Istoria Economica a Romaniei

48
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Invatamant la distanta TEME PRIVIND ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEI Indrumator, Stelian SAON Autor, Marin SIMONA, anul I, finate, banci. 1

Transcript of Istoria Economica a Romaniei

Page 1: Istoria Economica a Romaniei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Invatamant la distanta

TEME PRIVIND ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEI

Indrumator,Stelian SAON

Autor, Marin SIMONA, anul I, finate, banci.

2006

1

Page 2: Istoria Economica a Romaniei

CUPRINS

Cap.I Civilizatia materiala a geto-dacilor si viata economica in dacia

romana .......................................................................................................pag. 3

Cap.II Trasaturi generale ale feudalismului romanesc si evolutia relatiilor

agrare in evul mediu.. ..............................................................................pag. 5

Cap.III Comertul si mestesugurile in epoca feudala............................................pag. 7

Cap.IV Aparitia capitalismului in europa si formarea pietii mondiale.............pag. 9

Cap.V Revolutia industriala si consecintele sale asupra evolutiei economiei

mondiale......................................................................................................pag. 11

Cap.VI Agricultura si relatiile agrare in tarile romane in sec.XIX. Reforma

agrara din timpul lui Cuza.........................................................................pag. 13

Cap.VII Instituirea sistemului monetar si a celui bancar in romania................pag. 15

Cap.VIII Dezvoltarea industriei constructiilor si a transportului in romania

in prima faza a revolutiei industriale 1878- 1914....................................pag. 17

Cap.IX Economia Romaniei in timpul primului razboi mondial........................pag. 19

Cap.X Trasaturi generale ale economiei mondiale in timpul perioadei

interbelice..................................................................................................pag. 20

Cap.XI Refacerea economiei romane dupa primul razboi mondial ...................pag. 23

Cap.XII Avantul economic dintre anii 1924-1928........................................pag. 26

Cap.XIII Economia romaniei in anii marii crize economice

mondiale - influenta ei asupra economiei romanesti...................pag. 28

Cap. XIV Maturizarea capitalismului in romania si dezvoltarea sustinuta a

economiei romane intre anii 1934-1938-caracteristicile

Cap. XV Relatiile romano-germane intre anii 1939-1944

Cap. XVI Evolutia postbelica a lumii constemporane: economia

si politica intre anii 45-89

Cap. XVII Trasaturi generale ale economiei romane intre anii 1945-1989.

Cap. XVIII Economia romaniei intre anii 1989 – 2000

2

Page 3: Istoria Economica a Romaniei

CAP I. CIVILIZATIA MATERIALA A GETO-DACILOR SI VIATA ECONOMICA IN DACIA ROMANA.

CIVILIZATIA MATERIALA A GETODACILOR.Spatiul carpato –danubiano-pontic reprezinta o entitate geografico-economica ce a

permis locuirea sa din cele mai stravechi timpuri,cele mai vechi urme avand o vechime de 600.000 – 800.000 ani.Dificultatile unei naturi necunoscute si nesupuse au determinat o viata si o activitate comuna a omului primitiv,care parcurge astfel cateva etape importante :

- paleoliticul – omul consuma fructele si roadele pamantuli in stare naturala ; culesul vanatoarea si pescuitul sunt singurele activitati pe care omul le desfasoara in cadrul cetei(hoardei).A urmat o perioada foarte importanta de trecere in care omuldescopera focul si producerea acestuia la nevoie.

- neoliticul – descoperirea arcului cu sageti,cultivarea plantelor si domesticirea animalelor au fost cele mai importante cuceriri ,care au determinat aparitia diviziunii sociale a muncii(separarea cultivatorilor de crescatorii de animale si mai tarziu de mestesugari).Tot acum se trece la producerea celor necesare traiului prin : olarit ,tesut, prelucrarea pieilor ,a lemnului – urme ale neoliticului romanesc fiind atestate in culturile Cris,Cucuteni ,Vadastra sau Hamangia(ceramica utilitara sau artistica).Relatiile economice se caracterizeaza prin faptul ca nu exista schimbul si proprietatea particulara.

La sfarsitul acestei perioade oamenii descopera si incep sa prelucreze arama,lucru atestat de numeroase descoperiri arheologice care indica interiorul arcului Carpatic drept centrui de prelucrare a aramei.Odata cu venuirea triburilor indo-europene pe meleagurile noastra are loc indo-europenizarea populatiilor autohtone care au dus la accelerarea unor procese social – economice : cresterea animalelor in turme,perfectionarea metalurgiei cuprului si trecerea la metalurgia bronzului.Descoperiri arheologice din epoca bronzului din spatiul romanesc (Cotofeni,Garla Mare,Otomani,Monteoru) evidentiaza progrese insemnate in producerea unor arme si unelte cu productivitate sporita fata de acelea din piatra.Metalul devine al doilea obiect important al muncii alaturi de pamant,uneltele se diferentiaza definitiv de arme.In domeniul relatiilor sociale se instituie proprietatea privata asupra animalelor si uneltelor,premisa a unor diferentieri de avere.

Incepand cu secolul VIII i.e.n. are loc trecerea la producerea si prelucrarea fierului,reprezentata la noi de cultura Basarabi si este perioada in care familia monogama patriarhala devine forma de convietuire si de productie fundamentala,proces care se finalizeaza prin constituirea obstilor satesti(forma de organizare bazata pe raporturi de vecinatate)Tot in aceasta perioada se dezvolta foarte mult schimbul prin intermediul monedei ,care a jucat un rol important in afirmarea ca o entitate cu trasaturi specifice a civilizatieimateriale si spirituale a geto-dacilor.Contactele si influentele reciproce intre aceasta civilizatie si cea iraniana,central europeanasi mai ales a coloniilor grecesti au facut ca civilizatia autohtonilor geto-daci sa aiba un caracter de sinteza,fiind astfel singurul popor din aceasta parte a Europei care si-a edificat in sec I inainte de Hristos o structura statala proprie.

Astfel parintele istoriei Herodot vorbeste despre getii care traiesc la nord si la sud de Dunare avand indrazneala de a se opune regelui persan Darius in 514 i.e.n., si care patru secole mai tarziu au faurit un stat puternic sun Burebista care putea ridica la lupta pana la 200.000 de luptatoriDacii aveau o agricultura dezvoltata,pricipalele preocupari agricole fiind cresterea animalelor si albinaritul.prelucrarea materiilor prime agricole si animale a dus la

3

Page 4: Istoria Economica a Romaniei

diversificarea mestesugurilor mai ales la prelucrarea aurului si argintului(demonstrata de tezaurele dacice de la Hinova,Agighiol,Poiana Tecuci).produsele mesterilor locali erau destinate consumului local dar si schimbului cu grecii.Vanatoarea si pescuitul raman cele mai importante surse de hrana .Existau doua categorii importante :

-tarabostes – dacii cu avere care indeplineau anumite atributii militare,admnistrative ori religioase

- comati – multimea oamenilor simpli dar liberi.Statul lui Burebista avea ca intindere tinuturile cuprinse intre Slovacia la vest, Carpatii Padurosi la nord ,Marea Neagra la Est si Muntii Balcani in sud si a constittuit o puternica forta politico-militara economica.Forta economica a lumii dacice a fost una din cauzele ce au permis continuitatea acestui stat pana in epoca lui Decebal,cand bogatiile Daciei vor constitui o puternica motivatie a razboaielor cu romanii din anii 101 -102 si 105 -106 in urma carora cea mai mare parte a pamantului locuit de daci va fi transformata in provincie romana.VIATA ECONOMICA A DACIEI ROMANE.

In aceasta provincie (Dacia Felix) toate pamanturile au fost considerate ager publicus fiind proprietatea imparatului ,alaturi de care exista proprietatea privata deplina ( a colonistilor si veteranilor)si proprietatea in folosinta ( a bastinasilor ) numita ager stipendiarius.Ca si in restul imperiului in Dacia se folosea sistemul arendarii exceptand exploatarea aurului facuta de statul roman (prin procurator aurarium) si pentru strangerea granelor si administrarea acestora statul roman numind un procurator frumentaria..

Caracteristici importante ale acestei perioade : se diversifica mult mestesugurile(mai ales in domeniul constructiilor,ceramicii si bijuteriilor) ; se intensifica ,in domeniul comertului relatiile de schimb intre diverse categorii de locuitori ai Daciei ; romanii au costruit excelente drumuri care stateau la baza comertului intre provincii ; vamile erau arendate si denarul roman a devenit singura moneda oficiala unica ; agricultura a ramas ramura principala a economiei ; existau relativ putine proprietati intinse lucrate de scalvi(latifundii)- potentialul economic al noii provincii a atras pe langa politica oficiala a statului un numar mare de colonisti si un masiv aparat administrativ care alaturi de armata vor conferi un caracter intens profund si sitematic procesului de romanizare atat in perioada de ocupatie cat si in secolele urmatoare in timpul carora se va infaptui etnogeneza romaneasca. O alta componenta importanta in aceasta perioada a fost fiscalitatea – cale importanta de stoarcere a unor venituri insemnate pentru imperiu din Dacia si se manifesta sub forma : impozitelor directe(impozite personale si pe proprietatea funciara) si impozite indirecte (vami,taxe de mostenire sau pe circulatia marfurilor).Arendarea acestor impozite a sporit presiune fiscala asupra contribuabililor care aveau si unele obligatii directe catre autoritatile de stat si unitatile militare cantonate in Dacia.

Prezenta autoritatilor romane a colonistilor si a negustorilor,au determinat un salt in nivelul de cultura si civilizatie( mai ales in viata urbana unde s-au construit amfiteatre,apeducte,temple) ; diferite izvoare istorice documenteaza existenta a 9 colonii si mai multe municipii ( in care locuiau si bastinasi).Pe toata perioada stapanirii romane in Dacia influenta acestora s-a exercitat si asupra dacilor liberi din Maramures si Moldova,fapt care explica romanizarea pe intreg teritoriul locuit astazi de romani .

4

Page 5: Istoria Economica a Romaniei

CAP II. TRASATURI GENERALE ALE FEUDALISMULUI ROMANESC SI EVOLUTIA RELATIILOR AGRARE IN EVUL MEDIU.

Formarea si evolutia oranduirii feudale la poporul roman a avut loc in stransa legatura cu procesul de feudalizare in Europa,cunoscand totusi o serie de deosebiri datorate unor elemente specifice(atat privitor la caile de formare cat si la formele de manifestare a relatiilor feudale ,in conditiile unei indelungate dominatii straine) In Apusul Europei aceasta oranduire a cunoscut forme clasice de manifestare,luand nastere prin destramarea relatiilor sclavagiste,in timp ce in Rasaritul european acest lucru s-a produs prin destramarea indelungata a obstilor taranesti libere care au coexistat cu propreietatea feudala.La maghiari,poloni,bulgari,rusi si romani generalizarea relatiilor feudale a avut loc pana prin sec XV secol care a marcat un moment de cotitura in intreaga istorie europeana ca urmare a marilor descoperiri geografice – determinate de intreruperea drumurilor comerciale care legau din vechime Europa de lumea orientala datorata expansiunii otomane.Dominata istoriei popoarelor sud-est europene a constituit-o lupta acestora pentru independenta,cu consecinte favorizante pentru evolutia social – economica a statelor din Europa apuseana.

Pentru tarile romane dominatia instaurata pentru cinci secole a intrerupt evolutia normala a acestora si i-a conferit unele coordonate specifice in cadrul carora va avea loc dezvoltarea lor politica economica si culturala,materializata intr-o desprindere culturala si economica de Europa si instaurarea unui monopol turcesc asupra vietii economice a Pricipatelor.Formarea Tarilor Romane ca state feudale care cuprindeau un popor unitar prin geneza ,limba ocupatii s-a datorat unor factori care au perturbat formarea unui singur stat feudal al romanilor si unele momente (unirea lui Mihai Viteazu la 1600 ) marcheaza incercari de reconstituire a unitatii romanilor .

In toata perioada feudalismului romanesc agricultura a reprezentat principala forma de activitate economica,cultivandu-se mai ales meiul(hrana de baza a romanilor), graul,orzul si ovazul,aceste culturi fiind specifice in intreg spatiul rasaritean al Europei.Graul era cultivat pe suprafete reduse In Moldove si Tara Romaneasca ,cultivandu-se grau de primavara slab productiv si slab nutritiv,graul de toamana fiind introdus in Transilvania abia in sec XVI si dincolo de Carpati in sec XVIII Graul era exportat in mica masura si mai ales catre piata otomana.Dupa secolul XVII se raspandeste la noi cultura porumbului(de origine americana) care se extinde rapid datorita faptului ca nu era cerut pe piata turceasca.Din sec XVIII dinspre Galitia se raspandeste cultura cartofului.,primita la inceput cu neincredere.Agricultura avea un predominat caracter extensivprin defrisarea unor suprafete impadurite perpetuindu-se sistemul prin care o suprafata era cultivata pana la epuizare dupa care era lasata sa se refaca cativa ani.Pe langa cereale,se mai cultivau viile livezile si egumele care intregeau hrana traditionala alaturi de produsele animaliere.De asemenea,cresterea vitelor a fost principala bogatie a Tarilor Romane in sec XVI – XVIII,fiind principalul produs de export.In intinsele zone impadurite erau crescute turme mari de porci ,cirezi de vite,turme de oi si cai, insa inventarul agricol precar si dependenta agriculturii de fenomenele climatelice au determinat randamente scazute ,desi pamantul era foarte fertil.In schimb relatiile agrare au fost mai intense ,mai dinamice mai ales dupa sec XVI cand are loc aservirea in masa a taranilor liberi si legarea lor de pamant (rascoala lui Gheorghe Doja) , care a dus la sporirea puterii nobililor.Taranii aserviti trebuiau sa dea renta feudala in munca,produse si bani,pe langa acestea taranii trebuind sa mai indeplineasca o serie de obligatii fata de domn,boier sau biserica precum si anumite corvezi.Inmultirea acestor obligatii adus la intensificarea fugii de pe mosie(reformele lui Mavrocordat vor urmari incetarea acestui fenomen)In Transilvania rezerva feudala (partea

5

Page 6: Istoria Economica a Romaniei

de mosie cultivata si administrata de nobil) era mai mare in timp ce in Principate aceasta era nesemnificativa,ceea ce indica situatia grea a taranilor iobagi.

CAP III. COMERTUL SI MESTESUGURILE IN EPOCA FEUDALA

Mestesugurile aveau un caracter preponderent casnic ,atat in domeniul feudal cat si in gospodaria taraneascadat fiind caracterul economiei naturale inchise aflata sub dominatie.Dezvoltarea mai tarzie a oraselor si a pieteti interne nu a fost de natura sa aduca o specializare a mestesugurilor si nici la desprinderea lor de agricultura.La inceput mestesugurile erau satesti,domeniale ,apoi orasenesti.Pe domeniul feudal lucrau mestesugari liberi dar si robi tigani.In Transilvania mestesugurile au cunoscut o dezvoltare mai timpurie datorata sasilor colonizati aici din sec XII ,asezati mai ales la orase.in a doua jumatate a secoluli XIV in mai multe orase transilvanene sunt mentuinate 25 de feluri de mestesugari ,iar in sec XVI la Cluj sunt atestate 30 de bresle grupand 60 de mestesuguri.La inceput mestesugarii produceau numai la comanda ,mai apoi au inceput sa produca pentru o piata mai larga cu circulatie pe intreg spatiul romanesc.Mestesugarii de la orase erau grupati in bresle care erau organizate pe baza unor regulamente care cuprindeau prevederi riguroase cu privire la insusirea meseriei ,calitatea si preturile produselor.Ele aveau atributii in conducerea si apararea militara a oraselor si au avut un rol progresist pana monopolul lor a devenit o piedica in calea sporirii productiei de masa pentru o economie de piata..In perioada feudalismului dezvoltat au luat fiinta ateliere care foloseau un numar mare de muncitori si diviziunea muncii,apoi au aparut manufacturile (de postav ,de hartie,sticla) dar care aveau un caracter sezonier si care foloseau ca mana de lucru taranii si muncitorii specializati si care in sec XIX vor fi capitaliste evoluand spre productia de fabrica.Mineritul a avut o importanta deosebita datorita resurselor naturale si dezvoltarii acestei ocupatii(datorata in Transilvania dominatiei habsburgice),care a fost intensificat in urma pierderii Sileziei de catre austrieci(in Principate aceasta activitate a decazut dupa instaurarea monopolului turcesc).

De la inceputurile feudalismului romanii au schimbat intre ei sau cu vecinii produsele domeniilor boierestisau ale gospodariilor taranesti pentru asigurarea unor nevoi uzuale(prin balciuri ,ioarmaroace,sau bazaruri) mai ales la granita dintre Tarile Romane(asa explicandu-se dezvoltarea demografica a Brasovului,Sibiului si Bistritei).Pana in sec XVI Marea Neagra a fost o adevarata placa turnanta a comertului european cu lumea orientala fapt ce a deschis cale aspre relatiile economiei de piata.Principalele bunuri care faceau obiectul tranzactiilor erau : pamantul ,vitele,produsele casnice si cele mestesugaresti.In lipsa banilor locali (emisi sub Vlaicu in Tara Romaneasca si sub Petru Musat in Moldova,practica de altfel abandonata sub dominatie otomana) schimbul se facea facand socoteala in galbeni turcesti,zloti tatarasti sau grosi polonezi(mai tarziu guldeni,coroane,aspri,florini,ruble),dar cel mai adesea in blanuri sau vite.Ca si la activitatile mestesugaresti mentionam si aici rolul important al sasilor in dezvoltarea comertului ,a armenilor si apoi mai tarziu a grecilor – care au practicat mai intai camataria si apoi infiintand companii comerciale in care cu timpul au intrat si negustori sarbi si romani.Negustorii erau drumeti ,cei mai multi evrei asezati cu case de comert si dughene in orase Multi negustori se bucurau de protectia unor tari straine si nu se supuneau statutelor bresleleor locale.Comertul exterior se facea cu ridicate si cu amanuntul in pravalii,iar puterea centrala realiza venituri insemnate din vamile percepute ( de hotar,interioare – pe domenii feudale , si vama domneasca).Importanta cetatilor de hotar ,deci si de vama rezulta din faptul ca turcii s-au starduit necontenit sa le transforme in raiale(Chilia,Cetatea Alba,Tighina,Braila,Giurgiu)cu consecinte negative pentru visteria Tarilor Romanesti..Produsele care faceau obiectul exportului romanesc erau mai ales vitele in numar mare,unii negustori cerand ca plata sa se faca in galbeni unguresti

6

Page 7: Istoria Economica a Romaniei

si catifea,matase atlas ,damasc si postav,ceea ce atesta moravuri europenizate la curte domeasca si nu numai acolo.

CAP IV . APARITIA CAPITALISMULUI IN EUROPA SI FORMAREA PIETII MONDIALE.

Capitalismul ca sistem economico-social a luat nastere in Europa unde alaturi de unii factori economici cu valoare generala au existat si alti factori specifici de ordin economic legati de dezvoltarea vietii orasenesti,antagonismele politico-religioase,spiritul intreprinzator si de inovatie,gustul pentru cunoasterea lumii si pentru descoperiri geografice. Daca pana in Evul Mediu Marea Mediterana si Marea Neagra reprezentau pentru Europa o adevarata placa turnanta a vietii economice,cruciadele din primele secole ale mileniului al doilea si mai ales marile descoperiri geograficecare au urmat dupa sec XV aveau sa deschida posibilitati uriase pentru intreprinzatorii europeni pentru imbogatirea rapida in urma comertului cu matase si mirodenii ,a jefuirii aurului din Lumea Noua si mai apoi comertului cu sclavi in Africa.Mai ales aurul a contribuit la o acumulare insemnata de capital in orasele europene.Lungul drum al formarii capitalismului in Europa a avut drept consecinta formarea burgheziei negustoresti si bancare ,afirmarea si constituirea natiunilor si a statelor nationale pentru care activitatea economica devine principala sursa fiscala in vederea acoperirii cheltuielilor administrative si militare.In prima faza a a capitalismului european avutia natiunilor consta in cantitatile tot mai mari de metale pretioase de care dispuneau acestea : ulterior accentul avea sa se puna- dupa declansarea revolutiei industriale – pe marimea produsului national si a capacitatii sporite de a avea o balanta comerciala activa. In toate tarile aparitia societatii capitaliste este legata de desfasurarea a trei procese fundamentale :

-separarea producatorilor directi de principalele lor mijloace de productie (inclusiv pamantul) si aparitia masiva a muncii salariate

- constituirea prin procesul de acumulare primara a averilor banesti( a capitalurilor) necesare desfasurarii activitatilor de tip capitalist

- crearea unei pieti interne functinale si mai tarziu a pietei mondiale in care statele capitaliste europene la inceput sunt actorii principali care isi vor construi in timp adevarate imperii coloniale.

Toate aceste progrese apusene aveau sa isi arate insa si o fata mai putin placuta : pe masura ce cantitatea de metale pretioase era tot mai mare ,avea loc cresterea rapida a preturilor marfurilor.Era nevoie de interventia statuluidar mai ales de o noua conceptie,astfel ca in Anglia ,statul european cu cea mai mare dezvoltare economica din epoca,se solicita in mod expres stoparea importurilor straine care puteam fi produse in tara si cresterea exporturilor.Mai tarziu revolutia industriala avea sa aduca si alte aspecte negative legate de somaj,conflicte sociale si proiecte utopice de reorganizare a societatii pe baze mai echitabile.Aceste procese specifice formarii capitalismului se regasesc in toate tarile insa perioadele in care au avut loc (si proportiile) sunt diferite de la tara la tara in functie de conditiile istorice si caracteristicile ecomomice-sociale specifice.

Dupa marile descoperiri geografice axa comertului european se muta din Mediterana in Atlantic si apoi mai tarziu in Pacific,avand drept consecinta intensificarea schimburilor dintre statele occidentale europene si diferite zone mai indepartate ale planetei,configurandu-se astfel piata mondiala.O prima directie a fluxului masiv de resurse venea dinspre teritoriile nou descoperite spre Europa occidentala(Anglia,Franta,Tarile de Jos) iar dinspre Europa spre aceste zone mergeau mari cantitati de marfuri manufacturate.Fluxurile secundare cuprindeau comertul facut de negustorii si bancherii europeni in zone extraeuropene,cel mai profitabil fiind comertul cu sclavi negri.In timp ce in Europa occidentala aveau loc aceste

7

Page 8: Istoria Economica a Romaniei

procese c,in tarile din rasarit(intre care se aflau si Tarile Romane)progresele erau ingreunate de existenta indelungata a dominatiilor straine si de mentalitatile boierimii feudalecare impiedicau acumularea primara a capitalului.

Formarea pietei mondiale a parcurs un lung proces istoricinceput in sec XVI si care a durat pana la sf sec XIX si care a avut la baza diviziunea internationala a muncii ,formarea statelor nationale si a imperiilor coloniale.Schimburile economice pe distante mari existau din atichitatedar acestea devin expresia pietei mondiale numai atunci cand sunt masive si permanente si influenteaza semnificativ evolutia fiecarei economii nationale sau regionale.

Piata mondiala avea sa cuprinda in relatiile economico –sociale atat statele dezvoltate economic cat si pe acelea mai putin dezvoltate(menite pentru o indelungata perioada istorica sa fie doar furnizoare de materii prime ).

In ansamblul pietei mondiale se pot distinge din punct de vedere cronologic trei segmente :

- piata mondiala a marfurilor- piata mondiala a capitalurilor (exportul  de capital)- piata mondiala a muncii,

care dau definitia pietii mondiale ca fiind ansamblul relatiilor de schimb care se stabilesc intre agentii economici(particulari,companii ori state) din tari si zone geografico-economice diferite ,pe baza capitalurilor si a muncii,in cadrul diviziunii internationale a acestora.

Din punct de vedere al evolutiei pana la inceputul sec XX se disting doua etape .Prima etapa a fost cea manufacturiera : forma predominanta comertul international cu marfuri(iau fiinta bursele de marfuri),principalii actori fiind Spania si Portugalia apoi Olanda si spre sf sec XVII pe primul plan se va situa Anglia secondata indeaproape de Franta.Politica economica predominanta a fost ce mercantilista concretizata printr-o serie de privilegii si ingradiri sub aspect vamal ,maritim si colonial(aveau cas cop intarirea metropolelor).Cea de a doua etapa a fost aceea a masinismului carea avea sa inceapa cu revolutia industriala in Anglia(sf.sec XVIII).Politicile economice promovate au fost liberul schimb(cand produsele industriale engleze apoi cele americane nu intalneau o concurenta serioasa din partea altor state din zona) si protectionismul ( atunci cand creste concurenta si se afirma lupta dintre principalele state capitaliste pentru piete de desfacere si impartirea lumii in zone de influenta).

Dezvoltarea pietei mondiale a determinat revolutionarea cailor si mijloacelor de transport si comunicatii si productia masiva de marfuri necesara infaptuirii comertului mondial care va fi rezultatul revolutionarii mijloacelor de munca(inlocuirea muncii manuale cu masinile-unelte in cadrul revolutiei industriale).

8

Page 9: Istoria Economica a Romaniei

CAP V. REVOLUTIA INDUSTRIALA SI CONSECINTELE SALE ASUPRA EVOLUTIEI ECONOMIEI MONDIALE.

Modelul clasic al declansarii revolutiei industriale este Anglia,unde procesul investitional a fost facilitat de soliditatea organizarii statale,de stabilitatea monezii bazate pe aur,si de existenta unui sistem bancar care asigura eficient colectarea si redirijarea capitalurilor disponibile spre sectoare profitabile.Activitatea economica in aceasta tara era intr-o legatura directa cu mentalitatea populatiei dat de etica religiei protestante .Pe de alta parte institutiile politice si juridice ale Angliei burgheze garantau dreptul de proprietate ceea ce a determinat o mentalitate sociala in cadrul careia initiativa particulara se afla la adapostul legislatiei,desfasurandu-se intr-un cadru contractual si legislativ astfel ca pana la sf sec XIX Anglia nu a cunoscut razboiul.Acest lucru a permis continuarea procesului de acumulare de capital,in comparatie cu acele tari europene unde razboaiele erau foarte dese in urma carora cunosteau periodic nimicirea sau jefuirea resurselor.(cazul romanilor).

Anglia a cunoscut revoluti aindustriala ca urmare a coexistentei simultane a unor factori favorizanti care au constat in : revolutia demografica – populatia s-a triplat in acewasta perioada,caracterizata printr-un inalt grad de urbanizarecu cerinte crescute de produse alimentare si textile,,cu un mare disponibil de forta de munca eliberata de agricultura ,producandu-se si o revolutie agrara pe marea proprietate agricola unde s-au imbunatatit tehnicile agricole,semintele ,septelul.De asemenea pe tyeritoriul englez existau importante zacaminte de fier si carbune indispensabile industrializarii.Modernizarea transporturilor in cadrul statului unitar a inceput cu modernizarea drumurilor,apoi constructia unei vaste retelede canale interioaresi aporoape de sfarsitul revolutiei industriale ,constructia de cai ferate.Sub aspect tehnic revolutia industriala a fost declansata de inventarea ‘suveicii zburatoare’in 1733 , urmata de inventarea masinii de tors mecanicasi a razboiului mecanic de tesut.Inventarea masinii cu aburi (J.Watt) a dat un puternic avant industriei constructoare de masini si transporturilor pe calea ferata Astfel la finele anilor 1830 Anglia devenea singura putere industriala si dupa ce fusese ‘carausul lumii ‘ , devenea ‘ atelierul lumii’In aceasta dezvoltare a Angliei un rol deosebit l-a avut vastul domeniu colonial care se intindea in America ,Asia,Australia si Africa..

Franta reprezinta un alt model al revolutiei industriale in cadrul caruia procesul demarajului industrial s-a produs cu intarziere,avand loc mai intai o perioada de preindustrializare reprezentata de dezvoltarea unui amplu sistem manufacturier a cariu viabilitate depindea in mare masura de nevoile statului.Aceste conditii de ‘sera’ i-a facut pe intreprinzatori mai putin dinamici si mai putin dispusi la asumarea unor riscuri.Numeroasele razboaie purtate la sf sec XVIII ,sustinute de impozite tot mai mari impiedicau eforturile de reinvestire.Desi a avut o putere politica mai mare si o populatie mai mare decat Anglia,Franta avea pana la mijlocul sec XIX o economie predominant agrara,deci un proces de urbanizare redus..Abia la mijlocul sec XIX in perioada lui Napoleon se poate constata un avant in ce priveste procesul de urbanizare si modernizare a oraselor mai mari ,valorificarea industriala a materiilor prime autohtone(carbune,fier,lana) sau acelea aduse din colonii(matase,bumbac).O alta caracteristica a revolutiei industriale franceze este avansul industrial din partea de nord a tarii fata de sudul in care persista activitati economice traditionale.

9

Page 10: Istoria Economica a Romaniei

CAPVI. AGRICULTURA SI RELATIILE AGRARE IN TARILE ROMANE IN SEC.XIX.REFORMA AGRARA DIN TIMPUL LUI CUZA.

In aceasta perioada,progresele in agricultura nu au cunoscut aspecte semnificative,dar sub aspectul relatiilor agrare se constata o continua deposedare a taranilor de pamanturile lor,atat a celor liberi cat si o reducere a locurilor aflate in folosinta celor aserviti - prin extinderea rezervei feudala,interesata de realizarea unei productii de piata.(mai ales dupa incetarea monopolului turcesc).Are loc o crestere generala a suprafetelor agricole(prin defrisari si transformarea inor islazuri satesti in teren arabil),cu extinderea suprfetelor cultivate mai ales cu cereale(mai ales graul care era foarte solicitat pe piata europeana).Cartoful se extinde la inceputulsecolului mai intai in Moldova de nord,dar pe suprafete reduse,fiind folosit mai laes pentru producerea alcoolului ;mai apoi patrunzand si in Transilvania in alimentarea populatiei.Dupa 1830 se introduce si floarea soarelui,dar abia dupa 1860 se va folosi pentru obtinerea uleiului.Inul si canepa sustineau o industrie casnica taraneasca infloritoare insa concurenta produselor straine din bumbac(dupa 1853) va duce la scaderea suprafetelor cultivete cu aceste plante.S-au mai inregistrat unele progrese in legumicultura legate de imigrarea unor bulgari si sarbi care au produs legume pentru pietele locale,in orase in Muntenia.Viticultura si pomicultura continua sa fie ramuri importante ale productiei agricole in anumite zone(Odobesti,Cotnari,Dragasani,Tarnave)

In general se constata o crestere a suprafetelor agricole si a productiei,insa tehnica folosita era primitiva(se mai foloseau plugurile de lemn) ; lipsa de interes si de cunostiinte agricole a taranilor precum si pastrarea defectuoasa a cerealelor in gropi in pamant sau utilizarea sistemului de cultura « in doua campuri » duceau la o mare risipa de resurse si la o productivitate scazuta a agriculturii.Dupa 1835 se importa de catre unii boieri masini agricole din Austria,batoze si seceratori mecanice,dar acestea aveau o raspandire sporadica.In 1860 ia fiinta la Bucuresti o scoala de agricultura si incep sa se organizeze expozitii agricole,insa toate aceste incercari nu puteau da rezultate spectaculoase atata timp cat lipseau capitalurile pentru investitii , relatiile agrare bazate pe claca nu stimulau interesul producatorului direct si marii proprietari de mosii nu aveau nici cele mai elemntare cunostiinte de organizare a muncii pentru o productie tot mai solicitata pe piata.Asa se explica ca in cadrul revolutiei de la 1848 ,problema emanciparii taranilor si a improprietaririi acestora se afla in centrul tuturor programelor revolutiei.Desfiintarea relatiilor agrare feudale se putea realiza fie pe cale revolutionara(Franta) fie pe calea reformelor,oro in conditiile in care in Tarile Romane ,clasa boiereasca era puternica iar burghezia inca neconsolidata politic si economic la noi se va merge pe calea reformeleor mai greoaie si mai dureroasa,permitand multa vreme pastrarea unor puternice ramasite feudale ,impiedicand dezvoltarea agriculturii pe calea capitalista. In toiul evenimentelor de la 1848 in Transilvania ,Dieta de la Cluj a desfiintat iobagia si taranii urmau sa devina proprietari pe pamanturile avute in folosinta pana atunci.Prin patentele imperiale de la 1853 si 1854 afost largit continutul reformei de la 1848 incluzandu-se intre taranii cu drept la imroprietarire si taranii jeleri,care isi puteau rascumpara indatoririle fata de nobiliplatind acestora valoarea prestatiilor la care erau obligati pe an inmultita cu 20.In temeiul acestei reforme peste 173.000 de familii au fost improprietarite.

10

Page 11: Istoria Economica a Romaniei

In Romania marea boierime conservatoare era atat impotriva desfiintarii obligatiilor feudale cat si impotriva improprietaririi taranilor ; o parte a acaestei clase interesata in trecerea la sistemul capitalist de exploatare a pamantului,se pronuntau pentru rezolvarea problemei prin desfiintarea servitutilor feudale si prin improprietarire,in unutate de vederi cu burghezia.

Reforma agrara a fost infaptuita in Principatele unite de sus in jos fiind legiferata in august 1864 de catre Al.I Cuza si M Kogalniceanu,numai dupa o lovitura de stat care inlatura rezistenta conservatorilor.Legea recunostea drpetul la pamant pentru fostii clacasi dupa numarul de vite din gospodaria taraneasca in schimbul unei despagubiri esalonata pe timp de 15 ani.Erau excusi de la improprietarire taranii care nu avusesera pana la lege invoieli de claca cu proprietarul,precum si tinerii care erau inrolati in armata si insurateii(care vor fi improprietariti totusi ulterior prin legi speciale.In functie de numarul de vite de munca ,taranii erau impartiti in : fruntasi (4 boi si o vaca) ,mijlocasi(2 boi si o vaca) si palmasi (fara vite de munca)

In urma acestei reforme,cea mai mare a pamanturilor arabile cca 70% au ramas in proprietatea mosierilor ,taranilor revenindu-le aproximativ 30% din aceste pamanturi.Daca se compara suprafata agrara pe care o aveau taranii in folosinta inainte de reforma si suprafata cu care ei au fost improprietariti ,se constata ca ei au intrat in posesia a 1/3 din pamantul pe care in aveau in folosinta la inceputul secolului,aceasta insemnand de fapt o deposedare a taranilor de pamantul pe care l-au lucrat si insuficienta loturilor legau mai departe gospodaria de mosie.Prin aceasta reforma agrara mosierii au realizat transformarea proprietatii feudale in propreitate absoluta in sens capitalist ; iar firava intarire a gospodariei taranesti a fost o premisa a dezvoltarii pietei interne,prin procesul de diferentiere a clasei taranesti a fost eliberata o importanta fosta de munca care va lua drumul oraselor si sumele provenite din despagubirea platita de tarani catre mosieri se vor constitui intr-o sursa a acumularii de capital.

11

Page 12: Istoria Economica a Romaniei

CAP VII . INSTITUIREA SISTEMULUI MONETAR SI A CELUI BANCAR IN ROMANIA.

In conditiile in care Poarta otomana impusese in Tarile Romana interdictia utilizarii unor monede proprii,ca semn al recunoasterii vasalitatii si in care insusi imperiul otoman era o uriasa piata a marilor puteri economice,invadata de moneda straina,circulatia monetara pe piata principatelor dunarene se caracteriza printr-o varietate extrema ,un adevarat haos monetar,cu consecinte nefaste pentru o viata economico-sociala sanatoasa.Circulau peste 70 de feluri de moneda,avand valori si cursuri dintre cele mai diferite.Aceasta situatie adus la inflorirea activitatii zarafilor specializati in schimburile monetare contra unor comisioane.Pentru realizarea unui calcul unitar a diferitelor monede,practica comerciala a impus utilizarea unei monede imaginare,drept moneda de calcul.In amintirea lowenthalerului olandez care circulate in Tarile Romane in secXVI ,localnicii au capatat obisnuinta de a calcula totul in ‘lei’ ,astfel calculul valorii unui produs se facea in lei iar platile se faceau indiferite feluri de moneda reala.Leul avea 40 de subdiviziuniAstfel au fost adoptate 2 monede etalon : galbenul olandez de aur(3.5 gr Au) care era = 31 lei si jumatate si sfantihul austriac de argint(6.6 gr Ag) = 2 lei si un sfert .Aceste feluri de moneda aveau circulatie in intreg spatiul romanesc .

In aceste conditii nevoia unei moneda nationale devenise deosebit de acuta mai ales dupa unirea Principatelor(1859).Cuza a incercat sa creeze o moneda nationala care urma sa se numeasca romanat(avand valoare francului francez),garantat printr-un imprumut solicitat ,insa fara succes in Franta.Dupa abdicarea lui Cuza au avut loc unele tratative cu Inalta Poarta pentru emiterea unor monede romanesti,tratative incheiate cu acordul turcilor de a emite o astfel de moneda care urma sa poarte ca insemn al dominatiei otomane semnul semilunei ; profitand de acest acord de principiu guvernul roman a emis –pe baza legii adoptate in 1867 – la 1 ianuarie 1868 prima moneda romaneasca ,fara insemne turcesti : leul impartit in 100 de bani valoare a acestuia fiind acoperita de 322.6 gr aur fin si 5 gr de argint(principiul bimetalist).Romania a aderat la Uniunea Monetara si monedele tarilor membre aveau drept de circulatie pe piata romaneasca.Leul era o moneda convertibila,iar aurul si argintul puteau fi comercializate pe piata libera.Primele monede au foost de arama ,in 1877 au fost emise si monede de argint si in preajma razboiului de independenta au fost emise bancnote acoperite valoric prin valoare domeniilor statului..

Pana la cucerirea independentei veniturile statului erau asigurate din taxele vamale,impozitele directe(capitatia),impozitele indirecte(taxe pe mosteniri,pe circulatia marfurilor) si patentele platite de negustori si meseriasi( mosierii si clerul fiind scutiti de impozite catre stat).In provinciile aflate sub dominatie habsburgica(Transilvania si Bucovina) o cale permanenta a intretinerii costisitorului aparat al statului austriac si sustinerii numeroaselor razboaie purtate de habsburgi,o reprezenta sporirea impozitelor asupra populatiei si expoatarea domeniilor fiscului (mine si paduri)..Impozitele pe razboi si incartiruirea trupelor austriece constituiau alte modalitati de extorcare fiscala,si economica in Transilvania si Bucovina.

In ceea ce priveste creditul ,ca forma de baza in sustinerea activitatilor economice,acesta era reprezentat pina dupa jumatatea sec XIX de capitatul

12

Page 13: Istoria Economica a Romaniei

camataresc.Aceasta a contribuit in mare masura la riunarea unei parti a nobilimii,negustori sau tarani si meseriasi liberi care se vedeau nevoiti sa isi vanda pamantul sau atelierul petru a inapoia sumele imrumutate cu camata(dobanda).Datorita dobanzilor foarte mari la inceputul sec XIX o serie de masuri legislative cuprinse in Codul lui calimach ori in legiuirea lui Caragea tindeau sa le stabileasca la limiatre de 10 % fata de o practica de 26 % (in vreme ce in Austria era de 4% iar in Franta 5%).

Prima incercare de infiintare a unei banci a fost facuta de bancherul Frederic Nulandt din Iasi – in 1856 care a fondat o Banca Nationala a Moldovei ,dar care nu a functionat decat 2 ani.In 1860 au fost infiintate,cu capital strain doua filiale ale Bancii Imperiale Otomane(Bucuresti si Galati).Dupa unire se vor infiinta alte institutii cu caracter bancar(Casa de Economii si Depuneri-1864 ; Creditul Financiar Rural(1873) ;Creditul Funciar Urban(1874).Bazele unui sitem bancar romanesc vor fi puse abia in 1880.,odata cu infiintarea Bancii Nationale a Romaniei. In Transilvania ,pana la instituirea dualismului autro-ungar (1867) ,camerele de Comert infiintate dupa 1850 in principalele orase coordonau activitatea comerciala insa in domeniul creditului,institutiile bancare austriece si ungare nu sprijineau activitatile unor intreprinzatori ramani,motiv pentru care acestia si-au creeat in deceniul al saptelea cooperativele de credit romanesti( Albina- Sibiu ; Furnica- Fagaras) Pe teritoriul Transilvaniei circulau monede austriece in special florinii,avand ca subdiviziuni 100 de creitari valorand pana la 1858 4 gr argint si dupa aceasta data 11.1 gr argint .

13

Page 14: Istoria Economica a Romaniei

CAP VIII. DEZVOLTAREA INDUSTRIEI CONSTRUCTIILOR SI A TRANSPORTULUI IN ROMANIA IN PRIMA FAZA A REVOLUTIEI INDUSTRIALE 1878- 1914.

Dupa cucerirea independentei ,statul roman nu mai recunostea valabilitatea capitulatiilor Portii cu statele apusene pentru piata romaneasca,fiind in masura sa dezvolte o politica economica proprie care sa renunte la principiul liberului schimb si sa se aseze pe baze protectioniste.Pe baza liberului schimb fusese incheiata conventia comerciala cu Austro – Ungaria in 1875 pe o perioada de 10 ani care stipula ca Romania putea exporta pe acesta piata produse agricole scutind de taxe vamale produsele industriale importate din imperiu si chiar unele produse agricole romanesti se intorceau in tara prelucrate de industriile autro-ungare si acest lucru impiedica avantul unei industrii prelucratoare care incepuse a se infiripa de la mijlocul secolului. Caracterul negativ al conventiei accentuat si de criza agrara dintre anii 1875 – 1893 pe plan european a impus guvernului roman denuntarea acestuia fapt care a provocat intre anii 1886 – 1891 un razboi vamal romano-austro-ungar cu repercusiuni nefaste asupra industriilor din Transilvania ,lipsite de produsele din Romania ca si asupra exportului romanesc pe piata imperiului vecin.Incepand cu 1882 statul roman adopta o lege in favoarea industriei zaharului,prin care se acordau fabricantilor de zahar prime pentru 15 ani(in 1896 se va acorda inca o prelungire de inca 15 ani),apoi o serie de masuri pentru incurajarea industriei hartiei in1883 si 1884 pe baza carora se vor infiinta fabricile de la Letea si Busteni,precum si masuri pentru incurajarea fabricarii tesuturilor si tabacariilor in 1885 .Insa toate acestea erau incurajari timide ale industriei nationale,o adevarata legislatie protectionista va fi elaborata dupa denuntarea conventiei prin stabilirea in 1886 a unui nou tarif vamal(care va pute fi aplicat abia din 1894 dupa incetarea razboiului vamal si incheierea unor conventiicomerciale cu Anglia.Prin acest tarif se instituiau masuri protectioniste pentru materiile prime existente in tara ca si pentru produsele care se fabricau in Romania ,precum si scutiri de taxe vamale la export pentru produsele sau materiile prime pe care statul le avea in cantitati suficiente,taxe de import reduse pentru materii prime sau masini si utilaje necesare in vederea echiparii industriei autohtone.

In anul 1887 a fost adoptata legea intitulata «  Masuri generale spre a veni in ajutorul industriei nationale » care prevedea ca orice persoanaputea infiinta o intreprindere industriala daca dispunea de un capital de 50.000 lei sau intrebuinta 25 de lucratori zilnic(cel putin 5 luni pe an) si mijloace mecanice conduse de specialisti.In termen de 5 ani de la infiintare 2/3 din lucratori trebuiau sa fie cetateni romani si legea acorda pe timp de 15 ani o serie de avantaje : stabilimentul avea titlul de proprietate daca antrepenorul era roman si titlu de folosinta pe 90 de ani daca era strain ,pe o suprafata de teren de pana la 5 ha,scutiri de taxe catre stat,de taxe la import pentru masini si materii prime,reduceri la transportul marfurilor pe caile ferate si prioritatea acestor intreprinderi in asigurarea comenzilor de stat,pentrui aceeasi durata de 15 ani. In baza acestei legi au luat fiinta mai multe fabrici,intre anii 1901-1901 fiind consemnate 62.188 intreprinderi,insa judecand dupa valoare productiei,forta instalata si numarul de lucratori dosr vreo 500 pot fi considerate cu adevarat fabrici..Categoriile industriei prelucratoare erau : industria mare,industria mijlocie si mica,industriile speciale(mori,ferastraie).Industria mare acumula intreprinderile care aveau : forta motrice in functionarea masinilor,capital investit in mijloace fixe de minimum 10.000 lei,personal utilizat cel putin 5 persoane(uneori unitatile erau incadrate in aceasta categorie chiar daca realizau numai 2 conditii insa in proportii care sa suplineasca relativ capacitatea celui de al treilea).Categoria industriei mijlocii si mici,se justifica in realitate doar ca fiind mica prin care s-au inteles toate unitatile de productie de transformare a materiilor prime care nu se incadreaza in criteriile industriei mari(predomina meseriile cu

14

Page 15: Istoria Economica a Romaniei

atelierele mai mari sau mai mici ,dar nu sunt cuprinse meseriile ambulantilor-tocilari,fierari- precum si cele cu caracter agricol) In privinta materiilor prime,majoritatea ramurilor si a consumului de materii prime se baza pe surse autohtone insa se dezvoltau si industrii cu materii prime importate : textila,sticla,prelucarea metalelor.In urma anchetei s-a constatat ca predominau intreprinderile mijlocii si mici si industriile speciale.In Transilvania situatia era semnificativ diferitaIn anul 1904 (aplicat din 1906) in veche Romanie s-a elaborat un nou tarif vamal care facea o diferenta intre marfurile si materiile prime de mare interes si celelalte importuri si diferentia taxele aplicate importurilor si expoturilor in tarile cu care Romania avea tratate comerciale si cele din alte tari.In 1906 a fost data o noua lege care sa incurajeze industria textila prin scutirea de taxe de import de canepa si in si a fost adoptata legea asupra brevetelor de inventiuni. In anul 1912 se adopta o noua lege pentru incurajarea industriei nationale care se referea si la si la intreprinderi infiintate de catre persoane particulare,ori societati anonime(proprietarii industriasi mici si mijlocii si cei cu ateliere mestesugaresti).Avantajele legii constau in vanzarea catre intreprinzator a unei suprafete pana la 5 ha cu dreptul de folosire fara restrictii de catre acseta a caderilor sau a cursurilor de apa din acel perimetru,scutire la import pentru masinile necesare intreprinderii,si scutirea la impozitele catre stat,acordarea de prioritati in executarea comenzilor statului.

Daca analizam peisajul industriei romanesti in perioada protectionismului pe primul loc se afla industria alimentara(si in cadrul acesteia industria zaharului).In industria alcoolului din cele 31 de fabrici existente in 1901 jumatate au luat fiinta dupa 1880.Industria textila se caracteriza prin faptul ca importul anula de produse textile reprezenta 50% din totalul importurilor .Industria lemnului ocupa un loc fruntas in cadrul industriei prelucratoare si a impulsionat dezvoltarea industriei hartiei..Dezvoltarea industriei si a oraselor reclamau fabrici de caramida ciment (Braila acoprea ¾ din nevoile tarii).Industria metalurgica era mult ramasa in urma fata de industriile prelucratoare,multe intreprinderi fiind simple manufacturi.Industria extractiva era bine reprezentata pe primul loc situandu-se industria petrolului.De mentionat aici ca in 1895 a aparut legea minelor care introducea principiul separarii bogatiilor soluluicare apartineau proprietarului de cele care apartineau statului.

Prezenta masiva a capitalului strain in industria romaneasca a determinat o concentrare a industriilor in anumite zone,regiuni intregi ale tarii ramanand in afara activitatilor industriale.

Dezvoltatrea industriala si largirea pietei interne facea necesara extinderea si dezvoltarea pe masura a transporturilor si modernizarea telecomunicatiilor ,astfel se inaugureaza linia ferata Arad- Alba Iulia1868,in 1869 Bucuresti – Giurgiu (construita de englezi) si apoi linia Roman - Tecuci concesionata de germani care se inaugureaza odata Cu Gara de Nord in 1870,in anii urmatori continuandu-se constructia liniei Roman –Virciorova.In Transilvania in ajunul primului razboi mondial existau 4500 km cai ferate iar in Bucovina constructia lor incepe in 1866.In stransa legatura cu reteaua feroviara s-au dezvoltat si transporturile maritime si fluviale,mai ales dupa infiintarea in 1890 a Navigatiei Fluviale Romane si a serviciului Maritim Roman care dupa 10 ani de functionare avea 5 vapoare de pasageri.Transporturile rutiere au contribuit la intensificarea circulatiei marfurilor,scop in care statul roman a acordat credite deosebite pentru modernizarea soselelor realizandu-se peste 40.000 km sosele pietruite pana la 1900. Consolidarea relatiilor capitaliste in economie si nevoile statului de a se inzestra cu institutii moderne au determinat si dezvoltarea constructiilor a urbanismului.Sub influenta stilului clasic in arhitectura dar si prin peluarea creatoare a unor elemente traditionaledin arhitectura romaneasca au fost ridicatenumeroase edificii civile pentru administratia statului,ministere ,institutii de cultura,palate,primarii : Universitatea din Bucuresti,Banca Nationala,Ateneul Roman,Castelul Peles,Palatul administrativ din Iasi,Palatul de Justitie din Bucuresti,Palatul

15

Page 16: Istoria Economica a Romaniei

CEC Bucuresti,Palatul Parlamentului,Cercul Militar Central,Universitatea din Craiova,primaria capitalei si a altor orase,construite dupa scoala de arhitectura romaneasca.CAP IX .ECONOMIA ROMANIEI IN TIMPUL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL.

Prima conflagratie mondiala a izbucnit la 28 iulie 1914 in urma atentatului de la Sarajevo-unde a fost asasinat printul mostenitor al Imperiului austro-ungar ; Serbia era atacata de Austro-Ungaria.Acest fapt a antrenat rapid in vartejul evenimentelor militare atat statele Triplei Aliante(Austro-Ungaria,Italia,Germania) cat si pe acelea grupate in Tripla Intelegere(Rusia,Franta,Anglia).Razboiul a insemnat o uriasa incordare a potentialului economic al statelor participante si acest fapt a facut necesara interventia statului in conducerea vietii economice si a provocat importante rasturnari in raporturile economice dintre state deoarece starea de razboi a intrerupt legaturile economice intre cele din vestul si cele din rasaritul Europei.Pe de alta parte razboiul european a sporit cererea de produse din America si Australia care au adus mari cantitati de alimente in Europa,sporind astfel datoria statelor europene aflate in razboi,ceea ce va avea urmari complexe economice si politice.Primul razboi mondial a impus pentru prima data sistemul economiei de razboi,productia destinata consumului civil este restransa si astfel se restrange piata interna.Pe langa formele obisnuite de finantare(sistemul bancar) se vaface appel la economiile populatiei sau la imrumuturi externe pe termen lung.Germania s-a remarcat prin modul sistematic si rapid al adaptarii economiei la conditiile de razboi,Franta a cunoscut una din cele mai importante interventii etatiste,Anglia a fost nevoita sa reduca din liberalismul sau economic iar SUA cauta o solutie proprie in cadrul careia interventia statului in relatia cu intreprinzatorii particulari sa se realizeze prin cointeresarea lor prin politica de preturi.Circuitele traditionale ale schimburilor au fost modificate conform nevoilor razboiului,Antanta avea sa instituie o adevarata blocada economica asupra Puterilor Centrale ; s-a ajuns la ocuparea unor mari zone europene (Franta,estul Europei si vestul Rusiei) de catre trupele germano-austro-ungare ,lucru care a permis jefuirea sistematica a resurselor acestor zone precum si o contrablocada impotriva Angliei si SUA.Are loc si o puternica mobilizare a resurselor financiare,care vor avea ca efect inflatia.

Prin asezarea geografica Romania se situa intre 2 puteri militare aflate in tabere opuse.Chiar de la declansarea razboiului tara noastra a resimtit efectele acestuia asupra vietii economice : statele Triplei Aliante intrerupeau legaturile pe uscat cu piata traditionala a exportuluide cereale romanesc,iar dupa ce Turcia a inchis si stramtorile pentru acest export situatia a devenit foarte grea pentru ca industriile ale caror produse se exportau(petrol ,lemn,morarit) si-au restrans activitatea.Importul nu mai era posibil(problema transportului si restrictiile de razboi impuse de statele apusene).Statul roman avea mari dificultati cu pregatirea pentru o eventuala intrare in zaboi datorata lipsei unor industrii cheie pentru aparare.Pentru agricultura problema a fost desfacearea produselor la export.Comertul interior s-a caracterizat prin inflorirea speculei.Finantele publice se caracterizeaza prin cresterea presiunii fiscale asupra populatiei ;se recurge la un imprumut intern si 2 externe pentru comenzile de armament din Anglia si Italia,ceea ce a dus la cresterea datoriei publice.

In urma presiunilor interesate ale ambelor tabere beligerante asupra Romaniei,Consiliul de Coroana de la Sinaia a hotarat intrarea in razboi de parte Antantei ,in schimbul unor garantii oferite de aliatii sai,mai ales in privinta recunoasteriireunirii cu Romania a teritoriilor locuite de romani,aflate in componenta imperiului austro-ungar.Campania din Transilvania a scos repede la iveala carentele dotarii armatei ,dar si defectiunile in realizarea angajamentelor Antantei.Astfel ofensiva germano-austro-ungara nu a putut fi oprita decat la portile Moldovei,cu pretul greu al abandonarii in

16

Page 17: Istoria Economica a Romaniei

mana inamicului a 2/3 din teritoriul tarii.Regele guvernul,parlamentul,administratia si armata s-au retras in Moldova unde a fost organizata rezistenta in fata invadatorilor iar in timpul acestor lupte guvernul a initiat o serie de masuri exceptionale privind o noua rezistenta in Basarabia si transferarea tezaurului Romaniei la Moscova.Ulterior retrocedarea acestor uriase valori a fost blocata in Rusia sovietica sub explicatia apartenentei Basarabiei la Romania,in urma Unirii de la 1918 considearata de guvernul sovietic drept un act samavolnic de tip imperialist al guvernului nostru.Sub raport economic ,in teritoriul vremelnic ocupat de catre inamic ,s-a exercitat un jaf sistematic timp de 708 zile ,bazat pe un regim de teroare asupra populatiei.Au fost luate masuri pentru sporirea rapida a extractiei in domeniul petrolului pentru a fi trimis in Germania ;in sectorul minier pentru exportul in Germania si Austro-Ungaria(extragerea aurului imbracand forme de jaf salbatic) ;din industria existenta au fost demontate cantitati uriase de masini care au fost duse in Austria,urmarind transformarea Romaniei intr-o anexa agrara si de materii prime pentru Germania. ;in sectorul agrar ocupatia germana se exercita asupra zonei considerata granarul tarii iar in cel zootehnic jaful a fost extrem de brutal ffind scoase foarte multe animale din tara ,septelul a scazut cu 51,2% fata de perioada anterioara.O alta modalitate de spoliere nemiloasa a economiei romanesti a fost circulatia monetara in teritoriul ocupat,prin emiterea de moneda romaneasca-asigurata printr-un pretins depozit in marci in banca Germaniei-creindu-se astfel un mod fictiv de plata a salariilor functionarilor.Romania se obliga sa rascumpere »leii noi » de pe piata,aceasta insemnand un dublu jaf economic din partea nemtilor.In Moldova se concentrase in toamna anului 1916 rezistenta si speranta neamului intreg.

Realizarea unirii teritoriilor locuite de romani intr-un stat national unitar nu a fost rezultatul unei stari conjuncturale sau a tratatelor intervenite intre marile puteri la sfarsitul razboiului ci a fost incununarea luptei de veacuri dusa de intregul popor roman ,exprimata in unitatea etnica,spirituala si economica a acestuia,pe fondul luptei sale pentru unitate si in conditiile destramarii imperiilor multinationale. Mersul istoriei a facut ca Basarabia sa fie prima provincie romaneasca aflata sub stapanire straina care in 1917 pe fondul tulburarilor imperiului tarist a cunoscut un proces rapid de emancipare,astfel ca se proclama Republica Democrata Moldoveneasca declarandu-se independenta fata de Rusia Sovietica si care adopta prin sfatul Tarii declaratia de unire cu Romania. Atunci cand coalitia Puterilor Centrale se prabusea dupa intrarea in razboi a SUA ,Congresul General al Bucovinei (anexata Austriei in 1775) au hotarat in unanimitate,unirea cu Romania .De o mare amploare a fost si miscarea de unire a romanilor din Transilvania.Declaratia de unire a Transilvaniei cu Romania ,adoptata de Adunarea de la Alba Iulia,organ reprezentativ al intregii Transilvanii la 1 decembrie 1918 si la care au participat peste 100.000 de participanti din toate partile provinciei. Prin aceste istorice hotararicu caracter larg,plebiscitar se infaptuia ,pe baza autodeterminarii nationale,unirea cea mai mare a tuturor romanilor,recunoscuta de tratatele de la Paris 1919- 1920.Natiunea romana aparea ca o comunitate integranta etno-cultural,economic si teritorial in granitele unui stat national unitar.Consolidarea Marii Uniri in anii urmatori,a necesitat masuri si actiuni complexe de natura institutional-legislativa ,administrativ –organizatorica,economica,sociala in scopul integrarii intregului patrimoniu national,a tuturor resurselor umane si materiale intr-un organism national unitar care constituie complexul economic national unitar.Integrarea economica presupune reasezarea economiei teritoriilor unite cu tara,articularea lor cu necesitatile si posibilitatile pietei nationale-care se marise de peste 2 ori –restructurarea transporturilor si comunicatiilor, acirculatiei bunurilor in conformitate cu dimensiunile noi ale nevoilor si resurselor.Integrarea resurselor umane si a capacitatilor productive din noile provincii unite cu tara a marit substantial si a diversificat potentialul economic al Romaniei Mari.Concomitent cu sporirea organismului unitar cu noi ramuri si subramuri – in domeniul

17

Page 18: Istoria Economica a Romaniei

industrial - s-au imbunatatit si legaturile de aprovizionare intre productie si consum intre zonele cu resurse naturale si cele prelucratoare ,ceea ce determina sporirea gradului de autonomie a productiei industriale interne si se creau premisele necesare in vederea trecerii productiei industriale romanaesti intr-o faza superioara a revolutiei industriale si a maturizarii relatiilor de tip capitalist.

CAP X. TRASATURI GENERALE ALE ECONOMIEI MONDIALE IN TIMPUL PERIOADEI INTERBELICE.

La primul razboi mondial au participat 32 de tari ,au fost mobilizati circa 10 milioane de militari,iar distrugerile si pierderile uname au fost fara precedent.In cei 4 ani ai razboiului 28 iulie 1914- 11 noiembrie 1918 au fost ucisi peste 9 milioane de oameni,15 milioane de raniti,5 milioane disparuti.Pagubele de razboi s-au ridicat la 331.6 miliarde dolari,iar cheltuielile beligerantilor au fost de 200 miliarde de dolari din partea puterilor Antantei si 83 miliarde din partea Puterilor Centrale.Aceste uriase sume au fost procurate prin cresterea emisiunilor monetare,ceea ce a dus la sporirea inflatiei,si neputinta de a acoperi cheltuielile de razboi.Lansarea de noi imprumuturi externe si interne in anii razboiyului a insemnat aruncarea unei parti din marele efort de razboi asupra generatiilor viitoare.Pierderile materiale ,uriasul consum neproductiv,distrugerile de razboi,au dus la diminuarea substantiala a avutiei nationale a tarilor beligerante si a avut consecinte grave asupra nivelului de trai al populatiei.Potentialul industrial al Europei s-a redus la 40% iar cel agricol la 30%.Mari distrugeri datorate operatiunilor militare au avut loc in Franta,Rusia,Belgia,Romania,Serbia in timp ce in Germania si Anglia pierderile pe teritoriile lor au fost mai mici.Puterea economica a SUA a sporit mult in timpul razboiului mondial.(inainte de 1914 sua era debitoare unor state europene,dupa razboi datoria Europei fata de SUA fiind aproape 14 miliarde de dolari)Datoria Europei fara de SUA nu se limiteaza la datoria de razboi : capitalurile invetite de SUA dupa razboi sporesc an de an.,exportul sau in Europa crescand an de an ,in timp ce importurile raman aceleasi.(1/3 din stocul mondial de aur era detinut de SUA).Din acest moment centrul de greutate al economiei mondiale a trecut definitiv in SUA ,in timp ce economia Europei a fost data inapoi pana la nivelul anului 1905.In acest context international fragil de la sfarsitul razboiului ,sistemul tratatelor de pace de la Paris incheiate intre anii 1919 – 1920 cu statele invinse (Germania,Austria,Bulgaria,Turcia si Ungaria) venea sa consfinteasca noua stare de lucruri,sa aseze granitele noii Europe.Conferinta de la Paris a fost serios pusa la incercare in rezolvarae problemelor economice.Una din principalele probleme a fost problema reparatiilor de razboi.Astfel Franta care suportase o mare parte din greul razboiuluiurmarea sa obtina de la Germania rapararea in mare masura a pierderilor suferitesi sa lege plata datoriilor sale indeosebi catre SUA de acestea.Cum piata germana avea foarte mareb importanta pentru americanii care urmareau sa mentina capacitatea economica a Germaniei,reprezentantii SUA la tratative cautau sa reduca cat mai mult reparatiile datorate de Germania si sa le separe complet de datoriile de razboi ale aliatilor catre SUA.Anglia avea o pozitie intermediara in aceasta problema : urmarae sa isi asigure despagubirea pierderilor cauzate de rzboi prin reparatiile germane si sa micsoreze concurenta marfurilor germane si pe de alta parte sa poate exporta marfurile sale in Germania si in general pe piata europeana.Conferinta de la Spa din iulie 1920 a stabilit proportiile in care vor fi impartite intre aliati reparatiile datorate de Germania : 52% Franta,22% Anglia,10% Italia,8% Belgia,restul urmand sa se imparta intre Iugoslavia,Romania ,Japonia,Portugalia si Grecia.Franta si Italia obtineai 51% din reparatiile orientale datorate de Austro- Ungaria si Bulgaria.La Londra in aprilie 1921 Comisia reparatiilor a stabilit definitiv suma reparatiilor la 132 miliarde marci aur ,la care se agaugau 5.6 miliarde datoria contractata de Belgia la aliati ,in urma violarii neutralitatii sale.Din aceasta datorie a Germaniei se

18

Page 19: Istoria Economica a Romaniei

reducea valoarea instalatiilor industriale din teritorille cedate.Ramanaea in sarcina statului german o datorie de 126 miliarde de marci –aur cu o dobanda de 6% pe an,ce urma sa fie platita printr-o anuitate de 2 miliarde de aur si printr-un procent de pana la 26% din valoarea exportului sau.Prin acordurile de la Wiesbaden oct 1921 semnate cu Franta ,Germania a acceptat aceasta hotarare si pana la sfarsitul anului a facut primele 2 varsaminte in bani si marfuri.Datorita situatiei sale economice grele 1922 a refuzat sa isi onoreze obligatiile stabilite. Astfel la 11 ian 1923 trei divizii franci – belgiene au ocupat regiunea Ruhr,ducand astfel la agravarea contradictiilor dintre tari.Conferinta de la Laussane 1932 stabileste ca Germania va plati numai 3 miliarde de marci in 37 de ani incepand cu 1935. Odata cu acapararea puterii de catre regimul hitlerist in 1933 Germania a refuzat orice plata in contul reparatiilor.Modul in care a fost rezolvata problema reparatiilor va infuelta dezvoltarea statelor europene si va influenta in mare masura cursul politicii economice internationale in aceasta perioada.In ceea ce priveste Romania ,pagubele razboiului se ridicau la 71 miliarde lei aur dar din care aranjamentele puterilor invingatoare ii recunosteau doar 31 miliarde,urmand sa primeasca echivalentul a 1% din despagubirile la care era obligata Germania si 15% din acelea ale restului tarilor invinse,din care pana in 1929 a primit doar 103 milioane marci –aur .Insa marile puteri impuneau statelor care au cuprins in componenta lor teritorii din fosta Austro-Ungarie plata unor taxe pentru despagubirea unor fosti proprietari ai unor investitii economice in aceste teritorii care se ridicau pentru Romania la importanta suma de 235.140.000 lei aur ,in acest mod problema reparatiilor de razboi ffind rezolvata pentru Romania ca si cum ar fi fost un stat invins.

Incepand cu anul 1923 se contureaza o perioada de avanr economic care va atinge punctul culminat in 1927-1928 Aproape jumatate din productia industriala mondiala era realizata de SUA ,Germania (care se redresase rapid),Anglia ,Franta,Japonia.Agricultura cunoaste o adevarata revolutie prin extinderea mecanizarii.

Intre anii 1929 – 1933 economia mondiala va strabate cea mai puternica criza economica.In octombrie 1929 banca Angliei a anuntat cresterea dobanzilor bancare urmarind revenirea din SUA a unor capitaluri speculative.Retragerea acestora de pe piata americana s-a produs prin vanzarea titlurilor bancare la bursa,fapt care a determinat scaderea cursului actiunilor ai caror detinatori au intrat in panica.Marile banci au cumparat masiv pentru a stabilizabursa,dar panica instalata isi face efectul  astfel ca intr-o saptamana valoare stocurilor bursei din New York a scazut drastic,ceea ce a avut ca efect cererea ultimativa a creditirilor sa-si recupereze imediat depunerile ,insa bancile le aveau acordate deja in investitii,si astfel fiecare isi urmareste debitorii insolvabili pentru a-si achita propriile datorii in acest mod lantul falimentelor a fost pornit in toate sectoarele de activitate.Sistemul bancar s-a dezintegrat primul cu falimentul bancilor in lant, a urmat industria,apoi agricultura a carei situatii era oricum critica,a crescut drastic numarul somerilor.Ponderea deosebita a SUA in productia mondiala si in comertul mondial a facut ca efectele crizei sa capete o rapida generalizare in toate tarile.Rapiditatea extinderii crizei la nivel mondial ca si proportiile si implicatiile ei au srprins cu totul nepregatite cercurile economice si politice si chiar stiinta economica( de remarcat John Keynes care este socotit intemeietorul dirijismului economic)In perioada urmatoare crizei economice intre 1934 si 1939 economia mondiala se afla in plin avant,cu exceptia crizei agrare care continua in unele state.Economia SUA ,Anglia si Franta s-a redresat anevoie dupa criza ,astfel ca abia in 1937 ele vor atinge nivelurile din 1929.Germania ,Italia si Japonia au ajuns la o sporire rapida a productiei .Puterea industriala a Germaniei a sporit si mai mult dupa anexarea Austrie ai a regiunii Sudete din Cehoslovacia.

In toate perioada interbelica a existat o puternica criza agrara mondiala,astfel ca guvernele statelor afectate au fost nevoite sa ia unele masuri pentru acordarea de subventii si

19

Page 20: Istoria Economica a Romaniei

credite pentru taranime.In domeniul comertului s-au intensificat schimburile intre producatorii de materii prime si tarile industrializate,reglementate prin acorduri bilaterale sau prin comertul in compensatie.O alta caracteristica a comertului a fost introducerea contingenarii si a licentelor de import care urmareau protejarea producatorilor din tarile dezvoltate,iar in tarile slab dezvoltate echilibrarea balantelor de plati.In conditiile devalorizarii monedelor si a accentuarii riscului creditelor a luat nastere sistemul garantarii de catre stat a creditelor chiar cu pana la 100 %.Se poate afirma ca economia mondiala si politica economica a diferitelor state au reflectat contradictiile dintre marile puteri in conditiile confruntarii pozitiilor fascisto –revansarde si cele burghezo-conciliatoare ,adica un complex proces politico-economic care avea sa arunce omenirea intr-un nou razboi mondial.CAP.XI REFACEREA ECONOMIEI ROMANE DUPA PRIMUL RAZBOI MONDIAL.

Realizarea statului unitar la 1918 va crea posibilitatea accelerarii ritmului evolutiei politice, sociale si economice a Romanie.

Razboiul si ocupatia germana au provocat tarii insemnate pagube umane si materiale : 800.000 morti, activitatile economice sleite si dezorganizate.

Agricultura nu mai poseda nici un fel de stocuri, fiind nevoita sa importe cereale, iar septelul scazuse la 50% din efectivele antebelice  ; 26% dinsuprafata agricola a ramas necultivata in anul 1919.

Productia industriala a scazut sub 50% din nivelul antebelic, functionand abia un sfer din intreprinderile incurajate de stat. Sistemul cailor si mijloacelor de transport era decimat si dezarticulat .

Finantele publice earu serios depreciate, cu deficite bugetare considerabile, iar puterea de plataa contribuabililor ear scazuta ; inflatia si specula faceau ravagii in conditiile lipsei de produse pe piata.

Pierderile materiale recunoscute oficial se ridicau la 31 miliarde lei aur desi in fapt erau de 72 miliarde lei aur, valori create prin eforturi deosebite de-a lungul a 16 ani, ceea ce a determinat ca procesul de refacere al economiei Romanesti sa fie unul lent si dificilcare se va prelungi pana in anul 1924.

In aceasta situatie capitalul straina a gasit teren prielnic pentru extinderea dominatiei asupra economiei romanesti fie prin preluarea capitalurilor inamice germane si austriece intr-o proportie insemnata, fie prin imprumuturi care au impovarat si ami mult datoria publica a romaniei, care in 1921 ear de 15 ori mai mare ca inainte de razboi.

O ramura a economiei Romaniei care prezenta o mare atractie pentru acpitalul strain a fost pana in 1928 industria petrolului, in cadrul careia numai 22% erau sociatati cu capital romanesc, 26% cu capital englez, 36% franco-olandez, iar restul apartinea capitalului italian belgian si american.

In general procesul de refacere a economiei a avut un caracter contadictoriu fiind mai accelerat intre ani 1922-1923 ca urmare a unui proces de democratizare a structurilor social economice prin reforma agrara din 1921 si introducerea votului universal.Industria lemnului s-a redresat mairepede, ca urmare cereri sporitela exportde cherestea si lemn de costructie ;industria hartiei a atins in anul 1924 nivelul productiei antebelice, situatie in care s-a gasit si industria materialelor de constructie.

Dintre industriile prelucratoare industrai alimentara a continuat sa fie cea mai importanta.

In induatria extractiva, extractia petrolului a scazut in anul 1919 dfe la 1.810.000 tone la855 tone, dar in 1924 va ajunge, tot datorita exportului, la 1.850.000 tone ; in acelasi an si industria carbonifera atinge nivelul dinaite de razboi.

20

Page 21: Istoria Economica a Romaniei

Dezvoltarea greoaie a industriei extractive si distrugerile masive din transporturi franau redresarea economiei romanesti.

In agricultura se impunea reforma agrara democratica ce fusese inclusa in toate documentele Marii Uniri.. Initiata de liberali inca din anul1912 si luata in discutie de Prlamentul refugiat la iasi in 1917, reforma agrara a fost definitivata in 1921. Cu toate lipsurile ei reforma agrara din 1921 a fost un mare pas inainte in progresul general al Romaniei, caci a micsorat proprietatea mosiereasca cu 60% si a redus puterea economica a acestei clase, care isi pierdea si importanta politica prin disparitia partidului conservator de pe scena politica na Romaniei dupa primul razboi mondial, care cunoaste un regim burghezo-mosieresc

Celelate ramuri ale activitatii economice- comertul interior si exterior, finatele, circulatia monetrara si bancile- au evoluat pe cele doaua coordonate principale ale perioadei postbelice : refacerea economica si largirea cadrului de actiune a statului national unitar roman la dimensiunea si potemtialul complexului economic national. Lipsa acuta de marfuri pe piata interna, ami ales lipsa produselor alimentare, a dus la cresterea speculei si devalorizarea monedei. In acesti ani Romania exporta unele produse disponibile (lemn,m pielarie animale vii) si importa mai ales produse alimentare.

Finatele tarii erau profund dezorganizate de vreme ce veniturile statului au crescut de 13 ori, iar cheltuielile de 18 ori. Pana in anul financiar 1920-1921 nu a existat un buget unic pentru intreaga Romanie si abia din 1922 se va produce o echilibrare a bugetului. Datoria publica a Romaniei era in 1921 de peste 20 miliarde lei din care datoria externa de 16,1 miliarde.

In ceea ce priveste circulatia monetara a avut loc o «  unificare monetara » in sensul ca au fost scoase de pe piata monedele straine care ciarculasera inainte in provinciile unficate (coroane, ruble) ca si rascumpararea «leilor  » emisi in timpul ocupatiei germane, proces care s-a realizat prin imprumutul de 7 miliarde facut de statul roman la B.N.R.

In general in aceasta perioada are loc o goana frenetica dupa profit rapid, o adevarata « furie a speculatiilor » si un economist al timpului scria ca «  dupa razboi nimeni nu vroia sa muncesca dar toti vroiau sa traiasca bine si sa cheltuiasca peste puterile lor… Bursa si strada Lipscani creau bogatii peste noapte cu speculatiuni «   ala hause » si « a la Baisse ». Toata lumea « castiga » numai tara si statul pierdeau in fiscare zi.

Razboiul a avut conscinte nefaste si pentru finatele publice, sector care a avut de suferit de pe urma imensului deficit al balantei comerciale. In anul 1919, de pilda, importul era evaluat la 3.622.945.669 lei iar exportul abia atnigea 103.891 lei, balanta comerciala inregistrand un deficit de 3.519.054.471 lei  ; in 1920, importul se ridica la suma de 6.957.935.868 lei iar exportul la numai 3.437.351 lei, astfel ca soldul pasiv al balantei se incheia cu deficite insemnate.

Aceasta situatie extrem de grea , a constituita o frana in calea refaceriii si dezvoltarii fortelor de productie. Pierderile materiale recunoscute oficial prin tratatele de pace au fost evaluate la peste 31 nmiliarde lei aur. In realitate pierderile au fost mult mai mari - cca 72 miliarde lei aur - iar suferinat si durerea umana sunt in afara oricaror calcule valorice.

Marile puteri invingatoare , in urma conferintei de la Spa in problenma reparatiilor de razboi – au acordat, in mod arbitrar o cota pentru tara noastra,m care nici pe departe nu tinea cont de totalul pagubelor suferite de razboi si anume 15 DIN DESPAGUBIRILE GERMANE. ACORDUL DE LA Spa distribuia si cotele de repartitie ce cadeau in contul Austriei, Ungariei si Bulgariei – asa numitele reparatii orientale

21

Page 22: Istoria Economica a Romaniei

– Romaniei revenindu-i 10.55%. Ca stat «  sucesoaral » a fost obligata sa preaia din datoria externa a fostei monarhii austro-ungare 64,422 milioane dolari, 227,802 milioane franci elvetieni, 71,941 milioane franci aur si9 1,806 milioane florini olandezi.

Aceste cote - portii – ce stabileau despagubirile datorate germaniei, dupa cum se stie, au fost ulterior modificate intr-o serie de Conferinte, iar mult controversata problema a reaparatiilor se va « incheia » prin nerezolvarea ei. In modul acesta statul roman a fost frustat de ceea ce i se cuvenea in contul despagubirilor de razboi, si ca atare refacerea economiei romanesti se va efectua lent si cu urmari pentru viitor.

Cap. XII AVANTUL ECONOMIC DINTRE ANII 1924-1928

Faurirea complexului economic unitar aducea la ordinea zilei problema cailor si modalitatilor de dezvoltare in viitor a economiei pentru fructificarea superioara a posibilitatilor oferite de Marea Unire. Primul deceniu postbelic a fost strabatut de un amplu complex de idei ce purtau pecetea epocii si reflectau o serie de conceptii de politica economica. O asemenea conceptie promovata de burghezia liberala , grupata in jurul PNL si in jurul BNR, avea in vedere o dezvoltare economica prin noi insine.. Aceasta conceptie viza trecerea unei parti a capitalului strain in posesia celui autohton, care trebuia sa dobanmdeasca pozitii preponderente in toate sferele activitatii economice. Aceasta politica economica liberala se va concretiza in legislatia adoptata de guvernele liberale care au condus tara pana in anul 1928.

O alta conceptie in politica economica era reprezentata de «  portile deschise » privind facilitatile acordate capitalului strain, sutinuta de politicienii P.N. Taranesc. Aceasta conceptie economica national-taraneasca va fi fundamentata dupa anul 1926 si va fi pusa in aplicare dupa anul 1928, cand PNT va ajunge la guvernare, dar in 1935 se renunta la el, dovedindu-se foarte pagubitor pentru tara in anii crizei economice mondiale.

La inceputul anului 1924 refacerea economica a tarii era , in linii mari , rezolvata si in perioada ce a urmat pana in anul 1929 are loc o crestere simtitoare a vietii ecopnomice romanesti. Acest avant economic era favorizat si de unele conditii economice externe legate de cererea in crestere pe piata externa de petrol, lemn si cereale, la preturi care s-au mentinut la un nivel ridicat pana in anul 1929 cand va izbucni criza economica.

Guvernele liberale ale perioadei au elaborat o legislatie economica a carei fundamentare juridica se regaseste in Constitutia sin 1923 care prevedea ca « toate zacamintele minerale precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea statului » care poate concesiona exploatarea acestora antreprenorilor care facusera anterior unle investitii in aceste sectoare.

Masurile liberale de politica economica care aucontribuit la avantuleconomic dinter1924 – 1929 pot fi grupate in trei categorii : a) legislatia industriala ; b). tarife vamale protectioniste ; c). politica de finantare si de creditare pentru ramurile economiei nationale.

Prin legea comercializarii si controlului intreprinderilor statului, adoptata in 19124, se introduceau si in intrepriderile statului pricipiile comerciale din cekle particulare, creandu-se conditii avantajoase pentru cointeresarea capitalul privat in intrepriderile de stat.

Legea energiei adoptata in acelasi an acordat avantaje importante investitorilor din domeniul producerii energiei electrice, cu obligatia ca ¼ din productie sa fie cedata statului.

Politica tarifelor vamale protectioniste a constituit un mijloc de aparare a productiei interne fata de concurenta straina si sustinere a industrializarii.

In conditiile lipsei de capital strain, pe piata interna statul roman a practicat un intervantionism economic a carui parghie a fost politica de finantare si creditare a industriei.

In acest scop, in anul 1923 a luat fiinta Societatea nationala de credit industrial cu

22

Page 23: Istoria Economica a Romaniei

capital al statului si a BNR pentru incurajarea industriei mari, care in 1924 a fost creditata de aceasta Societate in proportie de 6%, dar in anul 1928 in proportie de 125 si intreprinderile astfel finantate dadeau o productie de 30,8% din totalul productiei industriale romanesti.

Fata de perioada antebelica se constata o cresterea poderii industriei maricca.80% fata de industria mica

.Intre diferite ramuri industriale existau inegalitati in privinta dotarii cu echipamente, calificarea fortei de munca, puterea instalatiiloretc. ; in acesti ani productia industriala autohtona asigura 60% din necesarul intern, insa aceasta media ascundea mari disproportii intre caele cateva intreprinderimoderne si numarul mare al celor ramase in urma sub raport tehnic si tehnologic.

Dezvoltarea relativ slaba a industriei romanesti si posibilitatile reduse de import faceau ca in Romania consumul produselor fabricate sa fie scazut fata de alte state europene. Volumul consumul produselor industriale in Romania, confera inca un caracter agrar economiei romanesti, oglindit si de gradul de ocupare a ;l fortei de muncade abia 10% in industrie si de 78% in agricultura.

Agricultura a cnoscut si ea o dezvoltare sustinuta sub impulsul consecintelor pozitive ale reformei agrare din anul 1921, acesta ducand la lichidarea proprietatii latifdiare, apreciata ca o piedica in calea progresuluieconomic si a trecut pe primul plan mica proprietate taraneasca. Daca suprafetele insamantate au crescut , productia nu a inregistrat aceiasi evolutie , inregistrandu-se variatii de la u an la altul, in crestere pana in anul 1926, apoi in scadere si iarasi in cresterea pana in 1929. Randamentul la hectare ra f scazut fiind depasite cu mult de cele din tarile cu agricultura intensiva ca Austria, Germania, Cehoslovacia.

In ceea ce priveste sectorul zootehnic, desi Romania dispune de conditii bune, seconstata o scadere a septelului nu numai in raport cu situatia antebelicadar si cu anul 1922

Refacerea economiei si avantulacesteia dupa anul 1929 a dus la cresterea schimbului de marfuri si adancrea pietei interne, stimulata si de politica protectionista a statuluicare cauta sa asigure piata romaneasca pentru produsele proprii.

Comertul interior era practicat de o sumedenie de intreprinderi cu rol limitat. In ceea ce priveste comertul exterior, incepand cu 1920, Romania a redevenit cel mai important exportator de cereale dintre statele agricole danubiene, in 1925 Romania fiind a patra exportatoare de grau pe piata mondiala.

In relatiile comerciale ale Romaniei, politica tarifelor vamale a constityuit un m ijloc important prin care statul incerca sa apere productia industriala interna de concurenta straina.In anul 1921 a intrat in vigoare un nou tarif vamal care avea un caracter protectionist pentru industrie, mentinand si taxele la export la produsele agricole, pana in 1923 cand s-a dat libertate deplina pentru exportul tuturor cerealelor, fara nici o restrictie.

Dupa1924 sporirea productiei materiale avea ssa determine si dezvolatrea comertului exterior, care sporeste atat cantitativ cat si valoric.

In perioada analizata nu se modifica substantial structura comertului exterior, importul fiind format in mod preponderent din produse industriale, iar exportul avea la baza materiile prime si produsele agricole.

In anul 1927 a fost punctul valoric culminant pentru exportul romanesc in intreaga perioada interbelica, atingand plafonul de 38 miliarde lei la un import de 34 miliarde lei.

Sporirea impozitelor si taxelor este o caracteristica a perioadei ca urmare a policticii statului de realizare a unor veniturimai consistente pentru redresarea treptata a bugetului si diminarea datoriei publice.

Circulatia monetara s-a caracterizat prin sporirea continua a masei monetare si a

23

Page 24: Istoria Economica a Romaniei

inflatiei cu toate masurile de franare initiate.Activitatea bancara si de credit s-a caracterizat prin cresterea cu cca 1 million anual

a ponderii capitalului romanesc, ceea ce inseamna scaderea capitalului bancar starin de la 33% In 1923 la 25 % in 1928, sistemul bancar romanesc fiind dominat de noua banci mari, rolul principal revenind BNR. Caracteristica perioadei de avant economic o constituie orientarea cu precadere a capitalului bancar spre satisfacerea nevoilor industriei si comertului si intr-o masura mai micaagriculturii latifundiare, fara a mai vorbi de mica proprietate taraneasca, nevoita sa apeleze la capitalurile individuale (camataresti) sau la resursele sistemului cooperatiei si a bancilor cooperative, constituite dupa modelul olandez sau danez.

Are loc un proces de concentrare si de centralizare a capitalurilor bancare, exprimat in sporirea capitalurilor marilor banci care reprezentau35% din capitalul tuturor bancilor existente. A sporit interesul capitalului bancar pentru plasamentul capitalului direct in industrie, considerat mai sigur decat in agricultura cu recolte nesigure de la un an la altul

CAP. XIII ECONOMIA ROMANIEI IN ANII MARIICRIZE ECONOMICE MONDIALE - INFLUENTA EI ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI

Criza economica de supraproductie dintre anii 1929-1930, declansata prin crahul bancar de la New York din octombrie 1929 a afectat si Romania. Aici au actionat o serie de factori agravanti, specifici legati de structura economiei noastre, de crestere in proportii alarmante a decalajului dintre veniturile populatiei si preturi, a decalajelor dintre export sipreturile la importuri, caci, presata de obligatiile financiare externe Romania era obligata sa forteze un export in pierdere. In tara noastra criza a inceput printr-o criza agrara inca din 1928 si prin intermediul sferei financiare (impozite, bugete, datorie publica) s-a propagat in toate celelate sectoare ale vietii economice

Semnele crizei economice au aparut in unele sectoare industriale inca din 1928, dar in 1929 ele isbucnesc cu violenta. Criza s-a manifesta prin cresterea stocurilor, urmata de reducerea productiei in medie cu 42%.

Politica economica dusa de guvernele perioadei ca si masurile pentru iesirea din criza au imbracat urmatoarele forme:

a). economii la capitalul constant realizate prin reducerea investitiilor, dar si prin intensificarea utilizarii fortei de munca si scaderea cheltuielilor pentru protectia muncii;

b). economii la salarii obtinute prin concediawerea unui numar insemnat de muncitori si functionari, prin practicarea saptamanii de lucru incomplete cu reducerea corespunzatoare a slariilor;

c). Accentuarea politicii perfectioniste prin sporirea taxelor vamale la import, controlul devizelor si limitarea cantitativa a importurilor;

d). Extraordinarea scadere a pretului produselor agricole a permis industriilor care foloseau materii prime agricole sa traverseze mai usor criza prin exploatarea muncii producatorilor agricoli si a consumatorilor;

e). Organizarea –pe scara redusa- a unor lucrari publice (construirea unor sosele) spre a da de lucru macar unei parti din numarul mare de someri.

Declansata insa in 1928, criza agrara a cuprins toate ramurile agriculturii si s-a prelungit pana la ajunul celui de-al doilea razboi mondial, insa, intre 1929 si 1933, impletindu-se cu criza industriala a cunoscut o ascutime deosebita.

Scaderea puterii de cumparare apopulatiei a insemnat restrangerea consumului intern si o reducere a circulatiei marfurilor; un numar de comerciantimari si mici s-au ruinat na mia putand onora platile pentru marfurile luate cu credit.

24

Page 25: Istoria Economica a Romaniei

In privinta comertului exterior, datorita rolului pe care il avea Romania in diviziunea internationala a muncii, aceasta a continuat sa ramana o sursa de materii prime si datorita nevoii de devize pentru plata datoriei externe, in anii crizei economice exporta cu mult mai multe produse proprii decat importa. Trebuie remarcat faptul ca desi balanta comerciala a Romaniei a ramas activa pe toata perioada crizei, soldul acesteia nu putea sa acopere deficitul balantei de plati externe, situatie datorata fortarii exportului romanesc la niste preturi extrem de scazute; „fuga capitalurilor” din Romania a accentuat aceasta stare deficila, inclusiv o reducere grava a stocurilor de devize la BNR (de la 7,7 miliarde lei in 1930 al abia 758 milioane in 1933)

Dezechilibrul balantei de platii a obligat romania sa introduca un regim de restrictii si de control al schimburilor comerciale cu strainatatea, deoarece unele tari aplicau restrictii valutare si deci blocau sumele cuvenite pentru exportatori; statul roman a fost nevoit sa infiinteze un oficiu de compensatii pentru acoperirea deficitelor din exporturile romanestiin aceste tari. Alta masura a fost adoptarea in 1932 a monopolului BNR pentru comertul cu devize. A fost luata masura contingentarii importurilor (adica fixarea unor cote limita a importurilor in functie de disponibilitatile de plata existente in alte state) tinzand catre exportul prin compensatie. Pe plan intern a fost introdus sistemul primelor de export si metoda „statului cumparator” care permitea o oarecare ridicare a pretului produselor agroalimentare.

Romania a redus taxele de export pana la eliminarea acestora pentru cereale si derivatele acestora, adr astfel de masuri s-au dovedita a fi ineficiente si din 1931, inaugureaza politica de valorificare a cerealelor in paza careia se stabile o prima de export de 10.000 lei pentru un vagon de grau si 13000 lei pentru un vagon de faina, urmarindu-se prelucrarea ion tara a produselor agricole si sprijinirea industriei aferente.

Din 1932, statele occidentale au trecut si ele la contingentarea exporturilor agricole, astfel ca statele exportatoare nu-si mai puteau vinde pe piata occcidentala cantitatile disponibile fiind, deci, in imposibilitatea de a-si procura devizele necesare achitarii datoriei externe. Romania a ripostat fata de aceasta situatie prin tr-o serie de masuri care priveau lichidarea creantelor sale in statele care introdusesera astfel de restrictii.

In domeniul finatelor publice, criza s-a manifestat prin scaderea capavitatii de plata a impozitelor si scaderea veniturilor bugetare, accentuarea presiuni fiscale asupra populatiei si prin cresterea considerabila a datoriei publice. Anii crizei au dus si la ruperea unitatii bugetului romaniei, deoarece alaturi de bugetele ordinare isi fac aparitia si bugeteleextraordinar caci statul nu mai poate face fata presiunii obligatiilor sale de plata. Pentru redresarea situatiei au fost sporite impozitele indirecte ceea ce lovea in consumatori, adica in nivelul general de viata al populatiei.

In fata unei asemenea situatii, statul a luat masuri de reducere a cheltuielilor bugetare, in special a celor cu destinatie soacial/culturala, a salariilor functionarilor si muncitorilor, in scopul redresarii situatiei economice.

Incepand cu 1 ianuarie 1931 s-a trecut la aplicarea primei „curbe de sacrificiu” in baza careia salariile tuturor functionarilor statului erau reduse cu 10-25%; totodata s-a sistat acordarea de gradatii iar avansarile nu mai erau insotite de sporul corespunzator de salariu. Profitand de aceasta multi patroni au aplicat aceleasi reguli si in cazul intreprinderilor particulare.

In septembrie 1932 a fost aplicata a doau curba de sacrificiu care a adus noi economii statului iar in 1933 a treia prin reducerea salariilor si pensiilor.

25

Page 26: Istoria Economica a Romaniei

Situatia dificila astatului s-a datorat si imprumuturilor contractate din strainatate, precum si concesiunilor acordate monopolurilor straine. Aceste imprumuturi, ca urmare a conditiilor in care au fost acordate, duceau la accentuarea dependentei Romaniei fata de strainatate.

Toate aceste masuri de sporire a fiscalitatii, de reducere a salariilor si de aplicare a politicii portilor deschise capitalului strain, departe de a asigura un buget echilibrat, au contribuit la accentuarea deficitului bugetar si la devalorizarea accentuata aleului, astfel ca in anul 1932 Romania este nevoita sa renute la convertibilitatea leului.

Criza in domeniul bancar s-a reflectat in faptul ca prabusirea preturilor la produsele agricole si restrangerea activitatii industriale au determinat pe deponenti sa retraga masiv depunerile. Numeroase bancu care nu au facut fata acestei cerei masive de lichiditait au fost nevoite sa dea faliment, intre acestea si banci importante ca Banca Generala a Romaniei si Marmorosch Blank, ale caror portofolii au fost preluate de BNR al carui rol a crescut mult .

In concluzie se poate afirma ca aceasta criza economica mondiala a avut efecte devastataoare asupra economiei Romaniei.CAP. XIV MATURIZAREA CAPITALISMULUI IN ROMANIA SI DEZVOLTAREA SUSTINUTA A ECONOMIEI ROMANE INTRE ANII 1934-1938-CARACTERISTICILE GENERALE PE DOMENIILE ECONOMIEI

Deceniul al patrulea al secolului trecut a fost o perioada de profunde

transformari economice sociale si politice – mai ales in Europa- care avea sa conduca la o nou conflagratie mondiala.

Prin pozitia sa strategica in sud-estul continentului si prin resursele sale economice mai ales cereale si petrol, Romania devenind unul din principalele obiective ale revizionismului si expansiunii germane spre Rasarit.

Intre anii 1934 si 1938 a avut loc un avant al economiei romanesti. Dintre toate ramurile , industria a cunoscut o dinamica sustinuta datorata in special dezvoltarii acelor ramuri industriale legate de nevoile apararii in noile conditii internationale.Cresterea productiei industriale s-a datorat masurilor cu caracter perfectionist care vizau ridicarea tarifelor vamale pentru reducerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse i tara, incurajarea de catre stat – mai ales prin credite si comenzi mari- a unor intreprinderi industriale de tehnicitate inalta si altele.

Au fost luate o serie de masuri cu caracter legislativ pentru incurajarea dezvoltarii industriei intre care legea din 1936 cu privire la infiintarea de fabrici pentru produse incanefabricate in tara, care facilita procurarea de importuri necesare si drept de monopol pentru aceste produsetip de 16-32 luni.

In anul 1937 cu scopul stimularii materiilor prime din agricultura a fost elaborata legea privind organizarea si incurajarea agriculturii care acorda reduceri cu 25% aimpozitelorcater stat, stabilea preturi minimale pentru aprovizionare intreprinderilor care prelucrau produse agricole; pentru fabricile care fabricau furnituri militare, inlescnirile erau si mai mari , deoarece cuprindeau o serie de taxe ad valorem si de impozitul pe cifra de afaceri cu preferarea acestor intreprinderi la executarea comenzilor de stat.

Interventia statului in dezvoltarea industriei s-a acentuat in 1938, odata cu infiintarea Ministerului Economiei Nationale care realizeaza o clasificare a intreprinderilor cu avantaje acordate in mod diferentiat : a) industrii indispensabile (cele care lucrau pentru nevoi de aparare); b). industrii utile (cele care foloseau

26

Page 27: Istoria Economica a Romaniei

materii prime indigene) si c). industrii dispensabile ( care foloseau materii prime din import).

Pe aceste baze se constata in 1938 o crestere relativ mica a numarului intreprinderilor fata de 1929, numai de 0,8%, insa capitalul investit a crescut cu 65% si forta motrice cu 55%, in timp ce productia a crescut – la preturi comparabile cu 57%. Asta arata clar ca accentul a fost pus pe concentrarea productiei, pe modernizarea si tehnologizarea intreprinderilor, inclusiv a celor existente.

Anzlizand dezvoltarea industriei romanesti in ansamblu, se poate constata ca Romania perioadei antebelice avea nu numai o industrie extractiva usoara, ci si o industrie grea, fiind in masura sa realizeze o transformare a resurselor tarii in mijloace de productie si in bunuri de consum, adica se poate vorbi de o schimbare de structura in ansamblu economiei, in sensul in care cele mai importante cresteri au loc in sfera industriei, in aceasta sfera schimbandu-se ponderea si importanta diferitelor sectoare: nevoile de aparare au dus la sporirea industriei extractive si metalurgice, dar trebuie remarcat faptul ca in 19389 Romania isi acoperea peste 80% de produse industriale din productia proprie. Desi majoritatea masinilor si instalatiilor mai complexe se importau existau, totusi unele intreprinderi (Resita Malaxa, IAR) care se situaula nivelul celor mai performante din europa atat ca inzestrae cat si ca productie si calitatea fortei de munca.

Dezvoltarea industriei era insotita si de centralizarea productiei si capitalurilor. Unele mari intreprinderi au ajuns sa dea majoritatea productiei din ramura respectiva: Resuta fusrniza cea mai mare parte a productiei de fonta si hotel, MICA dadea peste 60% din productia nationala de aur si argint. Statul a dat in 1937 decretul pentru reglementarea si controlulu cartelurilor in industria metalurgica, apetrolului si alimentara.

Caraterizarea evolutiei agriculturii romanesti in acesti ani este data de adancimea dezvoltarii acestui sector economic pe calea relatiilor capitaliste si a economiei de piata, precum si a continuarii crizei agrare agrare care se va sfarsi odata cu noul razboi mondial.

Intre anii 1936 – 1938 suprafata arabila acrescut cu 600.000 de ha, insa 82% era cultivata cu cereale si abia3,8% cu plante agricole de gradina si 3% cu plante industriale. Mentinerea an de an a unor stocuri de produse agricole, a unor pretuiri cu mult sub nivelul acelora dinaintea crizei din 1929-1933, productiile reduse la hectar si alti factori au condus la continuarea crizei agraresi in al doilea deceniu interbelic si la inregistrarea unor mari pierderi pentru economia Romaniei.

Criza agrara a adancit decalajul dintre pretul produselor agricole si cel al produselor industriale.

Legea pentru incurajarea agriculturii, industrializarii si avlorificarii plantelor textile din 1937 a marcat cresterea interventiei statului pentru sprijinirea agriculturii mare prin masuri pentru formarea de specialisti, infiintarea unor organe de stat pentru controlul comercializarii acestor plante pe piata interna si externa.

Comertul romanesc a fost stimulat de dezvoltarea generala a economiei care a fost insotita de consolodarea pieteti interne , fapt care se observa prin cresterea numarului intreprinderilor comerciale cu 44,5% in 1936 fata de 1930.

Statul roman a continuat politica sa de stimulare a comertului, de a organiza burse de marfuiri, oboarele de animale si iarmaroace, targurile si pietele, inclusiv masurile de reorganizare a Camerie de Comert si industriei, prin legea din aprilie 1936.

Comertul exterior s-a caracterizat prin cresterea volumului schimburilor

27

Page 28: Istoria Economica a Romaniei

internationale si ameliorarea balantei comerciale in Romania. Cantitativ exportul romanesc a atins nivelul cel mai inalt in anul 1936, acre consta in principal in produse petroliere, cereale, lemn si derivatele acestora.

Domeniul finatelor publice se caracterizeaza in aceasta perioada prin aparitia alaturi de bugetele ordinare a unor bugete speciale ale statului cerute de sporirea cheltuielilor de aparare, prin cresterea ponderii impozitelor indirecte si cresterea datoriei publice interne si externe. Aceste venituri suplimentare au dat posibilitatea echilibrarii bugetului si chiar, a realizarii in anul 1939 a uniu excedent bugetar.

Sectorul bancar se remarca prin continuarea procesului inflationist, ca urmare a sporirii cheltuielilor neproductive , acresterii preturilor si a impozitelor. De asemenea se reamarca un proces de concentrare a capitalului bancar prin cresterea accentuata aroluluimarilor banci si disparitia celor mici.

Dezvoltarea industriala dinter anii 1934-1938 afacut ca in 1938 Romania sa-si acopere necesarul de produse industriale in proportie de 80% din produtia proprie. Cu toata dezvoltarea accentuata a industrieiin structura economiei romanesti, agricultura continua sa fie cel mai important sector de activitate economica.

CAP. XV. RELATIILE ROMANO-GERMANE INTRE ANII 1939-1944

Un capitol aparte il poate constitui modul in care cel de-al III lea Reich a subordonat economia romaneasca intereselor sale.

Planurile germaniei de reorganizare economica vizau o europa cre sa pivoteze in jurul unei germanii puternice, incluzand economia romaneasca. Economiile statelor rasaritene-inclisiv Romania- erau considerate economii complementare pentru Germania, mai ales sub raportul produselor petroliere si agricole.

Spre deosebire de celelate stat balcanice romania poseda produse petroliere ceea ce sporea gradul de interes al Germaniei angajate pe calea razboiului si care pana in 1940 isi acoperea 50% din nevoia de petrol din SUA, Mexis si alte zone acre in cazul unui razboi cu Franta si Anglia nu mai puteau fi folosite. Pornind de la experienta primului razboi maondial, cand, la retragerea spre Moldova romanii au distrus mare parte a instalatiilor petroliere, din zona Prahovei, Germania va urmarii sa obtina controlulu asupar petrolului romanesc, dar nu pe calea unei ocupatii militare. Ori o ocupare pe cale pasnica era dificila, cvaci in 1939 capitalul germandetinea doar 1% din investitiile straine in Romania si atunci ramanea cale presiunilor politice, a izolarii internationale sau a reaprinderii tensiunilor de la granitele tarii.

Aceasta subordonare este realizata in etape sucesive corespunzatoare momentelor cele mai importantecare au marcat ajunul si inceputul celui de-al doilea razboi mondial.

In domeniul industriei, atentia Germaniei se indrepata mai ales spre industria metalurgica unde viza anihilarea completa a acesteia pentru a nu concura cu produsele germane. Astfel doua mari societati metalurgice romanesti (Resita si Malaxa) au fost acaparate de trustrul HGV. Controlul asupra Resitei a fost usurat dupa ocuparea Cehoslovaciei,deoarece germania a preluat pachetul de actiuniale unie firme de armament din Brno, actionara la Resita. Prin intermediul societatii romano-germane ROGIFER, trustrul HGV a

28

Page 29: Istoria Economica a Romaniei

acaparatconducerea uzinelor Malaxa. Dupa ce a adus aceste uzine moderne in pragul falimentului, HGV vinde statului roman Malaxa!!!!!

In industria petroliera acapararea societatilor s-a facut pe o cale diferita dupa 1940 cand Olanda si Franta au fost ocupate de Germania, acestea detinand oa parte importanta i exploatarea petrolului romanesc.Cea mai mare societate petroliera era Astra Romana o filiala a concernului anglo-olandez Royal Dutch Shell si dupa ocuparea Olandei, Germania reuseste sa faca astfel ca director al Astrei Romane sa fie numit fratele sefului guvernului prohitlerist din Olanda. Asemanator s-a procedat si cu societatea romano-americana, astfel ca in scurt timp Germania va detine controlul asupra petrolului romanesc pe care il jefuieste in mod sistematic prin folosirea de practici pirateresti: eruptii prin duze marite sau foraje deviate pentru a intra in perimetrele cu rezerve ale statuluietc.

Agricultura reprezenta un sector vital pentru statul german si acest lucru apare in sporirea rapida a numarului firmelor germane sau romano-germane care vor fi infiintate pana in 1943, care au monopolizat produsele agricole chiar in dauna nevoilor populatiei civile.

Comertul exterior s-a desfasurat cu germania in termenii unor tratate si acorduri bilaterale care, cu toata opozitia guvernelor romane, contineau conditiile impuse de partea germana. Drumul spre subordonarea economica a Romaniei a inceput cu tratatul economic romano-german din 23 martiei 1939 caruia i s-a adaugat si alte acorduri : acordul petrolului (mai 1940) prin care Romania devenea o statie de benzina care functiona automat in swerviciul Germaniei, protocolulu cerealelor (august 19400, acordul privind aprovizionarea trupelor germane (1941); aceste acorduri erau insotite de numeroase protocoluri confidentiale incheiate de comisiile guvernamentale germano-romane. Trebuie remarcat ca Romania si-a respectat obligatiile pe toata durata acestor acorduri, in timp ce Germania urmarea sa obtina mai mult fara a da nimic sau foarte putin in schimb. Astfel platile intre cele doua state se faceau in baza sistemului clearing ce fusese stabilit inca din 1935 intre ele. In ansamblu acest sistem insemna comert in compensatie, dar daca schimburile nu sunt echilibrate, adica daca exportul unui partener este mai mare ca importul, el devine neechivalent, deci trebuie sa inceteze, ori in relatiile comerciale cu germania, el era neechivalent.

Pentru asigurarea reusitei actiunii de subordonare si jefuirre a economiei romanesti, Germania a utilizat o gama larga de mijloace specifice diplomatice naziste, utilizand in special santajul cu privire la soarta granitelor statului ca uramre a tratatului sovieto-german de la 23 august 1939 (Pactul Ribentropp-Molotov) Romania a fost nevoita sa cedeze URSS teritoriul Basarabiei si Bucovinei de Nord, iar prin dictatul de la Viena sa cedeze Ungariei hortiste paretea de N-V a Transilvaniei. Prin tratatul de la Craiovasemnat cu bulgaria la 7 septembrie 1940 ceda acesteia Cadrilaterul (sudul Dobrogei).

Aceste amputari teritoriale au lovit greu in toate structuruile statului roman si, in primul rand, au fracturat complexul economic national, provocand garve daune economice in privinta resurselor de materii prime , instalatii, capitalurile investite, forta de munca, productia agricola, sistemul feroviar au fost dezarticulate.

Astfel numarul intreprinderilor din economia romaneasca a fost diminuat cu 20% insa altele au fost nevoite sa-si inceteze activitatea deoarece au fost rupte brutal de zonele de aprovizionare cu materii prime in cadrul complexului economic national.

29

Page 30: Istoria Economica a Romaniei

Instaurarea dictaturii antonesciene in Romania in septembrie 1940 si aderarea tarii la axa Roma-Berlin-Tokio in noiembrie, aceluiasi an, avea sa insemne noi dechideri pentru jefuirea Romaniei de catre Germania nazista, chiar daca opozitia lui I. Antonescu-dictata de dragostea de tara si de ratiunile politice ale vremii- era menita sa sporeasca contributia contributia germaniei la sustinerea potentialului militar al Romaniei care va intra in 22 iunie 1941, alaturi de Germania, in razboi impotriva URSS pentru eliberarea teritoriilor cedate acesteia in iunie 1940.

CAP. XVI. EVOLUTIA POSTBELICA A LUMII CONSTEMPORANE: ECONOMIA SI POLITICA INTRE ANII 45-89

Capitularea Germaniei la 9 mai 1945 si a Japoniei la 2 septembrie 1945 punea capat unui razboi fara precedent care cuprinsese 80% din populatia lumii si s-a soldat cu 45 milioane de maorti si alte zeci de milioane de raniti. Cele mai mari pierderi umane le-a suferit : URSS cca. 20 milioane, polonia 6 milioane, Germania 5,5 milioane, Anglia 420.000 , Franta 600.000, Italia 450.000, SUA 300.000 etc.

In timpul razboiului omenirea a suferit imense pierderi materiale , evaluate la 1,384 miliarde dolari, cele mai mari fiind in URSS de cca. 145 miliarde dolari, precum si alte state pe teritoriul carora a trecut tavalugul razboiului. In Germania au fost distruse 40% din orasele cu peste 100.000 de locuitori dar capacitatile sale industriale nu au fost distruse in acceiasi proportie. Datoria sa externa a crescut de la 40 miliarde marci in 1940 la 380.000 in 1945. Tratatul de pace de la Paris si impartirea germaniei in cele patru zone vor face dificil si relativ indelungat procesul de revenire a germaniei in prima linie a puterilor economice. Japonia a fost puternic afectata sub raport industrial, Italia a pierdut 1/3 din avutia nationala, Franta 1/4 , etc. In anii refacerii economice postbelice Anglia, Franta, si Italia vor atinge abia in 1949 nivelul economic antebelic, Sua vor cunoaste un avant deosebit, iar Germania si Japonia raman pana spre anii 60 la nivel mai scazut si acest fapt a determinat stabilirea unui raport de forte intre principalele state ale lumii.

In lumea postbelica a SUA a devenit centrul economic , financiar si

30

Page 31: Istoria Economica a Romaniei

politic al lumii (exceptand URSS) avand o pondere de 56,4% din productia industriala maondiala in 1948, in timp ce Anglia detinea doar 11,7 %, Germania de vest 4,3%, Franta 4,1%, Italia 2,1% si Japonia 1,55. Dezvoltarea economica a statelor capitaliste a fost sustinuta si prin infiintarea in 1945 a Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare si a fonduluiMonetar International care impune autoritatea dolarului american pe plan mondial.

Refacerea rapida a Europei era o necesitate pentru SUA, ale caror fluxuri comerciale si interese politice erau legate de acesta zona si care, in absenta posibilitatilor de plata facea in mare masura inutila imensa capacitate productiva a SUA. In 1948 deficitul tarilor europene cu SUA era de peste 8 miliarde de dolari, si prin urmare, a fost elaborat „planul MarschalL (1948) care urma sa elimine criza de dolari din Europa si sa faciliteze pozitii compatibile economice intreEuropa, devastata de razboi si America dispusa sa-i ofere ajutorul: in esenta se avea in vedere eventualitatea ca pe fondul slabirii economiei Europei occidentale sa nu se produca instituirea dominatieiei sovietice asupra intregului continent. Functionarea acestui plan a insemnat acordarea catre statele europene apusene a unui ajutor financiar insumand 14 miliarde dolari din care 80% erau nerambursabili. In aceiasi orientare se inscrie si Carta de la Havana din 1948, prin care se viza inlaturarea restrictiilor comerciale si a taxelor vamale discriminatorii, punandu-se bazele Acordului General pentru Tarife si Comert.

Pe de alta parte in Europa postbelica si face tot mai mult loc ideea unor State Unite ale Europei care sa cotracareze influenta covarsitoare a SUA, adica ceea ce a devenit in zilele noastre Uniunea Europeana, bazata pe Piata Comuna, in care sa functioneze libertatea circulkatiei marfurilor, capitalurilor, serviciilor si a persoanelor.

Dupa 1945 statul sovietic, aliat in razboi cu puterile occidentale, cauta sa aplice principiul stalinist conform caruia „ oricine ocupa un teritoriu isi impune propriul sau sistem social. Oricine isi impune propriul sistem in masura in care propria armata este capabila de aceasta”. Inca din timpul razboiului la intalnirile la nivel inalt URSS a obtinut recunosterea de catre liderilor occidentali a controlului militar si ideologic asupra Poloniei Romaniei, Ungariei Cehoslovaciei, Bulgariei, Iugoslaviei, Albaniei, Germaniei de Est, a estoniei Lituaniei Si Letoniei, renuntand la orice pretentii asupra Finlandei si a Greciei. Astfel sovieticii instaureaza in Europa centrala si de Est o serie de guverne comuniste, sustinute de ocupatia militara si care vor inaugura tipul sovietic de economie centralizata. Bulgaria, Romania si Ungaria erau considerate state invinse, fiind obligate la despagubiri de razboi: Romania 300 milioane dolari catre URSS, Ungaria 300 milioane de dolarii (din care 200 milioane de dolari catre URSS) si Bulgaria 70.000 de dolari (din care 45 milioane catre URSS). Jaful sovietic (prin intermediul societatilor mixte) in Europa de Est intre anii 1944 – 1954 este estimat la cca. 15 miliarde dolari.

In 1949, statele aflate sub contolul URSS au constituit Consiliul de Ajutor Economic reciproc (CAER), carora i s-au adaugat ultrerior Mongolia, cuba si Vietnamul. Aceasta structura accentueaza dependenta acestora de URSS prin schimburile de neechivalente si prin tendintele de neplanificare comuna. Aceasta organizatiei economica isi va inceta existenta in anul 19900, dupa ce mai multe incercari de reformare a sa – ca si in sistemul politic in ansamblu – au condus la esecuri si la accentuarea sensibilitatilor nationale care vor determina la parbusirea din anii 1989-1990.

31

Page 32: Istoria Economica a Romaniei

Pentru istoria omenirii, cat si pentrun aceea a societatii de tip acpitalist, evenimentele care au avut loc la sfarsitul anilor 80, reprezinta”marea basculare”, in sensul de trecere de la o stare la alta. Inmultirea extraordinara a relatiilor economice internationle supuse legilor economiei de piata, globalizarea monetara si finaciara, prabusirea sistemului sovietic, dinamica exploziva aunor state mkici si alte asemenea fenomene au determinat configuartia lumii capitaliste de astazi, intr-o structura copacta de economii si societati si chiar existenta unor forme inedite, ca aceea a Chinei (un stat si doua sisteme economice).

CAP. XVII TRASATURI GENERALE ALE ECONOMIEI ROMANE INTRE ANII 1945-1989.

In afara semnificatiei politice, guvernul instaurat la 6 martie 1945 in Romania, avea o serie de obiective economice care vizaui continuarea eforturilor de razboi alaturi de armata sovietica si onorarea obligatiilor de armistitiu ira, dupa terminarea razboiului, refacerea economiei tarii si asigurarea schimburilor cu URSS prin intermediul SOVROMURILOR, societati economice mixte romano-sovietice care vor impune curand, schimbul de neechivalente , transformanduse in societati de aprovizionare a pietii sovietice din Romania.

Pentru un stat cu structura economica preponderent agrara ca cea a Romaniei, o latura esentiala in refacerea economica o constituia reforma agrara, realizata in martie 1945, prin care au fost expropriate mosiile peste 50 ha, precum si proprietatile agricole ale celor fugiti din tara, ale criminalilor de razboi, ale germanilor din zonele locuite de populatie saseasca, precrum si ale celor care nu si-au lucrat pamantul in ultimii 7 ani in regir prprie.

Spre deosebire de alte reforme agrare din trecut, cu acest prilej a fost dat taranilor si un inventar agricol; improprietarirea s-a facut fara despagubirea proprietarilor expropriati, dar cu plata catre stat a celor improprietariti a uneim sume esalonate pe 15-20 ani, care va fi anulata dupa inceperea procesului de cooperativizare, in anul 1949 si incheiat cu forta in anul 1962.

Dupa venire la putere a guvernului prosovietic condus de dr. petru Groza a avut loc organizarea subordonariieconomice a tarii fata de interesele URSS prin acorduri bilaterale care prevedeau crearea SOVROMURILOR (societati comerciale romano-sovietice care aveau sa fie desfiintate in anii 1954- 1956) si care presupuneau aporturi de capital sovietic si romanesc, numai ca aportul sovietci era constituit din averile germane din Romania! In acest mod se asigura un transfer constant din venitul national al tarii catre URSS, greu de evaluat in lipsa unor documente stocate exclusiv in arhivele sovietice, dar estimate la cca1/2 din actvitatea economiei romanesti din acei ani.

32

Page 33: Istoria Economica a Romaniei

Pentru coordonarea activitatii economice a guvernului P.Groza a infiintat Consiliul economic interministerial care la sfarsitulanului 1945 devine Consiliul Superior al Economiei Nationale urmand sa stabileasca norme si avand controlul asupra Repartizarii creditelor si materiilor prime catre intreprinderi, unde functionau comitete de fabrica formate din reprezentanti ai muncitorilor si ai patronatului; faptul acesta echivala cu inceputul unei economii centralizate de tip sovietic la noi in tara. Prin munca sustinuta unele intreprinderiindustriale au fost refacute intr-un termen scurt: uzinele ASTRA-Arad, distruse in proportie de 60%, iar IAR – Brasov, desi distrusa in proportie de 80% a fost refacuta in 10 luni. In decurs de numai 6 luni au fost refacute 60% din caile ferate distruse, percum si 70 % dinreteaua de telecomunicatii. Au fost facute eforturi importante pentru trecerea la productia de pace, astfel ca in 1947 la IAR se realiza primul tractor romanesc (dupa modelul sovietic in cadrul societatii mixte SOVROMTRACTOR). S-a realozat un mare voluM de munca voluntara si au deschis cateva santiere ale tineretului pentru construirea de cai ferate, conducte de gaz, irigatii etc.

Cu toate realizarile, in 1946, industria metalurgica realiza doar 46,6% din productia anului 1938.

Influenta uriasa care a urmat anilor de razboi, facut sa se produca o extraordinara devalorizare aleului si a determinat guvernul sa etatizeze BNR, in 1946, si sa faca o reforma monetara la 15 august 1947, cand banii vechiacumulati in cantitati uriase la particulari trebuiau schimbati in noua meneda : orice cetatean primea 75 lei noi pentru 1.500.000 de lei vechi, un salariat primea 150 lei noi pentru 3000.000 lei vechi, un taran 250 lei noi pentru 5.000.000 lei vechi iar un patron putea schimba numai o suma echivalenta cu doua salarii medii ale muncitorilor din intreprinderea respectiva. Cei care detineau valuta sau aur trebuiau sa le preschimbe la BNR, sub amenintarea pedepsei cu moartea. In 1948 BNR este transformata in Banca de Stat a Republicii Populare Romane, intre altele, cu atributii de control a vietii economice prin noua moneda introdusa prin reforma monetara.

Tot in 1948, Parlamentul tarii a votat legea contolului economic, care urma sa fie infaptuita cu cadre fara pregatire economica, recutate dintre muncitori, care trebuiau sa actioneze pentru indeplinirea cu orice pret a indicatiilor centrale.

In anii urmatori, sub supravegherea consilierilor sovietici si folosind metode brutale, regimul democrat popular a reusit sa disloce, metodic si masiv, proprietatea privata , creditul si moneda. In anul 1977 a fost majorata durata medie de folosire a echipamentelor industriale de la 15 la 27 de ani, fapt care a permis disponibilizarea a peste 1000 miliarde lei, utilizate in realizarea unor ambiti megalomane ale regimului comunist condus de N. Ceausescu, in detrimentul reinoirii parcului industrial si al reducerii decalajelor tehnologice.

In anul 1948, productia industriala era de 85% fata de nivelul din 1938, si se face simtita orientarea regimului comunist catre sporirea efortului de industrializare ori acest fapt nu se putea realiza fara nationalizarea acestui sector, lucru ce s-a infaptuit la 11 iunie 1948 cand Marea Adunare Nationala a adoptat legea pentru nationalizarea principalelormijloace de productie si anexele acestora.

Ulterior in 1948 au fost nationalizate toate bancile si institutiile de credit particulare, caile ferate, institutiile sanitare si intreprinderile cinematografice. La inceputul anului 1949 au fost nationalizate si intreprinderile industriale mai mici si se instituie monopolul sttului asupra comertului exterior. In aprilie 1950 au fost nationalizate imobilele fostilor proprietari de terenuri agricole, de intreprinderi, comercianti iar proprietarii acestora au fost deportati in alte zone ale tarii.

33

Page 34: Istoria Economica a Romaniei

In ceea ce priveste comertul exterior, intre anii 1950-1989 acesta a crescut valoric de 36 ori. Poderea Romaniei in comertul mondial a crescut de la 0,3% in 1950 pana la 1% in 1977. Urmare a politicii economice adoptate spre deceniul opt Romania decade treptat din pozitia anterioara, astfel ca in 1988-1989 ajunge la numai 0,4% din comertul mondial. Pana in anii 50, numeric tarile cu care Romania a intertinut relatii economice, comerciale si de cooperare se limita in interiorul blocului sovietic. Acestea au crescut treptat ajungand la 152 in anul 1980, scazand la 142 in 1989.

In deceniul noua al secolului trecut se constata o puternica dependenta fata de URSS la importul de energie, fier, produse necesare sustinerii industriei supradimensionate, construita accelerat in deceniile sapte si opt.

Aparent diversa, orientarea si structura comertului esterior al Romaniei din cele doua decenii anterioare anului 1989 sunt de fapt profund distorsonate de considerente politice si ideologice,. Ori prin reactiile adesea imprevizibile, ale conducerii de la Bucuresti. Orientarea industrializarii accentuate peste posibilitatile proprii de materii prime, a adus Romania in situatia de a fi dependenta de materiile primenecesare intretinerii unei productii industrilae supradimensionate, energofaga si poluanta.

Pentru acoperirea datoriei externe Romania ear nevoita sa exporte masiv produse alimentare , chiar cu pretul infometarii populatiei, prin reducerea volumului acestora pe piata interna. Expresia ultima a acestei evolutii a fost colapsul economic, regasit dincolo de propaganda „ socialismului multilateral dezvoltat”.

CAP. XVIII Economia Romaniei intre anii 1989 – 2000

Preluarea puterii de catre organismele create dupa rasturnarea regimului comunist a avut loc in conditii confuze.

Masurile luate duda 22 decembrie 1989 sunt intr-o totala contradictie cu starea grea a economiei, despre care guvernul Petre Roman avea suficiente informatii. In cateva saptamani au fost eliberate cca. 30 miliarde lei „partile sociale”, dar in principal prin cresteri salariale. Concomitent are loc reducerea saptamanii de lucru la 40 de ore.

In agricultura „Legea fondului funciar” da stisfactie taranimii, prin reinstituirea pro prietatii private, insa aplicarea ei va declansa un val de procese.

Stabilizarea leului , prin liberalizarea preturilor, a asigurat transferul

34

Page 35: Istoria Economica a Romaniei

resurselor necesare intretinerii statului, precum si trecerea unei parti importante a avutiei nationale in proprietatea noii nomenclaturi.

Dupa 1990, pe fundaluo manifestarii altor prioritati, revenirea necesara la functionalitatea Bancii Nationale a Romaniei a demarat mai greu. S-ar putea reprosa banci ca in 1990 n-a insitat pentru o stabilizare monetara rapida, care sa fi oferit societatii un etalon al activitaii economice

Unul dintre cele mai clare semnale ale existentei pietei libere i Romania il reprezinta functionarea Bancii Nationale a Romaniei la nivel de compatibilitate europeana.

Anul 1990 a marcat un moment de ruptura in evolutia comertului exterior, exportul scazand cu 40% iar importurile au crescut cu 40%. Ulterior comertul exterior reflecta evolutia economiei: dupa declinul care se exprima prin injumatatirea acestuia in1992, din 1993 se inregistreaza o usoara crestere, fara a atinge in 1996 nivelul din 1988.

Reducerea considerabila a volumului valoric al comertului exterior dupa anul 1989 a fost determinata, in principal de scaderea puternica a exportului, ca urmare a crizei din economia nationala. Prabusirea CAER si disparitia treptata a comertului exterior pe clearing in ruble transferabile, deteriorarea unor legaturi interioare (Iugoslavia, tarile arabe) au accentuat tendintele negative dupa 1990. Daca in anul 1988 Romania ocupa locul 38 in exportul mondial, in 1996 ea ocpa locul 59.

O cauza importanta a scaderii schimburilor comerciale externe ale Romaniei, rezida in incapacitatea estului european de a reconstitui fluxuri pe baza economiei de piata. Diferenta de standard tehnic intre Europa de Est si cea de Vest a facut ca reorientarea structurii geografice a exportului sa nu poata avea loc decat pentru produse cu grad redus de prelucrare. Stoparea industrializarii a bulversat in lant sectorul industrial, care in loc de venituri este generator de platii sociale pentru subsistenta.

In 1994-1995, Romania s-a aliniat celorlalte tarii ex socialiste din Europa centrala in comertul exterior. In 1997 exporturile romanesti catre Uniunea Europeana au reprezentat 55% din totalul exportului, acesata fiind pricipalul partener comercial al Romaniei.

Desi in 1997 deficitul bugetar a fost redus la 3,6% din PIB, politica macroeconomica a fost lipsita de consistenta . Politica guvernului de accelerare a privatizariisi de restructurare a industriei nu a putut fi imediat aplicata, din cauza disputelor politice si politicianiste, a barierelor birocratiei si a lipsei de experienta administrativa.

Un nou guvern a fost instalat in aprilie 1998, parlamentul acceptanmd programul de guvernare al acestuia pentru 1998-2000. acesta prevede actiuni si masuri privind redresarea cererii interne si consolidarea stabilizarii macroeconomice, cresterea economica durabila bazata pe export, intarirea controlului inflatiei si a deficitului bugetar, politici fiscale si de imprumut public prudente, sporirea eficientei alocarii si folosirii banilor publici.

De asemenea , se acorda atentie crearii si ameliorarii cadrului institutional: retrocedarea proprietatilor catre fostii proprietari si plata unor despagubiri echitabile; instituirea proprietatii publice si reglementarea regimului juridic al aceteia; reforma administratiei publice; statutul functionarului public si raspunderea ministeriala; dezvoltarea regionala; revizuirea Codului Muncii; impozitul pe venit global; reforme sociale.

Prin restructurarea profunda a regimului proprietatii, privatizarea reprezinta

35

Page 36: Istoria Economica a Romaniei

o coordonata fundamentala a tranzitiei la mecanismele pietei. Demarata in 1992, ca un transfer de proprietate al bunurilor statului in sectorul privat, privatizarea a avut un ritm lent intre anii 1992 si 1996, dinamica fiind mai accentuata in 1997 si ulterior.

In profida dificultatilor , privatizarea avut implicatii socuiale importante. Drepturile de proprietate au inceput sa-si manifeste efectele in comportamentul indivizilor, in cadrul unor piete emergene, in curs de institutionalizare.

A avut loc restrangerea relativa asectorului de stat, care din anul 1996 a incetat sa detina pozitia predominanta. Pe ansamblu, in 1997 sectorul privat a devenit predominant (58% din PIB).

In conditiile unui mecanism de piata in curs de constituire, avand destule imperfectiuni, privatizarea in Romania nu a fost mai lenta ca ritm, ci si cu pierderi pentru stat - este arhicunoscut exemplu flotei comerciale si de pescuit – coruptia fiind de asemenea larg prezenta – multe contracte de vanzare a activelor statului fiind de asemenea contestate din punct de vedere al corectitudinii desfasurarii proceselor, al tendintei de a avantaja anumite grupuri de interese economice sau politice.

In anii urmatori alegerilor din noiembrie 1996 starea economica s-a agravat vertiginos. In 1998 sectorul privat acoperea 12% din productia industriala iar volumul investitiilor straine se ridicau la 3,6 miliarde de dolari. Guvernul nu si-a asumat riscurile inchiderii marilor colosi industriali, fiind mentinuta subventionarea mascata

Ion toti anii de dupa 1989, dar mai ales dupa 1996, Banca Nationala a romaniei a cautat sa-si indeplineasca cat mai profesional atributiile. In acest sens masurile monetariste, indreptate spre mentinerea puterii de cumparare aunitatii monetare nationale sau a descresterii acesteia in limitele rezonabile, s-au aratat eficiente.

In anul 1999 guvernul a continuat programulde stabilizare macroeconomica, convenit anterior cu FMI avand in esenta aceleasi obiective: reducerea inflatiei unui deficit bugetar sub 3% din PIB si reducerea deficitului de cont curent. Obiectivele urmarite au fost. Obiectivele stabilite au fost obtinute prin majorari de taxe si impozite, corelat cun reducerea subventiilor in industrie (in special in sectoarele extractiei si energetic)

Intrucat aplicarea ajustarilor structurale au fost slaba, efectele macrostabilizarii s-au diluat in prima jumatate a anului 1999, deficitul balantei comerciale fiind de asemenea in scadere.

Starea economie in anul 2000 poate fi ilustrata prin cateva cifre deloc incurajatoare. Rata inflatiei a ajuns la 58,4%, in anul 1999, pentru ca in anul 2000 sa fie estimata la 40-42%. In anul 2000 romania se plaseaza pe locul 94 in lume ca grad de liberalizare a economiei. Economia subterana era estimata la 40% din PIB, investitiile straine directe au atins in anul 1999, 4,3 miliarde de dolari, printre cele mai reduse din Europa de Est.

Conform aprecierilor internationale, pentru Romania decalajele si dezechilibrele raman inca o problema subliniata in anii urmatori de Raporturile de tara ale UE in perspectiva adertarii tarii la aceasta entitate politica si economica. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 reprezinta obiectivul mobilizator pentru toate fortele politice si resursele nationale care trebuie sa asigure – prin caile si miloace proprii, dar si a unui consistent sprijin extern – locul pe care il merita in marea familie a statelor Uniunii Europene.

36

Page 37: Istoria Economica a Romaniei

BIBLIOGRAFIE

1. V. AXENCIUC Evolutia economica a Romaniei, cercetari statistico - istorice (1859-1947), vol. II:

Agricultura, Bucuresti, 1992, 1996;2. Michel BEAUD Istoria capitalismului (de la 1500 pana in 2000),

Ed. Cartier, Bucuresti, 2001;3. V. BOZGAN Criza agrara in Romania dintre cele doua razboaie mondiale, E.A., Bucuresti, 1975;4. N.N. Istoria economica a Romaniei Ed.

CONSTANTINESCU Economica, Bucuresti, 1997;5. I. CORFUS Agricultura in Tara Romaneasca in prima

jumatate a secolului XIX-lea, E.A., Bucuresti, 1979;

6. J. M. GALLARD Istoria continentului european (de la 1850 pana la A. ROWLEY sfarsitul secolului al XX-lea), Ed. Cartier, Bucuresti, 2001;

7. N. IORGA Opere economice. E.S.E. Bucuresti, 1982;8. V. JINGA Principi si orientari ale comertului exterior al Romaniei (1859-1916), Editura Dacia, Cluj,

1975; 9. V. MAGDALENA Evolutia economiei romanesti dupa razboiul

mondial, Bucuresti, 1940; 10. C. OLARU Istoria economiei Ed. Newa T.E.D., Bucuresti, 2000;

11. S. SAON Agricultura Romaniei in al doilea deceniu interbelic, Ed. Transilvania, Brasov, 1999;

12. N. TRANDAFIR Istoria economiei nationale, Timisoara, 1996. 13. D. URMA s.a. Epopeea feroviara romaneasca, Ed. Sport-Turism,

Bucuresti, 1977; 14. C. ZANE Industria din romania in a doua juamtate a secolului al XIX-lea, E.A., Bucuresti, 1970; 15. St. ZELENTIN Burghezia romana, ed. Humanitas, Bucuresti,

1993;

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

37