2_CONSTRUCŢII – FUNDAŢII

Lector: ing. Stoica LESCAEMembru titular ANEVAR

CONSTRUCŢII CLĂDIRI ŞI ALTE

CONSTRUCŢII INGINEREŞTI

CONSTRUCŢII – CLĂDIRI ŞI ALTE CONSTRUCŢII INGINEREŞTI

CUPRINS

1. Noţiuni generale despre construcţii2. Fundaţii şi subsoluri3. Structuri de rezistenţă cu pereţi portanţi de zidărie4. Structuri cu pereţi din panouri mari prefabricate din beton armat5. Structuri cu pereţi portanţi din beton armat monolit6. Structuri de rezistenţă cu schelet – cadre din beton armat7. Structuri de rezistenţă utilizate curent la clădiri industriale8. Structuri de rezistenţă pentru construcţii agricole9. Unele construcţii industriale specifice anumitor funcţiuni10. Pereţi din materiale locale tradiţionale şi pereţi neportanţi11. Planşee12. Acoperişuri13. Scări14. Izolaţii la clădiri15. Lucrări de finisaje16. Instalaţii funcţionale17. Defecţiuni, degradări, distrugeri


FUNDAŢII ŞI SUBSOLURI

Noţiuni generale despre fundaţii Clasificarea fundaţiilor Exigenţe tehnico-economice Materiale utilizate la executarea fundaţiilor Stabilirea cotei de fundare Fundaţii directe (de suprafaţă) Fundaţii indirecte (de adâncime) Subsoluri

Noţiuni generale despre fundaţii

Fundaţia este elementul de consrucţie executat sub nivelul terenului natural şi are rolul de a transmite terenului bun de fundare (TBF), toate încărcările care acţionează asupra construcţiei.

Încărcările trebuie astfel repartizate pe talpa fundaţiei încât să nu fie depăşită capacitatea portantă a terenului, iar tasările, sub talpa fundaţiei, să fie cât mai uniform repartizate.

Capacitatea portantă a terenului (presiunea normată) este presiunea maximă pe care o poate suporta terenul de fundare, fără a exista pericolul unor tasări care să pericliteze stabilitatea construcţiei. Capaitatea portantă depinde de natura geotehnică a pământurilor în care încastrează fundaţia.





Clasificarea fundaţiilorFundaţiile se pot clasifica după următoarele criterii:

După adâncimea de fundare:• Fundaţii de suprafaţă (de adâncime mică), sau fundaţii

directe;• Fudaţii de adâncime, sa fundaţii indirecte (piloţi, chesoane,

etc);

După modul de execuţie faţă de nivelul apelor subterane (NAS):• Fundaţii executate deasupra NAS (în uscat);• Fundaţii executate sub NAS (sub apă);

După materialele folosite:• Fundaţii rigide (piatră naturală, cărămidă, beton simplu sau

ciclopian);• Fundaţii elastice (beton armat);

După dispunerea şi dimensiunile lor în plan:• Fundaţii izolate (sub stâlpi);• Fundaţii continue (sub ziduri sau sub stâlpi cu tălpi – grinzi

continue);• Fundaţii cu reţele de grinzi (tălpi încrucişate);• Fundaţii pe radier general – placă continuă, placă cu grinzi.

După tehnologia de execuţie:• Fundaţii executate prin turnarea directă în groapa de fundare;• Fundaţii executate din elemnte prefabricate din beton şi

beton armat montate ulterior, în groapa de fundare.



Exigenţe tehnico-economicePentru îndeplinirea rolului de componente de rezistenţă al ansamblului

structural al construcţiei, fundaţiile trebuie să răspundă exigenţelor: Siguranţa în exploatare, pe toată durata de exploatare a

construcţiei; Repartizarea cât mai uniformă a presiunilor pe teren, sub talpa

fundaţiei; Deformaţiile (tasările) previzibile să fie asigurate în limite

admisibile; Materialele să fie rezistente la acţiunea mediului (îngheţ-dezgheţ,

agresivitatea apelor subterane şi a terenului); Economie de mijloace materiale şi manoperă; Sistemele de fundare proiectate să permită industrializarea şi

mecanizarea lucrărilor de execuţie.



Materiale utilizate la executarea fundaţiilorFundaţiile se execută, în mod obişnuit, din: beton simplu, beton

ciclopian, beton armat şi piatră.

Beton simplu – material curent folosit – mărci: B50, B100, B150, egalizări B25;

Beton ciclopian – se obţine prin înglobarea în beton – 30% bolovani de râu, piatră brută, spărturi de beton din fundaţii;

Beton armat – se foloseşte la clădiri cu structura de rezistenţă cu schelet din beton armat şi metalic, sau clădiri amplasate în pământuri neomogene. Materiale utilizate: beton de marcă B150, B200; oţel-beton OB37, PC52; plase sudate tip STNB sau STPB.

Zidărie piatră naturală brută – pentru construcţii < P+2. Materiale folosite: piatră neporoasă, negelivă, cu rezistenţa la compresiune de cca 400 daN/mp; mortar de ciment, ciment-var sau var hidraulic, cu marca minimă M25.



Stabilirea cotei de fundareCota de fundare se alege ţinându-se seama de: cota minimă de

îngheţ, cota fundaţiilor vecine, cota minimă constructivă de fundare, cota apelor freatice, caracteristicile geotehnice ale terenului, etc.

Cota minimă de fundare H. Aceasta se ia pentru ziduri exterioare (sau interioare reci) între Hi şi Hi+20 cm, unde:

• Hi=adâncimea de îngheţ stabilită pe zone geografice;• Pentru ziduri interioare în spaţii calde şi la construcţii fără subsol

H=40÷50 cm, la cele cu subsol H=40 cm.Tălpile fundaţiilor trebuie să pătrundă ≥20 cm în stratul TBF.Ţinând cont de factorii enumeraţi, rezultă următoarele cazuri de fundare: Fundare directă (de suprafaţă) cota minimă construtivă de

fundare=cota TBF. Fundarea indirectă (de adâncime) TBF se află la dâncime

mare.



Fundaţii directe (de suprafaţă) TBF adâncime mică faţă de nivelul terenului natural şi pot fi:

Fundaţi rigide, continue sau izolate, executate din piatră naturală, beton simplu sau beton ciclopian – lucrează numai la compresiune;

Fundaţii elastice, continue sau izolate, executate din beton armat – comportare bună atât la compresiune cât şi la încovoiere.

Fundaţii directe sub ziduri (pereţi) – pot fi: continue de beton simplu sub ziduri – cu secţiuni:

dreptunghiulare (B≤1,00 m) cu evazări (B>1,00 m) în trepte

continue de beton armat sub ziduri; cu descărcări pe reazime izolate; realizate din însăşi placa-suport a pardoselii.Lăţimea tălpii de fundare B≥b0+(10÷20 cm), unde b0 =grosimea zidului.



Fundaţii sub stâlpi – pot fi:

izolate sub stâlpi: cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat cu talpă din beton armat

continue sub stâlpi: grinzi sau grinzi încrucişate (cu vute sau fără vute) radier general (tălpile cu dimensiuni mari) – placă continuă:

plăci drepte (distanţa între pereţi: 3,00÷4,00 m) cu grinzi planşeu-ciupercă (dală groasă sau sub formă de capitel)

Fundaţii prefabricate – se realizează sub diferite forme şi tipuri: tăpli prefabricate din beton simplu fundaţii tip pahar (pentru stâlpi prefabricaţi) dale groase plăci şi coloane din beton armat



Fundaţii indirecte (de adâncime) TBF se găseşte la adâncime mare, şi sub nivelul apelor apelor de suprafaţă sau când nivelul apelor subterane este ridicat.

Fundaţii pe piloţi – elemnete structurale de fundare în adâncime, caracterizate printr-un raport mare L/ - se clasifică:

• după modul de transmitere a încărcărilor: piloţi purtători pe vârf piloţi flotanţi

• după materialul din care sunt confecţionaţi: piloţi din lemn piloţi metalici piloţi din beton armat

• după modul execuţie şi înfigere în pământ: piloţi prefabricaţi piloţi executaţi direct în operă



Fundaţii pe chesoane – construcţie din lemn, metal, beton sau beton armat, în formă de cutie şi pot fi:

Fundaţii pe chesoane deschise Fundaţii pe chesoane cu aer coprimat

Fundaţii pe coloane – elemnete structurale de fundare de formă tubulară din beton armat sau metal (umplute ulterior, după batere, cu beton) - tipuri:

piloţi-coloane, 0,6÷1,0 m×6÷8 cm, tronsoane de 10÷14 m

coloane, 1,6÷2,5 m×14 cm, tronsoane de 6÷10 m

puţuri-coloane, 6÷6 m×14 cm, tronsoane de 6÷8 m



Subsoluri – spaţiul funcţional al unei clădiri aflat parţial sau total sub nivelul terenului amenajat

Realizarea subsolurilor condiţionată de factorii: destinaţia construcţiei, condiţiile de fundare, nivelul apelor subterane, necesităţi funcţionale şi tehnic, condiţii de seismicitate, etc.

Execuţia impusă de necesităţi: funcţionale (depozite, boxe, garaje, parcaje, magzine, expoziţii) de desrvire a clădirii (bucătării, uscătorii, călcătorii, uzine termice, ascensor,

etc) protecţia antiseismică a construcţieiExecuţia subsolului măreşte preţul construcţiei! Tipuri de subsoluri:

Subsol obişnuit (h=2,20÷2,40 m) Subsol tehnic (h=1,80÷2,00 m):

Parţial (canal tehnic) General



Iluminarea şi ventilarea subsolurilor: Directă – se rezolvă prin:

ferestre situate deasupra trotuarului (înălţimea cca 1,20 m) curţi de lumină (acoperite sau neacoperite)

Indirectă – se realizează printr-un spaţiu (canal gol) în peretele exterior

Soluţii constructive pentru subsolurilor – subsolurile fac parte din infrastrutura construcţiei şi folosesc, de regulă, aceleaşi materiale ca şi aceasta, dar rezistente şi la umezeală.

Pereţii exteriori se pot executa din: zidărie de cărămidă, zidărie mixtă, beton simplu sau beton armat. În mod curent pereţii exteriori se execută din beton simplu sau armat.

Sub pereţii subsolului se prevăd fundaţii continue din beton simplu sau armat.Peste subsol se execută planşee din diverse materiale. În prezent se folosesc

planşee din beton armat monolit sau prefabricat.În zone cu terenuri sensibile la înmuiere sau contractile se recomandă folosirea

planşeelor din beton armat monolit



2_CONSTRUCŢII – FUNDAŢII

Documents

Transcript of 2_CONSTRUCŢII – FUNDAŢII