Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

278

Click here to load reader

description

Dimitrie Onciu

Transcript of Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Page 1: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

4/.1BIBLIOTECA PEN 0

DIMITRE ONCIUL

DIN

MIER HOMAtilEr

4' OE,eD,,

"(4 PoPuLA:t0

BUCURE8T1

EDITURA LTBRARIEI LEON ALCALAYNo. 37 CALEA VICTORIEI No. 37

1908

Tip. Nicolaevici.

www.digibuc.ro

Page 2: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

000000000000000000000000000000000000loll sells sou le

DIN ISTORIA ROMÂNIEI1

ROMANII IN DACIA TRAIANA

PANA LA INTEMEIEREA PRINCIPATELOR ROMANE

Romania impreunä cu ¡erile focuite deRomani la nordul Dunarei intre NistruTisa, unite in antichitate sub numele Da-cia, au tost cuprinse in lumea romanacastigate pentru lattnitate, sunt acurn toc-mai 1800 de ani, prin cucerifea i coloni-zarea Dadei de catre imparatul Traian, in-temeietorul poporului roman: Cu reunseco-1 mai inainte se aruncase prima se-manta a nationalit4i tomane la sudul Du-narei, in partile locuite de vechii Iliri(strabunii Albanezilor de astazi) si de fostiiTraci (aproape inruditi cu Ilirii), intre

*) RetipäritA din Ctilduza oficiald a Expozipunei gene-rale romane din 1906 qi revazutä de autor.

www.digibuc.ro

Page 3: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

4

Adriatica i marea Neagri, teri definitivsupuse de Romani sub iinpäratul OctavianAugust, dupe cuceririle incepute aci in tim-pul Republicei. Dar abià creatiunea luiTraian, prin care stabilirea elementului ro-man la Dunäre a fost indeplinitä, a datfii4d poporului romän in Dacia.

Chiar dela cele dintâi märturii istoriceasupra Românilor ca popor propriu, cu nu-mele de «Vlahi», incepând din secolul alXI-lea, tradiOa istoricä despre originea lor(constatati mai intiliu la scriitori bizantinidin secolul al XI-lea i al XH-lea) ii pre-zintä in legâtura cu Traian i cucerireaDaciei sau ca urmasi ai colonilor romanide ad. De asemenea cei dintâi cronicariai Ungariei (din secolul al XII-lea si alXIII-lea) cunosc pe «Vialni» din regatulungar ca tosti «coloni ai Romanilor»,

tari i gäsiçi aci de Unguri. i tra-diçia na0onald, constatatii mai intiiu in primajuiniitate a secolului al XVI- lea ca trad4iescrisä, a pastrat cunostinta originei dela«RAm» (Roma), de când cum cälugäriidin manastirea Deal spuneau lui Francescodella Valle (1532)«Traian implratul, cu-

www.digibuc.ro

Page 4: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

5

cerind aceasta tara, o imparti ostasilor saisi o facù colonic dc Romani». Numai delastarsitul secolului al XVIII-lea incoace, o-seama de istorici i filologi s'au nevoit saopuna acestei traditiuni constantc, pana a-tunci general admisa in istoriografie, oteorie contrara, dupe care Romanii dinDacia (Daco-Romanii) s'ar fi format ca po-por la sudul Dunarei, laolalt cu fra0i lordin peninsula Balcanica (Macedo-Romanii),de unde ei ar fi emigrat in evul mediuspre a popula vechca Dade, parasita deRomani cu mai multe secole mai inainte.Fara marturii directe in sprijinul unei trans-migraOuni de acest fel, cari pina acum n'auputut fi produse, stiinta nu poatc parasitaramul real al tradiOunei istorice, adeve-rita chiar dela prima aratare a Romanilorin istorie. Ash find, cucerirea Daciei decatre Romani acum i800 de ani este punc-tul de plecare al istoriei române pe acelasipiimant locuit de Romani.

Dacii, popor de neam trac (din fami-lia indo-europeana), infiiNara inainte demiezul secolului I-iu î. d. C., sub regele !orBury ist a (Bo ereb ista s), un regat puter-

www.digibuc.ro

Page 5: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

6

nic intre Nistru i Tisa, careli intinse cu-rand stapanirea §i peste Dunare, in partiletrace i ilirice la botarele romane, cum§i spre apus pana la poalele Alpilor, sprcräsarit paná la gura Niprului. Aceasta u-nire a neamurilor traco-ilirice din teriledunarene tacea din regatul lui Burvista unvriljma primejdios Romei. Contra veci-nului amenintator, Cesar proiecta o ex-peditie, care insa fu zadärnicita prin moartealui. Urma,u1 sau Octavian August (43[ i]î. d. C.-14 d. C.), intinzand stiipânireaRomei pana la Dunare, trirnise o oaste inDacia spre a pedepsi pe nepapicul vecincare ne1in4tea noua cucerire : era primaoaste romana ce calca atunci pamantul Da-ciei. Vreo ,eapte decenii dupe aceasta, incare timp Dacii, divizati intre ei, au tinutpace cu Romanii, regele lor Deceb al, reu-nindu-i sub autoritatea sa, incepit ostilitätilepe tirnpul imparatului Domitian (81-96),navalind in Moesia (provincia dintre Du-näre i Balcan). Dona oti romane furabätute, Omit dud a treia repurtá o invin-gere asupra Dacilor in tara lor. Prin paceaincheiatä apoi, Decebal intra in clientela

www.digibuc.ro

Page 6: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

7

imperiului mman, ca uamic al amicilor §iduwan al dumanilor Romanilor», cu in-datorirea de a servi cu trupe auxiliare; iarDom4ian se obligh sa-i plateasci subsidiianuale pentru intreIinerea trupelor §i sä-ipunä la dispozitie rne§teri romani pentrulucrinile de riisboiu §i de pace : ORA cacum Roma s'ar fi facut tributara. Dacilor.

Aceastä ru§ine o §terse Trai an (98--117), supuniind Dacia, in douä rásboaieconduse de el ins4. In primul rasboiu(tort 02), Decebal fu silit sà primeascaconditiuni de pace prin cari Dacia, ca

tarä sub clientelii romanl, deveni efectivdependent:1 de itnperiul roman ; capitalaSarmizegetusa §i alte cetii0 dace primirftgarnizoane romane, potrivite a sine tamin ascultare. Regele Dacilor neconformân-du-se condi;iunilor de pace, dupe trei aniràsboiul incepa din nou. De astä datäinsà, Traian luâ hotärirea sä supunä Daciacu desävarire, prefacând-o in provincieromana. In acest scop, el fzica minu-natul pod de piatril peste Dunäre, alecarui resturi se vad încä astazi la Turnu-

www.digibuc.ro

Page 7: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Severin. Podul, 1nceput pe malul stângin primul rasboiu, erà facut ca sa impre-une definitiv malul suing cu malul drept.Al doilea tisboiu incepia in io 5 si tu star-sit in ro6. Cu admirabila vitejie Dacii

luptara aceasta lupta de moarte, in care

o mare parte a poporului fu nirnicia. Dupece totul era pierdut, Decebal se strapunsecu arma sa; fruntasii poporului Ii urmarain moarte prin arma proprie sau prin venin,spre a nu imparti soarta celor cazuti in

robie; altii, spre scapa libertatea, se

retrasera in mase la hotarele dinspre miaza-noapte i rilsarit ale ierei. Dacia, prinmoarte i prin emigrare in mare parte de-sertata de locuitori, fu facuta provincieromana si din nou populata cu «nenu-marate cete de oameni din toati lumearomanä», cum zic scriitorii antici. Impor-tanta ce s'a dat atunci acestei cuceriri sevede din faptul ca festivit4ile serbate laRoma in lauda ei au inut 123 de zile,in cari to.000 de gladiatori au luptat

r.oöo de fiere au sangerat in arena pen-tru destatarea poporului. In amintirea ei,Tralan a ridicat monumentul triumfal fro-

www.digibuc.ro

Page 8: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

9

mum 7 raiani, descoperit in zilele noastredin ruine, la Adam-Klisi in Dobrogea; iarla Roma se fdcù forul lui Traian, in mijlo-cul cdruia se !nal¡A de atunci incä astäzicolumna lui Traian, cu reliefuri ce repre-zintä epizoade din rdsboaiele dacice. Unmonument mai neperitor insä, Traiandurat in Dacia cuceritä : poporul

Dacia lui Traian (cu partea dela termulunitä cu provincia Moesia interi-

oará din dreapta Dundrei i numitä Ad-Moesiani) se intinded intre Dunäre, Tisasi Nistru, coincidand aproape cu teritoriulde rilspändire de acum al Remanilor lanordul Dunfirei. Dar nu tot teritoriul ro-mânesc de astäzi in aceastä parte a fostrornanizat in timpul stäpânirei romane. Co-lonizarea cu acele «nenumärlte cete deoameni din toatä lumea romand» ce aufost aduse in Dacia cuprindei numai Ol-tenia cu malul opus al O ltului, partea IAsäriteanä a Banatului i Ardealul, in intin-dere aproximativä de moo mile romane(1500 km) imprejur. Ad se destdsurà-toatä. viata romanä in Dacia, despre carenumeroasele inscririuni romane si celelalte

www.digibuc.ro

Page 9: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

10

descop,Tiri arheologice din aceste pärti nedau elocuenti märturie. Colonizatia ro-mand se intindea mai ales dealungul cáilorromane c strabdteau provincia dela miazd-zi spre miazá-noapte, cu ramificári spreapus si dB:1dt. Dela Dundre plecau cincical cunoscute, trei prin Oltenia (pe Olt,pe Jiiu i dela podul lui Traian), doui prinBanat (dela gura Cernei si dela gura Ca-rasului), unindu-se parte in Oltenia si inBanat, parte la Ulpia Traiana (vechea Sar-mizegetusa, la Gradiste langä Hateg), me-tropola Daciei, si la Apulum (Alba-Iulia),de uncle ele se continuau spre miazii-noapteprin o singurä linie, pe la Potaissa (Turda)si Napoca (Cluj) pâttä la Porolissum (Moghi-grad), punctul cel mai nordic al coloniza-tiunei romane in Dacia. In logáturá cuacestea, alte cài duceau spre apus, in re-giunea minelor de aur i pe Mures piinâla Tisa, curn i spre räsárit (pe valea su-perioarä a Oltului, pe Târnava mare, peMures si pe Somes, cu legáturi transver-sale Intre ele) pAnii la valul Carpatilor.

Dealungul acestor cái, presdrate de cetäti,statiuni.si asezári romane, s'a desvoltat 9

www.digibuc.ro

Page 10: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

11

viath romanh mai intensiva, cu civilizatiainfluenta ei covhrsitoare, ash incht Dacia

lui Traian deveni. curand una din celemai infloritoare provincii ale imperiului,numindu-se Dacia felix (Dacia fericith).In atarh de reteaua chilor rornane, nu suntconstatate, in phrtile räsäritene i nord-ves-tice ale terei, alte urrne romane dealt decastre detasate si de fortificatiuni (valuri)la hotarele räsäritene i apusene, cu ate-va asezäri romane pe malul Dunärei. Acìpopulgia autoctomi, imphatä cu noua sìá-pânire, a continuat sh clued viata sa pro-prie, mai muk sau mai putin neatinsä deinfluenta civilizaiunei romane. i in Or-tile colonizate s'au piistrat resturi de po-pulatie daca, cari au transmis cuceritorilorvechile numiri topografice ; dat aceste res-turi, neinsemnate ca nationalitate, s'au con-topit in urma cu elernentul domnitor, ro-manizAndu-se. Administratia i militaris-mul Romahilor, cu puterea lor asirnia-toare, au desavársit rornanizarea provincieiin pärtile colonizate. Astiel, in mai bine deun secol §i jumätate de stdpanire romand,elementul latin a prins rädäcini trainice

www.digibuc.ro

Page 11: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

12

intre Olt (Alutus) §i Timis (Tibiscus) pAlläpe Mures (Marisus sau Marisia), teritoriucolonizat mai intensiv (unde i alte nu-miri antice se recunosc in cele de astäzi),cu ramificäri in murqii apuseni, pe Orn-poiu (Ampelus), pe Cris (Gerasus sau Cri-sia) §i pe Somes (Sarnus).

In 271 Dacia fu pierdutii pentru impe-riul roman. Pe timpul anarhiei din im-periu sub Galli e n (260 268), parteacea mai mare a provinciei cäzit in mainilebarbarilor nävälitori dela miazä-noapteräsarit. Intre acestia, cei mai puternici erau

popor german, care de cura.nd seasezase la nordul märei Negre, venind delängä marea Balticä. Impäratul Aur e lian(270-274), neputând recuceri Dacia pier-dutä, cu toatii invingerea repurtatä aci asupraGo;ilor (271), fácn pace cu ei, cedändu-leprovincia ca unor reder4 ai imperiului, inschimbul indatorirei lor de a päzi limita du-näreana si de a servi cu trupe auxiliare. Inurrna acestei renumári, cele douà legiuni ro-mane din Dacia, mai inainte cu cartierelegenerale la Apulum (Alba-Iulia), Potaissa(Turda) i Napica (Cluj), iar in timpul

www.digibuc.ro

Page 12: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

13

din urrnä concentrate In Banat (regiunemai putin expusa navälirilor), au fost re-trase. Odata' cu legiunile s'au stramutat §iprovincialii romani din partea incà stapa-nita Ora atunci, cati se solidarizara cu im-periul. Aurelian le asigna locuinte in pro-vincia nou infiiintatä din o parte a Moe-siei in dreapta Dunk-6, nurnita Dacia, inamintirea provinciei parasite, sau, spre de-osebire de aceasta, Dacia Aureliana, w-zata drept in preajma Olteniei. AO, se sfarsl,dupa 165 de ani, domnia romana In Dacialui Traian.

f

Este bine ineles ca nu toata populatiaromana §i romanizata a Daciei Traiane afost stramutata peste Dunare, precum niciDacia Aureliana (unde se arata ca au fosta§ezati provincialii strarnutati), provincieaproximativ cat Oltenia de mare, n'ar fi

putut s'o adaposteasca toatî, pe langa ve-chea sa populaçie. Negrqit, un numar des-tul de insemnat de provinciali romani, rr_aiales din clasa de jos ce nu prea aveh sim-¡imantul solidaritalii cu imperMl? a limo

www.digibuc.ro

Page 13: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

14

in tall sub stäpánirea Gotilor, transmitándurmasilor numirile vechi ce s'au pästratpänä astäzi, chiar in pärtile colonizate deRomani. Si numele oCalea lui Träian» celocuitorii din valea Oltului dau i acumresturilor cáii romane de ad (adeverit canume popular .§i la inceputul secolului alXVIII-lea) e constatat, in antichitate, pentrucontinuarea ei dela Apulum la Porolissurn,numitä in inscriptiuni via Traiana. Iar andin evul mediu Românii incep sä fie men-tionati in pärtile Daciei, ei se gäsesc acimai intiliu chiar in pärtile ce au fost colo-nizate de Romani, unde §i traditia cronicilor nationale aratä locuintele lor mai vechi.Continuitatea elementului roman 'in acesteparti, ca bazä pentru tormarea poporuluiromân in Dacia Traianä, are drept mat-turie i vechea traditie istoricä despre ori-ginea Românilor.

Stápânirea barbarilor ce s'au succedat inDacia, dupe päräsirea ei de cätre Romani, aatins mai putin partile romanizate. Gotii(271-375), de§l stiipânind toatä tara, s'auasezat ad, ca popor nedeprins cu naiul delamunte, numai in esuI dintre Carpati §i

www.digibuc.ro

Page 14: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

15

Nistru ; aci se consratä locuinjele Gotilor a-puseni (Visigoti), cari stapaneau Dacia, si ads'a gasit tezaurul gotic dela Pietroasa, singuraramasita dela stäpanirea lor. De asemeneaHunii (375-453), popor turanic (de rasämongolä) din stepele Asiei, cari au stapinitDacia in urma Gotilor, n'au locuit ad de-ck in sesul Tisei, avand centrul puterei lor(cu resedinta lui Attila) intre Tisa i Dui:tare.Tot in sesul dintre Tisa i munti gasimpe G e p:i z i (453-566), de neam gotic caridupe risipirea Hunilor au luat in stapanireDacia ca federati (cum fusese Gotii) ai im-periului roman de Rasärit (395-1453),apoi pe Av a ri (566-799), de neam tu-ranic (ca i Hunii), stapanitorii ei urma-tori, cu centrul puterei lor dincolo deTisa. Aceste popoare, originare din ses saUstepä, n'au avut, ca stäpânitori ai Daciei,locuintele lor pe teritoriul colonizatiuneiromane, unde in partile muntoase era ada-postitä vechea populatie. Acì in timpulnavalirilor, s'au asezat in mase numaivechii Sloveni sau Schiai (amestecati cuSarmati), veniti ca supusi ai celorlalji

www.digibuc.ro

Page 15: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

16

barbari i in alaiul lor (in secolele IIIVI),poporui care, in numirile topografice deorigine slava, rasphdite peste tot teritoriulDaciei, ca i in nurneroas,;le elemente sla-ve in limba Daco-Românilor, a lasat märtu-rio existentei sale mai indelungate, el in-su§i disparand ael prin romanizare.

Din timpul staphirei barbarilor in Dacianu avem nici o §tire despre elementul roncande aci, pia la invaziunea Avarilor. Abiasub st:IpAnirea acestora se arata la nordulDunarei o populatie cre§tinA mai nume-roask de origine romana, nuinità sc. a p ti viiA v ari I o r», cari lii unire cu Bulgarii, su-pu§i Avarilor, s'att ridicat (in secolul alVII-lea) sit scuture jngul avar. Litre asinumitii captivi ai Avarilor, ardtati ca apo-por intins si numeros» ce se compuneldin captivi transportati de Avari din pro-

romane dela sudul Dundrei, petimpul nftvälirilor fäcute in imperiu (pftnala 626), si din indigeni convertiO de ei lacre§tinism, erau negre§it §i urma§ii provin-cialilor romani ram* in Dacia. La ace§tia,cusimill de mângaiere al lui Cristos ajun-gse încí inainte de propaptorii ad9i de

www.digibuc.ro

Page 16: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

17

Avari, in provinciile romane de pe maluldrept al Dunärei, biserica cre§tinä, dela or-ganizarea ei sub Constantin cel Mare (325)incoace, erà infloritoare pawl la invaziuneaSlavilor la inceputul secolului al VII-lea.Contactul viu cu creoinii de acolo, favo-rizat prin legaturile lederale ale Gotilor §iGepizilor cu irnperiul, era mijlocul cel maiactiv pentru riíspändirea nouei credinte lanordul Duniirei. Pe lângii accastä influentiicontinua de trei secole, i captivii trans-portati din imperiu de cätre barbari, precumcei anlitati sub Avari, fäceau o vie propa-gandä cre§tini. Astfel numärul crwinilorin Dacia a sporit a0, incât sub Avari eiputcau fi considerati ca «popor intins §inumeros». Terminologia cre§tinä de ori-gine latina in limba românä, cu caracterulei vechiu, este cea mai sigurä probä cä

Rominii sunt cre§tini din timpul roman :ei sunt cre§tini, §i la sudul Dunärei §i inDacia, din perioada romanä a bisericei cres-tine din provinciile duniirene, cu limba bi-sericeasdi latinä §i cu organizatie depen-dentä de scaunul dela Roma. Când Slaviipägâni au ocupat provinciile romane din

www.digibuc.ro

Page 17: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

18

dreapta Dunarei si au desfiintat organizatiabisericeasca de acolo, crestinarea Straroma-nilor era indeplinitä.

Asezarea Slavilor in peninsula Balcanicape la inceputul secolului al VII-lea a trans-format cu desavarsire imprejurarile etnice laDunare. Provinciile dunarene intre Adria-ticä i marea Neagni, ronlanizate in cursulstäpanirei romane de sease secole si maibine, furä ocupate de Slavi (Sloveni in par-tite rasaritene, Sârbi in cele apusene) si pier-dute pentru irnperiu, care in urmare pierdacaracterul ski roman de [Ana atunci, deve-nind preponderant elementul grec din par-tile meridionale. Limba latina, pana atuncilimba Statului in «Romania» (curn se nu-mea imperiul roman de Rasarit sau bizan-tin), fu scoasa din adrnintstratie si din oastefiind inlocuita cu cea greaca (6o6). Aceastaeste epoca ce desparte Romani de Romani.Elementul roman din provinciile invadate,de origine i formatiune identice cu ale ce-lui din Dacia (format in unitate teritorialacu el), a fost risipit atunci prin cumpliteleravaliri ale Avarilor, in alaiul carora maiaics Slavii au ocupat pärtile balcanice : po-

www.digibuc.ro

Page 18: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

lo

pulatia roman:i de acolo a lost parte ni-micità in acele vremi cand «sange curgeâca apa», parte dus:i Iii captivitate sau silitàa se retrage spre unde astâzi seaflã Macedo-Românii. 0 parte s'a tetras ne-gresit si spre miazà-noapte, la fratii din Da-cia, mai ales in timpul de liniste ce a ur-mat aci dupe risipirea Avarilor (la sfirsitulsecolului al VIII-lea) panà la venirea Un-gurilor (la slArsitul secolului al IX-lea),dind ambele maluri ale DunArei erau substApinirea Bulgatilor.

Vechii Bulgar i, popor turanic (de ace-Iasi neam ca i Hunii i Avarii), locuiau maiinainte la nordul marei Negre intre Volgasi gurile Dunarei, unde ei devenirii supusiAvarilor. Pe la 635 ei se liberarl de stl-pinirea acestora si intrarâ in legâturi fede-rale cu imperiul Romaniei, in urma drorakanul lor primi dela imnâratul Eracliu(610-641) titlul de «patriciu». Tot subEracliu (dupe ultima navalire a Avaril or, in626, când ei au fost siliti a se retrage cuneisbindit dinaintea Constantinopolei),Slavii de cutind asezati in peninsula Balca-nica s'au desfacut de Avari, unindu-se cu

www.digibuc.ro

Page 19: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

20

imperiul. Era o râsvratire generalâ a nea-murilor supuse stapânirei avare, care de a-tunci urma sa decacla repede. La aceastam4care au luat parte §i cre§tinii de origineromana dela nordul Dunarei, nurniti «cap-tivii Avarilor», in unire cu Bulgarii dinacele parti.

In urma, orda Bulgarilor de lânga Du-nitre trecù fluviul §i infiintâ, in partile o-cupate de Sloveni intre Dunare §i Balcan,un stat bulgar (679-1018), care se intinseapoi §i la miaza-zi de Balcan (in Tracia§i Macedonia, cu parti din Albania, Epir §iTesalia), cuprinzând aproape tot terito-riul de raspandire al Românilor in penin-sula Balcanici. Dupe caderea puterei Ava-rilor, §i pArtile Daciei Traiane se gasesc u-nite cu statul bulgar, ca parti mai multsau mai putin dependence. Dupl crevi-narea lor (864), Bulgarii s'au slavizat re-pede in mijlocul Slovenilor supu§i, cartprimira nurnele stapânilor Bulgari. La con-topirea celor cloud popoare a contribuit §iintroducerea limbei slovene§ti in bisericalor, prin discipolii fratilor Ciril §i Metodie,apostolii Slavilor apuseni. In atarnare po-

www.digibuc.ro

Page 20: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

21

litica de statul bulgar, Românii au urniatsa fie si in atArnare bisericeasca de acesta,ash incilt si la ei s'a introdus limba *slove-neasci in biserica, in locul celei latine delainceput. Prin statul bulgar si prin bisericabulgara, Românii din Dacia au fost des-paq4i definitiv de atingerea cu imperiulsi de lumea latina, ramanand supusi multtimp influentei slave. Puterea statului bul-gar in Dacia a fost desfiintata prin Unguri;iar influenta bisericei bulgare a continuatpânâ la organizarea bisericei române in se-colul al XIV-lea, dupe interneierea Prin-ci patelor.

Când U n gu rii (popor din aceeasi familieca si Hunii, Avarii si vechii Bulgari, de carise deosebeau insã prin amestec finic) ve-nird la sfarsitul secolului al IX-lea la Tisa

Dunäre, par;ile Daciei erau focuite de«Viahi si Sloveni», organizati in voivo-date in cat-va dependente de statul bulgar.Un asemenea voivodat sub un duce ro-man «G el ou» (curn II numeste primul cro-nicar unguresc) este aratat in partea nord-vestica a Ardealului, cu capitala pe Some§(pe la Gilau, la vest de Cluj); alte doua, in

www.digibuc.ro

Page 21: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

22

pärtile dintre munti si Tisa. Unul din acestevoivodate, supuse de Unguri curAnd dupevenirea lor, s'a mentinut in Banat, inat:It-pare de stilpanirea ungureascâ, pilna intimpul lui Stefan cel Skint (955 1038),primul rege al Ungariei i crestinâtorulUngurilor. Acest voivodat, desfiintat deStefan, este arâtat in atârnare bisericeascäde episcopatul bulgar dela Vidin, de caredepindeau probabil i ceilalti crestini riisä-riteni din pârtile Daciei. Un alt voivodat,numit «bulgäresc» (dependent e slat Ibulgar), s'a rnentinut in partea sud-es-fiat a Ardealului piinä pe la 1003, cândfu supus de Stefim cel Stânt. In aceastâparte, cu tara Pagarasului, se afid apoi «tamVlahilor» (terra Blacoruni), ca teritoriu cuoarecare autonomie nationalä sub regii un-guresti. De ad, traditia nationalä aduce pedesdlecatorul N egru Vodà al Terei-Ro-mânesti.

Prin cuceririle lui Stefan cel Sfânt, in-terneietorul regalului ungar si al bisericeicatolice in Ungaria, partile românesti depeste munti au fost definitiv supuse de Un-guri. In acelasi timp, statul bulgar fu des-

www.digibuc.ro

Page 22: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

23

fiintat de Bizantini (rot8), intinserast5pAnirea pânâ la frunäre. Biserica bulgaráinsil a continuat sit existe ca biserid auto-cefalä, cu scaunul arhiepiscopal la Obrida,capitala tarilor bulgari in tirnpul din urtnä.Arhiepiscopatului de Ohrida au rämas su-pusi (dupe chrisovulul impäratului Vasile Hdin 1020) i «Vlabii din toatii Bulgaria»(in intinderea cea mai mare a fostului statbulgar); cu ei impreunà, negresit i Ro-rnânii dela nordul Dundrei. LocuinteleaVlahilor» räspânditi In -«toatá Bulgaria»

alte pärti ale peninsulei Balcanice erau(dupe märturii bizantine din acel timp)in muntele Balcan si mai ales in Macedo-nia, Epir i Tesalia (numitá aVlahia mare»).La nordul Dunitrei, ei sunt arätati In piirtileDaciei ocupate de Unguri, unde ei erau cu-noscuti cronicarilor unguresti ca fosti aco-loni ai Romanilor»; aci, ca i in Oltenia,

traditia cronicilor nationale aratii locuin-tele lor mai vechi.

4. 4.

Dupe cucerirea pärtilor de peste muntiprin Unguri, in acelasi timp cu desfiinta-

www.digibuc.ro

Page 23: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

24

rea statului bulgar prin Bizantini, lama.-nea clintre terile locuite de Romani numaiOltenia ca tara nesupusii altei stapaniri.Aci Romanii au continuat apoi inceputu-rile de organizatie nationala din timpul le-gaturilor cu statul bulgar.

In partile la rasarit de Carpati, Inca ne-locuite de Romani, se aKzase, dela sfari-tul secolului al IX-lea, Pe c e n eg ii (poporturc, din familia turanica), ale caror ordedomnitoare se =tall apoi peste Dunare.Dupe ei venini, in a doua jurnatate asecolului al XI-lea, Cuman ii (de acclaineam), dar fall a se a§eza aci in mod sta-tornic, avand centrul stapanirei lor intreDon i Nipru. Pe timpul stapanirei Cu-manilor (pana la 1240), partile la rasaritde Olt §i de Carpal'', numite «Cumania»sau «Cumania neagra», full ocupate suc-cesiv de Romani de peste rnunti §i dinOltenia. Cele dintai tiri despre Romaniin aceste locuri se gasesc in secolul alXII-lea, la hotarul Galitiei (1164) §i inpartile spre marea Neagra (1166). Ei suntaratati in relatiuni amicale cu Bizantinii §i1 n ostilitate cu Unprii: o oaste bizantina,

www.digibuc.ro

Page 24: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

25

care atacá. pe Unguri «din partile despremarea Neagrâ» (prin Tara-Româneasca), fuajutata de o «ceatä numeroasii de Vlahi,vechi coloni din Italia», cum zice con-temporanul istoriograf bizantin.

Imprejurarea ca Românii din regatul un-gar s'au intins dincoace de munti a datUngurilor motivul de a considera. «partiletransalpine» (cum ei numeau partile ro-manesti de dincoace) ca dependente de re-gat. Aceste pretentiuni au provocat con-flicte intre Romani i Unguri i in secolulal cum si dupe intemeierea Prin-cipatelor. Asernenea conflicte s'au ivit petimpul legaturilor Românilor de dincoacecu imperiul vlaho-bulgar al Asanizilo r(i 186-1257), interneiat de «Vlahii» dinBalcan in unire cu Bulgarii, sub conduce-rea fratilor «vlahi» Asa n i P etru; ca rein-fiintare a lostului stat bulgar. Atât la interne-ierea imperiulni cat si mai pe urrnâ, ceidinfai Asanizi, ale dror osti se compuneaumai ales din «Vlahi i Curnani», erau a-jutati, in rasboaiele lor, de aliatii lor Cu-mani si de «VIali» dela nordul Dunarei,unde ei recrutau ostasi. Astfel Românii din

www.digibuc.ro

Page 25: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

26

.Vlahia» nord-danubianä au intrat in legä-turi mai strinse cu noul stat, cu care ii

uneau i vechile legaturi politice i biseri-cesti. Dornnitorii din dinastia românä aAsanizilor, ca gimpiirati ai Bulgarilor siVlahilor» sau ai «Bulgariei ì Vlahiei» (titluintrebuintat in corespondenta lor cu papa),ca nou instituitul «arhiepiscop primat alBulgariei i Vlahiei», investit de papa dupeuniunea facuti cu biserica romanä (1204),si-au intins autoritatea i in Vlahia delanordul Dunärei, asupra dreia i Unguriifliceau pretentiuni. Aceasta a provocat con-Mete pentru «confiniile Ungariei, Bulgariei

Vlahiei», sub loa n (1197-1207, nu-mit i Kaloioan sau si Joan Asa nII (1218-1241), cei mai insemn4 Asanizi.

Pe la 1230 Ungurii, repurtând o invin-gere asupra ostirei lui loan Asan II la Vi-din, devenirä stiipani pe o parte din Olte-nia si infiintarä ad, pentru siguranta noueicuceriri, «banatul Severinului». Putin maiinainte ei si-au intins stäpânirea i in «Cu-mania», unde cavalerii Teutoni, asezati inora Bärsei de peste mun/i (1211-1225) auocupat, ca feudatari ai regelui Ungariei, o

www.digibuc.ro

Page 26: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

27

parte de tarii pâtit la Dunâre. Sub protec-toratul Ungariei se infiintâ ad (in regiuneaMilcovului) un episcopat catolic, numit(cepiscopatul Cumanilor» (1227 1241), alairui teritoriu se intindeâ intre Carpa0 §iriul Siret, cu locuitori aCumani, SecuiVlahi». Regele Ungariei adâogi apoi latitlul au i pe cel de arege al Cu-maniei». In urmii se afla in Tara-Rom-a-neascii douâ voivodate românqti, unul in«tara Severinului» (Oltenia), altul la riisä-rit de Olt, ambele constatate ca dependentede Ungaria (1247). Pretentiunile coroaneiungure§ti asupra panilor dincoace demunO au isbutit deci sâ fie recunoscute,parte ca protectorat asupra teritorului epis-copatului Cuman, parte ca suzeranitateasupra voivodatelor române§ti, infiintate demai inainte.

NityMirea Tà ta ril or (1241), uttimulpopor de rasa mongold ce sa reviirsat asu-pra ;el-nor noastre, luand in stäpânire Cu-mania, puse stavilit intinderei stäpânireiungurqd dincoace de Carpa;i. Totu,i voi-vodatele române§ti ce devenise dependentede Ungaria au ramas in aceastä atârnare

www.digibuc.ro

Page 27: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

28

papa la unirea lor in principatul Terei-Românqti.

Traditia nationalrt, pristratrt in cca maiveche cronica a Terei-Române,ti (inceputiiin secolul al XVI-lea), cunoaste o organi-zatie nationalrt mai veche in Oltenia, subconduciltori proprii, numiti «Bani» (ca §iBanii ungurwi de Severin), din un nearnce le ziccA Basära bi, cu scaunul mai intzliUla Sevcrin, apoi la Craiova. Cel dintai B A-s ä r a b cunoscut din mrtrturie contempo-ranii (cu numele corupt «Bezerenbant», ino cronica tiitareascii dela inceputul secolu-lui al XIV-lea) se afla aci la 1241, pe tim-pul nàvàlirei TAtarilor; el avit luptrt cuMull (cari au in trat in «tam Ilaut»=.1erraLytua, in Oltenia) §i tu britut. Urmawl sAu«Ly tu on» (sau «L ytho n»), constatat in1247 ca voevod roman in «tam Severinului»sub suzeranitate ungureascii, ciiza in luptàcu Ungurii (pe la 1279), refuzAnd sa plateasciitributul pentru o parte de tard «transal-pinii» (terra Transalpina = tam Munte-neascii, la räsrtrit de Olt), ocupatrt de el cutratii srii. Tot pe timpul§i in partea dcla rilsärit de Olt, numitii de ei

www.digibuc.ro

Page 28: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

29

«Kam -Ulag», adica Vlahia neagra (tur-ceste Kara-If lak, bulgareste i sarbeste Kara-Vlafka = Tara-Romaneasca), este aratat inluptá cu ei un voivod al carui nume co-rupt («Mislay») se recunoaste in cel al voi-vodului roman Seneslau (sau Semeslav),constatat aci in 1247 sub suzeranitate un-gureasca. In aceasta parte, traditia natio-nala atribue intemeierea statului romanunui «Negru Voda» (personagiu mitic, per-sonificand originile nationale in partea nu-nhitä «Vlahia neagra)), mai inainte «Cumanianeagra»), care, descalecand de peste munti

inchintindu-se lui i Bisarabii de pesteOlt, ar fi intemeiat principatul a toara Ta-ra-Româneasca.

Dupe marturii mai certe, unirea voivoda-telor mai vechi inteun singur stat, cu nu-mele «Ungrovlahia» sau «V alachia Transal-pina» (Tara-Româneasca), inceputa sub Ly-tuon i fratii sai, s'a indeplinit sub Basa-r a b Voivod, fiul lui «Th ocomer» (probabilurinas al lui Basarab din 1241), dupe careTara-Rouraneasca a lost numitä i «Basa-rabia» (in secolul al XIV-lea si al XV-lea).Principatul intemeiat de Basarab, cu dinas-

www.digibuc.ro

Page 29: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

30

tia Basarabilor (originara, dupe traditie,din Oltenia), a inceput existenta sa castat de sine statator pe timpul interreg-nului in Ungaria (1301 1308), urmatdupe stingerea dinastiei unguresti a Arpa-zilor.

In Moldova, care dupe invaziunea Tata-Hor a ramas peste un secol sub stapanireaacestora (1241-1345), Romanii s'au pututorganizà in stat abia dupe retragerea orde-lor tataresti. Aceasta a urmat dupe expe-ditia victorioasa ce ostile regelui Ungariei,Ludovic de Anjou, au filcut contra Tata-rilor din Moldova in 1345, cu lupte con-tinuate i in anii urmatori. La aceste lupteau luat parte (dupe o traditie pastrata intr'ocronica moldoveneasca dela inceputul se-colului al XVI-lea i cunoscuta cronicari-lor urmatori) si Romanii din Maramures,cari descalecand pe atunci dincoace de munti,pe apa Moldovei, au infiintat ad un voi-vodat, nulnit «tara Moldovei» (terra. Mci-d avana sau terra Mold avi ae), in atarnare deUngaria. Ca cel dintaiu voivod, cronicileterei numesc pe Dra g o Vodà din Mara:mures,

www.digibuc.ro

Page 30: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

21

Românii dm «tara Maramure§ului» (terraMaramorisiensis) se bucuran, sub regii un-gure§ti, de o autonomie nationala sub con-ducatori proprii, numiti «cnezi» (kengi),cu un «voivod» national in frunte. Aceastaorganizatie, cu cnezi (numiti i ndvornici)ca conducatori §i judecatori nationali ai sa-tclor romane§ti, se afla in acelai timp, caorganizatie nationala (de origine anterioaracucerirei ungurqti), i la Romanii din Ar-deal §i Banat. Ea era cea dintaiu orga-uizatie romaneasca i dincoace de muntiinainte de intemeierea Principatelor, undecnezii (denumire slava), constatati ad cajudecatori sate§ti sau ca mo§neni Inca intimpurile urmatoare, se numeau §i cu ve-chea denumire româneasca «judeci» (ju-dece, judec, judet jude), negrqit numelenational mai vechiu §i al cnezilor românide peste munti. Cnezatul sau «judecia»era o veche institutie româneasca §i dincolo§i dincoace de munti, curn §i la Romanii depeste Dunare. Mai multe cnezate sau ju-decii (judete) unite alcatuiau o cuun «voivod» in frunte, titlu pastrat apoi

de domnitorii români. Din asemenea

www.digibuc.ro

Page 31: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

32

uniuni de cnezate s'au alcatuit cele dintaivoivodate romanesti.

Precum In Tara-Romaneasca, asa i InMoldova erau mai multe volvodate de acesttel inainte de intemeierea Principatelor.Deosebit de voivodatul «ora Moldovei»sub Drago i fiul sau Sas, numiti incronicile moldovenesti ca cei dintai voivozi,se afla ad, In vecinatate cu Polonia,un voivodat roman (cu ((ara Sepeni%ului»,intre Prut i Nistru) sub un voivodS tefa n (inainte de 1359), cunoscut cro-nicarilor poloni. Din aceste voivodate, im-preuna cu alte teritorii ocupate de Romani,s'a format principatul Moldovei in intin-derea sa de mai pe urma. El a fost inte-meiat, ca stat de sine statator, pe la 1359(data intemeierei dupe toate cronicile vechiale terei, incepute in secolul al XV-lea),de dare voivodul roman din Maramures,Bogdan, dupe care Moldova (Moldaviasau Moldovlachia, mai inainte Maurovla-chia=Vlahia neagra) a tost numitä i ((Bog-dania» (turceste Kara-Bogdan = Bogdanianeagra). Partea meridionalk unde Ungurii,dupe retragerea Tatarilor, au reinflintat in

www.digibuc.ro

Page 32: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

33

1347 fostul episcopat Cuman, en numele deepiscopat de Milcov, a fost unità cu Tara-Româneascii si numità, ca si ea, Basarabia ;sub acest nume (lntins in urmi asupra Ba-sarabiei de astäzi), parrea de längA gurileDunärei a fost impreunatd apoi cu Moldova.

Cu intemeierea Principatelor Tara-Ro-mâneascä si Mo'dova, in secolul al XIV-lea,se incheie perioada I-a a istoriei române,istoria veche a Românilor.

II

TARA-ROMANEASCA SI MOLDOVA DELA INTEMEIEREA

PRINCIPATELOR PANA LA 1866

a)Bub dinastiile Basarabilor si Bogdan-Musatinilor

Principatele Tara-Româneascä si Mol-dova, cari unindu-se au format Româniade astäzi, au inceput existenta lor ca state,constituindu-se fiecare prin unirea sub o sin-gurä domnie a voivodatelor si teritoriilordin cele doua teri dependente de Ungaria,intemeindu-si dinastii nationale si fiicin-du-se independente de regatul ungar. Ast-fel Bas ar a b Voivod, intemeietorul dinas-tiei Basarabilor in Tar:-Româneasca, si

2www.digibuc.ro

Page 33: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

34

Bogdan Voivod, intemeietorul dinastieiBogdan-Mu§atinilor in Moldova, auintemeiat cele dota Principate române§ti castate de sine statátoare. Perioada dinastiilorIn ambele Principate, incepând cu ace§tidomnitori, tine pâtiä sub Mi ha i V it e a zul(1593-1601), care treckor le-a unit in1600 ; apoi urmeazi perioada domnilor dindiferite familii panä la interneierea dinastieiRornâniei in 1866, cu care, dupe unireaPrincipatelor in domnia lui Alex a n druloan Cuza (1859-186 6), incepe o nouaperioadá, istoria contemporarni a Rominiei.

Basarab I (c.1301-1330), numit §i Ioa n(Ivanco) Basaraba.*), a mo§tenit delatatäl salt Thocomer un voivodat dependentde Ungaria, format din voivodatele ante-rioare ale lui Lytuon (in Oltenia) §i Se-neslav (In Muntenia), cu alte teritorii a-nexate. Lytuon (constatat 1247 1279),

care impreuna cu fratii säi au unit substiipAnirea lor cele douit voivodate (dupernoartea lui Seneslav), a plitit cu viata in-

*) Domnii Terel-liomânesti, cum $ i (dupe ei) eel alMoldovei, intrebuinlau prenumele loan (prescurtat lo.)ca nume dornnesc iDaintea numelui proprlu, precamulthnii domnitori di dinastia Asanizilor, dupe loan qiloan Asan II, ea 91 nrma§ii lor In Bulgaria.

www.digibuc.ro

Page 34: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

35

cercarea de a se face independent de rega-tul ungar. Urmasul sau Thocomer, pe carenu-1 cunoastern decat ca tatä (negresitpredecesor) al lui Basarab, a limas, pecat se vede, supus coroanei unguresti, plä-tind tribut suzeranului. Dar la timpul in-terregnului ce a urmat in Ungaria dupestingerea di nastiei Arpazilor (r3 o I3o8),avoivodul Transalpimi castigâ o situatie maitnult sau mai puOn independentä de regat,cu putere suverena in «toata Tara-Roma-neasca», cum se numea noul principat u-nit (((toata Ungrovlabia», in actele grecestisi slovenesti).

Noul rege al Ungariei, Carol Robertde Anjou (1308 1342), trimise in maimulte randuri (inainte de 1324) un solla Basarab, spre a restabili legaturile an-terioare si a regula unele ch'estiuni pri-vitoare la confinii. Neobtinand rezultatuldorit, Carol Robert facia in 1330 o ex-ped4ie in Tara-Rornâneasca, ospre a recu-peril confiniile regatului pe cari Basarable dginea in prejudiciul coroanei». Con-finiile litigioase erau Severinui, pe care re-gele ii ocupa indatii la inceputul rasboiu-

www.digibuc.ro

Page 35: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

36

lui, si oalecari pilrti stiipânite de Basarab«in regatul Ungariei . la confiniile transil-vane (pentru cari papa Ioan XXII 'II a-dresâ o scrisoare in 1327), negresit «par-tile de peste munti» ce se giísesc apoi inposesiunea domnilor romlni ca «ducat alEigärasului si Amlasului». Mai inainte con-statate in stApftnirea Ungurilor Inca in 1291,Severinul si tara Fágarasului (cu o partelimitrofd la N. de riul Lotru, intinzându-sepeste munti in regiunea Amlasului) autrecur apoi, nu se stie curn, in staplinireavoivodului Ttansalpin ca vasal al coroaneiunguresti. Räsboiul intreprins de Carol Ro-bert spre recuperarea lor fu nenorocos pen-tru Unguri. Dupe ce ocupa Severinul, re-gel e in ai n tá s p re ceta tea A rgq, resedintadornnului romin, unde suferi o grea in-trângere. Abià sciipInd cu viatä, Carol Ro-bert n'a mai cercat apoi sii restabileasd su-zeranitatea coroanei unguresti in Tara-Ro-mâneascä.

Inainte de räsboiul cu Ungurii, Basarab,socru al tarului bulgar Alexandru (1330-1365), a njutat cu oaste numeroasä pe pre-decesorul acestuia contra Byzantinilor (1323)

www.digibuc.ro

Page 36: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

37

Sarbilor (1330). Alianta cu Bulgaria,curn i institutiunile de origine bizantino-bulgati ale statului romän erau o urmarea legäturilor dintre ambele teri din timpulAsanizilor, desfiintate prin suzeranitatea un-gureascii.

Alexandru I (1330 1364), fiul luiBasarab si asociat la dornnie pe timpul räsboiului cu Ungurii, restabill bune relatiuni cuUngaria sub regele Ludovic 1 (1342-1382).Având cu acesta o Intilnire in Ardeal (1343),el recunosca suzeranitatea regelui pentruposesiunile de peste munti, prirnite ca feudeunguresti. Luând parte, ca aliat al Un-gurilor, la luptele contra Tharilor din Mol-dova (1345 1346), el cistigâ si tínutul«spre pat-tile tätaresti» (numit in titlul dom-nilor urmátori alaturea cu «pärtile de pestemunti») de lângä Milcov pänii la mare, cu-cerite atunci dela Mari. Episcopatul ca-tolic de Milcov (infiintat aci in 1347 carestaurare a fostului episcopat Curnan) in-cetând curând sä functioneze, Alexandrurecunosca jurisdictia bisericeascä a episco-pului Transilvaniei goupra catolicilor dinTara-Ron-xIneascil. Sclia sa din a doua cd-

www.digibuc.ro

Page 37: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

38

sätorie, Clara Doarnns, era catolica i oferventa protectoare a catolidsmului. Pelangä ocrotirea data catolicilor in tara sa,el avit grije sa organizeze i biserica ro-mina, infiimand in 1359 mitropolia Un-grovlahiei sub ierarhia patriarhiei de Con-stantinopole (in locul ierarhiei anterioare aOhridei). «Mitropolitul a toata Ungrovla-hia» aveh si jurisdictia bisericeasca asupraRornanilor din regatul ungar, cu titlul de«exarh a toata Ungaria si al plaiurilor».Intemeietor al mitropoliei cu scaunul la Ar-ges, unde s'a pIstrat cea mai veche bise-rid a terei (biserica domneasca), Alexandrueste i ctitorul vechei biserici a manastireidela Campulung, unde se afla mormântulsat]. Inscriptia (sloveneascii) de pe piatrafunerara il nurneste «marele si singur sta-panitorul domn Io. Nicola Alexandru Voi-vod, fiul marelui Basaraba Voivod». Indocumente si cronici el este numit numaiAlexandru. La sfilritul domniei sale, el

erà in neintelegere cu regele Ungariei, su-zeranul säu pentru partile de peste munti

tataresti, din cauza pretentiunilor de su-zeranitate i asupra Terei-Rornanesti, pe

www.digibuc.ro

Page 38: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

20

cari domnul romhn refuzh a le recunoa§te.In aceasth stare de ostilitate cu Ungaria, iiurmi in domnie fiul shu Vladislav.

In acela; timp, Bogdan I (1359-1365),intemeietorul principatului Moldovei, erain lupth cu Ungaria pentru independensanoului stat. Inch inainte de a luh domniaMoldovei, el avuse, ca voivod al Românilordin Maramure, neinselegeri cu regele Unga.riei, in urma dtrora el este numit in docu-mente ungurqti (i343 §i 1349) «infidel 110-toriu». Pe urmä, Bogdan i fiii sà trecând inMoldova, posesiunild lor in Maramurq furlconfiscate, §i regele le conferi apoi (1365)fiilor lui Sas., despoia0 de bunuriledrepturile lor in «sara Moldovei» de catreBogdan. Ie§ind din Mararnure§, voivodulräsvrätit a ocupat Moldova in neathrnarede coroana ungureasch, ale cdrei preten-siuni asupra acestei seri, incepánd inch ina-inte de invaziunea Tütarilor, fusese resta-bilite dupe liberarea ei de sub stiipânireatätäreasch prin cwile regelui Ludovic 0345-13465. In sara Moldovci, Bogdan se fäcùstäpan pe voivoiatul dependent de Unga-ria, infiin/at pusin mai inainte {dupe uuele

www.digibuc.ro

Page 39: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

40

cronici, in 1352) sub Dragos Vol{ dinMaramures si fiul säu Sas, si intemeiè unprincipat independent. Regele trimise con-tra lui pe Romanui Dragos, fiul lui Giuladin Mararnure§, ospre restaurarea erei Mol-dovei» si spre a re.t.duce la ascultare pe«Vlahii rebeli ce s'au abätut dela caleacredintei datorite». Pentru serviciile sale,Drago§ fu riisplätit prin donaOunea unorsate rornânesti in Maramure§ (zo Manie1360). i In anii urmätori, Ludovic a tri-mis mai adeseori ostile sale contra luiBogdan, dar tärii sii isbuteascii a-1 supune.

Cronicile terei pun interneierea principa-tului la 1359 §i dau lui Dragos 2 ani,lui Sas 4 ani, lui Bogdan 6 ani de dom-nie. Data intemeierei 1359 se raportä lainceputul domniei lui Bogdan (numit Inliste oficiale din 1403 si 1407 ca cel dintäiudomn), care a iesit din Maramures purininainte de 1360. Impreunä cu voivodatulInfiintat sub Dragos §i Sas sub suzeranitateungureascä, Bogdan ,a cuprins, in principa.tul intemeiat de dânsul, i alte teritorii,între cari si un voivodat rorninesc asuprac.iruia Po Ionia Eicea pretentiuni de suzera-

www.digibuc.ro

Page 40: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

41

nitate. In acest voivodat, regele polon Ca-zimir III (1333-133o), cucerind paiteavecinii a Rusiei rosii (la hotarele de miaza-noapte ale Moldovei), trimise in 1359 ooaste in ajutorul unui pretendent Stefan,fiu al unui fost voivod Stefan, contra tra-telui salt mai dinar Petru, care detinea mos-tenirea parinteasca dupe moartea tatalui,

pe Stefan «cu ajutorul Ungu-rilor» (cum zice cronicarul polon, probabilin loc de Mararnureseni). Oastea polonàsuteri, o grea infrangere in codrul din 1i-

nutul Sepen4ului (intre Prut si Nistru).Pretentiunile de suzeranitate ale Polonieiasupra Moldovei nu mai reapar apoi decâtdupe ce urmasii lui Bogdan au recunoscutsuzeranitatea lui Ludovic, regele Ungarieisi Poloniei, care urmil unchiului salt Ca-zimir p tronul polon (137o).. Morman-tul lui Bogdan se AA in biserica ziditade dânsul la Riidauti (catedrala episcopieide mai pe urma). Inscriptia pusa de Ste-fan cel Mare (strabunului» sau il numcsteBogdan Voivod «cel Batran».

Cu Latsco (1365-1373), fiul lui Bog-dan, s'a stins descendenia barbateasA a

www.digibuc.ro

Page 41: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

42

temeietorului Principatului. Fratele sau Bog-dan a murit mai inainte, Era urmasi cu-noscmi*). Latsco, trecind cu o parte a po-porului sau la biserica latina, mninâ uncpiscopat catolic la Siret (1370. Murindfár mostenitori birbitesti, li. unna indomnie principele lituan IurgKoriatovici(1373-1375), casatorit (probabil) CU Anas-tasia, fiica lui Latsco. Iurg infiinta un e-piscopat ortodox, atribuit de cronicari fului sà Iuga (confundat cu clansul), carea domnit mai tArziu (I too). In domnialui, Principatul s'a intins plina la mare, cuCetatea-Alba, unde apoi (r393) se gascsteprirnul scaun episcopal ortodox al Moldo-vei. In aceas.a parte nou ocupata, el avùlupte cu Tâtarii, in urina cdrora rasplati ser-viciile «narneasnicului» Cetatii-Albe (1374);

documentul respectiv (cunoscut nunui dupeo copie) este cel dintaiu chrisov de dona-tiune domneasca in Moldova. Prin cancclaria

*) In pomeluicul cunoscut mitropolitului Dosoftei, fiullui Bogdan, nurn it «Fedor Bogdan) Bogdanovicle, eràpomenit luainte de Latsco. El estc probabll Identic cuBogdan, ovfiruba fillor lui Iuga din Maramures (nepoliide frate al tut Bogdan col Biltriin), coast:alit In 1353 ca3/60iVod sle Maramurcs.

www.digibuc.ro

Page 42: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

43

lui introdus formularul lituano-rus alchriscavelor moldovenesti. Ca strein, Iurgn'a reusit sa dstige simpatiile terei i fu räs-turnt in favoarea Musatinilor, descendenti(probabil) in linie ferneiasdi ai lui Bogdan.Aà s'a inteineiat dinastit Bagdan-Musati-nilor, care a domnit in Moldova pana lasfarsitul secolului al XVI-lea.

In Tara - Romaneasca, Vladislav I(1364-1374), fiul lui Alexandru, incepadomnia in ostilitate cu Ungaria, refuzand,ca i tatal salt, a recunoaste suzeranitateaungureasd asupra Principatului. Conflictulfù aplanat (1366), Vladislav primind Seve-rinul ca feud unguresc, cu tidul de «banal Severinului», impre'una cu tillul de «duceal Fagarasului» pentru posesiunile de pestemunti, conferite prin noua investitura (ca«noua plantatiune»), si recunoscand pe re-gele Ungariei ca «domn natural. (suzeran)al sau. El confirma apoi Brasovenilor, prinun privilegiu comercial (1368), vechilebertati ce le-au fost acordate in Tara-Ro-maneasci; acest document (scris latineste,cu pecete atarnata) este cea mai veche di-ploma ce s'a pastrat dela un domn roman.

www.digibuc.ro

Page 43: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

44

Tot dela dansul este si cea mai veche mo-iietà cu legenda Iatini, avandpe o parte vulturul ca marca terei, pe altascuui casei Anjou din Ungaria. Ca vasalal regelui Ungariei, Vlachs lav Ii veni aces-tuia in ajutor contra Turcilor (1368), cariin unire cu orul bulgar dela Tarnova,$isman (vasal turcesc), atacard Bulgaria a-puseana cu capitala Vidin, de cut-and cuce-rita de Unguri, i contribul cu lludata vi-tejie la respingerea dusmanului: era ceadintaiu lupta a Romani lor cu Turcii. Noueneintelegeri intre vasal i suzeran provocariapoi un rasboiu intre ei (1369) ; oasteaungureasdi, condusä de voivodul Transil-van, care cazù pe campul de bataie, sufeiio infrangere (pe Ialornio) si fu silita a seretrage in graba. Iarasi impacat cu regele,Vladislav institui un episcop pentru cato-licii din Principat si din partile de pesternunti, ca sufragant al episcopului Tran-silvaniei (1369), cu scaunul la Arges (unclesunt ruinele unei vechi biserici catolice«San-Nicoara»). El infiinta i un episcopat

Monetele atribuite lui Bogdan I sunt mai probabildela Bogdan II (1449-1451).

www.digibuc.ro

Page 44: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

45

ortodox la Severin (1370), in at5rnare demitropolitul UngrovJahiei. In partile Seve-rinului, el funda manastirea Vodita ; chri-sovul de fundatiune (scris sloveneste, fariidata), care se pastreaza in Arbivele Statu-luí, este cel mai vechiu document internal terei. La sfarsitul dornniei sale, Vladis-lay ava un nou riisboiu cu Ungurii (pe la1374), care se sarsi cu inlaturarza suze-ranitatii unguresti : in 1377 Tara-Roma-neasca este aratata ca independentä de Un-garia.

Fratele &Au Radul I (hure 1374 0 1385),urrnandu-i ca clotun independent, renuntala teudele unguresti, luate in stapânire deUnguri. In Severin se gaseste apoi iarasiun Rin unguresc (1376), curn si un epis-copat catolic (1382), in locul celui de Ar-ges, care inceta szi. funqioneze ., de aseme-nea partile de peste munti au fast reunitecu Transilvania. Tot atunci, si tinutul «sprepArtile tataresti» &la gurile Dun5rei, cefusese unit cu Tara-Romaneasca, seam:Anasa fi trecut (sub numele «l3asarabia») instApanirea Moldovei, supusa suzeranitatiiunguresti sub urmasii lui Bogdan. In

www.digibuc.ro

Page 45: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

46

aceste päri românesti «despre Tiitari», papaGrigore XI, adresandu-se rcgelui Ungarieisi arhiepiscopilor din Ungaria (1374), voià

in6ineze Uil episcopat catolic; pe urm5se gaseste acl episcopatul ortodox 11. «Mau-rovlahiei», cu scaunul la Cetatea- A1b5,ca episcopat moldovenesc. Radul a fundatm5m5stirile Tismana, Cozia i Cotmeana.Ca pios fundator de mänästiri, in ace-lai timp domn independent si strilbun alBasarabilor urm5tori, el a fost considerat,in trad4ia monastica dtla Tismana, i cafundator al Statului: astfel el fu cOnfun-dat cu desdlecatorul Negru Vodâ al tra-diOunei populare si pus in fruntea listeidomnilor, cu numele «Radul Negru». Cadornn care a renunlat la posesiunile depeste munv, distigate de predecesorii säica feude unguresti, lui s'a atribuit apoide catre cronicarii mai târzii deschlecatulterei din «Amlas si Fägäras» (numite intitlul domnilor), prin analogia descalecatului Moldovei din Maramures si pe te-meiul traditiunei despre vechiul descalecatal Romarilor de peste munti in partea

www.digibuc.ro

Page 46: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

47

sariteana a. Terei-Romancsti sub kgendarulNegru Voda.

* *

Dinastia Moldovei, dupe stingerea des-cendentei barbatesti a lui Bogdan, iu re-intemeiata, ca continuare a casei acestuiain linie ferneiasca, de catre Petru 1 Mu§at0375 1391) §i fratele sail Roman I(1391 1394). MI= bor aMusata»(convertita catolica cu numele Ma rga-ri t a), dupe care noul donin a primitnumele patronimic, reprezenta dreptul demostenire al urrnasilor ei la tronul terei,ca descendenta lui Bogdan, astrabun» alMusatiniloi*). Ca taia, stiri mai thrzii aratapc C o s tea Voivod (numit, in pomelniculoficial al dinastiei, intre domnii terei ina-inte de Petru), probabil voivodul unuiteritoriu cuprins apoi in Principat. Manialui Petru avea o pioasa solicitudine pentrufundatiunea catolica a lui Latsco la Siret,

') Anastasia, ilica lui Latsco, crà mitusa (slay% Idatradus greslt csoacrlis testa) lui Alexandra eel Bun,probabil ca yea a tatalul au Roman. In acest caz,Musata, prin care Musatinii descindeau din Bogdan, arfl deci Meg qcestuiti.

www.digibuc.ro

Page 47: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

48

inzestrand-o cu o fundmiune din parteasa, pemru care obtina o donaOune delafiul ei (1384).

Inca dela Infiin;area episcopatului deSiret (al carui episcop era din Po Ionia siordinat de cel dela Cracovia), Moldova aintrat, pe timpul unirei regatului poloncu cel ungar sub Ludovic (1370-1382),in relatiuni cu Po Ionia, mai strinse dealtcu Ungaria. Dupe moartea lut Ludovic,cele doua coroane, mostenite de celd douitfiice ale lui , îi disputau suzeranitateaasupra Moldovei. Prin casatoria rnoste-nitoarei Poloniei cu Vladislav Iagiello, du-cele Lituaniei, regatul polon, unit cu Li-tuania, deveni statul cel mai puternic lahotarele Moldovei (despre Rusia rosie siPodolia, cuprinse in noua monarhie). Etta cuanarhia ce in acelasi timp era in Ungariapana la recunoasterea ca rege a ginereluiSigismund de Luxemburg, Petru (unit siprin oare-care aliarqi de familie cu regdePoloniei) recunosca in 1387 suzeranitateacoroanci polone. Actul o magial (scris latine-neste, cu pecete atarnati) este cea mai vechediploma moldoveneasca ce s'a pastrat. Pela

www.digibuc.ro

Page 48: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

49

Petru suni cele dintâi monete moldovenesti,cu legendä latinä, avänd -pc o parte capulde bour ca marca terei, pe alta scutul caseiAnjou din Ungaria, limas dela suzeranitateaungureascä. Resedinta lui erä. la Suceava,vechea capitalii a Moldovei.

Sub fratele siiu Roman, care in chrisoa-vele sale (unul din 1392, scris sloveneste,cu pecete atärnatä, se pástreazä in ArhiveleStatului) se numeste «domn terei Moldo-vei dela munte pänä la mare», se iscl unconflict intre biserica Moldovei i patriarhulde Constantinopole. Acesta numi un mitro-polit pentru «Maurovlahia» (1393), pe Oredomnul cu cei doi episcopi ai terei (I Qs i f,cu scaunul la Cetatea-Albii, i Meletie) nuvoiau prinleascä, refuzänd a recunoastedreptul pretins de patriachul. Conflictulfu aplanat mai tärziu (1401), bkserica Mol-dovei recunoscând suprematia patriarhieide Constantinop.ole (probabil in locul celeidela Ohrida), i patriarhul confirmâ pe epis-copul losif ca mitropolit al «Moldovlahiei».

In Tara-Româneascä, dupe doinnia pas-nich a lui Radul I, sirul domnilor räsboi-piçi s9 cpntinuil çi fiii säi f (138-

www.digibuc.ro

Page 49: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

50

1386) §i Mircea I eel BAtrân (1386-1418). Dan intreprinse recucerirea Severi-nului, nävälind cu puternicä oaste in Ba-nat. El ciizit in lupti cu tarul bulgar $1§-

man, dind Românii au cucerit Silistria §iDobrogea, sara lui Dobrodici (mort pe la1386), care se desfficuse de Bigaria. Mir-cea, in cele dined chrisoave ale sale (13s7)se nume§te «mare voivod §i domnitor atoatä tam Ungrovlahiei §i al piirtilor depeste munti, hid i spre§i Amla§ului §i Eigäraplui herteg, §i ba .

natului dela Severin domn, de a:nândouipärtile pe toatä Dunärea pana la mamacea mare §i cetätii Darstorului stäpänitor».In documente latine§ti, el poartii titlul :«voivod Transalpin, duce al Eigara§ului§i Amlaului, comite (sau ban) al Seve-rinului, despot al terei lui Dobrodici §i

down al Silistriei». Posesiunile exterioarenumite in titlu (intre cari &le «spre pärtilethtäretia erau un rest din anterioara )o-

sesiune de hìiigt Milcov pand la mare)erau stäpänite in realitate. Severinnl §i pàr-tile de peste munti (Amlaul i Fligaraul)au fo,t rec4tigate, dupe luptele lui Dan

www.digibuc.ro

Page 50: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

51

cu Ungurii, ca feude unguresti ; iar Do-brogea si Silistria au fost cucerite in ras-boiul cu Sisman.

Prin posesiunea transdanubiana, Mirceaintri in conflict cu Turcii, carora Dobro-dici fusese tributar, cum erà si isman.In batalia dela Clinpul-Mierlei (1389), ellupta contra lor ca aliat al Sarbi lor. Invederea furtunei ce-1 astept& in urma, elincheiè, prin mijlocirea lui Pctru Musat,un tractat de aliaq& cu regele Poloniei(1393), innoit la inceputul domniei lui Ro-man (1391). Era o alianVi daensiva (incare era cuprinsa si Moldova ca tar& sub su-zeranitate polona) contra ori drui dusman,insa in primul rand contra regelui Unga-riei, in eazul and acesta ar atacit pe unuldin aliaçi. Atacul unguresc la care aliatiise asteptau privc& mai ales Moldova. Sprea o supune din.nou suzeranitatii unguresti,regele Sigismund trecù muntii in iarna din1394 spre 1395, chiar pe timpul cand Mir-cea ea in cel mai greu rasboiu cu Turcii.

Sultanul Baiazit, invingatorul dela Cam-pul-Mierlei, supunand Bulgaria räsaritea-nä cu capital& Tarnova (1393), luase si

www.digibuc.ro

Page 51: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

52

Dobrogea cu Silistria. Dupe incercarealui Mircea de a le recuceri, Baiazit, cuputernica oaste, treca Dunarea in Tara-Romaneasca. La Rovine, liinga Craiova,s'a dat memorabila biitälie din io Octorn-vrie 1394, in care, dupe marturii sarbesti,bulgaresti, bizantine si românesti, Mircea

«principe intre crestini cel mai viteazsi cel mai ager», cum it numeste croni-carul turcesca invins pe Baiazit. «$i RIräsboiu mare cat se intunecà de nu se veda-vazduhul de multimea sageatelor, ash de sevrasa sänge mutt cat era väile crunte»*).Pierderile de ambe partite fiind mari, Baia-zit se retrase peste Dunare, iar Mircea laArges. Acì Turcii it atacará din nou; cuajutorul vrajmasului dinlauntru, al preten-dentului la domnie Vlad, ridicat rival cavasaI turcesc, invingatorul dela Rovine tuinvins si silit a se retrage peste munti.In acelasi timp, Sigismund trecea muntiiin Moldova.

La Suceava dornnea Stefan I (1394-

- ) Croniea lui Moxa (Hasdeu, Cuvente den beltran(I, 902).

www.digibuc.ro

Page 52: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

t3

«nepotul» Kit Roman 1. El a ve-nit la domnie «cu a¡utorul» regelui Polo-niei, dupe . detronarea unchiului sau inurma ostilitatilor ce acesta avuse cu du-cele lituan Vitold, värul si puternicul va-sal al regelui. Aceasta avit ca urmare oincordare in relatiunile cu Mircea, aliatullui Roman. In rasboiul cu Turcii, regelePoloniei i domnul Moldovei, aliatii luide panä atunci, nu i-au venit in ajutor.Acum Mircea, nevoit sa caute ajutorulregelui Ungariei, nu puteà sa ajute pedomnul Moldovei contra Ungurilor. Si-gismund, inainitands pana la Suceava, sillpe Stefan, dupe o rezistentä inversunatä,sä i se inchine (lanuarie 1395). In acelasitimp, Stefan trimise si regelui Polonieiun act omagial. Conform obligaçiunei saledin acest act, el haft apoi parte la expe-ditia polono-lituana sub conducerea luiVitold contra Tatarilor (1399); dar oastea

1 In chrisovul su pentru m5n1sttrea Pobrata, chatkite() eronicil compilatá Inainte de 1775, Stefan numestepe hit lui Roman ea ofratip ( verb ai sal ; el este deci i-dentIc cu Stefan, onepolulo lui Roman, numit Inteunchrisov al acestuia. In cronici, el este numit brat (frate)probahil In loc de bratan (nepot) al ltd. Roman,

www.digibuc.ro

Page 53: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

54

crts:int ftt bituta, i neisbAnda atrase iuStefan caderea, prin o incercare a lui Ro-man de a ocupa iarasi tronul. De acestecerte profitil Iuga (Judevici), fiul luiIurg Koriatovici si al Anastasiei, spre alua domnia (Nino), pana cand Mircea in-terveni (dupe moartea lui Roman si a luiStefan) in tavoarea lui Alexandru, fiul luiRoman.

Sigismund, intorcandu-se din expeditia inMoldova, incheiè la Brasov (7 Martie 1395)un tractat cu Mircea, prin care acest dinurma se obliga, pentru ajutorul ce regeleîi va da contra Turcilor, sa-i vinà In aju-tor contra lor totdeauna si el in persoana,de ate ori regele va pleca in persoana,

numai cu oastca sa, cand regele va tri-mite nurnai oastea. Cu ajutorui lui Si-gismund, Mircea invinse pe rivalul sauVlad si recuceri cetatea Nicopolea-Mica(Turnu-Magurele) din rna.inile Turcilor(Maiu 1395). La reintoarcere, Sigismundfu atacat, in munti (la Posada lângaRucar), de o ceata de Romati, negresitpartizani ai lui Vlad. In anul urma-tor, Mircea lui parte, ca aliat aI regc-

www.digibuc.ro

Page 54: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

55

lui Ungariei, la bätália dela Nicopole (28Septemvrie 1396), nenorocoasa pentru oas-tea cmtinä, compusl de Unguri, Ro-mâni, Germani, Francezi i Englezi. Ali-turea cu regele Uugariei i cu domnul Te-rei-Române*ti, a luptat acolo burgravul deNuremberg, Frederic VI de Zollern,stranao§ul Domnitorului Rominiei sub acârui conducere, «tot acolo, dupe cinci se-cole aproape, urma§ii lui Mircea, tisbu-nând pe strimo§ii !or, au inceput luptacare a intemeiat Regatul roman» *).

Dupe bâtitlia dela Nicopole, Mircea ava dinnoti lupte cu Turcii i cu Vlad, sustinut deci. Vbd tu prins de oastea ungureasd cevera in ajutor lui Mircea; iar Turcii, bätu0pe teren nepriincios lor, se retraserâ cu maripierderi 0397). ,Dupe o noul isbanda asu-pra. unei o§ti turcc§ti ce návâ'i in Tara-Ro-mineasci (1 .loo), Mircea &it pace cu Tur-cii, invoindu-se sà plâteascâ tribut, in schim-bul posesiunei transdanubiene, recilstigatâ cafeud turcesc: ea este numità apoi (dupe o

Nicopole, 1393-1577-1902. Cuvantare rostita InAcademia Romana de Carol I Regele Romaniet. edintadelft 24 ',wattle Pot

www.digibuc.ro

Page 55: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

51:1

intrerurnpere dela 1393) iarki in titul lui(«de amândoua par¡ile pe Dunäre pina lamarea cea mare», cu «cetatea Darstorului»

alte «cetki turce§ti»). Prin capitulatiuneaincheiata dupe aceasta pace (pusa la anulhegirei 8o3 luna Rebi-el-avvel = 1402 Oc-tomvrie), care a format baza legaturilor cuPoarta, se garanth autonomia terei, cudreptul de alegere a domnului, in schimbulunui tribut anual de 300o «bani(galbeni). Si ca down tributar, Mircea amai avut lupte cu Turcii, ajutând pe un fiual lui B.tiazit, Musa, contra tratilor lui(1406-1413); in urmd, cu sultanul M.--hornet I (1413 §i 1416), cu care a innoitcapitulaOunea anterioard.

Pe IMO' faptele sale rasboinice, pentrucari el a fost apretiat ca cel mai viteazprincipe cre§tin in tre con temporanii sai,Mircea s'a distins §i prin faptele pacei. Ela inzestrat cu donatiuni funda0unile ma-nastire§ti ale tatalui ski §i a zidit bisericamänästirei dela Cozia, un prelios monu-ment al vechei arhitecturi romilnqti ; acise afla mormântul sau ;;i chipul sau zu-gravit ca ctit0r, In domnia hi s'ii reinfiin-

www.digibuc.ro

Page 56: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

57

at episcopatu l. catolic de iages. Cu grisei pentru prosperarea economid a erei,

el a acordat privilegii comerciale negutti-torilor din Lemberg (unul in r409, si altulanterior, färä datä) si a reinnoit pe cele acor-date de predecesorii säi Brasovenilor, sta-bilind taxele vamale (1413). Cu Mircease incheie sirul domnilor sub cari princi-patul Terei-Românesti s'a consolidat asti

Incit a putut sti reziste furtunilor urmti-to ire.

In Moldova,. consolidarea Principatuluis'a indeplinit sub contemporanul mai tâ-när al lui Mircea, Alexandru eel Bun(1400-1433). Cea dintäiu grije a lui A-lexandru a fost de a restabill ordinea inbiserick aplanând conflictul cu patriarhiade Constantinopole, iscat sub tatál säu Ro-man. El obOnù dela patriarhul i-ecunoaste-rea episcopului Iosit dela Cetatea-Albti camitropolit al Moldovei (I 4oi), si aseziscaunul mitropolitan la Suceava. Vecheacatedralti a mitropollei (astazi frumos res-tauratti), a cärei fundatiune se atribue detradiOa localti lui Petru Musat, este unmonument din cele mai previoase ale ar-

www.digibuc.ro

Page 57: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

58

hitecturei romanesti. La Suceava, Alexan .dru aduse dela Constantinopole pe invata-tul calugar Grigore Ta mbla c, ca predica-tor si invatator la mitropolie, unde se infiinçaatunci o scoala. La aducerea moastelor luiloan cel Non dela Cetatea-Alba la Suceava(1402), Tambalac era stabilit ad si rostiun cuvant panegiric ; el a scris apoiViaça mucenicului (care suterise martiriulpe la 1330 in Cetatea-Alhi, sub Mari).Alexandru infiin0 episcopiile de Romansi de Radauii, la manastiriile ce erau acolode mai inainte. El inain¡a í un al doilcaepiscopat catolic (pe langa cel dela Siret,care dupe Latsco funcvionà numai nomi-nal), cu scaunul la «Targul Moldovei»,*)mutat apoi la Bacau. Din fundatiunile salemanastiresti, cea mai insemnati este ma-nästirea Bistriça, uncle a fost inmorman-tat si unde, sub fiii sai, s'a inceput a sescrie cea dintaiu cronica a terei, letopise-Tul dela Bistriva. Tot acolo s'a rastrat cel

*) (Civitas Moldaviensist (TArgul-Moldove1), numititacapitala Valahiei mici», unde erA i un episcop ortodox,nu poate fi Baia (cum se crede); probabi1 erh Roman.numit 1 rargul-de-joss fDolnii targf ca a doua rapt-tali( a lerei (pentru Ora de jos).

www.digibuc.ro

Page 58: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

59

mai vechiu pomelnic al dinastiei (inceputin 1407).

Pe langa intocmirile sale intelepte inlaun-tru, Alexandru ava grije si pentru intarireapozititmei sale in aEtrii. El reinnol legatu-rile de vasalitate cu Po Ionia (1402); inacelasi timp, si Mircea reinnol alianta curegele Poloniei, restabilindu-se astfel triplaalianta polono-rornana. Alexandru regulaapoi si comertul cu Po Ionia, prin un chri-sov dat oräsenilor din Letnberg 04081 casi Mircea ; el a acordat si Brasovenilor unprivilegiu comercial, innoit de urmasii sai.Dupe alegerea regelui Ungariei, Sigismund,ca imparat al Germaniei (1410), aliantaintre Polonia, Tara-Romaneasca si Moldovafu reinnoita prin noi tractate cu Mircea sicu Alexandru (Iv I), h cari se prevedeaindatorirea celor trei aliati de a veni inajutor unul altuia, mai ales contra regeluiUngariei, daca acesta ar ataca pe unul dinei. Totusi in tractatul dela Lublau (1412),incheiat intre regii Ungariei si Poloniei,Vladislav Iagiello consimti, in schimbulrectinoaterei suzeranitatii sale personale asu-pra Moldovei din partea lui Sigismund, ca

www.digibuc.ro

Page 59: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

GO

domnul Moldovei sà e dator a veniajutor regelui Ungariei contra Turcilor, iardad s'ar impotrivi, tara lui sit fie impär-;it'd intre cei doi regi. Invoiala fu inuthsecretä, ash incât Alexandru, nebänuind ni-mica, ajuta apoi (1414 si 1422, ca si maiinainte in 1410) pe regele Poloniei contracavalerilor Teutoni din Prusia, unde ostasiimoldoveni s'au distins la Marienburg (1422).El se si cãsätori cu vara regelui, Rimgala(de care se despäill in 1421), §i cAsätoripe fiul säu Ilia§ cu cnmnata regelui (1425).Dar in cele din urmii, afländ probabil decele urzite contra tronului sdu, tl isi incheièdomnia in räsbok cu suzeranul, navälindin Pocu0a si Podolia (143o-1432). Intor-cându-se din ilizboiu invins si bolnav, elmuri fdrii sä fi incheiat pace.

In domniile lungi, imelepte i vitejestiale lui Mircea cel Baträn i Alexandru celBun, Principatele românesti s'au ridicat lao insemnätate intre statele europene cumn'o avuse pinft atunci. Puterile vecine auinvätat sä pretueascii amicia si alianta lor,sä cunoascä pericolul dusmâniei lor. In ma-rea prirnejdie de care lumea crestinä erà

www.digibuc.ro

Page 60: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

61

amenintatä din partea Turcilor, tinerelestate ale Românilor s'au dovedit ca zid deapiirare al crestindtä0, zid viu ce-a statnecurmat furtunile urmätoare. Conso-lidarea lor trainicâ, cu asemenea putere derezistentä, s'a indeplinit sub domnii depanä ad si mai ales sub Mircea i Alxan-dru, apäratori in afarä, organizatori inlä-untru.

Domnii tineau rara cu ajutorul i cusfatul boierilor. Chrisoavele Jui Mirceaale contemporanilor sai in Moldova suntcele dintai in cari sunt nurniçi boierii sta-tului domnesc ca martori, cu titlul boierieilor. Boieriile erau intocmite dupe tipul bi-zantin, cu denumiri grecesti sau slovenesti(dvornic palatiniis, logofet = cancellarius,spatar = marescalcus, vistiar = thesaurarius,postelnic cubicularius, peharnic [in Mol-dova, ciasnic}=pincerna, stolnic=dapifer,cornis=comes stabuli). In Tara-Románeascä,banul Craiovei (denumire imprumutatä pro-babil dela Unguri), primul intre boierii wrei,

jude0i (sloveneste sddets), capii judete-lor, cu denumire veche româneascä, erau deorigine anterioari interneierei Principatului.

www.digibuc.ro

Page 61: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

62

rcalabii (ungureste pirkaftb, lat. castel-.lanus), capii cetatilor cu tinuturile lor,starostele (poloneste starosta, lat. capi-taneus), capul tinutului Cernauti (apoicel al tinutului Putnei), erau dregatorii deorigine ungureasca si polona. Boierii eraude doua categorii: boieri mari, din carise alcituia sfatul domnesc, i boieri micisau boierinasi, i erau toti osteni. Din ei,domnul îi alegea dregatorii Statului i dem-nitarii Curtii; iar ei, impreuna CU mitro-politul si cu episcopii, alegeau pc damndintre rnembrii dinastiei.

Boierii, boierinasii í mosnenii (teraniliberi, numiti i rezesi), impreuna cu epis-copuile i manastirile, aveau proprietateapamantului mostenit (ocina) sau conferitlor prin donatiune domneasca; restul eraproprietatea domnului ca stapan suveran «atoata tara». Veniturile proprietatilor dom-nesti si ale WI milor (pentru import si export),impreuna cu dàrile, formau veniturile vis-tierei Statului. Pamantul se lucra de pro-prietari si de terani asezati pe proprietatiledomnesti, bisericesti i boieresti, numiti (in-documente românesti de mai tarziu) «ru-

www.digibuc.ro

Page 62: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

63

sau ovecini». Ca muncitori se in-trebuintau si robi tigani i tatari, pome-niti mai intaiu in chrisoavele lui Dan(13C5) si Mircea (1387) in Tara-Roma-neascei (tatigani»), in cele ale lui Alexan-dru (1401 tätari, 1428 tigani i tatari) inMoldova, ca familii («sälase» i «bordeie»)&Amite manastirilor. Agricultura, vïeritul,cresterca vitelor, albinäritul, pescuitul, pa-durile si ocnele de sare, cu produsele lorprimitive, erau isvoarele de bogätie aletetei. Negotul i meseriite, având centrelelor in orase, se intretineau in mare parteprin streini, mai ales Sasi i alti Nemti(importatorii institutiunilor orlsenesti deorigine germanii). Pentru acestia, pe lângiCiangãii si Secuii inmigra0 din Ardeal intinuturile vecine, erau instituite episcopiilecatolice. Ca negutätori sunt cunoscutiArmenii, asezati sub Alexandru in maimulte orase ale Moldovei ; i inmigrareaEvreilor, numerosi in Polonia, va fi inceputde pe atunci.

Sub urmasii lui Mircea i Alexandru,

www.digibuc.ro

Page 63: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

64

certe pentru domnie au turhurat ccle douaPrincipate si au impiedecat desvoltarea Sta-tului in directia data de acesti domnitori.Cauza era mai ales lipsa unei regule binestabilite pentru succesiunea la tron. In am-bete teri, obiceiul vechiu erl de a se alegeca domn cel 'alai bällin dintre fiii dedomni, succesiunea alternand intre fiul maimare al domnului si fratele urmätor. Sprea inlätura neajunsurile acestui sistem ere-ditar-electiv, unii domni cäutau sa asiguresnccesiunea fiului mai mare, asociindu-1_ ladomnie. Dad insä un alt membru al di-nastiei erA preterit de boleti sau de o trac-tiune, fie ca senior, fie pentru calit4tlesale personale sau din alte motive, alegereaurmA sä produca desbinAri ce prea adese-ori pkwocau lupte läuntrice si interventiestreinä. Aceastä mähnitoare priveliste o daudomniile urmasilor lui Mircea cel BätrAnin Tara-RomäneascA si a lui Alexandru celBun in Moldova. Certele pentru domnieau adus amestecul Turcilor si Ungurilor inTara-Romaneasca, al Polonilor si Ungurilorin Moldova ; ele le-au sfäsiat inläuntru si

www.digibuc.ro

Page 64: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

65

le-au umilit in afarii ; de au oprit propä-sirea Statului si a poporului in desvoltareapolitici si culturalä: mai räu decât dusma-nul din afarä a lovit dusmänia dinläuntru.

In Tara-Româneasca, dela 1418 OW. la1456, fiii lui Mircea : Mihail I, Radul II,Alexandru II §i Vlad I Dracul (dintrecari numai Mihail, asociat la domnie de tatiilsäu, erà legitim, iar ceilalp fii naturali), si des-cendentii fratelui säu Dan : Dan II (fiul aces-tuia), Dan III, Basarab II 0 VladislavIl (fiii lui Dan II), isi disputan tronul. Dä-nestii, ca linie legitimä, se rizimau mai alespe Oltenia, patria Basarabilor ; fiii natu-rali ai lui Mircea si urmasii lor, numitiDrilculesti (dupe Vlad Dracul), gäseau spri-jin mai ales in partea räsäriteani a terei,

i cu noua capitalä Târgoviste. Unii chiemândpe Turd, altii pe Unguri in ajutor, taraajunse la indoitä vasalitate, find si tribu-tarä Turcilor si sub suzeranitate ungureascd.In luptele ce au urmat, posesiunile exte-rioare au Lost pierdute, Dobrogea cätreTurci (14 r9), Severinul (1419) si pärti!ede peste munti (1462) dtre Unguri, iartributul turcesc se urci la io.000 de gal-

3www.digibuc.ro

Page 65: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

66

beni pe an. Ca vasali unguresti, VladDracul (numit asa dupe ordinul Draconuluice a primit dela impäratul Sigismund) aluat parte la bätälia dela Varna(444),subregele Vladislav, iar Dan III, la bätfilia delaCâmpul-Mierlei (1448), sub Romanul IoanCorvin de Hunyad, guvernatorul Ungariei,ambele nenorocoase pentru ostile crestine.

In Moldova, dela 1433 panä la I45X a-celeasi lupte fratricide sfäsiau sararIepoii lui Alexandru cel Bun: Ilia§ I,Stefan II (fiii lui Alexandru), Roman 11(fiul lui Petru II §i Bogdan 1I (fiiilui Alexandru), Alexandru 11 (fiul lui

Petru III Aron (fiu natural al luiAlexandru I), pa-.-1 când Stefan cel Mare,fiul lui Bogdan II, le puse capät. Prin acestelupte, in cari unii recurgeau la Poloni,alOi la Unguri, tara ajunse sä fie irnpätlitäintre doi domni i sä fie vasalä i Poloni-lor i Ungurilor. Petru II si Bogdan H, inluptä cu fiii lui Ilia, sustinuti de Poloni,au recunoscut suzeranitatea ungureascd(1448-145 i), jar Alexandru II, spre a semenIine, a recunoscut in acelasi timp sisuzeranitatea Ungariei si pe cea a Poloniei

www.digibuc.ro

Page 66: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

67

(1453). Petru III Aron, ca vasal al coroa-nei polene, s'a invoit sa _plateasca i tributTurcilor, 2000 de galbeni pe an (1456).

Din aceasta stare de cadere, Moldova fuscapata de catre Stefan nI cel Mare ([457--15o4). Prin tatal sau Bogdan II, nepot allui Alexandru cel Bun, prin mama sa 01-tea-Maria, stranepot al Basarabilor, Stefan«barbat viteaz, norocos §i cu frica luiDumnezeu», cum 11 JIM& cronicarul con-ternporan al terei--intiunea §i vitejia luiMircea §i intelepciunea lui Alexandru. .0mprea intelept, vrednic de multa lama, iu-bit mult de supu,ii säi, indurfitor §i drept,mult apárAtor i generos»: a§A il caracteri-zeazd rnedicul sau Matei Muriano, in re-latiunea citre dogele Venetiei. In cea rnailunga domnie ce a fost data terei lui, ela dominat scena istoriei romane prin a-proape jumatate de secol, slavit ca erou alneamului roman §i al crqtinatatii. aToategurile te numesc, §i toti inteun gand preamult de lauda», Ii scrieh papa Sixt IV. Iarel insu§i, in ajunul mortii, zicea medicu-lui venetian care 1'1 cauta: «De cand suntdomn al acestei teri, 36 de rasboaie am

www.digibuc.ro

Page 67: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

68

dat, in 34 am invins, si 2 am pierdut».Räsboaiele ce el a purtat contra Polonilor,Ungutilor, Tätarilor, Turcilor si contra va-salilor turcesti pe tronul Terei-Rominesti,luptând pentru neatârnare i pentru cre-dintä, ca si faptele pacei prin cari a strh-lucit nu mai putin, pun domnia lui Iii

rândul celor mai insemnate evenemente is-torice ale secolului säu.

Era un timp din cele mai grele pentruneamul românesc i pentru crestinätate,cand Stefan luâ domnia. Cu patru ani maiinainte, Constantinopolea cu ultima ramh-sita a imperiului Romaniei cazuse in mainileTurcilor ; impäratia crestinä a Rhshrituluifu desfiintatâ, aceeasi soartä având i cele-lalfe state crestine ale peninsulei Balcanice,care toatä deveni osmand. Cuceritorul Ma-hornet II îi asezâ tronul in cetatea luiConstantin, si semiluna inlocul crucea depe Sfânta-Sofia : groaza cuprindea inimiledescurajate ale Europei crestine. In asàtimp veni Stefan al Moldovei, aluptatoral lui Cristos», cum *îl numea papa delaRoma.

Inainte de a intreprinde lupta contra

www.digibuc.ro

Page 68: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

69

dusmanului crestinatatii, Stefan trebuià säsustina lupte cu veci-nii crestini spre aliapärà mostenirea. Dupe ostilitäti cu Po-lonii i cu Ungurii, la cari detronatul PetruAron aflase adapost pentru ca s poata fireadus la domnie la timp oportun, el îicastiga recunoastere prin puterea armelorsale, invingatoare peste. Nistru, peste Car-pa;i si in ará. Odatä cu pacea incheiataapoi cu regele Cazimir IV al Poloniei, elrestabili cuminte si legaturile anterioareale Moldovei cu Po Ionia, recunoscand su-zeranitatea coroanei polone (1459). Iardupe invingerea repurtata asupra regeluiUngariei, Matias Corvin (fiul lui loan deHunyad), la Baia (1467), facand pace peurrra, el castiga in Ardeal cetätile Ciceusi Cetatea-de-Balta cu tinuturile lor, ca

feude unguresti, prin cari regele "Ungarieiurma sä salveze macar aparet-qa unei su-zeranitati asupra dornnului Moldovei. Re-latiunile lui Stefan cu Ungaria au urmatapoi si fie cele mai bune pana la sfarsi-tul domniei sale. Astfel impiicat cu Poloniisi cu Ungurii, el puteà sä intreprindä luptacontra duqmanului comun, care de mai

www.digibuc.ro

Page 69: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

70

bine de un secol arnenin0 Europa crg-tina §i civilizatia e!.

In aceastä luptä Ii merse inainte dom-nul Terei-Române§ti, Vlad II Tepe§(1456-1462), fiul lui ViaiDracul (dupecare s'a numit i Draculea). Cel mai cruddomn ce a stat pe un troll roman, -VladTepes (numit ash dupe supliciul prin eapitce aplicà victimelor cruzimei sale) era unuldin urma§ii lui Mircea la care vitejia rnos-tenitä s'a manifestat încà in luptä Cu Turcii.Fàrà actele sale Je cruzitne, cari tradeazäo stare patologica, el ar fi läsat un numede lauda in istoria terei sale si ar fi pututsa ajute mult lupta pentru crestinfitate a

contemporanului säu din .vra sora. Spri-jinindu-se pe regele Ungariei, Matias Cor-yin (cu care erà inrudit prin caslitorie),Vlad incepa osti1ituçile cu Turcii, refuzândsà plateasca tributul sporit. Hamza-Pasa,trirnis ca sa-1 aducä la Poarta, tu prinstras in teapä, impreuna cu oamenii sai ;apoi Vlad treat. Dunarea inghietatä §i jefulmalul turcesc, omorind peste 20.000 deçameni (1461-1462). In primävara Ur-

www.digibuc.ro

Page 70: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

71

matoafe, sultanul Mahomet cu puternicAoaste (6o.000) veni asupra vasalului säuräsvrätit ; in acelasi timp, el trirnise o flotäsl atace Chilia. Aceastä cetate la gurileDuniirei, mai inainte a Terei-Românesti,apoi trecutä in stäpilnirea Moldovei i ce-datä Ungurilor de Petru II, intrase iardsiin posesiunea Terei-Românesti, in urmalegâturilor acesteia cu Ungaria sub domniidin urmä. Odatä cu flora turceasca,Stefan veni sä atace Chilia, spre a o re-cuceri Moldovei, pentru ca ea sä nu cadäin mainile Turcilor. Bine apäratá de Vladsi de garnizoana ungureascä ce se afläacolo, cetatea rezistii indoitului atac. Sicontra armatei pe uscat a sultanului, VladobOna un succes, atäcând-o ash. incâtTurcii suferirä mari pierderi (c. 15.000 deoameni). Dar neputând sustMe mái departelupta, fárä ajutorul asteptat dela Unguri, carenu sosise, el fit nevoit a se retrage in Ardeal.Mahomet puse dornn pe Radul, fratelelui VIad, ca vasal devotat. Vlad, cercândapoi a se intelege in tainä cu Turcii, fuprins de Unguri i litchis la Buda.

Sub Radul HI eel Frumos (1462

www.digibuc.ro

Page 71: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

72

1474), legâturile cu Turcia au fost din noustabilite (prin o nonä capitulatiune, pusä laanul hegirei 872=1467/8), reinnoindu-sestipulatiunile capitulatiunei din timpul luiMircea, insä cu sporirea tributului la 10.000de galbeni, si regulandu-se raporturile cuOtomanii, opriti a se asezà, si a dobândi pro-prietäti in larä. Din mainile lui Radul, Stefancucerl Chilia (1465), dupe ce cetatea fuseseparäsitä de garnizoana ungureascä. Apoidomnul Moldovei porni lupta pentru inlätu-rarea vasalului turcesc de pe tronul Terei-Românesti, spre a pune in locul lui undomn devotat cauzei crestine. Räsboaieleintreprinse in acest scop erau inceputul os-tilitätilor lui Stetan cu Turcii. Lupta contradusmanului credintei fu inauguratä cu no-roc prin o Invingere asupra Tätarilor, la Li-pinti, aproape de Nistru, uncle ordele tä-täresti ce nävälise in Moldova furä sdro-bite de Stetan (1470). In acelasi an, elincepa lupta contra lui Radul. In räsboa-iele ce au urrnat (1470-1474), Radul, sus-tinut si ajutat de Turci, piercla tronul siviata. Invingâtorul Stefan, intrând in «ce-tatea. Dâmbovitei» (Bucure§ti), rerdino,

www.digibuc.ro

Page 72: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

73

lui Radul, puse domn Terei-Romanesti peBasarab 111 LaiotA (,1474-1477), unfiu (natural) al lui Dan II, i lua la sinepe solia si pe lata lui Radul, cu care secasatori apoi.

Rana. peste hotarele Europel pätrunsefaima acestor invingeri. *ahul Persiei, UzunHasan, si el in lupa cu Turcii, oferI luiStefan aliama sa, cerandu-i in acelasi timpsa indemne pe to0 principii crestini casa uneasca armele lor cu ale Persilorspre a sdrobi pe dusrnanul comun. andaceasta scrisoare sosi in Moldova, o oasteturseasca sub Soliman-Pasa, In putere de120.000 de oameni, venea ca sä rasbuneinfrangerea suferita in Tara-Romaneasca.Basarab, pus In domnie de Stefan, dar ne-voit a se da apoi de partea Tur.cilor, in-mull' cu oastea sa randurile turcesti. Stefannu avea sub arme decat 40.000 de Moldo-veni, cu 5000 de Secui si z000 de Polonice-i venise in ajutor. Langä Vaslui, el &hivestita batälie dela Racova, la Podul-Inalt(ro Ianuarie 1475), sdrobind cu desavarsirepe dusman, f ra cça. mai 5trfitucitä invin-

www.digibuc.ro

Page 73: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

74

gere ce armele cre0ine au repurtat pânä a-tunci asupra Osmanilor.

Inregistrad acest evenement, cronica-rul contemporan al Poloniei (loan Dlu-gosz) «0 bärbat minunat, intrunimic mai prejos eroicilor principi pe cariIi admiiim atat de mult: care in zilelenoastre o invingere atât de strälucitä, intreprincipii lumei cel dintAiu, a repurtat asu-pra Turcului !». Iar papa Sixt IV scrieä e-roului dela Racova: «Faptele tale contranecredincio01or Turd, dugnanii no§tri co-muni, ce le-ai indeplinit pänä acum cuatiita intelepciune §i vitejie, au adäogat a-täta strälucire numelui t5.u, indit toate gu-rile te numesc §i toti inteun gaud prea-mult te laudä». Stefan :nsu0, vesund delaSuceava (25 Ianuarie) principilor cre0iniinvingerea repurtatii, le scrieh: «Invinsu-i-am§i i-am pus sub picioarele noastre, 0 pctoti i-am repus cu tàiul sabiei, pentru carelucru Dumnezeu fie täudat». El le put-1eà invedere pericolul amenintätor, «Turcul ne-credincios voind sä cuprindä aceastä poartiia cre§tinätätii ce intAmpinä in tara noasträ»,Wm el tilimea Moldova sai «0 dacä aceastä

www.digibuc.ro

Page 74: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

75

poartil ar fi pierduta-de mine», zicea el«toatá crestiniitatea ar fi amenintatá». El lecerea sä se ridice asupra dusmanului cresti-natatii cat mai este timp, incredinlanciu-i :«Noi fágiiduirn pe credin/a noastrii cea cresti-neascil sd stiim cu capul nostru i sá lup-tám pani la moarte pentru crestinätate».

In anul urmator, sultanul Mahomet inpersoan5, cu oaste de 200.000 de oameni,impreund cu Basarab, veni sä-si ia rásbu-nare. In acelasi timp, o flotä fu trirnisacontra Chiliei i Cetätii-Albe. «Panä candRomanii stäpanesc Chilia i Cetatea-Albä,iar Ungurii Belgradul sarbesc», .zicea Ma-hornet, «nu vom putea birui pe crestini».Oastea turceascii mai era ajutata si de30.000 de Tiltari, chietna0 sa fad o diver-siune. Acestei multiple puteri dusmane sepuse in cale Stefan singur, numai el cuMoldovenii säi, 40.000; ajutorul asteptatdela Unguri si Poloni nu venise. In vrernece Turcii urmau sá tread Dunárea, Tätariitrecurá Nistrul, jetuind tara pink aproapede Suceava. Dupe ce bata i goni ordeletatäresti, Stefan, läsand ostasii terani pecate-va zile sa-si caute wtrele pustiite, se

www.digibuc.ro

Page 75: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

/0

retrase cu restul ostirei spit munti, rangacetatea Neatrq. Aci, la Valea-Albii, loc nu-mit de atunci Ràsboienii, Thermopylele ro-mane, cei 10.000 de chliiri cu cari eroulrämase sa sustinii eroica luptii se inchinaràmortii (26 Iulie 1476). Floarea Moldoveiriimase pe câmpul de bataie: «multi din bo-ierii cei mari au picat, si vitejii cei buniau perit cu totul atuncea» (zice cronica luiUreche). Stefan scapâ ca prin minune, cuputini ai säi. Turcii intrarä In Suceava,dar nu puturä cuprinde cetatea. Decimatiprin board i foame, ei se întoarserä, dândfoc orasului, arzAnd i prädând ;ara. La in-toarcere, ei fur& loviti de Stefan si suferirámari pierderi, ash incat retragerea lor erà,cum regele Matias Corvin scrieh papei, «ofug rusinoash». Astfel Chilia i Cetatea-Alba au fost incá scäpate.

In unire cu oastea ungureasci ce venìprea tArziu pentru a fi de ajutor contraTurcilor, Stefan detrona pe Basarab si a-jutâ pe Vlad TePes (liberat de curânddin inchisoarea ungureascä) sä reia dom-nia (1476). Reinstalat cu ajutor dela Turci,dupe omorirea lui Vlad, Basarab Laiotä

www.digibuc.ro

Page 76: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

77

fu din nou batut- detronat de Stefan. Ela fost cel dindiu domn roman care, cavasal turcesc, s'a legat sà serveasca cutrupe auxiliare in rasboiu ; in acest inteles,cronicile çerei spun despre dansul ca «a

inchinat sara Turcilor.» In locul lui, Stefanajuta pe Basarab IV cel Tânär ('477-1482), poreclit Tepelu, fiul lui Basarab II,

ia domnia. Acesta trecand apoi §i el

de partea Turcilor, Stefan suslinea contralui pe un pretendent Mircea, fiu na-tural al lui Vlad Dracul. In rasboaiele cea avut cu Basarab Tepelu (1481-1482),Stefm a luat cetatea Craciuna cu .;inutulei (Vrancea), care phi atunci fusese aTerei-Romaneti. Cu tot ajutoru! primitdela Turci, Basarab pierda tronul catreVlad III Calugärul (1482-1496), altfiu natural al lui Vlad Dracul, sustinutde Unguri. Dar §i acesta, spre a se men-tine, a fost nevoit sá tread de partea Tur-cilor i sa-i ajute chiar contra lui Stefan,in rasboiul ce a urmat pentru Chilia §i

Cetatea-Albä.Cu infrico§at1 oaste (se zice 3oo.000 de

oameni i too de corabii), sultanut Baia-www.digibuc.ro

Page 77: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

78

zit II veni sä cuprindä cele douä. ce-tiiti. Dupe zädarnicä impotrivire, ele cä-zurä in mainile Turcilor (1484). Era aldoilea din cele douä räsboaie pierdute deStefan, care §i de astadatä rámase färä aju-jutor dela vecinii creqtini. In cei doi aniurmátori, mai nävälirä trupe turce§ti; Ste-fan le bata la Catlahuga (1485) i la

cheia (1486), dar färä sä poatii recuceri ce-tätile pierdute. Sperarea lui din urmä in-teo coalitie contra dugnanului cre§tinätätii,pentru care el cAutà sä cá§tige i pe ma-rele duce al Moscului, Ivan III Vasilievici(al dirui fiu Ivan Ivanovici erà cäsätoritcu fiica lui Stetan, domnita Olena), fu zä-därnicitä. Legáturile de pace ale Ungariei §iPoloniei cu Poarta, in care pace erä cu-prinsa §i Moldova ca çarà depedentä, Il si-lira sä renune a duce mai departe luptasfântä, inceputä cu atâta credintä §i susti-nua cu atätea sacrificii qi deceptiuni.

In anii din urmä ai dornniei sale, Ste-fan avù cu Po Ionia, in urma cii-rora vechile legiituri de vasilitate au fostrupte. Nelntelegerile ce au precedat rupturas'au ivii indatá dupe pacea incheiatä de

www.digibuc.ro

Page 78: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

79

Po Ionia cu Poarta__(t489), prin care ajuto-rul promis pen tru recucerirea cetatilor Chiliasi Cetatea-Alba s'a dovedit cu fagaduintaamagitoare. Când apoi, dupe moartea luiMatias Corvin (I490), coroana Ungarieierà disputata de Vladislav, fiul regelui Po-loniei, si de Maximilian de Austria, fiulimparatului Gerrnaniei, Stefan se declarapentru cel din urma. Maximilian li dadaplenipotente extraordinare in Ardeal, im-puternicindu-1 sa primeasca in nuinele saujurainântul de credinta al Ardelenilor, §i

poruncind staturilor transilvane sa-i deaascultare. Relatiunile lui Stefan cu Polo-nia, devenite in acel timp ostile, au ur-mat sa fie, si dupe recunoasterea lui Vla-dislav ca rege al Ungariei, tot mai incor-date, pâni ce vechile legaturi de vasalitateau fost rupte cu desävIrsire.

Dupe moartea regelui Cazimir (1492),Stefan nu innoi urrnaului acestuia, loanAlbert, obi§nuita juruinta de vasal. Subpretext de a merge contra Turcilor spre ale ha Chilia si Cetatea-Alba, Ioan Albert,cu 80.000 de o§teni i 40.000 de oamenide gloata, intrá ca dupnan in Mohlova

www.digibuc.ro

Page 79: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

80

(August 1497). In vreme ce Polonii im-presurau cetatea Sucevei, Stefan priml aju-tor din Ardeal, sub conducerea voivoduluiTransilyan Bartolomei Dragfy, si din Tara-Româneascä, unde domna. Radul IV, fiullui Vlad Cillugärul. In fata ostilor aliate,Polonii, dupe trei septämâni de impresu-rare zädarnicä a cetätii, primirä invoialamijlocitä de Dragfy, ca sä se intoarcil pedrumul pe unde au venit. Luând insii undrum mai scurt, ei furä loviti de Stefanin codrul Cozminului (26 Octomvrie),aproape de Cernäuti, si suferird o infrân-gere, cu pierderi atilt de mari incât a li-mas zicãtoarea polonii : aIn zilele lui Albertcraiul a perk sleahta». In traditia româ-neascä, aceastä infrângere a dat nastere le-gendei despre Dumbrava rosie. In anulurmAtor, Stefan näväli. in Galitia, fäcândmultà pradä si land un mare nurnär decaptivi (se dä citra de roo.000), cari furilasezati in Moldova. Prin mijlocirea rege-lui Ungariei, se fäcù apoi pace, intäritäprin un tractat de aliantä defensivä si ofen-sivä intre cei doi regi si. Stefan contraTtocilor.? cu indatoriri egale pentru çej

www.digibuc.ro

Page 80: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

81

trei aliati (1499). Domnul Moldovel in-cheiè acest tractat pe picior de egalitate,farä nici o indicare de vasalitate : neatar-narea lui era recunoscutä de suzeranii dealtä data. Dupe moartea lui Loan Albert(isot) se ivira noue neintelegeri cu ur-ma§ul säu Alexandru. Stefan intra in Po-cutia §i o ocupâ, reclamand-o ca parteveche a Moldovei (ce fusese zalogitä luiPetru Mu§at §i lui Alexandru cel Bunpentru un imprumut dat regelui i neres-tituit). Regele Poloniei cera din nou in-terventia regelui Ungariei pentru pace; darinainte de a ajunge la o intelegere, Ste-fan inchise ochii pentru ve§nicie (2 Iulie1504).

Pe Iânga räsboaiele ce a purtat pentrucre§tinatate §i pentru neatarnare, Stefanstraluceä nu mai putin §i prin faptelepäcei. Numeroasele manastiri i bisericizidite de el (cronica terei aratä 44) erautot atatea loca§uri de cultura a neamuluirornanesc j de invätätura cre§tineasca. Ar-hitectura lor, pictura lor i odoarele lor,intre cari §i chipul sau zugravit in fresc

brodatl sunt cele mai frumoase TN-

www.digibuc.ro

Page 81: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

82

numente ale artei nationale. Iar averilehäräzite lor, ca si multor mdniistiri ale cti-torilor de mai inainte, au asigurat bisericeimijloace bogate de bunästare si prosperitate.In mänästirea Putna, pe care si-a ales-o calocas de vesnicä odihnä, s'a inceput indomnia lui (147o) letopisetul dela Putna(continuat pänä la 1546), care, impreunäcu letopisetul dela Bistrita, au format bazaistoriografiei moldovenesti. In rnänästireaHumorului (din timpul lui Alexandru celBun) s'a piistrat o evanghelie dfiruitä deStefan, cu chipul sat], frumos si tâniir inca,zugravit in miniaturii. In piirtile stäpânitein Ardeal, el a infiintat mânästirea Va-dului, unde se afla apoi cel dintâiu scaunepiscopal ortodox al Rornânilor de pestemunO. Si bisericile crestinilor de pesteDunäre s'au bucurat de binefacerile lui ;in manästirea Zografu din muntele Athoss'au pästrat cloud steaguri &mite de el,reprezentând pe Sf. Gheorghe, patronulostirei sale.

erin faptele sale räsboinice, prin inaltasa intelepciune politicä si prin o adeviiratäevlavie, acest falnic voivod, mare printre

www.digibuc.ro

Page 82: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

83

cei mari, ne infätiseaza o viatä cârmuitaInsuffetita de doua credinte adanci, ne-

despartite isvoare de putere si de isbandä:credinta in Durnnezeu i credinta in popor.Ele lurnineazd i tälmäcesc slavita so dorn-nie»*).

Cronicarul terei incheie povestirea aces-tei dornnii binecuvantate, zicand: «Ingro-patau pre Stefan Voda in manastirea Put-na, cu multä jale i plängere tuturor lä-cuitorilor tärii, cat plängeh tosi ca dupaun pdrinte alor ; cä cunostea toti cd sauscäpat de mult bine si apärare. Ce dupämoartea lui, Ii zicea släntul Stefan Vodä,nu pentru suflet ce este in rnana luiDum-nezeu, ca el inca au fost om cn *ate,ci pentru lucrurile sale ceale vitejesti, ca-rele nimene din domni, nice rani inainte,nice dupa aceia; nu lau agiuns». Iar me-dicul vanetian Leonard de Massari, martural ultimelor momente ale lui Stefan, in-cunostiintand pe dogele despre sfarsituldomnului Moldovei, la 24 de zile dupemoartea lui, îi scriea : «Fereascä Dumne-

*) Cuvitntarea Regelui Carol I la serbarea centenaraa seminarului Veniamin, din Iavi, In 4 Octomvrie 1004.

www.digibuc.ro

Page 83: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

t14

zeta ca nu cum-va Tnrcii s:i ia aceastirä, cad atunci Po Ionia i. Ungaria ar fistrivite, i in until toatä Italia si crestinä-tatea». In primejdie toatä crestinätatea : a-ceasta erit simtimântul lumei crestine, infata eroului adormit, marele apärätor alcrestinätitii. Inregistrând moartea lui Ste-fan, cronicarul contemporan al Poloniei,Matia de Miechow, zice : «0 bärbat trium-fätor §i victorios, care glorios a triumtatde toti regii vecini ; orn fericit, care toatedarurile norocului le avei in plin ; §i

ceea ce natura dä altora numai in parte,unora intelepciune cu astutie, unora vir-tuti eroice i dreptate, cea mai aleasä dintoate virtutile, iar ahora biruiratà asupravrajm4lor, acestuia ea toate le-a häräzit

le-a dat, ca si straluceascd intru toate».Si un alt cronicar polon (Martin Kromer)zice : «Fostau bärbat care, pentru inimalui cea mare, pentru intelepciunea i iscu-sinta lui in ale riisboiului §i pentru taptelelui räsboinice cu noroc sävär§ite, in vecivrednic este sä se pomeneascii».

4 *

Fiul -sdu Bogdan III eel Orb (1504-www.digibuc.ro

Page 84: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

1517) a tucheiat capitulatia cu Poarta, princare s'a stabilit suzeranitatea turceasd a-supra Moldovei. Dupe cronica lui Urecbe,aceastä inchinare, pusä indata la inceputuldomniei lui Bogdan, s'a fácut dupe sfatullui Stefan cel Mare insusi, care «inainteasfivärsirei sale chematau vladicii i totisfetnicii sei, arátändule cum nu vor pu-tea tinea teara precum o au tinut el, cisocotind cleat toti mai puternic pre Turcsi mai hrtelept, au dat invatáturä si se in-chine Turcului». Dupe märturia lui Di-mitrie Cantemir, hatiseriful care continastipulatiunile capitulatiunei -a lost ars dinordinul regelui loam SoVieski, pe timpulocupaliunei yolone (1686). Dupe acelestipulatiuni, domnul Moldovei aveâ sä pla-teasca un tribut anual de 4000 de galbeni,pe lângi um dar de 40 de cai i 24 de

serveasa cu 400 de ostasi cândsultanul va merge in persoana in rifsboiu ;in schimb se garantà autonomia terei, cudreptul de alegere a domnului, care va fiintärit de Poarta, si se hotäreh ca Turciisd nu poata cumpfuà piimanturi, nici ase a§ezà sau a ridicâ geamii in 'tall.

www.digibuc.ro

Page 85: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

86

Lupta cu Po Ionia pentru Pocutia aurmat piina la pacea incheiatä prin mij-locirea regelui Ungariei (1510), dupe carepartea Pocutiei ce fusese ocupatä de Mol-doveni a fost retrocedatä Poloniei. Printractatul de pace s'a reinnoit i alianta in-cheiatä de Stefan cu Ioan Albert, dar nu§i anterioarelft legäturi de vasalitate cu Po-Ionia. Pretentiunile de suezeranitaie aleUngariei, cari de fapt nu existau decâtpentru posesiunile in Ardeal, Ciceu i Ce-tatea-de-Baltä, stäpânite ca leude unguresti,au fost recunoscute formal de regele Po-loniei mai inainte (1507).

Cu Stefan IV eel TânAr (i 517-1527),fiul lui Bogdan, la moartea tatälui säu, unbaiat de abià nouä ani, s'a stins linia legi-timä (de fii de domni cu drept de succe-siune) a dinastiei moldovenesti, continuatäapoi prin fii naturali ai celor trei domnidin urina.

In Tara-Româneascä, Radul IV (1496-1508), fiul lui Vlad CAlugärul, numit decronicari «cel Mare», s'a distins prin. odomnie vrednicä inläuntru, mai ales ca reor-ganizator al bisericei. El a dispus ca scaunul

www.digibuc.ro

Page 86: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

87

mitropoliei dela Arges sä fie mutat in nouacapitalä TIrgoviste, si a organizat scauneleepiscopilor sufraganti, al Noului-Severin(Râmnic) si al Buzeului. Sub el s'a infiin-tat §i prima tipografie in tali (la Targo-viste) pentru tipArirea chrtilor bisericesti.Dupe domniile neinsemnate ale lui Mih-nea I eel Rau, fiul lui Vlad ',Tepes, siVlad 1V eel Tank. (Vlaclut), fiul luiVlad Calugärul, a urmat Basarab VNeagoe (1512-1521), fiul lui BasarabIV Tepelus, care s'a distins prin o dom-nie rernarcabilä in arta religioasä si in cul-tura intelectuald a terei. El a fäcut cate-drala mitropoliei dela rargoviste i minunatabisericä dela Arges (catedrala episcopiei ac-tuale), cel mai pretios monument al ar-bitecturei românesti, ambele restaurate indomnia Regelui Carol. In domnia lui, ne-gresit si la indemnul lui, Ga y riil pro-tul dela Athos, venind la sfintirea bisericeidela Arges, a scris Viata patriarhulniNifon (adäpostit in tali sub Radul IVsi, dupe moarte, adus dela Athos la Tar-govi§te, sub Neagoe), cu date asupradomniilor contemporane, Aceastä primä

www.digibuc.ro

Page 87: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

88

scriere istorid a terei, impreunä cu ana-lele incepute in acelasi timp si unite cuea, a format baza primei cronici a Terei-Românesti. Neagoe insusi a scris invätäturide purtare pentru fiul säu Teodosie, care(in varstä de seapte ani) i-a urmat indamnie (1521), ca ultimul din linia legi-timä a Basarabilor, stinsä cu dânsul. Con-tra minorului se ridicarà mai multi pre-tendenti : Dragomir-Radul CAlugArul,Vlad, Mircea, fiul lui Mihnea I, BA-dicA-Radul, fiu natural al Radul IV,Mehmet-hei, un Turc ce se pretindeädescendent al Basara-bilor.). Tara trecù princea mai cumplita anarhie, panä când RadulV dela Afumati (1521 1529), filll luiRadul 117, isbuti sä se .aseze definitiv inscaun. In luptä cu Turcii, Radul tu ne-voit sd se retragä in Ardeal, iar Poartadädù domnia lui Vladislav 111 (15231525), fiul unui fost pretendent Vladislav(probabil fiu al lui Vladislav II) din liniaDänestilar. Unul fiind sustinut de Unguri,

Cronica liii Macarie aratA avreo rase», nnmindmat pe Meinnet,

www.digibuc.ro

Page 88: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

80

altul de Turci, starea de anarhie tinù pänäcând boierii au Obtinut dela Poartá mazi-firea lui Vladislav i recunoasterea lui Ra-dul. Prin cäsätoria sa cu Ruxandra, fiicalui Basarab Neagoe, Radul uneä cele douälinii adversare, ale Draculestilortilor (numiti i Bäsäräbesti); dar el sesfársi Lira a läsä un minas din aceastä ci-sätorie. Cu Moise, fiul lui Vladislav III,care i-a urmat in domnieyse stinse ramuradonmitoare a Dänestilor (I530).

Pe când in ambele Principate puterea di-nasticä fu släbitä prin stingerea liniilor le-gitime, dând loc la competitiuni din par-tea diteritilor pretendenti la domnie, pu-terea turceascá urnaä. sä creascä i maimult dupe caderea Ungariei in bätälia delaMohaci (1526), câstigatä de sultanul So-liman II Magnificul. In cele (fin urmä, re-gatul ungar se impArti in trei : partea a-puseanä fu unitä cn terile casei de Habs-burg, care mostenh coroana ungureascä ;partea din mijloc fu ocupatä de Turci siprefácutä in pasalac ; iar partea räsäriteaniform& principatul unguresc al Transilva-niei, sub suzermitate turceasci. Urmarea

www.digibuc.ro

Page 89: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

90

inevitabilä fu dt Principatele _románe auavut apoi sä indure tot mai greu jugul a-pasätor al suzeranitatii turcevi; i trebuesa recunoastem o deosebita calitate politi-ea a poporului roman in faptul ca ele aumai putut sa-si pastreze individualitatea lorca state nationale, rezistând cumplitelorfurtuni carora toate celelalte state crestinedin sud-estul Europei au cAzut victirnä.Principatele romane singure le-au supra-vietuit in greaua luptä, urmând Era in-trerumpere o viata politica a lor proprie

stand timp indelungat in fruntea cres-tinatatii ortodoxe, drept scut al bisericeiRäsäritului i adapost al traditiunilor ei.

In Moldova, cu Petru 1V Rare§ (1527-1538 si 1541-1546), fiu natural al luiStefan cel Mare, veni pe tronul Musatini-lor un vrednic continuator al dinastiei.Spre a obtine recunoasterea din parteael fu nevoit sa sporeasea tributul la ro.000de galbeni. Dar nazuintele lui erau indmp-tate, chiar dela inceputul domniei, atrealianta cu puterile cre§tine, spre a scuturajugul turcesc. In acest scop, el innoi aliantacu Polonia (1527) qi se indatori, in cazul

www.digibuc.ro

Page 90: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

91

unei expeditinni generale a regilor Polo-niei i Ungariei cantra Turcilor, a le veniin ajutor cu toatä puterea sa, ambii regi fiindde asetnenea obligati sa-rajute-contra Tur-cilor. In cearta dintre Ferdinand I deAustria si voivodul Transilvan Ioan Zapolyapentru coroana ungureascii, el lull partepentru voivodul ales ca rege, care-i con-firma posesiunea cetätilor Ciceu i Cetatea-de-Baltà. IntrAnd in Ardeal spre a le a-Ora, el interveni in luptele celor doi ri-vali i bata oastea lui Ferdinand,. la Fel-dioara (1529); in luptele urmätoare, el ea's-

cetatile UnguraS (Balvanyos) i Bis-trita. Dupe aceste succese in Ardeal, Pe-tra voia sà castige si Pocutia, ocupatä detatal säu i retrocedatä de Bogdan. In its-boiul inceput pentru aceasta cu Polonia,el suferi o infrängere la Obertyn (1531),unde Moldovenii s'au folosit rau de tunu-rile cucerite la Feldioara, nestiind sd le in-tiebuinteze. Prin mijlocirea lui Zapolya seincheie apoi un armistitiu (1532); dar in-cheierea pAcei definitive se trängiinil multdin cauza Pocutiei, la care Petru nu voiàsä renunte.

www.digibuc.ro

Page 91: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

92

Intre acestea, Ferdinand trirnise un solla domnul Moldovei (1534), oferindu-isprijinul sail si confirmarea posesiunilor ar-delenesti, in schimbul recunoasterei suze-ranitiitii sale ca rege al Ungariei. Primindapoi dela Ferdinand un act de confirmarein posesiunea cetätilor Ciceu, Cetatea-de-Baltä, Unguras si Bistrita, Petru recunosciasuzeranitatea regelui din casa de Habsburgsi se indatori sä-1 ajute impotriva dusma-nilor, mai ales contra Turcilor (1535).Curand d.upe acestea, el reincepù ostilità-tile pentru Pocutia. Po Ionia fácii plangerela Poarta si cera interventia turceasca. In-zadar Ferdinand cerca sa mijloceascä pacea,fatä cu pericolul turcesc. Rasboinicul voi-vod facea planul sä pund in picioare o ar-mata de Ioo.000 de ostasi (40.000 deMoldoveni, 25.000 din Tara-Romaneasca,20.000 din Ardeal si 15.000 dela Ferdi-nand), cu care sl respinga pe Turci, si sainainteze invingator papa la Constantino-pole. Dar contemporanii sai cugetau altfelde and s'au väzut ostile lui Soliman subzidurile Vienei si de cand Semiluna stäpa-neä. la Buda. In vreme ce Polonii impre-.

www.digibuc.ro

Page 92: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

93

surau cetatea Hotinului, sultanul Soliman,cu oaste de 120.000 de oameni, la care semai adaugau i trupe auxiliare dela Tatariidin Crim, intrâ in":Moldova (r538). Petrufù nevoit sä se retragii in Ardeal, abià scà-pând din mainele Turcilor, cari intrarä inSuceava. Capita la si sara suterirä cele maicum plite jafuri.

Sultanul puse domn pe Stefan V LA-cust& fiu (natural) al unui feLior al luiStefan cel Mare, Alexandru, mort inaintede tatäl sau ; iar Moldova pierclit parteadela gura Nistrului panä la Prut, luatit deTurci ca tinut al cetätilor Chilia i Ceta-tea-Albä. Stetan incheiè pacea cu Polonia,pe care Petru, dupe mijlocirea lui Ferdi-nand, o primise in mornentul din urma,cu renuntare la Pocutia. Fiind impus deTurci, el nu putù sä cistige .simpatiileterei i fit omorit in urma cruzimilor sale(i54o). Boierii aleserà apoi pe Alexan-dru 111 Cornea, fiu natural al lui Bog-dan IIL Dar Petru, mergänd la Constan-tinopole, obtinù iertare i primi din noudomnia (1541). In a doua domnie, el aingrijit mai ales de faptele päcei. La in-

www.digibuc.ro

Page 93: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

94

demnul lui, Ma cari e, episcopul Roma-nului, a scris cronica sa, cuprinzand dom-nia lui Petru pana la 1542, ca urmare aletopisetului dela Putna, cu domniile7pre-decesorilor sai, dela 1504.

Sub domnii urmatori pana la sfar§itulMusatinilor (1595), decaderea dinastiei aimplicat decadeno Statului. Nici fiii luiPetru Rams, 111e 11 §i Stefan VI, niciAlexandru 1V Läpusneanu, fiu natu-ral al lui Bogdan III, casätorit cu Ru-xandra, fiica lui Petru Rare§, i fiul sauBogdan IV n'au fost destoinici sa dea di-

astiei_decadente i Statului autoritateaputerea de mai inainte. Alexandru, recu-noscand iari suzeranitatea polona. (1552),pe langa cea turceasca, si luptand, din or-dinul Porçii, In Ardeal i Ungaria contralui Ferdinand, a tost rasturnat de un a-venturier grec, Ioan Basilicos, care cu a-jutorul lui Ferdinad a luat domnia Mol-dovei (1561). loan Heraclid Despot,cum se numeä uzurpatorul, sau DespotVoda, cum Il numesc cronicarii nostri,cel dintâiu Grec pe un tron roman, a §tiutsä c4tige, prin felurite amägiri, i o parte

www.digibuc.ro

Page 94: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

boierilor nemultumiti de severitatea luiAlexandrti : el îi atribuià menirea sä u-neascä Moldova, Tara-Româneasca i Ar-dealul inteun mare stat român, idee mani-festatä atunci pentru prima data, cu gändulde a o realiza. Dupe doi ani de domnie,indraznea0 inläuntru ca i in afarä, odioasitprin biruri apäsätoare i prin rnäsuri jig-nitoare, stricând obiceiul terei si legea(pe lângä propaganda protestantä, pentrucare a infiintat o scoalä la Cotnari, subconducerea socinianului Johann Sommerdin Saxonia), el fu rästurnat de boierii re_voltali, in frunte cu hatmanul Tomsa,omorit de acesta. Proclamat domn, darnerecunoscut de Poartä, Stefan Tom§a 1,care nu apartinea dinastiei, a trebuit sàcedeze tronul lui Alexandru, care cuajutor tukesc luâ iarasi domnia- (1564).In a doua domnie (panä la 1568), Ale-xandru a mutat capitala dela Suceava laIasi, insä mitropolia a riimas Inca in ve-chea capitalä (pand la 1630). Inca in primasa domnie, el a insärcinat pe E ft i m i e,egumenul dela mäniistirea Neamt, sä con-

www.digibuc.ro

Page 95: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

96

tinue cronica lui Macarie. Urmarea scrish.de Eftimie (pänä la 1553), impreunä culitopisetul dela Putna (pänä la 1527) i cucronica lui Macarie (pänä la 1542), s'aupästrat in textul lor slovenesc, inteun ma-nuscript (astäzi la Kiev) dela tnänästireaSlatina, fundatä de Alexandru. In a douasa domnie, letopisetul dela Puma (dupeo versiune ce ajungei pinä la moartea luiPetru Rares) a fost tradus in poloneste.Fiul säu Bogdan IV, infeudându-se preamult Poloniei, pierdù tronul in luptä cuIon 1 eel Gump lit, fiu natural al luiStefan IV, care primi domnia dela Poartä(1572). Aeesta, nemulturnind pe boieri princDuizaule sale, îi atrase i dusmänia Portii,refuzând urcarea cerutä a tributului, i periin räsboiu tu Turcii, dupe. o vitejeascirezistentä (r 574).

Cu Petru V *ehlopul, fiul lui Mir-cea II, din Tara-Româneascä, si al Chiaj-nei, fiica lui Petru Rams, veni pe tronulMoldovei un membru al dinastiei Basara-bilor, ca descendent al Musatinilor in li-nie femeiasca. El trebui sä cedeze apoidomnia (1579) unui fiu natural al lui Pe-

www.digibuc.ro

Page 96: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

97

tru Rares, Ion 11 (Iancu) Sasul. Acestafiind riisturnat in urma ostilit5tilor provo-cote cu Po Ionia pentru Pocu;ia (1582),Petru primi din nou domnia; dar fu ne-voit sa abdice (1591), neputând satisfacecererea Portii pentru urcarea tributului.Aron Tirauul, fiu natural al lui Ale-xandru Läpusneanu, se indatori sà pia-teascã, pe lângà tributul de 15.000 degalbeni, o surnä indoitä ca contributie ex-traordinar5; insi neputând r5spunde, el fumazilit. Alegându-se apoi Petru Cazaeul(1592), care se pretinde5 fiu al lui Ale-xandru La pup eanu, nerecunoscut de PoartA,Aron fu reintegrat in domnie pentru pre-ul cedat5 Turcilor. In a doua

domnie, el se alaturâ la liga crestin5 si seuni cu Mihal Viteazul spre a scutur5 jugulturcesc.

In Tara-Româneasca, dinastia Basarabilorfu continuata, dupe stingerea Dänestilor(r53o), de linia Dr5culestilor, fiirä intre-rumpere pând la 1591. Acest ir, formatde domniile neinsemnate ale lui Vlad V(Innecatul), fiul lui Vlädlq,Vlad VI Vin-tilA, RadulVI Paisie, Mircea II Cioba-

4www.digibuc.ro

Page 97: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

08

nul (de douä ori), fiii lui Radul IV, Petru I(Petra§cu) cel Bun, fiul lui Paisie, Pe-tru II chiopul (trecut apoi pe trormlMoldovei), fiul lui Mircea II, AlexandruIII, fiul pretendentului Mircea (fì111 luiMihnea I), Mihnea II Turcitul (dedouä ori), fiul lui Alexandru III, si PetruIII Cercel, fiul lui Petrascu cel Bun, seiucheie cu a doua domnie a lui MihneaTurcitul. Apoi urmeazà, panä la MihaiViteazul, doi Musatini, Stefan Surdul,fiul lui Ion cel Cumplit, si AlexandraIV c.el Rau, fiul lui Bogdan IV, dinMoldova. In timpul acestor dornnii, uneleslabe, altele rele, Statul decaza asà incatnutnai sabia lui Mihai Viteazul i-a dat nouäputere de viaiá, ridicandu-1 din umilirea lacare ajunsese sub suzeranitatea turceascidin ce in ce mai apäsatoare, i intarindconstiinta nationalä pentru viitor.

Mihail lI (Mihai) Viteazul (i 5931601), fiu natural al lui Petrascu cel Bunsi al Tudorei (calugäritä Teofana), era Banal Craiovei and fu chiemat sa ocupe tro-nul strämosesc. Indatá ce luâ domnia, elauta sä cistige alianta principiilor crcstini,

www.digibuc.ro

Page 98: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

99

spre a scutura jugul turcesc. In acest scopel trimise (in Iulie 1594) solii sai la Aron,domnul Moldovei, si la Sigismund Ba-thory, principele Transilvaniei, de asemeneatributar Turcilor. Amândoi furä cant:10 peatunci si de solii papei Clement VIII si ai

paratului Rudolf II, cu propunerea caei sä se aliiture la liga crestina ce urmasà se formeze, sub conducerea imparatului,contra Turcilor, cari incepuse räsboiu inUngaria. In August, solul imperial incheièla Iasi un tractat cu Aron, care se pusesub suzeranitatea impäratului, recunoscan-du-se ca vasal al aimperiului roman». In5 Noemvrie urmator se incheie la Bucu-resti un tractat intre Mihai, Aron si Si-gismund, prin care cei trei principi fäcuralegarniint pentru o actiune comuna spre ascutura jugul turcesc. Ostilitätile incepurain =Iasi timp in Tara-Româneasca si inMoldova, cu omorirea Turcilor ce se afiaula Bucuresti 5i la Iasi, in noaptea din 12spre 13 Noemvrie. In luptele urmate apoila Dunare pänä in iarnä, Mihal si Aron,luând ofensiva, atacara orasele turcesti

www.digibuc.ro

Page 99: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

100

bliturA, in repetate rânduri, ostile din cetâ-tile dunärene.

Ajutoarele ce Sigismund, conform alian-tei incheiate, le-a dat in aceste lupte, am-bitiosul principe Transilvan le luâ ca mo-tiv pentru a pretinde recunoasterea suzera-nitfitii sale asupra Terei-Românesti si Mol-dovei, pe temeiul vechilor pretentiuni desuzeranitate ale coroanei unguresti asupracelor douâ Principate. Chiar impâratul Ru-dolf II, incoronatul rege al Ungariei, Ii

recunosca aceste pretentiuni, in tractatulincheiat cu dânsul in Ianuarie 1595, Sigis-mund recunos:Ind, la rândul situ, suzera-nitatea impàratului, ca rege al Ungariei,asupra Transilvaniei. El luâ apoi titlul deaPrincepe al Transilvaniei, MoldoveiTerei-Românesti si al sacrului Imperiu Ro-man». Aron, care Incii inainte de tripla a-lianfa dela Bucuresti recunoscuse suzerani-tatea impâratului, refuzâ a recunoaste pre-tenOunile neintemeiate ale principelui Tran-silvan. Sub pretext de trâclare a cauzei cres-tine din partea lui, el fu ridicat (in Apri-lie) de trupele lui Sigismund i dus inArdeal, unde se sfârsi in inchisoare. In lo-

www.digibuc.ro

Page 100: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

101

cul lui tu pus Stefan VII 116zvan, fiulunui Pctru Vodh (probabil pretendentulPetru, fiul lui Alexandru Upusneanu, dreptcare se pretindeh Petru Cazacul), ca vasalal principelui Transilvan. In ash impreju-räri, solii lui Mihai, trimisi la Sigisrnund«pentru tocmealh», primirà tractatul de va-salitate ce li se impunea, la Alba-Iulia in20 Maiu, tractat pe care Mihai, ameninin-tat de Turci in ajunul rhsboiului hotfiritor,nu mai puteh sA-1 respingii. Un asemencatractat incheiarii si solii lui Stefan pentruMoldova (3- Iunie). Asttel tripla aliantá,incheiath la Bucuresti pentru scuturarea ju-gului turcesc, a adus Tara-RomhneaschMoldova in atilrnare de principatul Tran-silvaniei, care, la randul shu, deveni si el

dependent de coroana Ungariei sub casa deHabsburg.

Intre acestea, Turcii preghteau o expeditiein Tara-Rornaneasch, cu oaste curn nu maitrecuse Dunärea din timpurile lui Maho-met II si Soliman Magnificul. SultanulMahomet III, hotarit sa prefach rasvrati-tele Principate române in pasaliicuri tur-testi, trimise pe marele vizi. Sinan-Pasa

www.digibuc.ro

Page 101: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

102

cu o putere arrnatit de peste roo.000 deoameni contra lui Mihai. La Ciiluga' reni,

oastea dusmanà intâlnì pe viteazul care,Cu abia 16.000 de luptatori, bizuindu-sepe pozitia strategici a locului si pe credintace-1 insufletek i se puse in calea spre 13u-curesti. Ajutoarele asteptate din Ardealdin Moldova- (atati de putine trupe tri-mise de mai inainte) incä nu sosise. In13 August 1595 s'a dat vestita bttà1ie delaVadul alugärenilor, pe riul Neajlov. Oas-tea lui Sinan-Pasa, lovia pe teren nepri-incios pemru desifisurarea unei ostiri maimari, suferi o infrângere cu mari pierderi.

foarte mare multime»raportà amba-sadorul venetian dela Constinopole duredogele ((hi aruncaa in rovina din apro-piere, unde au rAmas innecati i ingropati;din ceilalti, in mare nunrAr fugàriçi i im-prästiati, peria multi, care de foc, carc desabie. Fu foarte asprä batillia, care tinftdinainte de arniazitzi panit seara, i cresti-nii au trebuit si lupte bine ca sä cuke lap5tnint atata multime... Ceea ce a sciipatpe Turci de strivire totalä, erà interveni-rea neasteptatä a lui Assan, beglerbeiul Gre-

_

www.digibuc.ro

Page 102: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

103

ciei, care plecase cu vorba ca se duce in aju-tor in Ungaria, i sosi inainte de apusul soa-relui, cu trupele sale proaspete, in numiir deio.000 de luptatori, in fata crestinilor, cari,crezdndu-1 venit cu puteri mai mari, furaimpiedecati a urrna invingerea pând la pu-terea lor cea din urma, inainte de ce caziaintunerecul noptii».

Peste putintä de a sustine mai departelupta, invingatorul dela Cdlugäreni se re-trase, cu sleita sa (wire §i cu trofeele cu-cerite, spre munti, asteptând ajutoarele dinArdeal si din Moldova. Turcii intrard inBucuresti i in Tärgoviste, spre a Ilia instapanire cele cloud orase principale i tam.Abia la inceputul lui Octomvrie, Sigis-mund, cu oaste de aproape 30.000 de oa-meni, insotit de Stefan cu Moldovenii,trccit muntii spre a se uni cu -oastea luiMani. Ostirea aliata liberd Târgovistea dinmainile Turcilor; Sinan-Pasa, care era cugrosul armatei la Bucuresti, se retrase apoispre Dunäre. In retragere, oastea turceascäsuteri o infrängere desävärsita la Giurgiu.Era cea din urmä invingere ce armeleromâne au rcpurtat asupra Turcilor, pâni

www.digibuc.ro

Page 103: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

104

la riisboiul pentru neatárnarea Románieidin timpul nostru.

In vreme ce Turcii erau in Tara-Ro-mâneascii, Moldova fu incercatä de o in-vaziune polonä, provocatii pria aducereala domnie a lui Stefan Räzvan ca vasal alprincip elui Transilvan. Sub pretext de a-parare contra Turcilor, in realitate 4)&à

spre a reastabili vechea autoritate a coroa-nei polone in rara odinioard vasalii ei, Po-lonii intrarä in Moldova si puserä domnpe Ieremie Moghila ca vasal polon (Au-gust). Cand Stefan, silit a se retrage inArdeal, se intoarse cu trupe transilvanespre a luh iariisi domnia, el pierdù viaain lupta cu Ieremie (Decemvrie 1395). CuStefan Räzvan se sfarsi dinastia Bogdan-Musatinilor, care a domnit pe tronul Mol-dovei dela intemeierea Principatului. Iere-mie obtinù, prin intervenIia Poloniei, sirecunoasterea din partea sultanului, res-tabilindu-se legáturile anterioare ale Mol-dovei cu Poarta. Contra vasalului polono-turc pe tronul Musatinilor, strein de ve-chea dinastie a terei si protivnic coalitiu-nei antturce§ti, Milmi proiectà o expeditie,

www.digibuc.ro

Page 104: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

105

cu scop de a ha. Insusi domnia terei su-rori. Moldoveniiziteh cerând consim-timântul lui Sigisrnund pentru aceastaa5teaptä numai sosirea lui spre a-i da dom-nia. Dar schimbärile ce au urrnat apoi InArdeal l-au silit sä amâne proiectul deunire a celor douä. principate.

Sigismund cedând In 1598 principatulsäu impäratului Rudolf, Mihai Incheiè In9 Iunie, la Târgoviste, un tractat cu co-misarii imperiali, Insärcinati cu guvernareaArdealului si a pärtilor unguresti. Mihairez.unostea suzernitatea impäratului ca regeal Ungariei, sub care el si urmasii säi vordomni cu drept de mostenire in linie bar-bitteascä; Impäratul se indatorâ plä-teascä soldà pentru 50c0 de soldati i sä-idea in ajutor, la cererea lui Mihai, alti5c00 de soldati sau solda pentlu ei; inschimbul acestul ajutor, Mihai erà datorsà combatd pe Turci si pe alti dusmani aiimpäratului, in Tara-Româneascä, in Ar-deal si in celelalte pärti ale Ungariei. Darcurând dupe aceasta, Sigismund, cáindu-sede abdicare, se intoarse spre a luà iaräsidotnnia Transilvaniei; apoi el abdicâ din

www.digibuc.ro

Page 105: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

106

nou, insa in favoarea vàrului salt AndreiBathory (Martie 1599). Noul principe Tran-silvan luâ o atitudine contrara ligei cres-tine, puandu-se in intelegere cu Turciifiind gata sä restabileascä. legäturile anteri-rioare cu Poarta. Atunci Mihai, spre a in-läturä pericolul ce urna sä rezulte de actpentru cauza crestinä, ca sir pentrul dänsulpersonal, se oferi sä cucereascl Ardealulpentru impäratul. Ind% inainte de a primiräspunsul, care intarziä prea mult, el trecùmuntii, cu oaste de vreo 40.000 de oa-meni, i invinse pe Andrei Bathory la Se-limberg (laud Sibiiu), in 28 Octomvrie1599. Tara intreagä se supuse invingätoru-lui, care o la in stäpânire in numele im-päratului. Mihai la domnia cu titlu de lo-cotenent imperial, dar el guverna de fapt cadomnitor i erà hotArit sä nu mai deaArdealul din mänä. In negociatiunile ce

au urmat apoi cu imparatul, el cereä dom-nia cu drept de rnostenire, sub suzeranita-tea impäratului, asupra Ardealulul, unit cuTara-Româneasca, impreunä cu comitateleunguresti de dincoce de Tisa ce au apar-tinut principatului Transilvaniei; de aserne-

www.digibuc.ro

Page 106: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

107

Ilea reca ce va mai cuceri in viitor delaTurci, sa fie a lui srai casei sale.

Pe cand negociatiunile asupra acesforcereri se traganau, Mihai fcù, in Ma lu1(03, expeditia in Moldova, proiectata demai inainte. Moldovenii Il primira cape un mantuitor, si mai toata oastea mol-doveneasca treat la el. leremie, cu putiniai säi, se refugie in cetatea Hotinului. Mi-hai intra in cetatea Sucevei i primi jura-mantul ca «dornn al Terei-Romanesti, Ar-dealului i Moldovei». Unirea Rornanilordin cele trei teri suroripe cari el le so-cotea drept «bastele (=bastioanele) i apa-ratura a toatä crestinatatea)), cum zicca ininstructiunile date solilor säi catre impä-ratulera indeplinita. Dar ea nu era sus-tinuta decat prin sabia cuceritorului, al ca-rui gand conducator era lupta pentru cre-dintä: ideea unitätii nationale nu era inconstiinta politica a acelor timpuri, Incanepregatite a o concepe.

Lasand in Iai un guvern tnilitaresc pen-tru stapanirea terei cucerite, Mihai se in-toarse in Iunie in Ardeal. In negocigiunileurmatoare cu imparatul, el consimtea sä

www.digibuc.ro

Page 107: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

108

fi-; numai guvernator al Ardealului (cu co-mitatele ungnresti dincoacc de Tisa), darcu drept de mostenire in linie barhateasca;Tara-Romaneasca si Moldova sa fie subdomnia hat si a casei sale, cu drept demostenirc «si pre feciori si pre feate», subsuzeranitatea impäratului. Dar cand raspun-sul aprobator al imparatului sosi in Ardeal,mareata creaOune a eroului unita0 naIio-nale era darâmata. Rascoala Ungurilor con-tra domnului român aduse interven0a ge-neralului imperial Basta, care, venind cuoaste sa apere Ardealul pentru imparatul,s'a unit cu Ungurii contra lui Mihai. In-vins in batiilia dela Mirislau(8/r 8 Septerm-vrie), Mihai pierdit Ardealul. In acelasitimp, Polonii intrau in Moldova ca sa re-aduca pe Ieremie Moghila, si treceau Mil-covul ca S puna pe fratele sau Simion cadomn la Bucuresti. Nenorocos in acestelupte, Mihai pierdit tot. Insarcinat apoi deimparatul ca, in unire cu Basta, sa recu-cereasca Ardealul, unde Ungurii chiemase ia-

pe Sigismund Bathory la domnie, elcastigi batalia dela Goräslau (3 August st. n.1601). .Rivalitatea lui Basta î fu nsà fu-

www.digibuc.ro

Page 108: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

log

nesta. In tab:ira de lângl Turdi se starsiacela care a intrupat ideea unitàii na-tionale a Românilor, ucis in cortul sau deasasinii trimisi de Basta, in revArsatul zi-lei de 9/19 August 16c1. Ucigasul cautàsA justifice omorul prin acuzatiuni interne-late pe acte false. Capul lui M:hai fu adusin Tara-RomfteascA si inmorrnantat in ma-nästirea Deal, la TArgovite.

Mihai a fundat mAndstirea(1594) in Bucuresti, a carei biserica, ceamai veche zidire ce s'a pastrat aci, este celmai pre/ios monument istoric al Capita lei,caruia s'ar cuveni mai multA solicitudine.In Ardeal el a intemeiat mitropolia romA-neascA a Balgradului (Alba-Iulia). Faptelelui Mihai au fost scrise in româneste de lo-gofatul sAu Teo dosi e, dupe . care B a 1-t aza r \V alte r, find in 15971a curtea lui,a scris in latineste istoria lui panl la aceadatA (apAruta. la Goerlitz 1599). In croni-ca Terei-Rornânesti, domnia lui e povestitàde un alt contemporan (un cronicar inserviciul Buzestilor, care probabil a scrisin sloveneste). Vistierul Stavrin os §i

www.digibuc.ro

Page 109: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

110

Gheorghe Pa lamed au cântat in ver-suri grecesti vitejiile domnului

Cu Mihai Viteazul, din neamul Basara-biilor, i cu contemporanii säi din nea-mul Musatinilor pe tronul Moldovei, ul-timii reprezentanti ai domniilor dinasticein ambele Principate, se incheie perioadavechilor dinastii nalionale. Ea este peri-oaLla de strälucire a Principatelor române,insemnatä din secol in secol prin dornnii caale lui Mircea cel Bätrin, Stefan cel Mare,Mihai Viteazul, cari sunt fala neamului ro-män si istorie; ea strAluceste prin faptele vir-tutilor cetätenesti ce au dat fiintä si puterede viatd Statul român, ca intrupare poli-ticä a Românimei, ca zid de apärare cres-

civilizatiunei europene la portileOrientului.

b) Sub domni din diferite familii

Dupe Mihai Vituazul, tronurile ambelorPrincipate fiind ocupate de domni din di-ferite familii, incepand cu fratii Moghila,streini de vechile dinast;i, dornniile urrnä-toare nu mai au caracterul dinastic de pindatunci. Moghilestii n'au reusit sä interneie-

www.digibuc.ro

Page 110: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

111

ze o noui dinastie in linie neintreruptä,iar descendentii Basarabilor i Musatinilorce au mai venit apoi la domnie, cu in-trerumperi dela unul la altul, nu mai a-veau continuitate dinastica. Perioada dom-nilor din diferite familii, incepand cu des-fiintarea dinastiilor in ambele Principatc,se incheie cu domnia lui Alexandru IoanCuza in Principatele-Unite. In aceasta pe-rioada putem deosebi trei faze, cu pre-faceri ce au urmat simultan in ambelePrincipate :$1) Timpul domnilor Oman-teni ; 2) T;m.pul Fanariotilor (1711/16182 I) ; 3) Tim pul restauratiunei sub domnipamanteni pana la 1866. Decadenta poli-ticà a urmat dupe desfiiintarea dinastii-lor a adus cäderea tot mai urnilitoare aPrincipatelor sub jugul turcesc, atingandultimul grad sub doninia Fanari.otilor, panacand restauratiunea inceputa cu miscareanationala din 1821 a adus renasterea po-

ce a creat noul Stat Romania subnoua dinastie.

In timpul domnilor pamanteni pana laFanarioti, cei mai multi alesi, altii nurnitide Ponta, a urmat In amhefe Principate,

www.digibuc.ro

Page 111: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

112

dupe rasboaiele istovitoare de putere dinperioada precedentä, o reculegere inMun-tru, asa inclt decadenta politica a fostcbmpensata prin o inflorire a culturei na-tionale. Vom da deci ad precadere isto-riei culturale, atingand istoria politica aPrincipatelor numai unde ea are legä-tura cu evenementele mai importante inrelatiunile puterilor crestine cu imperiulototnan. In istoria culturei romanesti dinaceasta perioadü, e mai insemnata miscarealiterara. Ea cuprinde mai ales literatura bi-sericeascü, legislatia i istoriografia.

In perioada precedentii, limba oficialä inBisericä i Stat era cea sloveneasca. Ea fu-sese introdusä ca limbä bisericeasciiinainte de intemeierea Principatelor, prinvechile legaturi cu statul bulgar si cu bi-serica bulgarä. Dupe intemeierea Principa-telor, limba bisericeasca de pana atunci adevenit i limba oficiala a Statului, pe lan-ga care se intrebuinta i limba latinärelatiunile cu statele occidentale. Limbanationala se gäseste intrebuintath ca limbàscrisa mai intaiu in prima jumätate a se-wlului al XVI-lea, inteo sgisipare parti-

www.digibuc.ro

Page 112: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

113

culara din Tara-Rornâneasd, de pe la 1521.Din a doua jumiltate a aceluiasi secol suntcele dintii cArti religioase românesti, tipd-rite de diaconul Cores i la Brasov (i56r-1581) *). In Principate, unde in 1508-1512s'au tipdrit (la Targoviste) cärti religioasein limba sloveneasd, cele dintâi cärti ro-manesti au ul mat a se tipari in domniilelui Matei Basarab (1632-1654), inTara-Româneasd, i Vasile Lupul (16341653), in Moldova. Sub aceste domniicele mai lungi, atara de cea a lui Constan-tin Brâncoveanu (26 ani), in perioada dom-nilor din diferite familii miscarea literaráin Principate i luat un avant mai insemnat,si in literatura bisericeasd si in cea pro-faná. Limba nationalä, fiind introdusä inBisericd i Stat, pe langä cea sl9veneascii,a urmat a se desvoltà ca literarä.Scrierile din aceastal epod sunt cele maipretioase monumente literare ale limbeistrâbune românesti.

Matei Basarab si Vasile Lupul au infiin-tat tipografii pentru rtispândirea drtilor bi-

*) I. Bianu i N. uceo§, Bibliogropa rornaneava peck13ucurqti 1903,

www.digibuc.ro

Page 113: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

114

sericesti ce se traduceau in rornâneste. InTara-Româneascii erau tipografii la mitro-polie in Târgoviste, la münästirile Deal,Câmpulung i Govora; in Moldova, larnänästirea Trei-Ierarhi in Iasi. Din aces-tea au iesit mai multe cat-0 religioase, tra-duse din sloveneste sau din greceste. Mi-tropolitii Te of i 1 i S t e fa n ai Terei-Ro-rnânesti i Varlam al Moldovei au datde asemenea concursul lor, i intelectualmaterial, la activitatea desfäsuratii in tipo-grafiile infiintate de cei doi domni. Var-barn, pe lângt traduceri, a mai scris si ti-pärit (la Iasi, 1645) Rdspunsuri la Catihis-mul calvinesc, tipärit romänneste la BM-grad (Alba-Iulia), cu scop de a raspändi intreRomâni reforma lui Calvin, pe care el ocomhäteä ca «otravä sufleteascä». Pe lângdcArti religioase, unele cu «Stihuri in sternadomniei» ca cele dintai incerdiri de versifica-ie literarä in româneste, s'au tipärit i cele

dintâi colectiuni de legi (drept canonic)ale Principatelor : Pravda, direptdtoriu deleage, tradusd din sloveneste (Govora 1640);Carte romlineascd de invdtliturd dela pravileleimpdrdtepi, tradusi din greceste (Iasi 1646) ;

www.digibuc.ro

Page 114: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

115

Indreptarea legii, ti adusä din greceste (Thgo-viste 1652). Ele au fost precedate de Pravda(Lhasa, tradusii de logotätul Eustratie, inMoldova (1632, netipärità), pe care se in-terneiazä in parte.

Aläturea cu aceastä activitate in litera-tura bisericeascä si legislativä, s'a desvoltatsi istoriografia na0onalà. Pe la 1620, Mhail Mo xa (Moxalie), un calugär ol-tean, a tradus, din «cilili slovenesti»«alte izvoade», o cronicd universala (chro-nograf), cu date din istoria Principatelor(pânä la 1489), cea dintâiu cronia scrisäromâneste ce s'a piistrat. In Moldova, vor-nicul G r ig ore Ureche a scris, in dom-nia lui Vasile Lupul, cea diFtaiu cronin ro-mâneascä a Moldovei (pâriä. la 1594); dupevechile letopisete slovenesti ak eri si dupecronicari poloni. In acelasi timp, i in Tara-Româneascii, sub domnia lui Matei Basa-rab, s'a tradus in rornâneste Viata patriar-hului Nifon (scrisä la inceputul secoluluial XVI-lea) ; in legAturä cu aceastä scriere,s'au tradus, probabil tot atunci, i vechileanale ale vrei, impreunii cu istoria luiMihai Viteazul, unite cu ea in cel dintuiu

www.digibuc.ro

Page 115: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

116

corp de cronica a Terei-Románesti *). I.Incontemporan necunoscut (dad nu logofá-tul Udriste Nästurel, care a traduspe Varlain loasaf, 1648) a scris domnialui Matei Basarab, cu domniile anterioaredela 1601 incoace, folosind pentru timpuldela 1602-1618 cronica greceasca in ver-suri a lui Matei al Mire lor asupraacelor domnii. Probabil in acelasi timp s'ascris i partea dela inceput a cronicei, cutraditia desdlecatului (necunoscua luiMoxa), purtand stampila acestei epoce ").

Domniile lui Matei Basarab si VasileLupul s'au distins i prin mai multe fun-datiuni bisericesti, intre cari mai renu-mitä este rniinástirea Trei-Ierarhi in Iasi,restaurata in timpul nostru, o podoabä a

*) i In Viata lui Nifon (ms. rom. din 1654), si In isto-ria lui Mihai Viteazul, Tara-Rom ftneasca e numita ade-seori «Tara Munteneascao, nume Intrebuintat In (arasub Matei Basarab (In Indreptarea legei) l introdus a-tunci din Moldova.

**) Cuvintele cronicaruluh aAcesta este titulusul tutu-ror domnilor de atuncea Incepandu-se poTru`t amnia, pre-cum adevarat se vede ca este serfs tu toate hrisoaveleterei», nu se puteau spune dupe epoca lui Matei, candtitlul de therteg al Amlasului i Fligarasuluio, Intre-buintat Inca de acest domn, Incepit sa cada In desue-tudine.

www.digibuc.ro

Page 116: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

119

arhitecturei românesti. In aceasta manas-tire, Vasile Lupul a infiintat o scoala maiinalta, ca i Matei Basarab la Târgoviste.

Miscarea literal-a din timpul acestor domnia afiat continuatori mai insemnati in Mol-dova, mai ales in istoriografie. Mare le-lo-goat M iron Cos tin (-I- 1691) a conti-nuat cronica lui Ureche (pana la 1661).Influentat de cultura Renasterei utnaniste,el a scris Cartea pentru descdlecatul dintdiu,prima scriere romaneasca despre inceputulRotnânilor pana la interneierea Principate-lor, staruind mai ales asupra cucerireicolonizarei romane a Daciei de catre Traian.Ideea latinatatii, asâ precum el cel mai in-fain o exprimà ad intre Romani, rod dinsemânta Renasterei din Italia, era, incepu-tul Renasterei române. Acelasi subject afost tratat de el si in doua scrieri polone(una in proza, alta in versuri), scrise inPolonia (1684). El a scris i versuri ro-mânesti despre originea Românilor, curn

poema Viata lumei, cu o introducereasupra versifircatiunei rornanesti. Contem-poranul salt, mitropolitul D o sof te i, carea tiparit mai multe càrçi religioase, a scris

www.digibuc.ro

Page 117: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

in versuri : Psdltire pre verpri tocmitti (ti-lia-ha la Uniev 1673) ; Verpri pentru prea-luminatii .,si domni 68i§i 1683), o poemd cronologica asupra dom-nilor Moldovei, s. a. scrreri rimate mairnici. Marele-logofat Nicola e Cos t i n(t 1712), fiul lui Mirons a prelucrat Carteapentru descaecatul dintiiin a tatiilui salt, am-plificand-o cu erud4ie din cronici universale s. a. isvoare, dar farä un progres esen-tial in fond. In acelasi fel el a amplificatcronica lui Ureche si a lui Miron Costinpilnä la i6o1, unindu-le cu scrierea de maisus ca cronica dela inceputul luniei; din is-toria timpului sat], el a scris cronica ani-lor 1709-1711 (compilata apoi cu ceadintâiu i cu urmarea din cronica luiMiron Costin i a continuatorilor sal V a-sile Damian si Tudosie Dubäu).0 alta scriere a lui, Ceasornicul Domnilor, e ocornpila-tie erudita de filosofie morald. Invd-tatul principe Dimitrie Cantemir(t 1723) incheie sirul marilor scriitori mol-doveni dinainte de Fanario0. Chronicul vechi-mei a Rontano-Moldo-Vlahilor (icris latineste

româneste), cuprinzând istoria veche a

www.digibuc.ro

Page 118: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

119

Românilor pârtä la intemeierea Principate-lor, este cea mai insemnatá din scrierile saleistorice i tot-de-odatii punctul culminantal istoriografiei rominesti din aceastd pe-rioadä. In româneste el a mai scris : In-tdmpldrile CantacKinilor ci Bráncovenilor(scriere pdstratd numai in traductie ger-mand i greceasc5) ; Divanul inteleptului citlumea, o scriere filosoficfi-morald (tipbritäromâneste i greceste la Iasi 1698) ; Isto-ria ieroglifici o satird politica, in care per-soane contemporane sunt infätisate subnume de animale. Din cele scrise latinestesunt mai importante : Istoria imperiului o-toman (tradusá in limbile engiezà, francezii,germanä i românä); Viata lui ConstantinCantemir, tatäl ski (lost domn) ; Descrie-

rea Moldovei (tradusä in limbIle germandrjnaänd).

In Tara-Româneasca, dupe Matei Basa-rab pand la Fanarioti, s'a cultivat, pe lângäliteratura religioasd, cu neinsemnate incer-chi de versificare, mai ales istoriografia. Indomnia lui Serban Cantacuzino (1678-1688), intemeietorul unei scoale fa Sf. Savaiii Bucuresti si promotor al çulturei natio-

www.digibuc.ro

Page 119: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

120

nale, cronica oficialit a terei a fost conti-nuatä de un logofät (secretar) al familieiCantacuzino, St oi ca L ude sc u, p5.nä inultimul an al lui Serban. Partea scrisä dedansul, impreunä cu pärtile anterioare, com-pilate inteun corp de cronicä, alcatuesc ceamai veche cronicä a Terei-Romanesti, care,dupe ultima sa redactiune din domnia luiSerban Cantacuzino, se poate nurni cronicaCantacu#neascd. In opozitie cu aceastilcronica, favorabilä Cantacuzinilor, un au-tor necunoscut a scris Istoriile dontnilor Ta-rii-RonaIngti (panä la 1688), imbrätisând siistoria Moldovei si a Ungariei, cum si is-toria universalä, mai ales cu privire la RA-sarit, cronicä atribuitä lui Co ns ta n tinCApitanul (Filipescu,t 1696).La ace-easi epock Ardeleanul Gheo rg h e Bra n-c ovici a scris, in Tara-Româneascä, o cro-nicä universaa prescurtatä, cu date din is-toria romfmä (OA la 1686). In domnialui Constantin Brâncoveanu (16881714), zelos protector al culturei intelec-tuale, sub care scoala dela Sf. Sava ajunsela deosebità inflorire, logotätul R ad ul Gr e-ce an lj a Kris istoria aççstj domn (panä

www.digibuc.ro

Page 120: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

121

la 1713). Un istoric cu ô culturä mai in-semnatá in acea epocii erà stolnicul Co n-st an ti n Cantacuzino (t 1716), au-torul unui rezumat al istoriei Terei-Roma-nesti i Moldovei (pâra la 1693), scris ita-lieneste. Lui s'a atribuit i o istorie a Ro-mânilor dela inceput, din care s'a pästratnurnai un fragment, cuprinzând originile,dela cucerirea i colonizarea romanii aDaciei pânä la inceputul invaziunilor (deun autor necunoscut).

In spiritul cronicarilor de paná ad, pecari i-au continuat, au scris, sLb primii Fa-narioti, vornicul I o n N eculce a, conti-nuatorul cronicei lui Miron Costin (pAnä la1743), in Moldova, si vornicul R a d ul Po -pes c u, continuatorul cronicei atribuite luiConstantin Cdpitanul (pânä la 1728), inTara-Româneasca. Dela Neculcea miii avemOseamd de cuvinte, continând traditiuni isto-rice, «auzite din orn in orn, de oamenivechi Radul Popescu a maitizvodit» (cum insusi spune) o cronicii aTerei-Românesti si a statelor vecine (pro-babil o redactiune necunoscutä a croniceicontinuate de dânsul). Ei sunt ultimii re-

www.digibuc.ro

Page 121: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

122

pvezentansi mai insemnasi ai vechei istorio-grafii românesti.

Istoria politicä a Principatelor in peri-oada domnilor din diferite familii e deter-minata mai ales de suzeranitatea turceascasi de relasiunile puterilor crestine cu Tur-cia. Decadensa politica sub suzernitatea totmai apasatoare a Turcilor a avut ca urmare,mai inainte de toate, scaderea atribusiuni-lor de suveranitate ale domnilor. Astfel ve-chiul drept al domnilor romani de a batemoneta, exercitat inch' de Stefan Razvan, inMoldova, si de Mihai Viteazul, in Tara-Ro-rnâneasca (dupe o intrerumpere mai lunga),a fost pierdut sub domnii urmatori; uneleincercari ulterioare au ramas izolate. Pelanga scaderea suveranitasii, a urmat si re-ducerea foarte sirnsitoare a puterei armate,infeudata suzeranului, cum si urcarea trep-tatà a tributulni, in cele din urma aproapenemai suportabil pentru stoarsele seri. Inasemenna imprejurari, mântuire nu se pu-tea asteptà decat dela marile puteri crestine.

Cel dintaiu prilej pentru o incercare dea scutura jugul apasator se ivi in rasboaieleregelui polon Ioan Sobieski (1674-1696)

www.digibuc.ro

Page 122: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

123

cu Turcii. Domnul Moldovei, Stefan Pe-triceieu (1672-1674 §i 1683-1684),trecù atunci de partea Polonilor ; el fu .

apoi nevoit sà pärilseasch tara, cAzutii pra-d:i urgiei turcesti. Pe urmii, George Du-ca (domnul Moldovei) si $erban Can-taeuzino (domnul Terei-Romanesti) autrebuit sa ia parte, in oastea turceasca, laexpeditia contra Vienei (1683). Ambiidomni au avut acolo o atitudine cat seputea da prieteneasca fata de imperiali.Serban le dedeà informatiuni din tabaraturceasca, tragea cu tunuri incarcate cupaie, i le-a adus in tot felul insemnateservicii ; inain tea cortului sat], el puse ocruce cu inscriptie latina, 'al carei intelesera al el, ca crestin, nu putea fi dusmancrestinilof. Dupe respingerea Turcilor din-naintea Vienei, cu care incepù décadentaputerei lor, $erban se apropiè, in timpulräsboiului urmator, tot ma: mult de im-periali. In cele din urma, el trirnise chiaro deputatie la Viena spre a face o lega-tura definitiva, recunoscand suzeranitateaimparatului, in conditiuni ce garantau au-tonomia terei i mwenirea tronului. in

www.digibuc.ro

Page 123: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

124

familia Cantacuzino (descendentä, in liniefemeiasc5, din Basarabi) ; dar moartea pH-pia ii zádarnici acest proiect. .

Urmasul sau Constantin Brânco-veanu, ca §i Constantin Cantemir(1685-1693) in Moldova, s'au mentinutin domnie numai urmând o politica turco-fila. Dar prin pacea dela Carlovitz (1699),casa de Austria ciistigand Ungaria turceasca,atara de Banatul Timisoarei, si Ardea-lul, influenta ei in Principate deveni cuatât mai puternica. In acelasi timp in-cepa si influenta ruseasca. In negociatiu-nile de pace dela Carlovitz, Rusia isi in-susi rolul de proectoare a crestinilor orto-doxi din imperiul otoman, mentinand a-cest punct de vedere si in pacea separatace a incheiat cu Turcia. Deci in rasboiulruso-turc din 1711, domnul Moldovei,Dimitrie Cantemir (17 Ici17 11), se unicu tarul protector. Prin tractatul incheiatcu Petru cel Mare (13 Aprilie), el recu-nostea suzeranitatea tarului, indatorindu-sea servi cu trupe auxiliare in rasboaiele cevor fi intreprinse pentru liberarea Moldoveisi a celorlalti crestini de sub jugul turcesc;

www.digibuc.ro

Page 124: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

125

iar tarul garantà autonomia terei, cu dreptulde mostenire a tronului mnlamilia lui Can-temir in linie barbateasca, afarii de cazulcand domnitorul s'ar deslace de bisericaortodoxa sau ar fi necredicios tarului. Darinfrangerea Rusilor la Stanilesti pe Pruta silit pe Cantemir sa se retraga in Rusia,pierzand tronul. In acest rasboiu, si Con-stantin Brancoveanu se apropiè de Rusia, ta-cand o invoiala secreta pentru cooperare, in-data ce Rusii ar intrà invingatori in Tara-Rornaneasca. Parit apoi la Poarta de ad-versarii sai politici, el fu dus la Constan-tinopole si decapitat dimpreuna cu tiii sai.Urrnasul salt Stefan Cantaeuzino (17141716), fiul stolnicului Constantin, ba-nuit de aceeasi necredinta fata de suzeran,avù acelasi sfarsit.

* *

Dupe Dirnitrie Cantemir i Stefan Canta-cuzino, tronurile ambelor Principate au fostocupate prin voivozi numiti direct de Poartä,mai ales din familiile grecesti mai distinsedin Fanar, o suburbie a Constantinopolei,si de regula dintre fostii mari-dragornani

www.digibuc.ro

Page 125: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

126

(intre cari si unii pämanteni fanariodzati),a ciiror cunostinta de limbi streine i abi-litate diplomatica, pe langa devotamentuldovedit, Ii recomandan pentru guvernareaterilor romane in sensul politicei turcesti.Sub domnia Fanariotilor (1711/16-1821),decadeno politica a atins ultimul grad,asa 'Meat numai asezamintele nationaleabia au mai pastrat celor doua Principatecaracterul de state nationale, ca teri deo-sebite de provinciile imperiului otoman.Impreuna cu decadenta politica, a urmat,sub acesti domni streini de aspiratiunilenationale, si decaderea culturei romanesti,care incepuse a inflori sub domnii parnan-teni, afland apoi continuatori la Romaniide peste rnunti. In aceeasi rnasura a

decazut si starea economica, prin stoarce-rile carora nefericitele teri au tost dateprada. Tributul cu darurile obisnuite seurca peste 200.000 de taleri pe an, iarpentru fiecare nurnire in domnie se maipla.tea deosebit Ora la ioo.000 de taleri,uneori si mai mult ; la aceste sume semai adaogau nenumarate daruri in banisi in pretioase pentru lacomii functionari

www.digibuc.ro

Page 126: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

127

§i trirnisil extraordinari ai Portii. Deseleschitnbäri de domnie -(in Tara-Româneascl38 in 105 ani, in Moldova 3trin 110 ani),prin cari Poarta isi sporeä veniturile, pu-nch värf cumplitelor vremi. In legatura cuaceste rele, rAul sel mai mare ce domniaFanariotilor a adus terilor române a fostinsä stricarca moravurilor, coruptia moraldin Stat i in societate. «Vai, vai, vai dearä l»exclamà cu patriotid durere bä-

tränul cronicar Neculcea.«Ce vremi cum-plite au ajuns, si la ce cumpänà au cäzut!Doarä Dumnezeu de-a face milä al tine,saracit tali, la ce obiceiuri ai ajuns, ca sàscapi dintraceste obiceiuri spurcate».

In räsboiele ce statele vecine au purtatcu Turcii, am bele Principate au avut säindure dese ocupatiuni streine, insotite dedesinembrari teritoriale. In risboiul sfirsitcu pacea dela Passarovitz (1718), Tara-Româneascd a pierdut Oltenia, cedatà deTurci, impreuni cu Banatul Timisoarei,impäratului Carol VI. In räsboiul urmiitor(1736-1739), casa .de Austria voià sä a-nexeze si Muntenia, impreunä cu Moldova;dar ea intimpinâ opozitia Rusiei, care ce-

www.digibuc.ro

Page 127: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

128

reù recunoaterea Terei-Romanesti si a Mol-

dovei ca Principate independente, sub pro-tectorat rusesc. Rusii intrand apoi in Mol-

dova, boietii facura act formal de inchi-nare, in conditiuni ce garantau autonomiaterei, cu excluderea Rusilor, Grecilor s. a.streini dela dregatorii, rezervate pi mante-nilor (1739). Rivalitatea intre cele douaputeri vecine, cu privire la Principate, afost scaparea acestora. In pacea dela Bel-grad (1739), Austriacii au trebuit sa retro-cedeze Oltenia, iar Rusii sá renunte laMoldova ocupata. Dar in rasboiul din 17681774, Rusia incercâ din nou sà aducila indeplinire proiectul de cucerire a Prin-

cipatelor, sub cuvant de liberare de subjugul turcesc ; numai interventia Austrieia impiedecat atunci ca terile romiine, o-cupate de Rusi, sà fie anexate de ei.Pentru bunele servicii ale Cabinetului dela

Viena, Turcii au cedat Austriei unghiulnord-vestic al Moldovei, numit de atunci(dupe numele unei paduri intre Cernäutisi Hotin) Bucovina (1775), cu vechea capi-

tala a Moldovei (Suceava) i cu mouruntelevechilor ei doinni. In rasboiul ruso-turc din

www.digibuc.ro

Page 128: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

120

1806-1812, Moldova pierdir si partea din-tre Prut si Nistru, anexatä de Rusi, irnpreu-nä cu raialele turcesti din aceastä parte, sinumitii de atunci Basarabia (dupe vechiulnume al pärsii de laugh.' Dundre ce fuseseodinioarä a Basarabilor). Precum sub ocu-pasiunile anterioare, asä si in timpul lun-gei ocupasiuni rusesti din acest din urmäriisboiu, ambele Principate au avut sä su-fere mult din partea ostilor streine, carile tratau mai mult ca seri cucerite dedit caseri ce aveau sä fie liberate de sub jugulturcesc. La reclamasiunile contra jafurilorcomise de trupele rusesti asupra seranilor

.români, generalul Kutusov raspundeä. : «Levoiu läsâ lor ochii pentru a plânge». A-cestia erau liberatorii cari, in nurnele dra-gostei crestine, veneau sä mântueascä se-rile române de jugul necredinciosilor.

Astfel decadensa Principatelor sub dom-nia Fanariosilor a adus si asupritoarele o-cupasiuni streine, cu desmembrärile teri-toriale ce le-au urmat. Ea a mai adus siingerensa Rusiei, cu drept de intervensiela poartä in afacerile Principatelor, dreptrecunoscut formal prin tractatele de pace

5www.digibuc.ro

Page 129: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

130

dela Kuciuk-Kainardji (1774) si dela Bu-curesti (1812), din care s'a desvoltat pro-tectoratul rusesc, in cele din urma, maiapasator chiar deck suzeranitatea turceasca.Cand urgia domniei Fanariotilor a adusPrincipatele la marginea pierzarei, revolu-tia nationala din 1821 aduse renasterea po-litica dela care a purces mantuirea terilorromane prin ele

Daca sistemul de guvernare impus deTurci prin domniile fanariote a pricinuitatata rau, totusi nu toti voivozii fanariotiau fost vinovati de urmarile acestui sistem.Unii din ei au lasat i nume bun in istoriaPrincipatelor. Chiar cel dintaiu, NicolaeMavrocordat (prin muma sa, descendental Musatinilor), care a domnit de doua oriin Moldova (prima data, inca inainte de Di-mitrie Cantemir) si de dole ori in Tara-Ro-maneasca, avea grije de o buna guvernare,cum si de propasirea culturala. Fiul situConstantin Mavrocordat, care a dom-nit in mai multe randuri in ambele Prin-cipate, a introdus reforme in favoarea te-ranilor (1746 in Tara-Romaneasca, 1749in Moldova), dandu-le posibilitatea de a se

www.digibuc.ro

Page 130: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

131

liberà de serbie prin plata unei sume, cum sifixând zilele de lucru (24 pe an) datoriteproprietarului, si regulând &Idle. GrigoreAlexandru Ghica (stränepotul Ghicule§-tilor cari au domnit in ambele Principatein a doua a jumätate a secolului XVII-lea)a introdus mai multe imburiätätiri, intrecari mai ales fixarea lefilor si veniturilorboierilor in Moldova (1776), spre a inla-tut-h. abuzurile. El a protestat, impreuna cudivanul domnesc, contra cedärei Bucovinei,si fu ucis de Turci, fiind bänuit de necre-dintä fatá de Poartä. Ion Caragea (urgr:sit pentru jafurile sale), in Tara-Roma-neascä, si Scarlat Calimah, tn Moldova,au introdus imbunätatiri legislative : Con-dica lui Caragea (1818) si Pravila lui Ca-limah (1819), ambele alcätuite in grecestesi traduse in româneste.

Decadenta nationalà sub domnia Fana-riotilor se manifestà si in viata culturalä.Limba greceascä deveni predomnitoare insocietatea 'Malta, mai mult sau mai putininstreinatä de neam prin contaminare fa-nariotä ; mänästirile, in mare parte stäpâ-nite de alugäri greci, incetarà a fi foca-

www.digibuc.ro

Page 131: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

132

rele culturei nationale de altä datii; scoa-lele superioare din Bucuresti si Iasi eraugrecesti, invätämântul in familie, cum siin scoale interioare, grecizat. Abiâ spresfarsitul domniei Fanariotilor s'au infiintatcele dintai scoale românesti mai inaltt :.;:coala de preotie a mitropolitului V eni a-m in Cost a chi, in mAnästirea Socola,lângâ. Iasi (1804), scoala lui G heo rg h eAs a c h i, la Iasi (1814), si scoala Arde-leanului Gheo rgh e La z At-, la Sf. Savain Bueuresti (1816).

Literatura nationalä e reprezentatä princAti-va scriitori bisericesti si protani, de maiputin merit decât inaintasii lor. In Mol-dova au fost mai insemnati spätarul IonCanta (Cantacuzino), care a continuatcronica lui Neculcea (pâna la 1769), si

Ienache Cogälniceanu, care a conti-nuat cronica compilatä a lui Alexa ndruAm ira s (1662-1733), pânä in timpulsäu (1774), si a scris «Stihuri» asupra tra-gicului sarsit al lui Grigore Ghica Vodä(1777). In Tara-Româneascä, Letopisetul

Tarii Romanepi si a Moldovei (compilatinainte de 1775) si. cronicile lui Dio-

www.digibuc.ro

Page 132: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

133

nisi e Eclesiarhul (1764-1815, ca ur-mare la o continuare a cronicei lui RadulPopescu) i Zilot Românul (17961821) sunt ultimile productiuni ale vecheiistoriografii românesti. Singurii scriitori maiinvätati erau M ih all Ca nta cuz in o, carea scris Genealogia Cantaciqinilor i IstoriaTerei-Romdnepi (pAnd la 1774) cu date sta-tistice i geografice (tradusà in greceste deTun usli, i8o6), si I ena c he Vikärescu,care a scris Istoria otomaneascd (terminatä in1794), o gramaticä a limbei romanesti (1787)

poesii lirice. Cele mai insemnate scrieriistorice s'au publicat in greceste: IstoriaRomdniei (1816, când pentru prima datä seintrebuinteazá numele de «Romania»), cu-prinzând istoria veche a Rornânilor pânäla intemeierea Principatelor, de Di m it riePhilippide, i Istoria Daciei (3 vol.1818 1819), cuprinzând istoria terilorromâne (din antichitate pânä la 1812), deDionisie Fotino.

Cele mai de frunte opere ale literatureiromânesti din aceastá epocii s'au scrisla Românii de peste munti, unde cu-rentul literar de desteptare nationalii, in-

www.digibuc.ro

Page 133: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

134

ceput in Principate sub domnii pAmOn-teni, a aflat continuatorii cei mai in-semnati. Scrierile istorice i filologice alelui Sarnuil Clain (t i8o6), Gheorghe$incai (t 1816) i Petru Maior(t 1821), cu etectele ce ele au produsdincoace de munti, au inaugurat o nouäera in istoria cultureijomOnesti. Curentullatinist, introdus de ei prin scrierile lorasrpra limbei i istoriei nationale *), alost cel mai puternic mobil al renastereinationale dela care a purces renasterea

culturalä in Principate. Pe lOngäacest curent venit de peste munti, .mai a-les influenta literaturei franceze, introdusäprin Fanarioti, a pregOtit spiritele pentru ma-rea miscare nationalä a Renasterei. Ca fostidragomani i cunoscOtori ai limbei diplo-matice franceze, pe care o cultivau cu predi-lectie, Fanariotii au introdus in Principatecurentul cultural francez, care a determinat

ei Mal Insemnate sunt : Elementa linguae Daco-Roma-nae, de S. Clain si G. Sincai (1780 st 1805), cea dintftiugramatia a limbei romane, cu litere latine: Istoria pen-tru Inceputul Románilor In Dachia, de P. Maior (1812) ;Chronica Romanilor (86-1739), de G. Sincat (tipArit2. abiaIn 1853) ; Lesicon romdinesc-ltitinesc-unguresc-nemjesc, deS. Clain, P. Maior, s. a., cu o introducere despre scrle-rea limbei românestl cu litere latine (tipärit 1825).

www.digibuc.ro

Page 134: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

135

noua desvoltare. Sub influenta literatureifranceze §i a ideilor liberale din Occident,a luat na§tere revolutia nationalä din 1821,care a pus capät domniei Fanariotilor.

Revolutia din 1821, care a restabilitdomniile pâmântene in ambele Principate,a fost provocatä parte prin stärile din läun-tru, parte prin influente din afard. Maiinainte de toate, ea era rezultatul asupri-rei färä con§tiintä a teranului sub regimulfanariot. Aláturea cu nemultumirea teranu-lui, era §i aspiratiunile nationale ale claseicultivate române, tinzInd la readucereadomniilor piimântene, näzuinte manifestatein tot timpul Fanaliotilor, atât prin repetatereclamatiuni la Poartä, cât §i prin cereri a-dresate Curtilor dela Viena §i St. Peters-burg. Pe lângä acestea, au mai intervenit§i de§teptarea simtului national prin noulcurent literar de peste munti, cum §i in-fluenta literaturei franceze, prin mijlocireacäreia marea revolutie francezil a räspânditnouele sale idei §i in terile române. Vân-tul de libertate, purces dela marea furtunä

www.digibuc.ro

Page 135: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

136

ce a daramat Bastilia, a dat nastere i fur-tunei ce a maturat pe Fanarioti.

Precurn aspiraOunile nationale ale claseicultivate gäseau räsunet in literatura aceleiepoce, asa i suferinele teranului. Inaintede 1821, sub asuprítoarea domnie a luiIon Caragea (1812-1818), un boier roman(probabil un Golescu) a scris o comediepolitick cu ritlul ironic: aStarea Tárii Ruma-nesti in zilele Märiei Sale lui loan CarageaVoevod, fäcutá cu cheltuiala säracilor dinceea ce au mai rärnas» *). Prin dialoguriintre terani ì slujbasi fiscali, ea inf4isa su-ferinlele eranu1ui, stors i schingiuit decätre dregätorii asupritori, i satiriza peGreci i limba lor; aqiunea se incheie cuun blestem cumplit asupra impilätoru-lui fanariot. Asemenea glasuri se auzeaupOn inainte de 1821: cle exprimau dure-rea teranului, prin cuvântul boierului na-%ional, luminat de nouele idei primite prinmijlocirea literaturei franceze. Astfel revo-luPa din 1821 a tost rezultatul aspiraçiuni

*) N. lorga. Istoria liferaturci ronuThe fn secolul alXVIII-lea. II, 365.

www.digibuc.ro

Page 136: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

137

lor nationale i progresiste ale clasei culti-vate, unite cu miscarea teraneasca.

Miscarea porni in acelasi timp i in Mol-dova si in Tara-Romaneasca, cu prilejulrascoalei grecesti (zavera) ce «Eteria» (o so-cietate infiintata cu scopul de a pregati li-berarea Greciei de sub jugul turcesc) a in-ceput in Principate, gasind aci sprijin la Fa-narioti. Capul Eteriei era Al exa ndru Ip-silanti, fiul fostului voivod ConstantinIpsilanti. Eteristii voind sà provoace, prino rascoala in Principate contra Turcilor,revolutia pentru liberarea Greciei, Ipsilanti,cu cetele de ostasi (zavergii) adunati in Ba-sarabia, intra in Moldova (Fevruarie 1821),unde voivodul Mihail Sutu se uni cu ei.De aci, Ipsilanti trecù in Tara-Romaneasca,al carei voivod, Alexandru Sup, muriseputin mai inainte. Scopul lui era de a setace stapan pe terile romane, spre a con-duce de adi revolutia greceasca. Zavera ast-rei era semnalul pentru revolutiaromâneasca contra urgisitului regim fa-nariot.

Revolutia incepù ca miscare teraneascain ambele teri deodata. In Moldova, cati-

www.digibuc.ro

Page 137: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

138

va boieri nationali rasculara, in unele ju-dete, teranii asupra Grecilor; Mihail Suturetragandu-se in Rusia, o caimacamie (lo-cotenenta domneasca), sub prezidenta mi-tropolitului Veniamin.Costachi, lua gu-vernul. In Tara-Romaneasci, capul mis-carei erà Olteanul Tudor Vladimirescu,mosnean din Gorj si fost «comandir» depanduri (gendarmi olteni); cu el s'au unitsi mai «multi boieri patrioti intru asemeneabune cugetari cu ale norodului asetnanate»,cum el insusi zice in proclamatiunile sale.Räsculand teranii in Oltenia, Tudor se facasta.* pe aceasta parte de tali; in frunteaunei ostiri de pasta 5000 de oameni, elintra apoi in Bucuresti i lua carmuirea(Martie). In proclamatiunile sale, el ariitàca scop al mi§direi «scaparea robiei»incetarea jafurilor si nedreptatilor ce no-rodul au cercat pana acum din pricinaobladuitorilor domni». Ipsilanti, cautandsa-1 atraga in partea miscarei eteriste, pri-mi drept raspuns : «In Grecia este loculGrecilor, iar in Tara-Romaneasca al Ro-manilor». Incepand ca räscoala teräneasca,tniscaraa lui Tudor, sustinuul de Wieri ng-

www.digibuc.ro

Page 138: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

139

tionali, deveni o revolutie politica si na-tionala, al carei scop, pe langa indreptareasoartei teranului, era indepartarea Grecilórdela domnia terilor romane si rasturnarearegimului tanariot. Prins si ucis de Greci(27 Maiu), Tudor a devenit eroul martiral misairei nationale din 1821. Cu moar-tea lai, dupe care ostirea lui s'a impräs-tiar, se sfarsi revolutia romaneascä.

Intre acestea, Turcii intrara in Princi-pate spre a restabill ordinea. Ipsilanti, batutla Drägäsani (in Oltenia), fugi in Ardeal;resturile zavergiilor fura sfäramate la Scu-leni (in Moldova). In timpul ocupatiuneiturcesti (Mai 182IIunie 1822), partidulnational din ambele Principate, care stäruiapcntru restabilirea domniei pamantene, aisbutit sa aduca la lndeplinire aeeatii do-rinta. Mai ales boierii nationali din Mol-dova, in unire cu mitropolitul VeniaminCostachi, au avut panea cea mai insem-nata in aceasta privinta, prin agitatia si ac-tiunea lor politica. Ei trimisera petitiunila Poartä, ale caror cereri principale erau :innoirea drepturilor acordate prin vechilecapitulatiuni, inläturarea Grecilor din dre-

www.digibuc.ro

Page 139: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

140

gätoriile terei, scoaterea mdniistirilor dinmìinile Grecilor si redarea lor in posesiu-nea clerului national, regularea därilor sialegerea.unui dornn pamântean. Poarta o-rândul apoi ca ambele Principate sà arate,prin deputatiuni trimise la Constantinopole,dorintele lor, i cera deputatiunilor sä re-comande due un candidat pentru domniedintre boierii pätnânteni. Asa furà numitiGrigore Dhnitrie Ghica (urmas al fos-tilor domni Ghica dinainte de Fanarioti),in Tara-RomâneascO, i lon AlexandruSturza, in Moldova, ca cei din tâi domnipiimânteni dupe Fanarioti (Iunie 1822).

Despre aceste evenemente, vornicul A-lexandru Beldimanu (contemporan)a scris, in spirit national, o cronicä rimatO:Tragodia sau jalnica Moldovei inttimplaredupd rdsvrdtirea Grecilor.

In timpul domnilor pätnânteni pänii la1866 a urmat restauratiunea politid a Prin-cipatelor, prin care s'au pregätit unirea lorintr'un singur Stat, intemeierea Dinastieisi constituirea noului Stat Romania prinnoua Constitutie. Unirea, Dinastia si Con-stitutia erau aspiratiunile nationale cele de

www.digibuc.ro

Page 140: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

141.

capetenie, ideile conducatoare In aceastaultima fazii a istoriei Principatelor.

Una din cele dintai rreocupatiuni alepatriotilor, dupe restabilirea domniei pa-mantene, era intocmirea unei constitutiuni.Inceputurile in aceastä privinta s'au facutin Moldova, prin un proiect de constitutie,alcatuit in 1822 dupe vederile mai inain-

tate din Europa occidentala, desi in spiritoligarhic, cu libertäti constitutionale nu-mai pentru clasa boiereascä. Proiectul in-tarnpina insä opozitie l partidul rusofilla guvernul rusesc, care se declara hotäritcontra tuturor innoirilor i proiectelor deschimbäri, fäcute de oelementele turbura-toare», cum ziceà. Astfel proiectul de con-stitutie din 1822 a ramas numai un do-cument despre cugetarea politica a boieri-lor progresisti din acea epoca.

Amestecul Rusiei in aceasta afacere in-ternä se intemeia pe dreptul sau de inter-ventie la Poarta in favoarea Principatelor,obtinut prin tractul dela Kuciuk-Kainardji,cum si pe un firman obtinut in 1802, princare durata de guvernare a voivozilor sefixa pe seapte ani, cu dispozitia ca ei si

www.digibuc.ro

Page 141: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

142

nu poata fi destituiti inainte de acest ter-men decât in caz de villa constatata deambele puteri, dupe ce taptul va fi adusmai intaiu la cunostinta ambasadorului rus.De acest drept, confirmat prin tractatul delaBucuresti, guvernul rus s'a folosit spre ase opune proiectului de constitutie ce atfi urmat sa aduca o sch:mbare radicala inmodul de guvernare si contrarä intentiu-nilor sale in Principate. Tendintele refor-matoare in setts liberal, manifestate cu pri-lejul acestui proiect, au dat Rusiei moti-vul de a incheia in 1826 conventia delaAkkerman, explicativa tractatului dela Bu-curesti. Prin aceasta, Poarta se indatora sapazeasca privilegiile garantate Principatelorprin tractatele si hatiserifurtle anterioare ;se prevedea, intre altele, ca domnii sa fiealesi dintre parnanteni de catre Adunareaobsteasca si investiti de Poirta pe timp deseapte ani, neputand fi destituiti inaintede acest termen decat cu consilmimantulRusiei, in conditiunile prevazute in firma-mil din 1802 ; se dispunei ca domnii,impreuna cu divanurile respective, sa iamasuri grabnice pentru a face imbunäta-

www.digibuc.ro

Page 142: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

143

irile necesare, cari vor alcatul un Regula-nient general pentru fiecare tali si vor fi

aplicate Indatä. Astfel Rusia cauta sa-si a-sigure in Principate influetqa sa ca putereprotectoare si sä determine viitoarea lororganizare prin regulamentul cerut.

Acest plan fu adus la indeplinire inurma râsboiului ruso-turc din 1828-1829.Ptin tractatul de pace dela Adrianopole(14 Septembrie 1829), protectoratul rusescasupra Principatelor române se stabill inmod definitiv, si Poarta se legà sä con-firme regulamentele administrative, acutein timpul ocupatiunei rusesti, acari in vii-tor vor trebui sä serveascä de baze pen-tru regimul interior al celor cloud teri».Ocup And Principatele la inceputul rásbo-iului, Rusii silirä pe cei doi domni a seretrage din seaun, fiind numit generalulPa lin ca guvernator cu titlul de prezidental Divanurilor. In acelo§i timp full nu-mite, in ambele Principate, comisiuni pen-tru alcAtuirea regulamentelor administrative,dupe un proiect rusesc ce li s'a comunicat.In acest mod? Rusia a impus noua orga-

www.digibuc.ro

Page 143: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

144

nizare a Principatelor prin Regulamentulorganic, dictat dela St. Petersburg.

Pe timpul alcAtuirei regulamentului s'aredactat in Tara-Romaneasca un memoriuasupra dorintelor nationale. Intre cele 25de puncte ale memoriului se cereä : uni-rea Principatelor inteun singur Stat, caresä fie neatârnat de Turcia ; carmuirea a-cestui Stat sa fie incredintatä unui prin-cipe din «familiile domnitoare in Ger-mania de sus», cu drept de mostenire, caresä domneasci dupe o constitutie ; prin-cipele si mostenitorii säi sä primeasca cre-dinta ortodoxä si sä se recv.noascä Ro-mani. Era cea dintâiu manifestare a do-rintelor nationale pentru unire, neatarnaresi dinastie, cu un principe din o familiedomnitoare in Apus, p e IiIngit cererea uneiconstitutiuni, formulatä mai inainte deMoldoveni. In acelasi timp, si in Moldovase manifestau tendinte de unire, sub unprincipe din o dinastie occidentalä. In co-misiunea pentru alciituirea Regulamentuluiorganic al Moldovei, vistierul Iordache Ca-targiu propuse unirea ambelor Principatesirib o singurä domnie, cu rezerva ca prin-

www.digibuc.ro

Page 144: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

145

cipele acestui nou Stat sä nu apartinä niciuneia din cele trei puteri vecine (Austria,Rusia i Turcia). Propunerea, primitä decomisiune, intämpinâ insä opoziOe la gu-vernnl rusesc i fn päräsitä. «Unirea celorcloud Principate i asezarea unui principesrrein» (din o dinastie europeanä, cu pre-ferintä din Germania) erà, cum aratä ocorespondentä francezä din Bucuresti (1834)

rapoarte consulare din acel timp, o do-rintä generala in ambele teri. Numai opo-ziçia Turctei suzerane si a Rusiei protec-toare, secundate de Austria vecina, a in-tärziat realizarea acestel dorinte nationale,contrarà intentiunilor lor in Principate.

Regulamentele organice, alcatuite dupeinstructiunile primite dela St. Petersburgsi sub priveghierea generalului Pa lin, apoia generalulul Kiselev (numit in Noemvrie1829 in locul celui dintâiu), si votate deObstestile Adunari, convocate in acest scop,au fost puse in aplicare in Tara-Roma-neascä in Iu lie 1831, iar in Moldova inIanuarie 1832. Ele cuprindeau i instituçiunipolitice i dispozitiuni administrative. Prininstituiunile politice se regulä alegerea

www.digibuc.ro

Page 145: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

146

domnului de catre Obsteasca Adunare extra-ordinara si alcatuirea acesteia; puterea dom-nului se marginelk prin Obsteasca Adunareobisnuitä, compusa din clerul inalt si dinreprezentantii aloi ai boierilor ; domnulavea dreptul sa disolve Adunarea, aducandcazul la cunostinta puterei suzerane si acelei protectoare, dar i Adunarea aveàdreptul sa reclame la cele douä puteri. Cuprivire la organizarea administrativa, se pre-vedeau mäsuri folositoare pentru toate ra-murile administratiunei si ale serviciilorpublice, in cari se recunoaste influenta luiKiselev, barbat cultivat i cu vederi inain-tate. Aceste dispozitiuni, dictate de unspirit mai mult sau mai putin progres ist,era insa in contrazicere cu privilegiile re-cunoscute boierilor, carora singuri eraurezervate functiunile publice i gradele inarmata i cari erau scutiti de ori ce darecatre Stat, birurile apasand numai asuprateranilor. Regulamentul, desi introduceiunele imbunatatiri i pentru terapi, le im-punea, in afara de darea toata catre Stat,

munca grea pentru proprietar, reducandsi catirnea de pamant ce proprietarul cr4

www.digibuc.ro

Page 146: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

147

dator sä le punä la dispozitie. Dorind acastiga clasa de sus pentru scopurile salepolitice, regimul rusesc sacrifich pe teraniboierilor. Pentru buna aplicare a regula-mentului organic, Kiselev avù o deosibitàgrije. Conform dispozitiunilor tractatuIuidela Adrianopole, el infiintâ si o trupàarmatii pentru siguranta dinläuntru (doro-banti), forrni un corp de gräniceri, curnsi un inceput de militie. Inteleapta guver-nare a generalului Kiselev tinù Ora inApri lie 1834, când trupele rusesti au eva-cuat Principatele. aSoseaua Kiselev 1 ii Os-treazä arnintirea in Capitalà.

Dupe incetarea ocupatiunei rusesti, urmäsä se aleagä domnii, conform Regulamen-tului organic, fiind investiti pe viatà, con-form tractatului dela Adrianopole. Dar princonventia dela St. Petresburg, dim 20 Ia-nuarie 1834, Rusia si Turcia se invoinica, de astildatä numai, domnii sä fie nu-miti pe seapte ani. In intelegere cu Rusia,funi deci numiti Alexandru DimitrieGhica (fratele domnului precedent), inTara-Româneascä, si Mihail Sturza, inMoldova (Aprilie 1834). Prin aceeasi con-

www.digibuc.ro

Page 147: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

148

vemie se fixi si tributul ce ambele Prin-cipate aveau sd pläteascu Portii, la 6000pungi (.3.030.000 piastri) pe an. Rusialuâ toare mäsurile pentru a tine sub as-cultare pe noii domni, supravegbia0 cuochi de Argus de catre consulii ru§i la

Bucure§ti §i la Ia§i. Reformele inceputesub ace§ti domni, in marginile Regularnen-tului organic, se impiedecau mereu de in-gerentele ruse§ti.

Dupe §eapte ani, tronurile ambelor prin-cipate având sä fie ocupate prin alegere,unioni§tii din Tara-Romaneascä propuneaucandidatura lui Mihail Sturza, spre a rea-lizà astfel unirea. Dar sub influenta Rusieifu ales in Tara-Româneascä George Bi-beseu (1842), iar in Moldova rämaseSturza. Un pas insemnat spre unire s'a fa-cut, sub ace§ti domni, prin desfiintareavämilor intre cele douä Principate (1846).Amândoi au introdus reforme folositoare,intre cari mai ales desrobirea tiganilor depe mo§iile episcopiilor §i mänästirilor, pelângä imbundtätiri economice §i adminis-trative. Invätämântul primi o desvoltaremai mare, infiinvindu-se mai multe scoale

www.digibuc.ro

Page 148: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

149

primare, curn i coale secundare i spe-ciale. La Colegiul National dela Sf. Savadin Bucuresti (infiintat de Gr. D. Ghicain locul vechei scoale domnesti) s'au in-trodus cursuri superioare (drcpt, filosofieliteraturä, matematici i tiinte); la Iasi s'ainfiintat pentru «invätäturile inalte» Aca-demia Mihäileanä (1835), din care s'a des-voltat Universitatea de azi. Spre a favorizhcomerciul, Sturza Lai unele inlesniri Evrei-lor, prin cari s'au deschis prea largi por-tile inmigratiunei evreesti in Moldova, cuurmári se s'au simtit apoi destul de greu.

Tendintele reformätoare in ambele Prin-cipate, cari cereau i reforme constitutio-nale, Intâmpinau Insä mereu obstacole laputerea protectoare, prin ingerentele ei insens reactionar. Astfel s'a format un cu-rent din ce in ce tot mai puternic contraprotectoratului rusesc, devenit mai ur-gisit chiar deck suzeranitatea turceascä, sicontra Regulamentului organic, in puterea.druia Rusia impiedecA desvoltarea consti-tutionalä a Principatelor. Reforrnistii aldt-tuiau partidul «national», iar reactionariirusofili erau partidul advers. Revolutia din

www.digibuc.ro

Page 149: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

150

1848 in Apus a provocat apoi o rniscarerevolutionarä si in Principate.

Miscarea incepù in Moldova cu o mareintrunire publicd, %inutä la Iasi (27 Mar-tie), care decise a inaintà domnitorului unrnemoriu asupra cererilor nnionale. Se ce-reau reforme constituOonale si administra-tive, reforme in organizarea justiçiei, aväIämântului si a clerului, inturnarea catreStat a averilor mänästirilor inchinate la lo-curi streine, imbunätaiiri economice si ma-suri pentru imbunätätirea soartei teranilorprin improprietOrirea clacasilor. Mihail Stur-za, devotat Rusiei, refuzâ sä primeascä pro-punerile de reforme ; din ordinul lui, uniidin capii miscArei full arestati, allii exil4.C4i -va se duserä in Bucovina, unde Mi-hail Kogälniceanu a publicat Dorintele par-tidei nationale din Moldova. Ele cuprindeau,pe lângä cererile din memoriu, egalitateacivild si politid a tuturor cet4enilor si u-nirea Principatelor, cu protjstäri vii con-tra protectoratului rusesc.

In Tara-Roil-IL-leased, un comitet revo-lutionar intocmi un proiect de constitu0e,dupe ideile republicane din Francia, cu

www.digibuc.ro

Page 150: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

151

vederi mai radicale dock ale partidului na-lional din Moldova. In i i Iunie o depu-putatie, venind in lunga procesiune la pa-latul domnesc, prezentâ domnitorului nouaConstitutie (proclamata in 9 Iunie la Islaz)spre semnare. George Bibescu, silit sa osemneze, abdicâ dupe doua zile, necute-zând a se opune nici miscarei revolufro-nare nici Rusiei. Sub guvernul provizoriu,constituit sub prezidenta mitropolituluiNe o fi t, cum si sub caimacamia instituitäde Turci (dintre rnembrii rostului guvern),miscarea revolutionarl s'a manifestat maiales contra protectoratului rusesc si a Re-gatulamenfului organic (ars de popor laMitropolie). Nurnai elementele mai radi-cale au manifestat si contra Turciei, cerândinlaturarea suzeranitatii turcesti, ca si aprotectoratului rusesc, si proclamarea uneirevolutiuni generale românesti (in unire cuUngurii), cu scop pe a realiza neatârnareasi unirea tuturor Românilor. Ideea unireigäsea expresie si in steagul tricolor albas-tru-galben-rosiu (combinat din colorile am-belor Principate) ce s'a introdus de guver-nul provizoriu, Rusia cerand interveniia

www.digibuc.ro

Page 151: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

152

armatä a Portii, trupele turce§ti sub Omer-Pava intrarä in Bucure§ti, unde s'a produso ciocnire sângeroasä intre Turci §i corpulde pompieri români sub cápitannl Zägä-nescu, in dealul Spirei (r3 Septemvrie).Aceasta provocâ §i interventia armatä a

Rusiei. Armatele celor douä puteri näb4trärevolutia §i wzarä caimacam pe Con stan-tin Ca n t a cuzi n o. Capii partidului re-volutionar, nevoiti sä emigreze, au gäsitadäpost in Apusul civilizat, unde au con-tinuat actiunea lor pentru cauza nationalä.

In urma acestor intâmplári, Rusia §i

Turcia incheiarä conventia dela Balta-Li-man (i Mai 1849), prin care dispozitiu-nile Regulamentului cu privire la alegereadomnului §i la 04teasca Adunare furämodificate. In locul alegerei domnuluipe viatä se introduse iar4i numirea peFapte ani, dupe intelegerea luatá intrecele douá Curti ; iar Ob§teasca Adunaretu inlocuitä, in mod provizoriu, prin unDivan compus din «boierii cei mai vred-nici de incredere» §i din membrii inaltu-lui der, cu atributiunile de a votà impo-zitele i de a etaminâ budgetul. In Tara-

www.digibuc.ro

Page 152: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

1.5g

Románeasca iu deci nurnit Barbu stir-bei (frate cu Bibescu i fiu adoptiv al ul-timului Stirbei), iar in Moldova, GrigoreGhica. Era ultima data când cele douiiputeri au mai dispus de tronurile române,ocupându-le dupe bunul lor plac (prinoinalti tunctionari)), cum se zicea in con-ventie).

Ultimii domni numiti, conducandu-sede un luminat patriotism, au dug mai de-parte opera de restaurare, introducând maimulte imbunatatiri in administratie, in or-ganizarea militarä, in invätärnânt (mai a-les prin infiintarea de gcoale speciale : mi-litare, de chirurgie gi de mogit, de artemeserii, de inginerie, g. a.), pe langä mä-suri pentru indreptarea starei tcranilorpentru desrobirea tiganilor boieregti. Darbuna lor guvernare a fast Ingreuiatä multprin lacupatiunile streinece s'au succedat :mai .intaiu era ocupatiunea prin trupeleturcegti i rusegti, dupe nabugirea revolu-tiunei (*a la 1851), apoi ocupatiunearuseasca (1853-1854), in timpul careiadomnia lor fu suspendata, in sfarit ocu-

www.digibuc.ro

Page 153: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

154

pasiunea austriacä (1854-1856) pe timpulräsboiului de Crimeea.

Cu prilejul congresului dela Paris, sinutpentru incheierea päcei dupe acest räsboiu,ambii domni, in memoriile adresate de eiCabinetului francez §i Congresului, cereauunirea celor douä seri sub un principedinteo dinastie europeand, ca cea mai decapetenie dorinsä nasionalä si ca singurulmijloc de a rezolvi in mod satisfäditorchestiunea Principatelor. PlenipotensiariiFranciei propuserá deci ca Congresul säadmitä i sä proclame unirea cerutä ; darpropunerea intärnpini opozisia plenipon-tensiarilor Turciei i ai Austriei si nuisbuti. In cele din urmä, Congresul deciseca sä se convoace, in fiecare din celedouä seri, un Divan ad hoc care sä sepronunse asupra organizärei definitive aPrincipatelor. Pe lângä aceastä hotárire,tractatul de pace dela Paris (3o Martie 1856)mai dispunei in privinsa suitor române :desfiinsarea protectoratului rusesc, punândPrincipatele sub garansia colectivä a celorseapte puteri intrunite in Congres (Austria,Francia, Marea-Britanie, Prusia, Rusia, Sar-

www.digibuc.ro

Page 154: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

155

dinia §i Turcia); respectarea autonomieilor sub suzeranitatea Portii ; libertatea na-vigatiunei pe Dunare, sub supravegbiereaunei Comisiuni europene; cedarea de ca-

tre Rusia a pärtii de langa Dunäre a Ba-sarabiei (trei judete), care fu reunitä cuMoldova. Curand dupe aceasta expirandtermenul de guvernare a celor doi domni,ei se rétraserä, §i in locul lor furä numiticaimacami (Alexandru D. Ghica, fos-tul domn, in Tara-Romaneasca, §i Te o-dor Bal§, apoi Nicolae Vogoride, inMoldova), sub cari urma sä se intruneaseaDivanurile ad hoc.

In Septernvrie 1857 se deschiserd Diva-nurile ad hoc ale ambelor Principate. In§edintele din 7 Octomvrie(Adunarea Mol-dovei) §i din 9 Octornvrie (Adunarea Te-rei-Române§ti), ele au votat, ca cele din-Cal dorinte nationale, urmätoarele patrupuncte : Respectarea drepturilor Principa-telor §i a autonomiei lor, in cuprindereavechilor capitulatiuni incheiate cu Poarta,§i neutralitatea teritoriului lor ; unirea Prin-cipatelor inteun singur Stat sub numelede Romania ; print strein cu mo§teni-

www.digibuc.ro

Page 155: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

156

rea tronului, ales dinteo dinastie domni-toare de ale Europei i ai carui moste-nitori sä fie cresc0 in religia gu-vern constituOonal, cu o Adunare obsteas-ca in care sä fie reprezentate interesele ge-nerale ale Natiunei.

In conferenta puterilor garante, convo-cata apoi la Paris pentru organizarea Prin-cipatelor, plenipotentiarul Franciei, secun-dat de cel al regatului Sardiniei, recoman-da aprobarea cererilor Divanurilor ad hoc,in special aunirea Moldovei i Valahiei in-teun singur Principat sub domnia unuiprincipe strein». Propunerea, combatuta custäruitrta de Turcia, care era secundatä. deAustria, nu isbuti insä. In cele din urmä,puterile garante incheiara conventia delaParis, din 7/19 August 1858, prin carese hotarea noua organizare a Principatelorsi se fixa tributul catre Poarta (1.500.000piastri pentru Moldova, 2.500.000 piastripentru Tara-Romaneasca).

ConvenIia acorda celor doua teri, con-stituite sub numele de «Principatele UniteMoldavia si Valahia», fiecare cu guvernulsau propriu i cu Adunarea sa proprie (a-

www.digibuc.ro

Page 156: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

157

leasá dupe stipulatiunik electorale ale con-ventiunei), numai o unire partiald, admitân-du-se ca institutiuni comune o Comisiunecentralä (compusä de Moldoveni si Munteni),care va pregâti legile de interes comun,si o Curte de Casatie, ambele cu sediul laFocsani, pe lAngä uniunea vamala, postalä,telegrafid si monetatä, cum si organizareaidentid a militiilor, spre a puteâ formA,in caz de nevoie, o singurä armatà. Iarcu privire la domnitor se dispuneà ca elsâ fie ales pe viata de Adunarea fiedruiPrincipat, insi numai dintre pâmânteni,flind eligibil «un fiu de un tatä näscutMoldovean sau Muntean». Conventia nuprevedeà dad domnitorul pe care fiecarePrincipat aveâ sà-si aleagà trebuià sä fiealtul in fiecare tarâ, asl inat alegeraaceleiasi persoane dintre Moldoveni sauMunteni nu el-à exclusä in mod precis.Pe acest temeiu s'a fäcut Unirea din24 Ianuarie 1859, alegându-se in ambelePrincipate (in Moldova la 5 Ianuarie, inTara-Româneascä la 24 lanuarie) colone-lul moldovean Alexandru Cuza ca domnal Principatelor-Unite.

www.digibuc.ro

Page 157: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

158

Domnia lui Alexandru loan Cuza(1859-1866) incheie perioada domnilordin diferite familii a istoriei Principatelorsi timpul Restauratiunei sub domnii pa-manteni dupe Fanario0. Unirea terilor su-rori, indeplinitä in domnia lui, erl sintezadesvoltarei lor ca state deosebite, din caris'a format noul Stat Romania. Unirea de-finitiva s'a fäcut insä numai dupe invinge-rea multor obstacole ce au mai urmat.

Recunoasterea domnului ales infampinagreutäti prin opozi;ia puterilor adversareunirei (Turcia si 1..ustria), cari nu admi-teau aplicarea convenriunei dela Paris inatare inteles. Dar cu sprijinul puterilor a-mice, in speciai al Franciei sub imparatulNapoleon III si al surorei italiene, Roma-nia, chiematä in via0 de Divanurile ad hocsi de Adunärile elective, a obtinut recu-noasterea alesului ski, in urmä si unireadeplinä, facuta peste trei ani. Mergand in186o la Constantinopole spre a se pre-zenfi sultanului, Cuza stiù sä castige in-crederea suzeranului si obtina apoi con-simtimantul Poi-0i pentru o deplina unireadministrativä, prin contopirea celor douä

www.digibuc.ro

Page 158: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

159

guverne si a celor douä Adunari. Unireadeplinä fu proclarnatä apoi in ii Decern-vrie 1861. In 24 Ianuarie urmator, Adu-riarile ambelor çeri s'au intrunit la Bucu-resti ca primul parlament al României.Desi Adunärile unite au primit numele«Adunarea României», domnitorul a con-tinuat a se numi Domn al Principatelor-Unite, conform convenOunei. Unirea fa-cuta a obOnut insa numai o recunoastereprovizorie, pe timpul cat va domni Cuza.

Dupe indeplinirea unirei, Cuza a intre-prins marile reforme inscrise in programuldorinwlor n4onale dela 1848 incoace.Desi cam pripite in telul cum au fost pre-gätite i puse in aplicare, ele erau cel maiinsemnat progres politic ce s'a fäcut intimpul RestauraOunei, pe lânga unire,transformând starea politicà i social á. a te-rei si tot organismul Statului.

Cea dintâiu reformä insemnata fu secula-rizarea averilor mänästiresti, mäsurä recla-matä mai ales in urma instreinärei uneimari par0 din averea na0onlä prin manä-stirile inchinate. In secolul al XVII-lea si alXVIIIlea, multe mänistiri tusese inchinate

www.digibuc.ro

Page 159: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

160

(afierosite) de domni sau de alti ctitori «lo-curilor sfinte» si altor manastiri din Orient,spre a le veni in ajutor cu veniturile bor.Manastirile inchinate fiind luate in stápânirede chlughri greci, ele i averile lor erauinstreinate clerului national al terei, ash 'M-eat «a cincea parte din pitnântul» ei seafla in posesiunea clerului grec. Scoaterealor din mâinele Grecilor era una din cere-rile nationale in 1821, ca i in 1848. U-nele mäsuri luate in aceasä privinta de a-tunci incoace, cum si propunerea de räs-cumpárare n'au isbutit sà rezolve chestiu-nea in bun& intelegere. Prin legea pentrusecularizarea averilor mänästiresti (13 De-cemvrie 1863), insemnata avere instreinathfu redath terei, devenind proprietatea Sta-tului.

Ajutat de primul sàu ministru, MihailKoga lni cea nu, care a prezentat proiectelenouelor legi reformätoare, Cuza a indepli-nit apoi marea reformh a improprielarireiteranilor clacasi. Fapi cu opozitia ce pro-iectul legei rurale intampina. in AdUnare,el fad' lovitura de Stat din 2 Maiu 1864,disolvând Adunarea §i supunánd votului po-

www.digibuc.ro

Page 160: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

161

porului intreg «Statutul» §i «A§ezamantulelectoral», prin cari se modificau dispoziO-unile constituOonale §i electorale ale con-venOunei din 1858. Noua constit4e, vo-tatA prin plebiscit, obtimi §i recunoa§tereadin partea Portii §i a puterilor garante.Prin aceastä reformA se lärgeà dreptui dealegere, introducându-se sufragiul universal,dar se restringeà puterea Adunärei alese,infiinOndu-se un Senat («Corp ponderator»),compus din membri de drept i din mem-bri nurniti, cu atributiuni precumpenitoare,§i mArindu-se puterea domnitorului. Inputerea nouei constitutiuni, care prevedeicA «decretele ce pand la convocarea noueiAdunAri se vor da de domn, dupe propu-nerea consiliului de minimi §i a Consiliu-lui de Stat ascultat, vor aye', putere delegi», Cuza decreta improprietdrirea sAteni7lor clAca§i, prin legea pentru regularea pro-priet4ii rurale (14 August 1864). Elà celmai insemnat act politic al lui.

Au urmat apoi legea instructiunei (1864),codul civil §i procedura civil5, codul penal§i procedura criminald (1864-1865) §. a.legi de reorganizare. Universitatile infiintate

www.digibuc.ro

Page 161: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

162

la Iasi (186o) si la Bucuresti (1864), pe langamai multe scoale pri mare, secundare sispeciale (Conservatoriile de muzica sl de-clamaOune si Scoalele de Arte-Frumoase,la Bucuresti si Iasi, scoale comerciale si oscoala de silvicultura), cu invaOrnantulgratuit in toate gradele, conform noueilegi, aveau sa dea un nou avant cultureinationale.

Aceste progrese politice si culturale erauinsä turburate prin neajunsuri mult sim;itein administratie si in conducerea Statului.Nemulturnirile ce urmau de ad au crcscutmai ales dupe lovitura de Stat, sub rej-mul unei constitutiuni ce nu mulwmeanici de Albi (conservatori reac;ionari), nicipe Rosi (liberali radicali). Ele au provocatin 1865 o miscare contra dornnitorului,Iintind la rästurnarea lui, si au adus instirsit abdicarea lui silita, in anul urmatorII Fevruarie. Totusi unirea, secularizareaaverilor manästiresti instreinate, improprie-tarirea teranilor, fapte legate de numele luiCuza Voda, i-au asigurat o recunostintanestearsä in amintirea poporului.

Precum in desvoltarea politica, timpul

www.digibuc.ro

Page 162: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

163

Restauratiunei dupe Fanarioti a adus unprogres insemnat §i in desvoltarea cultureinationale. Mai ales literatura frumoasä, a-biä inceputä inainte de secolul al XIX-lea,a ajuns la repede desvoltare, parte sub in-fluenta curentului francez, inceput sub Fa-narioti si continuat sub domnii pätnânteni,parte sub influenta curentului national, ve-nit de pcste munti. In Tara-Romäneased,Ion ViicArescu (f 1863) si Paris Mo-m ule a n u (t 1837), in Moldova, C o n s-tan ti n Conachi et 1849) §i Gheor-ghe As a c h i (f 1869), niiscuti spre sfär-§itul secolului precedent, deschid sirul poe-tilor din epoca Renaterei, cel din um:4, in-semnat §i ca prozator, cu o activitate prodi-gioasä aproape in toate rarnurile. Contem-poranul lor, An ton Pa n (f 1854), e in-semnat ca scriitor popular. 0 activitate totatat de intinsä in literaturá (ca poet §i pro-zator), precum Asachi in Moldova, a des-voltat, in Tara-Romaneascii, contempora-nul situ mai tänär, I o n El iad R ii clu-les cu (f 1872, urrna§ul lui Lazar la §coaladela Sf. Sava), care a avut parte insem-natà qi la miKarea politici. Am:111dpi au

www.digibuc.ro

Page 163: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

164

infiintat (1829) cele dintai jurnale roma-nesti Curierul Romiinesc, la Bucuresti,Albina Rointineascit, la Iai, si au pus bazeleteatrului roman in cele cloud teri, prin so-cietatile filarmonice si dramatice ce au in-fiintat (1833 la Bucuresti, 1836 la Iasi).Cei mai insemnati reprezentanti ai litera-turei trurnoase (nascuti la inceputul seco-lului) erau, in Tara-Româneasca : VasileCarlova (liric, t 1831), Grigore Ale-x a n dr es cu (liric, epic, satiric, t 1885),Dirnitrie Bolintin eanu (epic, liricprozator, t 1872); in Moldova: A lexa n-dru Do n ici (fabulist, -1- 1866), C o n-sta n tin Negruzzi (epic si prozator,t 1868), Vasile Alecsandri (liric,epic, dramaturg i prozator, 189o),bard al Renasterei si al Unirei, diruiai-a fost dat Inca' sa came, ca «rege al poe-siei» romane, neatarnarea Romaniei si Co-roana de otel a primului Rege roman.Nicolae Balcescu (t 1852), in Tara-Româneasca, si Mih-ailKogalniceanu(t 1891), in Moldova, erau truntasii isto-riografiei nationale : cel dintaiu, autorulIstoriei Ronuinilor sub Mihai Vocla ViteRul,

www.digibuc.ro

Page 164: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

165

s. a. scrieri istorice, a publicat, in unirecu August T. Laurian (autor al ce-

lei mai bune carti didactice de istoria ro-manä, t 1881), Mamin istoric pentru Da-cia (1845-1847), cuprinzând cronici, do-cumente si studii ; celalalt, autorul unei is-torii a Romannor in frantuzeste (1837),a editat acte i cronici, in colectiunile Ar-hiva Roindneascd (1840-1845) i Letopisi-pie teirei Moldovei ( 1 84 5 1 847). Acestepublicatiuni erau fundamentele pentru stu-diul istoriei nationale. Si studiile stienti-fice, cultivate prin «Societatea medicilor sinaturalistilor» din Iasi (infiintata in 1833),au inceput sä ia desvoltare i si contribuela progresul general. Dupe unire, s'a in-trodus in mod oficial (I86o) scrierea culitere latine (in locul celor cirilice de panäatunci), inceputa in Ardeal i propagatadincoace de munti mai ales prin Eliad Rä-dulescu i Laurianu.

Asttel s'a indeplinit, in timpul Restau-ratiunei sub domnii patnanteni dupe Fa-narioti, transformarea politica i culturalacare a dat nastere Romaniei contempo-ra ne.

www.digibuc.ro

Page 165: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

166

IIIROMANIA SUB DOMNIA REGELUI CAROL I

a) Intemeierea Dinastiei i consolidarea

Statului unit

Cu domnia Principelui Carol de Ho-henzollern, astäzi Regele Romaniei, ainceput acum 40 de ani o nouä era indesvoltarea Statului roman Aceastä nouaepoca istorica, insemnata prin intemeiereaDinastiei, prin castigarea neatarnärei i prinintemeierea Regatului, deschide o nouä pe-rioadä a istoriei romane, reprezentata prinnoul Stat Romania. La abdicarea lui Alexan-dru loan Cuza, Statul alcatuit prin unireacelor doua Principate incä nu erà asezat informa constituOonalä; unirea nu erà recuno-scuta ca intrupare politica a celor doua teriinteun singur Stat, ci numai ca uniune per-sonala i administrativa, adrnisa in mod pro-vizoriu. Regele Carol e:)te primul domnitorcare a luat titlul de «Domn al Romaniei»,si Constitutia promulgata de dansul era ac-tul de constituire a Statului unitar Romania.

In titnpul interregnului, dela abdicarea

www.digibuc.ro

Page 166: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

167

lui Cuza in Fevruarie 1866 pana la suireape tron a Principebi Carol in io Maiuurmator, carma guvernului era incredin-0.a unei Locotenen%e domnesti, compusade generalul Nicolae Golescu, Las-car C-atargiu si colonelul Nicola eHaral a mbi e, cu un minister prezidatde Ion Ghic a. Chiar in ziva abdicarei,guvernul. provizoriu a procedat la alegereaunui domn, spre a luà cat mai repedemasurile pentru rezolvarea crizei. Corpu-rile legiuitoare intrunite au ales in unani-mitate pe Filip comite de Flandra,fratele regelui Belgiei, ca domn al Princi-cipatelor-Unite Ron-lane.

Prin aceasta alegere, cu totul nepréga-tita, sara a facut pasul hotaritor pentrurealizarea unei dorinte nationale, manites-tata de aproape 40 de ani, torniulata apoide Divanurile ad hoc si afirmata cu sta-ruintä si dupe unire. In 1859, inainte dea proceda la alegerea domnului, AdunareaMoldovei, din care facea parte si Cuza, avotat in unanimitate o rezolutie, declarandal : aunirea Principatelor intfun singur Statsi sub un principe strein din familiile dom.

www.digibuc.ro

Page 167: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

168

nitoare ale Europei, cernia In unanimitatede Adunarile ad hoc», dar neadmisa de pu-terile garante, «a fost, este si va fi do-rinta cea mai vie, cea mai aprinsa, ceamai generala a natiei romane». Alesul in-susi a declarat ca «primeste indoita ale-gere ca expresiune neindoielnica si stator-nicii a vointei nationale pentru unire, insanumai ca un depozit sacru», si la abdi-care recunostea din nou ca «numai unprincipe strein poate inchezasui viitorulRomaniei». Contorm acestei dorinte ge-nerale, mai multi fruntasi politici au luatintre ei, prin un act semnat in Iunie186.5, «legamant ca, la caz de vacanta atronului», sa sustiila «prin toate mijloa-cele alegerea unui principe strein dintr'unadin familiile domnitoare in Occident».

Alegerea facuta apoi in persoana comi-telui de Flandra erà in contrazicere cuconventia dela Paris din 1858, care pre-vedea ca numai un pamantean puteà fialcs domn. In puterea acestei dispozitiuni,Poarta protestl imediat contra alegerei dinix Fevruarie i cerd intrunirea unei con-ferente a Puterilor garante ; ea cerea ca

www.digibuc.ro

Page 168: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

169

alegerea sa se. faca, conform conventiunei,de catre o Adunare la Bucuresti i alta laIa§i, precurn in 1859. Si la St.-Petersburgalegerea cornitelui de Flandra a produs ovie nemultumire ; ea nu era primita cutavoare nici de Napoleon III. In asemeneaimprejurari, alesul fu nevoit sà renunte latronul roman.

Conferenta puterilor garante, cerutä dePoarta se intruni la Paris si incepa e-dintele sale in to Martie (26 Fevruariest. v.). Guvernul roman trimise la Parispe delegatii sdi, Scarlat Falcoianu si IonBratianu, spre a tace demersurile necesarepe lânga plenipotentiarii intruniti in Con-ferenta. Agentul diplomatic al Principatelor-Unite la Paris erl Ion Balaceanu. In deli-berärile Conferentei, plenipotentiarii Tur-ciei i Rusiei nu admiteau alegerea unuiprincipe strein i cereau masuri prin cariaceasta dorinta .nationala sa fie zadarnicita.Plenipotentiarii Franciei, Angliei §i Italieisustineau dorintele Românilor; cei ai Aus-triei i Prusiei observau o atitudine mairezervata. Curand dupe ce Conferenta in-cepù lucrarile sale; se ivi candidatura

www.digibuc.ro

Page 169: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

176

cipelui Carol de Hohenzollern, propusädin cercul lui Napoleon III si susOnutäde Anglia. In 14 (26) Martie, Bäläccanusi BrAtianu telegrafiau dela Paris aceastäveste, care fu pritnitä in consiliul de mi-nistri cu un strigát de bucurie. Din aceazi situatia era. hotäritä.

Candidatul propus, atunci prim-locote-nent in regimentul al II-lea de dragonial gardei prusiene, erà fiul al doilea (nuts-cut in 8/20 Aprilie 1839) al principeluiCarol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen(care in 1849 cedase principatul sau re-gelui Frederic Wilhelm IV al Prusiei) si,prin muma sa, principesa Josefina (fiicamarei-ducese Stetania de Baden näscutáBeauharnais, o fiia adoptivâ a lui Napo-leon I), inrudit cu Napoleon III. El erâprestränepotul lui Frederic VI de Zollern,burgravnl de Nuremberg, strAhunul caseiregale a Prusiei, care in 1396 a luptat laNicopole, impreuná cu Mircea cel BAtran,in oastea crestinä, condusä de regele Sigis-mund al Ungariei contra Turcilor, cândpentru prima datä arcasii români au legatfraiie. 4 arme qt,i cavalerii inzelaii ai Apu-

www.digibuc.ro

Page 170: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

171

sului. Casa princiarä de Hohenzollern, In-temeiatä de cornitele Bur cha rd de Z o-lorin (mort o6r), s'a impärtit (1227) indouà linii : cea suabä, cu comitatul deZollern, unde se aflä castelul strAmo§escHohenzollern, §i cea franconiank cu bur-graviatul de Nuremberg (primit in 1191),apoi cu marchizatul de Brandenburg (pri-mit in 1415). Linia suabä, impartità apoi(1596) in ramurile Hohenzollern-Hechingen(stinsä 1869) i Hohenzollern-Sigmaringen,a primir titlul de principe de Hohenzollern(Hechingen 1623, Sigmaringen 1638). Ra-mura Hohenzollern-Sigmaringen, stdpâni-toare la obassia Dunärei, a fost menitä sitdea nastere dinastiei României.

In 18 (30) Martie, in Vinerea mare, IonBrätianu sosì la Düsseldorf, unde principeleCarol venise ca sä serbeze Pastele in fa-

milie. In ziva urmátoare, el instiintä peprincipele Carol-Anton di Locoteneno dom-neascä aveä intemia de a propune popo-rului alegerea la tron a fiului säu, i avùapoi o intrevedere cu principele Carol.Nu stiu dacä erà atunci intre Români unorn mai potrivit pentru aceastä misiune de-

www.digibuc.ro

Page 171: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

172

cat Ion Bratianu. Asupra principelui Ca-rol si a fatniliei sale, delegatul roman facùcea mai buna impresie, atit prin cunoscutasimpatie ce destepti personalitatea lui, catsi prin ca1it4ile de orn de Stat ce a dovedit in conferentele dela Düsseldorf. In20 Martie (I Aprilie), in ziva de Paste abisericei apusene, Bratianu telegrafia delaBerlin agentului diplomatic la Paris : «Carolde Hohenzollern primeste coroana fära con-diOuni. S'a pus imediat in relatie cu Na-poleon III». Ziva invierei ce se serba a-tunci era si ziva de reinviere a României.

In 30 Martie, Locotenerqa domneascainstitui plebiscitul, chiemand pe poporulroman «a se pronu41 dad % voeste sit

suie pe tronul ereditar al Principatelor-U-nite Romane pe Principele Carol Ludovicde Hohenzollern sub numele de Carol I»,si publicl o proclam4e catre popor, reco-mandand alegerea prin plebiscit a Princi-pelui Carol ca «Domnitor al Românilor».Rezultatul plebiscitului, incheiat in 8 Apri-lie (ziva de nastere .a Principelui), fu :685.969 voturi pentru, 224 voturi contra.Toata agit4a contra principelui strein si

www.digibuc.ro

Page 172: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

1.93

contra unirei, ficutii de unii ce puncauainbitia lor personah mai presus de inte-resele terei, sau de altii ce nu intelegeaunoua epoca istorici pentru desvoltarea Sta-tului român, n'a isburit sà obtinä dedlt224 glasuri contra Alesului Natiunei.

In urma plebiscitului, Conferenta delaParis, nerecunoscAnd faptul indepli nit, de-cise cä alegerea dornnitorului trebue sáse facä, conform conventiunei din 1858,de catre Adunare i numai dintre pärnh-teni. «Dad majoritatea, fie a deputatilormoldoveni, fie a deputatilor munteni, arcere, si unii si alVii vor avea facultatea dea votä separat. In caz cand majoritatea, fiernoldoveneascd, fie munteneasa, s'ar pro-nuntà contra unirei, acest vot ar aveh deconsecintä separatiunea celor cloud Princi-pate». Adunarea, In edinta sa din i Maiu,confirma votul Natiunei, cu unanimitateavoturilor exprirnate (1o9 pentru, 6 abtineri),declatind cà avointa nestrimutata a Prin-cipatelor-Unite este de a rärnâne purureao Rom'ânie una i nedespärtitä, sub dom-nia ereditarä a unui principe luat dinteunadin familiile suverane ale Occidentului»,

www.digibuc.ro

Page 173: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

174

proclamand pe Principe le Carol de Ho-henzollern ca «Ptincipe ereditar al Roma-niei sub nurnele de Carol 1».

Dificultatile ce alegerea savarsitä a avutsa infampine inca, pana la recunoastereaei din partea puterei suzerane si a puteri-lor garante, au fost invinse numai dupelungi si anevoioase negociatiuni. Cu rnultaintelepciune politica, Domnitorul si bar-batii ce conduceau atunci destinele Roma-niei, ajutati de sprijinul Franciei arnicecontra puterilor adversare (Turcia, Rusiasi Austria), au adus la bun sfarsit operade interneiere a Dinastiei si a Statului u-nitar Romania.

In ziva de 8 Maiu, nou-alesul Domn,insotit de doi functionari ai parintelui sat'si de Ion Bratianu (care, 'intorcandu-se Intara, II ajunse la Bazias), treca incognito,in clasa H (cu suita In clasa I) a unui va-por austriac, hotarul Romaniei la Portile-de-Fier, si puse piciorul pe pamantul roma-nesc la Turnu-Severin, unde cu 1760 deani mai inainte descalecase Traian Impara-tul spre a interneià poporul roman. In-tampinat cu entusiasm pe tot drumul dela

www.digibuc.ro

Page 174: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

175

Severin Ora la Bucuresti, vlästarul rude-lor impäratesti care venea s intemeiezeDinastia romand i Regatul roman isi factintrarea triumialä in Capita lä in io Maiu.Condus la Mitropolie, unde Biserica fácearugäciuni pentru binecuvântarea i ferici-rea uouei domnii, Domnitorul incepit bi-necuvântata i fericita domnie cu devizasträmoseascä a casei sale : Nihil sine Deo(Nimic fara Dumnezeu). Intrand apoi inAdunarea terei, depuse jurarnantul «de a ficredincios legilor terei, de a päzi religiuneaRomaniei, curn i integritatea teritoriuluiei, si de a domni ca Domn constitutional».

In raspunsul la cuvantarea prezidentuluiAdunarei, Manolake Costake, Domnitorulzíceà: «Punând piciorul pe acest pdmantsacru, am si devenit Roman. Primirea ple-biscitului irni impune, o stiu, mari dato-rii ; sper ca-Mi1va fi dat a le implini. Euyà aduc o inimä leala, cugetäri drepte, ovointä tare de a face binele, un devota-ment f&rá margini catre noua Mea patrie,

acel neinvins respect catre lege pe care1-am cules din exemplul alor Mei. Cetä-tean astazi, maine, de va fi nevoie, soldat

www.digibuc.ro

Page 175: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

176

Eu voi impartl cu voi soarta cea bunä, cape cea rea... Credeti in Mine, precum

Eu cred in voi».Iar in proclamatia catre poportil roman,

data in ziva urmätoare, Principe le chiematsa-i creeze un viitor zicci «Primirea ple-biscitului care a pus pe capul Meu coroanalui Stefan cel Mare si a lui Mihai Vitea-zul Imi impune o mare raspundere. Sperinsä va fi dat, cu ajutorul lui Dum-nezeu i cu un intreg devotament, a asi-gura nouei Mele patrii o existemä fericitasi dernna de trecutul ei. Romani! Sunt alvostru din toata inima si din tot sufletul.Putqi sä va intemeia4i pe Mine in ori cetimp, precum Eu Mà intemeiez pe voi».

Credima i temeiul ce Domn i poporau pus unul intealtul i unul pe altul, in40 de ani de glorioasä domnie, i-au ajutatsà realizeze, unul prin idealul aspi-rgiunilor din epoca Renasterei n4onale :Unirea desävärsita, Dinastia, Neatarnarea,ideal incoronat acum 25 de ani cu regalaCoroana de mel, si sä creeze Romaniacon temporana .

www.digibuc.ro

Page 176: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

177

Pritnul minister al Principelui Carol I,numit in i i Maiu, a fost compus astfelLascar Catargiu (Moldovean, conserva-tor), presedinte al consiliului i ministru deinterne; Ion C. Bratianu (Muntean, libe-ral), la finance; Petre Mavrogheni (Mol-dovean, conservator), la externe; Ion Ca n-tacuzino (Muntean, partidul centrului), lajustitie; Constantin A. Rosetti (Mun-tean,.stanga extrema), la culte i instrucliu-nea publica ; generalul Ion Ghica (Mol-dovean, dreapta moderata), la rasboiu; Di-m i tr i e A. Stur dz a (Moldovean, partidulcentrului), la agricultura, comerciu i lu-crari publice. Erau 4 Moldoveni i 3 Mun-teni, dintre cei mai de frunte barba0 politiciAi terei, reprezentand toate nuantele parti-delor politice.

Decretul de numirea minitrilr i cel deamnistie pentru crime si delicte politice, datin prima zi de domnie, erau cele dintaidecrete domnesti in cari se intrebuin;atitlul de «Domn al Romaniei». In decreteleurrnatoare, Principele Ina titlul de «Domnal Romanilor». Numele de «Romania», in-trcidus in toate actele interne I l9Ç1l ce-

www.digibuc.ro

Page 177: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

178

lui de aPrincipatele-Unite Române» deOmit atunci, dar Inca nesanqionat prin onouä constit4e, n'a oWnut recunoastereatuturor puterilor dedit mai târziu, nefiindadmis de Turcia. Chestiunea principala eraacum de a obtine recunoasterea alegereiindeplinite.

Trei zile dupe intrarea Principelui inBucuresti, Conterenta dela Paris, in urinanotei de protestare a Turciei contra «Ina-rei in stapânire a guvernamantului Princi-patelor» de câtre domnitorul ales contrarconventiunei in vigoare, protestare spriji-nitä de Rusia si Austria, declarA de ilegalacest act si decise ca «agerqii ce rezida laBucuresti se vor abtine dela ori ce demerscare ar implica recunoasterea PrincipeluiCarol de Hohenzollern». Sultanul retuzâsa primeasca scrisoarea ce-i adresase Prin-cipele, si Poarta ameninà cu ocupaIiuneamilitara a .erei, concentrand trupe la Du-nare. FaVa cu vestile alarmante ce soseaudela Constantinopole, se decise mobilizareaarrnatei române, i Adunarea votâ un cre-dit de 8 milioane lei in acest scop. Pentrurealizarea surnei necesare s'au- emis bonuri

www.digibuc.ro

Page 178: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

1.7g

de tezaur, neputându-se face un imprumutin streinatate. Un consiliu de ritsboiu fuconvocat spre a luà masurile de aparare.Dar la inspectia stabilimentelor militare,Principe le afla mari neajunsuri in munitiu-nile de rasboiu, ash litchi trupele chiematesub steag nU puteau fi inarmate in modindestulator. Totusi, spre a face fata uneieventuale interventiuni armate, oastea con-centrata fu pusa pe picior de rasboiu.

Intre acestea isbucni rasboiul intre Aus-tria, Prusia si Italia, din care puterile a-liate, Prusia si Italia, amice României, ie-sira invingùtoare. De alta parte, ambasa-dorul fiancez la Constantinopole exercitàinfluenta sa la Poarta ca s'o aduca la dis-pozitiuni mai favorabile pentru Romania.In asemenea imprejurari, delegatul romanIon Ghica, trimis la Constantinopole casa trateze pentru recunoasterea Prmcipelui,obtina ca Poarta, cu toate pregatirile salerasboinice la Dunäre, sa nu mai ridice de-cat obiectiuni de forma. Pana la inlatura-rea si a acestor dificultati, mai erà de re-zolvit o grea problema interna : Consfi-tu0a.

www.digibuc.ro

Page 179: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Igo

In Adunarea constituanta (deschisa in 28Aprilie), proiectul de Constitutie, prezen-tat de guvern si modificat in sectiuni, afost votat, cu modificari facute dupe des-bateri furtunoase, in 29 Iunie. A doua zi,Constitutia primita cu unanimit'atea votu-rilor a fost promulgati si jurata de Dorn-nitor. Ea reprezentà ideile liberale si de-mocratice ale epocei, aserniinându-se maimult cu cea belgianä, poate prea liberaläpentru un popor abia iesit de sub protec-toratul rusesc si Inca supus suzeranitatiiturcesti. Dar tocrnai aceasta suzeranitate siace] protectorat au facut ca liberalismul sapatrunda cu atât mai adânc aspiratiunilenationale. In asa inteles, Constitutia din1866, baza desvoltarei politice de atunciincoace, erà un rezultat al desvoltärei isto-rice de pana atunci. Cu noua Constitutie,care in art. I proclama ca. «Principatele-Unite Române constituesc un singur Statindivizibil sub denumirea de Romania»,s'a indeplinit constituirea noului Stat, for-mat prin desavarsirea Unirei, odata cu in-temeierea Dinastiei.

In . desbaterile asupra Constitutiunei, o

www.digibuc.ro

Page 180: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

181

luptii inviersunata intre partide s'a incinspentru art. 6 din proiectul guvernului, careglasuia : «Religiunea nu mai poate fi unobstacol la impamântenire. In cat privestepe Israeliti, o lege speciala va regula ad-misiunea lor treptata la impamântenire».

In. Principate, necrestinii erau exclusi delaceta;enia româna. Mai intâiu prolectul deConstitutie din 1848 pentru Tara-Roma-neasca a proclamat «emancipgia IsraeliIilorsi drepturi politice pentru ori ce compa-triati de aka credinfa» ; de asemenea parti-dul nalional din Moldova ct,rea in 1848«emanciparea graduala a Israelitilor mol-doveni, ca prin masuri umane si progre-sive sa se opereze prefacerea lor inteo starede cetawni folositori ai Statului». De a-tunci insä, aceste idei s'au schiinbat inultcu privire la Evreii din tard, in unna pro-portiunilor !ngrijitoare ce !nit cresterea a-cestui element strein i inasimilabil. La in-ceputul secolului Inca in numar de abia.

12.000, ei au crescut pAna la 1866 pinapeste 200.000, inspirând o legitirra ingri-jare. Mai ales in Moldova, inmultirea lorexcesiva ptin continua inmigrare era con-

www.digibuc.ro

Page 181: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

182

siderata, cu drept cuvänt, ca un pericolnational. Aci chestiunea evreeaseä era deo gravitate exceptionalä.

Un strigat de groaza se räspandi deci intoatd Moldova, in urrna articolului privitor laEvrei din proiectul de Constitutie al guver-nului. Agitatia antisernitá açiâ poporul i inCapita lä. Când chestiunea evreeasca se dis-cuta in Constituantd, s'au produs turburäri

excese contra Evreilor ; rnultimea exci-tata a därâmat sinagoga numai de curând zi-dita, pentru a ciirei reconstruire Principe le adat apoi 6000 de galbeni din caseta sa pri-vatä. In urma acestora, guvernul retrase arti-colul privitor la impamântenirea Evreilor,Adunarea puse in Constitutie dispozitia dinart. 7 : «Nurnai streinii de rituri crestinepot dobändi impämäntenirea». Conducä-torii Statului au inteles ca trebuiau sa tinäseama de instinctul poporului, dupe carese conduce inteleptwe carmuitorul in ne-durnerire.

Dupe asezarea ConstituOunei, Adunareaconstituanta a votat noua lege electorald(promulgata in 28 Iu lie), si terminându-sicu aqeasta lucrtirile, ea fu disolvatä (6 Iu-

www.digibuc.ro

Page 182: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

183

lie). Dupe aceasta, in ministerul compusdin elemente eterogene, se declati criza, la-tenta de mai inainte. Conservatorul LascarCatargiu, neputandu-se intelege cu libera-lul Bratianu §i cu radicalul Rosetti, 4i dadademisia. In noul minister, format de IonGhica (is Iu lie), au limas ceilalti patrumembri ai fostului Cabinet, pe langa cariau mai intrat George Stirbei (la externe,in locul lui Mavrogheni, trecut la finance)i Ion Strat (la culte §i instructie).

Ion Ghica, pana atunci insarcinat a in-tretine la Constantinopole negociatiunile cuPoarta, a adus la bun sfar§it afacerea recu-nowerei Principelui de catre Puterea su-zerana. Prin un schimb de scrisori intremarele-vizir §i Domnitor se indeplini for-malitatea recunowerei reciproce. Prin scri-soarea vizirului (primita in 7 Octomvrie),Poarta recuno§tea domnia Principelui Carolca principe ereditar in linie directa; iarPrincipe le, in raspunsul sau (dat in 8 Oc-tomvrie), recuno,tea suzeranitatea sultanu-lui asupra «Principatelor-Unite» (Turcia nuadmitel numele «Romania;)) in conditiunilespecifme in ambele scrisori, Cu vizita f4-

www.digibuc.ro

Page 183: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

184

cutä apoi sultanului la Constantinopole(12-18 Octomvrie), care priml pe Dom-nitor, ca principe de singe, cu onoruriexceptionale i cu deosebitä prevenintä, s'ainchis chestiunea recunoasterei. Puterile ga-rante au remis apoi Portii note identicepentru recunoasterea domniei PrincipeluiCarol (8 Ianuarie 1867).

«Am venit sä creez un viitor», ziceäin Maiu ofiterilor säi Domnitorul «iarnu ca si fac dinteun trecut baza activitätiiMele». Cu vizita la Constantinopole se in-cheiä pentru totdeauna un trecut de umiliresub suzeranitatea turceascä, incepând viito-rul ce intemeietorul Dinastiei romine avenit sai creeze Rornâniei.

Inainte si dupe calátoria la Constantino-pole, Principele a vizitat, in primul an dedomnie, cele mai multe judete, cu orasele

mänästirile mai insemnate, cälätorii con-tinuate i in anii urrn5tori. Peste putintimp, Domnitorul cunateä din vedere a-proape toatii tara, cu frumusetele i nea-junsurile ei, cu locuitorii ei, cari Il pri-meau ca pe un mântuitor, i cu evreii ei,«nepläcutii conloçuitori» çari 11 *gag «s4

www.digibuc.ro

Page 184: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

185

InteleagA cum aversitmea contra acestei rasestreine a putut sa creasca atât cle puternicla supusii sM indigeni» *). In aceste cälä-toni, Principe le arata, in convorbire cu V.Alecsandri, intentia ade a-si inaugurà dorn-nia prin infiintarea unei intinse retele dedrumuri de fier»"), plan ce a si inceput a-1aduce la indeplinire ind in primul an dedomnie. Aceasta lucrare i reorganizarea ar-matei erau, pe lânga reformele administra-tive si economice ce urmau a se face, pre-ocuparile de capetenie ale Domnitorului,dupe asezarea Constitutiunei si dupe regu-larea situatiunei internationale a Statului.

Primul parlament ales conform noueilegi electorale, iesit din alegeri libere, cu oCamera compusä din 1/8 guvernamentali,1/8 liberali opozitionali i 1/a cuzisti si se-paratisti, nu avea insa o majoritate guverna-mentalä pentru aceste proiecte. Fata cu a-cest rezultat al primelor alegeri constitutio-pale, Ghica fu nevoit sa-si dea dernisia

Aus dein Leben Kilnig Karts von Rumdnien. I, 103.*1 T. Malorescu, Diseursuri parlamentare, ca priviri a:

opra desvoltdrei politice a Romantei sub domniarol I. I, 17.

www.digibuc.ro

Page 185: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

188

(21 Fevruarie 1867). Ministerul urmator (al3-lea in primul an), format de C o nstantin Kretzulescu (conservator),erà un guvern de coalitie; insa Ion Bra-tian u, ca ministru de interne, era su-fletul Cabinetului. In 1867 (Martie 21)Camera yob'. concesiunea Barkley-Stani-forth (o casa engleza) pentru cea dintaiucale teratä, Bucuresti-Giurgiu (proiectatihid in domnia lui Cuza). Apoi guvernulprezenta proiectul de lege pentru reorga-nizarea armatei. Dar dificult4i1e ce mi-nisterul intâmpina in streinätate, mai alesBratianu, pentru mäsurile luate in chestiu-nea evreeasca, II silira sa demisioneze maiinainte de a trece proiectul (29 Iulie).

Noul minister, prezidat mai intaiu deStefan Golescu (care a fost nevoita se retrage in urma unor excese contraEvreilor), apoi de fratele sau NicolaeGolescu, cu Ion Bratianu la internesi la finance, a putut trece proiectul mi-litar abià in Maiu 1868. Prin noua lege,puterea armata primi o noul organizare,fiind sporitä in masura insemnata. In acelasitimp, Camera vota (28 Maiu), dupe sta.-

www.digibuc.ro

Page 186: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

187

ruina energici a Principelui pentru pro-iectul drumurilor de fier, concesiunea 0-fenheim (un consortiu austriac-englez),pentru linia Burdujeni-Ia5i-Roman, §i con-cesiunea Strousberg (un consortiu prusian),pentru celelalte linii, concesiuni .comba-tute cu invier§unare de opozitie §i votatede Senat mai tärziu (20 Septemvrie). Inanul urmator (1869) s'au deschis celedintai drumuri de fier, linia Bucurqti-Giurgiu (22 Octomvrie) §i linia Burdujeni-Roman (3 Decemvrie).

Dupe trecerea reformei militare §i a pro-iectului pentru caile ferate, ministerul li-beral Golescu, care in streinatate nu se bu-cura de simpatie, fu inlocuit (16 Noern-vrie 1868) cu un minister prezidat de Prin-cipele D i rn itrie Ghica (consetvator mo-derat), in care a intrat §i Mi ha i 1 Ko-gal ni cea nu (liberal moderat) ca mini-stru de interne (apoi de externe). Corpurilelegiuitoare, netavorabile noului guvern, aulost disolvate, §i nouele alegeri au dat omajoritate guvernamentala. Indreptându-seasttel §i raporturile cu streinatatea §i si-tuatia dinlauntru, Domnitorul putù sä in-

www.digibuc.ro

Page 187: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

188

treprinda in 1869 prima cälätorie in Oc-cident, dela suirea sa pe tron.

Inainte de a pled in Apus, Principe levizita, la inceputul lui August, pe tarulAlexandru II, la Livadia, cu care era in-rudit prin aliantä (murna Principelui eravara impärätesei). La sfärsitul lunei Au-gust, cel din tâiu tren roman de drum defier, plecând la Dunäre, si vaporul Stefan-cel-Mare (inaugurat in Fevruarie 1869),care Iiiceä sä strabatä pentru prima oarapavilionul roman prin Portile-de-Fier panäla Bazias, duceau pe Domnul Românieispre Occident. Dupe vizita fäcutä impära-tului Francisc-Iosif la Viena, Principeleplecâ la familia sa, unde rämase 12 zilein castelul Weinburg, lângä Reineck. Acoloavù o intalnire cu delegatul spaniol Sa-lazar, care, trimis spre a oteri coroana Spa-niei unui membru al casei princiare deHohenzollern, dedea a intelege cä privirileSpaniolilor erau indreptate catre PrincipeleRomâniei. Domnitorul declarându-i ho-tfirlt cá sitntimantul säu de datorie nu i-arpermite sä schimbe modesta coroanä ro-mânä cu cea regalä a Spaniei, delegatul

www.digibuc.ro

Page 188: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

189

o oferi principelui Leopold, fratele maimare. Aceastä candidatura a devenit peurma motivul iäsboiului francogerman.

Vizitand pe regele Prusiei la Baden-Baden,Principe le se intalni acolo cu principeleregal Frederic, cu care it legh o strinsaprietenie. Intalnirea fu hotaritoare pentruchatoria Domnitorului. Principele Fredericludà mult pe Principesa Elisabeta deWied, atunci in al 26-lea an (näscuta in17/2,19 Decernvrie 1843), preaculta, spiri-tual, , amabilä, plina de nobile sentimentesi de un farmeCirezistibil, care i-ar fi ceamai deopotriva consoarta, capabila de aintelege chiemarea sa tot asa de inalt casi Domnitorul insusi. Dupe vizita tacutaapoi imparatului Napoleon la Saint-Cloud,Principe le pled. la Co Ionia spre a se in-tMnI cu Principesa, acolo mana.

In 4/16 Octomvrie se serba logodna,la Monrepos (langa Neuwied), si in 3/15Noemvrie, cununia, la Neuwied. In 12Noemvrie perechea princiara, primita cuurarile lerei intregi, si-a fäcut infrareaserbatoreasca, in Capitala, primind la Mi-tropolie binecuvantarea Bisericei, prin mi-

www.digibuc.ro

Page 189: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

190

tropolitul Nifon cu tot soborul arhieresc.Dupe Te-Deum, so de perechi ter:Inqtidin diferitele judete, cununate in aceeaqi zila Mitropolie §i inzestrate de Star, au de-filat dinaintea perechei domnesti. In a-minfirea fericitului evenement, Doamna acreat, ca primul sau act in noua sa patrie,un fond de binefacere, din care 8 fete sär-mane sä fie ajutorate cu un dar in zivaaniversara a venirei sale la trcn. Era bine-faciltoarea saracilor si viitoarea mama a ra-nitilor pentru patrie, Doarnna Rominilorcare va crea si va indruml societätile debinefacere si de activitate nobilä si folosi-toare a femeiei române si care va straluciin scrierile incantätoarei Carmen Sy lva,aceasta era Principesa care veni sä impo-dobeascä tronul României §i sa dea strii-lucire coroanei ce va purta ca prima Regina.

*It 4.

La deschiderea sesiunei parlamentare pe1869/70, discursul tronului desfäsura unprogram de lucrari insemnate, având invedere conventiuni internationale, reformeadrninistrative si imbunätätiri financiare si

www.digibuc.ro

Page 190: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

191

economice. Dar neta;elegeri tn Cabinet auprovocat demisia ministerului DimitrieGhica (27 Ianuarie 1870). Noul minister,format de Alexandru G. Golescu (failcoloare politica hotarita), erà prea slab pen-tru o activitate spornica. Liberalii, nemul-tumiti de indepartarea lor dela putere, ata-cau cu violentä guvernul, necrutand nicichiar pe Suveran. Spre a-si manifestà ne-multumirea contra Principelui, opozitiatacit sa se aleaga ca deputat fostul dom-nitor Cuza, si Camera valida alegerea ;dar intemeietorul Unirei avù tactul patrioticde a nu primi mandatul oferit in aseme-nea imprejurari, refuzandu-1 si dupe adoua alegere. Manitstarile antidinasticeale opozitiunei intaritate erau incurajatedin afarii, mai ales din Francia, unde seimputa Plincipelui CA ar urma o politicitot mai prusofila si ostila Franciei. Amba-sadorul francez la Viena dedea chiar a inte-lege lui Cuza (la Döbling in 1868) caFrancia 1-ar sprijini a se reintoarce pe tron;dar acesta ii räspunse cá n'ar consimti niciodata sà reintre in Romania prin o inter-ventie streinä. Ministerul neputând stä-

www.digibuc.ro

Page 191: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

102.

pani situAla interna, se retrase (20 Apri-lie). Sub acest guvern s'a inaugurat mo-netaria românä (24 Fevraarie 1870), incare s'au Eitut cei dintai Caro li de aur, cumsi bucati de argint de un leu, cu efigiaPrincipelui si cu inscrimia «Domnul Ro-manilor». (Monete marunte, de Hon, s'aubatut mai intaiu in 1867).

Cu mirnsterul Manolake CostakeEpureanu (G. Gr. Cantacuzino,G. Manu, P. P. Carp, C. Gradi-steanu si A. Lahovari) veni un gu-vern omogen conservator (ajuna dreapta»).Corpurile legiuitoare fiind disolvate, noilealegeri au dat insä o slabä majoritate gu-vernamentalä. In vreme ce noul parla-ment erà intrunit in sesiune extraordinara(r4. Iunie 8 Iulie), Francia declara ras-boiu Prusiei, in urma candidaturei prin-cepelui Leopold de Hohenzollern la tro-nul Spaniei. In Camera, opoz4ia interpelaguvernul asupra politicei sale fata de xis-boiul franco-german, cu aluziuni la adresaPrincipelui. Ministrul de externe, d. P.Carp, raspunzand zise: «Unde este gintalatina, acolo este si inima Romaniei».

www.digibuc.ro

Page 192: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

193

Situatia Principe lui etA foarte dincili ; datel a jurat sa fie Roman, si lucra ca Ro-man, conducand-se numai de intereseleRomaniei. Dupe inchiderea sesiunei, o-pozitia urma agitatia sa, continuand ata-curile Incepute de mai inainte contraPrincipelui pentru concesiunea Strousberg,care 6 loc la nemultumiri, si provocandturburäri in Ploiesti, unde instigatorii, infrunte cu deputatul Candiano Popescu (fostcapitan in armata), au proclamat aRepu-bli» (8 August). Numai nasterea prin-cipesei Mar ia (27 August), insotita de spe-rarea ca va urma si un mostenitor direct,a mai inseninat zilele neguroase ce cati-vaambitiosi nesocotiti pricinuiau atunci Dom-nitorului si tinerei Doamne, cari nu aveaudorinta alai fierbinte decal fericirea noueilor patrii.

La deschiderea sesiunei parlamentarepe 1870/1, discursul tronului anunta iarasimai multe proiecte de legi si reforme. Daropozitia nu da ragaz de lucru. In acelasitimp, si afacerea Strousberg, care declaràca nu va putd pläti cuponul obligatiuni-jor cailor terate romane, garantate de

7www.digibuc.ro

Page 193: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

104

Stat, inaspri situatia. Un vot de neincre-dere al Camerei determina apoi pe gu-vern a se retrage. I on Ghic a, indicat de

.opozitie, fu irisarcinat cu formarea nouluiCabinet (18 Decemvrie). Aces't al IX-leaminister nu avea, afara de prezidentulconsillului, care lua portofoliul internelor,

ded.Dimitrie A. Sturdza, care primiportofoliul financelor, alti membri mar-canti. Astfel compus, el nu putea stapaninici luptele din parlament nici agitatiadin tart. El n'a luat masuri prin cari saimpiedece ca in ro M-artie o multime tur-buratoare sa aface cu pietre sala Slatineanu(astazi Capsa), unde colonia germana dinCapitala serba, printeun banchet prezidatde reprezentantul Germaniei, ziva nastereia nou-proclamatului imparat Wilhelm, vic-toriosul rege al Prusiei, capul casei de Ho-henzollern. Politia, care nu interveni latimp spre a mentine ordinea, era banuitade coniventa. Principele, ambit de nesäbui-tele manifestatiuni contra persoanei i caseisale si desCurajat de starea dinlauntru, ceeace Il facea sa se gandeasca de mai inainte

abdicare, lua atunci hotarirea de a ab.

www.digibuc.ro

Page 194: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

1b5

dicà in urma celor intamplate. A doua zidimineata, membrii Locotenentei domne*tidin 1866 furä chiemati spre a primi iar4iputerea suveranitatii ce o transmisese Prin-cipelui.

In acel mciment preacritic, rnarele pa-'triot Lascar Catargiu a salvat situatia carea hotarit soartea terei i a Dinastiei. Ve-nit la Palat impreuna cu Nicolae Golescu(al treilea membru al fostei Locotenentedomnqti, colonelul Haralambie, erà absentdin Capita la), Catargiu, auzind declaratiaPrincipelui cit i-a chiemat spre a le remiteputerea ce a prirnit din mainile lor, a git-

sit in inima sa de Roman §i in intelep-ciunea sa politica accente atat de pätrun-zatoare i cuvinte atat de convingatoareincat a determinat pe Domnitor sa Ora-seasca gandul de abdicare la care era bo-'

Punand in vedere Principelui mareanenorocire ce abdicarea sa ar aduce Ro-rnaniei, §i asigurand cä tara toatä nu-1 valasa nici decum sa piece, fostul locotenentdomnesc §i colegul säu au declarat hota-tit a nu primi sarcina ce Domnitorul voiàsa le dea. Ei se insarcinara numai a co-

www.digibuc.ro

Page 195: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

196

munich parlarnentului, in §edin0 secretä,cele aflate. Parlamentul primI incuno§tiin-tarea cu aclind mi§care §i cu asigurareadeplini a devotamentului säu pentru tron

Dinastie, toti intelegand gravitatea uneiabdicäri. Dobandind aceastä convingere,Principe le incredintâ lui Lascar Catargiumisiunea de a formh un nou guvern. Inaceea§i zi Martie) ministerul mrà for-mat din conservatori. Astfel marea crizäale carei urmäri in caz de abdicare, inimprejurärile date, cine puteh sä le mä-soare ?a fost inläturatä. Erà serviciul celmai mare ce un bárbat politic din domniaRegelui Carol a adus terei §i tronului.

Cu ministerul Lascar Catargiu a ve-nit, dupe nouà guverne in mai putin decinci ani, un minister care, cu remanicriulterioare, a guvernat peste cinci ani. Eràcel dintiiu guvern sub care s'au putut faceun rind de reforme §i imbunätätiri in-semnate §i sub care s'au putut incheià celedintii conventiuni internationale ce auprecedat neatirnarea terei, a§h. Mat Ro-mania a fost pregätitä sä intre cu fruntea

www.digibuc.ro

Page 196: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

197

ridicata hi rasboiul din care a iesit invin-gatoare i independenta.

«Vom apnea constitutia cu toata since-ritatea», declara Catargiu in Camera, laprezentarea noului Cabinet ; dar cl adogain sedinta urmatoare: «Eu nu voiu per-mite ca ulita sa ne faca legi». In urmavotului de neincredere, Camera tu disol-vata, i nouele alegeri au dat o mare ma-joritate guvernamentala. La deschidereanouei Camere (23 , Maiu), Domnitorul afost salutat mai calduros deck ori cand,si pasagiul din discursul tronului cenunta hotarirea Principelui de ali:conti-nua misiunea ce i-a 'desemnat incredereaNatiunei a fost prirnit cu cele mai entu-siaste aplauze, indelung prelungite. «Schim-barea ce s'a facut dela 10/22. Manie»scriea Principele, la inceputul lui Iunie,cane plrintele sau«e surprinzatoare...Reprezentantii de ad (ai marilor puteri)gasesc ca Romania n'a avut nici odata. unCabinet asa, bun si o Camera asa, buna».

In Camera conservatoare dela 18711873 a intrat i grupul format de mem-hrii societatii «Junimea» din Iasi, cari Ora

www.digibuc.ro

Page 197: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

198

atunci se ocupau exclusiy de literaturá (for-mind cercul revistei Convorbiri Literare cepublicau), numai d. P. Carp dintre ei o-cupandu-se mai mult de 'politicd. La in-demnul guvernului, ei s'au decis sa intrein actiune políticá, spre a-i da, ca «oamenide ordine» i dinastici hotOriti, concursul lorpentru consolidarea tronului si a Statului.Intrand mai tarziu si in minister (T. M aiorescu, T. Rosetti si P. Carp), eiau avut parte insert-maul la lucrarile sävar-site de Cabinetul Catargiu si la indruma-rea politicei conservatoare in direqia re-formelor intreprinse.

«Dacä nici cu acesti oanaeni» scriedPrincipele, la debutul noului guvern, catreimpäratul Wilhelm «nu s'ar puted a-duce la indeplinire reformele necesare, a-tunci tara este pierduta». Din fericire, dupeatatea ,schimbari de ministere i friimantariintre partide, cari nu permiteau o lucrare le-gislativd spornica, stabilitatea i ordinea,mentinutä cu mana de fier prin cinci ani, audat Domnitorului putinta de a conduce tarape calea progiesului la isbandd. Intorcan-du-se din cálátoria tacutä in Aprilie cu

www.digibuc.ro

Page 198: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

190

Doamna prin ;ara, care primi pe Suve-rani cu cel mai viu entusiasm, Domni-torul putea, la serbarea zilei de io Maiu,sà zica «Sunt incredin;at acum ca viito-rul Romaniei va fi asigurat prin ordinestabilitate, singura Una solida pentru pros-perarea unei teri».

La deschiderea sesiunei Corpurilor legiu-itoare, discursul tronului relev1 mai alesremediarea nevoilor financiare, pentru carecerea preferinla mai inainte de toate, puncàin vedere reformele i legile mai urgente,pe langä conven;iunile interna0onale ceaveau sä fie incheiate, i accentua din nouordinea i stabilitatea ca cea dintaiu cc-rinta pentru fericirea terei ; càci «unde nueste ordine, nu este libertate». Cu aceastalozinci, pi1sä la practica de Catargiu cutoata energia couvingerei sale patriotice,noul guvern si noul parlament au Inceputroditoarea lor activitate.

Intre reformele i Imbunatat;rile intro-duse, locul de frunte II avea consolidareafinancelor ( P. Mavroghe.ni, ministru definance); Prin monopolul ,tutunului si'prininstituirea taxei timbru si inregistrare

www.digibuc.ro

Page 199: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

20(1

(1872), veniturile Statului au fost sporitein mod insemnat; introducerea rentei ro-mane pe piekele occidentale (1875) do-vedeà crgterea creditului nostru in strei-natate. Infiirgarea Creditului fonciar rural(1873) i a Creditulti fonciar urban (1874),cu capital roman, venea in sprijinul pro-pirei a terei. Penibila afacereStrousberg fu rezolvata, concesiunea con-sotliului find rezi4ta i transmisa Societa-tii agionarilor cailor ferate romane (1872),

s'a asigurat terminarea liniilor intre-prins.e. Deschizandu-se liniile Bucure§ti-Ro-man (continuarea liniei Burdujeni-Pwani-Roman, deschisa ill 1869), cu ramificareaBuzeu-Braila-Galati-Tecuci -Bar lad (1872),I4-Ungheni (1874), in legátura cu liniaPascani-Iasi (deschisa in 1870), i Bucu-re§ti-Varciorova (i 872-1875), reteaua cit-ilor ferate remane fu pusa in legatura cuAustro-Ungaria (i4 doua puncte) §i cuRusia, cu cari statd s'au incheiat conven-Ouni pentru junctilane. Pe linia Ploeti-Predeal, pentru care s'a dat concesiuneaCrawley (1875), s'a facut a treia junctiune

Austro-Ungaria (deschisil in 1879). Unwww.digibuc.ro

Page 200: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

201

act de cea mai mare insemnatate a ministe-rului Catargiu a fost tractatul comercial cuAustro-Ungaria, incheiat in 1875 (B. B o-er es c u, ministru al afacerilor streine),dupe care a urmat i conventia comerciala cuRusia (1876 Martie). Faptul incheierei unuitractat cu una din puterile garante era in-ceputul pentru recunoasterea neatarnarei.Opozitia liberala a combatut cu inviersu-nare tractatul prin care Romania facea pri-mul pas spre neatarnare, si a iesit chiardin Camera, in urma votarei lui (28 Iu-nie); dar ministerul liberal urmator a tostacela care i-a dat promulgarea.

Pe langa insemnatele progrese financiareeconotilice, s'au facut mai multe reformeimbunatätiri in administratie, s'a stabilit

organizatia autonoma a Bisericei, prin le-gea pentru constituirea s-lui Sinod (1872),

s'a desavarsit organizarea armatei (ge-neralul I. E m. Florescu, ministru de ras-boiu). La manevrele din 1874, tanara ar-mata romana a provocat mirarea ofiteri-lor streini. La inaugurarea statuei lui Mi-hai Viteazul (8 Noemvrie 1874), Domni-tPrul pute s. ica ; aSuut sigur c timpul

www.digibuc.ro

Page 201: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

202

de barbätie n'a trecut i ca, tn momentulde pericol, Romania se va scula ca un sin-gur orn, spre a implini ca in trecut da-toria sa. Dea Durnnezeu ca in acel mo-ment sa pot raspunde i Eu asteptarilorterei». In vederea acelui moment, ce se

apropia, guvernul a cerut un credit de 4milioane pentru armata (votat de Camerain Ianuarie 1876).

Rdscoala pornita in Turcia (1875) ridicaprevestitorii nori ai räsboiului, in careRomania era chiematä sd dea proba puterei

insemnatatii sale. Dar cand Principe le, inconsilul de ministri (24 Noemvrie), pusechestiunea asupra atitudinei ce guvernulroman ar urma sa aiba la isbucnirea räs-boiului, miuitrii erau nedumeriti; ei cre-deau ca o atitudine expectatsiva ar fi cea

mai build. De atunci se puteà vedea ca

räsboiul nu se va puteä face cu un minis-ter conservator. El nu s'ar fi putut face cuatat mai mult cu cat si partidul incepea ase desagrega dupe cinci ani de guvernare, siopozitia liberalä devenea tot mai violenta.Dad agitatia antidinastica nu mai puteasä aiL4 trecere,,-- precum s'a dovedit la

www.digibuc.ro

Page 202: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

203

moartea micei principese_ Maria (28 Mar-tie 1874), cand durerea Suveranilor eraimpartasita adanc de popor, strins unit cuDinastia, totusi agitatia opozitiunei contraunei intelegeri, cu Rusia pentru rasboiuputea sa creeze dificultati serioase. In ase-menea imprejurari, Cabinetul Catargiu seretrase (1 Aprilie 1876) In urma alegerilorpentru Senat, cari au dat un rezultat ne-favorabil guvernului.

0 noua formatiune conservatoare sub ge-neralul Florescu a trebuit sa faca curandloc unui. minister liberal sub ManolakeCostake Epureanu (27 Aprilie), dupecare a urmat ministerul Ion Bra tia nu(21 Iulie), ca expresiune adevarata a parti-dului liberal. Cu acesta, tam capata iarasiun guvern tare si de lunga durata, sprijinitpe un partid nutneros i bine organizat,precum il reclama situatia.

b) Neatârnarea qi Regatul. Cultura Indomnia Regelui Carol I

and in 1866 Principele Carol lua con-gediu dela regele Wilhelm I pentru a

pled. in Romania, acesta ti zicea ca n'ar

www.digibuc.ro

Page 203: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

204

fi de demnitatea unui principe de Hohen-zollern de a se pune sub autoritatea sulta-nului. Principe le ii raspunse cä ya recu-noaste pentru moment suzeranitatea tur-ceasca, insä cu gândul de a se libera deea, cucerind pe campul de bátaie neatar-narea wrei ce l-a ales. Cu acest gand, Ca-rol de Hohenzollern se sui pe tronul luiStefan cel Mare si Mihai Viteazul. In ve-derea acestui seI, Domnitorul care a venitsá câstige neatanarea Romaniei i sä intetemeieze Regatul roman si-a format vas=ce voià s'o conducá la biruinlä. Aceastäoaste, pentru care supremul ei Cápitan a-yea cea mai deosebitä ingrijire, era crea-tiunea lui :ea nai aleasä; i când rásboiulerà la poartá, nime nu avea mai muttäincredere in oastea romara &cat Domni-torul însui, creatorul ei. «Eu am deplinaincredere in tânära mea armatä, care ardede dorino de a se arata», scriea Principele,la inceputul lui Decemvrie 1876, catre pä-rintele sat'.

Ráscoala in Herzegovina, Bosnia si Bul-garia, aOota prin emisari rusesti, i räs-boiul inceput apoi de Serbia i Muntene-

www.digibuc.ro

Page 204: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

206

ddnira furciei Ounie 1670, la in-demnul i cu sprijinul Rnsiei, erau pre-l'udiul rasboiului pregatit de indelungRui spre a restabili prestigiul §i influent/lor in Rasarit, dupe infrangerea §i umilireasuferita in rasboiul de Crimeea. Romanianu putea i, mai alcs, nu trebuia sa steapasiva la o parte in lupta ce avea sa ho-tareasca soartea cre§tinilor subjugati de pesteDunare §i viitorul ei. A§ezarea ei geogra-fica, cum §i importanta ei politica i mili-tarà, traditiunile trecutului ei istoric §icu aspiratiunile ei pentru viitor, ii desemnalinia de purtare in acest moment hotaritor,a§teptat cu infocare, §i cu incredere de ta-närul ei Domn, doritor de mari fapte. Invederea evenementelor ce se pregateau,Principele a chiemat in fruntea guvernuluipe barbatul cel mai indicat §i mai hotäritlua raspundrea situatiunei, Ion Bratianu.Acesta, inteun &Ind cu Domnitorul §i con-trar vederilor celor mai cumpaniti dintre oa-menii politici ai terei, era pentru participareaRomaniei la rasboiu, in alianta cu Rusia.

Cruzimile Turcilor in provinciile rascu-late, mai ales in Bulgaria, unde rascoala

www.digibuc.ro

Page 205: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

206

fu crâncen doboritä, si intrângerea Serbiei(in August), care et-A ajutatâ de Rusi cutrupe de voluntari si cu munitiuni, trebuiau,sä aducii in curând complicatiuni cu Rusia.La stArsitul lui Septemvrie, Brâtianu, insotitde o deputatie, fu trimis la Livadia spre asalutit pe Tarul, sosit acolo cu principeleGorciakov, cancelarul imperiului, si cu mi-ministrul de räsboiu, impreunâ cu comi-tele Ignatiev, ambasadorul dela Constanti-nopole, si spre a se pune in intelegere cuprivire la râsboiul iminent. Deputatia ro-mânii fu primitä cu distinctie, iar in pri-vinta riisboiului s'a admis in principiu In-cheierea unei conventiuni pentru trecereaarmatei ru-sesti prin Rornânia. In Noernvrieveni la Bucuresti trimisul rus Nelidov, cuun proiect pentru conventie. In vreme cetratârile urmau in secret, s'au luat mäsuripentru pregatirile de rasboiu. Rezervele,chiemate la concentrarea de toamnii, furâmentinute sub steag, regimente noue furacreate, si Camerele au votat creditele nece-sare pentru arm ata .

Intre asestea, plenipotentiarii marilor pu-teri se intrunirä in conferenta la Constan-

www.digibuc.ro

Page 206: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

207

tinopole, spre a delibera asuPra reformelor'de introdus in imperiul otoman, -Pentruasigurarea pacei. 6uvernul roman trimisela Constantinopole pe amitrie Bratianu, inmisiune speciala pe langä Conferenta, cuurmatoarele cereri: recunoasterea neutrali-tatii Romaniei; in caz de rasboiu intreTurcia i una din puterile garante, celelalteputeri sa prescrie României linia de purtaresi sa-i garanteze neutralitatea; Conferenta sadetermine Poarta a ceda României parteadin Delta Dunarei ce a apartinut Basarabiei.Si pe lânga Cabinetele marilor puteri, gu-vernul roman a facut demersuri pentru re-cunoasterea neutralitatii. Dar nurnai Austro-Ungaria, recomandand o stricta neutralitate,promitea sa sustina cererile României; ce-lelalte puteri au dat rdspunsuri evazive.Lipsità de sprijinul puterilor garante inchestiunea neutralitatii, Romania c4tigâmana libera de actiune.

La intrunirea Conferentei dela Constan-tinopole, noul sultan Abdul Hamid II ras-punse (dupe statul liberalului Midhat-Pasa,numit mare-vizir) prin proclarnarea uneigonstitutiuni care acorda drepturi 9a1e

www.digibuc.ro

Page 207: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

208

intea legei pentru toti cetätenii, cu liber-tati constitutionale europene. Fat& cu a-ceasta constitutie -liberalä (desfiintata in ur-ma, du.pe caderea lui Midhat-Pa§a), Poartarespinse propunerile de reforme ale Con-ferentei, ceea ce a dat apoi motivul pen-tru rasboiul ruso-turc. Noua constitutieosmana, in care Domnitorul Romaniei eraconsiderat ca a§eful unei provincii privile-giate», a provocat i ruptura cu Romania.In urma acestei violari a autonomiei te-rei, guvernul roman trimise o nota deprotestare la Poarta, declarând ca nouaconstitutie a imperiului otoman nu poateatinge pozitia internationala a Statului ro-man, stabilita prin capitulatiuni i tractate,§i protestand formal contra violarei adusedrepturilor natiunei romane. Principele,considerand legatura intre Romania i im-periul otoman ca rupta prin atitudinea Por-

socotea sosit momentul pentru a se in-cheià conventia cu Rusia, §i hotari mobi-lizarea armatei.

Inainte de semnarea conventiunei, Prin-cipele chiema la un consiliu pe frunt4ipolitici, spre a le cere parerea asupra atitu-

. ,

www.digibuc.ro

Page 208: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

209

dinei României in räsboiul dintre Rusia §iTurcia. Majoritatea s'a Tronuntat pentruneutralitate ; M. Kogälniceanu §i C. A.Rosetti erau pentru o intelegere cu Rusia.Dupe consiliu, Kogälniceanu fu numitministru de externe (in locul lui N. Ionescu,care dernisionase, fiind pentru neutralitate)

primi insärcinarea sa incheie conventiapregatitä de Brätianu. La 4 Aprilie tu sem-natä conventia prin care guvernul romanasigura armatei ruseti, destinati a intrà inTurcia, liberä trecere prin Romania i tra-tarea cuvenitä unei armate amice, in con-ditiunile stipulate ; iar guvernul rus se o-bliga sä pazeasca drepturile politice ale Sta-tului roman §i sä aibä grije pentru respec-tarea lor, conform legilor terei i tracta-telor existente, cum i «sä mentina i saapere integritatea actuald a Rotnaniei.. A-ceastä din urmä stipulatie, preväzutä la ce-rerea Principelui insu§i, aveä in vedere maiales Basarabia cedatä Moldovei de Rusiaprin tractatul dela Paris, a cärei eventualäreanexare; in schimbul unei despägubiripeste Dunäre, era in intentiunile in cat-vamanitestate äle diplomatiei ruseltir

www.digibuc.ro

Page 209: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

210

Inca hiainte de ratificarea conventiuneiprin Corpurile legiuitoare (conform legilorterei, precurn era stipulat), Rúii trecuraPrutul, in mai multe locuri, in 12 Apri-lie. Pana la intrunirca Camerelor, convo-cate pe ziva de 14 Aprilie, consiliul de mi-nistri a deschis un credit pentru mobilizarea'armatei, i Principele a &suit din lista sacivila ico.oco de lei pentru a se platl o-fiterilor indemnitatea de rasboiu pe primaluna, incd nevotata de Camera. Principesatacea pregatirile pentru ingrijirea ranitilor,studia organizarea ospitalelor si intocmirileCrucei-Rose, devotându-se acestei opere deDoamna cu toatà dragostea unei adevaratemame a ostasilor.

La deschiderea Corpurilor legiuitoare, dis-cursul tronului arata ddt staruintele pe Ian-ga piíterile garante pentru a obtine recu-noasterea neutralitatii au limas fara rezul-tat, deci trebuia a feri, cu ori ce pre; sicu ori ce sacrificiu, ca Romania sa nu de-vina teatrul räsboiului. Parlamentul, tra-gand linia de urtnare a guvernului in a-ceasta privinta, va avea sa dea mijloacelepentru 4 putea face fata ureutaiilor r4sboit3-

www.digibuc.ro

Page 210: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

211

lui. «Cat pentru Mine$,--tncheia Dotnni-torulafiti siguri Fa-mi voiu face datoria.

.Din ziva de cand M'am suit pe acest tron,ilustrat prin atatia mari i gloriosi Domni,cugetärile lor au devenit marea gandire adomniei Me le : realorea Romaniei, impli-nirea misiunei sale la gurile Dunareimai presus de toate, mentinerea drepturi-lor ei ab antiquo, apararea integritätii ho-tarelor ei. Si intru indeplinirea acestei sfin-te datorii, fie bine incredintatä ora Mea6, In capul junei i bravei noastre armate,voiu sti a plati cu persoana Mea.. Hota-rirea de a intra in actiune era clar expri-mata in aeest cuvant de deschidere : pro-gramul era räsboiul.

Cu mare majoritate, conventia fu con-firmata de Camera si de Senat, si Cameraa votat apoi io milioane de lei pentru tre-buintele armatei. Mobilizarea fiind termi-nata la 26 Aprllie, Domnitorul lua coman-damentul superior al armatei, concentratain putere de so.000 de oameni i iSo detunuri ; militia si garda nationala, cu a-proape 70.000 de oameni, nu erau chie-mate sub steag. In aceeasi zi Turcii ince-

www.digibuc.ro

Page 211: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

212

pura ostilitätile, ff.:10nd din Vidin asuprabateriilor romane dela Calafat ; bateiia Ste-fan-cel-Mare raspunse incepand focul asu-pra Vidinului. Au urmat apoi focuri asu-pra bateriilor romanesti dela Oltenita sidela Islaz, cari au raspuns trägand in bate-riile dusmane. Dupe aceste prime ostilitati,prin cari Poarta insasi a rupt legaturile cuRomania, Corpurile legiuitoare au votat in9 Maiu motiunea de independenta. In a-ceeasi sedinta s'a votat, ca primul act deneatarnare, proiectul de lege pentru insti-tuirea ordinului «Steaua Romaniei». Inziva urmatoare, in care se serba aniversa-rea suirei pe tron a Principelui, indepen-denta fu proclamata in mod solemn. Ast-fel ziva de io Maiu, memorabila plin sui-rea pe tron a intemeietorului Dinastiei, casi prin proclamarea independentei, si aleasaapoi si pentru incoronarea primului Regeroman, a devenit cea mai insemnata zi is-torica a Romaniei, zi de intreita serbatoarenationala.

In 154 Maiu Principele sosi la Calafat siordonâ a incepe focul contra Vidinului.Baterid Carol I, unde se afla Principele,

www.digibuc.ro

Page 212: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

213

trase prima lovituta de tun, nemerind inVidin. Turcii raspunzand, trei obuze tur-ce§ti explodara chiar in apropierea Prince-pelui, care saluta inirAos, ridicand chipiul :un ura entusiast saluta atunci pe Domnitor,

muzicile intonara imnul national. CarmenSylva a cantat in mandre versuri acest e-pizod din prima zi de lupta pentru nea-tarnare.

Abia in io Iunie Ru§ii incepura a treceDunk-ea, intrand in Bulgaria §i ocupandDobrogea. La luarea Nicopolei (inceputullui Iulie) au cooperat i bateriile romanede pe malul opus, bombardand cetatea.Totu§i o intelegere asupra participarei ar-matei romane la rasboiu inca nu era. sta-bilitä. Rusia nu admitea o cooperare ro-mana peste Dunare deck sub conditid uni-tatii comandamentului superior, care araveh si ramana in rnainile generalisimuluiarmatei ruse§ti, marele-duce Nicolae. Principele cereh insä o independenta absolutapentru comandarea trupelor sale. Chesti-unea s'a traganat pana and, in cele dinurma, neisbanda Ruilor i-a silk sh chiemein ajutor armata roman4,

www.digibuc.ro

Page 213: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

214

In Iu lie Rusii suterira doua inirangeri gre-le la Plevna. Chiar dupe prima lupti pierdu-

Tarul cerù Principelui sa treaca cu arma-ta sa peste Dunare la Nicopole; dar modali-tatea cooperarei nefiind inca:regulata, Princi-pele pregetà. Dupe a doua infrangere, marele-duce Nicolae trimise Principelui vestita te-legrama. din 19 Iu lie, cale, cerand ajutorgrabniq incepeh cu cuvintele : «Turcii a-dunand cele mai mari mase la Plevna nemmicesc». Era poate rnomentul de a puneconditiuni precise pen tru a se asigurà con-tra neajunsurilor suferite apoi la incheiereapacei. Insa Rusia legandu-se prin conven-;ie «a menOne i apara integritatea actualaa Romaniei», era inutil a pune din nouaceeasi condivie pentru ajutorul cerut; iaralte conditiuni ce s'ar fi putut obOne inacea strimtorare puteau sa provoace nouediscutiuni cu privire la chestiunea

sau nu se impacau cu delicamtade gentilom a Principelui. De alta parte,respingerea Rusilor de peste Dunare ar fiavut ca urinare inevitabila strimutarea tea-trului de rasboiu pe teritoriul Romaniei,ceea ce trebuia ferit «cu ori ce pre i .cu

www.digibuc.ro

Page 214: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

215

ori ce sacrificiu». Astfel Principe le se ho-tärl a trece Dunarea, cu singura conditie acornandamentului independent asupra tru-pelor sale. Tarul Ii incredintâ chiar coman-damentul superior asupra trupelor rusestidinaintea Plevnei, unite cu trupele ro-manesti.

Plevna erà un punct strategic din celemai insemnate in Bulgaria. Inca dela in-ceputul rasboiului, Principele aträsese atenia asupra acestui punct, recomandand o-

cuparea lui cat mai grabnicä, indatä ce

armata ruseasca va fi trecut peste Dunäre.Insa. Rusii au neglijar a ocupa locul inmod indestulator. Osman-Pasa ii sill a seretrage si se intäri acolo, ridicând redute

concentrând 40.000 de oameni, puteresporita in urrna pana la 6o.000. Primulatac al Rusilor asupra Plevnel fiind res-pins (8 Iulie), trupele dela Nicopoledin alte puncte dela Dunare hut trimisecontra ei spre a sustine onoarea armelorrusesti. In 17 Iulie primele trupe românestitrecurä Dunärea la NicOpole, ca sà into-cueasca garnizoana ruseascä. Dupe a douainfrangere ä Rusilor la Plevna (18 Iulie),

www.digibuc.ro

Page 215: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

216

Principe le dAdù ordin ca o divizie sä tread'Dundrea, venind in ajutor Ru§ilor (20 Iu lie).Mare le-duce Nicolae cerând de urgentä noueajutoare, Principe le plecl (15 August) incartierul general rusesc, la Gornia Studena,spre a se intelege cu Tarul. Acesta Ii ofericomandamentul superior asupra trupelorruse§ti dinaintea Plevnei, cari sä operezein unire cu armata romând, formând ar-mata de Vest. Domnul României le-a con-dus la isbândd.

In 20 August armata românä, in pre-zenla Principelui, trecù Dunärea la Cora-bia, pe un pod de pontoane, construit deosta§i. Principe le i§i a§ezi cartierul gene-ral la Poradim, aproape de Plevna, co-mandând o armatä de 35.000 Romani cu168 tunuri, §i 30.000 Ru§i cu 282 tunuri.In 26 August incepù bombardarea Plevnei.

.Nainte cu inimä româneascã, §i lumeasä ne judece dupe faptele noastre !»AsttelDomnitorul, in ordinul sail de zi, infläcäràvitejia osta§ilor säi. «Reincepem astäziluptele glorioase ale sträbunilor, aliitureacu numeroasele §i bravele armate ale uneiadin ple dintai puteri din lurne. Facqj

www.digibuc.ro

Page 216: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

211

dar sa !lilac din not u glorie drapelulrominesc pe campul de bataie, unde stra-mosii vostri au fost, secoli intregi, apara-torii legei i ai libertatii !».

Primul atac facut de trupele românesti fuincununat de isbanda : regimentul al XIII-lea de dorobanti, ajutat de un batalion dinregimentul al V-lea de linie numerememorabile in istoria noastra *) si de osectie de baterie, a luat cu asalt, in 27August, un redan turcesc, cea dintaiu po-z4ie cucerita la Plevna. Erà de bun auguraceasta isbanda. In seara de 30 August re-duta I-a Griv4a era in mainile Românilor.Era prima zi de biruinta a armelor româ-ne asupra vrajmasului secular, dupe 282de ani dela ultima lor biruinO asupra Tur-cilor sub Mihai Viteazul. Diminem a fostinceput atacul genet:al asupra Plevnei petoata linia. Dupe mari pierderi in rându-rile ostirei aliate, Românii, ajutati de treibatalioane rusesti, au isbutit sa ia, la alpatrulea asalt, reduta Grivita, isbânda a-

1 Aceieasi numere aveau qi legiunile XIII gamine 0V Macedonia!, conduse de Traian In Dacia, uncle eleau rtimas pentru paia provInciel,

www.digibuc.ro

Page 217: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

2t8

cestui atac general. Vri steag si trei tunuriau fost cucerite dela dusman. Prin ordinde zi, Domnitorul a dispus ca steagul siifie depus in Arsenal, cloud' tunuri sd fieasezate la statuea lui Mihai Viteazul, iarcel de al treilea, inaintea corpului de gar-& dela Palatul domnesc, uncle aceste tro-fee stau drept mdrturie si pit&

«Succesul durabil, cdstigat . la 30, apar-tine trupelor mele», scried. Principele catreDoamna, vestindu-i isbânda. Iar in ordi-nul de zi catre vitejii siii ostasi, Domni-torul le ziced: «Voi ati dovedit di virtutilestrdbune n'au perit din rândurile ostenilorromâni... Eu, ca Domnul si Comandantulvostru, sunt mândru de voi si vi multu-mesc».

Pierderile cele mari in aceasta luptá auardtat cd luarea Plevnei cu ,asalt erd pesteputintá : ea trebuid impresuratá in regula,pAnd ce va fi silitá a se prectit. Impresura-rea a durat Inca trei luni. Intre acestea, Ro-mânii au luat Rahova (9 Noemvrie), dupetrei zile de crâncene lupte. «Isbânda delaRahova apartine toatä armelor române»,scrieit marele-duce Nicolae catre Principele,

www.digibuc.ro

Page 218: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

219

laudând «bravura si militare alearmatei romane». Principe le. raspunzândla I-elicit:if ile consAiului de ministri, ziceà:«Ma simt mindru a ma afià in fruntea vi-tezei osti românesti, care a incununat culauri steagurile sale, a improspatat gloriastrabuna si a inscris numele Rahovei dinnou ill paginile istoriei» .).

Dupe luarea Rahovei, a urmat in cu-rând i caderea Plevnei. Armata de impre-surare, atacata mereu de dusman din po-ziOunile lui tari si oprita in operaOunilesale prin ploile i zapezile de toamna, ina-ima cu mare greutate, stringând cercul injurul taberei cumplit intarite a lui Osman-Pasa. Provocat la inceputul lui Noemvriea se predil, Osman-Pasa raspunse ca, mij-loacele sale nefiind Inca sleite, el va urmalupta pana la ultima putere de rezistenta.Viteazul luptator a rezistat pâna la extre-mitate. Când toate mijloacele ii erau sleite,

Pentru prima oarg, Rahova a devenit un numeistoric In 1396, când oastea condus6 de Sigismund, re-gele Ungarlei, contra Turcilor, In care se aria Mircea celBattlin §i Frederic VI de Zollern, a cuprins-o inainte deb6tAlia dela Nicopole.

www.digibuc.ro

Page 219: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

220

el ficir in 28 Noernvrie o supreia incer-care de a sparge rândurile impresurätorilorspre a iesi, dar fu respins. Românii, ocu-pând reduta Grivita No. 2, päräsitä deTurci, si land cu asalt redutele dela 0-panez, intrarä in Plevna i atiicarä pe Turcidela spate. Osman-Pasa, fiind ranit, capi-tull i s'a predat Români lor. La 3 oredupe amiazi Principe le inn-a invingätor inorasul cucerit. Astfel cäzir Plevna, 'dupetrei luni de crâncene lupte, cu mari pier-deri de ambe pärtile. Invingâtorii au fa-cut 40.000 de prizonieri, cu arme i stea-guri si cu 77 tunuri ca trofee.

aPovestea faptelor mari ale trecutului»ziceä Domnitorul in ordinul de zi adresatostasilor säi cvoi ati imbogatit-o cu po-vestea faptelor nu mai putin mari ce atisävársit, i cartea veacurilor va pästrà, penestersele ei foi, numele acestor fapte alä-turi de numele vostru... In numele terei,Domnul i CApetenia voastrâ vá multu-meste i vi dà fienruia din voi sufleteascaimbrätisare a vitejilor».

aZiva de 28 Noemvrie este i rämâne ozi neuitatá», scria Principe le catre Doamna,

www.digibuc.ro

Page 220: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

221

care in aceste grele si memorabile zile sedevota, cu nespusa ravnä si dragoste, gri-jei pentru alinarea suferintelor celor ránitipentru patrie. «Mama», ii ziceau ostasii inrnangaiere, induiosati de mila si dragosteaDoamnei lor. Si generatiuni nesarsite vorpovesti urmasilor, din neam in nearn, deDomnul Carol, care a condus la biruinta.asupra Turculiti oastea romana si oasteaTarului. tuturor Rosiilor, si de ElisavetaDoatuna, «marna ranitilor».

Caderea Plevnei a fost hotäritoare pen-tru sfarsitul räsboiului. Ea era biruintaDornnului Romaniei, comandantul supe-rior al ostirilor unite, si a Romanilor sai,cari au luat la incept.t Grivita, la sfarsitOpanezul, cari au intrat cei dintai in Plevna,si carora s'a predat Osman-Pasa. In tot ras-boiul nu s'a oblinut un alt succes militaratat de insemnat pentru rezultatul cam-jpaniei intregi, cu atata arta militark cu a-tata vitejie si cu atatea jertfe. Dupe inde-plinirea acestei mari fapte rasboinice, careva ramane memorabila in istorie pentrutoate timpurile, Principe le s'a intors in;ara sa, ca si Tarul, disolvandu-se armata

www.digibuc.ro

Page 221: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

222

unitii sub comandamentul sat'. In 15 De-cemvrie Domnitorul ii facil intraka trium-falä in Capita la, primit fiind cu un entu-siasm cum nu se viizuse panä atunci intara. Ca si in 1866 si in 1869, el se du-se mai intiliu la Mitropolie, aducând lauda

multumire atotputernicului daruitor albiruintei sale.

Rusii trecura victoriosi Balcanul, iar Ro-mânii se intoarsera la Dunare ca sit cu-prindä Vidinul. Intre acestea, Serbiacarenu luase parte la rasboiu, incheind pace cuTurcii, dupe intrângerile suferite in 1876a declarat din nou rasboiu Turciei (2 De-cemvrie) spre a reparä neisbanda, si is-bud sä ia Pirotul i Nisul. La Vidin, Ro-mânii (aproape 18.000 de oameni cu 84tunuri) incepurii in 12 Ianuarie 1878 ata-cul asupra intariturilor exterioare si luaräredutele dela S111E-clan; apoi incepn bom-bardarea Vidinului (r5 Ianuarie). Candcetatea erà aproape sà capituleze, sosi sti-rea ca Rusii au incheiat cu Turcii armis-titiul dela Adrianopole (19 lanuarie). Os-tilitatile incetând, garnizoana turceasca apredat Românilor Vidinul. Dupe inche-

www.digibuc.ro

Page 222: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

223

ierea armisdçiului, Greda declarat si earasboiu Turciei, fara sa-1 faca. Cu paceadela San-Stelan.o Fevruarie), incheiatade Rusi, s'a sfarsit rasboiul.

Tractatul de *pace dela San-Stefano, in-,cheiat de Rusi ftrà consimtimantul Ro-rnaniei, era, in ce privea Romania, unact de uimitoare nerecunostinta a Rusieifata de aliata sa. El prevedea, mai inainte

'de toate, recunoasterea independer4ei Mun-tenegrului si a Serbiei, cu mariri terito-riale pentru aceste principate, cari au avutun rol mai neinsemnat in rasboiu, i abiàin al treilea rand recunoasterea indepen-dentei Romaniei, cu vaga stipu14e ca. ea

'va putea face sa valoreze drepturile sale lao despagubire. Cu privire la provinciileimperiului otoman, se hotareà infiintareaunei Bulgarti mari, dela Dunare pani lamarea Egee, ca principat tributar Turciei,

reforme pentru cetelalte parti locuite decrestini, pe langa .cesiuni teritoriale in Eu-ropa si in Asia. Cesiunea in Europa cu-

.prindea, Dobrogea cu Delta Duniirei §i

www.digibuc.ro

Page 223: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

224

insula $erpilot. ; Insá Rusia i reZen4dreptul de a schimbh acest teritoriu pen-tru Basarabia, cedata prin tractatul delaParis. AO. multumea Rusia, cu toata ga-rantarea integritatii Romaniei prin covemiaincheiatä inainte de rasboiu, pentru scapa-rea sa la Plevna prin ajutorul ce i-au datDomnul Romaniei §i oastea romanä.

Inca inainte de incheierea pacei, veni laBucure,ti adiutantul Tarului, generalul Ig-natiev, trimis in misiune speciala. El cerea,In numele Tarului, retrocedarea Basarabiei,in schimbul Dobrogei. Principele declarahotarit a nu putel da consitntimantul saula aceasta. In convorbire, Ignatiev atinseeventualitatea alegerei Principelui la tronulBulgariei; dar Principele incunjura tema.Ori cat de ademenitoare era aceasta pro-punere, Domnul Romaniei nu puteà saprimeasca cu incredere un plan ce nu seputeh aduce la indeplinire deck pe razimulRusiei, care acum Ii cerea o parte de saridrept rasplata pentru ajutorul primit.

Refuzul Principelui §i al guvernului de atrata in chestiunea Basarabiei era susOnut

de Corpurile legiuitoare. Indatä ce stipu-

www.digibuc.ro

Page 224: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

nti

latiunile tractatului dela San-Stefano furiicunoscute, Senatul si Camera votara Inunanimitate rezolutiuni prin cari menti-neau integritatea României si nu admiteaunici o instreinare a vreunei parti din te-ritoriul roman contra unei compensatiuniteritoriale sau a vreunei despägubiri oare-care. Dupe incheierea pacei, guvernul ro-män lua mäsuri contra ocuparei Basarabieide catre trupe rusesti i protestä la St.-Petersburg contra tractatului dela San-Ste-fano. Rusia amenintl cu desarrnarea arma-tei române. La aceastà desfidere prea In-drazneafa, Principele raspunse: cArmataromanä, care la Plevna, sub ochii Tarului,a luptat atât de vitejeste, va putei fi nimi-citä, dar niciodatii desarmatä».

Interventia marilor puteri a impiedicatatunci o rupturä intre aliatii din rasboiu.Anglia cerù revizuirea tractatului dea San-Stefano prin un congres european. Rusiase opunea, dar trebui sä consima in sill--sit la intrunirea Congresului dela Berlin,convocat pentru regularea chestiunei orien-tale. Romania fu invitatà sä trimitä si eareprezentantii sdi la Congres. Brätianu

8www.digibuc.ro

Page 225: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

22a

pleca la Viena i la Berlin spre obtinesprijin in chestiunea Basarabiei. Principe leBismarck, spunandu-i ca. Basarabia era o

conditio sine qua non a Rusiei, recomandao intelegere inainte de Congres; cedând debuna voie Basarabia, zicea. el, Romania arputea sä obtina foloase mai mari. barsirntimantul terei era hotarit contra oricarei transactiuni in aceasta privinta, asàincat nici un guvern n'ar fi putut sd a-sume raspunderea pentru cesiunea de bunavoie a unei parti din pamantul românesc.

Plenipotentiarii puterilor intruniti in Con-gresul dela Berlin (1/13 IunieI/I3 Iu lie1878), modificând tractatul dela San-Ste-tano, au dat consimtimantul lor la reane-xarea Basarabiei, ceruta de Rusia. Repre-zentantii Romaniei, Ion Bratianu si M.Koaniceanu, au prezentat Congresului unmemoriu ; apoi ei furi invitati la o sedintaspre a sustine inaintea Congresului cauzalor. Invitarea li s'a fäcut dupe :ce au fostascultati mai intâiu de1ega4ii Greciei. Lor-dul Salisbury, plenipontentiarul Angliei, cuoarecare ironie la adresa Rusiei, propuseca

3«dupe ce s'au ascultat delegaIii unei

www.digibuc.ro

Page 226: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

227

natiuni care reclarnii provincii streine, slse audà i reprezentantii unei teri carecere tinuturi ce-i apartin».

Cu toatä convingerea despre dreptatea ce-rerilor României, expuse inaintea Congre-sului de reprezentantii rornâni, plenipoten-tiarii marilor puteri i-au impus retrocedareaBasarabiei, dându-i in schimb Delta Duna-rei cu insufa Serpflor i Dobrogea, aceastamàritft (tatit cu delirnitarea din tractatul delaSan-Stefano) pilnä la hotarul Silistrieipanà la miazii-zi de Mangalia. Recunoa-sterea independentei României fu legata deconditia acestei cesiuni, pe lângà o

jignitoare, atingAnd constitutia si le-gile terei. La propunerea plenipotentiaru-lui Franciei, Waddington, Congtesul maiimpuneâ României, ca conditie pentru re-cunoasterea indepedentei, acordarea dedrepturi politice i civile &rá deosebire dereligiune, care nu va mai puteà fi o pie-decd pentru impâmântenire nici pentru ad-miterea in functiuni sau pentru exercitiulunei profesiuni sau industrii, in ori ce lo-calitate ar fi.

Aà s'au räsplAtit Româniel, in Congre-

www.digibuc.ro

Page 227: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

228

sul dela Berlin, ajutorul dat Rusiei i jert-fele aduse pentru cauza crestinilor supusijugului turcesc. «In politica» zicea lor-dul Beaconsfield, raspunzand la reclamatiu-nile romanesti «ingratitudinea este a-deseori rasplata pentru cele mai bune ser-

Corpurile legiuitoare, convocate in se-siune extraordinara (15 Septemvrie), auluat act de hotarirea Congresului i, su-punandu-se ei in interesul pacei, au auto-izat guvernul de a i se conformà. La r

Octomvrie Rusia a luat in stapanire Basa-rabia, retragandu-se autoritatile romane.

La 14 Noemvrie a inceput i ocupareaDobrogei de catre Romania. Populatia,compusa din Romani, Bulgari, Turci, TA-tari i Nemi, au primit cu bucurie nouastapanire. Domnitorul insusi, asistand laintrarea trupelor destinate. pentru Romaniatransdanubiana, a trecut peste Dunare laGhecet, de unde a dat Doamnei o tele-grama (pastrata in Arhivele Statului), in-cun ostiiatand-o despre inceperea ocupatiu-nei. Era restabilirea stapânirei romane asu-pra vechei posesiuni transdanubiane a lui

www.digibuc.ro

Page 228: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

229

Mircea cel 13itträn, reunitä. dupe 460 de anicu România.

Dad pierderea Basarabiei, redatä Moldo-vei de marile puteri in congresul delaParis, ell dureroasd din punct de vederenational, cästigarea Dobrogei, cu termulmärei si cu portul Constanta, et-à o des-pägubire pretioasä din punct de vedere e-conomic si politic. Stäpani pe ambele ma-luri ale Dunärei de jos si la termul mä-rei, România a câstigat pozitia cea mai im-portantä la gurile marelui fluviu. Aceastäpozitie, cu locul de frunte intre statele dinsud-estul Europei, România victorioasäin. räsboiu, element de ordine si de progresin timp de pace si-a cucerit ea insisi,prin inteleapta conducere a Domnitoruluisi prin virtutile ostäsesti si cetätenesti aleNatiunei.

Insä recunoasterea neatarniirei României,a neatarnärei câstigate prin sängele vite-jilor säi pe câmpul de bätaie, depindeä indde conditia pusä in tractatul dela Berlin,reclamänd drepturi politice si civile pentrucei exclusi prin Constitutie, dupe carevnumai streinii de rit0 crestine» puteau

www.digibuc.ro

Page 229: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

231Y

dabAndi Impätnântenirea. Stirn care eràintelesul acestei dispozitiuni, dictatä nude intolerantä religioas5, ci nurnai, de gri-jea patriotia pentru soartea terei. Exciu-derea necrestinilor dela ceOtenia rornânii,pizitä cu sfintenie dela inceputurile Statu-lui român, eri mai intiiu o mäsurä de a-pirare contra asezarei Turcilor lu arA,

chiar prin vechile capitulatiuni cuPoarta.. Constituanta din 1866 a men%inutaceastä mãsura deßparare, mai ales contraingrijitoarei inrnigratiuni evreesti, Kumaidia motive nationale si economice, iarnici decum religioase.

In urma hotärirei Congresului dela Berlin,guvernulyomân a prezentat Corpurilor legiu-itoare, in Ianuarie 1879, un proiect de legepentru modifi carea articolului respectiv dinConstitutie. Camera si Senatul, admistând, inprincipiu necesitatea modificärei propuse,au fost disolvate spre a se alege Consti-tuanta. Aceasta a votat in Octomvrie le-gea pen tru revizuirea articolului 7 din Con-stitutie, dispunand cä aditerenta de credintereligioase ì confesiuni nu constitue o pie-cleat sere a dobandi drepturile civile i po-

www.digibuc.ro

Page 230: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

231

litice si a le exercitâ.», i stabilind modulde impämântenire. Ca misura de apârarecontra instreinärei pArnântului, s'a prevd-zut c numai Românii sau cei naturali-zap Rornâni pot dobandi imobile ruralein România». Ace leas', Camere, conwcateîr seisune extraordinarâ ca Corpuri le-giuitoare, au acordat tuturor locuitor¡lorde religiune mosaicä ce au servit sub steagin rásboiul pentru neatârnare (aproapc 900)impâmântenirea en bloc. Ceilalti trebuia'us'o dobindeascl individual, ca ori ce streini,conform nouei dispozitiuni din Constitu-tie. Asa s'a rezolvat penibila chestiune aimpâmântenirei Evreilor, ridicatit de Con-gresul dela Berlin.

Dupe recunoasterea independentei dinpartea tuturor puterilor, indeplinitii formalIn Fevruarip 188o, Principe le, in lipsã demostenitori directi, a regulat succesiuneala tam. Prin un act facut la Sigmaringenin 21 Noernvrie (st. n.) 18803*) Princi-pele Carol-Anton, tatäl, i Principii Leo-

Aeeasta e data dupe Monitorui Oficial ; Insit In AII3deal Leben Kunig Karla von Inant talon IV:337 se cla data

Noeurir lc,

www.digibuc.ro

Page 231: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

232

pold si Frederic, fratii Domnitorului, au. dat consirntimantul lor formal la articolul83 din Constitutie, care dispunea 6, inlipsa de coboritori in linie barbateasdt aiDomnitorului, succesiunea tronului se vacuveni celui mai in varsta dintre fratii salsau coboritorilor acestora in ordine deprimogenitura. Prin un act din 22 Noem-vrie (st. n.), Principele Leopold, ca fratelemai mare, a renuntat in favoarea fiilorsai. «Pentru cazul cand ar placea Provi-dentei divine» zicea Principele Leopold

.a chiemä Pe unul din fiii mei la a-ceasta inalta misiune, nu voiu lipsi a-i pre-gati chiar de acum, desvoltand in inimalor iubirea cAtre aceasta nobila si viteazaNatiune care, dupe atatea secole de luptesi de suferinte, a stint, prin propriile saleputeri, a recucerl un loc onorabil in ma-rea tamilie a statelor suverane».

Potrivit cu acest loc ce Romania si-acucerit sub tericita domnie a PrincipeluiCarol, intemeietorul Statului independentsi al Dinastiei, Natiunea a incoronat a-ceastä isbanda a nazuintelor sale dela Re-dastere incoace, faurind Domnului sau

www.digibuc.ro

Page 232: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

233

care a condus-o ad Coroana regalä ca pri-mului salt Rege. In 14 Martie 1881 Cor-purile legiuitoare au proclamat in unani-mitate Regatul. «In aceä zi au fost inco-ronate silinele seculare, dorimele cele maivii ale Românilor», ziceä Regele, räs-

punzând la urarile corpului profesoralinvä¡ätoresc. «0 nouä erä a inceputpentru România».

In ro Maiu urmätor, zi de intreità ser-biitoare nationalä, s'a serbat solemnitateaincoronärei. 0 coroanä de otel, fäuritä inarsenalul armatei dinteun tun Lluat delavräjmasul secular -invins la Plevn3, a in-cununat capul primului Rege roman, i ocoroanä de aur, fruntea primei Regine.Principele Leopold de Hohenzollern cu fiiisäi Principii Ferdinand si Carol, locote-nent-feldmaresalul Bauer ca trimis extra-ordinar al imparatului si regelui Austro-Ungariei, intreg corpul diplomatic, auto-ritätile inalte ale Statului si 4000 delegatidin tat-a au asistat la aceastä märeatä ser-

bare. In ziva a doua, un cortegiu istoricalegoric au defilat inaintea Regelui

si a Reginei iar in Z11,14 4 treia, Re-

www.digibuc.ro

Page 233: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

234

gele trecut li revistä trupele, inainteastatuei lui Mil Vittazul.

«Pritnesc cu mandrie», ziceá Regele«ca sitnbol al independenei 5i al tärieiRomâniei, aceasti coroana, tAiatit dinteuritun stropit cu sangele vitejilor nostri, sfin-tita de biseric5... Pentru Regina si pen-tru Mine insa, coroana cea mai frurnoasäeste dragostea i increderea poporului, pen-,tru care n'avetn decât un gaud : márirea

fericirea lui».Dragostea Regelui pentru popor i dra-

gostea poporului péntru Rege au incoro-nat opera inceputa cu credinta popbruluiIii Domn si cu credinta Domnului inpopor.

Ic

In 2 de Ani dela asezarea Regatului,Romania a realizat cele mai insemnate pro-grese pe toate terehurile vietei publice.Aceastd parte a domniei Regelui Carol,bogatá in reforme inlauntrü,insemnatá prin poz4ia ce Romania a cas-tigat in afará ca factor politic in sfatul state-Jpr cere a Ipai fi studiata dupe

www.digibuc.ro

Page 234: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

235

materialul istoric ce asteaptä kid sä fieadunat sau publicat, spre a putea fi apre-tiatä indestul. Aci ne vom märgini e re-zuma faptele mai insemnate din desvolta-rea interioarà a Statului si progresele fä-cute in cultura intelectualá a terei.

Dupe serbarea incoronärei, Ion Bri-ti a nucare se reträsese cu 9 lunä mai in-ainte, fäcând loc unui minister prezidat detratele sdu Dimitrie Brätianu (ro Apri-lie-9 ,Iunie 1HOa fost chiemat iaräsi infruntea guvcrnului. Partidul conservator, di-vizat in cloud fraiiuni (vechii conservatorisi junii conservatori sau «junimisti»), cuvederi deosebite asupra reformelor cerute, casi asupra politicei externe, era prea slab casä poatä inlocur la putere pe nutnerosulpartid liberal. Astfel noul minister IonBrätia,nu s'a inentinut, cu remanieri, indiseapte ani., si abia coalitia vechilor conser-vatori cu liberalii disidenti, formând unpartid cliberal-conservatora (desfiintat a-poi), 1-a silit a se retrage.

In acesti §eapte ani, silintele guvernuluiau avut in vedere mai ales desvoltarea eco-nomica si puterea armata, pe längä desävâr-

www.digibuc.ro

Page 235: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

236

sirea organizatiunei inläuntru i intärireapozitiunei Regatului in afati. Prin intemeie-rea Bäncei Nationale si a Casei de economie,muffin-we inca in 188o, cum si prin infiinta-rea Caselor de credit agricol in judete(r88r), s'au creat institute financiare de ceamai mare importanta economic.i. Räscum-parändu-se cane ferate dela Societatea actio-narilor ce a inlocuit consortiul Strousberg(1882), Statul a intrat in posesiunea unei in-tinse retele de drumuri de fier, pentru a ciireicompletare a intreprins a construi, in regie

prin ingineri rornâni, alte unii. Prin le-gea pentru incurajarea industriei nationale(1887) s'au pus bazele pentru desvoltareaindustriei mari. S'au votat ctedite insem-Date pentru construirea de edificii publice:-localuri pentru autoritäti, scoale, cazarme,s. a., cum si pentru construirea poduluipeste Dunäre, pentru märirea portuluiConstanta i pentru infiintarea serviciuluide navigatiune fiuvialä i maritimä. Sprea räspunde mai bine nevoilor economice,s'a infiintat ministerul agriculturei indus-triei comerciului i domeniilor (1883), se-parandu-se acest departement de cel al lucrä-

www.digibuc.ro

Page 236: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

237

rilor publice. In interesul apararei nationales'au tacut puternicele fortificatiuni din ju-rul Bucurqtilor, dupe planurile generalu-lui Brialmont, §i fortificatiunile pe liniaFoc§ani-Namoloasa-Galati,dupe sistemul ma-iorului Schumann, s'a dat flotilei o nouaorganizatie (1886) i s'a sporit armata*).

In politica externa s'a facut un pas in-semnat prin apropierea Romaniei de triplaalianta (Germania, Austro-Ungaria §i Italia),care ii garanteaza desvoltarea papica inla-untru (1883). Odata cu aceasta, s'a ajunsla o intelegere in chestiunea Dunarei, a-planându-se diferendul dintre Romania (re-prezentata in Comisiunea Europeana a Du-narei, contorm tractatului dela Berlin) §i

Austro-Ungaria, care pretindea un dreptde supraveghiere fluviala dela Portile-de -Fier in jos. In urma reclamatiunilor Ro-rnaniei, Austro-Ungaria a renuntat la a-ceste pretentiuni, admise de celelate puteriatat in Comisiunea Europeana cat §i in

*) Astlizi puterea armata este de GO 000 oament si 400tunuri, lii timp de pace, si aproape 200.000 oarneni (cumilitia, peste 300,000), pe picior de rlisboiu; marinamilitart( nulling( In total 27 vase.

www.digibuc.ro

Page 237: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

238

conterenta dela Londra (1883), i Româ-nia a obtinut dreptul excluziv de supra-vegbiere fluviala in apele sale pana la Ga-lati, unde incepe autoritatea ComisiuneiEuropene. Pe terenul politicei eclesiastice,Romania a castigat neatârnarea de patriar-hatul de Constantinopole, acesta recunos-and autocefalia Bisericei române (1885).

In politica interna, reforma cea mai in-seninatii a fost revizuirea Constitutiunei(1884), modificându-se dispozitiunile privi-toare la Corpurile legiuitoare. In locul ve-chilor patru colegii pentru Camera s'au fa-cut numai trei colegii, si s'a lärgit drep-tul de alegere, reducandu-se censul pentrucolegiile superioare. Totusi aceastä reforman'a satisfäcut elementele mai democratice,cari cereau colegiul unic, ceea ce a provo-cat separarea lui Ion Brätianu de vechiulsitu amic C. A. Rosetti. Dupe modificareaConstitutiunei, aceleasi Camere au votatlegea prin care s'a instituit domeniul Co-roanei, format din 12 mosii mari ale Sta-tului. Sub administrata d-lui Ion Kali n-d e ru, domeniul Coroanei a devenit modelde economie rurala si pilda de ingrijire

www.digibuc.ro

Page 238: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

239

pentru binele intelectual §i material al le-ranilor, servind ca luminos exemplu in a-ceastä privintä.

Dupe retragerea lui Ion Brätianu (23Martie 1888), s'au succedat, in mai p4nde patru ani, patru ministere conservatoare(Teodor Rosetti, Lascar Catargiu,G. Manu §i I. Em. Florescu), pänäcând cu ultimul minister Las car Ca ta r-giu, ca expresiune a intregului partid con-servator, a venit iar4i un guvern tare §imai durabil.

Sub ministerele T. Roset ti (23 Noem-vrie 1888 29 Martie 1889) §i G. M anu(5 Noemvrie 1889-21 Fevruarie 1891) s'aficut insemnata reformä financiarä prin cares'a suprirnat agiul, introducându-se valutade aur (Men. Gherm an i, ministru de fi-Lance), §i legea pentru organizarea juded-toreascâ, intinzându-se inamovibilitatea laCurtile de apel §i la pre§edinIii tribunalelor(T. Rosetti, ministria de just4ie). Printrecerea in adrninistratia Statului a liniilorferate Burdujeni-Roman §i Pa§cani-Ia§i, delacornpania Lernberg-Cernäuti-Ia§i (Fevruarie1889), s'a intregit rewaua Cailor ferate ale

www.digibuc.ro

Page 239: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

240

Statului. Chestiunea sUccesiunei la tron afost regulatA in mod definitiv, Principe leFerdinan d, al doilea fiu al principeluiLeopold de Hohenzollern, fiind declaratmostenitor presumptiv al Coroanei, cu ti-tlul de Principe al RomAniei, si in-scris ca atare in apelul nominal al Senatului(14 Martie 1889). Entusiasmul cu care Prin-cipele mostenitor a fost prirnit la sosirea sa(19 Aprilie), stabilindu-se in tali, erà onouà dovadd de iubire i devotament pen-tru tron i Dinastie.

In amintirea aniversarei de 25 ani dedomnie, serbatA in 1891, Regele a infiintat«Fundatiunea Universitarä Carol I», cudestinatia de a inuetine un local de in-trunire cu o bibliotecA pentru studentii u-niversitari si de a le da ajutoare, fundatiemenitA in acelasi timp .sA contribue a in-tiri fr4ia printre tinerimea universitariia hrAni simtimAntul patriotic care inaltAsufletul ei». La inaugurarea fundatiuneisale (74 Martie 1895), augustul funda-tor ziceA: «Dorind a rasa in urma Mea ornarturie vie a senfimentelor ce MA insu-fleiesc cAtre tarA, i a arAtA. tot-de-pdatA

www.digibuc.ro

Page 240: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

241

curmatul interes ce am pentra instructiune,am inchinat tinerelor gener4uni acest lo-cas de studiu, cu falnica menire de a con-tribul la räspandirea i inflorirea stiimei inRomania.. . Dupe cum va fi tinerimeanoasträ de astäzi, aà va fi i Romania demaine... Pusam in temelia acestei case atinerimei universitare via Mea credin¡ä inviitorul Romaniei».

Cu credintä in viitorul terei si al Di-nastiei, interneietorul Reganslui roman pu-teä sä priveascä mandru la opera sa de 25de ani, despre care impäratul Germaniei,Wilhelm II, ziceä: «Domniei intelepteenergice a Maiestätii Voastre peste un po-por destept i destoinic se datoreste dad.Romania, dupe grele lupte, a devenit unmembru deplin indreptätit i cu vazä insfatul popoarelor, i dacä sub sceptrul Ma-iestàçii fiecare Roman se poate bu-cut-à de mandra constiintä de a face partedinteun Stat care, ca purtätor al unei cul-turi strävechi, are simpatiile binevoitoareale tuturor natiunilor civilizate».

Ultimul minister Las car Cat argi u(27 Noemvrie Octornvrie 1825),

www.digibuc.ro

Page 241: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

242

in care au inträt i trei dintre junimisti, decurând constimiti ca «club constitutional»sub sefia d-lui P. Car p, inaugurat spornicasa activitate en un larg program de retorme

imbunáultiri (Iatitiarie 1892): Cele maiinsemnate cari au lost aduse la indepliniresunt: infiintarea Creditului agricol (organi-zat ca institut central cu filiale in judete,in locul Caselor de credit dgricol), legilepentru organizarea ministerelor si a servi-ciilor depedente, legea invatämântului pro-fesiot1al, legea inviitâniântului primarnormal-primar, legea clerului mirean si aseminarelor, lega pentru conservarea siresthurarea monumentelor istorice, legeapentru orgánizarea comunelor urbane, le-gea gendarmeriei rurale, infiintarea de spi-tale sätesti si Ake másuri sanitare, legeavânziirei bunurilor Statului in loturi midpentru terani, teged minelor, legea pentruconstruirea si exploatarea câilor ferate deinteres local, contruirea podului peste Du-mire okegele Carol I» (inceput in 1890si inaugurat in 14 Septemvrie 1895) si in-cepdtea luctirilor de constructie la portulConstanp., pe lângâ mal multe comtruc-

www.digibuc.ro

Page 242: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

243

tiuni de biserki, de scoale si de localuri-pentru autoritâti.

In 29 Decemvrie 1892 s'a serbat la Sigma-ringen cununia Principelui rnostenitor F e r-dinand cu Principesa Maria de M a-rea-Bri tan ie iIr1and, a dirorlbine-cuvântatii casâtorie.a dat României pe tineriivlastari ai Dinastiei, näscuti pe p:\mântul ro-rnânesc i crescuti in legea terei, stringândintârind tot mai mult legâtur,ile dintre Di-nastie i Natiune. In 1894 s'a serbat nuiitade argint a Suyeranilor, in amiintirea cA-reia augustii binefâcitori ai säracilor aufundat «Asezâmântul Carol-Elisaveta» pen-tru ajutorarea muncitorilor rurali.

Dupe patru ani de guvernare din celemai fecunde (asemenea celei din 18711876 si celor douii ministere Ion Brâtianu),Cabinetrul Lascar Catargiu s'a retras (3 Oc-tornvrie 1895), fâcând loc partidului liberal.Putin dupe ultimele lor ministere, au tre-cut din viatä si Ion B rä t i a nu (t 1891)

Lascar Cat argiu (t 1899 ), ceidoi capi ai partidelor politice opuse, maripatrioti din marea generatie care a creatRomânia contemporana, si cei mai de

www.digibuc.ro

Page 243: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

244

frunte barbati politici din domnia RegeluiCarol, cari au adus cele mai Insemnateservicii tronului §i vrei.

In anii urmatori, abiä ministerul libe-ral D imi tr i e A. S tu rdz a (14 Fevruarie1901-22 Decemvrie 1904), venit dupetrei formatiuni liberale (D. A. Sturdzapanii. la 21 Noemvrie 1896, P. S. Au r e-1 ia n Ora la 3 I-Martie 1897, D. A. S t u r-dz a panä la II Aprilie i899)i douä conser-vatoare (G. Gr. C a nta cu zin o panä la 7Iulie 1900, P. Carp pänä. la 14 Fevruarie1901), a avut duratä mai lungä spre a pu-tel aduce la indeplenire lucrdri mai In-semnate. Pänä la 1901 sunt de relevat :Infiin;arca Casei Scoalelor (1896), legeaasupra pescuitului (1896), legea asupra in-vätämäntului secundar §i superior (1898),legea pentru organizarea marinei militare(1898), legile pentru organizarea ministeru-lui de räsboiu §i a ministerului agticultu-rei industriei comerciului §i domeniilor(1900), Infiintarea Casei de economie cre-dit §i ajutor a ofiwrilor (1900) §i institu-irea Creditului judetean i comunal (1900).Reformele financiare, Intreprinse de minis-

www.digibuc.ro

Page 244: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

245

terul P. Carp spre a preintâmpinà crizaprovocata prin calamitatea agrara din 1900,n'au isbutit : proiectul impozitului pe ve-nit, care impunea paturilor mai avutesarcini Dui mari, n'a intrunit majorita-tea in Camera, §i guvernul a demisionat.Ministerul urniator D. A. S tu rd z a acautat sa preintâmpine criza financiaraprin reduceri budgetare foarte simtitoare,cu economii fonate, §i a reu§it sa ¿estabi-leasca echilibrul in financele Statului §imai ales creditul sail in streinatate. Re-gele ins4 a renuntat la 20Ve din listasa civila, potrivit cu reducerile fäcutela salarele finiqionarilor. In legatura cuaceasta politica financiara, s'a fäcut noualege a pensiunilor (1902), s'au muffin-

tat Casa de economie credit §i ajutor acorpului didactic i aincile populare sit-tqti (19c3). Al te lucrari mai insem nateale acestui minister sunt : infiintarea CaseiBisericei (1902), legea pentru organizareameseriilor (1902), legea pen tru organiza-rea poliOei general e a Statului (1903), in-troducând stabilitatea functionarilor acestuiserviciu, §i legea pentru organizarea cornu-

www.digibuc.ro

Page 245: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

246

nelor runde (1904). Neintelegeri in sinulpaitidului au grâbit reu-agerea lui dela pu-tere, in mijlocul unei activiniti spornice acelui mai bine alcâtuit guvern ce au datliberalii.

In 1896 Regele a primit vizita impâra-tului si regelui Austro-Ungariei, Trancisc

prin care amicia iintre cei doi Suve-rani si intre State le lor a devenit cu aultmai strinsii. In 1898 Regele, insotit çle

Principe le mostenitor, a fâcut o câlâtoriede doui septâmâni in Rusia, vizitând peimpâratul Nicolae II. Cu prilejul aniversâ-rei 4e 25 de ani a râsboiului pentru nea-tArnare, serbatii in ,1902, Regele a vizitatcâmpul de bâtaie la Plevna. «Cu 9 emo-tiune adând»ziceà invingitorul, etnotio-tionat si ernotionând, in cuvântarea rosti-LI in Academia Rominä (sedinta dela 2 1Martie r9o4)«am calcat pe q.cest pâmknt,stropit i sfintit de sângele vitejilor postri.Pe pragul paraclisului ridicat in a rlor po-menire, mitropolitul de Vraa rie-a iptânl-pinat cu o miscätoare cuvântare :din inorminte, zicei el, arâtand câmpul deluptâ unde zâceau cei cazu0. Seulati-vd

www.digibuc.ro

Page 246: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

247

voinicilor, iatä di a venit Regele vostrumultumeascd pentru jertfele voastre.t* la unadevärat pelerinaj am mers la Grivita sprea fra inchink bu dragoste í vederatinfie,inaintea mormantului acbstoi-- vreddid fiiai terei, cari si-au dat viata pentru hea-tarnarea Rominiei».

Trecerba jmiterel dela partidul liberal lacel conservatclr (22 Decemvrie 1904), ca

precedenfa schimbare de regitn, la veni-rea guvernului liberal, s'au facut fari tur-burarile i vrajba d alta dtt, ceea cb esteo dovadä imbucur5toare de iddreptarea mo-nivurilor plaice. Sub mlhisterul con-servator, prezidat de d. G. G r. C nt a-cuzin o, s'au trecut, in sesiunile- legisla-tive din 005 106, cite-va proiecte delegl importante : infiintarea Casei de eco-nomid credit si ajutor a fdnctionarilor mi-nisterhlui de finatice §i administratiunilordepeddente, inEintarea sectiunei III pentrujurisdictia administrativii la Curtea de Ca-satie i Justitie, legea pentru darea inconcesiune a terenurilor petrolifere ale Sta-tului, introducerea stabilitàçii functionari-lor It administratia financelor Statului prin

www.digibuc.ro

Page 247: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

248

noua lege pentru organizarea acestui ser-viciu, infiintarea Casei Artelor.

Dar cea mai remarcabilä lucrare estenegrgit organizarea Expozitiunei din est-an(1906), la implinirea celor 4o de ani deglorioasa domnie a Regelui i a celor 25de ani dela intemeierea Regatului, coin-cidand cu implinirea a 18 secole dela in-tetneierea poporului roman in Dacia cu-cerita de Traian Impäratul. Aceasta primaexpozitie generalä romanä, pentru a careireu§itä comisarul general d. D r. C. I s-tra ti, initiatorul ei, §i-a ca§tigat deosebitemerite, este menita sä infäti§eze progreselemari ce Romania contemporanä a realizatin desvoltarea sa econornica §i culturalä, caStatul cel mai inaintat din sud-estul Eu-ropei. Participarea Romanilor din Austro-Ungaria, alaturea cu marea monarbie ve-cinii, face ca aceasta expozitie sä fie o ser-bare a civilizatiunei intregului neam ro-manesc pentru intreita aniversarä a celortrei mai mari date ale istoriei sale.

* *

Çulttira intelectualä ip doginia Regelui

www.digibuc.ro

Page 248: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

240

Carol a luat avant In proporie egala cuprogresele fäcute pe terenul polic si eco-nomic. Domnia intemeietorului Dinastieisi al Regatului a fost inaugurata cu lute-meierea celui mai inalt institut de culturaa roata Rornanimea, «Academia Romani».Dupe instituirea plebiscitului pentru ale-gcrea Principelui Carol de Hohenzollern,Locotenenta domneasdt a dat decretul pen-tru infiinorea «Societ4ei literare mu-lane»(1 Aprilie 1866), care s'a constituit, subpresedinça de onoare a Suveranului, ca «So-cietate academica romana» (1867), trans-formata apoi (1879) in ((Academia Romana»de astazi. Inaintarea culturei na;ionale adevenit una din preocupärile principale aleDomnului i Regelui Carol. «Puterea u-nui Stat modern se masoara mai ales dupegradul culturei sale intelectuale,» zicelDomnitorul la inaugurarea Universitatii dinBucuresti, completata cu Facultatea demedicina (14 Decernvrie 1869), i puneadrept ;e1 al culturet romanesti ca. Ro-mania sa devina «un centru de luminain Orient)). La proclamarea Regatului, Re-gele puteä sa vadii cu mandrie «focarul

www.digibuc.ro

Page 249: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

250

civilizatiunei i al instructiunei in Orient»in Romania sa.

Chiar din primal an de 4omnie, Suve-ranul aveà o densebita, solicitudine pentruinvatimInt, «hrana sufletgasça a poporului»,cum spuna mai tarziu. «Dau cea maimare importanta instructiunei publiçe»zicea tanarul Domr raspunzand rectoruluiUniversitafil la urarile de anul nou 1867«§i sper ea profesorii, vor pupe toate staruin-tele lo; pentru desvoltarea spiritului §i for-marea moravurilor tinerimei noastre pe caleaurmata in toate terile civilizate». Vazand«temelia invataturei in §coalele normaje»,Dninnitorul a funflat, in primul an 4e dom-nie, Scoala normalä Carol I (mutata ayoidela Bucurqti la Campulung), pentru acarei infiintare a &wit suma da 15o.npolei. Vizitand §soalelp §i luand adeseori partela distribuirea premiilor, Suverarml avea,

grije sai arate, in cuvantarile ce lima la a-ceste ocaziuni ca un adevarat invatator §ieducator al pgporului sau, calea de urmatin invatamant, prin care §coala trebue säfie «panctuar al §tiintei, al moralei §i alpatriotismului», Ci.i muit ä. aduyä, aups-

www.digibuc.ro

Page 250: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

25r

tul invatator recomanda dirc.ctia nationalain invatamant. aFacetii dinteinsele»zi-cea Dornnitorul in 1876 instituioarelorrora era incredintata cresterea fiicelor terei«mai ales Romance cari sa. nu uite- ca Inde trelyue sa se pastreze vie, ca inniste nestinse candele, fiacira religiuneia patriotisinului. Faceti ca ele- mearga.pe urincle acelor landate femei ale nea-mului romanesc al aror nurne istoriapoesia ni l-au. transmis cu iubire i ea res-pect», De asemenea. o deosebità grijet avea.Suveranul pentru, raspandirea invatamantu-

i primar. «In ziva aceea voiu fi pe deplinrnultumit»zicea el, asistand la, distribui-rea premiilor la elevii scoalelor primare(1876)---acand fiecare Roman va sti sa

scrie i sa citeasca».Sub asemenea indemn, invätamantul a

luar, o desvoltare insemnata. In 40 de ani,numarul scoalelor primare s'a indoit (4273fata cu 2153), iar nurnarul, elevilor s'aincincit aproapo; cu toate acestea, abiajumatate din copiii in varsta de scoaliiurmeaza invatarnântul obligatoriu, si nu-märul analfabetilor este hid foarte mare..

www.digibuc.ro

Page 251: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

252

Scoalele secundare i speciale de gradsecundar s'au inmul/it mai bine decâtincincit (148 fafa. cu 26), iar numArulelevilor e aproape de §eapte ori maimare *). InvAtimântul superior a pro-gresat in másurá propoqinatä: cele douäuniversitäti s'au completat prin infiin-virea facult4i1or de medicinä. (la Bu-curqti in 1869, la Iai in 1879) §i a fa-

cultätii de teologie (la Bucure§ti in 1884),s'au creat catedre noue (la Bucurqti sunt85 MIA cu 22, la I4 64 fatii cu 17), la-boratoare, institute §i seminare universi-tare, §i s'au infiintat §coale speciale supe-rioare ($coala de medicinä veterinara,1864, 5coala de poduri i osele, 1875,coala superioarii de agriculturä i 5coala

de silviculturii, 1g83). Institul de bacterio-logie, Infiinçat pe Mriga facultateamedicinä din Bucurqti (1887), a câ§tigat,sub directia d-lui Dr. V. Babe §, un re-nume european. Muzeul de istorie natu-ralä (infiintat in 1836) s'a desvoltat, intimpul din urmá, in mod considerabil; mu-

I Dupe datele oficiale ale M. C. s. I. (D. Hurmuzescu,Inudfdinantul In Romania dupe 40 tie ani. BucurWl 1906).

www.digibuc.ro

Page 252: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

253

zeul de antichitäti (infiintatlin 1864), in-semnat prin colectiunile sale, lasä incä dedorit in privinta organizärei si instalatiu-nei. Arhivele Statului, infiintate in i862

prin unirea arhivei Terei-Românesti (183 r)

si arhivei Moldovei (1832), au fost in-stalate (in Maiu 1866, dupe dese strärnu-täri din local in local) in mänästirea Mihai-Voclii, al cärei local, destinat atunci pentruaceastii institutie, s'a adaptat In parte (abiàdela 1900 incoace) pentru trebuintele ser-viciului, asteptând Ind completarea nece-sati. Odatä cu adaptarea localului, s'au luatsi mäsurile cuvenite pentru buna; intocmirea depozitelor si pentru a inlesni cercetareatezaurului istoric ce ele piistreazä (documen-tele bunurilor publice, incepând din secolulal XIV-lea, si dosare si condici administra-tive si judecatoresti, incepând din secolul alXVIII-lea), lucräri a cäror desävärsire re-clamä urgent completarea localului ca si apersonalului. Budgetul ministerului cultelorsi instructiunei a sporit dela 71/2 rnilioane(din aproape 6o milioane budget general)la 27.771.108 lei (din aproape 237 mi-lioane budget general).

www.digibuc.ro

Page 253: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

2b+

Legea ibstructiunei publice din 1864 afost modificata in parte in 1879 si in 1883 ;prbiectul unei modificari generale, prezentatde d. T. Ma iorescu In 176, ca i proie-ctul d-lui D. A. Sturdza din 1886 n'au is-bntit, dar ele au forn-lat baza pentru reformeleulterioare. In 1893 d. Take I o nescu

inceput reforma Invamantului prin normlege asupra invatamantului primar si nor-mal-primar (modificata in 1896, 1901 si1904). Au urmat apoi noua lege asup'ra In-vätättantuTui secundar si superior din 1898(modificatä :n 1901 si 1904) i noua legeasupra invaçamantului protesional din 1899(modificata in 1901) ale d-lui Sp. Ha r et,care a pus cele mai mari siIine pentra re-organiarea invatamantului.

In raport cu desvoltarea instructiunei auprogresat i tiintele. Mai ales studiul is-toriei i limbei nationale, cum si studiilestientifice i medicale cu privire la pärnan-tul i popnlatia terei au luat, in tiMpulmai nöti, uri avant imbucurator.

In literatura trnmoasa, scrierile cele maiInsemnate s'au produs dela 1866 incoace.Locul de frunte il ocupa Vasil e A le c-

www.digibuc.ro

Page 254: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

255

s an dri 1890), a carui activitate literati ainceput pe la 1840 i ajunse la apogeu dupe1866. El erâ unul dintre mernbrii cei dintáiai societâtii «Junimea» din Iasi, care a in-augurat un nou curent literar prin revistaConvorbiri Literare (inceputâ in 1867 si

continuata fará intrerumpere pâni. azi),unde din primul an el a publicat cele maimulte din scrierile sale. Rásboiul pentru ne-atarnare i-a inspirat poesiile patriotice «Os-ta§ii nomi». and domnul §i viitorul Regeal Rornâniei se ititoarse invingiitor din tis-boiu, regele poesiei române i bardul latini-tatii repurta la Montpellier (1878) victoriaprin «antecul gintei latine», care a obtinutpremiul ca irnn aJ popoarelor romanice. Mhail Eminescu j 1889), de asemeneamembru al aJunirpei», este reprezentantulcel mai insemnat al nouei generatiuni inmiscarea literarä. Noutatea fondului si a tor-mei, vigoarea i plasticitatea limbeif sono-ritatea versului dau poesiilor sale un tar-mec deosebit, asa incit mai ales still in-riurirea lui a urmat a -se desvoltà poesiaromânä mai cercul ConvorbirilorLitFare, a cáror adireçtie nouii» in litera-

www.digibuc.ro

Page 255: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

256

tura fu indriamata, sub indelungata condu-cere a d-lui Ia co b Negruzzi ca redactor,prin criticele literare ale d lui Titu Mai o-rescu, inriurind puternic intreaga miscareliterarä, se gäsesc si ceilahi scriitori (pro-zatori si poeIi) mai insemnaIi: Ion G hi ca(t 1897), Ion Creangä, neintrecutul po-vestitor popular (f 1889), Nicolae Gane,Anton Naum, Dimitrie 011änescu-Ascanio, Ion Slavici, Ion Cara-giale, Alexandru C. Cuza, DuiliuZamfirescu, s. a., pe langi unii maitineri, aim si poetele Veronica Micle(t 1889) si Matilda Cugler-Poni. SipoetiiAlexandruVláhu 0 §i Geor-ge Cos b uc vi-au facut in acest cercprima lor reput4e literarä. Afarii de acestia,sunt mai insemnati ca prozatori: A lexan-dru Odobescu (t 1895), Bogdan Pe-triceicu-Häsdeu si Barbu Delavran-cea. Dintre nouele reviste literare suntmai remarcabile: Sandizeitorul, la Bucuresti,.si Viata RomeineasaY, la Iasi, in cari seafirmit unii scriitori mai tineri.

Ca fruntasi ai tribunei române dela/866 incoace sunt mai renum4i : Mihail

www.digibuc.ro

Page 256: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

257

Kogalniceanu (t 1891), AlexandruLahovari (t 1897), Petre Carp, TituMaiorescu, Alexandru Marghilo-man, Take Ionescu si Barbu Dela-y ra n ce a . Presa, cu libertatea absoluta ce-iacorda Constitutia, s'a desvoltat mai multin numar decât in calitate, i lasa 'MCA des-

tul de dorit pentru formarea opiniunei pu-blice si mai ales pentru educarea politica

Artele, cari in Principate au tost culti-vate aproape excluziv ca arte religioase(arhitecturd i pictura bisericeascä, sculp-turà in piatrà i in lemn, lucrari in me-tal si in filigram, cusuturi cu fir si cu manse)s'au desvoltat ca arte profane abia in se-colul al XIX-lea. Dupe modeste inceputuriinainte de 1866, pictura a luat de atunciincoace un avânt mai mare, prin Teodo rAman(t 1851), Nicolae Grigorescu,ale carui peizaje si tipuri din arà sunt celemai de frunte opere ale artei nationale,George Mire a, s. a. pictori mai tineri,cari dau frumoase sperarqe. Si sculptura areunii reprezentanti de merit, intre cari maiales Carol Storck(t1887),Ion Geor-gescu (t 1898), George Vasilescu

9www.digibuc.ro

Page 257: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

258

(t 1898), s. a. in viatä. Dela dânsii suntcâte-va monumente, busturi §. a. lucräri devaloare. Prin artisti streini s'au acut statuileecuestre ale lui Mihai Viteazul, la Bucuresti(1874), si Stefan cel Mare, la Iasi (1883),cum si unele din monumentele marilor bär-bati ai terei. Pe terenul arhitecturei s'au filcutlucräri de cea mai mare importantii. S'aurestaurat vechile monumcnte religioase: bi-serica episcopalä dela Curtea-de-Arges, bi-serica Trei-Ierarhi si biserica Sf. Nicolaedin Jai, catedrala dela Targoviste si bi-serica Sf. Dumitru din Craiova, pentrucari lucräri s'a chiemat in tali, dupe ini-tiativa Suveranului, vestitul arhitect L e-co m te du Noüy (1875). Vechea bi-sericä domneascd dela Arges, cel mai vechiumonument al terei, si biserica Mihai-Vodä,cea mai veche constructie pästratii in Ca-pitalä, ar merità aceeasi solicitudine. Numai putin rämäne de dorit construirea uneicatedrale in Capitalä, lipsitä de o bisericämonumentalä, cu toate bisericile sale multe.Dintre celelalte constructiuni mai mari ces'au executat, cea mai insemnata este, pelângä unele clädiri publice in Capitalá, märe-

www.digibuc.ro

Page 258: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

259

-tul pod peste Dunäre «Regele Carol h (celmai lung pe continent), construit sub di-irectia d-lui Anghel Salig n y, inginerromän. Cu laudä este de mentionat renas-terea stilului national in arhitecturä, prinaplicarea vechilor principii de constructiesi de ornamentatie româneascä. D. I o nMincu are meritul de a fi introdus acestcurent in arhitectura noasträ mai nouä,curent ce tinde tot mai rnult spre des-voltarea unui stil propriu românesc, carela clädirile Expozitiunei din est-an a gäsitcea mai reusità aplicare.

In Sinaia, unde Suveranii si-au asezatfrumoasa resedintä de varli, s'a inältat fal-nicul castel Peles (construit in 1875-1883),pe längd care s'a format un oras cu vileelegante, astázi una din cele mai frurnoasestatiuni de vara ale Europei. Interiorulcastelului, ca si al palatului regal din Bu-curesti, se distinge prin gustul artistic al a-ranjamentului si prin pretioasele opere deartä ce ele pästreazä.

Cultura artelor si literelor s'a l ucuratsi se bucurii, nu numai de protectia, darsi de incurajare prin exemplul Fropriu al

www.digibuc.ro

Page 259: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

260

Suveranilor. Regele sprijineste desvoltareatalentelor in artâ, and ajutoare pentrutineri artisti. La initiativa si cu cheltuialasa, s'a intreprins, st,b auspiciile Acade-miei Române, lucrarea marelui dictionaretimologic al limbei române (1884), limb5peutru care Suveranul are o deosebitä dra-goste i cel mai viu interes. Tot dupe in-demoni sau s'a infiintat «Societatea geo-graficii românä» (1875), al cärei PreFdintede onoare este. Cuvântärile Regelui, dis-tinse prin vigoarea i miiiestria stilului lor,din ce in ce tot mai apropiat de limbaveche, sunt podoabe ale retoricei româ-nestl*). Intre cuvântArile rostite in Aca-demia Românä, unele contin i comuni-dri academice cu subiecte istorice. Me-rnoriile Regelui, din cari s'au publicat ex-tracte in 4 volume"), sunt cea mai pre-tioasä scriere asupra istoriei noastie con-tern porane.

Sclierile Reginei, ale sublimei poete

*) Cele Omit la sfarsitul anului 1896 sunt aclunnte to:Trekeci de ani tk de domnie ai Regelui Carol I. Cavan-&IA §i note. Editia Aeademiei Romitne. 2 volume. Bu-eurqti, 1897.

**) Aus dent Leben K5nig Karls von Rundlnien. Stutt-gart, 1894-1900.

www.digibuc.ro

Page 260: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

261

Carmen Sylv a, cu subiecte alese dincomoara basmelor si legendelor noastre saudin istoria i natura terei, au contribuitmult a räspandi cunostinta despre Romaniasi despre poporul roman in streindtate.Muzica se bucurä de deosebita sa protec-tie. De asernenea industria casnicä natio-nalã, cu pretioasele ei elemente vechi deornamentatie rornaneascä, e sprijinitä siincurajatä prin indemnul si exemplul säugratio;, dupe care si Principesa Romanieiurrneazä cu aceeasi iubire si tavoare. Pic-tura este arta pe care Principesa o cul-tivA insäsi cu mäiestrie, participand chiarla expozitiunile Societätii «Tinerimea Ar-tisticai, infiintatä sub inaltul slu patro-nagiu. 0 evanghelie, artistic scrisä si ilus-tratä cu miniaturi de mana Reginei, altaasemenea, lucratä de Regina impreund cuPrincipesa, se aflä intre odoarele inchinatebisericei episcopate dela Curtea-de-Arges

nl änästii ei dela Sinaia.Solicitudinea ce Casa domnitoare clä ar-

telor si literelor, si strälucitoarea sa pildä,cu avantul ce ele au luat 'in acesti 40 deani, desteaptä cele mai bune sperante pen-

www.digibuc.ro

Page 261: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

262

tru viitorul culturei romanesti. Progreselefacute in miscarea intelectuati si econo-mica a terei, ca i in desvoltarea politicaa Statului, prin organizarea i mntäriiea sa.-inlauntru, prin vaza i insemnatatea casti-gata in afara, au fkut din Romania, ca e-lement de ordine, de progres si de civiti-zatie, cel mai important factor politic insud-estul Europei. Iar oastea romana, bi-ruitoare i gata de lupta, pentru care su-premul ei Capitan si Principe le mosteni-tor, ca comandant de corp si inspectorgeneral al cavaleriei, au cea mai mare dra-goste si grije, chezasueste puterea si vaza.Romaniel.

Cu mandrá inaltare sufieteasca cu a-&Inca recunostinta i veneratiune pentruSuveranul sdu mnit iubit, tara toata a.

serbatorit irnplinirea celor 40 de ani debinecuvantata i glorioasa domnie a Re-gelui Carol si implinirea celor 25 de anidela intemeierea Regatului.

«Binecuvantata si rodnica» zicea Re-gele, räspunzand la urarile Corpurilor le-giuitoare «a fost aceasta epoci de renar

www.digibuc.ro

Page 262: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

263

tere a Romaniei, in care, prin patrioticulavant al tuturor inimilbr si prin intelep-ciunea cumpanita, a marilor nostri barbatide Stat, am putut inscrie in istorie paginiglorioase pentru neamul rornanesc».

Cu multumire putem privi trecutul; cuincredere, viitorul terei. «Cad acest viitor»

zice Regele «se intemeiazä pe virtu-tea acestui nearn romanesc care a infrun-tat nestirbit restristele a 18 veacuri,... si serazima pe redproca si neclintita credintaintre Natiune si Dinastie, ai carei tinerivlastari, nascuti pe pamantul romanesc sicrescuti in legea stramoseasca, vor sti, cuajutorul lui Durnnezeu, sa stringa tot maimult aceste legaturi sufletesti».

Cu acesta credinta, Romania intra in al4I-lea an al domniei Regelui Carol, na-zuind mereu tot inainte spré viitorul cemenirea ei i-1 pastreaza, si avand drept ca-lauzã, dupe cuvantul Regelui, «falnica deviza a Coroanei de otel : Prin noi insine».

www.digibuc.ro

Page 263: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

LISTA DOMNILORTerei-Române0i si Terei Moldovei

a) DinastHle Basarabilor si Bogdan-Moatinilor

Basarab I, c. 1301

1330.Alexandru I, 1330

1364.Vladislav L1364-1374.

Radul I, intre 1374 01385.

Dan I, 1385 1386.Mircea I cel Batran,

1386-1418.

Mihail I, 1418-1420.Dan I, 1420 1424.Radul II, 1421-1427.Dan II, a doua oara,

L427-1431-Alexandru II (Aldea),

1431-1433-Vlad I Dracul, 1431

1446.

Bogdan I, 1359-1365.

Latsco, 1365-1373.Iurg Koriatovici, 1373

4375-Petru I Mupt, 1375

1391.

Roman I, 1391 1394-Stefan I, 1394 140o.Iuga, 1400.Alexandru I cel Bun,

1400-1433.

Ilie (Ilin) I, 1433-Stefan II, 1433-1435-Ilie I 0 Stefan II im-

preuna, 1435-1443-

www.digibuc.ro

Page 264: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Dan III, 1446 1448.

Basarab II, Intre 1448§i 1451.

Vladislav II, 1451

1456.

Vlad II Tepep, 14561462.

Radul III eel Frumos,1462-1474.

Basarab III Laiota ,1474-1476.

Vlad II Tepe§, a douaoara, 1476.

Basarab III Laiota, adoua oarä, 1476

1477.i3asarab IV cel TA -

nar (Tepeln)) 1477.1482.

Vlad III Calugarul ,

1482-1496.Radul IV (zis tcel Ma-

re»), 1496-1508.

265

Stefan II singur, 14431447.

Roman II, 1447-1448.Petru II, 1448-1449.Alexandru II (Alexan-

drel), 1449.Bogdan II, 1449-1451-Petru III Aron, 1451

1452-Alexandru II, a doua

oara, 1452-1455.Petru III Aron, a doua

oara, 1454-1457-Stefan III cel Mare,

1457-1504.

Bogdan III cel Orb,1504-1517.

www.digibuc.ro

Page 265: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

266

Mihnea I cel Rau,1508I5ro.

Vlad IV cel Tatar (V11-dut), 1510-1512.

Basarab V Neagoe,1512-1521.

Teodosie, 1521.Radul V dela Afumati,

1521-1529.Vladislav III, 1523

1525.Moise, 1529-1530.Vla d V (Innecatul)

1530-1532.Vlad VI Vintila 1532

1535-Radul VI Paisie, 1535

1545.

Mircea II Ciobanul,1545-1553.

Petru I (Petravu) celBun, 1553-1557.

Mircea II Ciobanul, adoua oara, 1557

1559.

Stefan IV cel Tanar',Stefaníta), I5171527.

Petru IV Rare§, 15271538.

Stefan V Lacusta ,1538-1540.

Alexandra III Cornea,1540-1541.

Petru IV Rare§, a douaoara, 1541-1546

Ilie (Map) II, 15461551.

Stefan VI Rarq, 15511552.

Alexandru IV Lapu-neanu, 1552 1561.

www.digibuc.ro

Page 266: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Petru II chiopul, 15591568.

Alexandru III, 15681577.

Mihnea lE Turcitul,1577-1583.

Petru III Cercel, 1583r585.

Mihnea II Turcitul, adoua oara, 15851591.

Stefan 1 Surdul (Mu§a-tin), 1591-1592.

Alexandru IV cel Rau(Mu ptin),I592I593

Mihail II (Mihai) Vi-teazul, 1593 1601.

DomnMihai

267

Joan Despot, 15611563.

Stefan Tomp. 1, 156;1564.

Alexandra IV Lapi4-neanu, a doua oara,.1564-1568.

Bogdan IV,1568-1572 _Ion I cel Cumplit,.

1572-1574.Petru V .chiopul, 1574

1579.Ion II (Tancu) Sasul,.

1579-1582.Petru V Schiopul, a.

doua oarä, 1582'591.

Aron Tiranul, 15911592.

Petru Cazacul, 1592_Aron Tiranul, a doua.

oara, 1592-1595.Stefan VII Razvan,.

1595.Ieremie Moghila, 159;--1600.

Viteazul,al terilor unite, i600.

www.digibuc.ro

Page 267: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

268

b) Domni din diferite

Sirnion Moghila, i6001602.

Radul VII .erban (Ba-sarab, in linie fume-iasca), 1602-1611.

Radul VIII Mihnea,1611-1616.

Alexandru V Ilia(Mu-ptin), 1616-1618.

Gavril Moghila, 1618I62o.

Radul VIII Mihnea, adoua oara, 16201623.

Alexandru VI Cueo-nul, 1623-1627.

Alexandru V Ilia§, adoua oara, 16271629.

Ieremie Moghila, adoua oara, i6001606.

Simion Moghila, 16061607.

Mihail Moghila, 1607.Constantin Moghila,

1607-1611.Stefan Tom§a II, 1611

J615.Alexandru M og hi I a,

1615-1616.Radul (VIII) Mihnea,

1616-1619.Gaspar Gratiani, 1619

1620.Alexandru V Ilia§,

1620-1621.Stefan 'romp. II, a do-

ua oara, 1621-1623.Radul (VIII) Mihnea, a

doua oara, 16231626.

Mir o n Barnovschi ,1626-1629.

Nurnele doninilor deseeden0 din Basarabi sau dinIsiusatini (si in linie ferneiase6, Ora la Fanarioti) auriurnAr de ordine.

www.digibuc.ro

Page 268: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Leon Tom p, 16291632.

Matei Basarab (in li-nie femeiascd) 16321654.

Constantin I Cârnul(Basarab, in linie fe-meiascd), 1654-1658.

Mihnea III Radul, 16581659.

Gheorghe Ghica, 16591660.

Grig or e GheorgheGhica, 1660-1664.

Radul Le on,1664-1669.

Antonie din Popepti,1669-1672.

Grig or e GheorgheGhica, a doua oard,1672-1674.

269

Alexandru VI Cuconul,1629-1630.

Moise Moghila, 1630.1631.

Alexandru V Ilia.,a do-ua oard, 1631-1633.

Miron Barnovschi, a.doua oard, 1633.

Moise Moghila, a douaoara, 1633-1634.

Vasile Lupul, 16341653.

Gheorghe Stefan, 1653,1658.

Gheorghe Ghica, 1658-1659.

Stefan (Stefanitd) Lu-pul, 1659-1661.

Eustratie Dabija, 166r1665.

Gheorghe Duca, 16651666.

Ilia. III Alexandru ,1666-1668.

Gheorghe;Duca, a douaoard, 1668-1672.

Stefan Petriceicu, 16721674.

www.digibuc.ro

Page 269: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

270

Gheorghe Duca, 16741678.

§erban Cantacuzino(Basarab, in liniefemeiasca), 16781688.

Constantin II Branco-veanu (Basarab , in li-nie femeiasca), 16881714.

Dimitrie (DumitraKu)Cantacuzino, 16741675.

Antonie Ruset, 16751678.

Gheorghe Duca, atreia oara, 1678-

1683.Stefan Petriceicu, a

doua oara, 16831684.

Dimitrie Cantacuzino,a doua oara, 16841685.

Constantin Cantemir ,1685-1693.

Dimitrie Cantemir,1693.

Constantin Duca, 16931695.

Antioh Cantemir, 1695170o.

Constantin Duca, adoua oara, 17001703.

Mihail Racovita, 17031705.

Antioh Cantemir, adoua oarä, 17051707.

www.digibuc.ro

Page 270: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Stefan II Cantacuzino(Basarab, in liniefemeiasca), 17141716.

Nicolae Mavrocordat,1716.

loan Mavrocordat,17161719.

Nicolae Mavrocordat,a dopa oara, 17191730.

Constantin Mavrocor-dat, 1730.

Mihail Racovita, 17301731.

Constantin Mavrocor-dat, a doua oarä,1731-1733.

Grigore Matei Ghica,1733-1735.

271

Mihail Racovita,a douaoara, 1707-1709.

Nicolae Mavrocordat(descendent din Mu-atini in linie feme-

iasca), 1709-1710.Dimitrie Cantemir,

a doua oara, 1710-1711.

Nicolae Mavrocordat,a doua oarä, 17111715.

MihailRacovita,atreiaoara, 1715-1726.

Grigore Matei Ghica,1726-1733.

Constantin Mavrocor-dat, 1733-1735.

www.digibuc.ro

Page 271: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

272

Constantin Mavrocor-dat, a treia oara,1735-1741.

Mihail Racovita, adoua oara, 1741

'744.Constantin Mavrocor-

dat, a patra oara,1744-1748.

Grigore Matei Ghica,a doua oara, 17481752.

Matei Ghica, 1752'753.

Constantin Racovita,1753-1756.

Constantin Mavrocor-dat, a cincea oara,1756-1758.

Scarlat Ghica, 17581761.

Constantin Mavrocor-dat, a peasea oara,1761-1763.

Constantin Racovita,a doua oara, 17631764.

Grigore Matei Ghica,a doua oara, 17351741. (Ocupatiuneruseasca, 1739.)

Constantin Mavrocor-dat, a doua oara.1741-1743.

Ioan Mavrocordat,1743-1747.

Grigore Matei Ghica treia oara, 17471748.

Constantin Mavrocodat, a treia oars1748-1749.

Constantin Racovita1749-1753-

Matei Ghica, 17531756.

Constantin Racovita,a doua oara., 17561757.

Scarlat Ghica, 17571758.

Than Calimah, 17581761.

Grigore Calimah, 17611764.

www.digibuc.ro

Page 272: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

Stefan Racovita, 17641765.

Scarlat Ghica, a douaoara, 1765-1766.

Alexandru Ghica, 17661768.

Grigore AlexanclruGhica, 1768-1769.

Ocupatiune1769

Manoil Ruset, 17701771.

Alexandru Ipsilanti,1774-1782.

Nicolae Caragea, 17821783.

Mihail Constantin Su-lu, 1783 1786.

Nicolae Mavrogheni1786-1790.

Ocupatiune austriaca,1789-1791.

Mihail Constantin Su-lu, a doua oara,1791-1793.

27a

Grigore AlexandruGhica, 1764-1767.

Grigore Calimah, a do-ua oara 1767-1769.

Constantin Mavrocor-dat, a patra oara,1769.ruseasca,1774.

Gr ig or e AlexandruGhica, a doua: oara1774-1777.

Constantin Moruzi,1777-1782.

Alexandru ConstantinMavrocordat, 17821785.

Alexandru Ioan Mav-rocordat, 17851786:

Alexandru Ipsilanti,1786-1788.

Manoil Ruset, 1788.Ocupatiune ruseasca,

1788-1792Alexandru Moruzi,

1792-1793.

www.digibuc.ro

Page 273: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

274

Alexandru Moruzi,1793-1796.

Alexandru Ipsilanti,1796-1797.

Constantin Hangerliu,1797 1799-

Alexandru Moruzi, adoua oara, 1799i8oi.

Mihail Constantin Su-tu, a treia oara, 1801

1802.Alexandru Sutu, 18o2

(in acela§i timp inMoldova).

Constantin Ipsilanti,18o2-18o6.

AlexandruSutu,a douaoarA, 1806.

Ocupatiune1806

Constantin Ipsilanti,a doua oara, i8o618o7.

Than Caragea, 1812.1818.

Alexandru Sutu, a tre-ia oara., 1818 1821.

Mihail Constantin Su-tu, 1793 1795-

Alexandru Calimah,1795-1799.

Constantin Ipsilanti,1799-1801.

Alexandru Sutu,1802.

Alexandru Moruzi, adoua oara, 1802i8o6.

Scarlat Calimah, i8o6.

ruseascA,1812.

Alexandru Hangerliu,1807.

Scarlat Calimah, a do-ua oarA, 1807-1810.

Scarlat Calimah, atreia oara, 1812 -1819.

Mihail Grigore Sutu,1819 1821.

www.digibuc.ro

Page 274: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

275

Carmuirea lui Tudor Caimlicamia prezidataVladimirescu, 1821. de mitropolitul Ve-

niamin Costachi,1821.

Ocupatiune turceasca,1821-1822.

Grigore Dimitrie Ghi- loan Alexandru Sturzaca, 1822-1828. 1822-1828.

Ocupatiune ruseasca,1828-1834.

Alexandru DimitrieGhica, 1834 1842.

Gheorghe Bibescu,1842-1848.

Caimacamia lui Con-stantin Cantacuzino,1848-1849.

Barbu Stirbei, 18491856. (Ocupatiuneruseasca, 1853 --1854).

Caimacamia lui Ale-xandru Dimitrie Ghi-ca, 1856-1858.

Caimacarnia de trei :loan Manu, EmanuilBaleanu, Ioan Fili-pescu, 1858-1859.

Mihail Sturza 18341849.

Grigore Ghica, 18491856. (0 cupatiuneruseasca, 18531 854).

Caimacamia lui Teo-dor Ba4, 1856-1857,0 a lui Nicolae Vo-goride, 1857-1858.

Caimacamia de trei :Stefan Catargiu, Va-sile Sturza, AnastasePanu, 1858-1859.

Alexandru Ioan Cuza,Domn al Principatelor-Unite, 1859-1866.

www.digibuc.ro

Page 275: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

276

Locotenenta clomneascä :Nicolae Golescu, Lascar Catargiu, NicolaeHaralamble, xi Fevruarie Maiu 1866.

Dinastia Hohenzollern a RomfinieiCarol 1,

ljornn (1866-1881) i Rege (dela 14 Ma rtie 1880al Romdniei,

www.digibuc.ro

Page 276: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

ERATAPag. Rand.

4,6,

16,

21,

39,58,65,66,67,

77,78,81,84,9194,

12 : lede jos : apoi

16: sa.

6 de jos : cate-va3 de jos : 1345nota : episcop9 : ceilalti fri9 14562 : polene16 : ajutoru!3 de jos : vasilitate

de jos :-frumoase4-3:

3 de jos :7 de jos :

98, 2:

aceastatrangandIoan Basi-licoslui Paisie

98, i de jos : pincipiilorWI, 2-1 de jos turte§ti1o8, 11: aduseHi, i de jos : ambefe114, 7 :

cite§te laapoi (9o).

» ca sa»

1346st. episcopat

ceilalti, fii1457

» polone» ajutorul

vasalitate» pretioase» acesta» tragäni» Ioan (Iacob)

BasilicosRadul Pa-

isieprincipilorturce§tiaduseseambelegrece§te,

slovenepti-ro-in slovene§te

sau in grece§te.

grece§te.cum O. unelemânegi, altele

www.digibuc.ro

Page 277: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

278

Pag. Rend.

116,122,

nota "): in toate14 : (dupe

cite§te la toate» (acl, dupe

127, 3 : 36 » 35130, 7 : 1812

.» 1821

135) 8, ;.a.: St. Peters-burg

» St.-Peters-burg

141, 4 de jos: tractul » tractatul143, 7 : seaun. » scaun.

159, 6 : numele » numele de162, 6 : invMamântul » invallmân-

tul primar oblig atorin pi cuinvatamântul

162, II de jos: de cite§te pe163, 6 : curentulai ) curentului

cultural163, 7 de jos : atât » aph183, 17 : Domnitor » Domnitorul186, 9 : Bucurclti-

Giurgiu» linia Bucu -

re§ti- Giur-giu

189, II : 17/20 » 17/2g200, 4 de jos : Pe » Prin224, 9: este » este §i ra -

mane.

www.digibuc.ro

Page 278: Dimitrie Onciu Din Istoria Romaniei

www.digibuc.ro