1

1. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in diagnosticul bolilor

infectioase. Tipurile de microscoape, utilizarea practica, particularitatile si rolul uleiului de imersie.

2. Morfologia bacteriilor. Grupurile morfologice de bacterii. De desenat. Caracterele tinctoriale ale

bacteriilor. Colorantii de baza utilizati in microbiologie. Metodele de colorare. Aplicarea practica.

3. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii lichide.

Tehnica de pregatire a frotiurilor din sputa si a frotiurilor-amprente. Metodele de fixare.

4. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii solide.

Tehnica de pregatire a frotiurilor din singe si puroi. Metodele de fixare.

5. Elementele permanente (obligatorii) si nepermanente (neobligatorii) de structura ale celulei

bacteriene. Membrana citoplasmatica si citoplasma. Structura, compozitia chimica si functiile biologice.

Metodele de evidentiere.

6. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al

bacteriilor gram pozitive. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica.

Exemple de bacterii gram pozitive.

7. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al

bacteriilor gram negative. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica.

Exemple de bacterii gram negative.

8. Particularitatile de structura si compozitia chimica a peretelui celular al bacteriilor

acidorezistente. Coloratia Ziehl-Neelsen. Componentele, tehnica si mecanismul de colorare. Exemple de

bacterii acidorezistente.

9. Aparatul nuclear al bacteriilor. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de

evidentiere. Plasmidele bacteriene, tipurile si functiile lor.

10. Sporii bacterieni. Compozitia chimica si functiile biologice. Etapele sporogenezei. Amplasarea

sporului in celula. Exemple de specii patogene sporulate, de desenat. Metodele de evidentiere a

sporilor.

11. Capsula bacteriilor. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele pozitive si negative de

colorare a capsulei. Exemple de bacterii capsulate, de desenat.

12. Flagelii. Structura si compozitia chimica. Clasificarea bacteriilor dupa amplasarea si numarul

flagelilor. Metodele directe de studiere si evidentiere a flagelilor. Coloratia Loeffler.

13. Metodele indirecte de studiere a mobilitatii bacteriilor. Pregatirea preparatelor native.

Metodele de examinare. Principiul microscopiei cu fond negru si contrast de faza.

14. Granulatiile de volutina. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de evidentiere.

Coloratia Loeffler si Neisser. Mecanismul si tehnica de colorare. Exemple de bacterii cu granulatii de

volutina. Importanta practica.

15. Morfologia si ultrastructura spirochetelor. Genurile patogene si diferenţierea lor. Metodele de

studiere.

2

16. Morfologia si ultrastructura micoplasmelor si chlamidiilor. Metodele de studiere. Speciile

patogene.

17. Notiuni de sterilizare, obiect steril si nesteril. Sterilizarea cu vapori fluizi si sub presiune.

Obiectele si regimurile sterilizarii. Controlul eficienţei sterilizării.

18. Notiuni de sterilizare, obiect steril si nesteril. Sterilizarea cu aer fierbinte. Obiectele si regimurile

sterilizarii. Controlul eficienţei sterilizării.

19. Cresterea si multiplicarea bacteriilor. Fazele multiplicarii culturilor periodice (discontinue) de

bacterii. Cultivarea bacteriilor si conditiile (principiile) necesare pentru cultivare.

20. Mediile de cultura. Principiile de clasificare. Mediile uzuale. Componenta. Destinatia lor.

Manifestarea cresterii bacteriilor in medii lichide si solide.

21. Metoda bacteriologică in diagnosticul bolilor infecţioase. Scopul. Prelevate de la pacienţi si din

mediul ambiant. Principiile de recoltare, ambalare si transportare in laborator. Pregatirea probelor

pentru investigatiile de laborator.

22. Examenul bacteriologic. Etapele de izolare a culturilor pure de bacterii aerobe. Volumul de lucru

la fiecare etapa. Principiile de identificare a culturii pure.

23. Metodele de creare a condiţiilor de anaerobioză pentru cultivarea anaerobilor. Izolarea

culturilor pure prin metoda Zeissler. Volumul de lucru la fiecare etapa. Particularitatile de identificare a

culturilor pure de bacterii anaerobe.

24. Antibioticele. Notiune. Clasificarea dupa spectrul si efectul de actiune asupra celulei bacteriene.

Mecanismele de actiune ale antibioticelor. Exemple.

25. Rezistenţa microbilor la antibiotice, tipurile. Mecanismele rezistenţei dobindite si manifestatea

ei. Combaterea rezistenţei.

26. Notiuni de tulpini bacteriene sensibile, intermediare si rezistente la antibiotice. Metodele de

determinare a sensibilitătii microbilor la antibiotice: difuzimetrica (rondelelor), diluţiilor succesive.

Noţiune de concentraţie minimă de inhibiţie (CMI) si concentraţie minimă bactericidă (CMB).

27. Culturile celulare. Tipurile. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Metodele de indicare si

identificare a virusului izolat.

28. Izolarea virusurilor in ou embrionat de gaina. Metodele de infectare. Indicarea si identificarea

virusului izolat.

29. Metoda virusologica in diagnosticul virozelor. Materiale de examinat (prelevate) de la bolnav.

Regulile de recoltare, ambalare si conditiile de transportare in laborator. Pregatirea probelor pentru

examinare in metoda virusologica. Etapele si esenta lor.

30. Rolul microorganismului in procesul infectios. Notiune de mi/o patogene. Patogenitatea si

virulenta mi/o. Unitatile de virulenta. Utilizarea practica a atenuarii dirijate a virulentei.

31. Caracteristica mi/o patogene. Factorii de patogenitate. Rolul factorilor de structura si al

enzimelor de patogenitate in evolutia infectiei.

3

32. Toxinele microbiene. Tipurile de toxine si caracteristica lor. Rolul in patogeneza infectiei.

33. Rezistenta nespecifica a macroorganismului. Notiune. Factorii care asigura rezistenta

nespecifica. Rolul factorilor tisulari (de bariera) si umorali in prevenirea infectiei.

34. Rezistenta nespecifica a macroorganismului. Notiune. Factorii celulari de rezistenta nespecifica.

Fagocitoza: celulele fagocitare, etapele fagocitozei. Notiune de opsonine si opsonizare. Rolul fagocitozei

in initierea raspunsului imun.

35. Notiune de antigen. Proprietatile de baza ale antigenelor (imunogenitatea si antigenitatea).

Antigenele complete si incomplete (haptenele), caracteristica lor. Antigenele T-dependente si T-

independente. Determinantele antigenice (epitopii), tipurile. Valenta antigenului.

36. Imunoglobulinele (Ig) si anticorpii. Structura monomerului de Ig. Valenta Ig, anticorpii completi

si necompleti. Clasele de Ig si proprietatile lor.

37. Reactiile de hipersensibilitate de tip I (imediate, anafilactice). Factorii implicati, alergenii.

Anafilaxia locala si generala, mecanismul reactiilor. Depistarea RHS de tipul I. Combaterea reactiilor

anafilactice.

38. Reactiile de hipersensibilitate de tip IV (mediate celular, tardive). Tipurile. Factorii implicati,

alergenii. Depistarea RHS de tipul IV.

39. Imunizarea artificiala activa. Vaccinurile. Caracteristica imunitatii postvaccinale. Vaccinarea

primara si de rapel. Cerintele fata de vaccinuri. Notiuni de vaccinoterapie si vaccinoprofilaxie.

40. Vaccinurile vii atenuate. Obtinerea, avantajele si dezavantajele vaccinurilor vii. Exemple.

41. Vaccinurile inactivate (omorate). Obtinerea, avantajele si dezavantajele vaccinurilor inactivate.

Exemple. Autovaccinul, utilizarea practica.

42. Vaccinurile subunitare (fragmentate, chimice) si anatoxinele. Obtinerea, avantajele si

dezavantajele vaccinurilor subunitare. Notiune de adjuvant. Vaccinurile adsorbite.

43. Imunizarea artificiala pasiva, caracteristica. Preparatele biologice cu anticorpi, tipurile, cerintele

fata de ele.

44. Clasificarea serurilor imune curative dupa provenienta si modul de actiune. Caracteristica lor,

avantajele si dezavantajele serurilor omoloage si heteroloage.

45. Utilizarea practica a preparatelor biologice cu anticorpi. Modul de administrare, reactiile adverse

si prevenirea lor.

4

46. Rectiile antigen (Ag) – anticorp (Ac) in vitro. Caracteristica legaturii Ag-Ac. Fazele interactiunii

Ag-Ac. Aplicarea practica a reactiilor serologice. Serurile imune diagnostice, diagnosticurile: obtinerea,

aplicarea practica.

47. Reactia de aglutinare (RA). Componentele, mecanismul. Reactiile de aglutinare directa (pe lama,

in tuburi). Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

48. Reactia de hemaglutinare indirecta (RHAI). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea

rezultatelor RHAI. Aplicarea practica.

49. Reactiile de aglutinare pasiva (indirecta). Reactiile de latexaglutinare si de co-aglutinare.

Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

50. Reactiile de precipitare. Mecanismul. Conditiile formarii retelei de precipitare. Reactia de

precipitere inelara. Componentele. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

51. Reactiile de precipitare in gel. Clasificarea. Reactia de imunodifuzie dubla (tehnicile Elek,

Ouchterlony). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea

practica.

52. Reactia de fixare a complementului (RFC). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea

rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

53. Reactia de imunofluorescenta (RIF, reactia Coons). Componentele, mecanismul. Lectura si

aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

54. Reactia imunoenzimatica (RIE, ELISA). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea

rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.

55. Reactiile de hemaglutinare (RHA) si de inhibare a hemaglutinarii (RIHA). Componentele,

mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.

56. Clasificarea stafilococilor (familie, gen, sp.). Habitatul. Factorii de patogenitate, infectiile

cauzate. Diagnosticul microbiologic al infectiilor stafilococice. Profilaxia si tratamentul specific al

infectiilor stafilococice.

57. Clasificarea streptococilor (familie, gen, sp.). Clasificarea dupa aspectul hemolizei si structurii

antigenice. Factorii de patogenitate (structurali, exotoxine, enzime de patogenitate). Infectiile cauzate

de S. pyogenes. Diagnosticul microbiologic.

58. Streptococcus pneumoniae. Factorii de patogenitate. Infectiile cauzate. Diagnosticul

microbiologic. Profilaxia specifica a infectiilor pneumococice.

59. Neisseria meningitidis. Factorii de patogenitate. Infectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic.

Profilaxia specifica.

5

60. Neisseria gonorrhoeae. Factorii de patogenitate. Infectiile gonococice acute si cronice.

Diagnosticul microbiologic. Particularitatile de recoltare a prelevatelor si de diagnostic a gonoreei

cronice.

61. Gangrena gazoasa. Clasificarea agentilor etiologici (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate

(exotoxine, enzime). Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al gangrenei gazoase.

62. Clostridium tetani. Factorii de patogenitate. Patogeneza tetanosului, evolutia simptomelor

clinice. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al tetanosului.

63. Clostridium botulinum. Factorii de patogenitate. Patogeneza botulismului, principalele simptome

clinice ale intoxicatiei botulinice. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al

botulismului.

64. Corynebacterium diphtheriae. Factorii de patogenitate. Patogeneza difteriei si formele clinice.

Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al difteriei.

65. Bordetella pertussis. Factorii de patogenitate. Patogeneza tusei convulsive, stadiile bolii.

Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al tusei convulsive.

66. Tuberculoza. Clasificarea agentilor cauzali (familie, gen, spp.). Factorii de patogenitate.

Primoinfectia tuberculoasa - granulomul tuberculos, ”complexul primar”. Metoda alergica (proprietatile

tuberculinei), metodele rapide. Profilaxia specifica a tuberculozei. Tratamentul specific al tuberculozei.

Strategia DOTS.

67. Tuberculoza. Clasificarea agentilor patogeni, factorii de patogenitate. Evolutia procesului

infectios in tuberculoza pulmonara la gazda receptiva. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele:

recoltarea, omogenizarea, decontaminarea. Concentrarea micobacteriilor din sputa. Microscopia

directa, izolarea si identificarea micobacteriilor. Determinarea spectrului de sensibilitate la antibiotice si

chimioterapice.

68. Treponema pallidum. Factorii de patogenitate. Patogeneza si stadiile sifilisului. Sifilisul

congenital. Diagnosticul microbiologic al sifilisului. Prelevatele in dependenta de stadiile bolii. Metoda

microscopica. Metoda serologica.

69. Borrelia burgdorferi. Patogeneza bolii Lyme, manifestarile clinice. Diagnosticul microbiologic al

bolii Lyme.

70. Leptospirozele. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, spp., serovariante). Factorii de

patogenitate ai leptospirelor. Patogeneza infectiei. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul

specific al leptospirozelor.

71. E.coli. Habitatul, rolul in fiziologia omului. Structura antigenica. Factorii de patogenitate.

Fenotipurile patogene. Infectiile intestinale si extraintestinale cauzate de E.coli. Diagnosticul

microbiologic al colienteritelor.

72. Dizenteria. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, spp.). Factorii de patogenitate ai

shigelelor. Patogeneza dizenteriei, simptomele clinice. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si

tratamentul specific al dizenteriei.

6

73. Salmonelele. Clasificarea (familie, gen, sp., ssp., serovariante). Clasificarea Kauffmann-White

dupa structura antigenica. Salmonelele tifoidice. Dinamica titrului de anticorpi in febrele

tifoparatifoidice. Diagnosticul serologic. Reactia de aglutinare Widal. Tehnica efectuarii, citirea si

interpretarea rezultatelor. Aplicarea practica a reactiilor RHAI, Vi-RHAI.

74. Salmonelele tifoparatifoidice, clasificarea, structura antigenica, factorii de patogenitate.

Patogeneza febrelor tifoparatifoide. Prelevatele si metodele de diagnostic in dependenta de perioada de

boala. Profilaxia si tratamentul specific al febrelor tifoparatifoide.

75. Salmonelele nontifoidice. Structura antigenica, clasificarea Kauffmann-White. Serovariante mai

frecvent izolate. Factorii de patogenitate. Patogeneza salmonelozelor, formele clinice. Diagnosticul

microbiologic.

76. Holera. Clasificarea vibrionilor holerigeni (familie, gen, sp.). Criteriile de clasificare a V.cholerae

în serogrupe, serovariante, biovariante. Factorii de patogenitate ai V.cholerae. Patogeneza holerei.

Diagnosticul de laborator. Prelevate. Principiile metodelor rapide, citirea, interpretarea rezultatelor.

Importanta metodei serologice de diagnostic a holerei.

77. Holera. Criteriile de clasificare a V.cholerae (serogrupe, serovariante, biovariante), factorii de

patogenitate. Diagnosticul de laborator. Prelevatele, recoltarea, conservarea. Metoda microscopica.

Metoda bacteriologica: îmbogaţirea, izolarea, acumularea, identificarea culturii pure (teste biochimice,

serologice, biologice). Etapele, durata examenului bacteriologic. Profilaxia specifica a holerei.

78. Caracterele morfobiologice ale virusurilor gripale (clasificarea in serogrupuri si serotipuri,

morfologia, structura virionului, structura antigenica, variabilitatea genetica). Patogeneza gripei.

Diagnosticul de laborator al gripei. Prelevatele, metodele de diagnostic (virusoscopica, virusologica,

serologica). Profilaxia si terapia specifica a gripei.

79. Familia Picornaviridae. Clasificarea (familie, gen, sp.) Caracterele morfobiologice ale virusurilor

poliomielitice (morfologia, structura virionului, structura antigenica). Patogeneza poliomielitei.

Diagnosticul de laborator. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabila), metodele de diagnostic

(virusoscopica, virusologica, serologica). Profilaxia specifica a poliomielitei.

80. Familia Picornaviridae. Clasificarea (familie, gen, sp.) Caracterele morfobiologice ale virusurilor

Coxsackie (morfologia, structura virionului, structura antigenica). Rolul in patologia umana. Diagnosticul

de laborator al infectiilor cauzate de virusurile Coxsackie. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea

prealabila), metodele de diagnostic.

81. Familia Picornaviridae. Clasificarea (familie, gen, sp.) Caracterele morfobiologice ale virusurilor

ECHO (morfologia, structura virionului, structura antigenica). Rolul in patologia umana. Diagnosticul de

laborator al infectiilor cauzate de virusurile ECHO. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabila),

metodele de diagnostic.

82. Virusurile hepatitelor A si E. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii

diagnostici. Patogeneza hepatitelor A si E. Diagnosticul de laborator al hepatitelor A si E. Prelevatele,

metodele de diagnostic. Profilaxia specifica.

83. Virusul hepatitei B. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii

diagnostici. Patogeneza hepatitei B, consecintele. Diagnosticul de laborator al hepatitei B. Prelevatele,

metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica.

7

84. Virusul hepatitei C. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii

diagnostici. Patogeneza hepatitei C, consecintele. Diagnosticul de laborator al hepatitei C. Prelevatele,

metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica.

85. Virusul hepatitei D. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii

diagnostici. Patogeneza hepatitei D. Diagnosticul de laborator al hepatitei D. Prelevatele, metodele de

diagnostic. Profilaxia si terapia specifica.

86. Virusurile HSV 1 si HSV 2. Patogeneza infectiilor cauzate (infectia primara, latenta, reactivarile).

Particularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de laborator al infectiilor

cauzate de HSV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica.

87. Genul Varicellovirus. Caracterele morfobiologice ale virusului VZV. Patogeneza varicelei si zonei-

zoster. Particularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de laborator al

infectiilor cauzate de HZV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica.

88. Genul Cytomegalovirus. Caracterele morfobiologice ale virusului citomegalic. Patogeneza

infectiilor cauzate de CMV, manifestarile clinice (infectia primara, reactivarile). Diagnosticul de

laborator al infectiilor cauzate de CMV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia

specifica.

89. Genul Lyssavirus. Virusul rabic. Caracterele morfobiologice. Patogeneza rabiei. Diagnosticul de

laborator. Profilaxia specifica a rabiei.

90. Genul Retrovirus. Virusul HIV. Caracterele morfobiologice. Patogeneza infectiei HIV-SIDA.

Diagnosticul de laborator.