3.doc

1. Stabiliţi care dintre

răspunsurile

următoare sunt

adevărate:

a.valoarea plăţilor făcute

de instituţiile publice

sub forma cheltuielilor

curente reprezintă un

consum definitiv de

PIB.

b.participarea statului la

finanţarea formării brute

de capital reprezintă o

avansare de PIB.

c.cheltuielile publice fac

parte din categoria

instrumentelor specifice

ale intervenţiei statului

în economie.

d.cheltuielile publice

consolidate se stabilesc

prin adiţionarea la suma

tuturor cheltuielilor

realizate de

administraţia publică

centrală a transferurilor

între componentele

sistemului de bugete.

e.cheltuielile publice au

o sferă de cuprindere

mai mică decât

cheltuielile publice

bugetare.

A a,b,c B a,b,c,d.

C b,c,d,e D

a,b,c,d,e

2.Cheltuielile bugetare

înglobează:

a.cheltuielile

administraţiei publice

centrale

b.cheltuielile

colectivităţilor locale.

c.cheltuielile acoperite

din bugetele asigurărilor

sociale de stat

d.cheltuielile făcute din

bugetele fondurilor

extrabugetare.

A a,b, B a,b,d,C a,c,d D

a,b,c

3.Sunt adevărate

enunţurile:

a.cheltuielile bugetare

sunt cuprinse în

bugetele definite în

cadrul sistemului de

bugete, aprobate de

parlament sub forma

creditelor bugetare

b. cheltuielile publice

sunt cuprinse în

bugetele definite în

cadrul sistemului de

bugete, aprobate de

Parlament sub forma

creditelor bugetare

c. cheltuielile efectuate

din bugetul trezoreriei

publice fac parte din

categoria cheltuielilor

publice

d.cheltuielile

instituţiilor publice

autonome fac parte din

categoria cheltuielilor

bugetare.

A a,d B b,d, C a,c,d D

b,c,d

4. Clasificaţia

administrativă a

cheltuielilor publice

are la bază:

a.criteriul instituţiilor

care efectuează

cheltuileile

b.criteriul cheltuielilor

curente

c.criteriul ramurilor şi

sectoarelor de activitate

d.criteriul momentului

în care se efectuează

cheltuielile publice.

5.Conform clasificaţiei

funcţionale cheltuielile

publice se grupează în:

a.cheltuieli definitive –

temporare -virtuale

b.cheltuieli cu

contraprestaţie – fără

contraprestaţie

c.cheltuieli curente –

cheltuoieli de capital.

d.nici un raspuns nu

este corect.

6.Cheltuielile curente:

a.reprezintă un consum

definitiv de PIB

b.asigură buna

întreţinere a instituţiilor

publice.

c.se concretizează în

achiziţionarea de bunuri

de folosinţă îndelungată.

d.reprezintă cea mai

mare parte a

cheltuielilor publice.

A a,b,d B b,c,d C

a,c,d D b,c,d

7.Cheltuielile de

transfer:

a.sub aspect economic

sunt reprezentate de

subvenţiile acordate

agenţilor economici

pentru acoperirea unor

cheltuieli de producţie

sau pentru stimularea

exportului.

b.se prezintă sub aspect

sociale prin burse,

pensii sau alte categorii

de indemnizaţii.

c. se prezintă sub forma

cheltuielilor funcţionale.

d.se pot prezenta sub

forma unor părţi din

cheltuielile curente ale

unor agenţi economici.

A a,d B b,d, C a,b

D b,c,d

8.Cheltuielile

definitive.

a.pot cuprinde atât

cheltuieli curente cât şi

cheltuieli de capital.

b.se finalizează cu plăţi

la scadenţe certe

c.sunt cuprinse ca

posturi distincte în

bugetele publice.

d.sunt evidenţiate în

conturile speciale de

trezorerie

A a,b B b,c,d C a,b,c

D a,b,c,d

9.Cheltuielile fără

contraprestaţie se

prezintă sub forma.

a.alocaţiilor bugetare.

b.comisioanelor la

garanţiile

guvernamentale ale

împrumuturilor publice.

c.dobânzilor la creditele

acordate.

d.plăţilor efectuate în

condiţiile

răscumpărărilor titlurilor

de stat ajunse la

scadenţă.

10.În categoria

cheltuielilor reale

intră:

a. plata anuităţilor

b.plata dobânzilor la

împrumuturile de stat

c.cheltuielile pentru

construirea de şcoli

d.cheltuielile care

produc valoare adăugată

şi reprezintă o avansare

de PIB.

A a,b B b,d, C a,b,d D

b,c,d

11.Cheltuieli publice

negative sunt:

a.infiintarea de noi

intreprinderi publice.

b.cheltuielile cu

întreţinerea aparatului

de stat

c.construirea şi

modernizarea

infrastructurii

d.construirea de spitale

12.Subventiile pentru

acoperirea cheltuielilor

de productie

reprezinta:

a.cheltuieli de transfer

b.au un caracter social

c.sunt fara

contraprestatie directa

d.reprezinta un consum

intermediar

13.Inscrierea

cheltuielilor publice in

buget se efectueaza

conform principiului:

a.cheltuielile sunt

plafoane minime

b.cheltuielile sunt

plafoane maxime

c.cheltuielile sunt

plafoane posibile sau

virtuale

d.nici un raspuns nu este

corect

14.Sunt cheltuieli de

transfer:

a.primele acordate

producătorilor agricoli

b.plata indemnizatiilor

de somaj

c. primele pentru

activitatea de export

d.plata dobânzilor

aferente datoriei publice

externe

A a,d B b,d, C a,c,d D

a,b,c

15.Garanţiile acordate

de stat pentru

împrumuturi externe

contractate de

întreprinderi publice

în condiţiile neplăţii de

către acestea a

împrumuturilor

respective, reprezintă:

a.cheltuieli economice

b.cheltuieli funcţionale

c.cheltuieli virtuale

d.cheltuieli de capital.

16.Nu fac parte din

cheltuielile curente ale

unei unităţi de

învăţământ:

a.cheltuielile pentru

întreţinere

b.cheltuielile pentru

gospodărire

c.achiziţionarea de

licenţe

d.cheltuielile pentru

personal.

17.Nivelul cheltuielilor

publice nu depinde de:

a.structura populaţiei

b.creşterea rolului

intervenţionist al

statului

c.factori militari

d.nivelul cantităţii de

bani din circulaţie.

18.Nu reprezintă

ajutor (financiar)

direct acordat

întreprinderilor de

către stat:

a.avansurile

nerambursabile

b.plata contribuţiei

pentru asigurări

sociale

c.subvenţiile

d.împrumuturile cu

dobândă subvenţionată.

19.Sunt surse de

finanţare ale

cheltuielilor pentru

învăţământ:

a.bugetul local

b.fondurile societăţilor

comerciale

c.bugetul asigurărilor

sociale

d.sumele provenind de

la persoanele juridice.

A a,b B b,d, C a,b,d D

b,c,d

20.Care din

următoarele

mecanisme financiare

nu reprezintă

subvenţii:

a.reduceri personale la

impozitele pe

veniturile persoanelor

fizice.

b.primele de export

c.transferul direc de

resurse băneşti de la

bugetul de stat la

bugetele locale

d.acoperirea diferenţei

dintre costurile mai mari

ale unui produs şi preţul

de vânzare mai mic al

acestuia.

A a,c B b,d, C a,c,d D

b,c,d

21.Printre formele de

participare la

constituirea fondurilor

publicede resurse

financiare enumerăm:

a.impozitele

b.taxele

c.cheltuielile socio

culturale

d.amenzile

A a,d B b,d, C a,b,d D

b,c,d


redistribuire ale

resurselor financiare

la nivel internaţional

se pot întâlni:

a.împrumuturile

publice interne

b.achitarea cotizaţiilor

la organismele

financiare

internaţionale

c.acordarea de

împrumuturi externe.

d.primirea de ajutoare

externe.

A a,d B b,c,d C a,c,dD

b,c

23. Elasticitatea


măsoară:

a.modificarea

cheltuielilor publice la

modificarea PIB.

b.modificarea PIB ca

umare a modificării

cheltuielilor publice.

c.modificarea


curente la modificarea

PIB.

d.modificarea

cheltuielilor publice de

capital la modificarea

PIB

24. Între principiile

asigurărilor sociale din

Romania putem

identifica:

a.cuprinderea

obligatorie a tuturor

cetăţenilor în cadrul

sistemului.

b.prestarea în favoarea

asiguraţilor a unui

pachet nedefinit de

servicii medico-sanitare

c.solidaritatea socială.

d.finanţarea

autonomă.

A a,b,d B b,d, C a,c,d

D b,c,d

25. Prin caracterul

obligatoriu al

impozitului se înţelege

că:

a.plata acestora către

stat este o sarcină

impusă tuturor

persoanelor fizice şi/sau

juridice.

b.plata acestora se face

cu titlu definitiv

c.plata acestora se face

cu titlu nerambursabil.

d.nici una din variante

nu este corecta

26. Care din

următoarele tendinţe

este caracteristică

pentru evoluţia

impozitelor în

perioada postbelică:

a.creşterea acestora în

mărime absolută şi

relativă

b.scăderea acestora atât

în mărime absolută şi

relativă.

c. scăderea numărului

de plătitori.

d.diminuarea bazei de

impunere.

27. Prin asietă fiscală

se înţelege:

a.materia supusă

impunerii

b.distincţia între

destinatarul impozitului

şi subiectul impozitului

c.modul de aşezare a

impozitului

d.unitatea de impunere.

28. Pentru prima dată

principiile impunerii

au fost enunţate de:

a. Adam Smith

b.David Ricardo

c.J.B.Say

d.J.M.Keynes

29. Pentru a putea

vorbi de echitate

fiscală sunt necesare:

a.impunerea

nediferenţiată a averii şi

a veniturilor.

b.scutirea de la plata

impozitelor a

persoanelor cu venituri

mici.

c.generalizarea

impunerii..

d.stabilirea minimului

neimpozabil.

A a,b,dB b,d,C a,c,d D

b,c,d

30. Dintre sistemele de

impunere utilizate în

practica internaţională

fiscală cel care permite

în mai mare măsură

respectarea echităţii

fiscale este:

a.capitaţia.

b.sistemul pe baza

cotelor progresive

compuse.

c.impunerea în cote

progresive simple

d.impunerea în cote

proporţionale regresive.

31. Impunerea în cote

regresive este

caracteristică mai ales

impozitelor:

a.indirecte

b.impozitelor directe

c.impozitelor reale

d.impozitelor pe sporul

de avere.

32. Pentru ca

impozitele să aibă un

randament fiscal

ridicat trebuie să fie

îndeplinite

următoarele condiţii.

a. impozitul să aibă un

caracter universal.

b.să nu existe

posibilităţi de sustragere

de la impunere.

c.să fie elastic

d.să fie stabil

A a,b B b,d,C a,c,d D

b,c,d

33. Prin elasticitate a

impozitului înţelegem:

a.posibilitatea de a fi

adaptat în permanenţă

nevoilor de venituri ale

statului.

b.capacitatea acestuia de

a fi stabil.

c.posibilitatea acestuia

de a creşte odată cu

creşterea PIB

d.scăderea acestuia la

scăderea PIB cu un

procent.

34. Sunt caracteristici

adevărate în privinţa

impozitelor directe:

a.reprezintă cea mai

veche formă de

impunere.

b.sunt impozite

nominative

c.sunt neindividualizate

d.sunt reprezentate şi de

impozitele reale.

A a,b,d B b,d,C

a,c,dD b,c,d

35. Impozitele

personale se întâlnesc

sub forma:

a.impozitelor pe venit

b.impozitelor pe avere

c.impozitul pe clădiri

d.impozitul pe capitalul

bănesc individual

A a,b B b,d,C a,b,cD

b,c,d

36. În calitate de

subiecte ale

impozitului pe venit

întâlnim:

a.persoanele fizice

b.persoanele juridice

c.consumatorul final

d.societăţile de capital

A a,b,c B b,d, C a,b,d

D a,b,c,d

37. În cazul

impozitului pe


fizice obiectul

impozabil îl formează

veniturile obţinute din:

a.industrie

b.comerţ

c.bănci

d.toate veniturile

obţinute din

activităţile de mai sus.

38. Sunt enunţuri


impozitului pe


fizice:

a.reprezintă o formă de

impunere individuală

b.poate fi întâlnit sub

forma sistemului

impuneri separate.

c.este întâlnit şi sub

forma impunerii

globale.

d. ermite tratarea

diferenţiată a

veniturilor.

A a,b,cB b,d,C a,b,dD

a,b,c,d

39. Impunerea

veniturilor realizate de

societăţile de capital se

poate realiza prin:

a.impunerea mai întîi a

profitului total obţinut

de societatea de capital

şi apoi separat a

profitului repartizat

acţionarilor sub formă

de dividende.

b.impunerea numai a

dividendelor

c.impunerea numai a

părţii de profit rămase la

dispoziţia societăţii de

capital

d.toate variantele de

mai sus.

40. Sunt adevărate

enunţurile:

a.impozitul asupra

activului net are ca

obiect întreaga avere

mobilă şi imobilă pe

care o deţine un

contribuabil.

b.în cazul impozitului

pe succesiuni obiectul

impunerii îl constituie

averea primită drept

moştenire de o persoană

fizică.

c.în cazul impozitului pe

donaţiuni obiectul

impozitului îl constituie

averea primită drept

moştenire de către o

persoană.

d.impozitul pe creşterea

valorii averii are ca

obiect sporul de valoare

pe care l-au înregistrat

unele bunuri în cursul

unei perioade de timp

A a,b,cB b,d, C a,b,d D

b,d

41. Baza de calcul a

TVA o reprezintă:

a.preţul de vânzare al

mărfurilor

b.perioada de impunere

c.profitul brut al firmei

d.costul producţiei

42. Prelevările prin

impozite se fac:

a.cu titlu definitiv

b.cu titlu provizoriu

c.în proporţii egale

pentru fiecare

contribuabil

d.cu posibilitatea

rambursrii lor ulterioare

43. Componentele

sistemului financiar

public sunt:

a.bugetul de stat şi

bugetele locale.

b.asigurările sociale

private

c.fondurile speciale

extrabugetare

d.creditul bancar

A a,b,dB b,d, C a,c,d D

b,c,d

44. Execuţia de casă a

bugetelor asigurărilor

sociale de stat are loc

la:

a.orice bancă comercială

b.Ministerul Finanţelor

c.guvern

d. Trezoreria

finanţelor statului.

45. Prelevările publice

cu titlu nerambursabil

pot fi:

a.impozitele

b.taxele

c.depunerile la instituţii

de credit ale statului

d.donaţiile şi veniturile

din participaţiile

statului.

A a,b B a,b,dC a,c,d D

b,c,d

46. Prelevările publice

cu titlu definitiv sunt

reprezentate de:

a.taxe şi impozite.

b.subscrierile la

împrumuturile de stat.

c.ajutoare

d.depunerile la bănci de

stat.

47. Participarea

statului la formarea

brută a capitalului

reprezintă:

a.un consum definitiv de

produs intern brut

b.o avansare de produs

intern brut

c.atât a cât şi b

d.nici una din variante

nu este corectă.

48. Resursele unei

naţiuni sunt

reprezentate de:

a.PIB

b.importuri

c.exporturi

d.formarea brută a

capitalului fix.

A a,b B a,b,dC a,c,dD

b,c,d

49. Sporirea volumului

încasărilor din

impozite se poate

realiza:

a.prin creşterea

numărului plătitorilor.

b.prin extinderea bazei

de impunere

c.prin majorarea

cotelor de impunere

d.prin diminuarea celor

trei elemente mai sus

menţionate

A a,b,cB a,b,dC a,c,d D

b,c,d

50. Sursa impozitului

se referă la:

a.persoana fizică şi

juridcă desemnată să-l

plătească

b.materia supusă

impunerii

c.destinatarul

impozitului

d.din ce anume se

plăteşte impozitul.


impunerii figurează:

a.echitatea fiscală

b.certitudinea

impunerii

c.cheltuielile minime la

încasare

d.comoditatea

perceperii

A a,bB a,b,dC a,c,d D

a,b,c,d


echităţii fiscale

întâlnim:

a.stabilirea minimului

neimpozabil

b.stabilirea sarcinii

fiscale în funcţie de

puterea contributivă a

plătitorului

c.generalizarea

impunerii

d.stabilirea impozitului

sub forma capitaţiei

A a,bB a,b,d C a,b,c

D b,c,d

53. Pentru ca

impozitul să aibă un

randament fiscal

ridicat atunci:

a.trebuie să aibă un

caracter universal

b.să nu apară

sustrageri de la

impunere

c.volumul cheltuielilor

privind materia

impozabilă, calcularea

şi perceperea

impozitului să fie cât

mai redus posibil.

d.nici una din condiţiile

de mai sus nu reprezintă

o condiţie a principiului

randamentului fiscal

ridicat.

A a,b,c B b,cC a,b D

a,c

54. Care din

enunţurile următoare

apreciaţi că sunt

adevărate:

a.impozitele indirecte

afectează în general pe

cei cu venituri mici.

b.impozitele asupra

consumului nu ţin

seama de principiul

echităţii fiscale

c.impozele indirecte au

un caracter regresiv

d.impozitele indirecte

sunt suportate de

comercianţi

A a,b,cB a,bC b.d.D

a,b,c,d

55. După forma pe

care o îmbracă

impozitele indirecte se

pot grupa în:

a.taxe de consumaţie

b.taxe vamale

c.venituri de la

monopolurile fiscale.

d.impozite pe profit

A a,b,c B b,cC a,bD a,c

56. Impozitele

personale se mai

numesc:

a.impozite obiective.

b.impozite subiective

c.impozite reale

d.impozite indirecte

57. Impozitele directe:

a.se stabilesc nominal

b.se stabilesc indirect

c.se percep doar din

vânzarea unor bunuri

d.se stabilesc doar

pentru persoanele

juridice.

58. După scopul

urmărit impozitele se

calsifică în :

a.impozite financiare-

impozite de ordine

b.impozite permanente-

impozite incidentale

c.impozite pe venit-

impozite pe avere

d.impozite directe-

impozite indirecte.

59. Impozitele

personale se împart în:

a.impozite pe venit-

impozite pe avere

b.taxe de consumaţie-

taxe vamale

c.impozit funciar-

impozit pe clădiri

d.impozite pe activităţi

industriale-impozite pe

capitalul mobiliar.

60. De regulă, în ţările

în curs de dezvoltare:

a.ponderea impozitelor

directe o depăşeşte pe

cea a celor indirecte

b.ponderea

impozitelor indirecte o

depăşeşte pe cea a

celor directe

c.impozitele indirecte

sunt mai greu de

colectat.

d.veniturile din capital

le depăşesc pe cele

fiscale.

61. În ţările dezvoltate

cel mai important

impozit indirect este

reprezentat de:

a.taxele de consumaţie

b.taxele vamale

c.taxele de timbru

d.monoplolurile fiscale

62. Opţiunea statelor

în curs de dezvoltare

dar şi a celor dezvotate

pentru utilizarea

impozitelor indirecte

ca principală sursă a

veniturilor fiscale are

următoarele explicaţii:

a.nivelul ridicat al

veniturilor şi averilor

persoanelor fizice şi

juridice.

b.randamentul ridicat al

impozitelor pe venit

c.costul relativ scăzut al

perceperii impozitelor

indirecte

d.comoditatea

impunerii.

A a,b,c,dB b,c,dC a,b D

c,d

63. Sunt enunţuri


impozitelor indirecte:

a.cotele acestora nu sunt

diferenţiate în funcţie de

venitul, averea sau

situaţia personală a celor

care cumpără.

b.afectează în cea mai

mare măsură pe cei cu

venituri mari pentru că

aceştia cumpără mai

mult.

c.ponderea acestora în

venituri este cu atât mai

mare cu cât veniturile

realizate sunt mai mici.

d.au un caracter

regresiv.

A a,c,dB b,cC a,b,c,dD

a,c

64. Impozitele

indirecte:

a.în perioadele de

creştere economică au

un randament fiscal

ridicat.

b.manifestă o

sensibilitate ridicată faţă

de conjunctura

economică.

c.se prezintă sub forma

taxelor de consumaţie,

monopolurilor nefiscale

şi a taxelor vamale.

d.după unii economişti

au un caracter benevol.

A a,b,cB a,b,c,d C

a,b,d D a,c

65. În legătură cu

taxele de consumaţie

putem afirma că:

a.sunt impozite indirecte

care se includ în preţul

de vânzare al mărfurilor.

b.ele îmbracă forma

taxelor de consumaţie

pe produs şi a taxelor

generale pe vânzări.

c.taxele generale pe

vânzări se percep numai

asupra bunurilor de

consum.

d.accizele se instituie de

regulă asupra unor

produse cu cerere

inelastică la preţ pentru

a avea un randament

fiscal ridicat.

A a,b,cB a,b,c,dC a,b D

a,b,d

66. Taxele de

consumaţie pe produs

se calculează:

a.în sumă fixă pe

unitatea de măsură.

b.pe baza unor cote

procentuale aplicate

asupra preţului de

vânzare.

c.în sumă variabilă pe

unitatea de măsură.

d.pe cote procentuale pe

costul de producţie

A a,b,cB b,c C a,b D

c,d

67. Din punct de

vedere al verigii

(unitatea

producătoare, unitatea

comerţului cu

amănuntul sau cu

ridicata) la care se

încasează impozitul

pe cifra de afaceri.se

întâlneşte sub forma:

a.impozitului cumulativ

b.accizelor

c.impozitului pe vânzare

d.impozitului unic

A a,b,c,dB b,c C a,d D

c,d

68. Impozitul unic pe

cifra de afaceri:

a.se încasează doar o

singură dată.

b.se încasează pe fiecare

verigă între producător

şi consumator

c.se întâlneşte sub forma

accizelor

d.se mai numeşte şi

impozit în cascadă.

69. Impozitul pe cifra

de afaceri brută:

a.reprezintă una din

formele de clasificare

ale impozituluipe cifra

de afaceri după

criteriul bazei de

calcul.

b.are un randament

fiscal ridicat

c.conduce la o aplicare

cumulată a impozitului

d.este un impozit lipsit

de transparenţă

A a,b,c,d B b,c C

a,b,d D c,d

70. Impozitul pe cifra

de afaceri netă:

a.se aplică numai asupra

diferenţei dintre preţul

de vânzare şi preţul de

cumpărare.

b.este un impozit

cumulativ

c.este cunoscut sub

numele de TVA.

d.are ca efect

concentrarea producţiei.

A a,b,c,d B b,c C a,c

D a,c,d

71. Cota de impozit, în

cazul T.V.A., se

calculează:

a.asupra valorii

adăugate în fiecare

stadiu parcurs de la

producător la

consumator.

b.asupra preţului de

vânzare din stadiul

respectiv

c.asupra costului

bunului respectiv

d.asupra valorii

serviciilor prestate.

A a,b,c B b,c C a,b,d

D a,c,d

72. La baza aplicării

TVA, conform

principiului originii, se

impozitează:

a.valoarea care este

adăugată tuturor

bunurilor autohtone,

inclusiv celor care vor

fi ulterior exportate.

b.toate bunurile inclusiv

cele importate.

c.exporturile vor fi

scutite.

d.nici un răspuns nu este

corect.

73. La baza aplicării

TVA, conform

principiului

destinaţiei, se

impozitează:

a.se impozitează

întreaga valoare

adăugată atât în ţară

cât şi în afară, pentru

toate bunurile

destinate consumului

ţării respective.

b.exporturile nu sunt

scutite de plată.

c.importurile sunt

scutite de plată


adevărat

A a,b,c B d C a

D a,c

74. Sunt corecte

enunţurile:

a.Ţările UE au optat, în

calcularea TVA-ului

pentru principiul

destinaţiei

b. Ţările UE au optat, în

calcularea TVA-ului

pentru principiul originii

c.TVA este vărsată la

buget de consumatorul

final

d.suportătorul TVA este

consumatorul final

A a,b,c B d C a,d D

a,c,d

75. Între avantajele

aplicării TVA putem

enumera:

a.caracterul ei neutru

faţă de comerţul

exterior.

b.reprezintă o sursă

relativ stabilă de

venituri

c.poate fi încasată mai

rapid de către stat şi cu

cheltuieli reduse pentru

acesta.

d.toate variantele sunt

corecte.

76. Reprezintă

caracteristici ale

taxelor vamale:

a.pot fi percepute asupra

importului, exportului şi

tranzitului de mărfuri.

b.aplicarea lor asupra

exportului poate avea

drept scop prelucrarea

materiilor prime în ţara

care doreşte să exporte

respectivele produse.

c.în cazul taxelor

vamale la import putem

spune că au rolul unor

impozite de egalizare

d.nici o variantă nu

este corectă.

A a,b,cB d C a,b D

a,c

77. După forma de

exprimare taxele

vamale pot fi:

a.ad-valorem.

b.specifice

c.compuse.

d.toate variantele sunt

corecte.

78. Deosebirile între

impozite şi taxe

constau în:

a.caracterul lor

obligatoriu.

b.titlul nerambursabil

c.dreptul plătitorului

de a beneficia de o

contraprestatie în

cazul taxelor

d.urmărirea în caz de

neplată.

79. Taxele ca formă a


pot fi întâlnite sub

forma:

a.taxelor de notariat

b.taxelor consulare

c.taxelor vamale

d.taxelor de timbru

A a,b,cB d C

a,b,c,d D a,c,d

80. Taxele pot fi

încasate:

a.în numerar

b.prin aplicarea de

timbre fiscale.

c.în sume fixe

d.toate răspunsurile

sunt corecte.

81.În privinţa bugetul

de stat sunt adevărate

enunţurile:

a.cheltuielile bugetare

sunt reprezentate prin

creditele bugetare ce

sunt plafoane minime.

b.în aprobarea bugetului

golurile temporare de

casă se acoperă prin

emisiune monetară.

c.de regulă impozitele

indirecte sunt venituri

ale administraţiei

centrale de stat.

d.bonurile de tezaur

reprezintă titluri de

credit prin care se pot

finanta investiţii pe

termen lung.

A a,b,d B c C a,c,d

D a,b,c,d

82. În statele de tip

unitar sistemul

bugetar cuprinde:

a.bugetele locale.

b.bugetele statelor,

landurilor sau

provinciilor membre.

c.bugetele fondurilor

speciale.

d.bugetul autorităţilor

publice centrale.

e.bugetul asigurărilor

sociale de stat

f.bugetul economiei

naţionale.

A a,b,c,d,f B

a,c,d,eC a,c,e D a,d

83.Care din

următoarele trăsături

sunt proprii bugetului

de stat:

a.poate funcţiona cu

excedent

b.poate funcţiona cu

deficit

c.este un act de

previziune

macroeconomică pe 3

ani.

d.are un caracter

obligatoriu.

A a,b,d B a,bC b,c,d

D c,d

84.Constituie excepţii

de la principiul

universalităţii:

a.bugetele program

b.conturile de trezorerie

c.fondurile de sprijin

d.reconstituirea

creditelor bugetare

e donaţiile

f.bugetele anexe

g.bugetele program

A a,b,d,eB a,b,c,d,e

C c,d, e D c,d, f, g

85.Bugetul de stat nu

cuprinde:

a.bugetul asigurărilor

sociale

b.bugetele locale

c.bugetele fondurilor

speciale

d.toate elementele de

mai sus

86.Principiile bugetare

sunt:

a.anualitatea

b.universalitatea

c.unitatea

d.toate cele de mai sus

87.Prin anualitate a

bugetului se înţelege:

a.perioada de timp

pentru cae se întocmeşte

şi se aprobă bugetul.

b.perioada de timp în

care se încasează

veniturile şi se

efectuează cheltuielile.

c.realizarea unor legi -

program cu scadenţă la

un an dar care pot fi

prelungite pe termen

nelimitat până la

realizarea unor proiecte.

d.execuţia contului de

casă al bugetului.

A a,b B a,b,d C

b,d D a,d

88.În sistemele de

gestiune bugetară:

a.principiul anualităţii

este repectat cu stricteţe.

b.la finele anului

bugetar bugetul se

închide automat.

c.veniturile neîncasate şi

cheltuielile neefectuate

pot fi realizate înt-un

interval de 3 – 6 luni de

la expirarea anului

bugetar.

d.se acceptă reportul

creditelor bugetare de la

un an la altul.

A a,b,c,d B a,b,d

C b,c,dD a,c,d

89.În sistemele de

exerciţiu bugetar:

a.funcţionează în paralel

două bugete: bugetul

anului expirat şi bugetul

anului în curs.

b.funcţionează doar

bugetului anului în curs.

c.încasările veniturilor şi

realizarea cheltuielilor

bugetare se reflectă în

contul de încheiere al

execuţiei bugetului

anului în care au fost

prevăzute şi autorizate.

d. încasările veniturilor

şi realizarea cheltuielilor

bugetare se reflectă în

contul de încheiere al

execuţiei bugetului

anului în care au fost

realizate.

A a,d B b,d C b,d D

a,c

90.În conformitate cu

principiul

universalităţii:

a.veniturile şi

cheltuielile se înscriu

în buget în sumele lor

totale, brute

b.se poate accepta

compensarea între

veniturile şi cheltuielile

proprii.

c.veniturile şi

cheltuielile se înscriu cu

soldul.


corect.

91. Se pot înscrie cu

soldul în cadrul

bugetelor mixte:

a.subvenţiile către

întreprinderile publice.

b.veniturile de la

întreprinderile publice.

c.subvenţiile în

completare ale unei

universităţi.

d.cheltuielile de capital

e.cheltuielile curente.

f.toate cele de mai sus

A a,b,c B f C a,c,d, e

D c,d, e

92.Conturile speciale

de trezorerie:

a.reprezintă un venit la

bugetul de stat

b.evidenţiază plăţi fără

caracter definitiv

c.evidenţiază plăţi cu

caracter definitiv

d.reprezintă o excepţie

de la principiul unităţii

bugetare.

e.include şi conturi de

comerţ

A b,d,e B a,b,d,e

C ,c,d, e D b, c,d,

93.Bugetele anexe:

a.reprezintă o categorie

de bugete autonome

b.fac parte din conturile

speciale de trezorerie.

c.sunt corelate cu

bugetul general al

statului prin aceea că

soldul lor figurează la

partea de venituri sau de

cheltuieli a bugetului de

stat.

d.constituie o excepţie

de la principiul unităţii

bugetare.

e.nici un răspuns nu este

corect.

A e B c,d C

a,c,d D b,c,d

94.În cadrul căror

categorii de bugete se

admit abateri de la

principiul neafectării

veniturilor bugetare:

a.extraordinare

b.anexe.

c.autonome

d.în cadrul tuturor

bugetelor de mai sus.

95.Conform

principiului

specializării bugetare:

a.veniturile bugetare

trebuie înscrise în buget

pe surse de provenienţă.

b.creditele bugetare se

înscriu în buget pe

categorii de cheltuieli.

c.veniturile încasate se

depersonalizează.

d.nu se poate realiza o

concordanţă deplină

între mărimea unui venit

şi nivelul cheltuielilor ce

urmează a fi finanţate.

A a,b B a,b,c C a,c,d

Db, c,d,

96.Sunt enunţuri

adevărate:

a.în sistemul de

exerciţiu bugetar la

sfârşitul anului

calendaristic se închide

automat bugetul.

b.potrivit principiului

specializării bugetare

cheltuielile şi veniturile

se grupează în

conformitate cu

clasificaţia bugetară.

c.golurile temporare de

casă apărute în execuţia

bugetului se pot acoperi

pe seama bonurilor de

tezaur cu scadenţă la 2

ani.

d.abaterile de la

principiul unităţii

bugetare reprezintă în

acelaşi timp şi abateri de

la regula neafectării

veniturilor.

A a,b,c, B b,d

Cc,d, D a,c,d

97.Bugetul

asigurărilor sociale de

stat este o componentă

a.

a.bugetului de stat

b.bugetului public

naţional.

c.trezoreriei publice

d.bugetelor locale

98.Elaborarea şi

administrarea

bugetului asigurărilor

sociale de stat se

realizează de către :

a.Ministerul Finanţelor.

b.Ministerul Muncii şi

Protecţiei sociale.

c.Guvern.

d.Oficiile judeţene de

pensii.

99.Resursele bugetului

de stat pot fi

repartizate către :

a.servicii publice

generale

b.cheltuieli

socioculturale

c.acţiuni economice

d.siguranţă naţională

A a,b,c,d B a,b C

b,c,d D c,d

100.În general, în

ţările dezvoltate statul:

a.preia o mai mică parte

din PIB la dispoziţia sa

prin intermediul

impozitelor..

b.preia o mai mare

parte din PIB la

dispoziţia sa prin

intermediul

impozitelor.

c.nu preia decât

impozite nefiscale

d.preia doar prin

intermediul veniturilor

curente o parte din PIB.

101.Între principiile de

politică financiară ale

impunerii întâlnim:

a.randamentul fiscal

ridicat.

b.stabilirea minimului

impozabil.

c.generalitatea

impunerii.

d.realizarea

impulsionării unor

ramuri economice.

102. Sunt noţiuni

echivalente:

a.subiectul impozitului -

contribuabil

b.suportătorului

impozitului –

destinatarul impozitului

c.obiectul impunerii –

persoana fizică sau

juridică obligată prin

lege să plătească un

impozit.

d.sursa impozitului –

din ce anume se plăteşte

impozitul

A a,b B a,b,c,d, C

b,c,d. D a,b,d

103.Între principiile

impunerii figurează:

a.principiul comodităţii


b.principiul

randamentului

impozitelor

c.principiul justeţei

impunerii


mai sus

104.Teoria finanţelor

publice reţine între

principiile echităţii

fiscale:

a.stabilirea minimului

impozabil

b.principiul

randamentului

impozitelor

c.principiul comodităţii


d.generalităţii impunerii

A a,b, B a,b,d, C b.d.

D a,b,c,d

105.Din categoria

impozitelor reale fac

parte:

a.impozitul pe venit

b.impozitul pe avere

c.impozitul funciar

d.impozitul pe clădiri

A c,d, B a,b,d, C b.d. D

a,b,c,d

106.În calitate de

subiecte ale

impozitului pe venit

avem:

a.persoanele fizice

b.persoanele juridice

(societăţi de capital)

c.băncile


107.În cadrul

impozitelor pe venitul

persoanelor juridice se

pot impune:

a.dividendele

b.profitul total obţinut

de societatea de capital

c.profitul rămas după

acordarea dividendelor


108.Impozitele pe

avere se întâlnesc sub

următoarele forme:

a.impozite asupra averii

propriu-zise.

b.impozitele pe

circulaţia averii.

c.impozitele pe sporul

de avere.

d.impozitul pe

proprietăţi imobiliare.

A c,d, B a,b,d, C b.d.

D a,b,c,d

109.Impozitul asupra

activului net are ca

obiect:

a. activul imobil

b. activul mobil

c.circulaţia averii

d.succesiuea

A c,d , B a,b C b,d D

a,b,c,d

110.În ţările slab

dezvoltate:

a.impozitele directe nu

există

b.impozitele directe sunt

mai mari decât cele

indirecte

c.impozitele indirecte,

de regulă, sunt mai

mari decât cele directe.

d.nici o afirmaţie nu este

adevărată.

111..Resursele de

trezorerie sunt:

a.resurse pentru

acoperirea temporară

a deficitului curent al

bugetului de stat.

b.împrumuturi pe

termen de până la un

an contractate pe piaţa

de capital prin

vânzarea de bonuri de

tezaur.

c.resurse cu caracter

temporar

d.resurse

rambursabile

A c,d, B a,b C b,d D

a,b,c,d

112.Rata fiscalităţii ne

arăta:

a.totalul veniturilor

fiscale, realizate într-un

an din impozite şi taxe

b.diferenţa dintre PIB şi

cheltuielile ce au ca

sursă impozitele şi

taxele

c.raportul dintre

totalul veniturilor

fiscale şi PIB

d.raportul dintre

veniturile fiscale şi

cheltuieli

113.Veniturile

extraordinare care

concură la acoperirea

deficitului bugetar

sunt:

a.impozitele locale

b.împrumuturile

interne şi externe

c.taxele indirecte

d.donaţii

114.Constituie excepţii

de la principiul

universalităţii:

a.bugetele program

b.conturile de trezorerie

c.fondurile de sprijin

d.reconstituirea

creditelor bugetare

e.donaţiile

f.bugetele anexe

g.bugetele program

A a,b,d,e B

a,b,c,d,e C c,d, e

D c,d, f, g

115.Clasificaţia

administrativă a


are la bază:

a.criteriul instituţiilor

care efectuează

cheltuileile

b.criteriul cheltuielilor

curente

c.criteriul ramurilor şi

sectoarelor de activitate

d.criteriul momentului

în care se efectuează

cheltuielile publice.

116..Conform

clasificaţiei financiare

cheltuielile publice se

grupează în:

a.cheltuieli definitive –

temporare -virtuale

b.cheltuieli cu

contraprestaţie – fără

contraprestaţie

c.cheltuieli curente –

cheltuoieli de capital.

d.cheltuieli privind

serviciile publice –

cheltuieli de transfer.

117.Un nivel optim al

fiscalităţii poate fi

acela în care:

a.ponderea impozitelor

directe şi indirecte este

aproximativ aceeiaşi

b.nu este afectată

creşterea PIB.

c.creşte baza de

impunere şi cresc cotele

procentuale

d.mărimea impozitelor

se apropie de 80%

118.Nu sunt afirmaţii

adevărate:

a.impozitele personale

se stabilesc asupra

venitului în legătură cu

situaţia personală a

subiectului impozitului

b.la stabilerea

impozitului pe clădiri

se are în vedere şi

situaţia persoanlă a

contribuabilului.

c.impozitele indirecte

nu vizează cheltuielile

sau consumul.

d.CAS se datorează

numai de angajaţi.

A a,b,d B a,b,c,d, C

b,c,d D c,d119.CAS-ul

reprezinta:

a.un venit aditional

b.un venit fiscal

c.un venit

nefiscal d.o

subventie primita de la

unitatile cotizante

120.Sunt adevarate

propozitiile:

a.principiul unitatii

bugetului se refera la

faptul ca toate

veniturile si cheltuielile

statului trebuie

cuprinse intr-un

singur buget.

b.cheltuielile pentru

protectia sociala si cele

pentru securitatea

sociala desemneaza

aceeiasi categorie de

cheltuieli.

c.principiul neafectarii

veniturilor bugetare se

refera la faptul ca un

venit odata incasat se

administreaza global.

d.bugetul de stat se

elaboreaza ca proiect

doar de puterea

legislative

A a,b,d,B a,b,c,d C a,c,

D c,d,

121.Sunt adevarate

enunturile:

a.ordonatorii

principali de credite la

nivel central sunt

ministrii.

b.ordonatorul este

persoana care are

dreptul de a repartiza

creditele bugetare

c.principiul realitatii

bugetare impune ca

toate veniturile si

cheltuielile sa

porneasca de la starea

reala a economiei

d. pentru bugetele

locale există doar

ordonatori primari şi

tertiari

A a,b,d, B a,b,c,d C

a,c, D c,d

122.Sunt adevarate

enunturile:

a.executia de casa a

bugetului se face atat

prin intermediul

sistemului bancar cat

si prin Trezoreria

publica.

b.bugetul public este

sinonim cu bugetul

economiei nationale

c.veniturile din capital

sunt veniturile

realizate din

valorificarea unor

proprietati ale statului.

d.in cazul impozitelor

indirecte suportatorul

impozitului difera de

platitor

A a,b,d B a,b,c,d C

a,c,d D c,d

123.Pentru evaluarea

materiei impozabile se

folosesc urmatoarele

metode:

a.evaluarea indirecta

.

b.valuarea forfetară.

c.evaluarea directă.

d.evaluarea

administrativă.

A a,b,d B a,b,c,d C

a,c,d D c,d

124.Stopajul la sursa

este o metoda care

vizeaza:

a.evaluarea materiei

impozabile

b.determinarea

cuantumului impozabil

c.perceperea

impozitului

d.determinarea

plătitorului.

125.Fac parte din

categoria veniturilor

nefiscale:

a.vărsămintele de la

instituţiile publice.

b.vărsămintele din

profitul net al regiilor

autonome.

c.venituri din

concesiuni.

d.contribuţii ale

salariaţilor firmelor

private la asigurările

sociale de sănătate.

A a,b,d B a,b,c C a,c,d

D c,d

126.Funcţia de

repartiţie a finanţelor

publice vizează:

a.constituirea şi

controlul fondurilor

b.constituirea şi

distribuirea fondurilor

c.controlul fondurilor

d.dimensiunea

transferurilor de

valoare.

A b,d B a,b,c C a,c,d

D c,d


participare la

constituirea fondurilor

publicede resurse

financiare enumerăm:

a.impozitele

b.taxele

c.cheltuielile socio

culturale

d.amenzile

A a,b,d B a,b,c C

a,c,d D c,d


redistribuire ale

resurselor financiare

la nivel internaţional

se pot întâlni:

a.împrumuturile publice

interne

b.achitarea cotizaţiilor

la organismele

financiare

internaţionale

c.acordarea de

împrumuturi externe.

d.primirea de ajutoare

externe.

A a,b,d B a,b,c,d C a,c,d

D b,c,d

129.Controlul

financiar se realizează

în faza:

a.repartiţiei

b.consumului

c.schimbului

d.producţiei

A a,b,d B a,b,c,d C

a,c,d D c,d

130.Componentele


public din Romania

sunt:

a.bugetul de stat şi

bugetele locale.

b.asigurările sociale

private

c.fondurile speciale

extrabugetare

d.creditul bancar

A a,b,d B a,b,c,d C

a,c,d D c,d

131.După eşalonul la

care se constituie,

fondurile de resurse

financiare se împart

în:

a.fonduri de consum,

rezervă şi asigurare

b.fonduri la nivel

central, mediu, şi

microeconomic

c.fonduri aflate în

proprietate publică sau

privată

d.prelevări cu titlu

definitiv, rambursabil

sau nerambursabil

132.După destinaţia

avută se pot distinge

următoarele fonduri

publice:

a.fonduri de înlocuire

şi dezvoltare, consum,

rezervă şi asigurare

b.fonduri rambursabile

c.fondurile la nivel

microeconomic

d.fonduri cu titlu

definitiv

133.Cheltuielile

publice neconsolidate

sunt alcătuite din:

a.cheltuielile

administraţiei publice

centrale

b.cheltuielile

subdiviziunilor politice

şi administrative

c.cheltuielile

colectivităţilor locale

d.cheltuielile publice

totale – transferurile

între administraţiile

publice locale sau

centrale

A a,b,d B a,b,c C a,c,d

D c,d

134.Bursele şi

ajutoarele sociale

reprezintă:

a.cheltuieli

administrative

b.cheltuieli privind

serviciile publice

c.cheltuieli de transfer

c.cheltuieli curente

pentru unităţile

respective.

135.Cheltuielile pentru

formarea brută de

capital sunt

reprezentate de:

a.subvenţiile

deexploatare

b.transferuri curente

c.investiţiile brute

d.creşterea stocurilor

de materiale. A a,b,d

B a,b,c

C a,c,d D c,d

136.Între principiile

dreptului la pensie

putem identifica:

a.neimpozabilitatea

b.prescriptibilitatea

c.imprescriptibilitatea

d.cesibilitatea A a,b,d B

a,b,c

C a,c,d D a,c

137.Principalele

ajutoare financiare

directe ale statului

sunt:

a.subvenţiile

b.investiţiile

c.avantajele fiscale

d.avansurile

rambursabile

A a,b,d B a,b,c C

a,c,d D a,c

138. Principalele

ajutoare financiare

indirecte ale statului

sunt:

a.împrumuturile cu

dobândă subveniţonată

b.împrumuturile

garantate de stat.

c.investiţiile

d.avantajele fiscale

A b,d B a,b,c C

a,c,d D a,c

139.Subvenţiile pot fi.

a.subvenţii de

funcţionare

b.subvenţii de

exploatare

c.interne

d.de export

A a,b,c,d B a,b,c C

a,c,d D a,c

140.În cadrul

resurselor publice

ponderea cea mai

mare o deţin:

a.veniturile nefiscale

b.veniturile fiscale

c.veniturile din capital

d.resursele fondurilor

speciale

141.Finanţarea de

bază a instituţiilor de

stat se realizează:

a.din donaţii

b.din subvenţii

c.din venituri proprii

d.din resursele de la

buget.

142.În majoritatea

ţărilor veniturile

publice curente:

a.cresc mai repede

decât PIB.

b.cresc mai încet decât

PIB

c.cresc mai lent decât

cheltuielile publice

d.cresc mi repede decât

cheltuielile publice.A

a,b,c,d B a,b,c C

a,c,d D a,c

143.Emisiunea

bănească reprezintă:

a.un venit

extraordinar

b.un împrumut intern

c.un venit fiscal

d.un venit ordinar

144.Pentru

împrumuturile

contractate pe piaţa

internă se

emita.bonuri de tezaur

b.acţiuni

c.librete de economii

d.cecuri

145.Împrumuturile de

stat se folosesc pentru:

a.acoperirea deficitului

bugetar.

b.scopuri productive.

c.acoperirea unor

dobânzi la îmrumuturile

vechi.


sunt corecte.

146.Suma înscrisă pe

titlul unui împrumut

de stat se numeşte:

a.valoare reală.

b.cursul titlului

c.valoare nominală


corect.

147.Pentru

împrumuturile pe

termen lung se emit:

a.bonuri de tezaur

b.certificate de

trezorerie

c.poliţe de tezaur

d.obligaţiuni.

148.Datoria publică

ţărilor dezvoltate

provine în cea mai

mare proporţie:

a.din resurse interne

b.din resurse externe

c.de la organismele

financiare internaţionale

d.de la agenţi economici

externi.

149.Instrumentele

datoriei publice

externe a Romaniei

includ:

a.împrumuturi primite

de la guvernele altor

state.

b.titlurile de stat libelate

în valute

c.împrumuturi

sindicalizate


mai sus

150.Rambursarea

creditelor se face în

următoarele

modalităţi:

a.în cote egale

b.în cote inegale

c.într-o singură tranşă.


sunt corecte.

151.Din punct de

vedere al

beneficiarului

creditelor externe

împrumutatul poate fi:

a.întreprindere privată

b.bancă

c.guvern


sunt corecte.

152.Din punct de

vedere al creditorului,

creditele externe pot fi

acordate de:

a.întreprinderi

furnizoare

b.bănci

c.organisme financiare

internaţionale

d.oricare din agenţii de

mai sus

153.Datoria externă

totală este alcătuită

din:

a.datoria pe termen

scurt

b.datoria pe termen

lung

c.creditele de la FMI

d.bilaterali A a,b,c,d B

a,b,c

154.Gradul de

îndatorare al unei ţări

se poate exprima :

a.absolut

b.ca mărime medie pe

cap de locuitor

c.ca raport între

datoria externă şi PIB

d.ca raport între

datoria externă şi

încasările din

exporturi

A a,b,c,d B a,b,c

Ca,c,d D a,c

155.Trăsăturile

caracteristice ale

împrumutului de stat

sunt:

a.principiul

facultativităţii

b.caracterul

rambursabil

c.caracterul

contractual

d. contraprestaţia

A a,b,c,d B a,b,c C

a,c,d D a,c

156.Destinaţia

împrumuturilor de

stat este reprezentată

de următoarea

categorie de

necesităţi :

a.de trezorerie

b.de echilibru bugetar

c.pentru golurile

temporare de casă

d.oricare din

categoriile mai sus

amintite

157.Între elementele

tehnice ale

împrumuturilor de

stat figurează :

a.valoarea nominală,

valoarea reală şi cursul

b.termenul de

rambursare

c.denumirea

împrumutului

d.dobânda

A a,b,c,d B a,b,c C

a,c,d D a,c

158.Bugetele locale fac

parte din:

a.bugetul de stat

b.bugetul general

consolidat

c.bugetul trezoreriei

publice

d.resursele locale ale

comunităţilor teritoriale.

159.Bugetul

asigurărilor sociale de

stat este o componentă

a.

a.bugetului de stat

b.bugetului general

consolidat

c.trezoreriei publice

d.bugetelor locale

160.Resursele

bugetului de stat pot fi

repartizate către :

a.servicii publice

generale

b.cheltuieli

socioculturale

c.acţiuni economice

d.siguranţă naţională

A a,b,c,d B a,b,c

C a,c,d D a,c

161.Sunt enunţuri adevărate în privinţa trezoreriei statului:a.reprezintă un serviciu public însărcinat cu gestiunea fondurilor private şi publice.b.reprezintă un serviciu public însărcinat cu asigurarea unui echilibru permanent dintre încasările generatoare de lichidităţi şi plăţile exigibile, între veniturile publice şi cheltuielile publice.c.reprezintă un serviciu public independent însărcinat cu finanţarea deficitului bugetar.

d.reprezintă o bancă o bancă în care statul este acţionar majoritar al cărei scop este asigurarea gestionării datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetar.

162.Principiile care stau la baza exercitării funcţiilor clasice ale trezoreriei sunt:a.principiile centralizării şi gestionării fondurilor publice şi private.b.principiile descentralizării şi gestionării fondurilor publice şi private.c.principiile centralizării şi descentralizării fondurilor publice.d.principiile asigurării resurselor financiare funcţionării economiei naţionale şi centralizării fondurilor publice.163.Prin apariţia trezoreriei publice:a. au fost create condiţiile separării finanţelor publice de cele private.b.s-a putut asigura realizarea controlului în etapa elaborării proiectului de buget.c.s-a putut realiza controlul operaţiunilor impuse de execuţia bugetară.d.s-a putut manifesta mai plenar suveranitatea financiară a statului.A a,c,d B a,b,c,d. C

a,b,c D b,c

164.În cadrul trezoreriei publice, gestionarea fondurilor de resurse financiare în timp se referă la:a.ajustarea în timp a încasărilor cu cheltuielile publice şi private, împrumutând pe termen scurt.b.previziunea anuală şi pe mai mulţi ani a încasărilor şi cheltuielilor bugetare.c.asigurarea realizării cheltuielilor bugetare în caz de goluri temporare de casă prin împrumuturi pe termen lung. d.asigurarea prin „conturi speciale” a posibilităţii efectuării cheltuielilor publice cu caracter provizoriu şi/sau multianual.A a,b,d B b,d. C b,c,d

D a,b,c,d

165.Sunt enunţuri adevărate în privinţa trezoreriei publice:a.gestionarea în spaţiu a fondurilor se referă la asigurarea resurselor financiare pe termen scurt în caz de goluri temporare de casă.b.gestionarea în timp se realizează prin compensaţii între casieriile din teritoriu şi cea centrală.c.gestionarea în spaţiu a fondurilor presupune ţinerea unei contabilităţi a mişcării fondurilor publice între diferitele casierii din teritoriu.

d.conform principiilor de funcţionare ale trezoreriei încasările şi plăţile cu caracter provizoriu se contabilizează în cadrul veniturilor şi cheltuielilor publice.166.În calitate de casier al statului, trezoreria:a.are ca sarcină emisiunea titlurilor de împrumut public.b.gestionarea datoriei statuluic.urmăreşte asigurarea de lichidităţi suficiente pentru realizarea plăţilor d.efectuează un mare număr de încasări şi plăţi.A a,b,c B a,b,d C

a,b,c,d D a,b

167.Pentru

echilibrarea trezoreriei

se pot utiliza

următoarele categorii

de resurse:

a.utilizarea fondurilor corespondenţilorb.apelarea la împrumuturi pe termen lung.c.emisiunea de bonuri de tezaurd.emisiunea de bilete de bancă.A a,b,c B a,b,c,d. C

b,c,d D a,c

168.Bonurile de tezaur în formular:a.sunt plasate în public la ghiseul deschis

b.emisiunea lor se realizează fără limitarea nivelului împrumutului.c.sunt bonuri cumpărate de instituţii financiare.d.reprezintă cea mai ieftină modalitate de împrumut pentru stat.A a,b B a,b,c,d. C b,c

D a,c,d

169.Pentru a influenţa masa subscrierilor politica de emisiune a bonurilor de tezaur cuprinde mai multe mecanisme cum ar fi:a.mecanismul plafonului- prin care se stabileşte o anumită proporţie de către autoritatea monetară, ca procent din disponibilităţile băncilor, care poate fi plasată în bonuri de tezaur.b.mecanismul coeficientului de trezorerie – prin care se stabileşte un raport între activele lichide ale băncilor şi ansamblul resurselor.c.mecanismul rezervelor obligatorii – prin care băncile conservă o sumă fixă, stabilită prin lege la banca centralăd.mecanismul emisiunii de bonuri în raport cu nivelul resurselor bugetare – prin care se stabileşte o sumă globală de împrumut prin intermediul bonurilor de tezaur.A a,b,c B a,b. C b,d D a,b,c,d

170.Avansurile acordate de banca de emisiune trezoreriei publice:a.constituie o emisiune monetară fără acoperire.b.sunt neinflaţioniste.c.se aprobă prin lege.d.reprezintă o modalitate foarte des utilizată de trezoreria publică pentru acoperirea golurilor de tezaur fiind din punc de vedere al eficientei foarte ieftină.171.Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate în ceea ce priveşte mecanismul de funcţionare al trezoreriei:a.funcţionarea sa se bazează pe sistemul trezoreriei centrale si pe cel al trezoreriilor locale.b.trezoreriile municipiilor au cont corespondent deschis la BCR.c.contul general al trezoreriei poate funcţiona cu sold debitor.d.acoperirea soldului debitor al trezoreriei se poate face si prin acordarea de împrumuturi de la BNR

172.În statele de tip unitar sistemul bugetar cuprinde:a.bugetele locale.b.bugetele statelor şi provinciilor membre.c.bugetele fondurilor speciale

d.bugetele autorităţilor publice centralee.bugetul asigurărilor sociale de stat.A a,b,c B a,c, d,e. C b,d D a,b,c,d173.Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către:a.consiliile judeţeneb.consiliile locale.c.Guvernd.Consiliul local al municipiului Bucureşti.A a,b,c,d B a,b,c. C b,d D a,b,d174.Conform prevederilor Legii 500-2002, măsurile fiscale aprobate prin legile bugetare se stabilesc:a.pe 3 ani.b.pe un an.c.lunar.d.semestrial.175.Prin buget general consolidat se înţelege:a.resursele şi cheltuielile bugetului de stat.b.resursele şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice cu caracter autonom, cumulate la nivel naţional, din care se elimina transferurile dintre bugete.c. b.resursele şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale,

bugetului trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice cu caracter autonom, cumulate la nivel naţional.176.Reprezintă ordonatori principali de credite:a.miniştrii.b.conducătorii instituţiilor private cu personalitate juridică finanţate din bugetul de stat.c.conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale.d.directorii trezoreriilor locale.A a,b,c,d B a,b,c. C a D a,b,d177.Taxele vamale la export:a.fac parte din categoria veniturilor curente.b.se întâlnesc sporadic.c.se aplică de regulă pe materiile prime pentru a încuraja exportul acestora.d.au fie un scop fiscal, fie unul economic.A a,b,c,d B a,d C b,c,d D a,b,d178.Accizele:a.se instituie asupra unor produse de regulă cu cerere inelastică.b.se percep numai asupra bunurilor importate.c.reprezintă o taxă specială de consumaţied.se calculează doar ad-valorem.179.Accizele:a.reprezintă un impozit indirect.

b.se intalnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceric.se calculează pentru produsele care au un randament fiscal scăzut.d.se percep asupra produselor cu cerere cu elasticitate unitară.180.Impozitul pe cifra de afaceri:a.reprezintă un impozit direct.b.reprezintă o taxa generală pe vînzări.c.se prezintă sub forma impozitului pe cifra de afaceri neta si brutăd.este un impozit sporadicA a,b,c,d B a,b,c. C b,c D a,b,d181.În bugetele

extraordinare nu se

inscriu cheltuieli

determinate de:

a.realizarea exercitiului

bugetar curent.

b.crizele economice

c.necesităţi temporare

de trezorerie

d.calamităţi naturale.

A a,b,c,d B a,b,c. C a,c D a,b,d182.Lichidarea, etapă

in cadrul executiei

bugetare presupune:

a.verificarea serviciului

prestat în favoarea

statului.

b.stabilirea cuantumului

plăţii ce urmează a fi

făcută de către stat.

c.asumarea obligaţiei

din partea statului de a

plăti o sumă de bani

pentru serviciul efectuat

d.emiterea unui act

prin care se dispune

plata unui sume de

bani.

183.Prin neafectarea

veniturilor bugetare se

înţelege:

a.ansamblul cheltuielilor

sunt acoperite de

ansamblul veniturilor.

b.veniturile bugetare se

depersonalizează.

c.un anumit venit este

folosit pentru acoperirea

unei anumite cheltuieli.

d.cheltuielile curente se

depersonalizează

A a,b,c,d B a,b. C b,c D a,b,d184.Tinănd seama de

definiţia ordonatorilor

de credite arătaţi care

sunt ordonatori

principali din

următorii:

a.direcţiile sanitare

judeţene

b.conducătorii

ministerelor.

c.conducătorii agenţiilor

guvernamentale din

subordinea guvernului.

d.inspectoratele de

muncă din judeţe.

A a,b,c,d B a,b,c. C b,c D a,b,d185.Aprobarea

bugetului asigurarilor

sociale de stat se face

de către:

a.guvern.

b.Ministerul finantelor

c.Parlament.

d.Ministerul muncii si

protectiei sociale.

186.Din distribuţia

fondurilor de resurse

financiare beneficiază:

a.atît persoanele fizice

publice cât şi cele

juridice.

b.persoanele fizice şi

juridice.

c.doar persoanele fizice

(pensionari, studenti,

elevi, mame cu copiii

pâna la 2 ani, etc.).


corect.

187.Sursa principală a

contribuţiilor la

fondurile publice este:

a.produsul intern brut.

b.transferurile din

străinătate.

c.împrumuturile interne

şi cele externe.

d.subvenţiile

188.În cadrul


public nu se includ:

a.finanţele

întreprinderilor

proprietate de stat.

b.asigurările sociale de

stat.

c.activităţile de creditare

ale băncilor cu capital

de stat.

d.finanţele agenţilor

economici privaţi .

189.O avansare de

produs intern brut este

reprezentată de:

a.împrumuturile

reallizate de stat de la

organismele fianciare

internaţionale

b.cheltuielile cu

sănătatea şi

învăţământul

c.rambursarea

împrumuturilor

contractate de stat de la

agenţi publici şi privaţi.

d.realizarea unor

cheltuieli de investiţii

în infrastructura

naţională.

190.Clasificaţia


din punctual de vedere

al ONU, are în vedere.

a.clssificaţia

administrativă.

b.clasificaţia financiară.

c.clasificaţia economică.

d.clasificaţia

funcţională.

A a,b,c,d B a,b. C b,c D a,b,d 191.Un impozit este

stabil dacă:

a.este menţinut o lungă

perioadă de timp.

b.randamentul sau este

constant pe o perioada

lunga din ciclul

economic

c.randamentul său este

crescător odată cu

creşterea investiţiilor in

economie

d.veniturile obţinute

prin încasarea sa sunt

foarte ridicate.

192.Prin elasticitate a

impozitului înţelegem:

a.menţinerea sa pe o

perioadă lungă de timp.

b.posibilitatea de a fi

modificat permanent

în funcţie de

necesităţile de venituri

ale statului.

c.acordarea unor

facilităţi

contribuabililor.

d.posibilitatea ca acesta

sa ramana constant dea

lungul ciclului

economic.

193.Printre elementele

impozitului nu apare:

a.suportătorul

b.contribuabilul.

c.materia impozabilă.

d.organul încasator.

194.Care din

următoarele afirmaţii

nu este adevărată:

a.impozitele sunt

datorate de toate

persoanele fizice şi

juridice.

b.impozitele si taxele

constituie prelevări cu

titlu definitiv.

c.impozitele şi taxele

pot fi introduse şi

aprobate numai de

Parlament.

d.au un caracter

nerambursabil.

A a,b,c,d B a,c. C b,c D a,b.195.Veniturile nefiscale reprezintă:a.venituri bugetare de la întreprinderile şi instituţiile publice.b.venituri obţinute din

impozitul pe spectacole.

c.venituri obţinute din

taxa asupra mijloacelor

de transport.

d.venituri obţinute din

taxe vamale.

196.Nu reprezintă

caracteristici ale

impozitelor personale:

a.prezenţa lor sub forma

impozitelor pe venit.

b.prezenţa lor sub forma

impoztului pe avere.

c.regresivitatea

ridicată.

d.diferenţierea sarcinii

fiscale în funcţie de

mărimea venitului sau

averii.

197.Taxele vamale la

export:

a.se întâlnesc des în

practica internaţională.

b.au rolul unui impozit

de egalizare.

c.se aplică sporadic

asupra unor materii

prime.

d.protejează firmele

exportatoare.

198.Caracteristici ale


sunt:

a.cheltuielile ridicate de

aşezare.

b.cheltuielile ridicate de

percepere.

c.randamentul fiscal

ridicat

d.devin operaţionale

într-o perioada lungă de

timp.

199.Accizele:

a.sunt folosite la bunuri

cu o elasticitate foarte

ridicată.

b.au un randament fiscal

scăzut pentru că se

instituie pe o gamă

redusă de produse.

c.se instituie pe

produse cu o cerere

neelastică.

d.se aplică unor produse

al căror consum poate

conduce la externalităţi

de ordin pozitiv.

200.Între sursele de

constituire a

fondurilor de asigurări

sociale putem

identifica:

a.impozitele pe salariu.

b.contribuţiile la

constituirea fondului

de şomaj.

c.salariile individuale

nete.

d.pensiile I.O.V.R

3.doc

Documents

Transcript of 3.doc