Capre Pe cele trei 3 ha poti sa-ti cultivi un borceag (amestec furajer de leguminoase cu cereale paioase), e foarte valoros ca fan pentru iarna.. Poti sa folosesti cu succes Alba de Banat Oricum, ma gandeam sa imi cumpar o mica moara cu ciocanele... in felul asta imi pot prepara singur ratiile furajere pentru animale, ... O sa iesi foarte rentabil cu morisca... Ia-ti si un amestecator - de preferinta orizontal, ca-i mai mic - cele verticale sunt de capacitate mai mare. 05.30 - 07.00 - asist la muls , notez cantitatea de lapte obtinuta , discut cu ciobanii daca au aparut probleme medicale la capre , incheg laptele , furajare cu tarite inainte de trimite caprele la pasune , schimbat apa in adapatori pentru prinz - 12.00 - 14.00 - bis fara furajare cu tarite - 19.00 - 21.00 - bis ca la prinz cind eram prin facultate '93-'94 aparuse brenac-ul. fiind mare consumator de brinzeturi si lactate eram innebunit dupa brenac!!! si nu numai eu ! nu avea concurenta pe piata atunci . nu exista pe piata acum un brand puternic de brinzeturi din lapte de capra cauti noi clienti , cazul meu vecini , prieteni , cunostinte , deocamdata nu fac fata sa satisfac toata lumea ca s-a dat sfoara in zona Nu sunt multi cei care beau cu placere lapte de capra (eu unul beau, dar daca e sa aleg, il prefer pe cel de oaie sau vaca ...bine, eu sunt un caz aparte, cred ca as bea orice fel de lapte ...), asa ca riscul de a ramane cu el nevandut este mare. Deci, ii musai sa-l faci branza. Rasa piovitene da multa branza ..parca Deci, de furajat, de muls, de ... visat, am stabilit. Ce faceti cu laptele ? Laptele, cel mai bine e sa fie stocat intr-un tanc cu racire (un fel de bazin de inox, de capacitate variabila, cu instalatie de refrigerare), pana cand vine masina sa-l ia la fabrica ... Sau, puteti sa va apucati sa va faceti singuri branza ... Spor la treaba ! 300 kg griu la ha la teren agricol neirigat , asta e minimul practicat , am un frate care a lucrat la ADS si stiu ca asta era minimul practicat de ei ! Asta ar insemna 150 ron/ha. Cam atit vrea si consiliul local de care apartine pasunea respectiva , insa mi se pare prea mult! Mai ales ca trebuie imbunatatita ! Le-am oferit 30 ron/ha/an , reactiile probabil le voi avea zilele urmatoare ! Da-le si tu, 30 in contul primariei si restul pana la 150 in mana ... bonus pentru inceput de afacere .. Ceilalti cu siguranta ii voi castra pentru pastrama la toamna Dupa cum ti-am mai spus, o sa ai musai nevoie de tapi pentru ca sa ai iezi si lapte... Acu', nu e nevoie de tapi de rasa daca nu vei pastra pt. prasila iezii ce vor rezulta. Parerea mea: pastraza sau cumpara cativa tapi ieftini dar tineri si vigurosi - pentru ca sa produci iezi si lapte - si cand mai "curge" cash-flow-ul iti iei si tapi meseriasi...pentru ca sa-ti maresti efectivul... Caprele care nu au ramas gestante pune-le bine pe o lista neagra si, daca nu intra in calduri spre toamna si nu raman gestante, sacrifica-le odata cu iezii in primavara si fa-le bani ... Ar trebui sa-ti procuri un aparat de diagnosticat gestatia timpurie (in prima luna) ...ceva cu ultrasunete.

? Aaa, si pana incepe la tine sezonul de monta o sa-ti caut o schema de sincronizare a caldurilor cu preparate hormonale - se desfasoara cam asa: se injecteaza la toate caprele un produs hormonal in mai multe reprize (o sa te informez exact ...) si dupa ultima repriza se organizeaza monta in harem cu un anumit numar de capre per tap. Ce nu ramane gestanta, nu mai are rost sa te zbati ... o tai de pe lista si pastrama scrie pe ea ... am casul vindut cu doua zile inainte de a-l produce! 13 lei/kg , iar cei cu magazinele il vind cu 16 lei/k ste rentabila cresterea caprelor exclusiv prin furajare la padoc, nu la grajd - si s-o luam cu intrebarea ta de la coada... Este neaparat necesar, obligatoriu si musai (IMG: un padoc. Animalele trebuiesc tinute cat mai mult in aer liber, partial la soare (dimineata si seara pe canicula) si partial la umbra (deci ai nevoie partial umbrit). Au nevoie sa faca miscare si au nevoie de radiatie ultravioleta pentru a sintetiza vitamina D in organism, multe fenomene care se petrec in organism au nevoie de soare si, in general lumina... eferitor la cresterea prin furajare la padoc, este rentabila daca te indrepti spre cresterea intensiva, in mod profesional: rasa specializata, culturi furajere (inclusiv si mai ales referitor la masa verde) intensive, mecanizare etc. Vei avea furajare pentru timp de vara si alta pentru timp de iarna. Trebuiesc facute totusi niste calcule detaliate ... Ferma de capre / vaci / oi >>> fabricuta de lapte (in asociere sau de unul singur, daca te tine "banana"...) >>> magazin de prezentare si desfacere >>> eventual si un mic barulet lactovegetarian Un sfat: incearca sa cumperi si ceva Alba de Banat. Este o rasa romaneasca destul de veche, creata pe baza de Saanen. Si vino si in toamna la Indagra, la Bucuresti, poate ne intalnim cu ocazia asta mai multi si mai stam de vorba ... E posibil sa gasesti si ceva fermieri crescatori de capre de rasa, care sa vanda tineret de prasila la un pret mai accesibil... Preventiv, eu recomand in perioada de intarcare (inainte cu o saptamana si dupa intarcare vreo 3 saptamani) administrarea la tineretul intarcat (vitei, miei, iezi, manji, purcei) de suplimente cu probiotice (culturi de bacterii acidolactice), care vor "reconstrui" flora intestinala benefica. Daca nu aveti suplimente cu probiotice, dati-le tata iaurt ! Cam o jum'ate de litru per cap si zi. Apropo de capre, ia poftiti un studiu cu titlul : "AMELIORAREA PRODUCTIEI DE LAPTE LA POPULATIILE DE CAPRINE PRIN NCRUCISARI CU CELE MAI BUNE RASE SPECIALIZATE

Qoroo a zis Eu am importat in 2006 100 de capre saanen din franta si va sfatuiesc sa nu faceti aceasta greseala. De ce? 1. 1 animal de acest fel costa acolo cca 400 de euro2. drumul pentru 100 de animale (minim) este de 12000 de euro3. animalele se aclimatizeaza foarte bine dar nu maimult de 70% din efectivAstfel facetzi socoteala cat va costa un animal de fapt. Nu am pus

la socoteala perioada de carantina care pe mine m`a costat cu medicamente , veeterinari,controale si autorizarea spatziului de carantina peste 2500 de euro.Animalele in primul an de viatza le tzinetzi "degeaba" pt ca ele vor intra in productzie abia dupa prima fatare. In skimb, dupa prima lactatzie am obtzinut o medie de 4-5 litri de lapte / zi de la un animal. Sunt extraordinar de productive numai daca ai si grija lor. Plus iezi pe care la varsta de 5 luni deja ii potzi vinde ca genetica la un pretz de 350 euro iada si 380 tzapul (fara tva), kiar aici in tzara, shi mai nou in Rep. Moldova. Ca mentziune ash spune ca o capra fata 2 iezi, si kiar 3, deci sunt foarte profitabile shi din acest punct de vedere.Am citit undeva pe forum ca cineva purta o disc cu un crescator din Braila in vederea akizitzionarii de astfel de capre (presupun ca eu eram crescatorul) ), deshi nu`mi aduc aminte sau mai bine spus nu`mi dau seama cine ar putea fi. Rog persoana sa ma contacteze pt skimb de pareri macar. Incepand din iulie 2009 scot si eu spre vanzare produshii mei(iezii) de anul acesta. Daca ar fi dupa mine, as proceda astfel: - as cumpara Alba de Banat, dar "spuma targului", nu cazaturi... Femele. Ca o paranteza, rasa Alba de Banat a fost formata cu ajutorul rasei Saanen. - as cumpara tapi Saanen (cam un tap la 7-8 femele), pe care i-as tine "in puf". As face monte intre acesti tapi si caprele Banatene, vreo doi ani la rand, dupa care as schimba tapii Saanen cu altii. Tot Saanen, dar ne-inruditi. Si cu cei noi as monta capritele obtinute in primii doi ani. In felul acesta as avea doua incrucisari de infuzie cu Saanen, intr-o populatie de Alba de Banat. Chestia asta cu schimbatul tapilor se poate face la buna intelegere intre doi crescatori: ambii cumpara tapi Saanen in acelasi an, dar de origini diferite. Dupa doi ani, fac schimb de tapi si evita alte cheltuieli suplimentare, fiecare avand avantajul unui material genetic "proaspat". In felul acesta as minimiza riscul ne-aclimatizarii si as folosi si fenomenul "heterozis" (cine stie un piculet de genetica ...). Plus ca as da si mai putini bani, poate cu rezultate mult mai bune ... asul il vind proaspat la piata , 2 magazine alimentare cu bon de achizitie plus 2 restaurante ! Ceea ce ramine il sarez , il pun la borcane de sticla de 20 kg si il voi scoate la vinzare la iarna Pentru vanzari in piata cea mai simpla forma de autorizare este pe Produs Traditional.Demersurile trebuiesc facute la DSV, ei te autorizeaza dupa ce ai o laptarie(camera de prelucrare a laptelui) cu ,,minimum de igiena" (fiecare DSV interpreteaza conditiile dupa bunul plac si cat de amabil este doctorul zonal care vine in inspectie la laptarie), apoi analizele pe produsul finit respectiv telemeaua de capra,care costa 300 lei analiza,certificat de sanatate al animalelor precum si a celui care prelucreaza laptele,persoana juridica a producatorului sau simplu certificat de producator de la primaria de domiciliu (in functie de DSV),reteta de produs traditional. S-ar putea sa-mi fi scapat ceva, oricum o vizita la DSV o sa te lumineze sau sa te intunece. Succes. pai ai nevoie de certificat de sanatate pentru animale cu toate vaccinele la zi si sa nu fie mai vechi de 2 zile si masina trebuie sa fie autorizata iar soferul sa aibe ceva cursuri facute...oricum nu indeplinesc conditiile astea de transport dar eu transport 5 capre si nu catea sute asa ca nu cred sa fie probleme la vama. in privinta actelor pentru animale acolo sunt perfect legal Vreau sa profit de ocazie si sa dezvolt putin ideea importului de animale vii.

Cumpararea de animale vii din Elvetia reprezinta import comunitar (Elvetia nefiind in UE). Documentul sanitar-veterinar se numeste in romaneste DVCI (Document Veterinar Comun de Intrare), in franceza DVCE (Document Veterinaire Comun d'Entree), iar in engleza CVED (Common Veterinary Entrance Document). Inainte de a pleca in Elvetia pentru a cumpara capritele, fermierul roman trebuie sa se duca la DSV-ul judetean de care apartine, pentru a se inregistra ca importator de animale vii. Este posibil ca DSV-ul local sa solicite conditii de carantinare pentru animalele nou achizitionate. Dupa inregistrare, ferma respectiva primeste un numar de cod, valabil pe tot cuprinsul UE, in sensul ca, daca medicii veterinari din orice tara UE vor cauta respectivul cod pe site-urile specializate ale UE (pe care in mod normal se afiseaza toate datele cu caracter veterinar din UE), vor gasi ferma respectiva cu adresa sa. Medicul veterinar elvetian zonal, de care apartine ferma vanzatoare - atentie, au program foarte strict si daca te prinde plecarea din Elvetia vineri la 16:01, stai in poarta fermei pana luni la 8:00 - va elibera un document foarte asemanator cu DVCI-ul (pentru ca serviciile veterinare elvetiene si-au armonizat documentatia cu cele ale UE), in care trebuie sa treaca codul de autorizare al fermei cumparatoare si codul de autorizare al fermei vanzatoare. Deci nu se pot cumpara animale vii de la orice ferma din Elvetia, ci numai de la cele autorizate pentru export (de catre serviciul veterinar elvetian). La intrarea in UE (la acel punct de frontiera de unde se iese din Elvetia si se intra in UE), medicul veterinar comunitar de frontiera va intocmi DVCI-ul. Fie ca e austriac, german, italian sau francez, el va considera intrarea in UE la acel punct de frontiera. Pentru intocmirea DVCI-ului sunt necesare: documentul eliberat de veterinarii elvetieni (in care se mentioneaza identificarea animalelor - prin crotalii sau microcip, vaccinarile si testarile serologice si alergenice ale animalelor si codul de autorizare al furnizorului ca ferma de export, precum si autorizarea vehiculului pentru transport de animale vii - daca este camion romanesc trebuie sa aiba autorizatia eliberata de DSV-ul de domiciliu). Pe DVCI se mentioneaza si poarta de intrare in tara comunitara de destinatie finala (adicatelea RO), pentru ca medicii romani de frontiera de la acel punct vor fi anuntati de sosirea camionului de colegul lor comunitar care a intocmit DVCI-ul. La sosirea in frontiera romaneasca se printeaza inca o data DVCI-ul in limba romana de catre medicul de frontiera (si aceasta versiune romaneasca se va folosi pentru procedurile vamale si veterinare), se stabileste la ce punct vamal din tara se face vamuirea si care este destinatia finala a animalelor. Odata vamuirea fiind facuta la respectivul punct vamal de destinatie finala (si obtinut DVI-ul - declaratia vamala de import), se face o vizita cu toate documentele la DSV-ul local pentru inregistrarea importului. Iarasi, este posibil in functie de situatia epizootologica a zonei de unde s-au cumparat animalele (si care se anunta la medicii veterinari din toata UE prin canale oficiale), ca DSV-ul local sa solicite efectuarea unei perioade de carantina, cu diferite testari de laborator. Care testari se fac contra cost, pe cheltuiala importatorului... De abia acum animalele sunt la dispozitia importatorului si acesta le poate vinde mai departe altor clienti.

De aceea ai nevoie cam de 0.25-0.5 hectare de teren (pasune si faneata) per cap de rumegator mic, pentru a-i asigura fanul si masa verde tot timpul anului (daca vrei sa ai productie buna de lapte, ii dai fan si vara, la discretie in grajd, pe timp de noapte). Cu cat vei lucra mai bine terenul destinat masei verzi si fanului, cu atat vei avea o productie mai mare raportat la suprafata si si vei avea nevoie de mai putin teren per cap de capra (deci vei tinde catre 0.20-0.25 ha per cap). Gardul o sa-l faci cel mai ieftin pe plan local, cu materiale si mana de lucru din apropiere ... Daca vrei ieftin-ieftin, poti sa faci gard viu, din gladit(z)a - un fel de salcam cu ghimpi mari, nu trece nimic printre ele cand se indesesc (in 3-4 ani de la plantare)... Constructia, iarasi - facuta pe plan local va fi cea mai ieftina. Ce te va costa cel mai mult vor fi animalele si instalatia de muls. Taxele se pot afla de la DSV judetean, in momentul cand vrei sa te apuci de treaba... apoi pasunea este importanta, deoarece trebuie ori sa fie insamantata ori un teren neproductiv cu foarte multe buruieni si tufe de maracini pe el ca sa fie propice pentru capre deoarece nu le place pasunea crescuta natural pe care pasc oile sau vacile, cel putin in zona de deal, subcarpatica, iar daca nu ai pasune buna nu ai lapte. Si au infiintat ferme in care caprele stau toata ziua in padoc, sunt hranite cu masa verde cosita mecanizat, primesc ratii de concentrate calculate taman pentru ele si (foarte important) sunt mulse mecanic. O astfel de ferma cultiva tot furajul fibros de care are nevoie - pentru masa verde sau fan - si este foarte productiva prin instalatiile de muls specializate. Plus ca laptele se colecteaza centralizat, in tanc de racire, iar casul se incheaga profesionist, dupa reteta. 1. Starea robei (a lanii de pe corp): sa nu aiba zone depilate (suspiciune de scabie). Se apuca si se trage cu mana de lana in mai multe zone (spinare, coapse, burta). Nu trebuie sa se smulga. 2. Mersul sa fie ritmic, fara schiopaturi (suspiciune de pododermatita) 3. Pielea capului sa nu aiba plagi, cicatrici, cruste - a se observa atent daca sunt scurgeri din nas sau din ochi (daca au cruste la nari sau pe langa ochi), daca ambii ochi sunt functionali (daca vede cu ambii ochi), aici se pot observa pete pe globul ocular (keratite) eventual lipsa globului ocular - indica in general oi batrane, care au suferit accidente. 4. Mamela - trebuie sa aiba pielea curata, fara noduli, plagi, cicatrici. Daca se incearca a se mulge (intarcata fiind), nu trebuie sa se scurga nimic (serozitati, puroi, sange etc). La palparea profunda nu trebuie sa se simta induratii si nu trebuie sa fie dureroasa. Atentie mare la pielea mameloanelor - fara cicatrici, noduli, plagi. Mameloanele trebuie sa nu fie fierbinti, ci aproape reci ! 5. In zona anusului se observa daca lana e curata. Urmele de diaree determina o suspiciune de paratuberculoza. Fecalele de oaie sunt aglomerate, cu aspect de "masline". Deci, in nici un caz nu pot fi moi, apoase. Anglo Nubier in vederea obtinerii de ceva iedute pt cresterea productiei de lapte si restul de 75 cu Boer pt productia de carne!De ce am am ales Anglonubier si nu Sanen?pt simplul fapt sa Sanen sant foarte pretentioase ,mai ales in zona de deal si in al doilea rand Anglonubier au4,5 grasimi adica lapte din care voi face o branza ff. Buna

Pentru cine nu stie, Anglo-Nubian aduce ca "plusuri" un procent de grasime mai mare (intre 4 si 5 %), o dezvoltare mai buna a iezilor (catre carne) si o mai lunga durata a lactatiei. Ca "minusuri" vine cu o productie mai mica de lapte. De asemenea (asta poate fi si + si -), se descurca mai bine intr-un climat mai calduros - ceea ce poate fi avantajos in Banat, dar ne-avantajos in Maramures. Fa^n (de preferinta de lucerna), la discretie. Sa aiba tot timpul in jgheab. Completat pana sus, seara, la culcare. Nutret concentrat: cam 350-400 g pe zi (ca are iedut si e in lactatie; cand se termina lactatia, doar 200 g pe zi) format din 70-80 % tarate de grau si 20-30 % uruiala de porumb. Uruiala, nu faina macinata fin, ca produce impastarea rumenului. Se administreaza de obicei dimineata, dupa muls. La galetusa. Daca vrei neaparat (dar nu-i musai), poti sa bagi si ceva srot de floarea soarelui. Cam 10-15 %. Inca ceva: drob de sare ! Nu glumesc. Se gasesc in comert niste calupuri de sare imbogatita si cu alte minerale. Sa nu lipseasca din grajd. http://groups.yahoo.com/group/cresterea_caprelor Nu te apuca sa cultivi paioase pentru capre. Una la mana, nu e rentabil sa cultivi paioase (grau, orz, ovaz, secara ...) pe 5 ha. Te costa mai mult decat daca cumperi cerealele in perioada recoltarii. Paioasele sunt rentabile daca le cultivi pe cel putin 200-300 ha cuma, sa ma intorc la Carpatina: din ceea ce se cunoaste la noi, cantitatea de lapte per lactatie ar fi undeva intre 250-300 de litri, dependenta bineinteles de factorii care i-am precizat mai sus. Rasele de capre specializate pt. lapte (Saanen, Anglo-Nubian, Nobila Germana, Alpina Franceza etc) au o productie de lapte care incepe de pe la 600-700 litri si poate ajunge peste 1000 de litri... Este foarte greu de spus. Generatia F1, in general in orice hibridare, datorita fenomenului heterozis, este extrem de performanta. Asadar, in F1 (adica prima generatie) s-ar putea sa ai si o foarte buna productie de lapte, dar si o rezistenta deosebita la factorii de mediu. Mai tarziu, la generatiile F2, F3 (incrucisate tot cu Saanen), productia de lapte se va consolida, dar rezistenta va scadea ... Adica respectivii produsi vor tinde tot mai mult catre Saanen. QUOTE si in ultimul rand ... cat ar costa un tap saanen (aproximativ)? multumesc frumos Depinde si la ce va^rsta il cumperi. Eu l-as lua ca^rlan. Adica de vreun an jum'ate, doi. Ca tot veni vorba de alaptat artificial - la biberon sau la caldarusa - puii mamiferelor rumegatoare (vaci, capre, oi): laptele trebuie administrat cald ! Poate chiar la temperaturi mai mari de 37 de grade, nu-i bai.

De ce cald si nu rece ? Pentru ca rumegatoarele au stomacul compartimentat in patru compartimente si laptele administrat rece ajunge in rumen. Unde fermenteaza si da niste diarei groaznice. Multe din ele letale. Noi intotdeauna am recomandat fa^n, radacinoase (sfecla, morcovi etc ...), bostanoase (dovleci) si concentrate. Nicidecum scaieti, maracini, ramurele sau boscheti ... Cum le dai, asa-ti dau. Standurile de muls sunt destul de ... standard. Si modulare. Le cumperi cu totul, in functie de ca^te locuri de muls vrei si de ca^ta forta de munca dispui. De exemplu, pentru 1-2 persoane care mulg, iti trebuiesc standuri de muls cu 5-10 locuri de muls. Ideea e ca atunci cand termini de pus aparatul la capra de pe ultima pozitie, sa nu fi trecut mai mult de 20-30 de secunde de muls "in gol" la capra de pe primul loc. Mulsul in gol inseamna mulsul care se continua dupa ce s-a golit mamela de lapte. Daca se prelungeste (peste 30 secunde - 1 minut) devine dureros si poate provoca hemoragii capilare datorita depresiunii formate in mamela. Este acelasi efect ca atunci cand o pustoaica face o depresiune cu buzele si dintii pe pielea ga^tului unui baiat (sau invers) - apar hematoame. Nici mulgerea incompleta nu e recomandata. Aceasta determina mamite (inflamatia mamelei), cu consecinte uneori grave. Cel mai bine este sa lasi sa se mulga "in gol", dar doar ca^teva secunde. Deci, ca sa revin la numarul locurilor de muls - este si in functie de dexteritatea mulgatorului ca^t de repede e in stare sa fixeze aparatul de muls. Pe la^nga asta mai tine si de starea de igiena generala a ugerelor - si a caprelor, adica a adapostului, in general, pentru ca daca te apuci ca la fiecare muls sa speli ugerele caprelor (ca la vaca ...) te apuca seara pa^na termini mulsul de dimineata ... Deci, igienizarea ugerelor si eventuala tundere a parului de pe flancuri, se face intre mulsori. Iar pastrarea curata si uscata a asternutului este esentiala ... Incearca si cauta cu Google pe " chevrerie"sunt atatea lucruri interesante despre capre si despre ferme de capre ,eu am invatat multe de acolo,iar ptr.branza incearca la "fromage de chevre" Cu parere de rau dar pe saiturile noastre nu am gasit mai nimic. E cam peste mana sa-i tii separat ... Ar trebui sa fie destul de cald in adapost. Rumegatoarele se multumesc cu 14-16 grade temperatura. Pune-le paie la discretie ca asternut. Sa ajunga pana la burta caprei. Le va fi suficient de cald. Si sa nu fie curenti de aer. Se numesc "creioane de ecornat". Sunt un fel de batoane fabricate din soda caustica. Se manipuleaza cu manusi, in felul urmator: se cresteaza cu un bisturiu mugurul cornos al cornisorului (dupa o prealabila dezinfectie locala cu tinctura de iod). Sa razuie cu bisturiul pana cand incepe sa sangereze. Se freaca bine cu creionul de ecornat zona razuita. Pe acea zona se va forma o mica plaga de arsura chimica, care va distruge mugurul cornos. Dupa ce se formeaza o "coaja" pe acea

plaga, se poate acoperi cu un unguent cu antibiotice, pentru prevenirea supra-infectarii. Pa^na la vindecare, iedul (mielul, vitelul) va scutura uneori enervat din cap, ca si cum l-ar deranja ceva. Nu va speriati. Il jeneaza plaga de ecornare. In mod normal, in circa 2-3 saptamani rana se vindeca singura.

Ehee, katilinus tata, eu incep sa raspund la topicuri de sus in jos, si pa^na sa ajung la capre, trec doua zile... Cand aveam doar 4-5 topicuri la "afaceri", erau usor de urmarit. Acu'... ne-a trebuit arie agricola, cu sub-arii si topicuri care mai de care, vezi de te poti tine la ele... Bine zicea vorba aia: "ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se implineasca ...". Ei, ma alint si eu, ca altminteri, tare mi-e drag de aria asta ... QUOTE (katilinus @ 14th January 2010, 00:02) ...1.citesc acum o carte despre capre (scrisa de un neamt) si ... e adevarat ca se cresc in unele zone caprele ca si vacile? adica.. legate, in staul? Una la ma^na: nici vacile nu se recomanda sa le tii legate in staul - s-au produs multe accidente datorita acestei asa-zise tehnologii, cu multe vaci gasite spa^nzurate in lant. Nu glumesc deloc. Vacile se tin libere, in staul. Doi la ma^na: se pot creste foarte bine caprele tinute in grajd si la padoc (padoc = o curte acoperita pentru adapostirea de soare puternic sau ploaie, alaturata grajdului). Fara a fi scoase la pasune, cu furajarea la padoc - masa verde cosita, fa^n, concentrate. Cu muls mecanic, cu statie centralizata de muls. QUOTE 2. foloseste cineva vre-un aparat de ars coarnele la iezi? cumparat / fabricat? Se numesc "creioane de ecornat". Sunt un fel de batoane fabricate din soda caustica. Se manipuleaza cu manusi, in felul urmator: se cresteaza cu un bisturiu mugurul cornos al cornisorului (dupa o prealabila dezinfectie locala cu tinctura de iod). Sa razuie cu bisturiul pana cand incepe sa sangereze. Se freaca bine cu creionul de ecornat zona razuita. Pe acea zona se va forma o mica plaga de arsura chimica, care va distruge mugurul cornos. Dupa ce se formeaza o "coaja" pe acea plaga, se poate acoperi cu un unguent cu antibiotice, pentru prevenirea supra-infectarii. Pa^na la vindecare, iedul (mielul, vitelul) va scutura uneori enervat din cap, ca si cum l-ar deranja ceva. Nu va speriati. Il jeneaza plaga de ecornare. In mod normal, in circa 2-3

saptamani rana se vindeca singura. QUOTE 3. ce faceti voi cand aveti iezi? incalziti adapostul? mutati iezii intr-un loc separat si ii duceti la un anumit timp la papica? E cam peste mana sa-i tii separat ... Ar trebui sa fie destul de cald in adapost. Rumegatoarele se multumesc cu 14-16 grade temperatura. Pune-le paie la discretie ca asternut. Sa ajunga pana la burta caprei. Le va fi suficient de cald. Si sa nu fie curenti de aer. QUOTE 4. cum procedati cu caprele mari, care au coarne? (problema mea e ca am 2 cu coarne, 2 fara... ). adica... cum pot sa le tai? Se poate face operatie chirurgicala de ecornare. Nu o faci tu, ci un medic care se pricepe. Dupa acesata operatie, cam scade productia de lapte vreo 2 saptamani, dupa care revine la normal. Din cauza traumatismului. QUOTE 5. ar putea posta cineva, va rog frumos, o schema de vaccinari / deparazitari pt 1 an? ... Sa o luam pe rand: deparazitarile. Se pot folosi produse separate pentru deparazitare interna si externa, sau produse injectabile care au efect endectocid - adica actioneaza atat asupra endocat si ecto-parazitilor (adica interni si externi). Eu unul recomand a doua categorie de produse. Aceste produse pot actiona asupra tutror sau numai asupra unora din parazitii interni. Parazitii interni care se incadreaza in categoria helmintilor (viermi) se impart in: nematode (viermi rotunzi), cestode (viermi plati) si trematode (viermi hepatici, lanceolati). Unele produse injectabile actioneaza numai asupra nematodelor si a ectoparazitilor. Altii actioneaza asupra nematodelor, trematodelor si ectoparazitilor. Iar cele mai capabile produse prind nematodele, cestodele, trematodele si ectoparazitii. Adica majoritatea parazitilor interni si externi. Sunt multe de spus despre paraziti. Au cicluri evolutive diferite si de multe ori este nevoie de gazde intermediare pentru a se completa ciclul de viata al parazitului respectiv. Fiecare producator de antiparazitare vine cu un protocol de tratamente antiparazitare periodice, aceste protocoale fiind discutate intens, ata^t pro sau contra, chiar de medicii veterinari. In functie de experienta proprie, fiecare medic veterinar are anumite opinii profesionale referitoare la deparazitari. Acestea variaza, in functie de zona unde respectivul medic a lucrat, de produsele cu care a lucrat si de informatiile de ultima ora la care acesta are acces.

Referitor la alegerea mea fata de un antiparazitar injectabil, ca medic veterinar, pentru a nu influenta alti useri si a nu se crede ca fac reclama, trimite-mi PM si-ti spun. Ti-am promis ca o sa caut, acum am gasit timp ... - vaccin contra clostridiozelor (unde scrie ovine e valabil si pentru caprine), fabricat de Intervet: aici - vaccin contra rabiei (da, da, poate apare si la caprine - mai ales la cele pascute prin mediul silvatic, se pot intalni cu un dihor turbat... si hatz !), tot de la Intervet: aici - vaccin contra agalaxiei contagioase - fabricat de Pasteur: aici - vaccin contra antraxului - Pasteur: aici Ca sa nu ne mai lungim, toata oferta de vaccinuri si seruri de la Pasteur, aici (atentie: pentru toate speciile, nu numai ovine si caprine). Mai cautam si altele... Pa^na atunci, download-ati prospectele vaccinurilor si cititi-le. Si cred ca era vorba de tarate de grau, nu grau ca atare. Taratele de grau sunt lactogene la rumegatoare, adica stimuleaza secretia de lapte ca sa nu mai cautati in arhive... retetele propuse pana acum au fost: a. 50%tarate 10% orz 10%porumb 20% srot 10% pvm b.70% tarate 20% porumb 10% srot floare a) era pentru gestatie si b pentru lactatie, Imbaierea pentru picioare se face cu o solutie de lapte de var cu sulfat de cupru 10 %. Solutia ti-o prepari tu (iei un sac de var hidratat si pui 10% sulfat de cupru, totul dizolvat in apa), si de preferinta sa fie cat mai proaspata cand calca prin ea. Dupa circa 15-20 de capre o schimbi. Daca poti sa le faci sa stea cam 5 minute in solutia asta (nu numai sa se plimbe prin ea), ar fi perfect. Cu cat penetreaza mai bine in toate structurile ongloanelor, cu atat mai profund dezinfecteaza ... Nu dauneaza iezilor. Ii imbaiezi pe toti, mame, iezi, tapi. Daca unghiile sunt infectate deja si umflate mai intai le cureti cu un briceag bine ascutit ,faci o solutie de formol cu apa in proportie de 1 la suta dupa ce trec prin aceasta solutie le

bandajezi si le izolezi pe cele bolnave intr o boxa cu paie uscate .Ideal ar fi sa repeti operatiunea de 2 ori pe zi pana la vindecarea totala si chiar dupa aceea evita sa le tii in umezeala. Pentru desfacerea produselor la piata o sa fii nevoit sa mergi la Directia Sanitar Veterinara zonala. O sa te indrume in toate cele ce ai nevoie. O sa fii nevoit sa mergi si la cabinetul de medicina a muncii pentru a elibera carnetul de sanatate pentru a desfasura activitatea a produselor lactate pe piata( succes) 5 ha de cultura de lucerna , 5 de porumb si 2 de floarea soarelui si in felul asta ferma se va intretine singura aspectul parului (blanii) este un prim indicator al starii de sanatate (si de igiena ...). Si mai ai un avantaj: stai cu ochii permanent, ata^t pe animale, ca^t si pe angajati. Ai facut foarte bine ca te-ai orientat in directia asta (intretinerea in padoc) - este o abordare profesionista. Doua comentarii as avea de facut: 1. acolo unde tubul de plastic al seringii inta^lneste ugerul, din cauza duritatii plasticului, s-ar putea sa raneasca pielea ugerului. Plasticul seringii chiar preseaza bine de tot in pielea ugerului (la baza mamelonului), fiindca creeaza o depresiune - ca o ventuza. 2. Pentru ca mulsul sa fie eficient, este nevoie de aceasta depresiune - mecanism de ventuza. Dar fiidca plasticul e dur si nu se muleaza pe uger, ar trebui pusa un fel de "garnitura", cum sunt mansoanele paharelor de muls de la vaci - acelea din cauciuc - cine a lucrat cu asa ceva stie la ce ma refer. Aceasta "garnitura" ar proteja si pielea ugerului.. cultura lucernei, iata si o alta varianta, ca planta furajera: sparceta Cultivarea sparcetei ca plant furajer a nceput n secolul al XV-lea, n sudul Franei. n ara noastr, sperceta este prea puin sau chiar deloc cunoscut de ctre fermieri, ns, n multe alte ri ea este foarte apreciat din urmtoarele motive: - poate fi cultivat pe terenuri calcaroase cu stratul arabil subire, n special pe pante erodate, unde culturile de lucern sau de trifoi nu reuesc; - poate fi cultivat n zone foarte secetoase, fr irigare, n cultur pur sau n amestec cu Obsiga sau cu pirul crestat; - previne eroziunea pe terenurile aflate n pant; - nu provoac meteorizaia, spre deosebire de lucern i de trifoi, deci poate fi consumat fr riscuri asupra sntii animalelor; - produce uor cantiti mari de smn, spre deosebire de lucern i de trifoi. n privina zonelor de cultur, sparceta are numai dou restricii, i anume: nu suport terenurile care au (pnza) apa freatic mai la suprafa i nici pe cele care nu sunt bine aprovizionate cu calciu. Din dorina de a promova aceast plant furajer, amelioratorii romni au creat soiuri de sparcet (Onobrychis viciifolia) foarte valoroase, i anume: 1CA6 (1963), Sparta (1973),

Splendid (1992), Mara (1997) i Anamaria (2006). Din pcate, aceste soiuri, care pe dealuri erodate sau n zone secetoase depesc cu mult lucerna sau trifoiul, n ceea ce privete randamentul, nu sunt cultivate. Acum, n lipsa cererii, activitatea de producere a smnei Elit aproape s-a sistat. Caracteristicile sparcetei, n cultur: Ca orice alt leguminoas, sparceta are nsuirea de a fixa azotul din aer, cu ajutorul microorganismelor. O nodozitate de pe rdcina sparcetei plin de bacterii cntrete, n medie, 15-20 mg. Bacteriile care triesc n simbioz cu sparceta sunt foarte rezistente la temperaturi mari i la secet prelungit. Practica a dovedit faptul c solul rmne mult mai bogat n compuii azotului, dup o cultur de sparcet, dect dup borceag, trifoi sau n urma unui ogor negru. Dac vechile populaii locale nu valorificau eficient ngrmintele chimice, noile soiuri create de amelioratorii autohtoni, pe care le-am amintit anterior, reacioneaz favorabil la doze de 60 kg/ha azot, 60 kg/ha P2O5 i 60 kg/ha K2O. Cu toate c seminele (pstile) sparcetei sunt destul de mari, comparativ cu celelalte leguminoase perene, aceast plant furajer are nevoie de un pat germinativ lucrat cu mult grij, nivelat, mrunit i tasat, respectnd regulile generale de executare a lucrrilor pentru plantele cultivate n zone expuse eroziunii, unde este, de fapt, i locul sparcetei. Semnatul se face primvara timpuriu cu 50-70 kg/ha, n rnduri la 12,5-15,0 cm. Adncimea de ncorporare a seminelor (psti) este de 2-3 cm pe soluri grele i 3-4 cm pe cele uoare. Combaterea chimic a buruienilor se face cu aceleai substane care se folosesc i la lucern. Epoca optim de cosit ncepe cu momentul mbobocirii i continu pn la apariia primelor flori. RECUNOSCUT DIN CELE MAI VECHI TIMPURI Bazndu-se pe descrierea fcut de autorii Plinius i de Dioskurides, un alt scriitor, Haller (1771), consider sparceta ca fiind una dintre cele mai vechi plante agricole. n Evul Mediu, ea a fost descris de Dodonaeus ca plant ornamental cultivat n grdinile din Brabant i din Flandra. Sparceta s-a cultivat ca plant furajer nc din secolul al XV-lea, n partea de sud a Franei. Tot autorul Haller, n Floarea H/Nelvetica, l citeaz pe Luigi Anguillara, care n anul 1561 pomenete n scrierile sale despre Polygala (denumirea sparcetei la acea vreme) ca fiind o plant furajer valoroas, cultivat n Province i n Italia. Despre cultura sparcetei a mai scris i Dalechamp (1587), dnd numele de sparse speciei Onobrychis Viciifolia, o plant cultivat n provincia Dauphine. Cu timpul, de la noiunea de sparse s-a ajuns la cea de sparsette, apoi de esparsette, de unde provine i denumirea n limba romn, sparcet.

n anul 1600, Olivier de Serres a fcut o ampl descriere a culturii sparcetei (Onobrychis viciifolia), enumernd calitile acestei excelente plante furajere cultivate n sudul Franei. Dup 1640, sparceta a nceput s se cultive i n Anglia, pe terenuri aflate n pant i supuse eroziunii, iar n 1718 planta a fost introdus i n Austro-Ungaria. Se presupune c, n secolul al XVIII-lea, sparceta s-a cultivat i n Transilvania, unde s-au pstrat cele mai vechi centre de cultivare a sparcetei, aflate ntre Mociu, Reghin i Srma. http://fiascofarm.com/goats/udder.htm#howlong http://jekuthiel.com/pggoats.html Referitor la sparceta va spun ca eu am avut .Acum cativa ani am pus bani impreuna cu mai multi vecini pentru samanta de lucerna ca noi asta am vrut sa semanam si i am dat sefului de asociatie sa ne cumpere samanta si sa ne o semene .Inca de la prima coasa am vazut ca in loc de lucerna noi aveam o planta asemanatoare cu lucerna la frunze dar mult mai inalta ,mai batoasa si cu flori galbene ,batranii si au dat imediat seama ca e sparceta si dai cearta cu seful de asociatie .Am cosit o am adus o acasa ,dar iarna oile viteii si caii pe care ii aveam mancau doar frunzele ca era prea batoasa si se scutura de ramineau doar betele .Acum eu nu spun ca n o fi buna dar daca o s o cultivati eu cred ca ar trebui sa o tocati ca altfel se pierde prea multa si eventual sa o amestecati cu altceva .Va salut si va doresc numai bine. Hmm, cred ca a fost cosita ta^rziu. Se coseste incepa^nd din stadiul de inmugurire, pa^na la inflorire. Cu ca^t inta^rzii dupa inflorire, cu ata^t se lemnifica mai mult. In anii secetosi lemnificarea este foarte rapida - de fapt apara planta de pierderile de apa ... salarii ( 2 oameni ) - 2.000 lei \ luna - tratamente + tehnician - 500 lei \ luna ( medie ) - apa + electricitate - 500 lei \ luna - lucerna - 3.000 lei\luna pentru 130 capete - tarite - 1.000 lei\luna - srot floarea soarelui - aprox. 500 lei\luna - porumb - productie proprie ( 9 ha cultura porumb - 15.000 lei , productie aprox. 65 to care iti ajung cu prisosinta si mai ramin si pentru anul urmator ) - fin - doar costul cositului si al transportului - aprox. 1.500 lei toata perioada de iarna Primul an fiind de testare pentru mine , am scos caprele la pasunat , dar anul acesta voi adopta o alta abordare anume cresterea in padoc . Costurile vor fi mai mari comparativ cu metoda pasunatului dar si beneficiile altele . Prima lactatie 600-700 litri. A 4-a - 900-1100. Asadar, semnele incipiente ale fatarii: o oarecare nervozitate si dorinta de a-si face un culcus (un cuib) al femelei. Ligamentele sacro-caudale (alea care leaga radacina cozii de oasele laterale) se inmoaie (nu mai sunt tari ca niste franghii) si mamela se intareste. Astea cam cu 24 de ore inainte. Plus aparitia unui mucus alb-laptos, care de multe ori nu se vede, fiind luat cu coada si sters de asternut. Unele behaie (vacile mugesc...), privind inapoi pe partea dreapta, catre abdomen, cand incep contractiile.

Incep contractiile. Arata ca niste "scrematuri", ca si cum ar fi constipata si vrea sa defece (explic pentru necunoscatori). Vulva se umfla, se mareste si incepe sa se desfaca. La cca. 30 min - 1 ora de la primele contractii incep sa iasa la nivelul vulvei, doua copite mici piciorusele iedutului (la miel si vitel e la fel). Cam cand ies genunchii, iese si boticul, asezat pe piciorele din fata. Asta in varianta normala. Apucati cu incredere picioarele iedului si, in ritmul contractiilor, ajutati mama sa fete, traga^nd de ele. Trageti cu bla^ndete, constant, nu cu zmucituri. Trageti la un unghi de circa 45 de grade, oblic catre in jos. Daca capra e culcata, trageti catre picioarele mamei, nu catre coada. Cel mai voluminos este capul si zona umerilor. Daca au iesit acestea, restul curge de la sine. Atentie ! Primul lucru pe care il faceti ca^nd ati scos iedul, este sa curatati cu degetele mucusul din narile iedului. Deschideti-i gura si curatati mucozitatile. Luati apoi un pai si ga^dilati narile pe interior (introduceti 2-3 cm, atinga^nd peretii narilor), pa^na ca^nd il faceti sa stranute. Iedul (vitelul, mielul) trebuie neaparat sa respire ! Daca nu respira, faceti urmatoarele: cineva il apuca de picioarele din spate si-l ata^rna cu capul in jos. O alta persoana ii da palme des (ritmic, dar nu violent), peste coaste. Doar dupa cca. 15 minute de astfel de manopera, ca^nd vedeti ca totusi nu respira, il puteti socoti ca a murit, nu inainte ... Ulterior: iedul este frecat bine cu ca^rpa uscata (sau paie ori fa^n moale), pa^na la uscarea lui. Ombilicul se prinde intre degete si se "mulge", presa^nd cu degetele, dinspre abdomen spre partea lui terminala, dupa care se taie cam la 2-3 cm si se badijoneaza bine cu iod. Iedul se aseaza catre capul mamei, sa-l poata mirosi si linge. De-abia dupa ce am terminat cu iedul, ne ocupam si de mama. Vedeti ca in foarte multe cazuri, caprele fata gemeni (cam 70%), iar unele chiar tripleti. Intre un ied si altul poate fi o pauza de cca. 20 de minute. Taman ca^t sa va puteti ocupa de fiecare din ei. Terminarea fatarii se manifesta de obicei prin ridicarea mamei de jos si inceperea mirositului si linsului iezilor. Buun, s-a terminat fatarea. Luati un vas cu apa fierbinte (ca^t suportati la ma^na) si spalati bine ugerul. Stergeti-l bine cu un prosop curat. Luati apoi ugerul in doua ma^ini si incepeti sal masati bla^nd, dar complet, de sus in jos si de la stg. la dreapta. Faceti chestia asta cam cel putin 10-15 minute, mai cu seama la cele care fata prima data (primipare se numesc ...) - ele au cea mai mare nevoie de stimularea lactatiei. Dupa masaj, incercati sa mulgeti din fiecare cisterna. E posibil sa fie unele dopuri cazeoase pe canalele mamelonare. Mulgeti ca sa le desfundati. Primele 8-10 jeturi de lapte le mulgeti pe jos, sau le aruncati. Ele sunt pline de germeni. Dupa cca. 1 ora, maxim 2 de la fatare, iezii se pot tine pe picioare. Ajutati-i sa se ridice si duceti-i la mamelon, bagati-le mamelonul in gura si mulgeti usor, ca sa le intre laptele in gura si sa determine reflexul suptului. E mare nevoie sa fie orientati in prima zi de viata. Mai apoi, o sa afle ei singuri unde e "bucataria" si o sa serveasca singuri de la "oala cu lapte"... Este obligatoriu ca iedul sa suga ca^t mai des in primele 24 de ore. Daca sunteti in stare, urmariti si ajutati suptul din jumate in jumate de ora... Laptele din primele 24-48 ore este numit colostru (are alta compozitie biochimica) si este foarte bogat in imunoglobuline (imunitate umorala), care vor sustine sistemul imunitar al puiului. Incercati sa faceti tot

posibilul ca iezii sa suga ca^t mai des in primele 24-48 de ore. Dupa aceasta perioada, puteti sa va duceti sa va culcati. Perioada cea mai grea a trecut si de-acum mama va putea sa aiba grija singura de pui ... Primul muls: la 12-15 ore de la fatare. Mulgeti complet. Colostrul se imbra^nzeste la fiert, dar poate fi consumat asa, ca o bra^nza de vaci, de catre copii. Este dulce si foarte hranitor. Repet: mulgeti complet. Nu mai lasati lapte in uger, pt. ca asta produce mastite. Nu va fie grija ca n-o sa mai aiba iezii ce sa suga, ugerul va produce alt lapte. Intotdeauna mulsul il faceti dupa ce sug iezii. In functie de productia de lapte a mamei, mulsorile urmatoare le faceti o data sau de doua ori pe zi. De obicei, cam in prima luna, se mulg o data pe zi. Dar, daca productia de lapte este mare, mulgeti de doua ori. Retineti: prin muls se stimuleaza productia de lapte. Ce faceti daca aveti tripleti ? Aici e-aici. Alegeti iedul cel mai mic si mai firav (dintre cei trei), luati-l in casa la caldura si hraniti-l la biberon. Daca vreti sa se faca mare si viguros. Mulgeti mama proaspat fatata si puneti laptele in biberon. Alaptati cam din jum'ate in jum'ate de ora. Laptele sa fie ca^t mai cald, apropiat de 38-40 de grade. Dupa primele 24-48 de ore, trebuie sa-i gasiti o mama ("de schimb"...). Alegeti o capra mai in va^rsta, cu mai mult lapte si mai multa experienta. Mulgeti putin lapte de la aceasta capra si inmuiati un tampon de vata in el. Tamponati bine cu lapte capul iedului, spinarea, fundul si burtica. Puteti chiar sa-l blescaiti bine cu lapte, dar sa nu i se ude prea rau blanita, ca raceste (sa nu ajunga la piele). Puneti iedul in fata caprei si lasati-o sa-l miroasa. Daca nu-l accepta (chiar asa, mirosind a lapte de la ea...), va incerca sa-l impinga cu capul (cu coarnele). Daca nu-l bate dupa ce l-a mirosit, orientati-l catre uger si supravegheati-l sa suga des in prima zi. Cu ca^t va suge mai des cu ata^t se va dezvolta mai bine si relatia intre el si mama adoptiva se va intari. n rest.. nici o pb. are deparazitarea facuta la proprietar, am facut-o si eu cu Evomec (cu repetare la 7 zile) .nu e ideea mea, ci a lui horia (si a mai spus-o pe forum sigur) mergi si cumperi alba de banat, si le montezi in toamna cu niste tapi de rasa (saanen, alpina, ce vrei tu). metisii vor fi mult mai apropiati de tati decat de mame, mostenind de la acestea rezistenta. productia de lapte este asigurata de tati (asa e si la vaci). ei? am invatat lectia aca vrei o solutie mai ieftina, poti cumpara iedute de rasa (~150E) de la pers de la care am luat eu capritele mele... da un PM si iti dau tel. le iei si un tap... si la anu ai lapte ... solutii sunt.. bani sa ai. carpatinele le poti gasi intre 170-250 lei (dar mi-au cerut unii si 300) albele de banat... nu stiu. mi-ar fi placut si mie, dar n-am gasit.(katilinus) Zilele astea am fost in Galati la o expozitie de pasari si animale, unde am vazut cateva exemplare frumoase de Saanen si Alpina franceza, aflate in patrimoniul Agrodunarea SA, care a investit intr-o ferma de capre in Frumusita. Am inteles ca se intentioneaza si comercializarea de iezi, dar omul care facea de paza acolo n-a putut sa dea detalii concrete. Pentru cei interesati, luati mai bine legatura cu ei, e inca o oferta de material biologic de calitate.

Lucerna ar trebui cosita si uscata si data ca fa^n. Lucerna proaspata (si umeda, plina de roua) produce timpanisme la rumegatoare, care in cazuri grave pot fi fatale. Pg 29 poze cu grajdul Alba de Banat, clar. Are la baza (rasei), Saanen Platforma de balegar (betonata) la unul din capetele grajdului si fosa septica la^nga ea, unde se scurge purinul (purin = lichidele din dejectii - urina si mustul de balegar). Nu e nevoie sa speli zilnic. Doar "impingi" balegarul catre platforma, iar purinul se scurge prin gravitatie (trebuie facuta o anumita panta la jgheabul de scurgere). Se autorizeaza platforma de balegar (gunoi de grajd) de cei de la mediu. Sunt niste modele care trebuie sa respecte protejarea mediului inconjurator, in special a solului si a pa^nzei de apa freatica. Odata ce obtii autorizatia de la mediu, cei de la DSV iti dau repede si autorizatia lor (dar trebuie s-o ai in avans pe cea de la mediu). As mai adauga un amanunt la ferma de mai sus...iezii erau tinuti la caprele mama doar in primele zile dupa care erau trecuti intr-o boxa separata si unde primeau laptele incalzit intr-un jgheab de plastic facut dintr-o teava taiata pe jumatate. Vad ca tot nu se inscrie nimeni la cuva^nt, to'arasi, asa ca va rog sa-mi permiteti: Tapul ar trebui sa aiba vreo 12-14 luni va^rsta, inainte sa-l puneti sa faca oaresce ... "bra^nza". Altminteri, o sa cam aveti probleme de prolificitate. In fermele mari se organizeaza monta "in harem" pe grupuri de femele cu masculii aferenti. Dupa care la monta viitoare se rotesc. Cei care au putine animale sunt cel mai expusi riscului cosangvinizarii - poate si din cauza faptului ca nu se ga^ndesc la ea, si nu iau masuri. Reproducerea intre veri primari e OK. Montele tata-fiica, mama-fiu sau sora-frate nu sunt de dorit. un sfat in ceea ce priveste sarea ,nu lasa bolovanul in iesle ,faci o gaura cu o bormasina sa il legi cu o sarma intr un colt al grajdului tau in modul sa atarne la inaltime un pic mai mare decat inaltimea caprelor. Intre 6 si 12 ore (crud). In "sticla" de plastic (pet). Eu iti recomand sa-l pastrezi la o temperatura ca^t mai mica. Pe cel fiert il poti pastra la frigider si 2-3 zile (acoperit). http://www.librarie.net/cautare-carti-rezultate.php?t=lactate&ord_by=pret+desc - http://www.jovis.ro/Cartea-Branzeturi-pentru-casa-si-piata-Lotte-HanreichEdith-Zeltner-497.htm - http://www.agroinfo.ro/agroshop/industrie-alimentara/lactate-lapte-smantanaunt-branza-cascaval_152.html

Ai facut bine ca pentru ieduti ai boxa separata unde trebuie sa le pui fan de cea mi buna calitate sau lucerna coasa a 3 a si cate putina uruiala ...nu malai ,pe masura ce cresc maresti ratia Mamela la rumegatoare este sub forma de cisterna. Laptele produs se acumuleaza in aceasta. Femelele lactante trebuiesc mulse complet odata sau de doua ori pe zi (chiar daca dau foarte putin lapte, restul fiind consumat de iezi), pentru ca ne-golirea completa a cisternei predispune la risc de mastita. Pe la^nga asta (ceva ce te va interesa...): s-a constatat prin experimente ca mulsul stimuleaza productia de lapte ... Mai ales la femelele bune producatoare de lapte, capacitatea limitata a cisternei, limiteaza si ea la ra^ndul ei, productia de lapte. Concluzia: Goliti mamela de doua ori pe zi, daca vreti sa o pastrati sanatoasa si sa stimulati productia de lapte. Febra laptelui. Unguente mentolate (de genul celor chinezesti sau vietnameze...ben-gay, antiinflamatoare articulare...), comprese reci si multe si lungi masaje bla^nde. Apare de obicei la femelele foarte bune producatoare de lapte. Incercati sa mulgeti ca^t mai complet (de doua-trei ori pe zi), chiar daca iese altceva deca^t lapte, chiar daca e dureros mulsul, pentru ca laptele stagnat in uger produce mastite si ulterior femela intarca. Mulsul va ameliora starea de inflamatie a ugerului. Inainte de fiecare muls, masaj cel putin 10-15 minute. Din Sibiu, la 7Ron /kg, au cam 1,5 luni. Ferma din Sibiu (30 km) facuta cu Sapard, m-a impresionat, mi-as dori ca in 3 ani sa ajung si eu ca acolo. Mulgatoare automata. totul automat, laptele nu are contact cu aerul. vine un grec si cumpara laptele din ce stiu eu la 12.5oo lei. Despre mine ce sa va spun? Am construit pt. anul acesta stana din structura lemn plasa metalica si inchisa cu stuf, caci e gratis pe balta, am caoperit-o cu folie si apoi cu stuf pt umbra. ca dimensiuni 6x24 cu padoc de 1500 m. Totul la 800-1000m distanta de locul de pasunat. Anul acesta nefiind productiv, vreau sa folosesc timpul pt. a invata, a construi ferma propriu-zisa la 12x50 din str. metalica, bca, etc. ca la norma. As dori sa aflu parerea voastra. tructura metalica, bca etc are costuri ceva mai ridicate, dar amortizezi repede in timp, nu mai ai costuri suplimentare de reparatii, intretinere , etc. si are o garantie de 50 ani , struct. lemn la 5-6 ani o refaci cel putin partial. Pt sala de muls, tancul de racire , anexe unde iti tr. gresie faianta, si unde ai multa umezeala uita lemnul pt. ca acesta nu se impaca cu apa. Pt partea de constructii, costuri etc ma puteti intreba orice Salut. Am facut poze la cativa dintre iezii cu bube. Dupa fisurile acelea tegumentare as zice ca e si o avitaminoza... Parerea mea: Badijonare cu iod povidona si ungere cu Mibazon a tuturor zonelor afectate (zilnic, daca ai timp si de doua ori pe zi); cumparat un complex vitaminic AD3E suspensie si administrat in apa de baut (sau pe gura cu seringa, zilnic, conform prospectului).

pai... in opinia mea e destul de simplu... sa spunem ca am 50 de capre (sa spunem.. ca nu am atatea). din care ~20 nu-s asa de bune pt lapte. le tin 1-2 ani pana obtin destui hibrizii f1 de la ele, dar dupa am 3 variante: 1. caut cumparatori neavizati si le vand, dar nu-mi asta nu-mi sta in fire. deci pica 2. le tai pe rand, si le fac pastrama. care e destul de scumpa. 3. caut un tap boer (sau alta rasa de carne) sau Nubian, ca din cate stiu e rasa mixta (rog pe cei avizati sa ma corecteze daca e cazul) si ma dezvolt si pe latura asta. si am capre pt lapte si pt carne. oricum... e doar o idee. inainte de a face alegerea (oi/capre), ar trebui sa vad cum ies mai castigat ... mi-s dragi animalele (oi/capre/pasari/etc), dar cand vine vb de supravietuire, trebuie vazut si care specie aduce mai mult profit... PS: daca esti istet si calculezi cand va fi pastele anul urmator, si dai caprele la monta astfel incat iezii rezultati sa poata fi taiati de Pasti ... poate se pot impusca 2 iepuri dintr-un foc. .......asta mai ales daca ai alpine,ai caror iezi se preteaza f.bine la ingrasare. eu cred ca nu numai cantitatea laptelui conteaza ci si grasimea pe care o are si gustul eu (cand o sa mai avansez) as vrea sa iau anglo-nubiene,cica ar avea cel mai gras lapte(deci f.bun pt. branza),gustos si destul de mult plus ca au un gabarit...... acum mai multe ar putea sa spuna cineva care creste nubiene......chiar m=ar interesa la mine in sat luam lapte de vaca de la cineva care avea bruna(fara sa-mi dau seama) iar laptele mi se parea f.gustos dupa ca si-a vandut vaca,am luat de la unul care avea trei holstein dar laptele.........apa goala (desi omul le hranea la grajd dupa toate regulile) de atunci mi-a intrat in cap ideia ca mai bine mai putin .......dar mai bun eu cred ca pana la un anumit volum se preteaza sa vinzi lapte de capra (daca pretul e mai mare decat cel de vaca) peste care e preferabil sa vinzi branza iar pt.asta cele mai indicate par nubienele cred ca daca ai baga tap de nubiana peste alpine ai face cea mai grozava treaba......si masa musculara cu gust deosebit(asa am citit,cel putin) si lapte mult si cu calitati superioare Eu cand faceam calcule ajunsesem la concluzia ca saanen si alpina merita! Dar ma hotarasem la alpina ca era mai rustica si imi si placea mai mult! Gasisem si de unde sa cumpar si tatonasem si vanzarea laptelui! Ajunsesem la concluzia ca trebuie sa ai 70-80 buc, crestere in stabulatie, obligatoriu si pamant ca sa cultivi ce mananca ele, cca 15 ha n sensul ca adaposturile sunt construite cu alee de furajare si padocuri adiacente. Caprele sunt privite - la fel ca si vacile - drept niste animale care trebuie sa produca la maxim in cele mai bune conditii de intretinere. Nu la pasune, sa manance scaieti si sa se catere prin maracini...

Si nu este vorba de zeci de mii de euro - adaposturile se pot construi din lemn sau chirpici (in functie de zona geografica), principiul de organizare a intretinerii animalelor conteaz Fixezi niste sipci verticale inaintea jgheabului (ieslei) la distanta de 30-40 cm ditanta intre ele, in asa fel incat atunci cand vor sa manance sa bage capul printre sipci. Acele sipci nu le permit sa se miste stanga-dreapta catre vecine, in timp ce mananca. Si nici n-o sa le rabde inima sa scoata capul si sa lase furajele in iesle. De mutat se vor muta numai cand vor termina ce au in fata. Ghinion! Tocmai la nevasta-mea s-a terminat laptele! A luat doar 200g! Ce spuneti? La 5 ron/l la ora 16 s-a terminat! Au un automat si o vanzatoare! Azi a fost prima zi! V-am ridicat moralul, fermieri de capre? Dorele, in cartile de specialitate, incarcatura pe un ha de teren este de 15 capre. Adica de pe un ha cultivat poti hrani 15 capre. In cazul tau de 70-80 de capete , ajunge 6 hectare. nteleg ca in stabulatie orice animal da o productie superioara fata de cel liber, dar mai trebuie luat in considerare si un program minim de plimbare ptr. favorizarea metabolismului intern si a peristaltismului animalului. Sa stii ca in fermele de animale care se respecta le asigura si programul de plimbare, soare, aerare...... Fara astea nu se poate. Inca un amanunt demn de retinut. Pina mulgi 70-80 de capre cu manuta , cred ca se preteaza usor mulsul la bidon sau chiar la rampa, exista instalatii second-hand pe eba De acord numai ca, capra e a dracului de friguroasa iarna,asa ca mai trebuie si sursa de caldura ca sa nu raceasca, nu glumesc. Si un mic secret. Daca se urmareste obtinerea unor produsi valorosi , si aici ma refer la iezi, trebuie avuta in vedere , ca la fiecare imperechere sa se foloseasca alti tapi, de aceiasi rasa pina in f3 ptr. a se evita consangvinizarea. Da stiam ca, capra se hraneste si iarna si tocmai de aceia ti-am spus ca un ha poate hrani 15 capre intr-un an cu masa verde, fanuri, borceaguri si mai stiu eu ce.Trebuie sa ai in vedere ca lucerna intr-un an bun iti da si 4 coase . Inca un amanunt ,ptr. a avea o productie mare de lapte trebuie neaparat sa nu lipseasca din hrana animalelor , suculentele ( sfecla furajera, bostanoasele), asta-i un mare secret invatat de la facultate, care din pacate este f. ignorat de multi tarani romani. Taratele favorizeaza lactatia estraordinar sub forma de de amestecuri cu apa calda si ceva oua prin ele sunt fenomenale in lactatie. Iarna nu trebuie uitat bulgarii de clorura de sodiu(sarea), fara de care nu se poate, stimuleaza setea, inclusiv lactatia.Vezi sunt multe, multe chichite de care trebuie sa tinem seama. Mazarea furajeara in amestec cu trifoiul da un fan de calitate exceptionala in furajarea nu numai a caprelor. Sunt mari consumatoare de grosiere, bogate in calciu, caprele, coceni de porumb si vrejurile de soia sunt delicatesuri dar nu intr-o masura asa mare. Da mulsul la bidon cu 2 aparate de muls este o solutie. Atentie cand le treci pe verdeata ,o masa la pranz dupa ce au mancat uscat dimineata pentru inceput si lucerna palita bine .Asteptam numai vesti bune de la tine .

a ce agentii ale statului trebuie sa apelez pentru a putea intra in legalitatea si pentru a-mi putea fi recunoscuta ferma (sa speram k o sa fie o ferma), 1. Directia Sanitara Veterinara judeteana (biroul sanatate animala). Afli de la ei toate normele veterinare pt. autorizarea unei ferme de caprine. 2. Agentia Nationala pt. Protectia Mediului. Suni la ei si-i intrebi despre autorizatiile de mediu pt. o ferma de caprine (respectiva autorizatie de mediu o sa ti-o ceara DSV-ul, ca sa te autorizeze la randul lor). 3. Registrul Comertului - ca sa devii pers. juridica - ce vrei tu: PFA, AF, SRL etc. Se numeste siloz! Se lasa sa se usuce, dar partial nu complet, si se preseaza ca sa nu mai ramana aer dupa care se acopera cu folie! Dar, daca nu se face cum trebuie, devine chiar daunator pt animale! Nu se lasa pana se face galbena si nici nu se face capita! Se lasa sa se zvinte putin! Problema e ca ai nevoie de o suprafata betonata unde sa te sui pe ea cu un utilaj greu sau sa o acoperi in folie de platic dupa ce o faci balot. A doua metoda e mai simpla dar mai scumpa! Dar daca ramane aer, au loc nu stiu ce procese chmice care dezvolta toxine si te legi la cap! In general se face siloz din lucerna sau porumb, dar de firmele mari, unde se amortizeaza investitia! Cica silozul de porumb e la vaci (mi-a spus dr.Petcu) cum e fasolea la om! parerea mea e ca el vrea un fan de buna calitate care sa-si pastreze culoarea verzuie ( si nu galbena) si un placut miros ...de fan nu ma pricep,dar cred ca nu trebuie lasat prea mult la soare ci luat si uscat mai mult la umbra si in nici un caz nu trebuie sa ti-l prinda ploaia pe camp,mai ales dupa ce-l intorci am inteles ca cel mai important lucru la fan si mai ales la lucerna asta e.....sa stii sa alegi perioada optima intre cosit si adunat daca-l prinde ploaia dupa care da soarele in el, nu se ingalbeneste ..........se inegreste direct cred ca daca intra ariete41 o sa-ti spuna mai mul acum 10 zile am luat primul anglo-nubian pt. fetele mele.asta dupa ce am inteles din discutiile voastre ca e de preferat celor care vor calitate,nu cantitate.eu fac branza din laptele obtinut de la capritele mele. si va asigur ca e f. buna. pt. doritori, modul de preparare este urmatorul:se ia un pliculet de cheag la 1leu si se amesteca cu un litru apa(pe el scrie 250ml dar e dificil cu masuratul)se agita foarte bine.la 10 litri lapte-100ml cheag si doua linguri otet.laptele trebuie sa aiba 32-35 grade ,nu conteaza daca e din frigider sau nu. SA NU FIE FIERT.dupa ce pui cheagul si otetul mesteci zdravan si il lasi sa se odihneasca o ora,o ora jumate.apoi tai casul in 6 sau 8 parti si il lasi inca jumatate de ora.apoi in crinta asezi tifonul umed si torni casul,il strangi binisor si pui o greutate pe el(nu mai grea decat casul)si il lasi sa se scurga.si ai obtinut o branza buna,buna. nu asa ca e simplu? succes! in rest toate bune si s-o tineti tot asa! Mai spre sfarsitul verii prin septembrie cand iarba e mai coapta si lucerna o cosesti a 3 a oara daca e semanata anul asta ,o lasi o zi asa in brazda ,o intorci si o mai lasi inca o zi dupa care o duci acasa si o faci o capita mai mica separata ,asta e ,,lucerna mielor" ,verde si frageda numai buna pentru mieii sau iezii care vor veni la iarna Parerea mea e ca un motocultor are mai multe accesorii si pe viitor e mai de folos 7 lei in viu si in octombrie ,inceputul lui noiembrie tot cu 7 lei in viu ,anul asta a zis ca i tine pe toti pana la toamna ca asa iese mai bine si poate sa si dea seama pe care sa i tina de prasila Da-le reteta aceea de concentrate pentru "crestere", fan bun la discretie, masa verde de calitate si drob de sare la discretie. Si apa. Altceva nu-ti mai trebuie.

multumesc. o sa am grija. R1 suntF1x alt tap de rasa pura,f2 sunt f1 x f1,si r2 = sunt r1 x tap rasa , o baza buna sunt carpatinele si alba de banat si metisii lor care is fatati si crescuti in clima noastra vor da productii bune, cu furajare sa fie pe masura.e un sait francez de vanzare cumparare animale pret bun pt catva hotarati se pot cumpara la pret bun. www.campalliance.com Oferta de la domnul Anghelescu Claudiu(Caprirom): pretul unui tap din rasa saanen sau alpina franceza T.A.C. este 350-400 euro. capre din rasa saanen sau alpina franceza T.A.C. 350-400 euro. alba de banat =400ron Pe terenul de 4ha sa cultivam ceva ?ce ar fi mai potrivit? Ai putea sa cultivi un borceag de toamna. Ti-ar oferi un fan de foarte buna valoare nutritiva si cu o buna productivitate la hectar pe terenul de 2ha sa le ducem la pascut sau sa cultivam si acolo ceva. Ai putea sa infiintezi o pajiste cultivata cu amestec de leguminoase si graminee, de pe care sa cosesti masa verde si s-o administrezi la padoc - cu conditia sa nu fie prea departe de casa. Daca vei cultiva foarte bine pamantul si vei putea obtine doua culturi pe an - exemplu: borceag de toamna > recoltat in mai-iunie > semanat mei pt. masa verde la inceput de iulie > recoltat meiul in septembrie > semanat din nou borceag etc., vei putea sa te intinzi pana la 4050 de capre adulte. Clima din Banat permite Asta si daca vei cumpara tarata de grau. Altminteri (adica fara cultivat din greu), maxim 20 Alba de Banat, cu tapi Saanen. Cel mai mult o sa te coste animalele si echipamentele de muls si inchegat branza. Nu te sfatuiesc sa le mulgi manual. Dupa cum banuiesc ca n-ai muls in viata ta o capra, e foarte posibil sa le imbolnavesti pe toate in primele doua saptamani de mamita... by the way, care sunt criteriile de selectie atunci cand alegi un tap? Calitatile de productie (lapte) si reproductie (prolificitate, fatari usoare, comportament matern) ale descendentelor lui. Vazusem eu un reportaj aici cu un crescator de capre ,avea vreo 40 daca mi aduc bine aminte alpina si facea in jur de 20 de tipuri de branza ,in forme si gusturi foarte diferite si nu putea sa produca cat ar fi putut sa vanda ,luati in consideratie ca restaurantale cele mai cautate sunt cele care servesc produse traditionale si ca dupa felul doi deci inainte de desert se serveste branza ,un platou cu multe feluri de branza produsa artizanal de catre fermierul de incredere al

restaurantului care poate sa mai produca si sa vanda si alte produse aceluiasi restaurant cu care are un contrac