelucrarea si a titeiului de import, de diverse tipuri si proveniente, folosind

procese catalitice complexe si tehnologii licentiate de firme renumite pe plan mondial

(UOP, MITSUI, LURGI etc.).

In prezent, gama sortimentala de produse obinuta in instalatiile UPETROM 1

MAI S.A. este foarte mare, iar in perioada urmatoare eforturile societtii se vor canaliza

pe cresterea calitatii produselor petroliere.

De asemenea, societatea dispune si de o retea de transport titei si produse finite

prin conducte, in legatura directa cu Constanta, Giurgiu, Bucuresti, Ucraina si cu

schelele de foraj de la Baicoi i Moinesti.

UPETROM a introdus catalizatori performanti la toate procesele catalitice, a

introdus tehnologii moderne de protectie a utilajelor si a adaptat capacitatile rafinariei la

cerintele pietei.

In sensul realizarii de produse personalizate in stricta concordanta cu

solicitarile clientilor interni si externi (in prezent peste 70 % din produsele obtinute n

rafinarie se adreseaza pietei externe), a largit gama sortimentala de carburanti si

lubrifianti.

10

Au fost facute modernizari la instalatiile conducatoare de proces: distilarea

atmosferica si in vid (DAV), cracarea catalitica (CC), hidrorafinarea benzinelor si

motorinelor (HB si HPM), reformarea catalitica (RC), recuperarea si valorificarea

sulfului din gaze etc.

CAPITOLUL 2

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA

INTREPRINDERII

2.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra

activitatii intreprinderiiMacromediul intreprinderii are o influent foarte importanta asupra activitatii

S.C. UPETROM 1 MAI S.A. Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub

impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un

ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico

tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si

international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piaa.

Din punct de vedere macroeconomic, intreprinderea este parte integranta a

mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. Analiza diferitelor

circumstante existente si a efectelor acestora asupra economiei si gestiunii

intreprinderii pune in evidenta trei tipuri de mediu:

mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si previzibile;

mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variabila, si

in general previzibile;

mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de o amploare mare,

cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat.

Analiza componentelor mediului ambiant necesita incadrarea acestora in

macromediul si micromediul intreprinderii.

11

Ca sistem dinamic si socio-economic intreprinderea preia din mediul ambiant

exten resursele necesare, le introduce in procese specifice din care rezulta produse,

servicii sau lucrari care vor fi transferate aceluiasi mediu ambiant. In acest sens, firma

este o componenta de baza a mediului ambiant, ca un sistem de intrari, procese si

iesiri.

Prin intrarile din mediul ambiant intreprinderea se adapteaza la mediu, iar prin

iesiri aceasta influenteaza mediul.

Mediul ambiant extern, in care firma se constituie si se dezvolta, este

reprezentat de ansamblul unitatilor economice, institutiilor financiar-bancare, juridice,

administrative, organizatiile politice, institutiile de ocrotire a sanatatii si de

invatamant, a tuturor elementelor exogene care influenteaza si sunt influentate de

activitatea intreprinderii.

Macromediul intreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general ai

mediului ambiant cu actiune indirecta si pe termen lung asupra activitatii firmei si

asupra agentilor economici cu care aceasta se afla in contact nemijlocit.

Componentele macromediului intreprinderii sunt:

1. Factorii economici

2. Factorii tehnici si tehnologici

3. Factorii de management

4. Factorii socio-culturali

5. Factorii ecologici si naturali

6. Factorii politici

7. Factorii demografici

8. Factorii juridici

FACTORII ECONOMICI. Intre factorii economici ai mediului ambiant pot fi

amintiti: piata, puterea de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice,

potentialul finaciar.

Piata, atat interna cat si externa, este o componenta foarte importanta a

macromediului intreprinderii intrucat ea influenteaza intreprinderea productiva, pentru

ca pe baza studiului cererii aceasta isi va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate,

cat va produce, pentru cine, calitatea, pretul produselor precum si elemente ale

strategiei acestuia.

Pe plan intern UPETROM s-a impus n special pe piaa de utilaj petrolier i

pe piaa de armaturi.

12

Potentialul financiar al intreprinderii este redus datorita:

cresterii stocurilor de produse finite;

cresterii numarului de zile pentru facturile de incasat;

creditelor bancare cu dobanzi foarte mari;

fiscalitatii excesive;

cresterii inflatiei.

Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite si a facturilor neincasate este

foarte scazuta. Daca evaluam viteza de rotatie a stocurilor in intervalul 20002006

aceasta este de:

31,6 101,7 zile pentru stocurile de produse;

90,9 159,4 zile pentru facturile de incasat.

Deci, putem concluziona ca productia are un ritm greoi, reluarea activitatii se

face la un interval de timp foarte lung. Datorita acestui fapt intreprinderea nu-si

poate recupera la timp cheltuielile ceea ce ii influenteaza negativ activitatea.

Pentru aceasta situatie ar putea exista urmatoarele solutii:

impulsionarea incasarilor contravalorii productiei prin compensari extrabancare;

analiza solvabilitatiii clientilor inainte de incheierea contractelor;

asigurarea totala a conditiilor contractuale (termen, calitate) pentru a evita

motivele de amanare a platii.

Cheltuielile financiare ale intreprinderii, ca de exemplu diferente din curs

valutar, cheltuieli cu dobanzile ce depasesc veniturile financiare. De aceea se impune

cresterea profitului din exploatare peste nivelul pierderilor si evitarea creditelor.

UPETROM are n prezent o datorie de 10.000 USD (martie 2004) din care

78,86% o reprezinta datoriile cu personalul, cu asigurarea acestuia, cu impozitul pe

profit, T.V.A. ul si alte datorii fata de stat si institutii publice.

Totodata cheltuielile exceptionale: majorari pentru intarzieri, amenzi,

penalitati, stabilite prin acte de control erau in anul 2004 de aproximativ 70.000USD,

iar rezultatul exceptional inregistrand o pierdere de 2.500USD.

Datorita celor prezentate se impune cresterea profitului si a cifrei de afaceri,

reducerea pe cat posibil a datoriilor la care se percep penalitati.

13

Inflatia, un factor negativ la nivel macroeconomic cat si la nivel

microeconomic afecteaza intr-o mare masura activitatea intreprinderii. Datorita

inflatiei furnizorii de materii prime si materiale, de subansambluri, piese de schimb si

chiar energie electrica maresc preturile de vanzare, astfel in cadrul intreprinderii se

depasesc prevederile la costurile antecalculate mai ales pentru produsele cu ciclu lung

de fabricatie. Aceste majorari se impun in nivelul costurilor de productie (cheltuielile

materiale) si se reflecta in pretul de vanzare al produselor intreprinderii.

Una din solutiile pentru ameliorarea acestei situatii ar fi ca sa se stipuleze in

contracte unele condiii care sa permita depasirea pretului final sau sa se stabileasc

pretul intr-o moneda stabila (in special pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie).

FACTORII TEHNICI SI TENOLOGICI. Sunt reprezentati in principal de:

nivelul tehnic al masinilor, utilajelor, instalatiilor furnizate intreprinderilor din tara

sau din strainatate;

nivelul tehnologiilor folosite de intreprinderi;

licentele cumparate;

capacitatea de documentare;

capacitatea de inovare etc.

Mediul ambiant tehnic si tehnologic prin ansamblul factorilor specifici

influenteaza nivelul productivitatii muncii, nivelul costurilor de productie, calitatea

productiei, nivelul profitului si rezultatele economice finale ale intreprinderii, in

general.

Analizand nivelul dotarii tehnice si a tehnologiilor utilizate de o

intreprindere, in comparaie cu alte intreprinderi din tara si straintate cu obiect de

activitate similar, se poate constata c aceasta se afla la un nivel egal, peste sau sub

nivelul acestora.

Decalajele tehnice si tehnologice care apar in astfel de situatii genereaza

decalaje economice dintre intreprinderi, care la randul lor genereaza decalaje

economice intre natiuni. Rolul managementului consta in conceperea si

fundamentarea strategiilor si politicilor microeconomice, cat si maniera de adoptare a

deciziilor de modernizare a proceselor de productie. Calitatea acestora conditioneaza,

14

la randul sau, ritmul si amploarea introducerii progresului tehnic, sub multiplele sale

ipostaze. De precizat ca actiunea acestor factori trebuie corelata cu cea a factorilor

economici - in special parghiile economico- financiare si de management, sistemul de

organizare a economiei, sistemul de planificare s.a. - asigursndu-se, astfel, o corelare a

competitivitatii si profitabilitatii firmei in noile conditii ale tranzitiei la economia de

pia.

De asemenea, noile descoperiri tehnico-stiintifice modifica capacitatea si

structura productiei, evolutia nevoilor societatii si, ca urmare, si structura consumului,

conditiile pietii, raportul concurentei de care intreprinderea trebuie sa tina seama. De

fapt, intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic atat ca beneficiar, cat

si ca furnizor, prin intermediul pietii, ceea ce face posibil ca cercetarile de marketing

sa asigure intreprinderii "retete de succes".

Intreprinderea detine utilaje de lucru nu tocmai performante insa cu

parametrii de functionare aflati intr-o stare buna. Societatea insa cauta resurse pentru

achiztionarea de utilaje moderne si performante pentru a creste calitatea produselor

oferite de piata.

Utilajele aflate in patrimoniul S.C. UPETROM S.A. sunt afectate intr-o mai

mare masura de uzura fizica si nu de uzura morala. Se apreciaza c 89 % din utilajele

de care dispune societatea sunt afectate de uzura fizica n grade diferite de afectare, iar

12 % sunt afectate de uzura morala.

Cu toate acestea societatea isi desfasoara procesul de productie in conditii

normale, insa nivelul tehnic al echipamentelor este imbatranit dupa cum urmeaza:

sub un an 5 %;

1 5 ani 10 %;

5 10 ani 20 %;

peste 10 ani 65 %;

constructiile sunt realizate intre 1924 1989;

doua hale sunt afectate de seisme (M5 si SF 2).

FACTORII DE MANAGEMENT exprima gradul de prevedere, organizare,

coordonare, evaluare a mediului ambiant in masura in care cadrul organizatoric si de

gestiune creat stimuleaza personalul din intreprindere sa foloseasca posibilitatile

respectivului mediu.

Alaturi de factorii economici, factorii de management exogeni firmei au o

15

influenta considerabila asupra acesteia. Din categoria factorilor de management - care

presupun totalitatea elementelor manageriale ce influenteaza direct sau indirect

unitatea economica - fac parte, printre altii, strategia nationala economica, sistemul de

organizare a economiei nationale, modalitatile de coordonare, mecanismele de control

ale suprasistemelor din care face parte firma respectiva, mecanismele motivationale,

calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale furnizate de stiinta.

Functionarea firmelor este influentata puternic de sistemul de management

practicat la nivelul si in cadrul mediului national si international in care acestea

functioneaza. Spre exemplu, managementul practicat la nivel guvernamental

influenteaza autonomia intreprinderilor, sistemul de creditare al acestora, volumul

investitiilor si implicit ritmul de dezvoltare al fiecarei intreprinderi in parte si al

economiei in ansamblu.

Activitatea firmelor este influentata si de nivelul managemntului practicat pe

plan mondial. Astfel, daca la nivel mondial se practica o serie de metode, tehnici

performante de management, acestea pot face obiectul transferului de cunostiinte si

implicit pot fi folosite si in firmele de la nivel national.

Calitatea echipelor manageriale este caracterizata in conformitate cu

activitatea desfasurata de la un nivel mediu la unul nesatisfacator, aceasta reflectandu-

se in starea financiara, in situatia fortei de munca existente.

Datorita proastei conduceri manageriale cifra de afaceri nu semnaleaza un

nivel imbucurator, iar volumul activitatii se diminueaza.

Ca efect social al acesteia este disponibilizarea salariatilor, datorita faptului ca

intreprinderea nu mai putea garanta lunar salariile personalului.

In anul 1991 numarul salariatilor se ridica la 14 119, astazi (2008) numarul lor

insumeaza circa 2 800, deci in decursul a 17 ani intreprinderea a dsiponibilizat 11 319

salariati. Tot datorita echipei manageriale, productivitatea muncii este foarte redusa.

Ea se situeaza in jurul valorii de 3.500$/salariati, circa 1,225$/salariat din cifra de

afaceri. Aceasta este de 75 de ori mai mica decat cifra de afaceri a unei firme

japoneze.

FACTORII SOCIO-CULTURALI. Mediul cultural este format din elemente referitoare

la sistemul de valori, obiceiuri, traditii, norme de convietuire, structura sociala a

populatiei.

Intre factorii socio-culturali ai mediului extern pot fi mentionati :

16

Raportul intre populatia urbana si rurala ;

Nivelul de dezvoltare al invatamantului ;

Nivelul de ocrotire a sanatatii ;

Ponderea si calitatea activiatii cultural-artistice ;

Mentalitatea.

Aceste componente pot influenta in anumite imprejurari decisiv

comportamentele consumatorilor, segmentarea pietelor, comunicarea intreprinderii cu

piata.

In cadrul unei intreprinderi in care ponderea cea mai mare o detine populatia

rurala, in general cu un nivel de calificare redus, dezvoltarea unei intreprinderi va fi

inflentata negativ sub aspectul calitatii productiei, nivelului productivitatii muncii,

prin prisma eficientei economice si invers.

Nivelul de dezvoltare al invatamantului favorizeaza pregatirea fortei de munca

si implicit eficienta activitatii unei intreprinderi productive si in general activiatatea

unei organizatii. Spre exemplu, un invatamant tehnic de inalt nivel calitativ reprezinta

o premiera favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicarii acestora in

activitatea productiva si invers.

FACTORII ECOLOGICI. Acestia sunt reprezentati de componentele mediului

inconjurator omului : relief, clima, resursele subsolului, flora, fauna, in general cadrul

natural de desfasurare a vietii materiale. Mediul natural a devenit o componenta a

macromediului care nu mai poate fi ignorata, in etapa actuala, intrucat este unanim

acceptata ideea ca aspectele ecologice constituie restrictii in calea dezvoltarii

intreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispozitie, mai ales a celor

neregenerabile si epuizabile, ci si prin nivelul poluarii acceptabile. De aceea, orice

intreprindere este obligata sa foloseasca numai tehnologii nepoluante si sa-si

organizeze astfel intreaga activitate incat sa protejeze mediul ambiant, dar sa si

combata degradarea lui.

Inca din faza de proiectare a intreprinderilor si apoi in faza de constructie a

acesteia va trebui s se tin cont de condiiile de relief, de clim, de necesitatea

amplasarii acesteia in apropierea surselor de materie prima si apa. Dupa aceea

functionarea intreprinderii depinde de componentele mediului inconjurator si n

primul rand, de resursele de materii prime. Astfel, exitenta unor materii prime ce nu se

vor epuiza in viitor creaza conditii favorabile dezvoltarii unor intreprinderi dintr-un

17

anumit sector al economiei nationale prin influenta favorabila asupra eficientei. De

asemenea, alegerea mijloacelor de transport care se vor utiliza intr-o anumita zona

geografica va depinde dconditiile de relief si de clima.

Dintre facorii ecologici, resursele naturale in special apele au cea mai mare

inluenta asupra activitatii intreprinderii. Caracterul practic neregenerabil al unor surse

de materii prime, combinat cu cresterea exorbitanta a preturilor, influenteaz costurile

de productie, rentabilitatea si nu in ultimul rand pretul de vanzare.

Prin activitatea desfasurata intreprinderea influeteaza si ea mediul natural fie

in sensul mentinerii si pastrarii acestuia, fie prin degradare, poluarea mediului. Deja se

cunosc efectele unor activitati precum ar fi: expunerea continua a substantelor

otravitoare, tranportul cu avioanele supersonice, desfiintarea masiva a padurilor etc.

De aceea se impune o crestere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung

in vederea cunoasterii si protejarii mediului inconjurator cum ar fi: folosirea unor

tehnologii de producere nepoluante, mentinerea echilibrului ecologic, elaborarea unor

strategii pe baza unor resurse regenerabile etc.

In cadrul intreprinderii factorii ecologici au doua aspecte foarte importante:

amplasarea este extrem de favorabila;

protectia mediului este sub control.

UPETROM este amplasata in orasul Ploiesti, un centru puternic

industrializat, pe drumul national E 60 (DN 1) spre Transilvania, Europa Centrala si

pe drumul DN 1 A (E 85) spre Moldova, Ucraina, Rusia, si Tarile Baltice.

Ea este amplasata astfel incat are in imediata apropiere nodul feroviar

Ploiesti Sud mai precis pe str. 1 Decembrie 1918, nr.1.

Totodata, ea detine cale ferata uzinala, cu posibilitati de triaj, cu acces direct

in calea ferata nationala.

Totodata, se afla la 250 km (cale ferata), respectiv 325 km (rutier) de

Constanata, principalul port la Marea Neagra.

Datorita acestei amplasari favorabile cheltuielile cu aprovizionarea si

desfacerea sunt mai mici, pentru ca descarcarea, incarcarea si depozitarea se fac n

interiorul firmei.

In contul privatizarii, amplasarea este extrem de favorabila pentru

distribuirea marfurilor.

18

Emisiile de gaze in atmosfera si deversarea in ape a unor substante toxice,

stocarea, prelucrarea si neutralizarea deseurilor se afla la un nivel ce nu depaseste

limita admisa.

Datorita acestui fapt UPETROM poate desfasura procesul tehnologic fara

intreruperi si fara penalizari, astfel incat costul total sa nu creasca datorita penalizarii.

FACTORII POLITICI. In aceasta grupa pot fi enumerate: ritmurile de dezvoltare

ale unor ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private respectiv publice,

politica de creditare, politica de sustinere a exporturilor si importurilor, politica de

impozitare etc.

Cu cat ritmurile de dezvoltare sunt mai mari cu atat activiattea unei

intreprinderi productive va fi influentata favorabil si invers. La randul ei, o activitate

desfasurata de intreprinderile productive favorizeaza ritmuri inalte de dezvoltare ale

ramurii din care fac parte si invers.

Important este ca managementul firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia

deciziile care se impun.

Factorii politici influenteaza intr-o mare masura activitatea intreprinderii.

Relatiile politice si economice la un nivel nesatisfacator cu Rusia, importatorul

traditional de utilaj petrolier, si neimplicarea statului roman in garantarea investitiilor

duce la restrangerea drastica a pietelor de desfacere si totodata la incertitudinea

incasarilor creantelor.

Drept masura la cele prezentate ar putea fi: prezentarea situatiei Guvernului

pentru luarea de decizii de imbunatatire a relatiilor economice prin realizarea

barterului (utilaj petrolier pentru gaze naturale).

Tot relatiile politice influenteaza si celelalte piete de desfacere, atat interne

cat si internationale. Daca pe plan extern piata este influentata de relatiile cu Rusia, pe

plan intern situatia este influentata chiar de Guvernul aflat la conducere.

In acest sens nu se cunosc orientarile generale privind viitoarele ramuri de

utilaj petrolier si nici cererea interna de utilaj si reparatii ale acestora. Situatia

prezentat este influentata si de faptul ca societatile interne importa utilaj la un nivel

performant si la un pret mai mic decat oferta interna.

Drept masura pentru aceasta situatie ar fi: o masura guvernamentala care sa

sustina ca realizarea importurilor sa se faca numai pentru produsele care nu se

realizeaza in tara, la un nivel calitativ acceptabil.

19

Aceasta masura nu numai ca ar asigura buna desfasurare a activitatii

intreprinderii, ci ar putea sa constituie o importanta cauza cresterii economice a tarii

noastre.

Toate cele prezentate nu au nici o ala urmare decat dezvoltarea si cresterea

cifrei de afaceri a intreprinderii.

FACTORII DEMOGRAFICI. Mediul demografic include totalitatea elementelor

demografice care actioneaza asupra firmei direct sau indirect.

Indicatorii specifici care definesc mediul demografic sunt: numarul populatiei,

stratificarea populatiei pe varste si sexe, structura socio-profesionala, populatia activa

si populatia ocupata, ponderea acesteia in populatia totala, repartizarea teritoriala a

populatiei pe medii (urban, rural). Analiza acestor indicatori permite o evaluare

corecta a dimensiunii cererii potentiale si a pietii intreprinderii.

FACTORII JURIDICI se refera la mijloacele de control stabilite pentru apararea

intereselor societatii. Sistemul institutional-legislativ stabileste cadrul in care

intreprinderea iti poate desfasura activitatea asigurand utilizarea resurselor, finalizarea

profitabila pe piata, protejarea intereselor economiei nationale, dar si prevenirea

orientarii in directii nefavorabile. Legislatia reglementeaza conduita in afaceri prin trei

tipuri de legi :

legi menite sa apere concurenta si care cer ca practicile de marketing

sa fie corecte si egale pentru toti partenerii;

legi care protejeaza cumparatorul impotriva produselor necalitative,

poluate fizic sau moral, impotriva preturilor prea mari, care obliga la

etichetarea corecta a produselor;

legi care protejeaza interesele generale ale societatii - imbunatatirea

calitatii vietii, conservarea mediului ecologic, conservarea resurselor

naturale, protectia economiei si a pietii nationale, ele avand

consecinte nemijlocit asupra politicilor de marketing elaborate de

catre fiecare intreprindere.

Protectia concurentei a devenit o necesitate deoarece concurenta in afaceri

este in interesul consumatorului, incurajand producatorii sa-si concentreze atentia pe

satisfacerea nevoilor consumatorilor. Este n prezent reglementata in Romania prin:

Legea nr.11/1990 privind protectia concurentei neloiale, Legea nr. 64/1991 privind

brevetele si inventiile Legea concurentei nr. 21/1996.

20

Protectia consumatorului constituie o preocupare majora in tarile dezvoltate

mai ales, intrucat firmele incearca prin nenumarate mijloace sa profite de pe urma

consumatorilor. Ca urmare in tara noastra s-au adoptat cateva acte normative

importante cum ar fi: Legea nr.11/1994 privind protectia consumatorului prin care se

modifica Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 si care institutionalizeaza Oficiul pentru

Protectia Consumatorului si reglementeaza organizarea si functionarea unor Asociatii

si Consilii pentru protectia consumatorilor pe plan local si central; Hotararea

Guvernului nr. 665/1995 privind inlocuirea, remedierea si restituirea produselor care

prezinta deficiente de calitate etc.

Legea 31/1990 are si prevederi exprese referitoare la constituirea de societati

comerciale cu participare in asociere cu persoane juridice sau fizice romanesti sau cu

capital strain integral, prevederi care creeaza cadrul largirii relatiilor economice

externe.

Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului reprezinta un act normativ

deosebit pentru economia romaneasca postbelica. Legea defineste n primul rand

calitatea de comerciant ca fiind persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de

comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatii cooperatiste. In al

doilea rand, stabileste obligativitatea fiecarui comerciant ca inainte de inceperea

activitatii sa se inmatriculeze in registrul comertului, iar pe parcursul exercitarii si

pana la incetarea activitatii sa mentioneze actele si faptele cerute de lege in acest

registru, care se tin de catre Oficiul Registrului Comertului organizat pe langa Camera

de Comert si Industrie din fiecare judet si la nivelul naional. In al treilea rand, sunt

evidentiate in mod expres mentiunile care trebuie facute in registrul comertului, cum

ar fi: brevete de inventie, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de

origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distincte, asupra

carora societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau

comerciantul persoana fizica are un drept.

Legea nr.11/1990 privind combaterea concurentei neloiale completeaza intr-

un anumit fel Legea nr.26/1990, deoarece concureta in economia de piata este o

componenta esentiala. Ca urmare, aceasta lege pornind de la premiza ca toi

comerciantii sunt obligati sa-si exercite activitatea cu buna credinta si potrivit

uzantelor instituite, defineste concurenta neloiala ca orice act sau fapt contrar

uzantelor cinstite prezentand in detaliu contraventiile, subliniind in mod expres ca

intrebuintarea unei firme, a unei embleme, a unei desemnari speciale sau a unor

21

ambalaje de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de un alt comerciant,

precum si producerea, importul, exportul, depozitarea, vanzarea sau punerea in

vanzare a unor marfuri purtand indicatii false asupra originii lor, constituie

infractiunea de concurenta neloiala care se pedepseste . Prin toate aceste prevederi se

urmareste ca relatiile intreprinderii cu piata sa se desfasoare intr-un cadru care

favorizeaza libera concurenta si care asigura identificarea fiecarei intreprinderi.

Desi, legislatia adoptata pana in prezent in acest domeniu a insemnat un pas

important in vederea desfasurarii activitatii intreprinderii, este necesar ca in perioada

urmatoare aceasta sa fie completata cu alte acte normative care privesc in primul rand

procesul de protectie a consumatorului.

2.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra

activitatii intreprinderii

Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in

relatii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente si de

perspectiva. Elementele ce compun mediul intern al unei intreprinderi sunt:

1. Furnizorii de marfuri

2. Prestatorii de servicii

3. Furnizorii fortei de munca

4. Concurenta

5. Clientii

6. Organismele publice

FURNIZORII DE MARFURI sunt reprezentati de diversi agenti economici care in

baza relatiilor contractuale asigura intreprinderii resursele necesare desfasurarii

normale a activitatii economice. Pe baza relatiilor de vanzare-cumparare se pun la

dispozitie materiile prime si materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul

tehnic sau se executa o larga gama de servicii, deosebita insemnatate avand serviciile

bancare.

In contractarea acestor agenti de mediu intreprinderea trebuie sa dispuna de

22

informatii referitoare la:

- dimensiunea ofertei si calitatea ei

- preturile practicate de furnizori

- politicile comerciale practicate

- cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al intreprinderilor

(stabilitatea economica, disciplina tehnologica, informatii referitoare la factorii

perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea corespunzatoare a firmei)

UPETROM are cei mai multi furnizori de materii prime si materiale in tara.

Astfel, costul cu transportul este mai redus decat in cazul in care furnizorii si-ar fi

desfasurat activitatea in strainatate.

Pentru a reduce costul cu provizionarea societatea s-a dotat foarte bine din

punct de vedere al transportului, astfel UPETROM nu mai este obligata sa apeleze la

firme prestatoare de servicii (servicii de transport). Din acest punct de vedere

societatea dispune de o cale ferata cu acces la cea nationala si de multe masini pentru

transportul de materiale de la beneficiari.

O parte din furnizorii intreprinderii sunt prezentati in urmatorul tabel:Tabel nr.5 Furnizorii societatii

Nr. crt. Denumire furnizori Produse cumparate de societate1. Ductil S.A. Buzau Electrozi, sarma pentru sudat2. Arcelor Mittal Galati Tabla si profil tabla3. Petrotub Roman Teav instalatii4. Alrom Slatina Aluminiu si teava5. Rulmentul Brasov Rulmenti6. Rulmentul Barlad Rulmenti7. Fartec Brasov Elemente cauciuc8. Tofan Group Floresti Anvelope instalatii9. Lukoil Ploiesti Ulei si motorina10. Compa Sibiu Ansamble instalatii11. Umeb Bucuresti Motoare electrice12. Autocamioane Brasov Autocamioane pentru agregate

PRESTATORII DE SERVICII sunt reprezentati de firme sau persoane particulare

care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectului de activitate al

intreprinderii, cum sunt firme de comert, de transport, agentiile de publicitate etc. Din

aceast grupa fac parte si prestatorii de servicii bancare intalniti pe piata financiara.

UPETROM se foloseste de serviciile unor firme cum sunt:

Apa Nova Ploiesti - pentru furnizarea apei curente;

Electrica Ploiesti - pentru furnizarea curentului electric;

23

Regia Autonoma de Transport Ploiesti - pentru transportul

lucratorilor;

Distrigaz Nord Bucuresti - pentru furnizarea gazelor naturale;

Serviciul de Salubritate Bucuresti - pentru ridicarea gunoiului

menajer;

Romtelecom - pentru tefoane si faxuri;

Radio Prahova - publicitate prin radio;

Antena 1 Ploiesti - publicitate prin televiziune;

Telegraful de Prahova.

FURNIZORII FORTEI DE MUNCA cuprind unitati de invatamant, Oficiile de forta de munca, persoanele ce cauta sa ocupe un loc de munca. Capacitatea de a atrage,

motiva si retine resursele umane necesare producerii de bunuri competitive este o

variabila importanta pentru orice firma.

UPETROM poate recruta forta de munca din urmatoarele colegii si grupuri

scolare cu profil industrial:

Colegiul Spiru Haret Ploiesti;

Colegiul Lazar Edeleanu Ploiesti;

Grupul Scolar Industrial 1 Mai Ploiesti;

Grupul Scolar Industrial Toma N. Socolescu Ploiesti;

Grupul Scolar Industrial Teleajen Ploiesti, etc.

Oficiile de forta de munca, la care apeleaza frecvent UPETROM, sunt:

Petroconsult consultanta domeniu petrolier;

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Ploiesti;

Ejobs Prahova, etc.

CONCURENTA este reprezentata de agentii economici cu care intra in

competitie orice intreprindere, intrucat in economia de piata este indispensabila

infruntarea pentru obtinerea unor conditii mai avantajoase de producere si desfacere a

bunurilor si serviciilor, cu telul atingerii unor performante deosebite, intrucat

concurenta este o lupta dura, in care invinge intotdeauna cel mai bun, si care, desi

primeaza interesele economice, se desfasoara nu numai cu mijloace economice, ci si

extraeconomice, pentru fiecare intreprindere este absolut necesar sa descopere:

24

structura si amploarea concurentei, motivele reusitei concurentilor importanti, precum

si sansele de a-i invinge.

Concurentii unei firme pot apartine uneia din cele patru categorii evidentiate

mai jos:

concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii

pentru a satisface aceleasi nevoi.

concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar

dar cu caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte.

inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si

continut, dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor.

nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se

decid sa-si extind gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare

care achizitioneaza si o retea de distributie.

Din punct de vedere al concurenei UPETROM are concureni din toat lumea:

1) Fabricante de instalaii de foraj:

National Oil;

Parker Technology inc.;

Pyramid.

Fabricante de agregate de cimentare :

Nowsco SPM;

Steward Stevenson;

Western.

Fabricante de prevenitoare de erupie :

Cameron;

Iron works;

Nydril Co Shafer Cooper.

Fabricante de capete de erupie i de coloan :

FMC Co.;

ITAG Malbranque.

Fabricante de pompe elicoidale pentru extragerea ieiului :

25

Grifin Pumpsing;

Highland Halbrite Well;

Service LTD.

Odata cu scaderea cererii de instalatii, in special de utilaj petrolier, incepand

cu anii 1989 1998 concurenta pe plan mondial a devenit tot mai puternica.

Pentru a putea face fata concurentei societatea s-a orientat in urmatoarele

directii:

implementarea la nivelul intreprinderii a unui sistem de calitate in

conformitate cu cele mai severe standarde de calitate europene si americane.

In acest sens am obtinut autorizarea de catre firma Germanicher Uoyd a

sistemului de calitate conform cerintelor standardului european ISO 9001:

1994 (E). Totodata, UPETROM a fost certificata de catre American Petroleum

Quality Register (APIQR) pentru proiectarea si punerea in functiune a

echipamentului petrolier si tehnologic. De asemenea, UPETROM a obinut

licente pentru aplicarea monografiei API (American Petroleum Institute);

diversificarea productiei de utilaj petrolier in special cel destinat extractiei

titeiului asimiland noi produse cum sunt: capete de coloana, de eruptie, pompe

de fund cu piston;

oferirea de noi servicii: aftermarket, reparatii, reutilizari, modernizari,

recalificari;

formarea personalului astfel incat sa se ajunga la modernizarea produselor.

Totodata, UPETROM se lupta si cu concurenta neloiala manifestata in

primul rand pe plan national. Unii agenti economici particulari repara echipamente

petroliere produse de societate sau le reconditioneaza la un nivel calificativ foarte

scazut (de exemplu: sape de foraj). Uneori aceste firme isi desfasoar activitatea

folosind marca societatii, ceea ce provoaca daune comerciale si morale (de prestigiu).

In acest sens societatea s-a orientat in urmatoarele directii:

atentionarea principalilor clienti privind firmele neautorizate;

actionarea in judecata a agentilor economici care concureaza neloial.

CLIENTII constituie componenta cea mai importanta, deoarece ei alcatuiesc

piata de desfacere a oricarei intreprinderi producatoare, reprezentata de: consumatori,

utilizatori industriali, angrosisti, agentii guvernamentale si internationale etc. Pe plan

intern clientii ocupa o pondere de circa 10 % din totalul clientilor societatii.

26

Tabel nr. 6: Clienii interni

Nr. crt. Denumirea clientului % din venituri totale1. Clientii din Ministerul Industriilor 152. Romgaz S.A. 193. Petrom S.A. 204. Clienti pentru schelele de foraj 105. Clienti din Ministerul Minelor 206. Clienti din Ministerul Energiei Electrice 10

Asa cum rezulta din acest tabel clienti ai societatii pe plan intern sunt Petrom S.A., si clientii din cadrul Ministerului Minelor urmati, la o distanta foarte mica de Romgaz S.A., si ceva mai departe de clienti din cadrul Ministerului Industriilor.

Pe plan extern clientii ocupa o pondere de 90 % din totalul clientilor societatii:

Tabel nr. 7: Clienii externiNr. crt. Denumirea clientului % din venituri totale1. Mai Liao China 122. Nincro China 233. Iraqi Drilling Company Irak 254. Cater Pilar Company U.S.A. 345. Gazprom Rusia 45

ORGANISMELE PUBLICE fata de care intreprinderea are obligatiile legale sunt

reprezentate de asociatiile profesionale, organismele de stat publice, locale si centrale.

In concluzie mediul ambiant determina o multitudine de efecte supra

intreprinderilor. Cele mai importante fiind:

1. Adoptarea stucturii organizatiei suple, flexibile, adecvate frecventei,

complexitatii si amplitudinii schimbarii.

2. Multiplicarea punctelor de contact dintre intreprindere si mediu pentru

sesizarea operativa si corecta a schimbarilor.

3. Diferentierea modului de definire a atributiilor in cadrul activitatii

intreprinderii in functie de gradul de afectare a acestora la schimbarile

mediului.

4. Cresterea rolului activitatii de prognoza a schimbarilor.

27

2.3 Relatia intreprindere - piataPrincipala componenta a mediului in care firma apare atat in calitate de

ofertant cat si de consumator este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale

intreprinderii cu mediul sau si este un sistem de coordonare si cooperare care are la

baza schimbul si contractul.

Pozitionarea intreprinderii in cadrul diferitelor piete poate fi reprezentata:

Fig. 1 : Locul intreprinderii in cadrul diferitelor piete

In relatia complexa intreprindere-mediu, in general, respectiv intreprindere-piata

in particular trebuie subliniat faptul ca premiza, punctul de plecare in activitatea

desfasurata de intreprindere il constituie studiul pietei. Mecanismul pietei reprezinta

pentru intreprindere:

S.C UPETROM 1 MAI S.A

PIATA FORTEI DE MUNCAOficiile pentru plasarea fortei de muncaPersoane fizicePatronatul sindicat

PIATA FINANCIARAGarda Financiara;KPMG ul;Banca ING&BARINGS; Banca BCR;Control Administratie Financiara

PIATA DE DESFACEREPiata interna de utilaj petrolier;Piata interna de armaturi;Piata externa de utilaj petrolier;Piata externa de armturi

28

PIATA DE APROVIZIONARE Furnozori de materii

prime; Furnizori de utilaje; Furnizori de echipamente; Prestatori de servicii.

a) terenul de confruntare a situatiei actule cu cea de perspectiva

b) sursa de idei pentru servicii sau produse noi sau pentru modernizarea celor

existente

c) mediul de testare a unor produse sau sevicii noi

d) mediul de testare a metodelor noi de distributie si promovare a produselor si

serviciilor

PIATA FINANCIARA. Activitatea intreprinderii Upetrom 1Mai este influentata intr-o

mare masura de componentele pietei financiar-bancare. Elementul care influenteaza

cel mai mult activitatea intreprinderii poate fi observat din urmatorul tabel:

Tabel nr.8: Elemente ce influenteaza activitatea intreprinderii

Nr. Crt. Denumire indicatori Valoare indicatori ( mil.

Lei ROL)1 Total venituri financiare 49.135

Venituri din titlurile de plasament 13.578Venituri din participarea la imobilizarile

financiare

854

Venituri diferite de curs valutar 457Venituri din dobanzi 831Alte venituri financiare 751Venituri din provizioane 661

2 Total cheltuieli financiare 56.000Pierderi din creante legate de participanti 9.876Cheltuieli privind titlurile de plasament 15.214Cheltuieli din diferente de curs valutar 3.754Cheltuieli din dobanzi 16.528Alte cheltuieli financiare 4.826Cheltuieli cu amortizarea si provizioane 5.802

3 Rezultat (profit sau pierdere) 6.835

Din urmatorul tabel putem observa ca elementul pietei financiar-bancare care

influenteaza cel mai mult activitatea intreprinderii este cheltuiala cu dobanzi foarte

mari platite pentru creditele soliciate de aceasta. Dobanzile reprezinta 29,51% din

totalul cheltuielilor financiare.

Ca masura de lunga durata ar putea fi evitarea creditelor prin recapitalizarea

intreprinderii si totodata cresterea profitului de exploatare.

Insa in anul 2000 profitul din exploatare a inregistrat o valoare de 180.480 mil. lei

ROL.

29

Valoarea profitului din exploatare poate acoperii numai 23,37% din totalul

pierderii, restul aproximativ de 73,63% urmand sa fie acoperit prin noi credite, ceea

ce vor aduce noi cheltuieli financiare ( prin nivelul dobanzilor).

PIATA DE DESFACERE are mai multe componente dintre care:

Piata interna de desfacere de utilaj petrolierIn tara, situaia economica actuala a utilizatorilor de utilaj petrolier nu le

permite acestora sa realizeze investitii cu toate ca in perioada 1998 2002 productia

de titei a inregistrat scaderi anuale de 2 4 %, iar la cele de gaze naturale de 3 6 %,

acestea datorandu-se printre altele si utilajului tehnic si tehnologic care este uzat intr-o

medie de peste 70 %.

Pe de alta parte, cu toate ca fondurile pentru investitii prevazute de

principalii beneficiari interni de utilaj petrolier sunt apreciabile (dupa cum se poate

observa in tabelul de mai jos) fondurile prevazute pentru achizitionarea de utilaj si

echipament nou din profilul de fabricatie al UPETROM se ridica numai la 170.000

180.000 USD pn n anul 2004.

Tabel nr. 9: Program de investiii (al industriei extractive de iei i gaze naturale) (USD)

ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006PETROM R.A. 15.122.000 14.030.170 13.432.000ROMGAZ R.A. 10.267.700 8.118.100 7.879.100TOTAL 25.389.700 22.148.270 21.311.100

In aceste conditii se impune adoptarea unei strategii ofensive pe piata interna

a producatorilor de instalatii de foraj, investitii si reparatii sonde, pompe de noroi,

agregate de cimentare etc. pentru a efectua reparatiile acestor utilaje aflate in dotarea

industriei extractive de titei si gaze naturale.

In acelasi timp trebuie ca intreprinderea sa asimileze echipamente moderne,

compatibile cu cele mai recente realizari pe plan mondial pentru a putea convinge

astfel beneficiarii din tara sa nu apeleze la importuri. Astfel se impune asimilarea de:

echipamente de lucru sub presiune, cu tubing flexibil, familii de scule de interventie,

instalatii de colectare, separare si tratare titei, gaze si apa, toate intr-o varianta

moderna cu supraveghere pe calculator.

Piata interna de desfacere de armaturi

30

In tara, piata de armaturi este formata in principal din beneficiarii ce acopera

urmatoarele domenii de activitate: rafinarii, centrale termoelectrice, combinate

chimice si siderurgice, alimentari cu apa si irigatii, centrale nucleare.

Se apreciaza ca 3035% din totalul productiei de armaturi va fi absorbita pe

piata interna pentru:

reparatii linii tehnologice din combinate chimice si petrochimice;

refacerea sistemului national de irigatii;

refacerea unor trasee tehnologice din centralele termoelectrice;

modernizarea sistemului national de transport titei si gaze.

Tabel nr. 10: Necesarul de armaturi pe piata interna (USD)

Grupa de produse ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006Armaturi din otel 4.500.000 4.700.600 4.890.700Armaturi din fonta 4.006.000 4.650.000 5.900.000Armaturi neferoase 4.230.500 4.550.400 4.300.650TOTAL 12.736.500 13.901.000 15.091.350

Piata externa de desfacere pentru utilaj petrloier si armaturi

Pentru procesul de restructurare al constructiei de utilaj petrolier si armaturi

trebuie facut in asa fel incat conducerea manageriala a intreprinderii sa tina cont atat

de necesitatile pietei interne, cat si de cele ale pietei externe.

De-a lungul anilor UPETROM a acaparat noi piete de desfacere, dar in

acelasi timp reusind sa-si pastreze vechii clienti la care este un furnizor traditional, iar

evolutia exportului a inregistrat urmatoarele valori:

Tabel nr. 11: Situaia exportului efectuat de ntreprindere (Mil. USD)EXPORT ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006Utilaj petrolier 44 46 79Armturi 38 35 63TOTAL 82 81 142

Exporturile apar prezentate astfel datorita urmatoarelor cauze:

dificultatile financiare ale intreprinderii ce nu au permis deplasari de delegaii

tehnicocomerciale pentru incheierea de tratative n unele tari importatoare de

produse UPETROM;

31

cresterea activitatii companiilor americane in strainatate (acapararea unor

segmente importante de piata de desfacere de catre companiile concurente);

datorii mari ale unor tari ce nu le permite acestora contractarea de importuri.

PIATA FORTEI DE MUNCA. In cadrul acestui sector de piata exista influente

reciproce intre forta de munca existenta in societate si activitatea societatii Upetrom.

Activitatea societatii are o mai mare influenta asupra fortei de munca existenta

decat invers, iar pentru a sustine cele afirmate trebuie doar amintita situatia economica

a societatii, principalul factor care face ca influenta sa fie in favoarea intreprinderii.

Aceata situatie a facut ca numarul disponibilizatilor sa fie foarte mare. In

decursul a 17 ani de activitate societatea a disponibilizat 11 319 salariati, circa 700

salariati pe an.

Societatea isi manifesta influenta si prin nivelul salariilor oferite, salariul mediu pe

intreprindere fiind de numai 3.890.217 lei Rol in anul 2001.

Salariatii au si ei o influenta deosebita asupra activitatii prin nivelul de calificare.

PIATA DE APROVIZIONARE este foarte bine definita in cadrul societatii Upetrom,

intreprinderea avand furnizori interni cat si externi.

Acestea sunt prezentate in cadrul capitolului 2 Implicarea factorilor de mediu in

activitatea intreprinderii in subcapitolele 2.1 Macromediul intreprinderii si influenta

componenetelor acestuia asupra activitatii intreprinderii si 2.2 Micromediul

intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.

2.4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei

concurentialeO firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa

contribuie la marirea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si

cucerirea de noi piete. In conditiile actuale, sub raportul obiectivelor, intreprinderea

nu se poate reduce la un organism simplu avand ca unic obiectiv maximizarea

profitului. Analiza concurentei si a factorilor de monopol nu poate gravita doar in

jurul problemei pretului. Profitul nu poate fi considerat ca fiind singura motivatie n

functionarea mecanismului economiei de piata, oricat ar fi el de important.

Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in

32

cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai

numeroase. Pentru definirea acestor forme trebuie avute in vedere urmatoarele

aspecte:

interesele si aspiratiile clientelei, tinand seama de faptul ca aceasta este

eterogena. Clientela, formata din consumatori productivi si neproductivi, cu

niveluri diferite de disponibilitati financiare, formeaza segmente de piata

diferentiate;

libertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor, in calitate de

ofertanti. Firmele actioneaza nu dupa principiul primului impuls, ci pe baza

unor scenarii strategice. Ele cauta sa indeplineasca interesele curente de

asigurare a veniturilor cu cele viitoare de dezvoltare si consolidare a pozitiei

lor pe piata, recurgand pentru aceasta la un set diversificat de cai si metode.

existenta in mediul economic a unor reglementari juridice, a unor reguli

cutumiare si a unei stari psihosociale care impun sau favorizeaza anumite

actiuni sau comportamente din partea agentilor economici.

Activitatea de piata a intreprinderii este marcata de prezenta intreprinderilor

concurente, care isi disputa oportunitatile oferite de aceleasi piete. In dubla lor

ipostaza de cumparator si vanzator, intreprinderile isi plaseaza competitia dintre ele in

doua planuri: pe de o parte, ele isi disputa furnizorii, prestatorii de servicii,

disponibilitatile de forta de munca etc., iar pe de alta parte, isi disputa clientii,

urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii in asigurarea resurselor si in

plasarea produselor proprii pe piata.

In conditiile actuale UPETROM nu se poate reduce la un organism simplu

care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta

cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei intreprinderi.

Concurena consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se

manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele

cat mai numeroase.

Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se poate avea in

vedere ca, in conditiile economiei de piata, concurenta apare ca o necesitate obiectiva,

care face parte din regulile de joc ale pietei.

Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei

mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate. Mijloacele si instrumentele

33

utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului,

promovarii si distributiei.

Scopul societatii Upetrom este obtinerea de profit prin producerea si

comercializarea instalatiilor de foraj si a partilor de instalatii, a agregatelor de

cimentare, instalatiilor pentru prevenirea eruptiilor, sapelor de foraj si a restului de

produse ce fac parte din profilul de fabricatie al intreprinderii.

Obiectivele strategice ale societatii comerciale UPETROM au in vedere

orizonturi de medie si lunga durata,ele fiind de natura economica, sociala, care se

reflecta in ansamblul activitatii firmei. Printre principalele obiective economice se

enumera cresterea productivitatii muncii, a calitatii produselor si serviciilor, cresterea

ratei profitului si cifrei de afaceri. Pentru realizarea obiectivelor sociale,

intreprinderea are in vedere imbunatatirea conditiilor de munca si a salarizarii,

satisfacerea cerintelor clientilor prin calitatea, flexibilitatea sj pretul produselor si

serviciilor oferite.

Pentru realizarea obiectivelor stabilite S.C UPETROM 1 MAI S.A adopta

strategii si directii optime cu privire la: modernizarea societatii, imbunatatirea

sistemului de management, dezvoltarea marketing-ului, modernizarea organizarii,

asimilarea de noi produse si sarcini conform statutului, patrunderea pe noi piete,

folosirea eficienta a resurselor umane, informatizarea activitatilor si dezvoltarea

investitiilor; identificarea si a altor furnizori de echipamente ca variante alternative de

aprovizionare.

34

CAPITOLUL 3

STRUCTURA ORGNIZATORICA

3.1 Prezentarea structurii organizarii functionaleOrganizarea si functionarea intreprinderii sunt orientate spre realizarea

obiectivelor sale in sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune trebuie sa

corespunda unor cerinte clar definite reiesite din obiectivele sale.

Sistemele de conducere ale S.C. UPETROM-1MAI S.A. reprezinta totalitatea

elementelor componente si a relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru

organizatoric in care se desfasoara procesele de conducere ale activitatii in ansamblul

sau.

Sistemul de conducere a intreprinderii este format din :

structura de conducere;

procesul de conducere.

Structura de conducere cuprinde structura organizatorica si sistemul

informational.

Procesul de conducere este structurat in cinci componente si anume:

structura informala;

metodele si tehnicile de conducere utilizate;

stilurile de conducere;

metodele de fundamentare;

metode de transmitere a deciziilor.

Se mai poate spune ca sistemul de conducere intreprinderii este definit de

urmatoarele componente si anume:

subsistemul decizional sau conducator;

subsistemul operational sau condus;

subsistemul informational sau de legatura.

Elementele care formeaza cadrul organizational sunt decisive pentru existenta,

functionarea si dezvoltarea intreprinderii.

35

ORGANISME SI ORGANE DE DECIZIE STRATEGICA

Managementul strategic asigura indeplinirea hotararilor si deciziilor necesare

pentru realizarea scopului si obiectivelor intreprinderii. In cadrul S.C. UPETROM-

1MAI S.A. acestea sunt: Adunarea Generala a Actionarilor (A.G.A.) si Consiliul de

Administratie (C.A.).

AGA este organul de conducere al intreprinderii care decide asupra activitatii

si asigura politica economica si comerciala in conformitate cu statutul societatii si

legislatia n vigoare. AGA este ordinara si extraordinara cu urmatoarele atributii, dupa

cum urmeaza:

ADUNAREA ORDINARA se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de

la incheierea exercitiului financiar. In afara de dezbaterea unor probleme specificate in

ordinea de zi, aceasta mai este obligata:

sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea raportului

administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividentul;

sa aleaga administratorii si cenzorii;

sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs, si totodata si pe cea a

administratorilor daca nu a fost stabilita in actul constitutiv;

sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate, pe

exercitiul financiar ulterior;

sa hotarasca degajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale

intreprinderii.

ADUNAREA EXTRAORDINAR se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o

hotarare pentru:

schimbarea formei juridice a societatii;

mutarea sediului societatii;

schimbarea obiectului de activitate al societatii;

prelungirea duratei societatii;

majorarea capitalului social;

36

reducerea capitalului social sau inregistrarea lui prin emisiune de noi actiuni;

fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta ;

conversi unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni

dizolvarea anticipata a societatii;

emisiunea de obligatiuni ;

cesiunea de actiuni si oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta

hotarare pentru care este ceruta aprobarea Adunarii Generale Extraordinare.

Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de Presedintele Consiliului de

Administratie sau de unul din vicepresedinti, pe baza imputernicirii date de presedinte.

Adunarile Generale Ordinare au loc pentru examinarea bilantului si a contului de

profit si pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si

bugetului pe anul in curs. Ele se convoaca la cererea actionarilor, reprezentand 1/3 din

capitalul social, la cererea Comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul

social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de doi ani consecutiv.

Adunarea Generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie, in

conformitate cu dispozitiile din statut, cu cel putn 15 zile inainte de data stabilita.

Comunicarea va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele de larga

circulatie din localitate in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata

localitate.

Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu

explicitarea tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.

Cand in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului,

convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.

Hotararile luate de A.G.A in limitele legii sau ale statutului societatii sunt

obligatorii si pentru actionarii care au votat sau au luat parte la adunare.

CONSILIUL DE ADMINISTRAIE. Membrii C.A. sunt alesi de A.G.A. in conditiile

legii si prevederile statutului UPETROM si este condus de un presedinte ales.

Atributiile Consiliului de Administratie:

numeste directorul general executiv si adjunctii acestuia;

incheie acte juridice prin care intreprinderea urmeaza sa dobandeasca, sa instraineze,

sa inchirieze sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii a caror

37

valoare contabila depaseste jumatate din valoarea contabila a actiunilor societatii la data

incheierii actului juridic;

angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestuia;

stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului intreprinderii pe

compartimente;

aproba operatiunile de incasari si plati conform bugetului de venituri si cheltuieli;

stabileste tactica si strategia de marketing;

aproba incheierea sau realizarea contractelor potrivit competentelor acordate;

supune anual A.G.A. in termen de trei luni de la incheierea exercitiului financiar-

contabil, raportul cu privire la activitatile societatii, bilantul si contul de profit si

pierdere pe anul precedent, proiectul de program de activitate precum si proiectul de

buget al societatii pe anul in curs;

negociaza contractul colectiv de munca impreuna cu reprezentantii salariatilor;

rezolva orice alte probleme stabilite de A.G.A.;

delega o parte din competentele sale directorului general executiv sau adjunctilor

acestuia.

ORGANISME SI ORGANE DE DECIZIE TACTICA SI OPERATIVAManagementul superior executiv. Organele de conducere executive care

asigur deciziile tactice i operative pentru realizarea obiectivelor si programelor

ntreprinderii sunt: Directorul General Executiv, Directorul General Adjunct, Directorul

Poducie, Directorul Economic i Directorul Calitate.

DIRECTORUL GENERAL EXECUTIV este subordonat Consiliului de Administratie,

conduce intreaga activitate, executa si reprezinta societatea in conformitate cu

prevederile mandatului acordat de C.A., statutului societatii si legislatiei in vigoare.

Acesta are urmatoarele atributii, responsabilitati si competente:

organizeaza si conduce, prin factori de decizie, toate activitatile tehnice, economice,

sociale si de alta natura ale intreprinderii;

delega autoritatea cadrelor de conducere aflate pe nivele ierarhice imediat inferioare

pentru decizii de rutina;

raspunde prin rezultatele obtinute, in fata C.A., A.G.A. si a comisiei de cenzori de

activitatile manageriale si de marketing;

asigura realizarea de produse fiabile, conform cerintelor si normelor interntionale ;

38

urmareste permanent tabloul de bord ;

coordoneaza si controleaza activitatea compartimentelor Control Financiar,

Actionariat. Investitii, Protocol si Oficiul Juridic pentru rezolvarea problemelor si

lucrarilor curente in acest domeniu, luand deciziile ce se impun ;

informeaza periodic Consiliul de Administratie asupra rezultatelor economico-

financiare ;

coordoneaza asigurarea resurselor necesare pentru a sustine nevoile curente si

viitoare ale unitatii si ale clientilor ;

asigura analize periodice pentru continua imbunatatire a strategiei privind calitatea

urmareste derularea programului de asigurare, pregatire si perfectionare a fortei de

munca corelat cu cerintele ;

DIRECTORUL GENERAL ADJUNCT are in subordine Departamentul Vanzari,

Departamentul Comercial si Compartimentul de Cercetare Proiectare Constitutiva.

Pentru realizarea obiectivelor intreprinderii acesta organizeaza si asigura conducerea

activitatii tehnice si comerciale in baza unei strategii globale de dezvoltare a societatii.

Printre atributiile Directorului General Adjunct se numara :

conduce activitatea cu privire la studierea si prospectarea pietei pentru ofertarea

produselor

colaboreaza cu directiile Productie si Economie in vederea stabilirii programelor

prioritare de import si asigurarea surselor financiare ;

aproba deciziile strategice privind programul de proiectare-cercetare, conform

proiectelor compartimentului de marketing privind necesitatile pietei ;

controleaza derularea comenzilor si contractelor incheiate pana la livrarea si

incasarea contravalorii produselor, serviciilor si lucrarilor ;

stabileste strategia si politica de marketing pentru ofertarea produselor si gasirea

de noi piete de desfacere ;

coordoneaza si aproba cererile de apovizionare cu materiale ale

subcontractantilor ;

evalueaza si accepta in urma acesteia furnizorii externi pentru importurile de

materiale si echipamente;

raspunde pentru implementarea si mentinerea sistemului calitatii Upetrom

privind activitatile de proiectare, aprovizionare si desfacere in conformitate cu cerintele

39

manualului de Calitate (MQ) si a procedurilor de sistem aferente compartimentelor

subordonate ;

raspunde de continutul si fundamentarea strategiei de marketing precum si

pentru integrarea acesteia in strategia si politica globala a societatii ;

raspunde pentru gestionarea eficienta a patrimoniuluui incredintat spre folosinta

compartimentelor subordonate ;

asigura planul de calitate cu obiectivele procesuale la nivelul directiv ;

DIRECTORUL DE PRODUCIE coordoneaza, organizeaza si raspunde de

programarea si realizarea productiei si a serviciilor din activitatile societatii UPETROM,

in conditiile si termenele contractuale pentru care asigura elaborarea programarii

strategice si tactice pentru pregatirea fabricatiei si productiei, asigurand valorificarea

portofoliului de contracte si comenzi. Alte responsabilitati ale Directorului de

Productie :

Urmareste intocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli la fabrici/sectii si

incadrarea cheltuielilor in prevedrile bugetare ;

Urmareste aprovizionarea cu materii prime, materiale, produse din cooperare si

realizarea colaborarilor necesare pentru desfasurarea proceselor de productie ;

Coordoneaza asigurarea resurselor materiale si umane la nivelul zonelor

functionale ;

Coordoneaza si urmareste folosirea rationala si in conditii de siguranta a

bunurilor si aparaturii din dotarea compartimentelor si unitatilor de productie

suordonate ;

Coordoneaza intocmirea Programului de productie anual, trimestrial si lunar in

functie de termenele contractuale si ciclul de fabricatie, posibilitatile de aprovizionare,

capacitatii de productie si necesarul fortei de munca ;

Impune programme optime de economisire a energiei prin concentrarea

operatiilor energofage la capacitate maxima de lucru ;

Urmareste realizarea programului de investitii in conformitate cu proiectele si

termenele de punere in functie aprobate ;

Controleaza si ia masuri pentru respectarea normelor de protectie a muncii, a

mediului inconjurator pentru activitatea compartimentelor subordonate ;

Raspunde pentru asigurarea locurilor de munca cu forta de munca calificata si

instruita ;

40

Raspunde pentru mobilizarea resurselor materiale, financiare si umane pentru

finalixarea obiectivelor de investitii si obtinerea eficientei economice prevazute ;

Raspune in fata Directorului General Executiv pentru implementarea si

mentinerea calitatii Sc. Upetrom -1 MAI Sa in zonele functionale si de executie din

subordine ;

Raspunde pentru gestionarea eficienta a patrimoniuluui incredintat spre folosinta

compartimentelor subordonate ;

DIRECTORUL ECONOMIC organizeaza, coordoneaza si raspunde de gestionarea

patrimoniului societatii, n conditiile legii in vigoare, a statutului societatii, pentru care

asigura elaborarea obiectivelor si strategiilor financiare si includerea acestora in bugetul

societii si in bugetul compartimentelor functionale si operationale. Organizeaz i

coordoneaza intreaga activitate financiara a societatii prin asigurarea unor instrumente

informationale de lucru care sa respecte prevederile normelor economice si legea

contabila in vigoare. De asemene

54471630 a in Mediul Competitiv Studiu de Caz Realizat La SC Upetrom 1 Mai SA Ploiesti

Documents

Transcript of 54471630 a in Mediul Competitiv Studiu de Caz Realizat La SC Upetrom 1 Mai SA Ploiesti