Istoria Romaniei 1918-2005

download Istoria Romaniei 1918-2005

of 215

Transcript of Istoria Romaniei 1918-2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei SCURTU, IOANIstoria contemporan a Romniei (1918-2005) / loan Scurtu. Bucuresti, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005 216 p.; 20,5 cm Bibliogr. ISBN 973-725-454-6 94(498) 1918/1989" (075.8)

Coperta I: Catedrala ncoronrii din Alba-Iulia

Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005

Redactor: Tehnoredactor: Coperta:

Constantin FLOREA Mihaela STOICOV1C1 Stan BARON

Bun de tipar: 12.12.2005; Coli tipar: 13,5 Format: 16/61x86 Editura si Tipografia Fundaiei Romnia de Mine Splaiul Independenei nr.313, Bucuresti, sector 6, O. P. 83, Telefon / Fax. 316.97.90 www. SpiruHaret.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

IO AN SCURTU

ISTORIA CONTEMPORANA A ROMNIEI (1918-2005)

EDITURA FUNDAIEI ROMNIA DE MINE Bucuresti, 2005

C PR S U IN

Introducere.................................................................................. 1. Noul cadru de evoluie a Romniei dup 1918. Analiz comparativ cu alte state ale Europei a)Populaia ........................................................................ b)Caracteristicile vieii politice ..................................... c)Viaa cotidian................................................................ d)Stiina si cultura ............................................................ 2. Dinamica economiei naionale

7

9 12 15 15

a)Trsturi generale ........................................................ 16 b)Evoluia principalelor ramuri ale economiei naionale ............................................................................................17 c)Economia romneasc n 1938 ................................. 20 3. Viaa politic a)Puterile statului ................................................................... b)Funcionarea regimului democratic ...................... c)Regimul de autoritate monarhic .......................... 4. Politica extern a Romniei n perioada interbelic a)Principalele caracteristici si aciuni ....................... 58 b)Nicolae Titulescu - activitatea diplomatic ............. 66 c)Situaia internaional a Romniei n anii 1938-1939 78 d)Pierderile teritoriale din 1940 ............................................... 83 5. Romnia n anii celui de-al doilea rzboi mondial a)Evoluia regimului politic n perioada 1940-1944 b)Eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei. Continuarea rzboiului n Est ............................................................ c)Actul de la 23 August 1944 ................................................ 90 92 97 22 30 41

d)Participarea Romniei la rzboiul antihitlerist . . e)Confruntri politice n perioada 23 August 194430 Decembrie 1947 ................................................................ 6. Romnia sub ocupaia sovietic (1948-1958) a)Impunerea regimului Stalinist .............................................. putere 7. Romnia n anii 1958-1964 a)Retragerea trupelor sovietice (1958) .................................... 142 8. Societatea romneasc n perioada 1964-1974 a)Politica intern; liberalizarea si limitele ei ........... b)Politica extern; implicarea Romniei n marile probleme ale lumii ............................................................................. 9. Anii cultului personalitii (1974-1989)

106 106 113 129 134

b)Represiune, rezisten, colaboraionism, lupt pentru

b)Desovietizarea Romniei. Declaraia din aprilie 1964

146 149

a)Situaia intern: realizri si crize ............................ 152 b)Politica extern. Schimbarea raportului de fore pe plan internaional ................................................................. 157 c)Revoluia din Decembrie 1989 .................................. 159 d)Bilan dup patru decenii ......................................... 165 10. Evoluii dup Revoluia din Decembrie 1989 a)Revenirea la regimul democratic, pluripartidist .................. b)Constituia din 1991. Alegerile din 1992 ..................... c)Noi confruntri politice. Schimbarea" din 1996 184 d)Evoluii politice n anii 2000-2005................................ 11. Locul Romniei n Europa dup anul 1900 a)La nceput de secol ............................................................ b)Marea Unire din 1918 ....................................................... c)Romnia interbelic ................................................. d)Sfsierea Romniei Mari. Participarea la cel de-al doilea rzboi mondial............................................................... e)Sovietizare si desovietizare ................................................. f) Revoluie si reform ................................................... Bibliografie selectiv .......................................................... 199 200 202 206 210 213 216 172 178 190

INTRODUCERE

Anul 1918 a marcat ncheierea procesului de formare a statului naional unitar romn, ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu patria-mam. Conferina Pcii de la Paris a confirmat, prin tratate internaionale, destrmarea imperiilor multinaionale din Europa si apariia de noi state sau ntregirea teritorial a altora, ntre care si Romnia. Evoluia rii noastre n perioada interbelic a demonstrat c actele de Unire au avut consecine pozitive asupra ntregii societi, pe multiple planuri: economic, cultural, politic etc. Sfrmarea integritii teritoriale a statului romn prin notele ultimative sovietice, din iunie 1940, si prin dictatul de la Viena, din luna august a aceluiasi an, a creat o situaie dificil tuturor romnilor, dar mai ales celor czui sub ocupaia sovietic si maghiar. In iunie 1941, Romnia a intrat n rzboi alturi de Germania mpotriva Uniunii Sovietice, cu scopul de a elibera Basarabia si nordul Bucovinei, care au fost reintegrate statului romn n iulie 1941. Desfsurarea operaiunilor militare n Est, nfrngerile suferite pe front, perspectiva ca ara noastr s devin teatru de rzboi au impus lovitura de stat de la 23 August 1944, prin care Romnia a iesit din Ax si s-a alturat coaliiei Naiunilor Unite. In urma nelegerilor dintre Marile Puteri, din anii 1943-1945, statele din zona central si sud-est european (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Romnia, Bulgaria, Iugoslavia, Albania) au intrat n sfera de influen a Uniunii Sovietice. In 1944. Romnia a fost practic ocupat de Armata Rosie, pn n 1958. Dup aceast dat, socialismul internaionalist, impus de sovietici, a devenit un socialism naional, adaptat la realitile romnesti. S-a nregistrat si o activizare a politicii externe, fapt ce a conferit Romniei un autentic prestigiu internaionall

Treptat, mai ales dup 1974, regimul politic s-a deteriorat, ca urmare a exacerbrii cultului personalitii lui Nicolae Ceausescu. Dup 1981, situaia material a populaiei a devenit tot mai grea, iar starea de nemulumire s-a generalizat. In 1989, regimurile comuniste" din Europa au czut rnd pe rnd-dup principiul domino-ului. La 22 decembrie, n urma unei ample aciuni populare, dictatura a fost nlturat si n Romnia. Ca urmare a Revoluiei din Decembrie 1989, s-a revenit la regimul democratic, societatea romneasc parcurgnd o lung perioad de tranziie spre noi structuri economice si sociale, spre integrarea european si euro-atlantic. Spre deosebire de nvmntul preuniversitar, unde elevii nva dup manuale elaborate pe baza unor programe aprobate de Ministerul Educaiei si Cercetrii, nvmntul superior se caracterizeaz printr-o abordare larg, deschis a unor specializri menite s asigure formarea cadrelor cu nalt calificare. Lucrarea Istoria contemporan a Romniei trateaz 11 teme majore, n conformitate cu structura unui semestru universitar. Ele au constituit obiectul preocuprilor stiinifice ale autorului de-a lungul mai multor ani, materializate n studii publicate n reviste de specialitate, capitole din lucrri monografice sau generale, studii introductive la culegeri de documente, precum si alte materiale. Evident, studenii nu trebuie s se limiteze la acest curs, ci s studieze o bibliografie ct mai larg, s-si formeze propriile lor opinii referitoare la problematica istoriei contemporane a Romniei.

Not: Capitolul 10 (Evoluii dup Revoluia din Decembrie 1989), a fost scris de Georgiana Margareta Scurtu.

1. NOUL CADRU DE EVOLUIE A ROMNIEI DUP 1918. ANALIZ COMPARATIV CU ALTE STATE ALE EUROPEI

Ca urmare a Unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, n 1918. Romnia si-a modificat locul n Europa, transformndu-se dintr-o tar mic n una de mrime medie. Suprafaa sa a crescut de la 138.000 km" n 1915 la 295.049 km~ n 1918, ocupnd locul 10 n Europa. Romnia era, dup Polonia, cel mai mare stat n spaiul cuprins ntre Marea Baltic si Marea Egee. Potrivit datelor vremii, Polonia avea 389.000 km", Cehoslovacia -140.000 km2, Ungaria 93.000 km2, Iugoslavia - 248.000 km2, Bulgaria - 103.000 km2, Albania 28.000 km2, Grecia - 130.000 km2. Aceast schimbare de statut teritorial a permis o mai larg implicare a Romniei n viaa internaional, mai ales, n timpul ministeriatului lui Nicolae Titulescu (1932-1936). a) Populaia Romnia avea 7,9 milioane locuitori n 1915; populaia sa a crescut la 14,7 milioane n 1919, ajungnd la 18 milioane n 1930 si 20 milioane n 1939. Din punctul de vedere al numrului de locuitori, Romnia se afla pe locul 8 n Europa, dup URSS., Germania, Marea Britanic, Frana, Italia, Polonia si Spania. In perioada interbelic, Polonia avea circa 30 milioane locuitori, Cehoslovacia 14,7 milioane, Ungaria - 8,5 milioane, Iugoslavia - 14 milioane, Bulgaria 5,5 milioane, Albania - l milion, Grecia - 6,5 milioane. Pe provincii istorice, n 1930, situaia era urmtoarea:Teritoriul Populaia Suprafaa

Romnia Oltenia Muntenia Dobrogea Moldova Basarabia Bucovina Transilvania Banat Crisana-Maramures

18.052.896 1.519.389 4.028.303 811.332 2.427.498 2.863.409 853.524 3.217.677 941.521 1.390.243

knr

295.049 24.978 52.505 23.262 38.058 44.422 10.442 62.229 18.715 21.338

%

17,8 12,9 15,1 21,1

100 8,2 7,9 3,5

6,3 7,2

Dup cum se observ, provincia cea mai populat era Muntenia, urmat de Transilvania; cel mai mic numr de locuitori aveau Dobrogea si Bucovina. Conferina pcii de la Paris (1919-1920) a pus la baza deciziilor sale principiul naionalitilor. S-a urmrit ca noile granie europene s includ n cadrul statelor naionale un numr ct mai mic de minoriti. Pe harta Europei au aprut noi state: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria, Austria, Cehia s-a unit cu Slovacia, lund astfel fiin Cehoslovacia; la rndul su, Romnia si-a ntregit teritoriul, iar Serbia a creat, mpreun cu Croaia si Slovenia, Regatul Srbo-Croato-Sloven (Iugoslavia). Datorit evoluiei istorice de-a lungul secolelor, mai ales n Evul Mediu, popoarele si apoi naiunile s-au amestecat pe arii geografice ntinse, astfel c nu s-a putut realiza, la sfrsitul primului rzboi mondial, o deplin departajare statal pe criterii etnice. Practic, nu exista ar fr minoriti naionale. Ponderea acestora era de circa 34% n Cehoslovacia, 31% n Polonia, 23% n Iugoslavia, 18% n Bulgaria, 11% n Austria, 10% n Ungaria etc. In Romnia - potrivit recensmntului din 1930 - populaia total era de 18.057.028 locuitori, dintre care: 12.981.324 romni (71,9%), 1.425.507 unguri (7,9%), 745.521 germani (6,15%), 728.115 evrei (4%), 582.115 ruteni si ucrainieni (3,2%),. 409.150 rusi (2,3%), 366.384 bulgari (2%), 262.501 igani (1,5%), 154.772 turci (0,9%), 105.750 gguzi (0,6%), 51.842 cehi si slovaci (0,35), 51.062 srbi, croai si sloveni (0,3%), 48.130 polonezi (0,3%), dup care urmau, cu procente mai mici, greci, ttari, armeni, albanezi, huani si alte neamuri. Aceste date concrete artau c ponderea minoritilor naionale era de 28,1%; acestea se aflau n toate provinciile istorice romnesti, cu o pondere mai mare n Bucovina, Dobrogea si Transilvania. Datorit dispersrii lor teritoriale, precum si politicii statului romn, n ara noastr nu s-au dezvoltat miscri separatiste, care s pun n pericol unitatea naional, asa cum s-au nregistrat n Cehoslovacia, Polonia sau Iugoslavia. n ce priveste religia locuitorilor, situaia se prezenta astfel: ortodox -13.108.227 (72,6%), greco-catolic - 1.427.391 (7,9%), romano-catolic -1.234.151 (6,8%), mozaic - 756.930 (4,2%), reformat-caivin -710.706 (3,9%), evanghelicluteran - 398.759 (2,2%), mahomedan -185.486 (1%), unitarian - 69.267 (0,4%), baptist - 69.562 (0,3%), lipovean 57.288 (0,35%) si cu sub 0,1% adventist - 16.102, armeano-10

gregorian - 10.005, armeano-catolic -l .440, alte religii si secte 7.434, Jiber-cugettori -6.604, nedeclarat - 6.686. Provincia cea mai omogen din punct de vedere religios era Oltenia (99% ortodocsi), iar cea mai mozaicat era Transilvania, unde se ntlneau aproape toate confesiunile. Dup 1918, un numr important de romni a rmas n afara granielor statului romn. Potrivit unor date statistice, numrul acestora era de peste un milion, dintre care 250.000 triau n Rusia (Uniunea) Sovietic, 230.000 n Iugoslavia, 60.000 n Bulgaria, 23.000 n Ungaria, 40.000 n Albania, 13.000 n Cehoslovacia, 200.000 n S.U.A., 100.000 n Australia, 70.000 n Canada. Procesul de emigrare si imigrare a cuprins circa 10.000 de persoane pe an. Au plecat din Romnia n Ungaria njur de 200.000 de persoane, care au optat pentru cetenia maghiar, iar 42.000 de turci, mai ales din Dobrogea si sudul Basarabiei, s-au stabilit n Turcia. Au venit n Romnia peste 200.000 evrei (mai ales din Polonia si Rusia Sovietic), 30.000 aromni (din Grecia, Bulgaria si Albania), 10.000 romni din S.U.A. si Canada. n perioada interbelic, indicele demografic a cunoscut o evoluie pozitiv. Cu un spor natural de 35 la 1.000 de locuitori, Romnia se afla pe primul loc n Europa (ultimul loc era ocupat de Suedia, cu 15 nasteri la 1.000 de locuitori), n acelasi timp, Romnia ocupa prima poziie n privina mortalitii infantile, cu 20 decese la 1.000 de nou nscui (pe ultimul loc se afla Suedia, cu 4,7 decese la 1.000 de nou nscui), n cele dou decenii ale perioadei interbelice, Romnia a cunoscut un spor demografic de 4,4 milioane de locuitori, ajungnd n 1939 la o populaie de aproape 20 milioane. Repartizarea demografic dup mediile de locuire era n 1930 urmtoarea: 77,78% n mediul rural, 22,2% n cel urban. Interesant este c, la sfrsitul perioadei interbelice, ponderea populaiei rurale a crescut la 81,8%, acest fapt datorndu-se ratei de natalitate mai mare n lumea satelor. Totusi, n cifre absolute, populaia urban a crescut de la 2.087.612 locuitori (n 1919) la 3.621.666 locuitori (n 1939). Structura populaiei era similar cu cea a statelor vecine: locuiau la sate 78,6% din cetenii Bulgariei, 77,7% din cei ai Iugoslaviei, 65% din cei ai Poloniei etc. n Ungaria populaia rural avea o pondere de 52%, iar n Cehoslovacia de 40% (dintre care 60% n Slovacia). Potrivit recensmntului din 1930, Romnia avea sase orase cu peste 100.000 de locuitori. Pe primul loc se afla capitala rii, Bucuresti (640.000 locuitori), urmat la mare distan de Chisinu (115.000), Cernui

(l 13.000), Iasi (103.000), Cluj (101.000), Galai (101.000). Bucurestii erau cel mai mare oras din zona sud-est european, fiind considerat micul Paris", datorit stilului arhitectural, bulevardelor largi si luminoase, vitrinelor atrgtoare, dar si instituiilor sale de nvmnt si cultur. Structura populaiei dup profesiuni era similar cu cea a mediului de locuire. Recensmntul din 1930 indica urmtoarele date concrete:Total Exploatarea solului Industrie Comer si credit Transport Instituii publice Sntate, sport, divertisment Alte categorii, nedeclarai Numr de locuitori 13.070.300 1.715.000 722.100 505.500 866.500 198.600 974.900

%72,4

9,5 4,0 2,8 4,8 1,1 5,4

Covrsitoarea majoritate a populaiei Romniei se ocupa cu agricultura, n timp ce n industrie lucra mai puin de 10% din totalul acesteia. O pondere foarte mic o avea populaia din servicii, care nici mcar nu a fost recenzat ca atare, n aceast perioad, ponderea populaiei care se ocupa cu agricultura era n Bulgaria de 80%, n Iugoslavia - 78%, n Cehoslovacia - 29%, Ungaria - 51%, Polonia - 65%. ara cu cea mai puin populaie care se ocupa de exploatarea solului era Anglia (5,6%); n aceast ar, 46,2% dintre locuitori erau angrenai n activiti industriale.

b) C a ra cteristicile vieii p o liticeViaa politic din Romnia a fost puternic marcat de introducerea votului universal. Constituia a fost modificat n iulie 1917, iar decretul-lege pentru reforma electoral a aprut n noiembrie 1918. Se prevedea ca Adunarea Deputailor s fie aleas prin vot universal, egal, direct, secret si obligatoriu de toi brbaii majori (peste 21 ani). Pentru Senat se cerea vrsta minim de 40 de ani. Se cuvine precizat faptul c si actele de Unire conineau dezideratul votului universal. Astfel, Declaraia privind unirea Basarabiei cu Romnia, din 27 martie 1918, prevedea c alegerile parlamentare se vor face pe baza votului universal, direct si secret". Rezoluia Adunrii Naionale de la Alba lulia din l decembrie 1918 cerea: nfptuirea desvrsit a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieii publice. 12

Vot obstesc, direct, egal, secret, pe comune, n mod proporional, pentru ambele sexe, n vrst de 21 de ani". Legislaia romneasc se nscria n ansamblul reformelor nfptuite n Europa acelei perioade. O analiz comparativ privind vrsta la care se acorda dreptul de vot si situaia femeilor arat urmtoarele:ara Romnia Albania Austria Bulgaria Cehoslovacia Grecia Iugoslavia Polonia Turcia Ungaria Camer Senat Drept de votpentm femei

24/B

21 21 21 21 21 21 21 21 18

30/F

29/B

40 40 21 26 40 30 -

da da -

da -

30/F

da/dup 30 de ani

Votul universal a chemat la viaa politic activ milioane de ceteni. Sistemul partidelor politice s-a diversificat. Alturi de vechile partide de guvernmnt Liberal si Conservator - si-au desfsurat activitatea Liga (Partidul) Poporului, Partidul rnesc, Partidul NationalistDemocrat, Partidul Social-Democrat (devenit Partidul Socialist) n vechiul Regat. Lor li s-au alturat partidele din provinciile unite: Partidul Naional Romn din Transilvania, Partidul rnesc din Basarabia, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina ; n anii 1920-1923, acestea au fuzionat cu partide din vechiul Regat. S-au constituit partide ale minoritilor naionale: Partidul German, Partidul Maghiar, Uniunea Evreilor Pmnteni etc. Treptat, s-au creat partide extremiste, de stnga (Partidul Comunist din Romnia) si de dreapta (Liga Aprrii NaionalCrestine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Partidul NationalSocialist German etc.). Regimul politic din Romnia a evoluat pe o cale democratic, specific marii majoriti a statelor europene. Imediat dup adoptarea actelor de Unire a nceput aciunea de integrare a provinciilor istorice respective n cadrul statului naional unitar romn. Astfel, la 9/22 aprilie 1918 a fost publicat decretul prin care se ratifica unirea Basarabiei cu Romnia; n aceeasi zi, doi reprezentani ai acestei provincii au fost inclusi n guvernul Romniei; pentru administrarea teritoriului dintre Prut si Nistru funcionau Directorate Ministeriale cu sediul la Chisinu, conduse de directori numii prin decret regal, n ziua de13

13/26 decembrie 1918 au fost promulgate decretul privind ratificarea unirii Transilvaniei cu Romnia si cel pentru numirea n guvernul Romniei a trei reprezentani ai acestei provincii; un alt decret, din aceeasi zi, stabilea c pn la definitiva organizare a Romniei ntregite" conducerea serviciilor publice din Transilvania era ncredinat Consiliului Dirigent. Prin decretele regale din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919 se ratifica unirea Bucovinei; erau numii doi reprezentani ai acesteia n guvernul Romniei si se asigura rezolvarea problemelor specifice acestei provincii de ctre Secretariatele de Serviciu cu sediul la Cernui. Toate decretele menionau c afacerile strine, armata, cile ferate, posta, telegraful, telefoanele, circulaia financiar, vmile, mprumuturile publice, sigurana statului intrau n atribuiile exclusive ale guvernului Romniei. Organele administrative locale aveau menirea de a facilita procesul de integrare a Basarabiei, Transilvaniei si Bucovinei n cadrul statului romn Iar disfuncionaliti si cu luarea n consideraie a particularitilor create de-a lungul vremii; ele lucrau sub conducerea guvernului Romniei. Pe aceeasi linie se nscrie adoptarea calendarului gregorian (stilul nou) pe ntreg cuprinsul rii, utilizat pn atunci numai n Transilvania si Bucovina - ziua de l aprilie 1919 stil vechi devenind 15 aprilie stil nou. n noiembrie 1919 au avut loc primele alegeri generale pa baza votului universal din istoria Romniei, n urma crora cetenii au ales un singur Parlament. Este semnificativ faptul c presedintele Consiliului de Ministri desemnat n urma acestor alegeri a fost ardelean - Alexandru Vaida-Voevod, care a depus jurmntul n ziua de l decembrie 1919, cnd se mplinea exact un an de la Unirea Transilvaniei cu Romnia, n sedina solemn din 29 decembrie 1919, desfsurat sub presedinia lui Nicolae lorga, Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu patria-mam. Existena Parlamentului - care ntrunea reprezentani ai milioanelor de ceteni de pe ntreg cuprinsul rii, a guvernului - n care intrau fruntasi al ntregului spaiu romnesc, fcea inutil meninerea organelor administrative provinciale, n consecin, la 4 aprilie 1920 s-a hotrt desfiinarea Consiliului Dirigent din Transilvania, a Secretariatelor de Serviciu din Bucovina si a Directoratelor Ministeriale din Basarabia, ceea ce a asigurat mai mult operativitate si funcionalitate aparatului de stat. 14

In ziua de 15 octombrie 1922 a avut loc ncoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria la Alba-Iulia, n faa Catedralei Ortodoxe (special construit pentru acest eveniment), act ce semnifica consfinirea unei realiti istorice: Marea Unire, nfptuit n 1918, mplinirea celui mai scump ideal al poporului romn.

c) Viaa cotidianViaa de zi cu zi a romnilor a cunoscut o evoluie dinspre tradiionalism spre modernitate, n peisajul statului romn au fost integrate orasele si satele din Basarabia, Bucovina si Transilvania, fiecare cu specificul su. Ocupaiile s-au diversificat, mai ales ca urmare a dezvoltrii industriei si a schimbrii condiiilor de munc. Familia a continuat s fie mediul cel mai propice pentru viaa cotidian a romnilor, indiferent de etnie. Locuina, mbrcmintea, moda au cunoscut evoluii spectaculoase, mai ales n mediul urban. Alimentaia a rmas cea tradiional, doar n familiile foarte nstrite nregistrndu-se o diversificare notabil. Asistena medical a rmas precar, fapt ce explic procentul foarte ridicat al mortalitii infantile. Viaa politic a intrat n cotidian, mai ales datorit campaniilor electorale (n perioada 1919-1939 au avut lor 11 alegeri parlamentare).

d) Stiina si culturaStiina de carte este un element important n aprecierea gradului de civilizaie a unui popor, n 1930, circa 57% dintre romni stiau s scrie si s citeasc; cei mai muli n Transilvania (68,3%), cei mai puini n Basarabia (38,1%). Pn n 1940, aproximativ 65% dintre locuitorii Romniei erau stiutori de carte, n alte state europene situaia se prezenta astfel: Bulgaria -60%, Ungaria - 84%, Polonia - 67%, Cehoslovacia - 92%. Numrul cel mai mare al stiutorilor de carte se nregistra n Frana (94%). Caracteristica esenial a Romniei era puternica dezvoltare a nvmntului liceal si a celui universitar, precum si afirmarea unor mari personaliti n domeniile stiinei, artei si culturii. Realitatea istoric arat c, dup 1918 - prin noul cadru creat ca urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei Romnia a cunoscut o evoluie pozitiv, fiind una dintre rile cu cea mai puternic dezvoltare economic, politic si cultural din Europa.

15

2 DINAMICA ECONOMIEI NATIONALE

a) Trsturi generale Unirea din 1918 a dus la ntrirea potenialului economic al Romniei, a creat condiiile necesare fructificrii la scar naional a bogiilor solului si subsolului, a accentuat ponderea industriei n ansamblul economiei naionale. Legturile economice tradiionale au cptat un cadru geografic-statal adecvat, au fost lichidate barierele vamale ridicate de fostele imperii pe teritoriul romnesc, ceea ce a asigurat pieei interne o deplin unitate. Comparativ cu anul 1914, suprafaa arabil a Romniei a crescut de la 6,6 milioane la 14,6 milioane ha, cea acoperit cu pduri de la 2,5 milioane la 7,3 milioane ha, reeaua cilor ferate de la 4.300 km la circa 11.000 km, fora motrice a industriei s-a mrit cu 235%, cele mai importante progrese nregistrndu-se n industria electric (429,4%) si chimic (320%). n perioada imediat urmtoare Unirii, n faa economiei romnesti se puneau dou probleme eseniale: aceea a refacerii, a vindecrii rnilor pricinuite de rzboi si de ocupaia strin, si aceea a integrrii la scar naional a tuturor ramurilor economice, a valorificrii noului cadru politico-statal furit n 1918. Nivelul de la care se pleca era foarte sczut: n 1919 se realiza doar 20-25% din producia anului 1913, ceea ce nsemna dup aprecierea economistilor - o involuie de 10-15 ani. Practic, ntreaga economie era dezorganizat: Romnia, care nainte de rzboi era unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Europa, a fost nevoit s importe n anul 1919 gru pentru hrana populaiei. Politica guvernamental s-a caracterizat prin aplicarea doctrinei prin noi nsine", care viza asigurarea independenei economice a Romniei, modernizarea structurilor economiei naionale, prin cresterea 16

interveniei statului n viaa economic, fapt reflectat si n sporirea ponderii ministerelor economice n structura guvernamental. b) Evoluia principalelor ramuri ale economiei naionale Industria a beneficiat de un sprijin susinut din partea statului. Msurile viznd refacerea produciei au urmrit n acelasi timp si realizarea unui organism economic unitar si funcional, nc din ianuarie 1919 a luat fiin Direcia Refacerii n cadrul Ministerului Industriei si Comerului, prin care guvernul s-a implicat n achiziionarea si transportul mrfurilor din strintate, acordnd prioritate produselor absolut necesare economiei naionale (utilaje, materii prime etc.). Un rol important 1-a avut Societatea Naional de Credit Industrial, constituit n 1923, care, prin politica de credite, a sprijinit dezvoltarea industriei. Cu ajutorul statului au fost nfiinate mari ntreprinderi metalurgice cu procese tehnologice complexe, ntre care Fabrica de Srm de la Cmpia Turzii (1922), Uzinele TitanNdrag-Clan (1924), Copsa Mic-Cugir (1925), precum si ntreprinderi constructoare de masini din rndul crora se remarc: Malaxa-Bucuresti (1926), I.A.R.-Brasov (1926). Potrivit datelor statistice, aproape 60% din totalul ntreprinderilor industriale existente n 1930 fuseser nfiinate dup 1918. n intervalul 1923-1938 industria romneasc s-a dezvoltat ntr-un ritm de 5,4% pe an, unul dintre cele mai ridicate din ntreaga lume. n perioada interbelic, Romnia ocupa primul loc n Europa si locul sase din lume la producia de petrol (nivelul maxim de extracie fiind de 8,7 milioane tone n 1936); locul al doilea n Europa la extracia de aur (5.355 kg. n 1937), dup Suedia; acelasi loc (dup Uniunea Sovietic) la extracia de gaze (256.491.042 m j n 1937). Romnia dispunea de o industrie petrolier la nivel mondial, n ceea ce priveste extracia, prelucrarea, transportul; n rafinriile din ar se prelucra 95% din ieiul extras. Romnia producea negru de fum, cauciuc sintetic, precum si opt tipuri de locomotive, vagoane de toate categoriile (cltori, mrfuri, cisterne), autobuze, motoare electrice, aparate de radio, cazane cu aburi de variate tipuri, elice si piese speciale pentru construcii navale, instalaii petroliere la nivelul tehnicii mondiale. Dintre realizrile de vrf ale perioadei de dup Marea Unire se remarcau avioanele romnesti construite la I.A.R.-Brasov, cu performane similare celor produse de statele foarte dezvoltate din punct de vedere economic. Astfel, avionul I.A.R.-80 cu un plafon de 11.500 m si17

o vitez de 530 km pe or se clasa pe locul 3 n Europa, iar 1.A.R.-81 se afla, sub raportul vitezei de zbor, pe locul 4 din lume. Potrivit aprecierilor fcute de economisti, n 1938 producia autohton satisfcea 80% din necesitile de produse industriale ale Romniei. Transporturile au cunoscut si ele o evoluie pozitiv. S-a realizat, mai ales ntre anii 1929-1933, o reea rutier modern, s-a introdus transportul interurban cu autobuzul (nc din 1921). Progrese importante au fost nregistrate n domeniul transporturilor feroviare, prin modernizarea sistemului de semnalizare si dirijare, acoperirea necesarului de vagoane si locomotive. S-au construit noi linii pentru cile ferate (Ilva Mic-Vatra Dornei, CaransebesResia, Tulcea-Babagad, Eforie Sud-Mangalia); a nceput construirea liniilor Bumbesti-Livezeni si Salva-Viseu, care se vor termina dup anul 1944. Romnia dispunea de un important transport prin conducte (de circa 760 km) care legau zona petrolier din Valea Prahovei cu Bucurestiul, Constana si Oltenia. De asemenea, dispunea de un transport aerian modern; n 1920 Romnia a creat, mpreun cu Frana, cea dinti companie aviatic internaional din lume (pentru traseul Paris-VienaBudapesta-Belgrad-Bucuresti-Istanbul). Transportul pe ap era asigurat de Navigaia Fluvial Romn si de Serviciul Maritim Romn, companii care se bucurau de ncrederea cltorilor romni si strini. n 1927 s-a inaugurat prima central telefonic automat (n Bulevardul Dacia din Bucuresti), iar prin construirea Palatului Telefoanelor (ca urmare a concesiunii acordate firmei americane International Telephone and Telegraph din New York), care a intrat n funciune n 1933, Romnia dispunea de aparatur la nivelul tehnicii mondiale. Agricultura a rmas principala ramur a economiei naionale, n structura proprietii agrare s-au produs mutaii substaniale. Din cele 9.242.930 ha ct reprezentau mosiile de peste 100 ha, s-au expropriat 6.123.789 ha., adic 66,1%. Prin aplicarea reformei agrare, 1,4 milioane familii au primit 3,7 milioane ha de teren arabil, la care se adugau 2,7 milioane ha, reprezentnd izlazuri comunale. Lotul mediu al unei gospodrii rnesti era de 3,8 ha, n timp ce o gospodrie independent din punct de vedere economic trebuia s aib minimum 5 ha. Proprietatea mic (sub 10 ha) deinea 73,7% din totalul suprafeei agricole a rii. O puternic frn n calea modernizrii agriculturii a fost suprapopulaia agricol, adic 18

acea fora de munc disponibil din lumea satului, care nu-si gsea plasament n alte ramuri economice. S-au depus eforturi, pe linie guvernamental, pentru sprijinirea micilor proprietari, dar rezultatele au fost modeste. O anumit contribuie au adus la dezvoltarea agriculturii Institutul de Cercetri Agronomice, Camerele de Agricultur, Consiliul Superior al Agriculturii, Institutul Naional de Zootehnie. A nceput producia intern de batoze, semntori si alte masini agricole, care n 1938 satisfcea 80% din necesitile Romniei. Producia la hectar a cunoscut o crestere sensibil n perioada 1921-1938 (de la 8,56 chintale la 12,5 chintale la gru, si de la 8,1 chintale la 13,6 chintale la porumb), dar ea a rmas n continuare cu mult sub media european. Producia global a sporit de la 7,1 milioane tone la 13,6 milioane tone n 1929 (nivelul maxim din perioada interbelic). Romnia se afla pe primul loc n Europa si pe locul al cincilea pe glob la producia total de porumb, pe locul al patrulea din Europa si pe locul al zecelea din lume la producia de gru, pe locul nti din lume la producia de floarea soarelui. Finanele au cunoscut evoluii fluctuante, n 1920 s-a realizat unificarea monetar prin retragerea din circulaie a rublelor (n Basarabia) si coroanelor (n Transilvania si Bucovina). Dup repetate ncercri de revalorizare a leului la cursul din 1914, n 1929 s-a realizat stabilizarea monetar la un curs de 32 de ori mai mic dect cel antebelic. Treptat, s-a nregistrat un proces de devalorizare, care a ajuns n 1936 la 36%, iar n 1938 la 56%. Leul a rmas o moned liber-convertibil, participnd la operaiunile de burs din Europa si S.U.A. Datoria extern a crescut de la 2,9 miliarde lei n 1921, la 141 miliarde lei n 1933 (cel mai nalt nivel), scznd apoi la 80 miliarde lei n 1938. Dac n 1933 datoria extern absorbea 38,4% din buget, n 1938 ponderea acesteia s-a redus la 7%, astfel c achitarea ei devenise suportabil pentru contribuabilii romni, n 1941, cnd Romnia a suspendat plata datoriei externe, aceasta era de 63 miliarde lei. ntre 1922-1940, transferul peste grani de profit si de capital, mpreun cu anuitile datoriei publice externe, s-a ridicat la 406 miliarde lei, adic de 13,4 ori bugetul naional pe anul 1938, cel mai substanial buget din perioada interbelic. O problem cu care s-a confruntat economia romneasc a fost aceea a capitalului strin, n 1916, ponderea acestuia n industria Romniei (vechiul Regat) era de circa 80% (n industria petrolului procentul atingea 98%). Ca urmare a efortului de dezvoltare prin fore proprii, a cresterii 19

puterii economice a rii, prezena capitalului strin n industrie s-a redus la 37% (n industria petrolului acesta avea 70% din totalul capitalului). Comerul exterior al Romniei s-a aflat la un nivel foarte sczut n 1919, dup care a cunoscut cresteri notabile. Balana comercial a fost n general activ, n anii crizei economice s-a practicat o politic de forare a exportului, desi preurile produselor romnesti cunosteau o scdere sensibil (n anul 1929, valoarea unei tone exportate era de 4.000 lei, iar n 1932 de l .800 lei; dac n 1929 se exportau 6,6 tone de produse romnesti pentru o ton de produse strine, n 1933 raportul era de 15,6 tone pentru o ton). Ca urmare a mutaiilor survenite n economia naional, cerealele au pierdut primul loc la export, fiind nlocuite de produsele petroliere (cu o pondere de 42% din totalul exportului romnesc). O alt caracteristic o constituia cresterea controlului de stat asupra comerului exterior, care din 1934 viza 9/10 din totalul acestuia. In acelasi timp s-au nregistrat o crestere a importului de materii prime (de la 9,6%, n 1930, la 33,8% n 1939) si o scdere a importului de produse fabricate (de la 65%, n 1930, la 33% n 1939). c) Economia romneasc n 1938 Mutaiile survenite n perioada interbelic au demonstrat o evoluie pozitiv a economiei naionale, n 1938, industria ptoductoare de mijloace de producie deinea o pondere de 45,5%, iar cea productoare de mijloace de consum de 54,5% din totalul produciei industriale, ceea ce indica o sensibil apropiere ntre cele dou mari grupe. Pe ramuri, valoarea produciei se prezenta astfel: l ) chimic (inclusiv petrol); 2) metalurgic; 3) textil; 4) electrotehnic; 5) pielrie; 6) hrtie si arte grafice; 7) alimentar. Contribuia ramurilor economiei naionale la produsul social si la venitul naional, n 1938, era urmtoarea:Ramura Industrie Agricultur si silvicultur Construcii Transporturi Circulaia mrfurilor Alte ramuri Produsul social % 39,0 30,1 Venitul naional 30,8 % 38,1

5,4 6,411,2 14,9

4,4 6,5 5,3

7,9

Ramurile neagricole (industria, construciile, transporturile) aveau o pondere de 50,8% n produsul social si de 41,7% n venitul naional. Aceste20

date arat limpede c Romnia ncetase s mai fie un stat agrar, devenind un stat agrar-industrial. Predominante erau ntreprinderile industriale mici. Enciclopedia Romniei constata c 98,8% din totalul ntreprinderilor aveau mai puin de 20 de persoana, n timp ce ntreprinderile cu peste 200 de persoane aveau o pondere mai mic de 0,1%. De-a lungul ntregii perioade interbelice s-a meninut o suprapopulaie rural, adic o for de munc disponibil n lumea satelor, care nu-si gsea plasamentul dorit n activiti economice din mediul urban. Provinciile istorice unite n 1918 s-au integrat armonios n economia rii, unde le era locul firesc. O atest puternica dezvoltare, dinamismul vieii lor economice. Astfel, din numrul societilor anonime industriale existente n 1939 n Transilvania, aproape trei sferturi erau nfiinate dup 1918. Indicatorul cel mai sintetic privind dezvoltarea economic a unei ri este venitul naional pe locuitor, n 1938, acesta se prezenta astfel: Romnia - 110 dolari (alte surse indic 94 de dolari); Turcia - 62 dolari, Grecia - 76 dolari, Portugalia 81 dolari, Bulgaria - 89 dolari, Polonia -94 dolari, Iugoslavia - 106 dolari, Ungaria -108 dolari, Frana - 146 dolari, Anglia - 490 dolari, S.U.A. 512 dolari (cel mai nalt din lume la acea dat). Aceste date arat limpede c, desi era n urma unor state dezvoltate ale lumii, Romnia se gsea ntr-o situaie avantajoas comparativ cu statele vecine, de care o lega un destin istoric comun. nfrngnd numeroase obstacole - ntre care distrugerile din timpul primului rzboi mondial, ravagiile crizei economice din 1929-1933, presiunea monopolurilor strine - Romnia a cunoscut n perioada interbelic o dezvoltare economic semnificativ.

21

3 VIAA POLITIC

a) Puterile statului Constituia din 1923, care de fapt prelua textul legii fundamentale din 1866, prevedea la art. 33: Toate puterile statului eman de la naiune, care nu le poate exercita dect numai prin delegaiune si dup principiile si regulile asezate n Constituiunea de fa". Ea avea la baz principiul separrii puterilor n stat n: putere legislativ, putere executiv si putere judectoreasc. Puterea legislativ (Parlamentul). Dup 1918 s-a meninut Parlamentul bicameral, dar au survenit importante modificri n privina modului de alegere a acestuia, ca urmare a introducerii votului universal. Constituia din 1923 prevedea: Puterea legislativ se exercit n colectiv de rege si Reprezentaiunea Naional. Reprezentaiunea Naional se mparte n dou Adunri: Senatul si Adunarea Deputailor" (art. 34). Se fcea precizarea c membrii Adunrilor reprezint naiunea" (art. 42). Adunarea Deputailor se compunea din deputai alesi de cetenii romni majori, prin vot universal, egal, direct, obligatoriu si secret pe baza reprezentrii minoritilor. Legislaia electoral prevedea c dreptul de vot, ca si drepturile politice n general, era acordat numai pentru brbaii majori (de la 21 de ani n sus), n privina femeilor, se stabilea c legi speciale, votate cu majoritate de dou treimi, vor determina condiiunile sub care femeile pot avea exerciiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egaliti a celor dou sexe". Pentru a fi eligibil n Adunarea Deputailor, potrivit Constituiei din 1923, se cerea: a fi cetean romn, a avea exerciiul drepturilor civile si politice, a avea vrsta de 25 de ani mplinii, a avea domiciliul n Romnia. Senatul se compunea din senatori alesi si senatori de drept. Prima categorie era aleas de cetenii romni care aveau vrsta de 40 de ani mplinii,22

precum si de membrii consiliilor judeene si de membri: consiliilor comunale si urbane (cte unul de fiecare jude), de membrii Camerelor de Comer, de Industrie, de Munc si de Agricultur - cte unul din fiecare circumscripie si pentru fiecare categorie; de fiecare Universitate - cte un senator, ales prin votul profesorilor. Erau membri de drept ai Senatului, n virtutea naltei situaii deinute n stat si n biseric: mostenitorul tronului de la vrsta de 18 ani mplinii, el avnd drept de vot deliberativ de la vrsta de 25 ani mplinii; mitropoliii rii, episcopii eparhioi ai Bisericii Ortodoxe Romne si Greco-Catolice; capii confesiunilor recunoscute de stat, cte unul de fiecare confesiune, dac au fost alesi sau numii conform legilor rii si reprezint un numr de peste 200.000 de credinciosi, precum si reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat; presedintele Academiei Romne. Mandatul acestor senatori nceta o dat cu calitatea sau demnitatea ce le atribuia dreptul. Deveneau senatori de drept: fostii presedini ai Consiliului de Ministri, ntruct aveau o vechime de patru ani n aceast funcie; fostii ministri avnd o vechime de cel puin sase ani; fostii presedini ai Corpurilor legislative, care au exercitat aceast activitate cel puin n cursul a opt sesiuni ordinare; fostii senatori si deputai alesi n cel puin zece legislaturi independent de durata lor; fostii prim-presedini ai naltei Curi de Casaie si Justiie, care au ocupat aceast funcie sau pe cea de presedinte la Casaie cinci ani; generalii n rezerv si n retragere; cei care au exercitat comanda unei armate n faa inamicului, ca titular, timp de cel puin trei luni; cei care au ndeplinit funcia de sef al Marelui Stat Major sau de inspector general de armat (comandant de armat), n timp de pace, cel puin patru ani; fostii presedini ai Adunrilor Naionale de la Chisinu, Cernui si Alba lulia, care au declarat Unirea cu Romnia. Cresterea numrului senatorilor de drept a fcut ca interesul partidelor politice pentru acest corp legiuitor s fie sczut. In practic, lupta electoral s-a desfsurat, n principal, pentru obinerea unui numr ct mai mare de locuri n Adunarea Deputailor, care era o oglind fidel a rezultatelor nregistrate la urne. Durata mandatului, att al deputailor, ct si al senatorilor, era de 4 ani. Legea electoral din 27 martie 1926 a sporit numrul senatorilor de drept, adugnd si pe presedintele Consiliului Dirigent din Ardeal. Elementele esenialmente noi introduse de aceast lege se refereau la centralizarea rezultatelor si repartiia mandatelor. Dac pn atunci acestea 23

se centralizau la nivel de jude, fiind proclamai alesi candidaii care au ntrunit cel mai mare numr de voturi, noua lege stabilea c voturile se centralizeaz la nivelul rii si apoi se calculeaz procentul obinut de fiecare grupare n parte fa de numrul total al votanilor pe ntreaga ar; gruparea care obinea cel mai mare numr de voturi, dar cel puin un procent de 40% fa de celelalte grupri, era declarat grupare majoritar, iar celelalte, grupri minoritare; pragul electoral era de 2%, dar legea admitea o excepie: se preciza c din numrul total al mandatelor stabilit pe ntreaga ar se reduceau mandatele atribuite gruprilor minoritare n circumscripiile unde acestea au ntrunit majoritatea absolut, chiar dac pe ntreaga ar nu au obinut procentul de 2%. Apoi, mandatele se repartizau astfel: gruparea majoritar primea jumtate din numrul mandatelor, iar cealalt jumtate se mprea ntre toate grupurile, inclusiv cea majoritar, proporional cu procentele de voturi obinute de fiecare dintre ele. n cazul n care nu se declara nici o grupare majoritar, mandatele se mpreau ntre toate gruprile proporional cu procentul obinut de fiecare dintre ele. Numrul total al deputailor a fost stabilit la 387, iar cel al senatorilor la 254 (dintre care 113 alesi la colegiul universal). Aceast lege afecta egalitatea votului, deoarece puterea de desemnare a votului dat gruprii majoritare era mai mare dect al celui dat gruprilor minoritare. Iniiativa legislativ aparinea executivului (regelui) si parlamentarilor. Proiectul de lege se discuta n comisia de specialitate, apoi n comisiile reunite, dup care se depunea n plen. Aici se vota luarea n considerare a proiectului, apoi urmau discuia si votarea pe articole. Dezbaterea se ncheia prin votul general, care putea fi prin ridicare si sedere, prin viu grai sau prin scrutin secret (cu bile). Parlamentul avea drept de control asupra puterii executive. Potrivit Constituiei, fiecare membru ai Adunrii avea dreptul de a adresa ministrilor ntrebri si interpelri, la care acestia erau obligai s rspund. Fiecare Adunare trimitea ministrilor petiiile ce-i erau adresate de ceteni; ministrii erau datori s dea explicaii asupra acestor petiii ori de cte ori Adunarea o cerea. Dac parlamentarii nu erau mulumii de activitatea guvernului sau a unor ministri, puteau depune moiune de cenzur; adoptarea acesteia atrgea dup sine demisia celor pusi n cauz. Deputaii si senatorii se bucurau de imunitate parlamentar: Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunri nu poate fi urmrit sau prigonit pentru opiniile si voturile emise de dnsul n cursul exerciiului 24

mandatului su" (art. 54). Un alt articol din Constituie prevedea: Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunri nu poate, n timpul sesiunii, s fie nici urmrit, nici arestat, n materie de represiune, dect cu autorizarea Adunrii din care face parte, afar de cazul de flagrant delict. Dac ar fi arestat preventiv sau urmrit n timpul cnd sesiunea era nchis, urmrirea sau arestarea trebuie supuse aprobrii Adunrii din care face parte, ndat dup deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare. Detenia sau urmrirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunri este suspendat n timpul sesiunii, dac Adunarea o cere" (art. 55). Puterea executiv (Guvernul). Conducerea treburilor curente ale statului era asigurat de guvern. Constituia din 1923 prevedea la art. 92: Guvernul exercit puterea executiv n numele regelui". Modul de alctuire a guvernului nu era foarte clar stabilit prin Constituie. Legea fundamental prevedea c Ministrii ntrunii alctuiesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu titlul de presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost nsrcinat de rege cu formarea guvernului", n legtur cu persoana pe care regele o putea desemna pentru constituirea guvernului existau dou interdicii: a) Nu poate fi ministru dect cel care este romn sau cel puin care a dobndit naturalizarea" (art. 94). b) Nici un membai al familiei regale nu poate fi ministru" (art. 95). De regul, regele ncredina unei persoane mandatul de a forma guvernul, iar aceasta alctuia lista ministrilor pe care o prezenta suveranului pentru a o aproba prin decret. Faptul c regele era capul puterii armate", iar militarii nu aveau dreptul s fac politic, a creat obiceiul ca suveranul s-1 propun pe ministrul aprrii naionale. Legea pentru organizarea ministerelor a fost publicat abia n august 1929. Aceasta stabilea c regele desemneaz persoana nsrcinat cu formarea guvernului. Decretul de numire a presedintelui Consiliului se contrasemneaz de presedintele de Consiliu demisionat sau revocat; el poate fi contrasemnat si de noul presedinte de Consiliu". Decretul de numire a ministrilor era contrasemnat de presedintele Consiliului. Primul ministru si ministrii intrau n funciune dup depunerea urmtorului jurmnt n faa regelui: Jur s respect Constituiunea si legile rii, s apr drepturile ei si s pstrez secretele de stat" (art. 3). Serviciile statului erau grupate pe ministere, iar ministrul era seful administraiei ministerului su. Erau stabilite prin lege zece ministere, si 25

anume: Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul de Finane, Ministerul de Justiie, Ministerul Instruciunii Publice si al Cultelor, Ministerul Armatei, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, Ministerul Industriei si Comerului, Ministerul Muncii, Ministerul Sntii si Ocrotirii Sociale. Se preciza c ministerele si subsecretariatele de stat nu se puteau nfiina si desfiina dect prin lege; numrul subsecretariatelor de stat nu putea depsi numrul ministerelor; repartizarea lor pe ministere se fcea prin decret regal. Potrivit art. 28, Presedintele Consiliului de Ministri este seful guvernului". Legea stabilea atribuiile fiecrui minister n parte, precum si structura acestora. Ulterior, prin decrete regale s-au nfiinat noi ministere, iar altele s-au scindat; de asemenea, s-au instituit noi funcii: vicepresedintele Consiliului de Ministri (n octombrie 1932) si ministri de stat (din octombrie 1930). n fapt, s-a ajuns, dup numai doi ani de la adoptarea legii din august 1929, la o dublare a numrului de ministri si secretari de stat. Puterea judectoreasc (Justiia). Cea de-a treia ramur a puterii de stat era justiia. Potrivit articolului 40 din Constituie, Puterea judectoreasc se exercit de organele ei. Hotrrile lor se pronun n virtutea legii si se execut n numele regelui". Pentru ntregul stat exista o singur Curte de Casaie si Justiie; aceasta avea dreptul s judece constituionalitatea legilor si s le declare inaplicabile pe cele care erau contrare Constituiei. Judectorii erau inamovibili, Constituia subliniind: Cel vtmat n drepturile sale, fie printr-un act administrativ de autoritate, fie printr-un act de gestiune fcut n cutarea legilor si regulamentelor, fie prin rea-voin a autoritilor administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la instanele judectoresti pentru recunoasterea dreptului su. Organele puterii judiciare judec dac actul este ilegal, l pot anula sau pot pronuna daune civile pn la data restabilirii dreptului vtmat, avnd si cderea de a judeca si cererea de despgubire, fie contra autoritii administrative, chemate n judecat, fie contra funcionarului vinovat" (art. 107). n iunie 1924 a fost adoptat Legea pentru unificarea judectoreasc, prin care se prevedea organizarea de judectorii urbane, rurale si mixte, de tribunale (n capitale de jude), a 12 Curi de Apel, precum si a unei nalte Curi de Casaie si Justiie, care judeca situaiile excepionale (constituionalitatea legilor, acuzaiile aduse ministrilor).26

n fiecare capital de jude exista un tribunal cu una sau mai multe seciuni; fiecare seciune avea un presedinte, cel puin doi judectori de sedin, unul sau doi supleani, precum si grefieri, ajutori de grefieri si impiegai. Pe lng judectorii de sedin, fiecare tribunal avea judectori cu nsrcinri speciale (de instrucie, sindic, pentru tutel, pentru infraciunile minorilor). Pe lng tribunalele din Tulcea, Constana, Silistra si Durostor funciona cte un Cadiat" care judeca dup legile si uzurile musulmane afacerile civile dintre mahomedani, privitoare la organizarea familiei, puterea printeasc, divor, cstorie, succesiuni. Pe lng fiecare tribunal funciona o Curte de Jurai, care judeca afaceri criminale, delicte politice si de pres. Ministerul Public sau Parchetul se compunea: la nalta Curte de Casaie, dintr-un procuror general si sase procurori; la Curile de Apel, dintr-un procuror general si un numr de procurori prevzui de fiecare Curte; la tribunale, dintr-un procuror cap de parchet si un substitut. Procurorul general al Curii de Casaie avea dreptul s atace cu recurs toate actele judectoresti contrare legii. Consiliul Suprem al Magistraturii era alctuit din: colegiul presedinial al naltei Curi de Casaie; primii presedini ai Curilor de Apel sau presedintele (unde exista o singur secie); inspectorii judectoresti; ministrul de justiie sau delegatul su. Consiliul si ddea avizul asupra confirmrilor, numirilor si naintrilor magistrailor, asupra altor chestiuni puse de ministrul de justiie; a validrii examenelor de magistrat; a confirmrii celor propusi s fie declarai inamovibili etc. Legea prevedea c magistraii nu puteau ocupa o alt funcie public, nu puteau fi alesi n Parlament sau n consiliile comunale si judeene, nu puteau s fie administrator sau cenzor n societi comerciale. Se excepta calitatea de profesor la Facultatea de Drept sau la o scoal superioar din orasul de resedin al magistratului. Monarhia (Regele). Dup 1918, Romnia a continuat s fie un stat cu regim monarhic-constituional. n sistemul politic al rii, regele ocupa un loc central. Potrivit legii fundamentale din 1923, Puterile constituionale ale regelui sunt ereditare n linie cobortoare direct si legitim a Majestii Sale regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen din brbat n brbat prin ordinul de primogenitur si cu excluderea perpetu a femeilor si cobortorilor lor" (art. 77). 27

La urcarea pe tron, regele depunea urmtorul jurmnt: Jur a pzi Constituiunea si legile poporului romn, a menine drepturile lui naionale si integritatea teritoriului" (art. 82). Articolul 88 din Constituie stabilea prerogativele suveranului: Regele numeste si revoc pe ministrii si. El sancioneaz si promulg legile. El poate refuza sancionarea sa. El are dreptul de amnistie n materie politic. Are dreptul de a ierta sau de a micsora pedepsele n materii criminale, afar de ceea ce se statorniceste n privina ministrilor. El nu poate suspenda cursul urmrii sau al judecii, nici a interveni prin nici un mod n administraia justiiei. El numeste sau confirm n funciile publice potrivit legilor. El nu poate crea o nou funciune fr lege special. El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fr s poat vreodat modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El confer gradele militare n conformitate cu legea. El va conferi decoraiunile romne conform unei anumite legi. El are dreptul de a bate moned conform unei legi speciale. El ncheie cu statele strine conveniunile necesare pentru comer, na-vigaiune si alte asemenea; ns pentru ca aceste acte s aib autoritate ndatoritoare, trebuie mai nti a fi supuse puterii legislative si aprobate de ea". Articolul 90 preciza c regele deschide sesiunea Adunrilor legiuitoare prin Mesaj", la care Adunarea si Senatul adopt rspunsurile la Mesaj. Regele pronuna nchiderea sesiunii, putea convoca Parlamentul n sesiune extraordinar. Deosebit de importante erau urmtoarele prevederi: El [regele - n.n.] are dreptul de a dizolva ambele Adunri deodat sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie s conin convocarea alegtorilor pn n dou luni de zile si a Adunrilor pn n trei luni. Regele poate amna Adunrile; oricum, amnarea nu poate depsi termenul de o lun, nici a fi rennoit n aceeasi sesiune fr consimmntul Adunrilor". Articolul 34 stipula c Puterea legislativ era exercitat colectiv de ctre rege si Reprezentaiunea Naional", alctuit din dou Aduiri. Potrivit articolului 35, Iniiativa legilor este dat fiecreia din cele trei ramuri ale puterii legislative".28

Articolul 39 glsuia: Puterea executiv este ncredinat regelui, care o exercit n mod regulat prin Constituiune", iar la articolul 92 se preciza: Guvernul exercit puterea executiv n numele regelui, n modul stabilit prin Constituiune". La articolul 40 citim: Puterea judectoreasc se exercit de organele ei. Hotrrile lor se pronun n virtutea legii si se execut n numele regelui". Conform articolului 87, Persoana regelui este inviolabil Ministrii lui sunt rspunztori. Nici un act al regelui nu poate avea trie dac nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine rspunztor de acel act", n Constituie se fcea precizarea: n nici un caz ordinul verbal sau scris al regelui nu poate apra pe ministru de rspundere" (articolul 97). De asemenea, la articolul 98 se spunea: Fiecare din ambele Adunri, precum si regele au dreptul de a cere urmrirea ministrilor si a-i trimite naintea naltei Curi de Casaie si Justiie, care singur, n seciuni - unite, este n drept a-i judeca". Regele avea iniiativa, alturi de Adunrile legiuitoare, de a revizui Constituia n total sau n parte (articolul 129), iar revizuirea se fcea de Adunri n acord cu regele" (articolul 130). Legea fundamental avea la baz principiul potrivit cruia regele domneste, dar nu guverneaz", ns prevederile concrete erau susceptibile de interpretri diferite, n fond, nu exista ramur a activitii de stat n care monarhul s nu fie implicat. Regele Romniei era, dup 1914, Ferdinand I, care a adus o contribuie important la realizarea Marii Uniri si la dezvoltarea rii ntregite. El a fost influenat de o camaril (regina Maria, Barbu Stirbey) si s-a bazat pe Ion I.C. Brtianu, pe care-1 considera zodia bun a Romniei". Ferdinand I nu a fost un arbitru" n disputa dintre partidele politice, deoarece a nclinat ntotdeauna balana n favoarea P.N.L. n 1918, 1919 si 1925, principele mostenitor Carol a renunat la calitatea sa. La 31 decembrie 1925, Consiliul de Coroan a acceptat renunarea lui Carol, n ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naional Constituant a primit renunarea lui Carol si a proclamat ca succesor pe Mihai; deoarece acesta era minor, s-a hotrt instituirea unei Regene. S-a apelat la articolul 83 din Constituie, care prevedea: Regele, n via fiind, poate numi o Regen, compus din trei persoane, care, dup moartea regelui, s exercite puterile regale n timpul minoritii succesorului tronului. Aceast numire se va face 29

cu primirea Reprezentaiunii Naionale". Regena exercita, totodat, si tutela asupra succesorului tronului n timpul minoritii lui". La 20 iulie 1927 a ncetat din via regele Ferdinand, astfel c a intrat n funciune Regena, deoarece Mihai I era minor (avea doar 6 ani). Dup trei ani, n ziua de 6 iunie 1930, principele Carol a sosit n ar, iar la 8 iunie a devenit rege sub numele de Carol al IIlea. Fostul suveran a devenit mostenitorul tronului si a primit titlul de Mare Voievod de Alba lulia". Obiectivul central al aciunii lui Carol al II-lea a fost cresterea rolului monarhiei n viaa de stat. Acest obiectiv a fost atins la 10 februarie 1938, cnd - ntr-o atmosfer politic extrem de tensionat - a recurs la o lovitur de stat, impunnd apoi, la 27 februarie 1938, o nou Constituie prin care prerogativele suveranului erau mult sporite. Regimul su - de autoritate monarhic - a durat pn la 6 septembrie 1940, cnd a fost nevoit s abdice. La tron a revenit fiul su Mihai, dar principalele prerogative regale fuseser preluate de generalul Ion Antonescu, devenit conductorul statului". b) Funcionarea regimului democratic nc din 1866, elita politic din Romnia a optat pentru adoptarea unei Constituii croite" dup modelul belgian, adic cel mai democratic din Europa acelei perioade. Ulterior, s-a desfsurat o acerb disput n jurul formelor fr fond", adic al unei legislaii moderne, impus unei societi aflate la nceputul emanciprii sale politice. Disputa s-a atenuat dup primul rzboi mondial, dar problema n sine a rmas: n ce msur legile democratice adoptate s-au aplicat efectiv si ct de real era democraia n Romnia. n iulie 1917, Constituia a fost modificat, introducnduse votul universal, egal, direct si secret pentru toi cetenii (brbai). Decretul-lege din noiembrie 1918 detalia prevederile constituionale, aducnd precizri importante. Pentru a fi ales n Adunarea Deputailor sau n Senat, pe lng condiiile de vrst se cerea: a fi cetean romn; a avea exerciiul drepturilor civile si politice; a avea domiciliul real n Romnia. Cetenii primeau certificat de alegtor; cei care nu-si exercitau fr temei legitim" dreptul de vot erau amendai cu sume variind ntre 20 si 500 lei. Introducerea votului universal a avut ca rezultat cresterea spectaculoas a numrului de alegtori, mutarea centrului de greutate al vieii electorale de la oras la sat si schimbarea modului de desfsurare a luptei politice. Dac pn la rzboi, n regimul votului pe colegii, existau30

circa 100.000 de alegtori cu vot direct, dup adoptarea legii electorale, numrul acestora a crescut la cteva milioane (4,6 milioane n 1937). n 1914, un deputat era ales de aproximativ 400 de ceteni; decretul-lege din 1918 stabilea c un deputat era ales de 30.000 de ceteni, iar prin decretul-lege din 1920 - de 50.000 de ceteni, adic de 125 de ori mai muli comparativ cu perioada antebelic. Circa 80% din populaia Romniei tria n sate, astfel c rnimea a devenit principala mas electoral, iar centrul de greutate al confruntrilor politice n timpul alegerilor s-a mutat de la oras la ar. S-a schimbat si modul de desfsurare a campaniei electorale; dac pn n 1914 un candidat i putea vizita la domiciliu pe toi alegtorii din circumscripia sa, n condiiile votului universal el trebuia s se adreseze zecilor de mii de oameni, s participe la numeroase ntruniri electorale, s tin discursuri n medii foarte variate (la cluburi, la crciumi, n piee publice etc.), s se adreseze unui public extrem de eterogen (mari proprietari, muncitori, rani, intelectuali, negustori etc.). Liderii politici - sefii de partide, ministrii etc. -fceau adevrate turnee electorale n toate provinciile istorice, pentru a convinge alegtorii c reprezint pe toi romnii si nu doar pe cei din anumite zone geografice, n timpul campaniei electorale, orasele si satele Romniei erau mpnzite cu afise, coninnd programele partidelor care se prezentau n alegeri, informaii despre candidaii care cereau voturile cetenilor. Nu lipseau ndemnurile de a nu fi votai rivalii politici, care ar urmri obiective egoiste, n defavoarea rii. La rndul lor, alegtorii au devenit extrem de activi si interesai de promisiunile fcute, stiind c votul lor cntrea greu n balana victoriei electorale a unui partid sau altul, ntrunirile electorale au avut un rol important n cresterea gradului de implicare a cetenilor Romniei n viaa public, aceasta fiind o expresie elocvent a caracterului democratic al regimului politic din perioada interbelic. Cetenii au avut dese prilejuri de a participa la viaa electoral si la alegerile parlamentare, n intervalul 1919-1937, n Romnia s-au desfsurat zece alegeri pentru Adunarea Deputailor si pentru Senat (n 1919, 1920, 1922, 1926,1927,1928,1931, 1932, 1933,' 1937). Este o realitate c evoluia partidelor politice a depins n bun msur de influena lor electoral. Astfel, Partidul Conservator-Progresist si Partidul Conservator-Democrat au disprut din viaa politic n 1922, cnd nu au obinut nici un loc n Parlament. Partidul Poporului a avut un rol politic major n anii 1919-1920, cnd s-a bucurat de o larg susinere 31

popular, dup care a intrat ntr-un accentuat declin. Pentru a nu deveni o amintire istoric", gruparea lui Octavian Goga s-a desprins n 1932 din Partidul Poporului si a constituit o nou organizaie politic - Partidul Naional-Agrar. Abaterea de la linia programatic pe baza creia un partid a obinut ncrederea electoratului a generat reacia unor lideri politici. Spre exemplu, n 1928, Partidul Naionalrnesc, afisnd un larg program de reforme, a obinut 77,76% din totalul voturilor. Dar, foarte curnd, s-a obsen'at c era nou" promis de naional-rnisti a rmas un slogan electoral, n faa acestei situaii, Constantin Stere a fost nevoit s-si prezinte demisia din Partidul Naionalrnesc. In scrisoarea trimis lui luliu Maniu, presedintele partidului, n aprilie 1930, acesta aprecia: De la venirea la crm a Partidului Naional-rnesc, abateri succesive de la principii si o serie de msuri si acte, pe care - cum stii, domnule presedinte - am avut mereu onoarea si durerea s le dezaprob ca necompatibile cu metodele de guvernare democratic si parlamentar, ca si cu ideologia noastr, au creat n jurul partidului o atmosfer destul de neprielnic, pentru ca s poat fi cu succes dezlnuit o companie de nimic justificat, care a dus guvernul prezidat de dumneavoastr ntr-un impas", n mai 1931, Constantin Stere avea s ntemeieze Partidul rnesc-Democrat. n noiembrie 1932, Partidul Naional-rnesc a fost prsit de gruparea lui Grigore lunian, care a constituit Partidul Radical-rnesc. O expresie a regimului democratic sunt partidele politice care reprezint curente de opinie, interese ale anumitor grupuri socio-profesionale, etnice etc. n perioada interbelic, Romnia a avut un larg evantai de partide politice: de dreapta (Partidul Conservator-Progresist, Partidul Conservator-Democrat), de centru (Partidul National-Liberal, Partidul Poporului), de centaistnga (Partidul rnesc, Partidul Naional-rnesc), de stnga (Partidul Socialist, Partidul Social-Democrat), de extrem-stng (Partidul Comunist din Romnia), de extrem-dreapt (Legiunea Arhanghelul Mihail - Garda de Fier); de asemenea, au activat partide ale minoritilor naionale (Partidul Maghiar, Partidul German. Partidul Evreiesc s.a.). Fiecare partid avea un program si ideologie, propunea soluii proprii privind dezvoltarea statului romn. Cetenilor li se ofereau o multitudine de variante", putnd opta, prin vot, asupra uneia sau alteia.32

Dinamica partidelor politice a reflectat, n bun parte, capacitatea acestora de a propune soluii adecvate pentru problemele cu care se confrunta Romnia. Este un fapt c Partidul National-Liberal s-a aflat la putere circa l O ani din 20 ai perioadei interbelice ntruct a fost, efectiv, cel mai bine organizat, cu viziunea cea mai clar asupra evoluiei Romniei dup Marea Unire, a avut un program cuprinztor, precum si lideri cu experien politic si netgduit capacitate organizatoric. Acest partid si-a legat numele de adoptarea Constituiei din 1923, de legile de unificare (administrativ, judectoreasc, electoral, privind nvmntul, cultele etc.), de cele viznd dezvoltarea economiei naionale (legea minelor, a energiei, a apelor etc.). n perioada interbelic, alternana la putere a fost o realitate: 1918-1919 - Partidul National-Libral; 192-1921 - Partidul Poporului; 1921-1922 - Partidul Conservator-Democrat; 1922-1926 Partidul National-Liberal; 1926-1927 - Partidul Poporului; 1927-1928 Partidul National-Liberal; 1928-1931 - Partidul Naional-rnesc; 1931-1932 - o coaliie (Uniunea Naional); 1932-1933 - Partidul Naional-rnesc; 1933-1937 - Partidul National-Liberal. Nu a existat nici o situaie n care un partid s stea la putere peste limita de 4 ani a Parlamentului pe care se sprijinea. Prin alternana la putere s-au experimentat diferite formule de abordare a problemelor cu care se confrunta Romnia. De exemplu, guvernele national-librale din primul deceniu interbelic au promovat centralizarea administrativ, iar cele naionalrniste din 1928-1930 au urmrit o descentralizare prin crearea a sapte directorate ministeriale". Liberalii au acionat n spiritul doctrinei economice prin noi nsine", iar naional-rnistii a porilor deschise". Cetenii s-au putut astfel convinge care erau rezultatele practice ale unor asemenea politici. Chiar si liderii partidelor politice au putut constata unde se poate ajunge cu o anumit politic, iar atunci cnd au neles c ea nu era benefic pentru ar au renunat la ea. Este cazul naional-rnistilor, care, dup ce n prima guvernare (1928-1931) au recurs la masive mprumuturi externe, n 1933 au constatat c efortul pentru rambursarea acestora era ruintor pentru Romnia, drept care au suspendat unilateral plata datoriilor externe, cernd reesalonarea plilor si au abandonat doctrina porilor deschise". S-a ncercat si formula unor guverne de coaliie, mai ales n timpul regelui Ferdinand, care dorea s realizeze un consens" al principalelor partide politice ntr-o aciune comun, constructiv. Eforturile suveranului 33

nu au dat rezultate, liderii politici nereusind s depseasc rivalitile si disensiunile. Guvernul din 1919-1920 s-a creat ca urmare a faptului c nici un partid nu avea majoritate parlamentar, astfel c el se sprijinea pe un bloc parlamentar", care s-a dovedit a fi destul de fragil. Regele Carol al II-lea a promovat ideea guvernului de uniune naional cu scopul de a diminua rolul partidelor politice si de a se implica el nsusi n activitatea executivului. Guvernul din 1931-1932, prezidat de Nicolae lorga, s-a dovedit a fi un experiment nereusit, astfel c regele va utiliza noi forme si metode pentru a-si atinge obiectivele politice. Parlamentul a fost expresia tuturor partidelor si curentelor politice: conservatori (1919-1922), liberali (1919-1937), averescani (1919-1937), rnisti (1919-1926), naional-rnisti (1926-1937), socialisti (1919-1922), social-democrai (1928-1937), comunisti (1931), legionari (1931-1933). Adunarea Deputailor si Senatul au dezbtut si adoptat legi fundamentale pentru statul romn (Constituia din 1923, legile pentru reforma agrar din 1921, legile pentru organizarea administrativ din 1925, 1929, 1936, legile economice din 1924 si 1929, legile privind nvmntul din 1924, 1928, 1932 etc.). n acelasi timp, parlamentul a fost un important for de dezbateri asupra tuturor problemelor privind situaia intern si internaional a Romniei. De asemenea, parlamentul a exercitat un control asupra activitii guvernamentale, prin ntrebri si interpelri; un guvern, cel prezidat de Take lonescu, a primit vot de blam din partea Adunrii Deputailor, n ianuarie 1922, si a trebuit s demisioneze. Analiznd compoziia social a Parlamentului, constatm c dou treimi (67%) din totalul deputailor si senatorilor erau avocai, proprietari si universitari. Un cunoscut specialist n problematica sociologiei politice, Mattei Dogan, aprecia: Compoziia social a parlamentului poate fi ilustrat printr-o piramid cu vrful n jos. Intr-adevr, categoriile sociale cele mai numeroase - rani, muncitori, funcionari, artizani - nu erau, n mod practic, reprezentate". Aceast structur era expresia unei realiti a societii romnesti, n care gradul de cultur politic era mai sczut, comparativ cu rile occidentale, cu vechi tradiii democratice. Monarhia a constituit o important instituie a regimului democratic din Romnia, cutnd s medieze ntre puterile statului, astfel nct s se asigure o dezvoltare normal a vieii economice, politice, sociale etc. Soluiile date n rezolvarea crizelor de guvern au satisfcut, adeseori, starea de spirit a populaiei. Astfel, n 1919, cnd nici un partid nu a cstigat 34

alegerile, regele Ferdinand a numit un guvern de coaliie, n 1920 1-a adus la putere pe Alexandru Averescu, cel mai popular om din Romnia n acel moment, n 1922 a ncredinat puterea lui Ion I.C. Brtianu, cunoscut pentru excepionalele sale caliti de lider politic si de stat. n 1928, Regena a oferit mandatul de premier lui luliu Maniu, presedintele Partidului Naional-rnesc, n care o bun parte a populaiei si punea mari sperane. Desigur, era n interesul instituiei monarhice s intervin n anumite momente pentru a da satisfacie opiniei publice si a evita escaladarea tensiunilor politice si sociale. Regele era atent la dinamica raporturilor de fore si cuta s dea soluii adecvate. De regul, formarea unui nou guvern era precedat de consultrile suveranului cu liderii partidelor politice, care-i ofereau sugestii, prezentndu-i propriile programe si aciuni pe care le preconizau. Sub raport formal, spiritul Constituiei era respectat, regele uznd de prerogativele sale de mediator" ntre forele politice, n fapt, cel mai adesea, decizia era deja luat, iar noul guvern se forma nu pe baza concluziei desprinse din aceste consultri, ci a celor stabilite naintea nceperii lor. Presa din Romnia perioadei interbelice a constituit, cu adevrat, o a patra putere n stat". Numrul periodicelor a cunoscut o crestere considerabil: de la 13 n 1917 (ca urmare a rzboiului) s-a ajuns la l .233 n 1922 si 2.351 n 1935. Cele mai multe periodice erau consacrate vieii politice, fiind editate att n Bucuresti, ct si n provincie. De exemplu, n 1929, apreau la Cluj 69 periodice, cu un tiraj de 228.050 exemplare, dintre care 14 n limba romn (54.950 exemplare) si 55 n limbile minoritilor naionale (173.000 exemplare). Un studiu alctuit n 1934 arta c n acel an reveneau 3,7 periodice la 100.000 de etnici romni si 6 periodice la 100.000 de ceteni aparinnd minoritilor naionale. Presa a fost un important instrument de control asupra activitii guvernamentale, de combatere a abuzurilor si ilegalitilor comise de oamenii politici aflai la putere sau n opoziie. De asemenea, presa - mai ales prin articolele de fond si prin diverse alte materiale, semnate de personaliti precum: N. lorga, Pamfil Seicaru, Stelian Popescu, Nae lonescu, Grigore Gafencu etc. - a contribuit la educaia civic a romnilor. Progresele nregistrate n anii interbelici n domeniul evoluiei democratice a vieii politice din Romnia au fost cu adevrat remarcabile, dac facem o comparaie cu perioada anterioar primului rzboi mondial. 35

Formele" legale au fost mai bine acoperite" de fondul" societii romnesti, care a fcut progrese importante pe calea modernizrii si a cresterii gradului de educaie civic a populaiei. Totusi, carenele regimului democratic au fost vizibile si au influenat viaa politic a Romniei. Au fost preluate unele practici nedemocratice din trecut, au aprut altele noi, s-au manifestat oscilaii si inconsecvene care au pus adesea sub semnul ntrebrii nsusi fondul" democratic al legislaiei n vigoare, n primul rnd al Constituiei. Votul universal a fost acordat unor ceteni fr experien politic: pn n 1914, rnimea - care alctuia circa 85% din populaia Romniei -vota prin delegai, care alegeau cte un deputat pe jude la colegiul al III-lea. La aceast realitate se adaug faptul c o bun parte a electoratului (circa 40%) nu stia s scrie si s citeasc, astfel c votul era dat mai mult sub impresia de moment, dect pe baza unei cunoasteri reale a programelor si ideologiilor prezentate de partidele politice. De altfel, pentru ca alegtorii s deosebeasc diferitele partide politice, acestea adoptau semne electorale sugestive: steaua (Partidul Poporului), secera (Partidul rnesc), crucea (Partidul National-Liberal) etc. Opiunile electorale au fost extrem de contradictorii, ceea ce arat c nu exista o cunoastere clar a ofertelor politice". Spre exemplu, Partidul National-Liberal a obinut 6,8% din voturi n 1920, apoi 60,3% n 1922, a sczut la 7,3% n 1926, pentru a urca la 61,7% n 1927, a ajunge la 6,5% n 1928. Partidul Naional-Trnesc a cstigat 22,1% din voturi n alegerile parlamentare din 1926, a urcat la 77,7% n 1928, pentru ca n 1931 s obin doar 13,6%. Si mai spectaculoas a fost evoluia Partidului Poporului: 42,4% n 1920, 6,5% n 1922, 52% n 1926, pentru ca n 1927, cu doar l ,9%, s nu ating pragul electoral de 2%. Aceste oscilaii se datoresc si faptului c existau ceteni care nu aveau anumite opiuni politice, dar, fiind obligai prin lege s se prezinte la urne, votau cu partidul aflat la guvern, mai ales c acesta avea aproape ntotdeauna lista cu numrul l, adic prima pagin a buletinului de vot. Evident, au existat si presiuni, acte de violen, numeroase ilegaliti comise de aparatul de stat, care au influenat rezultatul alegerilor, asigurnd victoria partidului aflat la putere. O caren fundamental a democraiei romnesti a fost meninerea vechiului sistem, introdus de Carol I, prin care guvernul face parlamentul". Regele destituia guvernul si numea un altul, apoi dizolva 36

parlamentul si anuna organizarea alegerilor pentru Adunarea Deputailor si pentru Senat. Guvernul proceda la destituirea vechilor autoriti locale (primari, prefeci) si numirea unor oameni de ncredere aparinnd partidului instalat la putere; noile autoriti acionau pentru asigurarea victoriei electorale a guvernului. Prin acest sistem, parlamentarii si datorau n cea mai mare parte mandatul aciunii guvernamentale. Vechea butad a lui P.P. Carp: Maiestate, dai-mi guvernul si v dau parlamentul", a fost n bun msur o realitate si dup 1918. n perioada interbelic s-a nregistrat un adevrat carusel guvernamental, n primul deceniu de dup Marea Unire s-au perindat la crma rii 11 guverne, iar n cel de-al doilea, 14 guverne, deci n total 25 guverne n 20 de ani. Au existat doar dou guverne care s-au meninut ptai ani (1922-1926 si 1934-1937), dar si sase guverne care au durat cteva sptmni, iar alte opt s-au aflat la crm ntre o lun si dou luni. Evident, c aceste dese schimbri de guverne au afectat coerena politicii de stat si, nu o dat, au derutat marea mas a cetenilor. Partidele politice triau mai ales prin sefii lor: acestia si constituiau grupuri de interese care nu ineau seama de organismele statutare de conducere. Partidul National-Liberal a cunoscut perioada sa de glorie atunci cnd a fost prezidat de Ion I. C. Brtianu (1909-1927), personalitate marcant a istoriei romnilor. Acesta nu convoca dect arareori forurile statutare de conducere, lund decizii dup consultri personale cu diferii fruntasi, pe care stia s-i utilizeze cu miestrie: I.G. Duca pentru organizarea partidului; Alexandru Constantinescu pentru manevre de culise mpotriva opoziiei; Vintil Brtianu pentru probleme economice si financiare etc. Dup moartea lui Ion l.C. Brtianu, Partidul National-Liberal a cunoscut o evoluie descendent, urmasii si, Vintil Brtianu (1927-1930), I.G. Duca (1930-1933) si mai ales Constantin l.C. Brtianu (1934-1947) neputnd s umple golul lsat prin decesul liderului su, survenit n 1927. n Partidul Naionalrnesc, figura central era luliu Maniu presedintele acestui partid: 1926-1933, 1937-1947. Sub aparenta unei amabiliti desvrsite si a unei democraii extrem de largi n raporturile cu ceilali fruntasi ai partidului, acesta urmrea cu o perseveren rar ntlnit s obin adeziunea la un punct de vedere pe care si-1 stabilea dinainte. Purta negocieri zeci de ore (pertractri" cum zicea el), ddea cuvntul tuturor s-si exprime opiniile, dar nu reinea dect ideile care convergeau spre soluia gndit de el, pe care evita s o exprime. Atunci cnd se ajungea la 37

concluzia pe care o dorea, domnul prezident", cu un aer smerit, declara c, aceasta fiind voina democratic exprimat", el si-o nsuseste. Partidul Poporului a trit prin personalitatea generalului Averescu; atunci cnd mitul Averescu" a ajuns la apogeu (1919-1920), Liga (Partidul) Poporului sa bucurat de o urias aderen, n octombrie 1919, a avut loc un Congres extraordinar al acestei organizaii la care toi vorbitorii s-au pronunat pentru participarea la alegerile parlamentare. Singurul care s-a opus a fost Alexandru Averescu, deoarece era meninut starea de asediu, iar propaganda electoral nu se putea desfsura normal. El a declarat c cei care doresc pot participa la alegeri, dar fr a utiliza numele su. n faa acestei situaii, Congresul a hotrt abinerea Ligii Poporului de la alegeri. Treptat, mitul Averescu" s-a diminuat, deoarece cetenii au constatat c generalul nu a adus ndreptarea" pe care o sperau, n timpul guvernrii din 1920-1921. Partidul, care tria n umbra personalitii generalului Averescu, a intrat ntrun con de umbr. Situaia era si mai frapant n cazul Ligii Aprrii Naional-Crestine, condus de A.C. Cuza (19231935), si al Legiunii Arhanghelul Mihail, al crei cpitan" era Corneliu Zelea Codreanu (1927-1938); acestia decideau soarta organizaiilor respective si a membrilor lor. O alt caren a democraiei romnesti a fost cresterea rolului puterii executive n dauna celei legislative. La originea acestei situaii se afla modul n care se constituiau majoritile parlamentare; acestea depindeau de guvern, care aranja" listele de candidai si mobiliza aparatul de stat pentru a le asigura victoria n alegeri. Nu o dat, ministrii au cerut majoritii parlamentare s voteze proiecte de lege cu care unii deputai sau senatori nu erau de acord. Spre exemplu, n 1921, mai muli parlamentari, aparinnd Partidului Poporului, nu erau de acord cu unele prevederi ale legii agrare, n faa acestei situaii, ministrul de Interne, Constantin Argetoianu, a procedat astfel, dup cum singur mrturiseste: n cele dou-trei zile care au precedat votul am lucrat grupurile si n ziua scrutinului am pus oamenii mei s cear votul pe fa cu apel nominal. M-am asezat n momentul scrutinului pe treptele biroului, n faa bncilor - era s zic a ieslelor - si la chemarea fiecrui nume din partidul nostru, m uitam n ochii chematului si sub uittura mea n-a ndrznit nici unul s zic contra", n decembrie 1928, dup alegeri, luliu Maniu a cerut tuturor parlamentarilor national-rnisti s-si depun demisia n alb la conducerea partidului. Deoarece presedintele Partidului Naional-rnesc era n acelasi timp si seful guvernului, este limpede c, n fapt, executivul controla 38

activitatea legislativului si nu invers, adic asa cum cerea Constituia. Din 1934, guvernul Ttrescu a nceput s utilizeze metoda decretelor-lege, care erau apoi supuse n bloc" spre aprobare parlamentului. Monarhia si-a adus propria contribuie la degradarea regimului democratic din Romnia, mai ales prin folosirea abuziv a dreptului de dizolvare a parlamentului. Conform Constituiei, parlamentul era ales pe 4 ani, dar, n fapt, doar dou corpuri legiuitoare (alese n 1922 si 1933) s-au meninut ntreaga legislatur, n perioada 1919-1937, durata medie de existen a unui parlament a fost de 2 ani, nregistrndu-se si situaii cnd acesta a fost dizolvat dup patru luni (n 1920) si un an (n 1927). Astfel, s-a ajuns ca n perioada interbelic s se perinde nu mai puin de zece corpuri legiuitoare, cele mai multe neavnd timpul material pentru dezbaterea si adoptarea legilor necesare diferitelor domenii de activitate social. Aceste carene ale regimului democratic au creat, treptat, n opinia public o reacie negativ fa de instituiile democratice, fapt ce a permis ascensiunea forelor de extrem dreapt, n primul rnd a Miscrii Legionare; n acelasi timp, s-au intensificat manevrele regelui Carol al II-lea viznd instaurarea unui regim autoritar. Partidele politice au nceput s fie privite ca niste coterii politice", adic grupuri de interese care lupt ntre ele pentru ct mai multe avantaje materiale obinute de partizanii proprii. Si parlamentul a cunoscut un proces accelerat de degradare, n 1936, deputatul Grigore lunian sublinia c prin acceptarea guvernrii prin decrete-lege se ddea parlamentului un certificat de paupertate moral si intelectual", iar mine se va veni cu abolirea acestei instituiuni, care se dovedeste inutil si costisitoare". El se referea la faptul c guvernul depusese, spre ratificare, un numr de 46 decrete-lege. Cheltuielile suportate de bugetul statului pentru ntreinerea parlamentarilor erau destul de mari. n 1933 s-a stabilit ca un deputat sau senator s primeasc o indemnizaie de 6.000 lei pe lun, plus 700 lei pe zi lucrtoare, ceea ce nsemna c, n timpul sesiunilor, ei aveau circa 19.000 lei, iar n vacana parlamentar 6.000 lei. Un calcul estimativ arat c un parlamentar cstiga 13.600 lei pe lun. n 1939, deputailor si senatorilor li s-a stabilit o indemnizaie fix de 15.000 lei pe lun, iar diurnele au fost desfiinate, n acel an, un profesor universitar avea un salariu de 17.000 lei, iar un profesor de liceu cu gradul I primea 8.500 lei. Cu alte cuvinte, un parlamentar avea un salariu mai mic dect un profesor universitar si aproape dublu fa de un profesor de liceu.39

Procesul de degradare a regimului democratic n anii '30 nu a fost specific Romniei, ci ntregii Europe. Treptat, n majoritatea statelor europene s-au instaurat regimuri autoritare, de diferite nuane, nc din 1929, Romnia era nconjurat de ri cu asemenea regimuri, exceptnd Cehoslovacia, dar care, n martie 1939, a fost lichidat ca stat. n concluzie, regimul democratic din Romnia a fost o realitate, dar el a avut numeroase carene, care s-au accentuat spre sfrsitul perioadei interbelice. Cu toate imperfeciunile sale, democraia romneasc a rezistat mai mult comparativ cu cea din majoritatea statelor europene, Romnia fiind una dintre ultimele ri n care s-a instaurat un regim totalitar. Dup patru ani de guvernare liberal, n decembrie 1937 au fost organizate alegeri parlamentare, care s-au ncheiat cu un rezultat nedecis, deoarece nici un partid politic nu a obinut cel puin 40% din totalul voturilor pentru a beneficia de prima electoral. Pe primul loc s-a situat PNL cu 35,92%, urmat de PN - 20,40%, Totul pentru ar (Miscarea Legionar) - 15,58% si Partidul Naional Crestin - 9,15%. n aceste condiii, regele 1-a numit n funcia de presedinte al Consiliului de Ministri pe Octavian Goga, lider al Partidului Naiona-Crestin, dar 1-a inclus n guvern, la Ministerul de Interne, pe Armnd Clinescu, adversar nversunat al Miscrii legionare. Parlamentul a fost dizolvat nainte de a se fi ntrunit, anunndu-se noi alegeri pentru nceputul lunii martie 1938. Campania electoral a cunoscut un curs violent, ministrul de Interne lund msuri mpotriva legionarilor, iar acestia ripostnd mpotriva forelor de ordine. Corneliu Z. Codreanu declarase c n 48 de ore dup biruina Miscrii Legionare, Romnia va avea o alian cu Roma si Berlinul", fapt ce nsemna schimbarea politicii externe a rii, care era orientat spre Frana, Marea Britanic si Societatea Naiunilor. Guvernele de la Londra si Paris au intervenit pe lng regele Carol al II-lea, cerndu-i s mpiedice ascensiunea legionarilor spre putere. La rndul lor, liderii partidelor democratice erau ngrijorai att de declaraiile lui Codreanu, ct si de hotrrea Miscrii Legionare de a instaura un regim totalitar si de a pedepsi" pe cei care i s-ar opune. Apreciind c momentul era favorabil unei lovituri de stat, Carol al II-lea a decis s acioneze rapid, pentru a prelua principalele prghii ale puterii n propriile mini si a se prezenta ca un salvator" al naiunii.40

c) Regimul de autoritate monarhic Instituionalizarea si funcionarea noului regim, n dimineaa zilei de 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea 1-a primit n audien pe Octavian Goga. Suveranul a ascultat propunerile primului ministru privind rezolvarea problemelor cu care se confrunta Romnia si n primul rnd aciunile iniiate de guvern care aveau menirea de a asigura cstigarea alegerilor pralamentare de ctre Partidul Naional-Crestin. La sfrsitul audienei, regele a subliniat necesitatea unui guvern de uniune naional, solicitnd sprijinul lui Octavian Goga. nelegnd c nu se mai bucura de ncrederea suveranului, Ocavian Goga si-a prezentat demisia. Acionnd rapid, Carol al Il-lea a chemat n audien sefii de partide. Constantin I.C. Brtianu, Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Nicolae lorga au acceptat ideea unui guvern de autoritate, care s restabileasc ordinea n ar. luliu Maniu s-a pronunat pentru meninerea sistemului democratic, n care rspunderea politic revine partidelor pentru a acoperi" Coroana. Grigore lunian, presedintele Partidului Radical-rnesc, nu s-a putut prezenta la Palat, deoarece se afla n strintate. Corneliu Zelea Codreanu nu a fost chemat n audien, desi partidul su se situase pe locul al treilea n urma alegerilor parlamentare din decembrie 1937. De asemenea, conform obiceiului, nu au fost covocai liderii partidelor aparinnd minoritilor naionale si nici presedintele Partidului SocialDemocrat, n noaptea de 10/11 februarie 1938 s-a constituit un nou guvern, prezidat de patriarhul Miron Cristea, din care fceau parte, ca ministri secretari de stat, sase fosti presedini ai Consiliului de Ministri (Arthur Vitoianu, Alexandru Averescu, Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae lorga, Gheorghe Ttrescu, Gheorghe Gh. Mironescu). Dintre primii ministri care erau n via, luliu Maniu si Octavian Goga au refuzat s accepte demnitatea oferit de Carol al IIlea, iar Barbu Stirbey nu a fost solicitat de rege. n prima sedin de guvern, regele a prezentat textul unei proclamaii pe care o adresa rii, n care se afirma c Romnia trebuie salvat si sunt hotrt s o fac", c va depolitiza viaa administrativ si gospodreasc a statului, va alctui schimbrile constituionale care s corespund noilor nevoi ale rii si nzuinelor de astzi ale unei Romnii ce trebuie s se ntreasc". De asemenea, a fost discutat proclamaia guvernului, care detalia ideile din cea semnat de rege. 41

n aceeasi noapte de 10/11 februarie 1938 s-a hotrt introducerea strii de asediu pe ntreg cuprinsul rii, autoritile militare avnd dreptul de a face percheziii oriunde si oricnd va cere trebuina", de a cenzura presa si orice publicaiuni", de a mpiedica apariia oricrui ziar sau publicaiune, sau numai apariia unor anumite stiri sau articole", de a dizolva orice adunri, oricare ar fi numrul paricipanilor si oriunde s-ar ntruni", n aceeasi noapte au fost numii noi prefeci de judee din rndul ofierilor superiori si a fost revocat convocarea corpului electoral. La 20 februarie, Consiliul de Ministri a aprobat textul noii Constituii, care a fost supus cetenilor spre bun stiin si nvoial", votul fcndu-se prin declaraiune verbal naintea biroului de votare", inndu-se liste separate cu cei care au votat mpotriv. Plebiscitul s-a desfsurat la 24 februarie, covrsitoarea majoritate a populaiei - mai ales cea din mediul rural - neavnd timpul material necesar pentru a cunoaste textul noii Constituii. Cu toate acestea, s-a anunat c din cei 4 303 064 ceteni care s-au prezentat la vot, 4 297 221 au votat pentru si numai 5 843 (0,13%) au fost mpotriv. Noul regim a fost instituionalizat prin Constituia promulgat la 27 februarie 1938. Aceasta meninea unele principii, ca: suveranitatea naional, separaia puterilor n stat, responsabilitatea ministerial. Recunostea unele drepturi si liberti democratice, precum: libertatea constiinei, a nvmntului, muncii, presei, ntrunirilor, de asociaie, libertatea individual, inviolabilitatea domiciliului, egalitatea n faa legii. Elementele noi - definitorii pentru regimul instaurat la l O februarie -se refereau la prerogativele regelui. Acesta devenea un factor politic activ, implicndu-se nemijlocit n activitatea guvernamental. El era declarat capul statului" si, n aceast calitate, exercita puterea executiv prin guvern; acesta era numit de suveran si rspundea numai n faa sa, ministrii nemaiavnd o baz parlamentar. Regele putea refuza, fr motivare, sanciunea legilor adoptate n parlament; n timpul ct Adunrile legiuitoare erau dizolvate si n intervalul dintre sesiuni, regele putea s emit decrete cu putere de lege; semnarea tratatelor politice si militare cu statele strine nu mai avea nevoie de acordul parlamentului. Erau, totodat, meninute drepturile pe care suveranul le avusese prin Constituia anterioar: convocarea Adunrilor legiuitoare, deschiderea sesiunii prin Mesaj, pronunarea nchiderii sesiunii, amnarea convocrii si decizia de dizolvare a acestora; de asemenea, potrivit art.46, regele avea dreptul de a micsora 42

pedepsele n materii criminale, de a numi si confirma n funcii publice; el era capul ostirii, avea dreptul de a declara rzboi si a ncheia pace, conferea grade militare si decoraii romne, acredita ambasadorii si ministrii plenipoteniari, putea bate moned. Desi regele beneficia de drepturi foarte largi, s-a meninut principiul formulat n constituiile anterioare: Persoana regelui este inviolabil. Ministrii si sunt rspunztori. Actele de stat ale regelui vor fi contrasemnate de un ministru, care, prin aceasta nssi, devine rspunztor de ele" (art.44). Aveau drept de vot cetenii de peste 30 de ani ( n loc de 21 ani, cum se prevzuse n Constituia din 1923). Alegtorii erau mprii n trei categorii, n funcie de ndeletniciri agicultur si munc manual; comer si industrie; ocupaii intelectuale - prin care se ncerca o organizare corporatist a parlamentului. Mandatul deputailor era prelungit de la 4 la 6 ani, iar al senatorilor de la 4 la 9 ani. Regele avea dreptul de a numi jumtate din numrul membrilor Senatului, Ia care se adugau senatorii de drept, n rndul crora au fost inclusi toi principii majori ai familiei regale. Parlamentul a devenit un organ mai mult decorativ, despuiat de principalele lui atribuii. Membrii Adunrilor legiuitoare erau obligai s depun jurmnt de credin fa de rege. Deputaii si senatorii aveau dreptul de a adresa ntrebri ministrilor, la care acestia erau obligai s rspund, dar nu puteau da vot de blam unui ministru sau guvernului. Adunrile legiuitoare aveau dreptul de a vota bugetul, dar dac nu-1 adoptau n timp util", acesta putea fi stabilit de puterea executiv. Astfel, o prghie esenial - care orienta politica economic a statului - putea fi scoas de sub decizia parlamentului. Deputaii si senatorii aveau dreptul de iniiativ legislativ, dar numai pentru legile de interes general", care si acestea puteau fi respinse prin veto-ul opus de rege. n dis