INDEPENDENTA l DEPENDENA N SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

Ca s-i menin un echilibru fiziologic i psihologic, pacientul trebuie s ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale

Independena la adult Atingerea unui nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic i psihologic) prin aciuni pe care le ndeplinete individul nsui (singur), fr ajutorul unei alte persoane. Independena este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin aciuni proprii, ndeplinite de persoana nsi.

Pentru copii, independen se consider i atunci cnd nevoile sunt ndeplinite cu ajutorul altora (de ctre alii) n funcie de faza de cretere i de dezvoltare a copilului.

Dependena

Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a ndeplini singur,

fr ajutorul unei alte persoane, aciuni care s-i permit un nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent.

Originea probabil a acestei dependene este o lips de for (cnd pacientul nu poate), lips de voin (cnd nu vrea), lips de cunoatere (cnd pacientul nu tie cum s acioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale). Observaie:

Asistenta tie c propria sa competen nu este suficient n vastul domeniu al sntii. Aa, de exemplu, n cazul unui pacient nesatisfcut prin lipsa de bani, de locuin, cldur, intervenia asistentei este limitat. De aceea, ea recunoate competena altor profesioniti cu care lucreaz interdependent. Important de reinut:

Noiunea de nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor" nseamn c poate exista un oarecare grad de insatisfacie fr ca acest lucru s presupun o dependen a persoanei.

De exemplu: o persoan este independent dac folosete ntr-un mod adecvat, fr ajutorul altei persoane, un aparat, un dispozitiv, o protez (protez auditiv, ocular, dentar, crj, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care-i permite s manifeste o stare de bine - deci este independent. Dependena apare din momentul n care persoana trebuie s recurg la alt persoan pentru a utiliza un aparat, un dispozitiv de susinere sau o protez. O alt precizare: se consider c este eronat s calificm pacientul dependent", de aceea este preferabil s se spun problem de dependena

Manifestarea de dependen

Atunci cnd o nevoie fundamental este nesatisfcut din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestri de dependen. Acestea sunt semne observabile ale unei anumite incapaciti a persoanei de a rspunde prin el nsui la aceast nevoie.

Exemplu: incapacitatea unei persoane s-i protejeze tegumentele poate duce la roea sau la leziune = este o manifestare de dependen fa de aceast nevoie, sau -incapacitatea de a comunica poate produce, de asemenea, manifestri de dependen care pot conduce la izolarea social.

Dependena unei persoane trebuie s fie considerat (apreciat) nu numai n raport cu intensitatea sa, dar i n raport cu durata sa (de la cteva zile la ani de zile). Astfel ea

(dependena) poate fi: moderat sau total, temporar sau permanent.

Clasificarea nivelurilor de dependen

Nivelul de dependen (indicele de gravitate) al persoanei ngrijite se poate determina dup evaluarea funciei de independen/dependen a fiecrei nevoi fundamentale, dup urmtorul tabel:

Tabel de coresponden a nivelurilor de dependen

Niveluri

de dependen

Nivel 1

Persoana este

independent i autonom

Nivel 2

Persoana prezint o dependen

moderat

Nivel 3

Persoana

prezint o dependen

major

Nivel 4

Persoana

prezint o dependen

total

Fiecare nevoie fundamental poate fi ncadrat ntr-una dintre cele patru categorii.

Totalul de puncte obinut permite clasificarea pacienilor n patru categorii de dependen, astfel:

Clasificarea n patru categorii de dependen

persoan independent pacient cu dependen moderat: pacient cu dependen major: pacient cu dependen total:

pn la 14 = nivel 1 de la 15 la 28 = nivel 2

de la 29 la 42 = nivel 3

de la 43 la 56 = nivel 4

Importanta practica

Evaluarea nivelului de dependen a pacientului folosete ca instrument de msur pentru a ne orienta n procesul de ngrijire. Astfel, consemnarea i urmrirea nivelului de dependen ne permite aprecierea rezultatului obinut n urma tratamentului i interveniilor de ngrijire.

Determinarea i consemnarea nivelului de dependen se pot face i numai pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfcute, acordnd nevoii respective punctaj de la 1 la 4, fr s se mai fac totalizarea punctelor

Tipuri de dependen i nivelul de interventie Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic ,psihologic ,social,cultural si spiritual al fiinei umane. Pacientul poate s prezinte patru forme de dependen:

- potenial - actuala

- descrescnd - permanent Aceast problem trebuie s fie considerat sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de intervenii - deja menionate: prevenirea primar, secundar i teriar.

Potenial

Dac problema de dependen este posibil s apar din cauza anumitor predispoziii, atunci vorbim de o stare de dependen POTENIAL. n acest caz trebuie planificat o intervenie.

Exemplu: la un pacient subalimentat, imobilizat, poate uor s apar roea sau rni prin presiune (escar). O aciune preventiv poate evita aceast problem de dependen.

Actual n acelai timp, dac problema este prezent, dependena este ACTUAL. In acest caz aciunile vor fi corective

Descrescnd Cnd dependena pacientului se reduce este n DESCRETERE - rolul asistentei n acest caz este de a susine acest progres i de a ajuta pacientul s-i regseasc gradul optimal de autonomie.

Permanent

Dac n ciuda ngrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectat, dependena este atunci PERMANENT sau CRONIC (exemplu n paraplegie). Rolul asistentei este n acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate

face independent i de a-l ajuta s se adapteze n aceste limite

6. SURSELE DE DIFICULTATE

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependenei = orice obstacol major care mpiedic satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie o surs de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1. Factori de ordin fizic

2. Factori de ordin psihologic 3. Factori de ordin social 4. Factori de ordin spiritual 5. Factori legai de insuficiente cunotine

- de ordin

Fizic

7. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele (piedicile) fizice de

natur intrinsec sau extrinsec ce influeneaz negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul nsui. Poate fi vorba de o problem articular, de o paralizie, de o problem metabolic, de o infecie, de o excrescen care obtureaz trecerea aerului, a alimentelor, a substanelor excretoare etc. Sursele de dificultate extrinseci cuprind ageni exteriori care n contact cu organismul uman mpiedic funcionarea normal (ex. o sond nazo-gastric sau vezical care cauzeaz iritaii, pansament compresiv, o imobilizare etc.)

- de ordin

psihologic

2. Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente i emoii - pe scurt strile sufleteti i intelectuale care pot influena satisfacerea anumitor nevoi fundamentale (tulburri de gndire, anxietate, stres, situaii de criz, modificarea schemei corporale, doliu etc). Manifestrile de dependen la acest nivel pot afecta toate nevoile (ex. anxietatea poate cauza hiperventilaie, anorexie, diaree,

perturbarea capacitii de comunicare etc).

- de ordin

social

3. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei n

raport cu anturajul su, cu partenerul de via, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii de munc - pe scurt

problemele legate de inserarea (ncadrarea) n comunitate. Aceste surse pot fi prezente

pe planuri relaionale culturale i economice. Se pot prezenta sub form de modificare a rolului su social (serviciu nou, omaj) dificulti de comunicare, probleme de adaptare la o cultur, sentiment de respingere etc. Asistenta nu poate ntotdeauna s influeneze direct problemele

generate de aceste surse de dificultate, dar ea trebuie s tie s le recunoasc i s ajute pacientul. Asistentele trebuie s deceleze nivelul igienei locuinelor, salubritatea, aerul ambiant etc. Sursele de dificultate de ordin social pot s afecteze calitatea vieii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) i pot fi surse de stres, de depresie, de malnutriie etc.

De ordin

spiritual Sursele de dificultate de ordin spiritual.

Este vorba de aspiraiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului vieii, ntrebri religioase, filosofice, limite n practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfacii. Au repercusiuni (mai ales) asupra persoanelor n vrst sau la muribunzi. Dar pot aprea manifestri de dependent i la alte categorii.

Lipsa de

cunostinte

6. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunotine. Asistenta poate ajuta pacientul n ctigarea unor cunotine care sunt necesare pentru a-l ajuta n satisfacerea nevoilor. Astfel sunt necesare informaii pentru: cunoaterea de sine, cunotine despre sntate i boal, cunoaterea celorlalte persoane, cunoaterea mediului social.

Unde, cum poate interveni asistenta?

Intervenia asistentei poate fi asupra sursei de dificultate direct sau asupra manifestrilor de dependen. Uneori ns asupra sursei de dificultate nu se poate aciona. Astfel, fa de o problem de retenie urinar, datorit efectului anesteziei la un pacient operat, asistenta nu poate aciona asupra sursei, ea poate aciona doar asupra reteniei, care constituie problema de dependen a pacientului. Din contr, cnd este vorba de insuficiente cunotine, aciunile asistentei pot viza direct sursa de dificultate - printr-o nvare (educare) adecvat a pacientului.

Alte situaii n care intervenia asistentei asupra sursei de dificultate nu este posibil: deficitul vizual sau intelectual.Exist ns situaii n care intervenia asistentei poate fi la cele dou niveluri: de exemplu, un pacient cu escar datorit imobilizrii (asistenta se ocup de ran, dar i de sursa de dificultate - prin schimbarea poziiei pacientului

Procesul de ingrijire

Proces de ingrijire = esenta procesului de ingrijire

Definitie = metoda clinica ,planificata,pragmatic,care permite acordarea de ingrijiri individualizate in

functie de reactiile particulare ale fiecarui individ( comunitate )la o modificare actual sau potential a starii de

sanatate

Scopul = Obtinerea unei imbunatatiri a starii de sanatate a individului si comunitatii.

Se renunta astfel la ingrijirile stereotype ,uniformizate.Ele se vor aplica individualizat ,dupa analiza

gradului de dependentaaparut/care are potential sa apara in satisfacerea nevoilor fizice sau psihosociale ale

persoanei( prin prisma cadrului conceptual al V .Henderson)Acest tip de ingrijiri presupune de asemenea

modificari de dinamica ,pe baza reevaluarii continue a pacientului si raspunsului sau la ingrijirile acordate .

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de nursing prezinta urmatoarele etape:

1.Evaluarea pacientului/comunitatii pentru stabilirea starii de sanatate sau boala existente, identificarea problemelor actuale, potentiale de sanatate conducand la formularea diagnosticului de ingrijire

2. Diagnosticul de ingrijire formularea lui 3.Elaborarea unui plan logic de ingrijire specific pacientului sau comunitatii evaluate,strict individualizat si dirijat in functie de diagnosticul/diagnosticele de ingrijire formulate .

4. Realizarea planului de ingrijire elaborat implementarea lui pentru rezolvarea problemelor de ingrijire ale pacientului si comunitatii

5.Evaluarea eficacitatii actiunilor de ingrijire realizate si recorelarea /reformularea permanenta a

planului redactat initial cu evolutia starii de sanatate a pacientului ingrijit.

Conceptul de sanatate nu se limiteaza la absenta bolii,de aceea sanatatea,poate fi definita ca:

- o stare in care necesitatile sunt satisfacute autonom( V.H.) - o stare de bine fizic, mental si social ( OMS ) - ansamblul fortelor vii ,fizice,affective,psihice si sociale ,mobilizate pentru a infrunta ,compensa sau

a-I face fata .

Sanatatea este considerata o proprietate a fiintelor biologice.Existenta sanatatii este recunoscuta cand

toate componentele organismului individual functioneaza cum trebuie.sanatatea se considera pierduta cand

apare boala .Boala poate fi definita ca: o modificare a functiilor organice cauzata de scaderea potentialului

sau scurtatea duratei vietii .Boala este cauzata de factori specifici/procese interne,fiziologice ale

organismului sau invazia lui cu agenti patogeni.

Pentru a apara si mentine sanatatea un rol important ii revine asistentei medicale,iar nursingul isi trage

radacinile din nevoile fundamentale ale individului si anume din codul de principii elaborat de V.

Henderson.

Acest fapt a dus la o serie de modificari d.p.d.v. al ingrijirilor profesionale ca si la o noua viziune asupra

planului de ingrijire .

Planul de ingrijire poate fi definit asfel ca un cod teoretic sau metoda sistematica ,organizata,prin care se

acorda ingrijiri individualizate , ce au in vedere identificarea raspunsurilor unice ale individului sau

comunitatii vis-a-vis de alterarea starii de sanatate actuala sau potentiala.

Identificarea problemelor de ingrijire = faza esentiala a planului de ingrijire .Efectuare ingrijirilor trebuie

sa se bazeze pe toate acele considerente ce formeaza baza actiunilor asistentei medicale.

Asfel se introduce in cadrul ingrijirilor conceptul de munca metodica ,munca bine gandita ,pentru a atinge intr-un mod cat mai eficient scopul propus.Ansamblul acestor activitati de nursing se desfasoara metodic ,ca

o structura a procesului de nursing = plan de ingrijire.

Planul de ingrijire are cinci etape

- culegerea datelor si aprecierea lor

- identificarea problemelor de ingrijire

- planificarea ingrijirilor fixarea scopurilor si obiectivelor - determinarea interventiilor

- aplicarea in practica a planului de ingrijire - interventii autonome

- interventii delegate

- evaluarea ingrijirilor .

1. EVALUAREA PACIENTULUI

Definitie =Evaluarea pacientului reprezinta prima etapa a procesului de ingrijire,care incepe odata cu

intaia intalnire a asistentului medical cu bolanvul sau comunitatea ingrijita si continua pe toata durata

procesului de ingrijre,deoarece starea de sanatate a celor ingrijiti se modifica continuu.

Ca urmare aidoma intregului proces de ingrijire ,evaluarea pacientului reprezinta un proces continuu,dinamic

si strict individualizat .

Scop :

- aprecierea starii de sanatate sau boala prezenta/potentiala a persoanei ingrijite

- precizarea si ierarhizarea necesitatilor de ingrijire ale pacientului

Finalitatea : formularea diagnosticului de ingrijire

Etape :

a) Culegerea datelor b) Inregistrarea datelor c) Analiza datelor d) Formularea diagnosticului/diagnosticelor de ingrijire constituie baza rationala si pragmatica pentru

elaborarea ulterioara a planului de ingrijire

Fiecare dintre aceste etape are un continut specific si o modalitate diferita de realizare practica

1.1 Culegerea datelor, inregistrarea si aprecierea lor

Culegerea datelor constituie primul contact al asistentei medicale cu pacientul si presupune colectarea

informatilor subiective si obiective privind starea de sanatate si satisfacerea necesitatilor personale ale

pacientului evaluat,atat in prezent cat si anterior momentului evaluarii.

Se realizeaza prin :

- anamneza pacientului,apartinatorilor observatia - observarea, examenul fizic al pacientului

- examene de laborator

- consultarea documentelor medicale anterioare existente

Aceste date, informatii le obtinem prin comunicare - proces prin care una , doua sau mai multe

persoane isi exprima gandurile sau sentimentele si isi inteleg reciproc sensurile .Intre asistenta medicala si

pacient se realizeaza asfel o comunicare terapeutica proces dinamic ce include elaborarea, transmiterea si

receptarea dintre pacient si asistenta medicala. Asfel comunicarea se bazeaza pe abilitate, simpatie ,caldura

sufletesca .

Tipuri de date - dupa sursa informatiei : - date primare( directe) informatii obtinute de la pacient - date secundare ( indirecte) informatii de la anturaj sau din documente medicale anterioare

- dupa caracterul informatiei continute avem date subiective ( simptome ) si date obiective (semne) - dupa caracterul temporal al informatiei continute avem date actuale ( prezente) sau date anterioare

( trecute)

- dupa potentialul de schimbare al continutului informatiei avem : date stabile ( invariabile ) sunt date generale ,cu caracter demografic sex ,rasa, religie, grup

de sange, boli genetice, alergii ;

si date variabile nume ,nationalitate ,stare civila ,virsta ,tensiune arteriala,puls ,temperatura, greutate, uree, electroliti, glicemie etc.

Definitie : Anamneza( interviul ) = modalitate directa de culegere a datelor ,prin discutia cu pacientul

,la care se adauga informatii oferite suplimentar de catre apartinatori si date inscrise in diferite documente

medicale anterioare ale pacientului .

Dupa prezentarea propriei persoane catre interlocutor este recomandabil ca asistenta sa ii explice in

termeni simpli si generali modalitatea de desfasurare a discutiei ,scopul acesteia si modul in care vor fi

folosite datele obtinute :in interesul pacientului , pentru realizarea procesului de ingrijire si a actului

medical.Obtinerea acestor date reprezinta o adevarata arta si presupune ,pe linga rigoare profesionala si

atentie si certe calitati psihologice din partea asistentei medicale .

a)Interviul Permite depistarea nevoilor nesatisfcute ale persoanei i diverse manifestri de dependen pe care le

determin. Interviul este un instrument prin excelen de personalizare a ngrijirilor (instrument de cunoatere a

personalitii).

Condiiile pentru interviu

Trebuie s se in cont de anumii factori importani: - alegerea momentului oportun pentru pacient - respectarea:

- orei de mas - momentelor de oboseal i de repaus - a perioadelor cnd pacientul se simte foarte suferind

- asistenta s-i organizeze astfel munca sa, nct s prevad un timp suficient de lung pentru a permite pacientului s se exprime n ritmul su - asistenta trebuie, de asemenea, s creeze toate condiiile innd cont de - intimitatea la care pacientul are drept - i de confortul pacientului - interviul se bazeaz pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace i clar - de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care s reflecte:

- atitudine de acceptare - capacitate de ascultare >~ atitudine de respect - capacitate de empatie

Asistenta demonstreaz acest comportament prin: Mentinerea unui contact vizual (mimic) senin a feei - surztoare (dup caz) - printr-o poziie comod i limbaj care dovedesc pacientului dorina sa de a-l - asculta asculta i de a-i uura urmrirea interviului.

asculta si de a i usura urmarirea interviului. Abiliti ale asistentei de a facilita interviul

Abilitatea de a facilita (favoriza) interviul Sunt numeroase abiliti, descrierea lor depind cadrul

acestui ndrumar. Vom enumera cteva: a) Abilitatea de a pune ntrebri adecvate

ntrebrile pot fi: nchise sau deschise. ntrebrile nchise - aduc un rspuns limitat prin da" sau nu"

Exemplu de ntrebare nchis: Ai dormit bine?" (rspuns monosilabic). ntrebrile deschise - permit pacientului s se exprime. Exemplu de

ntrebri deschise: Vorbii-mi despre problema care v-a adus la spital". Sau: Putei s-mi descriei obinuina dumneavoastr n legtur cu somnul?" ntrebrile deschise pot fi de diverse tipuri:

- de tip narativ (ex. Povestii-mi ce probleme v mai creeaz boala"), Povestii-mi ceea ce s-a petrecut" (desfurarea unui eveniment).

- de tip descriptiv (ex. Descriei-mi felul dumneavoastr de a proceda"). - de tip de calificare (ex. De ce nu mncai niciodat carne?").

b) Abilitatea de a confirma (valida) percepiile sale n legtur cu pacientul, n aa fel nct s elimine subiectivismul observaiei sale (ex. Mi-ai spus c sunt dou zile de cnd vomai"). Cerei-i s v repete ceea ce credei c nu ai neles. c) Abilitatea de a readuce pacientul la rspunsurile necesare -atunci cnd face digresiuni (ex. Vd c v preocup mult digestia dv., dar n-ai putea s-mi dai amnunte i despre somnul dv.?"). d) Abilitatea de a face o sintez (ex. pe scurt, Ceea ce mi-ai povestit demonstreaz c nu putei niciodat s v destindei din cauza nervozitii dv."). e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica o ascultare activ: - prin repetarea ultimei pri din fraza pacientului, -prin extragerea i reformularea coninutului emotiv din enunul pacientului i rspunzndu-i n aa fel nct s-i demonstrai c nelegei ceea ce el simte (triete).

Aceste accesibiliti sunt necesare pentru a nu-l face pe pacient s se nchid n el, s nu mai rspund. Asistenta s tie cum s pun ntrebri suplimentare sau s treac sub tcere unele chestiuni care pun pacientul n situaii neplcute

Scop - obtinerea informatiilor asupra starii trecute si actuale de sanatate a pacientului

- nceperea relaiei asistent-pacient, relaie favorizat de schimbul de informaii, idei i emoii - obinerea de informaii asupra celor cinci dimensiuni'" ale pacientului: fizic, afectiv, intelectual, spiritual, social - observarea pacientului: interaciunile dintre pacient si familia sa, modul n care evolueaz n mediul spitalicesc - furnizarea de date pacientului, care-l vor determina s pun ntrebri i s participe la stabilirea obiectivelor i efectuarea ngrijirilor

Tipuri

de interviu

- structurat

- pentru obinerea datelor de baz ale fiecrui pacient Ex.: Cum v numii7" Cu ce v ocupai?" - semistructurat

- condus cu obiective i puncte de reper dinainte precizate Ex.: Relatai-mi despre suferinele dv. legate de constipatie." J

Etapele

interviului

a. nceperea interviului

- asistenta se prezint declinndu-i numele, funcia i explicnd scopul interviului

Ex.: Bun ziua dle... M numesc... i sunt asistent. A don s discutm 10 minute n legtur cu starea dv. ae sntate i s-mi rspundei la cteva ntrebri care-mi vor permite s planific ngrijirile. Suntei de acord?"

- pacientul va fi asigurat de confidenialitatea interviului b. desfurarea interviului - asistenta pune ntrebri deschise sau nchise, ale cror rspunsuri vor forma profilul" pacientului

8

- pe parcursul interviului asistenta i pacientul devin, rnd pe rnd, emitor i receptor

Ex.: Pacientul: Pentru ce este sursa de oxigen pe peretele deasupra patului meu? Asta nseamn c sunt grav bolnav?"

Asistenta: Nu, nu nseamn asta. Toate saloanele din aceast secie sunt prevzute cu surse de oxigen. Spitalul are un sistem central de distribuire a oxigenului i dac un pacient are nevoie putem s i-l administrm rapid. Acesta este motivul pentru care ai fost nelinitit?" Pacientul: Nu, eram doar curios." Asistenta: n aceast situaie, avei alte probleme care v nelinitesc?" Pacientul: Da."

- este de preferat s se semnaleze apropierea sfritului interviului Ex.: Am s v mai pun dou ntrebri" sau Vom termina n dou minute". c. concluzia interviului

-la sfritul interviului, asistenta va trage concluziile asupra interviului Ex.: V mulumesc c mi-ai rspuns la aceste ntrebri." Am neles care v sunt problemele" Rspunsurile date de dv. m vor ajuta s v planific ngrijirile."

PROFILUL PACIENTULUI - Este constituit din informaiile culese prin interviu i cuprinde ca elemente de baz urmtoarele:

Informaii generale

- nume, prenume - sex - stare civil - ocupaie - religie

- surse de susinere

Antecedente

medicale

- bolile copilriei, vaccinri ,traumatisme - spitalizri (experiena pacientului cu ocazia spitalizrilor anterioare) - intervenii chirurgicale - alergii -medicamentoase

- utilizarea tratamentelor empirice

Antecedente

familiale

- boli cronice, afeciuni mentale ale membrilor de familie

Mod de via, obinuine

- utilizarea de alcool, tutun, droguri

- obiceiuri de munc, somn, alimentaie - practicarea exerciiilor fizice

Probleme de

sntate actual

- apariia simptomelor: - natura lor

- caracteristici (localizare, durat, intensitate etc.) - factori declanatori (frig, umezeal, efort etc.) - msuri luate pentru a le uura i efectul acestora - cunotine despre sntate

Mediul

ambiental

- factori de risc (poluani, zgomote, trepidaii) - securitatea fizic (respectarea msurilor de protecia muncii)

Profilul

psiho-social

i cultural

- limba vorbit, etnie - capaciti cognitive - emoii, sentimente, stri sufleteti, care pot influena satisfacerea nevoilor - probleme generate n raport cu familia, anturajul

9

b) Observarea

Observarea rmne elementul primordial, de baz, pe care l folosete asistenta pe parcursul activitii. Observarea presupune: o capacitate intelectual deosebit de a sesiza, prin intermediul simurilor,

detaliile lumii exterioare (diferite detalii). Observarea este un proces mintal activ. Observarea se bazeaz pe subiectivitatea celui ce observ, ceea ce determin marea sa fragilitate". Observaia este filtrat prin mecanismele noastre senzoriale, de percepie i emotivitate. Pe scurt, percepia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am nvat s vedem i la ceea

ce este de vzut. Trebuie deci ca n atenia noastr s fie diminuarea subiectivitii (prin efort intelectual). Implicarea simurilor

n cursul muncii sale pentru pacient, asistenta se folosete de organele de sim, vedere, auz, atingere i miros.

Vederea: ne aduce o multitudine de informaii privind caracteristicile fizice ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentul etc). Ea ne informeaz, de asemenea, asupra anumitor semne i simptome care traduc o nevoie insatisfcut, o problem de sntate:

- fa trist sau denotnd suferina - agitaie sau descurajare

- erupii ale pielii, ictere etc. Auzul: prin simul auzului ne parvin cuvintele - intonaia vocii - gemete, vicreli, plngeri - zgomote emise de pacient, bti cardiace, gaze Atingerea: joac rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor pri ale corpului, permind

cunoaterea detaliilor (induraie, grosimea unei mase, cldura membrelor etc.) Mirosul permite: - decelarea unui miros relevant pentru gradul de curenie al pacientului - procese patologice - infecia unei plgi care degaj miros urt - halena - de exemplu la un diabetic (n acidoz)

Utilizarea observaiei - Pentru a fi eficace, observaia trebuie s fie fcut cu mult atenie, asistenta trebuie s-i dezvolte spiritul de observaie, trebuie deci, pe ct posibil, s fac abstracie de propriile preocupri i s se concentreze asupra pacientului i asupra a tot ceea ce-l nconjoar.

Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie o gril de observaie sistemic i practic. Aceast gril cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permite observarea pacientului ca un tot - adic de a avea o viziune holistic asupra persoanei. Presupune, de asemenea, depistarea surselor de dificultate care sunt cauza dependenei pacientului.

Elemente de evitat Asistenta trebuie s se fereasc de: - subiectivism - judeci preconcepute - rutin i superficialitate

- lipsa de concentraie i continuitate Precizare: n observarea pacientului de ctre asistent, pentru culegerea datelor, se recurge i la

instrumentele de msur termometrice, aparate de monitorizare etc. Acestea ar fi informaiile culese dup modelul medical, dar este foarte important ca datele s fie dup modelul nou, al procesului de ngrijire care permite o viziune global a pacientului din punct de vedere bio-psiho-social n acordarea de ngrijiri individualizate. Dac folosim modelul medical vom avea numai informaii medicale. Astfel, in functie de tipul de personalitate a pacientului , de virsta ,gradul de instructie si cultura ,de

mediul social din care provine si ,nu in ultima instanta , de contactele anterioare ale pacientului cu mediul

medical putem descrie trei tipuri de interlocutori:

- o prima categorie sunt pacientii pe care terbuie sa-i facem sa ne vorbeasca prin intrebari repetate si

precis formulate( introvertitii,timizii sau cei lipsiti de abilitatea sau dorinta dialogului)

- a doua categorie sunt cei pe care trebuie sa-i lasam sa vorbeasca , ei oferindu-ne singuri ,corect si

rapid ,datele esentiale pe care trebuie sa le aflam

- a treia categorie sunt cei pe care trebuie sa-i oprim politicos din vorbit , deoarece divagheaza de la

substratul intrebarilor formulate si nu ne ofera informatiile relevante de care avem nevoie .

Datele obtinute despre pacient sunt inregistrate in foaia de observatie a pacientului .

Utilizarea datele obtinute si inregistrate are ca scop identificarea si ierarhizarea problemelor de ingrijire

10

ale pacientului evaluat , analiza gradului de independenta sau dependenta ale acestuia in satisfacerea

necesitatilor sale .

1.2. nregistrarea datelor

Def.: presupune includerea ordonat a informaiilor obinute despre pacient ntr-o baz de date (cu form specific fiecrei ri i fiecrui serviciu n parte), tradiional sau informatizat.

Din punctul de vedere al eficienei ngrijirilor, cele mai utile baze de date sunt cele structurate i ordonate n funcie de problemele prioritare de nursing ale pacientului. Documentul astfel structurat este tiprit i nglobat n dosarul medical al pacientului, fiind i arhivat computerizat n baza de date a serviciului respectiv.

In ara noastr nu exist n prezent documente special sau separat concepute pentru nregsitrarea datelor de ngrijire ale pacienilor; aceste date se vor gsi n:

o fia medical sau foaia de observaie a bolnavului, o caietul de rapoarte al asistentei, nefiind arhivate, (eventual transmise vebal)

Exemplu de form de nregistrare a datelor n dosarul de ngrijire al pacientului (fi - baz de date) :

Nr Pacient: .. Sex: ., vrst: So / susintor: Asigurare nr.

Date generale la internare:

Data internrii: .Ora: Talie :..Greutate :. Temperatur :.; Puls :.; TA bra dr :..mmHg; TA bra stg :.mmHg; Proteze i alte dispozitive de asistare : ; Dieta obinuit :.i gradul de respectare al dietei :. ; Alergii :; Semntura pacientului: .

Evaluarea pacientului i familiei: Antecedente heredo-colaterale semnificative :.. Antecedente personale : fiziologice :patologice :... Factori de risc heredo-colaterali :. Factori de risc personali, stil de via i munc, noxe :..

Motivele internrii sau problema de ngrijire :.. Durata bolii / problemei de ngrijire :. Spitalizri anterioare :.. Medicamente folosite :..evoluie :.. Afeciuni coexistente :

Observaii asupra strii de sntate actuale a pacientului (pe aparate i sisteme) : . . .

Obiceiuri:

11

Igienice :.. Odihn / somn :. Alimentaie / diet:. Statusul activitii fizice:.. Eliminare fecal :. Eliminare urinar:. Deprinderi pentru meninerea strii de sntate (controale periodice):.. Program de activitate zilnic: Status mental i emoional:. Religie :... Dificulti de nvare / educaie :.. Sursa informaiilor :

Semntura asistentei :.

1.3. Analiza i interpretarea datelor

Def.: presupune examinarea critic i responsabil a informaiilor obinute, pentru identificarea i ierarhizarea necesitilor de ngrijire prezente (actuale) sau poteniale, posibile.

Problem de ngrijire = orice situaie care amenin sau ar putea amenina starea de sntate a pacientului, implicnd o intervenie de ngrijire din partea unui membru al echipei de ngrijire.

Scop:

o stabilirea problemelor individuale de ngrijire n cazul pacientului evaluat o ierarhizarea problemelor de ngrijire ale pacientului evaluat o analiza gradului de independen sau dependen ale acestuia n satisfacerea necesitilor sale

Finalitatea: formularea diagnosticului de ngrijire al pacientului i elaborarea planului individualizat de nursing al celui ngrijit.

Analiza se face prin prisma gradului de satisfacere i realizare autonom a necesitilor fundamentale ale pacientului evaluat.

Se noteaz separat, pe o list (lista problemelor de ngrijire) problemele identificate. Ulterior, ele vor fi analizate i ierarhizate n funcie de:

o prioritile de ngrijire: iniial necesitile somatice, apoi cele psiho-socio-culturale i spirituale

o gradul de dependen observat n realizarea lor

Rezult lista principalelor probleme de ngrijire ale pacientului, pornind de la cele somatice spre cele psihice i spirituale, ierarhizate n funcie de gradul constatat de dependen a pacientului n satisfacerea lor.

1.4. Identificarea problemelor de dependenta si formularea diagnosticului de nursing

Datele obtinute sunt analizate prin prisma gradului de satisfacere si realizare a necesitatilor fundamentale

ale pacientului evaluat. Finalitatea analizei si interpretarii datelor o constituie formularea diagnosticului de

ingrijire si elaborarea planului de ingrijire .

Diagnosticul de nursing( D.N.) prezinta o serie de avantaje pentru pacient si pentru asistenta medicala.

Avantaje a ) pentru pacient :

- individualizarea ingrijirilor

- selectie specifica a interventiilor

- stabilirea criteriilor de analiza a rezultatelor obtinute

12

b) pentru asistenta medicala :

- o comunicare mai eficienta intre ea si pacient

- o comunicare cu ceilalti membri ai echipei medicale

- continuitate si planificare a activitatilor avind ca scop asigurarea calitatii muncii echipei

Componentele DN sunt :

P probleme de sanatate actuale si potentiale . Este important ca identificare problemelor potentiale sa fie specifice pentru fiecare individ , deci culegerea de date trebuie sa fie individualizata.

E cauza ce le-a determinat ( etiologia ) .Reprezinta identificarea factorilor de mediu , sociologici,de natura spirituala,psihologica,fiziologica.O probleme poate fi in legatura cu o varietate de factori etiologici, dar o

etiologie care e generata de o singura problema .ex. aritmiile ( problema) pot avea ca etiologie o durere abdominala sau lipsa somnului sau odihnei; anxietatea ( problema) poate fi cauzata si de griji financiare sau

de zgomot continuu , stres .

Planul de ingrijire dupa ce fixeaza problemele pacientului , include in al doilea rand etiologia ( cauza acestei probleme ) dar etiologia nu inseamna folosirea diagnosticului medical ca o cauza a DN Ex. Convulsiile ( problema ) pot fi determinate de epilepsie in cazul acesta nu detin D.N. pentru ca ele nu pot fi tratate de asistenta medicala ( probleme strict medicale).In cazul epilepsiei D.N.- ar trebui sa fie ca o problema potentiala ranirea posibila sau anxietatea in convulsii si atunci asis. medicala va hotari ce trebuie sa faca sa previna aceste probleme .

S semnele si simptomele existente sunt cele care reflecta existenta unor caracteristici observabile ale starii de sanatate definite . Se face si o evaluare a progresului realizat .Daca aceste semne si simptome ramin

neschimbate este necesara o evaluare a strategiilor .

Ex. : in cadrul mobilitatii , asistenta isi propune ca in cazul pacientului sau dupa apendicectomie , in

ingrijirile postoperatorii sa-l mobilizeze fara ajutor in primele 24 ore , pana la baie :dar pacientul nu se poate

mobiliza singur decat pina la masa din salon ameteste deci mai sunt necesare cateva ore pentru realizarea obiectivului propus .

Deci D.N. = P--------E ----------S

Ex. Pacienta aflata in perioada postoperatorie mamectomie . P = neacceptarea imaginii corporale modificata

E = lipsa snului

S = plnge ,nu comunica , nu doreste sa-si vada sotul si familia .

2. DIAGNOSTICUL DE NGRIJIRE

Formularea diagnosticelor de ngrijire reprezint finalizarea actului de evaluare a pacientului, fiind realizat prin organizarea, analiza, sinteza i rezumarea informaiilor obinute despre pacientul ngrijit. Problemele actuale prezente, existente sau poteniale identificate, ce pot fi rezolvate prin intervenii de nursing, sunt definite drept diagnostice de ngrijire

Diagnosticele de ingrijire nu sunt diagnostice medicale!

Diferene ntre diagnosticul de nursing i cel medical:

Diagnostic de ngrijire

Diagnostic medical

Descrie starea pacientului Descrie procesul patologic prezent la pacientul

asistat medical

Se refer la modul particular de reacie al pacientului/comunitii fa de o anumit situaie de sntate

Identific boala n legtur cu patologia unor organe/sisteme pe baza criteriilor medicale de

diagnostic, fundamentate tiinific, avnd la baz caracterele generale de manifestare a bolilor la

specia uman

Este n permanen susceptibil la schimbare n De regul diagnosticul medical nu se modific,

13

funcie de rspunsul la tratament i ngrijirile elaborate i aplicate

eventual la diagnosticul iniial adugndu-se alte diagnostice medicale, n cazul apariiei unor complicaii ale bolii de baz sau noi mbolnviri asociate

n formulare apare etiologia problemei de

sntate In formularea sa nu sunt de regul inclui factorii cauzali ai bolii

Nu exist terminologie fix, unanim acceptat, ci numai recomandri pentru formulare

Terminologie unitar, standardizat, unanim acceptat

Este utilizat pentru stabilirea tipurilor de

intervenii de nursing necesare Este utilizat pentru stabilirea tratamentului

medical al pacientului

Determin tipul interveniilor de ngrijire acordate n mod autonom de ctre asistenta medical i permite identificarea problemelor conexe, de colaborare cu medicul pentru

realizarea actului complex, de echip al ngrijirii medicale a pacientului.

Determin tratamentul medical/chirurgical al pacientului

Definitie: Diagnosticul de ngrijire reprezint un enun simplu i precis, clar formulat, care descrie modul individual de rspuns al persoanei sau grupului evaluat fa de o problem de sntate .

Diagnosticul de ngrijire presupune identificarea de ctre asistenta medical a unei probleme de sntate (a persoanei sau comunitii), n rezolvarea creia este competent i abilitat s intervin printr-o aciune autonom. Deci, putem spune c diagnosticul de nursing reprezint : Enunul unei judeci clinice asupra reaciilor la problemele de sntate prezente sau poteniale la evenimentele de viat ale unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectiviti.

Ideea diagnosticului de ngrijire nu este un concept nou, premisele teoretice ale acestuia aprnd din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, la Florence Nightingale .

n 1973, n SUA, se constituie Asociaia Nord American de Nursing (NANA) care elaboreaz pentru prima dat conceptul teoretic al diagnosticului de nursing i formuleaz primele exemple de diagnostice de nursing ca o necesitate la evoluia rolului asistentelor care ar trebui s raspund n mod autonom la problemele unui individ. Ulterior, n 1990, ia natere un grup de lucru, ca un organism profesional, ce are ca obiectiv formularea unui cadru conceptual unic pentru diagnosticul de nursing-

Asociaia Nord American pentru Diagnosticul de Nursing (NANDA)

Formularea diagnosticelor de ngrijire trebuie s includ : 1. Definirea problemei de ngrijire /dependen a persoanei; 2. Definirea cauzei, a problemei de dependent. Cauzele sunt un cumul de manifestri subiective

(simptome), i manifestri obiective (semne) unele majore, altele minore. Diagnosticele poteniale de nursing includ obligatoriu factorii de risc prezeni.

3. Factorii asociai fiziopatologici, situaionali sau de alt natur, care pot contribui la apariia bolii sau modificarea strii de sntate. Cauza este legat de aceti factori. Diagnosticul de ngrijire este format din dou sau trei pri principale : - Prima parte a diagnosticului const n enunul problemei (o dificultate, comportament, atitudine nefavorabil sntii sau satisfacerii nevoilor pacientului). Probleme de dependen = schimbare defavorabil de ordin bio-psiho-social, cultural sau spiritual n

satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifest prin semne observabile. Aceasta se definete n urma analizei i interpretrii datelor. Termenii care arat o schimbare n starea de sntate i frecvent folosii n formularea problemei sunt: - alterare;

- deteriorare;

- deficit;

14

- incapacitate;

- diminuare;

- dificultate;

- perturbare;.

- scadere

- intoleranta

Exemplu: - alterarea strii de contient.... - atingerea integritii pielii..... - alterarea integritii fizice...... - alterarea mobilitii fizice...... - alterarea eliminrii intestinale: constipaia

- A doua parte a diagnosticului de ngrijire o constituie enunul cauzei, problemei adic a sursei de dificultate (piedica, obstacol major n satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale). Cauza

poate fi legat de factorii de ordin fizic, psihologic, social i spiritual sau o insuficient cunoatere. - Diagnosticul de ngrijire format din trei pri utilizeaz formula: P.E.S.

Ex. P = alterarea eliminarii intestinale : constipatia (problema)

E = din cauza imobilitii (etiologia) S = manifestat prin scaune rare, dure, senzaii de presiune la nivelul rectului, dureri abdominale(simptome)

Categorii de diagnostice de ngrijire :

n prezent sunt acceptate, prin consens internaional, patru categorii de diagnostice de ngrijire 1. Diagnostic actual ; 2. Diagnosticul de risc crescut pentru aparitia unei probleme de ngjijire ; 3. Diagnosticul posibil ; 4. Diagnosticul strii de bine ;

1. Diagnosticul actual descrie o judecat clinic, aplicabil strii prezente, manifestrile de dependen sunt prezente, observabile, semnele i simptomele sunt validate i cauza identificabil . Sunt diagnostice redactate sub forma unui enun compus din trei elemente distincte: Primul element este reprezentat de diagnosticul de ngrijire, al doilea este reprezentat de factorii cauzali

(etiologici), introdui prin formula de legtura determinat /cauzat de , iar al treilea element este reprezentat de manifestrile clinice majore sau minore, subiective sau obiective care susin diagnosticul formulat. Acestea sunt introduse prin elementul de legatur manifestat prin, urmat de enunul corect al manifestrilor prezente.

Formularea ct mai precis, detaliat, mai specific a problemelor actuale de ngrijire constatate la pacient asigur transmiterea corect a informaiilor ntre asistentele medicale i ofer premisele elaborarii unui plan de ngrijire adecvat i individualizat . Exemple de diagnostice actuale :

I. parte II.-a parte

1. Anxietate determinat de/ evoluia impredictibil a episoadelor de astm bronic manifestat prin III.-a parte

afirmaii de tipul: m tem c nu voi mai putea respira deloc, m tem ca am s mor .

I.-a parte II.-a parte III.-a parte 2. Incontinena urinar cauzat de diminuarea volumului vezical manifestat prin urinare frecvent i

pierderea controlului sfincterian.

3. Scderea capacitii de efort, cauzat de insuficiena de pomp a inimii, manifestat prin dispnee la eforturi mici, fatigabilitate i astenie muscular.

15

4. Absena complianei la regimul alimentar hipoglucidic cauzat de neinelegerea raiunii acestuia n diabetul zaharat manifestat prin consumul de dulcea , ciocalat i prjituri.

5. Absena complianei la tratamentul medicamentos antihipertensiv prescris cauzat de lipsa mijloacelor financiare manifestat prin ntreruperea tratamentului.

6. Absena complianei la tratamentul antihipertensiv cu betablocante cauzat de apariia unor efecte secundare medicamentoase manifestate prin impotena sexual.

7. Depresie psihic cauzat de modificarea imaginii de sine dup intervenia chirurgical de histerectomie total manifestata prin afirmaia nu mai sunt femeie.

2. Diagnostic de risc crescut presupune o judecat clinic asupra unui pacient sau a unei colectiviti susceptibile s dezvolte o anumit problem de ngrijire cu o probabilitate mai mare dect a altor cazuri n aceeai situaie dat. Acest diagnostic este redactat ca un enun cu dou elemente . Cuprinde n prima parte a enunului diagnosticul de ngrijire pentru care pacientul prezint

elemente de risc, elementul de conjuncie favorizat de /cauzat de , iar n a doua parte a enunului enumerarea factorilor de risc prezeni pentru dezvoltarea acestuia .

Exemple : I. parte II-a parte

1. Risc crescut pentru alterarea integritii cutanate favorizat de imobilizarea prelungita la pat secundara fracturii de coapsa .

2. Risc crescut pentru apariia ulceraiilor corneene favorizat de dispariia ocluziei palpebrale n cadrul comei neurologice .

3. Diagnosticul posibil de ngrijire descrie o problem de sntate a crei existen este suspectat clinic, dar pentru a crei susinere ca diagnostic actual nu sunt nc ntrunite criteriile diagnostice i pentru a crui formulare este necesar obinerea de date suplimentare (care vor confirma sau infirma ipoteza clinic). Formularea acestor diagnostice se face tot ca un enun cu dou elemente .

n prima parte a enunului vom avea: posibil+ diagnosticul de ngrijire suspectat, urmat de elementul de conjuncie cauzat de /favorizat de , iar n a doua parte a enunului elementele clinice care atrag atenia n acest sens .

Acest tip de diagnostic este un diagnostic de etapa care urmeaza a fi definitivat prin culegerea de date

suplimentare ,transformandu-se ulterior fie in diagnostic actual ,fie disparand daca nu obtinem dovezi in acest sens,fie in diagostic de risc crescut .

Exemplu:

I. parte II.-a parte 1. Posibil deficit de autoingrijire cauzat de incapacitatea utilizrii manii stngi imobilizate prin perfuzia

intravenoas continu. 2. Posibil perturbare a stimei de sine cauzata de dificultatea n asumarea rolului de tat prin disfuncie

sexual.

4. Diagnosticul strii de bine reprezint o judecata clinic asupra unui individ, familii sau comuniti privind tranziia potenial de la un anumit nivel de sntate la unul superior. Este formulat ca un enun cu un singur element, de tipul potential crescut pentru ............

Ex. Potenial crescut pentru o mai bun educatie . Acest tip de enun nu include niciodat afirmaii asupra factorilor asociai.

Diagnosticele de ngrijire i diagnosticele medicale sunt categorii diferite de diagnostice avnd caractere conceptuale calitative i pragmatice diferite. Asfel profesia de medic i cea de asistent medical sunt nrudite prin caracterul lor liberal i implicarea comun n realizarea asistenei de sntate a populaiei. Sunt dou profesii distincte, autonome, independente ntre ele neexistnd relaii de subordonare, ci de colaborare. Reprezentanii celor dou profesii sunt parteneri cu roluri diferite ai echipei multidisciplinare complexe implicate n realizarea asistenei de sntate .

Diagnosticele de ngrijire sunt n permanent susceptibile de schimbare, n functie de modul de rspuns al individului sau comunitii la msurile de ingrijire elaborate i aplicate. Modelul conceptual utilizat este cel focalizat pe pacient, rolul asistentei medicale fa de pacient ar putea fi descris drept avocat

16

al pacientului i necesitilor sale . Diagnosticul de ngrijire determin tipul interveniilor de ngrijire acordate n mod autonom de

ctre asistenta medical i permite identificarea problemelor conexe, de colaborare cu medicul pentru realizarea actului complex, de echip, al ngrijirii medicale a pacientului .

Diagnosticele medicale sunt formulate n exclusivitate de ctre medic i reprezint descrierea sintetic a procesului patologic existent la pacientul asistat medical. Modelul conceptual utilizat de medic n elaborarea diagnosticului medical este centrat asupra bolii, medicul regsind la pacient manifestarile acestuia (exceptand infectiile sau alte situatii etiologice particulare ). El este utilizat pentru stabilirea

tratamentului medical al pacientului.

Enumerarea diagnosticelor de ngrijire formulate alturi de diagnosticele medicale ale pacientului ngrijit faciliteaz evaluarea strii acestuia, identificarea problemelor de asistent, realizarea si evaluarea actului de ngrijire. Alturarea acestor diagnostice ofer o completare a diagnosticului medical i nu o nlocuire a acestuia. Putem spune c alaturi de fiecare diagnostic medical al pacientului se pot formula diagnostice de ngrijire i lista problemelor de colaborare ntre asistenta medicala i medic, precum i poteniale probleme ce pot apare legate de starea de sntate, investigaiile diagnostice aplicate i interveniile terapeutice realizate Exercitii

1. Date culese : Diagnostic de ingrijire

- amputaie de gamb stng ; Alterarea imaginii corporale cauzat de - refuz s-ii priveasc bontul ; amputaiei gambei, manifestat prin..... - si ascunde bontul sub cuvertur ; - exprim sentimente negative fat de aceast operaie ; - vorbete puin.

2. Date culese Diagnostic de ngrijire

- st toat ziua la televizor, nu-l intereseaz alte lucruri ; - sedentarism cauzat de lipsa de - se apropie de alte persoane, spune c se simte singur motivaie de a face alte activitati sau i se plictisee, primete puini vizitatori. exerciii

- sentiment de inutilitate din cauza lipsei

de activitate sau

- sentiment de singurtate din cauza izolrii sociale

3. Dup culegerea datelor si separarea manifestarilor de dependenta ale pacientului M.P. cu accident vascular cerebral si imobilizare aproape completa a prii drepte etc., putem formula urmatoarele diagnostice :

a) Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin .... b) Dificultate n alimentare cazat de imobilitatea prii drepte manifestat prin .... c) Alterarea eliminrii intestinale i urinare (incontinena) cauzat de pierderea controlului sfincterian

manifestat prin.. d) Lezarea integritii pielii cauzat de presiunea asupra sacrului, manifestat prin ..... e) Anxietate, legat de limitele sale cauzat de frica de a cdea manifestat prin .... f) Alterarea comunicrii cauzat de AVC, manifestat prin dificultate n articularea cuvintelor

Intervenii de ngrijire Interveniile de ngrijire sunt acele aciuni realizate de asistenta medical sau personalul auxiliar n

beneficiul strii de sntate a pacientului. Dup modul de ndeplinire i continutul decizional, pot fi :

- intervenii autonome prescrise i realizate de asistentele medicale, caz n care responsabilitatea le revine integral. Aici se nscriu msurile de ngrijire, formularea i prevenirea anumitor diagnostice de nursing , observarea strii de sntate a pacientului ce are ca scop identificarea i monitorizarea evoluiei problemelor de colaborare cu medicul n asigurarea asistenei pacientului ngrijit. - interventii delegate prescrise de medic i relizate autonom, dar i delegat de asistentele medical, n cazul

17

crora responsabilitatea revine celui care deleg.

Probleme de colaborare i complicaii poteniale Problemele identificate de asistenta medical n cadrul procesului de ingijire se pot defini n doua

tipuri de probleme utiliznd doi termeni, i anume - diagnosticul de ngrijire probleme cu rol propriu de ngrijire - probleme conexe cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ngrijire

Problemele conexe ( de colaborare) se refer la schimbrile survenite n evoluia strii de sntate a pacientului ngrijit, rezultate din situaii patologice sau iatrogene sesizate de asistenta medical, care vor fi semnalate cu promtitudine medicului. Ele implica reevaluarea si deseori modificarea atitudinii terapeutice.

Interveniile prescrise de medic sunt : - explorri diagnostice; - tratamente medicale prescriptii igienico-dietetice i farmacologice; Asistenta medicala ia decizii independente:

- In identificarea problemelor de colaborare medicala - In ceea ce priveste diagnosticele de ingrijire

Problema conex, este definit astfel: problem real sau potenial de sntate (complicaie potenial a starii de sanatate a pacientului) ce corespunde unui rspuns fiziopatologic al organismului (traumatism, boal) pe care asistenta medical o recunoate, o semnaleaz i o trateaz n colaborare cu medicul.

Problemele de colaborarea nu se refera in nici un caz la eventualele relatii interumane tensionate in

cadrul echipei de profesionosti implicati in acordarea asistentei medicale si ingrijirea pacientului.

Formularea enuntului unei probleme de colaborare sesizate de asistenta medicala intr-o anumita

situatie clinica concreta este desemnata sub titlul generic de complicatie potentiala.

Ex. complicaii potentiale : - tratament anticoagulant complicaie potenial: hemoragia; - pneumonie : complicaie potential : insuficiena renal; - tratament cu digoxin : complicaie potentiala: aritmie ventricular; - explorare angoigrafic : complicaie potenial : hemoragie la nivelul punciei arteriale; - insuficiena cardiac : complicaie posibil: tromboza venoas profund a mambrelor inferioare; - gripa : complicaie posibil : miocardita cu tulburri de ritm cardiac; - intervenie chirurgical cezarian, complicaie posibil: tromboza venoas profund a membrelor inferioare .

Asistentele medicale abordeaza solutionarea problemelor de colaborare prin

- aplicarea prescriptiilor recomandate de medic

- relizarea unor interventii autonome( prescriptii recomandate de asistenta)

n cazul unui diabetic, cnd pot aprea hipotensiune, stare de lein, tremurturi, roea a feei, iritabilitate sau somnolena, voma : sau n cazul iminenei de infarct miocardic cu dureri retrosternale, aritmii, tahicardie - interveniile asistentei sunt de colaborare , dar permit n acelai timp i interventii autonome viznd confortul bolnavului, diminuarea anxietii.

Intervenii prescrise de asistent Diagnostic de ngrijire Intervenii prescise de medic

Schimbarea poziiei la fiecare 2 ore

Risc crescut pentru alterarea

integritii cutanate cauzat de imobilizarea prelungit la pat prin fractura de old

Nici una Masajul usor al zonelor

vulnerabile

Reducerea presiunii la

Nivelul zonelor de spijin

Tabel 1. Interventii autonome ale asistentei medicale derivate din diagnosticul de ingrijire formulat

Intervenii prescrise de asistent Problema de colaborare Intervenii prescise de medic

18

Asigurarea unei hidratari orale

adecvate

Complicaie poteniala: Alterarea echilibrului

hidroelectrolitic

Perfuzie intravenoas (tipul soluiilor, cantitatea, debitul perfuziei) Monitorizarea starii de hidratare

Monitorizarea semnelor vitale

Examene de laborator Monitorozarea incretei i excretei

Monitorizarea greutii

Monitorizarea electroliilor

Meninerea perfuziei la debitul recomandat

Igiena oral corect

Tabel 2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale derivate din aparitia

unei probleme de colaborare

4. Elaborarea unui plan logic de ingrijire(planificarea obiectivelor)

Se vor enunta pentru fiecare problema de dependenta(diagnostic de ingrijire) identificata obiective le

si mijloacele prin care aceasta va fi rezolvata.

Se vor fixa obiective ce vor fi atinse in doua faze:

- obiective de rezolvat

- mijloace de rezolvare

Obiectivele vizeaza rezolvarea problemelor existente si identifica problemele potentiale .Pentru a realiza

acest lucru , trebuie stabilit un scop pentru fiecare problema existenta sau potentiala . Scopurile trebuie sa fie

realiste .Ex. problema este pirexia , scopul este de a aduce temperatura corpului la valori normale ; sau daca

problema este gura uscata cu depuneri ,scopul este toaleta si intretinerea cavitatii bucale .

Obiectivele sunt centrate pe pacient din punct de vedere a celor trei dimensiuni biofiziologica ,cand se va observa schimbarile in starea fizica si fiziologica a pacientilor si vor urmari comportamentul

pacientului :motor ,cognitiv psihologica se va urmari comportamentul afectiv ( emotii ,sentimente ,motivatii) socio-culturale in cadrul careia se va urmari relatii interpersonale,religioase . Inainte de a fixa obiectivele se vor verifica resursele echipamente ,personal, mediu fizic , si alte servicii auxiliare .

Dupa ce s-au vazut resursele disponibile se stabilesc obiectivele de actiune ce trebuie stabilite prin acordul

comun al celor doua parti implicate ( asistenta medicala/echipa de ingrijire si pacient/familie)

Obiectivele se stabilesc pe termene si vom avea :

- obiective pe termen scurt : includ actiunile urgente ,ce trebuie realizate imediat - obiective pe termen mediu si lung : includ actiuni prelungite , care vizeaza prevenirea complicatiilor

,reabilitarea starii de sanatate /compensare a pacientului si educatia medicala aacestuia si a familiei

sale .

In masura posibilului un obiectiv trebuie sa raspunda la cinci intrebari :

1. Cine face actiunea ? 2. Ce face pacientul, ce se poate face pentru el ? 3. Cum se face actiunea / 4. Cand se realizeaza pbiectivul ? 5. In ce masura s-au obtinut rezultatele dorite ? Plecand de la aceste intrebari definim caracteristicele obiectivelor :

1. SPECIFICITATE- cine sa faca ? 2. REALISM- in ce masura ( ce rezultat obtinem) ? 3. IMPLICARE cum ( mijlocul de realizare) ? 4. OBSERVABIL cand ( timpul)?

19

5. PERFORMANTA sa faca ce ( modificarea asteptata)? Asfel obiectivul final al tuturor ingrijirilor este sintetizat in conceptul de a-l ajuta pe pacient sa se ajute singur . Obiectivele fixate vor fi realizate prin interventii in termenele specificate .

4. Implementarea planului de ingrijire - Interventiile

Pot fi definite ca ansamblul planificat al actelor de executat , pentru realizare aunui obiectiv fixat,in

scopul rezolvarii unei probleme de ingrijire a pacientului .Interventiile pot fi:

- independente ( autonome) proprii asistentei medicale : asigurarea/asistarea igienei pacientului,asigurarea/asistare functiei respiratorii, a eliminarilor ,a ingestiei de lichide si alimente,

asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului,a conditiilor de mediu extern;educatia pentru sanatate a

pacientului si familiei sale .

- dependente delegate-cerute de medic efectuarea prescriptiilor medicale : analize, proceduri, medicatie ,tratamente ; delegarea responsabilitatilor proprii catre alti membri ai echipei de ingrijire.

- interdependente in colaborarea cu alti membri aia echipei de ingrijire sau cu alte discipline : sesizarea complicatiilor potentiale ; sesizarea problemelor de colaborare.

Interventiile aplicate sunt in functie de gradul de dependenta al pacientului :

- persoana independenta si autonoma prestari pentru mentinerea sanatatii - persoana cu dependenta moderata- ajutor partial

- persoana cu dependenta majora ajutor permanent - persoana cu dependenta totala suplinire in totalitate

5. Evaluarea

Este permanenta si este un raspuns exact tradus prin progesul facut de pacient sau lipsa de progres- in realizarea obiectivului propus , care uneori conduce la modificarea planului de ingrijire ,prin revizuirea

tuturor etapelor .Daca obiectivele propuse au fost atinse in timp mai scurt , putem reajusta planul , sau daca

au intervenit modificari in starea pacientului , adaugam noi obiective in functie de nevoile noi aparute .

Datorita acestui fapt planul de ingijire este ciclic , dar permanent reinnoit .

Evaluarea permanenta duce la o serie de observatii ce vor fi consemnate sub forma unor note asupra

progresului pacientului sub ingrijirile acordate.

Inregistrarea acestor note trebuie datata ,continand o formulare clara , concisa ,ordonata a observatiilor

,pentru fiecare problema /diagnostic de ingrijire din lista de probleme de ingrijire.

Ordonarea acestor note de evolutie poate fi structurata dupa formula SOAPIE,unde - S = simptome date subiective relatate de pacient - O = date obiective semne constatate de personalul calificat - A = evaluarea datelor concluzia asistentei privind semnificatia datelor subiective si obiective inregistrate in evolutia pacientului

- P = plan de actiune imediat sau pe termen lung , initiat pentru rezolvarea situatiei

semnalate

- I = interventia efectuata asupra /pentru pacientul ingrijit

- E = evaluarea evolutiei pacientului sub interventiile de ingrijire efectuate

Evaluarea este de doua feluri

- formativa se refera la planul de ingrijire - sumativa evaluarea descrie progresul pacientului sau lipsa de progres in functie de scopul sau obiectivul propus .

Avantajele planului de ingrijire :

identifica problemele specifice ale pacientului ajuta la stabilirea unor obiective reale asigura abordarea holistica a individului asigura stabilirea unor interventii individualizate rezolva rectiile persoanelor ingrijite fata de boala

20

asigura acordarea sistematica a ingrijirilor si elimina reactile si omisiunile promoveaza flexililitatea si gindirea independenta faciliteaza comunicarea , informarea si continuitatea tuturor actiunilor intr-o sectie sau comunitate scoate in evidenta rolul unic al asistentei medivale realizeaza satisfactia asistentei medicale.

Evaluarea rezultatelor ingrijirilor permite aprecierea urmatoarelor aspecte

- aprecierea corectitudinii si eficacitatii ingrijirilor acordate

- identificarea eventualelor probleme ale serviciului respectiv in privinta asigurarii unei ingrijiri de calitate

- aprecierea eficacitatii economice a activitatii de ingrijire prestate in acel serviciu de catre organele /

comisiile de control economico-financiar.

- furnizeaza date pentru studii stiintifice , activitati didactice sau de cercetare in domeniul nursingului

- permit managerilor analiza si regandirea strategiilor de dezvoltare /optimizare a serviciilor de nursing

- constituie documente medico-legale privind ingrijirile acordate si evolutia pacientului .

21