1277.Litovoi1111: Mercurius principe al Transilvaniei . Primul comitat maghiar: Bihorul. Comitatele erau teritorii administrative stăpânite direct de maghiari şi conduse în numele regelui de comiţi, cuprindeau de obicei o cetate şi teritoriul înconjurător. Bihor, Crasna, Dăbâca, Cluj, Alba , Satu Mare.1176: Leustachiu Voevod. Voievodatul Transilvaniei era autonom în raport cu coroana maghiară. Era condusă de un voevod, secondat de un vicevoievod. Voievodul avea atribuţii administrative, judiciare, militare şi îşi alegea oamenii ( subordonaţi) dintre oamenii care erau apropiaţii. Unitatea administrativă a secuilor era scaunul, iar la saşi districtele , ambele aveau o largă autonomie.1184-1185: Răscoala antibizantină condusă de Petru şi Asan.1205-1235: Andrei al II-lea 1211-1225: Începe colonizarea cavalerilor Teutoni, de către regele Andrei al II-lea ( 1205-1235). 1213: Prima menţiune a secuilor un conglomerat etnic tiurcic preluat de maghiari după părăsirea zonei Atelkuz. Ulterior ei au fost aşezaţi în zona de frontieră din curbura Carpaţilor maghiarizându-se şi asimilând populaţia românească şi slavă din zonă. Secui erau organizaţi în „ scaune secuieşti” ( 7) conduse de un conte secui şi făceau parte din naţiunile privilegiate ale Ardealului fiind reprezentaţi în Dietă..1222: Andrei al II-lea este silit să acorde nobilimi, prin Bula de aur importante privilegii, scutiri de dări şi taxe, şi dreptul nobilimi de a se răscula împotriva regelui în cazul încălcări de către monarhie a drepturilor nobiliare.1224: Bula de aur a saşilor. „ Adreanum”. Vorbitori de limbă germană saşi vor constitui aşezări autonome: Braşov, Sighişoara, Sibiu, Mediaş, beneficiind de importante privilegii acordate de regi maghiari.1227-1228. Creştinarea cumanilor în rit catolic. 1230: Este creată marca de apărare: Banatul de Severin. Numele de banat vine din croată. Cuprindea o parte de Oltenia de vest şi ţinutul dintre munţi Semenicului şi Carpaţi.1241.Invazia tatarilor1247: 2 iunie. Diploma Ioaniţilor: regele Ungariei Bella al IV-lea 1235-1270, Litovoi, Seneslau şi cnezi Ioan şi Farcaş. Se pare că până la urmă membri ordinului nu au stăpânit nici un domeniu, cauzele nu se ştiu.1260-1261: A doua invazie mongolă a redus şi mai mult puterea de penetraţie a regatului maghiar în zona extracarpatică. Este instituit la gurile Dunării un comandament permanent mongol condus de Nogai. 1272-1275. Litovoi refuză de a plăti tribut regelui maghiar.1277 sau 1279: Oastea română condusă de Litovoi sau fratele său Bărbat este înfrântă de cea maghiară condusă de magistrul Gheorghe şi comitele Petru. Luptele sau purtat probabil în ţara Haţegului. Potrivit documentelor Litovoi este ucis iar Bărbat este luat prizonier. Fiind eliberat ulterior după o răscumpărare substanţială. Bărbat preia conducerea voievodatului şi recunoaşte suzeranitatea regelui maghiar.

1291: Descindere legendară a lui Negru Vodă din Făgăraş la Câmpul Lung şi Curtea de Argeş. Este rezultatul unui transfer demografic şi instituţional al românilor transilvăneni în voievodate de la sudul Carpaţilor. Descălecarea lui Negru Vodă în Ţara românească1290-1310 Thocomerius este tatăl lui Basarab I conform unui document al regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei din 1332.Numele său este interpretat de unele surse ca o latinizare a bulgaro-slavului Tihomir sau Tugomir, 1294-1315. Ladislau Kan. El s-a manifesta ca un adevărat suveran , impunându-se după 1305 ca un arbitru al situaţiei din Ungaria.1301: Moare regele maghiar Andrei al III-lea. Sfârşitul dinastiei arpadiene.1305: Venceslav, fiul regelui Boemiei renunţă la tronul Ungariei în favoarea lui Otto de Bavaria. Otto este încoronat rege la 6 decembrie 1305. Printr-o sentinţă papală Clement al V-lea ( papa cu templieri) acordă tronul Ungariei lui Carol Robert de Anjou. Regatul ungar devine teatru de luptă între cele două facţiuni, una care îl susţinea pe Carol şi un care îl vroia pe Otto1308. Carol Robert de Anjou devine rege al Ungariei.Aflată într-o zonă politică geostrategică instabilă cu o putere centrală insuficient de stăpână pe sine şi o feudalitate nu prea credincioasă, Ţările Române au pendulat între cele trei marii puteri Polonia, Ungaria, Imperiul Otoman. În multe cazuri Moldova părut mai apropiată de Polonia. Iar Muntenia mai apropiată de Imperiul Otoman.1310-1352: Basarab I Întemeietorul . Profitând de decăderea puteri tătarilor şi de anarhiaa din Ungaria, Basarab ( Tată Iubitor), pune bazele statului Ţara Românească. El şi-a luat titlul de mare voievod. Odată cu decăderea autorităţii tătare, Basarab cucereşte partea de sud a teritoriului dintre Prut şi Nistru.,1324:Basarab recunoaşte suzeranitatea maghiară. Carol îl numeşte pe Basarab „ voievodul nostru transalpin.1330 : Septembrie- noiembrie: Campanie militară a regelui maghiar Carol Robert de Anjou în Ţara Românească. Unguri cuceresc Banatul de Severin ( încredinţat lui Dionisie Szechy ) şi resping oferta de pace a lui Basarab I , care oferea 7000 de mărci de argint. Carol Robert de Anjou şi armata sa înaintează prin Oltenia spre Cetatea Argeşului.1330: 9-12 noiembrie: Posada : 1335: Dobrogea avea în frunte pe despotul Balica , lider suficient de puternic pentru a se amesteca în războiul civil dintre Paleologi şi Cantacuzini pentru tronul Bizanţului .1347: Dobrotici.1342-1382: Domnia lui Ludovic I de Anjou : Laios cel Mare.1352-1354: Campanie anti tătară în Moldova. Dragoş. Ludovic de Anjou creează pe teritoriul Moldovei o marcă de apărare împotriva tătarilor. Ea este condusă de către voievodul maramureşean Dragoş, urmat de Sas şi Balc.1352-1364: Nicolae Alexandru. Continuă politica de întărire a statului românesc. În anul 1369, înfiinţează mitropolia dependentă de Bizanţ.Marele şi singurul stăpânitor Io Nicolae Alexandru fiul marelui Basarab voievod.1354: Turci ocupă oraşul Galiopi.

1355: Ludovic cel Mare îl numeşte pe Alexandru: „ Voievodul nostru Transalpin”. Actul arată reluarea legăturilor dintre Ungaria şi Ţara Românească. Nicolae Alexandru acceptă Banatul de Severin în schimbul recunoaşteri suzeranităţi maghiare. La acest compromis s-a ajuns după repetate solii dintre ani 1345-1355 întreprinse de Dumitru, episcopul Oradei la curtea domnească de la Argeş.1356: Iachint de Vicina mitropolit al Vicinei se aşează la Curtea de Argeş.1359: Mai : Deşi căsătorit cu o catolică acerbă Doamna Clara, Nicolae Alexandru , face demersuri pentru ca Patriarhia din Constantinopol să recunoască Mitropolia din Ţara Românească. Iachint de Vicina este uns de către Patriarhia din Constantinopol, mitropolit al Ungro-Vlahiei. Este reglementat statutul religios al Ţării Româneşti.1364: 16 noiembrie: Moare Nicolae Alexandru. Este îngropat în biserica mânăstiri din Câmpul Lung zisă a lui „ Negru Vodă”.Succesiunea la tron în Ţările Româneşti nu a fost reglementată niciodată nu a existat la noi regula „ primogenituri” . Putea să urmeze orice fiu inclusiv un bastard dacă îl alegea „ ţara” . În realitate sfatul domnesc şi oastea. Necesar trebuia să fie din neamul domnului „ in os domnesc”.Acest sistem trezea competiţia şi a însângerat ţările româneşti cu lupte interminabile pentru domnie.1359. Stăpânul unui domeniu de pe valea Vişeiului compus din 22 de sate din Maramureş Bogdan intră în Moldova şi cu ajutorul căpeteniile locale răsculate împotriva catolicilor şi ungurilor , îl detronează pe ducele Balc reprezentant al maghiarilor. Încercările ungurilor de aşi relua autoritatea asupra Moldovei vor eşua. Fără a oferi amănunte ( compatibile cu cele din Ţara Românească), cronica domniei lui Ludovic I, scrisă de Ioan de Târnave, semnalează eşecul maghiarilor care s-au lovit de rezistenţa moldovenilor.1362: Turci cuceresc Adrianopole.1364-1377:Vlaicu Vodă. Fiul lui Nicolae Alexandru. Respinge o nouă încercare a maghiarilor de a cucerii Ţara. Primeşte ca feude din partea regelui ungar: Banatul de Severin şi Făgăraşul.1365-1377: Moldova. Laţcu. Succesorul şi fiul lui Bogdan, intră în legătură cu papalitatea , care îi recunoaşte titlul de „ duce al Moldovei” . La Siret este întemeiată o episcopie catolică. Laţcu dorea episcop pe Andrei de Cracovia. În 1371 Andrei este numit episcop cu reşedinţa la Siret iar la sfârşitul anului Laţcu trece la catolicism. Soţia sa ana va rămâne ortodoxă ca şi întreg poporul moldovean. Laţcu va fi îngropat în biserica ortodoxă din Rădăuţi 1373:La moartea lui Laţcu nu a rămas nici un descendent pe linie masculină numai o fată Anastasia. Urmaşul său este un amplu subiect al istoriografiei româneşti. Uni istorici îl dau ca urmaş pe Jurg Koriatovici un prinţ lituanian adus pe tron de nobilimea moldoveană. Pomelnicul de la Bistriţa îl pune ca urmaş pe un anumit Costea căsătorit cu Muşata ( Margareta) mama lui Petru şi a lui Roman şi fiica lui Bogdan Întemeietorul sau a lui Laţcu.1366: Regele maghiar Ludovic cel Mare , condiţionează calitatea de nobil de religia catolică. Aflat în conflict atât cu Ţara Românească dar şi cu Moldova, Ludovic I adoptă măsuri anti româneşti: atât împotriva confesiuni ortodoxe dar şi împotriva cnezilor români.>>1370: Ludovic I cel Mare rege al Ungariei este ales şi rege al Poloniei, cele două regate se află sub acelaşi sceptru.

1371-1391: Moldova. Petru I Muşat. Moldova face paşi uriaşi în direcţia afirmării internaţionale şi a organizări statale. Ea se îndepărtează de Ungaria, a cărei hegemonie în estul Europei începe să pălească după moartea lui Ludovic I. Petru se apropie de Polonia, aderând la noua regrupare de forţe din estul Europei ( uniunea lituaniano-poloneză). În 1387 el depune omagiu de vasalitate regelui polonez Vladislav Iagello., inaugurând politica moldoveană filo-poloneză pentru următorul secol. Petru I creează şi mitropolia ortodoxă cu sediul la Suceava. Împrumutând 3000 de galbeni regelui polonez, Petru primeşte oraşul Halici şi ţinutul adiacent. Petru I este cel care alege Suceava ca reşedină voievodală.1377-1384: Radu I. El menţine relaţiile încordate cu Ungaria. Nu mai deţine teritoriile Amlaşului şi Făgăraşului. Pentru un anumit timp a cucerit Vidinul. 1384-1386: Dan I: Fiul a lui Radu I şi a lui Ana, frate vitreg cu Mircea. A avut lupte cu Şişman ţarul Bulgariei de est1385: Primul judeţ atestat Jaleş. Numărul judeţelor era de 24. Ele erau conduse de judeţi, dregători locali cu funcţii administrative.1386: 23 septembrie: Potrivit unei menţiuni bulgare domnitorul Ţării Româneşti Dan I este ucis în timpul unei confruntări armate la sud de Dunăre cu oştile bulgare conduse de ţarul Şişman. Există de asemenea o versiune a cronicarului bizantin Halcocondil conform căruia Dan a fost ucis de un complot boieresc pus la cale de către fratele său Mircea.Litovoi, Bărbat.( Radu cel Negru) Ticomerius Basarab I Nicolae Alexandru. Vladislav Vlaicu.Radu I. Dan I. Mircea cel Bătrân.1386-1418: Mircea cel Bătrân.In 1389, Mircea si Petru I au semnat un tratat cu scopul de a face fata impreuna intentiilor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg (1387-1437) de a cuceri Tarile Romane. La propunerea lui Petru I, Mircea cel Batran s-a orientat catre Polonia.Astfel, la 10 decembrie 1389, la RADOM s-a incheiat tratatul dintre domnitorul roman si regele polon Wladislaw Iagello.Intre timp se concretiza amenintarea otomana. Foarte posibil, este ca infuntarea romanilor cu turcii sa se fi produs in 1388. Atunci turcii au atacat Tarnovo, iar Mircea a intervenit, prilej cu care peste putin timp a anexat Dobrogea (1389). In 1391 turcii au atacat Tara Romaneasca sub conducerea lui FIRUZ-BEY, iar in 1393 domnitorul roman a raspuns printr-o expeditie la Karinovasi, in zona Balcanilor.Chiar daca la inceput relatiile Tarii Romanesti cu Ungaria au fost tensionate, primejdia otomana a determinat o apropiere intre ele. La 7 MARTIE 1395 , la BRASOV, Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg au semnat primul tratat de alianta antiotomana din istoria sud-estului Europei. Cu acest prilej, domnul Tarii Romanesti a fost recunoscut cu titlurile de DUCE de Fagaras, si BAN de Severin.1395, are loc batalia de la ROVINE, locatie situata intre Arges si Turnu, fara a fi identificata cu precizie. Mircea a obtinut un succes rasunator, turcii pierzand circa 30.000 de oameni.Succesul a fost insa platit cu mari sacrificii. O parte a boierimii l-a parasit pe Mircea cel Batran, dorind stabilirea unor raporturi de supunere fata de Poarta. Tocmai de aceea, chiar in 1395,

Mircea a fost inlocuit cu VLAD UZURPATORUL. In ciuda acestui lucru, el a pastrat permanent Oltenia si zonele din apropierea muntilor.Victoria lui Mircea de la Rovine a incurajat constituirea unei coalitii europene impotriva turcilor. Initiativa a apartinut lui Sigismund de Luxemburg. Pe langa oastea maghiara, participau si cavaleri din apus, voievodul aredelean STIBOR dar si Mircea cel Batran.Fiul domnitorului Radu Basarab: Datorită perioadei îndelungi de domnie a putut să întărească puterea domnească şi instituţiile statului . Pe plan extern a avut relaţii bune cu Moldova , Serbia , Polonia 1389: 10 decembrie: Radom . Tratat de alianţă dintre Mircea cel Bătrân şi regele Poloniei Wladisllav Iagello. Trimişi lui Mircea boierii Manea şi Roman Herescu însoţiţi de vornicul Moldovei încheiau la Radom la vest de Varşovia un tratat de alianţă cu Vladislav Iagello. şi Ungaria cu care a încheiat în 1395 la Braşov un tratat de alianţă defensivă împotriva turcilor . A trimis trupe în ajutorul sârbilor în celebra bătălie de la Kossovopolje ( 1389)1389: Kosovopolje: Bătălie care a pus capăt independenţei Serbiei. Izvoarele turceşti menţionează că alături de trupele sârbeşti au participat şi detaşamente albaneze, maghire şi româneşti ( trimise de Mircea cel Bătrân). Murad a condus personal bătălia secondat de fii săi Baiazid şi Iacub. La început sârbi au avut anumite succese . Miloş Obilici a pătruns în cortul lui Murad şi la asasinat. Cneazul Lazăr va fii prins şi ucis. Pe locul unde a fost asasinat Murad a fost ridicat un mausoleu. Fiica lui Lazăr Olivera va deveni soţia prea iubită a lui Baiazid.1391 s-a confruntat cu turci lui Baiazid apoi 1395 la Rovine 1396: Cruciadă antiotomană: Scopul a fost alungarea turcilor de la Dunăre şi din Europa. Participanţi , cavaleri francezi, italieni, burgunzi, englezi, oşti maghiare, oastea voievodului Ştibor, un corp de oaste condus de Mircea şi-au aşezat tabăra la Buda.1401: Un corp otoman evaluat la câteva mii de prădătorii a atacat Ţara Românească într-o incursiune de pradă. Mircea cel Bătrân loveşte fulgerător banda de tâlhari.1402 Ankara1400-1410. Musa Celebi şi Mustafa Celebi.1406: 23 noiembrie. La Severin Mircea cel Bătrân se întâlneşte cu Sigismund regele Ungariei.1415 Mircea accepta pentru prima oara plata haraciului1417 plăteşte tribut turcilor şi renunta la Dobrogea. A murit la 31 ianuarie 1418: fiind îngropat la mănăstirea Cozia. A fost urmat la tron de fiul său Mihai: 1418-1420.1387: 28 septembrie: este inaugurată tradiţia prestări jurământului omagial de către voievodului Moldovei , regelui polonez cu aprobarea consiliului boierilor, poporului şi cetăţilor. Actul vasalic însemna o veritabilă legătură dintre cele două state. Moldova urmărea păstrarea neatârnării sale iar Polonia siguranţa drumurilor comerciale care legau statul de Dunăre. 1388: Regele Poloniei Vladislav Iagello se adresează lui Petru rugându-l să-l împrumute cu 4000 de ruble frânceşti o sumă considerabilă pentru aceea vreme . Petru nu a avut toţii bani ceruţi şi îi dă regelui polonez numai 3000 de ruble. ( 539 de kilograme de argint). Contra acestei sume el primeşte un zapis în care se specifica că suma va fi primită înapoi după 3 ani garanţie fiind ţinutul Haliciului sau Pocuţia pe care domnul moldovean avea dreptul să-l ocupe în caz de neachitare. Suprafaţa ţinutului era de 8000 de kilometri.

1391-1394: Moldova .Roman I , fratele lui Petru şi fiul lui Muşata. Domn „ din munţi până la mare”. El înlătură rămăşiţele de putere ale tătarilor din sudul Moldovei, ajungând la Marea Neagră. Pe parcursul domniei sale reînnoieşte actul de vasalitate cu Polonia.1394-1399: .Ştefan I. Politică fermă îndreptată împotriva tendinţelor expansioniste ale regatului maghiar.1395. februarie. Ghindăoani. Unguri sunt învinşi de Ştefan I. Lupta s-a dat în apropierea cetăţi Neamţului. Unguri au încercat să scoată Moldova de sub influenţa Poloniei. 1400-1432: Alexandru cel Bun. Fiul lui Roman şi Anastasiei. Pe parcursul îndelungii sale domnii a desăvârşit organizarea politică şi bisericească a Moldovei. S-a recunoscut vasal Poloniei încheind tratate cu Vladisllav Iagello în 1402, 1404,1407,1411. A trimis trupe în ajutorul polonezilor în confruntările acestora cu teutoni de la Grunwalld 1410 şi Marienburg :1422. 1412: Tratat polono-maghiar la Lublau. Era îndreptat împotriva imperiului otoman . Cuprindea şi o clauză de împărţire a Moldovei în cazul neparticipări lui Alexandru cel Bun la lupta anti-otomană1420: În faţa atacului turcesc , primul din istorie Alexandru cel Bun cere în 3 rânduri ajutor lui Vladislav. El reuşeşte în cele din urmă să respingă singur atacul.1426: Regele Sigismund al Ungarie, Vladislav Jagello şi Alexandru cel Bun plănuiesc o cruciadă anti-otomană. Cele trei (3) armate plănuiesc să se întâlnească la Brăila. Vine numai armată polonă şi cea moldovenească. Sigismund ocupat cu reprimarea răscoalei husite din Boemia nu soseşte la întâlnire. În acest Îl desemnează succesor pe fiul său Ilieş. Moare în decembrie 1432 şi este înmormântat la mănăstirea Bistriţa. 1402: Primul „ ţinut” atestat a fost Neamţ. Ţinutul era echivalentul judeţului. În Moldova au existat 24 de ţinuturi conduse de pârcălabi sau vornici.1409. Nobilul voicu este inobilat de către regele maghiar Sigismund de Luxemburg şi împroprietărit cu domeniul Hunedoarei1440:Vladislval Moare regele Ungariei Albert de Habsburg. Iancu de Hunedoara impune în Dietă alegerea ca rege a lui regele Poloniei care va domni până la bătălia de la Varna 1444. 1442: Ialomiţa: După ce zdrobeşte forţele otomane intrate în Transilvania, sub conducerea lui Mezid beiul Vidinului. Iancu intră în Ţara Românească şi înfrânge pe beirlebeiul Rumeliei Şehabedin la Ialomiţa.1443: Campania cea lungă. Oastea lui Iancu, alături de care lupta şi un corp muntean trimis de Vlad Dracul, cucereşte Nisul şi Sofia.1444: Ianuarie. Trupele ajung la Zlatiţa unde sunt oprite de asprimea iernii. 1444: Seghedin. Pace relativă Ungaro-turcă. Prin această pace se impunea asupra Ţării Româneşti o dublă suzeranitate ungaro-turcă.1444: 10 noiembrie. Bătălia de la Varna. Sub comanda regelui Vladislav Iagello, oştile creştine: bosniace, croate, maghiare, româneşti ( Vlad Dracul) sunt învinse de turci, regele maghiar moare în luptă.1446. Iancu devine guvernator al Ungariei. 1448 Kosovopolje.1453 Mahomed al II-lea cucereste Constantinopole.

1453 iancu devine Capitan Suprem1456:21-22 iulie Belgrad. Oastea creştină opreşte ofensiva către centrul Europei a lui Mahomed Cuceritorul. În luptă sultanul este rănit. De la asediul Belgradului şi de la înfrângerea lui Mehmet al II-lea Fatih, a fost instituită de către biserica catolică tragerea clopotelor la amiază. Ora 12. 1458-1490: Matei Corvin fiul lui Iancu devine rege al Ungariei.1418-1456 pe tronul Ţării Româneşti s-au succedat 9 domnii.1436: Vlad Dracul . Fiul lui Mircea cel Bătrân. În 1431 devine membru al ordinului Dragonului. De unde i se poate trage cognomenul . În anul 1436 pleacă la Brusa împreună cu 300 de sfetnici şi i se închină sultanului . Promite acestuia drum liber spre Transilvania El va însoţi pe Murad al II-lea în marea expediţie a acestuia în inima Transilvaniei din 1438.1448 şi 1456-1462 şi 1476: Vlad Ţepeş.1459: Vlad decide să nu mai plătească tribut.1459. 20 septembrie. Prima atestare documentară a oraşului Bucureşti.1461: Vlad Ţepeş a chemat la Giurgiu sub pretextul unui litigiu faţă de hotar de către Hamza , beilerbeiul de Nicopole şi grecul Catalovinos . Vlad Ţepeş a dejucat planul adversarilor săi , a capturat întreg detaşamentul trimis pentru prinderea lui . Acesta a fost tras în ţeapă lângă Târgovişte. 1462, sultanul, în fruntea unei armate uriaşe, cca.100-120.000 de oameni (a doua ca mărime după aceea care cucerise Constantinopolul) plus 175 de nave de război al căror scop era acela de a cuceri Chilia, se va îndrepta spre Dunăre. Efectivele domnului valah nu depăşeau, după estimările cele mai optimiste, 30.000 de oşteni. Deşi va încerca să-i oprească pe turci la Dunăre, în dreptul cetăţii Turnu, aceştia, la adăpostul nopţii reuşesc să treacă fluviul îndreptându-se direct spre Târgovişte (4 iunie 1462). În aceste condiţii Ţepeş va aplica tactica hărţuirii: pustiirea pământului - mai ales drumul spre Târgovişte - otrăvirea fântânilor, atacarea detaşamentelor turceşti plecate după hrană. În această atmosferă apasătoare în care oştile turceşti, flămânde şi înfricoşate, înaintau prin ţara pustiită, a avut loc marea lovitură a lui Vlad Ţepeş, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit să demoralizeze şi mai mult oastea otomană, atac despre care pomenesc toate izvoarele relaive la campania din 1462. Ţinta atacului a fost însuşi sultanul, însă acesta a scăpat, cortul său fiind confundat cu al unui vizir.1457: aprilie. Ştefan cel Mare, nepot a lui Petru Aron şi fiul lui Bogdan al II-lea : intră în Moldova pe Valea Siretului, împreună cu 6000 de soldaţi, mulţi dintre ei munteni ai lui Vlad Ţepeş. Rivalul său Petru Aron îl întâmpină pe Ştefan la Doljeşti pe Siret1457: 12 aprilie: Doljeşti, confruntare pentru tronul Moldovei între Ştefan cel Mare şi Petru Aron. Acesta din urmă este învins. Petru Aron fuge se refugiază în Polonia.1459: Ştefan cel Mare revine la politica tradiţională moldovenească şi încheie o alianţă cu Cazimir al IV-lea regele Poloniei pe care îl recunoaşte suzeran unic ( anulând astfel angajamentele anterioare luate cu Ungaria). Ca gaj al fidelităţii sale Ştefan cedează Poloniei cetatea Hotin pe Nistru şi se angajează să respecte bunurile boierilor refugiaţi în Polonia. Contravaloarea acestei concesii a fost îndepărtarea de la graniţă a rivalului său Petru Aron.1462: Atac nereuşit a lui Ştefan asupra cetăţii Chilia.

1465 :23 ianuarie :Chilia : Prin cucerirea acestei cetăţi Ştefan cel Mare urmărea mai multe scopuri, un scop politic, de a lovi în duşmani săi şi protectorii lui Petru Aron , un scop economic, de a restabili dominaţia moldoveană pe acest teritoriu pentru a-şi apăra flancul sud estic de ameninţarea turcilor şi de a reda economiei una dintre porţile principale alături de Cetatea Albă a Moldovei, aici concentrându-se o arie largă de mărfuri către Europa Răsăriteană care ar fi adus prin taxele vamale percepute venituri importante visteriei domneşti. 1467:BAIA 14-15 decembrie Două detaşamente de ostaşi moldoveni atacă frontal oraşul din flancul drept, după ce în prealabil dăduseră foc cocioabelor şi caselor în majoritatea 1854lor din lemn. Lupta a avut un caracter extrem de violent, maghiari au fost masacraţi, însuşi regele Matei Corvin fiind rănit de o săgeată cu trei vârfuri şi o lance în spate, şi transportat cu greutate pe o targă improvizată. Dacă vornicul Crasneş ar fi atacat după porunca domnului în flancul stâng încercuirea ar fi fost totală iar armata şi regele maghiar ar fi fost luaţi prizonieri. După luptă , Crasneş şi alţi boieri au fost executaţi pentru trădare. Regele maghiar a scăpat ruşinos cu fuga , fiind nevoit să îngroape 50 de tunuri şi masivele corturi.1469: Jurământ vasalic a lui Ştefan1470. 20 august: Lipnic. 1475: 10 ianuarie: Vaslui. O mare armată turcă condusă de beiul Rumeliei Soliman Eunucul este învinsă într-o vale îngustă la Vaslui.>>>>1475. Iunie: Căderea Cafei. Întregul sistem de colonii genoveze de pe malul Mării Negre intră sub autoritatea otomană. Hanul tătăresc intră sub suzeranitatea turcă.1476: 1484: Turci ocupă Chilia şi Cetatea Albă. iunie: Mehmet al II-lea intră în Moldova în fruntea unei armate evaluate la 100.000 de oameni. Sosirea sa este precedată de incursiuni ale tătarilor oprite cu greutate de moldoveni: Valea Albă- Războieni.1485. Cătăbluga. 1485: 15 septembrie: Însoţit de 3000 de persoane domnul Moldovei Ştefan cel Mare depune omagiul de vasalitate regelui polonez Cazimir la Calomeea. 1487: Ştefan acceptă plata tributului către turci. voievodul Transilvaniei. 1497: Codri Cosminului. 1499: Tratat moldo-polon 1498-1548: Iohanes Honterus: umanist saş pleda pentru raţiune, curaj şi legalitate. Într-o hartă realizată de el în 1542 punea numele de Dacia peste teritoriul locuit de români. 1504.2 iulie moare Ştefan cel Mare. Este îngropat la Putna.1504- 1517: Bogdan al III-lea cel Chior.1517-1527: Ştefăniţă. Fiul lui Ştefan cel Mare.1493-1568: Nicolae Olahus arhiepiscop de Strigoniu. Din anul 1562 a fost regent al Ungariei. Făcea parte din celebra familie a Corvineştilor. În lucrarea sa Hungaria se dau ştiri ample despre ţările române. Olahus a susţinut originea romană a poporului român.1508: Se tipăreşte prima carte pe teritoriul românesc: Liturghier în limbaslavonă. Aducerea tiparului se datorează unui călugăr muntenegrean Macarie.1521. Scrisoarea lui Neacşu din Câmpul Lung. Un orăşean din Câmpul-lung Muscel ( Dălgopol) pe numele1536: Nicolae Olahus în lucrarea sa Hungaria subliniază originea latină a poporului român. său Neacşu trimite judelui Braşovului Johanes Benckner

1544: Filip Moldoveanu tipăreşte în prima carte în limba română Catehismul Lutheran la tiparniţa din Sibiu.1552-1561: Alexandru Lăpuşneanu1514: Răscoala condusă de Gheorghe Doja.1514: Codificarea dreptului cutumiar ( opus tripartitum) sau (Tripartitul lui Werboczi) de către juristul Istvan Werboczy. Numai nobili sunt consideraţi membri ai coroanei lui Ştefan , ţăranii şi orăşenii nu contează. Deşi nu a fost niciodată semnat de rege , „ codul tripartit” rămâne baza ordinii de drept până în 1848.1512-1521:Neagoe Basarab. Fiul nelegitim a lui Ţepeluş după uni istorici. După alţi fiul lui Pârvu Craiovescu. A avut legături diplomatice cu Ungara, Veneţia, Statul Papal. Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie.1521-1522: Teodosie. Fiul lui Neagoe Basarab1521: Sultanul Soliman Magnificul cucereşte Belgradul.1522-1529: Radu de la Afumaţi fiul lui Radu cel Mare. Învinge pe otomani la Glubavi, Grumazi-Teleormani şi Dridu.1526: 29 august: Mohacs. Un orăşel în apropierea Dunării . Regele Ludovic al II-lea pierde bătălia de la Mohacs şi moare pe câmpul de luptă. Unguri în număr de 26.000 nu aveau infanterie şi tunuri, în plus regele nu a aşteptat pe cei 10.000 de transilvăneni. Buda şi Pesta sunt cucerite de turci. Ei instalează acolo o regalitate naţională condusă de Ianos Zapolyai cu Buda drept capitală opus împăratului Ferdinand de Habsburg. Ungaria este împărţită în trei: Ungaria regală în vest, statul vasal turcilor ( centru) Transilvania..1527-1538 :Petru al IV-lea Rareş 1538: februarie 23: tratat între Ferdinand de Habsburg şi Zapolya la Oradea. Transilvania rămânea în posesia viageră a lui Ioan Zapolya. După moartea lui revenea lui Ferdinand de Habsburg.1540: Haraciu se ridică la 50.000 de ducaţi. . Pentru a atinge în ultimul sfert un cuantumum de 60.000-100.000 de ducaţi. Moldova plăteşte între 30.000/60.000 ducaţi. Peşcheşurile daruri ocazionale către sultan şi marii funcţionari ocazionale la început se instituţionalizează. Anhilarea dreptului de a alege domn şi transferul deciziei către Istambul creează imperiului o nouă sursă de câştig.1541-1546 (II) Petru Rareş. A doua domnie a lui Petru Rareş. 1541: 29 august. Ungaria centrală este transformată în paşalâc cu centrul la Buda. În octombrie, dieta de la Debreţin, recunoaşte suzeranitatea Porţi asupra Transilvaniei. Principatul devin autonom , vasal imperiului otoman. Desprinderea Transilvaniei de Ungaria şi integrarea ei în acelaşi sistem internaţional ca şi celelalte două Ţării Româneşti\1541-1699: Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană. Principele ales de Dietă este confirmat de sultan.Principatul plătea tribut Porţii.Se menţinea sistemul politic bazat pe cele trei naţiuni privilegiate..1542: 20 ianuarie: Dieta de la Târgu-Mureş şi Dieta de la Turda ( 2 martie 1542). Organizarea politico-administrativă a principatului. Ţara era condusă de un principe ales de Dietă pe care Poarta putea să-l confirme sau nu. Avea dreptul să declare război, să primească solii, să crediteze

misiuni diplomatice. Principele îşi desemna sfatul format din 15 persoane. Dieta cuprinde pe reprezentanţi marii nobilimi, clerul celor 5 religii recepte: catolică, luterană, calvină, unitariană , membri ai patriciatului săsesc şi apropiaţi ai principelui.1561-1563: Despot Vodă: Ioan Iacob Eraclid. Aventurier grec născut la Samos, student la facultatea de medicină din Montpellier. Combatant în armata germană imperială şi autor al unor lucrări de artă militară. În ciuda faptului că era grec, Ioan Iacob era convertit la luteranism. A fost înscăunat în Moldova cu ajutorul imperialilor şi a nobilului polonez Albert Lascki. Nu a reuşit să cucerească admiraţia boierilor sau claselor de jos, este ucis în timpul unei răscoale boiereşti.1564-1568: Alexandru Lăpuşneanu. Fiul nelegitim a lui Bogdan al III-lea şi Al Anastasiei din ţinutul Lăpuşnei. În timpul domniei lui Iaşiul devine capitala Moldovei.1566: Moare Soliman Magnificul. Începe decăderea imperiului otoman.1568: 17 februarie: Tratatul de pace dintre imperiali şi otomani: Împăratul Maximilian se obligă să nu mai intervină în Transilvania să nu fortifice graniţa dinspre Transilvania şi să dărâme cetăţile construite, austrieci se obligă la plata unui tribut.1571: Lepanto. Victorie a creştinilor în Mediterană asupra flotei otomane.1571-1583: Ştefan Bathory . Sub presiunea otomană Dieta alege un nou principe. Sub noul principe devenit ulterior şi rege al Poloniei ( dupa plecarea celebrului Henric de Valois)puterea princiară se consolidează în dauna marii nobilimi şi ai Dietei.1572-1574: Ioan Vodă cel Cumplit ( sau Groaznic) Presupus fiu bastard al lui Ştefăniţă cel Tânăr şi al unei armence.1572: Liga Creştină.1574-1579: Alexandru Lăpuşneanu.1576: Ştefan Bathory este ales rege al Poloniei, Transilvania este cârmuită în numele lui Ştefan de fratele său Cristofor apoi de fiul acestuia Sigismund. Autoritatea centrală este consolidată prin restrângerea dreptului Dietei.1578-1590: Război între turci şi persani1586-1599: Sigismund Bathory: nepotul lui Ştefan Bathory se urcă pe tronul principatului. Personalitate psihogenă probabil impotent. A fost căsătorit cu Maria Christina din casa de Habsburg1592-1605 : Papa Clement al II-lea fost nunţiu papal în Polonia relansează lupta antiotomană. El pune bazele unei alianţe formate din Statul Papal, Austria, Spania, Toscana, Mantova şi Ferrara. Polonia şI Anglia sunt reticiente la idee şi nu participă la alianţă. La Liga Sfântă se alătură şi principatul Transilvănean.1593: Iunie: După unele informaţii în iunie 1593 are loc un complot boieresc împotriva domnitorului , complotul era însoţit de o plângere la Poartă. Alexandru cel Rău va executa câţiva boieri şi va trimite după Mihai , auzind că este fecior de Domn. După Radu Popescu acesta a tăgăduit acest lucru şi a fost iertat. O cronică ungară, contemporană a evenimentului a lui Szamoskozy , spune că Mihai a fost trimis chiar la moarte, dar în momentul execuţiei, călăul s-a înspăimântat şi a aruncat spada din mână”.

1593-1601: Mihai Viteazul.Se naşte la Târgul de Flocii în 1558, fiu al Tudorei şi al unui negustor bogat.1595: 14 mai: Marele vizir Ferhad Paşa comandantul trupelor otomane care urma să cucerească Muntenia şi Moldova aboleşte statutul de autonomie de care se bucurau cele două principate şi le declară provincii : Vilayet ale imperiului otoman. Moldova este încredinţată lui Cafer Paşa iar Ţara Românească lui Satârci Mehmed Paşa. A fost singura dată când turci au trecut Ţările române din zona dâr al-ahd ( ţările tributare) în zona dâr al islam.1595. 20 mai. Tratatul de la Alba Iulia. Mihai recunoaşte suzeranitatea lui Sigismund Bathory. Potrivit tratatului, domnului i se retrage prerogativele domniei , ţara urmând să fie guvernată de un sfat format din 12 boieri. Domnul devine un simplu reprezentant al principelui Transilvaniei. Se interzice străinilor de a deţine proprietăţi în Ţara Românească. Toate bisericile din Transilvania sunt aşezate sub jurisdicţia mitropoliei de la Târgovişte.1595:iunie: Aron Vodă încheie un tratat asemănător cu Sigismund de Bathory.1595. Ştefan Răzvan.1595 . 13 decembrie: Areni: Ştefan Răzvan este înfrânt de Ieremia Movilă, adus domn de oastea poloneză condusă de cancelarul Jan Zamolsky. Ştefan Răzvan este tras în ţeapă.1595. Legarea de glie a iobagilor1595: 23 august: Călugăreni. Oastea otomană condusă de Sinan Paşa ( albanez la origine) evaluată de unele surse la 100.000 de ostaşi traversează Dunărea pe la Giurgiu. Oastea românească număra circa 25.ooo de soldaţi.1595: 24 august: Oastea otomană ocupă Bucureşti.1596: Giurgiu.1597: Pace cu turci. Mihai este reconoscut ca domn pe viaţă iar tributul se înjumătăţeşte.1598: 9 iunie: Tratatul dintre împăratul german Rudolf al II-lea şi Mihai Viteazul încheiat la Mănăstirea Dealul. Mihai recunoştea suzeranitatea lui Rudolf iar acesta recunoştea caracterul ereditar al domniei şi promitea ajutor militar în lupta cu turci.1598. August-noiembrie: Campanie militară a lui Mihai Viteazul care trece Dunărea şi înaintează până la Munţi Balcani. Victorii la Vidin şi Cladova.1599: Martie 29. la presiunile familiei , Sigismund Bathory renunţă la tronul Transilvaniei în favoarea lui Andrei Bathory, vărul său care era cardinal catolic.1599: 26 iunie. Tratata între Andrei Bathory şi Mihai Viteazul . Acesta recunoaşte suzeranitatea lui Andrey Bathory , iar principele polonez recunoaşte linia dinastică a lui Mihai Viteazul.1599. vara. Andrey Bathory , Ieremia Movilă şi Jan Zamoyschy se pun de acord . Mihai Viteazul trebuie înlocuit. Andrey Bathory îi cere în calitate de suzeran lui Mihai să părăsească ţara.1599: 18-22 octombrie: Bătălia de la Şelimbăr. Mihai Viteazul înfrânge oştile transilvănene. Andrey Bathory este ucis.1599: 21 octombrie: Mihai Viteazul intră în Alba Iulia.1600: mai. Campanie în Moldova. Trei armate pătrund în Moldova: prima este condusă de Mihai, a doua care intră prin pasul Rodna de Baba Novac iar a treia venită din Ţara Românească este condusă de Nicolae Pătraşcu. Invocând alianţa lui Ieremia Movilă cu turci Mihai Viteazul ocupă Moldova.

1600. iulie. Mihai Viteazul se proclamă într-un hrisov. „ Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”.1600: 1 septembrie. Nobilimea maghiară refuză să participe la Dieta convocată de la Sebeşul Săsesc, proclamă insurecţia şi îl alege ca principe pe Ştefan Csaki. Basta se alătură răsculaţilor.1600: 18 septembrie. Mirăslău. Nobili maghiari răsculaţi şi generalul Basta îl înfrâng pe Mihai la Mirăslău.1600: 6 octombrie. Trupele poloneze conduse de Jan Zamolscki pătrund în Moldova şi îl reînscăunează pe Ieremia Movilă Moldova.1600: 20 octombrie. Bătălia de la Bucov. Polonezi conduşi de Jan Zamoiski îl înving pe Mihai Viteazul.1600: Octombrie-noiembrie. Polonezi pătrund în Ţara Românească. Simion Movilă devine Domn.1601: Mihai îşi dictează un memoriu adresat marelui duce al Toscanei Ferdinando I de Medici păstrat numai în traducere italiană. PRIMA AUTOBIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ.1601: 12 ianuarie: Mihai ajunge la Praga.1601: mai. Mihai şi Giorgio Basta se împacă.1601: iulie. Trupele lui Mihai şi a generalului Basta se reunesc în drum spre Transilvania.1601: 13 august: Gurăslău. Bathory este înfrânt.1601: 16 august: Mihai primeşte vestea că Simion Movilă a fost înlăturat de pe tronul Ţării Româneşti.1601, 19 august: Câmpia Turzi. În zori zilei , un detaşament de infanterişti valoni şi unul de călăreţi germani la ordinul generalului Basta , atacă cortul în care se afla domnitorul . Mihai este împuşcat apoi i se taie capul. Corpul va fi lăsat apoi pe trupul ucis al calului său timp de trei zile. Ulterior un grup de sârbi îl vor îngropa. Capul a fost îngropat la mănăstirea Dealul1601. 20 octombrie: În tabăra de la Cârstieneşti trupele lui Mihai Viteazul îl aleg ca domn pe unul dintre căpitani acestuia, Radu Şerban. Neputând să-l oprească pe Simion Movilă, Radu Şerban se retrage în Transilvania unde jură credinţă împăratului Rudolf.1601-1716: Epoca monarhiei feudale: Secolul XVII reprezintă o perioadă distinctă în istoria României. Ca limite istorice are domnia lui Mihai Viteazul şi instaurarea noilor regimuri politice în Transilvania ( Habsburgii) şi Ţara românească şi Moldova ( fanarioţii) Pentru o vreme perioadă de consolidare a civilizaţiei româneşti, refacere umană şi un încet progres economic.. Se impune politica inaugurată de Mihai de raliere a celor două principate, Transilvaniei, raporturi de interdependenţă materializate într-un sistem de alianţe. După 1683, încep acţiunile în forţă ale domnitorilor români pentru scoaterea ţărilor lor de sub influenţa otomanilor.1602: 15 martie: Radu Mihnea încearcă să preia cu ajutorul turcilor domnia în Ţara Românească este învins la Creţeşti de către Simion Movilă.1602-1611: Radu Şerban. El l-a alungat pe Simion Movilă şi i-a învins pe tătarii chemaţi în ajutor de acesta . La solicitarea imperialilor, Radu Şerban la atacat pe Moise Szekeli exponentul curentului antiaustriac şi filo-turc învingându-l lângă Braşov 17 iulie 1603. Radu Șerban a fost un domn al Ţării Românești între august 1602 şi decembrie 1610 şi între iunie 1611 - septembrie 1611, pretins nepot al lui Neagoe Basarab. Ca boier, Radu Şerban avea curtea în satul Coiani (azi

Mironeşti, pe malul Argeşului, la sud de Bucureşti). Pe moşia moştenită la Comana a reclădit în 1588 mănăstirea Comana. A ajuns la tron cu sprijinul marilor boieri Preda şi Radu Buzescu, care, bucurându-se de o mare autoritate politică şi militară, i-au tutelat domnia. Bun militar, Radu Şerban a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a ţării de sub turci şi de apropiere de Habsburgi. A avut lupte cu turcii, tătarii şi cu principii Transilvaniei, Moise Szekely şi Gabriel Bathory, sprijiniţi de Poarta Otomană, pe care i-a înfrânt în două bătălii, lângă Braşov (1603 şi 1611). A fost înlăturat de la domnie de Radu Mihnea, cu ajutor turcesc.1602: iulie - august. Radu Şerban alungă pe Simion Movilă din Ţara Românească intră în Moldova şi arde Tecuciu.>>>1603: 17 iulie. Braşov. Radu Şerban la atacat pe Moise Szekeli exponentul curentului antiaustriac şi filo-turc învingându-l.>>>>1604: toamnă. Radu Şerban încheie pacea cu turci şi tătarii. Ţara Românească reintră din nou sub influenţa turcilor. Este fixat haraciu la 32.000 de florini.1604.4 octombrie: Nobilimea din Transilvania se răscoală împotriva lui Rudolf al II-lea . În lupta de la Almosd, Ştefan Bocskay conducătorul partidei antihabsburgice înfrânge pe imperiali şi este proclamat principe ( 21 februarie) fiind recunoscut şi de otomani.1604-1606. Ştefan Bocsay.1606. 2 iunie. Transilvania redevine autonomă.1606: Habsburgi încheie pace cu turci.1607. Ieremia Movilă în Moldova.1608: 5 martie. În urma răscoalei haiducilor Sigismund Rackczi se retrage de la domnie iar Gabriel Bathory este ales principe al Transilvaniei.1608-1613: Gabriel Bathory. Încercare de coalizare a celor trei principate, zădărnicită de imperiul otoman.1610: decembrie: Începe campania militară a lui Gabriel Bathory împotriva lui Radu Şerban.. Oastea ardeleană pătrunde în Muntenia prin pasul Bran.şi se îndreaptă spre Târgovişte.1611: 26 ianuarie. Gabriel Bethlen ocupă Târgovişte,1611: 27 iulie :Braşov: Luptă de lângă Braşov între Gabriel Bathory şi Radu Şerban, domnitorul muntean zdrobeşte oastea transilvăneană. Gabriel Bathory se refugiază la Sibiu. Şovăielile lui Radu Şerban şi ale imperialilor, după victorie au împiedicat consolidarea puteri1611-1616: Radu Mihnea.1611-1615. Ştefan Tomşa în Moldova. Numit de turci Tomşa loveşte în boierimea polonofilă. A fost înlocuit de Radu Mihnea.1613-1629: Gabriel Bethlen. Politică de subordonare a stărilor obiectivelor puterii centrale.1618: 1648: Războiul de 30 de ani. Imperiul habsburgic va pierde influenţa în zonă pe perioada războiul şi câteva decenii după.1619-1620: Gaspar Graţiani.1628. Ţărani din Moldova sunt legaţi de glie de către domnitorul Miron Barnovski.1629-1632.Leon Tomşa, domnitor de origine greacă, pătrundere masivă a clerului şi boierimi de origine levantină încep disensiunile dintre autohtoni şi aceştia.1630-1648: Gheorghe Racokzi I. Principe al Transilvaniei.1632-1654 Matei Basarab, ,

1634-1653: Vasile Lupu. Limba română a fost introdusă obligatoriu în actele de stat şi ritualul religios în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Vasile Lupu.1648-1660: Gheorghe Rackozi al II-lea. 1648: Se încheie războiul de 30 de ani.1653: Aprobatae Constituţiones. Legislaţia dietală este codificată.1655: Mişcări ale roşiorilor în Moldova.1655: Începutul unei ample răscoale în Ţara Românească. Seimenilor, dărăbanilor şi roşilor răsculaţi li se alătură orăşeni săraci şi o parte a ţărănimi.1657: Gheorghe Rakoczi al II-lea întreprinde o expediţie eşuată în Polonia, pentru a pune mâna pe coroana acestei ţării.1658-1659: Mihnea al III-lea. Îşi schimbă numele în Mihai. Va adera la Liga Sfântă. Reia campania de la Dunăre. Înfrânge pe turci la Călugăreni. Se retrage în Transilvania1659 : Gheorghe Rakoczi al II-lea îşi pierde viaţa într-o luptă cu turci.1673: Hotin. Domnitorul moldovean Ştefan Petriceicu, trece de partea regelui polonez Ioan Sobiescki.1678-1688: Şerban Cantacuzino.Membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor.A luptat împreună cu turcii la asediul Vienei, unde aceştia din urmă au fost înfrânţi. Se crede că a conceput un plan de atac asupra Constantinopolului pentru a alunga turcii din Europa, iar puterile vestice i-au promis suportul moral. În mijlocul pregătirilor a murit subit otrăvit, se pare de către boierii cărora le era frică de planurile sale vaste. De mai multă importanţă a fost activitatea sa în domeniile economic şi literar. A introdus porumbul în România, care la scurtă vreme a ajuns hrana de bază a ţării.A fondat prima şcoală românească în Bucureşti. A asistat la înfiinţarea mai multor ateliere de tipărit, iar sub auspiciile sale faimoasa Biblie românească de la Bucureşti a apărut în 1688. Gheorghe Duca.1683-1699: Război austro-turc.1683: O nouă Ligă Sfântă. Imperiul Habsburgic, Vatican, Veneţia, Polonia şi Rusia.>>1683: Asediul Vienei. Ultimul atac otoman în centrul Europei. La 12 septembrie 1683 regele polonez Ioan al III-lea ( 1674-1696) sau Ioan Sobiescki înfrânge total pe vizirul Cara-Mustafa paşa.1686. Se semnează la Viena, tratatul Halerian, între împăratul Leopold I şi principele Mihai Apafi, se instaurează „ protecţia imperială” Habsburgi ocupă Buda.1687: 27 octombrie. Tratatul de la Blaj. Prin acest tratat armata imperială se instalează în 12 oraşe din Transilvania.>>>>1688: O mare delegaţie de boieri din Ţara Românească pleacă spre Viena să se închine împăratului. După moartea lui Şerban Cantacuzino , noul domnitor Constantin Brâncoveanu va rechema delegaţia înapoi.1688. Moare domnitorul Şerban Cantacuzino. Există suspiciunea că el a fost otrăvit de către complotişti ( nemulţumiţi de politica lui austrofilă). Printre asasini, susţin uni istorici s-ar fi aflat şi nepotul său logofăt Constantin Brâncoveanu.1688-1714: Constantin Brâncoveanu.În vremea sa au avut loc intense acţiuni politice şi diplomatice pentru stăvilirea expansiunii ţariste şi otomane. Folosind o politică abilă, s-a menţinut 26 de ani la domnie. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată şi de cererile mereu sporite ale Porţii otomane, a îngreunat viaţa maselor ţărăneşti şi orăşeneşti. A dus o politică externă şovăitoare. Ajungându-se să dea ajutor lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc

din 1710-1711, el a adoptat, în timpul acestui război, o atitudine de expectativă. Învinuit de trădare de către turci, a fost omorât la Constantinopol în 1714, împreună cu cei patru fii ai săi. Totodată, cultura română a cunoscut o perioadă de înflorire. Brâncoveanu a fost un sprijinitor al culturii. În timpul domniei sale s-au tipărit în Ţara Românească numeroase cărţi româneşti, greceşti, slave şi chiar arabe, turceşti şi georgiene şi s-a creat în arhitectură un stil caracteristic, denumit brâncovenesc. Cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu este Mănăstirea Horezu. 1714: 15 august: La Istambul, Constantin Brâncoveanu exact în ziua când împlinea 60 de ani şi cei 4 copii ai săi ( Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) plus ginerele Ianache Văcărescu sut executaţi după ce refuză să se convertească la Islam. Trupul său a fost adus în ţară abia în anul 1720 şi îngropat la ctitoria sa din Bucureşti biserica Sfântul Gheorghe de către soţia sa Marica.1688: Tratatul de la Sibiu. Stările Privilegiate întrunite în Dietă renunţă la suzeranitatea otomană şi acceptă protecţia împăratului.1691: :4 decembrie A fost acordată Transilvaniei, Diploma Leopoldină. Ea avea 18 puncte. Care reglementau pentru o sută cincizeci de ani ( 150 de ani) viaţa constituţională a Transilvaniei. Diploma exprima atât dorinţa de a integra Transilvania monarhiei habsburgice, dar şi de a păstra o parţială aparenţă a autonomiei acesteia.. Se recunoaşte naţiunile politice şi religiile recepte, privilegiile stărilor, constituţia, legile fundamentale ale principatului: Aprobatae et Compilatae, Tripartitul lui Werboczi, cu excepţia dreptului la rezistenţă. Se garanta supremaţia celor trei naţiuni ( maghiară, secuie, saşă), a Stărilor Privilegiate, care aveau dreptul împreună cu religiile recepte să designeze pe cei care vor ocupa funcţii în stat. Împăratul numeşte un comandant militar german, ca reprezentant al său care trata cu autorităţile locale. Consiliul aulic de război. Este organizată Guberniul ( guvernul) instituţie administrativă. Tezaurizatul care se ocupa de finanţe.1691: Campanie militară a regelui polonez Ioan Sobieski în Moldova. Cetatea Neamţului apărată doar de câţiva „ vânători” rezistă atacurilor polonez timp de 4 zile ( oleu !!) . Nord vestul Moldovei este ocupat de polonezi. 1693:Este organizată Guberniul ( guvernul) instituţie administrativă. Tezaurizatul care se ocupa de finanţe.1694. este creată „ Cancelaria aulică”.1696. Principele Transilvaniei, Mihail Apaffy al II-lea este silit să abdice. Titlul de principe al Transilvaniei revine împăratului.. 1697:Prima tentativă de unire a biserici catolice cu cea ortodoxă din timpul mitropolitului Teofil. Pregătită de iezuiţi tentativa a avut drept rezultat recunoaşterea celor 4 puncte de la Florenţa1698: 14 aprilie: Rezoluţie imperială care promitea ortodocşilor ce urmau să se unească cu Roma aceleaşi drepturi politice cu cele deţinute de catolici.1698: 7 octombrie: Sinod al biserici ortodoxe. 38 de protopopi semnează unirea cu Roma. Biserica Unită cu Roma. 1699: Pacea de la Karlowitz. Transilvania este înglobată imperiului austriac.1700: Harta Ţării Româneşti creată de către stolnicul Constantin Cantacuzino. 1701. Cele două diplome ale uniri. 1702-1711: Răscoala curuţilor condusă de Francisc Rakozi al II-lea. Răscoala a fost sprijinită de Franţa aflată în război cu Austria.1710: Nicolae Mavrocordat este

înlocuit de la Domnie ( datorită plângerilor repetate ale boierilor , nemulţumiţi de autoritarismul lui) cu Dimitrie Cantemir, acesta fiind sprijinit de către hanul Crimeei.1710-1711: A doua domnie a lui Dimitrie Cantemir.1711: 13 aprilie: Tratatul de la Luck. Încheiat între Petru cel Mare şi Dimitrie Cantemir. Înţelegerea stabilea emanciparea de sub dominaţia otomană, în colaborare cu Rusia, asigurarea independenţei şi înlăturarea regimului nobiliar, domnie ereditară în cadrul familiei Cantemir.>>>1711. Mai. Cantemir emite o proclamaţie anti-otomană şi cheamă ţara la arme.1711: iulie . Bătălia de la Stănileşti. Bătălie ruso- moldavo -turcă. Încheiată cu înfrângerea ruşilor.1711. Înţelegerea de la Satu Mare. Sfârşitul răscoalei curuţilor.1711: Nicolae Macrovordat. Începe regimul fanariot în Moldova. Înglobarea Transilvaniei la imperiul Habsburgic a făcut din Ţările Române avanposturile cele mai înaintate ale imperiului. Din această cauză sultani au ales soluţia de a aşeza pe tron persoane „ sigure”.1714: Constantin Brâncoveanu este învinuit de turci că „ adunase bogăţii şi arme pentru a se opune şi pregăti o răscoală, aşteptând să-şi arate dorinţa de a domni în mod absolut şi este mazilit.1714: 15 august: La Istambul, Constantin Brâncoveanu exact în ziua când împlinea 60 de ani ( era Leu) şi cei 4 copii ai săi ( Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) plus ginerele Ianache Văcărescu sut executaţi după ce refuză să se convertească la Islam. Trupul său a fost adus în ţară abia în anul 1720 şi îngropat la ctitoria sa din Bucureşti biserica Sfântul Gheorghe de către soţia sa Marica1716: Începe regimul fanariot în Ţara Românească cu domnia lui Nicolae Mavrocordat ( fiul lui Alexandru mavrocordat Exaporitul, negociatorul păcii de la Karlowitz. Denumirea vine de la cartierul creştin din Istambul, Fanar ( Farul) de unde erau racolaţi majoritatea domnitorilor greci sau români grecizaţi . Domnitori erau aleşi direct de către imperiul otoman ( 1730) fără a se asculta adunarea boierilor ( formală) .Domniile fanariote încep atât în Moldova ( 1711) cât şi în Muntenia ( 1716) cu acelaşi domnitor: Nicolae Macrovordat. Aşa cum domnia se cumpăra de la sultan caftanul se cumpăra de la domn. Domnia şi dregătoria au devenit un mijloc lesnicios de a face bani. Birul a crescut necontenit în timpul domniilor fanariote ajungând la 16 taleri pe an pe liud ( categorie fiscală care grupa mai multe familii. Pe lângă bir existau numeroase dării indirecte pe avere. ( Apăsarea fiscală, caracterul ei arbitrar şi imprevizibil au făcut imposibilă orice acumulare de capital şi riscantă orice investiţie. Regimul fanariot se caracterizează prin: Grecizarea domniei. Sfatului domnesc, bisericii, culturii, învăţământului. Restrângerea autonomiei interne. Desfiinţarea armatei naţionale. Fiscalitatea excesivă. Sporirea obligaţilor către imperiului otoman. 1716-1821, boierimea pământeană a cerut de 40 de ori înlocuirea domnilor fanarioţi cu cei pământeni1730: Domnitorii români sunt aleşi direct de către Poartă, stările din Ţările Române nemaifiind consultate.1732-1744: Şcoala de la Blaj.1732: Ioan Micu este înnobilat , el primeşte numele de Klein, traducere a lui Micu.

1735-1739: Ruso-austro-turc.1739: Pacea de la Belgrad. Oltenia revine la Ţara Românească.1737. Organizarea episcopiei unite române la Blaj.1740-1780. Maria Tereza domneşte în imperiul habsburgic.1743: Primul memoriu al lui Inocenţiu Micu: Suplex Libellus1744: Propagandă ortodoxă în Transilvania a lui Visarion Sarai1744: Sinodul de la Blaj. Sinodul ameninţă că dacă nu se i-au în considerare revendicările româneşti, unirea cu Roma va fi abandonată.1746: Desfiinţarea rumâniei în Ţara Românească.1749: Constantin Mavrocordat desfiinţează vecinia.1759-1764: Răscoale anticatolice conduse de Visarion Sarai.1761-1762: Constantin Mavrocordat a lichidat boierimea de sânge proclamând boierimea ca o stare ce decurge din exercitarea unei funcţiuni. În acest fel fanarioţii au lovit permanent turbulenta boierime autohtonă şi au făcut-o dependentă de principe.1765. Transilvania devine „Mare principat autonom”. Împăratul deţinea şi titlul de mare principe.1768-1774: Război ruso-turc.1772: Congresul de la Focşani. Mihai Cantacuzino cere printr-un memoriu, restabilirea vechilor drepturi şi neatârnarea Ţării Româneşti. 1775. Kuciuk Kainargi. Poarta a acordat o scutire de haraci pe doi ani şi a confirmat vechile privilegii ale Ţării Româneşti şi Moldovei.>>>1775: 7 mai. În urma unei convenţii turco-austriece. Poarta cedează nordul Moldovei Bucovina încorporată imperiului habsburgic.1769: Mitropolitul Gavril Calimache, pune bazele unei partide naţionale. El doreşte instaurarea unei republici aristocratice condusă de 12 marii boieri, cu largi puteri legislative şi judecătoreşti. Puterea executivă ar fi fost lăsată boierilor mici şi mijlocii. Între 1769-1830 boieri din ţările române au redactat 209 proiecte de reformă.1774-1782: Alexandru Ipsilanti: A introdus termene fixe de percepere a birului. A despărţit justiţia de administraţie1777: Raţio Educationes.1778: Samuile Micu scrie prima operă a „ Şcolii Ardelene” Scurtă conştiinţă a istoriei românilor.1779. Banatul este încorporat la imperiul habsburgic.1779: O delegaţie a ţăranilor iobagi de pe domeniul Zlatna prezintă curţii imperiale o p(ângere împotriva abuzurilor administraţiei. Este prima călătorie la Viena a lui Vasile Nicula iobag din Arada poreclit Horia.1779: martie: Convenţia ruso-turcă de la Ainali Kavak confirmă ( articolul VII) privilegiile Moldovei şi Ţării Româneşti acordate prin hatişeriful din 1774.1781: Edictul de Toleranţă . Emis de Iosif al II-lea. Se recunoaşte toate religiile din imperiu.1784. aprilie. Horia este primit de împărat la Viena.1784-1785: Răscoala condusă de Horia, Cloşca şi Crişan.1785: 22 august. Patenta Imperială care suprima iobăgia.1786: Bucovina este încorporată la Galiţia.

1786-1790: Nicolae Mavroghenii, domneşte în Muntenia. Primit cu ostilitate de marii boieri, domnul impune contribuţii grele proprietarilor de marii moşii laici şi clerici.1788: Mai: Oastea lui Mavrogheni înaintează în Moldova şi obţine un şir de victorii pe Valea Trotuşului şi în apropierea de Vaslui.1788 : 12 august : Pasul Buzăului: Oastea lui Nicolae Mavrogheni sprijinită de unităţi otomane provoacă pierderi importante armatei austriece, care este nevoită să se retragă din Ţara Românească.1789: 22 septembrie: Mărtineşti : Lângă Râmnicu Sărat. Trupele ruseşti conduse de Suvorov zdrobeşte oastea otomană, în timpul bătăliei se disting voluntari români din oastea rusă conduşi de Ion Udre şi Pavel Vizărean.1791: Suplex Libellus Valachorum. Petitia Vlahilor din Romani1791. Şiştov. Divanul Ţării Româneşti adresează delegaţiilor ruse şi austriece aflate la Şiştov un memoriu prin care se cere autonomia şi neutralitatea Ţării sub garanţia Austriei şi Rusiei. Singura obligaţie către Poartă fiind plata tributului. Alegerea domnitorului dintre reprezentanţi stărilor, desfiinţarea raialelor, comerţul liber cu vite.1792-1835. Domnia lui Francisc I. Reacţiunea triumfă în imperiul habsburgic.1802: Hatişeriful de la Gulhane. Domni sunt numiţi pe 7 ani şi nu pot fi maziliţi fără acordul Rusiei.Constantin Ipsilanti şi Alexandru Moruzi adoptă o politică filo-rusă, fapt care duce la nemulţumirea Franţei, aceasta cere mazilirea. Realizată în anul 1806.1802: Boierul Dumitrache Sturza propune un Plan sau formă de oblăduire republiciască aristo-dimocriticească. Puterea executivă ar fi revenit unui divan compus din boieri veliţi., cea judecătorească unui divan format din boieri de treapta doua, cea legislativă ambelor divane.>>>1802. Petiţie adresată lui Napoleon de către boieri.1802-1806. Constantin Ipsilanti si 1802-1806. Alexandru Moruzii.1804-1812: În 1804 o revoltă sârbească împotriva ienicerilor s-a transformat treptat într-un război împotriva turcilor. Timp de 2 ani , trupele sârbeşti conduse de un bogat negustori de porci Kara Gheorghevici au susţinut puternice lupte cu otomani. Sârbi au reuşit în 1806 să pună mâna chiar pe Belgrad1806: 24 august: Constantin Ipsilanti este acuzat că întreţine relaţii strânse cu Imperiul ţarist şi este mazilit de Poartă ( la stăruinţa ambasadorului francez de la Constantinopol , Sabastiani) . Constantin Ipsilanti se refugiază în Rusia. Începe conflictul diplomatic între Rusia şi Turcia.1806: 15 octombrie :Poarta, anulează mazilirea.1806: 22 noiembrie Rusia reacţionează, invocând hatişeriful din 1802, şi declară război Imperiului Otoman.1806-1812: Război ruso-turc.1808: Hronicul Românilor şi a mai multor neamuri de Gheorghe Şincai. Cea mai erudită carte de istorie scrisă de un român până în acel moment.1812: Pacea de la Bucureşti: Moldova pierde Basarabia.1815-1830: A doua răscoală a sârbilor împotriva dominaţiei otomane. Răscoala este condusă de Miloş Obronovici.

1817: Codul Calimachi. Se tipăreşte la Iaşi Codul lui Calimachi , 4 volume, inspirat în mare parte din codul civil austriac .1817: Boierul Iordache Rossetti Rosnovanu scrie nu mai puţin decât 8 proiecte de reformă.1818: Istoria României de Dimitrie Philipide cea dintâi lucrare care foloseşte termenul de România.1818: Legiuirea Caragea.1818: Ioan Caragea părăseşte tronul Ţării Româneşti, după ce adunase o avere fabuloasă.1818-1821: Alexandru Şuţu. Ultimul domnitor fanariot este otrăvit de către complotişti în ianuarie 1820. 1819. Se limitează la 4 numărul familiilor care puteau candida la tronul Ţărilor române. Alexandru Şuţu, Moruzii, Calimachi, Mihai Şuţu.1820: noiembrie-decembrie: Negocieri între Iordache Olimpiotul, Tudor Vladimirescu1821: 18 ianuarie ( 19) : Moare în condiţii extrem de suspecte ( probabil otrăvit) domnitorul Alexandru Şuţu. Se constituie un Comitet de Oblăduire care urma să cârmuiască Ţara Românească până la alegerea unui nou domn.1821: 18 ianuarie: Înţelegere între Tudor Vladimirescu şi comitetul de oblăduire: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu.1821: 18-19 ianuarie: Tudor Vladimirescu părăseşte Bucureştiul în fruntea unei cete de arnăuţi şi se îndreaptă spre Târgu Jiu.1821: 22-23 ianuarie : Tudor întăreşte mânăstirea Tismana pentru a dispune de o bază de rezistenţă şi se instalează apoi la Padeş.1821:23 ianuarie: Cererile Norodului Românesc. Padeş.1821. 18 februarie. Consulatul rus dezavuează mişcarea lui Tudor.1821. 22 februarie. Ipsilanti pătrunde în Moldova şi ajunge la Iaşi. El îl asigură pe domnitorul Mihai Şuţu de sprijinul pe care mişcarea sa îl are de la ţar.1821: 23 februarie. Minunea ţine o zii. Contele Capodistria prim ministrul al Rusiei condamnă în numele ţarului mişcarea lui Tudor Vladimirescu şi se declară de acord cu intrarea otomanilor în Ţara Românească. Alexandru Ipsilanti adresează o proclamaţie locuitorilor Moldovei prin care le garantează persoana şi averea şi-i asigură că în cazul intrări turcilor în ţară vor avea de înfruntat o „ straşnică putere” . Turci din Iaşi şi Galaţi sunt masacraţi.1821: 24 februarie. Mihai Şuţu cere oficial ţarului trimiterea de trupe.1821: 28 februarie. Informaţi de dezavuarea ţarului de la Congresul Sfintei Alianţe de la Laibach membri comitetului de oblăduire : Grigore Ghica, Grigore Brâncoveanu, Barbu Văcărescu şi alţi mari boieri se refugiază la Braşov.1821: 3 martie. Proclamaţia lui Ipsilanti către locuitori Ţării Româneşti1821.21 martie. Tudor ocupă Bucureştiul.1821: 19 mai : Acord între Tudor Vladimirescu şi Iordache Olimpiotul. Cei doi se angajează să se sprijine reciproc în cazul unui atac otoman. 1821: 21 mai: Profitând de un complot al căpitanilor nemulţumiţi, Iordache Olimpiotul îl ridică pe Tudor din tabără sa în ciuda acordului încheiat pe 19 mai.

1821: După un simulacru de proces : Târgovişte, Tudor este asasinat de către Vasile Caravia în urma ordinului dat de Ipsilanti. Trupul lui Tudor a fost aruncat în Dîmboviţa. 1821: 7 iunie: Drăgăşani : Turci zdrobesc oastea eteristă, „ batalionul sacru” format din tineri greci este masacrat. Constantin Ipsilanti fuge în Transilvania.1822: Instalarea domniilor pământene. Din cauza activităţi grecilor, turci au considerat că aceştia nu mai sunt de încredere şi au renunţat la domniile fanariote:1848 Grigore Ghica, Ioniţă Sandu Sturza, Mihail Sturza, Alexandru Dimitrie Ghica,.George Bibescu ( 1842-48)1822-1828: Grigore Ghica şi Ioniţă Sandu Sturza.1822. Un grup de mici boieri în frunte cu Ionică Tăutul elaborează un proiect de reformă intitulat „ Constituţia Cărvunarilor” sau a „ celor 77 de puncte: Autonomia statului şi separarea puterilor: Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Dreptul la proprietate şi petiţionare. Libertatea tiparului şi învăţământului.1824: iunie .Mica boierime moldoveană prezintă în Adunarea obştească un proiect de reforme printre care: Armată naţională, pravile scrise numai în limba română, domnie pe viaţă şi ereditare în linie masculină, separarea puterilor în stat, supunerea străinilor în faţa legilor, separarea veniturilor domnului de către cele ale statului.>>>>1826: Eufrosin Poteca , profesor la şcoala de la sfântul Sava ( 1825-1832), îşi imagina un regim republican prin: Egalitate în numirea în funcţie. Libertatea tiparului şi a învăţământului. Impozit proporţional cu averea.1826: 7 octombrie : Convenţia de la Akkermann între Rusia şi Turcia. Domn ales pe 7 ani cu asentimentul celor două puteri,scutirea de tribut pe termen de 2 ani,fixarea obligaţilor către Poartă conform hatişerifului din 1802,libertatea comerţului după aprovizionarea Porţi,instituirea unei comisii pentru îmbunătăţirea situaţiei celor două Principate.1828-1834: Ocupaţie rusă.1829: Basarabia este încorporată în gubernia Novorosiisk. Sunt introduse instituţiile civile şi judecătoreşti, sistemul fiscal rusesc limba rusă devine limba oficială a provinciei1829. 2-14 septembrie Adrianopole: Tratatul tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopole( Edirne ). Cuprindea trei părţii: 1: Tratatul de pace propriu-zis. 2: Actul separat de la Adrianopol cu privire la Moldova şi Valahia. 3: Actul separat la indemnizaţiile de comerţ, de război şi la evacuarea principetelor. Restituirea către Ţara Românească a cetăţilor turceşti de pe malul stâng al Dunării. Autonomia administrativă, numirea domnitorilor pe viaţă . Dreptul de navigaţie pe Dunăre cu nave proprii, îngrădirea dreptului de intervenţie a Turciei în Principate, menţinerea ocupaţiei ruse până când Turcia îşi va plăti datoriile de război. Libertatea comerţului1829: Curierul Românesc ziar editat la Bucureşti.<<<1829: Noiembrie Contele Pavel Dimitrievici Kisseleff comandant al trupelor ruseşti din principate în timpul războiului ruso-turc devine Preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti: ( până în 1834) .1830: 30 martie: Se încheie lucrările de elaborare a regulamentelor organice. Se desfiinţează breslele, Se introduce un impozit unic numit Capitaţia. Domnul este ales de Adunarea Obştească,

şi ajutat de un Sfat Administrativ Extraordinar ( guvern format din 6 miniştri: interne, finanţe, război, secretariatul de stat, justiţie, culte) . Legislativul: Adunarea obştească ( 42 de deputaţi în Ţara Românească ( 35) în Moldova) având ca preşedinte mitropolitul. Adunarea Obştească. Domnul şi Sfatul Administrativ extraordinar.( 6)Capitaţia: impozit unic. Clacă: 12 zile pe An. Sfârşitul Breslelor. Armata naţională.1831: iunie. Intră în vigoare Regulamentul Organic în Ţara Românească1832: 1 ianuarie: Intră în vigoare Regulamentul Organic în Moldova.1833: Rusia insistă să se introducă în Regulamentul organic „un act adiţional” care interzicea orice modificare adusă Regulamentului Organic fără aprobarea înaltei Porţii şi statului Ţarist. Faţă de introducerea acestui act adiţional, în Adunarea Obştească din Ţara Românească ia naştere o puternică opoziţie, denumită „ Partida Naţională” avându-i în frunte pe boieri : Ion Câmpineanu, Emanuil Băleanu, Iancu Ruset Grigore Cantacuzino.1834: I-a naştere la Sibiu o societate secretă româno-polonă condusă de Adolf David. Ea reunea munteni, transilvăneni, moldovenii şi bănăţeni şi milita pentru o republică românească cuprinzătoare de o parte şi alta a Carpaţilor. Egalitatea politică, desfiinţarea privilegiilor sociale.1834-1849: Mihail Sturza. Domneşte în Moldova.1834-1842: Alexandru Ghica în Ţara Românească .1835-1838: Ia fiinţă la Paris „ Cercul revoluţionar român”: Ion Ghica, C.A Rosseti, Costache Negruzii, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza.1835: 16 iunie: Sunt inaugurate cursurile academiei Mihăilene din Iaşi.1837: 15 iulie: Adunarea respinge „ articolul adiţional”.1837:21 iulie Lucrările forului legislativ sunt suspendate. Consulul rus pleacă în mod ostentativ la Constantinopol pentru a cere puteri suzerane să cheme la ordin pe opozanţi.1838: 9 mai. Cu prilejul redeschideri adunării, este citit un înalt împărătesc firman care condamna acţiunea din anul anterior , ameninţând cu represalii pe nesupuşi.1838: 10 mai: Sub presiunea Porţi Otomane, Obşteasca Adunare a Ţării Româneşti votează „ articolul adiţional”. Care prevede obligativitatea acordului puterilor suzerane şi protectoare pentru orice lege.1838: Partida Naţională a lui Ion Câmpineanu. Întrunire secretă a opoziţiei boierimi liberale şi a burgheziei. Se redactează „ Actul de unire şi independenţă” prin care se cerea înlăturarea suzeranităţi turceşti şi protectoratului rus, unirea principatelor într-un regat dac , alegerea unui domn ereditar.1839: Conjuraţia Confederativă:. Comisul Leonte Radu iniţiază în Moldova o conspiraţie care avea ca scop înlăturarea lui Mihail Sturza. Se dorea instituirea unui stat aristocratic supus Porţi Otomane, condus de un domn ereditar, tutelat de boieri ( egali între ei indiferent de rang) care urmau să se transforme într-o nobilime ereditară. Constituirea unei confederaţi formate din : Moldova, Ţara Românească şi Serbia, după modelul Confederaţiei Germane.1840: mai :Complot condus de Mitiţă Filipescu la care a participat şi Nicolae Bălcescu. Este constituită o societate secretă condusă de Dimitrie Filipescu la care au aderat o serie de tineri: Nicolae Bălcescu, Dimitrie Macedonski, Eftimie Murgu, Jean A. Vaiillant , care avea ca obiectiv : independenţa ţării Româneşti, emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor. Elaborarea unei

constituţii care să proclame : egalitatea cetăţenilor în faţa legii, desfiinţarea rangurilor şi privilegiilor boiereşti, libertatea personală, republică democrată, armată revoluţionară.1840: Octombrie: Complotişti sunt arestaţi şi condamnaţi la pedepse cuprinse între 8-10 ani de ocnă. Nicolae Bălcescu fiind minor, a fost internat la mănăstirea Mărgineni. Aici a contractata tuberculoza.1842:7 octombrie. Alexandru Dimitrie Ghica este învinuit că a încălcat prevederile Regulamentului Organic şi este înlocuit de către Turcia şi Rusia.1842-1848: Gheorghe Bibescu. Ales de adunare cu 131 de voturi pentru şi 49 contra. Gheorghe Bibescu era la origine boier mic, dar cu pământ mult. În plus era unul dintre puţini români ai timpului cu studii de drept terminate la Paris.1843: Frăţia. Organizaţie de tip masonic.1844-1848: Gheorghe Bibescu guvernează prin decrete legii, în urma prorogări Obşteştei Adunări care anulase concesiunea Trandaffirov.1844. 31 ianuarie. Domnul Moldovei Mihail Sturza, decretează emanciparea ţiganilor statului şi mânăstirilor.1845. Mişcare politică în Banat condusă de Eftimie Murgu1845. Apare la Bucureşti revista istorică Magazin Istoric pentru Dacia. Este condusă de Nicolae Bălcescu şi August Treboniu Laurian.1848: 12 ianuarie : Începe revoluţia în Italia la Palermo.1848: Martie-februarie. Revoluţia izbucnită în Franţa şi Italia cuprinde Austria , Germania şi Ungaria. Căderea lui Ludovic Filip a fost primită cu entuziasm de grupul românilor aflaţi la Paris. Vasile Alecsandri a trimis în ţară o bucată ruptă din tronul răsturnat.>>>>În Moldova, mişcarea revoluţionară a avut un caracter paşnic, ea mai fiind denumită în epocă şi revolta poeţilor şi s-a concretizat printr-o petiţie în martie 1848 şi printr-un program în august 1848. Petiţia cuprindea 35 de puncte şi a fost redactată, de catre Vasile Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluţionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iaşi, cu ştirea domnitorului Mihail Sturdza, în data de 27 martie. Aceasta "petiţiune a boierilor şi notabilor moldoveni" avea un caracter moderatat datorită atitudinii rezevate a principelui Sturza, care era presat de prezenta trupelor ruse la graniţă. Simţind pericolul unei mişcări, sub influenţa celor de afară, şi în Moldova, domnitorul însuşi le-a cerut petiţia. Cu toate că memoriul lor nu cuprindea decât reforme moderate, mai mult de ordin administrativ şi cultural în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mişcării. Aceştia urmau să fie trimişi în Turcia, însă au reuşit să-i cumpere pe cei care trebuiau să-i treacă Dunărea (una dintre persoanele care au jucat un rol definitoriu a fost Maria Rosetti, care "mergea pe talvegul Dunării cu copilul în braţe şi cu pungile de galbeni" pentru a-i elibera pe cei căzuţi prizonieri), ajungând la Brăila. De aici au reuşit să plece în Transilvania, de unde au trecut în Bucovina.În vara lui 1848 se aflau în Bucovina şi mai ales în Cernăuţi circa 50 din fruntaşii tineretului revoluţionar moldovean, printre care: Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adăugat şi Mihail Kogălniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. În august 1848 este redactat un program în 36 de puncte care a fost publicat de Kogălniceanu, purtând numele de "Dorinţele partidei naţionale din Moldova". Acest

program se deosebea radical de petiţia din martie fiind împotriva Regulamentului organic şi a protectoratului ţarist. Se cereau, printre altele: egalitate politică şi civilă, instrucţiune gratuită, împroprietărirea ţăranilor şi se încheia cu o dorinţă arzătoare: unirea Moldovei cu Muntenia.in Ţara Românească, revoluţia s-a bucurat de mai mult succes ca în Moldova, deoarece tinerii revoluţionari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au încercat traducerea ideilor în fapte. În acest scop i-au atras în tabăra lor pe intelectualii mai de seamă din acea vreme, precum şi o parte a administraţiei şi armatei.9 iunie 1848. De teama unor conflicte armate se hotărăşte citirea proclamaţiei revoluţionare la Islaz, un mic port la Dunăre din Romanaţi pentru că doi dintre cei mai importanţi membri ai clubului revoluţionar craiovean conduceau destinele în Romanaţi. Este vorba de Ioan Maiorescu (fusese numit prefectul judeţului) şi capitanul Nicolae Pleşoianu ai cărui dorobanţi primiseră ordin să se deplasase din Craiova la Islaz. Bibescu ordonase paza tuturor porturilor pentru a aresta, imediat după debarcare, agitatori revoluţionari veniţi de la Paris. Sub oblăduirea lui Ioan Maiorescu şi Nicolae Pleşoianu va fi organizată de către Popa Şapcă, o mare adunare populară la Islaz.Guvernul provizoriu format la Islaz îi cuprindea pe ofiţerii: Gheorghe Magheru şi Nicolae Pleşoianu, pe preotul Radu Şapcă pe membrii clubului craiovean: Ştefan Golescu, Ioan Maiorescu şi ca secretar al guvernului provizoriu, pe Costache Romanescu. Acestora li s-au alăturat Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell.::::>11 iunie 1848. Bucureşti. Ştiind că a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semnează, la Bucureşti proclamaţia de la Islaz care va deveni noua constituţie. A doua zi, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. În aceste condiţii, Gheorghe Bibescu abdică. Guvernul provizoriu revoluţionar se deplasează întâi la Craiova pentru a înlătura grupul care îl sprijinea pe Bibescu.14 iunie 1848 Craiova. Guvernul adoptă ca steag naţional, tricolorul revoluţionarilor. Primul steag tricolor al paşoptiştilor, cel purtat la Islaz de Popa Şapcă şi după care au fost întocmite toate celelalte steaguri paşoptiste, a fost cusut doar de mâinile domniţei Maria Alexandrina, copila lui Gheorghe Magheru, în amintirea steagului purtat de Tudor Vladimirescu şi pentru ca primul steag al revoluţiei să poarte simbolul neprihănirii.16 iunie 1848 Bucureşti. Revoluţionarii ajung la Bucureşti în frunte cu membrii guvernului provizoriu. Sunt întâmpinaţii cu entuziasm de populaţia Bucureştiului. De teama represiunilor celor două imperii se retuşează guvernul provizoriu care va cuprinde nu numai aripa radicală a revoluţionarilor ci şi o aripă moderată. Noul guvern provizoriu va fi condus de mitropolitul Neofit şi va avea ca membri pe: Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu şi Ion C. Bratianu.19 iunie 1848 Bucureşti. Reacţionarii încearcă o contralovitura anihilată imediat de revoluţionari care cer sprijinul populaţiei. În fruntea apărătorilor guvernului se află Ana Ipătescu şi Nicolae Golescu. Gheorge Magheru primeşte conducerea armatei şi sarcina constituirii bazei armate a revoluţiei în Oltenia.19 iulie 1848 Giurgiu. Urmare a înţelegerii ruso-turce, ruşii vor invada Moldova iar turcii vor pătrunde în Ţara Românească. Guvernul revoluţionar trimite o delegaţie la cartierul general al comandantului trupelor turce, Soliman Paşa asigurându-l de relaţiile cordiale ale guvernului revoluţionar faţă de turci. Soliman cere dizolvarea guvernului care îşi schimbă denumirea în

locotenenţă domnească având în frunte pe Ion Heliade Rădulescu, Cristian Tell şi Nicolae Golescu, noua formulă păstra membrii guvernului dar punea în faţă trei persoane considerate moderate pentru adormirea vigilenţei turcilor. Soliman este bine primit în Bucureşti, nu intră cu armata, se dau reprezentanţii în cinstea lui iar acesta recunoaşte locotenenţa domnească drept guvern legal. Urmarea acestei recunoaşteri va fi recunoaşterea legalităţiui guvernului de către toate guvernele europene cu excepţia ruşilor. Ruşii reclamă mituirea lui Soliman şi incapacitatea acestuia de a pricepe ce se întâmplă în ţară şi cer sultanului înlocuirea lui Soliman cu Fuad paşa, omul măsurilor dure.13 septembrie 1848 Bucureşti. În cursul intrării trupelor otomane, un incident a dus la lupta din Dealul Spirii între turci şi Compania de Pompieri condusă de Pavel Zăgănescu, care s-a terminat cu un rezultat defaforabil revoluţionarilor români. Revoluţia de la 1848 în TransilvaniaÎn Transilvania mişcarea românească a avut un caracter preponderent naţional. O parte din români au aderat la revoluţia burgheză maghiară. Dieta de la Cluj a avut în componenţa ei şi câţiva români, iar apoi cea de la Debreţin ceva mai mulţi. Burgezia maghiară revoluţionară, care a pus pe picioare o armată bine organizată, a căutat să-şi impună controlul asupra întregului Ardeal. În acest context au fost reprimate toate mişcările de împotrivire ale românilor, saşilor şi ungurilor rămaşi fideli Casei de Habsburg. La 29 mai 1848 Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a nemulţumit deopotrivă părţi importante ale românilor ardeleni, ale saşilor şi maghiarilor. Însuşi poetul Sandor Petöfi se ridicase împotriva hotarârii unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în Dieta care luase decizia se aflaseră din 300 reprezentanţi numai 3 români si 24 de saşi. În martie 1848 izbucnise revoluţia la Viena, mişcare care a pătruns mai apoi în Ungaria, unde intelectualitatea liberală maghiară dorea să impună stat naţional independent de Austria. Ideea de libertate şi de unitate naţională era înţeleasă de burghezia maghiară în sensul formării unei naţiuni civice după modelul preconizat de Revoluţia franceză, adică neţinând seama de componenţa etnică eterogenă a ţării, ba tocmai prin omogenizarea forţată a specificului diferitelor regiuni şi prin impunerea unei singure limbi oficiale. Liderii românilor din Transilvania nu au împărtăşit ideea creării unui stat naţional maghiar şi au convocat o adunare proprie în care să discute problemele care îi preocupau. Adunarea românilor transilvăneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, fiind cunoscută ca Adunarea de la Blaj. Se formează în Munţii Apuseni o armată de voluntari români condusă de avocatul Avram Iancu. Aceştia reuşesc doua victorii importante împotriva armatelor maghiare la Abrud şi Mărişel. Pe lângă români se ridicaseră şi croaţii dar nici ei nu doreau să facă parte din statul ungar. Nicolae Bălcescu s-a dus chiar la Budapesta pentru a încerca aplanarea conflictului româno-maghiar dar Kossuth şi membrii nobilimii maghiare au refuzat să acorde drepturi egale românilor. În lupta de la Şiria lângă Arad, armatele ungureşti fură cu totul zdrobite de ruşi iar Ungaria şi Ardealul vor fi predate de ruşi austriecilor potrivit prevederilor Sfintei Alianţe.1848: august. Guvernul de la Budapesta ordona arestarea întregului Comitet Naţional Român pe care îl socoate trădător şi rebel. Acţiunea nu a putut fi pusă în aplicare datorită izbucniri conflictului între maghiari şi austrieci. Şi colaborării dintre autorităţile austriece din Transilvania şi români. Cu armament şi instructorii austrieci CNR a putut înfiinţa 12 legiuni

1849: 4 martie La Viena se publică noua Constituţie imperială prin care se restabilea autonomia Transilvaniei şi se admitea existenţa naţională a românilor. 1849: martie. Maghiari conduşi de Bem înving pe austrieci şi români şi ocupă Sibiu. Majoritatea conducătorilor revoluţionari români se refugiază în Ţara Românească. Centrul de greutate a luptei se va muta în Munţi apuseni.1849: Aprilie: Parlamentul din Debreţin îl numeşte pe Laios Kosuth preşedinte Guvernator.1849: iunie: Seghedin. Întrunire mediată de Nicolae Bălcescu , între Avram Iancu şi Laios Kosuth.1849: Convenţia de la Balta Liman. Dintre imperiul otoman şi cel ţarist. Autonomia principatelor este restrânsă şi mai mult . Adunările Obşteşti sunt înlocuite cu divanuri , ele nu m-ai au voie să îl aleagă pe domnitor. Domnia este stabilită la 7 ani.1849-1856: Barbu Ştirbey Vodă şi Grigore Alexandru Ghica sunt numiţii domnitori în Muntenia şi Moldova.1849-1860: Perioada neoabsolutismului. Regimul lui Bach.1849. decembrie. Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei.1850.ianuarie. Nicolae Bălcescu iniţiază la Londra un „ Comitet revoluţionar”.Politica externă: Înfrângerea Turciei în anul 1829 şi intrarea în vigoare a Regulamentelor Organice ( 1831/1832) au modificat într-un mod esenţial statutul internaţional al Principatului care au trecut acum sub un regim de dublă obedienţă :turco-rus. Un regim care mai existase în Balcani la începutul secolului în republica celor 7 insule ionice. În fapt suzeranitatea otomană era pur formală principalul factor de putere fiind consulul rus de la Bucureşti şi adjunctul său de la Iaşi. Impunerea articolului adiţional în 1835-1838 a mărit presiunea Rusiei asupra Principatelor fără acordul căruia nu se putea face nici o transformare constituţională. Acest hibrid a durat până la Congresul de pace de la Paris din 1856 când a fost înlăturat regimul protectoratului rus şi înlocuit cu o garanţie a marilor puteri. Acest statut va exista până în anul 1877.1853-1856: Războiul Crimeei.1853: Octombrie : Turcia declară război Rusiei. Începe războiul Crimeei 1853-1856. purtat între Rusia pe de o parte şi Turcia, Anglia, Franţa şi Regatul Sardiniei. Operaţiunile militare au avut loc în special pe linia Dunării, în Transcaucazia ,la Marea Baltică, pe coastele Kamceatkăi şi mai ales în Peninsula Crimeei, teatrul principal de război. Domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei: Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica se retrag la Viena. Autoritatea în principate este asigurată de baronul Budberg1849: 1 august: Şiria. Trupele maghiare revoluţionare sunt învinse de cele ruseşti, este sfârşitul revoluţiei maghiare.1853-1856: Ocupaţie turco-austriacă.1854:Convenţia de la Boyacikoi dintre Austria şi Turcia. Austrieci se obligau să accelereze retragerea trupelor ruseşti din principate. Pe măsură ce trupele ruseşti părăseau principatele unităţile armate austriece le ocupau. Din felul în care habsburgi încercau să organizeze sistemul de administraţie se vedea clar că erau pregătiţi pentru o şedere îndelungată.1856: Tratatul de pace de la Paris. Alexandru Ghica ( fost domn ) şi Theodor Balş sunt numiţi caimacami.

1857: Martie: Caimacamul din Moldova, filo-turc şi adept al separări: Teodor Balş moare este înlocuit cu Nicolae Vogoride.>>>>1857: Caimacami. Nicolae Vogoride1857: Octombrie. Întrunirea adunărilor ad-hoc. Amândouă adunările au votat un program în 4 puncte.1.Garantarea autonomiei ţării.2. Unirea principatelor.3. Domn străin dintr-o dinastie europeană,.4. Guvern constituţional şi reprezentativ.1858:aprilie. Raportul comisarilor puterilor europene cu privire la analiza rezoluţiei celor două adunării ad-hoc este încheiat şi înaintat Conferinţei de la Paris.1858: 10 mai- 7 august: Convenţia de la Paris.Cele două ţării vor purta numele de Principatele unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti ,Fiecare cu Domn, guvern şi adunare legiuitoare proprii . Este înfiinţată Comisia Centrală de la Focşani pentru alcătuirea legilor de interes comun şi Curtea de Casaţie. Se desfiinţează privilegiile şi rangurile boiereşti, Se instituie responsabilitatea ministerială . Se reglementează prin lege relaţiile dintre proprietari de pământ şi ţărani, Se stabileşte modalitatea alegeri membrilor Adunării elective pe baza unui cens foarte ridicat. Domni urmau să fie reprezentanţi la curtea imperială din Constantinope de reprezentanţi. Convenţia de la Paris a devenit lege fundamentală până în 1864.1858: octombrie: Sunt numiţii 3 caimacami de fiecare principat: Ştefan Catargiu ( Ioan A. Cantacuzino) , Vasile Sturdza, Anastaţie Panu ( Ţ.R) şi Emanoil Băleanul, Ion Manu, Ioan Alexandru Filipescu.1859.5 şi 24 ianuarie. Unirea cea Mică.Alexandru Ioan Cuza ( 1859-1866)1859: Este introdus alfabetul latin.1861. Conferinţa de la Constantinopole.1862. 22 ianuarie Primul guvern unic, condus de Barbu Catargiu. Guvernul avea 8 ministere: Lăuntru, afaceri străine, finanţe, lucrări publice, justiţie, culte şi instrucţiune publică, război, control.1862: 8 iunie: Primul ministru al României, Barbu Catargiu este împuşcat sub clopotniţa Mitropoliei după ce ieşise de la Adunare Naţională.1863: Octombrie. Începe guvernarea Mihail Kogălniceanu.1863. Decembrie. Legea secularizării averilor mănăstireşti.1864: 2/14 mai: Lovitura de stat. Cuza dizolvă adunarea parlamentar. Statutul dezvoltător al Conferinţei de pace de la Paris. Cuprindea principii ale organizării puterilor în stat: Domnul, Reprezentanţa Naţională ( Adunarea Ponderatoare şi Adunarea Electivă) . Consacră independenţa legislativă a ţării.1864. 10 mai. Are loc plebiscitul privind statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.1864.14-26 august. Legea rurală. Era desfiinţată claca , erau împroprietăriţi în funcţie de numărul de animale de tracţiune peste 460.000 de familii de ţărani cu peste 1.800.000 de hectare de pământ.1864. Codul Civil.

1864. Legea comunală.1864. Legea învăţământului.1865: Ion C. Brătianu, C.A Rossetti , Ion Ghica, Grigore Brâncoveanu , Constantin Brăiloiu, Dimitrie Ghica, Anastasie Panu, Gheorghe Ştirbey semnează un act prin care hotărau ca în caz de vacanţă a tronului, să susţină un principe străin înrudit cu celelalte familii dinastice europene.1866: 11-12 februarie: Un grup de ofiţeri şi civili, printre care şi Garda Palatului condusă de maiorul Lecca au luat cu asalt camera Domnitorului. Cu revolverele în mâini l-au silit pe acesta să abdice, prezentându-i decretul deja redactat. Alexandru Ioan Cuza l-a semnat pe spatele unuia dintre complotişti căpitanul Pilat. Apoi a fost scos din Palat trecând printre două rânduri de soldaţi întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe Domnitor. În noaptea de 14-15 februarie 1866 a fost obligat să părăsească ţara. După abdicare a fost creată o Locotenenţă Domnească formată din Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu, Colonelul Nicolae Haralambie. A fost creat un nou guvern condus de Ion Ghica.1866 : 23 februarie: Este convocat Parlamentul în sesiune extraordinară. Aici , Ion Ghica îl propune ca Domnitor pe Filip de Flandra , fratele regelui belgian Leopold al II-lea .Această alegere se datora faptului că Belgia avea cea mai avansată constituţie din Europa. Napoleon al III-lea a primit cu răceală această alegere ( Filip, aparţinea familiei de Orleans). Prinţul Filip a declinat oferta. Imperiul otoman care considera că unirea a fost făcută doar pe perioada domniei lui Cuza, a sondat celelalte puteri centrale în legătură cu intrarea unui corp de oaste turcesc în Principate.1866: 26 februarie: Conferinţa puterilor garante. A prilejuit ample opinii divergente. Turci şi ruşi se opuneau alegeri unui principe străin. Franţa, Anglia şi Italia admiteau această posibilitate , Austria şi Prusia stăteau în aşteptarea evenimentelor.1866: 19 martie: Ion. C Brătianu se deplasează la Dusseldorf, unde are discuţii cu guvernatorul Rhenaniei, Carol Anton de Hohenzollern, precum şi cu cel de-al doilea fiu al acestuia Carol, în vârstă de 27 de ani. 1866 : 15 aprilie 1866 : Mişcarea Separatistă de la Iaşi este reprimată de Locotenenţa Domnească.1866: 10 mai: Carol I.>>1866-1914: Domnia lui Carol I.1866: 1 iulie: Constituţia: Puterea legislativă se exercita colectiv de către Domn şi Reprezentanţa Naţională ( Adunarea Naţională şi Senat) nici o lege nu putea fi sancţionată de Domn decât după ce sa discutat, votat de majoritate în reprezentanţa naţională. Articolul 82 stabilea că „ Puterile constituţionale ale Domnului sunt ereditare, în linie directă ale principelui Carol , din bărbat în bărbat prin principiul primogenituri. Nu menţiona dependenţa ţării de imperiul otoman.1858: decembrie Au loc în Moldova şi Ţara Românească alegerile pentru adunările1866: 4 iunie: Rusia propune o anchetă otomană în Principate, doar Austria se declară de acord cu această anchetă.1866: iunie: Napoleon al III-lea se angajează să obţină recunoaşterea noului Domn de către poarta otomană.

1867: Parlamentul a votat „ Legea monetară”. Brătianu ministru de finanţe, a început tratative cu Poarta pentru ca aceasta să accepte punerea efigiei domnitorului Carol pe monedele de aur şi argint emise de statul român.1868.iulie. Convenţie poştală cu Austro-Ungaria şi apoi cu Rusia în august.1868. Apare în „ Convorbiri Literare ”. articolul lui Titu Maiorescu, În contra direcţiei de astăzi în cultura română. În acest articol Maiorescu expune teoria „ formelor fără fond”.1869: primăvara şi vara: Campanie anti-dinastică a liberaţilor radicali.1869: Căsătoria lui Carol cu Elisabeta de Wied ( Carmen Silva).1870: Republica de la Ploiesti1871-1876: Marea guvernare conservatoare a lui Lascăr Catargiu. Perioadă caracterizată prin ordine în viaţa politică.1871: Basarabia capătă statutul de gubernie.1872: Legea învoielii agricole.1875: Coaliţia de la Mazar Paşa. La 24 mai 1875:: Are loc unificarea mişcări liberale prin semnarea înţelegeri de la ” Mazar Paşa”. Ion Brătianu, C.A Rosseti, Kogălniceanu şi reprezentanţi ai facţiuni libere şi independente, cărora li s-a alăturat conservatorul Manolache Costache Epureanu, au hotărât să formeze un Partid Naţional Liberal. Întrucât sau întâlnit în casa unui fost maior englez, Stephen Lakeman, care servise în armata otomană sub numele de Mazar paşa, această uniune s-a numit „ coaliţia de la Mazar Paşa”. Cu toate că era compus din elemente diverse, coaliţia avea un puternic nucleu radical şi se sprijinea în mare măsură pe organizaţia creată de Brătianu şi Rosseti. Imediat coaliţia a pornit un program intens de reactivare a filialelor liberale din oraşele şi târgurile de provincie. Din comitetul de conducere făceau parte: Ion C. Brătianu, Dumitru C. Brătianu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie A. Sturza, C. A Rosseti, Nicolae Fleva, Eugen Stătescu, Atanasie Stolojan, Manolache Epureanu ( fost conservator).1875: Convenţia Româno-Austro-Ungară. Deşi încheiată în condiţii de egalitate juridică , avantajoasă din punct de vedre politic era dezavantajoasă din punct de vedere economic. Datorită principiului liber-schimbismului.1875: Se declanşează răscoalele anti otomane în Balcani, Bosnia şi Herţegovina.1876: Războiul sârbilor şi muntenegrenilor cu Turcia.1876-1888: Marea guvernare liberală: Ion. C . Brătianu.1876: Deschiderea Conferinţei marilor puteri de la Constantinopole. În aceiaşi zi Poarta promulgă o nouă Constituţie prin care România este parte integrată a imperiului otoman cu statut privilegiat.1876: 29 septembrie ( 11 X): Livadia. Întrevedere dintre Ion Brătianu , generalul Gheorghe Slăniceanu şi Alexandru II şi cancelarul A.M Gorceakov. A fost luată în consideraţie izbucnirea războiului ruso-turc şi posibilitatea treceri trupelor ruseşti pe teritoriul României.1877: aprilie. Convenţie militară româno-rusă.1877:9 mai : Independenţa României este proclamată de către Mihail Kogălniceanu.1877: iunie. Trupele ruse trec în Bulgaria- paşalâc turcesc- punctul strategic de apărare turcă era la Plevna

apărată de redutele Griviţa 1. Griviţa 2 şi Rahova. Armata otomană condusă de Osman Paşa trece la contraofensivă.1877: iulie: Marele duce Nicolae cere lui Carol I intervenţia armatei române.1877 : 30 august: A III-a Bătălie de Plevna: Una dintre cele mai mari bătălii ale războiului. După o eroică încleştare, trupele române ocupă puternica redută Griviţa I. Cad în luptă maiorul Gheorghe Şonţu, căpitanul Valter Mărăcineanu şi aproape 800 de soldaţi.1877 : 7-19 noiembrie ( 9-21) Rahova: Trupele române ocupă după lupte grele Rahova.1877: Armata turcă capitulează la Plevna. Armata rusă porneşte spre Constantinopole iar români ocupă Vidinul, Smârdan, Belogradcik.1878: 23 ianuarie. Semnarea armistiţiului ruso-româno-turc.1878: 19 februarie: Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano. Se stipula independenţa României, Muntenegrului şi Serbiei. Autonomia Bulgariei . Dobrogea era cedată Rusie, care îşi rezerva dreptul de a o schimba cu zona sudică a Basarabiei detaşată în 1856. reprezentanţi României nu au fost chemaţi la negocieri, iar României nu li-sa cerut nici măcar o listă cu cererile lor.1878: 1 iunie. Congresul internaţional de la Berlin. Convocat în vederea revizuiri Tratatului de la San Stefano. Articolul 43: al tratatului consfinţea independenţa deplină a României.1879. Academia Română.1880. 3 februarie. Este înfiinţat Partidul Conservator. Manolache Costache Epureanu. Liberali şi conservatori rotindu-se de acum înainte la putere la intervale regulate. Practica rotativei guvernamentale a dat vieţii politice româneşti o remarcabilă stabilitate, ferind România de violenţele şi instabilitate politică care au marcat istoria popoarelor balcanice în veacul XIX. Între 1880-1919, Partidul Conservator a condus ţara timp de 14 ani. Procesul de constituire a Partidului conservator a avut câteva momente:Noiembrie 1868 „ Juna Dreaptă”.>>>>Martie 1876. Apare „ Timpul”.>>>>3 februarie 1880: Grupările conservatoare fuzionează.>>>>1908: Gruparea Tache Ionescu pune bazele Partidului Conservator democrat.1915. Gruparea filo-antanistă condusă de Mitica Filipescu1881, 14 martie. Este proclamat „ Regatul”. Domnitorul Carol devine rege al României.1882: ianuarie. Sub presiunea moşierimi, C.A Rosseti este silit să părăsească guvernul.1883:26 august. Întrevedere dintre Bismark şi Brătianu la Gastein.1883. 18 octombrie: Se semnează la Viena în cel mai secret mod, tratatul de alianţă româno-austro-ungar la care Germania aderă în aceiaşi zii.1884. Gruparea lui Lascăr Catargiu formează Partidul Liberal Conservator.1885: România denunţă conventia comercială cu Austro-Ungaria încheiată în 1872 şi trece la o politică protecţionistă de încurajare a industriei proprii.1885: Conflict armat între greci-sârbi şi bulgari.1887: 19 martie. Regenţi bulgari Stambulov- Karavelov-Mutkurov fac o propunere de unire dinastică a României şi Bulgariei sub sceptrul lui Carol I.1890. Apare Liga Pentru Unitatea Culturală A Românilor De Pretutindeni.1891-1895: Guvern condus de Lascăr Catargiu. Alături de conservatori participă şi junimişti.1893: Ia fiinţă Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România.

1895: Învăţătorul C Dobrescu Argeş înfiinţează Partida Ţărănească.1896. Legea minelor. Legea prevede pentru prima oară în România la separarea dreptului de proprietate a solului şi subsolului. Este proclamat dreptul de proprietate a statului român asupra zăcămintelor minerale şi metalifere.1896-90: Este construit palatul C.E.C din Bucureşti , autor Paul Gottereau.1897:Formarea guvernului liberal condus de Dimitrie A. Sturza. Spiru Haret ocupă funcţia de ministru al Instrucţiuni publice şi Cultelor.1899: Gruparea generoşilor pleacă din Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România către P.N.L Politica Externă: Prevederile tratatului de la Berlin a fost primit cu amărăciune de către clasa politică dar şi poporul român . Pierdere Basarabiei de sud a fost interpretată ca o nouă încălcare a suveranităţi naţionale. Rusia a devenit pentru toată lumea inamicul numărul 1 . În condiţiile slăbiciuni franceze de după 1871 şi a dezinteresului Londrei şi Parisului faţă de România, ţara noastră sa îndreptat către Germania şi Austro-Ungaria , în ciuda relaţiilor încordate dintre cele două ţării ( din pricina Transilvaniei, a raporturilor asupra Dunării şi a chestiuni comerciale) . Guvernul liberal a semnat în 1883 un tratat de alianţă cu Austro-Ungaria la care a aderat ulterior şi Germania şi Italia, tratatul a fost reînnoit în 1892, 1902 şi 1913, prevederile lui au fost păstrate secrete fiind cunoscute numai de primii-miniştri, ele nu au fost niciodată puse în discuţia parlamentului de teama respingeri. În relaţiile cu Balcani România a manifestat dezinteres, relaţiile cu Grecia au fost proaste din pricina aromânilor cu turci inexistente cu Bulgaria reci, cele mai apropiate relaţii avându-se cu Belgradul.1900: Iulie: Se formează un nou guvern conservator dominat de junimişti şi prezidat de P.P. Carp.1901: februarie: În urma unui vot de blam din parlament ( dominat de conservatori) , guvernul conservator P.P. Carp îşi depune demisia . Liberali preiau din nou puterea. Dimitrie A . Sturza1901. Apare la Bucureşti revista „ Semănătorul”. În umbra acestei reviste se afla personalitatea uriaşă a lui Nicolae Iorga. Semănătorismul s-a născut ca o reacţie la decalajul crescând dintre satul românesc tradiţional şi urbanitatea nouă pe cale de occidentalizare. George Coşbug, Alexandru Vlahuţă,. Dimitrie Anghel, Şt. O . Iosif, Ilarie Chendi, C. Sandu Aldea.Articolele 44 şi 45: Puneau condiţii României pentru recunoaşterea independenţei, Acordarea cetăţeniei române tuturor locuitorilor fără deosebire de religie sau etnie şi cedarea către Rusia a judeţelor Cahul Ismail, Bolgrad.1905: Conferinţă a Partidului Naţional Român unde se renunţă la tactica pasivismului. Delegaţi au votat în majoritatea lor pentru participarea la alegerile ce se apropiau şi pentru folosirea tuturor mijloacelor constituţionale disponibile care le permitea atingerea ţelurilor lor. Se înlocuieşte ideea principatului istoric al Transilvaniei cu autonomia naţională a românilor care cereau să fie administraţi, judecaţi şi educaţi de către români în limba română. Promotorii autonomiei naţionale au căzut de acord că federalismul era cadrul constituţional potrivit pentru dezvoltarea acesteia.1905: 5 noiembrie: Are loc la Lugoj o mare întrunire a românilor veniţi din 32 de localităţi, cei 20.000 de participanţi din banat şi Transilvania cer recunoaşterea naţiuni române promovarea culturi şi limbi române

1906. Manifestaţie a studenţimi române din faţa teatrului Naţional care milita pentru repertoriu în limba română.1906. 18 martie. Traian Vuia realizează la Paris un zbor cu un aparat mai greu decât aerul.1907: Marea Răscoala a ţăranilor . Deşi răscoala a început în satul Flămânzi ( unde erau arendaşi fraţi Ficher) din Moldova , ea a cunoscut maxima intensitate în Oltenia şi Muntenia. Cele mai puternice evenimente au avut loc pe data de 25-26 martie 1907. În faţa prăpădului conservatori conduşi de Cantacuzino au reacţionat extrem de lent. În martie aceştia au fost înlocuiţi de la putere cu liberali care au dezlănţuit o nemiloasă campanie de reprimare.1908. Este înfiinţat Partidul Conservator Democrat, condus de Tache Ionescu.1908: În Turcia are loc lovitura de stat a „ junilor turci”1908: În urma unui atentat neizbutit asupra lui Ion I. C Brătianu apare „ departamentul „ Siguranţei Generale”.1918: 12 decembrie: Guvernul Constantin Coandă îşi depune demisia.1918: 13 decembrie. Miting sângeros la Bucureşti Puternică manifestaţie muncitorească la Bucureşti .Pe Calea Victoriei în faţa fostului Teatru Naţional, trupele au tras la ordin în manifestanţi. Ministrul de interne era Mârzescu.1919: 2 ianuarie. Consiliul Dirigent al Transilvaniei, procedează la organizarea administrativă a teritoriilor avute sub control. 23 judet6e conduse de prefecti.1919: 8 ianuarie: Comitetul Naţional Săsesc recunoaşte unirea Transilvaniei cu România.>>>>1919. ianuarie. Încep lucrările conferinţei de pace de la Paris. Participă şi o delegaţie românească formată din oameni politici şi specialişti în drept: I.I.C Brătianu, Alexandru Vaida Voevod,1919: 19 martie. Nota Vyx. Se cere Ungariei, retragerea trupelor din Transilvania pe o nouă linie de demarcaţie: Satu Mare- Oradea- Arad.1919. 21 martie. Republica Ungară a Sfaturilor. Conducător era maghiarul-evreu provenit din Transilvania Bella Kun. Crearea Republici Sfaturilor Ungare crea primejdia pentru România, ca ea să fie atacată din două părţii de comunişti. Cristian Racovski român care ajunsese conducător al Ucrainiei milita pentru un atac conjugat al celor două soviete.1919: 28 iunie. Se semnează la Versailles, tratatul de pace dintre Puterile aliate şi Germania.1919. 2 iulie. Brătianu pleacă din mijlocul conferinţei de pace de la Paris.1919. 1 august: Căderea Republici Sfaturilor.Români ocupă Budapesta.1919: 15 noiembrie. Consiliul Suprem trimite o notă ultimativă, prin care se cerea României să semneze tratatul de pace cu Austria în 8 zile. În caz contrar se considera că România sa separat faţă de aliaţi iar aceştia îşi retrăgeau reprezentanţele diplomatice de la Bucureşti.1919. 25 noiembrie. Partidul Naţional Român din Transilvania, Partidul Ţărănesc din Regat, Partidul Ţărănesc din Basarabia, Partidul Naţionalist Democrat şi Partidul Democrat al Uniri din Bucovina au creat un „ bloc parlamentar” pe baza unui program de guvernare.1919: 1 decembrie- 13 martie 1920 ( 3 luni). guvern condus de Alexandru Vaida Voievod. iniţial regele la vrut pe Iuliu Maniu ( care nu ştia franceza) şi Nicolae Iorga ( care nu voia să fie un „ condei de iscălit”).

1919: 10 decembrie. România semnează tratatul de pace de la Saint Germain cu Austria prin care se confirma unirea Bucovinei cu România.1919: 10 decembrie. România semnează tratatul de pace cu Bulgaria la Neuly prin care se consfinţea graniţa din 1913.1919: 29 decembrie: Parlamentul a votat legile prin care se ratifica unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România.1920: 14 ianuarie: Ministrul de interne dr Nicolae Lupu ridică starea de asediu şi cenzura şi retrage armata din întreprinderi.1920: 10 martie . Parlamentul a votat legea pentru Reforma agrară din Basarabia, prima lege de acest gen din România, care avea la baza sa textul rezoluţiei votată de Sfatul Ţării la 27 noiembrie 1917.1920: 13 martie 1920- 17 decembrie 1921. Guvernul Alexandru Averescu1920.Sunt dizolvate guvernele provinciale. Consiliul Dirigent.1920. 17 aprilie. Partidul Poporului.1920: 30 aprilie: Legea pentru organizarea Ministerului Muncii şi ocrotirilor sociale. .Pregătirea , aplicarea şi supravegherea tuturor legilor şi regulamentelor privitoare la asigurările sociale, ocrotirea şi organizarea1920. Septembrie. Legea Trancu Iaşi. Legea conflictelor de muncă. „ Legea Trancu-Iaşi” sau legea pentru reglementarea conflictelor de muncă , prin care se limitează dreptul la grevă al muncitorilor, se instituie obligativitatea arbitrajului în faţa unei comisii înfiinţate ad-hoc.1920: 20-28 octombrie. Greva generală. Au participat 400.000 de salariaţi. Guvernul a introdus imediat starea de asediu pentru a sesiza Curtea Marţială, în faţa căruia au fost trimişi lideri Partidului Socialist în frunte cu Ilie Moscovici.1920. 28 octombrie. Paris. Basarabia.PROTOCOLUL BASARABEAN, care prevedea recunoasterea Basarabiei ca teritoriu al Romaniei, semnat de Romania, Franta, Marea Britanie, Italia si Japonia. O prevedere a tratatului mentiona ca acesta intra in vigoare in momentul ratificarii lui de catre organele legislative ale statelor semnatare. Anglia l-a ratificat in 1922, Franta – 1924, Italia – 1927, Japonia – niciodata, ceea ce a constituit un motiv de santaj a puterilor europene impotriva Romaniei.Protocolul Basarabean continea 9 articole, separate in doua parti. In partea a doua se specifica problema statutului juridic al minoritatilor, reglementarea navigatiei pe Dunare, plata datoriilor rusesti din Basarabia de catre Ro si semnarea unui acord intre Ro si Rusia sovietica.Rusia declara ca nu recunoaste acordul, considerand Basarabia ocupata de Romania, iar orice interventie a puterilor europene va fi catalogat ca act neamical fata de Rusia -Gabriel ojoc 08.07.2009 07:54.1920. 8 decembrie. „ Atentatul de la Senat” , comis de un grup anarho-terorist condus de Max Goldstein. Îşi pierd viaţa 2 senatori şi un ministru. >>>>1921. 3 martie: Convenţie de alianţă româno-polonă, cele două state se angajau ca în cazul unui atac neprovocat din partea U.R.S.S să se ajute reciproc>>>>1921. 10 martie. Principele Carol se căsătoreşte cu Elena de Grecia.>>>>1921: 8-12 mai 1921. Congresul Partidului Socialist a început în ziua de 8 mai. Având în vedere că toţii delegaţi doreau transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist : Acest Congres a

fost numerotat ca Congresul I al Partidului Comunist din România, iar ziua de 8 a fost considerată ziua înfiinţări P.C.R. Problema cea mai importantă a fost cea a afilierii Partidului la Internaţionala a III. 1921: 11 mai Sa votat dacă Partidul trebuia să se afilieze la Internaţionala a III-a Comunistă cu rezerve sau fără. .1921. Iunie. Este creată Mica Înţelegere. Exponentul diplomaţiei româneşti după război a fost Take Ionescu. El a militat pentru crearea unui sistem de alianţe care să cuprindă: Polonia, Cehoslovacia, România , Iugoslavia şi Grecia. Contradicţiile dintre Polonia şi Cehoslovacia şi dintre Grecia şi Iugoslavia au făcut ca planul său să nu reuşească. Împreună cu Eduard Beneş, Tache Ionescu a reuşit să creeze alianţa Cehoslovaco- româno- iugoslavă. A fost prima alianţă cu caracter regional constituită în Europa după primul război mondial.>>>>1921:Iulie. Procesul de legiferare a reformei agrare, început odată cu modificările Constituţiei din vara anului 1917, s-a încheiat după 4 ani, în timpul guvernări mareşalului Averescu, prin adoptarea Legii pentru reformă agrară din vechiul regat pe 17 iulie 1921, în Transilvania pe 30 iulie 1921, în Bucovina 30 iulie 1921 . ( Legea pentru reforma agrară în Basarabia a fost votată în 6 martie 1920)>>>>1921, 25 octombrie: Se naşte Mihai, fiul lui Carol şi al prinţesei Elena de Grecia.>>>1921: 11 decembrie: Tache Ionescu ministrul de externe în cabinetul Averescu îşi depune demisia şi angrenează căderea guvernului.1921: 17 decembrie: Tache Ionescu este numit prim-ministru.1922: 17 martie: Lipsit de sprijin politic ,Tache Ionescu demisionează.1922: 22 ianuarie :Decret de dizolvare a Parlamentului, anunţându-se organizarea de noi alegeri pentru Adunarea Constituantă la începutul luni martie. Formula era nelegală, de oarece pentru modificarea sau votarea unei noi Constituţii trebuia să fie organizate alegeri obişnuite, iar parlamentul rezultat, trebuia să hotărască alegeri pentru Constituantă.1922: 20 mai : Este creată Asociaţia Studenţilor Creştini.1922. 15 octombrie : Au loc festivităţile de încoronare a regelui Ferdinand şi reginei Maria de la Alba Iulia, 1923. 20 ianuarie : Se încheie fuziunea dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Ţărănesc din Basarabia1923: 3 martie: Partidul Ţărănesc şi Partidul Naţional au încheiat un acord prin care se constituia „ Opoziţia Unită”. 1923: 4 martie. Partidul Naţionalist- Democrat Creştin în frunte cu A.C Cuza se transformă în Liga Apărări Naţional Creştine.1923: 28 martie: Constituţia de la 1923 a rămas în vigoare până în anul 1938.1923: 16 septembrie. Convenţie româno-polonă1924. Martie. La Viena este organizată o conferinţă româno-sovietică. Conferinţa a eşuat din cauza refuzului U.R.S.S de a recunoaşte unirea Basarabiei cu România.1924. 1 iulie. Legea privind exproprierea unor pădurii pentru satisfacerea trebuinţelor de lemne de foc şi consumaţie ale populaţiei.1924.4 iulie. Sunt votate în parlament. Legea Minelor. Şi Legea Energiei.

1924. august - septembrie. Al III-lea congres al P.C.R are loc la Viena. Este confirmată linia impusă de Comintern. Congresul alege în funcţia de secretar general al Partidului Comunist din România pe cetăţeanul român de origine maghiară. Eleck Kobloş.1924: 15-18 septembrie: Tatar Bunar. Se desfăşoară atacul terorist de la Tatar-Bunar. Grupuri înarmate de bolşevici atacă şi ocupă primăria din acest oraş . Se proclamă Republica Sovietică Moldovenească în componenţa Uniuni Sovietice. Armata română intervine , restabilind ordinea, sunt arestate 489 de persoane, dintre care doar 9 erau români. Celor arestaţi li se va intenta un proces desfăşurat între 24 august- 2 decembrie 1924: 25 octombrie. În timpul unui proces Codreanu care era avocatul apărări îl împuşcă pe prefectul liberal de Iaşi, Constantin Manciu.1924: 19 decembrie. Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra linişti publice sau legea Mârzescu1925 : Simplu fapt al asocierii în scopul de a prevedea sau executa crime, în contra persoanelor sau proprietăţilor, oricare ar fi durata asociaţiei sau numărul membrilor ei , precum şi orice înţelegere stabilită în acelaşi scop constituie un delict contra liniştii publice şi se va pedepsi cu închisoare de la 5-10 ani şi cu amendă între 10.000 şi 100.000 lei. Această lege duce la scoaterea Partidului Comunist din România în afara legii. Această lege viza atât pe comunişti dar şi pe studenţi anti-semiţi care tulburau viaţa politică şi universitară.12 decembrie. Principele Carol trimite o scrisoare regelui Ferdinand prin care renunţa pentru a treia oară în ultimi 7 ani la calitatea de prinţ moştenitor al tronului României. 1925. 31 decembrie. Consiliul de coroană acceptă actul de renunţare la tron a principelui Carol. Au fost invitaţi :M.G Orleanu şi Mihail Pherekide, preşedinţi celor două adunări legiuitoare, foşti prim miniştri Alexandru Vaida Voevod şi generalul Constantin Coandă, Gheorghe Buzdugan preşedintele înaltei curţi de casaţie, Miron Cristea patriarhul biserici ortodoxe române, Constantin Prezan, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Ion Mihalache, Alexandru Averescu. Regele i-a informat , despre situaţia creată . Regele era ferm hotărât să taie din rădăcină răul creat. Lucrurile nu erau prea simple. Constituţia nu prevedea măsurile în această cauză. Puterea emana de la naţiune. Şi deci aceasta trebuia chemată să se pronunţe asupra acestui fapt. Apăreau noi lucruri care nu fuseseră prevăzute: Situaţia acestui membru care era exilat, schimbarea numelui, tutela asupra moştenitorului minor, situaţia mamei moştenitorului, modul de administrare a averi celui decăzut din drepturi.1926 : 4 ianuarie: Decizia luată era confirmată de parlamentul Românie întrunit în plen la. Proiectul a fost adoptat cu 231 bile albe şi 3 negre.1926 : 11 ianuarie: Regele Ferdinand a adăugat un codicil la testamentul său prin care nu lăsa nimic lui Carol, decât ceva bani şi efecte. Imobilele din Valea Prahovei şi Bucureşti reveneau lui Mihai. Dând curs dorinţei lui Carol de a purta un nou nume, Ferdinand I la ales pe acela de „ Carol Caraiman” în amintirea „ locului în care sa născut principele. I s-a eliberat un nou paşaport cu acest nume.1926. 27 martie. Legea electorală. Stabilea în mod detaliat dreptul de a alege şi a fi ales, organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare. Structura Adunări Deputaţilor şi Senatului. După un model italian, legea electorală din 1926 introducea prima majoritară prin care gruparea care întrunea mai mult de 40% din sufragii , primea ca primă jumătate din mandatele

Parlamentului. Cealaltă jumătate se împărţea tuturor partidelor din parlament care au avut cel puţin 2% din sufragii ( inclusiv partidului majoritar) 1926: 10 iunie: tratat de alianţă între România şi Franţa.1926: Iunie-iulie. Congresul IV al P.C.R la Harkov. Este exclus Gheorghe Cristescu şi declarat oportunist. În funcţia de secretar general este ales Vitalii Holostenko membru al Partidului Ucrainian.1926. 17 septembrie. Tratat româno-italian. Statele semnatare se angajau să se ajute reciproc în cazul unui atac neprovocat din partea unei terţe ţării. Şi-a pierdut valabilitatea în 1934.1926: 10 octombrie . Este constituit P.N.Ţ. Partidul Naţional şi Partidul Ţărănesc fuzionează1927: 19 februarie. Doctorul Nicolae Lupu se desprinde de Partidul Naţional Ţărănesc şi constituie Partidul Ţărănesc. Lupu era convins că noul P.N.Ţ nu mai reprezenta un partid al ţărănimi ( Lupu a revenit la ţărănişti în 1934)1927. 10 mai Concordatul cu Vaticanul. Se reorganizează cultul catolic în România.1927. 4 iunie: Alexandru Averescu îşi prezintă demisia1927: 4 iunie: ( 20 iunie) Cabinet: Barbu Ştirbey . Barbu Ştirbey era cumnatul lui Ion I. C Brătianu şi intimul reginei Maria.1927. 21 iunie. Guvern liberal prezidat de Ion I. C Brătianu.1927: 20 iulie. Moare Ferdinand.1927.23 iulie. Ferdinand este îngropat la Curtea de Argeş. Alături se află mormântul lui Carol I.1927: 26 iunie: La Iaşi de ziua sfântului Ioan Botezătorul este creată Legiunea Arhanghelului Mihail. Divergenţele dintre Codreanu şi A.C Cuza au început încă din 1925. Probabil că Cuza, a fost nemulţumit de radicalitatea tot mai accentuată a aripii Codreanu. La rândul său Codreanu era nemulţumit de conservatorismul desuet al bătrânilor antisemiţi din cadrul Ligii. În 1926 LANC a pătruns în parlament cu 10 deputaţi. Iar Codreanu nu a avut un loc eligibil. Se pare însă că divergenţele au fost mai mult de ordin personal: Iridenta Codreanu sora lui Corneliu a avut o legătură cu Gheorghe Cuza fiul lui A.C Cuza. Iridenta se va căsători ulterior cu Ion I. Moţa. Imediat după crearea Legiuni, mai mulţi membri ai Lanc-ului au aderat la mişcarea nou creată: Nicolae Totu, Ion Banea, Gheorghe Clime, Mile Lefter, Alexandru Ventonic, D. Ifrim, Hristache Solomon, Andrei Ionescu, Horia Sima ( din octombrie 1927).„ astăzi, vineri 24 iunie 1927- sfântul Ioan botezătorul-ora 10 seara, se înfiinţează” legiunea arhanghelului Mihail”. să vină în aceste rânduri cel care crede nelimitat. să rămână afară cel care are îndoieli. fixez ca şef al gărzi la icoană pe Radu Mironovici.”1927-1930: Regenţa. Prinţul Nicolae, Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan.1928. 6 mai. Miting P.N.Ţ la Alba Iulia. Se dorea o copie a „ marşului lui Mussolini”.1928: 26 iulie: S-a deschis sesiunea extraordinară a Parlamentului României, menită să împuternicească guvernul liberal să contracteze un împrumut extern în valoare de 258 de milioane de lei în vederea stabilizări monetare. Paralel cu plecare lui Vintilă Brătianu în străinătate , pentru contractarea împrumutului, membri marcanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc au plecat în occident pentru a prezenta situaţia tensionată din ţară „ care tinde să i-a forme revoluţionare”.

1928: 27 august: Pactul de la Paris: Briand - Kellogg. Primul tratat internaţional prin care se interzicea recurgerea la război pentru rezolvarea diferendelor internaţionale. Statele semnatare se obligau să recurgă la mijloace paşnice pentru rezolvarea conflictelor.1928: 10 noiembrie. Venirea la putere a Partidului Naţional Ţărănesc.1928: 10 noiembrie 1929-7 iunie 1930: Guvernul Iuliu Maniu.1928 decembrie: Alegerile parlamentare . Au fost câştigate de Partidul Naţional-ţărănesc cu 78% din voturi1929: 2 februarie: Se semnează la Paris contractul de împrumut cu un grup de băncii internaţionale . „ Împrumutul de stabilizare” în valoare de 100.740.750 de $ . Împrumutul avea o dobândă de 8,98 % şi era garantat de către guvernul naţional ţărănist cu veniturile Regiei Monopolurilor.1929: 7 februarie: Legea monetară. Leul a fost stabilizat la un curs de 32 de ori mai mic decât valoarea lui din 1890. Au fost create regii autonome : C.F.R, P.T.T.R, porturile, căile de comunicaţii pe apă, conductele de petrol şi gaze, pescăriile. În consiliile de administraţie a acestor regii autonome au intrat mulţi fruntaşi ai Naţional-ţărăniştilor.1929. 9 februarie. România, Estonia, Polonia, Letonia şi U.R.S.S au semnat Protocolul de la Moscova. La această înţelegere au aderat ulterior Turcia, Iranul şi Lituania. Acordul în sine nu are nici o valoare, deoarece la 24 iunie 1931 URSS a prelungit tratatul sovieto-german din 1922 care îngăduia Germaniei să-şi refacă potenţialul militar.1929: martie: Legea pentru reorganizarea jandarmeriei: Se urmărea înlăturarea diletantismului şi abuzurile jandarmilor1929: 30 iulie. Legea pentru organizarea penitenciarelor şi instituţiilor de prevenţie pe baza cărora se recunoştea regimul preferenţial pentru deţinuţi politici, act ce marca o îmbunătăţire a condiţiilor lor de detenţie.1929. August. Greva de la Lupeni.1929: 24 octombrie. Marele crah bancar. Criza economică cuprinde după principiul dominoului întreaga lume.1930: 8 iunie. Carol se reîntoarce în România.1930: 13 iunie. Guvern Iuliu Maniu depune jurământul1930:15 iunie. Exclus din partid, istoricul Gheorghe Brătianu a convocat Congresul general al Partidului Naţional Liberal, pentru a analiza situaţia creată. Au participat mai multe delegaţii ai organizaţiilor judeţene dintre cari foşti primi miniştri Alexandru Vaitoianu, Constantin Banu. Congresul la ales pe Gheorghe Brătianu în fruntea Partidului Naţional Liberal. A apărut astfel un nou partid liberal , numit şi georgist1930: Alexandru Vaida Voevod1930: 8 iulie: Se întoarce Carol al II-lea din exil.1930-1940: Carol al II-lea. Regele Carol al II-lea a domnit zece ani, intre 1930 si 1940. Acesti ani au fost marcati pe de-o parte de o crestere economica , de o intensa dezvoltare culturala, iar pe de alta parte de o destramare a vietii politice democratice. Un rol insemnat in faramarea partidelor l-a avut si abilul joc politic al Regelui Carol al II-lea, care de la inceput avea sa-si manifeste tendintele autoritare. In plus, camarila care s-a format in jurul sau, camarila controlata

de catre Elena Lupescu, a jucat un rol nefast in culisele scenei politice romanesti. In 1938, Regele Carol a dizolvat partidele politice, a abolit constitutia democratica din 1923 si a instaurat regimul de dictatura personala. Asumandu-si responsabilitati atat de extinse, Carol si-a pregatit practic, fara voia lui, propria abdicare. Lipsa de suport extern din parte aliatilor traditionali, Anglia si Franta, debutul razboiului mondial, si, in 1940, destramarea Romaniei Mari, prin ocuparea Basarabiei, de catre rusi, si a Transilvainei de nord-vest de catre Ungaria, au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea. Pe fondul tulburarilor interne, el este nevoit sa abdice, in septembrie 1940, lasand tronul fiului sau, Mihai, iar puterile dictatoriale generalului Ion Antonescu.Carol al II-lea a parasit tara, impreuna cu amanta sa, intr-un tren cu 12 vagoane, care adapostea imense bogatii, intre care 41 de tablouri semnate de mari artisti precum Tizian, El Greco sau Grigorescu. Dupa ce a locuit in mai multe tari latino-americane, Carol s-a stabilit in Portugalia. In timpul razboilui, si imediat dupa aceea, se pare ca el a avut unele tentative de a-si recapata tronul, luand contact si cu sovieticii, ceea ce a creat unele probleme Regelui Mihai, in perioda de negocieri pentru armistitiu cu fortele aliate. Insa nici un partid sau om politic, cu exceptia lui Gh. Tatarascu, nu a fost de acord sa discute o astfel de posibilitate. -Gabriel ojoc 08.07.2009 08:501930: Carol al II înfiinţează pentru fiul său o şcoală palatină , în care alături de Mihai sunt cooptaţi mai mulţi copii : 9 şi apoi 12 . Aceştia sunt aleşi din toate păturile sociale ale ţării. -Gabriel ojoc 08.07.2009 08:531930: 10 octombrie- 4 aprilie 1931: Guvern ţărănist condus de Ghe. Ghe Mironescu.>>>>1931. 1 ianuarie. Prima curbă de sacrificiu.1931: 11 ianuarie Ion Mihalache, ministru de interne în guvernul naţional-ţărănesc, dispune printr-un Jurnal ( Ordonanţă) al Consiliului de miniştri prima dizolvare a Gărzi de Fier. Codreanu este arestat ( la Focşani) împreună cu mai mulţi lideri ai legiuni, va sta în închisoare 87 de zile.>>>>1931: 10 martie. Este negociat cu Banque de Paris et de Pays-bas şi cu alte băncii un „ împrumut de dezvoltare” în valoare de 52 de milioane de dolari.>>>>1931. 18 aprilie. Guvernarea Nicolae Iorga.>>>>1931: 4-6 iulie. Se desfăşoară alegerile . Câştigate de către Uniunea Naţională.1931. Octombrie. Se prăbuşeşte banca Mormorosc Blank. Aristide Blank apropiat al camarilei cade în dizgraţie.>>>>1932:2 februarie.Conferinţa pentru dezarmare de la Geneva. Au fost reprezentate 62 de ţării. La 9 iunie 1932, au fost anulate toate datoriile de război ale Germaniei. Prin declaraţia celor 5 puteri ( Anglia, Franţa, SUA, Italia, Germania)1932. Martie. Este dizolvată Legiunea Arhanghelului Mihail. . Nicolae Iorga avea o proastă impresie despre Corneliu Zelea Codreanu pe care îl considera un asasin, el îi ordonă lui Argetoianu să dizolve această organizaţie.>>>>1932. 14 aprilie. Legea pentru conversiunea datoriilor agricole.1932: 11 august -20 octombrie . Guvern ţărănist condus de apropiatul regelui : Alexandru Vaida Voievod.

1932: Octombrie Conflict între Nicolae Titulescu ministru de externe al României şi Alexandru Vaida Voievod cu privire la necesitatea unui tratat între România şi U.R.S.S1933: Ianuarie. Cea de-a treia curbă de sacrificiu. Se reduceau din nou salariile şi pensiile cu 10-12%.1933: 28 ianuarie. Planul de la Geneva. În baza acestui act politica bugetară, fiscală şi monetară a României erau puse sub oblăduirea „ experţilor străini. Sub presiunea tuturor partidelor politice care vedeau în planul de la Geneva un caz flagrant de amestec asupra afacerilor interne româneşti, guvernul a tergiversat aplicarea lui.1933. 3 februarie. Legea prin care se instituia starea de asediu şi cenzura pe 6 luni în principalele centre muncitoreşti. „ Bucureşti tot cuprinsul teritoriului municipiului cu comunele suburbane şi o zonă de 5 kilometri de jur-împrejur, Cernăuţi, Galaţi,Iaşi, Ploieşti şi Timişoara teritoriul municipiilor acestora şi o zonă de 2 kilometri împrejur , în regiunile industriale din judeţul Prahova, starea de asediu se va executa în toată întinderea schelelor petrolifere”.1933. 15-16 februarie. Armata trece la arestarea comitetului de grevă şi se trece la evacuarea atelierelor. Acţiunea este condusă de Armand Călinescu subsecretar de stat la interne La intervenţia în forţă a organelor de represiune cad 3 morţi şi 16 gravi răniţi, toţii din rândul muncitorilor.1933. Martie. Afacerea Skoda. În martie 1930 se încheiase între stat şi uzine Skoda un contract prin care aceasta din urmă, trebuia să ofere României; puşti mitraliere şi tunuri. Adversari ţărăniştilor insinuau că mandatari ( nepoţi ai lui Iuliu Maniu) au primit din partea firmei comisioane ridicate. Cu acest prilej, reprezentantul ceh al firmei , Bruno Seletzki, a fost arestat pentru deţinerea de documente secrete care interesau apărarea statului român.1933: 12 aprilie: Este adoptată o nouă lege a conversiunilor agricole . Aceasta prevedea o nouă amânare a plăţilor ţăranilor către cămătari şi băncii pe termen de 5 ani.1933: 19 aprilie: O nouă lege privind impozitele. Au fost scăzute impozitele.1933. 3 iulie. România semnează la Londra: Convenţia de definire a agresiuni şi a teritoriului. Convenţie la elaborarea căruia a contribuit din plin şi Nicolae Titulescu. Acest document consolida , din punct de vedere juridic internaţional situaţia României. El prevedea că prin teritoriu se înţelege teritoriu asupra căruia un stat îşi exercită autoritatea.1933. 9 noiembrie. P.N.Ţ părăseşte puterea. Aceasta este preluată până în decembrie 1937 de către Partidul Naţional Liberal.1933. 9-10 decembrie: Dizolvarea Gărzi de Fier. Pe baza referatului prezentat Ion Inculeţ şi de Victor Antonescu s-a adoptat Jurnalul Consiliului de miniştri privind dizolvarea Gărzi de Fier.1933. 10 decembrie. Stupoare, guvernul află că organizaţia dizolvată nu este înscrisă la Tribunal ( a dizolvat ce a ce nu există). Zelea Codreanu decide printr-o circulară ca voturile legionarilor să fie date lui Maniu, Gheorghe Brătianu şi Averescu.>>>>1933: 20 decembrie Alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi 25 decembrie 1933 pentru Senat sunt câştigate zdrobitor de Liberali care întrunesc 50,99% din voturi adică 1. 518. 886 voturi, fiind urmaţi de naţional-ţărănişti cu cel mai slab scor electoral din istoria lor 13,9% din voturi. L.A.N.C a fost cotată cu 133. 205 voturi adică 4,5 la% din total.

1933: 30 decembrie : Asasinarea lui I.G Duca. de catre legionari Ion Caranica şi Doru Belimace, Nicolae Constantinescu s-a apropiat de marele om de stat, l-a prins cu o mână de umăr , iar cu cealaltă i-a lipit revolverul de ceafă , trăgând 5 focuri de revolver . Victima sa prăbuşit pe caldarâm, decedând pe loc .1933: 29 decembrie: Regele numeşte în fruntea cabinetului pe cel mai vechi ministru în funcţie doctorul Constantin Angelescu.1933: 30 decembrie: Se introduce starea de asediu în oraşe şi în judeţele Dîmboviţa şi Prahova. Cenzura este aplicată pe întinsul ţării. Au fost arestate sute de persoane bănuite că au vreo legătură cu asasinatul primului ministru , între care Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Victor Gomoiu, Grigore Forţu( eliberaţi în scurt timp)1934. 5 ianuarie: În fruntea Partidului Naţional Liberal este ales ca preşedinte Constantin Dinu. I.C . Brătianu.1934: 5 ianuarie: În fruntea guvernului este numit reprezentantul” tinerilor liberali” Gheorghe Tătărescu. Sub mandatul lui Tătărescu s-a înregistrat un important avânt economic. Crescând valoarea produsului social cu 70% , iar venitul naţional cu 60%. Armata a fost dotată cu armament modern şi de calitate . A fost înfiinţat Institutul Naţional de Credit Agricol.1934 : 7 aprilie: Este promulgată de guvern „ Legea Pentru Apărarea Ordini În Stat” Prin care grupările politice care vor prepara sau săvârşi acte de violenţă organizată , care pun în pericol siguranţa ordini în stat sau a ordini sociale vor fi dizolvate. Între infracţiuni se enumără şi portul uniformelor , insignelor, steaguri sau embleme, ţinerea de adunări, cortegii, strângerea de fonduri. Legea autoriza guvernul să declare „ în caz de necesitate” starea de asediu generală sau parţială. Ea a fost prelungită sistematic, astfel că starea de asediu a fost menţinută pe tot parcursul guvernării liberale.1934: 16 iulie. Legea pentru utilizarea personalului românesc în întreprinderi.1934: septembrie. Ruptură dintre Mihai Stelescu şi Corneliu Zelea Codreanu. Stelescu înfiinţează o organizaţie de orientare fascisto- italiană , mai puţin anti-semită şi anti-nazistă purtând denumirea iniţial de „ Vulturul Alb” apoi de „Cruciada Românismului”. Oficiosul acestei organizaţii denumit „ Cruciada Românismului” îl va ataca dur pe Codreanu în următoarele luni.1935. 25 februarie. Alexandru Vaida Voievod se rupe de P.N.Ţ şi creează o nouă formaţiune politică denumită „ Frontul Românesc”. .1935: 4 martie: Partidul Naţional Creştin. Fuziune a Ligi Apărări Naţional Creştine şi Partidul Naţional Agrar. Octavian Goga devine preşedinte executiv iar A.C Cuza preşedinte onorific.1935: 5 iunie: Corneliu Zelea Codreanu înfiinţează partidul „ Totul Pentru Ţară”. Organ politic al Mişcări Legionare. În fruntea lui este desemnat generalul Gheorghe ( Zizi) Cantacuzino Grănicerul. Pe tot parcursul anului, legionari au creat o serie de tabere de muncă, clădind mai multe biserici sau refăcându-le ,case de cultură, poduri sau drumuri de ţară. Cea mai mare tabără legionară a fost cea de la Carmen Silva între lunile iunie-septembrie. Unde 800 de legionari inclusiv Codreanu au ridicat 7 cabane, 1 kilometri de terase, drum de automobile, 3 fântâni,, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri turnuri.1936 16 iulie, Joi, ora 19. Asasinarea lui Stelescu .

1936: 29 august. Nicolae Titulescu este înlocuit din funcţia de ministru de externe.1937: 13 ianuarie: La Majadahonda în Spania mor Moţa şi Marin voluntari pe frontul spaniol de partea franchiştilor.1937. 1 martie. Rectorul universităţi din Cluj , Traian Bratu este atacat de către legionari1937. 25 noiembrie. Pactul de neagresiune dintre P.N.Ţ, Mişcarea Legionară şi P.N.L Brătianu.1937: 20 Decembrie 1937. Au loc alegerile Parlamentare. Au participat 13 partide. 53 de grupări politice. Nici un partid nu a întrunit 40 % din sufragii. PNL : 35,92% PNŢ : 20,40 % Totul Pentru Ţară : 15,58 %. Partidul Naţional- Creştin este chemat la guvernare.1937 / 1938: 28 decembrie: Guvernul Octavian Goga.1937. 30 decembrie. Sunt suprimate ziarele „ Adevărul” , „ Lupta” „ Dimineaţa” sunt retrase legitimaţiile de călătorie pe C.F.R pentru ziarişti evrei. În general guvernul nu a urmat cursul dorit de lideri săi şi în special de A.C.Cuza, care la 6 ianuarie 1938 s-a retras ostentativ la Iaşi ne mai participând la activitatea guvernamentală. Ministrul de interne , Armand Călinescu a intervenit energic pentru a stopa dezordinele declanşate de „ lăncieri” împotriva comercianţilor evrei.1937. decembrie. Parlamentul ales în decembrie este dizolvat înainte de a se întruni. Prin decret regal este convocat din nou corpul electoral pentru 2 martie.1938: 9 februarie. Întâlnire secretă dintre Octavian Goga şi Corneliu Zelea Codreanu. Liderul legionar promite să se retragă din alegeri, iar voturile legionarilor să fie cedate naţional creştinilor.1938: 10 februarie: Carol al II-lea. Începe dictatură regală care durează până în septembrie 1940. Cu data de 11 februarie 1938 ia sfârşit democraţia în România şi începe epoca dictaturilor ( Dictatura carlistă, regimul legionar, regimul antonescian, regimul comunist). Desfiinţarea echilibrului celor trei puterii şi mai ales al controlului legislativului asupra executivului,, terminarea de facto, a pluralismului politic. Există însă o deosebire între dictatura autoritară a lui Carol al II-lea şi Antonescu şi dictatura totalitară promovată de legionari şi de comunişti.1938: 10 februarie seara. Se instituie guvernul Miron Cristea. 1938: 11 februarie: Proclamaţie difuzată de Carol al II-lea .Se decretează stare de asediu pe întreg cuprinsul ţării, se instituie autoritatea militară. Sunt numiţi noi prefecţi de judeţe din rândul militarilor de grad superior.1938 :20 februarie: Noua Constituţie elaborată de Istrate Micescu este promulgată prin plebiscit. Monarhia ereditară, suveranitatea naţională, inviolabilitatea monarhiei, responsabilitatea ministerială. Egalitatea în faţa legii, libertatea conştiinţei, a munci, a învăţământului, a asociaţiei, a întrunirilor, libertatea de comunicare, de opinie, de asociere. Nu era permisă opinia unei schimbări a formei de guvernământ.1938: Legea pentru reprimarea unor noi infracţiunii1938: 26 februarie. Corneliu Zelea Codreanu trimite o scrisoare lui Nicolae Iorga ministru secretar de stat în primul guvern al dictaturi regale. În scrisoare Codreanu îl eticheta pe Iorga ca „ incorect” şi „ necinstit sufleteşte”, Iorga era făcut răspunzător de închiderea restaurantelor şi cantinelor legionare. Iorga a trimis înapoi scrisoarea , şi a informat guvernul.

1938: 28 martie: Şedinţă a Consiliului de Miniştri . Armand Călinescu propune „ urmărirea lui Corneliu Zelea Codreanu pentru ultragierea unui ministru”. Singurul ministru care nu a fost de acord cu această soluţie a fost Ion Antonescu ministrul de război. Demisia lui a dus la căderea guvernului.1938: 30 martie: Demisia guvernului Miron Cristea. Şi constituirea unui nou guvern condus tot de Miron Cristea. Guvernul prezidat de patriarh este format din elemente liberale ,gruparea Gheorghe Tătărescu şi elemente ţărăniste din gruparea Armand Călinescu.1938: 30 martie: Constituirea Consiliului de Coroană. Toţi foşti preşedinţi ai Consiliului de Miniştri. Consilieri regali.1938: 30 martie: Dizolvarea Partidelor Politice.1938: 14 august . Reforma administrativă. ţinutul: 10 : Conduse de rezidenţi regali. Rezidentul era numit direct de rege pe o perioadă de 6 ani. Celelalte unităţii administrative erau :Judeţul. Plasa. Comuna. Primari nu mai erau aleşi ci numiţi.1938: 23 august. Semnarea pactului dintre Germania şi U.R.S.S: Pactul Ribbentrop – Molotov.1938 :24 noiembrie, După o vizită în Germania Carol al II-lea enervat de cererile repetate ale lui Hitler de eliberare a liderilor legionari ordonă aflat în tren asasinarea lui Codreanu.1938: 30 noiembrie: În pădurea de la Tâncăbeşti sunt asasinaţi 13 capii ai Mişcări legionare. Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caranica, Doru Belimace, Nicolae Constantinescu.1938: 15 decembrie: Reorganizarea „ Străji Ţării”. Toţi tineri între 7-21 de ani erau străjerii în mod obligatoriu. Comandantul suprem era regele denumit sugestiv” marele străjer”. Deviza era „ Credinţă şi muncă pentru ţară şi rege”.1938: 16 decembrie:: Decret-lege prin care se înfiinţează „ Frontul Renaşteri Naţionale” . Unica organizaţie politică în stat menită să „ mobilizeze conştiinţa naţională în vederea întreprinderi unei acţiuni solidare şi unitare româneşti de apărare şi propăşire a patriei şi de consolidare a statului „ Orice altă activitate a unei organizaţi politice în afară de FNR era interzisă. 1939: 9 mai. Noua Lege Electorală. Puteau vota numai cei care ştiau carte. Pentru prima oară puteau vota şi femeile. Scrutin uninominal pe secţii. 258( 387) de deputaţi câte 86 de fiecare profesie. 88 de senatori aleşi. 88 senatori numiţi de rege1939. 1-2 iunie Alegeri parlamentare cetăţeni Au participat 2 025 123 de cetăţeni.1939. 1 septembrie. Germania atacă Polonia.1939: 3 septembrie: Franţa şi Anglia îşi respectă angajamentele faţă de Polonia şi declară război Germaniei. Începe al doilea război mondial.1939: 21 septembrie.: Ora 14. Pe Bulevardul Eroilor o echipă de 10 legionari îl asasinează pe premierul României: Armand Călinescu. Echipa de legionari a fost alcătuită din: Miti Dumitrescu. Gigi Paraschivescu, Marin Stănciulescu., Nelu Moldoveanu., Ion Vasiliu., Traian Popescu Puiu, Cezar Popescu, Ovidiu Isaia, Jean Ionescu. După ce l-au asasinat cei 9 legionari s-au dus la Societatea de radiodifuziune de la Băneasa . Acolo în faţa microfonului au anunţat „ Primul- ministru Armand Călinescu a fost împuşcat astăzi de o echipă de legionari prahoveni”. S-au predat, după 8 ore au fost împuşcaţi fără judecată la locul crimei.

1940:4 martie. După o întrunire a legionarilor din lagăre şi închisori, s-au întocmit un manifest şi o proclamaţie către ţară, în care se cerea ralierea legionarilor în jurul regelui şi adeziunea la noul regim.1940: 29 martie: Molotov anunţă că Uniunea Sovietică are probleme nerezolvate cu România.1940: aprilie: Molotov protestează împotriva incidentelor de la frontiera sovietico-românească.1940: 22 iunie: Franţa capitulează.1940: 23 iunie: Molotov îi anunţă pe germani că doreşte să ceară de la România, Basarabia şi Bucovina.1940: 26 iunie: În urma pactului Ribbentrop- Molotov, sovietici dau un ultimatum României. Cerând evacuarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord . În acel moment România înţelege izolarea sa diplomatică deplină. Politica echivocă a lui Carol de a mulţumii ambele tabere militare se întoarce ca un bumerang împotriva noastră.1940: 27 iunie: Primul consiliu de coroană. 11 membri votează contra acceptări ultimatumului. Al doilea consiliu, 6 votează împotriva acceptări ultimatumului.1940: 28 iunie: Cedarea Basarabiei. Teritoriul este părăsit de armata română fără luptă.1940. 6 iulie. Carol instalează un guvern absolut pro-german condus de Ion Gigurtu, având ca ministru de externe pe Mihail Manoilescu.1940. 9 iulie. Antonescu primeşte domiciliu obligatoriu la mănăstirea Bistriţa.1940: 11 iulie. România se retrage din Societatea Naţiunilor.1940: 15 iulie. Hitler trimite o scrisoare diplomatică lui Carol al II-lea prin care i se cere imperativ să ducă tratative cu Ungaria şi Bulgaria pentru modificarea graniţelor.1940: 16-24 august. Tratative la Turnu Severin între Ungaria şi România sunt un eşec total. Hitler şi Mussolini convoacă pe miniştri de externe maghiar şi român la Viena pentru a le comunica rezultatul.1940: 29 august: Consiliu de coroană.18 membri ai Consiliului sunt de acord cu arbitrajul, 10 sunt împotrivă.1940: 30 august: Al doilea arbitraj de la Viena. România cedează Ungariei 43. 492 kilometri pătraţi 1940: 30-31 august: Al doilea consiliu, discută noua graniţă trasată de Germania şi Italia. Participă şi Iorga, Maniu. Iorga are obiecţii dar acceptă. Maniu şi Gheorghe Brătianu protestează atât de vehement , încât Carol îi anunţă că nu mai el decide dacă poate apăra ţara de nenorociri şi mai mari. 1940: 3-5 septembrie: „ Revoluţia legionară”. Debutul şi desfăşurarea „ Revoluţiei legionare”. Legionari întreprind atacuri armate împotriva instituţiilor de stat . Sunt atacate posturi de jandarmi. Cad morţi şi răniţi de o parte şi alta.1940: 4 septembrie: Se interzice prin lege orice manifestaţie politică împotriva „ dictatului de la Viena”>>>>1940: 4 septembrie. Demisia guvernului Ion Gigurtu.1940 : 5 septembrie: Carol al II-lea semnează decretul elaborat de Mihai Antonescu prin care Ion Antonescu era investit „ cu puteri depline pentru conducerea statului român”. Regele continua să fie capul oştiri, bătea monedă, avea drept de amnistie şi graţiere, reduceri de pedepse. Primea şi

desemna ambasadori., încheia tratate. Au fost dizolvate corpurile legiuitoare şi s-a suspendat constituţia din Februarie 1938.1940: 6 septembrie : Generalul Ion Antonescu, trimite pe colonelul Elefterescu cu o scrisoare prin care cerea imperativ regelui să abdice, dacă nu vrea să atragă asupra sa „ răspunderea gravă” a declanşări războiului civil. La ora 6,10: Carol al II-lea abdică . Odată cu actul de abdicare transmite un mesaj pentru ţară . Pe tronul Românie urcă Mihai I. La 6 septembrie s-a produs o nouă modificare a formei de guvernământ în cadrul formei monarhice. Pentru prima oară în istoria României a apărut instituţia de Conducător al Statului, care preluase în mare parte prerogativele regale. În actul zis de abdicare al lui Carol al II-lea, regele a evitat permanent să scrie cuvântul „ abdic” . El a folosit formula vagă de „ trecând ASTĂZI fiului meu… grelele sarcini ale domniei”. Subtilitatea de redactare a trecut neobservată la momentul respectiv. Ulterior s-a înţeles că regele Carol învăţase mult din perioada frământată a tinereţilor sale.1940: 5,6,7 septembrie: Decrete care instituie o nouă instituţie politică aceea de Conducător al Statului. Ea concentra atât atribute ale puteri legislative, cât şi a celei executive. Ion Antonescu avea:Dreptul de iniţiativă legislativăDreptul de a numi membri guvernului,Dreptul de a angaja statul pe plan extern1940 : 6 septembrie: În dimineaţa acestei zile Mihai I, Marele Voievod de Alba Iulia a fost deşteptat de sunetul telefonului, un aghiotant la informat scurt: „ Sunteţi aşteptat Maiestate , în Sala tronului, la ora 10 ca să depuneţi jurământul de urcare pe tron”: Ce aţi spus? A întrebat Mihai I, mesajul a fost repetat. Mihai a intrat rapid în Sala tronului, unde se afla Ion Antonescu, Nicodim patriarhul biserici ortodoxe şi Gheorghe Lupu. Imediat a depus jurământul , într-o formulă nouă dictată de Ion Antonescu:„ Jur credinţă naţiuni române. Jur să păzesc cu sfinţenie legile statului. Jur să păzesc şi să apăr fiinţa statului şi integritatea teritorială a României. Aşa să îmi ajute Dumnezeu „.1940: 6 septembrie: În dimineaţa aceleiaşi zile la propunerea lui Corneliu Georgescu , Horia Sima este numit succesor a lui Corneliu Zelea Codreanu1940: 7 septembrie ora 3: Însoţit de generalul David Popescu şi fiul său Mihai, Carol şi suita se urcă din gara Băneasa în trenul regal de 12 vagoane. Trenul a fost atacat în aproprierea graniţei de către o echipă legionară.1940: 7 septembrie: Craiova. România cedează Bulgariei , Cadrilaterul. Este ultima cedare teritorială din vara anului 1940. Curios dar cedarea Cadrilaterului nu a trezit prea multe reacţii. Din 1940 nimeni nu pare să regrete această pierdere , poate şi din sentimentul difuz , dar niciodată exprimat, că acest teritoriu nu a aparţinut niciodată României. În vara anului 1940, România a pierdut 100 913 kilometri pătraţi şi 6.777.000 locuitori.1940: 11 septembrie. Este dizolvat Partidul Naţiunii1940: 14 septembrie: Prin înalt decret regal :România devine stat naţional legionar.Statul român devine stat naţional-legionar.Mişcarea legionară este singura recunoscută de noul stat. Ea are ca scop ridicarea morală şi materială a poporului român.

D-l general Ion Antonescu este Conducătorul statului legionar şi şeful regimului legionar.Domnul Horia Sima este conducătorul Mişcării Legionare. Încă de la începutul guvernării antonesciană-legionare se putea vedea că între cele două segmente ale puteri există o adevărată cursă pentru eliminarea adversarului. Legionari au creat o serie de organe care le-au dublat pe cele ale statului , poliţie, tribunale , o forţă paramilitară. Legionari au declanşat un adevărat haos în viaţa socială, au anulat deciziile economice şi politice ale generalului. Prin forme populiste de ajutorare a nevoiaşilor ( ajutorul legionar) au încercat să atragă păturile sărace ale populaţiei. La rândul lui Ion Antonescu a uzitat de o adevărată strategie a provocării, sprijinindu-se pe Serviciu Special de informaţi condus de Eugen Cristea .1940: 23 septembrie 1940: Se înfiinţează: Poliţia Legionară şi se decretează instituirea unei comisii de cercetare şi trimitere în judecată a celor care au comis crime şi delicte cu prilejul reprimării acţiunilor politice.1940: 29 septembrie: România iese din Înţelegerea Balcanică.1940: 6 octombrie: Mare demonstraţie legionară la Bucureşti, peste 100.000 de legionari defilează în faţa lui Ion Antonescu şi Horia Sima. Cu acest prilej generalul îmbracă cămaşa verde.1940: octombrie. Pe lângă marile întreprinderi, sunt numiţi din rândul legionarilor: „ comisari pentru românizare”.1940: 12 octombrie: Începe sosirea în România a Misiuni militare germane condusă de Eric Hansen , general de cavalerie, trupele germane ocupă principalele zone industriale şi puncte strategice din Bucureşti, şi Valea Prahovei.1940: 9-10 noiembrie. Puternic cutremur de pământ.>>>>1940: 23 noiembrie: Aderarea României la Pactul Tripartit.>>>>1940 ; 25 noiembrie. La Jilava încep lucrările organizate de legionari pentru deshumarea rămăşiţelor căpitanului , Nicadorilor şi Decemvirilor.1940: 26 spre 27 noiembrie : Legionari pătrund în celulele unde erau deţinuţi demnitari vechiului regim şi îi asasinează, cad pradă gloanţelor 64 de personalităţii politice legate de numele lui Carol.1940: 27 noiembrie : Asasinarea lui Virgil Madgearu .1940: 28 noiembrie : Asasinarea lui Nicolae Iorga. O echipă de legionari de la institutul Naţional de Cooperaţie condusă de Traian Boeru, 1940: decembrie. Desfiinţarea poliţiei legionare.1940: 4 decembrie: La Berlin este semnat tratatul de colaborare economică româno german pe 10 ani. România se angajează să sporească producţia petrolieră, forestieră şi agricolă, ţara noastră se angajează să accepte specialişti germani în industrie.1940: 15 decembrie: Mihail Sturza ministru de externe demisionează.1940: Sunt desfiinţate breslele de lucrătorii, funcţionari şi meseriaşi, înfiinţate în timpul dictaturi lui Carol.1941: 11 ianuarie: Regele Mihai oferea lui Horia Sima ordinul Steaua României în gradul de Mare Ofiţer pentru fapte măreţe.1941: 14 ianuarie: Antonescu pleacă la Berlin ( Horia Sima a fost invitat de Hitler , dar liderul legionar a declinat oferta). Hitler primea mesaje contradictorii de la apropiaţi săi: Partidul

Naţional Socialist şi cadrele SS, recomandau să îl sprijine pe Sima , ministerul de externe şi werhmachul îl doreau pe Antonescu. Aliaţi germani îşi motivau afectivitatea fie pe considerente ideologice ( nazişti) fie pe considerente militare şi pragmatice , la 18 decembrie 1940, Hitler semnase directiva numărul 21, Operaţiunea „ Barbarrosa” prin care era prevăzută invadarea URSS, România făcea parte integrantă din planurile germane.1941 : 15 ianuarie: Ion Antonescu se adresează în termeni duri lui Horia Sima, aducând grave învinuiri legionarilor pentru jafurile şi crimele înfăptuite în lunile de guvernare . Constantin Greceanu ministrul României la Berlin este rechemat în ţara.1941: 16 ianuarie: Nicolae Pătraşcu , secretarul general al Mişcării Legionare proclamă totală ruptură cu Ion Antonescu, legionari trec la organizarea în detaşamente paramilitare şi la baricadarea în sediu.1941: 19 ianuarie: Sunt convocate întruniri legionare în toată ţara.1941: 19 ianuarie. În aceiaşi zi are loc asasinarea maiorului german Doring şeful Abwehr-ului din Peninsula Balcanică în faţa hotelului Ambasador de către un grec drogat Dimitrios Sarantopoulos acuzat că era în serviciu britanic de informaţii. Acesta avea misiunea să îl ucidă pe şeful misiuni germane în România maiorul Hansen, atentatorul s-a înşelat însă asupra ţintei. Antonescu profită de situaţie şi îl demite imediat pe generalul Petrovicescu ministru de interne legionar ( înlocuit cu generalul Dimitrie Popescu). Legionari organizează ample manifestaţii de stradă ( Corpul răzleţii, Ajutorul legionar, Centrul Studenţesc).1941: 21 ianuarie: Toţii prefecţii legionari sunt înlocuiţi ( ordinul 18.811) cu ofiţerii de carieră, ca urmare aceştia se baricadează în sediile prefecturilor şi chesturilor. Sunt destituiţi Alexandru Ghika şeful Siguranţei şi Radu Mironovici prefectul Capitalei.1941: 21-24 ianuarie: Rebeliunea Legionară: În Bucureşti şi toată ţara legionarii au atacat instituţiile de stat şi au declanşat o stare accentuată de anarhie şi violenţă, au atacat, jefuit şi incendiat numeroase locuinţe private, magazine şi prăvălii. Au fost ucişi numeroşi civili evrei şi militari. La Bucureşti şi în majoritatea localităţilor Rebeliunea s-a încheiat la 24 ianuarie 1941. Dar nu au fost puţine localităţile unde rebeliunea legionară s-a prelungit până aproape de sfârşitul lunii. În primul rând la Tulcea şi Ploieşti unde exista o puternică organizaţie comunistă.1941:24 ianuarie Regimul instaurat de Ion Antonescu la 24 ianuarie 1941, nu poate să fie caracterizat ca „ fascist” . O descriere mai exactă poate fi „ dictatura militară”. Spre deosebire de Germania lui Hitler sau Italia lui Mussolini, , aceasta era lipsită de o ideologie şi nu era susţinută de un partid de mase. Existenţa dictaturi nu era justificată de consideraţi filozofice, ci de ordine şi securitate. Implicarea României în război alături de Germania sa făcut din necesitatea recuperări Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Dar Ion Antonescu nu a făcut niciodată un secret din faptul că îşi dorea la fel de mult Transilvania, iar împlinirea acestei dorinţe se putea realiza doar cu sprijin diplomatic sau militar german. Din această cauză, ambele ţării: atât România cât şi Ungaria s-au aruncat într-o adevărat concurs pentru cucerirea graţiilor lui Hitler.Psihologic mareşalul Ion Antonescu suferea de o formă a paranoiei eroice. Introvertiţi până la masochism, sunt gata să moară pentru idealurile lor, atenţi până la pedanterie cu numele lor menit să intre în istorie. Sunt gata să ucidă în numele idealurilor avute.1941: 28 ianuarie . Se formează un nou guvern prezidat de generalul Ion Antonescu format exclusiv din militari şi tehnicieni.

1941: 11- 12 iunie. Se semnează la Munchen şi Berchesgaden acordurile germano-române prin care guvernul antonescian se obligă să lupte alături de Germania în războiul împotriva Uniuni Sovietice. Generalul Ion Antonescu este informat în mod oficial de către Hitler despre eminenta invazie a Rusiei. ( planul Barbarossei).1941 : 22 iunie ( 26 iulie 1941): Germania atacă prin surprindere Uniunea Sovietică. Pentru România începe „ războiul sfânt pentru recuperarea teritoriilor ocupate în iunie 1940 ( Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei) 1941: 2 iulie: Începe ofensiva pe frontul românesc, până la mijlocul lui iulie, teritoriile vizate ( Basarabia, Bucovina de nord şi ţinutul Herţei au fost eliberate). Ultimul oraş eliberat pe 26 iulie este Cetatea Albă. România decide să continue războiul alături de Germania până la înfrângerea totală a U.R.S.S-ului. Din punct de vedere militar opţiunea era logică, din antichitate şi până în zilele noastre un război se duce până la învingerea definitivă a inamicului1941. 5 iulie. Eliberarea oraşului Cernăuţi>>>1941: 6 iulie: Progromul de la Iaşi.>>>>1941. 16 iulie. Chişinău.>>>1941. 26 iulie. Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei.>>>>1941: 8 august-16 octombrie. Bătălia Odessei.>>>>1941: 21 august . Pentru meritele sale în eliberarea teritoriilor româneşti Ion Antonescu este înaintat la gradul de mareşal al României. Totodată este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul Clasa I şi II.1941. 1-15 septembrie. Bătălia de pe Nipru.1941.15 septembrie-11 octombrie. Bătălia de la Marea Azov..1941. 16 octombrie. Români intră în Odessa.1941. 6 decembrie. Marea Britanie declară război României.1941. 7 decembrie. Japonia atacă baza navală de la Pearl Harbour.1941. 8 decembrie: Canada şi Noua Zeelandă declară război României.1941: Antonescu susţine „ Sunt aliatul Reichului contra Rusiei, sunt neutru în conflictul dintre Marea Britanie şi Germania . Sunt pentru America împotriva japonezilor”.>>>1942. 7 iunie-4 iulie: Bătălia pentru Sevastopol.1942: Iunie: America declară război României1942: Octombrie. După ce se întoarce de la Stalingrad Antonescu face o surprinzătoare declaraţie „ Germania a pierdut războiul . Trebuie să ne preocupăm acum să nu îl pierdem pe al nostru”1943: 11 ianuarie: Se încheie un protocol germano-român prin care România se obligă să continue războiul alături de Germania nazistă cu condiţia ca aceasta să sporească ajutorul militar şi tehnic pentru crearea de noi unităţi de luptă care să le înlocuiască pe cele pierdute la Stalingrad şi cotul Donului.1943: 22 mai: Autodizolvarea Cominternului.1943: Mareşalul Antonescu îl autorizează pe Mihai Antonescu să înceapă contacte cu Marea Britanie şi Statele Unite.1943: iunie: Este creat Frontul Patriotic Antihitlerist ( PCR, Uniunea Patrioţilor, Frontul Plugarilor, Madosz, Partidul Socialist-ţărănesc , unele organizaţii ale P.S.D ) . Are ca scop ieşirea României din Război, Anularea dictatului de la Viena, reoganizarea ţării pe baze democratice.1943: iulie-5 august Sectorul central al frontului de est bătălia de la Kursk-Orel-belgorod, înfrângere a armatei germane.1943: 1 august. Marele raid anglo-american asupra Ploieştiului.

1943: Germani capitulează la Stalingrad. Mussolini este debarcat de la putere şi aliaţi invadează Italia de sud.1943: septembrie. Încep tratativele de la Ankara.1943:noiembrie. Încep tratativele de la Stockholm1943. 15 noiembrie. Este constituită în U.R.S.S din trădătorii români divizia „ Tudor Vladimirescu”.1943-28 noiembrie-1 decembrie. Conferinţa de la Teheran.1944: martie : Încep tratativele la Cairo.: Barbu Ştirbey.1944: 2 aprilie . Molotov declară că intrarea trupelor ruseşti în România se face numai din raţiuni militare1944: 12 aprilie. Discuţie la Stokholm între români şi sovietici.1944: 19 martie: Horthy este debarcat de la putere. Planul Margareta I.1944: aprilie. Frontul Unic Muncitoresc. PCR şi PSD. 1944: 6 iunie: Trupele aliate debarcă în Normandia.1944: 20 iunie 1944: Este creată pe baza unei ample platforme antifasciste Blocul Naţional Democrat.1944: Ştefan Foriş este înlăturat din funcţia de Secretar general al P.C.R şi înlocuit cu o conducere colegială formată din: Constantin Pârvulescu, Emil Bodnăraş, Iosif Rangheţ. 1944: 5 august. Antonescu se întoarce de la Rastemburg. În urma discuţiilor din Antonescu şi Hitler. Fruherul consideră că mareşalul îi este fidel şi ordonă renunţarea la planul Margareta II care viza ocuparea României în cazul că armata română ar fi părăsit axa.1944: 12/13 august: Evadarea lui Gheorghe Gheoghiu Dej din lagărul de la Târgu Jiu.1944: 20-22 august. Începe ofensiva fronturilor 2 ş3 ucrainene pe direcţia Iaşi-Chişinău. Sovietici intră în Moldova.1944:22 august. Mareşalul se întâlneşte cu Carl Clodius, trimisul special a lui Hitler, căruia i-a adus la cunoştinţă decizia de a-şi recâştiga independenţa de acţiune în caz că Germania. nu îşi îndeplineşte obligaţia de a apăra teritoriul românesc.1944: 22 august. Mareşalul Ion Antonescu se întoarce de pe front. El intenţiona să reamplaseze trupele române pe aliamentul Carpaţii orientali-Focşani, Nămoloasa, Brăila, Dunăre.1944: 23 august :Insurecţia armată. Ion Antonescu este debarcat de la putere.La Snagov a avut loc o şedinţă a guvernului antonescian. Mihai Antonescu a anunţat că a trimis în acea noapte mai multe telegrame prin care anunţa aliaţi că este gata să semneze armistiţiu10: Antonescu cere audienţă la rege.16.05: Antonescu şi Mihai Antonescu ajung la reşedinţa regală. Regele îi cere mareşalului să semneze1944: Guvernul generalului Sănătescu.1944: 12 septembrie : Armistiţiu României cu Puterile Aliate este semnat la Moscova. Convenţia a fost semnată la Moscova de către mareşalul sovietic Rodion Malinovski. Nu a fost recunoscut statutul de ţară cobeligerantă. România a fost considerată stat inamic învins şi obligat să pună la dispoziţia aliaţilor : construcţiile, instalaţiile militare, porturile şi aerodromurile militare şi civile, mijloacele de comunicare. URSS primea 300 milioane dolari despăgubiri de război , plătibili în 6 ani în produse. Frontiera de est era cea stabilită la 28 iunie 1940. Se anula dictatul de la Viena.

Se înfiinţa o Comisie Aliată de Control sub comanda sovietică care urmărea prevederile armistiţiului.1943: iunie: Este creat Frontul Patriotic Antihitlerist (. Are ca scop ieşirea României din Război, Anularea dictatului de la Viena, reoganizarea ţării pe baze democratice. PCR, Uniunea Patrioţilor, Frontul Plugarilor, Madosz, Partidul Socialist-ţărănesc , unele organizaţii ale P.S.D )1944: aprilie. Frontul Unic Muncitoresc. Se cerea răsturnarea lui Ion Antonescu, scoaterea României din război şi alăturarea României coaliţiei antihitleristePCR şi PSD.1944: 20 iunie 1944: Este creată pe baza unei ample platforme antifasciste Blocul Naţional Democrat.PCR,PSD,PNT,PNL1944-1945: 6 decembrie: Rădescu. Guvernare a generalului Rădescu Generalul Rădescu şi-a întemeiat rezistenţa pe perceperea greşită că fermitatea pe care a arătat-o Marea Britanie cu privire la Grecia se va repeta şi în cazul României ( neştiind că România şi Bulgaria au fost cedate de englezi în schimbul Greciei)1945. 4-11 februarie Ialta.1945: 13 februarie. Miting în Piaţa Palatului.1945: 19 februarie. Şeful guvernul Nicolae Rădescu decide demiterea din guvern a lui Teoharie Georgesc , subsecretar de stat la interne, reprezentant al P.C.R.1945: 27 februarie. Incidente În Piaţa Palatului. Miting mamut ţinut de către Frontul Naţional Democrat în faţa palatului regal. Se cerea demisia guvernului reacţionar condus de Rădescu. Sub pretextul că generalul a cerut să se tragă în manifestanţi ( de fapt o provocare bine pusă la punct de către comunişti)1945: 27 februarie. Andrei Ianuarevici Vâşinscki adjunctul ministrului de externe sovietic soseşte la Bucureşti în calitate de „ responsabil pentru România”. El cere imperativ regelui Mihai, schimbarea lui Rădescu şi crearea unui guvern democratic.1945: 2 martie. Petru Groza primeşte însărcinarea de a forma un nou guvern.1945: 6 martie: Petru Groza. Instaurarea guvernului Groza a marcat momentul veniri la putere a comuniştilor. În cadrul guvernului erau reprezentate 6 formaţiuni politice, care au acceptat platforma program a F.N.D. ( PCR. PNŢ- Anton Alexandrescu, PNL-Gheorghe Brătianu). Dintre cele 18 portofolii ministeriale comunişti au avut : 5. se intitula „ de largă concentrare democratică”. Era de fapt o coaliţie fictivă, întrucât sub conducerea comuniştilor se aflau numai organizaţii cripto-comuniste şi aliate PCR. Printre „ tovarăşi” de drum se afla şi Gheorghe Tătărescu ( pentru a oferi occidentului iluzia unei alianţe şi cu burghezi).La 7 martie 1945, o echipă de emisari sovietici venită în România , le-a transmis comuniştilor români un plan de măsuri pe următori trei anii, lichidarea monarhiei şi a partidelor istorice, crearea structurilor de represiune după modelul sovietic1945: 19 august: Diplomaţi britanici de la Bucureşti îl informează pe rege că nu recunosc guvernul Petru Groza.1945: 20 august: regele îl cheamă pe Petru Groza şi îi cere demisia. Groza refuză categoric şi îi spune regelui că „ În spiritul Constituţiei, regele domneşte nu guvernează”.

1945: 21 august. Începe greva regală. Regele refuză să semneze orice act trimis de guvernul Petre Groza. Greva regală ţine până la 8 ianuarie 1946.1946: 7-18 mai: Procesul împotriva lui Antonescu. 1946: Noiembrie. Alegerile trucate.1946: 20 decembrie . Etatizarea Bănci Naţionale. Măsura a lovit în membri fruntaşi ţărănişti şi liberali care deţineau depozite imense bancare.1947: aprilie „ Înscenarea de la Tămădău”. Mai mulţi membri fruntaşi ai P.N.Ţ au fost atraşi într-o cursă politică. Sub pretextul că vor fi ajutaţi să părăsească ţara , pe calea aerului, s-au îndreptat către Tămădău. În locul avionului aşteptat, au venit organele de poliţie şi securitate ale statului care i-au arestat1947: 29 iulie. Adunarea Deputaţilor ratifică hotărârea consiliului de miniştri de dizolvare a P.N.Ţ pe motiv „ că se opune schimbărilor democratice din ţară”. Au fost ridicate imunităţile parlamentare pentru deputaţi P.N.Ţ şi trimiterea lor în judecată.1947: 15 august. Reforma monetară.1947: 29 octombrie-4 noiembrie. Procesul P.N.Ţ. Erau acuzaţi pentru complot, înaltă trădare, insurecţie, tentativă de surpare a autorităţi constituţionale, răzvrătire: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Grigore Niculescu Buzeşti, Alexandru Creţianu, Constantin Vişoianu, I Mocsoncy Stârcea.1947: 5 noiembrie: Adunarea deputaţilor a adoptat o moţiune de neîncredere pentru deputaţi reprezentanţi ai grupării Gheorghe Tătărescu.1947: 6 noiembrie: Deputaţi P.N.L demisionează din guvern1947. 6 decembrie. Regele se logodeşte cu Anna de Burbon Parma.1947: 29 decembrie: regele Mihai este anunţat prin telefon de către mareşalul Palatului ( aflat la Bucureşti) despre cererea premierului guvernului dr. Petru Groza, de a se i acorda o audienţă pentru 30 decembrie ora 10. Petru Groza cere ca alături de rege să fie şi regina mamă. Mihai îşi dă seama că este ceva important , dar speră că este vorba de căsătoria sa cu Anna de Burbon-Parma.1947:30 decembrie: Abdicarea lui Mihai.1948: 3 ianuarie. Regele pleacă din România. Fostul monarh a plecat din gara Sinaia. El avea eliberat un paşaport românesc pe numele Mihai de Hohenzolern-Sigmarigen.Trenul era format din 8 vagoane ( 2 erau pentru bagaje şi 6 erau vagoane dormitor). Împreună cu Mihai şi mama sa Elena au plecat 33 de persoane. Ulterior sau mai adăugat 13 persoane ( în total 46 de persoane). La plecarea sa garda nu i-a oferit onorul , iar Lucreţiu Pătrăşcanu a refuzat să de a mîna cu fostul rege.1948: 3 februarie. Fuziune forţată a P.C.R cu P:S:D . Rezultatul este un nou partid. Partidul Muncitoresc Român.1948: 4 februarie: Încheierea tratatului de asistenţă mutuală cu U.R.S.S..1948: februarie. Lucreţiu Pătrăşcanu este destituit din postul de ministru al justiţiei. Destituirea este urmată de arestarea sa şi a grupului său de colaboratori.1948: 13 aprilie : Regimul comunist instaurat în 1948 se intitula „ regim de democraţie populară”. Puterea aparţinea potrivit constituţiei din aprilie 1948 , poporului şi se exercita de către reprezentanţi ai acestuia, aleşi în mod democratic în Marea Adunare Naţională ( adunare

legislativă condusă de un prezidiu). În realitate regimul comunist era o ideocraţie, adică conducerea statului se exercita de către reprezentanţi unei ideologii în numele acesteia. Ideologia dominantă a comunismului era marxixm-leninismul.1948: 24 mai: Şase industriaşi în frunte cu Anton Dumitru şi Radu Xenopol au fost acuzaţi în grup de sabotarea propriilor sale mine pentru a crea o criză energetică deosebită.1948:11 iunie. Naţionalizarea. Au fost naţionalizate 1 060 de întreprinderi.1948: 17 iulie. Este denunţat concordatul cu Vaticanul.1948: Noiembrie : Statul şi-a extins autoritatea şi asupra cinematografelor şi caselor de sănătate iar în 1950 : Au fost naţionalizate farmaciile, întreprinderile chimice toate unităţile economice şi culturale , o mare parte din locuinţe.1948: august. Legea învăţământului şi Legea cultelor. Şcoala şi biserica sunt supuse controlului P.M.R.1948: 28 august . Este creată Direcţia Generală a Securităţi. Pintilie Bodnarenko un ucrainian fost ofiţer al structurilor sovietice de informaţi N.K.V.D care îşi românizaze numele luîndu-l pe cel de Gheorghe Pintilie a devenit şeful Direcţiei Generale a Securităţii Poporului. Securitatea avea 10 departamente botezate „ direcţii” care acopereau întreaga ţară. Fiecare regiune dispunea de birouri regionale, raionale, orăşeneşti.1948:Toamna. Începe procesul de verificare a membrilor de partid.1948: 1 decembrie. Biserica greco-catolică este interzisă.1948: 22 ianuarie. Este înfiinţată miliţia poporului.1948: Are loc la Bucureşti „ Consfătuirea Biroului Politic al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti. Acest birou politic înlocuise Internaţionala Comunistă. Raportul la consfătuire creat la Moscova a fost citit de Gheorghe Gheorghiu Dej. Tito a fost considerat deviator de la linia partidelor comuniste şi declarat duşman al comunismului.Discurs despre autonomie: În toate perioadele de înfeudare politică, militară , economică, a Principatelor Române sau a României fie faţă de Ţaratul Bulgar, Turcia, Polonia , Ungaria şi Austro-Ungaria, Rusia,, Germania, Uniunea Sovietică. Români au avut iluzia „ autonomiei” . Această autonomie trebuia să fie menţinută cu orice sacrifici , inclusiv cu cedarea teritorială ca cea din vara lui 1940.1949-1962: Perioada Colectivizării. >>>>1950: 14 noiembrie: Securitatea a finalizat planul de deportare sub titlul „ Planul de evacuare a frontierei cu Iugoslavia pe o fâşie de 25 de kilometri a elementelor care prezintă un pericol pentru prezenţa în zonă. Erau vizate pentru deportare 40. 320 de persoane: 1330 persoane străine, 8 477 basarabeni, 3 557 macedoneni, 2 344 saşi, etc.>>>>1951: 16 iunie: Deportarea femiliilor de sârbi din Banat. Şvabi sunt deportaţi în Bărăgan. Deportările au fost efectuate de 10.000 de ofiţerii şi soldaţi sub supravegherea generalului maior Eremia Popescu. Deportaţilor li s-a permis să i-a cu ei numai bunurile pe care le pot duce.1952: Mai: Înlăturarea grupului deviaţionist „ Anna Pauker-Luka- Teoharie Georgescu1952: 24 septembrie. Adoptarea unei noi Constituţii1953. martie. Moare Iosif Visaronovici Stalin . Este înlocuit cu tandemul Hrusciov - Malenkov.1954: Aprilie Asasinarea lui Pătrăşcanu.1955: România devine membru fondator al Pactului militar comunist „ tratatul de la Varşovia”.

1955:iunie. Emil Bodnăraş , ministrul forţelor armate într-o vizită la Moscova ridică problema retrageri armatei roşii din România. România este înconjurată numai de ţării socialiste1956: Revoluţia din Ungaria.1956: Toamna: Liderul maghiar Imre Nagy este adus în România şi deţinut la Snagov.1957: iunie: Dej anhilează ultimi doi potenţiali : adversari Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu. Dej a legat de numele acestora, toate eşecurile şi excesele regimului comunist , în locul celor doi , Dej va alege persoane fidele1957: noiembrie. Grigore Preoteasa ministru de externe al României îşi pierde viaţa într-un accident de avion în preajma aeroportului Vnukovo. Preoteasa a fost un apropiat a lui Lucreţiu Pătrăşcanu şi adjunctul lui Ana Pauker.1958: 24 mai: Retragerea trupelor sovietice din România. În aceiaşi zii au fost reduse efectivele militare sovietice din Europa Răsăriteană cu 119.000 oamenii.::::1961: Este construit zidul Berlinului.1964: Eliberarea deţinuţilor politici.1965: 15 martie: Moare Gheorghe Gheorghiu Dej. S-a născut în 1901 la Bacău . În februarie 1933 a condus greva de la atelierele Griviţa1965:iulie: P.R.M revine la numele tradiţional de P.C.R. Congresul al IV-lea al P.R.M devine congresul al IX lea al P.C.R. Nicolae Ceauşescu în vârstă de 47 de ani va fi ales Secretar General al P.C.R ( cel mai tânăr lider comunist din blocul de est) . Ceauşescu era considerat un apropiat a lui Dej. Formal România va avea o conducere colectivă compusă din Nicolae Ceauşescu ( secretar general), Chivu Stoica ( preşedinte al Consiliului de stat) şi Gheorghe Maurer ( prim-ministru).La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceauşescu preia funcţia de secretar general al Partidului Muncitoresc Român (acesta era numele Partidului Comunist Român la acea vreme, după asimilarea forţată, în 1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat). Una dintre primele acţiuni ale lui Ceauşescu, odată ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român. În acelaşi timp, el afirmă că România a devenit o ţară socialistă şi decide schimbarea numelui oficial al ţării din Republica Populară Română (R.P.R.) în Republica Socialistă România (R.S.R.).În 1967, Ceauşescu devine preşedintele Consiliului de Stat, consolidându-şi astfel poziţia. La începutul carierei sale ca şef al statului, Ceauşescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptând un curs politic independent faţă de Uniunea Sovietică. În anii ’60, Ceauşescu pune capăt participării active a României în Pactul de la Varşovia, deşi formal ţara va continua să facă parte din această organizaţie până la dizolvarea acesteia. Prin refuzul său de a permite armatei române să ia parte la invazia Cehoslovaciei alături de trupe ale ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia şi o atitudine de condamnare publică activă a acestui act, Ceauşescu reuşeşte pentru o vreme să atragă atât simpatia compatrioţilor săi, cât şi pe cea a lumii occidentale.1965:21 august. Adoptarea unei noi constituţii. R.S.R.1966: octombrie: Intră în vigoare legea privind întreruperile de sărcină.1967: Sunt reluate relaţiile diplomatice cu Republica Federală a Germaniei.\

1968: Aprilie: O plenară a P.C.R hotărăşte reabilitarea unora dintre victimele regimului Dej: Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Foriş.1968. Primăvara de la Praga. 1968: 21 august. Marea Adunare de la Bucureşti . Sunt constituite Gărzile Patriotice. Nicolae Ceauşescu condamnă intervenţia trupelor comuniste în Cehoslovacia .1971. iunie: Vizită a lui Ceauşescu în China şi Coreea de Nord. Ceauşescu face o vizită în ţările asiatice: China, Coreea de Nord, Vietnam.1971: iulie: „ Tezele din Iulie”.1974: 26 martie: Nicolae Ceauşescu devine primul preşedinte comunist al Românie.1974: Helsinki.1977:ianuarie. Mişcare de protest iniţiată de scriitorul Paul Goma.1977: August : Minele din bazinul Jiului.1979: martie. Este constituit Sindicatul Liber al muncitorilor din România.1980: Moare liderul comunist iugoslav Iosif Broz Tito.1985: Venirea lui Gorbaciov la putere1987. februarie. Manifestaţie a studenţilor din Iaşi împotriva condiţiilor de viaţă.1987: 15 noiembrie :Braşov.1989: Al XII-lea congres PCR îl realege pe Ceuşescu în fruntea partidului.1989: Vizită a cuplului Ceauşescu în Iran.1989.Timişoara.1989: 22 decembrie: Soţii Ceauşescu fug din Bucureşti.1989: 25 decembrie: Târgovişte. Cuplu Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt executaţi1989-1991: Guvern FSN condus de Petre Roman1991: Theodor Stolojan coaliţie guvernamentală condusă de FSN.1991: 11 noiembrie: Adunarea constituantă votează noua Constituţie.1992: 2 iulie. Voievodul Ştefan este trecut în rândul sfinţilor de către biserica ortodoxă română.1992-1996: Ion Iliescu.1996-2000: Emil Constantinescu. Din partea Convenţiei Democratice.1996-1998: Victor Ciorbea conduce o coaliţie formată din Convenţia Democrată , PD şi UDMR.1998-1999: Radu Vasile.2000: Mugur Isărescu.2000: Partidul Social Democrat preia din nou puterea.2000-2004: Guvern Adrian Năstase. PSD.2002: 21 noiembrie. Praga, România este invitată să intre în N.A.T.O.2004. Romania intră efectiv în NATO. Participă cu trupe alături de coaliţia anglo-americană în Afganistan şi Irak.2004. Traian Băsescu şi alianţa Dreptate şi Adevăr formată din PNL şi PD cîştigă alegerile locale.2004: Alegeri căştigate . Traian Băsescu devine preşedinte al României. Guvern condus de Tăriceanu ( format din PNL, PD,UDMR şi PUR).2007: Romania aderă la Comunitatea Europeană.