Teoria şi metodologia Teoria şi metodologia Instruirii: Instruirii: Metodologia didacticăMetodologia didactică

Curs 3Curs 3

Cuprins:Cuprins:

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:a)a) Metoda didacticăMetoda didacticăb)b) Procedeul didacticProcedeul didacticc)c) Metodologia didacticăMetodologia didacticăd)d) Tehnologia didacticăTehnologia didacticăe)e) Strategia didacticăStrategia didactică Funcţii ale metodelor de învăţământFuncţii ale metodelor de învăţământ Clasificări ale metodelor didacticeClasificări ale metodelor didactice Tendinţe noi în metodologia didacticăTendinţe noi în metodologia didactică

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Metoda didacticăMetoda didactică

Metoda didactică/instructiv-educativă/ de predare-învăţare/de Metoda didactică/instructiv-educativă/ de predare-învăţare/de învăţământînvăţământ

Reprezintă conceptul central al teoriei despre metode. Ea a Reprezintă conceptul central al teoriei despre metode. Ea a fost definită în mai multe sensuri:fost definită în mai multe sensuri:

în sens etimologic, termenul de metodă provine din cuvintele în sens etimologic, termenul de metodă provine din cuvintele greceşti greceşti odos – cale, drumodos – cale, drum şi şi metha – spre, cătremetha – spre, către şi are şi are înţelesul de drum către..., cale spre...; în didactică, metoda înţelesul de drum către..., cale spre...; în didactică, metoda are înţelesul de are înţelesul de calecale urmată de elevi independent sau urmată de elevi independent sau împreună cu profesorul împreună cu profesorul sprespre realizarea obiectivelor realizarea obiectivelor instructiv-educative propuse (cf. Cucoş, 2002, pag. 286, instructiv-educative propuse (cf. Cucoş, 2002, pag. 286, Moise, 1998, pag. 143);Moise, 1998, pag. 143);

metoda este definită drept o cale de însuşire (a unor metoda este definită drept o cale de însuşire (a unor conţinuturi) sau de soluţionare a unor probleme sau „conţinuturi) sau de soluţionare a unor probleme sau „sistem sistem de organizare a unor norme (reguli) de gândire şi acţiunede organizare a unor norme (reguli) de gândire şi acţiune” (cf. ” (cf. L. Ţopa, 1979, pp. 20-26);L. Ţopa, 1979, pp. 20-26);

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Metoda didacticăMetoda didactică

Metoda didactică prezintă, de asemenea mai multe Metoda didactică prezintă, de asemenea mai multe caracteristici caracteristici (cf. Ionescu, Chiş, 2001, pp. 126-127):(cf. Ionescu, Chiş, 2001, pp. 126-127): este alcătuită dintr-o succesiune de operaţii mintale şi practice este alcătuită dintr-o succesiune de operaţii mintale şi practice

ale profesorului şi elevului;ale profesorului şi elevului; reprezintă o practică raţionalizată, o generalizare confirmată reprezintă o practică raţionalizată, o generalizare confirmată

de experienţa didactică sau de experimentul psihopedagogic de experienţa didactică sau de experimentul psihopedagogic care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane;care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane;

este înţeleasă ca un anumit mod de a proceda, care tinde să este înţeleasă ca un anumit mod de a proceda, care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau mai plaseze elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau mai puţin dirijată, care să se apropie până la identificare de una de puţin dirijată, care să se apropie până la identificare de una de cercetare ştiinţifică; cercetare ştiinţifică;

metoda didactică ţine de sistemul condiţiilor externe ale metoda didactică ţine de sistemul condiţiilor externe ale învăţării, respectiv de acele elemente care fac ca învăţarea să învăţării, respectiv de acele elemente care fac ca învăţarea să devină eficientă.devină eficientă.

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Metoda didacticăMetoda didactică

Concluzionăm că metoda didactică reprezintă, din punct de vedere Concluzionăm că metoda didactică reprezintă, din punct de vedere pedagogic, pedagogic, un ansamblu structurat, tipic, de operaţii intelectuale sau un ansamblu structurat, tipic, de operaţii intelectuale sau motrice, utilizate de cadrul didactic şi elev în procesul de predare-învăţare motrice, utilizate de cadrul didactic şi elev în procesul de predare-învăţare în vederea realizării obiectivelor propuseîn vederea realizării obiectivelor propuse..

Din Din perspectiva psihologiei cognitiveperspectiva psihologiei cognitive, o definire a unei metode de , o definire a unei metode de învăţământ ar trebui să cuprindă:învăţământ ar trebui să cuprindă:

cunoştinţe declarative: despre natura metodei, caracteristicile esenţiale, cunoştinţe declarative: despre natura metodei, caracteristicile esenţiale, operaţii sau procedee alcătuitoare, definiţia etc.;operaţii sau procedee alcătuitoare, definiţia etc.;

cunoştinţe procedurale, adică succesiunea de operaţii, secvenţe care cunoştinţe procedurale, adică succesiunea de operaţii, secvenţe care compun o anumită metodă;compun o anumită metodă;

cunoştinţe condiţionale: acele cunoştinţe care ne arată cunoştinţe condiţionale: acele cunoştinţe care ne arată în ce condiţiiîn ce condiţii didactice şi didactice şi de ce de ce poate sau nu poate fi aplicată o anumită metodă;poate sau nu poate fi aplicată o anumită metodă;

un un scenariu cognitivscenariu cognitiv, adică acea reprezentare a înlănţuii tipice de , adică acea reprezentare a înlănţuii tipice de secvenţe (operaţii) implicate de utilizarea practică a unei metode (“filmul secvenţe (operaţii) implicate de utilizarea practică a unei metode (“filmul mental” al metodei).mental” al metodei).

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Metoda didacticăMetoda didactică Metodele didactice se “înrudesc” cu cele de cercetare ştiinţifică. Metodele didactice se “înrudesc” cu cele de cercetare ştiinţifică.

Observăm că metodele de învăţământ prezintă un Observăm că metodele de învăţământ prezintă un izomorfism izomorfism accentuat cu metodele de cercetareaccentuat cu metodele de cercetare. .

AsemănăriAsemănări:: Producerea de plusvaloare cognitivă: şi unele, şi celelalte conduc la Producerea de plusvaloare cognitivă: şi unele, şi celelalte conduc la

descoperirea de noi fapte, adevăruri, deci la un spor cognitiv;descoperirea de noi fapte, adevăruri, deci la un spor cognitiv; Standardizarea: orice metodă de cercetare ştiinţifică se compune Standardizarea: orice metodă de cercetare ştiinţifică se compune

dintr-o serie (suită) de procedee (relativ) standardizate, adică stabilite dintr-o serie (suită) de procedee (relativ) standardizate, adică stabilite astfel încât să poată fi aplicate întotdeauna într-un mod determinat, astfel încât să poată fi aplicate întotdeauna într-un mod determinat, reproductibil, de către orice cercetător; în cazul metodelor didactice, reproductibil, de către orice cercetător; în cazul metodelor didactice, cu toate că standardizarea este mai slabă, marea majoritate a cu toate că standardizarea este mai slabă, marea majoritate a metodelor presupun o succesiune sau o alternanţă de operaţii metodelor presupun o succesiune sau o alternanţă de operaţii mentale sau motrice;mentale sau motrice;

Eficienţă practică demonstrată (demonstrabilă): metodele de Eficienţă practică demonstrată (demonstrabilă): metodele de investigare ştiinţifică şi-au dovedit valoarea în timp, în cercetări; investigare ştiinţifică şi-au dovedit valoarea în timp, în cercetări; metodele de predare-învăţare s-au dovedit eficiente printr-o metodele de predare-învăţare s-au dovedit eficiente printr-o îndelungată aplicare în formarea elevilor;îndelungată aplicare în formarea elevilor;

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Metoda didacticăMetoda didactică DeosebiriDeosebiri:: Productiv versus re-productiv: deosebire fundamentală ce constă în Productiv versus re-productiv: deosebire fundamentală ce constă în

faptul că, în timp ce metodele de cercetare ştiinţifică (observaţia şi faptul că, în timp ce metodele de cercetare ştiinţifică (observaţia şi experimentul) experimentul) producproduc noi cunoştinţe, metodele didactice noi cunoştinţe, metodele didactice reproducreproduc cunoştinţe deja descoperite de comunitatea ştiinţifică; cunoştinţe deja descoperite de comunitatea ştiinţifică;

Necomunicabil versus comunicabil: ştiinţa se preocupă mai puţin de Necomunicabil versus comunicabil: ştiinţa se preocupă mai puţin de comunicarea, transmiterea cunoştinţelor către publicul larg, o comunicarea, transmiterea cunoştinţelor către publicul larg, o dovadă în acest sens constituind-o însuşi dovadă în acest sens constituind-o însuşi limbajullimbajul ştiinţific ştiinţific,, în timp în timp ce pentru metodele didactice, comunicarea, transmiterea eficientă a ce pentru metodele didactice, comunicarea, transmiterea eficientă a cunoştinţelor reprezintă un deziderat major;cunoştinţelor reprezintă un deziderat major;

Structurat versus flexibil: procedeele, tehnicile ştiinţifice prezintă o Structurat versus flexibil: procedeele, tehnicile ştiinţifice prezintă o structură relativ rigidă, standardizată, algoritmică, în timp ce structură relativ rigidă, standardizată, algoritmică, în timp ce metodele de învăţământ sunt flexibile, elastice, modulare, permiţând metodele de învăţământ sunt flexibile, elastice, modulare, permiţând combinaţii multiple în funcţie de situaţii diverse de instruire.combinaţii multiple în funcţie de situaţii diverse de instruire.

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Metoda didacticăMetoda didactică

Se consideră că metodele ştiinţifice stau la origine celor didactice, însă Se consideră că metodele ştiinţifice stau la origine celor didactice, însă relaţia de fapt este una de determinare dublă (reciprocă): metodele relaţia de fapt este una de determinare dublă (reciprocă): metodele didactice se pot converti în metode de cercetare ştiinţifică veritabilă, prin didactice se pot converti în metode de cercetare ştiinţifică veritabilă, prin structurarea, în timp, a unor modalităţi de aplicare relativ standardizate structurarea, în timp, a unor modalităţi de aplicare relativ standardizate ce vor conduce la rezultate cognitive certe. Toate metodele de cercetare ce vor conduce la rezultate cognitive certe. Toate metodele de cercetare ştiinţifică evoluează lent, de la formule globale şi simple (observarea ştiinţifică evoluează lent, de la formule globale şi simple (observarea fenomenelor, transformărilor din natură, observarea la microscop, fenomenelor, transformărilor din natură, observarea la microscop, combinarea de substanţe la chimie etc.) către forme tot mai elaborate combinarea de substanţe la chimie etc.) către forme tot mai elaborate (proiecte de cercetare în echipă), ajungând, la nivel universitar, să se (proiecte de cercetare în echipă), ajungând, la nivel universitar, să se metamorfozeze în metode de cercetare ştiinţifică propriu-zisă.metamorfozeze în metode de cercetare ştiinţifică propriu-zisă.

Originea metodelor didactice nu trebuie căutată însă numai în Originea metodelor didactice nu trebuie căutată însă numai în perimetrul cercetării ştiinţifice. Metodele de învăţământ, ca modalităţi perimetrul cercetării ştiinţifice. Metodele de învăţământ, ca modalităţi raţionalizate, recognoscibile şi transmisibile de predare-învăţare, s-au raţionalizate, recognoscibile şi transmisibile de predare-învăţare, s-au conturat şi în alte „spaţii” culturale: spiritualitatea, arta, ideologiile, conturat şi în alte „spaţii” culturale: spiritualitatea, arta, ideologiile, experienţa cotidiană sedimentată şi decantată în timp, intuiţii geniale ale experienţa cotidiană sedimentată şi decantată în timp, intuiţii geniale ale unor oameni excepţionali etc. Din repertoriul de metode „născute” în unor oameni excepţionali etc. Din repertoriul de metode „născute” în afara graniţelor ştiinţei fac parte de pildă metoda contemplării (în afara graniţelor ştiinţei fac parte de pildă metoda contemplării (în predarea religiei), metodele specifice creaţiei artistice etc. Aşa încât, în predarea religiei), metodele specifice creaţiei artistice etc. Aşa încât, în stabilirea la modul global a naturii metodelor (în sens de provenienţă a stabilirea la modul global a naturii metodelor (în sens de provenienţă a acestora), originile se multiplică, se diversifică până la pierdere.acestora), originile se multiplică, se diversifică până la pierdere.

Delimitări conceptuale: Delimitări conceptuale: procedeul didacticprocedeul didactic

Procedeul didacticProcedeul didactic constituie o secvenţă a metodei, un detaliu, o constituie o secvenţă a metodei, un detaliu, o componentă sau o particularizare a metodei. El constă într-un sistem de componentă sau o particularizare a metodei. El constă într-un sistem de operaţii intelectuale şi/sau practice ale profesorului şi ale elevilor. operaţii intelectuale şi/sau practice ale profesorului şi ale elevilor. Eficienţa unei metode este condiţionată de calitatea şi coerenţa Eficienţa unei metode este condiţionată de calitatea şi coerenţa procedeelor care o compun. procedeelor care o compun.

Relaţia metodă-procedeu este o relaţie dinamică: o metodă poate Relaţia metodă-procedeu este o relaţie dinamică: o metodă poate deveni, la un moment dat, procedeu în contextul altei metode; de deveni, la un moment dat, procedeu în contextul altei metode; de exemplu, observaţia este metodă de sine stătătoare sau procedeu în exemplu, observaţia este metodă de sine stătătoare sau procedeu în contextul metodei demonstraţiei. contextul metodei demonstraţiei.

Aşadar, o metodă poate fi considerată un sistem omogen de procedee, Aşadar, o metodă poate fi considerată un sistem omogen de procedee, acţiuni şi operaţii, selecţionate funcţie de caracteristicile situaţiei de acţiuni şi operaţii, selecţionate funcţie de caracteristicile situaţiei de învăţare, ordonate, ierarhizate şi integrate într-un mod unitar de învăţare, ordonate, ierarhizate şi integrate într-un mod unitar de execuţie. execuţie.

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:metodologia didacticămetodologia didactică

Regulile după care se aplică metodele de cunoaştere ştiinţifică în Regulile după care se aplică metodele de cunoaştere ştiinţifică în cadrul disciplinelor ştiinţifice fac obiectul cadrul disciplinelor ştiinţifice fac obiectul metodologiei,metodologiei, înţeleasă ca înţeleasă ca disciplină sau teorie a metodelor. disciplină sau teorie a metodelor. Metodologia ştiinţificăMetodologia ştiinţifică este este determinată de gândirea filosofică,determinată de gândirea filosofică, de de evoluţia epistemologiei, de marile evoluţia epistemologiei, de marile paradigme ştiinţifice şi are un caracter de paradigme ştiinţifice şi are un caracter de metateoriemetateorie..

Metodologia instruiriiMetodologia instruirii reprezintă ştiinţa care studiază natura, reprezintă ştiinţa care studiază natura, definirea, statutul, funcţiile, clasificarea metodelor didactice şi cerinţele de definirea, statutul, funcţiile, clasificarea metodelor didactice şi cerinţele de valorificare a acestora, pe baza unei concepţii unitare despre actul predării valorificare a acestora, pe baza unei concepţii unitare despre actul predării şi învăţării. şi învăţării.

Prin Prin tehnologie didacticătehnologie didactică se desemnează "ansamblul mijloacelor audio- se desemnează "ansamblul mijloacelor audio-vizuale utilizate în practica educativă" ( C. Cucoş, 1996, p. 80). Această vizuale utilizate în practica educativă" ( C. Cucoş, 1996, p. 80). Această variantă de definire vizează variantă de definire vizează accepţia restrânsăaccepţia restrânsă a sintagmei în cauză a sintagmei în cauză

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Strategia didacticăStrategia didactică

Pentru ca utilizarea unei metode să genereze efecte pozitive maxime Pentru ca utilizarea unei metode să genereze efecte pozitive maxime asupra celor educaţi, pedagogii au indicat unele dintre condiţiile asupra celor educaţi, pedagogii au indicat unele dintre condiţiile favorabile atingerii acestui scop. Între acestea, ei au optat, adeseori, favorabile atingerii acestui scop. Între acestea, ei au optat, adeseori, pentru pentru asociereaasocierea metodei didactice cu alte elemente sau metodei didactice cu alte elemente sau componente ale acţiunii educativecomponente ale acţiunii educative).).

Termenul de Termenul de strategie didacticăstrategie didactică (sau (sau strategie de instruirestrategie de instruire) indică ) indică tocmai modul de "tocmai modul de "combinare şi organizare cronologică a ansamblului combinare şi organizare cronologică a ansamblului de metode şi mijloace alese pentru a atinge anumite obiectivede metode şi mijloace alese pentru a atinge anumite obiective". ".

Pentru pedagogul Marin Stoica, strategia didactică desemnează Pentru pedagogul Marin Stoica, strategia didactică desemnează ““modalităţile mai complexe de organizare şi conducere a procesului modalităţile mai complexe de organizare şi conducere a procesului de instruire pe baza combinării metodelor, a mijloacelor de de instruire pe baza combinării metodelor, a mijloacelor de învăţământ şi aînvăţământ şi a formelor de grupareformelor de grupare a elevilor, în scopul realizării a elevilor, în scopul realizării obiectivelor pedagogice.obiectivelor pedagogice.

Delimitări conceptuale:Delimitări conceptuale:Strategia didacticăStrategia didactică

Fiecare profesor posedă un arsenal metodologic propriu de instruire Fiecare profesor posedă un arsenal metodologic propriu de instruire şi actualizează multiple variante de strategii didactice. Experienţa şi actualizează multiple variante de strategii didactice. Experienţa educaţională a relevat adeseori faptul că valoarea sau calitatea educaţională a relevat adeseori faptul că valoarea sau calitatea acţiunii pedagogice este dependentă nu doar de "cât de multe acţiunii pedagogice este dependentă nu doar de "cât de multe metode" poate utiliza un profesor, ci şi de originalitatea strategiei metode" poate utiliza un profesor, ci şi de originalitatea strategiei didactice concepute şi aplicate (şi aplicabile). didactice concepute şi aplicate (şi aplicabile).

Putem accepta caracterul limitat (din punct de vedere numeric) al Putem accepta caracterul limitat (din punct de vedere numeric) al metodelor, însă nu şi pe acela al strategiilor de instruire. Cele din metodelor, însă nu şi pe acela al strategiilor de instruire. Cele din urmă sunt nelimitate (desigur, în termeni teoretici), deoarece depind, urmă sunt nelimitate (desigur, în termeni teoretici), deoarece depind, alături de experienţa profesională şi de cultura psihopedagogică şi alături de experienţa profesională şi de cultura psihopedagogică şi metodologică, de creativitatea şi imaginaţia formatorului, de nivelul metodologică, de creativitatea şi imaginaţia formatorului, de nivelul comprehensiunii şi adecvării profesorului la specificul fiecărei situaţii comprehensiunii şi adecvării profesorului la specificul fiecărei situaţii de predare/învăţare etc.de predare/învăţare etc.

În ultimă instanţă, În ultimă instanţă, competenţa metodologică a cadrului didactic se competenţa metodologică a cadrului didactic se exprimă prin capacitatea acestuia de a elabora (imagina) şi exprimă prin capacitatea acestuia de a elabora (imagina) şi implementa strategii didactice eficiente.implementa strategii didactice eficiente.

Funcţii ale metodelor de Funcţii ale metodelor de învăţământînvăţământ

Dintr-o perspectivă pragmatică, metodele utilizate pentru predare-învăţare în Dintr-o perspectivă pragmatică, metodele utilizate pentru predare-învăţare în cadrul educaţiei formale îndeplinesc mai multe roluri sau funcţii specifice (cf. cadrul educaţiei formale îndeplinesc mai multe roluri sau funcţii specifice (cf. Cerghit, 1980, pp. 12-17):Cerghit, 1980, pp. 12-17):

funcţia cognitivăfuncţia cognitivă: pentru elev, metoda reprezintă o modalitate de acces la : pentru elev, metoda reprezintă o modalitate de acces la cunoaşterea adevărurilor şi a procedurilor de acţiune, spre însuşirea ştiinţei şi cunoaşterea adevărurilor şi a procedurilor de acţiune, spre însuşirea ştiinţei şi culturii umane în general; metoda îl ajută pe elev să afle, să cerceteze, să culturii umane în general; metoda îl ajută pe elev să afle, să cerceteze, să descopere; în limbaj cognitivist, metodele îl ajută pe elev să achiziţioneze descopere; în limbaj cognitivist, metodele îl ajută pe elev să achiziţioneze cunoştinţe declarative şi procedurale, scheme şi scenarii cognitivecunoştinţe declarative şi procedurale, scheme şi scenarii cognitive etc.; etc.;

funcţia formativă (educativă)funcţia formativă (educativă): metodele contribuie, prin exersarea funcţiilor : metodele contribuie, prin exersarea funcţiilor psihice şi motrice ale elevilor, la formarea unor deprinderi intelectuale şi psihice şi motrice ale elevilor, la formarea unor deprinderi intelectuale şi structuri cognitive, a unor atitudini şi sentimente; altfel spus, metodele didactice structuri cognitive, a unor atitudini şi sentimente; altfel spus, metodele didactice reprezintă căile prin care se dobândesc reprezintă căile prin care se dobândesc cunoştinţe procedurale şi condiţionalecunoştinţe procedurale şi condiţionale;;

funcţia instrumentalăfuncţia instrumentală sau sau operaţionalăoperaţională: metoda serveşte ca tehnică de acţiune, : metoda serveşte ca tehnică de acţiune, ca modalitate de procedare pentru realizarea obiectivelor educative fixate; cu ca modalitate de procedare pentru realizarea obiectivelor educative fixate; cu alte cuvinte, metoda însăşi reprezintă alte cuvinte, metoda însăşi reprezintă o cunoştinţă procedurală;o cunoştinţă procedurală;

funcţia normativăfuncţia normativă: metoda arată, prescrie cum trebuie să se procedeze cum să : metoda arată, prescrie cum trebuie să se procedeze cum să se predea şi cum să se înveţe astfel încât să se obţină cele mai bune rezultate; se predea şi cum să se înveţe astfel încât să se obţină cele mai bune rezultate; în acest mod se evidenţiază cunoştinţele condiţionale care însoţesc orice în acest mod se evidenţiază cunoştinţele condiţionale care însoţesc orice metodă didactică: când, în ce condiţii situaţii se recomandă / nu se recomandă metodă didactică: când, în ce condiţii situaţii se recomandă / nu se recomandă utilizarea unei metode sau combinaţii de metode etc.utilizarea unei metode sau combinaţii de metode etc.

Clasificări ale metodelor Clasificări ale metodelor didacticedidactice

Integrarea unei metode didactice în una sau alta dintre categorii nu Integrarea unei metode didactice în una sau alta dintre categorii nu exclude apartenenţa ei simultană şi la alte grupuri de clasificare. exclude apartenenţa ei simultană şi la alte grupuri de clasificare. În plus, fiecare metodă de învăţământ poate fi analizată după un În plus, fiecare metodă de învăţământ poate fi analizată după un ansamblu de criterii, astfel încât să se etaleze cât mai bine ansamblu de criterii, astfel încât să se etaleze cât mai bine caracteristicilecaracteristicile şi şi avantajele pe care ea le posedă. avantajele pe care ea le posedă.

Literatura psihopedagogică dedicată temei, mai ales cea din anii Literatura psihopedagogică dedicată temei, mai ales cea din anii 70-80, abundă în criterii de clasificare şi clase de metode. Aceste 70-80, abundă în criterii de clasificare şi clase de metode. Aceste clasificări sunt realizate în funcţie de ceea ce a considerat mai clasificări sunt realizate în funcţie de ceea ce a considerat mai relevant unul sau altul dintre autori. Vom prezenta una dintre cele relevant unul sau altul dintre autori. Vom prezenta una dintre cele mai uzitate clasificări, cu criteriile subsecvente:mai uzitate clasificări, cu criteriile subsecvente:

Clasificarea metodelor didactice după C. Cucoş (2002, pp. 290-291):Clasificarea metodelor didactice după C. Cucoş (2002, pp. 290-291):

Clasificări ale metodelor Clasificări ale metodelor didacticedidactice

din punct de vedere istoric: din punct de vedere istoric: metode tradiţionale, clasice (expunerea, conversaţia, exerciţiul etc.)metode tradiţionale, clasice (expunerea, conversaţia, exerciţiul etc.) metode moderne, mai recente (algoritmizarea, problematizarea, metode moderne, mai recente (algoritmizarea, problematizarea,

brainstormingul, instruirea programată etc.).brainstormingul, instruirea programată etc.). în funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate:în funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate:

metode generale (expunerea, conversaţia etc.);metode generale (expunerea, conversaţia etc.); metode particulare sau speciale, care sunt adecvate numai pe metode particulare sau speciale, care sunt adecvate numai pe

anumite trepte de învăţământ sau la anumite discipline;anumite trepte de învăţământ sau la anumite discipline; în funcţie de modalitatea principală de prezentare a cunoştinţelor:în funcţie de modalitatea principală de prezentare a cunoştinţelor:

metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit;metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; metode intuitive, bazate pe observarea directă, prin simţuri, a metode intuitive, bazate pe observarea directă, prin simţuri, a

obiectelor şi fenomenelor din realitate sau a substitutelor acestora;obiectelor şi fenomenelor din realitate sau a substitutelor acestora;

Clasificări ale metodelor Clasificări ale metodelor didacticedidactice

după gradul de angajare a elevilor în lecţie:după gradul de angajare a elevilor în lecţie: metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă

şi pe ascultarea pasivă;şi pe ascultarea pasivă; metode active, care provoacă elevul să exploreze realitatea;metode active, care provoacă elevul să exploreze realitatea;

după funcţia didactică principală:după funcţia didactică principală: cu funcţia principală de predare şi comunicare;cu funcţia principală de predare şi comunicare; cu funcţia principală de fixare şi consolidare;cu funcţia principală de fixare şi consolidare; cu funcţia principală de verificare şi apreciere a rezultatelor;cu funcţia principală de verificare şi apreciere a rezultatelor;

în funcţie de modul de administrare a experienţei ce urmează a fi în funcţie de modul de administrare a experienţei ce urmează a fi însuşită:însuşită:

metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale stabile, metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale stabile, dinainte construite;dinainte construite;

metode euristice, bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de metode euristice, bazate pe descoperire proprie şi rezolvare de probleme;probleme;

Clasificări ale metodelor Clasificări ale metodelor didacticedidactice

după forma de organizare a muncii:după forma de organizare a muncii: metode individuale, pentru fiecare elev în parte;metode individuale, pentru fiecare elev în parte; metode de predare-învăţare în grupuri;metode de predare-învăţare în grupuri; metode frontale, cu întreaga clasă;metode frontale, cu întreaga clasă; metode mixte, prin alternări între variantele de mai sus;metode mixte, prin alternări între variantele de mai sus;

în funcţie de axa învăţare mecanică (prin receptare) – învăţare în funcţie de axa învăţare mecanică (prin receptare) – învăţare conştientă (prin descoperire):conştientă (prin descoperire):

metode bazate pe învăţarea prin receptare (expunerea, metode bazate pe învăţarea prin receptare (expunerea, demonstraţia);demonstraţia);

metode preponderent de descoperire dirijată (conversaţia, metode preponderent de descoperire dirijată (conversaţia, observaţia dirijată, instruirea programată, studiul de caz);observaţia dirijată, instruirea programată, studiul de caz);

metode de descoperire propriu-zisă (observarea independentă, metode de descoperire propriu-zisă (observarea independentă, rezolvarea de probleme, brainstormingul etc.);rezolvarea de probleme, brainstormingul etc.);

după sorgintea schimbării produse la elevi:după sorgintea schimbării produse la elevi: metode heterostructurante (transformarea se produce prin altul – metode heterostructurante (transformarea se produce prin altul –

expunerea, conversaţia, studiul de caz);expunerea, conversaţia, studiul de caz); metode autostructurante (individul se transformă prin sine, ca în metode autostructurante (individul se transformă prin sine, ca în

cazul descoperirii, observaţiei, exerciţiului).cazul descoperirii, observaţiei, exerciţiului).

Tendinţe noi în metodologia Tendinţe noi în metodologia didacticădidactică În cadrul unui sistem de instruire, metodologia didactică trebuie să fie În cadrul unui sistem de instruire, metodologia didactică trebuie să fie

consonantă cu toate modificările şi transformările survenite în ceea ce consonantă cu toate modificările şi transformările survenite în ceea ce priveşte finalităţile educaţiei, conţinuturile învăţământului, noile cerinţe priveşte finalităţile educaţiei, conţinuturile învăţământului, noile cerinţe ale elevilor şi societăţii. Metodologia se cere a fi suplă şi permisivă la ale elevilor şi societăţii. Metodologia se cere a fi suplă şi permisivă la dinamica schimbărilor care au loc în componentele procesului instructiv-dinamica schimbărilor care au loc în componentele procesului instructiv-educativ. Calitatea unei tehnologii este dată de flexibilitatea şi educativ. Calitatea unei tehnologii este dată de flexibilitatea şi deschiderea ei faţă de situaţiile şi exigenţele noi, complexe ale deschiderea ei faţă de situaţiile şi exigenţele noi, complexe ale învăţământului contemporan.învăţământului contemporan.

Tendinţe:Tendinţe:

1. punerea în practică a noi metode şi procedee de instruire1. punerea în practică a noi metode şi procedee de instruire care să care să soluţioneze adecvat noile situaţii de învăţare; dezvoltarea în „cantitate” soluţioneze adecvat noile situaţii de învăţare; dezvoltarea în „cantitate” a metodologiei, prin adaptarea şi integrarea unor metode nespecifice, a metodologiei, prin adaptarea şi integrarea unor metode nespecifice, din alte spaţii problematice, dar care pot rezolva satisfăcător unele din alte spaţii problematice, dar care pot rezolva satisfăcător unele cerinţe (de pildă, folosirea în învăţământ a brainstorming-ului, care este cerinţe (de pildă, folosirea în învăţământ a brainstorming-ului, care este - la origine - o metodă de dezvoltare a creativităţii); creşterea cantitativă - la origine - o metodă de dezvoltare a creativităţii); creşterea cantitativă a metodelor nu este însă soluţia cea mai fericită;a metodelor nu este însă soluţia cea mai fericită;

Tendinţe noi în metodologia Tendinţe noi în metodologia didacticădidactică

2.2. folosirea pe scară mai largă a unor metode activ-folosirea pe scară mai largă a unor metode activ-participativeparticipative, prin activizarea structurilor cognitive şi operatorii , prin activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor şi prin apelarea la metode pasive numai când este ale elevilor şi prin apelarea la metode pasive numai când este nevoie;nevoie;

3.3. maximizarea dimensiunii active a metodelormaximizarea dimensiunii active a metodelor (în mai toate (în mai toate metodele identificăm această potenţialitate) şi minimalizarea metodele identificăm această potenţialitate) şi minimalizarea efectelor pasive ale acestora; fructificarea dimensiunii şi efectelor pasive ale acestora; fructificarea dimensiunii şi aspectelor „calitative" ale metodei;aspectelor „calitative" ale metodei;

4.4. extinderea utilizării unor extinderea utilizării unor combinaţii şi ansambluri combinaţii şi ansambluri metodologicemetodologice prin alternări ale unor caracteristici (în planurile prin alternări ale unor caracteristici (în planurile activitate - pasivitate, abstractizare - concretizare, activitate - pasivitate, abstractizare - concretizare, algoritmicitate - euristicitate etc.), şi nu prin dominanţa unei algoritmicitate - euristicitate etc.), şi nu prin dominanţa unei caracteristici de bază;caracteristici de bază;

Tendinţe noi în metodologia Tendinţe noi în metodologia didacticădidactică

6.6. instrumentalizarea optimă a metodologiei prin instrumentalizarea optimă a metodologiei prin integrarea unor integrarea unor mijloace de învăţământmijloace de învăţământ adecvate care au un aport autentic în adecvate care au un aport autentic în eficientizarea predării-învăţării; nu este vorba de o simplă adăugare a eficientizarea predării-învăţării; nu este vorba de o simplă adăugare a unui mijloc de învăţământ, oricât de sofisticat ar fi el, ci de o unui mijloc de învăţământ, oricât de sofisticat ar fi el, ci de o redimensionare, o pregătire a acestuia în perspectivă metodologică redimensionare, o pregătire a acestuia în perspectivă metodologică (aşa cum ar fi diferitele programe structurate explicit pentru învăţarea (aşa cum ar fi diferitele programe structurate explicit pentru învăţarea asistată de ordinator);asistată de ordinator);

7.7. extinderea folosirii unor extinderea folosirii unor metode care solicită componentele metode care solicită componentele relaţionalerelaţionale ale activităţii didactice, respectiv aspectul comunicaţional ale activităţii didactice, respectiv aspectul comunicaţional pe axa profesor - elevi sau pe direcţia elevi - elevi;pe axa profesor - elevi sau pe direcţia elevi - elevi;