a in Mediul Competitiv

8/4/2019 a in Mediul Competitiv

http://slidepdf.com/reader/full/a-in-mediul-competitiv 1/91

C U P R I N S

Capitolul I. Prezentarea generala a întreprinderiiI.1.Scurt istoricI.2.Obiectul de activitateI.3.Resursele întreprinderiiI.3.1.Resursele financiareI.3.2.Resursele umaneI.3.3.Resursele materialeI.4.Caracterizarea economico–financiara a activităţilor întreprinderii

Capitolul II. Implicarea factorilor de mediu in activitatea întreprinderii

II.1.Macromediul întreprinderii si influenta componentelor acestuia

asupra activităţii întreprinderiiII.2.Micromediul întreprinderii si influenta componentelor acestuia

asupra activităţii întreprinderiiII.3.Relatia întreprindere-piaţaII.4.Obiectivele economice ale întreprinderii in condiţiile pieţei

concurenţialeCapitolul III. Structura organizatorica a întreprinderii

III.1.Prezentarea structurii funcţionale (de conducere) a întreprinderiiIII.2.Prezentarea structurii operaţionale (de producţie si concepţie)a

întreprinderiiIII.3.Documentele de formalizare a structurii organizatorice (registru

de organizare si funcţionare; organigrama; fisa postului)III.4.Masuri de perfecţionare a structurii organizatorice

Capitolul IV. Funcţiunile întreprinderiiIV.1.Functiunile componente ale sistemului organizării procesuale a

întreprinderiiIV.2.Mecanismul funcţionarii întreprinderiiIV.3.Interdependenta funcţiunilor întreprinderii

Capitolul V. Strategii economice ale întreprinderii. Planul ca

instrument de concretizare si realizare a acestoraV.1.Importanta strategiilor economice pentru activitatea a ntreprinderii

V.2.Elaborarea strategiei economice a întreprinderii



V.3.Elaborarea planului economic al întreprinderiiV.4.Elaborarea planului de afaceri al întreprinderii

Capitolul VI. Eficienta economica a activitatii întreprinderiiVI.1.Indicatori de exprimare a eficientei economice

VI.2.Indicatorii rentabilitatiiVI.3.Indicatori de eficienta a utilizării forţei de muncaVI.4.Posibilitati de creştere a eficientei economice

CONCLUZIIBIBLIOGRAFIE

2



CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII

I.1.Scurt istoric

S.C. BUNEM S.R.L. s-a infiintat la data de 18 iulie 1997 ca societate cu

răspundere limitata.Numarul acţionarilor era de 5,cu un capital social de

2.000.000. Societatea a fost înscrisa la Registrul Comerţului cu numărul

J39/326/18.07.1997. Infiintarea societatii a fost publicata in Monitorul Oficial

partea a IV-a,numarul 197/1991.Sediul societatii a fost stabilit in Strada

Clementei, nr.41. la 16 mai 2000 se majorează capitalul de la 2.000.000 la

20.000.000 lei. Suma de 18.000.000 lei rezultând din profitul net al firmei

realizat in primii 2 ani de activitate.

La data de 1 ianuarie 2000 numărul asociaţilor micsoreaza de la 5 la 4, prin

plecarea unui asociat, acţiunile acestuia fiind cumpărate de ceilalţi acţionari. La

data de 1 iulie 2002 numărul acţionarilor se reduce de la 4 la 1, societatea

devenind societate cu răspundere limitata cu asociat unic. In data de 1 ianuarie

2004 societatea isi majorează capitalul de la 20.000.000 la 30.000.000,

majorarea capitalului se face prin prelevări ale profitului net conform

bilanţurilor contabile din perioada 2001-2003.Societatea isi construieşte un sediu in Comuna: Filipestii de Padure,

sat:Ghitesti ,durata funcţionarii firmei fiind pe termen nelimitat de la data

înmatriculării in Registrul Comerţului.

In funcţie de cerinţele activitatii societatea isi deschide birouri ,sucursale,

depozite, magazine in tara sau străinătate cu îndeplinirea formalitatilor legale in

vigoare.In data de 29 iunie 2000 societatea isi mareste numărul asociaţilor de la

3



1 la 2,cei doi asociaţi detinand la aceasta data, in cote egale de 50% fiecare ,

capitalul social de 1.345.455 mii lei. In anul 2000 Consiliul Naţional al

Întreprinderilor Mici si Mijlocii din România a acordat societatii comerciale

BUNEM S.R.L. Diploma pentru Locul 3 pe domeniul „Protecţia de rezervoare,cisterne si containere metalice;productia de radiatoare si recipienti sudati pentru

încălzire centrala” conform clasificării din Topul Naţional al Firmelor Private

2000.

In anul 2001 Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici si Mijlocii din

România a acordat societatii comerciale BUNEM S.R.L. Diploma pentru Locul

4 pe domeniul „Producţia de rezervoare, cisterne si containere metalice; producţia de radiatoare si recipienti sudati pentru încălzire centrala”conform

clasificării din Topul Naţional al Firmelor Private 2001.

I.2.Obiect de activitate

Societatea BUNEM S.R.L. este o societate de producţie si prestări servicii,

obiectul de activitate principal,in conformitate cu activitatile prevăzute in Codul

Caen este 2821 – producţia de rezervoare, cisterne si containere

metalice;productia de radiatoare si recipienti sudati pentru încălzire centrala.

Societatea desfasoara pe lângă obiectul de activitate principal si alte

activitati: Proiectare, avizare, execuţie, montaj si reparaţii recipiente metalice

stabilite sub presiune cu parametrii maximali p=250 bari; tmax.=850 grade

C si t min.=-196 grade C;

Proiectare, montaj si reparaţii recipienti sudati de abur, apa calda si

recuperatoare cu parametrii maximali:420t/h*100 bari *550 grade C;

4



Construire, montare si reparare recipiente cisterne, recipiente

container si butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau

dizolvate sub presiune, conform PT C 27-Colectia I.S.C.I.R.;

Construire, montare conducte tehnologice conform PT C1-85

Colecţia I.S.C.I.R.cu parametrii mximali:p=100 bari, t=550 grade C;

Construire, montare conducte tehnologice conform PT

Expertize tehnice, proiecţie execuţie, execuţie modificări,

consolidări si reparaţii construcţii metalice industriale , afectate de

coroziuni sau cutremure, conform cu cerinţele Legii nr. 10/1998 privind

calitatea in construcţii.

Execuţie structuri navala, tubulaturi si recipienti sub presiune,

conform prescripţiei Registrului Naval Roman.

Proiectare, execuţie instalaţii de automatizare.

Proiectare, execuţie fabrici de bere ,de prelucrare a laptelui, băuturi

spirtoase, dedurizarea apei, fabrici de sucuri naturale;

Reconditionari prin sudura elemente metalice ale preselor, cilindri

laminor, maşini, unelte, etc.

Toate lucrările se exacuta in sistem de asigurarea calitatiii conform

cerinţelor ISO 9002-1987.

Autorizat I.S.C.I.R. pentru execuţie nr. 106/11.06.1997

Autorizat I.S.C.I.R. pentru proiectare nr. 36/03.08.1998

Autorizat R.N.R. pentru execuţie nr.17/09.01.2001

Autorizat Renel pentru instalaţii electrice de JT si MT nr.2878 – D3

5



I.3.Resursele Întreprinderii

1.3.1. Resursele financiare

Societatea BUNEM S.R.L. la sfarsitul anului 2004 are resurse totale de

13.626.115 mii lei care se compun din :

9.059.649 mii lei capitaluri proprii; 4.566.466 mii lei surse atrase.

Societatea nu are credite la bănci.

1.3.2. Resursele umane

Societatea are angajaţi cu carte de munca un număr de 110 salariaţi si cucontracte de colaborare 10 salariaţi.

Structura personalului salariat se compune din:

Personal conducere:25;

TESA Ex.:12;

Maistri:15;

Muncitori:58.

Cei 10 colaboratori sunt specialişti ing topometrie, controale cu ultrasunete

si ingineri proiectanţi in domeniul construcţiilor.

1.3.3. Resursele materiale

6



Societatea dispune de fonduri fixe in valoare neta de 238.487 mii lei din

care :

terenuri – 396.488 mii lei;

construcţii –761.776 mii lei; utilaje tehnologice – 448.714mii lei;

mijloace transport – 493.917 mii lei;

alte mijloace de uz gospodăresc – 66.170 mii lei.

Investiţiile in curs in valoare de 1.414.220mi lei reprezintă secţia de

producţie a societatii unde aceasta a început sa-si desfasoare activitatea de producţie urmând ca pe măsura finalizării halei sa-si transfere întreaga activitate

de producţie de la hala închiriata de la industria mica la noua hal ade producţie,

proprietatea societatii.Sectia de producţie a fost construita in regie proprie de

către angajaţii societatii.

I.4.Caracterizarea economico-financiara a activitatilor întreprinderii

In exerciţiul financiar –contabil încheiat la 31.12.2004 S.C. BUNEM S.R.L.

Ploieşti a realizat o cifra de afaceri de 37.645.637 mii lei,veniturile fiind

realizate din activitatea de producţie a societatii, in suma de 34.549.504 mii lei

si 1.226.271 mii lei din vânzări materiale. Comparativ cu anul 2000, cifra de

afaceri prezintă o creştere de 213,4%.Administratorii societatii au luat masuri

de organizare si conducere corecta a contabilitatii, in conformitate cu

prevederile Legii 82/1991.In acest sens, au fost respectate principiile

fundamentaleale contabilitatii si anume:

principiul prudentei metodelor;

principiul continuitatii activitatii;

7



principiul independentei exercitiului financiar-contabil;

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere;

principiul necompensarii.

Posturile inscrise in bilant corespund cu datele inregistrate in contabilitate

puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale.

Balanta de verificare a conturilor sintetice a stat la baza intocmirii bilantului

contabil si a anexelor.

I.PATRIMONIUL

Societatea comerciala S.C. BUNEM S.R.L. Ploieşti are la data de

31.12.2002 un activ de 13.626.115 mii lei, ce se compune din urmatoarele

valori nete:

terenuri 396.488 mii lei

constructii 771.767 mii lei

utilaje 448.714 mii lei

mijloace de transport 493.917 mii lei

alte mijloace fixe 661.170 mii lei

investitii in curs 1.414.220 mii lei

imobilizari financiare 2.227 mii lei

stocuri 88.608 mii lei

producţie in curs de executie 52.577mii lei

marfuri 308.531 mii lei

clienti 1.633.328 mii lei

alte creante 33.011mii lei

mijloace banesti 7.913.056 mii lei

cheltuieli anticipate 13.492 mii lei

8



Pasivul se compune din:

capital social 1.245.450 mii lei

diferente din reevaluare 560.773 mii lei

rezerve 252.101 mii lei

alte fonduri 909.927 mii lei

profit nerepartizat 4.907.002 mii lei

provizioane 452.242 mii lei

furnizori 2.915.854 mii lei

alte datorii 2.380.766 mii lei

II. VENITURI

Societatea comerciala BUNEM S.R.L. a realizat in anul 2004 venituri

totale de 37.645.637 mii lei,venituri ce se compun din:

producţie vanduta 34.549.304 mii lei

venituri din producţie stocata 630.621 mii lei

venuituri din productie de imobilizari 1.058.036 mii lei

venituri financiare 93.030 mii lei

venituri din vanzari de marfuri 1.226.271 mii lei

alte venituri 88.375 mii lei

III.CHELTUIELI

9



Pentru obtinerea acestor venituri societatea a efectuat cheltuieli totale de

25.694.359 mii lei, cheltuieli ce se compun din:

cheltuieli materiale (inclusiv energie) 10.639.965

cheltuieli cu lucrari executate de terti 9.404.895

cheltuieli cu taxe si varsaminte asimilate 245.712

cheltuieli totale cu personalul 4.492.190

cheltuieli cu amortizarile 726.484

cheltuieli exceptionale 143.152

diferente de curs valutar 41.961

In anul 2004 cheltuielile au crescut procentual cu 168,4% fata de anul

2000.Cheltuielile materiale au fost in ponderea cifrei de afaceri cu 7,94% mai

mici decat in anul 2000,iar gheltuielile cu tertii au crescut cu 121,66%,in timp ce

cheltuielile cu personalul au fost mai mici cu 6% fata de anul precedent.

IV.PROFITUL

Societatea a realizat la data de 31.12.2004 un profit brut de 9.590.990 mii

lei, pentru a calcula un impozit pe profit de 2.377.497 mii lei.Profitul net de

7.132.493 mii lei a fost repartizat astfel:

• dividende acţionari 2.139.748 mii lei

• fond de dezvoltare 356.625 mii lei

• profit ramas nerepartizat 4.636.120 mii lei

Rentabilitatea societatii(profit net/ venituri) in anul 2004 a fost de

18,95%.Fata de anul 200, rentabilitatea a crescut cu 10,4% ca urmare a cresterii

de afaceri si a diminuarii cheltuielilor.

V.INVESTITII

10



In anul 2004 societatea a realizat cheltuieli de investitii in valuoare de

1.587.259 mii lei, din care:

• investitii sectia de producţie 920.033 mii lei

• utilaje 257.827 mii lei

• mijloace de transport 409.400 mii lei

VI.IMPOZITE SI TAXE DATORATE SI VARSATE

Societatea a calculat si evidentiat urm. impozite si taxe:

Impozit pe profit

ototal datorat 2.377.497 mii lei

ovarsat efecti 1.540.000 mii lei

oramas de varsat 837 497 mii lei

Taxa pe valoarea adaugataototal datorat 2.790.515 mii lei

ovarsat efectiv 1.463.515 mii lei

oramas de varsat 1.327.008 mii lei

Impozit pe venituri salariale

ototal datorat 353.029 mii lei

ovarsat efectiv 313.029 mii leioramas de varsat 40.000 mii lei

Impozit pe dividende


ovarsat efectiv 213.974 mii lei

Majorari


11



ovarsat efectiv 64.922 mii lei

Lichiditatea globala – indicator economic ce reflecta posibilitatea

componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in

lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile – a inregistrat in anul

2004 o valuare buna:

Active circulante/ Datorii curente = 8.720.965/ 4.605.757 x 100 = 19%.

Solvabilitatea patrimoniala – Capitaluri proprii/ Total active = 6.858.008/

11.848.794 = 57,9% - a inregistrat o valoare considerata buna, in sensul ca

sursele proprii in total pasiv depasesc 50%.

In concluzie,apreciem ca rezultatele exercitiului financiar-contabil 2004sunt bune,iar la data de 31.12.2004 societatea nu are obligatii restante fata de

bugetul de stat sau terti.

12



CAPITOLUL II

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN

ACTIVITATEA INTREPRINDERII

Ca agent economic S.C. BUNEM S.R.L. isi orienteaza si desfasoara

activitate sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant, aceasta

notiune este foarte complexa incluzand in ansamblul de factori eterogeni de natura

economica, politica, sociala, juridica, geografica, demografica ce actioneaza pe

plan national si international asupra întreprinderii influentand relatiile de piata. In

conceptie macroeconomica intreprinderea poate fi parte integranta a mediuluiambiant si a componentelor economice ale acestuia.

Analiza diferitelor circumstante existente si a efectelor acestora asupra

economiei si gestiunii întreprinderii pune in evidenta trei tipuri de mediu:

mediul stabil, unde schimbarile sunt rare de mica amploare si usor

previzibile;

mediul schimbator, unde schimbarile sunt frecvente de amploare

variata si in general previzibile;

mediul turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente de

amploare variata si cu incidente profunde asupra activitatii întreprinderii si greu

de anticipat.

S.C. BUNEM S.R.L. isi desfasoara activitatea in cadrul unui macrosistem,

ca orice alta întreprindere. Influenta acestuia asupra întreprinderii se manifesta

13



prin mediul ambiant in care isi desfasoara activitatea si in care aceasta isi

gaseste valorificarea rezultatelor sale.

Cunoasterea mediului ambiant este necesara S.C. BUNEM S.R.L. cel putin

pentru:

satisfacerea cantitativa si calitativa a unor cerinte ce nu pot fi

identificate decat din analiza evolutiei mediului ambiant;

analiza factorilor de mediu care face posibila satisfacerea in conditii

de eficienta a necesitatilor de resurse materiale, financiare si umane;

asigurarea conditiilor pentru elaborarea unor strategii, respectiv

planuri, la nivel de întreprindere, realiste si competitive.

Principalele dezavantaje ale mediului ambiant pentru o societate comerciala

sunt:

intensificarea si modernizarea concurentei;

complexitatea mediului ambiant;

pozitia ocupata la un moment dat in cadrul unor anumite piete;

reducerea duratei de viata a produselor etc.

II.1. Macromediul întreprinderii si influenta

componentelor acestuia asupra activitatii întreprinderii

Intreprinderea functioneaza in conditii de eficacitate ridicata atunci cand

iesirile corespund sub toate aspectele cerintelor mediului ambiant extern.

Macromediul întreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general ai

mediului ambiant cu actiune indirecta si pe termen lung asupra activitatii firmei

si asupra agentilor economici cu care aceasta se afla in contact nemijlocit.

Componentele macromediului sunt urmatoarele:

14



factori economici;

factori tehnici si tehnologici;

factori de management;

factori socio-culturali;

factori ecologici si naturali;

factori politici;

factori demografici;

factori juridici.

Factori economici .Mediul economic este alcatuit din ansamblul

elementelor care compun spatiul economic in care actioneaza firma,putem

mentiona: piata, puterea de cumparare a populatiei, nivelul si ritmul dezvoltarii

economice, potentialul

financiar. Piata interna si externa influenteaza activitatea firmei astfel incat pe

baza studiului cererii aceasta isi va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate,

cantitatea de fabricat, preturile precum si serviciile ce vor fi oferite si alte

elemente ale strategiei acesteia. Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o

schimbare de optica in sensul orientarii productiei firmei catre ceea ce se cere pe

piata. Prin intermediul petei interne si externe firma influenteaza si ea mediul in

sensul schimbarii exigentelor consumatorilor. Puterea de cumparare a populatiei

influenteaza activitatea unei intreprinderi prin dimensionarea productiei la

nivelul cererii impuse la un moment dat. Cu cat puterea de cumparare creste cu

atat productia va creste si invers. Prin intermediul acestor factori mediul este si

influentat de activitatea firmei. Nivelul si ritmul dezvoltarii economice

influenteaza nivelul de dezvoltare al firmei, marimea capacitatii de producţie,

nivelul productiei si alte caracteristici ale activitatii firmei. Prin activitatea

desfasurata si firma influenteaza nivelul si ritmul dezvoltarii economice, spre

15



exemplu desfasurarea unei activitati la un nivel inalt calitativ in cadrul unei

institutii de invatamant superior favorizeaza dezvoltarea economica a tarii ca

urmare a asigurarii forţei de munca specializate cu toate efectele pozitive ce

decurg din folosirea acesteia. Potentialul financiar al unei tari influenteazaactivitatea unei firme in sensul ca un potential ridicat va favoriza activitatea

firmei si invers, un potential financiar ridicat favorizeaza creditarea activitatii

productive, finantarea invatamantului cultura, ocrotirea sanatatii etc. Pe de alta

parte o activitate eficienta desfasurata in cadrul unei intreprinderi, a institutiilor

de invatamant, in cercetare contribuie la cresterea potentialului financiar al

mediului national respectiv.Prin intermediul acestei grupe de factori economici se realizeaza un schimb

permanent intre firma si mediu.

Factori tehnici si tehnologici . Sunt reprezentati in special de: nivelul

tehnic al masinilor, echipamentelor, instalatiilor furnizte intrepinderii din tara

sau străinătate, nivelul tehnologiilor folosite, licentele cumpărate, capacitatea dedocumentare, capacitatea de inovare.Mediul acesta prin ansamblul factorilor

specifici influienteaza nivulul productivitatii muncii si al costurilor de

productie,calitatea produselor, nivelul profitului, in general rezultatele

economice finale ale societatii.In condiţiile impactului, rezultatele cercetarilor

stiintifice,acesti factori au o influienta din ce in ce mai mare ca urmare a

accelerarii uzurii morale a produselor si tehnologiilor, a reducerii duratei de

aplicare in toate domeniile de activitate.Analizand nivelul dotarii tehnice si a

tehnologiilor folosite de S.C. BUNEM S.R.L. in comparatie cu alte intreprinderi

din tara si din străinătate cu obiect de activitate similar, se constata ca aceasta se

afla la un nivel egal sau superior nivelului acestora.Rolul managementului

consta in luarea unor decizii care sa vizeze eliminarea decalajelor nefavorabile

firmei in scopul cresterii competitivitatii acesteia.

16



Factori de management .Acestia sunt necesari in cadrul S.C. BUNEM

S.R.L. pentru crearea premiselor de folosire corecta si eficienta a sistemelor,

metodelor, tehnicilor si procedeelor specifice.Factorul de management exprimagradul de organizare, coordonare, evaluarea mediului ambiant , masura in care

cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza personalul din societate sa

foloseasca posibilitatile respectivului madiu. Functionarea întreprinderii este

influientate puternic de sistemul de management practicat la nivelul mediului

national si international in care S.C. BUNEM S.R.L. functioneaza, activitateas

acesteia fiind influientata si de nivelul managementului practicat pe planmondial astfel daca la nivel mondial se practica o serie de metode, tehnici

performante de management acestea pot face obiectul transferarii de cunostinte

si pot fi folosite si in firmele de la nivel national.

Factori socio-culturali .Mediul acesta se compune din :populatia urbana si

rurala, nivelul de ocrotire al sanatatii, ponderea si calitatea activitatilor culturalartistice, mentalitatea; acest mediu este format din elemente referitoare la

sistemul de valori, obiceiuri, traditii, norme de convietuire, structura sociala a

populatiei.Aceste componente pot influienta in anumite conditii decisiv asupra

comportamentului consumatorilor, segmentarii pietelor, comunicarii firmei cu

piata.In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. ponderea ce mai mare o detine populatia

urbana, aproximativ 90%, in general cu un nivel de calificare superior ce

determina dezvoltarea societatii in mod pozitiv sub aspectul calitatii produselor,

nivelului productiivitatii muncii, in general prin prizma eficientei

economice.Nivelul de dezvoltare al invatamantului favorizeaza pregatirea forţei

de munca si implicit eficienta activitatii unei societati, spre exemplu un

invatamant de inalt nivel calitativ reprezinta o premisa favorabila cresterii

numarului de inventii, inovatii si aplicari lor in activitatea productiva si invers.

Mentinerea capacitatii de lucru a forţei de munca prin actiuni de ocrotire a

17



sanatatii printr-un sistem sanitar bine dotat si structurat contribuie la buna

desfasurare a activitatii in cadrul firmelor si invers.Activitatile cultural artistice,

pentru unii fara nici o legatura cu activitatea întreprinderii influienteaza aceasta

activitate prin faptul ca ele contribuie la refacerea forţei de munca, simuleazacreativitatea personalului, incurajeaza comunicarea, cu toate efectele favorabile

asupra eficacitatii societatii comerciale.Mentalitatea ca un ansamblu de concepte

si convingericare determina comportamentul si gandirea unei persoane,

influienteaza activitatea desfasurata de respectiva persoana in cadrul firmei.

Factori ecologici . Acestia sunt reprezentati de componentele inconjurator omului si anume:relieful,resursele subsolului, clima, flora, fauna, in general

cadrul natural de desfasurare a vietii materiale.Inca din faza de proiectare a unei

intreprinderi si apoi in fata de constructi a acesteia se va tine seama de condiţiile

de relief si clima, de necesitatea amplasarii cestei in aproprierea surseler de

materie prima si de apa, functionarea firmei depinzand de componentele

mediului inconjurator si in primul rand de resursele de materie prima,Deasemenea alegerea mijloacelor de transport ce se vor utiliza intr-o anumita zona

geografica va depinde de relief si clima;astfel societatea S.C. BUNEM S.R.L.

avand sediul in Ploieşti si colaborand la nivel national este influientata atat de

relieful judetului Prahova etajat de la nord spre sud cuprinzand trei trepte:in

nord se afla m-tii Bucegi, Garbova si m-tii Grohotis urmati de zona deluroasa cu

altitudini de 400-900 metrii(sub Carpatii Buzaului si Prahovei), apoi zona de

campie cu ponderea cea mai mare din suprafata judetului,cat si de relieful tarii

format din munti 26,2%, dealuri 36,5% si campii 37,3%.

Resursele naturale si in special apa au cea mai mare influienta asupra

activitatii firmelor, caracterul practic neregenerabil al unor resurse, combinat cu

cresterea galopanta a preturilor influienteza costurile de producţie, rata

rentabilitatii si preturile de vanzare.Prin activitatea desfasurata intreprinderea

influienteaza si ea mediul inconjurator,fie in sensul mentinerii si pastrarii lui, fie

18



prin degradarea lui.De aceea se impune o creştere a preocuparilor pentru actiuni

pe termen mediu si lung in vederea cunoasterii si protejarii mediului

inconjurator.

Factori politici .In acest mediu pot fi incluse ritmurile de dezvoltare a unor

ramuri,obtiunile privind ponderea privata proprietatilor private si publice,

politicile de creditare si sustinere a exporturilor si importurilor,precum si

politicile de impozitare.Cu cat ritmurile de dezvoltare sunt mai mari cu atat

activitatea unei intreprinderi productive,va fii influientata favorabil si

invers.Important este ca manementul firmei sa sesizeze influienta acestui mediuasupra firmei, cat si a firmei asupra acestui mediu si sa ea deciziile care se

impun.

Factori demografici . Mediul demografic include totalitatea elementelor

demografice ce actioneaza asupra firmei atat direct cat si indirect. Acesta se

poate definii prin indicatori specifici precum numărul populatiei, structura pevarsta si sexe, structura socio-profesionala, populatia activa, populatia ocupata si

ponderea lor in totalul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, repartizarea

teritoriala a populatiei, pe mediul urban si rural. Judetul Prahova are o populatie

de 829.945 locuitori, populatia urbana 420.162, populatie rurala 409.783

locuitori.Din numărul total al populatie sunt de sex masculin 403.139 si de sex

feminin 426.806.

Densitatea medie a populatiei din judetul Prahova este de 176

locuitori/kmp.S.C. BUNEM S.R.L. are un numar total de 110 salariati din care

aproximativ 90% din mediu urban,repartizati astfel:23 femei si 87 barbati si

dupa varsta, intre 18 si 30 ani 27%,intre31 si 45 ani 60%, iar intre 46 si 65 ani

9%.Analiza acestor indicatori permitand o evaluare corecta atat a dimensiunii

cererii potentiale a petei întreprinderii cat si a eficientei acesteia.

19



Factorii juridici . Mediul juridic este format din ansamblul reglementarilor

de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea unei

intreprinderi.Cei mai semnificativi factori juridici sunt legile, hotararileguvernamentale, ordonantele, ordinele ministrilor, hotararile prefecturilor sau

primariilor, Consiliilor locale si Judetene, care cuprind o serie de norme de

drept de a caror respectare sunt reponsabili agentii economici. Dintre legile pe

baza carora functioneaza S.C. BUNEM S.R.L. putem amintii Legea 82/91 ce

rteprezinta Legea Contabilitatii, legea 15/94 ce reprezinta Legea amortizarii

capitatalului fix, Legea 64/95 ce se refera la procedura reorganizarii si lichidarii juridice.Legea 10/95 ce se refera la calitatea in constructii si nu in ultimul rand

Legea 31/90 ce reprezinta Legea Societatiilor Comerciale.

II.2Micromediul întreprinderii si influienta

componenteloracestora asupra activitatii întreprinderii

Micromediul cuprinde ansamblul componentelor cu care firma este in

relatie directa, dictate de necesitatea atingerii obictivelor sale si de perspectiva.

Aceste componente sunt reprezentate de:

furnizorii de marfuri

prestatorii de servicii

furnizorii de forta de munca

clientii

concurenta organismele publice

20



Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diferiti agenti economici care in

baza unor relatii contractuale ii asigura firmei resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente si utilaje,etc. In contactarea agentilor economici

de mediu firma trebuie sa dispuna de informatii referitoare la dimensiunile si

calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate, cunoasterea

unor aspecte referitoare la climatul intern al întreprinderii furnizoare (de

exemplu stabilitatea economica, disciplila tehnologica, precum si alte informatii

refiritoare la factorii perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea firmei printre furnizorii firmei S.C. BUNEM S.R.L. putem enumera

S.C. ITALINOX S.R.L. TARGOVISTE

S.C. METALROM S.A.

S.C. DIRECTLINE S.A.

S.C. EXPOTEHNICA S.R..L

S.C. BADUC S.A.

S.C. ROMART S.R.L.

S.C. SILCOTUB S.A. ZALAU

Prestatorii de servicii sunt reprezentati de persoane fizice si juridice care

pot oferii o gama larga de servicii utile realizarii obictului de activitate al

întreprinderii cum ar fi firmele de transport, agentii de publicitate, firmele care

presteaza servicii de reparatii, servicii bancare, telefonice, etc.Printre prestatorii

de servicii ai S.C. BUNEM.S.R.L. putem aminti:

S.C. AUTOTRANS S.A.

S.C. ASESOFT S.R.L.

S.C. PLATIN SYSTEM S.R.L.

S.C. GEMACENTER S.R.L.

21



Concurenta, aceasta componenta poate fi reprezentata de firme si persoane

fizice care isi disputa aceleasi categorii de clienti, iar in situatiile frecvente

aceeasi furnizori sau prestatori de servicii. Concurentii se deosebesc intre ei prinrolul pe care il au in raporturile cu clientii, atitudinea fata de noutati, stilul de

interventie pe piata, formele de comunicare cu utilizatorii si consumatorii.

Pruintre aceste elemente de diferentiere ei pot fi grupati in:lideri, inovatori,

conservatori, timizi. Printre concurentii firmei S.C. BUNEM S.R.L. se enumara

S.C. INSERV S.R.L. si S.C. MANTICAR S.A.

Organismele publice sunt reprezentate de asociatii profesionale, asociatiile

consumatorilor, mediile de informare in masa, publicul consumator, organismele

de stat locale si centrale, financiare,vamale de justitie fata de care intreprinderea

are obigatii legale. In concluzie mediul ambiant determina multitudinea de

efecte asupra întreprinderii cum ar fi:

oAdoptare de structuri organizatorice suple, adecvate frecventei,complexitatii si amplitudinii schimbarilor

oMultiplicarea punctelor de contact intre firma si mediul exterior pentru

sesizarea operativa si corecta a schimbarilor

oDiferentierea modului de definire atributiilor in cadrul activitatii firmei in

funcţie de gradul de afectare a acestora la shimbarile mediului

oCresterea rolului activitatilor de prognoza, de anticipare a schimbarilor.

23



II.3 Relatia întreprindere-piata

Principala componenta a mediului in care o firma apare atat in calitate de

ofertant cat si de cumparator este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale

întreprinderii cu mediul sau si este un sistem de coordonare si cooperare care are

la baza schimbul si contractul. Relatia poate fi reprezentata astfel:

In relatia complexa întreprindere-mediu in general, respectiv întreprindere-

pata in particular pot fi subliniate urmatoarele aspecte:

1. Studiul petei este premisa, punctul de plecare in activitatea firmei.

Mecanismele petei reprezentative pentru firma sunt:

•

Teren de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva;

24

PIATA FORTEI DE MUNCA

S.C. EMSERV S.R.L.

PIATA FINANCIARA

aentiile de plsare a fortei de munca persoane fizice patronatul sindicatele

bancile bursa

Materiile prime Materiale Furnizorii de informatii Furnizorii de servicii

Concurenta Clienti

PIATA DE APROVIZIONARE PIATA DE DESFACERE

S.C. CORMY S.R.L.



• Sursa de idei pentru produse si servicii noi sau modernizarea celor

existente;

• Mediul de testare pentru unele produse si servicii noi;

• Mediul de testare a metodelor noi de distributie si promovare a produselor

si serviciilor.

Pentru fundamentarea deciziilor privind activitatea de aprovizionare,

producţie, desfacere sunt necesare urmatoarele informatii( despre piata):

- referitoare la consumatorii actuali si potentiali;

- referitoare la studierea si caracterizarea canalelor de distributie;

- referitoare la firmele concurente;

- referitoare la categoriile de preturi practicate de concurenta si

nivelul lor.

2. In fluxul aprovizionare-productie-desfacere primul stadiu aprovizionarea

si al treilea desfacerea reflecte legatura cu piata.

3. Succesiunea logica in fundamentarea activitatii întreprinderii trebuie sa

fie desfacere, aprovizionare, producţie, desfacere. Initial trebuie sa se identificecererile nesatisfacute ale petei, se va fundamenta initial planul de desfacere, apoi

de aprovizionare si programul corespunzator de producţie care vor asigura

realizarea programului de desfacere.

4. Orientarea activitatii întreprinderii catre obiectivele prioritare si anume:

satisfacerea in conditii optime a nevoilor consumatorilor prin produsele

create si oferite; cresterea eficientei economice si rentabilitatii pe baza cresterii

volumului vanzarilor si a profitului realizat pe seama fiecarui produs.

Acestea definesc scopul si insasi ratiunea existentei întreprinderii iar

realizarea lor e conditionata de:

1. cresterea supletei adaptabilitatii si flexibilitatii firmelor in raport cu

mediul;2. promovarea unui management anticipativ;

25



3. cunoasterea, prevederea permanenta a modificarilor in perspectiva ale

petei;

4. stabilirea strategiei optime de actiune.

II.4 Obictivele economice ale întreprinderii in condiţiile

petei

concurentiale

Ofirma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obictive care sa

contribuie la cresterea cifrei de afaceri , a solvabilitatii, a profitului, la

mentinerea firmei pe piata si la cucerirea de noi piete.In condiţiile actuale sub

raportul concurentei intreprindera este un organism complex care are ca obiectiv

in principaln maximizarea profitului, si care se confrunta cu o multitudine de

obictive contradictorii de tactica si strategia dezvoltarii ei si de satisfacereaintereselor proprii, managerului, salariatilor care uneori pot fi divergente.

Analiza concurentei si a factorilor de monopol nu poate gravita doar in

jurul pretului. Profitul nu poate fi considerat ca simplu motiv in functiunea

mecanismelor economiei de piata, oricat ar fi el de important.Concurenta consta

intr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cazul relatiilor

dintre furnizori pentru captarea unei clientele cat mai numeroase.

Pentru definirea acestei forme de comportament trebuie avute in vedere

urmatoarele specte:

interesele si aspiratiile clientelei tinand cont de faptul ca aceasta

este eterogena;

libertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor in

calitate de ofertanti. Fimele nu actioneaza pe principiul primului impus, ci pe

baza unor scenariisrtategige cautand sa coreleze interesele curente de asigurare a

26



veniturilor cu cele viitoare dezvoltare si consolidare a pozitiilor pe piata

recurgand la un set diversificat de masuri si metode.

Existenta in mediul economic a unor stari psho-sociale care impun

sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentilor

economici.In economia de piata concurenta apare ca o necesitate obictiva

facand parte din regulile de joc ale pietei.Activitatea de piata a intreprinderilor

este marcata de prezenta intreprinderilor concurente care isi disputa

oportunitatile oferite de aceste pite.In dubla lor ipostaza (cumparatorul si

vanzatorul ) intreprinderea isi plaseaza competitia dintreele in doua planuri:

ele isi disputa furnizorii,prestatorii de servicii, disponente deforta de munca;

isi dusputa clientii, furniozorii urmarind obtinerea celor mai

avantajoase conditii in asigurarea resurselor si in plasarea

productiei proprii pe piata.

Competitivitatea agentilor economici este determinata in principal de

urmatorele marimi caracteristici:1)costuri

2)pret

3)calitatea

Sistemul relatiilor de concurenta este format din ansamblul raporturilor de

interactiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea surselor

de aprovizionare si a pitelor de desfacere.Gradul de intensitate al concurenteieste impus de raporul cerere-oferta, masura echilibrarii raporului cerere-oferta,

raporul de forte in care se plaseaza pe piata agentii economici. In general

mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in

jurul celor 4 piloni ai politicii de marketing, si anume: produs-promovare-pret-

plasament.Concurenta directa se manifesta intre firmele care apar pe piata cu

bunuri identice sau cu mici diferente destinate satisfacerii aceluiasi game de

27



nevoi.In acest caz diferentiere dintre concurenti se realizeaza prin imaginea de

marca, prin concurenta dintre marci.

Concurenta directa se manifesta cand intreprinderea se adreseaza aceleiasi

nevoi sau unor nevoi diferite prin oferta unei gama variate de bunuri. Fortacomprtitiei si implicarea ei asupra activitatii întreprinderii depinde de marirea si

pozitia economica a celor care se confrunta.

28



CAPITOLUL III

STRUCTURA ORGANIZATORICA A

INTREPRINDERII

Aceasta ca expresie a organizării formale se proiecteaza pe baza unor

norme, reguli, principii si documente oficiale. Structura organizatorica

componenta a structurii generale a firmei reflecta

”anatomia”intreprinderii.Modul de concepere detaliere si implementare aacesteia influienteza activitatiile impuse de realizarea obiectivelor

intreprinderii.Structura organizatorica reprezina ansamblul persoanelor sub

diviziunilor organizatorice(divizii, directii, servicii, birouri, sectii, ateliere) si al

relatiilor dintre ele orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale

întreprinderii.

Aprecierea structurii organizatorice a unei firme reprezinta un proces decunoastere, intelegere si explicarea situatiilor existente, prin analiza detaliata a

factorilor care influienteaza starea ei.Acesti factori sunt:strategia de dezvoltare a

firmei, tipuri si complexitatea productiei, talia întreprinderii, calitatea resurselor

umane utilizate, mutatiile ce au loc in cadrul firmei, cadrul juridic.

In ansamblul ei structura organizatorica prezinta:

structura functionala(de conducere)

structura operationala(de conceptia si executie)

29



III.1 Prezentarea structurii functionale

(de conducere) a

Intreprinderi

Structura de conducere reprezinta ansamblul functiilor de conducere si

compartimentelor(servicii, birouri) tehnice, economice, comerciale,

administrative, modul de constituire si grupare al acestora precum si relatiile

dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare al procesului managerial si al proceselor de executie.In parte referitoare la conducerea firmei si planul de

afaceri trebuie sa se prezinte structura organizatorica, date cu privire la

personalul de conducere si responsabilitatile acestora, iar in partea referitoare la

personal trebuie prezentate date cu privire la personalul care este necesar pe

total, pe structura, pe categorii economice, categorii de calificare precum si

salarizarea acestuia.Structura organizatorica functionala a S.C. BUNEM S.R.L. cuprinde:

1)componente (functia, nivelul ierhic, postul, compartimentul)

2)ordinea (nivelul ierhic si ponderea ierhica)

3)relatiile organizatorice

Componentele :

Postul-reprezinta cea mai simpla sub diviziune organizatorica putand fii

definita prin ansamblul obiectivelor cu atributiile, sarcinile, competentele si

responsabilitatile asociate care revin in mod regulat unei persoane care se

angajeaza in cadrul firmei.Fisa postului reprezinta instrumentul prin baza careia

se realizeaza aprecierea si a competentelor necesare ocuparii postului.

Evaluarea, salarizarea si premiile acordate personalului au la baza atributiile si

sarcinile prevazute in fisa postului si modul lor de indeplinire. Obiectivele

30



postului justifica ratiunea infiintarii si funcţionarii lui. Pentru realizarea

obiectivelor titularului postului ii sunt conferite atributii, sarcini, competente si

responsabilitati adecvate.

A. Sarcina – proces de munca simplu sau o componenta de baza aunui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala fiind

efectuata de regula de o singura persoana. Ele sunt componentele cele mai

dinamice ale postului si ca atare schimbarile calitative care se manifesta in

cadrul lor atrag modificari in structura organizatorica.

B. Atributii – ansamblul sarcinilor precis conturate care se executa

periodic sau continuu de salariati care au cunostiinte specifice unui anumitdomeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. Trasaturile

unui post sunt: autoritatea formala (limitele in care titularul postului are dreptul

de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale postului), competenta

profesionala (nivelul de pregatire, experienta), prestigiul profesional (realizarea

obiectivelor individuale si implicit a celor fundamentale si derivate ele firmei),

responsabilitatea (obligatia titularului postului de a indeplini sarcini si atributiiderivate din obiectivele individuale ale postului).

Functia – constituie factorul de generalizare a unor posturi asemanatoare

din punct de vedere al ariei de cuprindere, autoritatii si responsabilitatii.

Analizate dupa natura competentelor responsabilitatilor si atributiilor functiile

pot fi grupate in:

- de conducere, caracterizate print-o pondere ridicata a competentelor,

responsabilitatilor si atributiilor implicate de executarea atributelor (functiilor)

conducerii (previziune, organizare, coordonare, control, antrenare, evaluare);

- de executie, in a caror componenta se regasesc competentele,

responabilitatile si atributiile a caror desfasurare implica transpunerea in practica

a deciziilor emise de titularii functiilor de conducere.

31



Compartimentul – reprezinta un grup inchegat de persoane reunite sub

aceeasi autoritate ierarhica carora le revin atributii si sarcini cu caracter

permanent bine precizate. Caracteristicile de baza sunt: existenta relatiilor intre

membrii grupului determinate de omogenitatea sau complementaritatea

activitatii exercitate; existenta relatiilor de dependenta a tuturor membrilor

grupului fata de un manager; caracterul stabil al atributiilor si sarcinilor pe

care le are de indeplinit.

Tipuri de compartimente: ele pot fi grupate dupa urmatoarele criterii : In funcţie de individualitatea atributiilor si sarcinilor, de volumul

acestora si de nivelul de delegare a autoritatii:

-elementare;

-complexe.

Cele elementare sunt cele in care se realizeaza de regula o activitate

omogena. Managerul sau seful de compartiment aflandu-se pe ultima treapta dedelegare a autoritatii, toti ceilalţi fiind executanti.

Cele complexe sunt cele care grupeaza sub o autoritate unita fie mai multe

compartimente fie compartimente elementare si executanti nemijlociti.

In funcţie de natura autoritatii compartimentele pot fi:

-ierarhice;

-functionale;-de stat major.

Cele ierarhice sunt cele care se caracterizeaza prin dreptul de dispozitie si

control pe care il au sefii acestora asupra sefilor compartimentelor direct

subordonate.

Cele functionale sunt cele care caracterizeaza prin dreptul de conducerii

acestora de a formula prescriptii, reguli si indrumari in domeniul special lor.

32



Cele de stat major sunt cele care au un rol consultativ, de specialitate pentru

compartimentele ierarhice contribuind la pregatirea si controlul deciziilor si

realizarea acestora. Sefii acestor compartimente nu dispun de autoritate ierarhica

asupra celorlalte compartimente (marketing, management).

Directorul. Este subordonat direct directorului general al societatii S.C.

BUNEM S.R.L., in fata caruia este unicul raspunzator de bunul mers al

activitatii filialei. El este presedintele comitetului director al filialei si asigura

conducerea curenta, ducand la indeplinire sarcinile si hotararile comitetului

director si al Consiliului de Administratie al societatii. Este reprezentantuldirectorului general al societatii S.C. BUNEM S.R.L. pe plan comercial, social,

juridic si penal in limitele de competenta atribuite lui de catre acesta din urma.

Directorul coordoneaza activitatea inginerului sef si a directorului

economic. Impreuna cu directorul economic angajeaza cheltuieli materiale si

banesti ale societatii, raspunde de respectarea disciplinei contractuale si

financiare, de luarea masurilor pentru asigurarea integritatii patrimoniului,dezvoltarea si gospodarirea eficienta a bunurilor incredintate, de desfasurarea

unei activitati productive la un nivel calitativ superior in vederea obtinerii de

profit.

Inginer sef . Este subordonat directorului si executa sarcinile stabilite de

acesta, de comitetul director al firmei si de Consiliul de Administratie al

societatii. Este membru al comitetului director si organizeaza, coordoneaza,

controleaza si raspunde de activitatea financiar-contabila si de gestionarea

bunurilor materiale. Asigura indrumarea, coordonarea si controlul urmatoarelor

compartimente: contractere si derulare contracte, tehnic-tehnologic,

aprovizionare, preturi su tarife, gestiuni.

33



Compartimentul salarizare. Este subordonat directorului, seful

compartimentului coordoneaza direct intregul personal din subordine si are

urmatoarele atributii: elaboreaza criterii de evaluare a muncii fiecarui post,

evalueaza performantele in munca obtinute de fiecare salariat, stabileşteveniturile in funcţie de munca prestata si de condiţiile specifice ale locului de

munca.

Compartimentul Personal, Invatamant, Protectia Muncii. Seful

compartimentului coordoneaza direct intregul personal si din subordine si are

atributii in urmatoarele domenii: elaborarea strategiei si politicii de personal,aplicarea normelor de determinare a necesarului de resurse umane, motivarea

personalului, calificarea si ridicarea pregatirii profesionale a personalului,

promovarea personalului, asigurarea conditiilor de munca.

Compartimentul financiar. Asigura planificarea financiara si urmareste

modul de utilizare a resurselor banesti. Este subordonat directorului economic alfirmei si are urmatoarele atributii si raspunderi la îndeplinirea activitatilor:

planificarea financiara, obtinerea si utilizarea creditelor, administrarea

disponibilitatilor banesti (trezorerie), fiscalitatea, relatiile cu angajatii si tertii.

Compartimentul Aprovizionare. Este subordonat inginerului sef, avand

urmatoarele obiective: asigurarea ritmica cu resurse tehnice, materiale si

energetice, dimensionarea rationala a stocurilor, buna gospodarire si gestionare a

depozitelor, promovarea unei politici de aprovizionare care contribuie la

mentinerea in firma a unei economii echilibrate.

Pentru a ajunge la stabilirea unui sistem de salarizare rational, competitiv,

coerent si stimulativ, cu costuri efectiv reduse si avantaje majore actuale si de

perspectiva, S.C. BUNEM S.R.L. foloseste o metodologie speciala pentru

evaluarea posturilor de munca si stabilirea unei grile de salarizare in

34



conformitate cu complexitatea sarcinilor si raspunderea in munca. Astfel

stabilirea limitelor salariului pentru un anumit post are la baza criterii clare

precise, obiective tinand seama de evaluarea postului respectiv, evitandu-se

aprecierile arbitrare si subiective.

Ordinea Compartimentelor Organizatorice: Aria de control sau

ponderea ierahica reprezinta numărul de persoane ce pot fi coordonate

nemijlocit si in mod eficient de un manager. Eficienta activitatii managerului

este influentata in mare masura de numărul subordonatilor a caror activitate

trebuie indrumata, coordonata si controlata de el. Numărul subordonatilor nu poate fi prea mic pentru ca in acest caz nu se realizeaza o incarcare

corespunzatoare a managerului S.C. BUNEM S.R.L., insa nu poate fi nici prea

mare pentru ca nu se poate asigura coordonarea si controlul tuturor persoanelor

subordonate datorita incarcarii excesive a managerului. Aria de control trebuie

dimensionata in raport de factorii care influenteaza numărul, durata si

complexitatea relatiilor conducatori-subordonati. Cei mai semnificativi factorisunt:

natura problemelor si a lucrarilor ce se executa si care pot fi: de conceptie

(cercetare, studii, proiectare, analize etc) situatie in care aria de control este mai

mica, de rutina sau cu caracter repetitiv (de producţie, lucrari de evidenta)

situatie in care aria de control poate fi sensibil mai mare;

gradul de independenta al sarcinilor care revin executantilor, aria de

control poate fi mai mare daca executantii nu sunt legati intre ei prin natura

sarcinilor pe care le executa;

dispersia teritoriala a locurilor de munca in care actioneaza subordonatii.

In cazul in care personalul e grupat in acelasi loc, aceeasi arie geografica,

aceeasi întreprindere aria de control poate fi mai mare si invers in cazul unor

subordonati dispersati pe o arie geografica mai mare;

35



capacitatea organizatorica si nivelul al managerului si al subordonatilor.

Cu cat acestea sunt mai ridicate cu atat aria de control poate fi mai mare.

Ei actioneaza diferit la nivele ierarhice diferite, astfel:

la nivelul superior aria de control este mai mica;

la nivelul inferior aria de control este mai mare.

Se apreciaza ca numărul optim de subordonati pentru manager aflati la

nivelul superior este 5-6. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia

structurii organizatorice atat in ceea ce priveste numărul de compartimente cat si

numărul de trepte/nivele ierarhice.

Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor plasate pe linii

orizontale la aceeasi distanta fata de top managerul firmei.

Factorii care influenteaza numărul nivelelor ierarhice sunt:

dimensiunea firmei, diversitatea activitatii si atributiilor,

complexitatea productiei, factori cu influente direct proportionale asupra

numarului de nivele ierarhice;

competenta managerului care influenteaza invers proportional

numărul de nivele ierarhice.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. ordinea componentelor este urmatoarea:

pe nivelul I se situeaza:directorul tehnic, directorul economic,

directorul comercial, serviciul R.U.I.S.S., oficiul juridic, birou

inspectia si asigurarea calitatii; pe nivelul II se situeaza:productie, proiectare si dezvoltare si S.D.V.,

mecano-energetic, C.T.C.laboratoare, contabilitate, financiar,

aprovizionare, desfacere, administrativ;

pe nivelul III se situeaza:sefii de control, sefii de sectii.

36



Structuri formale si informale

Structurile organizitionale formale se refera la structurile definite in mod

oficial de organizatie. Structura reprezinta modul dupa care sunt stabiliterelatiile membrilor unei organizatii si dintre pozitiile pe care acestia le ocupa.

Spre deosebire de organizarea formala , care este construita conform unor

norme, registre, principii si este instruita prin documente oficiale, organizarea

informala este alcatuita din ansamblul grupurilor si al relatiilor interumane

stabilite spontan atunci cand oamenii se asociaza intr-un domeniu de munca.

Organizarea informala nu este impusa si nici interzisa de manageri, ci si acestiatrebuie sa accepte si sa inteleaga organizarea informala, sa ia in considerare

efectele posibile ale reactiilor grupurilor informale la acţiunile pe care acestia le

intreprind, sa coreleze cat mai rapid interesele grupurilor informale cu cele ale

organizării formale. Organizarea informala trebuie sa fie suficient de puternica

pentru a influenta, dar insuficient de puternica pentru a domina.

In cadrul organizării informale se pot identifica mai multe tipuri de grupuri,cum ar fi:

Grupuri orizontale- includ persoane a caror pozitie este situata pe

acelasi nivel ierarhic. Membrii grupului pot fi din acelasi

compartiment sau din compartimente diferite. In cadrul S.C. BUNEM

S.R.L. un astfel de grup se poate realiza intre persoanele din birourile

compartimentului de R.U.I.S.S. Grupuri verticale- includ persoane situate la diferite nivele ierarhice

formale, cel mai adesea persoanele pot fi in acelasi domeniu de

activitate (exemplu:intr-o sectie de producţie grupul poate include

maistrul si muncitorii din subordine). In cazul acestor grupuri exista

riscul ca seful sa-si piarda autoritatea fata de subordonati.

37



Grupuri mixte- combinatii de doua sau mai multe persoane din diferite

domenii de activitate si diverse pozitii ierarhice. Astfel de grupuri se

formeaza deseori pe baza unor relatii comune in afara organizatiei.

Avantaje ale organizării informale: contribuie la cresterea eficientei

organizatorice, usureaza sarcinile si atributiile managerului si subordonatilor

tinand sa incurajeze cooperarea, ofera satisfactii si stabilitate grupurilor de

munca, imbunatateste comunicarea.

Dezavantaje ale organizării informale: produce zvonuri nedorite,

incurajeaza atitudini negative, conduce la amplificarea rezistentei la schimbari,

duce la conflicte interpersonale si de grup care pot dauna firmei, respingeanumiti salariati, opereaza in afara controlului managementului.

Managerul general are in subordinea sa sapte compartimente:tehnic,

economic, comercial, serviciul R.U.I.S.S., oficiu juridic, biroul de inspectia si

asigurarea calitatii.

Directorul comercial are ca sarcini: cunoasterea cerintelor, dorintelor,

motivelor, preferintelor, gusturilor si posibilitatilor consumatorilor, cu altecuvinte trebuie sa cunoasca piata actuala si viitoare, iar productia sa se adapteze

consumatorilor. Acesta are in subordine trei servicii: de aprovizionare, de

desfacere si administrativ. Directorul economic are in subordine doua servicii:

financiar si contabil. Directorul tehnic are in subordinea sa: sectia producţie,

atelier de proiectare si dezvoltare si S.D.V., atelier mecano-energetic, serviciu

C.T.C.,laboratoare.

Relatiile organizatorice:

Relatiile organizatorice sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre

compartimentele structurii organizatorice instituite prin reglementari oficiale

reflectand complexitatea raporturilor care se stabilesc intre compartimentele

primare (post-functie) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice.

38



Pot fi grupate dupa continutul lor in :

- ierahice;

- functionale;

- de stat major;- de cooperare;

- de reprezentare;

- de control.

Relatiile ierahice- sunt legaturi de autoritate, se stabilesc intre manageri si

executanti, intre sefi si subordonati. Se concretizeaza in dispozitii transmise inh

sens descendent si rapoarte efectuate cu sens de circulatie ascendent.In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii ierarhice intre Managerul

General si Directorul tehnic, economic, comercial si consiliul juridic.

Relatiile functionale- servesc la transmitetrea reglementarilor, indrumarilor,

sugestiilor privind modul de actiune intr-un anumit domeniu de activitate. Se

stabilesc intre persoane si compartimente care exercita o autoritate functionala si

precizeaza cum trebuie facut.In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii functionale intre serviciul

financiar-aprovizionare-contabilitate sau intre serviciul desfacere si cel

financiar.

Relatii de stat major- se stabilesc intre persoane din compartimente de stat

major si celelalte persoane incadrate in orice alt compartiment al firmei.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii de stat major intre

consiliul juridic si directorul economic pentru probleme legislative, intre

managerul general si directorul comercial pentru probleme administrative, intre

managerul general si directorul economic pentru probleme financiar-contabile.

Relatii de cooperare- se stabilesc intre persoane ce detin functii situate pe

aceeasi treapta ierarhica dar in compartimente diferite in scopul realizarii in

comun a unor activitati complexe.

39



In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii de cooperare intre

directorul tehnic si cel economic, intre maistrul X din sectia producţie si

maistrul Y de la serviciul C.T.C.

Relatii de reprezentare- apar si functioneaza intre compartimentelespecializate in efectuarea controlului si compartimentele din structura

organizatorica.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relati de reprezentare intre

managerul general si liderul sindical la care se afla firma, intre managerul

general si Camera de Comert si Industrie Prahova.

Relatii de control- se stabilesc intre managerii de nivel superior ai firmei sireprezentantii unor organizatii profesionale, sindicate din interiorul firmei sau

persoane fizice si juridice din afara acesteia.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se stabilesc relatii de control intre serviciul

C.T.C. si sectia producţie, intre Curtea de Conturi si serviciul financiar si/sau cel

contabil.

III.2. Prezentarea structurii operationale

(de producţie si conceptie) a întreprinderii

Structura operationala este alcatuita din ansamblul persoanelor

compartimentelor si relatiilor organizatorice constituite in vederea realizarii

directe a obiectului de activitate al firmei.

Elementele componente ale structurii operationale a S.C. BUNEM S.R.L.

sunt:

1)sectia de producţie;

2)atelierul de producţie;

40



3)locul de munca.

La nivelul structurii de producţie se pot identifica urmatoarele verigi

structurale specifice: uzine, fabrici sau alte unitati similare fara personalitate

juridica, sectii de producţie si de service, ateliere de producţie si proiectare,laboratoare de control si cercetare, locuri de munca.

Veriga structurala de baza a unei intreprinderi o reprezinta sectia de

producţie, ca unitate determinata sub aspect administrativ in cadrul careia se

executa fie un produs sau o parte a acestuia fie o parte a procesului tehnologic.

In funcţie de rolul pe care il au in procesul de fabricatie a produselor incluse in

planul de producţie al firmei sectiile pot fi:- de baza;

- auxiliare;

- de servire.

In sectiile de baza se desfasoara procese de producţie specifice, in urma

carora rezulta produsele ce reprezinta obiectul de activitate al firmei sau dau

profilul întreprinderii. Aceste sectii pot fi organizate astfel:-pe principiul omogenitatii produsului fabricat (cand se executa un produs

sau o parte componenta a acestuia);

-pe principiul omogenitatii tehnologiei de fabricat (cand in cadrul lor se

desfasoara o parte a procesului tehnologic).

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. sectia de baza o reprezinta sectia de

producţie.

In sectiile auxiliare se executa procese de producţie auxiliare productiei de

baza, proces care ajuta la reakizarea in bune conditii a produselor care dau

profilul firmei.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. distingem urmatoarele sectii auxiliare: sectia

mecano-energetica si S.D.V.-uri.

41



In sectiile de servire care sunt formate in principal din depozitele si

magaziile întreprinderii, se desfasoara procesul de servire pentru activitatile din

sectiile de baza si auxiliare.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. distingem urmatoarele sectii de servire:depozite de materii prime si materiale, magaziile cu materii prime si materiale,

magaziile cu produse finite.

La proiectarea structurii operationale se au in vedere o serie de factori cu

influenta tehnica, sociala etc. Dintre acestia cei mai importanti sunt:

volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata;

formele si nivelul specializarii si cooperarii;

specificul procesului tehnologic utilizat si particularitale

produsului fabricat;

zona de amplasare a societatii comerciale etc.

Atelierul de productie. Reprezinta o unitate de producţie ce se poate

constitui independent sau in cadrul unei sectii de producţie si care reuneste mai

multe locuri de munca la care se executa aceeasi operatie tehnologica sau toateoperatiile necesare obtinerii unui produs sau unei parti componente a acestuia.

Pot fi si ele organizate pe baza principiului omogenitatii productiei sau

omogenitatii procesului tehnologic.

Locul de munca.Reprezinta veriga primara a structurii de producţie si

reprezinta o anumita suprafata de producţie inzestrata cu mijloace de munca si

organizata pentru realizarea unei operatii sau lucrari de catre un muncitor sauunui grup de muncitori.

III.3. Documente de formalizare a structurii

organizatorice

42



Pentru formalizarea structurii organizatorice sunt necesare urmatoarele

documente:

-Regulamentul de Organizare si Funcţionare (R.O.F.)

-Fisa postului-Organigrama

Regulamentul de Organizare si Funcţionare poate fi structurat pe

capitole:

Capitolul I contine organizarea firmei (dispozitii generale, activitati

normative de infiintare, obiectul de activitate, tipul de societate, statutul juridicsi prezentarea structurii organizatorice).

Capitolul II contine atributiile firmei.

Capitolul III prezinta conducerea firmei precizandu-se atributiile A.G.A.,

ale C.A. si ale departamentului executiv cu detalierea competentelor si

responsabilitatilor pentru directorul general si directorii pe functiuni.

Capitolul IV contine atributiile si diagrama de relatii pentru fiecarecompartiment functional si de producţie.

Intreaga activitate in cadrul S.C. BUNEM S.R.L. se desfasoara in baza

principiilor, regulilor si rutinelor proprii, concretizate in „Regulamentul de

organizare si funcţionare”, „Regulamentul de ordine interioara”, regulamente si

norme specifice, „Contractul colectiv de munca”; toate in conformitate cu legile

si reglementarile in vigoare.

Regulamentul de Organizare si Funcţionare

Dispozitii generale

Art.1. S.C. BUNEM S.R.L. este unitate economica si persoana juridica

romana, avand forma de societate cu răspundere limitata.

43



Art.2. S.C. BUNEM S.R.L. are program propriu incheind contracte directe

cu beneficiarii, cont la banca, beneficiaza de credite bancare, relatii directe

economico-financiare si juridice cu diverse societati comerciale, firme si alte

forme de organizare de stat, independente sau profesionale din tara sau dinstrăinătate.

Art.3. S.C. BUNEM S.R.L. utilizeaza formele de salarizare in funcţie de

competente, realizarea atributiilor posturilor, rezolvarea problemelor in limite

precise si cu toata responsabilitatea.

Art.4. S.C. BUNEM S.R.L. se organizeaza pe principiul rentabilitatii

maxime fara restrictii sau indicatii de ordin organizatoric.Art.5. S.C. BUNEM S.R.L. poate incheia contracte la intern si export

pentru produsele pe care le realizeaza si serviciile pe care le presteaza, are

preocupari interne pentru retehnologizari, reproiectarea produselor si proiectarea

altor conditii, parametrii conform celor existente pe plan mondial-realizand in

acest mod nomenclatorul de produse al societatii comerciale si permitand o mai

mare flexibilitate productiva.

Adunarea Generala a Asociaţilor

Adunarea Generala a Asociaţilor este organul de conducere al societatii

care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si

comerciala.

Adunarea Generala a Asociaţilor are urmatoarele atributii principale:

-aproba structura organizatorica a societatii, numărul de posturi precum si

normativul de constituire a compartimentelor functionale si operationale;

-numeste managerul, stabileşte salarizarea, il descarca de activitati si il

revoca;

-stabileşte competentele si raspunderile managerului;

-aproba si modifica programul de activitate al societatii si bugetul societatii;

44



-hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare, la acordarea

de garantii;

-hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la

modificarea numarului de asociati;-hotaraste cu privire la adaptarea sau modificarea statutului precum si la

transformarea formei juridice a societatii (numai cu aprobarea guvernului);

-hotaraste cu privire la actionarea in justitie a managerului general si a

directorilor p0entru pagubele pricinuite societatii.

Managerul general al societatii

Acesta este numit de Adunarea Generala a Asociaţilor si are urmatoarele

atributii:

-organizeaza si conduce, prin directori executivi, toate activitatile tehnice,

economice, sociale si de alta natura ale societatii, permitandu-i acestuia un grad

mare de flexibilitate si adaptare la mediu si reorganizare;

-asigura realizarea de produse fiabile, conform cerintelor si normelor internationale, in funcţie de restrictiile comerciale;

-concepe si aplica strategii si politici de dezvoltare a societatii comerciale;

-selecteaza, angajeaza si concediaza personalul salariat;

-negociaza contractul colectiv de munca;

-negociaza contractele individuale de munca;

-reprezinta societatea comerciala;

-incheie acte juridice in numele si pe seama societatii comerciale, in limita

imputernicirilor acordate prin contract;

-asigura, prin verigile din subordine, constituirea unui climaqt normal de

munca in societate;

-ia masuri in perspectiva pentru asigurarea forţei de munca, perfectionarea

si specializarea acesteia;

-rezolvarea sarcinilor trasate de A.G.A.;

45



-rezolva alte sarcini stabilite prin contract de catre A.G.A.;

-conlucreaza cu Oficiul Juridic pentru rezolvarea problemelor si lucrarilor

curente in acest domeniu luand deciziile ce se impun.

Oficiul Juridic

Compartimentul juridic reprezinta interesele societatii comercile in fata

instantelor judecatoresti si altor organe de jurisdictie, organelor de urmarire

penala si notariatului de stat, precum si in raporturile cu persoane fizice si juridice pe baza declaratiei date de conducerea societatii comerciale. Este

subordonat managerului general si raspunde direct fata de acesta prin activitatea

sa si are urmatoarele atributii:

-ia masuri de respectare a deciziilor si dispozitiilor legate cu privire la

gestionarea societatii comerciale, a drepturilor si intereselor personalului

societatii, analizand cauzele care genereaza savarsirea de infractiouni si litigii;-ia masurile necesare pentru realizarea cerintelor prin obtinerea titlurilor

executorii si sprijinirea executarii acestora;

-asigura respectarea stricta a legalitatii de catre toate compartimentele si la

toate nivelele din societatea comerciala;

-avizeaza asupra legalitatii proiectelor de contracte economice, contractelor

de munca si deciziilor de importare, oricaror masuri care sunt de natura sa

angajeze raspunderea patrimoniala a societatii comerciale, ori sa aduca atingerea

intereselor acesteia sau ale personalului;

-intocmeste sau avizeaza proiectele de hotarari, regulamente, ordine, decizii

si instructiuni, precum si orice este de caracter normativ care sunt in legatura cu

atributiile si activitatea societatii comerciale;

-tine evidenta actelor normative ale compartimentelor interesate, carora le

revine obligatia sa ia masuri concrete de realizare a lor.

46



Prin avizele date compartimentul juridic raspunde pentru

coordonarea legislatiei si pentru tehnica legislatiei.

Compartimentul juridic rezolva orice alte lucrari cu caracter juridic.

Fisa postului. Este documentul operational care prezinta in detaliu

elementele impuse unui salariat pentru a exercita in conditii normale activitatea.Aceasta contine:denumirea postului; compartimentul de care apartine postul;

relatiile organizatorice cu alte posturi si functii din cadrul firmei; atributii;

sarcini; lucrari specifice; competente; responsabilitati; cerinte pentru ocuparea

postului. Fisa postului serveste ca document organizatoric indispensabil fiecarui

salariat si ca suport pentru evaluarea muncii compartimentului salariatului.

47



Exemplu de Fisa de PostS.C. BUNEM S.R.L.

APROBAT,

DIRECTOR…………………….

FISA DE POST

1.Denumirea postului:

2.Obiectivele postului:3.Compartimentul din care face parte:

4.Tipuri de relatii:

4.1.Relatii ierarhice

4.2.Relatii functionale

4.3.Relatii de stat major

5.Atributii:5.1.Atributii de aprovizionare si planificare

5.2.Atributii de organizare

5.3.Atributii de coordonare

5.4.Atributii de control

5.5.Atributii de executie

6.Componente:

6.1.Componente de propunere

6.2.Componente de avizare

6.3.Componente de aprobare

7.Responsabilitati:

8.Conditii de ocupare a postului:

8.1.Studii

8.2.Experienta in domeniu

48



8.3.Conditii specifice

8.4.Starea sanatatii

Sef birou, serv., atelier, sectie Luat la cunostiinta

Nume si prenume: Salariat:Semnatura: Nume si prenume:

Semnatura:

Data:

S.C. BUNEM S.R.L.

APROBATDIRECTOR:

49



FISA POSTULUI

1.Denumirea postului: Sef Serviciu R.U.I.S.S.

2.Obiectivele postului: Coordonarea activitatii compartimentului de resurse

umane cu activitatea intregii societati si conducerea personalului de executie din

subordine.

3.Compartimentul din care face parte: Serviciul Resurse Umane,

Invatamant, Salarizare, Sanatate

4.Tipuri de relatii:

4.1.Ierarhice:este subordonat managerului general

4.2.Functionale:cu salariatii din cadrul serviciului R.U.I.S.S.

4.3.De colaborare:cu toate sectoarele din cadrul societatii

4.4.De reprezentare:pe baza de delegatie fata de conducerea societatii

5.Atributiile postului:

Seful Serviciului R.U.I.S.S. este subordonat ManageruluiGeneralsi are atributii si raspunderi in urmatorele domenii:

Recrutarea, incadrarea si promovarea personalului

Invatamant

Salarizare

Sanatate

In domeniul recrutarii, incadrarii si promovarii personalului.

Asigura necesarul de personal pe meserii, functii si specialitati stabilit

pentru productia curenta si pentru noile obiective de investitii;

Stabileşte necesarul pentru calificarea, recalificarea sau

policalificarea in firma a anumitor categorii de personal,

in meserii si specialitati pentru care acesta are deficit;

50



Asigura recuperarea si pregatirea personalului necesar noilor obiective de

investitie care urmeaza sa intre in functiune;

Stabileşte necesarul de absolventi ai invatamantului superior;

Stabileşte efectivul de personal excedentar de meserii si specialitati pentru

redistribuirea acestuia;

Asigura masurile necesare pentru repartizarea absolventilor in producţie;

Urmareste modul de utilizare a personalului de specialitate, precum si

integrarea in munca personalului nou incadrat, ia masuri pentru repartizarea si

utilizarea mai judicioasa a acestui pe compartimente de munca a societatii

comerciale corespunzator sarcinilor de plan ale acestuia;

Asigura, recrutarea, selectia si promovarea profesionala a personalului, in

funcţie de aptitudinile si experienta acestuia, de cerinţele productiei;

Raspunde de cunoasterea, aprecierea si promovarea in munca

personalului;

Ia masuri pentru aplicarea uhor criteri obiective de apreciere anuala a

personalului muncitor si de repartizare si utilizare judicioasa a acestuia;

Raspunde de organizarea examenelor si concursurilor pentru incadrarea si

promovarea in munca a personalului, precum si de verificarea indeplinirii de

catre solicitanti a conditiilor prevazute de lege;

Raspunde de verificarea personalului din aparatul societatii comerciale;

Propune masuri pentru constituirea fondului de catre întreprindere;

Stabileşte, impreuna cu sectiile de productie,masurile pentru intarirea

starii disciplinare, reducerea fluctuatiei si asigurarea stabilitati personalului;

Efectueaza lucrari privind evidenta si miscarea pesonalului;

Verifica legitimatiile de serviciu si ecusoanele pentru personalul

societatii;

Avizeaza adeverintele solicitate de personalul societatii comerciale

privind calitatea de persoana incadrata in munca;

51



Controleaza intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de

munca in conformitate cu prevederile legale;

Verifica intocmirea dosarului de pensii pentru personalul muncitor al

societatii comerciale, precum si evidenta corecta a tuturor datelor necesare la

stabilirea pensiei;

Ia masuri ori de cate ori este nevoie pentru redistribuirea forţei de munca

transferand personalul auxiliar in activitatea de producţie si investitii in vederea

indeplinirii integrare a planului de producţie si investitii.

In domeniul invatamantului

Aproba programul propriu de asigurare, pregatire si perfectionarea forţei

de munca pe meserii si specialitata masurii de realizarea acestuia;

Organizeza perfectionarea pregatirii personalului muncitor prin instruirea

la locul de munca, cursuri organizate in societatea comerciala, studiul

individual, stagii de practica sau alte forme ce se desfasoara in cadrul sau in

forma societatii comerciale;

Raspunde de pregatirea si calificarea forţei de munca necesara societatii

comerciale, potrivit cerintelor stabilite pentru fieccare loc de munca;

Raspunde de pregatirea si calificarea forţei de munca necesara societatii

comerciale, potrivit cerintelor stabilite pentru fiecare loc de munca;

Raspunde de perfectionarea pregatirii profesionale si reciclarea tuturor

cadrelor din societatea comerciala;

Elaboreaza proiectul programului anual si de perspectiva de pregatire a

personalului;

Raspunde de oragnizarea cursurilor de calificare, scoli profesionale,

practica la locul de munca, scoli de maistrii si altele pe baza planului de

scolarizare si in limitele fondurilor alocate prin programul ce raspunde de

recrutarea candidatilor si incheierea contractelor cu cei ce urmeaza cursurile cu

scoatere de la locul de munca;

52



Stabileşte impreuna cu conducatorii compartimentelor de munca

necesitatile perfectionarii pregatirii profesionale a personalului pe nivele de

studii, meserii, specialitati si functii in rapot cu cerinţele actuale si de

perspectiva ale societatii comerciale;

Organizeaza actiuni de orientare profesionala penru meseriile specifice

societatii comerciale;

Asigura participarea, conform programului al personalului societatii

comerciale, tine legatura permanenta cu acestea, controleaza periodic si

informeaza conducerea asupra modului de participare, verifica si vizeaza

contractele incheiate cu unitatile respective;

Initiaza si pregateste cu aprobarea conducerii societatii comerciale, actiuni

de popularizare, extinderea si generalizarea rezultatelor bune din activitatea de

perfectionere profesionala a personalului;

Colaboreaza cu alte societati comerciale in organizarea si realizarea unor

programe de perfectionare;

Propune revizuirea nomenclatorului de functii, meserii si specialitati;

Urmareste cresterea ponderii muncitorilor calificati;

In conformitate cu prevederile ”Manualul de Calitate” seful serviciului

R.U.I.S.S. raspunde pentru:solicitarea sefilor de sectii pentru transmiterea

nevoilor de instruire si calificare;centralizarea nevoilor de instruire si calificarea

personalului;stabilirea formelor de instruire;exercita orice alte atributii si

raspunde cu privire la perfectionarea personalului, date de conducerea societatii

comerciale.

In domeniul salarizare

Asigura si raspunde de aplicarea stricta a prevederilor legale privind

sistemul de salarizare;

53



Studiaza si isi insuseste reglementarile in viguare cu privire la salarizarea

muncii, tine legatura cu organele superioare competente in acest domeniu si

elaboreaza indicatiile metodologice necesare;

Analizeaza si rezolva sesizarile si cererile angajatilor care solicita

rezolvarea unor probleme sau nemultumiri legata de modul de salarizare sau alte

drepturi banesti de personal;

Propune completarea nomenclatorului de functii ale societatii comerciale,

cu unele functii specifice altor ramuri sau activitati;

Participa la intocmirea structurii organizatorice si asigura aplicarea

corecta a elementelor sistemului de salarizare pentru personalul societatii

comerciale;

Seful serviciului R.U.I.S.S. prezinta A.G.A in domeniului specific

activitatii orice alte documentatii, care potrivit reglementarilor legale sunt de

competenta acestora;

Potrivit obligatiilor ce-i revin , raspunde dupa caz disciplinar, material,

civil, contraventional sau penal, pentru incadrarea cu vinovatie a prevederilor

Decretului nr.400/1981;

Impreuna cu sefii de sectii sau al altor compartimente cu activitati care

folosesc in procesul de producţie, instalatii, utilaje si masini ca grad ridicat de

pericol in exploatare,este obligat sa asigure selectionarea si incadrarea

personalului cu calificare necesara si sa organizeze forme de perfectionare a

pregatirii profesionale, precum si verificarea periodica a cunostintelor;Seful serviciului R.U.I.S.S. raspunde de intocmirea, prezentarea sau

transmiterea raportarilor operative respectand perioadele si termenele

respective;

Seful serviciului R.U.I.S.S in activitatea sa exercita atributii in acest

domeniu, atat cele prevazute mai sus cat si altele cu caracter specific ce decurg

54



din actele normative viitoare sau dispuse de organul ierarhic superior si de

conducere a societatii comerciale;

Seful serviciului R.U.I.S.S. verifica intocmirea, prezentarea sau

transmiterea raporturilor operative specifice domeniului de activitate respectand

perioadele si termenele de intocmire si transmitere.

In domeniul sanatate

Organizeaza, controleaza si indruma din punct de vedere metodologic

activitatea personalului din cadrul dispensarului medical al societatii comerciale;

Informeaza conducerea unitatii asupra activitatii dispensarului medical,

sesizand asupra masurilor ce trebuie luate in vederea eliminarii lipsurilor

constante;

Urmareste asigurarea asistentei medicale de specialitate;

Urmareste asigurarea primului ajutor medical si a asistentei medicale de

urgenta, in caz de boala sau accidente;

Urmareste organizarea si efectuarea persoanelor medical la angajare si

controlul medical periodic al salariatilor;

Urmareste si ia masuri de respectare a programului orar de lucru a

personalului din dispensar;

Urmareste felul cum se actioneaza si se asigura necesarul de medicamente

si materiale sanitare ;

Controleaza si raspunde de aplicarea normelor de igiena;

Urmareste periodic modul in care se efectuieaza activitatea de educatie

sanitara a personalului cu pregatire medie sanitara.

6.Competente:

6.1.Competente de propunere-face propuneri pentru intretinerea

activitatii ce o coordoneaza, in toate sferele de activitate.

6.2.Competente de avizare-avizeaza programele, planurile,

procedurile elaborate in domeniul de competenta.Avizeaza documentele ce

55



privesc plata serviciilor din sfera de activitate, alte documente cu caracter de

personal.

6.3.Competente de aprobare-in limita celor acordate de conducerea

societatii comerciale.7.Responsabilitati:

Raspunde de sinceritate, axactitatea si calitatea lucrarilor efectuate

sau a datelor si informatiilor furnizate si de efectuarea la termenele prescrise sau

indicate;

Raspunde de respectarea prevederilor R.O.F. si a deciziilor

conducerii societatiilor;

Raspunde de îndeplinirea sarcinilor si a personalului din subordine.

8.Cerinte pentru ocuparea postului:

8.1.Studii:superioAre

8.2.Experienta in domeniu:minim 5 ani

8.3.Conditii specifice:nu este cazul

8.4.Starea sanatatii:foarte bunaAm luat la cunostinta si am primit un

exemplar

Nume si prenume

Data……….

56



Organigrama. Este reprezentarea grafica a structurii organizatorice

formale care reda o parte din componentele structurii organizatorice: directii,

divizii, compartimente, nivele ierarhice, ponderea ierarhica, relatii

organizatorice. Este un instrument important folosit in analiza managementuluifirmei.

CENZORI

Compartimente elementare

57

A.G.A.

C.A.

Managergeneral

DirectorTehnic

DirectorEconomic

DirectorComercial

ComercialCCCGHCComerci

al Comercial

ServiciuR.U.I.S.S.

OficiulJuridic

BirouInspectiaCalitatii

GRUPE

C.T.C.pe fluxsi receptii

LaboratorMetrologic

LaboratorIncercari

LaboratorSudura

MagazieDepozite Auto

P.S.I. BirouProtectiaMuncii

BirouAsigurare



Compartimente complexe

58

Sef CompartimentFinanciare

Economist Contabil Casier

Sef ServiciuC.T.C.

Laborant Metrolog Operator Sudor

Sef ServiciuAprovizionare

Gestionar Magazioner SoferiMuncitori necali-ficati manipulanti

Manager General

Sef Contabilitat



Comportimente ierarhice

Compartimente funcţionale

59

DirectorTehnic

DirectorComercial

DirectorEconomic Sef

financiar

DirectorComercial

ServiciuAprovizionare

ServiciuDesfacere

ServiciuAdministrativ

DirectorEconomic

ServiciuContabilitate

ServiciuFinanciar

DirectorTehnic

SectiaProductie

AtelierProiectare

Atelier Mecano-Energetic

Serviciu C.T.C.Laboratoare

DirectorTehnic



- 72 -

Relatii ierahice

III.4. Masuri de perfectionare a structurii

organizatorice

Pentru perfectionarea structurii de organizare vor fi luate o serie de masuri,

printre care:

-aplicarea principiului privind neconcordanta dintre autoritate si

responsabilitati;

-shimbarea conducerii de nivel mediu (maistrii, sefi de atelier, sef sectie) in

subunitatile unde s-a pierdut autoritatea oficiala si morala;

60

Inginer Sef Productie

Sef AtelierMecano-Energetic

Sef AsigurareaCalitatii

Sef AtelierProiectare ,

dezvoltare si C.T.C.

Sef Sectie deProductie

Manager General

DirectorTehnic

DirectorEconomic

DirectorComercial

ConsilierJuridic



-analiza concordantei dintre autoritatea oficiala conferita si

responsabilitatea dovedita, echilibrarea inclusiv prin schimbarea din funcţie;

-pentru eliminarea suspiciunilor privind subordonarea interesului particular

celui general, se vor face cunoscute cazurile nelegale;-eliminarea dualitatii in conducerea pregatirii fabricatiei prin subordonarea

compartimentelor de pregatirea fabricatiei sub un singur sef;

-crearea unor forme de conducere participativa a întreprinderii;

-modificarea continutului postului;

-infiintarea unui birou de proiectare mai bine organizat;

-crearea unor compartimente specializate pe anumite domenii sau activitati;-crearea unor subdiviziuni organizatorice cu dubla functionalitate;

-constituirea unor echipe intercompartimentale.

61



CAPITOLUL IV

FUNCTIUNILE INTREPRINDERII

S.C. BUNEM S.R.L. isi desfasoara activitatea intr-un anumit cadru

organizatoric ce presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe care

se pot grupa pe functiuni care se conditioneaza reciproc si a caror integrare

permite firmei sa reactioneze corespunzator la solicitarile mediului, sa evolueze

eficient si sa se dezvolte continuu.

Functiunea – reprezinta ansamblul activitatilor specifice, omogene care se

desfasoara in cadrul intrepriderii in vederea realizarii unor obiective partiale

derivate din obiectivele generale ale firmei.

IV.1.Functiunile componente ale

sistemului organizării procesuale

a întreprinderii

Activitatea – cuprinde ansamblul actiunilor de aceeasi natura (economica,

comerciala, tehnica) a caror realizare necesita cunostiinte dintr-un domeniu dat

sau determinat de specialitatea, care au drept rezultat îndeplinirea unei partidintr-o anumita functiune.

La proiectarea funcţiunilor se va tine seama de urmatoarele criterii:

cel al identitatii activitatii grupate intr-o functiune;

de complementaritate care cere gruparea intr-o functiune a unor

activitati intre care exista relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate;

62



convergentei care cere gruparea intr-o functiune a unor activitati

diferite orientate insa spre realizarea acelorasi obiective.

In prezent in tara noastra la nivelul de întreprindere se gasesc urmatoarele

functiuni:

1. Cercetare – dezvoltare

2. Producţie

3. Comerciala

4. Financiar – contabila

5. De personal sau resurse umane

Functiunea de cercetare-dezvoltare. Aceasta cuprinde ansamblul

activitatilor prin care se studiaza, concepe, elaboreaza si realizeaza cadrul

tehnic, tehnologic si organizatoric al firmei. Aceasta functiune impreuna cu cea

comerciala asigura adaptarea întreprinderii la mediul economico-social existent.

In cadrul ei se disting 2 grupe de activitati:A. Cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si introducerea

progresului tehnic. In cadrul acesteia sunt cuprinse: elaborarea planurilor si

programelor de cercetare stiintifica; introducerea documentelor tehnico-

economice pentru introducerea progresului tehnic prin automatizare, robotizare;

efectuarea diferitelor studii, experimentari, incercari privind asimilarea de noi

produse, tehnologii, servicii precum si modernizarea celor existente.B. Investitii, modernizari, retehnologizari. In cadrul acesteia sunt

cuprinse activitati privind: elaborarea planului de investitii; intocmirea

documentatiei tehnico-economice pentru investitii; efectuarea diferitelor lucrari

de constructii pentru investitii prevazute sau montarea diferitelor echipamente,

utilaje, instalatii si efectuarea probelor.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. aceasta functiune de dezvoltare-cercetare

este asigurata de urmatoarele compartimente:

63



Proiectare-dezvoltare

Mecanic

Energetic

Inspectia si asigurarea calitatii

Administrativ

Functiunea de cercetare-dezvoltare asigura competitivitatea S.C. BUNEM

S.R.L., principiul dezvoltarii unor noi atuuri concurentiale sau fortificarii celor

existente, toate in raport cu oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza

mediul ambiant; de aici rezultand ca dezvoltarea unei societati se bazeaza in

principal pe functiunea de dezvoltare-cercetare.

Functiunea de productie. Cuprinde o serie de activitati referitoare la

organizarea de ansamblu a firmei, organizarea sectiilor si atelierelor de

productie de baza, organizarea desfacerii in conditii optime a proceselor de

productie auxiliare, de servire si anexe. Cuprinde toate activitatile legate

nemijlocit de realizarea productiei.

Scopul productiei il reprezinta realizarea produselor, bunurilor conform

standardelor de calitate cu forta de munca, materii prime, materiale,

echipamente si tehnologiile aflate la dispozitia intreprinderii. Din punct de

vedere al etapelor necesare fabricarii produselor, activitatile incluse in

functiunea de productie sunt:

De pregatire a productiei care este influentata de gradul de noutateal produselor ce urmeaza a se fabrica. Din acest considerent activitatea de

pregatire este legata direct de activitatea de cercetare-dezvoltare si de marketing

fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni intreprinse in cadrul

functiunii cercetare-dezvoltare;

Executia propriu-zisa cuprinde totalitatea acti8vitatilor intreprinse

in scopul realizarii atributiilor si sarcinilor pentru fabricarea produselor finite;

64



Lansarea si urmarirea productiei, controlul tehnic, activitatea de

intretinere si reparare a utilajelor, echipamentelor si activitatilor auxiliare.

Volumul activitatii functiunii de productie este influentat de profilul firmei,

gradul de inzestrare tehnica, caracteristicile materiilor prime, complexitatea

produselor realizate. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de

intelegerea clara si ordonata a modului in care aceasta functiune se integreaza

celorlalte functiuni si activitati.

Odata cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei , a utilajelor,

echipamentelor, a normelor de consum, a standardelor de calitate si tinand

seama de achizitionarea materiilor prime, materialelor necesare si a fortei demunca utilizate se stabileste costul produsului.

In cadrul societatii aceasta functiune este asigurata de urmatoarele

compartimente:

Mecanic

Energetic

Protectia muncii

Paza si protectia mediului

Investitii si dezvoltare

Functiunea Comerciala. Aceasta cuprinde activitati ce pot fi grupate in 3

categorii si anume:

a. Cea a activitatii de aprovizionare tehnico-materiala b. Cea de desfacerea/livrarea produselor

c. Cea de marketing

In cadrul activitatii de aprovizionare sunt incluse totalitatea actiunilor

privind aprovizionarea cu materii prime si materiale, precum si cele prin care se

asigura repartizarea acestora in mod organizat, fundamentat stiintific (conform

normelor de consum) in cadrul sectiilor si atelierelorv in care se desfasoara

65



procese de productie de baza, auxiliare, de servire. Printre activitatile specifice

acestei categorii pot fi mentionate:

- determinarea normelor de consum specific, de materii prime,

materiale, combustibil;- determinarea nivelurilor diferitelor categorii de stocuri;

- incheierea contractelor de aprovizionare cu diferiti furnizori

- aprovizionarea propriu-zisa cu resursele respective;

- organizarea aprovizionarii locurilor de munca.

Activitatea privind desfacerea produselor se refera la: prospectarea pietei in

vederea stabilirii relatiilor contractuale de desfacere pentru produsele fabricate,lucrarile executate sau serviciile prestate de firma;

-incheierea contractelor pe aceste directii;

-expedierea produselor, executarea lucrarilor si urmarirea incasarii

drepturilor financiare ca urmare a acestei activitati, asigurarea service-ului.

Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei

interne si externe, a necesitatilor si comportamentului consumatorilor in scopulstabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a activitatii firmei si de

crestere a volumului vanzarilor. Aceasta se concretizeaza in: functia de cercetare

a pietei si a nevoilor de consum; functia de adaptare a firmei la dinamica

mediului; functia de crestere a eficientei economice.

In prezent marketingul are un pronuntat caracter prospectiv asigurand

suportul adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice ale firmei.

Functiunea comerciala a S.C. BUNEM S.R.L. este asigurata de urmatoarele

compartimente:

Marketing

Relatii

Contracte

Aprovizionare

66



C.T.C. laborator

Functiunea financiar – contabila. Cuprinde activitatile prin care se asigura

obtinerea si utilizarea rationala a resurselor financiare necesare desfasurarii

activitatii de ansamblu a intreprinderii, evidenta valorica a mijloacelor materiale

precum si urmarirea modului de reakizare a rezultatelor economice generale.

Obiectivele activitatii financiare sunt: constituirea, repartizarea, utilizarea si

pastrarea mijloacelor banesti si a fondurilor existente la dispozitia firmei.

Obiectivele activitatii contabile sunt: evidenta intregii activitati economicesi a miscarii mijloacelor de baza ale firmei, stabilirea pe baza de evidenta a

rezultatelor financiare.

Exercitarea activitatilor componente ale functiunii financiar – contabile se

face in mod activ prin stabilirea cadrului financiar al procesului economic care

se desfasoara in firma si in mod pasiv prin inregistrarea datelor economice a

tuturor activitatilor intreprinse si a schimbarilor ce se petrec in relatiile firmei cu partenerii de afaceri din afara firmei.

In cadrul societatii functiunea financiar – contabila este asigurata de

urmatoarele compartimente:

Contabilitate

Administrativ

Secretariat Prognoze si analize economice, tarife

Financiar

Functiunea de personal sau resurse umane. Cuprinde activitatile prin care

se asigura resurse umane necesare realizarii obiectivelor firmei, utilizarea

67



rationala a acestora, dezvoltarea continua a competentei personalului, rezolvarea

problemelor de salarizare si celor sociale. Cuprinde un ansamblu de activitati ce

se grupeaza astfel:

- de adminuistrare a personal;ului;- de prestari servicii pentru personalul firmei;

- administrative: de secretariat si protocol.

In organizarea acestei functiuni managerul general trebuie sa asigure in

oermanenta un echilibru intre interesele salariatilor si rezultatele intreprinderii.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. este asigurata de compartimentul de resurse

umane.

IV.2. Mecanismul functionarii intreprinderii

F1 – functiunea comerciala

68

F1

A1

A2 F2



F2 – functiunea de productie

A1 – activitatea de aprovizionare tehnico – materiala din cadrul

functiunii comerciale

A2 – activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei

IV.3. Interdependenta functiunilor

In practica functiunile intreprinderii se afla intr-o stransa interdependenta,

se intrepatrund si se completeaza reciproc formand sistemul organizarii

procesuale a intreprinderii. Interdependenta dintre activitatile ce se desfasora in

cadrul S.C. BUNEM S.R.L., componente ale functiunilor acestora, determina

implicit interdependenta intre functiuni.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. toate cele cinci functiuni sunt intr-o stransa

interdependenta si se completeaza reciproc formand sistemul realizarilor

procesuale ale intreprinderii. Manifestarea corecta ale unei functiuni permitemanifestarea corecta si a celorlalte funciuni ale intreprinderii, precum aparitia

unor dereglari in cadrul unei functiuni produce perturbatii in cadrul celorlalte

functiuni.

Interdependenta dintre functuinile din cadrul S.C. BUNEM S.R.L. este

reflectata in schema de mai jos, astfel pe baza functiunii cercetare-dezvoltare

firma stie ce si cum sa produca, facandu-se legatura dintre cele doua functiuni.In procesul de productie sunt necesare materii prime care sunt asigurate de

compaertimentul de aprovizionare.Functiunea comerciala asigura desfacerea

produselor pe piata, iar prin studii de marketing va stii ce produs si ce tehnologie

trebuie proiectata. Rezultatele vanzarii produselor (incasarile) sunt preluate de

functia financiar contabila, care la randul ei va influienta functiunea de personal

prin beneficiul care il vor dobandii persoanele salariate din întreprindere.

69



Comanda Proiectare

-produs

materii prime -tehnologie

marketing Aprovizionare

Incasari Desfacere

Exemplu de interdependenta intre functiunile din cadrul S.C. BUNEM

S.R.L.:

F1 – functiunea comerciala

70

FUCTIUNEACERCETARE-DEZLVOTARE

FUCTIUNEA DEPRODUCTIE

FUNCTIUNEACOMERCIALA

FUNCTIUNEAFINANCIAR-CONTABILA

FUNCTIUNEA DE

PERSONAL

F1 A1

A2 F2



F2 – functiunea productie

A1 – activitatea de marketing si aprovizionare

A2 – activitatea de pregatire a productiei

Daca in cadrul functiunii comerciale intervin nereguli ca de exemplu dincauza unor preturi mari scaderea volumului vanzarilor sau chiar nulitatea

acestuia efectele negative se vor transmite functiunii productie prin lipsa

fondurilor financiare pentru a putea realiza activitatea de aprovizionare ceea ce

duce la stoparea sau reducerea intensitatii activitatii de pregatire a productiei.

Exista si cazul in care sa gasim nereguli in cadrul functiunii productie ce

vor avea influente negative asupra functiunii comerciale. Ca de exemplurealizarea unei productii cu costuri ridicate sau de calitate inferioara duce la un

volum al vanzarilor foarte scazut afectand astfel functiunea comerciala.

71



CAPITOLUL V

STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII

PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE

SI REALIZARE A LOR

Strategia economica reprezinta un proces complex care defineste ansamblul

obiactivelor economice pe care conducerea firmei isi propune sa le realizeze,

obiective stabilite pe baza de studiu, cercetari, prognoze, actiunile ce tebuiaintreprinse pe diferite orizonturi de timp si modul de alocare a resurselor in

vederea mentinerii competitivitatii si a dezvoltarii viitoare a firmei.

V.1.Importanta strategiilor economice pentru

activitatea intreprinderii

Intr-o econnomie de piata o întreprindere isi desfasoara activitatea in

conditiile unei puternice competitii atat pe piata interna cat si pe cea externa.

Pentru a-si putea realiza obiectivele propuse ia trebuie sa isi desfasoare

activitatea pe baza unei strategii economice proprii bine fundamentate sub rapot

economic si tehnic.In conducerea si organizarea activitatii intreprinderii pe baza

unei strategii economice capata o importanta crescanda ca urmare a faptului ca

pe plan mondial sau realizat mari progrese in teoria managementului privind

aplicarea unor concepte moderne si noi mutatii pe piata interna si externa.

Importanta si necesitatea crescanda a adoptarii unei strategii economice este

determinata de actiunea puternica a unor factori, dintre care cei mai importanti

sunt:

72



Accentuarea competitiei intre firmele pe pietele interne si externe,

competitie in care intra si firme apartinand tarrilor in curs de

dezvoltare;

Aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele

flexibile si robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la

cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si la scurtarea

termenelor de punere pe piata a unui produs;

Cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pe piata, ceea

ce a condus la ridicarea exigentelor consumatorilor in ceea ce

priveste calitatea;

Aplicarea de catre unele intreprinderi a unor strategii avansate de

prelucrare ce a condus la cresterea productivitatii muncii si la

reducerea costurilor;

Extinderea folosirii calculatoarelor in cadrul managementului

productiei ceea ce a dus la optimizarea deciziilor si la cresterea

performantelor pe plan economic si tehnic;O buna strategie economica trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente:

Sa permita o confruntare eficienta a firmei cu alta firma intr-un

proces economic concurential si in conditiile unui mediu in permanenta evolutie;

Sa faca fata cu succes prin produse si servicii noi sau modernizate

exigentelor consumatorilor, utilizatorilor sub raportul calitatii si al preturilor;

Sa realzeze o perfectionare continua a structurii organizatoriceexistente astfel in cat acestea sa fie cat mai bine adaptate noilor exigente impuse

de modificarile care survin in tehnologii pe pietele de desfacere si cerintelor in

continua schimbare ale consumatorilor.

Stabilirea obiectivelor reprezinta o componenta de baza a strategiei

economice, obictivul strategic reprezinta ceea ce isi propune sa realizeze o firma

73



in cadrul unei perioade de timp.Pentru a-si putea atinge scopul acesta trebuie sa

fie precis formulat, cuantificabil si masurabil.

V.2.Elaborarea strategiei economice a intreprinderii

Obiectivul prioritar al S.C. BUNEM S.R.L. este reprezentat de a oferii atat

produse cat si servicii complexe si de calitate pentru clienti din toate sectoarele

economice. Pentru a putea fi in mod judicios elaborata o strategie economica

trebuie sa defineasca in mod clar patru componente de baza si anume sfera de

aplicare desfasurarea resurselor caractreristica distinctiva, senergia.

1). Sfera de aplicare a strategiei economice:S.C. BUNEM S.R.L. isi

desfasoara activitatea in domeniul productiei de rezervoare, cisterne si

containere metatlice si a productiei de radiatoare si recipienti sudati pentru

incalzirea centrala cu desfacere pe mai multe pite printre

care:Ploiesti,Timisoara,Craiova.

2). Desfasurarea resurselor. Desfasurarea resurselor de munca deoarecesocietatea realizeaza in cursul unei luni mai multe contracte cu clienti diferioti

personalul este impartit in functie de specialitate , pe grupe pentru ca fiecare

grupa sa poata desfasura unul sau mai multe contracte. Desfasurarea resurselor

materiale, societatea se aprovizioneaza in functie de cererile privind contractele

incheiate neavand stocuri mari pentru a bloca utilitatile societatii. Desfasurarea

resurselor banesti, societatea duce o politica economica elastica adaptandu-se bine la conditiile actualei piata avand mereu disponibilitati in conturi;

3). Caracteristica distinctiva. Societatea are ca parteneri de afaceri in

special societati cu capital strain care la incheierea contractelor solicita de

fiecare data respectarea conditiilor de calitate, fapt ce facut ca societatea sa

introduca un sistem de calitate si anume ISO 9002. Urmatoarea conditie ceruta

de partenerii straini este termenul de executie din aceasta cauza societea

74



lucreaza cu un progran prelungit de 10-12 ore zilnic, pentru ca termenele de

executie sa fie respectate.

4). Sinergia. Societate nu se ocupa doar de realizarea de produse finite ce

accepta si lucrari de prestari servicii la instalatiile executate de alti parteneri dintara, sau importate.

Analiza situatiei curente

S.C. BUNEM S.R.L. actioneza intr-un mediu dinamic, piata dar si celelalte

componente ale mediului ii ridica frecvent probleme obligand-o la schimbari, la

eforturi, la surse noi de dezvoltare si consolidare. Conectarea la un asemeneamediu nu mai reprezinta o obtiune ce reprezinta o contingenta, necesitate, de

unde si inscrierea ei intr-un climat economic, social si politic care se

caracterizeaza prin instabilitatea fiecarui mediu in parte. Din acestata analiza sa

ajuns la concluzia ca firma a vut profit si are in continuare o activitate

rentabila.Unitatea si-a realizat toti indicatorii de plan la parametrii propusi, in

acest mod sau gasit rezerve pentru cresterea economica si accelerarea performantelor. Avand in vedere ca misiunea firmei este eceea de obtinere de

profit si analizand strategiile din anii trecuti care au fost de crestere si diferentire

a aproduselor sa ajuns la concluzia ca aceste strategii adoptate a fost adoptate

corect si ca au raspuns obiectivelor firmei.

Examinarea perspectivelor de viitorAceasta etapa permite stabilirea unui set de obiective pe termen lung. In

acest scop se face o analiza a tendintelor sociale si la conditiile economice

generale, poate fi remarcata scaderea continua a puterii de cumparare ce implica

o restrangere substantiala in ceea ce priveste manifestarea libera a necesitatilor.

In ceea ce priveste activitatea viitoare a firmei urmarindu-se activitatea trecuta si

progresele societatii comerciale se pot surprinde si aspectele activitatii de

productie in care trebuie sa actioneze mai mult. Diminuarea cheltuielilor pe

75



unitatea de produs este determinata si de cresterea productivitatii muncii la un

pret dat, profitul creste corespunzator reducerii costurilor.

Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitorAceasta etapa presupune elaborarea unui set de alternative strategice

posibile, compararea acestora cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe

aceasta baza a strategiei de aplicare. In sensul reducerii costului pe unitatea de

produs firma analizata urmareste sa incheie contracte cu furnizorii incercand

astfel sa obtina un pret avantajos la achizitionarea materiilor prime.

Punerea strategie economice adoptate in functiune

Aceasta etapa necesita stabilirea strategiei functionale ce urmeza a fii

adoptata si precizarea masurilor prin inermediul carora sa se actioneze asupra

factorilor de natura organizatorica pentru a acrea conditiile optime pentru

punerea in funtiune a strategiei.

Evaluarea strategiei si controlul aplicarii ei.

Evaluarea strategiei trebuie sa se faca pe baza unor criterii obiective care sa

stabileasca compatibilitatea constanta, analiza avantajului aplicarii si

fezabilitatea. Prin analiza compatibilitatii, strategiei, se verifica daca acesta

corespunde cu obiectivele firmei.

In principal S.C. BUNEM S.R.L. isi planifica activitatea de productie

in baza vanzarilor estimate si in baza comenzilor. Acesta este recomandata ca

aspect economic. Activitatea de evaluare a strategiei cat si controlul acesteia

presupune existenta unui acord intre obiectul strategiei si tendintele mediului

ambiant. Aplicarea strategiilor elaborate ridica firma deasupra concurentilor pe

intregul segment de piata, conferind personalului un nivel de calificare superior.

S.C. BUNEM S.R.L. , prin traditie, profesionalism si-a creat o pozitie de lider pe

piata, iar personalul se mandreste atat cu renumele firmei, cat si remuneratia

76



primita. Actiunea evaluare si control se desfasoara cu regularitate lipsurile

constate sunt remediate in cel mai scurt timp, prin functiunile abilitate ale firmei.

V.3.Elaborarea planului economic al intreprinderii

Planificarea reptrezinta o functie de baza a managementului.Planificarea la

nuvelul firmei reprezinta programarea, organizarea, coordonarea si conducerea

pe baza de plan a activitatii economice.Planul reprezinta documentul elaborat

sub o anumita forma scrisa, pe baza unei metodologic bine precizate prin care se

concretizeaza prevederile strategiilor economice in ansamblul ei sau pe diferite

componente de productie si funcioneaza pe o anumita perioada de timp.

In cadrul S.C. BUNEM S.R.L. planul economic cuprinde urmatoarele

sectiuni de planuri:

Cercetarea stiintifica, dezvotarea tehnologica si introducerea

progresulu tehnic;

Investitii , constructii, reparatii capitale;

Asigurarea pregatirii si perfectionarii fortei de munca;

Productivitatea muncii, fortei de munca si salarizare;

Nivelul de pregatire si modul de utilizare a lucratorilor si timpului de lucru

se manifesta in mod nemijlocit in eficacitatea sau productivitatea muncii. O

conditie esentiala a progresului o constituie utilizarea rationala a timpului de

lucru.Forma fundamentala prin care se realizeaza economia de timp de munca o

constituie cresterea productivitatii muncii, micsorarea cantitatii de timp pentru

crearea unei unitati de produs sau serviciu.

Identificarea factorilor si cailor de crestere a productibilitatii muncii este

foarte importanta in planificarea economica a firmei. Dupa continutul lor se pot

deosebii urmatoarele grupe de factori:tehnici, economici, de organizare a

productiei si a muncii naturali, psihologici.

77



Biroul International al Muncii propune clasificarea factorilor de crestere a

nivelului productivitatii munciii in trei mari grupe:

factori generali:clima, repartitia geografica a resurselor de materii prime,

raportun dintre forta de munca si populatie;

factori tehnici si de organizare:grad de integrare al productie, grad de

folosire a capacitatilor de productie, volumul si stabilitatea productiei;

factori umani:relatiile din cadrul colectivului de munca, structura fortei de

munca.

Sporirea productivitatii muncii se poate obtine pe trei cai principale:crestera

volumului prestatiei, pastrand constant numarul de personal;pastrarea constanta

a volumului prestatiei si micsorand numarul personalului, prin sporirea

volumului prestatiei si micsorand numarul de personal.O influienta importanta

asupra nivelului productivitatii muncii o are productivitatea mijloacelor de

transport si productivitatea instalatiilor.Cu cat acestea sunt mai importante cu

atat productivitatea muncii este mai mare.

V.4.Elaborarea planului de afaceri

Planul de afaceri defineste modul de a intra in competitie pentru o

perioada de timp.Poate fi:

Concurential la nivel de afacere caz in care alternativele strategice

fundamentale sunt:

- dominarea globala prin costuri;

- diferentierea produsului sau serviciului;

- concentrarea asupra unui segmentede piata;

Ofensiv permite obtinerea unor avantaje din punct de vedere al

competitivitatii. Caile de promovare a obiectivelor strategice pot fi:

- atacul pozitiilor tari ale competitorilor;

78



- fructivicarea punctelor slabe;

- initierea unor ofensive de amploare;

- ofensiva;

- ofensiva de gherila;- lovituri prioritare prealabile.

Defensive protejeaza avantajele competitive ale firmei, micsorarea

riscului de a fi prinsa de concurenta, scaderea intensitatii oricarui atac din partea

altei intreprinderi, determinarea competitorilor de a renunta la declansarea a

mici ofensive strategice, mentinerea la un anumit nivel.

Metode de protectie a pozitiei competitive a intreprinderii pot fi:-asigurarea unei game sortimentale largi pentru a inchide orice nisa care ar

putea fi folosita de competitori;

-mentinere de preturi mai mici de cat competitorii;

-introducerea pe piata a metodelor sau sortimentelor care se aseamana;

-introducerea pe piata a metodelor sau sortimentelor care se aseamana cu

cele pe care competitorii intentioneaza sa le comercializeze;-semnarea unor contracte cu clauza de exclusivitate cu comerciantii;

-acordarea de discount;

-cresterea perioadei de garantie pentru produsele proprii;

-renuntarea la furnizorii care aprovzioneaza pe competitori.

79



MODEL PLAN DE AFACERI

A.PREZENTAREA GENERALA A AFACERII

A.1.Societatea

• denumirea societatii

• forma juridica

• adresa

• data inmatricularii in Registrul Comertului

• data inceperii activitatii

• valoarea capitalului social subscris

• principalulobiect de activitate

• produse realizate

A.2. Afacerea propriu-zisa

• scurta descriere a afacerii

• stadiul actual al afacerii (profit sau pierderi)

• actiuni intreprinse pana la solicitarea creditului

• necesar surse finantare

B.ANALIZA PIETEI

B.1.Produsul

• denumirea exacta a produsului, serviciului sau activitatii prestate

• parametrii economici ai produsului

80



B.2.Segmentul de Piata

• definiti piata dumneavoastre

• localizarea pietei

• tendinte actuale ale pietei

• caracteristici ale cererii produsului sau serviciului analizat

• tipul clientilor

B.3.Strategia de comercializare

• politica produsului

• politica de preturi

• politica de distributie

• modalitati de vanzare

• mijloace de promovare(reclame)

C.ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

1.Cerintele produsului de productie

C.1.Personal

• numarul angajatilor

• calificarea acestora

C.2. Echipamente si Utilaje

• mijloace fixe si circulante

• conditii de achizitie si exploatare

• materiale, materii prime

C.3.Furnizori

•

ponderea cheltuielilor de aprovizionare in totalul cheltuielilor de productie

81



• necesarul de aprovizionare cu materii prime

• stadiul contractelor cu furnizorii

2.ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

C.1.ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRODUCTIE

C.2.MODALITATI DE ORGANZARE A CALITATII SI CONTROLUL

ACESTEIA

82



CAPITOLUL VI

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII

INTREPRINDERII

VI.1.Indicatori de exprimare a eficientei economice,

prezentarea si analiza lor

Ca orice agent economic, S.C.BUNEM S.R.L. urmareste in mod sistematic

sa obtina un volum de produse cat mai mare si de calitate, cu eforturi, cheltuieli

cat mai mici. In acest scop, din variantele de productie posibile firma are in

vedere solutia cea mai eficienta, adica aceea care asigura realizarea unor efecte

maxime cu eforturi minime, intr-o perioada de timp cat mai scurta.

Calculul si analiza principalilor indicatori economici financiari reprezinta o

nota explicativa deosebit de importanta pentru evaluarea activitatii si asigurarea

unei imagini fidele in ceea ce priveste pozitia financiara si performanta societatii

comerciale BUNEM S.R.L.

Eficienta economica presupune compararea rezultatelor cu eforturile.

Potrivit practicii agregarii din Contabilitatea Nationala, resultatele se exprima

sub forma valorii productiei (valoarea adaugata sau nivelul indicatorilor

macroeconomici agregati), iar eforturile, sub forma valorii resurselor atrase si

utilizate. Intre prime aproximare eficienta depinde de evaluarile valorice ale

acestor componente. De aceea aici rezulta ca eficienta oricarui proces economic

se poate schimba in functie de modificarile de valuare care la randul lor sunt

rezultatul schimbarilor in preferintele noastre, in modul in care utilitatile de care

avem nevoie depind de altele etc.

83



VI.2.Indicatorii rentabilitatii

1.INDICATORI DE PROBABILITATE exprima eficienta societatii

comerciale in realizarea de profit din resursele disponibile.

• Rata rentabilitatii costurilor (%):

profit brut/total cheltuieli x 100

8.765.890 mii lei /23.786.987 mii lei x 100• Rata rentabilitatii vanzarilor (%) :

profit net / cifra de afaceri x 100

6.853.454 mii lei/31.766.989 mii lei x 100

2INDICATORI DE ACTIVE CIRCULANTE

• Viteza de rotatie a activelor circulante (zile):

active circulante/cifra de afaceri x 1008.776.786/365*31.876.769 mii lei

• Viteza de rotatie a stocurilor (zile):

stocuri/cifra de afaceri x 360

• Durata de recuperare a creantelor (este) creante/cifra de afaceri x 360

• ---------------------------------------------------------

VI.3.Indicatori de eficienta a utilizarii fortei de munca

3.EFICIENTA MUNCII

• productivitatea muncii(mii lei/salariat):

cifra de afaceri/numar de personal in activitate

84



---------------------

VI.4.Posibilitati de crestere a eficientei economice

Sporirea eficientei economice reprezinta o conditie obiectiva atat pentru

societate, cat si pentru fiecare agent economic in parte.Daca suntem de acord

ca, echitatea este strict legata de eficienta atunci inseamna ca intelegem

caracterul operativ al cresterii acesteia ca elemen hotarator al alegerii

dimensiunilor calitative ale actualei paradigme economice.Cresterea eficientei

este impusa de insasi mecanismele pietei concurentiale firmele care se afirma si

rezista pe piata fiind numai cele profitabile.

Pentru a intelege cat mai bine necesitatea acestui proces trebuie avut in

vedere si caracterul limitat al resurselor, realitate care impune unitatilor

economice un comportament economic cat mai rational.

In esenta, cresterea eficientei economice are in vedere doua dimensiuni:

• sporirea rezultatelor

• micsorarea cheltuielilor

Principalele directii de actiune pentru cresterea eficientei economice

sunt:

1.Reducerea costurilor de productie (C+V) si in primul rand a cheltuielilor

materiale (C), a consumatorilor specficati in fundamentarea stiintifica anormelor;

- Introducerea de tehnologii noi:achizitionarea de instalatii de sudura

performante in vederea reducerii cheltuielilor de adaos (electrozi de sudura de

inox), care are un pret de achizitie foarte ridicat;

- Reproiectarea;

85



-Eliminarea rebuturilor : imbunatatirea conditiilor privind debitarea tablelor

pentru a evita pierderile(deseurile);

-Folosirea de inlocuitor.

2.Ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca, promovarea de noi tehnologii, concomitent cu realizarea aparatului tehnic

existent. Se stie ca, in general utilajele, echipamentele perfectionate sunt mai

scumpe de aceea pentru a se obtinespor de eficienta este necesar ca preturile

instrumentelor capitalului fix nou sa fie mai mici decat sporul de randament al

noilor masini si instalatii.In acest context evidentiem ca mai buna folosire a

capacitatilor, incarcarea corespunzatoare a masinilor, instalatiilor, deciaccentuarea laturii intensive nu exclude si folosirea extensiva. Trebuie avuta

insa in vedere faptul ca pe seama factorilor intensivi, plusul de eficienta realizat

esta mai mare.

3.Innoirea si modernizarea produselor: realizarea de plasa de sarma sudata

prin punct de diferite dimensuini. De retinut ca, inovatiile se refera intotdeauna

la produse noi, acest produs putand sa se aplice si inoirea unor produseexistente.

Trebuie avut in vedere si faptul ca modernizarile structurale, concomitent

cu imbunatatirea calitatii produselor sau dimensiuni economice care au

implicatii pozitive nu numai asupra societatii comerciale, ci si in plan social,

nevoile oamenilor fiind in aceste conditii satisfacute la nivel superior;

4.perfectionarea continua a calificarii salaritilor,impusa de insasi nevoia

utilizarii tehnicilor si tehnologiilor economice.Legat de forta de munca, o

parghie economica importanta de crestere a eficientei este motivatia, stimularea

angajatilor. Nu trebuie uitat ca principala”motivatie”pentru desfasurarea unor

activitati cat mai performante o reprezinta existenta si intarirea proprietatii

private.

86



5.promovarea toate nivelurile a unor forme moderne de organizare a

productiei, muncii si conducerea concomitent si in interdependenta cu

perfectionarea continua a mecanismului economico-financiar in ansamblul sau.

In acest context se disting prin efectele lore pozitive, actiunile intreprinse indomeniul de marketing-management, cat si cele care au in vedere accelerarea

vitezei de rotatie a fondurilor, in special a mijloacelor circulante:

valorificarea superioara a resurslor;

cresterea productivitatii muncii.

Realitatea a dovedit ca aceste actiuni nu pot fi plasate separat, ele formand

un sistem complex, in care fiecare modalitate, aflata in legatura cu toate celelalte

are ca efect reducerea costurilor, soprirea rezultatelor deci, ridicarea eficientei

economice in ansamblul sau.

In legatura cu problematica eficientei, viata economica a impus cateva

concluzii generale:

eficienta nu trebuie apreciata doar prin prisma masurarii si

compararii rezultatelor cu cheltuielile. O viziune curenta asupra ei impune inacelasi timp si luarea in considerare a parametrilor sociali, ecologici si de timp;

avand in vedere complexitatea acestei categorii, eficienta nu poate

fi exprimata cu ajutorul unui singur indicator sa printr-un sistem corelat de

indicatori, fiecare evidentind o forma sau alta a activitatii economice;

cu toate ca, mai ales din motive de analiza economica, eficienta este

urmarita si partial, o apreciere juridica a acesteia cere punerea in evidenta atuturor laturilor sale, conditia de baza pentru realizarea unei aprecieri de

ansamblu constituind-o determinarea eforturilor integrale depuse pentru

obtinerea rezultatelor. In acest fel este eliminata posibilitatea poluarii

nejustificate a consumului de factori de productie, ceea ce ar conduce la

deformarea nivelurilor costurilor de productie si implicit a rentabilitatii.

Eficienta economica trebuie gandita si masurata nu numai pe bazaefectelor la zi, ci si a celor viitoare, aceasta cu atat mai mult cu cat, in

87



prezent, omenirea este confruntata cu situatii nedorite, epuizarea sistematica

a resuurselor si cresterea pericolului deteriorarii mediului inconjurator.

88



CONCLUZII

Societatea S.C. BUNEM S.R.L. acopera aproximativ 6% din valoarea totala

a pietei romanesti de instalatii, desfasurandu-si activitatea pe piata interna din

Bucuresti si 20 de judete din Romania, unde sunt localizate principalele santiere

de lucru.

Gradul inalt de pregatire al fortei de munca este confirmat de faptul ca, in

prezent, in cadrul societatii nu mai exista muncitori necalificati. Acest lucru a

fost posibil datorita eforturilor sustinute, depuse in vederea organizarii, cu

specialisti, a numeroase cursuri de calificare si specializare, programe de

pregatire, perfectionare si trening, ca si participarea la seminarii si simpozioane

de specialitate. In ultimii cinci (5) ani au fost organizate peste 90 de programe

de specialitate de pregatire si perfectionare la care au fost cuprinsi circa 100 de

salariati.Folosirea tehnologiilor avansate si realizarea de lucrari complexe si de

calitate a fost si este posibila in continuare datorita preocuparii continue pentru

pregatirea si dezvoltarea angajatilor, prin acumularea si transmiterea experientei

specialistilor firmei catre tanara generatie.

89



PROPUNERI

Pentru ca pe viitor sa nu isi piarda principalii clienti S.C. BUNEM S.R.L.

trebuie sa continue si chiar sa imbunatateasca politica economica actuala astfel

incat pretul produselor sale sa ramana competitiv.

Calea reala de ridicare a eficientei economice adoptata de S.C. BUNEM

S.R.L. este reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs.

Ar trebui ca firma sa recurga la urmatoarele directii de actiune pentru

cresterea eficientei economice:

reducerea costurilor de productie si in primul rand al cheltuielilor

materiale, a consumurilor specifice, prin:fundamentarea stiintifica a

normelor, introducerea de terhnologii noi, reproiectarea sistemelor de

productie, eliminarea rebuturilor, folosirea de inlocuitori,etc.

ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca, promovarea de

tehnologii noi, concomitent cu utilizarea mai buna buna a aparatului

tehnic existent;

inoirea si modernizarea produselor;

perfectionarea continua a calificarii salariatilor;

accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor;

cresterea productivitatii muncii;

cresterea adaptabilitatii la cerere;

reducerea cheltuielilor cu transportul materiilor prime si materialelor.

90



BIBLIOGRAFIE

1.”Economia si Gestiunea Intreprinderii”

Constantin Barbulescu, Tatiana Gavrila, editura Economic,

Bucuresti, 2002

2.”Economia si Gestiunea Intreprinderii”

Gheorghe Carstea, Florea Parvu, editura Economic, Bucuresti,

1999

3.”Strategii Manageriale de Firma”

Ovidiu Niculescu, editura Economic, Bucuresti, 2000

4.”S.C. BUNEM S.R.L.”5.Curs „Economia Intreprinderii”

Lect.univ.Daniela Buzoianu

a in Mediul Competitiv

Documents

Transcript of a in Mediul Competitiv