23.Top 10 Tradari Din Istoria Romaniei

download 23.Top 10 Tradari Din Istoria Romaniei

of 12

  • date post

    18-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    11
  • download

    1

Embed Size (px)

description

ISTORIE MEDIEVALA

Transcript of 23.Top 10 Tradari Din Istoria Romaniei

Top 10 tradari din istoria RomanieiFoto (11) Cum ar fi aratat oare istoria fara tradatori si tradari? De la Burebista la Mihai Viteazul si pana la Tudor Vladimiresu! istoria noastra e presarata u e"enimente tra#ie! in are rolul prinipal a fost $uat de persona$e fara srupule are! prin $osniele lor fapte! au shimbat mersul istoriei si soarta romanilor%&rabusirea elui mai mare re#e da' BurebistaIn vremea lui Burebista, care a domnit pe la jumatatea secolului I i.Hr., statul dac a ajuns in culmea puteriisale. In urma victoriilor repurtate de acest rege, statul dac - cu capitala la Argedava - a ajuns sa se intinda pe un teritoriu imens, cuprins intre Alpii nordici, Muntii Balcani, Marea Neagra si Nistru. Pana si impartulroman Cezar se temea de marea putere a regelui dac si, in jurul anuluii.Hr., pregatea un razboi impotriva lui. A murit insa - asasinat, dupa cum se stie, in urma unui complot - inainte de a apuca sa porneasca spre regatul dac.(i! la putin timp dupa aeea! tot unei onspiratii i)a azut "itima si Burebista% *obilii nemultumiti de puterea si autoritatea sa au omplotat pentru a)l inlatura% !data cu disparitia lui, imensul regat dac s-a destramat, spargandu-se in mai multe bucati pe care cei care uneltisera spre a-l dobori pe Burebista si le-au impartit intre ei.Vlad Tepes' tradat de propriul sau frate"lad #epes a ocupat tronul "ala$iei in %&' cu ajutor mag$iar. (i-a consolidat stapanirea nimicind mai multi pretendenti care voiau sa-i ia domnia si a bagat spaima atat in sustinatorii acestora, cat si in turci. )upa cativa ani, a re*uzat sa mai plateasca turcilor tribut si a macelarit armata otomana care *usese trimisasa-l pedepseasca - aproape +&.,,, de oameni. Ast*el provocat, sultanul Ma$omed al II-lea a ridicat, in primavara anului %'+, o oaste numeroasa, cu care a pornit spre )unare. )upa o serie de ciocniri care au pricinuit turcilor mari pagube si dupa celebra incursiune nocturna a lui #epes in tabara turceasca, si ea soldata cu multi morti din randul otomanilor, era limpede ca Inalta Poarta era departe de a putea rezolva problema pe calea armelor.(-a *olosit, deci, de calea complotului, gasind un aliat c$iar in persoana lui -adu cel .rumos /*ratele bun al lui "lad #epes0 care uneltise *ara scrupule impotriva propriului sau *rate. (ultanul l)a numit pe Radu el Frumos domn al Munteniei si mai multi boieri au treut de partea lui! speriati! pesemne! de fireaapri#a a lui Tepes si dornii sa aiba un domn mai usor de manipulat% Tepes s)a retras in +rdeal (in 1,-.)! asteptand spri$in de la Matei Cor"in% )ar, desi acesta a ridicat o armata pentru a-i veni in ajutor, in cele din urma, ajutorul n-a mai ajuns1 i s-a pus capat printr-o intriga a inamicilor lui #epes /probabil sasidin Brasov, cu care #epes avusese, cu cativa ani in urma, niste con*licte datorate *aptului ca brasovenii sprijinisera cativa pretendenti care urmareau sa-i ia locul pe tronul "ala$iei. )rept represalii, #epes a e2ecutat mai multi sasi si a atacat Brasovul si cateva sate sasesti0.3ui Matei Corvin i s-au prezentat scrisori - *alse, considera istoricii - , scrise, c$ipurile, de "lad #epes, scrisori din care rezulta ca voievodul era gata sa se supuna sultanului Ma$omed al II-lea si sa-l ajute, apoi,sa cucereasca si Ardealul. Matei Corvin a luat de bune aceste in*ormatii si, in loc de a-l ajuta pe "lad #epes sa-si recapete tronul uzurpat, l-a bagat la inc$isoare, la Buda, unde #epes a ramas timp de peste zeceani. Abia in %4' si-a recapatat tronul, pentru *oarte scurt timp.+sasinat de ei are ar fi trebuit sa)l apere' Radu de la +fumati-adu de la A*umati a domnit in #ara -omaneasca intre %&++ si %&+5, cu mai multe intreruperi de cateva luni, care arata ca tara trecea atunci printr-o perioada de mari tulburari1 numerosi pretendenti isi disputau tronul si, dupa cum balanta norocului inclina de partea unuia sau a altuia, ei stapaneau pentru putina vreme"ala$ia, pentru ca apoi sa *ie rasturnati si inlocuiti. Timp de ati"a ani ani! Radu de la +fumati a reusit!de fieare data! sa)si doboare ri"alii! astfel a! in aeasta perioada! stapanirea asupra Tarii Romanesti i)a apartinut in ea mai mare parte a timpului% )upa ce, initial, se opusese turcilor, el a inteles, in cele din urma, ca pentru a domni trebuia sa aiba sprijinul Inaltei Porti otomane /asa erau vremurile60. (ustinut de turci si de neamul Craiovestilor, o puternica *amilie de boieri din !ltenia, el a ocupat, in cele din urma, tronul "ala$iei, pe care l-a pastrat pana in %&+5.(i aici i se inc$eie povestea - si totodata viata. #ragicul sau s*arsit e descris in c$ip impresionant de istoricul Constantin C. 7iurescu8 sa-l citam, asadar1 9Recunoscut de turci si sprijinit de Craiovesti, Radu ar fi putut domni vreme indelungata daca nu cadea victima unui complot ticalos. Spre sfarsitul anului 1528, o suma de boieri [ nemultumiti probabil de influenta puternicei familii de peste !lt, se ridica impotriva domnului. "cesta, surprins, neavand la indemana oastea spre a li se opune, e nevoit sa fuga. [ pe drum, insa, boierii il ajung la Ramnicu #alcea si, nerespectand nici lacasul dumne$eiesc in care Radu se refugiase, il ucid in bisericuta de pe dealul Cetatuii, sub oc%ii ingro$iti ai preotului [. S&a intamplat aceasta mi$erabila crima & unica prin imprejurarile ei in istoria noastra & in $iua de 2 ianuarie 152'( ea pune in lumina cea mai urata boierimea munteana din acea vreme.)Tradat de boieri' &etru Rares)omn al Moldovei in doua randuri, %&+4-%&:; si %&%-%&', Petru -ares, *iu nelegitim al lui (te*an cel Mare, a pierdut tronul celei dintai domnii din pricina unui complot al boierilor. Pentru a *i drepti, trebuie sa recunoastem ca Petru -ares insusi, e2trem de ambitios, macinat de dorinta de a cuceri posesiuni cat maiintinse /printre altele, a incercat sa cucereasca Ardealul0, a trecut de mai multe ori dintr-o tabara in alta, in c$ipul cel mai nestatornic, aliindu-se cu cine i se parea lui mai prielnic in acel moment. /n 1012! &etru Rares a "azut Moldo"a ataata simultan de turi! tatari si poloni% /nitial! soarta i)a fost fa"orabila domnitorului% /)a infrant pe tatari la (tefanesti si a inheiat un armistitiu u polonii! arora le)a inapoiat re#iunea &outia (are faea obietul unor neintele#eri ramase nesolutionate de multa "reme! intre moldo"eni si poloni3 &etru Rares o oupase in 1010)%)ar invazia turceasca, sub conducerea lui (oliman Magni*icul si care luase aspectul unei e2peditii de pedepsire, nu a putut *i oprita. Iar domnitorul nu s-a putut bizui pe loialitatea boierilor si asta l-a *acut sa piarda domnia. Boierii, poate nemultumiti de *irea di*icila a voievodului, poate temandu-se de represaliile care s-ar *i abatut asupra lor in cazul unei victorii a turcilor /victorie *oarte probabila, data *iind superioritatea lor numerica0 l-au parasit pe domnitor, au re*uzat sa lupte si s-au inc$inat lui (oliman. Acesta a numit un alt domn /(te*an 3acusta0 si a smuls Moldovei doua bucati zdravene din teritoriu - #ig$ina si Bugeacul. Petru -ares a *ost nevoit sa *uga si, dupa multe peripetii, a reusit, cu ajutorul unor pescari, sa ajunga in Ardeal. In %&%, dupa ce ceruse iertare lui (oliman, mersese personal la Constantinopol sa-si pledeze cauza si impartise daruri imense, si-a recapatat tronul. Dupa ina "reo ati"a ani de inerari razboinie (inerase sa uereasa iarasi +rdealul)! soldate insa u eseuri! ambitiosul "oie"od s)a stins! de boala! in 10,-%(in#ur impotri"a /mperiului 4toman' /oan Voda ViteazulIoan "oda "iteazul, numit si Armeanul /mama sa *usese armeanca0 sau, mai tarziu, Ioan "oda cel Cumplit,era stranepot al lui (te*an cel mare. ongland abil cu relatiile diplomatice cu toate marile puteri care ii amenintau tara, platind turcilor ceea ce ii cereau, dar cultivand si relatiile cu vestul, Brancoveanu a reusit sa mentina #ara -omaneasca intr-o starede stabilitate politica remarcabila.Dupa 1-::! and turii! multumiti de aesta stare de lururi si de #enerozitatea "oie"odului! i)au aordat domnia pe "iata ) un pri"ile#iu rar ) parea a nu mai are a se teme de nimi% Pana in %4% a avut parte de o epoca ti$nita, in care a putut cladi palate si lacase de cult, a putut sprijini artele, invatamantul si stiintele si si-a putut creste copiii in liniste. )ar toate acestea s-au s*arsit in c$ip tragic, ca urmare a mai multor intamplari in care c$iar oameni inruditi cu domnitorul au savarsit *apte care i-au grabit caderea.