CUPRINS 1. Introducere in istoria moderna a Romaniei 01 2. Zorii modernitatii 10 3. Regulamentul Organic 19 4. Perioada premergatoare Revolutiei din 1848 ... 23 5. 1848 - primavara moldovalaha. Unul din momentele cruciale ale istoriei Romaniei este anul 1848 .. 33 6. Unirea Principatelor ... 45 7. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza . 54 8. Regimul politic instaurat in 1866 .. 66 9. Viata politica de la adoptarea Constitutiei pina la obtinerea Independentei (1866-1877).. 73 10. Independenta nationala-implicatii politice 78 11. Efectele proclamarii independentei 85 12. Situatia internationala a Romaniei de la Independenta la primul razboi mondial.. 89 13. Modernizarea politica: aparitia si consolidarea partidelor . 94 14. Viata politica interbelica . 107 Bibliografie 118

1

1. Introducere in istoria moderna a Romaniei

Istoria moderna caracterizata prin schimbari profunde in toate planurile vietii sociale a patruns mai tirziu si mai lent in Europa de Est. Situatia geopolitica, caracterizata prin dominatia unor mari imperii (tarist, otoman si habsburgic) aflate in permanenta rivalitate, ce a generat conflicte militare, intodeauna insotite de importante pierderi umane si materiale, ca si de o continua stare de incertitudine au ingreunat patrunderea ideilor novatoare, si au intirziat schimbarile progresiste in economie si societate. La aceasta se adauga factori de ordin economic, religios, mental.

a. Repere teoretice si metodologice ale cursului In loc de definitie

Modernizarea este axa principala a istoriei Romaniei pe un interval de circa 250 de ani. Proces deosebit de complex, ce imbratiseaza planuri diferite: societatea, economia, cultura, instructia scolara, urbanismul, etc. Modernizarea se concretizeaza prin fapte de istorie extrem de diferite: cum ar fi adoptarea unor legislatii , introducerea unor metode noi de exploatare a pamantului, schimbarea vestimentatiei, aparitia unui cotidian, deschidera unei universitati, pavarea sau iluminarea unor strazi, canalizare sau infiintarea unei banci, inaugurarea unei scoli asau a unei fabrici, etc. Intr-un cuvint, modernizarea inseamna schimbarea la fata a unei societati umane intr-un anume spatiu cultural, politic, national. Modernizarea in spatiu romanesc a insemnat optiunea societatii spre valoriile civilizatiei occidentale. Inca din secolul 18, caracteristica principala a discursului intelectual si politic a diversilor reprezentanti ai societatii a fost spiritul extrem de critic la realitatile locale si incercarea de a introduce valorile europene. In mentalul colectiv s-a incetatanit opozitia intre doi poli: cel negativ, care era Orientul, de care oamenii vremii doreau sa se indeparteze si un pol pozitiv : Occidentul . Se spune in diversele documente: Occidentul civilizat sau Occidentul luminat. In limbajul politic al vremii exista citeva

2

formule, ce intruchipeaza idealul societatii romanesti: Occident, Europa, iar ceva mai tirziu Occidentul are si o concretizare: Parisul., chiar daca modelele au fost mai multe. Toate aceste formule erau codul unui nou model de civilizatie, a carei adaptare la realitatiile romanesti avea sa fie esenta modernizarii.

2.Reper geografic Se impun citeva precizari, privind spatiu geo-politic de care se ocupa acest curs. In general exista o dificultate de abordare a istoriei Romaniei, datorita faramitarii politice indelungate a acesteia. Romania este timp de secole o notiune abstracta, chiar daca putem deslusi trasaturi comune la romanii din diverse entitati politice.. Aceasta faramitare, la care se adauga instabilitatea politica, in intreaga arie a Euoropei de Est si Centrale, ce duce la dese schimbari teritoriale ingreuneaza demersul istoric. Deci o lunga perioada de timp putem vorbi numai de un spatiu cultural-politic romanesc, ce are doar o legatura indirecta cu realitatea statala. Dupa cum se stie poprul roman si-a purtat istoria in Evul Mediu, dar si in perioada moderna in trei unitati politice distincte: Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova. Entitatea cu o istorie mai diferita a fost Transilvania. Aceasta, in sec XI este inglobata regatului maghiar . Acesta se prabuseste in 1546, si Transilvania devine un Principat autonom, sub suzeranitate turceasca.. La sfirsitul secolului 17, in urma unui proces lent de citeva decenii, Tranilvania va fi inglobata ca provincie cu un anume grad de autonomie-in Imperiul Habsburgic (Imparatul de la Viena se intitula Imparat al Austriei, rege al Ungariei si Boemiei si Principe al Transilvaniei), pentru ca in 1867 sa fie incorporata Ungariei in cadrul monarhiei austro-ungare. In 1918, Transilvania se uneste cu Romania, in urma prabusirii Imperiului Austro-Ungar si a deciziei Adunarii Nationale de la Alba Iulia. Formate prin unirea unor mici unitati statale, la sfirsitul secolului 13 si inceputul celui de-al 14-lea, Tara Romaneasca si Moldova vor fi silite sa recunoasca suzeranitatea Imperiului Otoman (prima la sfirsitul secolului XIV, iar a doua la sfirsitul secolului 15) Ele ramineau autonome, dar erau incluse in sistemul politico-militar si fiscal otoman. In esenta, legatura lor cu Poarta se reducea la plata unor dari financiare-din care cel mai

3

important era tributul-care s-u marit continuu in timpul secolelor. Acest tribut, era in conceptia politica otomana o rascumparare a pacii (pace contra bani) Cele doua Principate Romane vor suferi de-a lungul timpului modificari teritoriale. Dintre acestea mai importante sunt pierderile teritoriale al Moldovei, prima in 1771, dupa pacea de la Karlowitz, cind partea sa nordica Bucovina- este anexata de austrieci. In 1812, dupa pacea de la Bucuresti, Rusia tarista va anexa partea rasariteana a Moldovei-Basarabia. Partea sudica a Basarabiei, judetele Cahul, Ismail si Bolgrad, vor fi reluate de Moldova, in 1856, dupa Conferinta de la Paris, ce a urmat Razboiului Crimeii, dar ele vor fi reanexate, in 1878, dupa pacea de la Berlin. Tara Romaneasca a beneficiat de o mai mare stabilitate teritoriala. Totusi, ea pierde, la sfirsitul secolului 14, Dobrogea, care va fi recistigata peste 500 de ani, in 1878. De asemenea ea va pierde, in secolul 18, pentru 21 de ani, Oltenia, ce a fost anexata Imperiului habsburgic. (1718 -1739 ). Tara Romaneasca si Moldova vor fi afectate de sirul aproape neintrupt al razboaielor ruso-tuce de la sfirsitul secolului XVIII si inceputul secolului 19, cind au existat intermitente ocupatii militare a celor doua Puteri, cu tot sirul de suferinte umane si materiale. Dupa aceasta rapida ochire ca sa folosim expresia lui Nicolae Balcescu, in care am urmarit instabilitatea politica si teritoriala, vom preciza ca vom urmari fenomenul de civilizatie, in cadrul acelor entitati politice statale romanesti: Moldova si Tara Romaneasca. Transilvania, a traversat istoria, ca parte integranta a altor structuri politice, exceptie a facut-o perioada dintre 1546 si 1699 cind a fost Principat autonom, sub suzeranitate turca, deci un statut similar Principatelor Romane. Dar si in aceasta perioada, se pot constata diferente calitative intre regimul politic, viata sociala, cea spiritual-religioasa a Transilvaniei si a celorlalte doua state. Daca ne vom ocupa de Transilvania o vom face din momentul in care ea face parte din statul national Roman, adica din 1918. O a doua precizare tine de cronologia cursului. Subiectul acestuia fiind procesul de modernizare, vom incerca sa stabilim care este momenul de ruptura cu vechiul Regim, ca sa incercam sa adaptam o formula proprie istoriei Frantei.

4

Consideram, ca procesul de modernizare incepe la jumatatea secolului 18-avind citeva repere importante, ca reforma rurala a lui Constantin Mavrocordat din 1741 sau aparitia unor coduri de legi, precum, cele ale lui Constantin Caragea sau Alexandru Ipsilanti. Cursul se va focaliza pe fenomenele de ordin politic-dat fiind profilul facultatii-si va urmari dinamica gindirii politice, formarea partidelor politice, diversele guvernari. Consideram ca modernizarea este complementara cu democratia, drept care vom urmari instaurarea si dezvoltarea sistemului democratic de tip occidental in spatiul romanesc. Nu intamplator cursul se incheie cu momentul prabusirii democratiei in Romania, si anume cu instauraea dictaturii regale. (ianuarie 1938)

b. Caile modernizarii in spatiu romanesc

In cazul concret al Principatelor Romane, dependenta lor fata de Imperiul Otoman, tradusa in realitae, in special prin importante servituti de ordin economic, care s-au marit in continuu, in perioada secolelor 17 si 18 a fost un factor de intirziere a modernizarii, de clivaj intre zona geopolitica romaneasca si cea europeana. Cu toate acestea, exista o acumulare lenta a elementelor modernizarii in diverse planuri sociale. Este vorba de un proces indelungat, marcat atit de initiative reformatoare ale Puterii, cit si ale diversilor reprezentanti ai clasei dominante. Exista numeroase cai ale modernizarii societatii romanesti, care patrunde in feluri diferite, si din directii diferite. Cu toate acestea, suntem de acord cu Eugen Lovinescu, care spune ca la baza oricarui progres cultural se afla principiul generator al unei influente occidentale [1. Eugen Lovinescu, Istoria civilizatiei romane moderne, Bucuresti, 1997, p.8] Fireste vorbind de modernizare, de influenta occidentala, ar fi o grava greseala de a ignora fondul de civilizatie locala, reprezentata atit de folclor, cit de cultura dominanta, care este in primul rind manastireasca. Si poate elementul cel mai important al acestei culturi este tiparul. Primele tipografii si primele opere scrise-care poate fi considerat actul de maturitate a unei culturi, apar in primii ani ai secolului 16. (1508, 1510, 1512), in tipografia calugarului

5

Macarie din Tirgoviste. Subliniem aceste date, cici ele demonstreaza un accentuat sincronism cu Occidentul, unde data de aparitie a tiparului este convenita la 1500, chiar daca avem carte tiparita si inainte de aceasta data.(incunabul) Una din primele filiere din punct de vedere cronologic- de patrundere a ideilor modernizatoare este cea polona, ce se manifesta mai direct asupra Moldovei, dat fiind granita directa, din aceea perioada, dar va ajunge, indirect si mai tirziu si in Tara Romaneasca. In Polonia secolelor 16 si 17 activau importante centre de cultura si instructie, si in special Universitatea din Cracovia, unde plecau sa invete si tineri ai elitei politice locale, precum fratii Miron si Neculai Costin, si mai apoi, Dimitrie Cantemir.Acest contact prelungit nu va ramine fara urmari in apropierea spirituala a ariei romanesti de Occident. . Dar fara doar si poate accelerarea apropierii de Occident avea sa se faca in secolul 18, un rol important revenind perioadei fanariote, ce incepe in 1711, in Moldova si in 1715, in Tara Romaneasca. Ea isi poarta numele dupa cartierul Fanar, din Constantinopol, loc al unei elite politice crestine levantine din Imperiu Otoman. Formata in primul rind din greci, dar nu numai, fanariotii erau inalti demnitari ai Imperiului, reprezentanti ai elitelor crestine levantine din Balcani. Exista perceptia simplista ca acestia erau numai greci, ce nu este adevarat, unii erau si de origine albaneza ca cei din familia Ghica, altii faceau parte din familii ce s-au amestecat in timp, ca familia Rosetti, a carei origini indepartae sunt in Venetia, altii majoritatea-sunt intradevar greci. Nicolae Iorga, cel care are meritul de a fi primul ce a inteles importanta influentei fanariote si progresele societatii romanesti in aceasta epoca, a caracterizat civilizatia fanariota ca reprezentind o noua forma de sinteza a sud-estului Europei, din care nu lipsesc nici romanii. Introducerea regimului fanariot, prin numirea de domni, direct de citre Poarta a intervenit pe un fond al crizei de incredere a turcilor in loalitatea claselor politice din Moldova si Tara Romaneasca, in special in urma aliantei antiotomane a lui Dimitrie Cantemir cu Petru I al Rusiei, cit st si a unor contacte muntene, in timpul lui Brincoveanu si Stefan Cantacuzino cu Imperiul Habsburgic. Noua realitate politica insemna o incercare de asigurare politica si strategica a Imperiului Otoman, de pericolele, ce veneau din Est, dar si din Nord-Vest.

6

In paralel , domnia fanariota a insemnat si cresterea considerabila a contributiilor economice ale Principatelor fata de Poarta. Din punct de vedere al organizarii interne, nu au loc schimbari majore, perioada fanariota asigurind o anume continuitate, din punct de vedere social cu cea anterioara. Ceeace este foarte important si relevant pentru subiectul cursului nostru: modernizarea-este procesul introducerii unor reforme innoitoare. Acestea aveau loc si datorita personalitatii domniilor fanarioti, a formatiei lor intelectuale, a contactelor multiple cu lumea europeana, dar in special, datorita necesitatilor de optimizare a economiei Principatelor, optimizare ce trebuia sa raspunda atit exigentelor sporite ale turcilor, cit si proprilor aspiratii de imbogatire. Iar optimizarea aceasta nu putea sa se faca in conditii de haos administrativ si fiscal. Primele reforme se leaga de numele primilor doi domnitori fanarioti, Nicolae si, in special Constantin Mavrocordat, ce au domnit in repetate rinduri, atit in Tara Romaneasca, ci si in Moldova. Nicolae Mavrocordat, ce isi incepe prima domnie, in Tara Romaneasca, in 1716, era un om de inalta cultura. Bibliofil, posesor al unei uriase biblioteci la manastirea Vacaresti, cui carti, rivnite si de regele-soare Ludovic al XIV-lea al Frantei, cunoscator al legislatiei europene a vremii avea sa incerce-si sa reuseasca- modernizarea organizarii Principatelor, incercind sa faca ordine in organizarea fiscala. Fiul sau, Constantin Mavrocordat, ce va domni atit in Tara Romaneasca, cit si in Moldova isi indreapta activitatea reformatoare in doua directii principale: cea administrativa si cea sociala. Pe plan administrativ el incearca modernizarea vechiului aparat birocratic, prin introducerea sistemului lefurilor fixe, pentru slujbasi sau introducerea unor sefi administrativi locali-ispravnnicul-asemanator cu prefectul zilelor noastre, masuri ce trebuiau sa limiteze abuzurile vechilor dregatori si sa asigure respectarea aplicarii masurilor domnitorului. Aceasta masura a fost dublata cu cu o reforma judecatoreasca care era un inceput, in directia separarii justitiei de celelalte puteri in stat. Dar cea mai importanta reforma a lui Constantin Mavrocordat a fost desfiintarea serbiei, ce a fost data in 1746, in Tara Romaneasca, si in 1749, in Moldova. Motivat de necesitatea cresterii productiei agricole, el desfiinteaza sistemul relatiilor feudale , inlocuindu-le cu un nou tip de obligatii, fostul serb cistigindu-si libertatea personala, dar

7

fara a avea drepturi asupra pamintului avut in folosinta. Pentru a-si cistiga existenta, el trebuia sa incheie un contract cu boierul-propietar al pamintului. Acest tip de reluatie duala este specific noii perioade. E adevarat, ca inca nu se poate vorbi de pozitii egale intre cele doua parti, boierul avind posibilitatea de a-si impune interesele. Totusi reforma era un pas important in aparitia unor noi relatii sociale in spatiul romanesc. Efectele au fost benefice atit pe planul cresterii productiei agricole, cit si a cresterii calitatii vietii in Principate. Reformele complexe ale lui Constantin Mavrocordat au deschis o perioada de innoiri patronata de domnie. Astfel, unii dintre urmsii sai, precum Scarlat Calimachi, Alexandru Ipsilanti si Ioan Caragea prin alcatuirea unor coduri de legi au pus bazele legislatiei moderne in societatea romaneasca. La baza acestor legislatii stateau prevederi innoitoare aduse din Occident. Astfel, in expunerea de motive a Codului lui Scarlat Calimache se specifica ca tot omul are drepturi firesti, reflex a noilor principii umaniste. Dar perioada fanariota a insemnat si un moment important in dezvoltarea invatamintului, in special prin activitatea celor doua Academii domnesti, de la Iasi si Bucuresti. Este adevarat ca este vorba de un invatamint in limba greaca, dar prin frecventarea sa de citre reprezenanti ai elitei sociale romanesti va avea o influenta considerabila pentru romani si va familiariza mediul romanesc cu un model de invatamint sincron cu cel al Europei Occidentale. De altfel, la aceste academii au invatat citeva personalitati importante ale istoriei culturii romanesti ca Ion Heliade Radulescu, Scarlat Rosetti, Gheoghe Lazar. Ultimul venit din sudul Transilvaniei-Avrig , linga Sibiu- va fi intemeietorul primei scoli publice moderne romanesti, ce se va servi de modelel pedagogic invatamintului in ambele Principate Romane

Dinamica politica a secolului 18 si a inceputului de secol 19 a dus la nasterea unei vieti spirituale efervascente. Prin cultura greaca au patruns in Romania marile idei ale Revolutiei franceze. Demn de semnalat ca primele traduceri ale unor lucrari fundamentale ale gindirii moderne, precum Voltaire sau Jean Jaques Rousseau sunt facute in limba greaca de citre o serie de intelectuali greci. Sub aceasta forma ele au circulat si in societatea romaneasca, elita sociala romaneasca fiind influentata de aceste scrieri. Si sub imboldul acestora, va

8

incepe la inceputul secolului 19 si traducerea acestor opere acestor mari , in limba romana. Avem deci, in istoria raspandirii ideilor poltice din Romania, un model de modernizare prin refractie, intelegind prin aceasta un traseu indirect al occidentalizarii, prin intermediul unei culturi sud-est europene. Aceasta occidentalizare indirecta s-a concretizat, chiar daca intr-o proprtie mult mai mica si prin cultura rusa. Prezenta in timpul ocupatiei si administratiei rusesti a unor generali si ofiteri rusi, care s-au format in scoli occidentale, purtatori ai unui tip de civilizatie europeana (prin lecturi, imbracaminte, obiceiuri) a avut o anume influenta asupra elitelor romanesti. Multi dintre acestia au fost sedusi de optiunile ideologice ale Europei si au intrat intr-un anume conflict chiar daca nu pe fata-cu ideologia tarista. Primind posturi de raspundere in Principate vor incerca sa aplice aici, ceeace le era interzis in propria tara. Cazul clasic este al generalului conte Pavel Kiseleff, care a fost guvernator al ambelor Principate intre 1829-1834. El este autorul unui complex de masuri menite sa reorganizeze in sens modern viata sociala. El initiaza ample lucrari edilitare, ia masuri pentru crearea unui sistem de igiena publica, modernizeaza finantele si armata. El patroneaza elaborarea de citre reprezentanti ai diverselor stari ale boierimii si notabili ai oraselor a primului asezamint de tip constitutional- Regulamentul Organic( in 1831, in Tara Romaneasca si in 1832, in Moldova). Acesta despre care vom discuta in amanuntime mai tirziu-este una din pietrele de temelie a gindirii politice moderne romanesti. Dar ideile europene au patruns si direct, fie prin prezenta unor emigranti europeni, in special francezi, in Principate sau prin calatoriile sau studiile in diverse centre europene ale unor tineri din elita romaneasca. Din Franta au sosit citeva valuri de emigranti, mai intii regalisti, refugiati in fata teroarei revolutionare, apoi unii revolutionari, tematori de reactia thermidoriana, fosti ofiteri ai lui Napoleon, dupa prabusirea acestuia si inceputul restauratiei. In ciuda eclectismului ideologic, a vederilor lor diferite, uneori contradictorii, acestia erau purtatorii unor valori occidentale, care vor juca un rol important in transformarea societatii romanesti. Unii dintre acestia si-au cistigat existenta ca institutori, in diverse colegii, sau in unele familii boieresti, avind astfel un rol nemijlocit

9

in formarea noii fizionomii a societatii romanesti. Dintre acestia am aminti pe Felix Colson, preot cu vederi conservatoare, apropiat al domnitorului moldovean Mihai Sturdza, Victor Cuenin, ce va deschide un pension elitist la Iasi, sau iacobinul Honore Fleury. Dar profesorul francez, care si-a cistigat un loc aparte in istoria culturii romane a fost Jean A. Vaillant, venit la Bucuresti, in 1829, unde conduce academia domneasca de la Sfintul Sava, apoi intemeiaza impreuna cu Ion Heliade Radulescu si Ion Campineanu, Societatea filarmonica. In acelasi timp el a fost prieten cu Nicolae Balcescu si el insusi, a participat la conspiratiile, ce au premers revolutia din 1848. Nu trebuie sa uitam numarul mare de tineri boieri ce studiaza in Universitati apusene, multi dintre acestia imbratisind sisteme de gindire de tip liberal. Centrele de formare ale unor tineri din elita romaneasca au fost, de asemenea, la Viena, Berlin, dar mai ales, Paris. Doi viitori domni studiaza in primii ani ai secolului 19, la Paris: Gheorghe Bibescu, ce face studii de drept la Sorbona si fratele sau, Barbu Stirbei, cu studii de istorie si politologie. Lor li se adauga printre altii, Ioan Vacarescu ce studiaza la Viena, dreptul. Dar nu pleaca numai fii de boieri, ci si reprezentanti ai clasei de mijloc, in plina ascensiune. Sa amintim de acel Gheorghe Bogdan, student in drept la Paris,in 1803 sau Ion Cananau ce face studii la Berlin, trimis de insasi domnitorul Constantin Ipsilanti. Un caz interesant si foarte semnificativ este cel al lui, Gheorghe Asachi, fiu de preot ardelean, stabilit in Moldova. El face studii la Lemberg, in Galitia atunci provincie habsburgica , unde isi ia un doctorat in filozofie, apoi studiaza ingineria la Viena, iar la Roma pe urmele lui Leonardo da Vinci, studiaza astronomia si pictura. El este un enciclopedist , tip de formatie intelectuala de sorginte iluminista. Intors in Moldova va juca un rol deosebit, fiind un adevarat ctitor de institutii culturale. Numele sau este legat de inceputurile teatrului din Iasi, a unor institutii de invatamint, ca Academia Mihaileana, ca si de primul ziar ce apare la Iasi, Albina Romaneasca.

Circulatia cartilor, a traducerilor in limba romana, care explodeaza in primele decenii ale secolului 19, cu o inclinare spre literatura fraanceza, dar si cea germana si engleza va avea o influenta deosebita in prefacerea societatii romanesti. In acest sens trebuie remarcat aparitia si extinderea unor institutii de lectura, ca bibliotecile si salile

10

de lectura. Acestea din urma, ca cea din Bucuresti, condusa de C.A. Rosetti aveau sa gazduiasca si manifestari politice, fiind un instrument de educatie civica. O forma a modernitatii, cu efecte importante culturale, dar si social-politice este aparitia presei. Primele periodice apar aproape sincron la Bucuresti si Iasi, in 1828. In capitala Tarii Romanesti, aparea sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu, Curierul romanesc, iar in cea a Modovei, deja amintita Albina romaneasca, dirijata de Gheorghe Asachi. 2. Zorii modernitatii.

Calatorii straini trecatori prin Principate la cumpana secolelor 18 si 19, majoritatea dintre ei apuseni, sunt frapati de caracterul profund oriental al oraselor romanesti. Din scrierile lor se degaja sentimentul ca au ajuns la portiile Orientului si o anume insecuritate generata de lipsa de confort general, de la dificultaea de a gasi un mijloc de transport, la calitatea drumurilor, si in special, lipsa de siguranta a acestora, lipsa unor conditii elemetare de habitat, obiceiuri stranii, imbracamintea ce frapeaza pe european. Acestuia, totul ii apare exotic, necunoscut si de aici o anume angoasa, nu intodeauna legitima. Chiar daca nu intodeauna aceste imagini sunt reale si avem de-a face adeseori cu clisee, care se transmit in literatura de calatorie, un fapt este cert: la Iasi sau la Bucuresti si mai ales pe drumurile moldovalahe sentimentul de Orient, tradus prin insecuritate, era prezent. In ochii occidentalului , spatiul moldovalah era perceput ca Asia departata sau Orientul intunecat. Acest complex al situarii intr-un spatiu in afara civilizatiei, il gasim si la o serie de reprezentanti ai societatii romanesti, in special la cei ce veneau in contact cu realitatiile Occidentului. Aceasta s-a tradus intr-o nemultumire la adresa situatiei generale a societatii romanesti si de aici dorinta de reformare a acesteia. Tipul acesta de nemultumire fata de realitatiile sociale existente nu este specific doar societatii romanesti, este o trasatura specific iluminista si il gasim, in perioadele de tranzitie in numeroase arii culturale ale Europei.

11

Obiectul criticii era complex, el cuprindea planul social-economic, politic, cultural. Fireste gradul de reforma ceruta sau focalizarea unui anume plan era diferita la acesti reprezentanti ai elitei. Nemultumirea se concretiza printr-o critica a diverselor realitati ce isi gaseste locul in memorii, scrisori, plingeri, adresate diverselor Puteri, cu o anume influenta in spatiul romanesc: Imperiul Otoman, cel Habsburgic, Rusia, dar si unor Puteri Occidentale, si in special Frantei, care mai ales prin Revolutie si faptele Imperiului se arata principala purtatoare a ideilor noi. [1. despre aceste memorii vezi, Vlad Georgescu, Ideile politice si iluminism in Principatele Romane (1750-1831), Bucuresti, Editura Academiei, 1971] . In jurul acestor memorii se formeaza, in Moldova si Tara Romaneasca, o gindire politica si se construieste un proiect politic, ce trebuia sa reformeze aceste tari, in directia integrarii lor valoriilor lumii moderne. Din cadrul acestor memorii ce erau in fapt critica starii de fapt in Principate, se va naste gindirea politica moderna, ce va sta la baza unor organizatii, care aveau ca scop schimbarea la fata a Principatelor. Din aceasta gindire, alimentata in permanenta cu idei apusene, se va naste ideologia generatiei, cunoscuta, sub numele de generatia de la 1848, si care in fapt, a infaptuit Romania moderna. In cadrul acestui proces lent, dar sigur de afirmare a unui iluminism romanesc, formarea unei gindiri politice, in sensul modern al cuvintului, a jucat un rol impotant. Inca, Dimitrie Cantemir, marele carturar, de tip renascentist, se va opri asupra subiectului si va defini politica, drept arta de a guverna. El este un adept al tezei dreptului natural, cind arata ca guvernarea supusilor trebuie sa se bazeze pe ordinea neintrerupata a lucrurilor. Iluminismul romanesc are o multitudine de surse: 1. Traditia locala.. Aceasta a continut un puternic spirit critic la adresa

proprilor moravuri, spirit omniprezent in folclor-in acest context, tema invidiei si a crimei din Miorita este un exemplu elocvent-. La calea folclorica se adauga si asa zisele scriei moralizatoatr, precum celebrele Invataturi ale lui Neagoe Basarab citre fiul sau Teodosie. 2. Cronicile romanesti sunt pline de observatii critice, cit si concluzii in jurul

carora se va forma o anume gindire politica. 3. Se adauga o serie de scrieri ce vin din Occident, care formeaza o anumita

gindire politica, de tip modern. In 1790 ajung la Bucuresti si Iasi, brosuri ca De la

12

souveranite de peuple sau Le manule de citoyen, editate in Parisul cuprins de Revolutie. De asemenea, circula, in special, in limba greaca accesibila unei parti importanta a elitei sociale romanesti-, traduceri ai corifeilor gindirii moderne ca Rosseau, Voltaire sau Montesqieu. Acestia vor beneficia, dupa 1820 si traduceri in limba romana. Se pare ca majoritatea ginditorilor politici din Principate au fost cistigati de principiul contractului social, al lui Jean Jaques Rousseau, ce sta la baza gindirii moderne. De altfel, un mare boier moldovean-ce va fi si domn al Moldovei-dupa studii de drept in Franta, scria in 1825, intr-o lucrare, ce aparea-nu intamplator-in limba franceza (Considerations sur la Moldavie et Valachie): fiecare om in stadiul societatii civilizate are un contract social cu aceasta societate, care este la inceput patria sa . Un alt viitor domn, Barbu Stirbei va face chiar studii de stiinta politica ca si de drept-la Paris, unde isi insuseste o solida cultura europeana. Trebuie subliniat ca Puterea vedea in scrierile ginditorilor franceai un pericol pentru ordinea publica. Un raport al vremii arata: Duhul lui Voltaire a produs tulburae si este cauza tuturor calamitatiilor. Trebuie subliniat caracterul general-european-al formatiei intelectuale si a orizontului elitei sociale romanesti. Astfel una din lucrarile fundamentale al vremii, Das Privatrecht, publicata la Viena , in 1802, de marele jurist austriac Herbert Ziller, constituie unul din principalele modele ale Codului lui Calimah (1818) Mihai Kogalniceanu va studia in Germania, la Universitatea din Berlin, si avea sa ramina, toata viata, adeptul unui liberalism reformator-dar nu revolutionar- specific liberalismului german. In 1818, Dumitrache Surdza, mare boier moldovean, viziteaza Anglia si este impresionat de civilzatia acestei tari, de institutile si scolile acestei tari. El avea sa scrie: Anglia, tara sloboda, este vrednica de a lua paradigma de la dinsa. Un alt mare boier moldovean, Nicolaie Rosetti Roznovanu, economist, avea sa devina un adept al scolii liberale de economie engleza reprezentata de J.B. Say, David Ricardo, Adam Smith, a caror carti se regasesc in biblioteca sa. Trebuie spus, ca multi boieri, in special din Moldova, vor fi dornici sa imbratiseze idei moderate, din afara orizontului spiritual francez, pe care il considerau excesiv

13

revolutionar. Ei se orientau spre curentele reformatoare din Germnaia, Austria sau Anglia. In jurul acestei framintari sociale, politice si ideologice ce incerca schimbarea, chiar daca aceasta schimbare era vazuta diferit de diverse grupuri sau personalitati, avea sa se formeze o grupare numita generic Partida nationala. Era departe de a fi un partid politic modern, dar se desemna astfel aparitia unor grupari sociale cu obiective comune.

2. Starea societatii romanesti la cumpana secolelor 18 si 19

a. Pe plan politic, aspectul relevant era legatura cu Poarta. Desi, se mentinea autonomia Principatelor, gradul de imixtiune a turcilor avea sa creasca in permanenta, I secolul 18, culminind cu perioada fanariota, cind domii erau vazuti ca inalti functionari ai Imperiului Otoman, numiti direct de acestia . Din cauza acestor imixtiuni s-a accentuat instabilitatea politica, prin desele schimbari de domnie Creterea dependentei politice a fost insotita de o crestere spectaculosa a dependentei economice, materializata prin cresterea peranenta a obligatiilor financiare, mai precis cresterea continua a tributului , dar si altor taxe, care se imulteau permanent. Schimbarile dese de domni duceau la alte cheltuieli suplimentaare. Pe linga obligatiile prevazute in diverse tratate erau si alt gen de obligatii, intrate in cutuma tacita: cadouri pentru diversi demnitari (mai mari si mai mici) pentru pasalele de la frontiere (Vidin, Giurgiu, Braila, etc). De asemenea desele operatiuni militare, ce presupuneau prezenta trupelor otomane pe teritoriul Principatelor implicu automat si intretinerea acestora de citre populatia locala. Toate acestea au produs suferinte importante si au pus bazele unui puternic sentiment de frustare. Realitatea se va complica prin aparitia unei noi Puteri, care isi aroga drepturi in administarea celor doua Principate. Este vorba de Rusia. Aceasta de mai multa vreme sia indreptat atentia in directia Sud-estului european, caruia ii dadea o mare importanta strategica. Aceasta intentie de a controla , si in ultima instanta de a domina intr-un fel sau altul aceasta regiune era una din strategiile permanente ale Imperiului Tarist. Strategia era dublata in plan ideologic. Asa cum Franta a cistigat, prin Pacea din 1538,

14

dreptul de a apara pe catolicii din Imperiu, Rusia si-a arogat dreptul de fi protectorul ortodocsilor din Imperiul Otoman. Slabirea continua a Imperiului Otoman, a stimulat apetitul Rusiei de a-si extinde dominatia. Petru cel Mare, a incearcat sa faca acest lucru-dupa ce incheie o alianta cu Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, dar infrint de turci, pe Prut, la Stanilesti (1711) va renunta, momentan, la planurile de avans spre Dunare. Momentul de rascruce, care va deschide calea interventiei deschise a Rusiei a fost pacea din 1774, prin tratatul de la Kuciuk- Kainargi. Acesta prin articolul 16, prevedea pentru prima oara, ca ambasadorul rus de la Constantinopol are dreptul de a urmari soarta populatiei din Principate si atunci cind imprejurarile o cereau sa solicite Inaltei Porti sa asculte cu simpatie astfel de interventii. Aceasta prevedere a deschis calea politicii interventioniste a Rusiei fata de Principate. Daca formularea din tratatul de Kuciuk-Kainargi era inca timida, vom asista, la sfirsitul secolului 18 si in special la inceputul veacului 19, la o crestere spectaculoasa a prezentei Rusiei in spatiul politic romanesc. Astfel, in 1812, Rusia anexeza, in urma pacii de la Bucuresti, Basarabia, jumataea estica a Moldovei, iar prin conventia de la Akerman (1826) devine putere protectoare in Principate-alaturi de Turcia care ramine putere suzerana. Conform prevederilr conventiei, Puterea protectoare avea dreptul sa aprobe sau nu o serie de decizii interne ale Principatelor. Dar Rusia nu se multumea cu atit.. Curtea de la Petersburg tintea la inlocuirea Turciei in continua slabire-si la o dominare, intr-un fel sau a altul, fara sa excluda o inglobare, a celor doua Principate. In 1828, pe fondul unor noi victorii militare ale Rusiei, aceasta primeste administrarea Principatelor, in conditiile unei ocupatii militare ruse a acestora. Puterea in Principate va fi detinuta de un guvernator, numit de tar. Administratia rusa va dura, pina in 1834, cind va reveni instituta domniei. Dar Rusia isi va pastra influenta, decurgind din statutul de Putere Protectoare, care il va pastra pina in 1856, cind protectia Rusiei a fost inlocuita cu garantia colectiva a celor 7 Puteri (inclusiv Rusia). Trebuie specificat, ca in intreg acest timp, Turcia si-a pastrat s-au pastrat relatii de suzaranitate cu Turcia, dar legatura cu aceasta era in continua erodare

b.Realitatea social-economica Societatea din Principate in perioada analizata (sfirsitul secolului 18 si primul sfert de veac al celui 19-lea, continua in fapt impartirea traditionala, din perioada

15

medievala . Pot fi distinse, ca si in trecut patru stari, boierimea, clerul, starea de mijloc (negustori si mestesugari ) si taranimea.. Este obligatoriu de precizat ca aceasta impartire o facem si din motive didactice. In realitatea vremii, granitele dintre diversele stari nu erau precis marcate. Acesta fiind un specific al societatii in Principate, unde se putea trece, relativ usor de la o stare la alta. Starile sociale sunt usor de penetrat, un negustor ce se imbogateste isi poate cumpara un rang boieresc si in anume conditii favorabile poate avansa in ierarhia sociala. Marea boierime era cea mai importanta posesoare de pamint, marimea propietatii dind importanta rangului social. In perioada cercetata, in urma amintitei reforme a lui Constantin Mavrocordat, are loc o schimbare importanta (1746 in Muntenia, si 1749 in Moldova) si anume conditionarea acordarea titlului de boierie de slujba primita de la domnitor, ce a facut sa creasca dependenta boierimii de domnitor. De asemenea a dus la schimbari de putere in cadrul clasei boieresti, in functie de slujbele acordate de domnitor. Deschiderea culturala din secolul 18 concretizata in calatorii, studiile in universitati europene, prezenta unor straini (de la refugiati francezi la ofiteri rusi din armata de ocupatie), in circulatia cartilor, a avut o influenta remarcabila in schimbari in obiceiuri, imbracaminte. Marea boierime si aici trebuie amintite reprezentantele sexului frumos-au fost tot mai mult tentati sa preia luxul occidental, pe care il considerau ca pe un insotitor obligatoriu al rangului cistigat. Se schimba conceptia de habitat, necesitatile acestei clase. De aici nevoia de sume tot mai mari de bani, si de aici, dorinta de a avea o cantitate tot mai mare de produse agricole, pentru a le comercializa. In perioada analizata, are loc o lenta crestere a productiei agricole, dar aceasta era departe de a fi suficienta tuturor nevoilor sociale. La aceasta situatie de stagnare au contribuit mai multi factori: am aminti in primul rind cresterea extrem de lenta demografica. Cauza se poate in conditiile de igiena scazute, ce dadeau o rata ridicata de mortalitate, si in special, infantila. De asemenea lipsa unor mari orase-poate cu exceptia Bucurestilor- nu ofereau o piata, care sa stimuleze productia. De asemenea, obligatii uriase, cantitativ se datorau legaturii cu Poarta. Trebuie spus, ca in secolul 18, importul de grine din Principate era de o importanta vitala pentru Imperiu. De altfel printr-un decret din 1755, turcii stabileau o crestere fara precedent a acestor achizitii, cite 11000 de

16

tone, atit in Moldova, cit si in Tara Romaneasca . Pentru aceasta vinzare fortata, pretul era stabilit excusiv de turci, si fireste era mult subevaluat. Trebuie subliniat, ca Principatele, pina la 1829, nu puteau vinde altor tari, in afara Turciei, decit, cind necesitatile acesteia, erau satisfacute. Anularea acestei servituti, prin tratatul de la Adrianopol, in 1829, va da un impuls important pentru cresterea productiei agricole, momentul fiind o piatra de hotar in istoria economiei romanesti. In general, modernizarea este legata si de gradul de evolutie urbana. De obicei, in spatiul urban , apar elementele de noutate in economie si societate. Spatiul urban romanesc are o dezvoltare intirziata, situatie generala in intreaga Europa de Est si Sud-Est.. In Principate existau orase cu o vechime de citeva secole, cum erau Iasi, Suceava, Tirgoviste, Bucuresti, cit si tirguri, aparute la sfirsitul secolului 17 si in intreg secolul 18. Acestea din urma se nasteau in inima spatiului rural, prin transformarea unor sate in mici centre urbane.. Acestea vor constitui un suport al comertului, la inceput al comertului de mica distanta, apoi a comertului la distante mari. Ele au aparut si s-au dezvoltat la initiativa domniei sau a propietarilor de pamint, interesati in comert, care contribuia la cresrea averilor lor, dar prin contributia fisculuisi la imbogatirea statului. Tehnic fara a exista o reteta generala aceste tirguri se formau in spatiul unui sat, ce in timp, gazduia schimbul periodic de produse-asa zisele bilciuri, sa tirguri-. O data cu cresterea schimbului, acestea se permanetizeaza si se urbanizeaza. Aparitia acestor tirguri a fost specifica in special Moldovei. Configuratia geografica, in special numeroasele trecatori (cunoscute si sub numele de pasuri) intre Moldova si Transilvania a usurat circulatia diversilor comercianti, care au simtit nevoia unor asezari urbane. In Tara Romaneasca,lipsa denivelarilor de teren au permis cresterea unui spatiu urban urias, Bucuresti. Formarea sa a fost diferita, caracterizindu-se prin inglobarea unor zone rurale, de aceia caracterul semirural s-a pastrat, pina in primele doua decenii ale secolului 19. iar numele sau, la inceput indicau un plural: Bucurestii, cici in memoria colectiva era treaza aceasta inglobare de unitati rurale intr-o structura urbana, la inceput destul de amorfa, fara frontiere precise. In ciuda caracterului incepator al vietii urbane, aici se vor dezvolta elementele noi: in economie: forme industriale, dezvoltarea unor centre de comert, si , nu in cele din

17

urma, institutii de instructie. Academiile domnesti de la Isi si Bucuresti, invatamintul in limba greaca, dupa 1819, invatamintul in limba romana., s.a.m.d. Tocmai de aceia vom urmari cu insistenta in acest curs viata urbana, cici o socotim un important indicator al procesului de modernizare Taranii isi continuau modul de viata, conform cu o traditie seculara.. Gospodariile lor erau extrem de modeste, de obicei facute din pamint, compud din doua camere si o prispa. Pamintul il lucrau cu plugul de lemn, sau cei mai saraci, numai cu o sapa de lemn, Ramura cea mai imprtanta a agriculturii, si cea mai rentabila era cresterea animalelor.: animalele de povara: boi si cai. Principala sursa de hrana, atit pentru ei, cit si animale era porumbul, care a fost introdus in Principate, in secolul 18. Griul si orzul erau cultivate in special pentru obligatiile fata de Poarta, sau pentru comercializare. Clerul, si in special manastiresc era alaturi de boierime, unul din cei mai importanti propietari de pamint.

c.Importanta nasterii dreptului modern O trasatura a gindiri de tip iluminist a fost cerinta pentru o guvernare rationala. Haosul legislativ, specific perioadei medievale lasa cale libera abuzurilor, tiraniei si nedreptatii. In a doua jumatate a secolului 18, in principate se mentineau vechile institutii medievale. Structura statala era slaba si slabiciunea sa era si rezultatul unor prevederi de functionare. Astfel, nu exista o despartire a puteriilor in stat, astfel puterea laica si cea bisericeasca se suprapuneau, pentru ca Domitorul era seful amindoura. Si mai grav, era inexistenta despartirii puterilor, puterea executiva se

suprapunea atit cu cea legislativa, cit si cu cea judecatoreasca. Domnul reprezenta

18

puterea executiva, dar tot el prezida si Divanul, ce era instanta suprema. Initiativa unor decizii, de tip legislativ revenea exclusiv, Domnului. Puterea domnului se baza si pe faptul, ca el impartea dregatoriile, ce dadeau importanta unui boier in cadrul statului, de aici dependenta clasei dominante, in ansamblul ei, in fata domnitorului. Secolul 18 mostenise pe plan legislativ o stare de haos. Lipsa unei legislatii formalizate, albitrariul deciziilor intretineau o stare de nesiguranta, dind tere liber abuzurilor si coruptiei, in intraga administratie. Este meritul unor domni din perioada fanariota care au avut initiativa unor reforme de caracter general coduri de legi-ce aveau ca scop de face ordine in diversele ramuri ale vietii sociale. . Astfel, Alexandru Ipsilanti, proclama un nou cod de legi in 1780, Pravilniceasca condica, redactata in romana si greaca. Aceasta era inspirata din dreptul bizantin asa numitele bazilicale, sau Carti imparatesti-, dar se foloseau si o serie de cutume locale obiceiul pamintului- pastrate prin forta traditiei.. De fapt, Ipsilanti reunea in aceasta legislatie o serie de reforme anterioare ale sale, din care cea mai importanta, cunoscuta sun numele de Hrisovul cu ponturi-data in 1795, care infiinta instante superioare de judecata, lasind Divanului competente de Curte Suprema. Elementul revolutionar al reformei lui Ipsilanti era principiul autonomiei -chiar numai relativa-a puterii judecatoresti. Acest principiu se concretiza prin numirea unui dregator in fiecare judet, care sa aiba competente judecatoresti. Acesta nu mai apartineau delegatului domnului in acel judet, care era ispravnicul (un fel de prefect, din perioada moderna). Fireste ca aceasta despartire era relativa, prin forta obiceiului pamintului, ispravnicul continua sa aiba un cuvint si pe planul judecatoresc. Un al doilea pas in modernizarea legislatiei Principatelor este codul lui Caragea, dat in Tara Romaneasca in 1818. Filiera occidentala a acestei legiuri este mai clara, cici juristii care l-au redactat, s-au inspirat din Codul civil francez din 1808 (codul lui Napoleon).. Fata de incercarile pina acum, legiuirea lui Caragea se evidenteaza printr-o buna sistematizare, ce trebuia sa faciliteze folosirea ei de oamenii legii. Astfel exista o ordonare logica a diverselor prevederi ale Codului.

19

3. Regulamentul Organic

Un moment esential in modernizarea societatii din Principate si in evolutia spre statul national modern a fost adoptarea Regulamentului Organic. Regulamentul organic este un asezamint legislativ cuprinzator, care trebuia sa reformeze administatia si legislatia in Principate. Procesul elaborarii si implementarii acestor acte a fost deosebit de complex si el trebuie analizat pe citeva planuri, cel international, cit si panul intern. Datorita acestei complexitati au existat opinii diferite asupra Regulamentului organic. Unii l-au considerat un act impus se Rusia, cu un profund caracter antireformist. Asa gindeau oamenii de la48, care considerau ca trebuie ca Regulamentul trebuie abrogat, ceeace se cere prin proclamatiile revolutionarilor, iar in Tara Romaneasca, Regulamentul este ars in mod simbolic. Altii, dimpotriva au vazut in prevederile regulamentare inceputul epocii moderne in Principate, si le-au considerat prima constitutie a Principatelor. Vom incerca o analiza obiectiva pe toate planurile a momentului si astefel sa putem ajunge la o deapta judecata. Se mai impune o observatie: atit in Moldova, cit si in Tara Romaneasca s-a adoptat un Regulament Organic, separat, la distanta de un an. In Tara Romaneasca in 1831, iar in Moldova, in 1832. Dar ceeace este esential, este ca prevederile sunt aproape identice, exista deosebiri minore nerelevante. De aceia in istoriografie se vorbeste pe buna dreptate, de Rregulament si nu de Regulamente.

a.Contextul international al Regulamentului Organic

Dupa cum s-a mai aratat, istoria Principatelor Romane la intersectia secolelor 18 si 19 are ca fundal un sir aproape neintrerupt de razboaie ruso-turcesti. In multe rinduri Principatele au fost terenul acestor razboaie si au suferit intermitente ocupatii militare cu consecinte nefaste asupra populatiei.

20

In 1829, dupa o ofensiva victorioasa, armata rusa intra in Balcani si obliga pe turci sa semneze tratatul de la Akkerman (1829). Acesta a avut urmari importante asupra dinamicii interne din Principatele Romane. Priin acesta, Turcia reconsfintea autonomia acestora, a acceptat numirea domnitorilor pe viata,si au restituit trei porturi dunarene pe care le anexasera ca raiale (Braila, Giurgiu si Turnu). Cea mai importanta prevedere, cu consecinte spectaculoase pentru economia Principatelor a fost anularea monopolului turcesc asupra comertului celor doua Tari Romane. Posibilitatea de comercializare libera a stimulat productia agricola si efortul de comercializare, fapt ce va avea efecte sociale. In paralel rusii au ocupat militar Principatele, sub pretextul garantiei platii unei importante datorii de razboi din partea Turciei. Urmarind proprile interese, administratia militara rusa a incercat introducerea unei administratii eficiente, care sa-i asigure controlul, dar si ordinea necesara pentru aplicarea regimului fiscal pe care le-au introdus. Tarul avea sa numeasca ca guvernator un ofiter cultivat, format in scoli occidentale, generalul conte Pavel Kiseleff. Acesta sosit in Bucuresti, la 24 noiembrie 1829, a pornit o actiune energica de organizare. Trebuie spus ca in conceptia sa reforma generala, trebuia sa porneasca de la elita politica locala si nu sa fie impusa din afara. In acest sens, Kiseleff. a format o comisie compusa in special, din tineri boieri, formati in Occident. Astfel din comisia vor face parte trei viitori domni Gheorghe Bibescu, Barbu Stirbei si Mihai Sturdza, precum si Ion Campineanu, reformator cunoscut, figura centrala a partidei nationale. . Trebuie subliniat ca redactarea textului Regulamentului Organic s-a facut prin consultarea de citre comisie a delegatiilor marii boierimi, ai clerului si al notabililor oraselor, deci el poate fi vazut ca o expresie a culturii politice interne. E adevarat, ca aceasta s-a facut in limitele unor instructiuni elaborate la Petersburg.

B. Prevederile Regulamentului. Ideia centrala a prevederilor regulamentului este modernizarea intregului sistem administrativ al statului, dupa model occidental.

21

Continuind linia inceputa de Ipsilanti si Caragea, in codurile lor de legi, Regulamentul Organic face inca un pas pe linia separarii Puterilor si a functionarii lor distincte. Pentru prima oara, puterea legiutoare, Obsteasca Adunare are un loc clar in sistemul statului si este inzestrata cu autoritate legislativa.. Domnul isi mentinea atributii largi. Pe linga cele ce incumba din caracterul puterii executive, el este singurul care are drept de initiativa legislativa. In Tara Romaneasca, Adunarea era compusa din: mitropolitul bisericii ortodoxe, ca presedinte, 20 de boieri de rangul I si alti 18 boieri alesi pe judete. Sistemul judecatoresc a fost alcatuit, pe principiul separarii puterilor si unei mai bune precizari de atributii. O limita a acestei separari era ca domnul numea judecatorii, de aici o anume dependenta de puterea executiva. O perfectionare notabila a avut-o adminstratia centarla prin divizarea functiilor concretizata in aparitia departamentelor (viitoarele ministere) care erau: interne, armata, afaceri straine, justitie, Culte (Credinta). Departamentele se reuneau, prin sefii de departamente (viitorii ministrii) intr-un Sfat Administrativ-in fapt guvernul- ce il seconda pe domn in exercitarea atributiilor de putere executiva. La nivel local se incearca cu mai putin succes-de a instala autoritati de tip modern. O noutate importanta este aparitia, pentru prima oara a unei administratii urbane, alese. Orasul era condus de un Consiliu orasanesc ales prin vot cenzitar de notabilii orasului, dar presedintele era numit de guvern, ceeace limita principiul autoadministratiei. In domeniul, de altfel fundamental in Principate, al relatiilor agrare prevederile Regulamentului erau contradictorii. Pe de-o parte ele transformau in fapt domeniul feudal in propietate absoluta de tip capitalist, si implicit pe boier in propietar agrar. Aceasta era un pas important in modernizarea agriculturii. Dar aceasta modernizare se facea prin desfiintarea dreptului taranului clacas la partea ce o avea in folosinta. Pentru a-si cistiga existenta, trebuia sa incheie un contract de arendare in fapt o forma de inchiriere-cu propietarul, pentru o bucata de pamint, a carei marime era proportionala cu numarul de vite. Deci modernizarea se facea in contul inrautatirii situatiei, de fapt, a taranimii.

22

Pe plan edilitar se faceau progrese importante prin constituirea unei autoritati de control al igienei, pe plan local, prin initierea unor lucrari de pavare, canalizare, trasare de strazi. Putem spune ca Regulamentul Organic sta la baza unei innoiri rapide, pe plan urban, care este una din fatetele definitorii ale procesului demodernizare generala a societatii. Regulamentul desfiinteaza sistemul corporativ, ce era un sistem de sorginte medievala, suprimind o serie institutii de tip corporatie-cum sunt epitropiile- si asigurind legatura directa intre locuitor si stat. Este un pas important al procesului trecerii de la supus la cetatean. In acest sens, trebuie amintita, ca o masura importanta, desfiintarea breslelor de mestesugari si negustori. Prin regulamentele lor invechite ele au inceput sa constituie o frina in organizarea muncii, in introducerea unor metode profesionale noi. Desfiintarea lor avea sa faciliteze patrunderea si dezvoltarea principiului liberei initiative, specific orinduirii capitaliste moderne. O schimbare radicala are loc si in sistemul fiscal prin renuntarea la impozitele indirecte , ce erau inlocuite cu impozitul pe cap de familie. Regulamentul introduce si un sistem nou de contabilizare a veniturilor si cheltuielilor-sistemul dublei evidente. Regulamentul face un pas in directia laicizarii statului, prin separarea partiala a bisericii de stat, si in acelasi timp scade influenta acesteia in administratie si justitie. O anume scadere a pozitiei dominante a bisericii se facea prin instituirea controlului asupra acesteia, de un Departament, numit al credintei, condus de un logofat, ce il reprezenta pe domnitor in treburile religioase. O anumita dependenta se datora faptului ca preotii primeau un salariu de la stat. Privind tabloul general al impactului Regulamentului Organic conchidem ca el este o rascruce in trecerea spre perioada moderna. Fireste ca prevederile regulamentare aveau limite din cauza rolului de control al administratiei ruse, dar si din dorinta celor care l-au alcatuit sa nu iasa din cadrele existente, iesire pe care o considerau periculoasa. Faptul ca prevederile Regulamentului acopera practic toate domeniile vietii unui stat: administratie centrala si locala, instante judiciare, organizarea vietii urbane si rurale, sistemul fiscal, relatii de munca, modul de alegere al Domnului, etc apropie acest asezamint , de ideia de Constitutie moderna.

23

Numai il apropie pentru ca modul sau de elaborare-desi s-a dorit reprezentativexprima vointa unui segment limitat din populatie. Deasemenea limbajul juridic, desi evoluase, nu avea inca termenii potriviti pentru un act constiutional propriu-zis. De asemenea, implicarea Puterii protectoare a limitat si ea caracterul modern al actului. Cu toate acestea, el poate fi considerat un moment fundamental in evolutia Principatelor spre forma de stat modern. De asemenea prin similitudinea textelor, cele doua entitati politice primeau o comunitate de organizare si prin aceasta un impuls spre unire.

4. Perioada premergatoare Revolutiei din 1848

a.Progrese in economie Deceniile 4 si 5 a secolului 19 au marcat importante schimbari in viata Principatelor. Un anume avint economic se datoreaza noilor conditii interne si internationale. Tratatul de la Adrianopol, prin desfiintarea monopolului turcesc asupra productiei agricole, a creiat un stimulent puternic pentru propietarii de paminturi, care acum isi puteau comercializa liber diversele produse, grine, fructe, lapte, vin, etc. Un alt factor de reinviorare a economiei a fost starea de pace instaurara in anii 30 dupa decenii de instabilitate militara in zona. In 1834, inceteaza ocupatia rusa-instalata in 1828- care a provocat importante pierderi si suferinte. Un alt element favorizand este inceputul implementarii prevederilor

regulamentare, prin aparitia unor institutii moderne, care prin actiunea lor stimulau dinamica economica. Fireste, existau si factori defavorizanti, ce decurg din o anume tensiune sociala, din insasi relatiile sociale, in special din agricultura, care nu eliberase complet forta de munca. Taranul-clacas, chiar daca teoretic isi castigase, prin reforma lui Mavrocordat,

24

dreptul unei miscari, era sufocat de obligatiile care le avea fata de boierul-propietar de mosie. De altfel, in domeniul relatiilor de munca si de propietate in agricultura, Regulamentul a recunoscut drepturile depline de propietate, la o treime din domeniul sau. Astfel domeniul feudal devenea o propietate de tip capitalist, o propietate particulara a acestuia. Pentru a isi cistiga existenta, taranul trebuia sa incheie un contract, care desi teoretic se facea intre doua parti egale, in practica i se impunea dorinta propietarului. Marimea locului arendat de taran era prportional cu numarul de vite al acestuia. Prin constructia lor, relatiile de munca in agricultura, net defavorabile taranului, nu ii dadeau nici un impuls pentru cresterea productiei. Cici aceste relatii nu ofereau o legatura vizibila intre crestrea productiei si cistigurile taranului. De asemenea persistenta unui mod de viata mizer, care nu se deosebea de cel cu doua secole in urma, conditiile modeste de habitat si hrana nu creiau nevoia unor stimulente, lucratorul de pamint neavind necesitati sporite. Persistenta vechilor utilaje, tipul de exploatare agricola, in continuare extensiva erau de asemenea factori defavorizanti. Lipsa instructiei scolare, in special in mediul rural, era o frina serioasa in cresterea economica. Comertul era ingreunat de starea proasta a drumurilor, realitate descrisa de mai toti calatorii trecatori prin Principate. Constienti de serioasa raminere in urma, reprezemtantii elitei sociale, inclusiv clasa politica au incercat sa ia o serie de masuri recuperatorii pe toate planurile. Exista o serie de progrese semnificative in perioada ce a premers momentului revolutionar de la 1848. Daca ar fi sa amintim de cresterea semnificativa a unitatilor industriale, mai precis aparitia fabricii ce foloseste masini. Existau manufacturi si in perioadele anterioare, cum ar fi, de exemplu o manufactura de sticla, ce functiona la 1700 la Hirlau, sau o manufavtura de postav la Piatra Neamt , dar in anii 30 si 40 avem de-a face cu o crestere semnificativa a acestui spus

25

tip de activitate economica.. In 1841 este pusa in functiune o moara mecanica l si o fabrica de macaroane si fidea, la Iasi. O intreprindere importanta infiinteaza Gheorghe Asachi, in 1841, la Iasi. Este vorba de o fabrica de hirtie, unde se va folosi utilaj adus din Austria. O fabrica de sticla este infiintata de Dumitru Cantacuzino, la Grozesti (Bacau), unde se folosea forta aburului. Lucrarile edilitare, transformarea oraselor a determinat aparitia unor unitati industriale de materiale de constructii. Un grup de boieri moldoveni, Alexandru Sturdza, V. Pogor, la care s-a asociat doctorul ceh Cihac-o interesanta figura de intreprinzator- au infiintat o caramida mecanica la Iacobeni (Bucovina) Mecesitatile stringente de crestere a productiei agricole au dus la crearea de fabrici de unelte agricole. Astfel, la Pantelimon, linga Bucuresti, in 1834, se infiinteaza sub patronajul domnitorului Alexandru Ghica o societate de modernizare a agriculturii. Aceasta societate a infiintat o fabrica de treierat in 1840- si o moara mecanica, tot la Bucuresti, in 1841. In ce priveste comertul trebuie spus ca in noile conditii are loc atit o crestere a volumului de comert, dar si aparitia unui nou tip de comert stabil si practicat de negustor de profesie. Apar piete fixe, in orase, tipuri noi de magazine, dupa model occidental. O greutate in dezvoltarea comertului a fost lipsa unei monede unice si coexistenta pe piata romaneasca a unui numar foarte mari de monezi straine.

B. urbanism Implementarea prevederilor regulamentare a provocat printre altele o revolutie urbana. Tirguri mai vechi sunt refacute si marite cum este Tirgul Nou, ce isi schimba numele in Mihaileni, dupa numele domnitorului Mihail Sturdza, Tecuci, Podul Turcului, etc. In Moldova existau 70 de tirguri si orase in 1845. De aemnea are loc o crestere spectaculoasa a populatiei marilor orase, si in Special a capitalei, Tarii Romanesti, Bucuresti.

26

Dar aspectul interesant este noua organizare a acstora. De exemplu< Bucurestiul este impartit in zone administrative , denumite si culori (sau vopseli), se paveaza strazi, se fac proiecte de canalizare, iluminare (cu gaz) si pavare. Se iau importante masuri de infrumusetare si higiena, din care amintim deschiderea parcului Cismigiu, ce se deschide in 1848, organizarea unui traseu de plimbare la sosea, ce a primit numele initiatorului, Pavel Kiseleff. Sunt scoase cimitirele din centrul orasului, construirea de fintini, cum sunt cele de pe Podul Mogosoaia. Datorita expansiunii comerciale se dezvolta orasele port la Dunare, precum Galati, Braila, Giurgiu, Turnu Severin C. Invatamint si cultura Pe plan politic domnitorii din perioada regulamentara au folosit din plin perioada de stabilitate politica si s-au ocupat indeaproape de reforme multiple. Ei insasi oameni formati in Occident, vor duce o politica de sprijinire a invatamintului, prin infiintarea de scoli, de diverse grade, vor da de asemenea o atentie speciala institutiilor de cultura, sprijinirea tiparirii de carti-romanesti si traduceri-infrumisetarea oraselor, etc. Domeniul cu succesele cele mai notabile ale perioadei prerevolutionare si cu cele mai clare consecinte pe plan indelungat, este cel al invatamintului. Fireste pasi importanti s-au facut in acest domeniu si in perioada fanariota. De amintit, in Tara Romaneasca, reforma radicala facuta Academiei domnesti, ce devine Academia de la Sfintul Sava, in care erau patru cicluri de invatamint, de la cel primar la cel superior. La Iasi, un act de-a dreptul revolutionar avea sa fie adaugarea de o scoala superioara de inginerie civila, de citre neobositul reformator Gheorghe Asachi, in care materiile se vor preda in limba romana. Dar, accesul la aceste scoli era limitat, la reprezentantii elitei sociale. Exista chiar o incercare de teoretizare a lipsei invatamintului in mediile rurale. In 1838, Gheorghe Bibescu, desi era un promotor al invatamintului, in general, s-a imptrivit propunerilor de intemeiere sistematica a unor scoli rurale. Cu aceasta ocazie, el avea sa faca urmatoarea observatie: ...Ar fi o mare ratacire, daca s-ar insufla taranilor idei nepotrivite cu meseria lor si le-ar ridica gustul plugului Alti mari boieri au adoptat alte conceptii. Ei au inteles ca ridicarea intelectuala a taranului este in interesul produciei agricole si implicit a lor. Este ce l-a condus pe Radu

27

Golescu la infiintarea, in 1821, pe mosia sa de la Golesti (Muscel) a unei scoali pentru invatatura copiilor satului in limba romaneasca Fireste nasterea invatamintului, in limba romana este legata de personalitatea si activitatea lui Gheorghe Lazar. Venit din Ardeal, mai precis din Avrig, de linga Sibiu, cu studii de inginerie facute la Viena, avea sa aiba o contributie remarcabila la nasterea invatamintului modern in limba romana. E bine sa obsevam aici ca Lazar inaugureaza un traseu spiritulal, ce devine un model in secolul 19 si inceputul secolului 20. Este vorba de tineri intelectuali romani din Transilvania , care dupa ce isi defintiveaza studiile in scoli apusene, vor gasi de cuvinta sa vina in Principate pentru a participa la efortul reformator al societati de aici. Am mai putea aminti pe Florian Aaron, Ion Maiorescu-profesor si director al gimaziului din Craiova, tatal celui care va fi Titu Maiorescu, Simion Barnutiu, ajuns profesor universitar la Iasi, sau banateanul Eftimie Murgu, pe care il gasim si la Iasi si la Bucuresti, etc. Este poate o filiera suplimentara de occidentalizare, concetizata in efortul unor intelectuali romani de peste Carpati. Unul din marii boieri, demnitar regulamentar si apoi, dupa Revolutie, domnitor, care s-a implicat in emaniciparea instructiei scolare a fost Barbu Stirbei. Acesta va avea initiativa formarii, in cadrul organizarii administratiei regulamentare, unei autoritati de stat ce trebuia sa elaboreze o strategie scolara. Sub numele de Eforia scoalelor aceasta lua nastere in 1822, conducator fiind Stirbei, iar ca membrii, printre altii Petrache Poenaru, fost bursier al mitopoliei Munteniei, la studii de inginerie la Pisa si Paris si apoi in Anglia (om din popor, cum il numeste A.D. Xenopol) si deja-amintitul Gheorghe Lazar. Stirbei, avea sa spuna la o ceremonie scolara: guvernul s-a patruns de adevarul, ca invataturile potrivite pe starea fiecarui om in societate sunt cele mai puternice mijloace pentru intemeierea fericiirii unui neam. Este o formula lapidara ce cuprinde esenta unei conceptii iluministe: progresul, pe care viitorul domnitor il numeste fericirea neamului depinde in primul rind de emaniciparea scolara. Fireste Stirbei, ca si fratele sau domnitorul Gh. Bibescu-au unele temeri privind generalizarea accentuata a acestei instructiuni. Mai nuantat decit domnitorul, Stirbei precizeaza ca invatamintul trebuie acordat tuturor, dar potrivite pe starea fiecaruia.

28

O institutie a carei dezvoltare preocupa mult noua elita politica este teatrul. Existenta unor trupe teatrale strine, italiene, franceze sau germane au dat un impuls societatii din Principate de a realiza o institutie teatrala reprezentativa. Profitind de incurajarea domnului si a anturajului acestuia, se va forma teatrul grecesc, in 1817, initiatoare fiind fiica domnitorului Caragea, domnita Ralu. Este vorba de teatrul de la Cismeaua Rosie, din Bucuresti. Meritul acestuia este de a fi gazduit piese al carui continut aveau un caracter protestatar, cu influenta in rindul tineretului. Astfel, in 1820 se va juca la acest teatru drama lui Voltaire, Brutus. Incercari timide de intemeiere a unui teatru romanesc au loc, atit la Bucuresti, cit si la Iasi. In acest context, in 1845 se inaugureaza un teatru-numit Teatrul Mare- la Copou, la Iasi. Interesant este ca ideia intemeierii unui teatru national ia o coloratura politica, de emanicipare politica si sociala. Importanta institutiei teatrului in mentalul colectiv este si ea, preluarea unui model occidental. Organizarea actului cultural este o preocupare a elitei sociale romanesti. In acest sens, sunt de acord pe deplin, cu observatia istoricului american Keith Hitchins, ca Institutionalizarea culturii a fost o caracteristica a timpului. Au rasarit societati si asociatii de toate felurile, care au reunit oameni cu acelasi mod de gindire pentru a promova o mare varietate de cauze [Keith Hitchins, Romanii. 1774-1866, Humanitas, Bucuresti, 2004, p.242]. Am adauga ca aceasta caracteristica poate fi urmarita in intreg secolul 19 si este una din formele importante ale procesului de modernizare. In aceasta epoca au aparut o serie de personalitati deosebit de active pe diverse planuri-fiind in acelasi timp profesori, publicisti, scriitori si economisti-si in acelasi timp inzestrati cu vocatie de ctitori de institutii culturale. Poate figurile emblematice din acest pinct de vedere erau Gheorghe Asachi, in Moldova si Ion Heliade Radulescu, in Tara Romaneasca.

D. Framintari sociale si politice in anii premergatori Revolutiei Patrunderea ideilor de reforma din Occident, cresterea gradului de instructie a elitei sociale romanesti, persistenta unor practici anacronice, pe toate planurile vietii sociale din Principate vor crea o profunda stare de neliniste.

29

La nemultumirile fata de starile sociale si politice interne se adaugau nemultumirea fata de intervantiile externe, mai intii cele otomane, si rusesti, sau de cele mai multe ori impotriva ambelor Puteri, ce isi arogau drepturi speciale in viata Principatelor Romane. Primele forme de opozitie apar in cadrul unei boierimi liberale, ce si-a insusit valoriile morale ale Occidentului. In acelasi timp, acestia, care erau si mari propietari de paminturi erau constienti ca ordinea sociala, fiscala si politica din Principate este o stavila in optimizarea exploatarii proprilor propietati si implicit in consolidarea pozitiei lor economice. Intre ideile iluministe pe care si le-au insusit, patriotismul este o parte imprtanta. De aici, dragostea de tara, exprimata intr-un limbaj patetic a fost permanent in centrul diverselor programe, ce au fost elaborate in epoca. In acest climat apar o serie de organizari, fie de caracter politic-unele cu caracter de conspiratie-altele de caracter cultural, care au o pregnanta directie politica, ce exprima dorinta de schimbare a unei parti importante a populatiei. Ritmul, profunzimea, directia, prioritatile, metodele preconizate pentru realizarea schimbarii la fata a societatii sunt extrem de diferite. De aici existenta a numeroase grupari, care desi, in mare au acelas tel, vor actiona diferit. Acest pluralism de ideologie si strategie se va resimti si mai tirziu, in timpul evenimentelor revolutionare. O opozitie activa a existat in rindul boierimii liberale, nemultumita de obedienta domnitorilor fata de Rusia. In organizarea acestei opozitii boierimea a gasit de cuvinta sa se foloseasca de institutile create de Regulamentul Organic. Adtfel in Obsteasca Adunare, pentru proma oara in istoria Principatelor, s-a format, in mod deschis, o opozitie impotriva domnitorului. Fenomenul este prezent in ambele capitale, Bucuresti si Iasi, dar este mai radical la Bucuresti. Aici se formeaza mai multe grupari opozitioniste. Prima, ce reusise sa reuneasca mai multi boieri din Adunare, era condusa de Ion Campineanu, mare boier muntean, cu studii in Franta. El cere sa se puna capat amestecului Turciei si Rusiei , cerind ca Tara Romaneasca sa redevina o tara limpede si independenta.. In acelasi timp, el neaga legitimitatea domnitorului Alexandru Ghica, pe care il considera, ca impus din afara. Ceeace pare ciudat este ca urmarind scopurile politice ale gruparii, pe care o conducea, Campineanu neaga si legalitatea insasi a Regulamentelor Organice, pe baza carora exista Adunarea Obsteasca, in care functiona el si cu partizanii sai. Mai mult decit atit, trebuie sa amintim, ca Ion Campineanu a facut parte din comitetul de delegati, care a redactat Regullamentul Organic.

30

Conflictul a pornit de la un incident care avea la baza acceptarea de citre domn a unei interventii brutale a Rusiei in guvernarea Tarii Romanesti, in care se cerea recunoasterea unui articol anexa,-asa numitul articol aditional- prin care se stabilea obligativitatea acordului Rusiei la orisice modificare legislativa. Campineanu, era candidatul gruparii sale la domnie, care trebuia, conform programului sau, sa devina ereditara. Campineanu, care avea ca secund pe francezul Felix Colson, fost diplomat francez, a incercat sa ceara sprijin Occidentului, care insa l-a refuzat, de frica sa nu slabeasca, prin actiunea lui, si mai mult Imperiul Otoman. Intors in Muntenia, el este arestat si surghiunit la o manastire. Un alt doilea grup opozitionist era condus de Dimitrie Filipescu. Si el partizan al independentei, acesta avea si un plan intern de reforma sociala, care prevedea emaniciparea si impropietarirea clacasilor, desfiintarea tuturor rangurilor si privilegiilor, care practic insemna ruptura cu Vechiul Regim, si implicit transformarea supusilor in cetateni.. El dorea abolirea completa a institutiei domnesti si proclamarea republicii.. In vederea realizarii obiectivelor sale, Dumitru Filipescu formeaza o organizatie secreta, din care faceau parte citiva militari, ca C. Teleghescu, Nicolae Balcescu, cadet in armata, el insusi dintr-o famile boiereasca din Vilcea, Marin Serghiescu, mic boier, banateanul Eftimie Murgu si J. A Vaillant, emigrant din Franta, director de internat, etc Sprijinul primit de Filipescu din partea societatii a fost redus, datorita radicalismului sau, astfel in 1840, avea sa fie arestat si trimis la ocna. Dupa 1840, centrul opozitiei atit din Tara Romaneasca, cit si din Moldova se va stabili in Occident, in special la Paris si vom asista, in timp, la radicalizarea acestei opozitii. Nelinistea sociala si politica este accentuata in anii 40. O noua generatie a elitei sociale se ridica. Pentru dorinta lor de reformare, Regulamentul organic, datorita consevatorismului sau, li se parea prea strimt. Fireste, nu se poate face o distinctie neta intre prima generatie iluminista si cea care se ridica in anii 40. Ele aveau in comun acelas respect pentru valorile occidentale, dublat de aceias nemultumire fata de realitatile interne. Intervin unele schimbari calitative, pe care vom incerca sa le subliniem in continuare.. Spre deosebire de inaintasii lor, noua generatie era rupata de realitatile fanariote ale noului regim.

31

In acelasi timp, trebuie sa luam in considerare, ca si peisajul intelectual occidental s-a schimbat. Vechea generozitate iluminista nu era inlaturata complet, dar este inlocuita cu un anume romantism revolutionar, insotit de istorism, care incerca sa gaseasca in istoria fiecarei natiuni, o epoca de aur. Aceasta intoarcere in trecut, ce apare in Occident, dupa esecul experientelor reevolutionare de tot felul-de la iacobini la thermidorieni-sau a celor imperiale avea sa influenteze si pe tinerii din Principate. De aici un interes deosebit pentru istoria nationala, ce trebuia sa ofere atit modele de fericire sociala, cit si justificarea schimbarilor. Nu intimplator, interesul pentru istorie creste. Un Nicolae Balcescu sau Mihail Kogalniceanu, sunt in primul rind istorici si apoi conducatori politici. Si acestea sunt exemplele cele mai elocvente. Primul si-a ales ca tema centrala de studiu perioada glorioasa a lui Mihai Viteazul, pe care il transforma in mit al constiintei nationale. Este vorba de o conceptie romantic-revolutionara, sintagma ce contine in ea o contradictie logica-romantismul fiind o forma de gindire conservatoare, deci contrariul spiritului revolutionar- Vointa de actiune este atit de puternica, incit imbraca forme mistice. De aici foarte desele trimiteri la Biblie, la Sfinta Scriptura, etc. Si aici avem o influenta religioasa externa, venita dintr-un Occident, unde un anume socialism crestin a fost profesat de abatele Gregoire de Lamennais. Acesta, in lucrarea sa Paroles dune croyant (Cuvintele unui credincios), publicata in 1834, prezinta o conceptie prin care grija de umanitate, grija pentru napastuitii soartei poate constitui baza unei noi religii crestine, care in fond se intorcea a izvoare. Cine citeste corespondenta unui Ion Heliade Radulescu, unui Alecu Russo, dar mai ales a lui Constantin A. Rosetti poate intelege influenta puternica aacestei conceptii in lumea romaneasca, din ajunul seismului social din 1848. Un rol important in pregatirea actiunilor revolutionare il vor avea diversele organizatii ce vor lua nastere si se vor imulti in anii premergatori Revolutiei. Aceste organizatii, de cele mai multe ori au si un caracter cultural, vor contribui la afirmarea unui climat revolutionar, vor pregati opinia publica pentru rasturnari sociale. Inca in 1827, marele boier reformator Dinicu Golescu a infiintat la Bucuresti, Societatea literara a carei obiective tineau de raspindirea instructiei scolare si a culturii in rindul poporului si in special a populatiei rurale, dar si reforme privind modernizarea administratiei..

32

Ca o continuare a acesteia s-a nascut in 1835, Societatea filarmonica, a carui obiectiv principal era constituirea unui teatru national. La inceputul anilor 40 atmosfera se radicalizeaza, in sensul ca reformele de caracter politic incep sa ocupe un loc central. In acest sens apar, dupa model occidental, in special francez, organizatii secrete, de tip conjuratie. Astefel, in 1845, la Bucuresti ia nastere societatea Fratia, in a carei conducere intrau Cristan Tell, Ion Ghica, Nicolae Balcescu. Aceasta asociatie va edita publicatia Magazin istoric pentru Dacia Din 1845-1846, centrul de greutate al organizatiilor de caracter politic se muta la Paris. In capitala Frantei a luat fiinta, in decembrie 1845, Societatea Studentilor Romani ,in care intra studenti veniti din ambele Principate, precum moldovenii Mihail Kogalniceanu si Ion Ionescu de la Brad, muntenii Constantin A. Rosetti, fratii Dumitru si Ion Braianu. In 1846 avea sa adere la aceasta societate si Nicolae Balcescu. Programul politic al acestei societati cuprindea obiective ca reforma structurilor sociale si economice din Principate, iar pe plan extern, exista o orientare net antirusa, vazind in Imperiul de la Rasarit principalul pericol impotriva reformelor. Se incerca obrinerea sprijinului Imperiului Otoman, considerind ca acesta este interesat in aparitia unei structuri poltice, care sa fie un obstacol in fata Rusiei. Principalul purtator al acestei linii filo-otomane era Ion Ghica. Radicalizarea tinerilor de la Paris se facea sub influenta mediilor intelectuale si universitare franceze. Ei frecventai activ cursurile de la College de France devenit in epoca un puternic focar revolutionar. Aici isi tineau cursurile incendiare Jules Michelet, Edgar Quinet si marele poet revolutionar polonez Adam Mickiewicz. In acest timp, in Moldova si Tara Romaneasca nemultumirea crestea si se intindea, practic, la toate clasele sociale. Boierimea liberala era tot mai nemultumita de politica autocrata a domnitorilor, in special a lui Mihai Sturdza, in Moldova.. In acelasi timp, clasa de mijloc, adica mestesugarii, comerciantii, intelectualii, era nemultumita de lipsa drepturilor cetatanesti, de omniprezenta cenzurii, mai suparatoare la Iasi decit la Bucuresti. Si taranimea era nelinistita, datorita impozitelor in continua crestere, cit si a deposedarii de loturile ce le avusesera in flosinta.

33

Nelinistea in lumea rurala, era materializata prin tensiuni sociale ca incendieri de culturi agricole, fuga de pe domenii, etc. Toate acestea arata ca in Principate erau toate conditiile declansarii unei situatii revolutionare.

5. 1848 - primavara moldovalaha Unul din momentele cruciale ale istoriei Romaniei este anul 1848.

In acest an, in intreg spatiu romanesc-atit in Principate, cit si in Transilvania-se afirma cu claritate schimbarea stafetei in procesul istoric. Fireste ca si pina in 1848, in special de la jumatatea secolului 18- au avut loc o multitudine de schimbari care anuntau momentul de cotitura. . Dar momentul rupturii este 1848. Inainte de a intra in analiza desfasurailor politice si in special a programelor politice avansate in acest an, cred, ca se impun citeva observatii. Acest an de cotitura este in acelas timp un de convergenta in istoria celor trei Tari Romane. Exista multe similitudini intre evenimente, si mai ales intre programe, ce oglindesc o directie comuna de gindire si actiune, dorinta de adoptare a aceluias tip de valori ale societatii moderne europene. Din aceasta cauza a existat tendinta de a trata unitar evenimentele din 1848, ca Revolutia romana din 1848, si nu Revolutiile romane. In special, istoriografia comunista a accentuat aceasta interpretare, in special, in perioada de dupa 1965, incercind sa demonstreze, cu orisice pret, ideia unitatii nationale. Personal, consider ca este o exagerare, nejustificata de marturiilr istorice. Fara a exclude elementele de unitate care incepusera sa apara inca in perioade anterioare-si semnificatia comuna a momentului, cred ca avem de-a face cu fenomene difeite. Este clar, ca doar in Tara Romaneasc evenimentele s-au ridicat la nivelul de revolutie, avind de-a face cu un regim revolutionar instalat, care incepe sa guverneze pe baza documentelor programatice. E adevarat ca acest regim a durat mai putin de doua luni, dar a imbracat toate formele unui fenomen revolutionar: inlocuirea formei de stat, desfiintarea legislatiei anterioare, etc.

34

In Moldova, evenimentele au fost de o mai mica profunzime. A existat incercarea de prezentare publica a unui program de reforme partial acceptate de Putere, dupa care va urma reprimarea miscarii, arestarea majoritatii liderilor, fuga peste granita a altora. Dupa care va exista o incercare de reluare a programului, printr-o resistematizare si imbogatire a sa, dar totul ramine la nivel teoretic-declarativ. Deci, condideram ca in Moldova putem vorbi de o stare revolutionara si de evenimente de caracter revolutionar, dar nu de o revolutie. In Transilvania, situatia este mult diferita, cici avem de-a face cu o insurectie nationala cu putrnice elemente sociale. In acest sens, este greu de vorbit la nivel general, de o Revolutie romana la 1848. Vom sublinia insa elementele comune din programe, prezenta, si activitatea unor lideri in diverse centre.. Subliniez ca aceasta este parerea autorului acestui curs, dar trebuie recunoscut, ca ideia unei singure Revolutii este persistenta in istoriografia romanesca postdecembrista.

a. Contextul international O corecta si profunda intelegere a dinamicii revolutionare in spatiul romanesc nu poate fi inteleasa fara intelegerea contextului sau international. In acest an, 1848, intreaga Europa de la Paris la Budapesta si Bucuresti a fost zguduita de framintari sociale, nationale si politice. Puternica agitatie revolutionara a intregului continent european sublinia ideia unei schimbari generale, ce ducea la un nou inceput, ce trebuia sa asigure realizarea celor mai arzatoare idealuri ale poparelor de pe batrinul continent. Acest sentiment de regenerare a facut ca valul revolutionar de la 1848 sa fie numit Primavara popoarelor. Trebuie specificat ca sincronismul relativ al marilor ridicari populare, cit si directia lor comuna. Dar in acelas timp, trebuie subliniat diferentele de nuante, de profunzime, de agenda intre diversele miscari revolutionare. Astfel, la Paris, avem de-a face cu incercarea reusita de anulare a restauratiei ce a urmat marii Revolutii din 1789 si mai ales dupa infringeea militara si subliniez precizarea militara-a lui Napoleon. Scopul revolutionarilor francezi era de intoarcere sau am putea spune chiar restaurae (de data aceasta in sens invers)- a valoriilor Marii

35

Revolutii franceze din 1789. A fost o revolutie de caracter liberal si antii absolutist, cu profunda incircatura sociala-e vorba in special de exigentele clasei de mijloc, dar si a proletariatului, ce se consolidase in Franta. In Germania si Italia, caracterul liberal este dominat de ideia nationala, cici in cele doua tari, problema fundamentala era realizarea constructiei statului national. In Ungaria o evolutie liberal-moderata, cu o dominanta nationala puternica. Ceea ce este comun, este prezenta burgheziei clasa mijlocie cum mai este numita-in conducerea procesului de schimbare. Exceptia o face revolutia maghiara ce este condusa de o nobilime liberala nationalista. Marea noutate a evenimentelor din 1848 este emergenta-in proportii diferite, dar in fapt peste tot, poate cu exceptia Frantei-a nationalismului modern. Burgheziile din diverse tari considerau ca programul de modernizare nu poate fi realizat in conditii optime decit in cadrul statului national. Dinamica istorica facuse ca statul national sa apara cu intirziere in Europa. Cu exceptia flancului vestic in care acesta se consolidase in Anglia si Franta-in cea din urma, zdruncinat de cresterea si descresterea-folosim formula lui Cantemir pentru Imperiul Otoman-Imperiului napoleonian-in rest dinamica istorica a dus la intirzieri: lipsa de unitate a Italiei, insotita de ocupatia straina a unor teritorii-a Germaniei, a romanilor, problemele complexe ale popoarelor din Imperiul Habsburgic au consolidat directia nationala, uneori in defavoarea celei liberale. Cronologic revolutia, incepe in Italia, la Palermo, in ultima zi a anului 1847, printr-o insurectie antiabsolutista. Revolutia din Franta, tara ce cunoscuse cu 60 de ani in urma o Revolutie victorioasa, avea sa izbucneasca in februarie 1848 ca o ridicare impotriva unei monarhii autoritare, care se baza pe o parte a burgheziei: marea burghezie si in special ooligarhia financaiara. Avem aici, in Franta un timp istoric mai avansat decit in celelalte revoltii europene. Cu o luna mai tirziu o ridicare a burgheziei liberale vieneze va sili Curtea imperiala sa renunte la o parte din privegiile sale de tip absolutist, concesie materializata prin decretul imperial din martie care anunta introducerea unui regim constitutional. Acelasi stadiu antiabsolutist il gasim si in Prusia unde burghezia, sprijinita de nobilimea liberala impun Regelui o constitutie liberala.

36

In Ungaria, nobilimea liberala ce conduce procesul revolutionar urmareste despartirea de Habsburgi si instalarea unui regim parlamentar ungar. Urmarinu-si proprile exigente nationale, revolutionarii unguri nu vor lua in seama dezideratele nationale ale altor popare din Imperiu, astfel ca miscariile de emanicipare a acestora vor intra in conflict cu miscarea maghiara. Fapt ce va da posibilitate Habsburgilor de ase sprijini pe aceste miscari, aliendu-se cu ele, impotriva ungurilor. Valul revolutionar nu a cuprins Rusia unde nu exista o forta liberala destul de puternica si nici la sudul Dunarii, in Balcani. Deci putem spune ca spatiul romanesc a fost si in 1848 un spatiu de frontiera intre doua lumi in lupata. Poate ar trebui sa meditam asupra acestei permanente istorice a frontierei in istoria Romaniei. Cu atit mai mult, cu cit incepind de la 1 ianuarie 2007, frontiera estica a Europei, ca entitate politica, economica, dar si morala se muta, formal, la Prut.( In acest sens v-as recomanda lectura cartii istoricului Lucian Boia, Romania. Tara de frontiera a Europei, Humanitas, Bucuresti, 2002). Faptul ca Rusia autocrata s-a bucurat de stabilitate interna i-a permis sa intervina impotriva revolutiilor europene. Reactia Imperiului de Nord cum era numit in epoca imperiul tarilor a permis stavilirea valului revolutionar . De altfel, inca din martie, tarul va adresa o scrisoare diplomatica consulilor rusi, in care se spunea ca Rusia nu va tolera schimbari drastice in Principate si ca era hotarit sa mentina protectoratul asupra acestora. Suflul rece dinspre nord-est a inghetat pentru un timp-Primavara Popoarelor.

b. Episodul revolutionar din Moldova In atmosfera incendiara a primelor luni ale revolutiei europene s-a accentuat criza revolutionara in ambele Principate. Reintoarcerea revolutionarilor din Occident, in special de la Paris-unde unii dintre ei, participasea direct la luptele revolutionare-a grabit declansarea evenimentelor. In Moldova, si la Iasi in special, mocnea o puternica nemultumire fata de politica autoritara si de obedienta accentuata fata de Rusia a domnitorului Mihai Sturdza. Principalii purtatori ai acestei nemultumiri erau reprezentantii boierimii liberale.

37

La aceasta se adauga nemultumirea burgheziei fata de politica fiscala dura a domnitorului, ca si fata de rezistenta acestuia la reforme ale administratiei sau la refuzul de a sprijini comertul si mestesugurile. Reprezentantii acestor paturi sociale nemultumite vor raspunde la initiativa unui comitet de organizare si au participat la o intrunire la hotelul Petersburg din Iasi, la 27 martie. Circa 1000 de participanti au sosit la hotel, printre ei si emigranti polonezi. Adunarea a fost condusa de un opozant cunoscut al lui Mihail Sturdza, viitorului domnitor).. Printre figurile marcante trebuie amintit Vasile Alecsandri,, Alexandru Ioan Cuza, Lascar Rosetti, Vasile Ghica. Adunarea a delegat un comitet de 16, prezidat de Vasile Alecsandri, sa redacteze un program, care sa fie inaintat domnului. Petitia-program cuprindea 35 de puncte. Acestea oglindesc cerintele tuturor paturilor sociale din Moldova. Programul in special in forma pregatita-poate fi considerat ca moderat. O prima explicatie este preponderenta in pregatirea Adunarii si in conducerea ei a elementelor moderate din rindul boierimii liberale. Fireste prudenta era accentuata de regimul represiv al domnitorului Mihail Sturdza, dar mai ales de pericolul unei interventii rusesti, care la Iasi era mai resimtita decit oriunde. Faptul ca din capitala Moldovei se puteau vedea in departare focurile cazacesti de dincolo de Prut, moderarii spiritelor. De altfel articolul 1 al acestei petitii-program de la hotelul Petersburg cerea Sfinta pazire a Regulamentui Organic in tot cuprinsul sau si fara nici o rastalmacire, deci se preconiza, explicit, pastrarea sistemului existent. Insasi acest punct in fruntea proclamatiei este dovada ca miscarea ieseana nu a fost o revolutie-nici macar o miscare revolutionara-ci o miscare reformista indreptata impotriva abuzurilor. Alt grup de cereri se focalizau pe obtinerea unor reforme care sa incurajeze comertul si meseriile, din care o importanta speciala avea cea ce cerea o banca nationale care sa faciliteze comertul Existenta unor elemente democratice, generoase ingrijorate de problematica rurala a facut sa existe cererea privind imbunatatirea relatiilor dintre tarani mosieri si stat Formularea era foarte generala si imprecisa. actiona in sensul boierul cu vederi liberale, Grigore Cuza (unchiul

38

Exista in petitie trei articole, care se vede ca au fost adaugate, in timpul desfasurarii adunarii si reflecta radicalizarea atmosferei, in special datorita presiunii unor elemente burgheze radicale, provenite din mestesugarii si negustorii ieseni. Aceste trei puncte erau dizolvarea Aduarii obstesti, desfiintarea cenzurii si infiintarea unei garzi nationale. Aceste trei articole, in fond contraziceau primul articol privind respectarea Regulamentului Organic si indica posibilitaea trecerii la o etapa revolutionara. Nu intamplator, domnitorul anunta ca accepta petitia, dar, nu si ultimele trei puncte. Suspendarea Adunarii ar fi fost o masura de caracter revolutionar si putea duce la schimbari in cadrul Puerii. Cererea privind anularea cenzurii ce deranja in special intelectualitatea- ar fi dus la renuntarea de citre domnitor la una din pirghiile importante din sistemul sau de aparare. Dar masura cea mai periculoasa era cea care cerea infiintarea unei garzi nationale. In fapt aceasta institutie concretiza ideia poprului inarmat si era un pericol capital pentru detinatorii puterii. Revolutionarii-se vede sub influenta atmosferei generale in curs de radicalizarenu au acceptat raspunsul domnului si ca urmare acesta avea sa inceapa represiunea. Conducatorii miscarii esuate, carora li se vor alatura si alte personalitati marcante din emigratie, ca Mihail Kogalniceanu, se vor reuni si vor continua actiunile impotriva regimului de la Iasi. Dar avem exclusiv o faza teoretica a miscarii iesene. Petitia de la Cernauti, tocmai pentru ca era scrisa in emigratie-deci ferita de represiune, a accentuat unele din reformele de la Iasi. La aceasta se adauga conceptia liberaldemocrara a lui Mihail Kogalniceanu, ce si-a pus amprenta pe caracterul noului program. Accentuarea principiului separarii puterilor prin acordarea unei preponderente legislativului in fata executivului, sublinierea drepturilor cetatanesti sunt o materializare a accentuarii caracterului liberal al programului din emigratie, redactat la Cernauti.

c. Revolutia din Tara Romaneasca.

Fara doar si poate, episodul cel mai semnificativ al primaverii romane a fost cel muntean. Ar fi necesar sa incercam o explicatie a radicalizarii evenimentelor muntene. O prima explicatie este suportul foarte larg al societatii. Burghezia bucuresteana era mult mai puternica, capabila de organizare. Ea a fost principala forta de soc a

39

revolutiei.

Chiar si reprezentantii boierimii aveau pozitii mult mai avansate decit

boierimea moldava. De asemenea, Tara Romaneasca era mai departata, geografic, de Rusia, in acel moment pericolul principal pentru orisice proce revolutionar. Revolutia munteana a avut sprijinul unei parti importante a armatei, inclusiv a unor comandanti. Acestia vor reusi, in special in Oltenia, unde activa generalul Gheorghe Magheru sa aduca forte militare la dispozitia revolutionarilor. Se pare ca asociatiile cu caracter de conjuratie prepasoptiste au fost destul de eficiente si au reusit sa-si creieze o retea de sprijin in sfere apropiate de Pute