Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în...

16
{ n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează COPII Sase ONG-uri au obţinui acreditarea . Comisia judeţeană pentru protecţia copilului, care funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în vigoare, a procedat la fixarea unui termen ultim pentru acreditarea fundaţiilor care activează în domeniul protecţiei copilului. O hotărîre a Consiliului Judeţean indica data de 15 mai a.c. ca ultimă zi da. depunere a cererilor şi dosarelor de acreditare.Şi-au întocmit actele şi au obţinut acreditarea: Congregaţia greco-catolică Maica Domnului/Congregaţia Dominicană Mărie Pansppoine, Fundaţia Prietenul Copilului, Fundaţia Betbania, Fundaţia filantropică medical-creştină Christiana şi Asociaţia Familia Regăsită-. Un singur dosar mai esfe în lucru, cel al Fundaţiei Asklepios. ; G.V. Cumrecunoa bârtcrtote ide 'I.OOO Iei, lei s i 100 .QQOI e i? aainaS cii^l 2-^a" Ofertă specială de abonamente ADEVĂRUL de Cluj PREŢUL RĂMÎNE m m m nnnrg 13.000 lei/lună onaţHri ACUM! [ http://www.dntcj. ro/adevaruf ANUL IX NR. 2286 ISSN 1220-3203 • Burse • Piaţa mobiliară • Cursuri pe piaţa valutară z i/s r • Rate anuale ale dobînzîlor • Piaţa imobiliară JOI 28 MAI 1338 16 PAGINI 800 LEI Reforma românească Intre Ankara si Oflawa A VALER CHIOREANU eeâ ce era previzibil să se întîmple s-a întîmplat. în momentul în care cineva s-a atins de regiile autonome a izbucnit scandalul. Radu Berceanu a avut curajul nebun de a crede că reforma economică în România trebuie să cuprindă şi marile regii autonome Renel, Romgaz şi Petrom şi a acţionat în consecinţă. Mai întîi a facilitat măsura blocării, din păcate, temporare, a conturilor Renel, acest "imperiu în stat”, cum numea premierul Vasile respectiva regie, punîndu-i în gardă pe "patroni” şi pe sindicalişti-că a sosit timpul ca şi unitatea respectivă să se - alinieze acţiunilor de restructurare. Iar lâ începutul acestei sâptâmîni, nemulţumit de modul de gîridire antireformist al conducerii celor trei regii, â schimbat consiliile de administraţie şi le-a pus în vedere că aşteaptă pînă luni - în cazul Renel şi pînă în prima săptămînă care urmează - în cazul celorlalte două regii, planuri concrete de restructurare. Ameninţînd că, în lipsa acestora, va lua măsuri drastice. Asta este ceea ce s-a întîmplat şi ar trebui să fie considerat lucrul cel mai normal cu putinţă de către guvernanţii. României. Iată însă că reacţiile liderilor principalului partid al coaliţiei majoritare sînt de natură să-i lase pe români perplecşi. Ei şi-au declarat dezacordul cu măsurile lui Radu Berceanu, motivîndu-şi atitudinea, culmea, nu cu argumente de ordin economic, pe care se pare că nu le au, ci apelînd la raţiuni politice. Şefii PNŢCD (împreună cu cei ai UDMR) consideră că Radu Berceanu a încălcat protocoalele în cârc regiile autonome au fost repartizate unor partide ce alcătuiesc coaliţia majoritară. în acest caz, ca şi în altele similare, trebuie să ne închipuim că Ion Diaconescu, PeUe Roman, Mircea Ionescu Quintus, Marko Bela, Sergiu Cunescu şi Varujan Vosganian s-au întîlnit într-un loc discret şi, păziţi de grade înalte din SPP, neocupate cu traficul de ţigări, au pus la cale împărţeala unei bune părţi a avuţiei naţionale, gestionatăde mastodonţii economici pe care i-a pişcat niţel Radu Berceanu.cu iniţiativele sale, în dorinţa de a crea o mică neplăcere colegilor de la guvernare. Asta ar trebui să facem, nu-i aşa!, şi să-i aplaudăm pe aceşti profitori că au reuşit prin asemenea înţelegeri să-şi asigure oportunităţi pentru satisfacerea Clienţilor politici. Ce gîndesc aceşti lideri cînd declară că o regie aparţine unui anume partid, alta - altui partid, este greu de aflat. îşi închipuie, probabil, în dispreţul oricărei logici, că românul de rînd va înţelege că numai PNŢCD, de exemplu, are printre membrii'săi specialişti în petrol sau gaze şi ca atare regia trebuie să-i revină. Aşa cum democraţii sînt mai pricepuţi în electricitatea administrată de Renel. Asociaţia Naţională a. Exportatorilor şi Importatorilor din România vrea să deschidă o filială la Cluj Agenţii economici care exportă/ importă peste 5 milioana U erJ nnt nnfi79 continuare în pagina a 4-b pot cotiza • "logica de bibliotecă a poetului Dăianu" »în domeniul exportului, România s-a transformat ° într-un atelier meşteşugăresc al pieţei mondiale * garanţiile bancare şi lucruri spuse doar pe jumătate, 'interese obscure • Ieri, în găzduirea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, a avut Ioc şedinţa de constituire a filialei judeţene a Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România. Este cea de-a patra filială teritorială pe care ANEIR şi-o constituie de la înfiinţarea sa, din anul 1995. Patru zile de forum şi tîrq Pro Democraţia adună ONG-urile la sfat Prezentarea generală a acestei asociaţii neguvcmamcntalc, non- profit şi apolitice a făcut-o secretarul generai al acesteia, dl dr. Mihai Ionescu, un foarte bun •orator, care a început prin a ' critica reforma economică actuală, dorind prin aceasta să releve importanţa înfiinţării unei asemenea asociaţii, care are drept scop crearea unui cadru legislativ, economic, financiar şi banqar de natură să extindă volumul de export şi import al României. Activitatea acestei asociaţii s-a concretizat, deja, prin înfiinţarea unei societăţi Diana CĂIENARU continuare în pagina a 16-a La Industria Sîrmei Cîmoia Turzii situaţia rămîne provizorie De vineri pînă luni au (ost la conducere trei directori Vinerea trecută, metaturgiştii ide la Industria Sîmiei Cîmpia Turzii au avut o izbucnire violentă, ocupînd drumul european şi agresînd conducerea firmei. In timpul "rebeliunii" a fost cerută demisia diredomiui general Sorin Săveanu. Constrins de împrejurări, directorul Săveanu şi-a anunţat demisia şi l-a nominalizat ca director generai adjunct pe Alexandru Sabău, propunere care a fost pe placul protestatarilor. Luni, situaţia avea să se schimbe. Conducerea combinatului, aflată la sediul FPS Cluj, l-a desemnat ca director interimar, pînă.la A GA, pe ing. Ilie Giurgiu. Dar lucrurile sînt mai complicate, directorii (cu şi fără voie) avfnd opinii proprii. Directorul protestatarilor susţine că a fost numit de directorul demisionar x Nemulţumit de felul Tn care mass-media a relatat despre incidentele de vineri de la Industria Sîrmei Cîmpia Turzii, directorul protestatarilor, dl —inginer Alexandru. Sabău, a dorit să prezinte lucrurile într-o variantă proprie. Conform acesteia, în data de 22 mai, A.S. a asistat la ieşirea în stradă a ' muricitorilor. In vederea dezamorsării situaţiei, care a degenerat - i ‘ Luminiţa PURDEA continuare în pagina a 16-a Astăzi, la Casa de Cultură a Studenţilor, încep lucrările Forumului ONG-urilor din judeţ, la care au fost invitate 60 de organizaţii. Organizatorul manifestării, ce va dura din 28 pînă în 31 mai, este Asociaţia Pro Democraţia, în colaborare cu Asociaţia Umanitară Pro Vobis, Clubul de Cicloturism Napoca, Societatea pentru Educaţie şi Contracepţic Sexuală, Fundaţia Civitas pentru o Societate Civilă şi Mişcarea Tinerilor pentru Pace. Acţiunea este finanţată de către Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Consiliul local CIuj-Napoca şi Dcmocracy Nctwork Program. Şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, ai forurilor internaţionale, oficialităţi locale. - Subiectele ce vor fi abordate în discuţii vizează problemele comune cu care se confruntă ONG-urile din Cluj, îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile publice, construirea de coaliţii, voluntariat ş.ai Sîmbătă după-amiaza este programat tîrgul ONG-urilor şi al firmelor din Cluj „împreună pentru comunitate! Dl Răzvan Suciu, reprezentantul Pro Democraţia Cluj; ne-a declarat că, în termen de cîteva luni, asociaţia sa va edita o variantă locală a Cărţii albastre a democraţiei. De astă dată, lucrarea va cuprinde componenţa Consiliului local Cluj-Napoca. L.P. Cerveni şi Câmpeanu vor să oficializeze Federaţia Liberală. DEPOZIT DE ELECTRICE, ELECTRONICE tfffc Ş! ELECTROCASNÎCE * REDUCERI DE PREP . CU OCAZIA LICHIDĂRII STOCULUI EXISTENT. NUMAI ÎN DATA DE 30-31 MAI 1998 AVEŢI OCAZIA SĂ CUMPĂRAŢI LA. CELE MAI MICI PRETURI: ' - ' . w' TOATE PRODUSELE SUNT NOI Şl DE CEA MAI BUNĂ CALITATE. •- ; ' ACŢIUNEA VA AVEA LOC LA DEPOZITUL DIN CARTIERUL ZORILOR, STR. PASTEUR NR.56, ÎN SPATE LA RESTAURANTUL PFRLA. ' INFORMAŢII LA TEL: 124766 & După ce i-a înfrînt în justiţie pe dizidenţii din partid, grupaţi în jurul lui Dinu PY t r i c i u , preşedintele Partidului Liberal, Nicolae Cerveni, se pregăteşte să facă pasul următor prin oficializarea. Federaţiei Liberale, formaţiune, la care aderă şi fostul preşedinte al PNL, Radu Câmpeanu. Cerveni şi Câmpeanu au căzut de acord să organizeze un congres al Federaţiei Liberale, care să confere statut juridic alianţei ce ia naştere din asocierea ultimilor liberali hotârîti să rămînâi&afara P.N.L. într-un gest propagandistic, Cerveni a trimis o scrisoare preşedintelui PNL, şolicitîndu-i o întrevedere legală de eventuala unificare liberală. Mircea Ionescu Quintus n-a părut să acorde mare atenţie propunerii, gest care nu t-a mîhnit pe politicienii din Partidul Liberal. Liderul local al PL; Ovidiu Drîglâ, rămas stăpîn pe sediul din strada Avram Iancu după excluderea din partid a oamenilor lui Patriciu, crede c ă ^ V ? . subiectul este închis ca urmare a “refuzului elegant” al preşedintelui PNL. . ' •Aşa cum şe prefigurează componenţa Federaţiei Liberale, pare că se va constitui într-o mişcare militant monarhistă. Cerveni este un avocat înflăcărat al monarhiei, iar Radu Câmpeanu îl admiră pe fostul suveran din ihoment ce l-a propus candidat al PNL la Preşedinţia ţării în urmă cu şase ani. Alături de cele două partide, PL şi PNLCD, se.vor înscrie şi fomaţiuni declarat monarhiste, cum ar fi ş. Partidul Liberal Monarhist; Chiar dacă ideea monarhică va avea ‘ destui susţinători în conducerea Federaţiei Liberale, Ovidiu Drîglâ atrage atenţia că este prematur să se vorbească de naşterea unei formaţiuni monarhiste. “Indiferent de părerile unor membri-ai partidului, trebuie precizat că PL este un partid care respectă reglementările republicane existente în prezent”, afirmă Drîglă. Caius CHIOREÂN

Transcript of Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în...

Page 1: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

{

n; rîteva sute de fundaţiir;.?re p ro tejează COPII

Sase ONG-uri au obţinui acreditarea

. Comisia judeţeană pentru protecţia copilului, care funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în vigoare, a procedat la fixarea unui termen ultim pentru acreditarea fundaţiilor care activează în domeniul protecţiei copilului. O hotărîre a Consiliului Judeţean indica data de 15 mai a.c. ca ultimă zi da. depunere a cererilor şi dosarelor de acreditare.Şi-au întocmit actele şi au obţinut acreditarea: Congregaţia greco-catolică Maica Domnului/Congregaţia Dominicană Mărie Pansppoine, Fundaţia Prietenul Copilului, Fundaţia Betbania, Fundaţia filantropică medical-creştină Christiana şi Asociaţia Familia Regăsită-. Un singur dosar mai esfe în lucru, cel al Fundaţiei Asklepios. ; G.V.

Cumrecunoa bârtcrtote ide 'I.OOO Iei,

lei s i 100. QQOI e i ?a a i n a S c i i ^ l 2 - ^ a "

Ofertă specialăde abonamente

ADEVĂRULde ClujPR EŢUL RĂM ÎNE

m m mnnnrg 13.000

lei/lună

onaţHri ACUM! [ http://www. dntcj. ro/adevaruf

ANUL IX NR. 2286 ISSN 1220-3203

• Burse• Piaţa mobiliară• Cursuri pe piaţa

valutarăz i/ s r • Rate anuale ale

dobînzîlor• Piaţa imobiliarăJOI

28 MAI 1338 16 PAGINI 800 LEI

Reforma românească Intre Ankara si Oflawa

A VALER CHIOREANU

eeâ ce era previzibil să se întîmple s-a întîmplat. în momentul în care cineva s-a atins de regiile autonome a izbucnit scandalul. Radu Berceanu a

avut curajul nebun de a crede că reforma economică în România trebuie să cuprindă şi marile regii autonome Renel, Romgaz şi Petrom şi a acţionat în consecinţă. Mai întîi a facilitat măsura blocării, din păcate, temporare, a conturilor Renel, acest "imperiu în stat”, cum numea premierul Vasile respectiva regie, punîndu-i în gardă pe "patroni” şi pe sindicalişti-că a sosit timpul ca şi unitatea respectivă să se

- alinieze acţiunilor de restructurare. Iar lâ începutul acestei sâptâmîni, nemulţumit de modul de gîridire antireformist al conducerii celor trei regii, â schimbat consiliile de administraţie şi le-a pus în vedere că aşteaptă pînă luni - în cazul Renel şi pînă în prima săptămînă care urmează - în cazul celorlalte două regii, planuri concrete de restructurare. Ameninţînd că, în lipsa acestora, va lua măsuri drastice.

Asta este ceea ce s-a întîmplat şi ar trebui să fie considerat lucrul cel mai normal cu putinţă de către guvernanţii. României. Iată însă că reacţiile liderilor principalului partid al coaliţiei majoritare sînt de natură să-i lase pe români perplecşi. Ei şi-au declarat dezacordul cu măsurile lui Radu Berceanu, motivîndu-şi atitudinea, culmea, nu cu argumente de ordin economic, pe care se pare că nu le au, ci apelînd la raţiuni politice. Şefii PNŢCD (împreună cu cei ai UDMR) consideră că Radu Berceanu a încălcat protocoalele în cârc regiile autonome au fost repartizate unor partide ce alcătuiesc coaliţia majoritară. în acest caz, ca şi în altele similare, trebuie să ne închipuim că Ion Diaconescu, PeUe Roman, Mircea Ionescu Quintus, Marko Bela, Sergiu Cunescu şi Varujan Vosganian s-au întîlnit într-un loc discret şi, păziţi de grade înalte din SPP, neocupate cu traficul de ţigări, au pus la cale împărţeala unei bune părţi a avuţiei naţionale, gestionatăde mastodonţii economici pe care i-a pişcat niţel Radu Berceanu.cu iniţiativele sale, în dorinţa de a crea o mică neplăcere colegilor de la guvernare. Asta ar trebui să facem, nu-i aşa!, şi să-i aplaudăm pe aceşti profitori că au reuşit prin asemenea înţelegeri să-şi asigure oportunităţi pentru satisfacerea Clienţilor politici. Ce gîndesc aceşti lideri cînd declară că o regie aparţine unui anume partid, alta - altui partid, este greu de aflat. îşi închipuie, probabil, în dispreţul oricărei logici, că românul de rînd va înţelege că numai PNŢCD, de exemplu, are printre membrii'săi specialişti în petrol sau gaze şi ca atare regia trebuie să-i revină. Aşa cum democraţii sînt mai pricepuţi în electricitatea administrată de Renel.

Asociaţia Naţională a. Exportatorilor şi Importatorilor din România vrea să deschidă o filială la Cluj

Agenţii economici care exportă/ importă peste 5 m ilioana U e rJnnt nnfi79

continuare în pagina a 4-b

pot cotiza• "logica de bibliotecă a

poetului Dăianu" »în domeniul exportului,

România s-a transformat ° într-un atelier

meşteşugăresc al pieţei mondiale * garanţiile

bancare şi lucruri spuse doar pe jumătate,

'interese obscure •Ieri, în găzduirea Camerei de

Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, a avut Ioc şedinţa de constituire a filialei judeţene a A sociaţiei N aţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România. Este cea de-a patra filială teritorială pe care ANEIR şi-o constituie de la înfiinţarea sa, din anul 1995.

Patru zile de forum şi tîrq

Pro Democraţia adună ONG-urile

la sfat

Prezentarea generală a acestei asociaţii neguvcmamcntalc, non- profit şi apolitice a făcut-o secretarul generai al acesteia, dl dr. Mihai Ionescu, un foarte bun •orator, care a început prin a

' critica reform a econom ică actuală, dorind prin aceasta să releve importanţa înfiinţării unei asemenea asociaţii, care are

drept scop crearea unui cadru legislativ, economic, financiar şi banqar de natură să extindă volumul de export şi import al României. Activitatea acestei asociaţii s-a concretizat, deja, prin înfiinţarea unei societăţi

Diana CĂIENARU continuare în pagina a 16-a

La Industria Sîrmei Cîmoia Turzii situaţia rămîne provizorie

De vineri pînă luni au (ost la conducere trei directoriVinerea trecută, metaturgiştii ide la Industria

Sîmiei Cîmpia Turzii au avut o izbucnire violentă, ocupînd drumul european şi agresînd conducerea firmei. In timpul "rebeliunii" a fost cerută demisia diredomiui general Sorin Săveanu. Constrins de împrejurări, directorul Săveanu şi-a anunţat demisia şi l-a nominalizat ca director generai adjunct pe Alexandru Sabău, propunere care a fost pe placul protestatarilor. Luni, situaţia avea să se schimbe. Conducerea combinatului, aflată la sediul FPS Cluj, l-a desemnat ca director interimar, pînă.la A GA, pe ing. Ilie Giurgiu. Dar lucrurile sînt mai complicate, directorii (cu şi fără voie) avfnd opinii proprii.

Directorul protestatarilor susţine că afost num it de directorul demisionar

x Nemulţumit de felul Tn care mass-media a relatat despre incidentele de vineri de la Industria Sîrmei Cîmpia Turzii, directorul protestatarilor, dl

— inginer Alexandru. Sabău, a dorit să prezinte lucrurile într-o variantă proprie. Conform acesteia, în data de 22 mai, A .S . a asistat la ieşirea în stradă a ' m uricitorilor. In vederea d ezam orsării s ituaţie i, care a d eg en era t

- i ‘ Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

Astăzi, la Casa de Cultură a S tudenţilor, încep lucrările Forumului ONG-urilor din judeţ, la care au fost invitate 60 de organizaţii. O rganizatorul manifestării, ce va dura din 28 pînă în 31 mai, este Asociaţia Pro Democraţia, în colaborare cu Asociaţia Umanitară Pro Vobis, Clubul de Cicloturism Napoca, Societatea pentru Educaţie şi Contracepţic Sexuală, Fundaţia Civitas pentru o Societate Civilă şi Mişcarea Tinerilor pentru Pace. Acţiunea este finanţată de că tre F u n d a ţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Consiliul local CIuj-Napoca şi Dcmocracy Nctwork Program.

Şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, ai fo ru rilo r internaţionale, oficialităţi locale. -

Subiectele ce vor fi abordate în discuţii vizează problemele comune cu care se confruntă O N G -urile d in Cluj, îm bunătă ţirea re la ţiilo r cu autorităţile publice, construirea de coaliţii, voluntariat ş.ai

Sîmbătă după-amiaza este programat tîrgul ONG-urilor şi al firmelor din Cluj „împreună pentru comunitate!

Dl R ăzvan Suciu, reprezentantul Pro Democraţia Cluj; ne-a declarat că, în termen de cîteva luni, asociaţia sa va edita o variantă locală a Cărţii albastre a democraţiei. De astă dată, lucrarea va cuprinde componenţa Consiliului local Cluj-Napoca.

L.P .

Cerveni şi Câm peanu v o r să oficializeze Federaţia Liberală.

DEPOZIT DE ELECTRICE, ELECTRONICE t f f f c Ş! ELECTROCASNÎCE

* REDUCERI DE PREP .CU OCAZIA LICHIDĂRII STOCULUI EXISTENT. NUMAI ÎN DATA D E 30-31 MAI 1998 AVEŢI OCAZIA SĂ CUMPĂRAŢI LA. CELE MAI MICI PRETURI: ' - ' .

w '

TOATE PRODUSELE SUNT NOI Şl DE CEA MAI BUNĂ CALITATE. •- ; 'ACŢIUNEA VA AVEA LOC LA DEPOZITUL DIN CARTIERUL Z O R IL O R , STR. P A S T E U R N R .5 6 , ÎN S P A T E LA RESTAURANTUL PFRLA. '

INFORMAŢII LA TEL: 124766

&

După ce i-a înfrînt în justiţie pe dizidenţii din partid, grupaţi în jurul lui Dinu P Y t r i c i u , p r e ş e d in te le P a r t i d u l u i Liberal, Nicolae Cerveni, se pregăteşte să facă pasul

urm ător prin oficializarea. Federaţiei Liberale, formaţiune, la care aderă şi fostul preşedinte al PNL, Radu Câmpeanu.

Cerveni şi Câmpeanu au căzut de acord să organizeze un congres al Federaţiei Liberale, care să confere statut juridic alianţei ce ia naştere din asocierea ultimilor liberali hotârîti să rămînâi&afara P.N.L.

într-un gest propagandistic, Cerveni a trimis o scrisoare preşedintelui PNL, şolicitîndu-i o întrevedere legală de eventuala unificare liberală. Mircea Ionescu Quintus n-a părut să acorde mare atenţie propunerii, gest care nu t-a m îhnit pe politicienii din Partidul Liberal.Liderul local al PL; Ovidiu Drîglâ, rămas stăpîn pe sediul din strada A vram Iancu după excluderea din partid a oamenilor lui Patriciu, crede c ă ^ V ? . subiectul este închis ca urmare a “refuzului elegant” al preşedintelui PNL. . '

•Aşa cum şe prefigurează componenţa Federaţiei Liberale, pare că se va constitui într-o mişcare militant monarhistă.Cerveni este un avocat

înflăcărat al monarhiei, iar Radu Câmpeanu îl admiră pe fostul suveran din ihoment ce l-a propus candidat al PNL la Preşedinţia ţării în urmă cu şase ani. Alături de cele două partide, PL şi PNLCD, se.vor înscrie şi fomaţiuni declarat monarhiste, cum ar fi

ş. Partidul Liberal Monarhist;Chiar dacă ideea monarhică va avea

‘ destui susţinători în conducerea Federaţiei Liberale, Ovidiu Drîglâ atrage atenţia că

este prem atur să se vorbească de naşterea unei formaţiuni monarhiste.

“ Ind ife ren t de părerile unor m em bri-ai partidului, trebuie precizat că PL este un partid care respectă reglementările rep u b lican e ex isten te în prezent”, afirmă Drîglă.

Caius CHIOREÂN

http://www
Page 2: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

• Azi: Calendarul ortodox: (+) înălţarea Domnului (Ziua Eroilor); Sf. Mc. Eladie; Sf. Mc. Eliconida; Calendarul greco- catolic: înălţarea Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor; Sf. M. Eutihiu; Calendarul romano-

catolic: Sf. Gherman, ep. .• Mîin e: Calendarul ortodox.

S f Cuv. Teodosie; Sf Mc. Olivăn episcopul; Calendarul greco- catolic: Sf. M. Teodosia (+307); Calendarul romano-catolic:Sî. Maxim, ep.

I i fe lic ită m pe Iod cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.'

• PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIM ARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 .•PRIMĂRIADEJ: 21-17-90 ' '• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18• PRIMĂRIA GHERLA: 24^9-26 •• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76•POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIATURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 -• POLIŢIA GHERLA 24-14-14 •POMPIERII: 981 . •PROTECŢIACIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

- 19-52-23 si 19-16-70, int 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALEI 979• SALVAREA: 961 "SALVAREA CER: 19-85-91 ••INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 ■• DERANJAMENTE: 921 •"ORA EXACTĂ: 958• R.A TERMOF1CARE: 19-87-18• SC MONTENAY S A 41-51-71 • r .A APĂ CANAL: 19-63-02" SC. ’SALPREST SA: 19-55-22

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132

• SC PRIVAI; 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATU- RAIE: - INTERVENŢII GAZE 928; 43342-4REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi: 43-38-10; Informaţii: 43- 38-11; Hali inspecţii: 43-38-08.

• AFRO TORT: 956• GARA Cluj-Napoca: 952

AGENŢIA CFR: - internaţional 1340- 09; intern-43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej -21-20-22

i s U t u a i u i i i f i a ir A K O M î i f t g J - 2 5 .1 0 .1 9 9 8

luni-vineri B u t' Buc -> Cluj935 7,00 8,0021,05 18,35 19,35

sîm bătăBuc Buc -> Cluj14,20 12,10 13,00

Cluj -) 8,35

20,05

C lu j-)13,20Preţ bilet: pentru edaţeru romani

si străini - 298.000 leim a r tU U fli

Cluj - ) Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta - ) Cluj J3Ţ 0 - 15,10lAcţ bilet 114S dus-întors

TEIF.FOANIi 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

a a m m n

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.• ' I N F O R M A Ţ II

. Autogara I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

POLICLINICA FĂRĂ „ PLATĂ

"FA M IL IA SFÎNTĂ"2 5 - 2 9 mai

M edicină generală. Dr. M. Suciu'- 28 (12-14), dr. S. Loga- 29(14- 16), dr, R. Cotârlâ - 27 (10-12), dr. V. Tătarii - 25 (12-14), dr. C. Nistor -2 7 (12-14), dr. 1. Boilă - 25,26, 28,29 (10-12), dr. S. Damian - 28 (15-17) dr. L. R asa -25(16-17); H om copatie . Dr. L. Barbâalbâ - 27, 29 (10-12); In te rn e . D r. F. G herm an 25, 27 (10-12), dr. A Iancu - 26 ( 1 1,30-13>), dr. C. Duncea - 28 (17-18); D. Pîrv - 25 (15-16), dr. Cs. Szakacs - 27 (13- 15), d r. N. Pop - 28 (14-16); Reumatologie. Dr. I. Alb - 26 (12-14), dr. C. Zotta - 29 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 26,28 (10-12), dr. L. Galatianu - 29 (13-15); C hirurgie. Dr. C. Cosma - 26, 28 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea- 26 (13-15), dr. M. Fritca -26 (14-16), dr. L; T o m a - 28 (10-12); D erm atologie. Dr. H. Radu : 28 (12-14); Ecograf. Dr. I. Ghilean - 29(11-12), dr. O. Antpn - 29 (11- 15), dr. E. Czuczi - 25 (15-17); O rtopedic . Dr. Z. Popa - 25 (11- 12); O .R.L. Dr. C. Rădulescu - 25 (12-14); E ndocrinologie: Dr. I. Duncea -28 (17-18); Neurologic. Dr. C. Trandafirescu - 26 (13-15), d r. M. B otez - 28 (14-16); P s ih o lo g ie . Psih. L. Boilă - 26 (15,30-17); C hirurgie estetică şi rep ara to rie . Dr.T.Mugea - 26 (16- 20).

P rogram area bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la tele fo ft 16-78-22 ş i la sediu, Aleea M icuş, nr.3, ap. 12.

F IL M E ®2 2 - 2 8 MAI

RlTIiBI IC A - Furtuna de foc- SUA -premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) *

I -VICTORIA - Gcorgc, trăsni tul junglei - J SUA (11; 13; 15; 17; 19) * AR TA - Mai

Jiine nu sc poate - SUA (11; 13,30; 16; 18^30) * FAVORIT - Al 5-lea element - Franţa (11; 13; 15; 17; 19); f MĂRAŞTI - sala A' FIubbcr-SUA(13; 15; 17; 19); sula B Vocea .sullctului - India (I3,3(t; 1\3H; 17.30)

TURDA: Î OX - I itanie - SUA DEI: ARTA - IVlăsuii disperate - SUA

ţVGIlFRLA: PACEA - 22-25fi5 : litanie - SUA; 26-27 05 Anastasia - SUA; 28-30.05 : Chior să fii, noroc să ai - SUA___________________ i

B IB L IO T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 1330-20,00; sîmbăta: 8-1330.

■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECUA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTORA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE': '(str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi; miercuri, vineri: 9-13. MEDÎATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE- EUROPEANÂ SI.INFORMATH COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str.Einstein nr.-14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.’

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar; luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45. ' /

■ Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18;'vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “lic ita i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada LI.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural G erm an "Ilermann O berth” (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” ă Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-1930; marţi, miercuri şi joi: 10-1930, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi Comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istoric-a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: .10-16; luni închis. în prima duminică din lună: intrarea'liberă.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. . * -

■ Parcul etnografic Romulns Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis ,

■ Muzenl memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele9-15; sîmbătă şi duminică între orele10-14. ‘ "• _ ____

Joi, 28 mai Programul 1: 6,00 România: ora 6

Dx; 830 Tenis Turneul de la Roland Garos (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,05 Pentru dvs., doamnă!, (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR înfo; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Dialog. Actualitatea editorială; 15,30 Ecclesiast ’98; 16,00 Convieţuiri; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moou; 17,35 Katts şi cîinele; .18,00 timpul Europei (magazin politic); 178,30 Interactiv Tele- joc; 19,00 Sunset Beach; 19,45 Tragerea Loto;T 19,50 D’ale Bucureştilor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,15 j Destine în vreme de război (serial); 21,55 La volan. Informaţii rutiere; 22,10 Cu ochii’n 4; 22,50 Jurnalul de noapte;23.00 Dintre sute de catarge...; 0,00 Bank Note; 030 Canary Wkarf; 0,55 Magazin muzical-umoristic.-^ - '

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar;10.00 Seinfeld (r); 10,30 Poveşti extraordinare (r); 11,00 Insulamisterioasă; 1130 Un anotimp ...(r); 12,55 Ştirile Pro tV; 13,00 Pro şi contra cu Octavian Paier (rO; 14,15 -Teleshopping; 14,30 Walker, poliţist texan; 15,15 Maria (serial); 16,00 •Teleshopping; 16,10 Serial: Nano; 17,00 Ştirile Pro tV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; -18.00 Poveşti extraordinare; j 8,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei; 18,35 Rişti şi ciştigiî; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Melrose Place; 21,15 Nikita (serial); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 22,55 Chestiunea zilei; 23,00 Intîlnire cu presa; 0,00 Prima pagină; 0,05 Puls financiar; 0,15 Dosarele X; 1,10 Ştirile Pro TV;I,40 Întîlnire cu presa (r); 2,40 Dosarele X (r); 3,40 Insula misterioasă (r),._ >

Programul 2: 6,30 TVM.Telemalinal; 8,00 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (r); 8,25 Canary wharf (r); 8,50 Varietăţi internaţionale; 9,00 Efecte secundare (r); 9,50 Videocaseta muzicală; 10,00 Un secol depnema (r);11.00 Lumea sălbatică a animalelor (r);II,25 TVR Info; 11,30 Pelerinaje (r);12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă'săţ-i mai spun! (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Medicina pentru toţi (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Alfa şi Omega (r); 14,00 Emisiune in limba germană;15.00 TVR Info; 15,10 Limbi • străine. Spaniolă; 45,35 Doi'ani de vacanţă printre dinozauri (desene animate); 16,00

Veronica- Chipul iubirii; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5 (divertisment); 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cn aqutorul: prozatorul şi publicistul Ioan Groşan; 20,10 Ultimele ştiri, (serial);

o spectator21.00 în faţa dv. Realizator Vartan Arachelian; 22,00 Trageţi în pianist (Franţa 1962); 23,25 Lumea sportului: Tenis Marele turneu de la Roland Garros (rai.); 0,30 TVM. Mesager.

Vineri, 29 maiProgramul 1: 6,00 România: ora 6

fix: 8,30 Tenis. Turneul de la Roland Garos (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Arhive româneşti (r); 12,30 Convieţuiri. Din viaţa etniei romilor; 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 De la lume adunate ...; 17,00 TVR Info; 17,10 Mapamond; 17,35 Katts şi chnele; 18,00 Ora Warner;19.00 Sunset Beach; 19,50 D’ale Bucureştilor;'19,55 Doar o vorbă sâţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Lady Chatterley (SUA 1992, p. II); 22,45 Jurnalul de noapte; 23,00 D’ ale Bucureştilor; 0,30 Film: Haos (SUA 1996).

PRO TV,7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar;10.00 Seinfeld (r); 10,30 Poveşti extraordinare (r); 11,06 Insulamisterioasă; 11,30 Beverly Hills (r); 12,15 Melrose Place (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Întîlnire cu presa (r); 14,30 Walker,poliţist texan; 15,15Maria (serial); 16,00 Teleshopping; 16,10 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Am întîlnit şi români fericiţi; 17,35 Urmărire generală; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro Tv; 18,30 Chestiunea zilei; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Dosarele X; 21,15 Mad Max (film Australia/SUA 1979); 23,00 Ştirile Pro TV; 23,30 Chestiunea zilei; -23,40 Pollergeist - Moştenierea (serial); 0,35 Zona Crepusculară; 1,00 Aventuri in casa morţii; 2,15 Insula misterioasă; 3,00

Baschet NBA; 6,00 Dosarele X M Programul 2; 6,30 r v u

Telematinal; 8,00 > i aai devacantâprmue dmozaun r); 8,25 Canaiî wharf(r), 8,50 Vanetaţi muzicale 900 nr Quinn (r); 9,50 Un cîntec pentruDecar10.00 Dintre sute de catarge.: (r)-11 00 Comorile lumik(r); 11,30 Timpul Europei (r); 12,00,Sunset Beach (rV 12,45 Doar o vorbă ... (r); 50 c î ochii’® patra (r); 13,30 Tezaur folcloric (r); 14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,00 TVR Info, 15,10 Limbi străine penliu copii: Italiană. Engleză; 15,35, Doi ani de vacanţă printre dinozauri (desene animate); 16,00 Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră; 17,40 Tribuna partidelor ...; 18,00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contemp-Art; 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 Vînare de ' vînt; 21,40 Time out (emisiune sportivă); 22,20 Jazz Alive; 23,10 Perla Coroanei (serial); 0,00 Ghici cine vine la mine?; 0,30 Tenis Roland Garros (rezumat);1.00 TVM, Mesager.

Redacţia nu îşi asumă responsa­b ilita te a p e n tru sc h im b ă rile intervenite in programele p o sturilo r de televiziune. • ~ ■•••

O fereastră deschisă spre lumet|

Joi, 28 mai6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

muzicale - muzică; 21,30 Videotext;3.00 închiderea programului.

TELE EUROPA NOVA Cluj

Joi, 28 mai15.00 Preludiu muzical;

15,15 Film artistic; Jucătorul;17.00 Documentar; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 20,00 Videoclipuri; 20,15 Ieşire din labirint; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova;22.00 V.J.SpiriL

FARMACIIFarmacii cu serviciu perma-nent.

Farmacia ”CORAF ARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia ,”INTERPHARM”, str. Primăverii nr, 6, telefon 42-71 -95 orar 8-22.' ' - ■

Garda ie noapte. Farmacia nr. 6 "SPERANŢA?, P-ţa A. lancu, ni. 5, telefon 19-64-56, orar 20-8.

PORTALEXPOHT -.■SPOflT e.H.L.Joi, 28 mai

8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Planeta video a copiilor - documentar; 19,00 Boomerang - serial; 19,30 Farmacia de gardă -serial; 20,00 In drum spre casă -.film; 21,35 Radical Power - documentar; 22,00 închisoarea secretelor-film; 23,30 Femeia greşită- film; 1,00 Fetele de la Penlhouse -

'program erotic.

< ţL^D /0 • Miercuri, 27 mai "-'S ă i zilnic: 9 ,10 ,12 ,15 ,16 ,19 ,1 . Ştiri BBC: 6.11,14,18,

21. 4:45 începutul emisiei. 5:00 Hello. 6 J0 Transilvania Matinal. 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate* 8:00 Radio Club. (8:30 Interviul zilei. 9:30 Revista presei. 10:30 Punctul de vedere. Morale cu Morales (r). 11:30 Sport mapamond. 12:30 Transilvania Cultural. 13:00 România Actualităţi. 13:20 Cate

Concert. 14:30 Hello. 15:00 Reportajul zilei; Morale cu Morales (r). 16:30 Hello. 17:00-18:00 Roton Music (r). 18:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei, 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Power Play). 20:00-21:00 Chart Slow- Claudia Palfi. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - Ucu Florea. 24:004:45 Big Hello.

^

1 2 8 fA\

Joi, 28 mai Ştiri locale: 6:40, 7, 7:40,8,8:40, 9,10,12,

13J4, 15, 16, 17, 18. 6,00-10,00 “Primul salut”. 6,20 Agenda zilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50, 7,50

Horoscop. 10,00-14,00 ”CD Player” . 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,20, 13,20 Buletin financiar. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 17,20 Calendarul zilei. 17,50. “Phis”.r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. 19,00 “CD Jam” - Horaţiu Nicoara.' 24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00 “Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoarâ şi.Ţudor Runcanu. ' ■+ '

informativ BBC: 6,00-6^0; 11,00-11,15; 14M -14J0; 18,00- 18,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 “Dimineţile cu Felix”. ,6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar; 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12,00 “Muzică Anti-Stress”. 12,00-18,00 “Toată ziua, bună ziua”. Daniel Boroştean. 15,05-16,00 Music By Request.

16,05-17,00 Invitaţi în studio - realizator Georgeta Todoruţ. Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 18,45- 19,00 “Uniplus la raport”. 19,00-2,00 “Rona”. 20,45 - 1001 de- nopţi, cu actorul Cornel Răileanu. 21,30-22,30 Gospel la Uniplus. 23,00-1,00 Muzica pentru toţi. Intervenţii în direct ale ascultătorilor legate de problemele cotidiene. 1,00-6,00 “Non -Stop Music”. ' -

_ „■ . V Joi, 28 inaiK a a i o S o n i c ş tă u 8 , 10, 12 , 14, 16,

jpvi *8,0 m h. jg ' 2Q) 2 1. 6-9 "Cafeaua deserviciu” (maxima, power playul şi calendarul-

zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda" Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 ... şi muzică”. 16-18 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-24 ”Top Sonic Boom”, r. 24-2 Cosmosul dintrto privire (Marius Benţa); 2- 6 ”Music Non Stop”. ■

! : Joi, 28 mai l t 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-

11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, f f l T n C T 8:08 revista presei locale; 8:20

' actualitatea-locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri uţilitaţe, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră';19:20 recomandări TV; 9:40 sport).

11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-24:00 Fair-Play, realizator Râzvan Dumitre'scu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane

'.în direct şi întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00- 1:00 La ceas de blues în delfinariu, realizator A.G. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact. , -

Joi, 28 mai .mif RADIO CLUJ 11? 6,06 Bună dimineaţa

, , .............. • ^ j yţredactnr Anca Băltan).8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj de la Cluj prezintă Mihaela Dimbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 IMPACT ”98, redactor Lucia Ţibre. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiq Fax, prezintă Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din grădina cu flori multe, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de Gheorghe Bodea. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Vineri, 29 mai la Radio Cluj 6,00 Bună dimineaţa (redactor Ioana Kanya).

Emisiunea în limba maghiară. .8,00

CHIRURGIE ESTETICA Dr. TOMA T. MUGEA

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de p ă r .♦ lifting facial♦ rinoplastie ,♦ varice

♦ tratament chimic al.acneei SIRPWAI.VMi.7. « 1 4 -1 4 -9 0

CLINICA

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAIM

str. Pascaly n r j , ca rt Gheorgheni

STOMATOLOGIE NON-STOPINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA-- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE 4 ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examinări Doppler - Histerosalpingografii p e n tru

sterilitate femininăLABORA TO R

(Biochimie - Bacteriologic Imonologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Anligen HBS - Elisa T e st - Eliminări cilologice pentru d e p is ta m cancenilni de col nterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculini)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consu ltaţii

v la tel. 41.41.63. ' >

s .c . Dental ROVA- SOCOLOV

'" | CaleaM oţilor 106, a p .jJ ~ T ra ta m e n te t tn m a to l a q d c e

co m p lex e: -O terapieO protetică (ceramici)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 10-13P entru stu d e n ţi, pensio n a ri.^ şo m e ri, reducere

PROF. DNIT. Dr. MIBA1CALDGARD DrANGELA CĂLUGĂRII

S t r . P ra h o v e i nr. 11 <(lîngă biserica Bob) >

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i, V . -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

' I Sufletnlnostni ladispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

: [ 1 9 1 6 4 7G ardă de noapte, orele 20-08.

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată deLABORATORUL DE SiN A TA TE MINTALĂ CLUJ.stă Ia dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, intre orele 8 - 22.

V i aştep tăm ' apelurile l a numărul IRftRăd.

Page 3: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

T A D I E V A R I O I .[ d e C l u i ROZA VINTURILOR joi, 28 mai 1998

KOSOVO SAU RISCUL UNUI RĂZBO I ÎN B A L C A N Ijj® (Corespondenţă de Mircea Vaida -Voevod, V-V Press)

3. „Mişcarea ' de Rezistenţa Sîrbă din Kosovo"

M-am întîlmt la Priştina, de curind cu Momcilo Trajkovici, preşedintele „M işcării de Rezistenţă Sîrbă din Kosovo’ şi cu Duşan Ristici unul din întemeietorii acestei organizaţii „Mişcarea”, care face mari eforturi de a fi recunoscută drept reprezentant legitim al sîrbilor, din Kosmet, îi reproşează lui Slobodan Miloşevici de a nu avea un program viabil şi coerent în criza din Kosovo. Imputarea are anum ite similitudini cu poziţia exprim ată de Vuk Draşcovici, cînd explica refuzul său de a participa la coaliţia guvernamentală din Serbia. în cursul dialogului, Trajkovici, care are un discurs destul de clar, acuză conducerea din Belgrad de autoritarism şi chiar de „trădarea” intereselor sîrbilor

jîţiin Kosovo.- De fapt, a tît Trajkovici cît şi Ristici (declarat „părintele Mişcării), învinuiesc Belgradul de a-i fi cxclus de la tratativele oficiale, sîrbo- albaneze, dorindu-se ca „Mişcarea să fie pe străzi, ca un decor naţionalist”. Intenţia programatică a „Mişcării de Rezistenţă Sîrbe” este aceea de a încerca toate posibilităţile de

dialog cu partea albaneză, concesiile ei oprindu-se la ceea ce ar putea aduce vreo atingere integrităţii de stat a Serbiei. Interesant mi se pare faptul că doctrina „M işcă rii’ e fundamentată de un amplu grup de intelectuali, de experţi, din Belgrad, autori ai unui ambiţios p ro iec t de regionalizare a Serbiei între care: academicianul Miodrag Ioviciri, prof. dr. Kosta Seavovski, prof. dr. Dragoliub Popovici, prof. dr, Duşan Batakovici, prof. dr. Boian Dimitrievici, prof. dr.C esIav Otici. Printr-un proiect de descentralizare, mai ales pe criterii economice, experţii „Mişcării de Rezistenţă Sîrbă” cred în soluţia alcătu irii p rem iselor unei v iitoare euroregiuni, care să valorifice caracterul, m ulticultural al teritoriului Serbiei. Un rol emblematic, care poate sublinia caracterul unificator, deasupra partidelor, al „M işcării de Rezistenţă Sîrbă din Kosovo” este biserica pravoslavnică, ai cărei ierarhi (prin implicarea directă ă episcopului Artemie, de Raska-Prizren), susţin asp ira ţiile .naţionale ale poporului sîrb. E simptomatic că în perioada februarie-martie 1998, două delegaţii consecutive ale „M işcării” au v iz ita t

; America, avînd întîlniri cu 30 de congresmeni şi senatori, , fiind primiţi de către Robert Gelbard, la Departamentul de Stat din Washington. Se remarcă, de asemenea, interferenţele de program şi colaborarea dintre „Mişcarea de Rezistenţă Sîrbă”

. şi „Adunarea Pansîrbă” ,- structură care doreşte să concentreze, to t sub semn ortodox, idealurile şi interesele sîrbilor de pretutindeni.

O altă • organizaţie neguvemamentalâ, care reprezintă interesele populaţiei sîrbe din Kosovo, este „Postojbina” (dîn traducere liberă: „Vatra”). într-o recentă discuţie pe care am avut- o cu Miso Albianiti, preşedintele „Postojbinei”, acesta consideră că

. pentru soluţionarea crizei din Kosovo aici âr trebui colonizaţi refugiaţii sîrbi, proveniţi din Croaţia, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia. Este vorba, desigur, de o propunere teoretică, pentru că în practică prea puţini refugiaţi sîrbi ar consimţi să îşi întemeieze, noi cămine într-o zonă atît de nesigură şi ostilă, acţiunea fiind în mod cert subminată şi sabotată de albanezi.

Momcilo Trajkovici, preşe­dintele „Mişcării de Rezistenţă S îrbă” mi-a vorb it despre tenacitatea separatism ului albanez, care „se află într-o

ascensiune b io log ică şi economică, caracterizat prin tărie morală şi scopuri clare, cu o filosofie de viaţă clară”.

Despre D uşan R istic i, considerat un ctitor al rezistenţei locale a sîrbilor, M omcilo T rajkovici are puvinte superlative: „Ori de cîte ori „Mişcarea” noastră întreprinde . ceva important, are două soluţii:

, prima, să citească 10 cărţi, sau să-l întrebe pe Ristici. EI a fost preşedintele A dunării din Kosovo, are o experienţă foarte bogată şi cunoaşte perfect politica albaneză”.

Este motivul pentru care am recurs la opiniile pe care Duşan Ristici ni le-a împărtăşit referitor la liderii şi partidele politice ale albanezilor din Kosovo: „Deşi în interior ei au neînţelegeri, cînd este vorba despre poziţia lor în privinţa Serbiei, ei sînt unitari. In echipa de negocia tori, partidele şi fracţiunile albaneze şi-au ţrimis oamenii cei mai reprezentativi şi puternici. Rugova este considerat mai liberal, mai dem ocrat şi se bucură de sprijinul Americii. Adem Dem aci e sim bolul . victimelor luptei naţionale a albanezilor, deoarece a fost - condamnat la 27 de ani de temniţă, ceea ce îi conferă credibilitate. El nu are însă înţelepciunea altora, fiind mai radical. Mahmud Bakali are o experienţă serioasă şi bune

legături în,Occident Acesta e un argument foarte important în mediul albanez, considerîndu-se prioritare relaţiile cu SUA şi cu Vestul. Regep Ciosea este unul din cei mai mari intelectuali albanezi. C înd sîn t în jo c probleme esenţiale, toţi liderii albanezi sîn t u n iţi” . N ici .Mişcarea de RezistenţâSîrbă”, nici „Postojbina”, nu sînt de acord cu în fiin ţa rea unei Universităţi albaneze în Priştina. „Prin recunoaşterea de către Belgrad a Universităţii albaneze, spune Miso A lbianici, s-ar recunoaşte definitiv prezenţa Albaniei în Kosovo. Ar fi o catastrofa”.

Cu rectorul Universităţii de stat din Priştina, Papovici, m-am întîlnit de mai m ulte ori în ultim ii ani. C onsiderat de adversarii politici, dar şi de unii - colegi din Partidul Socialist drept naţionalist, rec to ru l Papovici este, neîndoielnic, un om intransigent, curajos şi care nu renunţă' la principiile în care , crede. Lui i se dat.orează ridicarea în centrul Priştinei a- monumentului care îl reprezintă pe voievodul-poet Negos, un Simbol al spiritualităţii şi culturii sîrbe. Expus ameninţărilor cu moartea, ale teroriştilor albanezi, Papovici a susţinut permanent, în stilul său care nu e predispus diplomaţiei compromisurilor, cauza sîrbilor şi a Universităţii din Kosovo. L-am întîlnit la

Belgrad, cu puţine zile înaintea atentatului terorist, înecare era să plătească cu viaţa. în aceste condiţii nu mai poate uimi pe nimeni faptul că în momentul de faţă Universitatea din Priştina a devenit-un adevărat bastion al rezistenţei sîrbe din Kosovo. E lesne de observat că în acest m om ent dem onstraţiile de stradă din Kosovo, atît cele sîrbeşti, cît şi cele albaneze, sînt s trîn s legate de problem a^ in s titu ţie i u n iv e rs ita re , de studenţi şi de profesorii lor.

„U niunea D em ocrată a Albanezilor din Kosovo” domină spectru l p o lit ic . albanez: mişcările de stradă, preponderent studen ţeşti, au devenit evenimente diurne. Dar ceea ce contribuie în ultimele luni la acu tizarea şi ra d ic a liz a re a ' situa ţie i d in K osovo sînt acţiunile violente declanşate cu o anume tactică premeditată de că tre aşa-zisa „A rm ată de E libe ra re d in K osovo”. R adicalizată pînă la stadiul v io len ţe i, a r ip a dură a separatiştilor a recurs, asemeni grupărilor militare ale ETA, lă acţiunea teroristă.

Ceea ce am văzut la Priştina,. pe drumurile şi în satele din Kosovo, ceea ce mi-au relatat

■ interlocutorii mei sîrb i şi a lbanezi, mă determ ină să consider situaţia din Kosovo extrem de tensionată - de fapt, începutul unui război!.

Airbus şi Boeing se vor înfrunta pe piaţa avioanelor cu reacţie

- (AFP).‘ -

Airbus şi Boeing, care se înfruntă de 25 de ani pe piaţa mondială a marilor aparate cu reacţie comerciale, se pregătesc să-şi extindă cîmpul de luptă la nivelul inferior al aparatelor ”cu 100 de locuri”, mai puţin profitabil, dar deloc n eg lija b il.în războiul com ercial înverşunat dintre cele două firme producătoare de avioane. ^

Boeing va fi cel dintîi care va scoate un aparat, un mjc bireactor B717-200, care nu este de fapt decît aparatul MD-

*95, moştenit din uniunea uriaşului din Seattle de anul trecut cu McDonnell Douglas şi rebotezat pentru extinderea familiei Boeing. Aparatul B717, ale cărui prime exemplare vor fi livrate începînd din vara anului 1999, nu a fost deocamdată comandat decît de vreo două companii din lume, în număr de 55 de exemplare. Dar Boeing îi prevede o carieră strălucită. ”Va exista un necesar de 2.500 de aparate de acest tip în următorii 20 de ani, reprezentînd o piaţă potenţială de 50 de miliarde dolari”, a subliniat responsabilul comercial al programului, Rolf Sellge, cu ocazia salonului aeronautic de la Berlin. El a afirmat că firma americană prevede o extindere a familiei B717-100 cu 85 de locuri şi laB717-300cu 110 locuri, care i-ar permite să ocupe spaţiul între aparatul său B737-600 (120 de locuri) şi avioanele cu reacţie de transport regionale cu mai puţin de 80 de locuri, pe care nu le produc nici Boeing, nici Airbus. . _ .

Directorul general âl Boeing,1 Harfy Stonecipher, a apreciat luna trecută că producţia de apărate B717 ar putea

^atinge pînă Ia 120 de avioane pe an în i anii următori. Firma producătoare

americană are avantajul de a putea propune aparatul B717, relativ rustic, derivat din DC-9 al anilor ’60, la un preţ care sfidează orice concurenţă: 25 de milioane de dolari, în vreme ce "micile” B737- sau Airbus A319 se apropie de 35 de milioane. Boeing, care

nu a trebuit să finanţeze programul decît parţial, apreciază că-şi va putea amortiza cheltuielile cu doar 600 de aparate, iar conducătorul Departamentului avioane civile, Ron Woodard, a avertizat recent Airbus împotriva "erorii” pe care ar comite-o, în opinia lui, constructorul european dacă ar ataca producătorul de la Seattle pe acest teren.

Airbus nu are într-adevăr decît două soluţii. Să dezvolte, eventual în parteneriat, un aparat total nou, optimizat pentru această piaţă, dar care ar necesita o investiţie de două miliarde de dolari: eşte vorba de proiectul de avion chino-, european cu 100 de locuri AE31X, a cărui soartă pare compromisă de mai multe luni. Cealaltă opţiune este de a micşora mai mult aparatul său A319, operaţie mai puţin costisitoare la început şi care prezintă avantajul de a oferi clienţilor o asemănare completă cu gama A320, dar reprezentînd un aparat sofisticat şi relativ scump, spre deosebire de B717. Deocamdată, "prioritate absolută se acordă proiectului cu China”, a afirmat recent la Berlin, directorul comercial al Airbus, John Leahy, subliniind că firma’ constructoare

^europeană este interesată de un parteneriat cu Beijingul din motive "strategice”. Ipoteza unui mic aparat A319 (botezat provizoriu cu numele de cod M5) nu este exclusă, dar nu este vorba deocamdată de o "soluţie de repliere”, a adăugat Leahy în cursul unei conferinţe de presă. ■ - -

Constructorul european, conştient că timpul acţionează împotriva lui în privinţa cuceririi acestui teren pe care rivalul său american îl va ocupa singur începînd'de anul viitor, ar trebui ”sâ-şî clarifice opţiunile pînă la salonul aeronautic de la Famborough” (Marea Britanie) din septembrie, a arătat responsabilul de la Airbus. "Este o piaţă foarte dificilă”, a recunoscut Leahy. Dar indiferent care va fi soluţia aleasă şi, în pofida avertismentelor Boeing, Airbus este hotărit să scoată pe piaţă un avion

; cu 100 de locuri ”la scurt timp după .începutul secolului”.

(Reuters, AFP)

Dreapta şi extrema-dreaptă au cîştigat alegerile legislative

Ungaria ă virat spectaculos spre dreapta la scrutinul din 24 mai, prin care electoratul i-a înlăturat de Ia putere pe foştii comunişti, propulsîndu-1 către funcţia de premier pe Viktor Orbân, liderul Federaţiei Tinerilor Democraţi - Partidul Civic Ungar FIDESZ. Se aşteaptă ca pe pieţele ungare să se producă agitaţie în urma ascensiunii dreptei, la v ictoria FIDESZ, adăugîndu-se avansul înregistrat de Partidul Independent al M icilor Proprietari, agrarian, şi de Partidul Ungar al Justiţiei şi Vieţii, de extremâ- dreapta. "Slavă Domnului că economia este independentă de politică şi sectorul privat realizează 80-90 Ia sută din Produsul Intern Brut”, a comentat Zsigmond Jarai, preşedintele Consiliului Bursei de Acţiuni din Budapesta. .

Potrivit rezultatelor finale neoficiale anunţate de Comitetul E lectoral Naţional, FIDESZ a obţinut 148 din cele 386 de mandate în Parlament, puţin sub majoritatea de 194 necesară pentru, a forma singur guvernul. Socialiştii premierului Gyula Hom, ex-comunişti, care au condus Ungaria în-ultimii patra ani, au ocupat al doilea loc cu 134 de mandate, Partidul Micilor Proprietari - 48, iar Forumul Democratic, aliat al FIDESZ - 1 7 mandatef A lianţa Democraţilor Liberi, liberală, alianţa socialiştilor, şi-a redus drastic numărul de locuri în Parlament, de Ia 69 la 24, iar membrii Cabinetului au demisionat

Partidul Ungar al Justiţiei şi Vieţii, de extremă-dreapta din care fac parte de la susţinători tradiţionali ai ■dreptei la "capete rase”, a intrat pentru prima oară în Legislativ, cu 14 mandate.

FIDESZ nu şi-a dezvălu it deocamdată intenţiile privind partenerii de guvernare, dar acest lucru va fi discutat în cursul săptăm înii, la

'"Congresul partidului. Preşedintele Arpad Goncz, potrivit tradiţiei, urmează să ceară partidului care a obţinut cel mai mare număr de voturi să formeze noul guvern. Şeful statului a recunoscui într-un interviu televizai că va fi ”o mare problemă”.

Socialiştii, care au reformat economia printr-un program drastic de austeritate şi au adus Ungaria în pragul aderării la NATO şi Uniunea Europeană au fost. s tupefia ţi de în frîngere. Şeful campaniilor, Imre Szekeres, acceptînd curajos rezultatul, a subliniat: ”Nu trebuie să intrăm în panică, ci să ne p regătim pentru ro lu l se rio s de opoziţie” . Premierul Gyula Hom a declarat, la rindul său: ”îi felicit pe liderii FIDESZ pentru rezultat şi aş vrea să le propun să ţină cont de stabilitatea ţării cînd formează guvernul”. Liderul FIDESZ, recunoscînd că formaţiunea sa nu a obţinut suficiente voturi pentru a evita formarea unei coaliţii, este gata să discute cu Forumul Democratic, care a condus guvernul între 1990 şi 1994, şi cu Partidul Micilor Proprietari. El a

exclus orice alianţă cu”Socia!iştii.S tra teg ia sa v iz înd reducerea

şom ajului i-a n e lin iş tit pc unii investitori şi analişti politici, care se tem de o reizbucn irc a inflaţiei endemice şi de creşterea deficitelor. Vicepreşedintele FIDESZ, Laszlo Kover, a declarat că îngrijorarea micilor investitori a fost cea care a provocat scăderea preţurilor la acţiuni, şi nu temerile investitorilor străini. "Piaţa va reacţiona pozitiv dacă este vorba de o coaliţie largă şi negativ dacă va fi vorba de o coa liţie FID E SZ - M icii Proprietari”, a spus Tamas Szalai, dc la Concorde Securities din Budapesta. !n opinia sa, sentimentele negative sînt provocate de promisiunile FIDESZ din campanie de a îngheţa privatizarea sectorului energetic, sporirea ritmului de creştere la 7 la sută şi revizuirea devalorizării forintului. "Totuşi, nu cred că vor urma acest program în guvern”, a menţionat el.--A nthony T hom as, d irec to r la Dresdner Kleinwort din Londra, a apreciat că m ăsurile prom ise de ' accelerare a creşterii, reducere a taxelor şi susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii pot duce la supraîncălzirea economiei. "Reducerea impozitelor va antrena creşterea deficitului bugetar, ; carc este deja de 5 Ia sută, şi va încuraja

.consum ul, situaţie ce va stimula importurile, ultimul lucru de care are nevoie acum Ungaria” .

Washingtonul va menţine în Golf un număr considerabil de rachete de croazieră (AFP)

Statele Unite vor menţine în Golf un număr de rachete de croazieră echivalent cu dublul celui pe care l-au desfăşurat înaintea crizei cu Irakul din toamna anului trecui a anunţai purtătorul de cuvînt al Pentagonului, Kenneth Băcon.

într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvînt al Departamentului american al Apărării a dat unele precizări privind reducerea forţelor americane in ,Golf, anunţată duminică de secretarul american al Apărării, William Cohen.

Pojrivit responsabilului Pentagonului, SUA au decis să-şi reducă şi efectivele militare din. G olf la nivelul celui de dinaintea crizei cu Bagdadul. Kenneth Bacori a declarat că reducerile de efective^r urma să intervină în următoarele trei sâptămîni. ' - ■

’ Numărul efectivelor americane din G olf va fi redus Ia- circa 20.000 militari, faţă de 36-37.000 cît numâiă în prezenl

a afirmat Bacon. în Kuweil efectivele americane vor scădea de la 6.000-7.000 în prezent, la 1.200, a spus el.

Subliniind că, pînă la noi ordine, SUA intenţionează să menţină un portavion în Golf, oficialul american a mai

- precizat că americanii sînt în măsură să trimită în zonă lin al doilea portavion din Mediterană sau din altă regiune, în numai cîteva zile. * . ’

Page 4: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

S I joi, 28 mai 1998 POLITICĂ

i; " ”România are un drept de succesiune la patrimoniul Fundaţiei Gojdu” (II)

- Există tradiţia depunerii de coroane de flori, de către Am basada Rom âniei la Budapesta, la cimitirele eroilor români din Ungaria?

- Da, există această tradiţie. Depunerea de coroane se face la 25 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei, şi are loc la Cimitirul Rakos Liget din Budapesta (care de fapt se află în afara oraşului),- la cimitirul din Debreţin şi la celdin H ajduboszorm eny, lamonumentul din Miskolc şi la cel din Nyregyhaza.

- C redeţi că e posibil ca Ungaria să introducă vizele pentru cetăţenii români? Care ar putea fi consecinţele unei astfel de măsuri?- - Discuţiile privind o posibilă in troducere a v izelor în tre România şi Ungaria devin tot mai aprinse. Eu am abordat problema vizelor la ministerul ungar de

externe, unde mi s-a confirmat ceea ce de fapt afirmă toate forţele politice din parlamentul acestei ţări, şi anume că această chestiune ■ nu este de actualitate. E adevărat, însă eu cred că ea va deveni tot m ai actuală p e . m ăsură ce negocierile dintre Ungaria şi Uniunea Europeană,- care abia au început, vor intra tot mai mult în substanţă. Este greu de imaginat, - din punct de vedere practic, ce formă concretă va lua un control mai sever la frontierele de est ale Ungariei, cît de puternice vor fi presiunile făcute de ţările UE pentru înăsprirea acestui control. Mă întrebaţi despre consecinţe; este limpede că ele ar fi negative' pentru toată lumea: şi pentru omul simplu - român sau ungur -, şi pentru relaţiile bilaterale. Avem la dispoziţie anj buni: Ungarianu va deveni membru plin al UE mai devreme de 4 ani. Dacă reformele economice din ţaranbastră se vor transfo rm a în rea lita te , iar fenomenul migrării spre vest a ro m ân ilo r se va dim inua semnificativ, dacă alte ţări, printre care, în primul rînd, Ungaria, vor sprijini efortul nostru diplomatic, jrutem ieşi de pe mult hulitele ’liste negre”.

- După cîte ştiu , n ici în

Viitoarea legislatură minorităţile din Ungaria- nu sînt reprezentate în parlament. Cum comentaţi această realitate?

- Neadaptarca legii privind reprezentarea minorităţilor în parlamentul Ungariei se constituie într-o mare decepţie. Consecinţele negative sînt atît pentru Ungaria,^ care nu â reuşit să îndeplinească o recomandare expresă a Uniunii Europene, cît şi pentru minorităţile însele, care îşi văd amînate, cu încă 4 ani, speranţele ca reprezentaţi ai lor în parlament să le prezinte cel mai bine interesele. ; ,

Românii din Ungaria, a căror comunitate a fost supusă, o lungă s perioadă, unui proces constant de erodare-, printr-o, asim ilare continuă, şi care a încetat doar în ultimii ani, sînt printre cei care au cel mai m ult de su ferit. O Comunitate minoritară compactă şi numeroasă cum este cazul minorităţii maghiare din România - îşi poate apăra mult mai bine. identitatea, chiar/în cele m a i' d ific ile condiţii, faţă de o. comunitate mică - aşa cum este cea a minorităţii românilor din Ungaria -, care are nevoie de o protecţie mai mare.

- Ce credeţi că ar mai trebui făcut, şi de o parte şi de alta,

pentru ca tratatul încheiat între cele două ţări să constituie realm ente un model de reconciliere istorică?

- T ra ta tu l-d e bază dintre România şi Ungaria este un model

‘ dătător de speranţă, în sensul că întîrzierile pot fi recuperate. Să ne amintim că în 1996, la Conferinţa de la Paris privind pactul de stabilitate Balladur, nu ne-am putut, prezenta cu un tratat încheiat cu Ungaria, aşa cum ne încurajau prietenii noştri euroatlantici. Alte ţări au făcut-o. Deşi am încheiat tratatul mai tîrziu, relaţiile româno- ungare au evoluat pozitiv atît de rapid, îneît astăzi ele primesc aprecieri mult mai bune.

> Tratatul de bază nu este un panaceu universal. El este un simbol al dorinţei reciproce a României şi Ungariei de a-şi pune relaţiile pe alte baze. Depinde de fiecare'din cele două ţări, la diferite nivele - guvernamental,- economic, interuman -, cu ce conţinut umple acest tratat, pentru ca actualul curs al relaţiilor rom âno-ungare să devină ireversibil. Eu sînt convins că ne aflăm pe calea cea bună.

Interviu realizat de llie / - RAD

De Ziua Eroilor Neamului

”Este-n veci sfîntă zidire a eroilor cinstire”

A reintrat în tradiţia laică şi religioasă a poporului nostru ca în fiecare an, odată cu sărbătoarea creştină a înălţării Domnului, să omagiem Ziua Eroilor Neamului. Pe 28 mai a.c. vor avea loc manifestări în memoria neamului. Este dc aşteptat ca şi în anii anteriori, biserica, şcoala, armata şi unele consilii locale să cinstească aceste evenimente aşa cum se cuvine. După slujba de pomenire, tineri şi vîrstnici se vor îndrepta'spre cimitirele şi monumentele eroilor din localităţile respective, pentru a depune o floare şi a-şi pleca fruntea în memoria celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea, independenţa şi integritatea patriei. Şi în acest an, la Complexul Muntele Rece - Mănăstirea înălţarea Domnului şi Cimitirul Eroilor Vînători de Munte - se vor desfăşura manifestări comemorative. Societatea noastră, cu sprijinul Armatei a 4-a Transilvania, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi a unor sponsori, va continua lucrările la Muntele Rccc. ■ :

, Societatea "Cultul Eroilor" Cluj-Napoca

s Azi, la ora 12, ja Monumentul eroilor din comuna Dăbîca, va avea loc o manifestare emoţionantă. Oficialităţi locale de la nivelul judeţului vor participa la festivitatea de sfinţire a Monumentului eroilor renovat, prilej cu care elevii din localitate vor prezenta un frumos spectacol de cîntece şi poezii patriotice. /

Simpozion în memoria mareşalului Ion > Antonescu

Liga şi Fundaţia "Mareşal Ion Antonescu", împreună cu Primăria municipiului Cluj-Napoca, organizează simpozionul cu tema "116 ani de la naştere şi 52 de ani de la asasinarea m areşalului Ion Antonescu". Simpozionul va avea loc luni, 1 iunie a.cŢîncepînd cu ora 14 ,-în sala mare a Primăriei. ,

Funar nu se teme că îşi dă "singur picioare în fund”:

Primarul mai dezveleşte o placă memorialăChiar cu riscul de a-şi da

"singur picioare în fund” (cum spune prefectul), Gheorghc Funar continuă să dezvelească plăci comemorative pe clădirile din C luj-N apoca. A ceastă activitate, deosebit de intensă în ultima vreme, i-a creat probleme primarului şi cu ministrul Dejcu, ca să nu vorbim de prefectul A lexandru Fârcaş ori dc Inspectoratul dc Stat pentru Construcţii. Dc altfel, inspectorii acestei din urmă instituţii se află zilele acestea la Primărie, unde au constatat deja o scrie dc nereguli legate dc plăcile sus- amintite. Gheorghc Funar ’se piînge că inspecţiile din Primărie au fost îndreptate împotriva sa dc prefect, care le-ar fi "solicitat celor din echipa de control să fixeze termene foarte scurte”.

”Nu este exclus ca prefectul să ne împiedice să amplasăm alte plăci şi monumente” - adaugă primarul., A ceastă temere nu l-a ‘ împiedicat să dezvelească ieri o altă placă memorială, pe clădirea în care a, locuit scriitorul Ion Agârbiccanu. Clujenii ştiu că aici exista - pînâ ieri, fireşte - o placă memorială. Ei bine, aceasta a fost înlocuită cu una mai mare, ce-i drept, dar care conţine un text prea puţin modificat faţă de cel iniţial. Justificarea amplasării unei noi plăci ne-au oferit-o lucrătorii, ei spunînd că placa n ouă es te făcută d in tr-un- material mai puţin perisabil decît cea veche. Şi, to tuşi, to t clujeanul a remarcat că placa veche a rezistat ani de zile. Pe noua placă, însă, se arată că a

fost dezvelită ”la 27 mai 1998”... •" C om entariile sînt, credem, inutile. '

Dum inică, prim arul intenţionează să dezvelească un bust al poetului George Coşbuc, în faţa Casei de cultură â studenţilor. Acesta va face "pereche” cu bustul lui Octaviari Goga, amplasat aici cu puţine zile în urmă.

Primarul Gheorghe Funar nu cunoaşte num ărul dxact al plăcilor memoriale pe care le-a dezvelit la Cluj-Napoca. ”Vâ las ' dumneavoastră plăcerea să le contabilizaţi” - a declarat presei Gheorghe Funar. Oricum, el anunţă un an plin de ceremonii în ju ru l p lăcilo r ş i monumentelor.

Dan BRIE

1

*

A *

m

i

I■ ' V i

PPS îşi sfinţeşte Sediul şi cere demisia lui Emil Constantinescu

Ieri, sediul Partidului Protecţiei Sociale, filiala Cluj, a fost sfinţit printr-o slujbă ţinută de părintele profesor Virgil Man, d e ,ta Seminarul Teologic Ortodox. Nicolae Grosu,, liderul local al partidului, susţine că PPS Cluj este primul partid care organizează un asemenea gen de inaugurare. Sfinţirea a avut loc doar acum pentru că organizatorH au decis să sărbătorească, cu ocazia aceasta, şi Ziua. Eroilor, deşi PPS Cluj deţine spaţiul din luna decembrie a anului trecut. O. altă sărbătoare pe care cei de la PPS sînt decişi să o sărbătorească este Ziua Copilului. Cu această ocazie, vor premia 20 de elevi şi studenţi olimpici şi premianţi şi vor oferi ajutor financiar şi m aterial copiilor c ii s ituaţie socia lă deficitară. Cei care vor fi premiaţi se află în evidenţa Fundaţiei pentru Protecţie Socială, care mai plănuieşte şi sponsorizarea-Şcolii din Gilău. Nemulţumit de întorsătura luată de ancheta asupra afacerii Ţigareta 2 r Nicolae - Grbsu, colonel în rezervă, se vede îndreptăţit să ceară dem isia preşedin te lu i Emil Constantinescu şi a .celorlalţi înalţi demnitari implicaţi în afacere". Grosu -îl acuză pe preşedinte de .lipsă de eficienţă", refuzînd, însă, să explice pe ce s-a bazat cînd a făcut aceste afirmaţii. - \ -

f y A. M.

BNS a convins ApR să atace proiectul bugetului la Curtea Constituţională : >

Vicepreşedintele BNS, Matei Brătianu, a colectiv de muntă. El a cerut actualei “puteri” ca,declarat, miercuri, în cadiul unei conferinţe a în Ioc sâ limiteze, prin lege, salariile, sâ plafonezeAlianţei pentru România, că a obţinut sprijinul preţurile la produsele de bază.acestui partid pentru ca articolul 46 din Bugetul Un proiect de lege poate fi contestat Ia Curteade stat pe anul 1998, referitor la limitarea salariilor : Constituţională de minimum 25 de senatori sau din regiile autonome şi societăţile comerciale cu ■ 50 de deputaţi. Deocamdată, opoziţia a anunţat că capital majoritar de stat, sâ fie atacat la Curtea va sesiza Curtea Constituţională în legătură cuConstituţională. Brătiânu a spus că acest articol proiectul legii bugetului pe 1998,- considerîndnu'respectă prevederile constituţionale privind neconstituţîonală acordarea a mai puţin de 4% dingarantarea negocierilor şi respectarea contractului PIB pentru învâţămînt. ... . . . . . . ■

PCJNR se considera învingător în procesai ca Guvernul României

PUNR a cîştigat procesu l intentat Guvernului României pentru emiterea unei Ordonanţe de urgenţă neconstituţionale, arată Valeriu Tabără, liderul partidului. ”Aşa cum se ştie, PUNR a atacat în instanţă Ordonanţa de urgenţă num ărul 22/1997 privind modificarea Legii administraţiei publice locale, considerînd-o neconstituţionalâ. Procesul se află pe ro l la Curtea Constituţională, urmînd a fi judecat în data de 16. iunie a.c. Curtea Constituţională a analizat în ziua de. 19 mai 1998, în aceeaşi speţă, o altă contestaţie privind neconstituţio- nalitatea acestei ordonanţe de urgenţă. Prin decizia numărul 83 din 19 mai 1998, Curtea C onstituţională a adm is excepţia de neconstituţionalitate declarînd neconstitu­ţionalâ Ordonanţa de urgenţă numărul 22 din 1997. Este de la sine înţeles că dispoziţia Curţii Constituţionale este aplicabilă şi în cazul excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă numărul 22/1997, ridicată de PUNR” - declară Valeriu Tabără.. Liderul PUNR precizează că partidul său a solicitat anularea prevederilor referitoare la inscripţionarea bilingvă a numelor de localităţi şi la utilizarea limbii maghiare în administraţia publică locală. "Aceste probleme au creat tensiuni grave în localităţile din Transilvania” - arată Valeriu Tabără.

(D.B.)

Reforma românească între Ankara şi Qttawaurmare-din pagina 1

Este greu de spus în ce măsură Radu Berceanu este sincer cînd spune că, prin schimbările făcute, a dorit sâ scoată regiile în cauză de sub tutela politicului şî sâ Ie subordoneze necesităţilor economice. Dar cînd afirmă că "Renel şi Romgaz aparţin României” (şi nu unor partide politice - am adăuga noi) are cu siguranţă dreptate. Afirmaţie cu care PNŢCD, secondat de UDMR, nu este de acord şi încearcă să demonstreze contrariul, cu riscul de a se acoperi de ridicol.. întreaga măsură a ciudăţeniei reacţiei ţărăniste o dă graba cu carc şefii partidului i-au contactat pe Radu Vasile, la Ankara, şi pe preşedintele

: Constantinescu, la Ottawai pentru a-l pîrî pe Radu Berceanu, ca şi cum un ministru nu are voie să i a . măsuri în domeniul pe care îl conduce decît după ce se consultă cu primtil ministru şi cu preşedintele ţării. Ca şi faptul că cei doi au luat în serios solicitarea Venită din ţară, Radu Vasile declarînd chiar, în primul moment, că va lua măsuri împotriva ministrului recalcitrant. Prin ce se deosebeşte această iniţiativă de practica mai vechilor comunişti, care nu mişcau un deget pînă nu aveau aprobare de Ia Nicolae Ceauşescu?" Centralismul democratic practicat de comunişti a făcut pui în România de după decembrie 1989, fiind perfecţionat de cei mai aprigi duşriiani ai acestora . ... ■ '

ApR a instituit un embargo total împotriva

’ PNTCD si PNLApR a anunţat, miercuri, că a instituit un

“embargo total” asupra relaţiilor cu “aşa- zisele” partide naţionale istorice, PNŢCD şi PNL, întrucît acestea au refuzat să sprijine acordarea, prin buget, a sumei de zece miliarde de lei pentru repararea bisericilor ortodoxe din Harghita şi Covasna. Deputatul ApR Nicolae Popă a susţinut că reprezentanţii coaliţiei majoritare - PNŢCD, PNL, UDMR, PD, PAR - au dat, astfel, dovadă de “crasă imoralitate politică” şi “sfidare a bunului simţ”. Popa a afirmat că UDMR “râmîne ceea ' ce a fost întotdeauna, un ghimpe în coasta românilor, chiar la ei acasă, servind interese de dincolo de frontierele statului român ■ unitar”. El a refuzat însă să precizeze de ce ApR nu a rupt relaţiile cu PD, care a votat alături de PNŢCD şi PNL, spunînd doar că “PD-uI este PD”.

Page 5: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

 D E V A R U L d e Cfluaj ARTA-CULTURA joi, 28 mai 1998

eveniment artistic, E S M E H A L D Â

L.. j

Cunoaştem succesul enorm de care s-a bucurat Esmeralda în anul premierei pe scena Operei

■ Române Cluj-Napoca,'1956, darşi succesul de care s-a bucurat în stagiunile următoare. Presa

^ timpului consemnînd la superlativ meritele întregii echipe de. realizatori. De la maestrul coregraf Oleg

.Danovschi (regia artistică şi coregrafia), la Silviu Bogdan (decoruri), Anatol Chisadji (conducerea muzicală), la performanţele solistice datorate unor balerini de elită, Eugenia Popovici, Lârissa Sorban, Petre Corpade Vasile Căpuşan,... Şi am să mă opresc asupra

"'unui singur exemplu, citînd din cronica semnată de Ervin Junger, “Realizarea Esmeraldei rcprezintă un succes deosebit al colectivului Operei Române Cluj, pentru care laudele se cuvin în egală m ăsură atit conducătorilor muncii de pregătire a spectacolului, cît şi ultimului figurant,

Aiittj» «tl

l i V .

, Y* * *

> t «*‘ t i i

"Smii

l -i i

corepetitor, maşinist sau ^problemele-*deţ interpretare ale acestui balet: tîmplar. Realizarea Esenţial este că publicul pleacă din sală adîncspectacolului se datorează impresionat şi mişcat; transpunerea în scenă a celorîn primul rînd, seriozităţii mai zguduitoare pagini din romahul lui Victorşi elanului cu care diferite • Hugo se în firipează adînc în conştiinţacolective de specialitate spectatorului; făcîndu-1 să cugete asupras-au străduit să adîncească problemelor psihologice-sociale deosebit de adînci

ale conţinutului literar”.. Sînt cuvinte de apreciere ale premierei din 1956. Dar sîn t cuvinte care , se potrivesc şi definesc şi Esmeralda anului 1998.

Este meritul maestrului A d rian M ureşan

t«i!i (coregrafia şi regia artistică) g | S de a fi reconstruit exact şi

* cu fidelitate o epocă, ' caractere puternice şi ti memorabile (Quasimodo, 7 Phoebus, Esm eralda, ? Frollo), o luţne marcată de 1 plăceri, intrigi, îndoieli şi

nelinişti. în realizarea căreia silii substanţa coregrafică îşi

£4

■ schimbă tonalitatea, rclcvînd detalii semnificative. Pe aceeaşi linie a au ten ticităţii se înscriu scenografia şi costumele, lui A ndrei Şchiopu, relaţiile interumane fiind bine puse în. evidenţă prin plasticitate, eleganţă şi cromatism. Chiar dacă avem obiecţii ce ţin de m onum entalitatea Catedralei sau de lipsa unei unităţi în designul vestimentar.

‘ Chiar dacă a debutat dirijoral în balet, Adrian M o rar a asigurat unitatea compartimentelor, relaţia cu scena, conferind spectacolului un ritm cursiv, registrul unor echilibre perfecte.

Fiecare personaj este ferm conturat. Anca Opriş (Esmeralda) reface imaginea eroinei, definindu-şi personajul prin plasticitatea corporală. Concepţia asupra rolului, alegerea elementelor artistice convingătoare (studiul, tonalită ţi solare şi întunecate, sensibilitatea) asigură succesul evoluţiilor semnate “de loan D orin Coşeriu (Quasimodo), Dan O rădan (Phoebus), Cristian Gună (Frollo), Codruţa. Oancea (Fleur de Lys), Livia Tulbure Gună (Gudula), Carm en Stan, G ab rie la Serdean, D iana Popovici, Szirb Gyorgy, David Istvan, M arius Toda, Marian M ureşan, Cristian Popdan.

, într-un spectacol despre viaţă şi moarte, curaj -şi laşitate, adevăr şi minciună, într-un spectacol adevărat eveniment artistic.

' - Demostene ŞOFRONFoto: Ion PETCU

"Antifonia", "Pro Musica Nova", "Hans'N'Feet Quartet", în prim-plan Dorel Vişan şi.Maria Munteanu

Medalion componistic . - _ , 'r * D < v te l 'V c te u *

• “Sunt numai o verigă din marea îndoire,/ Fragilă,'unitatea mi-e p ieritoare” *întrebîndu-se: “Oare cine mi-a spus de o stea oglindită-n

H fintînă?” (D. Vişan). Poemele lui Dorel Vişan şi ale lui Constantin Rîpă, recitate de Maria Munteanu ş i ... Dorel Vişan, au susţinut introducerea formaţiei “Pro Musica Nova”, cu lucrarea ce poartă, chiar numele grupului, pentru clarinet, pian şi 2 percuţionişti (Flavius Trif - clarinet; Maria Selcna Pop - pian; Lucia Florcscu şi Mario Florescu - percuţie); i-au urmat “Fresca folclorică”, reverberînd armonii şi instrumente tradiţionale, în interpretarea organistei Maria Abrudan şi “Hans’N” Fect Quartet”, alcătuit din Sergiu Stoiadin, Rareş Hoţcscu, Zoltân Toth şi Dominic Csergo, cu ale sale efecte sonore de mare fantezie, frizînd imprevizibilul, ludicul. Punctul poetic final i-a aparţinut lui Dorel

Vişan: “Dacă stau să mă gîndcsc bine/ Am rămas curat după atîtca bîrfe despre mine”.

Finalul, cu “Nunta-n codru”, “Ceremonialul de nuntă” şi “Uvedcnrode”, în interpretarea Coralei ANTIFONIA, dirijată de Constantin Rîpă, solistă M aria Simioncscu, s-a construit pe tema comună a nunţii, dezvoltînd tensiuni neaşteptate, rezolvate în acorduri ample, maiestu­oase. Onomatopcele, fugile verbale însoţind cele muzicale, înregistrările pe

bandă magnetică s-au reunit într-un tot despre dramele şi bucuriile supreme ale vieţii şi ale artei, dominate de gustul pentru dionisiac. “Imnul tumulturilor vii/Nici zid şi nici tenebră nu poate să-l sufoce...”

' V M ichaela BOCUFoto: I. PETC U

Pentru conştiinţa muzicală şi literară a timpurilor pe care le trăim, dotată, indiscutabil, cu

' o certă dimensiune a intcrtcxtualităţii, excelenţa, aparent intangibilă, a tradiţiei, literatura şi creaţia muzicală

■ se transformă din forţe paralizante în forţe stimulatoare, de inspiraţie.Provocîndu-l pe artist la o permanentă confruntare cu sine prin intermediul unei încărcături multimilenare de cultură, poezia şi muzica dobîndesc forţa necesară de a da naştere unei arte constructive, stenice. în spectacolul de muzică şi poezie - muzică de

+ Constantin Rîpă, poezie de Dorel Vişan şi... Constantin Rîpă (o revelaţie asupra multilateralităţii spiritului creator!) - de la Academia de Muzică “Gh. Dima”, am avut proiectată imaginea artistului ce se “scutură de frunze, căutînd lumina farului pe nesfirşita mare”,

La pupitrul dirijoral - Constantin Rîpă

. i - p u a u z | . vUn talent viguros, Victoria Alina Man' Pe Victoria Alina Man, elevă

în clasa a K -a , Liceul de arte plastice “Romul Ladea” Cliij- Napoca, o recomandă cele 35 de lucrări expuse cu ocazia primei personale, expoziţia de icoane Floarea Darurilor. în primul rind însă, o recomandă talenţul. înnăscut şi cultivat în ore de muncă, de studiu elaborat, sprijinit în egală măsură de familie şi şcoală.'

Dar meritul Victoriei Alina Man este cu mult mai mare. El stă în abordarea iconografiei, domeniu plastic care nu este la îndcm îna o ricu i. N otele definitorii fiind maturitatea, gîndirea lucidă, autodepâşirca.Lucru subliniat şi de profesorul Gheorghe Arion, “Expoziţia este consacrată unui subiect de foarte mare valoare în plastica românească, icoana. Constat că Ificrârilc Alinei Man sînt aşezate pe meridianul rigorii. Este un spectacol vizual în care este încorporată foarte multă trudă.Truda este fantastică, ea te trimite spre alte orizonturi, spre alte concepţii”.

Atinse de Alina Man prin puterea vîrstei, prin interesul venit, după p ro p ria ei

Sim ţul Mucenic Gheorghe"

mărturisire, “din educaţia primită în familie. Tatăl meu fiindprcot mi-a insuflat dragostea pentru icoană, pentru reflectarea ci plastică. Icoana tc îndreaptă spre Dumnezeu. Pentru că în tot ccca ce faci trebuie sâ-l ai alături de tine pc Dumnczcu. Trebuie să ’ pui mult suflet în ccca ce faci şi multă, foarte multă iubire”.

Expoziţia de icoane Floarea D a ru r i lo r este deschisă în cadrul Liceului de arte plastice şi poate fi vizitată pînâ marţi, 2.iunie. ■

Demostene SOFRON Foto: Ion PETCU

Poet clujean premiatO corespondenţă primită la redacţie ne,

înştiinţează că poetului clujean Marcel Mureşeanu i s-a acordat premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale a Bucovinei pentru a n u l1997, ediţia a IV -a . -Prestigioasa fundaţie, condusă de bancherul sucevean Dumitru CUcu, â devenit un : adevărat mecenat pentru scriitorii, artiştii plastici, muzicienii şi oamenii de ştiinţă din întreaga ţară. Valoarea premiilor la recenta ediţie s-a ridicat la peste 40 milioane lei.

Invitaţie Ia concertMîine, 29 mai a.c., ora 19, la Biserica “Sf.

Mihail' din Cluj-Napoca va avea ioc un recital intitulat “ Bijuterii ale barocului italian”; susţinut de Mirela Capătă (vioară) şi Ecaterina Botar (orgă). în program lucrări de: T. Vitali, G. Tartini, ' F.M. Veracini, A. Vivaldi şi A. Corelli.

Concursul de creaţie literară, satîrico-umoristică “ION BUDAI- DELEANU”, ediţia a lll-a» 18-20 iunie ;

In vederea promovării talentelor scriitoriceşti, în curs de afirmare, în domeniul poeziei şi prozei scurte satirico-umoristice, InspectoratOf- pentru Cultură al judeţului Hunedoara şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Valorificarea Tradiţiei şi Creaţiei Populare organizează, în cadrul Zilelor

cultural-artistice “Ion Budai-Deleanu din 18-20. iunie a.c., de la Orăştie, Geoagiu şi Cigmău, C o n cu rsu l de c rea ţie lite ra ră , s a tir ic o - u m o ris tic ă "IO N B U D A I-D E LE A N U ” .'P o t ;

, participa poeţi şi prozatori, cu vîrste cuprinse Intre minimum 18 şi maximum 40 de ani, care nu au debutat în volum şi nu sînt membri ai uniunilor de creaţie Jiterară. Lucrările - dactilografiate în trei exemplare - vor fi semnate cu un motto, ce-va fi trecut, la expeditor, şi pe plicul în care acestea vor fi trimise la concurs, iar datele personale ale concurentului (nume, prenume, vîrstă, profesie, domiciliu, nr. de telefon) şi locul de muncă, precum şi colaborări la ziare şi reviste literare, vor fi notate în fişa de participare,, care va fi pusă într-un alt plic, închis, avînd înscris pe el acelaşi motto cu. care sînt semnate lucrările.... Fiecare concurent poate trimite lă concurs maximum 12 poezii satirico-umoristice, care să , nu depăşească, în totalitate, 6 pagini dactilografiate şi trei proze scurte, satirico-umoristice, care, de asemenea, să nu depăşească, în totalitate, 6 pagini dactilografiate, la un rînd şi jumătate.

Tematica este la libera alegere a concurentului. Lucrările pot fi expediate pe adresa: Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Hunedoara, B-dul 1 Decembrie nr. 28, 2700 Deva (tel. 054/21-39- 66, 23-29-35). Data limită de primire a lucrărilor este 5 iunie 1998. Juriul va acorda premii după cum urmează: I - 600.000 lei; II - 500.000 lei; III - 400.000 lei, precum şi cîte o menţiune pentru secţiunea poezie, respectiv proză scurtă, în yaloare de 200.000 lei fiecare.

Recitaluri la Academia de MuzicăAstăzi, <fe la ora 18.jo, în Studioul de concerte

al Academiei ae iy|uzica| recitai de canto, susţinut de studenS ai clasei lecjt, univ. Elena Andrieş; la , pian: lect. suniv. lligiâ Gjhilea. | “ ;

Mîine, cu începere db la ora 17, în sala “J.S. Bach", recital cameral bl studenţilor clasei praf. univ. lise L..Berberi.

PREMIILE LIGII NAŢIONALE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ (LINIE)

acordate în cadml concursului naţional "PAŞI SPRE EUROPA’ pentru cele mai eficiente unităţi socio-economice şi ONG-uri, sponsorizat de Banca Comercială Română

Din cele 298 de unităţi socio-economice şi ONG- uri înscrise la concurs, juriul a acordat următoarele premii şi menţiuni;

PREMIUL I: Institutul Naţional de Cercetare-' Dezvoltare pentru Microtehnoiogie (IMT). Bucureşti

PREMIUL II: ALRO S.A. Slatina ‘ PREMIUL ll|: Filiala Suceava a Consiliului Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii

MENŢIUNEA I: Fundaţia pentru Ajutorarea Categoriilor Sociale Defavorizate Medgidia j MENŢIUNEA II: Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila

Pentru expedierea prin bancă a sumelor alocate se va transmite priri fax sau poştă numărul de cont. Deoarece QNIE nu a premiat persoane,

rămîne la latitudinea unităţilor premiate ca din suma primită să premieze personalul propriu care

• s-a evidenţiat în mod deosebit în acţiunile dă eficientizare. Pentru popularizarea performanţelor şi măsurilor deosebite de eficientizare. precum şi a indicatorilor de eficienţă din bilanţul anului 1997 al unităţilor socio-economice şi ONG-urilor înscrise la concurs, LINIE împreună cu Facultatea de Studii Europene va tipări un pliant - se spune într-un comunicat primit la redacţie sub semnătura Acad. ' praf. univ. dr. Ionel Haiduc - preşedinte executiv LINIE şi praf. univ. dr. ing. Radu Munteanu - preşedintele juriului. '

“Nlalal 1998” - întîlnireâ fiilor 7 judeţului Bistriţa-Năsăud

Duminică, 31 mai a.c., cu începere de Ia ora 14, va avea loc, în zona de la intrarea în Muzeul Etnografic al Transilvaniei (secţia în aer liber), de la pădurea Hoia, M AIALUL BISTRIŢENILOR Şl N Ă S Ă U D E N ILO R domiciliaţi în Cluj-Napoca, inclusiv al simpatizanţilor acestora. Cum se ştie, datorită timpului.nefavorabil, manifestările din 15 mai au fost amînate. Din program nu vor lipsi: schimburi de impresii, lansări şi prezentări de carte, momente vesele, evocarea unor amintiri

. legate de plaiurile natale, discutarea- planului de activităţi pe semestrul, al doilea al-anului 1998. Organizatorul m anifestărilor este Societatea VIRTUS ROMANA REDIVIVA, prin secretarul său ştiinţific N. Trifoiu şi vicepreşedintele Vasile Tutuia.

■ - - : - Rubrică realizată de M. BOCU

Page 6: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

S I joi, 28 mai 1998 OMUL SI SOCIETATEA g g ’ c f f u j U L

55 In sănătate nu poţi să faci economie, dar poţi să eviţi risipa! 55

- de vorbă cu dr. IOAN OPREA, medic primar internist, medic specialist cardiolog la Spitalul Municipal Dej -

- D-le d r . O prea, d ire c ţiu n e a Spitalului Municipal Dej v-a desemnat coordonatorul proiectului CARDIO 2000, lansat la începutul acestei luni îm preună-cu Asociaţia Spital Dej 2000. în ce constă proiectul?

- In d iscu ţiile avute cu partea franceză, am pornit de la premisa că Spitalul Municipal Dej nu poate face faţă înfiinţării unei secţii independente de cardiologie (care ar presupune nişte standarde greu de atins în momentul de faţă), dar, poate în schimb, pe baza unui program coerent de reabilitare, să îm bunătăţească activitatea dintr-un sector care există deja în cadrul secţiei de interne. Repet, nu este vorba de înfiinţarea unei structuri care să se substituie altora, ci de posibilitatea efectuării unor investigaţii mai largi ş i . de o diagnosticare mai rapidă, adică, un triaj de primă linie ce permite ulterior dirijarea bolnavului spre serviciile

supraspecializate. Am convingerea că ajutat cu un ecocardiograf(M,biplan),astfel va scădea numărul bolnavilor două aparate Doppler vasculare depurtaţi pe drumuri, iar condiţiile bune primă generaţie, materiale consumabile,de investigare din spitalul nostru vor 'medicamente etc. în cadrul proiectuluidetermina creşterea adresabilităţii către . CARDIO 2000, asociaţia se angajeazăcei care la ora actuală se îndreaptă spre să contribuie cu dotări materiale şimarile unităţi, ”sufocîndu-le”. De altfel, sprijin logistic, lucru bine venit, întrucîtîn viitor, viabilitatea unei secţii, a unui noi dispunem de doi medici specialişti,spital, vă depinde foarte m ult de cadre medii bine pregătite, lipsindu-necalitatea serviciilor oferite. Trebuie să doar dotările pentru a intra înmai spun că una din condiţiile stipulate normalitate. Şi încă ceva: dacă proiectulîn proiect este ca totul - asistenţă îşi atinge scopul propus, el devinemedicală şi aparatură - să servească aplicabil şi în alte secţii ale spitalului,exclusiv bolnavilor internaţi în spital. - Anul trecut aţi efectuat un stagiu

- C are va fi con tribu ţia părţii medical în Franţa; cu ce impresii v- franceze Ia proiect? a ţi În to rs , leg a t de ac tiv ita tea

- în primii ani de colaborare cu medicilor francezi?asociaţia, a existat o oarecare pasivitate , - Lucrind alături de medicii francezi,d in partea noastră, iar din partea am rămas plăcut surprins (şi eu şi ei)-francezilor,' un interes pur filantropic, de uşurinţa cu care am găsit un limbajÎncepînd însă cu 1997, lucrurile s-au comun, teoretic, pe plan profesional. Deschimbat, faza "ajutoarelor umanitare” asemenea, am avut ocazia să constat căfiind depăşită şi înlocuită de etapa, medicina românească şi medicii români "umanistă”, în accepţiunea firească a sînt foarte bine cotaţi şi apreciaţi pentrucuvîntului. Semnarea unei convenţii - seriozitatea cu care îşi fac meseria în‘cadru între spitalele din Dej şiBeauvais condiţii nu tocmai de invidiat "Oameniişi implicarea administraţiilor locale prin sînt buni, timpurile sînt dure”, ca să-lrealizarea înfrăţirii "dintre cele. două citez pe Jean Yann, preşedintele-oraşe, au fost încă un pas în acest sens. Asociaţiei Spital Dej 2000. .Pînă în prezent, deci fără nici un fel de în ce, priveşte medicina internă, şiproiect precis conturat, francezii ne-au colegii francezi se confruntă cu aceeaşi

patologie ca şi noi, pe care o rezolvă la fel. Devansul lor este însă mai mare în precizarea diagnosticului (la noi durează în medie 2-3 zile) decît în aplicarea terapiei. La noi, lipsa de aparatură adecvată a obligat medicii să-şi păstreze caracterul de clinicieni, diagnosticul clinic fiind predominant. Surprinzător, occidentalii apreciază această latură "omenească” a practicii medicale, considerînd că la ei comunicarea directă dintre medic şi pacient s-a deteriorat foarte mult, uneori fiind chiar inexistentă.

- D-le doctor, cum vedeţi viitorul secţiilor de interne în general?

- Cred că viitorul acestor secţii îl reprezintă specializarea pe domenii. Medicii se vor orienta spre un domeniu anume: nefrologie, diabetologie, nutriţie, cardiologie etc., fără a fi uitate, evident, originile comune ale acestor ramuri, respectiv medicina internă. Viitorul îl reprezintă nu dezvoltarea pe "o riz o n ta lă ’, ci o dezvoltare pe

! "verticală”, prin dotare cu aparatură specifică. Cardiologia de exemplu, este un sector dinamic, în care tendinţele actuale se îndreaptă cu precădere spre intervenţiile noninvazive. P e aceea este o specialitate care beneficiază din plin de noile mijloace tehnice. Deşi aparent dotările sînt un lucru costisitor, în timp, ele duc la reducerea cheltuielilor cu bolnavul. în sănătate nu poţi face economie pentru profit direct, dar poţi să eviţi risipa. Un raţionament pe care ni-1 sugerează bunul-simţ...

Magdalena VAIDA ' ’ f ■

R eales şi în ai do ilea m andat, prim arul T odca Ardelean şi-a însuşit bine deprinderea colaborării cu parteneri caritabili de peste hotare. Sprijinit permanent de către colaboratorii săi din administraţia publică locală şi îm pu tern iciţii c le ru lu i, primarul a deschis nu numai porţile comunei, ci şi pe ale unor instituţii de interes local, ce sufereau cumplit din lipsa banilor necesari pentru reparaţii de imobile şi dotări tehnice corespunzătoare.

Impresionaţi dc pitorescul zonei prcm rintanc şi deopotrivă, dc ospitalitatea ţăranului român, un grup dc inimoşi austrieci din oraşul W ilach, au hotârît să transform e din tem elii d ispensaru l uman din Mânâstircni, care funcţiona într-o şcoală veche şi abandonată din vecinătatea bisericii reformate, ce avea pereţii je rpe liţi, acoperiş, şubred, scări în dezmembrare, podeaua putredă, un interior ce-ţi provoacă frisoane şi nicidecum siguranţa vindecării celor ce treceau fostele praguri mucegăite ale unităţii sanitare.

în numaî doi ani, localul "poate fi comparat numai de cei

cc-1 ştiau, iar străinii îl pot com para doar cu ajutorul fotografiilor documentare. Azi, imensa clădire a devenit un impunător lăcaş spitalicesc. Aici totul a fost refăcut pe verticală şi orizontală, atît în interior cît şi în . exterior, iar

perete şi cîntare, dîndu-se în~ folosinţă şi microcentrala pentru încălzirea acestor spaţii în care a fost introdusă apa potabilă în to a te încăperile , bă ile şi instalaţiile sanitare fiind dotate cu utilităţi de ultimă generaţie.

Cu m îhnire se în tre a b ă Leontina Lâpuşte - secretat al Consiliului local şi Ioan Condor - v iceprim ar, de ce nu vin m ed icii la aceste cabinete superdotate, care dispun de tot ce trebuie unui. specialist în pediatrie, stomatologie şi chiar g inecologie, spre. ale căror cabinete, fără tăgadă, ar putea

Dinagendaprimarilor

dotările puse Ia dispoziţia, personalului medico-sanitar şi implicit a locuitorilor comunei sînt de-a d rep tu l impresionante.

Spaţiile fostei şcoli sînt suficiente, fiind dotate pentru rabinete de medicină generâlă, pediatrie, stom atologie, ginecologie, laboratoare, săli le aşteptare, grupuri sociale şi locuinţe pentru medici. Toate iceste încăperi sînt dotate c u : aparatură, instrum entar, mobilier, aparatură audio- video, pînă şi cu ceasuri de

coborî şi rîşcanii pe care-i d esp art doar 6-7 km de Mănăstireni.

Dincolo de graniţele Austriei, din Germania, au urcat spre Apuseni reprezentanţii fundaţiei B ise rica evanghelică din Sulsburg, delegaţia făcînd prima d ebarcare în satul B ica al comunei Mănăstireni Chiar dacă localnicii nu i-au primit pe nemţi cu tradiţionala pîine şi sare, ci cu pălincă şi balmoş, oaspeţii au apreciat obiceiul şi tradiţia secu la ră a m icuţei aşezări premontane, impresionaţi de m ed iu l natural insu fic ien t valorificat din punct de vedere turistic. Contrastele, multe la număr, i-au marcat şi ele pe germani, care au crezut că pot vedea pluguri de lemn în Muzeul Agriculturii, nu în terenurile agricole din perimetrul satului. Au mai- în ţeles nem ţii, ne mărturisea medicul veterinar Mircea Potra, că aratul cu vaca-n jug şi calul în ham, nu înseamnă neapărat tradiţie, ci mai m ult sărăcie, că semănatul se pretează foarte bine aici a se

face cu maşina, iar recoltatul cu combina. /

Fără a promite prea multe, ajunşi acasă, noii prieteni ai locu itorilo r din Bica, au finanţat procurarea unui set complet de maşini agricole ce au fost aduse şi puse la lucru, în această cam panie de primăvară. Cele două tractoare au după ele pluguri, grape ş i’ remorcă. Au mai fost aduse aici două combine pentru pâioasej două sem ănători pentru porumb şi păioase şi o com bină pentru reco ltat porumb, cărora acum localnicii le construiesc spaţii pentru garare.

Tot reprezentanţii oraşului Sulsburg au reparat complet căm inul cultural din sat, reparaţii ce au constat în schim barea tencu ielii exterioare şi in terioare, zugrăveli şi vopsiri interioare, repară ri şi în locuiri de tîm plârie, confecţionat şi montat jgheaburile de scurgere a apelor de pe acoperiş, înlocuită instalaţia electrică, dotarea cu scaune şi mese a sălii de spectacole, amenajarea unei bucătării pentru eventualele nunţi ce se vor organiza aici unde nu au uitat să aducă dulapuri, mese, aragaz cu butelie, o sobă cu plită, frigider şi veselă. Numai aceste lucrări şi dotări trecute în contul căminului cultural se ridică la suma de 10.000 demărci germane.; '. .Aceste motive întăresc prietenia dintre cele două localităţi îndepărtate, cu tradiţii, opţiuni şi conforturi diferite, care au frumuseţea şi utilitatea lor excepţională, într- o lume superbulversată şi contradictorie, sub multe aspecte. . .

In aceastăr sâptâm înă, austriecii au revenit la Mănăstireni, cu gînduri mari şi frumoase, locuitorii aşteptîndu-i cu inim ile deschise. Vorba primarului Todea Ardelean, ajutorul nu are graniţe!

Dumitru VATAU

Bolnavii de T B C fum ează chiar şi în spitale, ca şi

medicii lorIncidenţa fumătorilor în rîndul medicilor pneumoftiziologi

este destul de ridicată, chiar dacă, prin natura profesiei, ei cunosc cel mai bine riscurile la care se expun, a declarat dr. Paul Stoicescu, directorul Institutului de Pneumoftiziologie' “Marius Nasta” Bucureşti, în deschiderea simpozionului

-“Crescînd fără fumat”, organizat cu ocazia “Zilei Mondiale fară fumat” - 31 mai. Alarmant este faptul că incidenţa fumatului creşte din ce în ce măi mult în rîndul tinerilor, care Ia vîrsta de 15 ani devin fumători permanenţi a spus dr. Cristian Didilescu, din cadrul aceleiaşi instituţii. Specialiştii susţin că, la această vîrstă, tinerii se apucă de filmat din dorinţa de a experimenta un nou comportamenl dar 60%, cu prioritate fetele, râmînînd dependenţi de consumul de tutun. Exemplul personal al părinţilor şi profesorilor, care fumează în proporţie de aproape 3Q%, al medicilor şi, nu în ultimul rind, al prietenilor, a dus Ia creşterea numărului de tineri fumători. Dr. Florin Mihâlţan, în raportul privind ‘Situaţia fumatului în România”, a prezentat cîteva fenomene greu de acceptai în condiţiile în care tutunul este principala cauză de cancer pulmonar. Majoritatea bolnavilor diagnosticaţi ca avînd TBC fumează chiar pe durata tratamentului din spital. Dar nu numai în spitalele de specialitate bolnavii pot fuma nestîngheriţi, ci în toate unităţile sanitare. Statisticile arată că din zece bolnavi de cancer pulmonar, nouă sînt fumători. O persoană care fumează 40 de ţigări pe zi inhalează 140 de grame de substanţe cancerigene. O femeie care nu a fumat niciodată, riscă îmbolnăvirea de cancer pulmonar intr-un procent cu 24% mai mare stlnd permanent lîngă fumători,. iar pentru un tînăr care pînă la 25 de ani a trăit în familie de fumători riscul cancerului pulmonar este dublu.

Ca în fiecare an, primăvara începe şi se termină la Dej cu asfaltări, bordurări, reabilitări trotuare, tratamente superficiale pe străzile principale ale oraşului...

M. VAIDA

i

• - *♦ **■ * , *

Contractulindividual

| ş«colectiv

de muncăDin cele expuse anterior rezultă

că raportul juridic de muncă se mai caracterizează şi prin faptul că nîunca este remunerată, obţinerea unui venit prin prestarea muncii este scopul oricărui salariat. De altminteri prestarea gratuită a muncii este de neconceput. . -

In sfîrşit, poate la fel de important ca şi "subordonarea" de care s-a vorbit deja, este faptul că salariatul beneficiază de protecţie m ultilaterală, legislaţia muncii fiind prin excelenţă; o legislaţie de protecţie, tocmai fiindcă angajatul e subordonat angajatorului care poate fi subiectiv, abuziv. In sprijinul acestei idei se invocă adesea dispoziţiile art. 18 din Codul muncii "Drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, ă manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrând Princip iu l-este reiterar (nm itat desigur la domeniul concediului de odihnă) în art. 9 din Legea 6/1992: "Orice convenţie prin care s e renunţă total sau în parte la dreptul de concediu de odihnă e s te interzisă". '

Principiul cuprins-în dispoziţiile legale sus menţionate, se extinde în condiţiile actuale şi as u p ra drepturilor stabilite prin contracte colective de muncă, fiind b ine cunoscut faptul că c la u ze le contractului individual de muncă nu se pot deroga de la cele a lecontractului colectiv de muncă, care la rîndul lui trebuie să prevadă drepturi cel puţin la nivelul prevăzut de legislaţia mUncii. Trăsăturile caracteristice ale raportului juridic de muncă pot fi observate, în totalitatea lor, numai în cazul raporturilor de muncă "clasice", adică cele bazate pe contractul individual de muncă, de aceea nu considerăm de mare utilitate analiza raporturilor de muncă "atipice”.' Raporturile juridice de muncă "atipice" sînt în opinia autorilor citaţi raporturi ce nu cuprind toate trăsăturile proprii raportului juridic de muncă, ba mai mult, e le sînt reglementate şi de n orm e aparţinînd altor ramuri de drept. Noi acte normative ca: Legea nr. 8 4 / 1995 privind învăţămîntul, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat - ne întăresc ideea că nici raporturile de muncă ale ucenicilor şi hlci cele a le avocaţilor nu sînt raporturile juridice de muncă nici măcar "atipice", iar raporturile juridice din cooperaţia m eşteşugărească şi cele d in societăţile agricole întemeiate, în baza Legii nr. 36 /1991, cu indulgenţă s-ar putea numi raporturi de muncă atipice, ca să nu mai pomenim că ni se pare deplasat a vorbi în cadrul raporturilor de muncă de raportul dintre unitate şi cel condamnat să execute o pedeapsă la locul de muncă. > .•;

Aurel GRIGORAŞ, jurist

,* * 4.

fe...

Page 7: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

ag"cftBu,~ PUBLICITATE : CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri8-16;sîmbâtâ9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA: luni- vineri H-16; tel/fu 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: limi-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75.

joi/ 28 mail 998 ( ? )

W orld Vision R om ania , a G hristian humanitarian organization is seeking candidatcs for the position of Driver/Logistician.

W c requirc: ; ••- candidatesunder 40 year's old; 1- high school graduatc;

, - valid driving license (at least 5 years); ' ' 7 •- mechanies knowledge;- excedent communication skills;- candidates being able to speak, read and write

F.nglish; • :- sincere and honest. .P lea se send an a p p lica tio n s le tter an d y o u r C V

in F.nglish , n o la ter th e n J u n e 6 th , 1998 a t fax: 0 6 4 - 42 0 0 2 8 . ' . 7 (10725)

I.B.C. HIPARION DISTHIBUTION GROUP S.R.L

Angajează

A G E N Ţ I C O M E R C IA L IC ondiţii: ■^ e x p e r ie n ţă m inim um 1 an •=> persoane dinam ice cu in iţiativă r > carnet de conducere

stag iu l militar satisfăcut ^ autoturism ul propriu constitu ie un avantaj O ferim :<=> sa lar net de m inim um 1 .000.000 lei + bonusuri ■=> posibilitatea unei cariere în tr-o firm ă de perspectivă

M A M IP U L A N Ţ IC ond iţii:==> bărbaţi, cu stagiul m ilitar satisfăcut■=> posib ilita tea unui p rogram de lucru flex ib il -

P en tru relaţii: tel. 4 1 . 4 1 . 4 7 sau 4 1 . 4 0 . 5 6 - C om partim entul Personal .

A d re sa : Str. M ureşului nr. 14, C luj-N apoca, u nde se v a dep u n e şi Curriculum V itae.

S.C UNIMET CUG S.A. CLUJ-NAPOCA

li-dul Muncii, 18/h Organizează un interviu în data de

5 .0 6 .1 9 9 8 orele 9 ,0 0 la sediul societăţii, în vederea ocupării posturilorde: /■■■>•

IIMGII^IER - stagiari, absolvenţi promoţia 1997 (5 locuri]

ECONOMIST- stagiari, absolvenţi promoţia 1997 (4 locuri) 7-77 .

Informaţii se pot obţine la Biroul PISA, tel. 41-52-40 interior 1130 . (1US3)

S .C . W . U . C . E W E S T S .R .Lp r i n m a g a z i n u l m o h o o . c iv j - N a p ^ a

■ r f i n v m j a n n - »*»- O b M n a w n ib ( nr. 1 0 7 > I . H M L / r o x i O M - o a s M ■'

C O M E R C I A L I Z E A Z Ă : '

-tauri şi vopsele;HERA, TRINAT, MODAKR1L;

- topet din flbro de stidă;- plod bituminoase şi şindrile bituminoase ISO LA;

-gresieşi faianţa-adezivi pentru plocon interioare şi exterioare;

r vopsele şl grunduri anticorozive HAMMERIT&J

- covoare turnante din râşfnâ sintetica;

- materiale pentru tratarea lemnului ( ignifug, antimucegai şi vcontra Insectelor); 'mooeM m raKnoNmci- cazone şl accesorii BUDERUS. ’ “ l??" ’ 7 - Vil '

(7 0 6 9 6 ) . . .. • '

paiRM pHM cpnM Pi

t , N o tă : ac es te costu ri sun t v a la b ile -p e n tru p re ţu l e n e rg ie i e le c trice ca lcu l

■ - & > V '

Cu noile echipamente frigorifice Whirlpool energia electrica zilnică vă costă doar:

: ■' <& 475 lei (1,25 KW/zi) 7 , pentru frigider ART 7850 530 lei (1,4 KW/zi) pentru combină frigorifică ART 812 <g 410 lei (1,08 KW/zi) . , pentru congelator AFB 409

i e le c trice c a lc u la t în a p r il ie 1 9 9 8 . ......

9mf M

Calitatea‘Vieţiii dumneavoastră>oate fi influenţată!-M elostu1

• AMIC - Piaţa Unirii nr. 16 • DOMO - Str. 21 Decembrie 1989, nr. 137 • INTEREXPO - Str. Trăian Vuia nr. 210 • LECOM BIROTICA

- Str. Primăverii 11A • MAG.” CENTRAL, ET. 3 - Str. Gh. Doja nr. 22-25 ' | • NORMA - Bd. 21 Decembrie nr. 10 » PROMOD - Str. Iuliu Maniu nr. 6 " | REAL 2000 - Bd. 21 Decembrie nr. 150 • SERATEL - Piaţa Tiinotei Cipariu

• SERATEL PREST SERV - Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 134

p r in

S T A Ţ IA S S R V lc g

^ 7 i i j i 7 7 i i p f 7

BŞMţSJ r n tm iw m m m .m A ^ s ş i i

mecanică instalaţii electrice .tinichigerie reglări direcţie

vopsitori* . schimb ulei izolări

M M ? B M W B $ 4 $

compania multinaţionala

A N G A J E A Z Apentru zona Ardeal

(Bihor, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş)

..........

cerinţe: _____• activitate în domeniu reprezintă avantaj• cunoştinţe operare PC• cunoştinţe de limba engleză •• permis de conducere ;

Vă rugăm trimiteţi C.V.-ul pe adresa: .•Napoca; str. Câm pinanr?5 1 « i ^ i *

ADEVARUL Un cotidian care satisface de Cluj gustările dumneavoastră!

U S I R A

BORMASINA KD 350520 W, 0 max 13 mm

CLUJ NAPOCA

5 9 0 .0 0 0

POLIZOR UNGHIULAR WS 6382

2.10aW, 0 230 mm, 6500 rot/min

1 .8 5 0 •000M A G A ZIN si S E R V IC E :

CARTIER MÂNĂŞTUR, (sens g ira tor iu ) te l: 0 9 4 .8 7 9 .7 0 1

^S E R V IC E • GARANŢIE •P O S T G A R Ă N ltiE i ^ •J P IE S E D E SCHIMB * A C C ES O R II

Societatea comercială Agresstone Group Romanţa SRLangajează operator calculator,pentru tehnoredactare, foa rte bun utilizator de COREL DRAW. Se oferă salariu atractiv . i

c

Cerinţe: seriozitate, experienţă, vîrsta maximă 3 5 ani.

Inform aţii la telefon 4 1 .4 0 .6 1 .

DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE Şl CONTROLULUI FINANCIAR

DE STAT A JUDEŢULUI CLUJ

AHDQŢAAm inarea licitaţiei publice pentru

v înzarea unui im obil situat în localitatea Mănăşturel Comuna Cuzdrioara, aparţinînd S.C. AQUA D EA ^ .A . TIM IŞO A RA , depozit Mănăşturel programate pe dataTle 28.05.1998 ora 10 publicată în ziarul Adevărul de Cluj din data de 16-17.05.1998. 0072a)

Page 8: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

8 ) joi, 28 mai 1998 J t f / J ® / / ^ / T M T i r CI^^*NAP0CAnînSjîrSî«Sfrîi^2SiÎJMiKW^ÎSMtcl faxl9-73-04:S( BKKDVCŢI\TI RDAtlum- * M r vineri 8-16; tcWax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. A S ^ E V A R U C 7Cluj

VITRINA FELIX M EDIA- ' WORLD VISION ROMANIA

PALATUL. COPIILOR PRIMĂRIA MUNICIPIULUI —

CLUJ-NAPOCASP O N SO R OFICIAI ‘

Pfa.AVRAM lAMCU Bd.EROILOR TEATRUL NATIONALDe la 9 la 13 vă astaaptă numeroase surprize,

postişi mari P R E M II!!! Concursuri d e a le rg a ie pentru fetite si băieţei . Eventual şi pentru părinţi lor natali.

fntreceri pe patine ckjrote, skafe boardşi biciclete. Normai,aite PREM II I ' 1 D esene p eas fa lt.p o a te ţ^ s fe& iT aa tn jId e păpuşi PUCK.pentmc«maimici:

( Concursuri distractive! MuitaMuzifc**Demonstraţie de karting! smai muiijMuzicAi N E M A IP O M E N IT ! C A D O U R I P E N TR U T O Ţ I PA R TIC IPA N ŢII... fără buletine!

i * ia n n a i . . . M A R E A T O M B O L A A L A N D A L A D A Y cu premii de M I L I O A N E !

Ia r de la ora 13, a lte surprize: un spectacol special în inferiorul Teatrului Naţional, organizat de Palatul Copiilor C luj-Napoca şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

SPONSCHl

to y 2 o n e HOiLXworm

ŞTQuCteKK

Q »anegrano

CCLOWankCO

* f e r® w B i p

oncos p?lflRT€K SP0BT unicav /

(10723)

BANCA POPULARA NAPOCACluj-Napoca, str. [Memorandumului, nr. 12, teIfax-194816

Caută spaţii de închiriat pentru a deschide agenţii în cartierele:-MĂNĂŞTUR — zona I3ig,

- MĂRAŞTT - zona sens giratoriu, .- Z O R IL O R -z o n a sens giratoriu.

Condiţii: - suprafaţa 20 - 50 mp parter,- să existe instalaţie sanitară, . ;- să existe linie telefonică

Ofertele în scris se vor depune la sediul băncii zilnic între orele 9 - 1 5 . , <1 0 7 3 3 >

COMPEX1T ŢRADING f iDealer autorizat SKODA

f C L K I f l

(■MARI REDUCERI DE PREŢ g gp entru persoane ju r id ic ş f p r iv a te

Cluj N apoca, C alea F loreşti nr. 42, tel. 064-42.66.1.9 g______ _J_____________ - ■ • -_____ ;__________ ■ -- :___ ', ___1_______ • S3

Reducerea de preţ se acordă persoanelor juridice care îşi majorează capitalul social, în conformitate cu HG 94/1998

Managerul general al SC CARBOCHIM SA, cu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 3, convoacă ADUNAREA GENERALĂ

EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILORîn data de 0 5 .0 6 .1 998 ora 1 0 ,0 0 la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în REGISTRUL ACŢIONARILOR la sfîrşitul zilei de 2 8 .0 5 .1 9 9 8 cu următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea propunerii vînzării unor active. ' Materialul cu privire la vînzarea de active- se poate

consulta la sediul societăţiiîncepînd cu data de 0 2 .0 6 .1 998. în cazulîn care nu se întruneşte procentuljde reprezentare

a capitalului social prevăzut de STATUT, a doua convocare este pentru dată de 0 8 .0 6 .1 9 9 8 , în acelaşi loc şi aceeaşi 'oră.' > . ,/-•

Acţionarii pot participa la adunare, direct pe baza buletinului de identitate şi a actului de acţionar, sau prin procură specială'acordată unor reprezentanţi - acţionari.

Formularele de procură specială se pot obţine de la sediu societăţii. ; . •>. '

După completarea şi semnarea lor, un, exemplar a procurii speciale se va depune la sediul societăţii pîna la data de 0 3 .0 6 .1 9 9 8 , ora 14 .

' _________ ______________ __________ . . ■_____________ ' (10727)

A N U N Ţ PUBLICITARS.C . IZOCER S .A . cu sediul în TURDA str. 22 Decembrie 1989, nr.

31 organizează licitaţie publică cu strigare conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 88/1997 aprobată prin Legea nr. 44/1996 şi a Normelor Metodologice aprobate prin H.G. nr. 55/1998 pentru vînzarea următoarelor active:-Denumirea activului__________Preţul de pornire fără T.V .A .Teren + panouri garaj Teren + rezervoare Centrală termică + teren Teren + magazie Teren + Rampă descărcare

1 6 7 .3 6 5 .0 0 0 lei2 1 0 .0 0 0 .0 0 0 lei8 5 0 .0 0 0 .0 0 0 lei1 7 5 .0 0 0 .0 0 0 lei3 3 0 .0 0 0 .0 0 0 lei

La preţul de adjudecare se adaugă T:V.A.-ul, suportat de cumpărător. Licitaţia va avea loc pe data de 2 2 .0 6 .1 9 9 8 o r a 1 0 la sediul S.C.

IZOCER S. A. TURDA.în caz de neadjudecare la prima şedinţă de licitaţie, se va organiza cea de

ă doua şedinţă pe data de 2 6 .0 6 .1 9 9 8 o r a 1 0 . ^ 'Garanţia de participare este de 3% din preţul de pornire al licitaţiei. Dosarele de prezentare a activelor pot fi procurate contra cost de la sediul

societăţii după apariţia prezentului anunţ. ' ;Participanţii la licitaţie vor depune la casieria societăţii sau în contul nr.

251101102132000430013 deschis la BANC POST AGENŢIA TURDA, taxa de participare de 800.000 lei, şi vor face dovada consemnării la; dispoziţia societăţii comerciale vînzătoare a garanţiei de 3% din preţul de pornire a licitaţiei. . /> ' .

Valoarea terenurilor aferente activelor sînt incluse în preţul de pornire a licitaţiei. ■ peises)

v i n z ă r i

CUMPĂRĂRI

• Cumpăr cărţi. Tel. 19-00- 33. (192694)

• SC Casol SRL vinde din stoc Ia depozitul din Cluj-Napoca Est, BCA, ţiglă, pavaje colorate din beton de C raiova, BCA 60x7,5x30; 60x10x30; 60x15x30; 60x20x24, ţiglă 420x330, BCA 495 mii Iei/mc, ţigla 5500 bucata. Tel. 092-39-88-76. (192766)

• Vînd maşină de sifon cu răcitor şi tuburi C 02.; Tel. 17-62-50. (192757)

* Vînd staţie taxi Grand President şi telefon G S M .T e l. 15-11-95. (189605) '

Vînd maşină de îngheţată. Preţ favorabiL Tel. 19-20-54; 41-00-24. (195463)

* Vlnd casă cu grădină 1 cameră, bucătărie,-cămară, gaz aprobat 2 focuri. P re ţ 75 milioane negociabil. Informaţii str. Aiudului nr. 6 după ora 17. Urgent. (195492)

• Cum păr apartam ent 1-2 camere in zona centrală, Zorilor sau Ghcorgheni. Exclus parter şi etaj IV. Plata pe ioc. TeL 15- 11-75 orele 19-21.

• Vînd apartament 3 camere, B -dul N. T itu lescu , coafort mărit, finisat. TeL 14-78-24; 092- 300-754. (189610)

• Vînd casă în construcţie cn două garaje m ari şi cărămida aferentă str. Postăvarul nr. 33. TeL mobil 094-53-00-04; 094-56- 48-53. (192773)

Vînd teren în Someşul Cald suprafaţă de 2750 mp, preţ 30 DM/ mp negociabil. Tel. 43-60-63. (192677)

_• Vînd şură demontabilâ dincărămidă, piatră, ţiglă, grinzi, pentru construcţii. Tel. 16-86-29. (195445)

• Vînd casă în Someşeni str. Fundăturii nr. 4. Vizibilă zilnic? (195484) .. 7- . ,;...

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. I L

Page 9: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA:Iuni-vintri8-I6; sîmbiti 9-14; M/fri 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: lnni-1 vineri 8-16; td/fai 31-43-23; SUB REDACŢIA DEJ: lunî-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

Joi, 28 tnaî 1998 ( 9

AMP0Gv o RGANIZAT DEl CD Radio Napoca

TVRCENTRUL CULTURAL FRANCEZI

din Cluj-Napoca clubul de jazzECO JAZZ NAPOCENSIS

J Tn colaborare cuI CASA DE CULTURA A STUDENŢILOR

PREZENTATORI: -Florian Lungu si Ioan Muslea -

29 MA1199819:00 Casade Culturăa Studenţilor

Concursul Debutanţilor ' Ansamblul Studenţesc

PRO JAZZ NAPOCENSIS {România, Cluj)

30 MA1199812:00 Lansarea albumului

MAL WALDRON & NICOLAE SIMION DUO magazinul MUSICOLOR (P-ta M.Viteazul)

19.-00 Casa Universitarilor JAZZ UNIT SEXTET ' -

TRIO RENAUDIN-ACOUSTIC MOP (Franţa) NICOLAE SIMION (Austria)

MAL WALDRON & JEANNE LEE (SUA) ;£2:00 Jam Sesw'on - DIESEL CLUB •

■ 31 MA1199812:00 Casa de Cultură a Studenţilor

Lansarea albumului'. *Tiberian International Quartetf

12:30 Vernisaj de pictura RADU COMSA.19:00 Casa de Cultură a Studenţilor ‘SHABAH GROUP (România, Cluj)' DRESCH GROUP (Ungaria)

MIRCEATiBERIAN(România,BucurestO & ULU BARTELQUARTETT (Germania)

22.-00 Jam Session cu invitaţii la MUSIC PUB

sponsori: ;

“lc. i t instalaţii a n y ic x * m laifooNsnDcr u lsonorizare

mstanja

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.i 6, tel/fax: 064/19-73-04

• Vînd apartament 4 camere mobilat Mârâşti central. Tel. 16-58- 32. (192613)

• Vînd apartament cu-3 camere. Tel. 17-21-23. (192704) , .

• Vînd garsonieră confort I pe str.. Bucegi la etaj X cu 63 milioane. Relaţii tel. 092-28-21-56. (192742)

• Vînd’ garsonieră confort I,J70 milioane negociabil. Tel. 16-00-51. (192749)

• Vînd garsonieră str. Cemei nr. 9 ap. 38. (192753) ’

• Vînd 1 cameră str. Muncitorilor, etaj 2, telefon. Tel. 43^05-37.. (189538) ,: • Vînd garsonieră confort I, •

finisată, balcon închis, str. Răsăritului nr. 104 bl. Ml ap. 10, preţ 64.000.000 lei negociabil.. (189597)

• Vînd apartament 2 camere mobilat, telefon, TV Cablu. Str. Gruia nr. 58 bl. CI ap. 3 tel. .13-00-10, (189601)-

* 'VVÎnd Dacia papuc an 1992, rabă carosati lOt an 1988, TV izoterm ă T el. 094-547-626, zilnic. (195439) ;

DANI IN CHIRIE SPAŢIU

PRODUCŢIE.E F '

(11447)

• C au t- a p a r ta m e n t de Închiriat, cu telefon, m obilat, preferabil Zorilor. Telefon 43- 86-36. (189584)

• Caut de închiriat garaj, preferabil pe str. Nâsâud. TeL 19-20-54; 41-00-, 24.(195464)

\ \ \

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T E

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală mai •simplu

n u se poate!

V f n c f lflro m ixt 324,

v an fabricaţie 1996.

Te l. 19-73-04

orele 8-15■ • Vînd Dacia 1309 L (mixtă), preţ

negociabil. Tel. l5-13-34. -(192748)

• Vînd Dacia 1310 din 1996. Tel. 17-04-40. Preţ avantajos. (195496)

de pe str.Baba Novac nr. 14 ,- un loc mic unde se |

pot încheia afaceri mari

Inf. suplimentare: tel. 194056

• Vtnd Ford Escort. Tel. 17- 80-37. (189525)

• Vînd Dacia 1310 TX an 1987, carte de identitate, stare foarte bună. Preţ 16 milioane negociabil. TeL 13- 03-16 orele 19-21. (195457)

■ Vînd trei anvelope eu geantă BMW 320; 175x70x14, preţnegociabiL TeL 43-28-94, (192767)

• Vînd Dacia 1978. TeL 18-75-66. (189571)

• Vînd Mobra 50, preţ.convenabiL Tel. 12-12-90. (189600)

•, Vînd Fiat Uno 45 benzină, an fabricaţie 1986, preţ 4000 DM. TeL 13-00-10. (189602)

• Cumpăr Dacia an 1991-1993,5 viteze, avans 10.000.000, rate 120 USD/lună. Telefon 15-68-34. (189608)

• Vînd orice telecomandă de televizor (90.000 lei). TeL 092/342252. (658255) -

Vînd orgă electronici TeL 14- 82-84. (195499) .

Angajăm

CONTABILIa Formaţia

Ş1 de Protezare Cluj.£ Relaţii privind condiţiile de angajare latelefon: 01-613.49.63,

fax:01-312.03.48.

s.c. obs mANGAJEAZĂTÎMPLAKI

r Experţi în execuţia [ mobilierului din PAL

SALARIU 1 .2 0 0 .0 0 0 NET

teL 1 9 -9 2 -7 0* Compania im obiliară LHP

angajează director, sucursala Cluj. Interviul 3 iunie str. Horea nr. 96- 106 ap. 44. Tel. 092-361-859. (192737)

• Vînd mobilă de bucitărie- lemn, nouă, preţ 3 milioane lei negociabil. T el. 12-46-52. (189593)

• Vînd aparat pentru măsurat glicemie. TeL 15-93-66. (189552):

• Vînd materiale din demolare: cărămizi, sobe teracotă, vâni fontă, cazane baie. Telefon 43-24-57. (189607) ' • '

IN CH E R I• Dau în chirie cameră, bucătărie

pentru o fată in zonă centrală. TeL 12-83-58. (195500)

• Execut deratizări. TeL 17- 11-88.(195163)

• Angajăm muncitori calificaţi in confecţii Îm brăcăm in te 'cu salar atractiv. TeL 42^69-8 l ore 8-16.(195438)

* A ngajăm m n n cito ri necalificaţL TeL 15-71-47 orele 10-14.(192683) v

• Angajăm persoană dinamică cn stn d ii su p e rio a re , p en trn p rezen tare şi com ercia lizare produse in domeniul materiale de constrncţiL Condiţii: o.limbă străină, operare pe calculator. TeL 43-24-22. (192693)

• • Dau în chirie garaj cu apă curentă şi căldură. TeL 18-52-74. (189534)

■ • SC Bingo M ărăş ti SRL an g ajează a s is ten t personal. Condiţii: limita de vîrstă 35 ani, s tn d ii m edii sau superioare , operare pe calculator. Interviul str. Fabricii nr. 13 CInj în zilele de 1-2 iunie 1998 între orele 14- 16. (192724) ■

• Angajăm vinzătoare pentru m agazin a lim en ta r , patisere, b ru ta r i . R ela ţii la SC Aydin Prodim pex SRL, tel. 41-30-34 sau 41-34-57. (189498)

Reprezentanţa Fresco Cluj angajează: -secre tară ; -agenţi comerciali, posesori auto. Cei interesaţisă prezinte curriculum vitae. Informaţii Ia telefon 094- 870-473. (189508)

• Elevi, studenţi şi nu numai! C ău tăm c o la b o ra to ri pen tru activităţi m arketing. Posibilităţi de cîştig deosebite. Tel. 19-73- 47.(189545)

• A ngajăm o persoană cn a tr ib u ţii de se c re ta ria t, a d m in is tra tiv , co n tab ilita te p r im a ră . T elefon 14-51-35. (189586)

• Angajăm ajutor ospătar, restaurant situat centraL TeL 19-74- 96 sau 092-300-770. (195490)

• Dăm în chirie spaţiu, 50 mp. TeL 18-26-65. (195497) ;

• Angajez vinzătoare din Gruia pentru magazia alimentar. TeL 13- 36-03 orele 16-20. (195498)

• Angajăm persoană cu expcrienţă în domeniul contabilităţii şi temeinice cunoştinţe iu calculatoare. TeL 15- 66-87; 094-87-49-62. (192747)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Pan Prod Com Juije SRL anunţă începerea demersurilor pentru ■ obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul brutărie chioşc vînzare pline, situat în str. Vcnus nr. 22. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (192755)

• tn conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Maruva Impcx SRL anunţi începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul producţie de pufulcţi, situat în Cluj-Napoca str. Predeal nr. 26. Eventualele sesizări şi sugestii numai penfru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (192758)

• Angajez vinzătoare magazin alimentar. Tel. 41-82-26. (192759)

• Societate comercială de producţie angajează economişti. Interviul în data de 04 iunie. Relaţii suplimentare la tel. 41-01-74. (192768) '

• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Burlacu Dorcl anunţă Începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului.de mediu pentru obiectivul extindere casă şi deschidere magazia situat în comuna Baciu str. Nouă nr. 690. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (192769)

• Angajăm şofer pe Raba de 10 tone. TeL 018-623-228. (189565)

• Vindem: cazan pentru încălzire centrală industrială, mobilier de producţie casat, camion “Bucegi” SR- 5 tone, utilaje pentru ramura confecţii încălţăminte, ciclon, centrifugă pentru stors textile sau piei; închiriem: spaţii de producţie şi depozitare situate în B-duI N. Titulescu, str. Aurel Vlaicu, Calvaria şi ^ tr . Maramureşului, camion de 5 tone SR “Bucegi”; angajăm : lăcătuş m ecanic de întreţinere m aşini de cusut, confecţionere fe ţe încălţăminte. Organizăm licitaţie în fiecare miercuri la orele 10, pentru închirierea şi vînzarea celor de mai sus. Informaţii tel. 43-38-57 şi 43-38-61. (189572)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Pam co SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul şopron-depozit, situat pe str. Plevnei nr. 97, Cluj -Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (189582)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

Page 10: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

(io) io., 28 PUBLICITATEîn conformitate cu Legea nr.137/

1995 Pop Remus anunţă începerea dem ersurilor, pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă P iE situată în Dej str. Fîntînilor f.n. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5402) ’ .

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 SC NATUR PROCOM SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul chioşc alimentar situat în Dej, str. U nirii f.n. Eventualele sesizări şi sugestii; numai pentru factorii de "mediu, se vor. depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5099)

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 SC SERVICE AUTO MICAN SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul atelier auto situat în Cuzdrioara str. S. Bariţiu nr. 14. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5100)

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Dan&Gîngă SNC anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin mixt situat în Cîţcâu nr. 394. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5401)

• Colegiul Pedagogic Gb. Lazâr organizează' în data de 8.06.1998 ora 10 concurs pentru ocuparea posturilor de tîmplar şi îngrijitoare. Informaţii la telefon 41-44-94. (189587)

• Angajez zugrav-zidar şi faiantar. Tel. 17-60-20. (189588)

• SC Arta Culinară SA, cu sediul in Cluj-Napoca, *>tr. Iuliu Maniu nr. 34 organizează în data de 3 iunie 1998, licitaţie publică cu strigare, în conformitate cu normele legale, pentru vinzarca activului 35 Plopilor; spaţiu comercial destinat alimentaţiei publice, situat în Cluj-Napoca, str. Salcîmului nr. 5-7. Informaţii suplimentare la telefon 064/19-55-32.(189589)

* .Angajăm personal pentru departamentul Contractăriabonamente. Salar un milion lei. Telefon 13-92-85. (189599)

• Pierdut cod fiscal şi hotărîre judecătorească Fundaţia Proart. (189604)

• Pierdut carnet de student pe numele Şuteu Codruţa. Mirela. îl declar nul. (189611)

• Cooperativa Panticcu vinde la licitaţie In 11.06.1998, ora 10, autocam ion SRD. Tel. 105 Panticcu. (189598)• In conformitate cu Legea nr. 137/

1995 Zsoldos Ştefan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială cu D+P+M str. Tache loncscu nr. 24/A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99.( 1 9 2 7 6 4 ) ____________

PIERDERI• Pierdut cîine dalmaţian zona

Mărăşti. Ofer recompensă. TeL15-67-87 sau 42-00-55. (192738)• Pierdut chitanţier fiscal cu

chitanţe în alb de la nr. 315674 la nr. 315700 aparţinînd firmei SC Ulicorn Pord SRL Cluj. Se declară nule. (195491)

• Pierdut carnet de student pe numele Păştinaru Cristina. îl declar nul. (195493) '

• Pierdut contract de_ închiriere pe numele Şuba Iuliana. îl declar nuL (195494)

• Pi erduf carte de identitate seria A0157229. Se declară nulă. (192746)

• Pierdut cod fiscal nr. 2925577 pe numele Câmpean Vasile. ÎI declar nul. (192752)

• Pierdut carnet de student pe numele Ştirban Adina. îl declar nuL (192760)

• Pierdut carnet student, legitimaţie, abonament RATUC pe numele Nistor Ioana. Le declar nule. (192761)

• Pierdut carnet de_ student pe numele Stecko Mihaela. îl declar nul. (192763)

• Pierdut carnet de student pe numele Costea Cosmin Alexandru. îl declar nuL (189570)

• Pierdut carte identitate autoturism pe numele Daniel Arpad, Calea Baciului nr. 83. O declar nulă.(189590)

DECESE COMEMORĂRI

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă şi bunică M1NCU LUCIA. O vom păstra mereu în inimile noastre. Înmormîntarea va avea loc în data de 29 mai, o ra 14 Ia C apela nouă din Cimitirul Mănăştur. Fiul Sorin şi n ep o ţii R ăzvan şi C ălin . (192750)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, fiu, cumnat LARION G IG I Ia v îrs ta de 40 ani. înm orm întarea Va avea loc în z iu a de 29 m ai, orele 12 la Capela nouă Mănăştur. Familia îndurerată. (192774)

• Dragul nostru soţ şi tată LUCACI TOADER, a sosit ziua în ca re te vom conduce pe ultimul drum , unde nu vei mai ş ti ce în seam nă su fe rin ţa şi durerea. T u vei pleca, dar noi vom ră m în e cu sufle te le îndurerate şi veşnic nemîngîiate. Înm orm întarea va avea loc azi, 28 mai, în Floreşti. Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul bun şi c u ra t. S o ţia M iuţa şi fiicele B ianca, M onica şi D elia. (189542)

* Anunţăm pe .toţi cei care au cunosciit-o pe CRIŞAN MARIA, că a în c e ta t din v ia ţă . În m o rm în ta re a va avea Ioc v ineri, 29 m ai, la ora 13, în lo ca lita tea Iu riu de C îm pie. Odihnească-se în pace. Familia Punteaş. (189580)

* Sîntcm alături de sora şi cumnata noastră Miuţa pentru suferinţa pricinuită de pierderea so ţu lu i d ra g . T ra ian , A nca, M aria, V alentin. Fie-i ţarina uşoară!. (195483)

• S in cere condoleanţe şi în treaga noastră compasiune domnului p ro f Emil G ârbu la decesul tatălui. Diriginta şi elevii clasei a XI -a A, L iceul Industrial CUG. (195485)

• Sîntcm alături de familia prof. Emil G ârbu la dispariţia tată lu i d rag . Familia Lupşea. (195486)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferin ţă a scum pului nostru fra te LUCACI TOADER din F loreşti Nu te vom uita toată viaţa. Sora Buzu Floarea şi soţul Ionel din Timişoara. (195487)

• Cu adîncă durere în suflet şi cu părere de rău anunţăm încetarea din viaţă a scumpului n o stru ‘ f ra te ~ 'L U C A C I T O A D ER . Nu te vom u ita n iciodată . Sora Oros M aria, Alexandru, Cristi şi Cătălin din Timişoara. (195488)

• Sîntem alături de cumnata Miuţa şi nepoatele Bianca, Mona şi Delia în aceste momente grele Ia pierderea soţului, tatălui şi fratelui LUCACI TOADER, din F lo re ş ti;la v îrs ta de 47 ani. Înm orm întarea va avea loc în 28 mai, orele 13, în Floreş'ti. Fie- i ţarina uşoară! Fratele Ioan şi soţia Aurelia cu copiii (195489)

• Sîntem 'alături de familia Pop.în aceste mpmeote grele la decesu l celu i care a fost administratorul blocului, un om de -om enie şi un c a rac te r deoseb it POP PETRU. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Asociaţia d ţ locatari din str. Prim ăverii nr. 2 bloc 54. (192745) -

• Un ultim omagiu naşului nostrtt d rag , distinsul om şi ju r is t G R IG O R EM UŞATESCU; C ondoleanţe familiei. Fam ilia D. Şendrea. (192754)

* Dragă Delia îţi împărtăşim; durerea ta şi a întregii familii la pierderea tatălui drag. Clasa a Vll-a A şi diriginta. (192756)'

* Pios omagiu la trecerea în eternitate a distinsului medic dr. SZIGETI ILEANA. Fror. dr. Hurgoiu Voichiţa. (192775)

* Sîntem alături de cuscra noastră Miuţa şlfetiţele Bianca, Mona, Delia, în greaua suferinţa pricinuită de moartea soţului şi ta tă lu i drag LUCACI TO A D ER, de 47 a'ni, din Floreşti Nu te vom uita. Kohler M ihai şi M ărioara din Timişoara. (189567)

- * Cu inima zdrobită de lacrimi anunţăm încetarea din viaţă a unchiului nostru drag LUCACI TOADER, din Floreşti Nu te vom uita toată viaţa. Nepoata Bolboacă Doina, Călin şi copiii Remus şi Vlăduţ. (189568)

• Cu adîncă durere în suflet an u n ţ încetarea din Viaţă a scumpului meu frate LUCACI TOADER, din Floreşti, după o grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în Floreşti azi, 28mai, orele 13. Odihnească-se în\ vpace. Dunăre Ileana, sora din Cluj. (189569) ,

• Sîntem alături de familia doamnei dr. Minuţ în suferinţa c rea tă de p ierderea mamei, d rag i Familia Varga. (189575)

• Un ultim omagiu vecinei n o astre MARGARETA LAKÂTOS. . Condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii din str. E. Grigorescu bl. III sc. D. (189574)

* Colectivul C lin ic ii de O rtoped ie este a lă tu ri dc doamna asistentă Hanga Dorina în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. (189577)

• Familia Popa Matei este a lă tu ri de familia Hanga în m area durere p ric inu ită de m oartea ta tă lu i drag . Odihnească-se în pace. (189578)

* Un ultim rămas bun de la m ătuşa noastră CRIŞAN M A RIA. Familia Radu. (189581) '

• Regretăm profund trecerea în eternitate a celei mai vechi colocatare a noastră MINCU LUCIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Condoleanţe familiei greu încercate. Asociaţia de proprietari din str. Donath bloc Xin. (189583)

• Asociaţia de locatari str. Slănic -Tineretului împărtăşeşte d u re re a doam nei L eontina Istrate pentru pierderea soţului drag, IOÂN ISTRATE. (189591)

• Sîntem alături de colega n o astră M ărgăuan L ivia în m area d u re re p ric in u ită de moartea mamei sale. Consiliul de Administraţie al SC Central SA. (189603)

• Cu aceeaşi durere în suflet anun ţăm că azi 28 m ai se împlinesc 6 luni ăe cînd inima scum pulu i nostru fiu, frate , unchi, cumnat şi nepot CODOR V IO R EL ALEXANDRU, a încetat să mai bată. Chipul tău blînd nu-1 vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace. Slujba de pomenire se va face, lun i 1 iunie, o ra 17 la C atedrala ortodoxă. Familia.(192765) 7

Nimic din frumuseţile acestei vieţi nu poate mîngîia sufletele noastre, nici acum cînd s-au scurs 10 ani de Ia tr is ta despărţire de iubitul nostru soţ, ta tă , socru şi bunic RAŢIU TRAIAN. Te păstrăm în gînd ca pe un tezaur sfînt. Fam ilia. (192771) '

• Sîntem alături de colega noastră Rckaszekely în aceste momente grele prin care trece la decesul ta tă lu i ei. d rag . C onducerea şl an g a ja ţii Societăţii REXCONDA SA. (s)

DIVERSEE d i t u r a D a c i a d i n C l u j a f o s t ie r ie v a c u a t ă s i l i t d i n c l ă d i r e ac a r e a a p a r ţ i n u t p o e t u l u i E m i l Is a c' Executarea silită s-a tăcut în baza unei sentinţe a Curţii de Apel Cluj, din aprilie a.c., care a admis cererea familiei poetului Emil Isac de a reintra în posesia casei care a aparţinut acestuia.

Procesul dintre Editura Dacia şi moştenitorii lui Emil Isac a început în 1993. Tribunalul Cluj a admis, în 1995, cererea familiei Isac de retrocedare a imobilului, dar editura a făcut recurs la Curtea de Apel Cluj. Pe durata procesului, conducerea editurii a susţinut că poeţul Emil Isac a .

donat casa statului român, în anul 1952, în timp ce urmaşii poetului afirmau că imobilul a fost confiscat de autorităţile comuniste. Directorul Editurii Dacia; Radu Mareş, a declarat că Primăria Cluj-Napoca nu a oferit, deocamdată, nici o soluţie pentru rezolvarea actualei situaţii. Familia Isac a decis sâ permită E diturii D acia să folosească patru dintre încăperile casei, pînă în momentul în care îşi va găsi un sediu adecvat. Editura Dacia a fost înfiinţată în

anul 1968. De Ia înfiinţare editura funcţionează în imobil’ situat pe strada Emil Isac nr. 3. La parterul imobilului, Gheorghe Isac, fiul poetului clujean, a înfiinţat un muzeu în memoria tatălui său.

Editura Dacia este cea mai importantă din Ardeal şi a editat, în cei 30 de ani de cînd a fost înfiinţată, peste 30 de; milioane de volume. FPS deţine 40 la sută din acţiunile editurii, iar restul acţiunilor sînt deţinute de persoane fizice din întreaga ţară.

Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor a aprobat un proiect privind sprijinirea financiara a producătorilor agricoli în perioada 1998-2000

Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, ieri, un proiect de lege prin care se prevede sprijinirea financiară a producătorilor agricoli în perioada-1998-2000, prin acordarea de credite. Potrivit acestui proiect de lege, se constituie un fond de 940 de miliarde lei, la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei pentru acordarea de credite în perioada 1998-2000.

în înţelesul legii, producători agricoli sînt: producătorii agricoli individuali, asociaţiile agricole familiale, arendaşii, societăţile agricole cu personalitate juridică, societăţile comerciale agricole private, societăţile comerciale agricole cu capital majoritar sau integral de stat, cît şi asociaţiile agricole fără personalitate juridică prevăzute în Legea nr. 36/1991. Beneficiarii

creditelor rambursează împrumuturile în maximum 360 de zile de la acordare. Dacă beneficiarii rambursează creditele şi dobînda aferentă la termenele scadente, vor primi o bonificaţie calculată la volumul dobînzii. • ,,

Sumele din acest fond vor fi rulate prin b ă n c i , comerciale. Fondul este destinat creditării producătorilor agricoli în vederea finanţării cheltuielilor pentru lucrările agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor. Producătorii agricoli care primesc astfel de credite au obligaţia sâ respecte destinaţia pentru care acestea au fost acordate. - " Proiectul de lege a fost iniţiat de Guvern care a solicitat dezbaterea lui în Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă.

Ministerul Sănătăţii va achita datoriile la9 - - * ■*:.

medicamente în prima jumătate a lunii iulieMinisterul Sănătăţii va achita

restanţele la medicamentele compensate, în valoare de 350 de miliarde de lei, în maximum două sâptâmîni de la publicarea în Monitorul Oficial a bugetului, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Teodor Negru, director general în MS.

încasările pentru fondul special penlru sănătate au crescut în ultima perioadă, ajungînd la 2.340 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 60% din valoarea totală a acestuia, a mai spus

Negru. Deşi s-au adunat aceste fonduri, MS nu a putut cheltui decît 160 de miliarde de lei, bugetul pe anul în curss nefiind încă operabil, a m ai spus directorul general.

Recuperarea de către MS, de la agenţii economici, a datoriilor acestora la fondul special pentru sănătate sau la cel pentru asigurările de sănătate ar putea fi făcută prin donarea unor imobile; acţiuni sau alte bunuri în locul banilor, a spus, în aceeaşi conferinţă, Ministrul

Sănătăţii, Francisc Baranyi. ARO este dispusă, de exemplu, să livreze 200 de autosanitare în contul datoriilor. Legislaţia actuală nu permite însă această tranzacţie, iar MS ar trebui sâ treacă la executarea silită a datornicilor, pentru Ca în final să se ajungă tot la o astfel de tranzacţie, a mai spus Baranyi.

De aceea, Executivul v a pregăti o hotărîre de guvern care să permită întreprinderilor sâ dea acţiuni, în contul datoriilor, a adăugat ministrul.

Societăţile comerciale• 9

vor putea ridica avansuri din dividente în cursul anului

Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a avizat, miercuri, o propunere legislativă de modificare a Legii 31/1990, referitoare la societăţile comerciale. Prin propunerea legislativă, societăţile comerciale pot ridica avansuri din dividente în cursul anului şi nu .doar la sfîrşitul exerciţiului financiar, cum este prevăzut în Legea 31. Ridicarea avansurilor din dividente în cursul

anului va fi condiţionată de Ţlata impozitelor pentru suma ridicată. Legea 31 limita sumele care pot fi ridicate sub formă de avansuri din dividente la nivelul de 25% din profit. Membrii Comisiei au eliminat această prevedere, considerînd că în acest mod sumele care vor intra la buget vor fi mai mari. Prin ridicarea avansurilor din dividente, concom itent cu obligativitatea de plată a

. impozitului pe aceste dividente, va „fi alimentat bugetul de stat cu sume mai mari,-a declarat preşedintele Comisiei, Traian Remeş. Deputaţii din comisie au aprobat şi introducerea în Legea 3 1 a unei prevederi prin care Asociaţiile Generale ale Acţionarilor vor putea mandata Consiliile de Administraţie pentru a acorda avansuri din dividente în cursul anului.

Pentru creditarea construcţiei de locuinţe vaj >

fi înfiinţată Agenţia Naţională a LocuinţelorAgenţia Naţibnală a Locuinţelor, organism

guvernamental care va acorda credite pentru construcţia de locuinţe, va deveni funcţională de la începutul anului viitor, a anunţat Borbely Laszlo, secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, la conferinţa de presă de miercuri. Proiectul de lege privind înfiinţarea' agenţiei a fost înaintat Parlamentului, după aprobarea în şedinţă de Guvern, a precizat Nicolae Noica, ministrul de resort. Agenţia va acorda, credite pe termen lung pentru construcţia de locuinţe, accesibile unei mari părţi a populaţiei. Pentru finanţare, vor fi atrase sume de Ia cetăţeni şi vor fi emise obligaţiuni care urmează să fie tranzacţionate pe piaţa secundară de capital. Rata dobînzii pentru creditele acordate va fi cu unu-, două procente mai mare faţă de dobînda acordată populaţiei pentru sumele atrase, a precizat Noica.

Agenţia va colabora şi cu sectorul bancar, în vederea finanţării. Primele credite nu vor putea fi acordate înainte de doi-trei am de la'înfiinţarea agenţiei, după capitalizare, a precizat Nicolae Noica. Ministerul spune că astfel va fi schimbat actualul mod de creditare a cumpărării sau construcţiei de locuinţe, prin imţermediul CEC. “Vom căuta să subvenţionăm în continuare, prin intermediul CEC, în special construcţia de locuinţe, în timp, însă, împovărarea bugetului va creşte,-' prin acest sistem, de la circa 200 miliarde lei, în p rezen t, la sume ce vor depăşi bugetul ministerului”, a adăugat Noica. Ministerul propune şi modificarea Legii 50 din 1991, privind sistemul de autorizare din construcţii. Propunerile privesc simplificarea procedurilor de autorizare, dar şi m ajorarea am enzilor pentru nerespectarea disciplinei în construcţii, pînă la 50 milioane Iei.

Page 11: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

a d e v ă r u l d e O im SPORT joi 28 , mai 1998 M lECHIPA DE TINERET A ROMÂNIEI - Şl'B

ZODIA GHINIONULUI ŞI A PROSTIEI* România ■ Germania 0-1 * ‘

Echipa de tineret a României, în postură de gazdă a Campionatului European rezervat jucătorilor sub 21 de ani, a pierdut şi a doua partidă, cea în compania reprezentativei similare a Germaniei, fiind „condamnată” să joace finala codaşelor. Paradoxal, tinerii antrenaţi de Victor Piţurcâ au făcut şi de această dată o partidă bună, fiind superiori adversarilor din teren momente bune, cu precădere în finalul primei reprize şi în cea de a doila repriză, cînd Luţu (46 şi 48), Frăsineanu (46) în minutele de prelungire ale primei jumătăţi, Florentin Petre (65) şi Contra (76) au trecut, incredibil, pe lingă gol. în replică, tinerii germani nu par să aibă multe în comun cu colegii lor de la naţionala mare, poate cu excepţia l u i ; Lars Ricken, component al Borussiei Dortmund, care-a ratat o mare ocazie în prima repriză (45) şi două în al doilea mitan (60 şi 63).

Diferenţa dintre cele două echipe a fost însă făcută de coeficientul de inteligenţă al jucătorilor care le formează. Indiscutabil, cel inferior aparţine românilor, mai exact lui Tararache şi Linear, care cu o inconştienţă vecină cu prostia au încasat cîte două cartonaşe galbene, transformate automat în cartonaşe roşii (43 şi 53). în aceste condiţii, România evoluînd în doar opt jucători de cîmp, victoria Germaniei nu a mai fost decît o problemă de timp. Ce-i drept destul de lung, pentru că „golul de aur” marcat de Schwaiz, component al VfB Stuttgart, a căzut abia în minutul 101.

România a evoluat în următoarea formulă: Lobonţ - Contra, Linear, leneşi, M iu - Petre, M unteanu, Frăsineanu, Luţu (50 Hîldan)-

ATLETISMEVOLUŢIA RECORDURILOR NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

(XV)• 1.500 METRI. Povestea

recordului probei feminine începe în 1950 şi continuă “la zi”, chiar xtacă de zece ani recordul a rămas “ancorat” de o performanţă de valoare. Merită să vă prezint protagonistele care şi-au înscris numele pe lista recordului probei;

• EDITH TREYBAL: “cap de listă” cu recordul de început 4:54,2 (Timişoara 9 iunie 1950), cu o a doua performantă de 4:43,2 (Timişoara 23 oct. 1953).

• A N IE LA PASCIUC- JICLETE: o singură prezenţă

pe lista recordurilor probei cu 4:41,0 (Cluj, 29 iulie 1956). Am fost prezent la stabilirea acelui record. Recordul ei va rezista 11 ani pentru că nu prea se înghesuiau concurentele la această dură probă de alergare.

• ELISABETA BACIU: tot o singură prezenţă, cu timpul de 4:32,3 (Sofia, 23 iulie .1967). După ea încep să apară concurentele de “cursă lungă". ^

• MARIA LINCA: cinci prezenţe pe lista recordurilor probei,' începînd cu 4:27,4 (Constanţa, 29 iunie 1969) şi încheind cu 4:19,5 (Zagreb, 4 septembrie 1971).

• VIORICA GABOR: o singură prezenţă în perioada “domniei" lui Maria, llinca, recordul ei fiind 4:26,4 (Bucureşti 1969).

• NATALI A A N D R EI- MĂRĂŞESCU: supremaţia cea mai lungă, însemnînd 13

S.C. “SOIMU” TRANSPORTURI GRELE SI AGABARITICE

COJM t » E X IT T ltM B H IUT© -

' m u m u s iia d v e r t i s i n g

1 ARDA’FMEGA SPĂLĂTORIE AUTO .

B J U L M U M .' C L U J U L U Mf H O W T C CABRB.& "2 9 - 3 1 M A f 1 9 9 8

Etapa a III- a în Campionatul Naţional de Raliuri

, o rele 12.30-15.30 ven fico rea tehnica la Sala Sporturilor tora ÎO .O I: startul prim u lu i echipaj în R a liu l C lu ju lu i "M o n te C arto " '98 de la Sala Sporturilor

o ra 17.30: sosirea primului concurent la Sa la Sporturilor ; • -*• . *

Pvm nn jcft,31.0 .5.9R. ora 09.01: s tartu lprim iila i echipaj d e la Sa la S portu rilor V .

o ra 15.10: sosirea primului echipaj în R a liu l C lu ju lu i "M on te C arlo '"98 la S a la Sporturilor ''o ra 20.30; festivitatea de prem iere Ia Sa la Sporturilor

în ca z de vrem e n e favorab ila .-în ho lu l hotelu lu i >*apoca *' - CLU\ c*r>u9

Dănciulescu (80 Mihalcea), Tararache.Florentin Petre a fost ales şi de această dată

jucătorul meciului.

GRECII, FINALIŞTI MERITUOŞI

* Grecia - Olanda 3-0 (1-0) *

Victoria Greciei asupra Olandei în prima semifinală a Campionatului European „under 21" poate părea o surpriză numai pentru cei care nu au vizionat partida. După aspectul jocului însă, elenii şi-au cîştigat pe merit dreptul de a disputa finala, chiar dacă reprezentativa de tineret a „portocalei mecanice” a jucat încă din minutul 2 în nouă jucători de cîmp, Ricksen fiind gratulat direct cu cartonaş roşu la uri fault foarte duf. Va trebui de pe acum să ne obişnuim cu partide care vor găsi în teren, la finalul celor 9Q de minute de joc, echipe decimate de arbitri şi primul prilej pe care îl vom avea va.fi cu siguranţă Campionatul Mondial din Franţa. ■

Revenind la partida Grecia - Olanda, scorul a fost deschis relativ repede, în minutul 22, de către Nikolaos, care va fi declarat în final şi jucătorul partidei:, reuşită de senzaţie a grecului, care a trimis balonul în poartă exact de pe linia de fund a terenului.

Prima repriză se încheie cu acest scor şi, chiar dacă cea de a doua repriză a aparţinut teritorial olandezilor, cei care vor marca vor fi tot grecii prin Antzas (52) şi din nou Nikolaos (86).

Cristian B A R A '

CAMPIONATUL NATIONAL DE COPII Si JUNIORI Si CUPĂ “DURAN’S’ţ DE

SENIORI LA TAEKWON-DO I.T.F.La sfîrşitul săptămînii trecute la Oradea s-a desfăşurat

Campionatul Naţional.de Taekwon-do I.T.F. pentru copii şi juniori şi Cupa “Duran’s” pentru seniori, în organizarea A.S.Royal-kwon Oradea în colaborare cu Uniunea Română de Taekwon-do şi cu avizul Federaţiei Române de Arte Marţiale de Contact.

Au participat un număr de 170 de sportivi de la 16 cluburi din ţară. Taekwon-do-ul clujean a fost reprezentat.de trei asociaţii sportive: AS “ARDEALUL” (preşedinte Marius Oltean - 4 Dan, totodată şi preşedintele Uniunii Române de Taekwon-do); AS “ARDEALUL’ -filiala Minerva Cluj-Napoca (preşedinte Minerva Mucichescu -1 Dan); AS “DELTA” Cluj-Napoca (preşedinte Alex. Mureşan - 4 Dan).

Iată şi rezultatele obţinute de sportivii clujeni, date oferite cu mare amabilitate de d-nul Marius Oltean, de la cele trei grupări sportive prezente: AS “ARDEALUL” - luptă copii masculin 6 ani - Sotoc Sergiu - locul II; luptă copii feminin - 14 ani - Iavu Natalia - locul II; luptă juniori masculin - 58 kg - Mureşan Lucian - locul ll; luptă juniori feminin - 60 kg - Pascu Alina Maria - locul II; luptă seniori masculin - 63 kg - Incze Karoly- locul III; juptă seniori masculin - 80 kg - Florian Florin - locul III; luptă seniori feminhr - 63 kg - Farcaş Cristina - locul I; AS “ARDEALUL” - filiala Minerva - tuli feminin - Rus Maria Magdalena - locul II; luptă copii masculin -12 ani - Moldovan Paul - locul III; luptă copii masculin -1 4 ani - Rusu Vasile - locul III; luptă seniori masculin - 54 kg - Gyurko Attila - locul II; luptă seniori feminin - 70 kg - Cristian Gabriela - locul II; AS “DELTA” - luptă copii masculin -12 ani - Voicu Dragomir- locul I şi Erchedi Daniel - locul III; luptă juniori masculin - 52 kg - Gergely Zoltan - locul I; luptă jurţiori masculin - 70 kg- Micu Rareş i locul II; luptă juniori feminin - 48 kg - Tanţâu Felicia Liana - locul I; luptă seniori masculin - 63 kg - Mureşan Alexandru - locul II. .

______________________ Codin SAMOILĂprezenţe cu 12 noi recorduri' şi unul egalat, începînd cu 4:18,3 (Bucureşti, 13 mai1972) şi încheind cu 3:58,2 (Atena, 11 august 1979). Trei dintre recordurile ei figurează cu cronometraj electric, restul cu cronometraj manual.

• ILEANA SILAI: în timpui “domniei" lui Natalia Andrei- Mărăşescu, de două ori s-a interpus cu noi recorduri: 4:11,98 (Stockholm, 26 iulie1973) şi 3:58,6 (Bucureşti, 16' iulie 1979). . .

• MARICICA PUICĂ: două recorduri în dreptul acestei mari ■ ,şi valoroase reprezentante a atletismului românesc: 3:57,48 şi 3:57,22, ambele la Bucureşti, primul în 1982, al doilea în 1984.

• DOINA MELINTE: o altă mare doamnă a atletismului românesc, cu recordul la 800 metri şi care rezistă.de 16 ani şi care la 1.500 a stabilii

un record cu timpul de 3:56,7 (Bucureşti, 2 iulie 1986).

• PAULA IVAN: două recorduri: 3:56,22 (Zurich, 17 august 1988) şi 3:53,96 (Seul, 1 octombrie 1988) ,cel

de al doilea rezistînd şi azi, după zece ani. Şi cu asta' v-am relatat istoria recordului probei şi v.-am prezentat cele zece protagoniste.

V ic to r M O R EA

H p M e m e n t o iS f c2 8 m a i

• Două jocuri ale fotbaliştilor de la “U”, ambele terminate cu victoria adversarilor, dar totuşi două întîlniri memorabile! în 1932 “şepcile roşii” au pierdut la Cluj în faţa “Ripensiei” din Timişoara cu 4-2. Bănăţenii, au venit la Cluj după un strălucit turneu din Franţa şi au dovedit că nu întîmplâtor aspiră la titlul de campioană naţională (pe care l-au şi obţinut în sezonul 1932/ ,1933). Iată echipele: “U” : Noveanu - Bulzan, Iadcovici - David, Ghilezan, Ştefănescu - S u rla şu , T ran d afirescu II, Sepi, S tanoeff, A brudan; “ R IP EN S IA ” : Zom bory - A gncr, B u rg er - Ciolac, Kotormânyi, Raffinsky - Beke, Schw artz, W etzer, Lakatos, Dobay. Şi al doilea meci despre care este vorba: în 1935 “U” a fost întrecută în capitală de “Unirea Tricolor” cu 4-3, după ce la un moment dat echipa studenţească a condus deja c u ... 3-0! Dar, după cum scrie “Gazeta Sporturilor” din acea vreme, după pauză “studenţii au jucat încrezuţi” şi acest lucru s-a răzbunat. Iată formaţiile: “ UNIREA TRICO LO R”: P. Rădulescu (mai tîrziu antrenor la “U”) - Sucitulescu, Iliescu - Robe, Steinbach, Ghermclie - T raian Ionescu, Schileru, S. Niculescu, Fanc Cârjan (şi el antrenor ulterior la clujeni), I. Bogdan. “U”; Scpsy - Borgca,. Ioncovici - Ştcfăncscu, Gain, David - N ăstu re l, O rza, Giurgiu II, Ionaş, Surlaşu. Au înscris: Niculescu 2, Schileru, Ionescu, respectiv Orza 2{ Giurgiu II.

LÂSZLO Fr.

. .-Jy y ■. ..'y,-. .....

Un celebru octet al atletismului feminin românesc prin laurii olimpici si < recordurile naţionale (de la stingă la dreapta); PAULA iVAN, DOINA MELINTE, ANIŞOARA CUŞMIR, MARICICA PUICĂ, regretata LIA MANOLiU, IOLANDA BALAŞ, VIORICA VISCOPOLEANU şi M1HAELA PENEŞ. ;; . -.............

f F H t b a lr t e n i l i

s s i H i a : V ORADEA

3H E N I. 3 U PROMOTlON

F-B. VLAOV’X P»ODSinV MUL. idnupa NAPOCA STAR

■ j V"Pro Sport M an

TOP-THM M USl SI FERESTRE DIN PVC" o m NAPOCA, KOPtERNICUS, DOMSIN, NORD OIL, PALACSAY,Uwîî.tS?p‘îî5 .TS,BU,TOR “ OTOROLA. ADEVĂRUL DE CLUJ. ŞTIREA. CD RADIO. RADIO CONTACT. UNIPLUS RADIO, S.C. CIMENTUL TURDA S.A., ŞCOALA DE SOPERI ALTA, SOMES TAXI, A N S IIU ,

C.N.. etapa a IV-a

ARDAF Cluj(încă) pe locul 1

Bucureşti, 23, 24 mai clasamente etapa a IV-a: simplu; CSU Ploieşti 14 puncte, ARDAF 12, MB Tîrgu Jiu 11; dublu: Topaz Bucureşti 14 puncte, WP Arad 12, MB Tg. Jiu 11, ARDAF 9; triplu: WP Arad 13, Topaz 12, Peţnom Ploieşti 11, ARDAF 9 • clasamente generale: simplu: ARDAF 54 puncte,'CSU Ploieşti 50, MB Tg., Jiu 33; dublu: ARDAF 42 puncte, WP Arad 40, MB Tg. Jiu 38; triplu: WP Arad 52, ARDAF 44, Petrom 41 • c lasam ent general după etapa a IV-a: ARDAF 140 puncte, WP Arad 114, MB TG.Jiu 92, Petrom Ploieşti 88,'...

Pentru ARDAF Cluj (Florin

Purice, Daniel Săsărman, Dan Hălăştoan, antrenor. Traian Pop Conu) turneul organizat - de Ţopaz Bucureşti, în condiţii improprii, nu s-a desfăşurat sub cele mai favorabile astre. El dînd cîştig de cauză echipe/or W.P. Arad, MB/ Tîrgu Jiu, echipelor ploieştene CSU şi Petrom. Deşi rezultatele înregistrate de clujeni sînt modeste, ele menţin echipa ARDAF pe ,

locul 1 în clasamentul cumulat al probelor.

Etapa a V -a se va desfăşura la Arad în perioada 12-14 iunie.

Nu aş încheia fără să nu amintesc aportul considerabil al firmei clujene ANCADA, pentru sprijinul material acordat lui Florin Purice. Pe rol fiind, în scurtă vreme, întreaga echipă.

D em o sten e SOFRON

i i i . I i !

Page 12: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

\ M.J. \ K i **■' ; i l i f î

■ ■! ';- ■ j i ^ . \ ^ '

. g - ' • ‘ ^ K ; ; ' V i ' ^‘ r s \ » \ -.îv2®f V fe Sv» - & ■"• 7 - . l" v . V.* '••' •a ."N . . > ‘ J . A 3 4 5 6 7 8 9 *-

Identificaţi elementele de mai jos!Filigran (F): se-vede'portretul lui Mihai Eminescu, precum şi sigla BNR pe

verticală, la privirea în contra lumină a bancnotei.Fir de siguranţă (FS): încorporat în hîrtie şi imprimat continuu cu textul

"BNR 1.000”, vizibil cînd bancnota este privită în contra lumină.Element de suprapunere faţă/verso (ESV): La privirea în contra lumină,

apare o imagine perfect suprapusă a desenului de pe'faţă cu cel de pe verso. ■

Bancnota are dimensiunile de 140 x 61 mm şi culoarea dominantă albastră. P e faţa bancnotei sînt reproduse: portretul poetului Mihai Eminescu, o

floare de crin şi o pană, simbol al scrisului. Ca elemente grafice reprezentative, denumirea băncii centrale emitente BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, valoarea bancnotei în cifre şi litere şi semnăturile autorizate ale guvernatorului BNR şi casierului central. , n . -

Pe verso, compoziţia grafică include: flori de tei, floarea albastră şi un peisaj de la Marea Neagră cu ruinele cetăţii Histria, ca elemente evocate în poezia eminesciană, sigla şi denumirea BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI.

.-N M M

■ k J i 1 * .v , : .

f Identificaţi elementele de mai jos!Filigran (F): Se vede portretul lui Lucian Blaga,„precum şi sigla BNR, pe

verticală, la privirea în contra lumină a bancnotei..Fir de siguranţă (FS): Incorporat în hîrtie şi imprimat continuu cu textul

"BNR 5.000”, vizibil cînd bancnota este privită în contra lumină.Element de suprapunere faţă/verso (ESV): La privirea în contra lumină,

apare o imagine perfect suprapusă a desenului de pe faţă cu cel de pe verso. - - . ... ■■■

14A TiÎU S l \ v Î J -V .’J ’ i J ^ T\Y lN ir î

Bancnota are dimensiunile de 145 x 64 mm şi culoarea dominantă galben deschis. Pe faţa bancnotei sînt reproduse: portretul poetului şi filozofului Lucian Blaga şi o narcisă ca elemente grafice reprezentatiye; denumirea băncii centrale emitente BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, valoarea bancnotei în cifre şi litere şi semnăturile autorizate ale guvernatorului BNR şi casierului central.

Pe verso, compoziţia grafică include reproducerea unei troiţe şi o frunză de viţă, elemente legate de simbolistica poeziei şi de filozofia sa, sigla şi denumirea BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI.

t \ 'K

- î . - ■ v i *'' ' 4 v

■»* k - * le i • • *

~ ~ > /B Â N C V ^A T IO H J A ROMÂNIEI-x I M -

1 3 i* 5- . ic x i

& 1 2 A 3 4 5 6 7 8 9

w

Bancnota are dimensiunile de 160 x 73 mm şi culoarea dominantă roşu.Pe faţa bancnotei sînt reproduse: portretul pictorului Nicolae Grigorescu,

o floare de nalbă, pensula şi paleta artistului, ca elemente grafice reprezentative, denumirea băncii centrale emitente BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, valoarea bancnotei în cifre şi litere şi semnăturile autorizate ale guvernatorului BNR şi casierului central.

Pe verso, compoziţia grafică include o casă ţărănească şi portretul de fată "Rodica”, lucrare aflată în Sala Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a României, sigla şi denumirea BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI. -

Identificaţi elementele de mai jos!Imprimare în relief (IR ): înscrisurile, cifra valorii,'portretul şi semnul pentru

nevăzători sînt imprimate în relief şi sînt perceptibile prin palpare.Filigran (F): se vede portretul lui Nicolae Grigorescu precum şi sigla BNR

pe verticală, la privirea în contra lumină a bancnotei.Fir de siguranţă (FS): încorporat în hîrtie şi imprimat continuu cu textul

”BNR 100.000”, vizibil cînd bancnota este privită în contra lumină.— - 'Folie iridiscentă (FI): Folie riridiscentă de culoare aurie, supraimprimată,

care va apare de culoare neagră în cazul copierii cu un copiator color.Imagine latentă (IL): Imprimare cu cerneală iridiscentă verde pe care, la

privirea directă a bancnotei, apare şonturul unei frunze pentru ca la schimbarea unghiului de privire să apară iniţialele "BNR”. Element de suprapunere faţă/verso (ESV): La privirea în contra lumină, apare o imagine perfect suprapusă a desenului de pe faţă eu cel de pe verso. >

Ministerul Finanţelor propune

Guvernului reeşalonarea

datoriei RENEL către buget

-M in isteru l Finanţelor va propune în şedinţe de Guvern de azi, 28 mai, un proiect de hotărîre privind reeşaîonarea datoriei RENEL către bugetul de stat, a declarat, ieri Dan Radu Ruşanu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor. Ruşanu a precizat că suma pe care" RENEL o datorează la bugetul de stat este de 3.545 miliarde lei, din care 2 .000 miliarde lei reprezintă debite către buget, iar aproximativ 1.500 miliarde lei.sînt majorări de întîrziere. Proiectul de hotărîre vă prevede, de asem enea, şi anularea majorărilor de întîrziere ale RENEL, a adăugât Ruşanu. "Vom propune ca debitele restante ale regiei să fie plătite începînd cu . 1 ianuarie 1999, aceasta urmînd să achite, pînă atunci, debitele curente", a afirmat Dan Radu Ruşanu. El a declarat că în proiectul de hotărîre vor fi prevăzute sancţiuni pentru conducerea regiei, în cazul în care reeşa lon area nu va fi respectată. Propunerea de reeşâlonare a datoriilor regiei a fost stabilită în cadrul„unei întîlniri care a avut loc, ieri, la Ministerul Finanţelor, în tre conducerea ministerului şi cea a RENEL.' Ruşanu . con s ideră ., '-Că argumentele RENEL sînt reale, ca urmare a faptului că regia are de încasat, de la o serie de mari societăţi, im portante ' sumei reprezentînd contravaloarea energiei furnizate. "Sînt unele, societăţi cu capital de stat care - au datorii foarte mari la RENEL", a arătat secretarul de stat la / Ministerul Finanţelor. între marii datornici se numără Sidex Galaţi, -. Siderurgica /h u n e d o a r a , ' Combinatul de Oţeluri Speciale de la Tîrgovişte şi Ferom Tulcea, societăţi care au o datorie către RENEL de peste 1j000 miliarde lei. Secretarul de stat a adăugat că Ministerul Finanţelor ya începe, săptămîna viitoare,- controale la societăţile care. înregistrează datorii faţă d e . R egia de Electricitate. Potrivit lui Ruşanu, există posibilitatea ca şi alte regii şi societăţi să ceară Ministerului Finanţelor reeşalonarea datoriilor. "Vom analiza cererile^ în'schimb, trebuie să ţinem cont de faptul că, nici unul dintre rău-platnlci nu este de importanţa Renel”. Ministerul Finanţelor a blocat, la 8 mai, conturile REN EL,-ca urmare a neachitării datoriilor către bugetul de stat. După- deblocarea acestora, la 12 mai, o comisie a MF a început un control la regie pentru a fi stabilite cu exactitate sumele pe care RENEL le are de •plătit şi de încasat.

I i u n a a c e a s t a C O N ITE X G SM p l ă t e ş t e c o n e c t a r e a .

OFERTA SPECIALA ISAF SJL, DEA1ER AUTORIZAT C0NNEX GSM PRIN AUTO DATA IMPEX.

DOAR 149 USD* pentni

modelul ERICSSON 628!W 4 ş i 3 0 m a i, CONNEX G SM v i o fe ri c u n r i i r e ţ n t a i t t !

Şi 22% i cdaoae peglm telrfam l E ricam 628! b i iac de 191 USD, EricasaB 628 - an model din ga»er»ţia detian tce 1997 «Tacoataaemn doar 149 USD*!Qfigţn wlakiU pjţntig eadwrtiji! p» 1 ndeifle.

302.11.11

4 » 0 > 0 4» O O« « o

I » i B G a i A M ) n # ] e r M o b i F o nAUTO DAYA IMPEX: CLUJ, H O TEL CONTINENTAL, TEL: 064 167 261 , FAX: 064 191 445ne—ţ- —ţi» Ţfl.U» î« Ţ* ■l»*"'!*»'»!*’» r.HNhi >:i CSH, Tîik» Hwatii tliqwîhil-Activerea aoTiciahti ae face tn cmfomutate cn condiţiile contractnale obiţaoitc.* FwTVA iaAa. Nod pret eate TalaU «mmai cn acthaie la CONNm GSM. (10677)

Patronatul ARACO şi sindicatele din

construcţii îşi dispută dreptul de a administra fondurile Casei Sociale

Patronatul ARACO şi sindicatele din construcţii se contrazic în privinţa modului în care vor fi administrate fondurile strînse în baza Legii Casei Sociale, destinate protecţiei constructorilor pe timpul iernii. Dan Cristescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor “Fariiilia Construct”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii ARACO au propus sindicatelor o formulă de conducere a Consiliului de Administraţie al Casei Sociale, care ar elimina. puterea de decizie a sindicatelor cu privire la

, administrarea banilor pentru protecţia socială a constructorilor. Cristescu spune că ARACO a cerut sindicatelor să lase patronatul să conducă singur Casa Socială, urmînd ca preşedintele CA să aibă vot decisiv îh cadrul Consiliului, Sindicaliştii consideră că această dorinţă a

patronatului este nejustifîcată şi deplasată, din moment ce patronatul se opune investirii unei părţi din fondurile strînse în baza legii. Cristescu

' a explicat că o investiţie pe piaţa monetară, prin cumpărarea de obligaţiuni de stat ori titluri de valoare, ar putea aduce Casei Sociale, în anul 2004, un excedent financiar de 1.300 de miliarde de lei şi venituri importante la bugetul de stat în plus, sindicaliştii acuză ARACO de faptul că ar fi condiţionat plata contribuţiilor la Casa Socială de înscrierea în patronat. Potrivit lui Cristescu, fiecărei societăţi de construcţii care a vrut să plătească cei 1,5 la sută pentru protecţia socială salariaţilor săi i s-a cerut, de către patronat, să achite întîi o taxă de 200.000 de lei îq conturile ARACO. Cristescu susţine că, pînă acum , aproape 130-de firm e au plătit contribuţiile la fondul Casa Socială, dar şi înscrierea în ARACO. Contribuţiile pentru Casa > Socială se strîng, de aproape două luni, într-un fond deschis la BRD. De ajutoarele sociale, egale cu 75 la sută din salariu, acordate în baza Legii Casei Sociale, vor beneficia în jur de 40 la sută din,cei 500.000 de constructori, pe perioada întreruperii activităţii în timp de iarnă. ,

\

Page 13: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

A D E V A R U Lde Cluj BURSE-FINANTE-BĂNCI joi, 28 mai 1998 Mj

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI27 mai 1998

P a n u m l n a o c l * t a t e | V H | V a r | C u m p . | V l n r . |O m c .| I n c h . | N r . t r e

Piaţa mobiliară RASDAQ -27.05.1998[ s i m b

ALRBET ALRO SLATINA 29000 O 68500 69000 68500 69000 141ATBRET* ANTIBIOTIC EIASI iOOO -1 2500 2550 2600 2900 46ARCSET ARCTIC GĂIEŞTI- 1000 -1 5850 5990 6050 9850 99DACBET# AUTO b/O Bl LE DAC IA PITEŞTI 1OO0 -1 590 600 590 990 326AZOBET AZO MUREŞ IG.MURbi, 1000 o 1240 1240 1240 1240 44NVR NAVROM GALAŢI 25000 9 - 3750 3950 3400 3900 68CMPBETf COMPA SIBIU IOOO -1 1260 1280 1260 1270 28ELW ELECTROAPARATAJ BUCURE IOOO -1 1520 1530 1520 1520 • 38OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1 ooo -2 1270 1280 1280 1270 101OLTBET* OLTCHIM RM.VALCEA IOOO 1 1690 1710 1700 1690 93INX* OTELINOX TARGOV1S i e 25000 3 13900 14-100 13700 14300 7PCLBET POLICOLOR BUC URfci» n IOOO 1 7250 7350 7200 7300 55RBR RULMENTUL BRAŞOV IOOO -3 329 •335 331 330 221SNCBET ŞANTIERUL NÂVAL CONb 1 Ar 25000 -10 _ 5600 5650 5600 5600 15SOF SOFERT BAC AU 1OO0 8 220 240 210 230 130TERBETV TERAPIA C LUJ - NAPOC A 10OO -1 16000 16000 16000 16000 108

Socfctalc comerciala (Cod fltcal)ijLffSCA-BU~(161?26)

^jvrac^i^jcantitate

4; 444626;

' ' - n-mu ir III'TI........ .................... n

■rt) nd.tmjl’reţ Milm|pr'rt m«<Ili|priettorJiUere|v<lMr« toUujMafl. J

IU 918734jJŞISLtRAH fLM LNAWA ASTEA ROm7nU46 ™_^ f L C M |M 0 ! Î ^ .I M ~ O TJ30646t3j ~ J" “ " )

{ ^ . I commw , T*«1639739) . : I

■ f v.-'. . 4 > “ ;iaM ^M ^ogwisâî))'" '' - :.”~T .*îij*

2 1 0 9 3 « {

I3 6 0 .4 7 f

48.34]

J350oj

■430oj 15500] 14897.33|

1937948700|7353 91166905(3

IŢOjjŞI ...27CK^^5917TOl =

c _ , „

Total categoria IC a t a q o r i a a l l< i ( M a o c t a t a U )

Total categoria a>H-«

AEMf AEM TIMIŞOARA 25000 -4 - 2240C 22500 2210C 22500 14ARS AEROSTAR BAC AU 25000 1 470C 5000 4600 5O0C 2 -AER** AEROTEH BUCUREŞTI 25000 O 850C 9500ALB# ALBAPAM ALBA IULIA 1000 O 60 C 610 600 60C 7ALM ALIMENTARA C LUJ-NAFOC A -1000 2 910 ' 950 690 94C 31*AMC# AMC O OTOPENI 2500C O 16400 17300 16400 1700< • 4AMP AMEP AMERICAN PACKAGINQTECUC 1000 -7 490 540 490 49C 1AMO AMONIL SLOBOZIA 1000 1 327 328 327 32f 28AMY AMYLON SIBIU 1000 O 500 560 0 C OAPC VAE - APC ARO M BUZĂU 1000 -1 ’ 54£ 560 530 54C - 15APS# APSA BAIA MARE 1000 -2 • 43/ 448 434 - 43: 2ARM# ARMATURA C LUJ - NAPOC A 1000 3 2400 2600 2500 2500 9 .ART ARTROIM SLATINA 25000 2 410C 4200 4050 4-15C 10ASV# ASTRA VAGOANE ARAD 25000 -5 460C 5000 4700 460C 7AUR AURORATG FRUMOS IAŞI 25000 1 2500C 25500 24100 2500C 6ALA# BANCA ALBINA BUCUREŞTI 10000 4 2490C 25400 25100 24900 7TLV# BANC A TRANSILVANIA C LUJ 1000 -7 275C 280C 295C 280C 97BRM BERMAS SUC EAVA 1000 O 225C 239C 220C 225C 30CHI# - • COMP .HOTEL IER A INTEftCONTINENTA 1000 O 145C 148C 144C 1460 20CRB# CARBID-FOX TARNAVENI 1000 O ' 110C 119C 110C 115C 42CBC# CARSOC HIM CLUJ* NAPOC A 25000 9 9050 13000 9000 10BOC 27CPL CARMETAPLAST DEVA 25000 -1 6650 7o6g 6650 6650 1CRN CARNE ARAD 25000 1 198C 2150 1980 2000 7CAS CASIROM TURDA 1000 -4 235 248 235 235 =12CER# ' CERCON ARIESULCAMPIA-T 25000 1-- 8000 8150 6000 8000 8CPR# C HIMOPAR BUC URESTI 25000 2 15100 15900 15000 15800 15CIP# CIPROM PLOIEŞTI 1000 -4 940 960 980 940 - - 55CMF „ COMELF BISTRIŢA- 25000 11 3100 3400 3200 3500 8CON CONDOR DEVA 25000 -6 2250 2800 2250 2850 • 3COS COMB. DE OTELURI SPEC. TARQO25000 5 6350 7200 6100 7450 10DOR# Dorobanţul ploieşti 3000 -3 2300 2300 2250 2300 18ELN# ELCOND ZALAU 1000 -1 1630 1650 1630 1640 79ELC# ELECTROC ERAMIC A TURDA 25000 O 13200 14000 O O OEPN -. EMft PIATRA NEAMŢ 1000 C 4 1220 1260 1180 1250 35ENP# COMP. ENERGOPETROLCAN 25000 O 17900 18400 17700 17900 aERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 39 3100 O 5500 5500 1FEL# F ELEAC U L C LUJ- NAPOC A 1000 O 650 680 -650 650 1FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 -3 6150 6750 6200 6700 5FOR# FORAJ SONDE C RAIOVA 1000 12 560 600 600 610 16GRX GRIMEXTG. JIU 25000 3 3550 3900 3650 3650 1HDJ# HIDRO JET BREAZA 29000 -1 4300 5300 5000 5000 3HTR HITROM VASLUI 25000 1 8400 8600 6450 6400 25IAI IAI.F.O ZALAU 25000 O 4900 5800 O O 0IMP# IMPACT BUCUREŞTI 6000 -0 14100 14900 14100 14100 1ÎMS# fMSAT BUC URESTI -IOOO -5 <" 19400 20000 20000 . 19400 57IDA INDAG RARA ARAD 1000 1 315 320 314 320 7SRM INDUSTRIA SARMEJ C AMPIA * 25000 0 3400 4400 O 0 OINT INTERNATIONAL SINAIA 1000 O 1150 1170 1150 1150 12TRS M. P. IRIS 8ARLAD 1000 2 900 910 890 900 9M6P MEFIN SINAIA 25000 -1 7000 7750 7000 7000 5ALP MOBILA ALFA ORADEA 1000 1 328 340 335 335 1MOB MO BIS SEBES 25000 O 3700 4000 O O 0MOL MOLDO MO Bl LA IAŞI 1000 1 220 224 202 220 13MPN# MOPAN TG. MUREŞ 1000 1 1090 1120 1050 IIOO 15MPR MOPARIV RÂMNIC U VALCEA 1000 2 700 710 690 700 2?MPO# MORARIT PANIFIC ATIE Q ALA' 1000 0 670 900 820 870 47NN/M NAVLOMAR BUCUREŞTI - 25000 O 13000 14100 O O ONVL# NAVOL OLTENITA 1000 o 305 310 308 305 15NEP“ NEPTUN CAMPINA 25000 o 2450 2950NTX NETEX BISTRITA 1000 2 660 730 650 710 17NCL NICOLINA fASl 25000 14 3050 4000 3700 4000 4PCA*“ PECO ARAD 1000 O 1250 OPPL# ✓ PRODPLAST BUC URESTI 25000 0 - 23700 24700 23800 23700 10VAC PRODVINALC O C LUJ- NAPOC 1000 -2 630 700 600 700 9PMB # PRO MET BEC LEAN 25000 3900 4500 3950 3900 4

RAFO ONEŞTI 25000 7 10300 10500 9250 10400 68ROB# ROBINETE INDUSTRIALE BBC 25000 O 4250 4400 4200 4300 9SAN SAN EVIT ARAD 10000 O 2850 3250 O 0 0SNT# ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 '-11 4450 5100 4550 4550 8SEM SEMANATOAREA BUC U REST 25000 -6 2600 2900 3000 2950 12SDT# SIDERTRANS CALARASI 1000 6 265 270 279 265 7 •SUC SILCOTUB ZALAU 25000 -1 14500 14800 13500 14500 26SIN SINTEROM C LUJ-NAFOC A 25000 O 7750 8500 O 0 0STZ# SINTEZA ORADEA 1000 2 486 489 480 469 12

ŞIRETUL PAŞCANI 29134 O 38300 38400 38300 38400 3SMS SOMES DEJ 25000 -2 2200 2400 2050 2200 4

STRATUSMOB BLAJ 1000 0 257 266 260 260 9TMR# TOMIRIS lASt 25000 O 2400 2800 2300 2300 1TRS# TURISM TRANSILVANIA C LUJ 25000 -4 9350 9750 9000 9500 2UCM# U.C.M. RESITA 25000 2 3900 4000 3850 3900 7-

Uamt oradea 1000 *6 470 484 484 465 8UZT# UZTEL PLOIEŞTI 25000 19 8600 11900 9000 12000 11VES VES SIGHIŞOARA 25000 18 5700 6950 6500 6500 9ZHB 2AHARUL BUZĂU 1000 O 610 620 610 610 29ZIM ZIMTUB ZIMNtC EA 25000 -3 6600 7000 6250 6500

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate ' ; r, la depozitele în lei

- persoane flzice - %

T o t a l c a t e g o r i a I ♦ I I

T O T A L O E N E R A L

Cursuri pe piaţa valutară anunţate v de BNR in data de 27.05.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN IE I

S H IU N G AUSTRIA ' 686,00

DOLAR AUSTRALIA , ;i(; 5261,00

FRANC BELGIA „ ' . • 234,00

DOLARCANADA 5837/10

FRANC ELVEŢIA 5822/10

M \K C A G I.K M A W 4822/Kt

COROANA DANEMARCA 1267/10

PESETA S M A M A . . ' 56,79

MARCA FINLANDEZA _ , 1586/10

FRANC FRANŢA ' 1439/10

U R A STERLINA 13944/»

LIRA ITALIA . - 4,89

YEN JAPONIA 61,79

GU LD EN OLANDA 4281,00

COROANE NORVEGIA 1140,00

E S C U D O S PORTUGHEZ 47,08

CO RO A N E SUEDIA 1102,00

DOLAR SI A , 9502,00

ECU 9501,00

D S T ; 11397,00

Cursuri la casele de

schimb valutar dinClui-Napoca

în data de 27.05.1998

VALUTA SSUA DM

CUMPĂRARE 8500 4820

VINZARE8590

B a n c a la vedera 1 lu n i 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 luniB C R * 12 4 5 46 4 7 48 52

B A N C O R E X * 15 •41 39 3 8 41 4 2B R D * 12 4 7 49 5 0 51 52

12 50 5 2 8 4 56B A * 10 4 4 - 4 5 4 6 4 7 47

B a n c P o a t^ 15 3 7 41 4 5 4 7 52Io n Ţ lf la c * 12 4 8 50 5 2 53 5 5 .

' B A N K C O O P * 12 4 6 4 7 4 8 4 9 51"B u c u re ş ti 8 35 '■ - .

Tra n silva n ia ' 12 4 5 43 4 2 4 0 38R o m â n e as că 12 4 5 . 46 4 7 4 5 40

C E C 15 50 53 3 6 - - 60A L IA N Ţ A 16 54 5 5 - 5 5 56 57( A R iIn a * 12 57 58 5 8 59 5ST

B J .R * 13 47 „ 4 9 4 5 4 5 . 52L O IA L C O O P 15 5 4 . 6 2 - . * r *

N a p o c a 14 56 58 5 6 5 5 54C o o p . d a C re d it 16 5 4 55 5 5 5 6 57

persoane juridice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR 12 45 46 47 48 , 52

BANCOREX 15 41 39 38 41 42BRD* 12 47 49 50 51 52BA* 10 44 45 46 47 47

Banc Poat* 13 35 3> 38 . 41Ion Ţiriac* 12 48 50 52 53 55

BANKCOOP* 12 46 47 48 49 51. Bucureşti 8 30 - S . .Transilvania .12 34 35 34 33 30 .Românească „ 12 42 43 44 41 40

CEC 12 • - . .• 35Albina 12 47 48 48 49 49BXR. 12 46 48 43 43 40

LOIALCOOP 15 54 62 - . . .Napoca 14 54 52 48 42 40

Coop. de Credit * 16 54 55 55 56 .57

* dobînda se capitalizează ** cu p lata dob înzii la expirareNotă: Modificarea dobînzilor se com unică prin fax redacţiei pîhâ la ora 12.

Piaţa imobiliarăy ~ !

■, v i

BNR Jac?'următoarele precizări în leeătur'ă cu aceste cursuri-1. Cursurile incluse m această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective 4e schimb valutar şi înregistrări contabile;

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii .

acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia pieţii

imobiliare locale?Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb aie leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci citiţi, zilnic,

această pagină.

Z O N A

GAR5C(m ilio

INTERE in e lei)

A P A R T .I C A M . ^

A P A R T . 2 C A M . (m ii. Iei)

A P A R T . 3 C A M . (m ilio an e lei)

A P A R T . 4 CAM . (m ilioane lei)

Coof. 1 C oof. 2 (m ii. le i) C o o f. 1 C oof. 2 C o o f. 1 C o n f. 2 C o n f. 1 C oof. 2G heorghem 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 7 0 -9 0 120-140 ■ .

M anâstur . 60-66 48-52 6 5 -7 5 \ 90 -100 65-75 100-120 7 0 -8 0 100-130 90-120M arăsti • 33-65 43-48 7 0 -8 0 90-140 120-160 120-150 - ,Zorilor 62-67 • 70-80 90 -1 1 0 120-140 120-150

" '80-100 120-150 > - - 140-160 2 0 0 -2 5 0 - •

C en tru 100-120 •• 9 0 -1 3 0 . 120-160 150-170 130-150 • -- •;A . M uresam i

'■ - “ - " , -v 120-160 - r - : ' 150-270 200 -2 5 0 .55-60

\ 70-90 - 85-100 ’ ;■ 80-100 .62-65 • , 65 -75 88-100 7 5 -8 0 l lp - 1 3 0

• \ * " 120-140 ____50-50 45-50 •• 7 5 ^ 0 ■ - 85 -100 90 -1 0 0 . .

CH1RQ ,130DM - ' • 1 0 0 $ 1 0 0 $ 1 0 0 -1 5 0 $ 1 0 0 $ 1 0 0 -2 0 0 $150D M 1 0 0 $ 100 $ 1 0 0 $ 1 0 0 -1 5 0 $ 1 0 0 $ 1 0 0 -2 0 0 $120D M 1 0 0 $ 1 0 0 $ 1 0 0 $ 100-150 $ 1 0 0 $ ; 1 0 0 -2 0 0 $

150DM 1 0 0 $ 10 0 -1 5 0 $ - 1 0 0 -1 5 0 $ 1 0 0 -2 0 0 $ .1 0 0 $ 1 0 0 -1 5 0 $ 1 0 0 -1 5 0 $ - 1 0 0 -2 0 0 $1 2 0 $ 2 0 0 -1 5 0 $ . - 100-150 $ 1 0 0 -2 0 0 $ .

1 0 0 $ 100-150 $ . - 1 0 0 -2 0 0 $100D M • • - ’ 1 0 0 $ - 1 0 0 -1 5 0 $ - 1 0 0 -2 0 0 $ .150D M 130D M 100-150 D M 1 0 0 -1 5 0 $ 1 0 0 -1 5 0 $ • - 100-200$100DM •* . ' 1 0 0 $ 1 0 0 -1 5 0 $ 1 0 0 -2 0 0 $

03778316

Page 14: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

O4) M. » ' ■ « » » ACTUALITATEA ggEgARuc

i n t e r n e

Premierul Radu Vasile va cere explicaţii ambasadorului Ungariei la bucureşti privind declaraţia lui Viktor Orbân

. -* • Premierul Radu Vasile H consideră că declaraţia

: liderului FIDESZ, Viktor | | Orbân, nu reprezintă un | | semnal pozitiv pentru | | relaţiile româno-ungare, 1| în cazul în care această

| declaraţie se va dovedi I reală.

“în condiţiile în care I declaraţia transmisă de ‘ AFP este reală,

considerăm că astfel de afirmaţii nu constituie în nici un caz un semnal pozitiv în ceea ce priveşte perspectiva relaţiilor bilaterale”, a declarat premierul român. “O idee ca aceea exprimată de domnul Orbân, citat de AFP, privind elaborarea unei noi legi a invăţămîntului în limba ungară o considerăm în afara oricăror standarde europene şi contraproductivă pentru interesele proprii ale minorităţii maghiare din România”, a spus Radu Vasile. “Sperăm că a fost o greşeală de traducere, dar vom solicita explicaţii suplimentare pentru - clarificări ambasadorului Ungariei la Bucureşti”, a mai declarat premierul Radu Vasile.

Andrei Pleşu nu crede în deteriorarea relaţiilor româno-ungare v

Şeful diplomaţiei române, Andrei Pleşu, şi-a exprimat convingerea că solicitarea viitorului premier ungar, Viktor Orbân, de modificare a Legii învăţârnintului, nu va fi “mutată” de partenerii ungari pe târîmul “disputei politice”. Liderul formaţiunii învingătoare în alegerile generale din

-Ungaria, FIDESZ, Viktor Orbân, a cerut autorităţilor de la Bucureşti sâ elaboreze noi prevederi privind drepturile minorităţilor cuprinse in Legea Invăţămîntului. “Sînt convins că vor fi nişte parteneri rezonabili de dialog”, a declarat, ieri, agenţiei MED1AFAX, Andrei Pleşu. Ministrul român de Externe a adăugat că nici actuala putere dc. la Bucureşti nu este de părere că prevederile Legii invăţămîntului trebuie să fie îndreptate împotriva minorităţii ungare. “Trebuie să fie o bună Lege a invăţămîntului, care să dea drepturi convenabile oricărui cetăţean român”, a precizat Pleşu. Referindu-se la evoluţia generală a relaţiilor româno-ungare, Andrei Pleşu a evocat o serie de întîlniri avute cu liderii partidelor ce vor forma arcul guvernamental de la Budapesta, întîlniri desfăşurate în ianuarie, cînd aceste formaţiuni se aflau în opoziţie. Din perspectiva acestor întîlniri, Pleşu şi-a exprimat convingerea că relaţiile bilaterale nu se vor modifica “indiferent de cum vor evolua lucrurile”. “Am totală încredere în aceste declaraţii”, a spus Pleşu. “Am convingerea că, în contextul internaţional, angajamentele reciproce pe care le-am luat şi relaţiile care s-au creat intre noi nu pot înregistra un regres, pentru că şi de o parte şi de alta va prevala simţul răspunderii şi priorităţile comunitare spre care tind ambele ţări”, a adăugat ministrul român de Exteme.

Deputatul UDMR Kovacs Csaba nu crede că Viktor Orbân va risca situaţia Ungariei tensionînd relaţiile cu România

Kovacs Csaba (UDMR), secretar al Cam erei. Deputaţilor, consideră că noul guvern de la Budapesta nu va face presiuni în direcţia revizuirii Tratatului de bază româno-ungar sau a elaborării unei legi a invăţămîntului în limba m aghiară.^ "

“Personal, cred că, după atîţia ani de experienţă parlamentară, Viktor Orbân e prea deştept să rişte situaţia pe termen lung a Ungariei, tensionînd relaţiile cu vecinii”, a declarat, miercuri, Kovacs Csaba. El a spus că Ia întrunirea Consiliului Reprezentanţilor Unionali, programată la sfirşitul - lunii iunie, “este posibil” ca această problematică să fie pusă în discuţie de unii participanţi, dar a adăugat că nu crede că vor exis ta. schimbări î n . opinia majorităţii membrilor CRU. Biroul de presă - al FIDESZ a informat, marţi, agenţia MEDIAFAX că partidul va respecta in totalitate Tratatul de bază româno-ungar şi va urmări dezvoltarea relaţiilor. dincolo de acest document. V I . .

PDSR îi solicită premierului Radu Vasile să ceară explicaţii autorităţilor ungare în legătură cu declaraţiile lui Orbân :

PDSR solicită premierului Radu Vasile sâ ceară .explicaţii autorităţilor ungare în legătură cu , declaraţiile lui Viktor Orbân privind Tratatul de

M U

bază româno-ungar şi legea învăţârnintului. Viktor Orbân, liderul FIDESZ, formaţiune care a cîştigat alegerile din Ungaria, a declarat, marţi, într-un interviu acordat cotidianului austriac “Standard” şi citat de AFP, că “România trebuie să elaboreze o nouă Lege a învăţârnintului în limba ungară”. în perioada preelectorală, Orbân s-a. declarat nemulţumit de Tratatul româno-ungar, ale cărui prevederi nu ar acoperi problema minorităţilor naţionale. “Aceste declaraţii pot tensiona grav relaţiile dintre România şi Ungaria, oferind motive pentru legitimarea acţiunilor extremiste radicale din UDMR”, se arată într-un comunciat al Biroului de Presă al PDSR. PDSR opinează că autorităţile de la Budapesta duc o politică duplicitară: “Pe de o parte - presiuni şi şantaje la adresa ţărilor în care trăiesc minorităţi maghiare, în favoarea unor super- drepturi, iar pe de altă parte - asimilarea forţată şi refuzul unor drepturi similare cu cele cerute altora pentru minorităţile care trăiesc în Ungaria.”

Consiliul pentru Studierea Arhivelor Fostei Securităţi va fi condus de un colegiu numit de Senat

Consiliul pentru Studierea Arhivelor Fostei Securităţi (CSAFS) va fi condus de-un colegiu numit de Senat, cu votul majorităţii senatorilor, pentru un mandat de-patru ani, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei şi ponderii lor, conform unui amendament adoptat, ieri, de Senat la Legea privind accesul la dosarele Securităţii. Senatorul PDSR Doru Ioan Tărăcilă, iniţiatorul amendamentului, a spus că, astfel, toate grupurile parlamentare, inclusiv cele ale opoziţiei, vor putea fi reprezentate în colegiu. r-

La propunerea lui Tărăcilă, Senatul a acceptat să se pronunţe asupra componenţei colegiului, printr-un vot pe listă. Candidaturile pentru Colegiul CSAFS vor fi depuse la Biroul Permanent al Senatului în cel mult 20 de zile de Ia intrarea în vigoare a legii. în cel mult 30 de zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor, Biroul Permanent va valida candidaturile, pe baza raportului Comisiei juridice a Senatului.

Conform unui amendament propus de preşedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus şi acceptat de Senat, colegiul va fi format din minimum nouă membri, astfel îneît^sâ- fie

"reprezentate toate grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Senat/ După patru ore de dezbateri; senatorii au adoptat trei alineate ale articolului 9, unmînd ca discuţiile să fie reluate în şedinţa în plen de joi. -

Remus Opriş susţine că există un protocol de repartizare a regiilor autonome între partidele coaliţiei

Vicepreşedintele PNŢCD R-emus Opriş a "declarat, ieri, că la nivelul coaliţiei există un document privind distribuţia responsabilităţilor partidelor asupra regiilor autonome, încheiat în 1997. El a precizat că la perfectarea acestei înţelegeri au luat parte, din partea PD, Alexandru Sassu şi Bogdan Niculescu Duvăz. “Berceanu a invocat criteriul, competenţei cînd a motivat numirile operate la CA al Romgaz, Renel şi Petrom, deoarece a recurs la o mai veche idee de propagandă a PD, conform.căreia oamenii competenţi ar aparţine acestui partid”, a spus Remus Opriş. El consideră că această-idee “este falsă şi aduce prejudicii celorlalţi parteneri din coaliţie” mai ales pentru că, prin lansarea- ei, Partidul Democrat doreşte “să se erijeze într-un campion al reformei”.

Schimbarea Consiliilor de Administraţie la Renel, Romgaz şi Petrom, făcută de Berceanu fără consultarea colegilor din Guvern şi acceptul prealabil al primului ministru, reprezintă “un exces” al ministrului Industriilor, apreciază Opriş. în opinia sa, o astfel de decizie trebuia luată după consultarea “cel puţin” a celorlalte ministere efconomice şi “în mod deosebit” a Ministerului Reformei,- întrucît procesul ulterior de restructurare a regiilor; are implicaţii în plan economic şi social. - .. .

In plus, vicepreşedintele PNŢCD susţine că punerea în aplicare a restructurării regiilor autonome trebuia precedată de două operaţii. Prima

.vizează evaluarea activităţii desfăşurate de .Consiliile de Administraţie pînă în prezent, iar cea de a .doua se referă la angajarea “unei răspunderi colective Ia nivel de guvern faţă de punerea în aplicare a programelor care au fost iniţiate cu mult înainte de numirea lui Radu Berceanu la conducerea Ministerului Industriilor şi Comerţului”, a arătat Opriş. Liderii coaliţiei majoritare s-au întîlnit, marţi seara, cu premierul Radu Vasile pentru a discuta modificările operate de Radu Berceanu în CA ale Renel, Romgaz şi Petrom.

Întîlnirea nu s-a soldat cu un rezultat concret, urmmd ca discuţia în coaliţie.să fie reluată după întoarcerea din Canada a ministrului Industriilor şi. Comerţului.

E X T E R N E

India respinge ultimatumul UE referitor la semnarea tratatului de interzicere a testelor nucleare

India a respins, marţi, ultimatumul Uniunii Europene de a semna tratatul de interzicere globală a testelor nucleare (CTBT), estimînd că acesta este “inacceptabil”.

“A cere ca India sâ se conformeze unor acorduri internaţionale sub ameninţarea unor sancţiuni economice este inacceptabil”, a precizat, într-un comunicat, Ministerul indian de Exteme. “Politica Indiei va fi determinată de liderii săi naţionali, în conformitate numai cu interesele ţării”, a continuat MAE indian. ..

Miniştrii europeni de Exteme, reuniţi luni la Bruxelles, nu au decis sancţiuni asupra Indiei pentru testele nucleare pe care le-a efectuat recent, dar au cerut aderarea Indiei la CTBT şi participarea sa la negocieri privind interzicerea producţiei de materiale fuzibile. Ei au precizat că dacă India nu-şi va respecta angajamentele, vor aranja ca împrumuturile din partea Băncii Mondiale şi a altor instituţii internaţionale sâ fie întîrziate. ^

“Deşi râmînem deschişi la dialog cu partenerii noştri, nu putem accepta sugestii care sâ conţină avertismente sau ultimatumuri. Astfel de sugestii sînt cu atît mai mult surprinzătoare cu cît ele vin din ţări care dispun de arme nucleare sau care beneficiază de protecţia unei umbrele nucleare”, s e . arată în comunicatul indian.

“India este un membru responsabil al comunităţii internaţionale şi o ţară care are o reputaţie ireproşabilă în domeniul dezarmării”, a asigurat diplomaţia indiană. .

India a efectuat cinci teste nucleare la 11 şi 13 mai, şi a anunţat apoi că va respecta un moratoriu asupra testelor atomice,.că este"pregătită să-l oficializeze şi să negocieze o aderare la CTBT, cu condiţia să se ţină cont de “rezervele” sale. în acelaşi timp, mai multe state au cerut ca India sâ semneze necondiţionat acest tratat.

Greva generală a muncitorilor eleni a paralizat activitatea economică a Greciei

Activitatea economică şi transporturile au fost paralizate ieri în Grecia, de o grevă generală d'e 24 de ore, lansată de sindicate în semn de protest faţă de programul de privatizare al guvernului socialist.

Cei zece milioane de locuitori din Atena şi Pireu nu-au beneficiat de transport publicj în timp ce spitalele şi marile companii publice de electricitate, telefonie şi transporturi feroviare au funcţionat numai cu personalul de urgenţă. Şcolile şi băncile

"au fost închise.Tensiunile sociale s-au amplificat în ultimele zile,

ca urmare a grevei angajaţilor băncii de stat Ioniki, ce urmează a fi privatizată. Porturile Pireu şi Salonic au fost blocate de e grevă de 48 de ore lansată de Federaţia naţională a angajaţilor portuari, care protestează împotriva reformelor prevăzute de guvern pentru cele mai importante porţi maritime ale ţării. Confederaţia generală a muncitorilor greci: (GSEE), cu 500.000 dc membri, şi Federaţia' funcţionarilor (ADEDY), cu 200.000 de membri, au organizat demonstraţii de masă în centrul Atenei, la Pireu şi Salonic.. Sindical iştii au protestat faţă de reglementările salarialc şi reformele prevăzute pe piaţa muncii. în capitală, aproximativ 3.000 de grevişti au demonstrat în faţa Parlamentului, scandînd slogane ostile guvernului socialist.

Separatiştii abhazi au preluat controlul unor zone importante din Georgia l

Forţele separatiste abhaze au preluat, ieri, controlul asupra întregii regiuni Gali din vestul Georgiei, după mai multe zile de confruntări cu unităţi de voluntari georgieni, informează AFP.

Deşi în cursul nopţii de marţi spre miercuri au fost semnalate schimburi de focuri şi multe sate de pe linia frontului au fost incendiate, miercuri dimineaţă situaţia era calmă, iar-forţcle georgiene se retrăseseră. Separatiştii ţin sub control în special centrala electrică de pe rîul Inguria.

în localitatea Zugdidi, din vestul Georgiei, mii de refugiaţi- (30.000-40.000 potrivit autorităţilor de la Tbilisi) s-au adunat în tabere special amenajate. Ei au acuzat trupele abhaze că în timpul luptelor au ; comis o serie de atrocităţi. în cursul nopţii, la Zugdidi au sosit patru camioane cu ajutoare umanitare.' Guvernul georgian a anunţat că a deblocat 700.000 dolari ajutoare de urgenţă pentru refugiaţi. Sâptămîna trecută, în Abhazia au izbucnit; lupte extrem de violente între forţele abhaze şi unele legiuni de voluntari georgieni. Confruntările au avut Ioc în special în zona-tampon, controlată teoretic de forţele de menţinere a păcii, în special de cele ruse. Confruntările s-au soldat cu moartea a zeci de - persoane, printre care şi civili.

Abhazia este un teritoriu georgian care şi-a proclamat unilateral independenţa în 1992 şi pe care şi-a apărat-o într-un război în 1993.

Luni în zonă a fost decretată o încetare a focului însă marţi eajleja nu mai era respectată. ’

,. ' r

Preşedintele Havel şi-a făcut o primă apariţie publică

/- Preşedintele ceh’Vaclav Havel a apărut,'marţi, în public, pentru prima oară m ultimele două sâptâmîni, transmite AFP. ^

Televiziunea cehă l-a filmat pe preşedinte în timpce se plimba, împreună’cu soţia sa, Dagmar, în parcul castelului Lany, unde Havel se află în convalescenţă. Preşedintele a fost externat, pe 13 mai, din spitalul militar din Praga, unde a fost internat după intervenţiile chirurgicale suferite în Austria, pe 14 aprilie.

Medicul personal al liderului ceh/Ilja Kotik, a . anunţat că respiraţia pacientului ş-a ameliorat semnificativ de la’sosirea la reşedinţă prezidenţială din apropierea capitalei. ; .

Şeful statului ceh, în vîrstă de 61 de ani, continuă programul de reabilitare, dar nu intenţionează, pentru moment, să revină la Praga. Scena politică cehă a intrat în campanie electorală pentni alegerile legislative anticipate din 19-20 iunie. Vaclav Havel a anunţat o intervenţie televizată pe 13 iunie, cu o săptămînă înaintea scrutinului.

Poliţia franceză a plasat în arest preventiv 53 de persoane, în urma raidurilor în mediile islamiste

Raidurile poliţiei franceze de marţi în mediile islamiste s-au soldat cu 53 de arestări preventive, în ajunul începerii Cupei Mondiale la fotbal, a anunţat ministrul francez de Interne, Jean-Pierfe Chevenment, citat de AFP. “Am neutralizat trei

: reţele logistice. Ancheta va stabili dacă indivizii reţinuţi intenţionau să comită atentate pe perioada Cupei Mondiale”, a spus Chevenment. Autorităţile au confiscat o cantitate importantă de documente, paşapoarte şi alte acte false. Justiţia franceză a emis şi patru mandate internaţionale de arestare, pe numele a doi membri ai Grupului Islamic Armat (GIA), arestaţi în Germania, şi a altor doi-francezi arestaţi în Elveţia. Ministrul de Interne a refuzat să

. numeasâ această acţiune drept “preventivă”, precizînd, însă, că dispunea de suficiente informaţii care demonstrau organizarea de atentate pe perioada desfăşurării Cupei Mondiale. ,

Germania somează Croaţia să autorizeze întoarcerea pe teritoriul său a refugiaţilor sîrbi

Guvernul german a somat, ieri, Croaţia sâ accepte întoarcerea refugiaţilor sîrbi pe teritoriul său, informează. AFP. Subliniind că Zagrebul a fost semnatar al acordului de pace de la Dayton, însărcinatul misiunii 'guvernului german pentru întoarcerea refugiaţilor, Dietmar Schlee, a subliniat că Zagrebul “are încă multe de făcut” în această privinţă. “Guvemul-croat trebuie sâ se concentreze pe această problemă şi să acţioneze rapid pentru a permite întoarcerea sîrbilor în provincia Krajina”, a precizat Schlee într-un comunicat. Croaţia nu are cum sâ nu respecte această datorie, a insistat Schlee, estimînd că în caz contrar comunitatea internaţională îi va impune acest lucru. Oficialul german a promis fonduri pentru reconstituirea Krajinei, dar a precizat că deocamdată acestea vor fi blocate,1 din cauza politicii Zagrebului.Republica Sîrbă Krajina, proclamată în 1991 de separatiştii sîrbi, a fost recucerită în .1995 de armata croată. "

împăratul Japoniei şi-a exprimat profunda tristeţe în legătură cu atrocităţile ' comise de japonezi în timpul războiului

împăratul Akihito al Japoniei şi-a exprimat, la Londra, “profunda tristeţe şi durere” în legătură cu suferinţele îndurate de “un număr atît de mare de

.oameni” în timpul celui de-al doilea război mondial, informează AFP. Suveranul japonez ariâcut această declaraţie cu ocazia unui banchet oferit de regina Elisabeta a Il-a a~Marii Britanii în prima seară a vizitei sale oficiale în Marea Britanie. împăratul a declarat cu această ocazie că nu va putea uita niciodată suferinţele pe care le-aii avut de îndurat atît de mulţi oameni din cauza acestui război.

Cu cîteva ore înainte, împăratul Akihito fusese huiduit de cîteva sute de foşti prizonieri de război britanici, care protestau faţă de absenţa “adevăratelor scuze” oficiale şi indemnizaţii din partea Japoniei,-9 după război. -

Neavînd^un rol politic în Japonia, împăratul Akihito nu poate cere scuze oficial în numele Guvernului japonez, aşa cum au cerut foştii prizonieri britanici. -

Suverana Marii Britanii ira remis împăratului Japoniei Ordinul Jaretierei, cea mai înaltă distincţie a monarhiei britanice.

Page 15: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

ADEVĂRULd e c a m EVENIMENT joi, 28 mai 1998 " P I

Tr» M cJiciim T^g a lă i

Circul continuăîn replică la conferinţa de

. presă orgamzaţă de dl dr. Petru Moşoigo, în 15 mai a.c., în 26 m ai ax. şi dl cont univ. dr. Radu Vieru - Socaciu a organizat o conferinţă de presă. Actele multe, puse la, dispoziţia ziariştilor s-au adunat peste cele - tot în cantităţi masive, arătate presei de către dl Moşoigo. între aceste acte, o adeverinţă mi-a atras atenţia, pentru că se referă la un ordin al m inistrului Sănătăţii (nr.420/1998) prin care se atestă că în funcţia de şef al Laboratorului Exterior de Medicină Legală Cluj, a fost numit dl conf.dr. Radu Vieru Socaciu, pe baza funcţiei didactice de conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Adeverinţa este datată 4 m ai 1998. Totuşi, din declaraţiile d-luiVieru rezultă că deciziile sînt luate în continuare de către dl Moşoigo.

* ■ Dar, dincolo de persoana care

este în drept să ocupe această funcţie de conducere, dincolo de cine are dreptate, din prisma legislaţiei în vigoare, dincolo de procesele care sînt pe rol, atît în ; contencios administrativ, litigii de muncă, cit şi cele penale, care, abundă, dincolo de toate acestea, oare prestigiul unei instituţii care ar trebui să deservească legea cum mai poate arăta dtipă un adevărat război purtat prin.toate mijloacele mass-media? Scandal în care sînt implicate nume cum ar fi m inistrul Sănătăţii şi directorul Institutului naţional de medicină legală? Nu ştiu care este opinia domniilor lor despre faptul că sînt personajele unui asemenea circ, care, iertată fie- mi opinia, seamănă cu un joc de preşcolari gen “Uite şeful, nu e şeful!”. E drept, opinia publică s-a obişnuit cu scandaluri care' tîrăsc nume mari. Aşa ajung şi

P- 7 4 - S f t

emril or

D-na Ioana R. din Cluj-Napoca ni s-a adresat cu o problem ă spinoasă: în ultimul timp, soţul ei a devenit deosebit de violent, în special cu fetiţa mai mică, în vîrstă de 5 ani. îl deranjează aproape orice zgomot pe care îl face 'fetiţa , inclusiv rîsul ei. O plezneşte din mai nimic, astfel încît fetiţa a ajuns ca ori de cîte ori aude paşii tatălui să se ascundă intr-un colţ al camerei ei, după o mobilă. D oam na « încercat să discute cu soţul ei, dar nu a reuşit nimic, în afara unui nou scandal.

Nu prea ştie ce are de făcut în situaţia dată, deşi înţelege că p ro b lem ele sîn t g en era te de pierderea Jocului de m uncă şi de - lipsa banilor. De divorţat ri-ar divorţa, sperînd că este vorba

.despre o situaţie trecătoare.Ceea ce aveţi de făcut este

să-I d e te rm in a ţi pe- soţuK - dumneavoastră a se supune u n u i , control psihiatric, sau să apelaţi la un psiholog. între tim p, ar fi bine să încercaţi să vă scoateţi fiica din mediul familial, care ar p u tea -o - m arca p e v ia ţă ,

"Oamenii simpli să-i cunoască pe cei aflaţi în funcţii importante, fără a avea vîeo şansă de a. le

-uita vreodată numele. Totuşi mă gîndesc că această, imposibilă

. situaţie de la Laboratorul de medicină legală Cluj are o bătaie foarte lungă, aruncînd mocirla şi asupra Ministerului Sănătăţii şi asupra • institutului naţional menţionat; şifonînd zdravăn prestigiul profesional cîştigat de cei vizaţi, intr-un efort susţinut de peste 20 de anL Un ordin al ministrului contestat de propriii subordonaţi nu e tocmai o notă bună. Şi nici tot gunoiul unor interm inabile procese nefinalizate, încă, nu e de prezentat în ziare. Cînd, de fapt, “osul” războiului e un fotoliu de conducere al unui laborator local (chiar dacă are în competenţă opt judeţe).

Alina RĂCEANU

m enţinerea ei in tr-o s itu aţie conflictuală pe care nu o poate înţelege ar putea avea consecinţe incalculabile asupra v ie ţii ei p s ih ic e v iito a re . T o to d a tă , dumneavoastră va trebui să vă asumaţi rolul de “ tampon” între fiica dumneavoastră şi soţ. Pentru a şti mai în detaliu ce aveţi de făcut, cum să purtaţi dialogurile cu ei, ar trebui să vă consultaţi cu un psiholog. Dar, în ciuda dorinţei dv. legitime de a vă salva căsn ic ia , nu vă lăsaţi copilu l maltratat. Orice lovire care a lăsat urm e poate fi constatată printr- un certificat medico-legal, pentru că este o infracţiune, căzind sub incidenţa legii penale.

Diana CĂIENARU

Fostul director de la UMF - în flagrantO echipă de ofiţeri de la

Serviciul de - com batere a crim inalităţii econom ico- financiăre şi specia lişti criirjinalişti au realizat în data de 25 mai a.c, prinderea în flagrant a lui Străjescu Alin (30 ani), în timp ce primea suma de 1 milion de lei de la patronul SC "MobilGcl ProdGom” srl Cluj. în timpul cercetărilor acesta a recunoscut că a primit de la acelaşi patron 4 milioane de lei, reprezentînd un comision pentru a interveni pe lingă directorul

economic Câmpean Augustin de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj. Mita era destinată acordării preferenţiale a unei licitaţii de m obilier pentru dotarea c lăd irilo r aceste i

instituţiL Contractul; peste 2 miliarde lei!

Investigaţiile au stabilit că în cursu | lunii decembrie' 1997, Câmpean Augustin a pretins şi prim it de la patronul firmei MobilGel, 60 milioane de lei p en tru a fa c ilita afacerea descrisă. Străjescu Alin este cercetat în stare de libertate pentru trafic de influenţă, iar Câmpean Augustin este arestat preventiv, fiind acuzat de luare de mită. - -

val m.

Carosabil;

Pe strada Andrei Murcşanu intersecţie cu Zrinyi, Dacia din im agine n-a acordat prioritate de dreapta. Şi a lovit v io lent m icrobusul M ercedes CJ-04-N FD . Femeia aflată la volanul Dacici n-a com entat incidentul.

-’jf .....

f i t

Dispărut fără urmă

"Ii

D acă îl recun o aşte ţi pe tînărul din fotografie, dispărut de la domiciliu în 11 iunie 1997 , s în te ţi ru g a ţi să te le fo n a ţi la D isp ecera tu l Politiei Cluj-Napoca. Telefon 955.

Se numeşte Oros Teodor V a s i le , are 25 de an i şi dom iciliază în Cluj-Napoca. Cînd a dispărut era îmbrăcat in tr-un trening albastru ‘Cu d u n g i a lbe la te ra le . Semnalmente: înălţim e 1,65- 1 ,70 , o ch i c ăp ru i, p ă ru l castaniu. "

S-a sinucis un medicinistTot mai mulţi tineri

’debusolaţi, cu suflete fragile îşi pun capăt zilelor. în această lună, în Cluj s-au spînzurat Şase persoane. Ieri, aripa morţii a plutit în centrul cartierului Mănăstur. Tînărul medicinist CRISTEA SILVIU HORAŢIU, din Oradea, s-a aruncat iii gol, de la etajul 8 al blocului de vis â vis de Complexul ”Big”. Cei prezenţi l-au văzut pe sinucigaş plutind ca o pasăre cu aripi frînte şi, apoi, lovind cu violenţă trotuarul. Trei zvîcnituri şi viaţa a părăsit

trupul celui care a luat marea hotârire.

Corpul neînsufleţit a rămas aproape două ore pe caldarim, pînă cînd maşina Salvării l-a transportat la Laboratorul de medicină legală.

Poate că nu este lipsit de importanţă să precizăm că studentul anului VI la Medicină generală era în evidenţele celor .de lâ Psihiatrie. încă nu se ştie cu precizie motivul pentru care tînărul orădean a luat decizia finală. -

BubuZAGORE

CIA are un nou şef la propagandă!

Un cîine care vorbeşte, pe nume Bogart (I)(The Observer)

de John Naughton

Tom Lehrer a rămas celebru pentru că a remarcat că satira a murit în 'z iua în care -Henţy Kissinger a ciştigat Premiul Nobel pentru Pace. Rămîne să te întrebi ce ar fi avut Lehrer de spus în legătură cu pagina de pe Internet a CIA, destinată informării copiilor (a cărei adresă este www.odci.gov/cia/ciakids/ index.html)l?

Pe ea s6 află fotografia unui cuplu superb de tineri, avînd ca

> fundal harta lumii. Bărbatul este de rasă albă, în jur de 3.0 de ani şi poarta o haină de ploaie regulamentară. Iar femeia este de culoare, cam de aceeaşi vîrstă cu bărbatul şi e îmbrăcată intr-un costum cu pantalon foarte şic.

O etichetă pe pare scrie "cine

•sîntem şi cu ce ne ocupăm te • Conduce spre pagina în care are

loc o discuţie sinceră despre ”ce anume este informaţia?”. Asta se

: explică mai-departe, este o întrebare grea. Din fericire, însă, "majoritatea oamenilor” sînt de acord că "inform aţia este necesară conducătorilor naţiunii noastre, cunoscuţi şi sub numele de politicieni, pentru a păstra siguranţa ţării noastre”.

Problema este, se spune mai - departe în explicaţia destinată copiilor, că politicienii ocupaţi - cum este Preşedintele - ”nu au ' timp să citească ziarele care sînt publicate îri toate celelalte ţări... pentru că pur şi simplu sînt prea multe”. Şi mai grav, iasă, "există informaţii pe care alte naţiuni nu le vor împărtăşi Statelor Unite”: Sfinte Sisoie! Ca să vezi, nu există nici o limită a ticăloşiei

■ omeneştii? Străinii să ajungă pînă ‘ —intr-acolo incit să refuze să ofere

politicienilor americani astfel de informaţii esenţiale! - , -. La acest punct, paginile de. Internet ale, CIA destinate copiilor devin dintr-o dată sfielnice. ,E clar că Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite are sarcina de a obţine aceste informaţii, din străinătate pentru Preşedinte şi prietenii lui din politică. Dar nicăieri nu se explică cum reuşeşte CIA să îndeplinească o muncă atît de vitală.. Ceea ce e de înţeles. La urma

urmei, nu te poţi aştepta ca tinerii să fie interesaţi de chestii atît de plicticoase şi învechite cum suit asasinatei?, destabilizarea, subversiune, răpirea, şantajul şi subvenţionarea m iliţiilor de extremă-dreapta.

Mai ales în cazul în care sînt o groază de date interesante care trebuie aflate-despre "Canine

Corps” (Unitatea Canină) a CIA. Secţiunea asta a paginii de Internet îl are drept gazdă pe cîinele numit "Bogart, căruia prietenii îi spun ”Bo”. "Doamne”, ne spune el, "parcă ieri era ziua cînd am început antrenamentul de bază. Eram doar un căţelandru pe atunci, abia de un an, vioi, neastîmpărat Abia ' aşteptam să cresc măre pentru că ştiam că vreau să mă înrolez intr-o unitate de securitate canină”.’ Bogart ne arată şi fotografiile prietenilor lui din "Canine Corps”, anume ale lui Jerro, Jack, Tiwaz şi Dok.'Dok este înfăţişat cum priveşte printr- un cerc. în vreme ce textul explicativ al imaginii spune că ”Dok aleargă prin tunel”, lucru pe care e evident că el nu îl face.,. Dar, în fine, CIA se dovedeşte

•parcimonioasă cu ;adevărul, ca : întotdeauna

A început procesul scandalului de la restaurantul “Stadion” din

TimişoaraTribunalul Militar Teritorial Bucureşti a început, ieri, judecarea

celor şase persoane implicate in scandalul de la restaurantul Stadion” din Timişoara, incident în urma căruia una dintre gărzile

de corp ale procurorului general al Parchetului Curţii de Apel Timişoara, Constanţa Cîrstca, a fost dezarmată şi două persoane au fost rănite prin împuşcare. Conform actului de sesizare a instanţei, în seara zilei de decembrie 1997, Florin Enc şi Daniel Şandor, însoţiţi de Constantin Huzdup, Mrksik Chcres, Daniel Ţarcă şi Daniel Ursuţ, aflaţi în stare de ebrietate, s-au deplasat Ia restaurantul “Stadion”, pentru a asculta muzică şi a continua să consume băuturi alcoolice. După un timp, cei şase au devenit foarte gălăgioşi, totul culminînd cu urcarea pe masă a lui Ţarcă şi Ursuţ, care au început să danseze în ritmul muzicii, antrenaţi de Şandor şi Mrksik, care dansau şi ei în ju rai lor. .

în aceste condiţii, clienţii aflaţi în local au început să plece sau să se mute la mese mai îndepărtate de grupul turbulent, iar orchestra şi-a întrerupt programul de mai multe ori, pentru a-i linişti pe cei şase. Aflînd ce se întîmplâ în restaurant, Viorel Ionel, administratorul SC Stadion SA, a venit la local şi a cerut orchestrei să-şi întrerupă programul şi barmaniţei Lăcrămioara Bîrsan să nu mai servească băuturi alcoolice.

Pentru că nu li s-a mai oferit de băut, cei care provocaserâ scandalul, mai puţin Huzdup şi Ţarcă, au început să înjure, după. care Ene: şi Şandor s-au ridicat de la masă îndreptîndu-se spre Lăcrămioara Bîrsan. Văzînd ce se întâmplă, între femeie şi cei doi bărbaţi s-a interpus căpitanul Ion Rizea, ofiţer SPP.

Imediat, Rizea a fost lovit cu un pumn în gît şi, după ce a căzut jos,"Ene şi Şandor au continuat să-l lovească. Pentru a scăpa de atacatori) ofiţerul a scos din toc pistolul pe care îl avea în dotare şi a executat un foc de avertisment în plan vertical. Cei doi nu s-au lăsat intimidaţi şi, în timp ce Ene continua să-llovească pe Rizea, Şandor l-a apucat de armă şi a încercat să 1*0 îa- h1 sprijinul agresorilor au'sărit Mrksik şi Ursuţ, iar pentru ofiţer au intervenit Damei Ioanovici şi Ionaş Varadi^care făceau parte din orchestra localului şi care au reuşit să scoată încărcătorul armei. In busculada creată; glonţul aflat pe ţeava pistolului a percutat, Damei Şandor fiind rănit în fesa stingă iar Florin Ene in antebraţ. La scurt timp după acest incident, pistolul a fost recuperat de ofiţerul SPP. .. Miercuri, în faţa instanţei TMTB, inculpaţii au solicitat acordarea

unui termen de judecată pentru a-şi putea angaja apărătorii.

http://www.odci.gov/cia/ciakids/
Page 16: Consiliului Judeţean Cluj, aplicînd normele legislaţiei în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71679/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...n;^ rîteva sute de fundaţii r;.?re protejează

.16) joi, 28 mai 1998 ULTIMA ORĂ S f i f g g î B C

”U” CONIS din nou victorioasă

Tn z iua a 11l-a a tu rneu lu i băim ărean, locurile 7 -1 2 , "U" CONIS Cluj a obţinut cea de a treia victorie consecutivă învingînd cu 3-0 Tisa Sighetu M armaţiei..

In ultimele două zile "U’ CONIS vă juca, tn ordine, cu Explorări Baia Mare (astăzi, 28 mai) şi Rapid Bucureşti (vineri, 29 mai). Dar rămînerea tn "A"-ui masculin la volei este din p ăc a te , condiţionată de "m anevrele" - echipei Rapid, plus interesele federaţiei de specialitate.

Dem. SOFRONT

Al doilea titlu de Doctor Honoris Causa, pentru luna mai, la Universitatea Tehnică^ prof. dr. ing.Doru Mihai Ştefănescu

Prof. dr. ing. D oru M ihai Ştefănescu, de Ia Universitatea din Alabama, SUA, a primit din partea Universităţii Tehnice din Chij- Napoca titlul de Doctor Honoris Causa, în cadrul şedinţei solemne a S enatu lu i U n iversită ţii. Laudatio-ul a fost citit de prof. dr. ing. V ictor R om ulus Constantinescu, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor. Noul Doctor Honoris Causa a prezentat, după primirea diplomei, studiul cu titlul „Ştiinţa solidificării şi cucerirea spaţiului”. Profesorul Ş tefănescu este o. som itate recunoscută în materie, a publicat num eroase studii despre conductib ilita te şi m a teria le conductibile, avînd module de cercetare pe rachetele Columbus, lansate în 1996 si 1997.

A. M.

De vineri pînă luni au fost la conducere trei directori

' _____ urmare din pagina T .

în blocarea circulaţiei, dl Sabău a fost numit director general adjunct de către directorul general demisiânar Sorin Săveanu. Inginerul Sabău consideră tendenţioase şi total nefondate afirmaţiile vehiculate în presă, care insinuau că domnia sa ar fi fost beneficiarul situaţiei create. In susţinerea acestei declaraţii, A Sabău anexează un,fax • 4şxpediat luni, 25 mai a.c., ora 8, de către Sorin Săveanu Direcţiei teritoriale Cluj a F.P.S. Faxul respectiv confirmă că însuşi directorul Săveanu l-a numit ca director general' adjunct pe Alexandru Sabău.

Radu Sârbu apreciază ingeniozitatea luiSăveanu

Directorul F.P.S. Cluj, Radu Sârbu, ne-a declarat, ieri, că numirea a fost făcută, într-adevăr, de către Sorin Săveanu, dar sub presiunea maselor. Dl Sârbu a avut cuvinte de laudă pentru directorul demisionar, apreciind ca oportună mişcarea acestuia (demisia şi numirea altui conducător), prin care a creat o aparenţă de legalitate.. Chiar F.P.S. Bucureşti ă remarcat diplomaţia şi tactul lui Sorin Săveanu. Pe de altă parte, Radu Sârbu admite că s-a recurs la o soluţie în afara legii,„ folosind o formulă nulă de drept. . ■ . , • • •

Prima promoţie de studenţi europenişti

Prima promoţie a Facultăţii de Studii Europene din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" organizează stmbătâ Cursul festiv al absolvenţilor. La ceremonia oare va începe la ora 9,30, în Aula Magna a Universităţii, va participa şi ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga. întemeietorul facultăţii. Cu aceeaşi ocazie va avea loc ceremonia de semnare a acordului de colaborare între Universitatea ‘Babeş- iBolyai” şi Arizona State University, precum şi inaugurarea Institutului de Studii Post Totalitare.

• (C.C.J

La Radio Contact, oră 21:00

Investigaţia de presăCare sînt limitele şi care este responsabilitatea

ziaristului într-o anchetă de presă? Emisiunea Conversaţia de joi seara’ de la Radio CONTACT vă

propune o interesantă discuţie, pornind de la aceste întrebări. Realizatorul Dragoş STANCA vă invită să auziţi părerile unor cunoscuţi ziarişti de investigaţie: Cornel IVANCIUC ("Academia Caţavencu”), Alin FUMURESCU şi Viorel NISTOR ("Ziua"), Lidia POPEANGÂ ("Naţional”). Emisiunea va începe pe 89,8 FM, astăzi, la ora 2 Î, iar părerile ascultătorilor vor fi preluate în direct la telefoanele 414.666 şi 155.008. '

figenţii economici care exporta/importa peste 5 milioane dolari pot cotiza

• urmare din pagina 1_____

proprii de declarant vam al, care lu c re ază 'ex c lu s iv pentru membrii A N E IR , cu punct vamal propriu, un Centru pentru promovarea comerţului exterior, deservit de 6 salariaţi, care oferă - contra cost, diverse servicii membrilor ANEIR şi un ziar propriu, bisăptămînal, 'care conţine informaţii deosebit de utile pentru exportatori.

Membru al achstei asociaţii, însă; nu poate fi oricine, ci numai acele societăţi comerciale care desfăşoară activităţi de import - export' sau prestează servicii în domeniul internaţional şi care au un volum de export-import de minimum 5 milioane $/an.

Activitatea de export românească - prin prisma

ANEIRConform opiniei d-lui lonescu, anul

1998 va.fi primul an în care activitatea de export va înregistra o descreştere clară. Dacă în primele trei luni s-a înregistrat un deficit de peste 600 milioane de dolari, la finele acestui an, prognozele prevăd un deficit situat în jurul cifrei de trei miliarde dolari. Traged ia , însă, este în structura exportului. Dacă pînă nu demult se exportau în principal produse finite, acum, treptat, structura majoritară a exporturilor vizează bunuri aflate la

primul nivel de prelucrare, “România transformîndu-se astfel, într-un atelier meşteşugăresc al pieţei mondiale”. Responsabili de această situaţie sînt guvernanţii, prin hotărîrile dezastruoase. adoptate în acest dificil şi esenţial domeniu, care este comerţul internaţional. Principalul acuzat a fost. “poetul Dâianu, care, cu o logică de bibliotecă, a introdus taxele vamale de import la materiile prime - peste noapte, sperînd să redreseze bugetul. Numai

' că această hotărîre nu se poate aplica. Marii producători, a căror produse se ■ bazează pe materii prime importate, şi care şi-au stabilit, prin contracte,' preţurile de desfacere a mărfurilor, înainte de apariţia H.G.-ului în discuţie, nu pot suporta diferenţa de costuri.’-

-Şi-atunci nu mai produc." In ceea ce priveşte sistemul garanţiilor bancare, acesta este atît de birocratic la noi în ţară, încît nu se deosebeşte cu aproape nimic de un credit obişnuit. Şi costul acestora este atît de mare, încît, pentru un agent economic este sinucidere curată să apeleze la credite.

Fond naţional valutar ANEIR - cu sprijinul

guvernelor occidentale?Pornind de la ideea că “exportul este

singura supapă prin care o economie poate respira", iar costul ridicat al

cred ite lor îi scoate, practic, pe producători, de pe pieţele externe, ANEIR are intenţia de a crea un fond valutar naţional, numai pentru membrii ANEIR. în conferinţă, s-a anunţat că există oferte concrete ale unor guverne occidentale de a participa la.acest fond. Mai mult decît atît, există intenţia de elaborare a unor norme (iniţiativă legislativă) prin care ANEIR să decidă cui şi cum să se distribuie garanţiile de stat şi bonificaţiile la creditele pentru export. Este vorba despre constituirea unei activităţi paralele cu cea desfăşu­rată în prezent de EX1MBANK. La întrebările concrete ale presei de preci­zare a acestor state interesate să investească într-un asemenea fond, precum şi a intereselor lor, reacţia d-lui lonescu a fost de-a dreptul una de supărare. Asta pe lîngă fap tu l-că răspunsurile la întrebările concrete au- fost ocolite, chiar dacă acestea prove­neau de la reprezentanţii societăţilor interesate de a deveni membre ANEIR.

,.La întrebarea concretă “ce ar avea de cîştigat o societate comercială prin afilierea la ANEIR"? răspunsul a fost că aceasta nu este obligatorie şi că orice membru nemulţumit de serviciile oferite se poate retrage. Nu cunoaştem priza pe care o va avea această

'asociaţie la societăţile comerciale clujene care se ocupă cu exporturi, cert este, însă, că ambiguitatea şi talentul de a spune lucrurile doar pe jumătate, nu sînt de natură a asigura succesul.

O hartă auto (relativă) a municipiului

Cu 10.000 de lei, clujenii vor fi mai bine orientaţiIeri, în Sala de Sticlă a Primăriei, a

fost prezentată noua Hartă comercială auto a municipiului Cluj-Napoca, realizată de Vitrina-Felix Media şi RATUC. Pentru prima oară în Cluj a fost editată a hartă cu specific comercial auto. Suplimentar, harta indică cele 38 de linii de transport în comun (cu 249 de staţii) ale RATUC. Harta mai indică

n

50 de firme cu specific auto şi înrudite cu acesta.

Harta costă 10.000 de Iei şi a fost tipărită în 5.000 de exemplare. Amatorii pot cumpăra necesarul ghid de la cele 73 de chioşcuri de vînzare a biletelor şi abonamentelor RATUC.' .. Directorul RATUC, Liviu Neag, a anticipat că termenul de valabilitate al

t •

* **

: S

I» -V .si/âh

Foto. L PETCU

hărţii va fi de un an, bazîndu-se pe dinamica schimbării străzilor. Judecind după viteza, postrevoluţionară de schimbare a numelui acestora, se poate afirma5 cert că este necesară o hartă. Până acum au fost schimbate numele la 90 de străzi şi bulevarde, alte 15 străzi fiind nominalizate pentru schimbare într-un proiect de hotărîre a executivului local. în ultimele şedinţe, proiectul cu pricina a fost amînat, dar primarul l-a anunţat ca fiind o certitudine pe Ordinea de zi a Consiliului din 4 iunie a.c.

Luminiţa PURDEA

P.S. într-un moment neinspirat, l-am întrebat pe dl Funar cînd va f i editată o harfă d p lăc ilo r şi monumentelor. Ideea a fost preluată cu entuziasm, propunîndu-mi-se un parteneriat pe idee. în consecinţă, este nevoie să-mi fac mea .cupla, în faţa contribuabilului; mai ales după

•precedentul lansării ideii cu băncuţele tricolore. Promit să nu mai fa c sugestii, f ie ele şi implicite, şi-să recurg la... autocenzură. :

Liceul Teoretic 5 a avut cîştig de cauză

Unitatea şcolqrqq fost indasq

în reţeaua ţcolqrq preaniversitqrâ

'S can d a lu l declanşat - de eventualitatea desfiinţării Liceului Teoretic nr.5 din Cluj-Napoca s-a încheiat. Ieri, Comisia de înyăţăm înt a Senatului l-a determinat pe ministrul Andrei Marga să revină asupra deciziei de a desfiinţa clasele de liceu. Inspectorul şcolar Ioan Sâsârman ne-a declarat, ieri, MEN a comunicat reincluderea în reţeaua şcolară a Liceului Teoretic nr.5 din Cluj-Napoca. „Au fost aprobate două clase' de a IX-a, cu profil socio-uman.şi filologie (rusă), la

-fel ca în anii anteriori. Doresc să menţionez că, de la toamnă, întreaga reţea şcolară va intra în programul de restructurare, pe baza criteriilo r . de: evaluareinstitu ţională” , a precizat I. Sâsârman.

L.P

Senatorul Pruteanu afirmă că

victoria aparţine Comisiei

• d esp re m in is tru l M arga, George Pruteanu- afirmă că a dovedit un amestec de iritare şi eleganţă •

După şedinţa de la Senat, ieri seară, senatorul George Pruteanu, cel care n-â ezitat să vină la Cluj pentru a vedea starea reală a iucrurilor, a afirfhat că victoria aparţine C om isiei pe care o conduce. Referitor la funcţia sa, dl P ruteanu a • comentat: „ în conformitate cu alineatul 2, art 42, din regulam entul Senatului, Com isia îşi alege biroul la începutul sesiunii parlamentare. Solicitarea depusă de către PNŢCD la Biroul permanent al Senatului este apreciată de majoritatea colegilor ca fiind neregulamen­tară” . G eorge Pruteanu se consideră preşedinte, în continuare, al Com isiei de Invăţămînt a Senatului., în privinţa situaţiei L iceului 5 d in Cluj-Napoca, Comisia a deliberat şi a hotărît fixarea aceleaşi cifre de şcolarizare pentru noul an cu cea din anul. şcolar anterior. Invitat.la şedinţa Com isiei, > m inistrul Marga a acceptat „sentinţa” cu un amestec de eleganţă şi iritare, declarînd că doreşte să afle cine controlează învăţâmîntul românesc. Răspunsul senatorilor-a fost sec: Ministerul Educaţiei Naţionale; sub „îndrumarea” Parlamentului. în- ţară alte opt licee- sc află într-o situaţie asemănătoare cu cea în care a fost pînă ieri Liceul Teoretic nr.5 din Cluj.

L.P.

Autorizată prin S.C. nr. 128 /19 91 . judecătoria Ouj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registmlui Comerţului judeţului □uj. sub n r .J /1 2 /3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţla Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

' J v ' ^ ^

__ iT T !

mailto:[email protected]

Chestiuni terminologicediam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_19/7_Alexandru Stefan.pdfcolateralele navei au fost descoperite fragmente de fundaţii, şi ele paralele

Chestiuni terminologicediam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_19/7_Alexandru Stefan.pdfcolateralele navei au fost descoperite fragmente de fundaţii, şi ele paralele

Edificii, averi şi fundaţii şcolare în Dioceza Greco ...cclbsebes.ro/docs/Sebus_7_2015/24_CRigman.pdf · Edificii, averi şi fundaţii şcolare în Dioceza Greco-Catolică de

Edificii, averi şi fundaţii şcolare în Dioceza Greco ...cclbsebes.ro/docs/Sebus_7_2015/24_CRigman.pdf · Edificii, averi şi fundaţii şcolare în Dioceza Greco-Catolică de

Radu Sîrbu l-a acuzat pe GheorgSie Funar de gestiune ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71791/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · D-na Leni Fischer declara - cum nu se poate mai

Radu Sîrbu l-a acuzat pe GheorgSie Funar de gestiune ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71791/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · D-na Leni Fischer declara - cum nu se poate mai

EPISODUL 2 Protejează. Cunoaște. Campania

EPISODUL 2 Protejează. Cunoaște. Campania

l zksrm depmdmt - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71757/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · • Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale dobînzilor • Piaţa imobiliară

l zksrm depmdmt - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71757/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · • Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale dobînzilor • Piaţa imobiliară

S.C. CONSTRUCŢII S.A. · PDF filePREZENTAREA PRODUSELOR PREFABRICATE MARI Prefabricate principale din beton armat si precomprimat FUNDAŢII PAHAR Fundaţii “pahar” predispuse

S.C. CONSTRUCŢII S.A. · PDF filePREZENTAREA PRODUSELOR PREFABRICATE MARI Prefabricate principale din beton armat si precomprimat FUNDAŢII PAHAR Fundaţii “pahar” predispuse

în timp ce SANITAS-ul Kosovo - un detaliu Deturnare de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · ANUL IX NR. 2407 ISSN 1220-3203 MIERCURI 14

în timp ce SANITAS-ul Kosovo - un detaliu Deturnare de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71796/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · ANUL IX NR. 2407 ISSN 1220-3203 MIERCURI 14

CUM SE EFECTUEAZĂ DESEMNAREA PROCENTUALĂ 2% · (asociaţii obşteşti, fundaţii, instituţii private) entităţi religioase (culte bisericeşti sau părţile lor componente) către

CUM SE EFECTUEAZĂ DESEMNAREA PROCENTUALĂ 2% · (asociaţii obşteşti, fundaţii, instituţii private) entităţi religioase (culte bisericeşti sau părţile lor componente) către

Legalizarea avortului: Chiar protejează sănătatea femeilor?

Legalizarea avortului: Chiar protejează sănătatea femeilor?

Premieră medicală absolută la Institutul â a Q . de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71618/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...4, / ' Un scandal finalizat cu... o demisie p o lu

Premieră medicală absolută la Institutul â a Q . de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71618/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...4, / ' Un scandal finalizat cu... o demisie p o lu

Protejează ţi familia ! Protejează ţi locuinţa zece sfaturi in caz de incendiu.pdf · 2. Planifică şi exersează evacuarea în caz de incendiu. - Pregăteşte şi exersează

Protejează ţi familia ! Protejează ţi locuinţa zece sfaturi in caz de incendiu.pdf · 2. Planifică şi exersează evacuarea în caz de incendiu. - Pregăteşte şi exersează

CAPITOLUL I - INTRODUCERE - primariaodaile.ro · - ecologie: conservarea și protejarea resurselor naturale, biodiversitate prin promovarea acţiunilor ce protejează echilibrul ecosistemului,

CAPITOLUL I - INTRODUCERE - primariaodaile.ro · - ecologie: conservarea și protejarea resurselor naturale, biodiversitate prin promovarea acţiunilor ce protejează echilibrul ecosistemului,

De la Morlaca la Bors popor al nimănui drumu-i precum cureauadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71761/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · iMiria construieşte monumente în ritm galopant

De la Morlaca la Bors popor al nimănui drumu-i precum cureauadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71761/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · iMiria construieşte monumente în ritm galopant

Fonduri şi fundaţii existente în Eparhia Aradului între ... · PDF file290 Fonduri şi fundaţii existente în Eparhia Aradului între anii 1873-1937 Funds and Foundations Existing

Fonduri şi fundaţii existente în Eparhia Aradului între ... · PDF file290 Fonduri şi fundaţii existente în Eparhia Aradului între anii 1873-1937 Funds and Foundations Existing

EPISODUL 5 Protejează. Cunoaște. Campania

EPISODUL 5 Protejează. Cunoaște. Campania

Principalii indicatori şi tendinţe ale sectorului ... · Principalii indicatori şi tendinţe ale sectorului economiei sociale – asociaţii, fundaţii, cooperative şi case de

Principalii indicatori şi tendinţe ale sectorului ... · Principalii indicatori şi tendinţe ale sectorului economiei sociale – asociaţii, fundaţii, cooperative şi case de

Protejează ţi familia ! Protejează ţi locuinţamedia1.webgarden.ro/files/media1:4c03d5f4a8f84.pdf...de adulţi. - Pregătiţi şi exersaţi planul de evacure în caz de incendiu.

Protejează ţi familia ! Protejează ţi locuinţamedia1.webgarden.ro/files/media1:4c03d5f4a8f84.pdf...de adulţi. - Pregătiţi şi exersaţi planul de evacure în caz de incendiu.

15 IUNIE 1SS8 JoonaţKvă ACUM! ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71694/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · mulţumesc cu formula universităţilor multiculturale, ci impun, de

15 IUNIE 1SS8 JoonaţKvă ACUM! ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71694/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · mulţumesc cu formula universităţilor multiculturale, ci impun, de

sioria şl geografia, predate jn ungureşte „după ureche” în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71597/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...sioria şl geografia, predate jn ungureşte

sioria şl geografia, predate jn ungureşte „după ureche” în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71597/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998...sioria şl geografia, predate jn ungureşte

Proiectarea Unei Fundaţii Izolate Directe

Proiectarea Unei Fundaţii Izolate Directe