<e l a ziclil bnsilica clin cc lalc, care a rămas cca mai veche bi sc ric:i creşlin ă c11nose11L{t la nordul Dun{1rii.

Migratorii. ajunşi ş i pc Leriloriul ac lualu­Jui judeţ Oll. nn conlribuil la ruralizarea vic \.ii -cr liiţilor şi la gcncra li zarcn obştii săteşti ngri­·COle ş i pa slora lt• d e s lrăvech c tmd iţi c ge lo-dnci\.

în pcri ou da ft• 11dal is1n11lui Limpuriu , pc kriloriu l \ ă rii noaslrn înce pe s:1 se cri sta lizeze -0 nrhiLcc L11r Ct ori ginal ii bazată pc tra diţii şi ns i­mi la ren crea toare a unor influ e nţe cxlcrioarc. Ac11111 au fost ridi cale edificii - civile , m il i­ta re ş i de cull - cu ziduri de pia lră ş i cării111idă .

-Oe marc i111porlan\ ă pc nlru evoluţia u1Lerioa r:1 a arhiLccturi i romflncş li .

Ca pilolul „l\ [onu111e nlc rlc nrhitcctură rnc­-clieva]{i ", dr scl1is , rl c ase me nea, de o h nrL:'i . tra­t caz:'1 dislin cL n101111111 entcl · el e arhilcclur[1 c i­vilă ş i ansn 1nbl11rilc miinăsl ircş li . Aborclînd n1onu 111c11te ll' de a rhilcdură civil ii. a uto rul se re feră la cur\.il e domneşti tk la Ilr încovcni ş i

Ca raca l , rn nslrnc \iil c (p ivni\.c, case clomn eş li. -stărc 'ţ.i i , chilii ) din incinla a nsambluril or măn :'i s­

tire ş li 13r incovc ni , Clocociov ş i Că lui . cula de la Cimpu :!\fare ş i casl' lc boic rcş li tic l a l\Ior un­·glav ş i SLrejcş lii de Jos.

Se ş ti e ci"t, in vre mea domina ţi e i olomanc, -conslruc!iilc cu scop exclusiv ele apărare au fos t interzise, ia r ce le t!x isLc nLc au fost dezafcctate . De aceea, crcş Le rolul el e fortHicaţii al ansamblu­rilor mănţtslireşti. Ca urmare, slnt nmplusnlc in Jocuri gre u acces ibile, iar zidurile sîn t din <:ărăm i clă ş i an o înă l\: ime de 7-8 rn. In jude-

ţ ul Olt mai cxis lă ci Leva clin fosle lc m:1 n:'i s liri : Scaca-Muşclcşti (1519), Brincove ni (1582 -1583), Gă ini (1 588), lJoli"tmni (1588) şi Clocu­ciov (1654).

ln rindul mon11mc nlc lor ele a rlă ş i a rhilcc­tură re li gioasă s înt nminlite b ise ric ile din locn­lil[tţil c: Iancu .J ianu, Runcu- G rădin ar i , Şop lr ­li\:a, Dobrotinct, DumilrPşli , S l111burcşli , Li­icc ni-D riighiccn i, SLrc j eş li i · el e Jos , biseri ci Ic cur\:il or domneşti din Brlncovc ni ş i Camcal, schi Lu l Strcharc ţ.-Slatina.

În categoria monumentelor ci ' arhitcclură populn ră nu fost incluse : tipul cel ma i vechi clin jude ţ de locuinţ:i ţ:irăncaseă en ta lpa aşczaL:1 direc t p c j)ă111'int , cu două sau Lre i ca mere; borde iul - ca l ocuin~ă scm i1ngropa l:l ; bi scrici­borclc ie s i biseric ile el e le mn din : Ste l'ăncsti ­

Lc lcasca 0

(1548- 1519 sau l771- l7U6)." lbăncŞ u­Cun grca (1785), Vi Lomirc şli (1795), Cornăţc 111 -l oboru (1806), A luncşu ele Sns - Spincni (1812) , Momaiu-Tătulcşti (1817) ş i Goj gă rc i-Topana (1818) .

În u ltimul cnpito l, „Arhitectura urban,1 " . se in s i stă mni mult asupra isloric i ş i slruclurii a rl111ini strat ivc a oraşe l or Sla lina . Ca raca l. Cora bia ş i Ba l ş ajunginclu sc la conc lu zia că

pa lrimoniul arhitcctura l-ar lis lic a l oraşe l o r jude ţulu i Olt datează clin n doua jumătnlc a secolului a l XL'<.-lca ş i începutul secolului a l XX-Ica .

La s [irş itul lcc tmii volumului , c ililorul s imte lipsa unui index al t uluror monumentelor istor ice şi de artă cl in judeţ ul Olt, cu trimiteri

la pnginilc unde s1nt prezcnlat c sau doa r mc n­~ionatc.

Dacă avem in vedere faptu l d volumul a re ()2 el e pngini ele tex t ş i 83 ele pagini ele ilustrat.ic, 'in\:ckgcm că ave m cle-n face cu un a lbum a l că­

ru i tex t poate fi u11 ghid comp let p cntrn ce i ce doresc sft nflc ci t ma i mul te date despre juclc'ţ:ul Olt ş i monumentele sa le . Cele 132 ele imn gi ni - 33 color şi 99 a lb-ncgrn - ilu slreaz[t obiecte ş i monumente clin: Sla lina , Brh1coveni , Cloco­c iov, Caraca l , Cornbia , Suciclava, Ba l ş, Spr'i n­ce nata, Homula , Grădinil e, Seaca-Muşetcş li , C:l lui , Iancu Ji a nu , S Lrcj cş lii de Jos , Simbu­rcş li , Ctmpu-Marc , R{tcleşti-Oporelu , Sco mi­ccş li , Lelcasca , Vlaic i-Coloncşti , Cun grca-Ibă­

ncş li , Com{tţc lu , Aluni şu- Spinc ni , Momaiu­Tătu l eş Li, Homâna-Oboga.

Hcz uma tc le, ln limbile franceză şi e n gleză,

fac a lbumul acces ibil ş i tur i şt ilor străini .

In ansamblu, vo lumu l este o lucrare ele bun ă ţ. inuL{t şt iinţifică ş i al't i stică ş i ele marc utili­La te pentru categorii cl il'critc ele cit itori. Lucra­rea conlribuic la îmbogăţirea confi guraţie i ju­d<'\ ului Olt în scri să la loc ele cinste p e h:uta i.ă rii , un judeţ - ca ş i ce le lalte - cu un vi itor luminos, un j)rczent în plin avînt ş i un Lrccut frăm'tntat ele p rmane nta l uptă a poporului ro­mân p cntrn păstrarea fiinţe i sale naţiona le, pen­t ru progres ş i c ivilizaţ i e .

ION GIUGOHESCU

3ara Champion, LEXICON ARCHĂOLOGISCHER FACHBEGRIFFE UND TECHNIKEN Co lecţia Du Mont, 11G, Koln, 19112 , 217 l'· + 114 fi!f.

"I n co nlcx lul clezvo !Lă rii ge nerale n ş li -in\.ci î11 ullimclc clrcc11ii , arheologia

:se a fl i\, nc incloiclni c , înlr-un proces ele con ­t inuă mode rni zar e. D imensiuni Ic ac livilăţ ii <le te ren clinlr-o sc rie ele ~ări nu du s la s lo­<:a rca un ei imporlanlc cantilă~i el e informaţii :ş i malcrinlc a că ror c lns ifi car c, datare ş i inter­prc Lare nu mai pot Ii Jăcu te în ufara cc rcc l ă ri i inte rtli sc iplinare. S-au irnprumulat aslfc l o :sc1·i e el e mc todc din ş liin\:c le fizico-chimi ce ş i 11 a turalc. ln concli\:iile 1n cun: sc pune problema ['econs t iluirii unui tablou c it mai exact a l lumii an ti ce, u t iliza rea t ehnicil or noi dev in e 1i ncli spe11 sa bi Jă .

De la aceste premise, expuse înlr-o scurlă prefa ţă , plcneă Sara Champion , propuninclu-ş i

.abordarea aspectelor actuale nle ce rcetă rii iPre istoricc (e diţia ori gina lft: A diclionar!f of' J.erms and lecl111iqu es in arclwcolo[!!J, Oxford, 1980). Nu cs lc vorba de un cl ic \.iona1· ele prc isto­rie - nu se cliscutft î n moci spec ia l epoci isto­ll'icc , cu lLu1·ii sa u arte facte, c i acce ntul cade pc t e rmeni ai ce rce lării in te rdi sciplinare. As Ll'c l , -s lnt defini te pc scurt ramurile rezultate din această cola borare: arheoastronomic , al'11 eobo­tani c{1, arhcozoologic, c lnoarhcologic etc. De :a ici n eces ita t e a abordării unor t ermeni spec i­fici fiecăreia dintre şt iinţe le noi care inlră în <li sc1rţi c : aerob , a naerob, electron , izotop, ti mp de înjumă tăţ ire, a rtic ul aţ i e, indice crn­nia n e tc.

In ceea cc privcş le arh eologia, s înt expli­<:ali o seric ele t ermeni, ele la ce i pri vinci proble­m ele practice a le săpătur ii şi interpretării stra­t igraf ice, pînă la cei I cga ţ.i de tehni cile anlice: prclu crarca pietrei - t ehnica lovirii direc te

ş i Lehni ca lovirii indircct e; decora rea ce ra mi­c ii - bnrbolin ar c, s mălţuire ; clccornrca me la­lclor - Lehni ca emailulu i etc.

Înlilnim de asemenea în L exicon noţiuni cc a pa rţin deja limbaj ului uzu al ni cc rcc lă lo­rului , a căror interprclarc autoaren l ş i propune să o aducă la zi : arlc fn c t , cul tură, accullum­ţi c, cnculluraţie . cli (uzionism . Ponclc rcn pr in­c i pală revin e 'tnsă metodelor moder ne ele prelu ­crare a dalelor pu se la tnclemînfr el e cc rce lnren ele Le ren: datar e cu k aliu rn-argon , arlieomagne­tism , a nnliză speclral ă, analiza spaţiulu i , a na­li za i zotop ilor plumbului ele.

Desigur , dincolo de clas ifi carea ar lifi c i n l ă , alfabctid, es te difi c il a ordona toţ i t c rmcnii clupă crite rii Lrmali cc, ş i nu ne-am propus să epui zăm a ic i li sta aceslora , c i doa r să scm na­lăm cite va aspecte .

Marc parte clin articole slnt în so(.ilc ele ilu slraţi i ca re , bine selcctale, fnc ililca z[t cxpli­ca-\:ia: grafice, spectre, artefacle, aspecte dc săpătu ră, schi ţe care ţin de arheo logia 'xpcri­mcntală. Alunei clnd este cazu l , s • indict1. lu­crarea sa u lucrările ele rcfcrinţ~'\ în l egă Lură cu problema respectivă . Autoarca şi-a cu les infor­maţ. iile, clupă cum o mărturiseşte în prefaţă , din materiale publicat e in întreaga lume, în ideea creării une i imagini cit ma i complexe. La sfl rş ilul căr~i i es lc prezenta tă , pe proble me, o impresiona n tă bibliografic .

Lexiconul Sa rei Champion sc în scrie în lun ga seric a prcocupărilor p cnlru apli ca rea t ehnic il or moderne in cercetarea arheol ogi că , urmîncl unor s inteze ele pres li giu dintre ca rc se cuvin a mintite lucrar ea publi cală de D. L. Clarkc (Models in archaeolo{l!f London, 1972) ş i

capito lele redactate ele H . .T. Eggcrs ş i I-1. G N ic mcycr 1n E n:ilc/ opiidie cler Gcis tesw issenschaf ten, Mlinch e 11 , 1974. Vo lu mu l de care n e ocu­pă rn este ma i apropiat ele ultim a lucrare cla r , pr in marca d ivc rs italc a t ermenilor p c ca re-i explică ev ident cli fc ril. Tre buie de ascmcnca pomenile a ic i iniţ ia ti ve asemăn ătoare in li te ­ratura noastră ele spec ia li tate : Dic/iornml de istor ie oeche a României, B t1curcşti , 1976, sub re clac\.ia prol' . D. M. P ippicli precum ş i , în spe­c ial , D ic ţionarul wciclopedic de artă veche a României, Bu cureşt i , 1980, publicat ele Ha clu F lorescu ş i colab .

A flu xul ele me lodc noi şi, nu în ullimul rî11cl , lu crăr ile voluminoase care cxplorcazfl sec!.iuni clct ermin nlc a le vastului evantai ele prob leme cu care se prezintă azi a rheologia fac ex Lrem de utile prczenţ.a şi folos iren unei lu­c rări de «e nul celei la care ne refer im. Lexico­nul permite o informare rapidă inr , din punc­t ul el e vedere a l ce rcetătorului , trimite în mod compet ent l a b ibliograf ia necesa ră. In virtu­tea id eii c ă pentru n cunoaş te o şt iinţă trebuie să -i s lăpinc ~ti foarte bine codul , ca rtea este un aj u tor pre ţ i os pcntrn specinli stnl în curs ele formare . Sigur că utilitatea L exiconului spo­reş lc ln măsura ln care se pune ş i problema abordă rii in te rdi sciplinare a cercetării ş i a folo­s irii met ode lor celor mai moderne.

Dacă pe ntru informare ge nerală lucrarea Sa re i Cha mpion mcrilă a fi măcar răsfoită ,

pe ntru spec ia li s t este un ut il punct ele pleca re, pr in bibliografia cc o conţine, p entru punerea la puncL a une i s lralcgii ln ccrcc larea unei tem e con crete.

])A NIEL/\ MARCU

http://patrimoniu.gov.ro