9. Implementarea, monitorizarea şi evaluarea

Implementarea

Implementarea presupune procesul de transformare a resurselor disponibile (materiale, financiare, umane) în rezultate calitative şi cantitative, astfel încât strategia să-şi atingă toate obiectivele definite şi, la sfârşitul perioadei, misiunea asumată. “Strategia culturală locală trebuie să se ghideze de o viziune despre cum trebuie să se dezvolte respectiva zonă şi cultura ei şi după terminarea procesului de implementare a strategiei. Numai autorităţile locale pot să-şi asume cu legitimitate rolul de lideri în pregătirea strategiei culturale locale deoarece sunt aleşi democratic şi gestionează resursele într-un mod controlabil, au autoritate de reglementare şi de dezvoltare şi sunt experimentaţi să susţină şi să facă posibil ca alţi să furnizeze servicii culturale. Dezvoltarea unei strategii trebuie, totuşi, întreprinsă prin angajarea activă şi implicarea comunităţii şi a sectoarelor publice şi private.”1 Strategia Culturală a jud. Arad a fost elaborată prin consultare şi participare publică, văzute ca fiind condiţii esenţiale pentru creşterea calităţii interacţiunii dintre instituţiile publice şi cetăţeni, în egală măsură, condiţii majore pentru creşterea calităţii intervenţiei autorităţii publice, în identificarea şi rezolvarea corectă a nevoilor culturale ale cetăţenilor.

Elaborarea unei strategiei trebuie să parcurgă un proces de corelare, între ceea ce este de dorit a fi realizat cu ceea ce este posibil în condiţiile resurselor existente, şi ceea ce este probabil, în condiţiile previzionate. În aceste condiţii responsabilitatea procesului de implementare îi revine Consiliului Judeţean Arad care, în acest sens, constituie o Unitate de implementare (UI) în cadrul Centrul Cultural Judeţean Arad, unitate care va răspunde de buna desfăşurare a întregului proces.

Principalele instrumente care vor fi utilizate în procesul de implementare, reglementate prin lege, vor fi:

• solicitarea publică de proiecte culturale, pentru finanţarea evenimentelor culturale realizate în parteneriat cu ONG-uri, uniunii sau alte instituţii culturale, educaţionale etc., defineşte anual condiţiile de alocare, volumul resurselor şi obiectivelor strategice şi/sau obiectivele specifice din prezenta strategie ce urmează a fi finanţate în anul respectiv;

• contractele de management încheiate de Consiliul Judeţean Arad cu directorii instituţiilor culturale din subordine pe baza strategiilor culturale proprii corelate cu obiectivele strategice definite în prezenta strategie;

• contractele de parteneriat cu autorităţile locale încheiate de Consiliul Judeţean Arad cu primăriile din judeţ pentru colaborare în realizarea unor evenimente culturale punctuale, finanţate în parteneriat.

1 Departement for Culture, Media and Sport – Local Cultural Strategies Draft Guidance for Local Authorities in England, June, 1999, www.sportdevelopment.org.uk

Monitorizarea şi evaluarea

Fiind o strategie pe termen mediu, procesul de implementare se va afla sub acţiunea

unor factori ai mediului inter şi extern, care pot produce efecte pozitive sau negative domeniului cultural. În aceste condiţii, monitorizarea se va realiza pe tot parcursul procesului de implementare şi la sfârşitul lui, prin compararea cantităţii şi calităţii rezultatelor obţinute cu cele planificate prin prezenta strategie. Anual se pot realiza ajustări ca urmare a rezultatelor procesului de monitorizare. O evaluare a impactului strategiei se va face la sfârşitul anului 2014 prin comparaţie între rezultatele sociologice şi statistice înregistrate în urma cercetărilor realizate în anul 2009 şi cele obţinute la finele anului 2014. Evaluarea va aprecia, în egală măsură performanţa - realizarea obiectivelor propuse cât şi procesul - modul în care au fost atinse obiectivele strategice.

În vederea realizării acestor deziderate se constituie la nivelul Consiliului Judeţean Arad un Grup de monitorizare şi evaluare format din reprezentanţi ai: Consiliului Judeţean Arad, Comisiei pentru cultură, Centrului Cultural Judeţean Arad, ONG-urilor culturale, uniunilor de creaţie, instituţiilor culturale. Acest grup se va întâlni de anual, înainte de lansarea solicitării publice de proiecte pentru a prioritiza obiectivele strategice şi pe cele specifice alese pentru solicitarea publică de proiecte culturale din anul respectiv, după aprobarea bugetului pe anul în curs.

Consiliul Judeţean Arad poate apele la experţi sau poate constitui comisii consultative de experţi care să evalueze anual proiectele propuse, impactul gestionării resurselor alocate fie la nivelul instituţiilor din subordine fie la nivelul altor entităţi finanţate în parteneriat, pe baza proiectelor culturale aprobate.

Măsurarea performanţelor

Proiectele care vor fi depuse spre finanţare vor fi elaborate ca răspuns la obiectivele asumate prin strategie, urmând să fie evaluate în cadrul unui proces transparent care să ţină cont de criteriile de evaluare DAC2, ale Uniunii Europene precum: relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul, sustenabilitatea proiectelor. Având în vedere particularitate domeniului cultural vor exista un set de indicatori specifici precum vizibilitatea, singularitatea şi noutatea proiectelor propuse.

Indicatorii de evaluare pentru activităţile instituţiilor din subordine sunt cei definiţi prin lege şi stipulaţi în contractul de management al directorului instituţiei culturale. Abaterile constatate vor impune luarea unor măsuri de corecţie agreate de comun acord prin contractele de finanţare semnate între părţi.

2 European Commission, EuropeAid – Project Cycle Management, Handbook, 2002

Întreg procesul de planificare strategică pentru dezvoltarea domeniului cultural asumat de Consiliul Judeţean Arad, pentru perioada 2010-2014, stă sub semnul dialogului, transparenţei şi participării astfel încât, împreună, autoritate publică, actori culturali şi cetăţeni, să obţină beneficii majore prin creşterea accesului şi a participării la actul cultural şi artistic de calitate. BIBLIOGRAFIE

I. Periodice

- Tribuna (Arad) 1904 – 1912 - Românul (Arad) 1911-1912 - Biserica şi Şcoala - Lupta (Budapesta) 1906-1916

II. Documente edite - Şora Gheorghe, Goldiş Vasile. Corespondenţă (1888-1934). Scrisori trimise, vol. I, Cluj-Napoca, 1992. - Popeangă Vasile, Fragmente din corespondenţa lui Slavici, în Limbă şi literatură, XIII, Bucureşti, 1967. - Popeangă Vasile, Roman Ciorogariu 1852-1936. Studii şi documente, Oradea, 1981. - Arhivele Statului Arad, Muzeul Judeţean Arad, Aradul în lupta pentru eliberare socială şi naţională, Arad, 1980. - Bodea Gheorghe I. Octavian Goga. Corespondenţă primită, vol.I, Editura Lines, Cluj-Napoca, 2003. - Şora Gheorghe, Goldiş Vasile. Corespondenţă (1888-1934) Scrisori trimise, vol. I, Cluj-Napoca, 1992. III. Lucrări

1. Aradul, permanenţă în istoria patriei, Bucureşti, 1978. 2. Bărbulescu Mihai, Deletant Denis, Hitchins Keith, Papacostea Ştefan, Teodor Pompiliu, Istoria României, Bucureşti, 2002.

3. Berger Jean, Istoria Imperiului Habsburgic 1273-1918, Bucureşti, 2000.

4. Bocu Sever, Drumuri şi răscruci, Timişoara, 1939.

5. Bolovan Ioan, Asociaţia Naţională Arădană pentru cultura poporului român 1863-1918. Contribuţii monografice, Cluj-Napoca, 1994.

6. Bolovan Ioan, Transilvania la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX : realităţi etnoconfesionale şi politici demografice, Presa Universitară Clujană,2000.

7. Bondrea Aurelian, Sociologia culturii, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1993.

8. Ciorogariu Roman, Zile trăite, Oradea, 1926. 9. Ciorogariu Roman, Spre prăpastie, Arad, 1911. 10. Eppel Marius, Vasile Mangra 1850-1918. Contribuţii la

cunoaşterea vieţii şi activităţii lui, Ed.Mirador, Arad, 2000. 11. Goga Octavian. Însemnările unui călător, Arad, 1911. 12. Goldiş Vasile, Despre problema naţionalităţilor, Ed. Politică,

Bucureşti, 1976. 13. Haţegan Ioan, Cultură şi civilizaţie medievală la Mureşul de Jos,

Comunităţi, populaţie şi habitat într-un spaţiu de interferenţe culturale, Editura „Almanahul Banatului”, Timişoara, 2000.

14. Hitchins Keith, Românii 1866-1947, Ed. Humanitas, Bucureşti,1996.

15. Hitchins Keith, Afirmarea naţiunii : mişcarea naţională românească din Transilvania 1860-1914, Bucureşti, 2000.

16. Hitchins Keith, Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania, 1700-1868, vol.I, Cluj-Napoca, 1987.

17. Hitchins Keith, Studii privind istoria modernă a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1970.

18. Jelavich, Charles şi Barbara, Formarea statelor naţionale balcanice 1804-1920, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.

19. Maior Liviu, Alexandru Vaida-Voevod între Belvedere şi Versailles, Bucureşti,1993.

20. Maior Liviu, Mişcarea naţională românească din Transilvania 1900-1914, Cluj-Napoca,1986.

21. Mândruţ Stelian, Mişcarea naţională şi activitatea parlamentară a deputaţilor Partidului Naţional Român din Transilvania între anii 1905-1910, Oradea,1995.

22. Mihu Ioan, Spicuiri din gândurile mele politice culturale economice, publicate cu un studiu introductiv de prof. Silviu Dragomir, membru al Academiei Române, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1938.

23. Neamţu Gelu, Gustav Augustini ziarist la „Tribuna Poporului” din Arad 1898-1900, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2007.

24. Pavel Teodor, Mişcarea românilor pentru unitate naţională şi diplomaţia Puterilor Centrale II 1894-1914, Timişoara, 1982.

25. Păcăţeanu T.V. Cartea de aur, vol. VII-VIII, Sibiu, 1910-1913. 26. Pădurean Corneliu, Lexicul politic românesc din Transilvania la

sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, Ed. Universităţii Aurel Vlaicu, Arad, 2004.

27. Petraş Lucian, Politică şi demers naţional în comitatul Arad (1895-1916), Editura Brumar, Timişoara, 2008.

28. Popa Mircea, Ilarie Chendi, Bucureşti, 1973. 29. Popeangă Vasile, Aradul, centrul politic al luptei naţionale din

perioada dualismului 1867-1918, Ed.Facla, Timişoara, 1978. 30. Russu-Şirianu I. Românii din statul ungar, Ed.Autorului, Arad,

1904. 31. Slavici Ioan, Românii din Ardeal, Ed. Cartea Românească,

Bucureşti, 1875. 32. Slavici Ioan, Sbuciumări politice la românii din Ungaria,

Bucureşti, 1911. 33. Suciu Dumitru, Antecedentele dualismului austro-ungar şi lupta

naţională a românilor din Transilvania 1848-1867, Bucureşti, 2000.

34. Taylor, A.J.P. Monarhia habsburgică 1809-1918, o istorie a Imperiului austriac şi a Austro-Ungariei, Bucureşti, 2000.

35. Vaida-Voevod Al. Memorii, I-IV, Cluj-Napoca, 1998. 36. Vesa Pavel, Episcopii Aradului 1706-2006, Ed. Gutenberg

Univers, Arad, 2007. 37. xxx Istoria României. Transilvania, Volumul II, Ed. George

Bariţiu, Cluj-Napoca,1977. V. Studii şi articole 1. Boia Lucian, Contribuţii privind criza Partidului Naţional Român şi trecerea de la pasivism la activism 1893-1905, în Studii. Revistă de istorie, XXIV, 1971, nr.5,pp. 963-984.

2. Boia Lucian, Contribuţii privind mişcarea naţională a românilor din Transilvania în anii 1910-1914, în Studii. Revistă de istorie, XXV, 1972, nr.4, pp.783-803.

3. Botezan Liviu, Contribuţii la studiul vieţii politice a Transilvaniei din anii 1895-1898, Anuarul Institutului de Istorie, Cluj-Napoca, 1970.

4. Botezan Liviu, Cordoş Nicolae, Din frământările partidului naţional român transilvăneean în anul 1897, în A.I.I.A. Cluj-Napoca, XV, 1971, pp.285-325.

5. Neamţu Gelu, Cordoş Nicolae, Politica guvernelor maghiare de deznaţionalizare a românilor din Transilvania. 1867-1918, în Apulum, XXVII-XXX, 1990-1993, pp.457-492.

6. Roşuţ Nicolae, Aradul şi noul activism, în Ziridava, VI, 1976, pp.205-219.

7. Roşuţ Nicolae, Contribuţia lui Ioan Russu-Şirianu la reluarea activităţii politice, în Ziridava, VIII, 1977, pp.273-285.